No. 88 UN EXEMPLAR: 25 BANI Mercurl, 1892 ’ 3 August REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚOL ABONAMENTULUI IN REGATUL KOfiANIEI i5 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele tncep din ântâia <11 a fie-cărel luni. OFICIAL PREȚUL ABONA mmoi PENTRU STRĂINĂTATE 80 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonam cuiele se pot face la biurourile poștale IWBUCAJWSILF. JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 leî. Ori-ce alte acte introduse ln ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta ] ' PREȚUL WUKCIURILOR B Publicațiunile primârielor, comitetelor, ele, liniaHOb ll Citațiunile de hotărnicie, liflia 80 bani. II Inserțiunile și reclamele, linia 1 leit II Anunciurile particulare, 50 ban! linia de SO.litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul de interne: Decrete—Rapdrte—Pre- scurtări de decrete. i Ministerul agriculturei, industriei, comerciulu și domenielor: Decrete. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Deciși uni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ—Cronică—DepeșI tele- grafice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 21 Iulie ministerul afacerilor străine Prin decret regal cu data din 9 Maiti a. c , sub No. 1.842, D. Cantacuzino (Gheorghe Gr.), președintele Senatului, Mare-Oficier al Ordinului Steaua României de la 1 Ianuarie 1878, este înaintat la demnitatea de Mare- Cruce al acestui Ordin. Prin decret regal cu data din 1 o Maiii tre- cut, sub No. 1.850, D. Germani (Menelas), ministrul secretar de Stat la departamentul fi- nancelor, Comandor al Ordinului Steaua Ro- mâniei de la 3 Septembre 1888, este înaintat la demnitatea de Mare-Oficier al acestui Ordin. Prin decret regal cu data din 10 Maiii tre- tru, sub No. 1.851, D. lonescu (Take), mi- nistrul secretar de Stat la departamentul cul- telor și instrucțiunei publice, este numit mem- bru al Ordinului Cordna României în gradul de Comandor. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne; Corpurile legiuitâre aii votat și Noi sanc- ționăm ce urmâză: LEGE pentru organisarea serviciului postal-rural Art. 1. Serviciul postai rural se va face de impiegațl al Statului, numiți de ministe- rul de interne și puși sub ordinele direcțiu- nel generale a telegrafelor și poștelor. Art. 2. Serviciul va fi ast-fel organisat în cât comunele rurale să priimâscă și să expe- dieze, cel puțin de trei ori pe săptămână, co- respondențele lor; iar între prefecturi și sub-prefecturl schimbul să se facă in tdte fi- lele, afară de Duminici. Art. 3. Personalul serviciului postai ru- ral se compune din : a) Agenții poștali; b) Factorii rurali. Art. 4. Atribuțiunile agenților postai! constă în a priimi și transmite ori-ce fel de expedițiuni prevățlute prin legea telegrafo- • poștală, dupe cum se va regula de direcțiu- nea generală a telegrafelor și poștelor. Dânșii vor mal putea fi obligați și cu dis- tribuirea la destinație a obiectelor. Art. 5. Factorii rurali vor face pe jos, călare safi cu trăsura cursele ce li se vor fixa de direcția generală a telegrafelor și poștelor, calul și trăsura fiind proprietatea lor. Atribuțiunile lor constă in a aduce și dis- tribui singuri obiectele ce vor avea pentru comunele din circumscripția lor, dupe in- strucțiunile ce li se vor da, precum și de a priimi de la public numai expedițiile pentru cari vor fiautorisațl de direcția generală a te- legrafelor și poștelor. Art. 6. In comunele unde nu va fi biu- rou postai sau agenție poștală, notarii sunt obligați să facă serviciul postai dupe instruc- țiile ce li se vor da. Art. 7. Circumscripțiile poștale, precum și reședința agenților poștali și a factorilor ru- rali se vor fixa de ministerul de interne. Art. 8. Sumele necesare pentru plata per- sonalului vor fi în sarcina județelor, cărora le va veni Statul în ajutor cu câte 10.000 lei pe an pentru fie-care județ. Acest ajutor se va putea mări prin legea budgetară, când serviciul va lua o desvoltare care să câră cheltueli mal mari. Art. 9. Cheltuelile de instalare, precum și acelea necesare la completarea și întreținerea în bună stare a obiectelor trebuincidse ser- viciului vor fi plătite de județ. Art. IO. Consiliele județiane sunt datâre a trece în budgetele lor, în fie-care an, su- mele necesare pentru acest serviciu, dupe cum vor fi stabilite de ministerul de interne; iar în cas contrariu, ministerul de interne le va înscrie din oficiu. Art. 11, Notarii cari vor face serviciul postai vor priimi o indemnisație de cel puțin cinci lei pe lună și retribuțiunile agenților poștali și a factorilor rurali se vor fixa de ministerul de interne. Art. 12. Agenții poștali și factorii rurali vor fi obligați la o garanție de 300 lei, care se va putea forma și prin rețineri lunare din salariile lor. Când se va găsi necesar și se va însărcina agenții poștali sau factorii rurali și cu alte îndatoriri din serviciul telegrafo-postal, afară de acel al corespondențelor, garanția lor pâte fi mărită până la o sumă cel mult egală cu leafa ce priimesc într'un an. Art. 13. Garanțiile agenților poștali și ale factorilor rurali nu vor putea fi urmărite saii înstrăinate, ci vor servi exclusiv numai pen- tru despăgubirea Statului. Asemenea nu se va putea pune nici un fel de sechestru pe trăsurile, caii și hamurile impiegaților poștali rurali, cari se vor con- sidera tot ca garanții pentru serviciul ce în- deplinesc. Art. 14. Disposițiunile din legea telegrafo- postală privitdre la despăgubiri sunt apli- cabile agenților, factorilor și notarilor însăr- cinați cu serviciul postai rural. Art. 15. In cas de abateri de la instruc- țiuni, ministerul de interne pote aplica nota- rilor amenda până la cinci lei într’o lună, iar agenților și factorilor rurali le va aplica amendele prevățlute prin legea telegrafo- postală. Art. 16. Pentru serviciul militar, agenții și factorii rurali sunt considerați ca făcând parte din corpul telegrafo-postal și, prin ur- mare, vor fi supuși la aceleași legi și regula- 2818 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1892 mente ca și cei-alți impiegați telegrafo- postal!. Art. 17. Un regulament va prevedea mo- dul executărel serviciului, fixarea circum- scripțiunilor poștale, regularea salarielor, obligațiunile și drepturile impiegaților. Art. 18. Ori-ce legi și regulamente rela- tive la acest serviciu sunt și rămân abrogate. Acâstă lege s’a votat de Adunarea deputa- ților în ședința de la 20 Martie 1892 și s’a adoptat cu unanimitate de 77 voturi. Președinte, General G. Mânu. (L.S.A.D.) Secretar, G. Voinescu-Boldur. Acăstă lege s’a votat de Senat în ședința de la 28 Martie anul 1892 și s’a adoptat cu unanimitate de 70 voturi. Președinte, G. Gr. Cantacuzino. ' (L. S. S.) Secretar, Th. Lerescu. Promulgăm acăstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită în sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Castelul Peleș, la 13 Iulie 1892. (L. S. St.) CAROL Ministru de interne, Ministru de justiție ad interim, L. Catargi. Al. Lahovari. No. 2.469. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne; Văzând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 10 din 20 Iunie 1892, Am decretat și decretăm : Art. 1. Jurnalul consiliului de miniștri vor- bit mai sus se aprobă de Noi. REGULAMENT de aplicare al legei pentru organisarea serviciului poștelor rurale Disposițiuni generale Art. 1. Serviciul poștelor rurale este pus sub administrațiunea ministerului de interne. Art. 2. Prin posta rurală se deservesc numai corespondențele propriu țlise, adică: scrisori, imprimate, probe de mărfuri și hârtii de afaceri; cu tdte acestea, direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, când va găsi nececar, va putea întinde acest serviciu și la alte ramuri ale serviciului postai. Art. 3. Priimirea și distribuirea corespon- dențelor în comunele rurale se va face cel puțin de trei ori pe săptămână, iar în comu- nele unde este reședință de sub-prefectură în tdte țlilele afară de Duminică. Art. 4. Organele chiămate a concura la efectuarea acestui servicii! în comunele ru- rale sunt: Factorii rurali și agenții poștali. Factorii rurali Art. 5. Factorii rurali se numesc de di- rectorul general al telegrafelor și poștelor dupe delegațiunea ministerului de interne. Art. 6. Condițiunile de admisibilitate pen- tru factorii rurali sunt: 1) Să fie român sau naturalisat; 2) Să scie a scrie și citi; 3) Să aibă etatea de la 25—40 ani; 4) Să aibă o bună.purtare ; 5) Să fi satisfăcut legei de recrutare. Art. 7. La numirea factorilor rurali se vor preferi militarii liberați din serviciu. Art. 8. Factori; rurali sunt subordonați diriginților oficiurilor telegrafo-postale și șe- filor de gări de cari aparțin circumscripțiile pe cari le deservesc. Art. 9. Ei vor purta în serviciu uniforma factorilor poștali. Art. 10. Factorii rurali vor avea domici- liul la punctul de pornire al cursei sau în comuna cea mai apropiată de acel punct. Art. 11. Fie-care factor rural va deservi câte o circumscripție poștală compusă din una sau mal multe comune rurale. Art. 12. Ei vor face câte trei sau mai multe curse pe săptămână prin comunele din circumscripțiunile lor, dupe itinerariul sta- bilit de direcțiune. Art. 13. Cursele se vor face, dupe cum se va stabili de direcțiunea generală a telegra- felor și poștelor, pe jos, călare sau cu o tră- sură de pe modelul dat de direcțiune. Art. 14. Caii și trăsurile cu cari vor face cursele sunt proprietate a factorilor rurali. Art. 15. Factorii rurali nu pot între- prinde nici un fel de comerciu. Art. 16. Factorul rural nu se pote re- trage sau demisiona din funcțiunea sa de cât numai anunțând demisiunea cel puțin cu trei luni înainte, afară numai dacă se va găsi un înlocuitor înainte de acest termen, în care cas el pole demisiona imediat. In cas de ur- mare contrarie, direcțiunea va angagia, cu ori-ce preț, omeni în comptul garanției fac- torului rural respectiv ca să facă serviciu până la găsirea unul alt factor rural. Agenții poștali Art. 17. In comunele rurale unde nu este un oficiu postai, serviciul de agent postai se va îndeplini de notarul comunei; cu tote acestea, în comunele rurale unde serviciul postai este prea desvoltat, sau unde se întâl- nesc mai mulți factori rurali, în cât notarul să nu potă îndeplini sau controla cu eficaci- tate regulatul mers al serviciului, se va pu- tea numi un agent postai special, plătindu-i-se o diurnă, care se va determina în budgetul fie-cărul an. Art. 18. Notarii, cari îndeplinesc serviciul de agent postai, trebue a găsi în tot-d’a-una la primărie la sosirea factorului rural în co- mună, pentru ca să pâtă proceda imediat la operațiunea schimbului corespondențelor cu factorul rural și a nu se întârzia plecarea acestuia la altă comună. Art. 19. Gând notarii, cari îndeplinesc serviciul de agent postai, lipsesc din comună din causa serviciului lor propriu saii alte îm- pregiurărl, primarul sau ajutorul de primar va înlocui pe notar în atribuțiunile sale de agent postai. Atribuțiunile factorilor rurali. Modul de procedare pentru îndeplinirea serviciului Art. 20. Factorii rurali priimesc de la pu- blic tot felul de corespondențe și distribue destinatarilor corespondențele ce li se dau de către oficiile poștale sau gările de cari aparțin. Art. 21. In țlilele de cursă, factorul rural se presintă la oficiu sau gară la ora fixată și priimesce expedițiunile ce sunt destinate pentru comunele din circumscripția sa. El subscrie în condica de partiții a facto- rilor de priimirea scrisorilor recomandate, precum șrpentru suma ce represintă valorea timbrelor „taxa de plată" aplicate pe cores- pondențele nefrancate sau insuficient fran- cate ce ’i se dau, încărcându-se și prin car- nete cu aceste corespondențe. Art. 22. La priimirea corespondențelor de la oficiu, factorul rural este ținut a examina cu deamânuntul modul închiderel lor și a arăta amploiatului ce ’i le predă ori-ce de- fect ar observa. Din momentul priimirel expe- dițiunei, el rămâne responsabil de dânsa până când o libei'âză la destinație. Art. 23. O-dată ce a priimit expediția de la oficiu sau gară, factorul rural este dator să pornâscă imediat la drum, fără să se mal abată pe acasă. Art. 24. Factorul rural este dator a trece prin tote comunele din circumscripția sa, dupe itinerariu. Art. 25. Factorul rural va purta la sine un corn de metal, pe care ’i-’l va procura di- recția poștelor, rămânând responsabil facto- rul rural de buna conservare a acestui corn. Art. 26. Sosind într’o comună va da sem- nalul, ori de câte ori trebuința va cere, spre a vesti sosirea sa în localitate. Art. 27. Atât pe drum cât și în mergere prin comune, factorii poștali rurali sunt obli- gați a se abate spre a distribui el însuși co- respondențele ce vor avea și numai când din diferite împreglurări au fost puși în imposi- bilitate de a putea distribui totă corespon- dența, numai atunci va lăsă agentului pe aceea rămasă. Art. 28. In fie-care comună factorul ru- ral se va opri la agentul postai timpul nece- sar pentru schimbarea expedițiunei. Art. 29. Corespondențele cari nu se vor fi putut distribui în timpul oprirel, factorul rural le lasă agentului postai. Obiectele recomandate le va înscrie pe carnetul său și le va preda, împreună cu re- cepisele lor, agentului postai care iscălesce în carnet de priimirea lor, și când agentul pos- tai va înapoia factorului rural, la întârcerea acestuia, recepisele acelor obiecte iscălite de destinator și contrasemnate de dânsul, saii daca va înapoia chiar obiectele ce nu s’ar fi putut preda destinatorilor, se va descărca cu dânsele menționând în carnetul factoru- lui rural numărul recepiselor și scrisorile recomandate ce înapoiază. De asemenea și 22 Iulie 1892 MONITORUL GFIC1AL 2819 pentru corespondențele nefrancate, agentul postai va iscăli de priimire in carnet, notând suma ce represintă valârea timbrelor „taxa de plată' aplicate pe scrisorile ce ’i se dă, și la întârcerea factorului rural el ’l predă ba- nii și scrisorile ce nu le a putut preda la destinație, descărcându-se cu dânsele și no- tând în carnetul factorului rural suma ce dă acestuia și valorea timbrelor „taxa de plată' aplicate pe scrisorile nefrancate ce înapoiază. Art. 30. Corespondențele simple francate și nefrancate, precum și telegramele, pot fi date de factorii rurali direct destinatarilor sau unul membru din familia lor; iar cores- pondențele recomandate nu se vor putea da de cât în mâna destinatorilor sau deplin în- puterniciților lor, cari vor iscăli de priimire pe recepisă anexată la scrisâre. Art. 31. Pe lângă iscălitura destinatorilor, aceste recepise se vor iscăli și de factorul rural, dacă el a predat scrisorea, ca dovadă că scrisorea s’a predat adevăratului desti- natar. Art. 32. Când factorul rural nu cunosce personele, pentru cari are scrisori recoman- date, va cere agentului postai să certifice identitatea deslinatorului, semnând și agen- tul pe recepisă de predare. Art. 33. La plecare din comună, factorul rural va ridica tote scrisorile și obiectele ce găsesce în cutia de scrisori din comună. Art. 34. Cheia de la cutia de scrisori se va păstra de factorul rural care va avea grije ca cutia și brosca să fie tot-d'auna în bună stare și ori-ce defect va constata ’l va face cunoscut când se întârce din cursa oficiului saiî gărel de care depinde. Art. 35. Scrisorile ce factorii rurali vor găsi în cutie, le va stampila pe față cu stam- pila comunei; stampilarea se va face față de agentul postai. Art. 36. Factorul rural în nici un cas nu va putea restitui veri-o scrisore, când ’i s’ar cere, persanelor cari ar declara că este tri- mițătorul scrisore!. Art. 37. Din comunele unde rămân noptea pentru a se întorce a duoa ^i prin aceleași comune saiî prin altele, dupe cum este sta- bilit itinerariul la oficiu, gara saiî comuna de unde a plecat, factorul rural va porni des- de-diminâță și dacă, dupe itinerariu, trebue a se întârce prin aceleași comune, el se va opri în fie-care comună la agentul postai, ’I va lăsa spre distribuire corespondențele ce va mal fi având, dacă nu le va putea distribui singur ca și la mergere și va cere de la dân- sul recepisele scrisorilor recomandate, precum și banii pentru scrisorile nefrancate ce ’i le a predat. Art. 38. Pentru circumscripțiunile unde factorul rural nu se întorce prin aceleași comune înapoi, recepisele de predarea scri- sorilor recomandate și valorea porturilor de pe scrisorile nefrancate, predate spre distribuire agentului, factorul rural le cere în cursa ur- mătâre. Scrisorile cari nu s’au putut preda la adresă din causă că destinatorii lipsesc, pentru un scurt timp, din comună, se vor opri de agentul postai ca să le predea când se întorc destinatorii. Art. 39. Factorul rural va cere agentului postai să noteze pe dosul tutulor scrisorilor ce ’I înapoiază causa pentru care scrisârea nu s’a putut preda la destinație. Art. 40. Factorul rural va priimi de la agentul postai, ori de câte ori trece prin co- munele din circumscripția sa, coresponden- țele recomandate ce agenții poștali au priimit de la public, prâcum și convertele oficiale ce li s’au depus de autorități, subscriind de prii- mirea lor în condicele respective în cari sunt trecute acele scrisori recomandate și conver- tele oficiale. Art. 41. Spre dovadă că a trecut prin tâte comunele din circumscripția sa, factorul ru- ral, atât în ducere cât și în întorcere, va cere agentului postai a aplica pe carnetul seu stampila fie-cărei comune prin care trece. Art. 42. Factorul rural, în drumul săti, este obligat a priimi de la public scrisori simple și recomandate, precum și converle oficiale de la autoritățile care ’i le dă. Art. 43. Spre acest sfârșit, factorii rurali vor avea la dânșii o condică cu matcă, în care se înscrie scrisorile recomandate ce priimesc de la public, precum și un deposit de timbre franco și cărți poștale cu cari vor fi creditați de oficiul de cari aparțin. Art. 44. Factorii rurali vor fi aprovisio- nați si cu timbre „taxa de plată', pe cari le vor aplica numai pe obiectele nefrancate sau neîndestulător francate, destinate pentru lo- calitățile ce trebue să parcurgă, anulând tim- brele cu stampila agentului postai din co- muna unde le a găsit; iar pe corespondențele nefrancate sau insuficient francate, cari ur- mâză să le predea oficiului sau gărel de cari aparțin, pentru a fi expediate mal departe, nu vor aplica timbre „taxa de plată'. Art. 45. Este interzis factorilor rurali, sub cea mal aspră pedâpsă, de a preda la adresă corespondențele nefrancate, fără să aplice pe ele timbrul „taxa de plată", încasând banii în profitul său, sau să percâpă de la destina- tori taxe mai mari de cât valârea timbrelor de pe scrisori, sau să întrebuințeze timbre cari au mai servit odată. Art. 46. Scrisorile recomandate ce facto- rul rural le va priimi în drum de la public, dupe ce le va aplica timbrele franco cuvenite, le va trece în registrul cu matcă ce vor avea pentru acâsta și va libera presentatorului o recepisă care va purta data și numărul sub care s’a trecut scrisârea în condica cu matcă; acel număr se va scrie și pe scrisâre. Art. 47. Scrisorile simple ce’i se va da de public, factorul rural le va franca singur, aplicând pe dânsele chiar în fața persânel care ’i le a dat, timbrul de valârea sumei ce priimesce pentru francare. Art. 48. Scrisorile simple și recomandate ce priimesce de la public, factorul rural le stampilâză cu stampila celei d’ântâiu comune în care merge și în presență agentului postai. Art. 49. Factorul rural va refusă să prii- mâscă de la public ori-ce fel de scrisâre care n’ar fi bine închisă sau ar avea pe plic urme că a fost deschisă. Când factorul rural găsesce în cutiile poș- tale, pe cari le deschide, scrisori cu sigiliul rupt, saii alte defecte de închidere, notâză pe dânsele subsemnătura sa și a agentului postai din comună starea în care a găsit’o. Art. 50. Factorul rural va păstra în gânta ce ’i se dă de direcțiune tâte corespondențele ce are, fiind cu totul interțlis a le expune la udătură sau a le aduce în mână neînvelite, ori a le purta în busunarele hainelor, rămâ- nând răspunzător de tote obiectele ce ’i se în- credințâză atât în ceea-ce privesce deterio- rarea cât și perderea. Art. 51. Factorul rural priimesce și tele- grame de la public, care’l plătesce tot atunci și taxa cuvenită. Art. 52. Prezentatorul înscrie singur în carnetul factorului rural telegrama ce dă și taxa ce plătesce și numai daca dânsul nu va sci carte se va nota de însuși factorul în carnetul său. Telegramele ce ’i se vor da în- chise le va duce ast-fel la oficiti. Art. 53. Tâte telegramele, ce le va avea asupra sa, le va purta în gântă împreună cu scrisorile și va fi dator a păstra secretul lor telegrafic. Art. 54, Telegramele priimite se vor duce de factorul rural la cel d’ântâiu oficiti tele- grafic sati gaiă ce va avea în drum. Daca oficiul sau gara ar găsi că depeșile sunt nesuficient plătite nu le va da curs și le va înapoia împreună cu banii, prin factor, per- sânei de la care le a priimit; acâsta însă nu- mai in cașul când factorul rural nu ar asi- gura acoperirea sumei ce ’I lipsesce. Recepisă ce va libera oficiul telegrafic pentru priimirea telegramei se va da de fac- tor la cea d’ântâiu cursă presentatorului. Art. 55. Plicurile oficiale adresate prin comunele rurale se vor lăsa agentului postai din comuna respectivă care le va trece în con- dica specială unde va iscăli cel în drept de priimirea lor. Agentul postai va subscrie în carnetul factorului rural de priimirea conver- telor oficiale ce ’i se dă. Plicurile oficiale ce factorul rural priimesce de la comune pentru alte comune le va trece ln carnetul său și le va da la comuna res- pectivă sati la oficiu ori gări în modul ară- tat mal sus. Art. 56. Gând un factor rural nu este în legătură cu un oficiu postai va înscrie în- tr'un carnet al său deosebit corespondențele recomandate, telegramele, plicurile oficiale, recepisele de predarea obiectelor recoman- date distribuite, bani incasațl pentru obiec- tele nefrancate, corespondențele recomandate și cu porto ce nu s’au putut înmâna desti- natorilor și le va preda pe tâte împreună cu carnetul factorului rural, cu care se întâl- nesce la punctul și ora fixată de direcțiunea generală sati oficiul postai respectiv spre a le duce la oficiti. Tot ast-fel și factorul ce vine de la oficiti va preda factorului care n’are legătură cu oficiul carnetul și coresponden- țele de distribuit în distanța acestuia. Corespondențele ordinare francate nu se vor înscrie în carnet. Ori-ce comunicație ar avea acest din urmă factor rural să facă oficiului postai sati gărel de la care vine factorul cu care se întâlnesce 2820 22 Iulie 1892 o va înscrie în carnetul pe care ’l dă acestui factor care merge la oficiti sati gară. Factorul rural care n’are legătură cu ofi- ciu se aprovisionâză cu timbre de tot felul și cărți poștale de la cel-alt factor rural, că- ruia I plătesce și banii resultațl din vînțlare. Art. 57. Factorii rurali sunt obligați ase aprovisiona tot-d’a-una la timp cu timbre de tot felul și cărți poștale și a nu le lipsi nici o dată asemenea timbre, pentru a putea sa- tisface cererile publicului căruia le va vinde pe valdrea lor nominală. Pentru ori-ce urmare contrarie, factorii rurali vor fi pedepsiti cu amendă. Art. 58. In cas când factorul rural al cir- cumscripției, care n’are legătură cu oficiul postai sau gară, dintr’o causă neprevăzută n’ar sosi la timp pentru a schimba cores- pondențele cu factorul rural ce vine de la oficid sau gară, sau când acesta n’ar sosi la timp și pentru că nici un factor rural să nu piardă timpul adăstând, va preda agentului postai din localitate carnetul și,coresponden- țele pentru factorul rural întârZiat. Art. 59. Sub nici un cuvânt și în nici un cas nu este permis factorului rural de a asista la închiderea sau deschiderea de scrisori simple sau recomandate de către particulari, nici a da veri-o mărturie verbală sau în scris în acâstă privință, ori a rectifica adresele dupe ori-ce fel de obiect. Art. 60. Factorul rural nu va permite a se deschide obiectele recomandate de deți- nători mai înainte ca aceștia să fi iscălit re- cepisa, nici a deschide scrisorile cu porto mai înainte de a achita taxa. Art. 61. Îndată ce factorul rural ’și a ter- minat cursa, se va duce d’a dreptul la oficiul postai sau gară de care depinde și va depune carnetul cu tdte obietele ce a priimit în cursă. Art. 62. Factorul rural este obligat să achite la înapoiarea sa taxele scrisorilor ne- francate ce ’i s’au dat la plecare; iar în cas când ar fi lăsat pe la agenții postai! din co- mune scrisori cu porto pe cari nu le a putut preda singur, va fi creditat cu sUma portu- rilor acelor scrisori până la cursa următâre, când trebue a se aduce banii sau scrisorile ce nu s’au predat, pe dosul cărora se scrie causa neinmânărei lor la destinație. Art. 63. Oficiul sau gara respectivă sunt obligate a subscrie în carnetul factorului rural de priimirea corespondențelor și banii dupe porturi ce priimesc de la factorii rurair. Art. 64. Factorul rural nu are voie a spune unei alte persone despre obiectele ce ’i sunt încredințate. Cel ce va contraveni a- cestei disposițiuni va fi pedepsit, conforip le- gel, pentru divulgare de secret. Art. 65. Acei factori rurali cari parcurg locuri pe cari sunt așeZate linii telegrafice sunt obligați a observa starea lor și a ra- porta celui d’ântâiu oficiu defectele ce ar ob- serva. Art. 66. In cas de bolă bine constatată, factorul rural este dator a însărcina cu face- rea serviciului în timpul cât va fi bolnav, pe a sa răspundere, pe o altă persână de prefe- rință pe un membru din familia sa, având facultatea dirigintele sau șeful de gară să MONITORUL OFICIAL refuse pe acele persâne străine cari ar da bănuială că ar compromite serviciul. Art. 67. Este interZis factorului rural, sub cea mai aspră pedâpsă, de a preda la a- dresă corespondențele nefrancate, fără să aplice pe ele timbre „taxa de plată", a incasa banii în profitul său, a percepe de la dețină- tori taxe mai mari de cât valârea timbrelor de pe scrisori, sau a întrebuința timbre cari au mai servit o-dată, ori a scâte timbre de pe scrisori. Asemenea fapte atrag dupe sine nu numai depărtarea din serviciu dar și darea în jude- cată. Art. 68. Factorii rurali sunt datori a se purta cuviincios cu publicul căruia va da tâte explicațiunile de cari va avea nevoie în pri- viuța serviciului postai. Art. 69. Factorii rurali sunt responsabili și vor fi urmăriți pentru plata despăgubirilor prevăZute de lege în cas de perderi de obiecte pentru cari legea acordă despăgubiri. Atribuțiunile agenților poștali și modul de procedare pentru îndeplinirea serviciului. Art. 70. Agenții poștali iau parte împreu- nă cu factorii rurali, în condițiunile determi- nate prin acest regulament, la îndeplinirea serviciului postai în comunele rurale. Art. 71. Agentul postai este dator să prii- mâscă de la factorul rural corespondențele pe cari acesta nu le va putea preda destinata- rilor în timpul oprire! sale în comună. El va priimi și corespondențele aduse de către con- ductorii curselor poștale cari trec prin co- mună. Art. 72. Agentul postai va priimi și de la public scrisori recomandate pecari leva trece într’o condică cu matcă, liberând presintato- rului din acea condică orecepisă careva pur- ta numărul sub care s’a trecut scrisorea în condică; acel numer va fi notat și pe scrisâre. Art. 73. Agentul postai nu va priimi de la public scrisori simple; ele pot fi predate d’a dreptul de public factorului «rural, sau depune în cutia de scrisori din comună de unde vor fi ridicate la trecere prin comună de factorul rural; pentru asemenea scrisori nu se va libera nici un fel de recepise, nici se va înregistra unde-va. Art. 74. Timbrele aplicate pe scrisorile recomandate se vor strica cu stampila comu- nei unde s’au presintat. Art. 75. La trecerea factorului rural prin comună, agentul postai ’I va preda scrisorile recomandate ce are, încărcându’l în carnet cu numărul lor și cerând factorului rural să iscălâscă și dânsul de priimirea acelor scri- sori în condica cu matcă în care sunt tre- cute. Art. 76. Pentru fie-care scrisâre recoman- dată în parte, precum și pentru valârea în to- tal a acelor nefrancate sau insuficient fran- cate, aduse de factorul rural, agentul postai va subscrie de priimirea lor în carnetul fac- torului rural saii al conductorului de la cursa poștală care’i le dă. Art. 77. Tâte corespondențele ce ’i se dă de către factorii rurali sad conductorii poș- tali, agentul postai le va distribui la desti- nație prin miZlâcele de cari va dispune co- muna, căutând a le înmâna celor în drept fără cea mai mică întârZiare pentru ca să pâtă restitui factorului rural sad conductorului postai, la cea d’întâid trecere prin comună, recepisele de predarea scrisorilor recoman- date și valârea porturilor dupe scrisorile ne- francate ce ’i le lăsase spre a le distribui. Intâi'Zierile nejustificative în distribuirea corespondențelor atrage dupe sine pedepsi- rea agentului postai. Art. 78. Corespondențele simple francate și nefrancate se vor preda destinatarilor, tri- mișilor lor, sad la veri un membru din fami- lia lor fără nici o altă formalitate, achitând taxele pentru cele cu porto ; acele recoman- date însă nu se vor putea preda de cât per- sânelor cărora sunt adresate sau deplin îm- puterniciților lor, cari vor subscrie recepi- sele anexate la ele. Aceste recepise se vor is- căli și de agentul postai ca dovadă că scrisâ- rea s’a predat adevăratului adresant, spre a se putea cunâsce în cas de reclamațiune de cine s’a făcut predarea. Corespondențele oficiale se vor înregistra de agentul postai într’o condică specială (form. No . . ),în care cel în drept vor subsemna de priimire. Tot în acea condică se va trece și cores- pondențele oficiale ce se vor depune spre ex- pediare de către diversele autorități cari nu pot da d’a dreptul acele corespondențe facto- rului rural. Acâstă condică se păstreză de agentul pos- tai și într’ânsa subscrie factorul rural de priimirea convertelor oficiale ce ’i le dă spre expediare. Art. 79; Pe corespondențele pe cari din diferite împregiurărl nu s’au putut preda la adresă nici de agentul postai, acesta va nota în dosul lor motivul nepredărel. Aceste corespondențe împreună cu rece- pisele scrisorilor recomandate predate și cu banii încasați dupe cele cu porto, se vor pre- da la întârcerea factorului rural sau conduc- torului curselor poștale de la care le-a prii- mit, descărcându-se de ele în carnetul facto- rului unde va nota menționând în carnet nu- mârul recepișelor și scrisorilor recomandate, precum și suma ce predă din încasarea por- turilor. Art. 80. Corespondențele al căror desti- natori ar lipsi din comună numai pentru un scurt timp, nu se vor înapoia, ci se vor opri de agentul postai spre a le preda când des- tinatoril se vor întârce. Art. 81. Agenții poștali din comunele unde se întâlnesc factorii rurali a duoă sau mal multe circumscripțiunl mal ad obligațiu- nea să facă schimbul expedițiunilor între a- ceștl factori rurali sati între factorii rurali și conductorii poștali, priimind coresponden- dențele de la unii și predându-le celor alți; acâsta insă numai când, dintr’o causă nepre- văzută, unii din factorii rurali ar intârZia sosirea sa, iar alt-fel asemenea schimburi se vor face direct de la factori la factori. Aceste operațiuni se vor face de agentul postai prin iscălitura în carnetul factorului rural de priimirea corespondențelor și a car- 22 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2821 netului ce ’i se va lăsa pentru cel-alt factor; iar predarea acestor corespondențe și a car- netului către factorul rural, care trebue să facă distribuirea, se va fac$ trecându-!e în registrul pentru predarea plicurilor oficiale unde va iscăli factorul rural făcând adnotația următâre: Priimit carnetul..................(oficiului găre! saiî factorului rural al circumscripției ) și corespondența înscrisă în el pe Ziua de.în regulă. Art. 82. Pentru francarea corespondențe- lor recomandate ce ’i se presintă, precum și pentru a putea satisface pe particulari, cari ar avea nevoie de timbre, agenții poștali vor fi tot-d’a-una aprovisionați cu timbre poștale franco pentru suma de lei 10; spre acest sfâr- șit oficiul postai respectiv în prima linie, când se începe acest servicii!, va credita pe agenții poștali din circumscripția sa cu asemenea tim- bre în valore de 10 lei, pe care ’i va reține cu începere din prima indemnisație ce se plătesce agenților poștali, rămânând ca în lunile următore aceștia să ’și aprovisioneze cu de la sine și aceste timbre de la oficiul postai cu care sunt în relație, ast-fel ca să nu rămână nici o-dată fără timbre. Ori-ce urmare contrarie acestei disposiți- uni din partea agenților poștali atrage dupe sine amendarea acestora. Art. 83. Agenții poștali rămân responsa- bili și vor fi urmăriți, pentru plata deșpăgu- birel prevăzută de lege, în cas de perderi de obiecte pentru cari legea acordă despăgubiri. Art. 84. In cașuri de accidente survenite factorilor rurali, agenții poștali sunt obligați a le da tot concursul și, la necesitate, a cere și ajutorul autorităților respective. Formarea circumscripțiunilor Art. 85. La organisarea serviciului postai rural în județe, circumscripțiunile poștale ru- rale se stabilesc de inspectorul telegrafo-pos- tal în unire cu prefectul si președintele comi- tetului permanent al județului respectiv, cari vor dresa un proces-verbal de cele hotărî te. Art. 86. La stabilirea circumscripțiunilor poștale se va avea în vedere că factorii rurali cari vor face serviciu cu calul să nu aibă a parcurge de cât maximum 40 kilometri pe Zi, exceptându-se Duminica când ește Zi de repaus. Art 87. Modificările circumscripțiunilor și mai ales acelea cari ar provoca adaose de cheltueli trebuie a se face iarăși în modul prevăzut la art. 85. Salariul factorilor rurali Art. 88. O-dată cu stabilirea circnmscrip- țiunilor poștale rurale se va fixa și salariul factorilor rurali, ce vor avea a le deservi, tot de inspectorul telegrafo-postal în unire cu prefectul și președintele comitetului perma- nent, cari de asemenea vor dresa un proces- verbal. Art. 89. Sporirea sati diminuarea salarii- lor factorilor rurali se va decide de direcțiu- nea generală a telegrafelor și poștelor, care însă va lua și avisul prefectului și comitetu- lui permanent al județului respectiv. Art. 90. Sporirile de salarii nu se pot face de cât numai dacă budgetul permite ase- menea sporuri, afară numai dacă județul prii- mesce a da sumele ce necesită atarl adaose; în cașul contrariu, ele se fac pentru anul ur- mător, pentru care direcțiunea generală a te- legrafelor și poștelor va prevedea și aceste sporuri între sumele ce va arăta județului respectiv a înscrie în budgetul său pentru poștele rurale. Cheltuelile pentru întreținerea serviciului postai rural Art. 91. Cheltuelile de întreținerea servi- ciului postai rural vor fi, conform legei, în sarcina județelor cărora Statul le va veni în ajutor cu câte 10.000 lei pe an. Art. 92. Consiliile județiane vor înscrie în budgetele lor, în fie-care an, cheltuelile nece- sare pentru acest serviciu, dupe cum se va stabili de către direcțiunea generală a tele- grafelor și poștelor, care le va comunica la timp fie-cărui județ spre a le înscrie în budget. Art. 93. Plata personalului serviciului poștelor rurale având a se face de. Stat, jude- țele vor înainta direcțiune! trimestrial suma ce o are prevăzută în budget pentru poștele rurale; aceste sume se vor trimite d’a drep- tul direcțiunel, sau se vor consemna la casa de depuneri înaintând direcțiunel recepisele. Pentru chetuelile neprevăzute de cari ar fi necesitate în cursul anului pentru poștele rurale, județele vor prevedea în budgetul lor um deosebit fond, care se va libera direcțiu- nel numai întru cât va fi necesitate; iar res- tul fondului ce nu se va întrebuința în ase- menea cheltueli va rămâne economie județului. Garanțiile personalului poștelor rurale Art, 94, Factorii rurali și agenții poștali speciali vor trebui să depună o garanție, în numerariu sau efecte gauantate de Stat, în valore de 300 lei. Art. 95. Acăstă garanție se va putea for- ma și prin rețineri lunare de câte 10°/₀ asu- pra salariilor factorilor rurali și agenților poștali speciali când nu ar putea să depună asemenea garanție la numirea lor. Art. 96, Garanțiile factorilor rurali și agenților poștali servind exclusiv pentru aco- perirea Statului de veri-ce pagube s’ar aduce de către acești impiegațl, conform legei, nu se pot nici ceda, nici urmări. Art. 97. Garanțiile factorilor rurali și agenților poștali nu se pot libera de cât nu- mai dupe trecerea unui an de când personă pentru care a fost depusă a încetat de a mai face serviciu și atunci numai întru cât Sta- tul nu va avea veri-o pretențiune de despă- gubire. Art. 98. Garanțiile se pot libera și mai înainte de acest termen dacă dirigintele res- pectiv va asigura, pe a sa răspundere, că asu- pra factorului eșit din serviciu nu este nici o împregiurare care va împedica liberarea cauțiunel. Despre penalități Art. 99. Penalitățile ce se pot aplica per- sonalului poștelor rurale sunt: 1) Notarilor cari fac serviciul de agenți poștali numai amenda care nu păte fi mal mare de 5 lei în cursul unei luni; 2) Agenților poștali speciali și factorilor rurali: al Avertismentul; b) Amenda; e) Destituirea; Art. 100. Amenzile prevăZute la aliniatul b de la articolul precedent nu vor putea fi mal mari în cursul unei luni de jumătate diur- na, din care însă pentru factorii rurali cari fac serviciul cu calul trebue a se scădea 30 lei pentru întreținerea calului și numai asu- pra restului diurnei trebue a se aplica amen- da vorbită mal sus. Art. 101. Destituirile factorilor rurali și agenților postai! se pronunță de directorul general al telegrafelor și poștelor. Despre congediu Art. 102. Factorii rurali și agenții poștali special! nu pot obține congediu de cât numai punând înlocuitor care să facă serviciul pe răspunderea lor. Disposițiuni transitorii Art. 103. Ori-ce disposițiuni contrarii re- gulamentului de fața sunt și rămân abrogate. Art. II și cel din urmă.—'Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 13 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.470. CAROL I, Prin grația lui DumneZeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.922; Pe basa votului consiliului județului Tulcea din ședințele de la 7 și 21 Iunie 1892 și în virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Tulcea, pe exercițiul 1892 — 93, modificarea și virementele urmă- târe: Lei 7.120 se vor lua din excedentul budgetar și se vor repartisa în modul următor : 4.000 se vor înscrie sub un noii articol, la cap. II, § 1, pentru chirie, mobilier și alte cheltueli necesare pentru înființa- rea nouilor sub-prefecturi. 2.000 idem, idem, pentru chiria localului tri- bunalului local. 1.120 se vor adăoga la cap. IX, § 2, art. 5 2, pentru cumpărare de cumpene nece- sare serviciului poștei rurale, 7.120 total. 22 Iulie 1892 2822 Lei : 1.200 se vor lua din alocațiunea de la cap. XI, § i, art. 55, fondul cheltuelilor extra- ordinare pentru a servi ca diurnă D-lul casier general al județului, socotindu- se a ioo lei mensual. Art. II. Cu acâstă modificare budgetul Ze- cimilor județului Tulcea, pe exercițiul 1892-93, presintă la venituri lei 347.1 37, și la cheltueli lei 357.048, bani 84, cu un excedent de lei 10.088, bani 16. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.524. CAROL I, Prin grația lui DumneZed și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.924; Pe basa votului consiliului județului Dolj din ședința de la 21 Iunie 1892; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul decimilor județului Dolj, pe exercițiul 1892 — 93, următârele viremente: Lei 2.000 se vor lua de la art. 94, fond pentru sporirea capitalului necesar construcției spitalului Filiași, 5.000 idem de la art. 95, fond pentru con- struiri de casarme. 7.000 total, care se va înscrie sub un osebit articol, pentru plata chiriei, mobilieru- lui, etc., nouilor sub-prefecturi. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.525. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.923; VâZând votul dat de consiliul județului Râmnicu-Sărat ln ședința de la 21 Iunie 1892 și pe basa art. 54 din legea județiană. MONITORUL OFICIAL Am decretat și decretăm : Art..I, Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Râmnicu-Sărat, pe exercițiul 1892 — 93, următârea modificare; Lei B. 10.13 3 57 se vor lua din excedentul budge- tar de lei 15.001, bani 50, și se vor repartisa în modul următor; 2.000 — se vor adăoga la art. 10, cap. II, § 1, chiria localurilor sub-prefec- turilor și casărmilor de călărași în serviciul sub-prefecturilor. 1.500 — idem la art. 11, același paragraf și capitol, mobilierul sub-prefec- turilor și repararea lor. 400 — idem la art. 13, idem încălzitul localurilor sub-prefecturilor. 180 — idem la art. 37, § 1, cap. V, tra- tamentul personalului telegrafo- postal. 3.0 5 3 5 7 se vor înscrie sub un nod art. 61, la cap. 12, § 1, plata datorielor râmase neachitate din exercițiul 1891 —92. 3.000 —Idem la același paragraf și capi- tol, sub un nod art. 62, plata în- tocmirel unui plan tip și proiec- telor necesare pentru construcția localurilor de sub-prefecturi. 10.1 33 57 total. Art. II. Cu aceste modificări budgetul Ze- cimilor județului Râmnicu-Sărat, pe exercițiul 1892—93, presintă la venituri lei 333.760, și la cheltueli lei 328.892, bani 7, cu un ex- cedent de lei 4.867, bani 93. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de Interne, L. Catargi. No. 2.543. CAROL I, Prin grația lui DumneZed și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.921 ; Pe basa votului consiliului județului Iași din ședința de la 22 Iunie 1892, a sesiune! sale extraordinare; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face in bud- getul Zecimilor județului Iași, pe exercițiul 1892 — 93, următârele viremente: Lei 2.000 se vor lua de la art. 29, § 2, cap. III, fond pentru clădirea unui spital în târ- gul Podul-Ilâei'. 3.410 se vor lua de la art. 40, § 1, cap. V, subvenție pentru întreținerea serviciu- lui postai rural, care lasă economie. 5.410 total, care se va repartisa in modul următor: Le! 2.948 se vor adăoga la art. 8, § 1, cap. II, pentru costul mobilierului necesar can- celarielor a duoâ sub-prefecturi ce se vor Înființa din noCi. 1.200 se vor adăoga la art. 9, același para- graf și capitol, pentru plata chiriilor localurilor celor duoâ sub prefecturi până la finele exercițiului curent. 462 idem la art. 11, idem, pentru costul lemnelor necesare acelor sub-prefecturi in iarna anului 1892—93. 800 a se adăoga la art. 69, § 1, cap. IX, pentru cumpârarea cumpenelor pentru serviciul poștei rurale. Art; II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.544. CAROL I, Prin grația lui DumneZeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.480; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Costesci, din județul Gorj, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Const. I. Uțescu, Nicolae C. Costescu și Constantin C. Costescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.432. Raportul D-lul ministru de interne cKtre M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Gorj, prin raportul No. 3.683, ’mi face cunoscut că administrațiu- nea comunei rurale Costesci, din acel județ, este în completă desotdine, consiliul comunal refusând a se întruni pentru a discuta intere- sele comunei. Osebit de acâsta, primarul și ajutorul sâO sunt ambii debitanțl de bâuturi spirtuâse și, în puterea funcțiunel cu care sunt învestiți, co- mit diferite abusurl, iar cei-alți consilieri sunt fără sciință de carte spre a putea fi verl-unul dintr’ânșii însărcinat cu conducerea adminis- trațiunei. Pentru aceste motive, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 22 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2823 și 30 din legea comunali, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disol- varea acestui consilia și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nii Constantin 1. Uțescu, Nicolae C. Costescu și Constantin C. Costescu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nod consilia. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.480. >892, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.484; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Miloșesci, din județul Ialomița, se disolvă pentru motivele arătate ln sus citatul raport, numindu-se mem- bri in comisiunea interimară D-nil Ion Chris- tescu, Ștefan Nica și Radu Mihaiti. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.433. Raportul D-lul ministru de interne către M. S, Regele. Sire, D. prefect al județului Ialomița, prin rapor- tul No. 3-431, ’mi face cunoscut că atât pri- marul cât și cei-alți membri ce compun con- siliul comunei rurale Miloșesci, din acel județ, negligâză cu desăvîrșire administrația intere- selor comunale. Pe lângă acâsta, primarul fi- ind singurul membru al consiliului cu sciință de carte, daca s’ar revoca din funcțiunea sa, nu s’ar mai putea alege printre cei rămași o altă persână căreea să se încredințeze admi- nistrația comunei. Pe basa acestora, dar, subsemnatul are Onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disol- varea consiliului sus ^isel comune și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Ion Christescu, Ștefan Nica și Radu Mihaiti, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unul noti consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.484. 1892, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.479,' Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Otesci- de-Sus, din județul Olt, se disolvă pentru mo- tivele arătate ln sus citatul raport, numindu-se mermbri în comisiunea interimară D-nil Pătru Bănică, Constantin Tărcol și Florea Popa. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.434. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Olt, prin raportul No. 3.986^ ’mi face cunoscut că primarul co- munei rurale Otesci-de-Sus, din acel județ, este abătut de la datoriile sale, iar ajutorul de primar și cei-alți membri al consiliului comu- nal sunt cu toții fără sciință de carte, ast-fel că nu pâte fi nici unul dintr’ânșii însărcinat cu conducerea adminitrațiunei și, din acâstă causă, interesele comunei sunt ln suferință, expuse a fi compromise; subsemnatul, având in vedere motivele expuse, are onâre a ruga pe Majesta- tea Vâstră să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și instituirea comisiunel interimare com- pusă din D-nii Pătru Bănică, Constantin Tăr- col și Florea Popa, cari să gereze afacerile co- munale până la alegerea și instalarea unui noti consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.479. 1892, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.478; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Bălăci, din județul Teleorman, se disolvă pentru motivele expuse in sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Constantin N. Militaru, Manea Vâlcu și Ștefan Popescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2 435. Raportul D-lul ministru de interne către M, S. Regele. Sire, D. prefect al județului Teleorman, prin ra- portul cu No. 5.187, ’mi face cunoscut că primarul comunei rurale Bălăci, din acel ju- deț, este dat judecăței pentru mai multe fapte abusive, iar printre cei-alți membri ai consi- liului comunal nu este nici unul cu sciință de carte pentru a ’i se putea încredința conduce- rea administrațiunel, în cât interesele comunei sunt expuse a fi compromise ; pentru aceste motive, dar, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru di- solvarea acestui consiliti și instituirea comisiu- nel interimare compusă din D-nii Constantin N. Militaru, Manea Vâlcu și Ștefan Popescu, cari să gereze afacerile comunei până la ale- gerea și instalarea unui noti consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L, Catargi. No. 18.478. 1892, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul fie interne sub No. 18.475; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Cremenea, din județul Mehedinți, se disolvă pentru mo- tivele arătate in sus citatul raport, numindu- se membri in comisiunea interimară D-nii Tache Ceușescu, Mihal Geamănă și Vasile Nemeși. 1 Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.436, 2824 Baportul D-lul ministru de interne către M, S. Regele, Sire, D. prefect al județului Mehedinți ’ml face cunoscut, prin raportul cu No. 5322, că pri- marul comunei rurale Cremenea, din acel județ, din causa nemulțumirilor generale ce a ridicat contră’l, nu mai pâte fi manținut in funcțiune, iar printre cei-alți membri ai con- siliului comunal nu se află nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi însărcinat cu con- ducerea administrațiunei comunale, în cât in- teresele comunei sunt expuse a fi compromise; Pentru aceste motive, dar, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră‘ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-vo- iască a semna alăturatul proiect de decret pen- tru disolvarea acestui consiliti și instituirea co- misiunei interimară compusă din D-nii Tache Ceușescu, Mihai Geamănă și Vasile Nemeși, cari să gereze afacerile comunale pănă la ale- gerea și instalarea unui noti consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat’și prea supus servitor^ Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.475. 1892, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.476 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Slobozia- Mâra, din județul Dâmbovița, se disolvă pen- tru motivele expuse în sus citatul raport, nu- mindu-se membri în comisiunea interimară D-nil Anton Bulandra, Dumitru loniță și Gri- gore Țuțuianu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.437. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Dâmbovița, prin ra- portul cu No. 3.867, ’ml face cunoscut că primarul și Întreg consiliul comunei rurale Slobozia-Mâra, din acel județ, comit, folosin- du-se de autoritatea cu care sunt învestiți, di- ferite abusurl în prejudiciul comunei, pentru administrațiunea căreea nu ati absolut nici o îngrijire. Osebit de acâsta s’a mal constatat că patru din membrii actualului consiliti ati suferit condemnațiunl judecătorescl pentru fapte pe- nale; ast-fel că, in asemenea condițiuni, acest MONITORUL OFICIAL___________________________ consiliti nu pâte fi tolerat mai departe în funcțiune. In vederea celor expuse, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea- comunală, să bine- voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nil An- ton Bulandra, Dumitru loniță și Grigore Țu- țuianu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unul noti consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.476. 1892, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.477; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Bălcesci, din județul Argeș, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Stan Bratu, Andrei Radu Funieru și Petre I. Diaconescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L>. Catargi. no. 2.438. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Argeș, prin rapor- tul cu No. 4.312, ’ml face cunoscut că pri- marul și ajutorul comunei rurale Bălcesci, din acel județ, ati demisionat, iar cei-alți consi- lieri sunt fără sciință de carte, ast-fel că nu se mal pâte da comunei, din sinul actualului con- siliti, un primar ln condițiunile legei și, din acâstă causă, interesele comunei sunt în sufe- rință ; subsemnatul, pentru aceste motive, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine- voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Stan Bratu, Andrei Radu Funieru și Petre I. Dia- conescu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.477. 1892, Iulie 7- 22 Iulie 1892 CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate.' Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la' departamentul de interne sub No. 18.928; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Vlasinesci, din județul Dorohoiti, se disolvă pentru motivele arătate in sus citatul raport, numindu-semem- bri în comisiunea interimară D-nil lân Cristea, Ion Dohan și Ion Crețu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.350. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Dorohoiti, prin ra- portul cu No. 4.15 5, ’ml face cunoscut că primarul comunei rurale Vlasinesci, din acel județ, abia scie a semna numele, iar cei-alți membri ai consiliului sunt cu totul fără cu- noscință de carte și nu ati absolut nici o în- grijire pentru administrațiunea afacerilor co- munale, în cât, din acâstă causă, o completă desordine domnesce mai în tâte serviciile pu- blice de respectul acestei administrațiunl, și interesele cele mai însemnate ale localităței sunt in suferință, expuse a se compromite; Pentru aceste motive, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-vo- iască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii lân Cristea, Ion Dohan și Ion Crețu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instala- rea unui noti consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.928. 1892, Iulie 11. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.926; Pe basa art. 29-și 30 din legea comunală, 22 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2825 Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Măceșu- de-Jos, din județul Dolj, se disolvă pentru mo- tivele arătate ln sus citatul raport, numindu-se membri in comisiunea interimară D-nil Ilie Geamănă, Florea Ion Boțea și Florea T. Ne- delea. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat ln Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, C. Catargi. No. 2.527. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Dolj, prin raportul No. 6.887, ’mi face cunoscut că primarul co- munei rurale Măceșu-de-Jos, din acel județ, a fost suspendat din funcțiune și dat judecă- ței pentru fals în acte publice; iar cel-alți membri ai consiliului, pe lângă că sunt in neînțelegere și absolut indiferenți pentru in- teresele comunei, n’aCi nici cunoscință de carte, ast-fel că nu se pâte alege un primar, conform legei, din sinul actualului consiliu. Subsemnatul, dar, pentru aceste motive, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Ilie Geamănă, Florea Ion Boțea și Flo- / rea T. Nedelea, cari să gereze afacerile comu- nale până la alegerea și instalarea unui noii consiliti. > Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.926. 1892, Iulie 11. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.929; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Urlați, din județul Fălciti, se disolvă pentru motivele ară- tate in sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Șerban Popa, Eni a Vătăjițel și Manolache Berea. Art. II, Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la r6 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.528. Raportul D-luT ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Fălciti ’mi face cu- noscut, prin raportul No. 3.834, că patru din- tre membrii consiliului comunei rurale Urlați, din acel județ, ad demisionat, iar un al cin- cilea este invalidat de comitetul permanent pentru motiv că, fiind administrator de moșie, nu pâte ocupa și funcțiunea de consilier, ast- fel că consiliul sus disei comune se găsesce descompletat și în imposibilitate față cu legea de a mai funcționa. Pentru aceste motive, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră să bine- voiască a semna, pe basa art. 29 și 30 din le- gea comunală, alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilid și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nii Șer- ban Popa, Eni a Vătăjițel și Manolache Berea, cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea și instalarea unul nod consilid. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.929. 1892, Iulie 11. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională. Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.930; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Profa, din județul» Olt, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Nicolae Geor- gescu, Florea Ivuță și Constantin Sorică. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat j la departamentul de interne este însărcinat cu I executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.529. Raportul D-lut ministru de interne către M, S. Regele. Sire, D. prefect al județului Olt, prin raportul No. 3.987, ’mi face cunoscut că primarul comunei rurale Profa, din acel județ, a fost suspendat din funcțiune fiind condamnat de justiție pentru abusuri și exces de putere; iar printre cel-alți membrii al consiliului comu- nal nu este nici unul cu sciință de carte pen- tru a ’i se putea încredința conducerea admi- nistrațiunei comunale in cât, din acâstă causă, interesele comunei sunt expuse a fi compro- mise. Subsemnatul, pentru aceste motive, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilid și in- stituirea comisiunel interimare compusă din D-nii Nicolae Georgescu, Florea Ivuță și Con- stantin Sorică, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unul nod consilid. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L, Catargi. No. 18.930. 1892, Iulie II. CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.927; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Tărtășesci, din jbdețul Ilfov, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nil Nae Du- mitrescu, Radu Lazăr și Năstase Grigore. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.531. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D.. prefect al județului Ilfov, prin rapoitul No. 4.619, ’mi face cunoscut că primarul comunei rurale Tărtășesci, din acel județ, a fost suspendat în duoă rânduri din funcțiunea sa pentru negligență și abateri grave de la da- toriile ce’i impune legea, iar ajutorul de pri- mar și cei-alți consilieri sunt de asemenea negligenți și chiar de lea credință în adminis- trarea lor, prejudiciând ast-fel interesele co- munei. Pentru aceste motive, dar. subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine- voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliti și institui- rea comisiunel interimare compusă din D-nil Nae Dumitrescu, Radu Lazăr și Năstase Gri- gore, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea noului consiliti. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 18.927. 1892, Iulie 11. 2826 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1892 Prin decretul regal cu No. 2.554, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Eugen Balș este numit, pe diua de 20 Iulie 1892, în funcțiunea de director al Moni- torului oficial și Imprimeriei Statului, în locul D -lui Alexandru Gh. Cantacuzino, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.538 de la 16 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Grigore lonașcu este numit ln funcțiunea de ajutor la adminis- trația plășei Silistra-Nouă, din județul Con- stanța, în locul D-lui Leon Botez, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.537 de la 16 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Alexandru Roma- nescu este numit în funcțiunea de comisar poli- țienesc al găreî Pașcani, din județul Suceava, în locul D-lul Alexandru Zaharescu, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.522 de la 16 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru“și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Constantin Chris- tescu, Marin lonescu și Costache Valceanu se numesc în funcțiunea de membri în comisiu- nea interimară a comunei rurale Prejoiu, din județul Vâlcea; iar D-nil Idn Hristea, Barbu Ciovică și Ștefan Mandac la comuna Tetoiu din județul Vâlcea. Prin decretul regal cu No. 2.523 de la 16 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Ștefan G. Rășcan, Ștefan I. Popa și Vasile M. Armene se nu- mesc membri în comisia interimară a comu- nei rurale Bogdănița din județul Tutova. ministerul agriculturei, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Corpurile legiuitdre au adoptat și Noi sanc- Ugnăm ce urmâză : LEGE' Articol unic. — Transacțiunea încheiată de ministerul agriculturei, industriei, comer- ciului și domeniilor, cu D-na Anastasia Maria Botez și D. Lazăr Șabeca, sub No. 6.047 din 11 Februarie 1889, relativ la stingerea da- toriei și celor-alte diferende dintre Stat și nu- mițil, provenind din contractul de arendarea domeniului Giurgiu, pe periodul 1873 — 1878, către defunctul Sterie M. Galița, se aprobă. Acâstă lege, împreună cu transacțiunea la dânsa anexată, s’a votat de Senat în ședința de la 20 Decembre anul 1889 și s’a adoptat cu majoritate de 62 voturi, contra a 7. Președinte, N. Krețulescu. (L. S. S.) Secretar, T. Mar Ocneanu. Acâstă lege, împreună cu transacțiunea la dânsa anexată, s’a votat de Adunarea deputa- ților în ședința de la 21 Aprilie anul 1892 și s’a adoptat cu majoritate de 60 voturi,contra a 5. Președinte, General G. Mânu. (L.S.A.D.) Secretar, Dr. Șaabner-Tuduri. Promulgăm acâstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Sigmaringen, la 9 Iunie 1892. (L. S. St.) Ministru agriculturei, industriei, - comerciului și domenielor ad interim, M. Germani. CAROL No. 2.316. Ministru de justiție, Al. Marghiloman. TRANSACȚIUNE Intre noi, ministrul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, de o parte, D-na Anastasia Maria Botez, în calitate de unica moștenitore a defunctului Sterie M. Galița, și Lazăr Șabeca, garantul numitului Galița, de altă parte, s’a încheiat următârea transacțiune: Noi, ministru, vexând propunerea făcută de D-na Anastasia Maria Botez, cu consim- țimântul soțului sâu, D. maior Constantin Botez, ca diferendele dintre Stat și casa de- functului Sterie M. Galița, derivând din con- tractul de arendarea domeniului Giurgiu pe periodul 1873—1878, să fie stinse, prin renunțarea tutulor părților la orl-ce preten- țiuni existente sau cari ar mai putea isvorî din sus tăișul contract; Având în vedere adesiunea D-lui Lazăr Șabeca la acâstă transacțiune; Având în vedere avisul No. 664 din 1888, prin care consiliul advocaților Statului opi- nâză pentru admiterea propunere! D-nel Botez; Având în vedere art. 20 din legea pentru administrarea domenielor Statului de la 21 Martie 1872 și art. 2 din legea organică a ministerului. Convenim ca restul datoriei ce mai reclamă Statul de la casa defunctului Sterie M. Galița, din arenda domeniului Giurgiu pe periodul 1873—1878, în sumă de lei 431.644, plus procente, cum și ori-ce alte pretențiuni, pro- venind din contractul de arendarea domeniu- lui, să fie stinse, în schimbul renunțărei D-nei Botez și D-lui Șabeca la ori-ce pre- tențiuni contra Statului. Eu, Anastasia maria Botez, cu consimți- mântul soțului meu Maior Constantin Botez, și eu, Lazăr Șabeca, renunțăm la orl-ce ce- reri formulate contra Statului, atât pentru plățile făcute în comptularendeidomeniului, cum și pentru ori-ce alte pretențiuni exis- tente, sau pe cari le am putea face în contra Statului, derivând din contractul de arenda- rea domeniului Giurgiu pe periodul 1873 până la 1878, și din urmăririle aplicate de Stat pentru achitarea arendei, rămânând nule și neavenite ori-ce hotărirl judiciare, pro- nunțate în procesele dintre Stat și noi, pen- tru sumele plătite și pentru despăgubirile de pagubele încercate de către arendașul Galița. Făcută astăzi, 11 Februarie 1889. Ministru, AI. Lahovari. Anastasia Maria Botez. Cu consimțimântul meu soț, Maior Const. Botez. Priimesc, L. Șabeca. No. 6.047. 1889, Februarie 11. Acâstă transacțiune, împreună cu legea, s’a votat de Senat în ședința de la 20 Decembre anul 1889 și s’a adoptat cu majoritate de 62 voturi, contra a 7. Președinte, N. Krețulescu. (L. S. S.) Secretar, T. Mar Ocneanu. Acâstă transacțiune, împreună cu legea, s’a votat de Adunarea deputaților în ședința de la 21 Aprilie anul 1892 și s’a adoptat cu majori- tate de 60 voturi, contra a 5. Președinte, General G. Mânu. (L.S.A.D.) Secretar, Dr. Șaabner-Tuduri. CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Statladepartamentul agriculturei,indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 3 6.846; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 11, încheiat în ședința de la 2 Iunie 1892; Având în vedere înaltul decret No. 2.257 din 29 Maiii 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a bunu- rilor mici ale Statului de mai jos, adjudecate, în ^iua de 9 Maiu 1892, în localul prefectu- rel județului Mehedinți, unde sunt situate: a) Locul pe plan No. 1, de pe moșia Piria, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 4.500 m. p... situat în comuna Piria, plasa Dumbrava, fost pendinte de schitul D’un- Lemn, asupra D-lul Dinu Purcăroiu, cu lei 806; b) Locul pe plan No. 2, de pe moșia Piria, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.358 m. p., situat in comuna Piria, plasa Dumbrava, fost pendinte de schitul D’un- Lemn, asupra D-lul Barbu Pălărie, cu lei 510; c) Locul fostei povernl, pe plan No. 3, de pe moșia Piria, în întindere suprafața totală ca de 4.450 m. p., situat în comuna Piria, plasa Dumbrava, fost pendinte de schitul D’un-Lemn, asupra D-lul Marin Vacă, cu lei 164; d) Locul de pe moșia Cornetul, pe plan No. 2, în întindere suprafața totală ca de 5.190 m. p., situat în comuna Baia-de-Aramă, 5 22 Iulie 1892 MONITORUL OFICI VL 2827 plasa Cloșani, fost pendinte de monastirea Baia-de-Aramă, asupra D-lui Har. Gonstan- tinescu, cu lei 185; e) Locul de pe moșia Cornetul, pe plan No. 3, în întindere suprafața totală ca de 1.368 m.p., situat în comuna Baia-de-Aramă, plasa Cloșani, fost pendinte de monastirea Baia-de-Aramă, asupra D-lui Matache Bădă- licescu, cu lei 110; f) Locul de pe moșia Cornetul, pe plan No. 5, în întindere suprafața totală ca. de 1.845 m. p., situat în comuna Baia-de-Aramă, plasa Cloșani, fost pendinte de monastirea Baia-de-Aramă, asupra D-lui Matache Bădă- licescu, cu lei 68; g) Locul cu mora părăsită, de pe moșia Cătunele, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, situat în comuna Cătunele, plasa Motru-de-Jos, fost pendinte de Mitropolie, asupra- D-lul Mateiu Umbresi, cu lei 2.000., Art. II și cel din urmă. —Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.514. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Statla departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 36.844; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 12, încheiat în ședința de la 2 Iunie 1892; Având în vedere înaltul decret sub No. 2.2 5 7 din 29 Maiu 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a bu- nurilor mici ale Statului de mai jos, adjudecate în localul prefecturei județului Prahova, în diua de 15 Maiti 1892, unde sunt situate: a) Locul cu ecaretele- de pe moșia Olari sau Mărgineni, în întindere suprafața totală ca de 6.075 m. p., situat în comuna Mărgi- neni-de-Sus, plasa Filipesei, fost pendinte de moșia Mărgineni, asupra D-lui Alecu Georgescu, cu lei 3.260; V) Locul viran de pe moșia Olari sau Măr- gineni, în întindere suprafața totală ca de 4.372 m. p., situat în comuna Mărgineni-de- Sus, plasa Filipesei, fost pendinte de monas- tirea Mărgineni, asupra D-lul Nae Popescu, cu lei 120; c) Locul numit Delnița de pe prundul for- mat din apele Mislea Dulce și Sărata, din mo- șia Vatra-Monastirei Mislea, în întindere su- prafața totală ca de 2.735 m. p., situat în comuna Scorțeni, plasa Filipesei, fost pen- dinte de monastirea Mislea, asupra D-lul Gherghe Petrescu> cu lei 120; d) Locul numit Lozul-Mare cu pomi rodi- tori, de pe moșia Vatra-Monastirei Mislea, în întindere suprafața totală cade 9.193 m. p., situat în comuna Scorțeni, plasa Filipesei, fost pendinte de monastirea Mislea, asupra D-lui Grigore Dobre, cu lei 420; e) Locul numit Delnița Runcu cu pomi ro- ditori, cu puțină vie și puțin tuferiș, de pe mo- șia Vatra-Monastirei Mislea, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 1.386 m. p , din cari ca 0600 m. p. tuferiș, ca0900 m.p. vie, iar restul fânețe și livede, situat în co- muna Scorțeni, plasa Filipesei, fost pendinte de monastirea Mislea, asupra D-lul Radu Dinu Gura Vale cu lei 480; f) Locul viran din Valea-Sâcă, de pe mo- șia Vatra-Monastirel-Mislea, în întindere su- prafața totală ca de 0632 m. p., situat în co- muna Scorțeni, plasa Filipesei, fost pendinte de monastirea Mislea, asupra D-lui Radu Dinu Gura Vale, cu lei 30; g) Locul de cârciumă, de pe moșia Țintea, în întindere suprafața totală ca de 1.109 m. p., situat în comuna Țintea, plasa Fili- pesci, fost pendinte de monastirea Mărgineni, asupra D-lul Radu Dascalescu, cu lei 165; h) Locul povernei, de pe moșia Țintea, în întindere suprafața totală ca de 637 m. p., situat în comuna Țintea, plasa Filipesei, fost pendinte de monastirea Mărgineni, asupra D-lul Vasile Theodorescu, cu lei 70; i) Locul dintre vil, pe plan No. 2, de pe moșia Gernătesci, în întindere suprafața to- tală ca de 1.290 m. p., situat în comuna Hârsa, plasa Podgoria, fost pendinte de mo- nastirea Glavacioc, asupra D-lul G. lonescu, cu lei 45. Art. II și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comercialul și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.515. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor cu No. 36.845; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri sub No. 2, încheiat în ședința de la 11 Iunie 1892; Având în vedere înaltul decret sub No. 2.257 din 29 Maiti 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm vînZarea de veci a bu- nurilor mici ale Statului de mai jos, adjudecate, în diua de 2 Iunie 1892, în localul prefectu- rei județului Romanați, unde sunt situate: a) Locul de pe moșia Chintesci, în întin- dere suprafața totală ca de 5.011 m. p., si- tuat în comuna Bobicesci, plasa Oltețu-Oltu- de-Sus, fost pendinte de monastirea Govora, asupra D-lul Preda Ion Preda, cu lei 487; b) Locul pe plan lit. B. (vechiu conac), de pe moșia Ungureni, în întindere suprafața totală ca de 3.344 m. p., situat în comuna Ungureni, plasa Oltețu-Oltu-de-Sus, fost pendinte de Schitul-d’un-Lemn, asupra D-lul Costea Matei, cu lei 155; c) Locul pe plan lit. G., numit Ograda Popi, de pe moșia Ungureni, în întindere su- prafața totală ca de 5.386 m. p., situat în comuna Ungureni, plasa Oltețu-Oltu-de-Sus, fost pendinte de Schitul-d’un-Lemn, asupra D-lui Zamfir Puea, cu lei 340; d) Locul cu cârciuma pe plan lit d., de pe moșia Ungureni, în întindere suprafața to- tală ca de 1.005 m. p., situat în comuna Ungureni, plasa Oltețu-Oltu-de-Sus, fost pendinte de Schitul-d’un-Lemn, asupra D-lul Trica Mitrache, cu lei 931. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comercialul și domenielor, P. P. Carp. No. 2.516. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 2.545 de la 16 Iulie curent, s’a redus condamnatului Marin Oprea duoâ luni din pedâpsă la care este osân- dit prin decisiunea curței de apel din Galați, secția 11, No. 14 din 9 Octombre 1891. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 2.359 din 9 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat¹ la de- partamentul lucrărilor publice, D. Grigore Lehliu este numit în funcțiunea de inginer-șef al serviciului drumurilor din județul Vlașca, în locul D-lui inginer I. lonescu Gama, tre- cut în alt serviciu. DECISIUNI ministeriale Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul lucrărilor publice, Având în vedere raportul direcțiunel scâlei de poduri și șosele sub No. 470; Având în vedere tabloul de mediile anuale generale ale elevilor cari au absolvit cursurile secțiunel inginerilor în anul școlar 1891—92, Decidem : Art. I. Se recunâsce titlul de inginer ur- mătorilor absolvenți ai acelei scâle : Cu diplomă 1. Vasilescu Gheorghe. 2. Cristescu Vasile. 3. Răileanu Constantin. 2828 4- loachlmescu Andrei. 5. Vasilescu Constantin. 6. Goldemberg Ludovic. 7. Branhia Camil. Cu Certificat 1. Pomponiu Eliseu. 2. Nicolescu I. Gheorghe. 3. lacovache loan. ¹ 4. Leibovici Moritz. Art. II. D. diretor general al ministerului și D. director al scâlel naționale de poduri și șosele sunt însărcinați cu executarea acestei decisiuni, care se va publica prin Monitorul oficial. Dată la 18 Iulie 1892. Ministru, C. Olănescu. No. 9.387. Prin decisiunea D-lui ministru al agricul- turei, industriei, comerciului șt domenielor cu No. 5.020 din 16 Iulie 1892, D. Giovani Fumagallia, doctor in matematici de la Uni- versitatea regală din Neapoli, s’a numit, pe basa concursului ce a depus, profesor cu ti- tlul provisoriă la catedra de limba italiană de la scdla comercială din Galați, cu începere de Ia 1 Septembre 1892. Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 11.712 din 11 Iulie 1892, D. G. Manolescu se numesce în postul de impiegat clasa III, în serviciul depositelor de vindare din administrația regiei monopolurilor Statu- lui, în locul D-lui Alecu Teodoru, depărtat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 37.514 din 18 Iulie 1892,0. C. Petres- cu s’a numit in funcțiunea vacantă de copist clasa II la casa creditului agricol din județul Argeș. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 21 Iulie M. S. Regele, în cursul celor duoă săptămâni trecute, a lucrat în mal multe răndurl cu D-nii miniștri, cari ah avut onore a fi invitați și la prân^, precum și alte persone de distinc-, țiune, între cari: D. general Florescu, fost preșe- dinte de consiliti; Exc. Sa D. de Gou- touly, ministrul Franciel; D. gene- ral Arion, comandantul corpului II de armată; D. EmilGhica, ministrul țărei la Viena; D. colonel Sallmen, comandantul garnisonel Bucuresci; D. Istrati Negulescu, prefectul ju- dețului Prahova; D. căpitan Comite Marenzi, atașat militar al Austro- Ungariei; D. major Cocea, coman- dantul batalionului 1 vânători; Exc. Sa D. Courtopassi, ministrul Italiei; MONITORUL OFICIAL D. Grigore Ghica, ministrul țărei la Berlin ; D. Gheorghe Filipescu, se- nator; D. I. Kalinderu, administra- torul Domeniului Coronei; D. Ale- xandru Scarlat Ghica, fost consilier de curte; Archimandritml Nifon, sta- rețul monastirei Sinaia; D. Nicu Filipescu, locoțiitor de primar al Capitalei; D. colonel Răsti, prefec- tul poliției Capitalei; D. Gottereau, architect; D. Leconte du Nouy; Exc. Lor D. de Fonton, ministrul Rusiei, și D. Baron Forgeur, minis- trul Belgiei; D. Filitis, procuror- general al înaltei curți de casație; D. Populeanu, procuror-general al curței de apel din Bucuresci; Prin- cipele Dimitrie Ghica, fost preșe- dinte de consiliu; Exc. Sa D. Comite Goluchowski, ministrul Austro-Un- gariei; D. Vermandois, secretar de Legațiune; D. Comite Szapary Pe- tre, șambelan al M. S. împăratului Austro-Ungariel și secretar la mi- nisterul de. agricultură din Ungaria; protopopul Atanasiu din Bacău; D. Farra Alexandru, fost consul ge- neral; Exc. Sa D. de Weede, minis- trul Țărilor-de-Jos; D. A. Vericeanu, fost ministru; D. de Mumm, însăr- cinat de afaceri al Germaniei; D. Se- culici, director-general al societățel de asigurare „Dacia-România“ ; D. Ștefan Bellio, fost deputat; D. Dr. Grigore Stefănescu, D. G. Olănescu, I. Cantacuzino și Dr. Șuțu, efori ai spitalelor civile din Bucuresci; Exc. Sa D. D. Papparigopulos, ministrul Greciei; D. Bolati, însărcinat de afa- ceri al Italiei; D. Alex. Florescu, fost senator; D. Comite Szăcsen, se- cretar de legațiune; D. Olănescu, mi- nistrul Țărei la Athena; D. Vitzu, profesor de Universitate; D. Vansit- tart, însărcinat de afaceri al Engli- terel; D. Carathăodory, însărcinat de afaceri al Turciei»; D- comandant Crowe din marina englesă; D. Ure- chiă, vice-președinte al Senatului; D. Scarlat Vârnav, deputat; D. Browne, atașat de legațiune; D. Dr. Felix; D. colonel Popescu, directorul ministerului de resbel; D. Ion Neni- țescu, profesor; D. Antimescu, ad- vocat; D. Alfrăd Richards, D. Hary Slade, D. Dr. Penescu și alții. In ambele Duminici, la 12 și 19 Iulie, M. S. Regele și A. S. R. Prin- 22 Iulie 1892 cipele Ferdinand ati ascultat S-ta Liturghie în biserica din monastirea Sinaia. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului Atena, 30 Iulie. — Principele și princi- pesa moștenitori s’au întors a^l. Regele va pleca la Aix-les-Bains dupe închiderea Ca- merei. O învoială s’a semnat între. Francia și Grecia prelungind regimul comercial actual până la 31 Decembre din anul acesta. . Viena, 30 Iulie.— Fostul ambasador ba- ron de Huebner a murit. Breslau, 30 Iulie.— Spre a înlătura ori- ce posibilitate de introducere a cholerel, di- recția drumurilor de fer a luat disposițiuni ca vagonele cari vin din Varșovia să nu trăcă granița. Parts, 30 Iulie. — Scirile răspândite de unele țliare în privința întinderel cholerel la Paris sunt cu desăvîrșire false. Epidemia care a bântuit îh câte-va localități din îm- preglurime a fost fdrte ușoră și s’a terminat aprdpe; populația nu este nici de cum neliniș- tită. Parisul este neatins. Cherburg, 30 Iulie. — O flotilă de în- crucișătorl ruși este așteptată aci săptămâna viitore. Coburg, 30 Iulie.—Principele Ferdinand a plecat astă-ndpte; principesa Clementina și fiica sa pleacă ații. Wilbelmsbaven, 30 Iulie. — împăratul și principele H-nric au plecat la Gowes; ei vor trece prin Helgoland, unde vor visită for- tificațiile. Kisslngen, 30 Iulie.—Principele și prin- cipesa de Bismarck au plecat. Catania, 30 Iulie. — Erupțiunea cresce mereu; craterele principale sunt fdrte active; mari curgeri de lavă înainteză repede în di- । recția lui Nicolisi. Detunăturile sunt neînce- I tate și fdrte tari. | Lisabona, 30 Iulie. — Se vorbesce de o reclamație colectivă a Puterilor în privința datoriei. Paris, 30 Iulie. — Un anarchist german a fost arestat; el a declarat că se chiamă Trucbingsdorf, și că e născut în împregluri- mile din Colonia. Viena, 30 Iulie. — In urma măsurilor de carantină impuse provenințelor Mărei- Negre, vapdrele Lloydului, linia Constanti- nopol-Batum, nu vor mal merge, până la un nou ordin, de cât până la Samson. încărcarea mărfurilor pentru Kerasaund și Trebizonda este suspendată. Paris, 30 Iulie. — Fostul ministru și am- basador D. Teisserenc Debort a murit. Presburg, 30 Iulie. — Se anunță că noă cașuri de choleră nostras s’a constatat la Du- nasz Erdehely. Paris, 30 Iulie. —O telegramă oficială din Libreville anunță că soldațil Statului Congo au tras asupra unul post frances al rîulul Kotto și ati omorit un om; nisce indigeni armați cu pusei perfecționate ati omorî t, în 22 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2829 aceeași regiune, un frances și mal mulțl se- negalieni. Subsecretarul coloniilor a luat măsuri pentru a face să se respecte pavilionul frances. D . Ribot a adresat îndată administratori- lor Statului Congo o cerere de reparațiune. El a cerut, în același timp, retragerea postu- rilor granițale. Roma, 30 Iulie. — Regele și regina au decis să mârgă la Genua la finele lui August saiî la începutul lui Septembre. Paris, 30 Iulie. — Patru decese choleri- forme au fost la Gonesse în împregiurimile Parisului. Roma, 30 Iulie. — Oficial.—Nici un cas de choleră nu s’a constatat în Italia; sănătatea este perfectă în tot regatul. V iena, 30 Iulie. — Corespondența Poli- tică află din Lemberg că s’a constatat 4 ca- șuri de choleră nostras la Trzebinia (Galiția). Y okohama, 30 Iulie—Un atentat, care nu a reușit, s’a făcut contra ministrului de co- merciu și de justiție Kama. Petersburg, 30 Iulie. — Buletinul cho- lerei pe țliua de 27 Iulie: Astrakhan 39 cașuri, 26 decese; Voronetz 13 cașuri, 3 decese ; stațiile de drum de fer Rostov-Voronetz 20 cașuri, 11 decese; orașul și ținutul Kazan 43 cașuri, 20 decese; Oren- burg 3 cașuri, 3 decese; Pensa, la 27 Iulie un cas, un deces; până la 27, 7 decese; Samara, 130 cașuri, 64 de- cese; Limborsk, 51 cașuri, 19 decese; Ros- tov, 141 cașuri, 62 decese; Baku, 190 cașuri, 141 decese; Zarizyn, 38 cașuri, 22 decese; Tambov, 32 cașuri, 26 decese; Nijni Novgorod, 74 cașuri, 30 decese; la 29 Iulie s’au constatat 91 cașuri, 38 decese. In teritoriul Daguestan, până la 27 Iulie, 372 cașuri, 184 decese; Teritoriul Kuban, 86 cașuri, 24 decese; „ Tiver, 383 , 206 Tașkend, la 27 Iulie 174 decese; Samar- kanda 10 decese. Pittsburg, 30 Iulie. — Bergmann, auto- rul atentatului contra „directorului de mine Frick, a fost trimis înaintea curței cu jurați. New-York, 30 Iulie.—In urma căldurei extraordinare s’au produs numerose cașuri deinsolațiune aci și în orașele din Est. Morta- litatea este fdrte considerabilă. Numai în țliua de ieri au fost 223 cașuri, dintre cari 111 copii. Spitalele sunt pline. Londra, 30 Iulie. —Fila toriii din Oldham aii hotărît să anunțe lucrătorilor lor o redu- cere de 10 °/₀ asupra salariilor cu începere din luna viitâre ; 30.000 vor fl atinși de acâstă măsură. V iena, 31 Iulie.—fiarele anunță că ne- gociările pentru tratatul de comerciu austro- sârb s’aii terminat și că semnăturile se vor schimba în curând. Aceste sciri merită con- firmare. lena, 31 Iulie.—D. de Bismarck a sosit asâră; el a fost priimit într’un mod călduros; studenții aii format gardul la trecerea sa ; prorectorul a rostit un discurs. D. de Bis- marck a răspuns pentru a mulțumi. Sâra a fost iluminații în oraș și pe înălțimile vecine și preumblare cu torțe. A^T, la amiațll, D. de Bismarck a rostit un discurs într’un meeting solemn. El a 1884, nefiind următor a răspunde la termenele prevăZute de lege sumele datorite; Ministerul, în basa legel actuale pentru (Supliment} 22 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL înstrăinarea bunurilor Statului, publică lici- tațiune pentru re vînțlă rea acestei moșii, care se va ține în ^iua de 26 August 1892, orele 11 din ^i, în localul prefecturel județului Dolj. Doritorii de a o cumpăra sunt rugați a se presinta, în ^iua și orele menționate, în lo- calul țlisei prefecturi, preparați cu garanția arătată mal jos, spre a putea concura. Supraofertă nu se primesce. Noul cumpărător se va substitui în drep- turile și îndatoririle primului cumpărător, cu îndatorire de a plăti și ratele viitore până la completarea întregului preț al moșiei, ast-fel cum ele aii fost stabilite față cu actua- lul cumpărător. Moșia Golumbul, din județul Dolj, plasa Amaradia, comuna Amărăsci; fostă pendinte de S-ta Mitropolie, în întindere ca de 280 hectare saii 560 pogone, din cari ca 27 po- gâne crâng și tuferiș, iar restul compus din pământ de arătură, islaz, vii cu otașniță în coprinsul delimitărel și locuri în vatra satu- lui, cu ecaretele moșiei; se învecinesce la Nord cu moșia Talpașu, la Sud cu moșia Fărcășeni și cu codrul de pădure din Seci, aflat în ex- ploatare, care, fiind mai mare de 50 hectare, s’a reservat Statului cu terenul de sub el; la răsărit cu un alt trup de pădure de pe acâstă proprietate, care se reservă Statului cu te- renul de sub el și împreună cu o zonă de teren și drumuri, în lățime de 10 metri, dupe cum se arată pe plan și se precisâză prin pro- cesul-verbal de constatare, necesar exploată- rei pădurei, și cu delimitarea locuitorilor, și la apus cu o altă parte de pădure, tot a Sta- tului, de pe acăstă moșie, care asemenea se reservă Statului, cu un perimetru și drum de 10 metri lățime, necesar exploatărei, și cu moșia Columbul a moșnenilor Columbenl. Acăstă moșie a fost arendată pe periodul 1883—1888 cu lei 2.200; garanția provi- sorie lei 4.400. S’a vîndut prin înaltul decret regal cu No. 2.562, publicat prin Monitorul oficial No. 174 din 7 Noembre 1885, D-lui Gr. I. Golumbeanu cu prețul de lei 54.000, și se revinde pe comptul D-sale pentru următorele datorii: Lei 477, bani 16, rest rata de 1 Octom- bre 1890. Lei 798, bani 79, rata de 2 Ianuarie 1891. „ 798, „ 79, » 798, » 79, » 798, » 79, t 798, » 79, » 798, » 79, » 798, » 79, » 6.068, 8 la sută la fie-care 1 Aprilie » 1 Iulie „ 1 Octombre „ 2 Ianuarie 1892. 1 Aprilie » 1 Iulie » 69, total, plus procentele de din sumele sus arătate, de la datele de când au devenit exigibile și până la achitare. No. 36.164. ₃ 1892, Iulie 8. ' —Se aduce la cunoscința celor interesați că, in țliua de 1 Septembre 1892, orele 11 din ^i, se va ține licitațiune publică, conform art. 6,24 și următorii din legea vîndârei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul pre- fecturel județului Fălciu, pentru vîndarea bunurilor arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați de a se presenta în acea ții și ore, în localul pre- fecturel acelui județ, pregătiți de garanția a- rătată în dreptul bunului, cunoscând că su- praofertă nu se mal priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va răs- punde de adjudecatar în termen de o lună de țlile, calculat de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial: 1. Locul cu casa cu o odae ruinată, fost al lui Constantin Munteanu, iar acum al Statu- lui, în întindere suprafața totală ca de 340 m. p., situat în comuna Rusca, plasa Mi^lo- cu-Prut ; învecinându-se la Nord cu casa preotului Ion Casu, pe din jos la Sud eu lo- cul sterp al lui Gh. Theodorescu, la răsărit cu pârîulIvănesei-Gârligați (Rusca), și la apus cu casa lui Gheorghe Munteanu ; închiriat de la 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 5; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 15. 2. Locul cu casa de pe el, compusă din duoă odăi, duoă săli și o bucătărie, și supus la plată de besman de câte 30 lei anual că- tre proprietarul moșiei Fălciu, fostă avere a lui Grigore Corozei și adjudecată asupra Statului prin ordonanța tribunalului Fălciu cu No. 32 din 1887, în întindere suprafața to- tală ca de 533 m. p., situat în comuna Făl- ciu, plasa Prutu-Mițlloc; învecinâudu-se la Nord cu casele D-nei Dolhasca, la Sud cu locul sterp al lui lane Vergopolu, la apus cu rîpa ce duce la Prut și la răsărit cu ulița Națională; închiriat de la26Octombre 1892 până la 26 Octombre 1893 cu lei 50; ga- ranția lei 100. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 500. 3. Locul cu-ecaretele compuse din o casă, o cuhnie, un coșar, o șură și o pivniță, având ograda curței îngrădită; fostă avere a lui Ni- colae Petcu Marcu și adjudecată asupra Sta- tului prin ordonanța tribunalului Fălciti cu No. 199 din 1888, în întindere suprafața to- tală ca de 1.497 m. p., situat în comuna Huși, plasa Prutu-Mi^loc; învecinându-se la Nord cu fundul ogrățlei D-lui Panait Darie, la Sud cu Ion Rusu, la răsărit cu casele D-lul Apostol Căldăraru și la apus cu casele D-lul Ion Brătan; închiriat de la 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 189Ș cu lei20 anual; ga- ranția lei 40. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 1.000. 4. Via cu câți-va pomi roditori, fostă avere a lui Nicolae Petcu Marcu și adjudecată asu- pra Statului prin ordonanța tribunalului Fălciu No. 130 din 1888, în întindere su- prafața totală ca de 2.702 m. p., situată în comuna Huși, plasa Prutu-Mițlloc; învecinân- du-se la Nord cu imașul Târgului, la Sud cu via lui Mitică Dinu, la apus cu via lui Petre Calciu și la răsărit cu via lui Alecu Ghergu; închiriată de la 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1895 cu lei 25; garanția lei 50; con- curența începe de la valorea bunului în sumă de lei 150. 5. Via cu o casă și cu pomi roditori, fostă a D-lul Vasile Boboc și adjudecată asupra (Supliment) 2833 Statului prin ordonanța tribunalului Fălciu No. 301 din 1887, în întindere suprafața to- tală ca de 3;220 m. p., situată în comuna Rusca, plasa Prutu-Mițlloc; învecinându-se la Nord cu via Casandrei Beslâgă, la Sud cu via G. Mateiu, la răsărit cu drumul de co- municațiune printre vil și la apus cu via lui Andreiu Romilă; închiriată de la 23 Aprilie 1892 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 15; ga- ranția lei 30. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 270. 6. Locul din delimitarea însurățeilor Volo- seni, în întindere suprafața totală ca de 3 hec- tare, 3.250 m. p., situat în comuna Epureni, plasa Mi^locu-Prutu, fost pendinte de episco- pia Huși; învecinându-se la mia^ă-nopte și mia^ă-^i cu Cornel Ungureanu, la răsărit cu Vălcâua-Bălăneasca și la apus cu drumul care merge la Huși; arendat cu moșia parte din Voloseni pe periodul 1885 —1895; garanția lei 90. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 830. 7. Terenul cu vie, pe plan No. 3, de pe moșia Sberoia, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.000 m.p., situat în comuna Zberdia, plasa Podoleni, fost pendinte de mo- nastirea S-tu Sava ; învecinându-se la miațiă- nopte, răsărit și apus cu pădurea Statului și la mia^ă-^i cu delimitarea foștilor clăcași ; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1885 până la 1895; garanția lei 60. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 600. 8. Lotul No. 27, indicat în planul parce- lar al moșiei Isvorele, împărțit în 3 divisiunl, în întindere ca de 5 hectare, situat în co- muna Epureni, plasa Mițllocu-Prut, fost pen- dinte de episcopia Huși; învecinându-se cu loturile No. 26 și 28; neînchiriat; garanția lei 180. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 1.800. - 9. Locul fostului conac al moșiei Covasna, cu pomi roditori, în întindere suprafața to- tală ca de 1 hectar, 1.487 m. p., situat în co- muna Covasna, plasa Podoleni, fost pendinte de monastirea Dobrovăț; învecinându-se la Nord cu drumul care merge din sat la mo- nastire, la Sud cu locul scolei din Covasna și cu locul de casă al locuitorului Ion Olariu, spre Est cu locul de casă al locuitorului Gheorghe Sandu și la Vest cu drumul din satul Covasna, la parchetele din pădurea Sta- tului Covasna ; neînchiriat; garanția lei 60. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 530. No. 38.915. ₍₃₄o/a 111111 1111 III 1 III 99>/, III 1 III 1111 111111 81’/, 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 11 11 1 1 1 1 Rentă perpetuă................ 5°/o Aprilie---Octombre... 97V» 97i/, , amortibilă............... 5% Ianuarie---Iulie...... 95»/, 95i/, , , Împrumutul 1892 .......... 4% Ianuarie---Iulie...... | 81’/. | 8U/, , , (împrumutul de 321/, milidne)..... 4»/o Ianuarie---Iulie...... 101»/, 1007, , , (împrumutul de 80 milidne)...... 4“/o Ianuarie---Iulie...... 277 274 , , (împrumutul de 274 milidne)...... 4»/. Ianuarie---Iulie...... 90 89'/, , , (împrumutul de 45 milidne)...... 5% Ianuarie---Iulie...... 91 90i/, Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreîbung) . 6“/o Maiti---Noembre...... 95i/a 95i/, , de Stat (convertite rurale)........ 10 Maiti---Noembre...... 103’/, 102»/, Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei........ 50/„ Ianuarie---Iulie...... 100’/, 100'/, Împrumuturi de orașe 5"/o Mată---Noembre...... 90’/, eo Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 6°/o ■ Iunie---Decembre .... 82»/. 82 _ , , . ............ 5»/. Maiti---Noembre..... 92 91i/, . . _ . 1888 ........ 5% Ianuarie---Iulie...... , , , , 1890 ........ 7% Ianuarie---Iulie...... Împrumuturi de sooetXțI 6% Ianuarie---Iulie...... Scrisuri funciare rurale............. 6% Ianuarie---Iulie...... , * urbane Bucuresci......... 5% Ianuarie---Iulie...... ’ ; : iași . . . *. • • : : : • ' 6”/,_ Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile societățel de basalt artificial....... Ultim val6rea AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României ........... 88.45 500 lei întreg vărs. 1686 1680 1 1 1 1 1 1 1 1 403 Societatea de asigurare Dacia-Româniâ....... 35 200 , . . 404 402 414 9 a a Naționala......... 36 200 , . , 416 414 , , reasigurare............ • 16 200 , , 118 115 , română de construcțiuni și lucrări publice. . . 30 250 . , de basalt artificial........... 250 , . , pentru fabricarea hârtiei......... 100 , „ 200 195 Banca României............... 200 , . 25 20 OFERITE ! CERUTE ÎNCHEIATE M O N B T E CU CU , cu cu CU cu SCHIMB CURSUL bani gata termen i bani gata termen 1 bani gata termen Napoleonul........... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 . . . cek Galbenul austriac........ . . 3 luni 25.18»/<-17'/, Gorâna germană (marca)...... . . . cek 25.10 071/, Lira sterlină . . . . ...... . . 3 luni 100.12'/,-07‘/a Lira otomană .......... Londra . . . cek 99.65-60 Imperialul rusesc......... Paris . . 3 luni 2.10’/,-’/» Florinul austriac de hârtie. ..... Francia . . . cek 2.09-8'/, Rubla de hârtie......... --- --- Viena . . 3 luni Aur contra argint (agiul)...... ---. --- 1 --- --- 0% --- * nap. (scurt) oferite CERUTE I ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 123.30-27’/, Greutatea . . 8 luni 122.85-80 CEREALE tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo I hectolitrul 100 kilo Germanis . . . cek --- . . 8 luni Grâii.............' 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Porumb........ . . 1 1 Petersburg . 3 luni Secară........ • • Belgia ... 3 luni Ovăz............ . , . . (scurt) 99.50 Orz............. Elveția . . 3 luni Răpită............ Italia ... 3 luni Fasole............ --- SCOMPTURI f Banca națională f 8ComPt • ■ • • • ■ • • • 0% și < ’ X avansuri pe deposite de efecte sad lingouri . 7»/, AVANSURI ( Casa de Depuneri și GonsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte 6i/,“/« Imprimeria Statului Director general, EUGEN BALȘ.