I No. 87 UN EXEMPLAR : 25 BANI Duminică, 19 (31) Iulie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL miCL ABONAIlENTDLn IN REGATUL ROMANIEt 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primâriele rurale 3G lei pe an. Abonamentele Încep din ântdia dl a fie-cărei luni. OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRllNflTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se po^race la biurourile poștale PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii,6 lei; mal lungi de 50 liniL 10 lei, Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PRBJOl AmtlDIilLOil Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b । Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bant Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. | Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete — Prescurtare de decret. Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Ministerul de justiție; Prescurtare de decret. Ministerul de finance : Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decrete— Rapârte—Pre- scurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicare -DepeșI telegrafice —Diverse —Prețul cerealelor — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 18 Iulie MINISTERUL DE INTEBXE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 19.832; Corpurile legiuitâre aâ votat și Noi sanc- ționăm ce urmâză: LEGE TELEGRAF O - POȘTALA PARTEA I DREPTURI RESERVATE STATULUI Art. 1. Statul ’și reservă dreptul de mo- nopol asupra telegrafului, telefonului și poș- tei. Nimeni altul, fără autorisarea direcțiu- ne! telegrafelor și poștelor, nu are dreptul să transmită semnale de la un loc la altul, sau să schimbe corespondențe de veri-ce natură, fie prin machini saii aparate telegrafice, tele- fonice sau ori-ce alt miZloc. Asemenea nimeni altul n’are dreptul să înființeze serviciuri pentru transport de scri- sori, Ziare, imprimate de ori-ce fel, probe de mărfuri, hârtii de afaceri, cărți poștale, bani, valori și obiecte până la greutatea de 5 kilograme. Art. 2. Administrația poștelor pote refusă de a transporta prin miZlocele de carldispune: a) Obiecte prea fragile ; b) Obiectele acelea ale căror dimensiuni ar aduce dificultăți la încărcarea și transportul lor, saii acelea pentru cari s’ar cere o îngri- jire deosebită; c) Obiectele de o greutate sau de un vo- lum care nu s’ar putea transporta cu miZ- locele de cari dispune administrația poștelor. Art. 3. Este oprit a se servi de postă pen- tru transportarea obiectelor cari ar fi expuse fermentațiunel (ferbere) sau putreziciune!, a se inflama sau face explosie, precum de exemplu: praful de pușcă, fulminante, chi- brituri, etc. Qrl-cine va expedia prin postă un asemenea obiect, fără a’l fi declarat conținutul, osebit de penalitățile prevăZute de lege, va fi răs- punZ^tor și de stricăciunile ce ar resultă. Art. 4. OrI-cine are același drept a se servi de telegraf, de telefon și de postă; se a- cordă însă preferință, în ordinea efectuărel serviciului, celor cari privesc un servicii! pu- blic și pentru afacerile Statului. Art. 5. In coprinsul unul oraș sau co- mună, ori-cioe pote distribui obiectele sau co- respondența sa prin expres, dar nu va putea stabili un serviciu pentru distribuirea de di- ferite corespondențe fără autorisarea direc- țiunel telegrafelor și poștelor. Art. 6. De la o localitate la alta, între cari există serviciu regulat de postă, orl-cine pote corespunde prin expres și trimite obiec- tele sale proprii la o altă persână, dar nu va putea trimite obiecte de la diferite persone cu prelevare de taxe, sub penalitatea prevă- Zută de acâstă lege. Art. 7. Direcțiunea telegrafelor și poștelor pote opri transmiterea orl-cărel telegrame prin telegraf, sau corespondență deschisă prin postă, cari ar părea primejdiâse pentru siguranța Statului, saii car! ar fi contrarie legilor țărei, ordiuel publice sau bunelor mo- ravuri. Pe telegramele refusate se vor însemna motivele refusărel și se vor restitui presen- tatorulul în termen maximum de 18 ore. PARTEA II SERVICIUL TELEGRAFIC TITLUL I Despre rețăua telegrafică, corespondența șl archiva Artr. 8. Oficiile telegrafice se împart în trei categorii: a) Oficii cu serviciul permanent; b) Oficii cu serviciul complet, adică cari sunt deschise*publicului de la 7 ore diminâța până la 9 ore săra, de la 1 Aprilie până la 30 Septembre; și de la 8 ore diminâța până la 9 ore sâra, de la 1 Octombre până la 31 Martie; c) Oficii cu serviciul limitat, adică cari sunt deschise publicului de la 8 ore diminâța până la amiaZi și de la 2 ore dupe amiaZi până la 6 ore sâra. Art. 9. Telegramele pot fi redactate în ori-ce limbă; ele vor fi scrise însă neapărat cu litere latine. Când telegramele nu vor fi redactate în limba română, expeditorul pote fi obligat a da trad acțiunea în scris. Art. IO. Pentru corespondența de Stat se admit telegrame compuse în cifre saii litere secrete, fie în total, fie în parte; telegramele particulare nu pot fi redactate de cât în lim- bagiu clar sau compuse în cifre, cu condi- țiune însă, pentru acest din urmă cas, ca ex- peditorii să încredințeze administrațiunel te- legrafice dicționarul cifrelor ce întrebuințâză pentru compunerea telegramelor, și să plă- tâscă, pe lângă taxa ordinară, și taxa de co- laționare. Art. li. Originalele telegramelor, copiilor și bandele de semne se conservă în timp de un an de la data lor, cu tâte precauțiunile necesare, din punctul de vedere al secretului; dupe acest termen se vor distruge prin în- cheiate de proces-verbal. Art. 12. Textul telegramelor nu pâte fi comunicat de cât expeditorului sau destina- torulul, dupe constatarea identităței. Expeditorul și destinatarul ar! drept de a cere să li se libereze copil adeverite de pe te- legrama ce a transmis sau a priimit. Expeditorul nu pote cere a se trimite copil și la alte persâne de pe telegramele adresate £ 2754 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 M. S. Regelui, miniștrilor și autorităților constituite. Art. 13. Direcțiunea centrală este datore a pune, la prima cerere, la disposițiunea tri- bunalelor judecătoresc!, judecătorilor de in- strucțiune și procurorilor telegramele pri- vate și corespondențele poștale deschise ce s’ar socoti necesare la descoperirea crimelor saii delictelor. TITLUL II Taxele telegrafice Art. 14. Francarea telegramelor și a taxe- lor accesorii este obligatorie la presentare. Art. 15. Taxa telegramelor se stabilesce pe cuvânt. Taxa unui cuvânt este de opt bani pentru telegramele transmise de la un oraș la altul, și de cinci bani pe cuvânt pentru telegramele transmise în interiorul aceleeași comune. Pentru telegramele de ori-ce categorie se va libera presentatorilor din registru cu matcă o chitanță de primiire, plătind o taxă fixă de 5 (cinci) bani de fie-care telegramă. Art. 16. Tot ceea-ce expeditorul scrie pe conceptul telegramei sale pentru a se trans- mite, intră în calculul taxei, afară de indica- țiunile „cu...copii“, semnele de punctua- țiune, apostrof, alinea și trăsurile de unire. Preambulul telegramelor, adică cuvintele, numerile sau semnele înscrise din oficii! în interesul serviciului, nu se taxâză. Numele oficiului de presentare, data, ora și minutul presentărei se înscrie asemenea din oficiu pe copia ce se predă destinatorului. Expeditorul pote scrie aceste indicațiuni în total sati în parte în textul telegramei sale; atunci însă ele intră în numărul cuvintelor de taxat. Art. 17. La taxare se vor observa pres- cripțiunile următore: 1) Maximum lungimel unui cuvânt este fixat la 15 caractere dupe alfabetul Morse ; excedentul până la concurența de 15 carac- tere se socotesce tot-d’a-unadrept un cuvânt; 2) Cu tote acestea se va socoti numai drept un singur cuvânt: a) Numele biuroulul telegrafie dedestina- țiune când este scris în adresă, orl-care ar fi numărul cuvintelor și caracterelor întrebuin- țate pentru a le exprima; b) Ori-ce caractere, ori-ce literă, ori-ce ci- fră isolate ; c) Sublinierea; d) Paranteza (cele duoă semne ce o formeză); e) Guilemelele (semnele distinctive așezate în capul și la finele unui singur pasagiu). 3) Expresiunile reunite printr’o trăsură de unire se socotesc drept atâtea cuvinte câte s’au întrebuințat pentru a le forma. Cuvin- tele separate prin apostrof se socotesc drept atâtea cuvinte isolate; 4) împreunarea sau alterarea cuvintelor con- trariu usului limbel nu este de loc admisă. Cu tote acestea, numele proprii de orașe, numele de persâne, numele de localități, piețe, bule- varde, strade, etc., numele de corăbii, precum și numerile scrise în litere se socotesc până la 15 caractere drept atâtea cuvinte câte s’aii întrebuințat de expeditor a le exprima; 5) Numerile scrise în cifre se socotesc drept atâtea cuvinte de câte ori conțin cinci cifre, plus un cuvânt pentru excedent. Aceeași re- gulă se aplică și la calculul grupelor de litere; 6) Se socotesc drept o cifră punctele și virgulile ce intră în formarea numerilor, pre- cum și barele de fracțiune ; 7) Literele adăugate la cifre pentru a în- semna numerile ordinare se socotesc fie-care drept o cifră. Art, 18. Telegramele cu adresă completă se remit gratuit la locuința destinatarului, sau la biuroul postai, dacă sunt adresate post-restante. Telegramele cu adresă convenită se admit în serviciul telegrafic și se remit destinata- rului, cu condițiune ca acesta să ’și aibă a- dresa înregistrată la oficiul din localitate. înscrierea adreselor convenite la oficiu este supusă la o taxă fixă de 50 lei pe an, cu ti- tlul de abonament, plătit de destinatar. Art. 19. Expeditorul unei telegrame pri- vate pote obține prioritatea de transmitere și predare la destinație, înscriind cuvântul „ur- gentă “ sau „(D)“ înaintea adresei și plătind pentru tot interiorul țărei o suprataxă de 50 b. Telegramele urgente aii prioritatea de transmitere numai dupe telegramele de Stat și dupe cele urgente de serviciu, asupra tu- tulor telegramelor private și ordinare de serviciu; iar în tdte cele-alte privințe telegra- mele urgente sunt supuse acelor prescripțiunl și regule de manipulare ca și telegramele ordinare. Art. 20. Ori-ce expeditor pâte plăti răs- punsul ce cere de la corespondentul său. In asemenea cas expeditorul trebue să scrie înainte de adresă indicațiunea „răspuns plătit “ sau (R. P.), arătând numărul cuvintelor plă- tite pentru răspuns, care se taxâză conform art. 15 de mai sus. Dacă expeditorul nu a indicat numărul cuvintelor plătite pentru răs- puns, se va considera răspunsul ca fiind plă- tit pentru 10 cuvinte. Expeditorul unei telegrame multiple care voiesce să plătâscă răspunsul pe care ’l cere de la destinatarii telegramei sale, trebue să scrie mențiunea „răspuns plătit" înaintea fie- cărei adrese a destinatarului pentru care plă- tesce răspunsul. Expeditorul pâte de asemenea cere de la corespondentul său un răspuns urgent; în asemenea cas trebue să scrie înainte de adresă indicațiunea „răspuns plătit urgent" (R. P. D.) și va plăti taxa unei telegrame urgente dupe numărul cuvintelor ce cere să ’i se răs- pundă. Destinatarul unei telegrame cu răspuns plătit priimesce de la oficiul de sosire un bon care ’i dă facultatea de a expedia gratuit și în limitele taxei plătite mal înainte o tele- gramă la o destinațiune âre-care. Gând taxa unei telegrame plătită printr’un bon excedâză suma valorel acestui bon, exce- dentul taxei se va plăti în numerariu. Acest bon nu este valabil de cât în timp de șâse săptămâni, socotite de la țliua în care s’a stabilit. Acest termen trecut, el se va considera ca nul și neavenit și taxa percesă ' rămâne câștigată fiscului. Art. 21. Expeditorul orl-cărel telegrame are facultatea de a cere colaționarea. In acest cas expeditorul este obligat a scrie înainte de adresă indicațiunea „colaționată“ sau (T. C.). Taxa colaționărel este de duol bani de cu- vânt. Colaționarea, care consistă în repetarea integrală a telegramei, se face la tâte apara- tele de oficiul care a priimit telegrama și ime- diat dupe transmiterea telegramei de colaționat. Art. 22. Expeditorul orl-cărel telegrame pote cere ca indicațiunea datei și orei la care telegrama sa a fost predată corespondentului său, să ’i se notifice prin telegraf îndată dupe predare, saii căușele cari împedică predarea. El trebue să înscrie, în asemenea cas, înainte de adresă, indicațiunea „priimirea a- deverită" sati (C. R.) Taxa adeverirel de priimire este egală cu taxa a 10 cuvinte. Art. 23. O telegramă multiplă pâte să fie adresată în aceeași localitate la mal mulți destinatari, sari unul destinatar la mal multe domiciliurl din aceeași localitate. Telegrama multiplă se taxâză ca o singură telegramă, și este supusă, afară de taxa pre- văzută la art. 15, și la un drept de copie. Dreptul de copie se taxâză la 50 bani pen- tru fie-care serîede 100 cuvinte sau fracțiune de 100 cuvinte și pentru fie-care exemplar. Acâstă taxă se percepe și pentru copiile eli- berate din archivă. Art. 24. O telegramă care va trebui să urmărâscă pe destinatar prin stațiuni în in- teriorul țărei, va fi supusă de atâtea ori la taxa prevăzută la art. 15 la câte oficii va fi adresată. Expeditorul trebue să scrie atunci înainte de adresă indicațiunea : „A se urmări" sau (F. S.) Destinatarul unei telegrame pâte cere să ’i se transmită telegrama în altă localitate, plătind destinatarul la priimire taxa de reex- pediare. Art. 25. Telegramele adresate la locali- tăți unde nu există oficii telegrafice, pot fi expediate prin expres de către oficiul cel mal apropiat; în asemenea cas, pe lângă taxa prevăZută la art. 15, expeditorul va lăsa un deposit cât se va crede necesar de oficiul de presentare, plătind și taxa adeverirel de prii- mire, în comptul căruia oficiul de destina- țiune va avisa data și ora predărel sari cău- șele cari au împedicat’o, precum și costul innadinsulul pentru lichidarea ulteriâră a depositulul. La telegramele cu innadins ex- peditorul trebue să înscrie înainte de adresă mențiunea „innadinsul plătit" sau (X. P.) Art. 26. Indicațiunile eventuale scrise de expeditor intră în numărul cuvintelor de taxat. Când însă vor fi scrise în mod abreviat, adică cu literele convenționale ale serviciului telegrafic, se vor taxa drept un cuvânt. Art. 27. Presentatorul unei telegrame are dreptul de a’i opri transmiterea, fie la punctul de pornire, fie la cel de destinație; taxa in- casrtă însă rămâne în profitul fiscului. Art. 28. Telegramele transmise prin sta- țiunile de căi ferate nu sunt supuse la nici o altă taxă specială, de cât cele prevăZute de acâstă lege. 19 Iulie 4892 Monitorul oficial 2755 PARTEA III SERVICIUL POȘTAL TITLUL I Serviciul corespondențelor, taxele poștale Art. 29. Serviciul corespondențelor co- prinde : a] Scrisorile; 6/ Cărțile poștale deschise și închise; e) Imprimate de ori-ce natură; d] Hârtii de afaceri; c) Probele de mărfuri. Art. 30. Taxa transportului corespon- dențelor în totă întinderea României, coprin- țlându-se și predarea la domiciliul destinatari- lor, se fixâză dupe cum urmâză : a) Pentru scrisorile destinate a se distri- bui în interiorul țârei, la 15 bani în cas de francare, și la înduoit în cas contrarii! de fie-care scrisore și pentru fie-care greutate de 15 grame sau fracțiune de 15 grame; b) Pentru scrisorile destinate a se distri- bui în interiorul comunei unde au fost pre- sinta te, la 5 bani în cas de francare, și la in- duoit în cas contrariu de fie-care scrisore și pentru fie-care greutate de 15 grame șah fracțiune de 15 grame; c) Pentru cărțile poștale deschise simple la 5 bani de carte pentru totă țâra și la 10 bani acele cu râspuns plătit; d) Pentru cărțile poștale închise la 5 bani de carte în interiorul aceleeașl comune și la 15 bani pentru totă țâra și pentru provinciile limitrofe unde scrisorile sunt admise a cir- cula cu taxa redusă de 15 bani; e) Pentru imprimate de ori-ce natură, cu excepțiune de acele prevăzute la lit. c și d din articolul de față, hârtii de afaceri și pro- be de mărfuri pentru fie-care obiect sau pa- chet având o adresă deosebită, și cu condi- țiune ca acest obiect sau pachet să nu conțină nici o scrisore sau notă manuscrisă, având caracter de corespondență actuală sau perso- nală și să fie condiționată în mod de a putea fi verificată cu înlesnire, se va percepe : 1) Pentru imprimate până la greutatea de 50 grame, 3 bani; 2) Pentru probe de mărfuri până la greu- tatea de 100 grame, 6 bani; 3) Pentru hârtii de afaceri până la greu- tatea de 250 grame, 15 bani; 4) Peste greutățile indicate mal sus sub No. 1, 2 și 3, taxa se sporesce cu câte 3 bani de fie-care 50 grame mal mult sau fracțiune din 50 grame; f) Pentru publicațiunile periodice, un ban și jumătate de fie-care numâr simplu sau în- soțit de un supliment, care împreună nu vor trece peste greutatea de 50 grame. Mal multe fol sub aceeași bandă se taxâză conform ali- niatului e de mai sus. Administrația poștelor va ține la disposi- ția redacțiunilor bande timbrate pentru fran- carea fiarelor. Administrația poștelor va putea percepe și în numerariu aceste taxe de la administrațiile acelor ^iare cari ar voi să încredințeze poștei listele abonaților lor, și să se aboneze la dis- tribuirea farului dupe acele liste prealabil depuse. Asemenea abonamente nu pot însă fi pe un termen mal scurt de o lună. Art. 31. In cas de francare insuficientă, obiectele corespondenței de ori-ce natură sunt supuse, în sarcina destinatorilor, la o dublă taxă pentru suma insuficientă. Cu tâte acestea, afară de scrisori, nu se vor da curs: a) Obiectelor cari nu vor fi cel puțin o parte francată, sau nu vor îndeplini condițiu- nile cerute mal sus, spre a fi favorisate de moderațiunea taxei; &) Obiectele de natură a murdări sau de- teriora corespondența când nu vor fi îm- pachetate în condițiunile prevăzute de regu- lament; c) Pachetele de probe de mărfuri cari au o valore comercială, asemenea nici acelora a căror greutate trece peste 350 grame, sau cari presintă dimensiuni mii mari de 30 centimetri în lungime, 20 în lățime și 10 în grosime, precum și celor în formă de sul, având lungime mal mare de 30 centimetri și 15 centimetri de diametru; d) Pachetele de hârtii de afaceri și impri- mate de ori-ce natură, a căror greutate trece peste 2 kilograme sau cari presintă pe una din fețele lor o dimensiune mai mare de 45 centimetri; cu tote acestea, pachetele în formă de sul având lungime de 75 centimetri și diametru de 10 centimetri vor fi admise. Art. 32. Obiectele arătate la art. 29 pot fi expediate cu recomandație; ori-ce trimitere recomandată este supusă în sarcina trimițâ- torului: a) La taxa de francare ordinară a trimi- terei dupe natura sa; b) La un drept fix de recomandațiune de 25 bani. Art. 33. Trimițâtorul unul obiect recoman- dat pote obține un avis de priimirea acestui obiect, plătind înainte un drept fix de 25 bani. Art. 34. Trimițâtorul unui obiect reco- mandat, care n’a cerut la presentarea lui a obține avis de priimire, pote cere, cu tdte a- cestea, și în urmă constatarea predărel, plă- tind înainte taxa unei fol de reclamațiune care se fixâză la 25 bani. Pentru constatarea predărel obiectelor re- comandate, ale căror avise nu se vor înapoia în termen de 15 «jile cel mult, foia de recla- mație se va face din oficiu. Art. 35. Corespondențele recomandate pot fi expediate cu ramburs până la suma de 500 lei și se vor trata ca și cele-alte co- respodențe recomandate. Suma incasată de la destinatori trebue să fie transmisă expe- ditorului, prin mandat postai, dupe scăderea taxei mandatului ordinar. Art. 36. Obiectele reexpediate din causa schimbărel de domiciliu a destinatarilor nu sunt supuse la nici o suprataxă, afară dacă francarea este valabilă numai pentru interio- rul unei comune; în asemenea cas, obiectele se vor încărca cu diferință taxei de francare. Art. 37. Este cu desăvîrșire oprit de a se introduce în scrisori, fie simple, fie recoman- date, bani, valori în hârtie sau obiecte pre- țiâse de ori-ce natură. In cas fortuit, când se descoper asemenea obiecte, se taxâză și expediază la destinație ca mesagerii, fără a se scădea valârea tim- brelor aplicate. Art. 38 Tâte oficiile poștale pot priimi și face abonamente la junale atât interne cât și internaționale. Pentru cele interne se va per- cepe, peste taxa jurnalului și a transportului, un drept de comision de duoi lei la sută în profitul administrației poștelor, care drept însă nu pâte fi mal mic de 25 bani. Pentru cele internaționale se va urma conform con- vențiumlor speciale. Art. 39. In oficiile poștale principale se va pune la disposițiapersânelor, cari vor face cerere, căsuțe speciale in cari se vor depune corespondențele ce le sunt adresate. Taxa ce trebue să se plătească pentru o căsuță se fixâză la duoi lei pe lună. Dreptul de a avea o căsuță nu scutesce pe nimeni de la plata imediată a taxelor cu cari sunt încărcate corespondențele. Art. 40. Corespondențele interne cari, pentru diferite motive, n’au putut fi remise destinatarilor sau au fost refusate de către aceștia, sunt declarate cădute în rebut și se înaintâză, la finele lunel, direcțiunel generale. Suma taxelor scrisorilor nefrancate, câtjute în rebut, va fi scăzută din comptul timbrelor „taxa de plată' al lunel la care se raportă. Scrisorile cădute în rebut se păstrâză în timp de un an, dupe care se distrug prin în- cheiare de proces-verbal. Mai înainte de a le distruge, administrați- unea telegrafelor și poștelor este autorisată a deschide corespondențele cădute în rebut, dupe expirarea termenului de un an, în scop de a găsi notițele trebuinciose pentru a îna- poia aceste corespondențe celor în drept, și pentru a căuta obiectele și documentele de valdre coprinse într'âusele, ținându-le la dis- posiția celor interesați. Lista acestor obiecte și numele interesați- lor se va publica prin Monitorul oficial. Deschiderea corespondențelor rebut se va face de către o comisiune „ad hoc“, supusă jurământului. Art. 41. Corespondențele nefrancate că- zute în rebut se restitue, în cas eventual, de.- punâtorilor sau destinatarilor pentru taxele de porto cu cari au fost încărcate la presentare, Art. 42. Expeditorii corespondenței^-, pe cât timp nu au fost predate destinatarilor, pot cere retragerea lor sau modificarea a- dresei. Cererea de formulat, în această privință, se transmite prin postă saii telegraf pe comp- tul expeditorilor cari trebue să plătâscă : a) Prin postă, taxa unei scrisori recor mandate; și b) Prin telegraf, taxa telegramei dupe tar rifa ordinară. TITLUL II Mandate poștale Art. 43. Oliciurile poștale cari vor fi a- nume determinate prin regulamentul respec- tiv, sunt autorisate a emite și achita man- date poștale de o valâre egală cu sumele ce j? I ’i ■ * 2756 MONITOR. UL OFICIAL 19 Iulie 1892 ■f li se vor vărsa de către expeditorii, până la suma maximum de 500 lei, Art. 44. Mandatele poștale sunt trans- misibile la o a treea personă, păstrându-se regulele prescrise prin regulament. Art. 45. Mandatele poștale nu sunt plă- tibile de cât în termen de 40 țlile de la data lor ; peste acest termen va trebui a se da un nou avis de către oficiul expeditor spre a pu- tea fi plătite. Art. 46. Administrațiunea poștelor va per- cepe o taxă de 25 bani pentru fie-care 25 lei sau fracțiune de 25 lei până la suma de 200 lei inclusiv ; de la suma de 200 lei în sus taxa va fi pentru fie-care sută de Iei sau fracțiune de sută de lei de 50 bani. Art. 47. Administrațiunea poștelor este autorisată a emite și mandate poștale din o- ficiu pentru trebuințele serviciului. Art. 48. Oficiile poștale sunt autorisate, pentru achitarea mandatelor poștale, a le plăti cu din sumele depuse de către expeditor și, în cas de neajungere, chiar cu din propriul lor venit, cu obligațiune de a se restitui casei din fondul pentru mandatele poștale de la depositul central, în cel mai scurt termen, spre a se putea face vărsările la timp, con- form legei. Art. 49. Sumele depuse de către expedi- tori neconstituind un. venit al Statului, nu- mai taxele pentru mandatele poștale se vor face venit. Art. 50. Valorea mandatelor poștale cari nu se pot achita, nici se va reclamă de către cel în drept în timp de un an de la data lor, se incasâză în profitul Statului. Art. 51. Expeditorul unul mandat postai pdte obține un avis de plata acestui mandat, achitând d’inainte o taxă fixă de 25 bani. Art. 52. Mandatele poștale pot fi reexpe- diate dupe destinatari, fără nici un adaos de taxe suplimentare. Art. 53. Sumele convertite în mandate poștale sunt garantate depunătorilor până în momentul plăței lor regulate destinatarilor saiî mandatarilor lor. Art. 54. Pentru sumele transmise prin mandate poștale, depunătorii vor priimi chi- tanța constatătore în mod gratuit. Art. 55. Mandatele poștale, dupe cererea expețiitorlior, pot fi transmise și prin telegraf până la suma de 500 lei, fixată prin art. 43; în atare cas el trebue să plătâscă: a) Taxa ordinară a mandatului; și b) Taxa telegramei și sub condițiunile pre- văzute, când eventual ar cere să se transmită cu veri-o indicațiune specială. TITLUL III Serviciul de Încasarea cupânelor și efectelor de comerciiî Art. 56. Sunt admise la incasarea prin postă: cuponele, chitanțele, facturile, biletele la ordin, tratele și, în general, tdte valorile comerciale și altele plătibile fără cheltueli și ale căror valori nu întrec, pentru fie-care trimitere, suma de 1.000 lei efectivi sau o sumă echivalentă. Art. 57. Suma valorilor de incasat prin postă trebue să fie exprimată în moneta ță- rei, adică lei și bani. Art. 58. Trimiterea valorilor de incasat se face sub formă de scrisdre recomandată, adresată direct de către depunător oficiului postai care trebue să încaseze fondurile. Aceeași trimitere pdte să conțină mai multe valori de incasat de același biurou postai asupra diferitilor debitori în profitul aceleași persone. Art. 59. Taxa unei trimiteri făcută în conformitatea art. 58 precedent, este aceea a unei scrisori recomandate de greutatea aces- tei trimiteri. O recepisă se va libera gratuit celui inte- resat pentru fie-care trimitere, în momentul depunere!. Art. 60. Plata parțială nu este admisă. Fie-care valdre trebue să fie plătită integral și într’una singură dată; dacă nu, se consi- deră ca refusată. Art. 61, Oficiul postai de destinațiune, în- sărcinat cu incasarea, percepe asupra sumei fie-cărei valori incasate o retribuțiune de 10 bani. Art. 62. Suma incasată dupe ce se va scădea: a) Retribuția fixată la art. 61; b) Taxa ordinară a mandatului și, în cas eventual, drepturile fiscale aplicate valorilor, se convertesc de către oficiul care a operat incasarea într’un mandat postai în profitul depunătorului, care, prin excepțiune pentru incasarea valorilor, pdte să fie până la 1.000 lei. Acest mandat ’i se trimite fără nici o altă cheltuială. Art. 63. Valorile cari n’au putut fi inca- sate se înapoiază biuroulul de origină scu- tite de port și fără a fi încărcate cu veri-o taxă dre-care. Art. 64. Afară de cașul de forță majoră, în cas de perderea unei scrisori recomandate conținând efecte de incasat, Statul plătesce depunătorului o indemnitate de 50 lei în condițiunile determinate prin art. 97 din le- gea de față. In cas de perderea sumelor incasate, Sta- tul plătesce depunătorului valdrea integrală a sumelor perdute. Art. 65. Administrațiunea poștelor nu este responsabilă pentru întârzierile de transmi- tere, fie a scrisorilor recomandate conținând valorile de incasat, fie a acestor valori saii a mandatelor poștale. TITLUL IV SERVICIUL MESAGERIILOR Taxele mesageriilor Art. 66. Serviciul mesageriilor conține : bani, valori, scrisori de valdre și obiecte de greutate. Art. 67. Basele pentru taxarea obiectelor de mesagerii în interiorul României sunt: a) Greutatea; b) Valdrea. Art. 68. Taxele obiectelor de mesagerii se compun din taxa cuvenită dupe greutate și din taxa cuvenită dupe valdre, în modul următor: 1. Taxa pe greutate a) Pentru obiectele până la 5 kilograme, taxa este de un leu în tot interiorul României; bj Pentru obiectele cu o greutate mal mare de 5 kilograme, taxa de 1 leu se spo- resce numai cu 20 bani pentru fie-care ki- logram sau fracțiune de kilogram. 2. Taxa pe valdre Tdte obiectele cari au o valdre declarată, deosebit de taxa dupe greutate, mal sunt su- puse și la taxa dupe valdre, care se percepe dupe cum urmâză : a) Pentru o valdre până la 500 lei inclusiv, taxa este de 20 bani; de la 500 lei până la 1.000 lei inclusiv, taxa este de 30 bani; b) De la 1.000 lei până la 10.000 lei in- clusiv, taxa se sporesce cu 30 bani pentru fie- care mie de lei saii fracțiune, peste taxa cu- venită până la 1.000 lei; c) De la 10.000 lei până la 20.000 lei in- clusiv, taxa se sporesce cu 20 bani pentru fie-care mie de lei saiî fracțiune de mie, peste taxele prevăZute la aliniatele a și b ; d) De la 20.000 lei în sus, taxa se spo- resce cu 10 bani de fie-care mie de lei sau fracțiune de mie de lei, peste taxele prevăZute la aliniatele a, b și c, e) Se exceptâză de la acâstă regulă scriso- rile cu valdre declarată până la suma de 500 lei, cari se vor taxa, în ceea-ce privesce greu- tatea, dupe tarifa scrisorilor recomandate ; iar în ce privesce valorea, dupe tarifa de mesagerii. Când mal multe obiecte de mesagerii sunt expediate sub aceeași adresă, cu o singură fdie de însoțire, taxa se percepe pentru fie- care obiect în parte. Este interZis a se așeZa într’un pachet mal multe obiecte închise cu diferite adrese. Pentru trimiterile în monetă sau efecte publice de valdre, expeditorul trebue să de- clare adevărata valdre ; în cas eventual de a se constata că a declarat o valdre mal mică, va plăti drept amendă o taxă întreită pentru întrâgă valdre conținută. Pentru obiectele de mesagerii fără valdre declarată, cu greutate până la 5 kilograme, francarea este obligatorie la presentare ; iar pentru cele-alte obiecte de mesagerii, fran- carea este facultativă. Orl-ce declarațiune fraudulosă, superioră valdrel reale introdusă în trimiterile de gro- puri și casete cu bani saii scrisori cu valdre declarată, fie în monetă, fie în efecte publice de valdre, este oprită. Art. 69. Se admite la expediarea prin postă obiecte încărcate cu ramburs până la suma de 1.000 lei, pentru care francarea este obli- gatorie la presentare. Rambursarea nu se pdte face expeditorului de cât dupe depunerea banilor de către destinatar. Valdrea rambursulul incasându-se de la destinatar, dupe ce se deduce taxa ordinară a mandatului postai, restul se transformă, de către oficiul postai de destinație, în profitul expeditorului, într’un mandat postai care, prin excepțiune pentru rambursurl, pdte să fie până la 1.000 lei. 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2757 Art. 70. Obiectele de ramburs, în ceea-ce privesce taxa transportului și indemnisația cuvenită în cașuri de perdere sau deteriorare, sunt supuse disposițiunilor legel ca ori-ce obiect de mesagerie. ; Art. 71. Obiectele de mesagerie volumi- nâse, peste taxa cuvenită dupe greutate, mal ¹ sunt supuse și la o jumătate din acăstă taxă. Art. 72. Sunt considerate ca obiecte vo- luminâse : ! a) Acele cari ati o lungime mal mare de 150 centimetri; | b) Acele cari, dupe felul lor, nu se pot în- I cărca cu înlesnire cu alte obiecte și au nece- sitate de un spațiti mal mare. Art. 73. Când un obiect de mesagerie se reexpediază saii se înapoiază, va fi încărcat cu taxă și pentru noul parcurs. Art. 74. Expeditorul unul obiect de me- sagerie are dreptul de a opri expediarea, fie la punctul de pornire, fie la cel de destinație; ¹ în asemenea cas însă, dacă obiectul nu va fi expediat, în cas de francare ’i se va restitui taxa depusă, oprindu-se un drept fix de 25 bani; acâstă taxă se va plăti și pentru obiec- tele nefrancate, în cas de retragere ; iar dacă obiectul a fost expediat, el va trebui să achite taxa pentru parcursul efectuat, atât pentru ducere, cât și pentru întârcere, în cas de a nu fi fost francat; iar în cas de francare nu- mai taxa de înapoiare. Art. 75. Pentru depunerea obiectelor de mesagerii, expeditorii vor priimi chitanțe constatătore în mod gratuit. Art. 76. Expeditorul unui obiect are dreptul a cere la presentare și un avis de priimire, saii în urmă constatarea predărei obiectului I la adresă, plătind înainte taxele speciale pre- j văzute la serviciul corespondențelor. Art. 77. Obiectele de mesagerii servesc drept despăgubire pentru taxele cu cari sunt încărcate, dacă destinatarul ar refusă priimi- rea și dacă expeditorul este necunoscut sau nesolvabil; în asemenea cas, dupe trei publi- cațiunl în Monitorul oficial, dacă nu se va presintă nimeni în termenul de un an de la data expedierel obiectului, administrația poștelor este autorisată a se despăgubi, de taxele rămase în sarcina sa, prin vînțlarea obiectului. Dacă destinatarul și expeditorul sunt ne- cunoscuțl de administrația poștelor, suma ce va mai prisosi peste taxa acelui obiect se va vărsa la casa poștală. Art. 78. Obiectele de mesagerii predate la domiciliul destinatarilor sunt supuse la un i drept de factagiu de 25 bani de bucată până la greutatea de 5 kilograme, și de 50 bani pentru cele cari trec peste 5 kilograme. TITLUL V Regimul taxelor telegrato-postale in- terne și al condițiunilor de transmitere Art. 79. Taxele telegramelor internațio- nale se vor percepe în conformitate cu con- vențiunile încheiate sau cari se vor încheia cu țările străine. Tarifa taxelor pentru corespondențele in- terne nu are nici o înrîurire asupra taxelor de cari sunt pasibile schimburile internațio- nale ale poștei de scrisori; dar pentru obiec- tele de mesagerii ce sosesc din străinătate și se expediază pentru străinătate, deosebit de taxele internaționale cuvenite Statelor prin cari trec, trebue să se taxeze dupe tarifa in- ternă de mesagerii pe distanța ce are de parcurat în țâră. Condițiunile de transporta- rea corespondențelor și obiectelor de mesage- rii din și pentru străinătate sunt cele deter- minate prin convențiunile speciale încheiate sau cari se vor încheia cu Statele străine. TITLUL VI SERVICIUL TRANSPORTULUI CĂLĂTORILOR PRIN DILIGENȚE Taxele călătorilor și al bagagelor lor Art. 80. Serviciul transportului călători- lor cu diligențe conține: transportul călători- lor și al bagagiulul lor. Art. 81. Pentru transportul persânelor prin diligențe pe teritoriul României, taxa pentru fie-care kilometru parcurat se fixâză dupe cum urmâză: 20 bani un loc clasa I; 15 bani un loc clasa II. Art. 82. Fie-care călător are dreptul a ’i se transporta gratis 20 kilograme de bagagiu. Prisosul se va taxa dupe tarifa de mesa- gerii. PARTEA IV DISPOSIȚIUNI PRIVITOARE LA AMBELE SERVICII TITLUL I Perceperea taxelor Art. 83. Taxele telegrafice, se percep în numerar. Taxele poștale relative la serviciul cores- pondențelor, mandatelor poștale și mesagerii- lor fără valore declarată până la 5 kilograme greutate, se vor opera prin aplicare de tim- bre poștale, precum asemenea și pentru ori- ce alte obiecte pentru cari practica serviciului va dovedi că înlesnesc manipulațiunea. Taxele, ale căror unități de bani ar da sume nerotunde, se vor rotunji în profitul fiscului din 5 în 5 bani. Timbrele poștale se vor putea vinde drept valârea lor nominală de șefii de gări, precum și de debitanțil de tutun și de comercianți, acordându-le o remisă maximum până la trei la sută pentru debițanți și comercianți. TITLUL II Corespondențe scutite de taxă Art. 84. Sunt scutite de plata taxelor : al Corespondența telegrafică și poștală de scrisori și de mesagerii ale M. S. Regelui, cancelariei Sale și ale administrațiunei do- meniului Corânei cu orl-carl autorități sau particulari; b) Corespondența telegrafică și poștală și de mesagerii ale miniștrilor cu ori-cari au- torități și orl-care particular în interiorul țărei, în interes de serviciu ; c) Corespondența telegrafică a autorităților județiane numai pe liniile înființate și întreți- nute cu cheltuiala lor, în interes de serviciu; d) Corespondența poștală de scrisori și mesagerii oficiale ale tutulor autorităților constituite dependințe de Stat, județe sati co- mune, între dânsele; e) Corespondența de scrisori și mesagerii oficiale ale stabilimentelor de bine-facere re- cunoscute de Stat; f) Corespondența telegrafică și poștală de scrisori și mesagerii ale agenților administra- țiunei telegrafelor și poștelor în afaceri de serviciti; g) Corespondențele și mesageriile emanate de la casele de credit agricol, precum și ace- lea ce vor fi adresate numitelor case de către ori-care autoritate sati Banca Națională ; h) Trimiterile portăreilor de pe lângă tri- bunale, curți de apel și înaltei curți de casație și justiție, adresate portăreilor, curților și tribunalelor din țâră, conținând acte relative la procesele personelor ce se servesc cu acte de paupertate. Aceste trimiteri vor trebui să fie depuse la postă în plicuri deschise sau sub bandă, pe care va fi aplicat și sigiliul grefelor instanțe- lor respective, care va servi ast-fel de garan- ție poștei că nu sunt relative la alte afaceri. Art, 85. Sunt scutite de plata taxelor poș- tale corespondențele oficiale interne ale mi- niștrilor plenipotențiari, ale însărcinaților de afaceri, ale consulilor și agenților acreditați pe lângă guvernul țărei, dacă în țările res- pective miniștrii, agenții și consulii României se bucură de aceeași favâre. TITLUL III Despre manipularea banilor de către dlrlglnțli de oficii Art. 86. Veniturile telegrafo-postale se vor vărsa regulat, din 10 în 10 țlile, Ia casieriile districtelor. TITLUL IV Pentru asigurarea serviciului telegrafo-postal Art. 87. Nici un sechestru nu se pote pune pe obiectele și accesoriile serviciului te- legrafo-postal, precum: cai, trăsuri, hamuri, furagiu, material pentru linii, subvenții, ve- nit, etc., obiectele încredințate poștei și obiec- tele ori-cărui impiegat telegrafo-postal ce este obligat să aibă prin regulamentele de serviciu. Art. 88. Curierii, ștafetele, trăsurile de postă și caii în mergere și întârcere, și tot personalul serviciului telegrafo-postal vor fi scutiți de tote taxele pentru trecere pe șosele și poduri. Art. 89. Arestarea personalului telegrafo- postal în exercițiul funcțiunel sale nu se va efectua fără încunosciințarea șefului diriginte respectiv, pentru a lua măsuri de înlocuire; însă până la înlocuirea sa se va putea lua mă- suri de pază pentru asigurarea persâne! și chiar în oficiti. In cașuri când ar necesita arestarea unul impiegat care însoțesce o expedițiune, se pâte aplica numai măsura de excortare a poștei 2758 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 până la cea d’ântâiu stațiune, unde, dupe înștiințarea șefului diri/ent local pentru a lua disposițiuni de înlocuire, se va lăsa cel ur- mărit la disposiția autorităților competinte. Art. 90. Ori-ce arestare sau deținere, sub ori-ce mod ar fi, a veri-unui impiegat tele- grafo-postal, când nu este de serviciu, trebue comunicată dirigintelui sau administrațiunel centrale în termen de 24 ore. Art. 91. Numai în afaceri de serviciu au- toritatea telegrafo-postală este în drept a cer- ceta contravențiunile personalului. Actele dresate de inspectorii telegrafo-pos- tali, precum și ale agenților desemnați de di- recțiunea respectivă, vor face probă în justiție. Art. 92. Liniile telegrafice vor fi prive- ghiate, fără remunerariu, de toți agenții de poduri și șosele, de toți agenții căilor ferate, de agenții puterei publice, pe cari privesce politia drumurilor și poliția comunală, fiind datori, în cașuri de întreruperi saiî strică- ciuni, a însciința biuroul telegrafic cel mai apropiat și, în cașuri de delict, a urmări cu activitate pe culpabili pentru a’l da pe mâna autorităților competinte. Art. 93. Tote autoritățile civile și militare sunt datore a da tot concursul impiegaților telegrafo-postali, ori-când li se vor cere pen- tru executarea serviciului. Art. 94. Comunele sunt responsabile pen- tru ori-ce furturi sau stricăciuni aduse linii- lor telegrafice în tot coprinsul lor. Art 95. Constatările făcute prin proce- sele-verbale de către agenții telegrafo-postali pentru stricăciunea liniilor vor fi valabile în justiție până la proba contrarie. Art. 96. Obiectele încredințate poștei spre expediare în genere, adică: scrisori, grupuri, pachete de ori-ce natură, mandate poștale, etc., sunt considerate proprietate exclusivă a depunătorilor, cari pot dispune de densele în ori-ce mod ar voi, până în momentul predă- rei lor regulate la destinație, când Statul este scutit de ori-ce răspundere. TITLUL V Pentru despăgubiri în cașuri de pierderi, spoliațiunî și stricăciuni Art. 97. Despăgubirile la cari se supune Statul prin administrațiunea telegrafelor și poștelor sunt: a) 1. Pentru o telegramă care. s’ar fi pierdut; 2. Pentru o telegramă predată la adresă mai târziu de cât ar fi putut parveni prin postă; 3. Pentru o telegramă colaționată care s’a greșit în transmitere în mod de a nu putea îndeplini scopul. In tote aceste trei cașuri se va restitui taxa telegramei. b) Pentru un obiect recomandat, pe lângă taxa plătită, și o despăgubire de 50 lei; c) Pentru obiectele cu valdrea declarată, pe lângă taxa plătită și valdrea declarată; cu tdte acestea, indemnitatea pdte fi mai mică dacă s’ar constata că valârea a fost mai mică de cât cea declarată ; dj Pentru pachete fără valorea declarată, 2 lei de fie-care kilogram; e) Pentru obiecte ce s’ar strica prin trans- port, administrația poștelor pote despăgubi, dupe estimația stricăciune!, liberând obiectul în priimirea destinatarului saiî expeditorului, saiî pote considera obiectul ca pierdut și a despăgubi pe cel în drept, dupe cum se spe- cifică mai sus. Art- 98. Obiectele pentru cari Statul va fi plătit despăgubiri și cari se vor găsi în urmă, precum și despăgubirile la cari ar fi supuși impipgații responsabili sau deturnăto- rii acestor obiecte vor românea în profitul casei poștale; când însă un impiegat a fost supus la plata unui obiect, care în urmă a fost găsit, suma de la el împlinită ’I va fi imediat restituită; iar direcțiunea, prin apli- carea legei de urmărire, se va despăgubi de la cel în drept, care va trebui să restitue va- lorea ce ’i s’a plătit. Art. 99. Statul este scutit de despăgubi- rile de mai sus în cașurile următâre : a) Când întârZiarea sau nepredarea la a- dresă a telegramelor va proveni din lipsa de adresă precisă ; b) Daca pierderea saiî stricăciunea obiec- telor va proveni din neîndeplinirea disposi- țiunilor regulamentelor poștale de către ex- peditori ; c) Când valorile ce s’ar pretinde că au fost sustrase saii pierdute din scrisori saii gropuri și pachete, nu aii fost prealabil declarate și nici a perceput Statul taxele legale pentru acele valori. Art. 100. Reclamațiile de despăgubire tre- buesc făcute în termen de 6 luni de la data predărei obiectelor la oficiul telegrafo-postal; iar dupe expirarea acestui termen, reclaman- tul nu mai are dreptul la nici o despăgubire. Art. 101. Ori-ce obiect va avea greutatea constatată la priimire și nu se va vedea vătă- mat sau falsificat pe din afară, saii destina- tarul priimin^ obiectul fără nici o observațiu- ne, nu mai dă loc la nici o despăgubire. In cas de băuueli, constatai ea și deschi- derea obiectelor nu se va putea face de cât în fața dirigintelui oficiului. Art. 102. Afară de despăgubirile prevă- zute mai sus, Statul nu ia nici o altă răs- pundere pentru pagubele ce ar proveni din erori, pierderi sau înțărcări în ducerea și predarea corespondenței telegrafo-postale. Art. 103. Termenele, condițiunile și su- mele de despăgubiri ce se vor prevede prin convențiunl speciale cu administrațiunile străine pot fi diferite de cele însemnate în acăstă lege și vor fi asemenea obligatorii, însă numai pentru corespondența internațională. Art. 104. In cașurile de resbel sau pe- ricole în genere, Statul pâte suspenda ori- ce răspunderi în privința serviciului, făcând publicațiuni prin Monitorul oficial și afișând acâsta în fie-care oficiu telegrafo-postal. TITLUL VI Pentru garantarea secretului corespon- denței șl penalitățile aplicabile funcțio- narilor telegrafo-postali, easuri de abateri și contraveniri la lege Art. 105. Personalul telegrafo-postal, de ori-ce grad, este dator a păstra secretul te- legramelor și corespondenței poștale, sub penalitatea prescrisă de lege. Art. 106. Ori-ce funcționar saiî impie- gat telegrafo-postal va fi destituit și, în ca- șuri grave, va fi condamnat la amendă și în- chisâre, prevăzută la art. 156 din codul penal; a) Dacă printr’un mijloc âre-care ia cu- noscință de pe conținutul unei scrisori sau unui pachet în hârtie sigilat; b) Dacă va înlesni ori-cui de a sustra- ge un asemenea obiect încredințat poștei, sau de a lua cunoscință despre conținerea sa; c) Dacă va sustrage o scrisâre șah un pa- chet de hârtii; d) Dacă va spune la o a treea persână că duoă persâne corespund între ele prin postă; e) Dacă va comunica conținutul unei te- legrame la ori-care persână străină către care nu este adresată, precum și dacă cu intențiune va suprima sati modifica în trans- mitere textul unei telegrame. Art. 107. Sunt supuși la penalitățile pre- vâZute în codul penal (capit. II, art. 140 și următorii) funcționarii și impiegațil tele- grafo-postall cari vor cădea în unul din ca- șurile următâre : a) Dacă pentru împlinirea datoriilor lor vor priimi bani saiî alte folose cari nu ’I sunt datorite, sad dacă vor percepe taxe, emo- lumente saiî alți bani peste tarifele legale; b) Dacă vor destăinui la ori-cine comu- nicațiuni verbale sau conținutul unor lucrări despre cari au avut cunoscință prin funcțiu- nile lor și al căror secret le-au fost prescris; c) Dacă vor lua pe față sati în secret parte în afacerile de drept sau de interes, a căror negociare, conclusiune sati priveghiare pri- vesce serviciul lor, fie singur, fie în unire cu alți funcționari; d) Dacă va viola cu intențiune datoriile puse în sarcina sa. TITLUL VII Penalitățile aplicabile particularilor pentru contraveniri la acâstă lege Art. 108. Ori-cine va sustrage taxele poș- tale, în total sau în parte, se va supune la ta- xa întreită a obiectului; acei ce vor face de- clarațiuni false asupra conținutului obiecte- lor predate poștei, și al căror transport ar fi prohibit, vor fi supuși Ia o amendă de la 1—50 lei de bucată, precum și acel ce vor declara o valore superioră valârei reale a unui grop sau casetă cu bani, precum și a unei scrisori cu efecte publice de valâre; constatându-se că conținutul a avut o valore inferiâră, n’are drept la despăgubire în cas de pierdere pentru diferință dintre valârea reală constatată și chiar declarată în mod fraudulos superiâră. Amenda se pronunță de direcțiunea gene- rală a telegrafelor și poștelor și se va împlini prin agenții fiscali dupe legea de urmărire. Este asemenea fraudă când se profită de facultatea acordată ^fiarelor, tipăriturilor, probelor de mărfuri, etc., prin reducerea ta- xei, pentru a se ascunde și corespondențe cu intențiune de a se sustrage de la taxele cu- venite. 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2759 Art. 109. Cel ce se va dovedi că ține un servicii! clandestin de postă, se va pedepsi cu amendă până la 1.500 lei, sau cu inchi- sâre până la duoă luni. Art. 110. Dupe cererea administrațiunei telegrafo-postale, agenții administrației, ai poliției sau ai financelor, sunt datori a co- opera la ferirea și descoperirea prevaricațiu- nilor poștale, împlinirea taxelor și amenzilor prescrise de lege. Art. 111. Se vor pedepsi ca autori de fal- sificare publică, conform disposițiunilor co- dului penal: acei cari vor fabrica, vor vinde, vor colporta sau distribui vignete și timbre poștale în us în serviciul postai, contrafăcute sau imitate în cât ar putea fi confundate cu vignetele și timbrele poștale emise de Statul român sau de un altul care face parte din Uniunea poștală universală. Asemenea se vor pedepsi, conform art. 108, pentru întrebuințare fraudulâsă, acei ce se vor servi la francarea corespondențelor cu timbre poștale contrafăcute sau cari ar mai fi fost întrebuințate. Art. 112. Registrele și actele de manipula- ție se vor conserva în arcnivele oficiilor în timp de duoi ani; iar actele de corespondență și Monitorele oficiale se vor conserva în timp de 10 ani; dupe acest termen, direcțiu- nea generală le va vinde în folosul Statului cum va crede mai avantagios, însă actele de corespondență se vor da numai fabricelor de hârtie, în saci sigilați, spre a se transforma în pastă, sub supraveghiarea unui amploiat telegrafo-postal. Art. 113. Condamnațiunile pronunțate de direcțiunea generală în contra particularilor în puterea art. 108, vor putea fi atacate cu apel la tribunal, conform art. 20 din legea de urmărire. Disposițiuni generale Art. 114. Ori-ce disposițiuni contrarii a- cestei legi sunt și rămân abrogate. Acăstă lege s’a votat de Adunarea deputați- lor in ședința de la 19 Martie anul 1892 și s’a adoptat cu unanimitate de 61 voturi. Președinte, General G. Mânu. (L. S.A. D.) Secretar, A. Simu. Acăstă lege s’a votat de Senat în ședința de la 28 Martie anul 1892 și s’a adoptat cu majo- ritate de 69 voturi, contra a 3. Președinte, G. Gr. Cantacuzino. (L. S. S.) Secretar, Th. Lerescu. Promulgăm acăstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1892. (L. S. St.) CAROL Ministru de interne, Ministru de justiție ad interim, L. Catargi. Al. Lahovari. No. 2.35°' CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 20.907 din ⁴/₁₆ a. c.; Vădând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 15 din 3 Iulie 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Regulamentul pentru aplicarea le- gei telegrafo-postale se aprobă de Noi. Art. XI și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. = No. 2.351. REGULAMENT pentru APLICAREA LEGEI TELEGRAFO-POSTALE PARTEA I SERVICIUL TELEGRAFIC CAP. I Drepturi reservate Statului Art. 1.— 1) Statul reservându’și exclusiv dreptul de monopol pentru exploatarea tele- grafului, nu este, prin urmare, nimenui per- mis de a transmite semnale sati să schimbe corespondențe telegrafice de la un loc la altul fie prin machini sau aparate telegrafice, fie prin ori-ce alt fel de sistem, afară dacă acâsta s’ar face numai pe proprietatea personei care ar întrebuința asemenea mițllâce. 2) Oficiele telegrafice stabilite pe basă de convențiuni încheiate cu companii private din țâră sunt considerate, din punctul de vedere al exploatărel și transmiterei corespondențe- lor, ca făcând parte integrantă din rețâua ge- nerală a linielor telegrafice române și sunt supuse dreptului de control din partea Sta- tului ca să aplice tdte legile, convențiunile și regulamentele telegrafice privitore la ex- ploatare întocmai ca și oficiele Statului. GAP. II Rețâua telegrafică Art. 2.— 1) Pentru repedea transmitere a corespondențelor telegrafice pe distanțele mari vor fi afectate fire speciale și în număr suficient. 2) Oficiele între cari preschimbarea tele- gramelor este continuă sau prea activă vor fi legate, pe cât posibil, prin fire directe. Aceste fire vor avea o resistență electrică maximum de 77₂ ohmi pe kilometru și vor presintă garanții suficiente din punctul de vedere al resistenței mecanice și al isolamentului. 3) Firele directe de regulă vor fi afectate pentru relațiunile dintre cele duoă oficii de- semnate ca puncte extreme și vor fi dega- giate de lucrarea oficielor intermediare. 4) Pentru satisfacerea cerințelor traficului preschimbat între duoă oficii extreme, când traficul va fi mai mare de 500 telegrame (ca la 7.000 cuvinte) pe ții și pe un fir, se va stabili un nou conductor direct sau linia se va exploata printr'un sistem de aparate mai repezi de cât aparatul Hughes. 5) In cas de derangiamente de linii, firele directe pot fi distrase de la afectarea lor spe- cială; îndată însă ce derangiamentul a încetat, ele vor fi reduse în ordinea lor normală. 6) Când transmiterea directă ar fi imposi- bilă intre duoă oficii extreme, inspectorii circumscripțiunilor respective vor desemna pe fie-care fir unul sau mai multe oficii in- termediare obligate a priimi telegramele în transit. Art. 3.— Pentru constatarea isolamentu- lui și resistență firelor de comunicațiuni mari, oficiele extreme vor face experiențele nece- sare o-dată pe trimestru; iar resultatul, în- scriindu’l într’un registru ad hoc, ’l vor co- munica și direcțiune! generale spre a se pu- tea preveni la timp inconvenientele ce ar pu- tea resultă din starea în care se găsesc firâle. Art. 4.— Pentru transmiterea corespon- dențelor prin telegraf sunt adoptate aparate sistemul Morse simplu și în duplex și sistemul Hughes; practica dovedind avantagiul altor sisteme mai repezi, se vor putea introduce și acelea treptat. Art. 5.— In serviciul oficielor telegrafo- postale este adoptat calendarul Gregorian atât pentru relațiunile interne cât și pentru cele internaționale. Art. 6.— Tdte oficiele telegrafo-postale se vor servi de aceeași oră la stabilirea timpu- lui pentru corespondențele de ori-ce natură și în tâte relațiunile; în general este adoptată ora zonei a IlI-a internațională (lisă orientală, care va fi anunțată în tâte diminețele de că- tre oficiul telegrafic central din Bucuresci la tote cele-alte oficii din țâră. Art. 7.— Oficiele telegrafice se împart în trei categorii: 1) Oficii cu serviciul permanent, adică cari funcționâză neîntrerupt (liua și noptea. 2) Oficii cu serviciu complet, adică caii de la 1 Aprilie până la 30 Septembre func- ționâză de la 7 ore diminâța până la 9 ore sâra și de la 1 Octombre până Ia 31 Martie de la 8 ore diminâța până la 9 ore sâra. 3) Oficii cu serviciul limitat, adică caii funcționâză în tot timpul de la 8 ore dimi- nâța până la 12 ore din ții și de la 2 ore dupe amiațll până la 6 ore sâra. 4) Oficiele telegrafice al căror serviciu nu e permanent nu se pot închide mai înainte de a’șl fi transmis tote telegramele la un 0- ficiu cu serviciu permanent. 5) Oficiele cu serviciu limitat sunt obli- gate ca, în fie-care ^i, la 10 ore nâptea, să câră oficiului vecin cu serviciu permanent de a’l- transmite în cas când ar avea telegramele destinate pentru oficiul său. Art. 8.— Notațiunile următâre sunt adop- 2760 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 tale spre a desemna in nomenclatura respec- tivă oficiele telegrafice interne: P oficiu cu serviciu permanent; C „ complet; L „ „ , limitat; E „ „ „ pentru M. S. Regele și Casa Sa; L' „ „ , numai pe titnpul se- siunilor legislative; B „ „ „ numai pentru stagiu- peni- nea băilor; P' „ „ „ numai pentru tenciar; S „ „ „ de Stat; F „ „ „ de cale ferată. GAP. III Disposițiuni generale privitore corespondență Art. 9.— Orl-cine are dreptul de a la cores- punde prin telegraf în condițiunile prescrise de lege. Ori-ce refns arbitrar din partea funcționarilor este interzis; în cas de aba- tere el vor fi supuși pedepselor disciplinare. Art. 10.— Funcționarii de ori-ce grad sunt datori a păstra secretul corespondențelor și 4 asigura buna lor expediare; în cas de aba- tere ei vor fi supuși pedepselor disciplinare și eventual vor fi dați judecățel spre a fi pe- depsiți conform codului penaL Art. 11.— Statul nu ia nici o răspundere pentru daunele ce ar resultă din causa ero- rilor de transmitere sau a întârzierilor; în cas eventual, particularii au dreptul, cu tote acestea, la restituirea taxelor percepute în condițiunile prevăZute de lege. Art. 12. Oficiele telegrafice sunt obligate, conformându-se art. 7 din lege, de a refusa transmiterea ori-cărel telegrame al cărei con- ținut ar părea periculos pentru siguranța Statului, care ar fi contrarie legilor țărel, ordinei publice sati bunelor moravuri. Art. 13.— In cașurile de resbel, deturbu- rări sati de pericole în genere, Statul decli- nând ori-ce răspundere în privința serviciu- lui, conform art. 104 din lege, în consecință este reservat guvernului facultatea de a sus- penda serviciul telegrafic pentru un timp ne- determinat, dacă crede necesar, fie într’un mod general, fie numai pe ore-cari linii și pentru ori-carl feluri de corespondență. In asemenea cașuri, se voi¹ face publicațiunl în acâstă privință prin Monitorul oficial și se va afișa în tote oficiele telegrafo-postale. CAP. IV Redactarea șl presentarea telegramelor Art. 14.— Telegramele sunt clasate în trei categorii: 1) Telegramele de Stat: acelea cari emană de la Capul Statului, de la miniștri, de la comandanții forțelor militare, de la autorită- țile constituite ale Statului și de la miniștrii saii consulii Puterilor străine din țâră. 2) Telegramele de servicii!: acelea cari e- mană de la oficiele telegrafice și cari sunt relative la serviciul telegrafiei. 3) Telegramele private. In transmitere telegramele de Stat se bu- cură de prioritate asupra celor-alte telegrame. Art. 15.— 1) Telegramele pot fi redactate în limbagiul clar și în limbagiul secret. 2) Prin telegrame în limbagiul clar se în- țeleg acelea cari aii un sens inteligibil în limba in care sunt concepute. 3) Prin telegrame în limbagiul secret, dis- tingându-se în limbagiul convenit și în lim- bagiul cifrat, se înțeleg acele telegrame cari, de și concepute din cuvinte având fie care un înțeles intrinsec, nu formâză frase inteligibile și se numesc telegrame in limbagiul conve- nit ; iar acele a căror text este întreg sau parte format din grupe sau din serii de cifre având o semnificare secretă și se numesc te- legrame in limbagiul cifrat. Art. 16.— 1) Telegramele trebue să fie presintate la ghișetele oficielor telegrafice de către expeditori sau mandatarii lor în orele când aceste oficii sunt deschise publicului. 2) Factorii rurali sunt autorisațl a priimi telegrame de la particulari în timpul cursei lor. Expeditorul este obligat a plăti costul telegramei și a înscrie singur în carnetul fac- torului telegrama ce ’I încredințâză și taxa ce plătesce. In cas când presentatorul nu scie carte, înscrierea în carnet se va face de factor. Telegramele ce ’i se vor preda închise în plic le va aduce ast-fel la oficiu, iar pentru telegramele deschise este dator a păstra se- cretul lor telegrafic. Telegramele priimite de factorii rurali se vor duce la cel ântâiu oficiu telegrafic sau stațiune de cale ferată ce va a- vea în drum. Dacă oficiul telegrafic va găsi că telegramele sunt insuficient francate nu le va da curs, ci le va înapoia împreună cu banii prin factorul rural persânel de la care le-a priimit, acâsta numai în cașul când fac- torul nu ar asigura acoperirea sumei ce lip- sesce. Recepisa ce va libera oficiul telegra- fic pentru priimirea telegramei se va da de către factor la cea d’ântâiu cursă presentato- rul ui. Art. 17.— 1) Conceptul telegramelor tre- bue să fie scris lisibil, cu caractere latine, cari să aibă echivalentul lor în tabela regulamen- tară a semnelor telegrafice. 2) Aceste caractere saii semne regle- mentare sunt cele următore : Litere A. B. C. D. E. fi. F. G. H. I. J. K. L. M. N. O. P. Q. R. S. T. U. V. W. X. Y. Z. Cifre 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 0. Semnele de punctuație Punct (.), virgula (,), punct și virgula (;), duoe puncte (:), punct de întrebare (?), punct de mirare (1), apostrof (’), trăsură deunire (-), parantesa (()), guilemele(„*'), sublinierea (-----), bara de fracție (f). Semne convenționale Telegramă de Stat (S); Telegramă de serviciu (A); Avis de serviciu taxat (S T); Telegramă privată (P); Telegramă privată urgentă (D); Telegramă cu respuns plătit (RP); Telegramă cu respuns plătit urgent (R P D); Telegramă cu colaționare (T G); Telegramă cu adeverire de primire (C R); Telegramă a se urmări (F S); Telegramă cu expres plătit (X P); Posta recomandată (P R). Numai cu aparatul Morse Literele: Ă, A, sau A’, N, O, fi: Numai cu aparatul Hughes ’ Semnele: cruce (+), trăsura dublă (=). Art. 18.— Telegramele scrise de expedi- tor pe petice de hârtie cari ar putea lesne să se pârdă și pe cari nu s’ar putea înscrie bine tâte indicațiunile obligatorii de serviciu, funcționarul taxator este obligat a le lipi pe blanchete (form. No. 39) destinate pentru scrierea telegramelor de către particulari. Art. 19,— 1) Telegramele trebue să fie scrise cu cernâlă; cu tâte acestea expedito- rul este liber a le seri și cu creionul, însă pe risicul și pericolul seu. 2) Ori-ce ștersătură, adăogire, scriere printre rânduri sau îndreptare de cuvinte trebue să fie aprobate în scris pe originalul telegramei de expeditor sau mandatarul său. Art. 20.— 1) Gând scrierea de pe origi- nalul unei telegrame este greu de citit, sau când telegrama nu este făcută dupe forma regulamentară, funcționarul de la ghișet este obligat de a transcrie cuvintele nelisibile, precum și de a transpune indicațiunile even- tuale. 2) Funcționarul care a operat ori-ce fel de modificare trebue să facă a se aproba de către expeditor cuvintele transcrise, comple- tate, rectificate sau șterse, ast-fel că origina- lul telegramelor să nu fie nici o-dată modifi- cat fără participarea expeditorului și să mârgă în tot-d’a-una de la ghișet la aparat ușor de citit și conform cu tâte regulele. Art. 21.— 1) Funcționarii de la ghișet sunt obligați a informa pe expeditori în mo- mentul depunerel telegramelor despre tâte împregiurările particulare cari ar putea causa o întârziere sau chiar o piedică la transmite- rea telegramei sale, precum și disposițiile pri- vitâre la aplicarea legel timbrului când sunt adresate către autorități, d. e.: o întrerupere de linii telegrafice în direcțiunea unde este destinată telegrama, închiderea apropiată a biuroului destinatar, etc. 2) In cașul când expeditorul se adresâză unei autorități prin telegraf, oficiele sunt obb’gate a’I pune în vedere disposițiele legel timbrului: a) Dacă consimte a timbra telegrama, funcționarul trebue să menționeze înainte de adresă indicațiunea : timbrată cu..lei.... bani; acâstă indicațiune intră în numărul cuvintelor de taxat; b) In cas de a nu consimte, transmite din oficiti indicațiunea: netimbrată ; c) Grija dacă trebue să se dea curs saii nu cererilor ce conțin este în atribuțiunea au- torităților către cari sunt adresate; 19 Iulie 1892 2761 d) Lipsa mențiunel însă despre aplicarea legei timbrului pe telegramă expune pe func- ționarul respectiv la consecințele ce decurg din lege. 3) Pentru cașul când linia ar fi întreruptă în acel moment sau închiderea unui oficiu telegrafic este apropiată se va preveni expe- ditorul că telegrama sa este expusă a întâr- zia până la restabilirea liniei sau deschiderea oficiului, și se va menționa acest avis chiar pe original, rugând pe expeditor a semna pentru acâsta. Art. 22.— Expeditorul este obligat a’și formula singur corespondența sa telegrafică și a’și seri însuși pe originalul telegramei ceea ce doresce a fi transmis. Numele biuroulul de origină, data și ora depunerel cari fac parte din preambulul te- legramei sunt singurele însemnări ce se în- scriti din oficiu pe original. Art. 23.— Diferitele părți din cari se compune o telegramă trebue să fie așezate în ordinea următâre: i. Indicațiunile eventuale; 2. Adresa; 3. Textul; 4. Semnătura. Art. 24.— 1) Expeditorul trebue să scrie pe original și imediat înainte de adresă in- dicațiunile eventuale relative la telegramele urgente, la răspuns plătit, la adeverire de priimire, la predare la domiciliu, cu colațio- nare, a se urmări, etc. 2) Expeditorul unei telegrame multiple trebue să înscrie, dupe cas, aceste indicațiuni înaintea adresei fie-cărui destinatar, dupe cum ele T vor privi; cu tdte acestea, dacă va fi cestiune de o telegramă multiplă urgentă sau cu colaționare este suficient ca indicațiunea sa precedeze prima adresă. 3) Aceste indicațiuni pot fi scrise sub for- ma prescurtată admisă de lege (art. 26). In acest cas ele se pun obligatoriu între paranteze și se taxâză ast-fel scrise numai drept un cuvânt. Când sunt exprimate în limbagiul ordinar, ele se supun la taxă dupe numărul cuvinte- lor din cari se compun. Art. 25. — 1) Adresa telegramelor trebue să fie completată cu tâte indicațiunile nece- sare pentru a asigura predarea ei la destinație fără cercetări saii cereri de informațiune. 2) Ea trebue să conțină, pentru orașele mari, mențiunea strade! și a numărului casei saii, în lipsa acestor indicațiuni, mențiune des- pre profesiunea destinatarului sau alte ase- menea. 3) Chiar pentru orașele mici numele des- tinatarului trebue să fie însoțit de o iudica- țiune complimentară care să fie în stare de a călăuzi pe oficiul de sosire în cas de alte- rarea numelui propriii. 4) Locul de destinațiune trebue să fie scris deslușit și cu denumirea ce pârtă în nomenclatura oficielor telegrafice. Când acâstă denumire este comună la mal multe locali- tăți trebue să se completeze cu indicația dis- trictului. 5) Cu tâte acestea trebue să se transmită și telegramele a căror adresă nu îndeplinesce MONITORUL OFICIAL condițiunile prevăZute prin paragrafele pre- cedente pe riscul și pericolul expeditorului. 6) Lipsa acestor indicațiuni, în cas de întâr- Ziere, invalidâză dreptul la restituire de taxă. Art. 26. — 1) Adresa telegramelor pâte fi scrisă și sub o formă convenită, dar în acest cas destinatorul trebue să ’șl aibă adresa în- registrată la oficiul telegrafic din localitate. 2) Adresa telegramelor sub forma conve- nită trebue să conțină cel puțin duoă cuvinte: primul represintând adresa destinatarului, cel de al duoilea arătând numele biuroulul telegrafic de destinațiune. 3) Orl-ce destinatar ar dori ca corespon- dența sa să ’i se predea cu o adresă conve- nită, pâte cere să ’i se înregistreze adresa sa la oficiul din localitate, plătind taxa prevă- Zută de lege. 4) Cererea de abonament pentru înregis- trarea unei adrese convenite trebue să fie făcută în scris și presintată oficiului telegrafic din localitate. Acâstă cerere rămâne valabilă tot timpul cât destinatarul nu va manifesta dorința de a renunța la acest mod de corespondență. 5) Taxa de abonament trebue să fie plă- tită înainte pentru fie-care an. 6) Abonamentele se vor socoti cu începere de la 1 ale lunel în care s’a presintat cererea. 7) Abonamentul trebue să fie plătit de fie- care destinatar de atâtea ori de câte ori el indică adrese diferite cari se raportă la personă sa. 8) Aceeași adresă convenită pâte servi la o societate financiară și la sucursalele sale, dar taxa de abonament trebue să fie plătită în fie-care din oficiele chiămate a deservi acele sucursale. 9) Oficiele telegrafice sunt datore a face in fie-care lună o listă de abonați pentru în- registrarea adreselor convenite și a trece în jurnalul casei de venit produsul abonamen- tului chiar în Ziua când s’a incasat, liberând pentru taxele percese chitanțe dintr’o condi- că cu matcă, pe care chitanță se va aplica stampila oficiului și iscălitura dirigintelui telegrafic. 10) In fie-care oficiu telegrafic se va ține o condică specială în care se vor înscrie, în or- dine alfabetică, adresele convenite și indicația exactă a numelui și a adresei abonaților ce se vor cere în cursul anului. 11) Telegramele cu adrese convenite sosite la un oficii fără ca adresa acelei telegra- me să fie înregistrată acolo nu se vor preda la destinație chiar dacă destinatarul ar fi cu- noscut oficiului; cu tâte acestea, nu trebue să se pună în acâstă categorie telegramele adresateposte-restante sau telegraf-restante, și în care numele destinatarului este înlo- cuit cu litere, cifre sati semne convenționale, dar în acest cas destinatarul trebue să pro- beze identitatea sa și se pună semnătura și adresa sa pe adeverința de predare. Art. 27. — 1) Ori-ce telegramă pentru a fi admisă la expediere trebue să aibă text. 2) Cu tâte acestea trebue să se dea curs telegramelor internaționale fără text trans- mise prin țâră și destinate pentru țâră. 3) Textul telegramelor private pâte fi re- dactat numai în limbagiul clar sau în limba- giul cifrat. Textul cifrat trebue să fie însă exclusiv compus din cifre arabe. 4) Telegramele redactate în limbagiill câii- venit nu sunt admise. 5) Telegramele pot fi redactate în orl-ce limbă, însă trebue să fie scrise cu litere latine. 6) Pentru telegramele cari nu vor fi re- dactate în limba română, expeditorul pâte fi obligat a da traducțiunea in scris. 7) Expeditorii telegramelor private redac- tate în limbagiul cifrat sunt obligați să în- credințeze administrațiunel telegrafice dicțio- narul cifrelor ce întrebuințâză pentru com- punerea telegramelor. Art. 28. — La telegramele interne semnă- tura este obb'gatorie. Art. 29. — 1) Expeditorul tael telegraine private este ținut a ’și proba identitatea, când este invitat de către oficiul de origină. 2) Constatarea identitățel este obligato- rie când conținutul telegramei ar da bănu- eli pentru oficiul telegrafic de comiterea unul fals sau unei neexactitățl. 3) Identitatea trebue probată fie prin martori fie prin presintare de acte sati do- cumente autentice având un caracter perso- nal, spre exemplu : o chitanță de plata con- tribuțiunel, un pasport, un titlu de proprie- tate, un contract de căsătorie, o patentă, o diplomă universitară, un titlu de pensiune, etc. 4) Impregiurările speciale cari pot cere constatarea identitățel sunt lăsate la aprecia- j rea dirigintelui sau a impiegatului de ser- vicii, care lucrâză sub răspunderea sa. Art. 30.—Expeditorul unei telegrame are facultatea de a’și legalisa semnătura sa; el pâte cere, în asemenea cas, ca legalisarea să se transmită textual. Legalisarea semnături- lor nu pâte fi făcută de cât de autoritățile în drept cu formalitățile legale. CAP. V Telegrame de Stat.—Telegrame de serviciu a) Telegrame de Stat Art. 3d. — 1) Telegramele de Stat tre- bue să fie investite cu stampila sau sigiliul autoritățel care le expediază. Acâstă forma- litate nu este exigibilă când autenticitatea telegramei nu pâte da loc la veri-o bănuială. 2) Dreptul de a emite un răspuns ca te- legramă de Stat este stabilit prin producțiu- nea telegramei de Stat primitive. 3) Telegramele miniștrilor sati ale consu- lilor puterilor străine, din punctul de vedere al transmitere!, când tratâză despre afaceri de serviciu, sunt considerate și tratate ca te- legrame de Stat. 4) Textul telegramelor de Stat în limba- giul cifrat pâte fi format din cifre sau din litere având o semnificare secretă, dar ames- tecul de cifre și de litere nu este admis. 5) Telegramele de Stat când sunt redac- tate în limbagiul clar dau loc la o repetiție parțială obligatorie. 6) Telegramele de Stat când sunt redac- tate în limbagiul secret trebuesc a fi repe- tate integral și din oficiu de către oficiul pri- mitor, ast-fel dupe cum se face acâsta pentru telegramele colaționate. 2762 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 b) Telegrame de serviciu Art. 32. — 1) Telegramele de serviciu se disting în telegrame de serviciu propriu ^ise și în avise de serviciu. 2) Ele se transmit cu scutire de taxe în tote relațiunile, afară de cașurile specificate în art. 33 următor. 3) Telegramele de serviciu propriu ^ise se preschimbă între direcțiunea telegrafelor și funcționarii cari sunt autorisațl; ele nu au semnătură; adresa acestor telegrame afectâză forma următore: Directorul general către inspectorul, Iași, etc.; locul de origină nefigurând de cât in • preambul. 4) Avisele de serviciu se preschimbă între oficiele telegrafice; ele sunt relative la servi- ciul linielor sau al transmiterilor și nu au nici adresă nici semnătură. 5) Ele se preschimbă mai ales când indi- cațiunile de servicii! ale unei telegrame trans- misă de mai înainte nu sunt regulate ; cu ocasiunea rectificărilor saii informațiunilor relative la telegramele unei serii transmisă de mai înainte; în cas de intrerupție în comunicațiele telegrafice când telegramele au fost expediate prin postă unui oficiu tele- grafic ; când o telegramă nu pâte fi predată destinatarului. 6) Avisele de serviciu relative la o tele- gramă transmisă de mai înainte trebue să reproducă tote indicațiunile proprii a înlesni cercetările telegramelor primitive. Aceste avise trebue să fie dirigiate, pe cât posibil, asupra oficielor pe unde s’a transmis tele- grama primitivă 7) Când oficiele de reexpediere aii tote e- lementele necesare spre a da urmare aviselor de serviciu, ele trebue să ia măsurile proprii pentru a evita retransmiterea lor inutilă. Art. 33.—1) Expeditorul și destinatarul ori-cărei telegrame, în termen de 72 ore ce urmâză dupe cașul de depunerea saii sosirea acestei telegrame, pot a face să se ceră in- formațiuni sau a se da instrucțiuni prin te- legraf în privința unei telegrame în curs de transmitere sau transmisă de mai înainte. Ei pot asemenea, în vederea unei rectificări, a face să se repete integral sau parțial, fie de către oficiul de destinație sau de origină, fie de către un oficiu de schimb, o telegramă ce ’și vor fi expediat sau priimit. In atari cașuri, ei trebue să achite sumele următâre: 1. Prețul unei telegrame care formulâză cererea; 2. Prețul unei telegrame pentru răspuns, dacă se cere un răspuns telegrafic. 2) Ori-ce telegramă rectificativă, comple- tativă saii anulativă și ori-ce comunicare re- lativă la o telegramă transmisă de mai înainte sau în curs de transmitere, când schimbul a avut loc de la oficiu la oficiu, dupe cererea expeditorului sau a destinatarului, sunt avise de servicii!, taxate conform tarifului ordinar. 3) Aceste avise iau rând între avisele de serviciu și portă indicațiunea S T. 4) Taxele percepute pentru telegramele rectificative se restitue dacă repetiția arată că cuvântul saii cuvintele repetate aii fost reproduse necorect în telegrama primitivă. In cașul când repetiția arată că numai unele cuvinte din telegrama primitivă aii fost re- produse uecorect, iar altele corect, restitui- rea se face numai pentru cuvintele reproduse necorect. 5) Când reproducerea necorectă a prove- nit din causă că cuvintele au fost scrise în- tr’un mod înduoelnic, oficiul de origină a- daugă la repetire nota: „scrierea induoel- nică“; în atare cas, restituirea nu mai pâte avea loc. CAP. VI Numărarea cuvintelor Art. 34. — 1) Tot ceea-ce expeditorul scrie pe originalul telegramei sale spre a fi transmis intră în calculul taxei, afară de semnele de punctuațiune, apostrofele, alicea și trăsurile de unire. 2) Cuvintele, numerile saii semnele ce for- mâză preambulul, și cari se înscriu pe origi- nalul telegramei de către oficiu în interesul serviciului, nu se taxâză. 3) Numărul telegramei, numele oficiului expeditor, data, ora și minutul depunerel care formâză acest preambul, se înscriu din oficiu pe copia predată destinatarului. 4) Expeditorul pote insera aceleași indi- cațiunl în total sau în parte în textul tele- gramei sale; atunci însă ele intră în numă- rul cuvintelor de taxat. 5) Numerotarea cuvintelor de către oficiul de origină este decisivă; cu tâte acestea oficiul destinatar, când va constata că telegrama con- ține împreunări de cuvinte contrarii usulul limbel, este în drept de a incasa de la desti- natar costul taxei percese în minus. In ase- menea cas, telegrama nu se predă destinata- rului de cât dupe plata taxei suplimentare. In cas de neplată, oficiul de origină, prevenit în regulă prin avis de serviciu, informâză pe expeditor că refusul plăței a împedicat pre- darea telegramei. Art. 35. — 1) In limbagiul clar tote ex- presiunile în limba română saii în ori-ce altă limbă străină cari, dupe regulele orto- grafice, represintă un cuvânt, se numără drept un cuvânt. Maximum de lungime a unul cuvânt este fixat la 15 caractere dupe alfabetul Morse ; excedentul până la concurența de 15 carac- tere se socotesce drept un cuvânt. 2) Cu tote acestea trebue să se numere drept un singur cuvânt: a) Numele oficiului telegrafic de destina- țiune când este scris în adresă, orl-care ar fi numărul cuvintelor și caracterelor întrebuin- țate pentru a le exprima ; b) Ori-ce caracter, ori-ce literă, ori-ce cifră isolată; c) Sublinierea ; d) Paranteza (cele duoă semne ce servă a o forma); e) Guilemelele (semnele distinctive puse în capul și la finele unui singur pasagiii). 3) Expresiunile împreunate printr’o tră- sure de unire se numără drept atâtea cuvinte câte s’au întrebuințat pentru a le forma. A- semenea cuvintele separate prin apostrof se numără drept atâtea cuvinte isolate. 4) împreunarea sau alterarea cuvintelor contrarii usulul limbel nu este admisă. Cu tâte acestea numele proprii de orașe și de țări, numele de persâne, numele de localități, piețe, bulevarde, strade, etc., numele de co- răbii, precum și numerile scrise în litere se numără până la 15 caractere drept atâtea cuvinte câte s’au întrebuințat de expeditor a le exprima. Art. 36. — 1) In limbagiul cifrat nume- rile scrise cu cifre și grupele de litere saii cifre se socotesc drept atâtea cuvinte de câte ori coprinde 5 cifre sau litere, iar excedentul drept un alt cuvânt. 2) Se numără drept o cifră punctele și virgulele ce intră în formarea numerelor precum și barele de fracțiune. 3) Literele adăugate la cifre pentru a in- dica numerele ordinare se numără fie-care drept o cifră. Art. 37. — Exemplele următâre arată modul cum trebue să se facă 'numerotarea cuvintelor : In adresă In text Constituțiune (13 caractere) . --- 1 cuvînt Representanților (16 caractere) --- 2 cuvinte N’avem......... 2 cuvinte Aujourd’hui....... --- 2 cuvinte Aujourdhui (scris fără apos- --- 1 cuvînt trof).......... Ia-m6.......... --- 2 cuvinte C’est- â-dire....... ---- 4 cuvinte Roșiori-de-Vede..... 1 cuvînt 3 cuvinte Roșioridevede...... 1 cuvînt 1 cuvînt Newyork........ 1 cuvînt 1 cuvînt New-York........ 1 cuvînt 2 cuvinte Târguljiu........ 1 cuvînt 1 cuvînt Tergul-Jiu........ 1 cuvînt 2 cuvinte Strada Cuibu-cu-barză . . . --- 4 cuvinte Strada Cuibucubarză . . . --- 2 cuvinte Tata-moșu ........ --- 2 cuvinte Tatamoșu........ I cuvînt 44 Va (5 cifre ?* semne) . . . --- 1 cuvînt 444 Va (6 cifre și semne) . . --- 2 cuvinte iii. 4 (ț cifre și s-mne) . . --- 1 cuvînt 444, 44 (6 cifre și semne). . --- 2 cuvinte 10 franci 50....... --- 3 cuvinte Franci 10,50. ...... --- 2 cuvinte 11 or 30......... ------ 3 cuvinte 11,30.......... --- 1 cuvînt DuoS-sute patru-^ecl. . . . --- 4 cuvinte Duo?sutepatru<;lecl (17 carac- tere)......... _ . 2 cuvinte B........... --- I cuvînt B M.......... --- 2 cuvinte E m 0 t h f (6 litere) . . . --- 2 cuvinte A R * --- 1 cuvînt ---p--- (marcă de comerciu) Afacerea urgentă, plecă în- dată (4 cuvinte și duoS sublinieri)...... 6 cuvinte Primesc nuvele (destul de rele). Cinci cuvinte și un parantes)........ 6 cuvinte Primesc nuvele din Paris unde citesc „conversiunea amâ- nat" (8 cuvinte și un pasa- gifi în guilemele) .... 9 cuvinte GAP. VII Tarifa și taxarea Art. 38. — 1) Taxele pentru transmite- rea corespondențelor telegrafice sunt ordi- nare și accesorii: 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2763 a) Taxele ordinare cari se stabilesc pur și simplu dupe numărul cuvintelor ce co- prinde telegramele simple, și b) Taxele accesorii cari se adaugă pe lângă taxele ordinare pe cuvânt la tote telegramele ce conțin indicațiunl eventuale. Art. 39. — Sunt stabilite conform art. 15 din lege: a) Taxele ordinare: 1) La telegramele transmise între duoă oficii situate în aceeași comună la 5 bani pentru un cuvânt. 2) La telegramele transmise între duoă oficii situate în interiorul țărei la 8 bani pentru un cuvânt. b) Taxe accesorii: 1) Pentru urgență 50 bani de telegramă. 2) La răspunsuri plătite taxa ordinară dupe numărul cuvintelor indicate pentru răs- puns și se taxăză, conform alin. 1 și 2, lit. a de mai sus. 3) Pentru colaționare duoi bani de cuvînt. 4) Pentru adeverire de primire la telegra- mele destinate în interiorul unei comune 50 bani și la telegramele destinate în interiorul țărei 80 bani. 5) Pentru o copie 50 bani pentru fie-care serie de 100 cuvinte sau fracțiune de 100 cuvinte și pentru fie-care exemplar. Art. 40. — Telegramele transmise prin stațiunile de căi ferate și prin acele de la de- barcaderele vaporelor de pe teritoriul român sunt supuse la aceleași taxe ca și telegramele transmise de oficiele Statului, fără nici un a- daus de alte taxe. CAP. VIII Perceperea taxelor Art. 41. — 1) Perceperea taxelor se face în numerar și este obligatorie la presintarea telegramelor, cu excepțiune de cele prevăzute la art. 63, § 4. 2) Pentru ori-ce taxă percepută, fie chiar suplimentară (art. 34, § 5), oficiele telegra- fice sunt obligate a libera depunătorului o chitanță din registru cu matcă ad-hoc, în care va menționa suma primită în numerar, sau No. bonului de casă, dacă telegrama pre- sintată este un răspuns plătit la o telegramă sosită. 3) Taxa specială de 5 bani, care este obli- gatorie pentru chitanța liberată depunăto- rului, se va coprinde în suma totală a taxei percepute; taxa pentru chitanțe se percepe chiar în cașul când taxa telegramei se achită prin bon de casă. 4) Totalul taxelor ale căror unități de bani ar da sume nerotunde, conform art. 83 din lege, se rotunjesc în profitul fiscului din 5 în 5 bani. 5) Bonul de casă pe basa căruia se admite expedierea unui răspuns se lipesce Ia matca registrului în locul chitanței liberate. Art. 42.—1) Pentru depositele lăsate pro- visoriu de către expeditori, conform art. 25 din lege, la telegramele cu expres, mențiune despre acâsta se va face pe dosul chitanței și al matcel, care se va adeveri prin subscriere și aplicarea ștampilei de ții de către taxator. 2) In urma lichidărel costului se va libera o nouă chitanță specială pentru costul expre- sului, în care se notâză data și No. telegra- mei la care se raportă, anulându-se men- țiunea din dosul chitanței primitive, iar la matcă se notâză No. chitanței sub care s’a încasat costul expresului. 3) Chitanța pentru expres este asemenea supusă la taxa specială de 5 bani. Art. 43.—1) Telegramele oficiale sunt su- puse la aceleași regule de taxare ca și tele- gramele private; cu tote acestea ele se înre- gistrăză în condice speciale (form. No. 1) fără a se libera chitanțe. 2) Taxele cuvenite pentru telegramele de Stat se incaseză de către direcțiunea generală de la ministerele și autoritățile respective pe basa de compturi speciale. 3) OSciele telegrafice surit obligate, în a- cest scop, a înainta direcțiunel generale bor- derouri lunare în dublu exemplar, formate în parte pentru fie-care minister sati auto- ritate. 4) Telegramele miniștrilor străini și ale consulilor dependințl acreditați pe lângă gu- vernul țărei, privitore la afaceri de servicii!, mijlocind cerere, se vor putea credita și a- chita trimestrial, semestrial sau anual. Ele se vor înregistra însă în registrul cu matcă și totalul taxei al fle-cărel telegrame va co- prinde și taxa specială a recepisei (5 bani), care dacă nu se va exige se va înduoi la matcă. Art. 44.—1) Taxele percepute în minus din erâre trebuesc completate de către ex- peditor ; în cas de refus, se va usa de disposi- țiunile prescrise la art. 110 din lege. 2) Taxele percepute în plus din erâre se vor restitui asemenea celor interesați. In atare cas, oficiele vor mijloci cerere specială către direcțiunea generală, nefiindu-le permis a o- pera scăderi în scripte. CAP. IX Transmiterea telegramelor 1) Semnele de transmitere Art. 45.—Semnele adoptate pentru trans- miterea telegramelor prin aparatele Morse și Hughes sunt cele următore: l) Semnele aparatului Morse a o SrBB ii • 9 >55389 ă sau ă 9 b «^£3» 9 9 9 C CKB • • ch d O» ® ® e • 6 © • &BB 9 © f 9 • ® g • h © © ® 9 1 © « j © «SS9 sm k ssîs © -ies» 1 © «M»» 9 9 m n e 11 est s «3» sa® O 6 sau O 3199 3MB 9 p 9 9BB 9 <1 SSK9 • ssta r 9 «98» 9 S 9 9 9 t «^B U 9 9 9* ii 9 9 ®H» MSB V 9 9 9 S® W 9 X 9 * y 9 Z MSB @80 9 9 Spațiul și lungimea semnelor 1) O linie este egală cu trei puncte. 2) Spațiul între semnele unei aceleiași li- tere este egal cu un punct. 3) Spațiul între duoă litere este egal cu trei puncte. 4) Spațiul între duoă cuvinte este egal cu cinci puncte. Cifre 1 9 &SB 2 9 9 3 9 9 9 4 9 9 9 9 5 9 9 9 9 9 6 9 9 9 9 7 SB OH» 9 9 9 8 ea» aa» 9 9 9 BB C9D SBB 9 0 JSB S8B linia de fracție BSB Se pote întrebuința asemenea spre a ex- prima cifrele semnele următore, dar numai în repetirile din oficiu: 1 9 93^9 2 9 ® 3 9 9 9 «Bl 4 9999SW 5 9 6 9 9 9 9 7 999 s 9 9 9 dența sa, cel-alt oficiu continuă cu transmi- ș terea corespondenței sale până la terminare, i 11) Pentru constatarea expediere! telegra- j melor, fie-care aparat este prevăzut cu un registru special în care funcționarul de la oficiul primitor trece fie-care telegramă dupe indicațiunile respective, și care servă de basă spre a adeveri primirea unei telegrame sau a unei serii de telegrame. 12) La aparatul Morse, adeverirea primirei se face comunicându-se funcționarului expe- ditor numerile de ordine sub cari s’a trecut de cel primitor în registrul sâu fie-care tele- gramă ; aceste numere funcționarul expeditor le notâză pe telegramele la cari se raportă. 13) La aparatul Hughes, adeverirea pri- mire! se face comunicând numerul telegra- melor din seria primită, apoi indicând numă- rul de presintare al primei și ultimei tele- grame din acea serie (exemplu: primit 10 de la Iași 175—249). 14) Adeverirea primirei la aparatul Hu- ghes se face sub controlul și răspunderea funcționarului ce asistă pe cel expeditor. 15) Adeverirea de primire a unei serii sau a unul număr ore-care de telegrame se deta- șâză din bandă și se lipesce pe foia de regis tru în urma telegramelor la cari se raportă. 16) Oficiul care va lăsa a se transmite o serie în vănt sau care va causa perderea unei serii fără a adeveri primirea, precum este prescris mai sus, va fi răspunzător de perde- rile telegramelor precum și de transmiterile făcute în zadar, afară de cașul când se va constata că disparițiunea din corespondență a fost provocată de un derangiament survenit pe linie. 17) Bandele primite pe aparatul Hughes, și cari compun o telegramă, se vor lipi pe blanchete form. No. 3 sau No. 5, dupe cum telegrama va fi destinată în transit sau pen- tru biuroul priimitor. 18) Bandele ce compun o telegramă se a- șeză ast-fel în cât extremitatea finală a pri- mei să fie perfect apropiată de a celei ce ur- mâză, și tot ast-fel cu tdte bucățile de bandă ce formâză o telegramă ca și cum ar forma o continuitate de una și aceeași bandă. 19) Banda trebue a se lipi în linie ori- zontală și pe totă lățimea formularului; cu tdte acestea, grupele de cifre sau cuvintele cari nu vor încăpea întregi la finitul unui rând trebue puse în rândul următor, nefiind permis a se despărți în nici un cas. Banda telegramelor transite se aplică pe formular ast-fel ca preambula, adresa, tex- tul și semnătura să urmeze în mod continuă pe unul sati mai multe rânduri câte tre- buința va cere. Gu tdte acestea se exige ca din banda te- legramelor destinate pentru biunoul primi- tor să se detașeze adresa și preambula spre a se lipi la locurile reservate pentru adresă și preambulă, rămânând numai ca textul și semnătura să urmeze în mod continuu ca la telegramele transite. 20) Colaționarea parțială este obligatorie la tdte telegramele ce conțin cifre și se dă de către impiegatul transmițător. Imediat MONITORUL OFICIAL dupe fie-care telegramă impiegatul ce a transmis dă repetiția cifrelor ce conține, a semnelor convenționale ce servesc a exprima indicațiunile eventuale a numelor proprii și a cuvintelor al căror sens sau ortografie i s’ar părea de natură a provoca o cerere de explicațiune din partea corespondentului său. 21) Dacă impiegatul transmițător și în special asistentul său observă că colaționarea nu este identică cu transmisiunea telegra- mei, transmițătorul este ținut a confirma imediat și într’un mod special transmisiunea justă prin cuvintele: în No. . . . rog citiți, saii numai în No.........r. c. 22) Dacă acâstă confirmațiune s’a dat și oficiul priimitor nu a ținut compt de ea, va fi respunZător de erdrea neîndreptată; dacă, din contră, diferință de transmitere a scăpat din vederea oficiului transmițător, de și pri- mirea el a fost adeverită prin verificarea Hlmdel, răspunderea, în acest cas, rămâne în sarcina oficiului transmițător. 23) Gând confirmarea rectificărel nu s’a dat de către oficiul transmițător, ea trebue să fie cerută de către oficiul primitor, și la trebuință prin avis de serviciti. 24) Gând s’a omis a se cere acâstă confir- mare de rectificare, răspunderea privesce pe ambele oficii în causă. 25) Pasagele greșite, grupele de litere fără semnificare, șterse de amploiatul primi- tor, se eliminâză de către asistentul său înainte de lipire și cele duoă căpătâie ale bandei cari au fost tăiate se lipesc apropiate una lângă alta, ca și cum ar forma o sin- gură bucată. 26) Dacă dupe lipirea bandei rămâne a se face ore-carl corecturi fie asupra unei frac- țiuni de bandă prea mică pentru a se putea scdte, fie provenită de o rectificare posteriâră, impiegatul asistent șterge cu cernâlă pasagiul ce trebue modificat și restabilesce în josul blanchete! partea din text rectificată. 27) Nici o rectificare nu se pote face su- pra-punând banda rectificativă peste banda greșită, nici a scrie cu cernâlă peste textul imprimat; asemenea nu se va putea inter- cala în text alte litere complimentare de cât acele a căror emisiune nu ar modifica întru nimic sensul cuvântului la care aparțin, ca spre exemplu : în aministrațiune pentru administrațiune. 28) Schimbul rectificărilor între cores- pondenți se face dupe formula prevăZută la § 21 de mai sus. Rectificările pot fi date între duoă telegrame și chiar ma! multe din aceeași serie de către impiegatul transmițător, atrăgând răspunderea oficiului primitor pen- tru a lor neobservare. Rectificările nu pot fi cerute de către ofi- ciul primitor de cât numai la finele seriei, afară de cașurile urgente. 29) Gând aparatul este deservit de duoi impiegațl, ambii cunoscători al acestui fel de manipulație, fie care din ei ia pe rând ju- mătate din timpul serviciului manipularea sati controlul. Gu tote acestea, dirigintele are facultatea, când interesul serviciului cere, de a modifica acâstă alternațiune. 30) Impiegatul orânduit cu manipularea este însărcinat cu regularea diferitelor piese, cu căutarea derangiamentelor și, în general, cu tote îngrijirile ce cere aparatul. El face tâte transmiterile, dă și cere rectificările sau informațiunile ce ’I sunt indicate de im - piegatul asistent și se conformă cu indica- țiunile sale intru tot ceea-ce pote garanta exactitatea transmiterilor. 31) In timpul primirei funcționarul ma- nipulant atestă banda, constată numărul cu- vintelor anunțate în telegramă și separă prin o linie verticală, cu creion colorat, finalul unei telegrame de începutul celei ce ur- mâză, rămânând responsabil de ori-ce erore ar proveni din neîndeplinirea acestor în- datoriri. 32) Impiegatul asistent este însărcinat cu verificarea exactei transmisiuni a tele- gramelor, comparând bandele cu originalele sau cu copiele telegramelor în transit; el in- dică colegului său gradat cum le află tote erorile sau omisiunile comise ; înscrie pe o- riginal sau pe copie cu semnătura sa ora când s’a transmis. El taie și lipesce peblanchetele destinate la acâstă întrebuințare bandele ce compun te- legramele primite, subliniind cu cernâlă di- versele indicațiuni ce specialiseză o tele- gramă. El compară textul cu colaționarea, recti- fică pasagiele greșite sau înduoioseși pune pe blanchete semnătura sa. El înfășură banda telegramelor transmise pe o rotă, dupe ce mai ântâiu a lipit extremi- tățile separate. El este responsabil de perderea orl-cărel telegrame primite și nelipite, precum și de tote erorile sau omisiunile ce a negligiat a face să se rectifice. El este responsabil pentru neobservarea liniei de separațiune între telegrame și lipi- rea a duoă sau mal multe telegrame pe ace- laș blanchet. El este responsabil de diferințele consta- tate între bandă și conținutul telegrame! la care se raportă, când nu a avisat pe im- piegatul transmițător, nici nu a provocat confirmarea transmiterel rectificative. 33) Colaționarea telegramelor priimite tre- bue în tot-d’a-una să fie scosă și lipită pe o- riginale sati pe copiele telegramelor în tran- sit, destinate a se conserva în archivele oficiu- lui, puțin mal jos de text, ast-fel în cât să nu potă fl confundată cu textul. 34) In cas când aparatul rămâne a fi de- servit de către un singur impiegat pentru un motiv ore-care, impiegatul rămas singur su- praveghiază, în timpul absenței asistentului, tâte detaliele serviciului comun, de care va fi răspunZător. Dacă însă din acâstă causă ar resultă o întârZiere vădită în schimbul corespondenței, informâză pe diriginte care ia măsurile ne- cesare. 35) Când aparatul Hughes nu este deser- vit de cât de câte un singur funcționar la ambele oficii în corespondență, seria de trans- mitere este limitată la 5 telegrame; opera- 4 2*766 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 țiunile de manipulare de primire și de con- trol sunt aceleași ca și când firul este de- servit de patru funcționari. c) Modul de procedare Art. 48. — 1) Ori-ce corespondență în- tre duoă oficii începe prin semnele chemă- rei, urmat de inițialele oficiului chemător și ale celui chemat, de exemplu : B. P. (Bucu- resci-Ploesei). 2) Oficiul chemat trebue să respunZă ime- diat, dând inițialele numelui său și, dacă este împedicat de a primi, dă semnul așteptărei urmat de o cifră care să arate în minute du- rata probabilă a așteptărei. Dacă durata de așteptare va trece peste Zece minute, ea trebue să fie motivată ; cu tote acestea, la semnalul f. u. (forte urgent), oficiul chemat este obligat a răspunde ime- diat, nefiind permis a da nici o așteptare. De semnul f. u. nu va fi permis a se face uz de cât în cașuri de extremă urgență și nici o-dată pentru telegrame private. In cas de abatere, sau în cas când se va uza de acest semn, fără a putea justifica gra- vitatea urgenței, funcționarul culpabil va fi supus la pedepsele disciplinare. 3) Oficiul in așteptare va nota acest mo- tiv în registrul prescriptelor-verbale de ob- stacole pe linii. 4) Oficiul primitor nu pote refusa nici o telegramă ale cărei indicațiuni de serviciu n’ar fi complete ; este obligat însă a cere printr’un avis de serviciu regularea ei de la oficiul de origină. Art. 49.— 1) Când oficiul chemător pri- mesce inițialele oficiului chemat fără nici un alt semn, începe transmiterea în ordinea ur- mătore : Preambulul telegramei care coprinde in- dicațiunile de serviciu : a) Numele oficiului de destinație; b) Numele oficiului de origină precedat de particula ,din“ ; c) Numărul telegramei de presentare ; d) Clasa sau natura telegramei (S. A, S. T. D. P), când acâstă telegramă este de Stat, de serviciu, serviciu taxat, urgentă sau pri- vată simplă; e) Numărul cuvintelor (la telegramele ci- • frate) se indică : 1) Numărul total al cuvintelor cari ser- vesc de basă la taxare ; 2) Numărul cuvintelor scrise în limba- giul clar; 3) Numărul grupelor de cifre sau de litere. f) Data, ora și minutul cu indicațiunea D. sati S (diminâța sau sâra). 2) Dupe preambulul arătat mai sus se transmite succesiv indicațiunile eventuale ale expeditorului între paranteze, adresa, textul și semnătura telegramei. 3) In telegramele transmise prin apa- ratul Morse, între preambul și adresă, în- tre adresă și text, între text și semnă- tură, se transmite semnul de separațiune ), iar dupe semnătură semnul final (• <■• • OH» •). 4) In telegramele transmise prin aparatul Hughes se întrebuințâză o linie dublă (=) spre a separa preambulul de adresă, adresa de text, textul de semnătură, și fie-care te- legramă se termină prin semnul (-|-). 5) Indicațiunile eventuale exprimate prin semne convenționale vor fi asemenea pre- cedate și urmate de semnul separațiune! () pentru aparatul Morse, și de semnul (=) pentru aparatul Hughes; parantesele însă nu se transmit. 6) Când impiegatul care transmite bagă de sâmă că s’a înșelat, el trebue să dea ime- diat semnul erorel, apoi să repete cel din urmă cuvânt bine transmis și să continue în- cepând de acolo transmisiunea rectificată. 7) Asemenea amploiatul care primesce, când dă peste un cuvînt pe care nu’l pote înțelege, trebue să întrerupă pe corespondentul său prin același semn și să repete cel din urmă cuvînt înțeles, urmat de un punct de între- bare. Corespondentul reîncepe atunci transmi- terea, începând de la acest cuvînt, silindu-se de a face semnele cât se pâte de clare. 8) Telegramele trebue să fie transmise ast- fel precum le-a scris expeditorii; este oprit impiegaților de a face vre-o modificare sau abreviare în transmitere. d) Primirea și repetirea din oficiu Art. 50.—îndată dupe transmitere im- piegatul primitor compară pentru fie-care te- legramă numărul cuvintelor transmise cu nu- mărul anunțat și adeveresce priimirea tele- gramei prin semnul „primirea terminată" ( © SSB © © • 9 «sase •), Art. 51.—1) In cas de diferință între nu- mărul cuvintelor anunțate și al celor trans- mise, funcționarul o semnalâză coresponden- tului său. Dacă acest din urmă s’a înșelat numai în anunțul numărului cuvintelor, el respunde admis, și indică în același timp nu- mărul real al cuvintelor. (Exemplu: 20 ad- mis) ; dacă nu, el confirmă numărul cuvintelor anunțate și repetă prima literă a fie-cărui cuvînt și prima cifră a fie-cărui număr până la pasagiul eronat pe care ’l rectifică. 2) Gând acestă diferință nu provine dintr’o erore de transmitere, rectificarea numărului de cuvinte anunțat nu se pote face de cât prin comun acord între oficiul de origină și oficiul corespondent. Dacă acâstă înțelegere nu este posibilă, se admite numărul cuvin- telor anunțate de oficiul de origină. Art. 52.—1) Spre a se apăra de ori-ce răspundere, funcționarii.pot da sau pretinde repetiția parțială sau integrală a telegramei transmisă sau primită de dânșii. La telegramele de Stat cifrate și la tele- gramele mandate, repetarea din oficiii este o- bligatorie. 2) Gând se dă repetiția numerilor urmate de fracțiuni sau a fracțiunelor al căror nu- mărător este format din duoă sau mai multe cifre, trebue să se repete în litere complete numărătorul fracțiunel spre a se evita ori ce confusiune; ast-fel, pentru 1 Vie trebue să se repete 1 unu 16, ca să nu se citâscă ‘Vie; pentru ‘Ve trebue să se repete treisprezece 4, ca să nu se citâscă IVi. 3) Repetarea din oficiu nu pâte fi întârziată nici întreruptă sub nici un cuvînt; dupe termi- narea repetărel se dă semnul ^primirea ter- minată^C ® • »)• 4) Dacă se întâmplă ca din vre-o causă âre- care repetirea să nu se pâtă face, telegrama se transmite destinatarului, rămânând a ’i se co- munica în urmă rectificarea dacă va avea loc. Art. 53.—1) Rectificările din oficiu pen- tru telegramele cari au fost transmise mal d’inainte și cererile de explicațiune relative, se fac prin avise de serviciu adresate oficiului de origină. 2) Cererile de informațiunl ce se produc în aceleași condițiuni, fac asemenea obiectul unul avis de serviciu. 3) Pentru transmiterea saii primirea tele- gramelor, funcționarii sunt datori a subscrie descifrabil pe originalul sau copia telegramei, notând data, ora și minutul la care s’au trans- mis sau primit. e) Întreruperea comunicațiunilor Art. 54. — 1) In cas de întreruperea linie- lor, dacă restabilirea nu va fi probabilă mal curând de cât dacă telegrama fiind transmisă prin postă ar putea ajunge la oficiul imediat vecin, oficiii la care începe întreruperea, ex- pediază prin postă totă corespondența ce are, dupe împregiurări, fie celui d’ântâiu oficiu te- legrafic în măsură de a o reexpedia, fie direct oficielor destinatare, însoțită de un borderou în care se va indica numele oficiului de des- tinație și cel de origină pentru fie-care tele- gramă în parte. 2) In asemenea cașuri, corespondența pre- sintată se transmite în copie, iar cea de tran- sit chiar copiele primite; în locul acestor din urmă, la acta respectivă, se anexâzăborderoul în cestiune care trebue a fi înapoiat de către oficiul primitor cu prima cursă. Plicul în care se transmite corespondența prin poștă trebue să pârte indicațiunea „ Telegrame", spre a atrage atențiunea serviciului poștal. Art. 55.—1) La sosirea cursei oficiul co- respondent verifică dacă numărul telegra- melor primite este conform cu numărul tele- gramelor anunțate. In acest cas el adeveresce primirea pe borderou, pe care’l înapoiază ime- diat oficiului expeditor. 2) Dupe restabilirea comunicațielor tele- grafice, oficiul reînuoesce acâstă adeverire de primire printr’un avis de serviciu în forma următâre : Primit 25 telegrame conform borde- roului No.............din..... 3) In cas când restabilirea ar avea loc îna- inte de sosirea poștei, telegramele vor fi ex- pediate din nou prin telegraf cu notița repe- tiție, acâsta în cas numai când sosirea poștei¹ va avea o întârziere mal mare de cât timpul ce s’ar întrebuința pentru retransmitere și dacă pe acea linie nu va fi aglomerațiune de corespondență. 4) întârzierea motivată prin intrerupțiune trebue să se noteze la observațiunl pe fie-care- telegramă. 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2767 f) Oprirea transmiterei Art. 56. — 1) Expeditorul probându’șl iden- titatea pâte cere anularea sau retragerea trans- miterei telegramei ce a presintat. Taxa inca- sa tă rămâne în profitul fiscului chiar când tele- grama s'a oprit mai înainte de a fi transmisă. 2) Cererea de retragere sau anulare tre- bue să fie presintată formal de către expedi- tor sau împuternicitul său legal. Acăstă cerere se anexâză în tot-d’a-una la originalul telegramei. 3) Dacă telegrama a fost transmisă la un oficiu de schimb sau la cel de destinație, costul telegramei (avis de serviciul taxat) cu care s’ar cere de către oficiul de origină anu- larea sau retragerea ei, cade în sarcina expe- ditorului. 4) Expeditorul pote plăti răspunsul la ce- rerea sa de anulare. Oficiul care anulăză useză, în acest cas, de răspunsul plătit pentru a da prin telegraf oficiului de origină avis despre ceea ce s’a făcut. Dacă răspunsul telegrafic nu s’a plătit, a- tuncl se trămite prin postă un avis despre ur- marea ce s’a dat cererei de anulare. GAP. X Predarea telegramelor Ia destinațlune Art. 57.—1) Telegramele se predau dupe adresa lor închise fie la domiciliu, fie telegraf- restante, fie poște-restante. Ele pot fi expediate la domiciliu prin telefon în condițiunile fixate prin regulamentul telefonic. 2) Telegramele adresate la domiciliu se vor expedia la destinație în ordinea primirei lor și a priorităței lor. 3) Telegramele adresate faliților se vor li- bera dupe intervenirea tribunalului sindicu- lui respectiv. 4) Telegramele adresate telegraf-restante și poste-restante trebue a fi reclamate de la oficiul respectiv, liberându-se numai dupe ce- rerea destinatarului sau plenipotentulul său, care trebue să’șl justifice identitatea. 5) Telegramele cu indicația poste-restante se predau imediat la postă de către oficiul te- legrafic de sosire. 6) Telegramele se predau la adresă gra- tuit contra unei adeverințe de primire, care trebue a se subscrie de către destinatar, no- tând data, ora și minutul primire!. Neîndeplinirea acestor formalități invali- dâză dreptul de reclamație pentru întârziere, dacă ar fi suferit. 7) Dirigintele oficiului telegrafic este obli- gat de a controla și examina cu scrupulositate tdte telegramele sosite, observând dacă sunt în regulă. El face a se recopia telegramele ce ar fi răii scrise saii greu de citit. 8) Dirigintele oficiului găsind că o tele- gramă sosită este contrarie bunelor moravuri, siguranței Statului sati că compromite ordi- nea publică, o opresce și raportâză imediat cașul direcțiunel generale, care decide modul cum trebue să urmeze. 9) O telegramă dusă la domiciliu pâte fi predată fie destinatarului fie membrilor a- dulțl al familiei sale, impiegaților săi, saii chiriașilor săi, fie portarului casei saii hote- lului, afară numai dacă destinatarul nu ar fi cerut în scris a se preda unui delegat special al său, sau dacă expeditorul n’ar fi cerut ca predarea să se facă numai în mâinile însuși ale destinatarului, înscriind înainte de adresă mențiunea: A se preda in manile proprii sfiii (M. P). 10) Mențiunea de predare a telegramei în mâinile proprii ale destinatarului se repro- duce d’asupra adresei de către oficiul de so- sire, care dă purtătorului instrucțiunile nece- sare. 11) Dacă la destinatar porta va fi închisă sau dacă în absența destinatarului nu se gă- sesce nici o personă care să consimtă a primi telegrama pentru destinatar, factorul va lăsa adeverința de priimire la domiciliul in- dicat , iar telegrama o va aduce la oficiu spre a fi liberată celui în drept dupe a sa cerere. 12) Gând o telegramă nu pote fi predată oficiului de sosire, este obligat a trămite cât mai neîntârZiat oficiului de origină un avis de serviciu făcând cunoscut causa nepredărei în forma următâre: No.......... din (data și adresa întocmai dupe cum a fost primită), refusat, destinata- rul necunoscut, na sosit, plecat, etc. 13) Oficiul de origină verifică exactitatea adresei și, dacă ea a fost denaturată, el o rec- tifică îndată prin avis de servicii! care va a- vea forma următâre: No........din (data) pentru (adresa rectifi- cată), transmiterea primitivă eronată. In atare cas, acest avis de serviciu conține indi- cațiunile proprii necesare a îndrepta erorile, ca de exemplu: faceți a se urmări la desti- nație, anulați telegrama, etc. 14) Dacă adresa n’a fost denaturată, ofi- ciul de origină comunică avisul expeditoru- lui. Expeditorul nu pâte completa, rectifica sau confirma adresa de cât prin o telegramă plătită, având forma unui serviciu taxat. 15) Dacă telegrama pâte fi predată dupe transmiterea avisulul de nepredare, oficiul de destinațiune este obligat de a emite un al duoilea avis de serviciu în forma următâre: No.......... din (data) pentru (adresa în- tocmai dupe cum a fost primită) predat. Anulați avisul contrariu. 16) Telegramele adresate telegraf-restante, poste-restante precum și cele pentru cari s’a lăsat avisul la domiciliu, dacă nu vor fi reclamate în termen de șese săptămâni, se vor desființa. CAP. XI Telegrame speciale Art. 58.— 1) Se numesc telegrame spe- ciale acelea cari comportă indicațiuni de di- ferite combinațiuni stabilite de lege, în ve- dere de a se da mai multe garanții și înles- niri orl-cărui expeditor pentru transmiterea și predarea corespondențelor. 2) Sunt considerate ca telegrame speciale: telegramele-mandat, telegramele urgente cu răspuns plătit, cu colaționare, cu adeverire de primire, telegramele a se urmări, telegra- mele multiple, telegramele cu expres, prin postă, etc. 3) Expeditorul pâte dispune ca transmite- rea telegramei sale să se facă în modul ce ar crede mal avantagios intereselor sale, usând de combinațiunea ce resultă din telegramele speciale; trebue însă să plătâscă pe lângă taxa ordinară a telegramei și taxele accesorii prevăZute de lege. 4) Indicațiunile eventuale scrise de expe- ditor intră în numărul cuvintelor de taxat; când însă vor fi scrise în mod abreviat, adică cu literele convenționale ale serviciului tele- grafic, atunci trebue puse între parantese și se taxâză drept un cuvînt. a) Telegrame private urgente Art. 59. — 1) Expeditorul povățuindu’l interesele de a cere ca telegrama să se expe- dieze cât mal grabnic posibil, legea îi acordă acest drept dupe telegramele de Stat și dupe cele urgente de serviciu. Voind să useze de acăstă facultate, trebue să înscrie pe telegra- mă și înainte de adresă indicațiunea urgentă sau (D), plătind pe lângă taxa ordinară cuve- nită și taxa accesorie pentru urgență. 2) Oficiele telegrafice de presintare și de schimb sunt obligate a transmite telegramele private urgente cu precădere asupra tutulor telegramelor private și ordinare de serviciu, iar oficiele de destinație să facă predarea la adresă asemenea cu precădere; în tâte cele- alte privințe le vor aplica regulele de mani- pulare ca și la telegramele ordinare. b) Răspunsuri plătite Art. 60.— 1) Expeditorul voind să plă- tâscă răspunsul ce cere de la corespondentul săfi, este obligat să înscrie pe telegramă și numai înainte de adresă indicațiunea: Răs- puns plătit.....cuvinte sau (R. P.......cu- vinte), arătând numărul cuvintelor plătite pentru răspuns. 2) Dacă expeditorul nu a determinat nu- mărul cuvintelor plătite și înscrie indicația simplă răspuns plătit sau (R. P.), atunci răs- punsul se consideră plătit numai ca pentru Zece cuvinte. 3) Expeditorul pâte cere a plăti răspunsul de ori câte cuvinte ar dori, legea neimpunând nici o restricțiune pentru acâsta. 4) Taxa pentru răspuns se percepe pe cu- vânt, conform art. 15 din lege, pe lângă taxa ordinară a telegramei. 5) Expeditorul unei telegrame multiple care voesce să plătâscă răspunsul pe care ’i cere de la destinatarii telegramei sale, tre- bue să scrie mențiunea răspuns plătit îna- intea fie-cărei adrese a destinatarului pentru care plătesce răspunsul. 6) Expeditorul pâte de asemenea cere de la corespondentul săti un răspuns urgent, plătind pe lângă taxa ordinară taxa răspun- sului dupe numărul cuvintelor ce cere să ’i se răspundă și suprataxă pentru urgență de 50 bani. In cas dacă determină numărul cuvintelor plătite, el trebue să înscrie indicațiunea: Răs- puns plătit urgent....cuvinte saii (R. P. D. ......................cuvinte); sad dacă nu determină numă- 2768 19 Iulie 1892 rul cuvintelor, înscrie indicațiunea simplă Respuns plătit urgent sati (R. P. D.), în care cas răspunsul se consideră plătit ca pentru ^ece cuvinte. 7) Legea acordând dreptul ca telegramele să pâtă fi redactate în ori-ce limbă care, e- ventual, pâte să nu fie cunoscută de funcțio- narul taxator, mențiunea de răspuns plătit nu este valabilă dacă va fi scrisă în textul telegramei și în o limbă străină. 8) La primirea unei telegrame cu indica- ția respuns plătit scrisă înainte de adresă și coprinsă în numărul cuvintelor taxate, ofi- ciul de sosire este obligat a forma imediat un bon pentru răspuns, completând în con- dica specială de bonuri pentru răspuns plătit tdte indicațiunile din matcă și din bon. 9) Impiegatul de serviciu este obligat a sub- scrie atât pe matcă cât și pe bon și a aplica stampila cu dată a oficiului pe' ambele piese lângă semnătură și, dupe ce se asigură despre concordanța matcei cu bonul, taiă bonul din condică spre a’l închide în telegrama respec- tivă ce se trămite adresantului, notându-se pe plic: eu un bon pentru respuns. 10) Bonul pentru răspuns trebue să fie scris lisibil, fără răsăturl, ștersături sau în- dreptări. Când se face veri-o erore în scrie- rea bonului, trebue să se anuleze imprimatul greșit prin o cruce și să se formuleze un altul. 11) Valorea bonului trebue să fie scrisă în litere afară de centime cari pot fi scrise și în cifre. Dacă spațiul destinat a seri acestă indicațiune nu este de tot umplut, se va com- pleta prin linii bine accentuate. 12) Telegramele sosite cu răspunsuri plă- tite, atât interne cât și externe, se înscriu și în condica specială (form. No. 42), pentru care la colona observațiuni se notăză numă- rul cuvintelor plătite pentru răspuns; iar când se presintă răspunsul la acăstă telegramă, se notăză data și numele oficiului emitent al bonului de casă alături (exemplu : răspuns plătit 15 cuvinte, succedat bonul No......din ..........................................emis de of.....). 13) Când p telegramă însoțită de un bon trebue să fie depusă poste-restante sau tră- misă la destinație prin serviciul postai, în a- semenea cas telegrama și bonul anexat se predă funcționarului de la serviciul postai, care subscrie chitanța de primire și pune te- legrama la poste-restante, sau, dacă destina- tarul locuesce în o altă localitate deservită de un oficiu postai, pune telegrama cu bonul în primul pachet postai expediat acelui oficiu, înscriind’o în factură. 14) Bonul pe care oficiul de sosire este ți- nut a! preda destinatarului telegramei ce portă indicația (R. P.), conferă titularului fa- cultatea de a expedia gratuit și în limitele taxelor indicate pe bon o telegramă de la ori- care oficiu din țără pentru o destinațiune ori- care, atât în România cât și în străinătate. 15) Când taxa unei telegrame francată prin- tr’un bon trece peste totalul valore! acestui bon, prisosul taxei trebue plătit în numerar; în cas contrariu, diferința între Valorea bonu- lui și totalul taxei cuvenite în realitate ră- mâne câștigată fiscului. _________MONITORUL OFICIAL 16) Destinatarul telegramei cu răspuns plătit are dreptul a presintă o telegramă în comptul acestui răspuns numai în basa bo- nului de casă anexat și numai în timp de șăse săptămâni de la data emiterel bonului; dupe acest termen, el perde dreptul de a mai presintă un răspuns în basa acelui bon care rămâne anulat și de nul efect. 17) Un bon de casă nu păte fi întrebuin- țat pentru mal multe telegrame, asemenea mal multe bonuri nu pot servi la francarea unei singure telegrame. 18) Bonurile liberate nu pot fi întrebuin- țate de cât de personă în profitul căreia ah fost emise saii de delegatul său. 19) Pentru telegramele cu răspuns plătit cari, din diferite împregiurărl, nu se pot preda la adresă, se avisăză, conform art. 57, alin. 12, oficiul de origină, de la care, dacă nu se pri- mesce veri-o rectificare, oficiul destinatar, în termen cel mult de 8 £ile, emite un avis în comptul răspunsului plătit, comunicând motivul nepredărel. 20) La telegramele cu răspuns plătit re- fusate de destinatar, oficiul de destinație co- munică imediat motivul în comptul răspun- sului prin avis de serviciu. 21) Oficiele telegrafice nu pot libera du- plicat la bonurile de casă pentru răspunsuri plătite cari s’ar perde de titulari. c) Telegrame colaționate Art. 61. — 1) Expeditorul voind să aibă certitudinea unei exacte transmiteri pentru telegrama sa și, afară de acăsta, condițiunea ca să’i se restitue taxa plătită dacă telegrama se va erona la transmitere în mod de a nu putea îndeplini scopul pentru care a fost ex- pediată, are facultatea de a cere colaționarea. In acest cas, el trebue să înscrie înainte de adresă indicațiunea colaționată sau (T. C.), plătind pe lângă taxa ordinară și pe cea ac- cesorie pentru colaționare. 2) Telegramele de Stat cifrate se colațio- năză din oficiu și gratuit (art. 31, § 6). 3) Telegramele private cifrate șunt supuse obligatoriu la formalitatea de colaționare și taxate în consecință. 4) Oficiele telegrafice sunt obligate ca, lu- ând parte la transmiterea unei telegrame colaționate, să o repete întrăgă dupe priimire, sub penalitate, în cas de negligență, de a fi supuși la restituirea taxelor percepute. d) Adeverirea de primire Art. 62. — 1) Expeditorul voind să aibă asigurarea dacă și când s’a predat telegrama sa, are facultatea de a cere adeverirea priimi- rel. In acest cas el trebue să scrie înainte de adresă indicațiunea priimirea adeverită sau (C. R.), plătind pe lângă taxa ordinară și pe cea accesorie pentru adeverirea de prii- mire. 2) Oficiele telegrafice de destinație sunt obligate ca, îndată dupe predarea unei aseme- nea telegrame, să informeze prin avis de ser- viciu, în comptul adeverirel de priimire, pe oficiul de origină despre data și ora predărei telegramei; iar în cas de a nu se putea preda în timp de 24 ore, avisul de serviciu trebue să coprindă motivele cari s’au opus la predare și se transmite în comptul adeverirel de prii- mire ; în ambele cașuri, aceste avise se vor emite, pe cât posibil, în limitele a 10 cuvinte. 3) Resultatul informațiunilor priimite de către oficiul de origină se comunică imediat expeditorului. 4) Telegramele cu adeverire de priimire se înregistrâză la sosire ca și telegramele cu răspuns plătit în condica specială (form. No. 42); iar avisele respective priimesc nu- măr de presintare din condica cu matcă ca și telegramele-răspunsuri și se notăză nume- rile aviselor de serviciu ce succedăză la tele- gramele cu adeverire de priimire ca și la cele cu răspuns plătit (art. 60, § 12). e) Telegrame a se urmări Art. 63. — 1) Expeditorul unei telegrame neavând cunoscințe precise de localitatea în care se află corespondentul său, însă are cer- titudinea că trebue să se găsăscă în verl-unul din orașele pe cari urma să le visiteze și vo- esce ca telegrama să’i parvie urmărindu’l prin acele orașe, trebue să înscrie înainte de a- dresă indicațiunea: a se urmări sau (F. SJ, și, dupe adresă, numele acelor orașe. In ase- menea cașuri, taxa se percepe ca pentru atâ- tea telegrame separate, la câte localități este adresată. 2) La telegramele a se urmări, răspunsul plătit se percepe numai o singură dată, iar bonul de casă ’l liberăză numai oficiul care a putut face predarea telegramei, pe când cele-alte se mărginesc a anunța pur și simplu nepredarea el (art. 57, § 12). 3) Pentru telegramele a se urmări se li- berăză o singură chitanță și taxa specială a chitanței se percepe o singură dată. 4) Destinatarul unei telegrame făcând ce- rere în scris pote obține ca o telegramă ce ’I ar sosi la un oficiu ore-care să ’I fie trans- misă la un alt oficiu ; în asemenea cas, ofi- ciul de reexpediere, având în vedere numărul cuvintelor ce conține telegrama, menționăză în preambul indicațiunea : taxa de perces... lei... bani, coprindând și aceste cuvinte în numărul cuvintelor de taxat. Oficiul care face predarea, percepând taxa cuvenită, libe- răză chitanță din registrul cu matcă, ca și pentru o telegramă presintată. f) Telegrame multiple Art. 64. — 1) Expeditorul unei telegrame pote cere ca telegrama sa să se predea în co- pie la mal multe persâne dintr’un singur oraș, sau la o singură personă, insă la mal multe domicilii din același oraș. In asemenea cas, pe lângă taxa ordinară, el trebue să plătâscă și taxa accesorie pentru dreptul de copie de atâtea ori câte adrese conține afară de cea primitivă. 2) Dreptul de copie se taxâză dupe numă- rul cuvintelor ce revine în parte pentru fie- care adresă. 3) Indicațiunea cu atâtea adrese sau cu atâtea domicilii se înscrie în preambul din oficiu și nu intră în numărul cuvintelor de taxat. 4) Telegrama multiplă destinată pentru o (Supliment) 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICI AL singură localitate, cerându-se a fi transmisă eolaționată sau urgentă, taxele accesorii pentru aceste indicațiunl se percep o singură dată. Asemenea telegrama multiplă pâte să fie admisă cu adeverire de priimire sati cu respuns plătit; în atare cas, expeditorul tre- bue să înscrie special pentru acele din adrese sati domicilii ce voesce indicațiunea C R sau R P. 5) Telegramele multiple fiind adresate Ca- pului Statului, miniștrilor sau autorităților constituite nu sunt admise la expediere. 6) Telegrama multiplă destinată pentru di- ferite persone din diferite localități este admisă în ori ce combinațiune de expediere dupe voioța expeditorului; în atare cas, el trebue să scrie d’asupra textului, numele și reședința fie-că- rul destinatar în linii separate. Oficiul de origină înscrie la asemenea telegrame în preambul indicațiunea cu atâtea destinațiuni din oficiu și nu o coprinde în numărul cu- vintelor de taxat; iar taxa o percepe ca pentru atâtea telegrame separate câte destinațiuni coprinde și liberâză o singură chitanță. g) Telegrame destinate pentru localități situate afară din rețeua telegrafică Art. 65. — 1) Telegramele destinate pen- tru localități unde nu există un ofi au tele- grafic pot fi predate la adresă dupe cererea expeditorului, fie prin postă fie prin expres. 2) Adresa telegramelor cari se transportă afară din rețâua telegrafică trebue formulată de către expeditor dupe cum urmăză : a) Prin postă sau P. Domnului Emil eseu, Ghighiu, Ploescî; numele oficiului telegrafic de sosire fiind cel din urmă exprimat. Telegrama transmisă prin postă se expe- diază din oficiu fără a se percepe veri-o taxă de la expeditor sau destinatar; b) Prin expres plătit saii X P, Domnului Teodorean, Ghighiu, Ploescî. 3) Telegrama transmisă prin expres este su- pusă la formalitatea pentru adeverire de pri- mire (art. 62, §§ 1 și 4) și taxată în conse- cință fără ca să fie necesar de a se înscrie semnul (CR); afară de acăsta, expeditorul trebue să depue o sumă pentru costul expre- sului care se determină de către oficiul de o- rigină și se lichidăză în urmă (art. 42). A- deverirea^de primire, pe lângă comunicațiu- nile speciale (art. 61, § 2), face cunoscut și costul cheltuelilor efectuate. 4) Eventual, când telegramele vor avea in- dicațiunea simplă. expres, fără a fi comple- tată cu cuvîntul plătit, ele se expediază la adresă prin postă. >In atari cașuri, oficiele de presiotare sunt obligate a atrage atențiunea expeditorilor. CAP. XII Telegramele-mandate Art. 66.—1) Emiterea, redactarea textu- lui, predarea și plata telegramelor-mandate se face numai de către funcționarii serviciului postai. 2) Transmiterea telegramelor-mandate este supusă la aceleași reguli ca și cele-alte cate- gorii de telegrame, sub reserva prescripțiu- nilor prevăzute la art. 52, § 1. 3) Telegramele-mandat nu pot fi transmise la destinațiune pe linie dacă nu vor fi inves- tite, pe lângă stampila oficiului ce portă ar- mele țărei, și cu numele funcționarului emi- tent ; asemenea la sosire nu pot fi predate la adresă de cât dupe ce vor fi trecut prin con- trolul dirigintelui sau loco-țiitorul său, care, dupe ce se asigură că funcționarul priimitor la aparat a subscris telegrama pentru întoc- mai reproducere in mod lisibil și a trecut’o în registrul de la aparatul săti și cel gene- ral, atunci o vițlăză investind’o pe lângă sem- nătura sa și cu stampila oficiului ce portă ar- mele țărei; iar predarea telegramei se face o- ficiulul postai de destinațiune, care este însăr- cinat a o remite destinatarului dupe regulele prescrise pentru mandatele poștale. 4) Pentru ori-ce abatere de la preseripțiu- nile § 3 de mai sus, ori-care funcționar con- travenient va fi pedepsit cu destituirea și darea Iul în judecată. CAP. XIII Restituire de taxe Art. 67.—Taxele telegramelor se restitue expeditorilor în următârele cașuri: 1) Când telegrama s’a perdut; 2) Când telegrama fiind eolaționată s’a ero- nat în transmitere în mod de a nu putea în- deplini scopul pentru care a fost expediată; 3) Când telegrama s’a întârziat din causa întrerupere! liniei sau a influențelor atmosfe- rice un interval mal mare de cât ar fi putut fi expediată prin postă; 4) Câud transmiterea telegramei a fost o- prită dupe avisul administrațiunel centrale; 5) Pentru telegrama rectificativă și res- pîinsul plătit la acesta când se constată că telegrama primitivă la care se raportă a fost eronată în transmitere; 6) Restituirea taxelor în cașurile mențio- nate la §§ 1 și 2 se face integral în comptul funcționarului căruia este imputabilă negli- gența, iar în cașurile menționate la §§ 3, 4 și 5 în comptul Statului; 7) Când cașul menționat la § 3 nu va fi- gura însă in registrul proceselor-verbale de obstacole, restituirea se face în comptul func- ționarului care a causat întârzierea; 8) Dreptul de reclamațiune pentru resti - tuirl de taxe expiră dupe 6 luni de la data depunerel telegramelor la oficielej telegrafice. CAP. XIV Corespondențele scutite de taxe. — Tele- gramele transmise in comptul Statului a) Corespondențele scutite de taxe Art. 68.—Sunt scutite de plata taxelor : 1) Corespondența internă și externă a M. S. Regelui, a cancelariei Sale și a adminis- trațiunel Domenielor Coronei cu ori-care au- toritate sau particular; 2) Corespondența personală internă a mi- niștrilor în afaceri de serviciu cu ori-care au- toritate saii particular; 3) Corespondența autorităților județiane numai pe liniile înființate și întreținute cu cheltuiala lor, numai în afaceri de servicii!; (Supliment) 2769 4) Corespondența agenților telegrafici pre- schimbată între dânșii sau cu administrațiu - nea centrală în afaceri de serviciu. Art. 69.—Corespondențele scutite de taxe, afară de cele externe, menționate ia art. 68, § 1, nu vor figura prin compturile de plată; pentru regulă, însă, ele vor figura în statis- tice și vor fi regulate în actele respective con- form art. 72. b) Telegrame transmise în comptul Statului Art. 70.—Telegramele transmise de auto- ritățile cari figurâză în budgetul general de cheltueli al Statului și de către funcționarii dependințl de dânsele sunt supuse numai la controlul ministerelor respective dacă ele pu- teau fi transmise în comptul Statului. A- gențil telegrafului nu pot refusă transmite- rea nici unei telegrame oficiale; sunt obligați însă a semnala direcțiunel generale pe cele ce vor trata de afaceri personale. CAP. XV Serviciul telegrafic Interior Art. 71.— 1) Funcționarii de servicii! sunt datori a nota, sub controlul dirigintelui, în registrul proceselor-verbale tote obstacolele ce vor întâmpina pe linie în transmiterea și priimirea telegramelor; încas contrariu, ori- ce reclamă din partea altor oficii îi vor privi direct, neputându-li-se ține în sâmă justifi- carea. 2) Funcționarii oficielor intermediare sub nici un motiv nu pot întrerupe transmiterea corespondenței între duoă oficii, mal ales pe firele destinate pentru corespondența inter- națională ; de la acâstă regulă se exceptâză numai pentru cașurile urgente de Stat, peri- colele de mârte sau de incendiuri și nu s’ar putea dispune de alte fire. ,3 ) Oficiele extreme de pe liniele ce între- țin o continuă comunicare de corespondențe sunt obligate, la fie-care jumătate de oră, să lase și oficielor intermediare de pe acea linie timpul necesar spre a’și transmite telegramele de Stat, de serviciu și private urgente, și la fie-care oră pe cele neurgente. 4) Funcționarii de serviciu din oficiele in- termediare sunt datori la fie-care 10 minute a da atențiune chemărilor pe linii și a da con- cursul lor la apelul oficielor extreme. 5) Oficiele intermediare în cari, abutisâză mal multe fire pe cari corespondența este continuă vor servi ca oficii de deposit saii de reexpediere oficielor extreme cari, din diferite cause, nu vor putea corespunde direct între dânsele. 6) Este cu totul interzis de a manipula cu violență saii în mod brusc; când funcționarul priimitor pare a nu înțelege pe corespondentul său, transmiterea se va face mal încet. 7) Nu este permis de a da curent constant pe linie sau de a face să funcționeze pila fără necesitate. 8) Convorbirile particulare saii discuțiu- nile pe linii sunt cu totul oprite. 9) In cas de furtună oficiele principale ex- treme și acele finale sunt obligate a pune li- 2 2*770 . MONITORUL OFICIAU' 19 Iulie 1892 niele în pământ, iar cele intermediare de a da momentan comunicație directă firelor, scoțân- du-le din aparatele lor, anunțându-se acâstă împregiurare, pe cât va fi posibil, oficielor co - respun^ătâre. Gu tdte acestea, la fie-care sfert de oră profitând de momentele de liniște spre a pune linia în aparat și a încerca dacă nu châmă verl-un oficiti vecin. 10) Este cu totul interzis de a da linie deschisă afară din aparate fără ordin de a împedica corespondența, întrerupând circuitul sad de a muta ori de a desface aparatele, so- neriele și accesoriele lor fără autorisația di- ~ rigintelul. 11) Oficiele intermediare cu servicii! com- plet sau limitat, la închiderea oficiului, sunt obligate a da liniele afară din aparate. Ofi- ciele intermediare cu serviciul permanent sunt asemenea obligate a da afară din aparate firele afectate de către oficiele extreme pen- tru corespondența deservită prin aparate spe- ciale. 12) Funcționarii de serviciu sunt datori a nota în registrele de aparate data, ora și mi- nutul la care încep și termină corespondența cu un oficiu corespondent. 13) Funcționarii de serviciu sunt obligați a păstra bandele de priimire și colaționarea telegramelor prin aparatul Hughes; în cas contrariu, pentru ori-ce erori de transmitere sau de priimire rămân responsabili. 14) La ori-ce telegramă transmisă sad pri- mită funcționarul de serviciu este dator a nota pe dânsa data, ora și minutul expedierei sad primirel și a o subsemna. 15) Ori-ce telegramă expediată sau sosită, internă sau’internațională, funcționarul de serviciu este dator să o trâcă în registrul ge- neral. 16) Oficiele situate între un oficid de con- trol intern și altul internațional sunt obligate, dacă ’și vor transmite corespondența direct peste frontieră la un oficiu străin, să comu- nice acâsta oficiului de control intern spre a o trece în registrele respective sub penalitate disciplinară în cas de negligență. 17) Oficiele de control sunt obligate a trece telegramele expediate peste frontieră în registrul de debit al firului de pe frontiera respectivă, precum și de a face bonificările taxelor cuvenite, asemenea pentru cele sosite în registrele de credit. Trecere^ telegramelor în contrâle se face chiar când telegrama este presintată la acel oficiu de control sau destinată pentru dânsul. 18) Pentru ori-ce telegramă trecută peste frontieră care n’ar figura trecută în contrâle, funcționarii responsabili de acâstă lucrare vor fi supuși penalităților disciplinare. 19) Funcționarii de serviciu sub nici un alt motiv nu vor putea uza de blanchetele pentru primirea telegramelor de cât numai pentru acest scop; acel cari vor deturna sad ar tolera deturnarea lor fără a preveni abu- surile ce s’ar putea face de către persone râu intenționate, în scop de a plăsmui telegrame, vor fi pasibili de penalitățile prevăzute de codul penal. Art. 72.—1) Telegramele, îndată dupe ex- pediere, de ori-ce categorie ar fi, se vor con- serva în sertare închise sub cheiă până la re- gularea lor în acte. 2) Actele de telegrame se vor repartisa : a) Acta telegramelor presintate interne arangiate dupe data și No. de presintare al re- gistrului respectiv; b) Acta telegramelor presintate externe a- rangiate dupe data și No. de presintare al re- gistrului respectiv; c) Actele telegramelor presintate interne de Stat, arangiate dupe data și No. de presin- tar al registrului respectiv separate pe minis- tere și autorități (43, § 3); d) Acta telegramelor transitate interne a- rangiate dupe data și oficiele de origină; e) Acta telegramelor transitate externe (din țâră pentru străinătate și vice-versa, pre- cum și cele din și pentru străinătate) aran- giate dupe data și No. curent al registrului general. 3) Oficiele de control vor repartisa tele- gramele transitate externe dupe frontieră și fire, anume: a) Acta de debit care va coprinde telegra- mele primite de la diferite oficii din țâră și destinate pentru străinătate, arangiate dupe data și No. curent ăl controlului de debit; b) Acta de credit care va coprinde telegra- mele priimite din străinătate și destinate pen- tru diferite oficii din țâră sau din altă țâră, arangiate dupe data și No. curent al contro- lului de credit. GAP. XVI Atribuțiunile diriginților privitore la serviciul telegrafic a) Întreținerea aparatelor și a pilelor Art. 73.— 1) In fie-care diminâță diri- gintele de oficiu este dator a lua următorele disposițiuni: a) Să se ștârgă exteriorul aparatelor spre a opri oxidațiunea lor și mesele de aparate ; b) A se revisui aparatele în propriul lor circuit și legăturile între aparate pe tâtă în- tinderea lor; c) In urma unei furtuni să se revizuiască tot-d’a-una parafulgerul; d) Dacă într’un aparat constată o între- rupție completă și nu mal pâte servi, să sta- bilâscă comunicație directă între cele-alte oficii. 2) Să visiteze ^ilnic pilele, făcând să se ob- serve : a) Dacă comunicația elementelor și a po- lurilor este bine stabilită; b) Dacă cantitatea lichidelor este normală, ca, în cas când soluțiunea sulfatului de zinc ar deveni prea abondentă, să se deșerte spre a împedica curențil contrarii; c) Dacă sulfatul de aramă sau apa se vede consumată să se mal adauge; d) Dacă sunt elemente distruse să se înlo- cuiască ; e) Dacă pe elemente și pahare ^’au format deposite, să se curețe spre a se evita curențil secondarl vătămători; f) Dacă pilele sunt bine așezate și în loc liniștit. g) Dacă legările între pile și aparate sunt bine isolate și nu dad loc la vre-o derivație de curent. — 3) Dacă în starea linielor există verl-un derangiament sau întrerupție de fire care nu s’ar putea înlătura imediat și ar împedica schimbul corespondențelor fie pe linie, fie în oficiu, să aviseze imediat pe oficiele vecine, să localiseze defectul sati să ia mâsuri de resta- bilirea comunicației și să refere direcțiunel generale cât se pâte mal precis causa deran- giamentulul sad a întrerupțiunel. b) Material.— Inventare Art. 74. — 1) Fie-care oficiu va poseda un deposit de material, aparate, imprimate și alte obiecte necesarii serviciului pentru care dirigintele respectiv este justițiabil înaintea curței de compturi pentru buna păstrare și întrebuințare a materialului aflat în depo- situl sâu. 2) Dirigintele trebue să îngrijăscă ca de- positul să fie în tot-d’a-una aprovisionat în stare de a satisface exigințele serviciului, fă- când cerere prin postă direc|iunel generale de material, aparate, mobilier ș. a. în timpul fixat aci mal jos: a) La finele fie-cărul trimestru pentru materialul necesar la întreținerea linielor și imprimatele necesare în trimestrul următor; b) La finele fie-cărul semestru pentru ma- terialul necesar la întreținerea pilelor pe în- tregul semestru următor, și c) Pentru cele-alte obiecte, precum mobi- lier și altele dupe necesitate. 3) Ori-ce cerere de material sad de obiecte trebue adresată în primele 10 ^ile ale lunel, exceptându-se cașurile extraordinare, când se vor putea adresa în ori-ce timp și chiar prin telegraf. 4) Gererea de material sau de obiecte face obiectul unul raport special la care, în cas de aprobare, primesc răspuns pe formular (mo- del No. 18). 5) Cererile de material sad obiecte ce sunt a se confecționa în localitate vor fi însoțite de un devis. 6) Gererile nevenite la timp și în modul prescris vor rămâne nesatisfăcute și consecin- țele vor fl pe răspunderea dirigintelui res- pectiv. 7) Materialul, mobilierul, aparatele usten- sile și ori-ce alte obiecte aflate într’un depo- sit, primite sau întreținute, vor fl înscrise în registrul de inventare. 8) Materialele primite de la depositul cen- tral, mal înainte de a fi înscrise în inventare, se vor constata prin încheiere de proces-ver- bal în ceea ce privesce cantitatea. 9) Oficiul care va trimite obiecte unul alt oficid se va scădea din inventariul săd pe basa ordinului, păstrând ca act justificativ adeve- rința oficiului priimitor. 10) Materialul sad obiectele înscrise în inventar se consideră ca în ființă, întrebuin- țarea se va constata prin procese-verbale sub- semnate de diriginte și agenții manipulanțl. 11) întrebuințarea materialului sau obiec- telor în serviciul linielor sad altele se vor jus- tifica de către șefii de cantonieri prin raport x 1 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2771 lămurit, cu arătarea datei, a ocasiel și cantită- ței întrebuințate, producând probe subscrise de cantonieri saii âmenil întrebuințați la lucrare. 12) Usarea materialului se resumă la fi- nele fie-cărui trimestru, când se face scăderea prin inventaria pe basa proceselor-verbale în- soțite de rapârtele și actele șefilor de canto- nieri. Copie de pe inventarele trimestriale se va înainta și direcțiunel generale. 13) Pentru întrebuințarea materialului în cantități mari la construcțiuni și reparațiunl de linii se va opera imediat scăderea lui prin inventar pe basa procesulul-verbal dresat ad- hoc de către diriginte și funcționarii însărci- nați cu lucrarea. 14) Usarea materialului, mobilierului sau altor obiecte în serviciul interior al oficiului se constată asemenea prin proces-verbal dre- sat separat de către diriginte și funcționarii presenți. 15) Obiectele de orl-ce natură usate saii cari se pot repara se vor trămite direcțiunel generale, scăZându-se din inventariu, însoțite de formularul No. 44. Un formular nu pote însă să coprindă de cât material sau obiecte indicate la litera inventariulul din care s’a scăzut. 16) Pentru obiectele și materialele trămise altor oficii sau depositului central, adeverin- țele de predare și primire (form.* No. 18) servind ca acte justificative pentru scăderi, nu se va dresa procese-verbale de întrebuin- țare. 17) La finele anului budgetar, dirigintele oficiului încheiă recapitulația anuală la fie- care literă din inventar, raportând exceden- tul la trimestrul I din anul următor. 18) Inventariul încheiat se înaintâză înso- țit de actele justificative direcțiunel generale la finele anului budgetar și cel mal târziu până la 10 Aprilie din anul următor. 19) La preschimbarea diriginților preda- rea și priimirea obiectelor coprinse în inven- tar se va face prin subscrierea chiar în regis- trul original. 20) Orl-ce obiect cumpărat sau confecțio- nat dupe aprobarea direcțiunel generale se va încărca în inventare la litera respectivă. 21) Obiectele neprevăzute în inventar se vor înscrie în ordinea la care pot aparține, în o colână albă care se va completa cu inscrip- țiunea numirei ce se dă obiectului. 22) Pentru obiectele cari, din lipsă de co- lâne în inventar, nu se vor putea înscrie, se va forma o listă deosebită ca anexă la in- ventar. 23) Ștersăturile, răsăturile și înlocuirile de colâne prin ștergerea altora în inventar sunt cu totul oprite. 24) Declarațiunile (formular No. 44) cari se înregistrâză în registrul de eșire, proce- sele-verbale în cel de intrare, corespondența relativă la priimirl sau trămiterl, adeverințele de priimire și predare și orl-ce alte acte jus- tificative cari vor forma un dosar dupe ordi- nea Înregistrărei, parafat și sigilat, se vor înainta direcțiunel generale o-dată cu inven- tariul încheiat. Acest dosar va purta ca titlu: Oficiul .... Dosarul Inventarelor pe anul.............. c) Comptabilitate Art. 75.— 1) Dirigintele de oficiu fiind direct responsabil de întrâgă manipulație, pre- cum și de taxele incasate de către funcționa- rii de sub ordinele sale, este obligat a nu to- lera, sub nici un motiv, lipsurile de bani din casă, ori cât de neînsemnată ar fi suma; în cas, de a constata veri-o lipsă și nu va raporta pe funcționarul abusiv, dirigintele rămâne singur responsabil de consecințe. 2) Dirigintele are, ln consecință, ca atribu- țiune dilnică. sub responsabilitatea sa perso- nală, de a constata: a) Dacă numerotarea cuvintelor la tele- gramele presintate este exact notată în pre- ambulul lor; b) Dacă taxele percepute din condica chi- tanțelor cu matcă pentru telegrame sunt exact calculate dupe numărul cuvintelor și indicațiunile eventuale ale fie-cărei telegrame; c) Dacă adunarea taxelor din condicele de chitanțe cu matcă este exactă; d) Dacă'bonurile de casă liberate cores- pund cu telegramele sosite cu răspuns plătit; e) Dacă s’att dat avisele de servicii! pentru telegramele sosite cu indicațiuni speciale, pre- cum și pentru cele cari nu s’au putut preda din diferite împregiurări; f) Dacă tâte telegramele sunt expediate fără întârZiere la destinație; g) Dacă tote telegramele confruntate cu registrele respective sunt în ființă ; h) Dacă pentru tote telegramele predate la adresă s’au adus adeverințele relative, satt dacă motivele nepredărel lor sunt destul de justificate; i) Dacă există tâte bandele de priimirea și colaționarea telegramelor transmise prin apa- ratul Morse, precum și cele de expediere prin aparatul Hughes; j) Conservă originalele și conceptele tele- gramelor expediate și sosite până la înainta- rea actelor direcțiunel generale. Art. 76.— Dirigintele de oficitt nu pâte dis- pune de banii casei, nici de .a confunda banii săi proprii cu taxeleincasate încasa oficiului. Art. 77.— Pentru cașurile urgente cari nu pot aștepta emiterea mandatelor cuvenite se pdte libera din casa oficiului: 1) Plata pentru trămiterea telegramelor prin expres afară din rețâua telegrafică. 2) Plata pentru restituirea taxelor tele- legramelor a căror transmitere a fost oprită de administrațiune, orl’carl s’att constatat e- ronate sau întârziate și pentru cari legea a- cordă despăgubire. 3) Plata pentru cheltuelile necesarii la restabilirea provisorie a liniilor telegrafice. Art. 78. — Pentru cheltuelile făcute din casa oficiului pentru cașurile enumerate în articolul precedent, dirigintele este ținut a face imediat cerere pentru acoperirea casei prin mandat, având în vedere a înainta tot- o-dată actele justificative: 1) Pentru plata expresurilor, chitanța tim- brată de priimirea banilor și avisul dat ofi- ciului de origină pentru comunicarea expre- sului. 2) Pentru restituirea taxelor telegrafice, chitanța liberată depunătorului la presinta- rea telegramelor, adeverită în dos pentru prii- mirea banilor. 3) Pentru restabilirea liniilor, chitanțele timbrate pentru priimirea banilor de către cel în drept. PARTEA II SERVICIUL POȘTAL CAP. XVII Drepturi reservate Statului Art. 79. — 1) Statul reservându’șl ex- clusiv dreptul de monopol pentru exploata- rea serviciului postai, nu este nimenul per- mis să înființeze servicii pentru transport de scrisori, Ziare, imprimate de orl-ce fel, probe de mărfuri, hârtii de afaceri, cărți poștale, bani, valori și obiecte până la greutatea de 5 kilograme inclusiv. 2) Cu tote acestea, exploatarea sa se în- tinde și la obiectele de o greutate mal mare, luându-șl sarcina de a le transporta în con- dițiunile prevăZute de lege. 3) Obiectele cari, prin natura lor, se pot lesne aprinde, fiind expuse la frecare, la pre- siune satt în contact cu aerul și, în general, orl-ce obiecte expuse la fermentațiune, infla- mațiune satt explosiune, precum : praful de pușcă, cartușele, lichidele corosive, fulmi- nantele, etc., sunt cu totul excluse de la trans- portul prin postă. 4) Obiectele de o greutate mal mare de 50 kilograme, acelea prea fragile, acelea ale căror dimensiuni satt volum ar adtice difi- cultăți la încărcarea și descărcarea lor, acelea pentru cari s’ar cere o îngrijire deosebită satt s’ar descompune în transportul lor, precum : lichidele, sticlăriile, animalele vil, arbuștii, vânaturile, etc., pot fi refusate de la trans- portul prin postă. GAP. xvni Rețâua o Udelor poștale Art. 80. — 1) Oficiele poștale se împart în 5 clase: a) Oficiele poștale stabile: acele cari sunt autorisate a priimi și preda publicului obiecte de orl-ce natură, precum și a îndeplini orl-ce alte feluri de servicii date prin lege în sar- cina serviciului postai. b) Oficii poștale ambulante: acele cari sunt însărcinate a servi de intermediare la schim- bul expedițiunilor poștale între oficiele ex- peditâre și cele destinatare și numai pentru serviciul corespondențelor. Oficiele ambulante, cu tâte acestea, sunt obligate a priimi, prin miZlocul cutielor spe- ciale, la ori-ce oprire a trenului prin gări, scrisori ordinare, francate satt cu porto; c) Oficii de expedițiunl poștale rurale: a- cele cari sunt autorisate a priimi și preda pu- blicului orl-ce fel de obiecte cari aparțin la 2772 19 Iulie 1892 serviciul corespondențelor și sunt deservite | de agenți speciali; d) Oficii poștale de căi ferate, cari sunt obligate a îndeplini aceleași servicii ca și o- J ficiilede expedițiunl poștale rurale, însă cari fac distribuirea corespondențelor numai în incinta gărilor saii prin expunerea lor în dulapurile de scrisori așezate pe peron, dupe cererea destinatarilor; e) Oficii poștale comunale : acele cari sunt autorisate a priimi și preda publicului cores- pondențe poștale de tot felul, ordinare și re- comandate, și sunt deservite de notari saii a- gențl comunali. 2) Oficiele poștale stabile sunt așezate, pe cât posibil, în centrul orașelor și în etagiul de jos al localului, având o tablă în partea cea mal expusă vederei, cu inscripțiunea o- ficiulul. 3) In oficiele poștale principale, unde ser- viciul nu se pote îndeplini de un singur func- ționar, fie-care sub-împăi țire a serviciului precum și ghișetele sunt prevăzute cu in- scripțiunea serviciului ce îndeplinesc. 4) Accesul publicului în oficiele poștale este limitat prin grilage ast-fel în cât să nu se pâtă ajunge cu mâna din afară de grilagiu la masa de manipulare. 5) La intrarea orl-cărul oficiu postai tre- bue să fie afișate : orele pentru deschiderea și închiderea oficiului, cele pentru ridicarea scrisorilor de prin cutiile poștale, cele pentru pornirea factorilor în oraș la distribuirea corespondențelor, cele pentru pornirea fie- cărei curse din localul oficiului, precum și cele fixate pentru depunerea corespondențe- lor înainte de pornirea unei curse spre a fi expediate chiar cu acea cursă. 6) La intrarea fie-cărui oficiu postai, pre- cum și pe piețele și stradele frecuentate de public în acel oraș, vor fi fixate solid și la ve- derea publicului cutii de scrisori purtând pe dânsele inscripția orelor la cari se ridică scri- sorile dintr'ânsele. CAP. XIX Serviciul corespondențelor Disposiții generale relative la trimiterile de ori-ce natură Art. 81. — 1) Statul recunosce, conform legel, ori-cărei persâne dreptul de a cores- punde prin postă, întru cât vor fi îndeplinite condițiunile cerute pentru acesta. 2) Păstrarea secretului corespondențelor poștale fiind stabilit atât prin Constituțiune cât și prin legea telegrafo-postală, funcționa- rii însărcinați cu manipulația serviciului pos- tai au aceleași obligațiuni și responsabilități ca și pentru serviciul telegrafic (art. 105—106 din lege). Art. 83. — Statul nu ia nici o răspun- dere asupră’I la expedierea obiectelor prin postă de cât în cașurile anume determinate prin lege, pentru perderi sau deteriorări. Art. 83. — 1) In relațiunile serviciului postai, atât pentru interiorul țârei cât și pen- tru străinătate, este admis calendarul Gre- gorian. _________MONITORUL OFICIAL________________ 2) Orele de servicii! ale fie-cărui oficiii sunt fixate, dupe importanța serviciului, de către administrația telegrafelor și poștelor și vor fi afișate la intrarea fie-cărui oficiu. Art. 84. — Tjămiterile prin postă sunt clasate în trei categorii: 1) Corespondențele și mesageriele de Stat: acelea cari emană de la Capul Statului sau de la cancelaria Sa și de la administrațiunea Domenielor Corânel, de la miniștrii, coman- danții forțelor militare, autoritățile consti- tuite ale Statului, precum și de la miniștrii sau consullil Puterilor străine. 2) Corespondențele și mesageriele de ser- viciu : acelea cari se preschimbă între oficiele poștale <în interesul propriu al serviciului postai. 3) Corespendențele și mesageriele private. Art. 85. — 1) Corespondențele deschise cari ar părea periculâse siguranței Statului, sau cari ar fi contrarii legilor țârei, ordinel publice și bunelor moravuri, sunt oprite de la expediere prin postă și se depun în rebut. 2) In cașurile de resbel sau de pericole în genere, spre a se evita ori-ce răspunderi, guver- nul pote suspenda transporturile prin postă pentru un timp nedeterminat, dacă crede ne- cesar, fie într’un mod general, fie numai pe ore-cari linii și pentru ore-cari feluri de co- respondență ; în atare cas, se vor face publi- cațiuni prin Monitorul oficial și se va afișa acăsta și la intrarea fie-cărui oficiu postai. CAP. XX Corespondențe scutite de taxe Art. 86. — Corespondențele de Stat și de servicid, prevățlute la art. 84 din lege, sunt transmise în totă întinderea țârei scutite de taxele poștale. In ceea ce privesce însă corespondețele miniștrilor și consulilor străini, acăstă scu- tire esle acordată numai întru atât cât și mi- niștrii și consulii români se vor bucura de a- căstă scutire în țările respective. CAP. XXI Preslntarea corespondențelor Art. 87.— l)»Corespondențele de scrisori în genere pot fi predate serviciului postai în ori-ce mod, din punctul de vedere al închide- re! lor (gomate, sigilate sau cu crampâne de metal), acâsta fiind lăsată la facultatea expe- ditorului. 2)‘ Corespondența scrisorilor ordinare în comunele urbane și rurale trebue depusă în cutiele poștale destinate pentru acest scop ; iar pe căile județiane, factorilor poștali rurali cari circulă pe acele căi. 3) Corespondența de scrisori ordinare ale căror dimensiuni sau volum ar face imposi- bilă introducerea lor în cutiile de scrisori, se va depune la oficiul postai în priimirea func- ționarului respectiv; acesta însă nu este ținut a adeveri priimirea lor și nici chiar de a le priimi, dacă dimensiunile lor sunt mal mari de cât cele autorisate de lege. 4) Corespondența scrisorilor recomandate trebue depusă numai la oficiele poștale sati factorilor poștali rural! cari circulă pe căile județiane. 5) Corespondențele de Stat de asemenea trebuesc depuse la oficiele poștale sau facto- rilor rurali. 6) Ori-ce scrisâre depusă în cutiele de scri- sori s’ar găsi deschisă sati ale cărei sigilii se vor constata alterate, spre a nu se suspiciona violarea el de către serviciul postai, se .va în- chide cu benZl de hârtie în cruciș și se va sigila, notându-se pe verso el motivul sub care funcționarul respectiv va subscrie îm- preună cu alțî martori, de vor fi. Adresa corespondențelor Art. 88.— t) Adresele obiectelor poștei de scrisori trebuesc a fi scrise lisibil, cu carac- tere latine și, afară de acâsta, completate cu tâte indicațiunile necesare cari să asigure predarea lor la domiciliu fără cercetări sau cereri de informațiunl, precum : mențiunea stradel, numărul casei sau, în lipsă de acâsta, profesiunea destinatarului. In lipsă de adresă completă, destinatarul nu pâte motiva plân- gere pentru întârziere. 2) Ori-ce altă scriere pe recto corespon- dențelor, afară de numele și adresa expedito- rului, scrise sau tipărite d’asupra adresei, este oprită; în cas contrariu, acea scriere se anu- lâză. 3) Corespondențele de Stat trebue săpârte pe partea adresei lor, deosebit de adresă, și eticheta autorităței de la care emană saii si- giliul de tuș cu inscripția acelei autorități. CAP. XXII Taxarea corespondențelor Art. 89. —Sunt supuse la taxare, conform art. 30 din lege, dupe tariful de corespon- dențe, următârele obiecte : 1) Scrisorile ordinare, francate sat! cu porto; 2) Scrisorile recomandate, simple și cu ramburs; 3) Cărțile poștale în genere ; 4) Imprimatele de ori-ce natură, inclusiv publicațiunile periodice; 5) Probele de mărfuri ; 6) Hârtiile de afaceri. CAP. XXIII Perceperea taxelor Art. 90.—1) Perceperea taxelor ordinare și accesorii aplicabile la corespondențele fran- cate, menționate la art. 89, este operată prin timbre poștale cari se lipesc chiar de către expeditor pe obiecte. 2) Este lăsată la facultatea expeditorului ca plata taxelor pentru scrisorile ordinare să se facă la pornire sad la sosire; în cas de ne- francare, destinatarul este ținut să achite ta- xele exprimate prin timbrele aplicate de că- tre oficiul destinataț cu inscripțiunea taxa de plată. 3) Francarea fiind obligatorie pentru obiectele enumerate la paragrafele 2—6 de sub art. 89, celor ce nu vor fi cel puțin o parte francate nu li se vor da curs, iar celor ce vor fi francate in parte li se vor da curs, । 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2773 încărcându-se pentru diferință cu înduoitul taxei de francare. 4) Obiectele reexpediate dupe destinatar în interiorul țărel nu sunt supuse la o nouă taxă de expediere; cu tâte acestea, obiectele carî vor fi francate numai pentru interiorul comunei de presintare, în cas de reexpediere dupe destinatar, în orî-ce altă comună din interiorul țârei sau provincie din Statele ve- cine pentru care taxa ordinară este" fixată la 15 bani, vor fi încărcate în sarcina destina- tarului cu diferința taxei de francare. CAP. XXIV Condițiuni speciale pentru admiterea la expediere a corespondențelor Art. 91.—1) Scrisorile în genere sunt ad- mise la expediere fără nici o restricțiune pentru maximum de greutate, afară de scri- sorile nefrancate cari, având o greutate mai mare de 3 porturi, nu li se vor da curs și se vor depune la rebut. 2) Este cu desâvîrșire oprit a se introduce în scrisorile ordinare și recomandate bani, valori în hârtie sau obiecte prețiâse; acele cari se vor constata în cas fortuit că conțin asemenea obiecte, se vor taxa și expedia la destinațiune ca mesagerii, fără a se ține în sâmă timbrele aplicate. 3) Cărțile poștale cari, pe lângă corespon- dența expeditorului, vor coprinde și publica- țiuni puse în circulație de către speculanți, sunt excluse de la expediere și se depun la rebut. 4) Sunt asemenea excluse de la expediere cărțile de postă cari vor fi însoțite de obiecte sau lipite pe dânsele probe de mărfuri. 5) Pubiicațiunile periodice cu diferite a- drese, adresate în pachete directe de către re- dacțiunile de țliare oficielor poștale, sunt supuse la taxa de 1 '/₂ bani de număr care nu va trece peste 50 grame împreună cu suplimentul sâu; iar când sunt adresate la corespondenții lor particulari fără să con- ție adrese diferite, precum și când corespon- denții le înapoiăîă ca rebuturi redacțiunilor, sunt taxate cu 3 bani pentru fie-care 50 grame sad fracțiune din acestă greutate. Pachetele cu imprimate sunt admise numai până la greutatea de 2 kilograme. 6) Prospectele, anunciurile particulare etc., cari nu fac parte din corpul saii suplimentul țliarulul sunt oprite de a se alătura la țliare, afară dacă și ele vor fi separat francate ca imprimate. 7) Probele de mărfuri lichide se admit la expediere numai dacă vor fi depuse în reci- piente astupate bine și așezate în cutii de lemn saii de fer umplute cu târîțe de lemn. 8) Albinele regine sunt de asemenea ad- mise dacă vor fi depuse în cutii de lemn cu răsuflătorl de pânză de metal dâsă. 9) Sâmînță de gândaci de mătase esle ad- misă a se expedia ca probă de marfă numai până la greutatea de 15 grame. 10) Probele de mărfuri în genere cari vor avea o valâre comercială sad forma, greutatea și dimensiunile mai mari de cât cele fixate prin lege nu sunt admise la expediere. 11) Hârtiele de afaceri cari vor avea un caracter de corespondență personală și actuală sunt tratate ca scrisori, neputându-se bucura de moderafiunea taxei fixată prin lege pentru aceste obiecte. Pachetele cu hârtii de afaceri sunt admise numai până la greutatea de 2 kilograme. 12) Gruparea obiectelor este permisă, adică de a se reuni într’o singură trămitere, numai dacă în acâstă trămitere nu sunt coprinse și publicațiuni periodice, și dacă fie-care obiect luat isolat ar trece peste 50 grame; iar când în trămitere s’ar coprinde și hârtii de afaceri, fie-care obiect luat isolat ar trece peste 100 grame și totalul trămitere! n’ar trece peste 2 kilograme. 13) Obiectele cari se bucură de modera- țiunea taxei prin excepțiune la art. 87, § I, trebuesc condiționate ast-fel ca să se pâtă ve- rifica conținutul lor; a) Imprimatele în genere și hârtiele de a- faceri trebuesc puse sub benzi cruciș sad co- perte mobile, deschise cel puțin la una din extremitățile lor; b) Probele de mărfuri trebuesc puse în pungi, cutii sad coperte mobile cari să per- mită o verificare ușâră. 14) Obiectele admise la moderațiunea taxei în cari s’ar constata introduse în mod frau- dulos corespondențe, manuscrise, se vor ex- clude de la expediere, depuindu-se la rebut. CAP. XXV Corespondențe recomandate simple șt cu ramburs Adeverirea primireî acestor obiecte Art. 92.— 1) Expeditorul unei corespon- dențe voind a avea certitudinea despre pre- darea obiectului sâd la postă, pote cere, plă- tind pe lângă taxa ordinară dupe natura obiectului și o taxă accesorie, ca să fie expe- diat recomandat. In acest cas el primesce o adeverință în mod gratuit. La scrisorile re- comandate cu ramburs adeverința trebue să coprindă și indicațiunea pentru suma ram- bursului, precum asemenea când a fost pre- dată cu avis de priimire să coprindă și indica- țiunea A R. 2) Este lăsat la facultatea expeditorului ca să’șl noteze adresa pe recto obiectului, ca în cas de a nu se putea preda la adresă să ’i se pâtă restitui. 3) Obiectele nefrancate nu se admit cu re- comandație. 4) Numai scrisorile recomandate sunt ad- mise la expediere cu ramburs până la suma de 500 lei inclusiv. Francarea taxei ordinare și de recomandație se operâză prin timbre poștale, iar costul rambursulul, care se no- tâză de expeditor pe scrisâre, se incasâză de la destinatar în numerar. 5) Funcționarul priimitor al unei scrisori recomandate este obligat a o trece în regis- trul special, să oblitereze timbrele aplicate pe scrisâre cu stampila de ^i și să aplice pe verso stampila cu inscripția recomandat; iar dacă serisârea este cu ramburs, se înregislrâză în registrul scrisorilor cu valâre declarată și să aplice pe scrisâre stampila specială sau să scrie cu mâna mențiunea ramburs în dreptul cifrei rambursulul. 6) Suma rambursulul trebue să fie scrisă pe partea adresei trămiterel în lei și bani cu caractere latine, în litere și în cifre fără ră- săturl sau scrieri printre rânduri. Imediat de desubt trebue să se scrie numele și adresa expeditorului, asemenea în caractere latine. Tote aceste indicațiunl trebue să fie scrise d’asupra adresei sau în colțul stâng inferior. 7) In cas când destinatarul unei scrisori recomandate cu ramburs nu va plăti rambur- sul în timp de 7 «Jile, Socotit din țliua a duoa a sosirel, ea se va înapoia la origină fără avis prealabil. 8) Suma încasată de la destinatarii scriso- rilor recomandate cu ramburs, dupe dedu- cerel* taxei ordinare a mandatului, se va converti de către oficiul destinatar într’un mandat postai, care se va expedia deschis ex- peditorului. In capul mandatului se va în- scrie indicațiunea ramburs. Pe cupon se va face mențiune de numele și adresa destinata- rului trămiterel cu ramburs, precum și locul de origină, data presintărel sale și numărul de recomandație. 9) Pentru rambursurile încasate de la scri- sorile recomandate se vor trămite direcțiunel generale la finele fie-cărei luni situațiunl speciale, chiar în alb dacă nu aii urmat ope- rațiuni, făcându-se mențiune despre acâsta. 10) Scrisorile recomandate încărcate de ramburs nu pot fi reexpediate dupe destina- tari în cas de schimbarea domiciliului, afară de cașul de modificarea adresei cerută de expeditori. 11) In factura specială cu care s'a priimit serisârea recomandată cu ramburs trebue să se noteze, în colâna de observațiuni, numă- rul mandatului, data facturel și oficiul căruia a fost transmis mandatul; iar în condica cu matcă de unde se dă numărul mandatului se va nota indicațiunea: rambursul scrisorel No. . , . din factura oficiului .... din fără a se mai tăia chitanță din registru. 12) Expeditorul unui obiect recomandat, voind a avea certitudinea predărei la adresă, pâte cere, plătind pe lângă taxa ordinară și cea de recomandație dupe natura obiectului, taxa accesorie pentru un avis de priimire. Funcționarul priimitor este obligat să noteze în registru, la colâna observațiilor, mențiunea A R și să aplice pe scrisâre stampila specială cu acâstă inscripție peste mărcile cuvenite pentru acâstă taxă sad să o scrie cu mâna. 13) Când expeditorul n’a cerut la pre- sintarea unu! obiect recomandat ca să fie expediat cu avis de priimire, el pâte cere, plă- tind taxa cuvenită pentru formarea unei fol de urmărire în care oficiul destinatar saii des- tinatorul însuși, de va fi posibil, să certifice priimirea obiectului. In acest cas funcționa- rul va cere expeditorului să aplice timbrul postai pe fâia de urmărire pe care ’l va obli- tera, iar în adeverința de priimirea obiectului va face mențiune despre acâsta. 14) Când avisul de priimire nu s’ar priimi de la oficiul destinatar cel mult în timp de 15 <)ile de la expedierea obiectului recoman- 2774 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1895 GAP. XXVI dat, fâia de urmărire se expediază din oficiu gratuit. 15) Corespondențele de Stat sunt înregis- trate la oficiul de presintare în registre spe- ciale. Scrisori cu valâre declarată pănă la suma de 500 lei inclusiv Art. 93. — 1) Scrisorile conținând hârtii : cu valâre declarată până la suma de 500 lei inclusiv sunt admise și tratate din punc- tul de vedere al predărel lor la postă ca și scrisorile recomandate; în ceea-ce privesce însă francarea lor, sunt supuse, pentru tot interiorul țârei, la un supliment de tax^de 20 bani, care se operâză tot prin timbre poș- tale aplicate pe scrisâre. 2) Scrisorile conținând hârtii cu valore declarată până la suma de 500 lei inclusiv se înregistrâză în registrul special de chi- tanțe cu matcă, din care se liberâză depună- torului chitanța cuvenită. 3) Scrisorile conținând hârtii cu valore declarată până la suma de 500 lei inclusiv trebue să aibă plicul de pânză și să fie în- chise prin sigilii de câră fină sau crampâne de metal cu spațiurl între ele, reproducând un semn particular și aplicate în număr su- ficient, pentru a ține lipite tâte înduoiturile plicului, iar pe recto să pârte semnătura ex- peditorului. Este oprit a se întrebuința plicuri cu mar- ginele colorate. 4) Scrisorile conținând hârtii cu valore X" declarată până la suma de 500 lei inclusiv EL trebuesc condiționate ast-fel în cât să nu se gT potă atinge conținutul lor fără a se strica pe s din afară și într’un mod visibil plicul și si- giliele. 5) Timbrele poștale întrebuințate pentru francare trebuesc aplicate numai pe recto scrisore! fără ca să acopere bordura și dis- tanțate între ele pentru ca să nu potă servi a ascunde lesiunile plicului. 6) Scrisorile conținând hârtii cu valâre Bc¹ declarată până la suma de 500 lei inclusiv, adresate sub inițiale sau a căror adresă este jL scrisă cu creion, nu sunt admise. fM¹ 7) Declarațiunea valorel trebue exprimată Hi în lei și bani și scrisă de către expeditor pe ||: recto scrisorel în litere și cifre, fără corec- ta turl sati răsăturl, chiar aprobate. c" 8) Este oprit a se declara o valâre supe- riâră valorel reale, de âre-ce, constatându-se că conținutul scrisorel a avut o valâre infe- l riâră, expeditorul nu are dreptul la despă- , gubire, în cas de perdere, pentru diferința j dintre valârea reală constatată și cea decla- ? rată în mod fraudulos superiâră. 9) Oficiul expeditor este obligat să înscrie pe scrisâre în colțul stâng superior al adresei greutatea exactă în grame a scrisorel. 10) Scrisorile conținând hârtii cu valore declarată până la suma de 500 leî inclusiv se înscriti în facturi speciale (form. lit. c) dupe locul de origină, numele destinataru- lui, locul de destinațiune, greutatea, valârea și indicațiunl eventuale de vor avea. 11) Facturile cu scrisori de valâre se in- vestesc cu aceleași formalități ca și cele pen- tru obiectele de mesagerie, predându-se bu- cată cu bucată. Gând însă numărul scrisori- lor cu valâre declarată, destinate pentru un oficiu ore-care, va fi mal mare de trei, trans- miterea lor se va face prin pachete sati saci închiși, conform regulilor stabilite pentru obiectele de mesagerie la art. 117. CAP. XXVII Retragerea corespondențelor. — Modifi- carea adresei Art. 94. — 1) Expeditorul unul obiect pote cere modificarea adresei sau retragerea Iul de la postă justifîcându-șl identitatea și dând informațiunile necesarii pentru acesta. Cererea trebue făcută în scris prin petițiune. 2) Retragerea obiectului nu dă dreptul expeditorului la restituirea taxei pentru tim- brele aplicate pe obiect. Când însă obiectul ar fi fost nefrancat și nu ar fi apucat să fie expediat, expeditorul nu este ținut să plătâs- că nici o taxă; iar când ar fi fost expediat, el este ținut să achite taxele cu cari va fi în- cărcat. 3) Când obiectul a apucat să fie expediat, cererea de formulat în acâstă privință se face de către oficiul de origină celui de tran- sit sau de destinație, pe comptul expeditoru- lui, care este ținut să achite taxele prevăzute la art. 42 din lege. CAP. XXVIII Corespondențele căzute în rebut Art. 95. — 1) Corespondențele căzute în rebut se vor înainta direcțiunel generale la finele fie-cărel luni înregistrate în liste spe- ciale. a) Oficiul de origină înaintâză corespon- dențele, fie recomandate, fie simple francate, însoțite de lista relativă; b) Oficiul destinatar înaintâză corespon- dențele nefrancate sati insuficient francate, însoțite de lista respectivă care servă, în a- celașl timp și ca act justificativ la comptul timbrelor, taxa de plata pentru scăderile o- perate resultând din rebuturi. 2) Corespondențele rebuturi, când se vor reclama, se vor putea restitui celor în drept; însă, fiind încărcate cu taxe, ei vor trebui să le achite. 3) Taxele incasate pentru rebuturile res- tituite se vor face venit extraordinar. CAP. XXIX Transmiterea corespondențelor ART. 96 a) Modul de procedare 1) Ridicarea corespondențelor din cutiile de scrisori se face prin îngrijirea funcțio- narilor serviciului postai la orele fixate pentru acâsta, ast-fel ca tot-d’a-una cu o jumâ- tate de oră înainte de pornirea unei curse poștale obiectele să fie aduse la oficii. 2) îndată dupe strîngerea corespondențe- lor de prin cutii, funcționarii de serviciu sunt obligați a le verifica prin pipăire, dacă nu conțin valori sau obiecte aparținând servi- ciului de mesagerii, dacă pe cele francate sunt aplicate timbre suficiente, dacă timbrele aplicate nu sunt retrase din circulație saii n’au mal fost uzate, de a oblitera timbrele aplicate pe dânsele, precum și de a le stam- pila cu stampila de ții a oficiului pe partea a- dresel în mod de a se putea bine citi numele oficiului și data presintărei, de a aplica stampila cu inscripțiunea dupe plecare pe a- cele destinate pentru localitățile a căror cursă va fi fost pornită înainte de presintarea lor, de a separa pe cele francate de cele nefran- cate sad insuficient francate și de a le clasa dupe locul destinațiunel lor prin căsuțele stelagiurilor respective. 3) Atât oficiul expeditor cât și cel desti- natar sunt obligate a șterge de pe scrisorile nefrancate ori-ce inscripțiune sau notițe cari n’ar face parte din adresă, ast-fel în cât să nu se mal potă descifra. 4) Corespondențele găsite prin cutii fără adresă sau fără arătarea locului de destina- țiune, fie francată sati nefrancată, se vor trata confundându-se cu scrisorile căzute în rebut. b) Cartarea corespondențelor 1) Expedierea corespondențelor se va efec- tua începând prin înscrierea lor în facturile speciale (form. No. 74) destinate pentru ofi- ciul corespondent și anume: d) Obiectele recomandate; b) Obiectele francate; c) Obiectele nefrancate și insuficient fran- cate; d) Plicurile oficiale. 2) Tâte obiectele recomandate notate sub lit. a, la § 1, se înscriu atât dupe numărul lor total cât și individual, ori-ce destinațiune ar avea, dupe numârul de presintare, locul de origină, adresa și locul de destinațiune; notându-se tot-o-dată în colâna de observa- țiuni indicațiunile eventuale pentru avisele de priimire etc.; iar cele ordinare, notate sub lit b, c, d, se vor înscrie dupe numârul to- tal al bucăților. 3) Obiectele clasate în modul arătat și le- ga te-cruciș cu sforă vor purta: cele de sub litera a eticheta recomandate, cele de sub litera b franco, cele de sub litera c porto și cele de sub litera d oficiale. 4) Factura corespondențelor va fi investită atât cu numele oficiului expeditor cât și al celui destinatar, data expediere! pentru care se va aplica stampila de ^i, numârul cursei și sem- nătura funcționarului manipulant. 5) Oficiul expeditor este obligat a forma facturi de scrisori în fie-care ^i de expediție, și în parte pentru fie-care o fi citi corespon- dent cu care el este pus în directă cartare. 6) Scrisorile recomandate, simple și cu ram- burs vor forma un pachet separat de cele- alte scrisori învelite în hârtie solidă le- gată cu sfâră cruciș și sigilat, la care se va alătura sub legătură și factura scrisorilor recomandate. 7) Scrisorile recomandate cu ramburs vor fi trecute tot în factura scrisorilor recoman- 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 27.75 date, notându-se la observațiuni indicațiunea ramburs. 8) Corespondența totală, destinată unui oficiu corespondent, cu o jumătate de oră înainte de pornirea cursei, dupe ce se va în- scrie, clasificată dupe numărul total al bu- căților, în registrul de expediere, se va îm- pacheta în hârtie solidă și, legându-se cruciș cu sfără fără noduri, se va aplica, peste nodul sforeî care formâză legătura, sigiliul de câră cu inscripția oficiului expeditor; iar pe recto pachetului se va lipi o etichetă cu inscripția oficiului (cu litere mici) și a celui destinatar (cu litere mari), d. e. din Bucuresci la Iași, pe care se aplică și stampila de ^i a oficiului expeditor. 9) Dacă corespondența adresată unui oficiu este prea mare, ea pote fi formată în duoă saiî mai multe pachete; sau dacă distanța ce trebue să parcurgă este prea mare, se închide în saci speciali șablonați cu inscripțiunile necesare ca și pachetele de scrisori, cari se lăgă în partea de sus cu sforă tare fără no- duri dupe ce s'a răsucit strîns gura sacului formând un gât; sub sfdră se introduce o hârtie-carton, pe care se sigilăză nodul de legătură al sforeî și se aplică stampila de nul de 40 țlile de valabilitate pentru manda- tul primitiv. In atare cas mandatul emis din oficiu trebue să pârte numărul și data manda- tului primitiv și în marginea de sus, pe recto, indicațiunea: duplicat, făcându-se mențiune despre acâsta la matca recepisel liberată de- punătorului acestui mandat. 17) Mandatele pot fi expediate și cu avis de plată, pentru care depunătorul, achitând d’inainte taxa prevăZută de lege și care se operâză prin aplicarea unul timbru postai de 25 bani pe mandat și peste care oficiul emi- tent aplică stampila cu inscripția: avis de plată, sau scrie cu mâna acâstă indicație, iar oficiul plătitor formâză și transmite avisul în modul prevăZut pentru scrisorile reco- mandate cu avis de priimire. 18) Mandatele poștale pot fi transmise prin telegraf și plătite în consecință numai prin intermediul oficiilor poștale stabile și numai până la suma de 500 lei inclusiv; ele se califică în atare cas mandate telegrafice. 19) Mandatele telegrafice pot fi expediate în tâte condițiunile de transmitere prevăZute pentru telegramele private și pot conține comunicațiunl de la depunător către destina- tar. 20) Mandatele telegrafice se redactăză de către oficiul postai și se depun serviciului te- legrafic spre transmitere precum urmâză: (Indicațiunile eventuale dacă vor fi cerute). Mandat No........(cel de emitere). Posta..........(numele oficiului destinatar). (Avis de plată în cas eventual). D-nu.......(numele depunătorului), plă- tesee......(valârea sumei ce se transmite ex- primată în cifre și în litere), pentru D-nu.... (indicațiunea exactă a numelui destinataru- lui, a reședinței și, dacă e posibil, a domi- ciliului său. Indicațiunile eventuale, când se exige pen- tru mandatele telegrafice, trebue să figureze în tot-d’a-una sub formulele stabilite pentru serviciul telegrafic ca să exprime urgența (D), răspuns plătit (RP), etc. 21) Oficiul postai expeditor adresăză sub plic, cu titlul confirmativ și prin prima cursă poștală, oficiului destinatar o copie sau un avis de emisiunea mandatului telegrafic, con- form sau analog cu modelul următor: Oficiul postai.......... Avis de emisiune. Copia mandatului telegrafic depus la oficiul.......la........... pentru oficiul..... 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2779 22) In matca registrului de unde s’a dat numărul și în chitanța pentru mandatul tele- grafic, pe lângă indicațiunile cari trebuesc completate în rubricele respective, ca și la mandatele ordinare, se pune adnotația mandat telegrafic și numărul telegramei sub care s’a expediat mandatul, precum și taxele relative. 23) Când mandatul telegrafic a fost dat cu avis de plată, timbrul postai de 25 bani se aplică pe avisul de emisiune și se obliterâză. 24) Predarea mandatelor telegrafice la destinație se face în modul și cu regulele prevăzute pentru aceste mandate la partea serviciului telegrafic, adică prin oficiul postai. 25) Plata sumelor coprinse în mandatele poștale la destinație se face dupe regulele sta- bilite pentru predarea obiectelor de mesagerii. Comptabilitatea mandatelor poștale Art. 102. — 1) Sumele ce vor resultă din depunerile pentru emiterea de mandate poș- tale fiind numai un deposit de plata banilor prin intermediul poștei, nu vor figura prin compturile de venit ale serviciului postai, ci vor servi chiar pentru achitarea mandatelor poștale, iar excedentele de bani ce vor ră- mâne la finele lunel într’un oficiu din aceste depuneri .se vor înainta depositului direcțiu- nel generale, care va acoperi cu dânsele pe oficiile cari, neavând bani din asemenea de- puneri, nu achit mandate poștale cu din ve- nitul propriu al oficiului. 2) Dacă eventual și ori de câte ori ar fi în cursul lunei excedente din depunerile de mandate poștale cari vor trece peste suma de 500 lei, se vor înainta imediat direcțiunel generale, fără a se mai aștepta finele lunei. 3) Oficiile poștale vor ține comptabilitatea mandatelor poștale separată a celor interne de cele externe, având pentru fie-care câte un registru în care vor înscrie, la avere, man- datele emise în cursul lunei, trecute fie-care în parte dupe valdrea lor, și la dare aseme- menea mandatele achitate, iar la finele lu- nei, recapitulând sumele totale atât pentru avere, cât și pentru dare, suma excedentă trecută la dare împreună cu suma totală de la avere să fie egală cu suma totală de la dare. 4) Taxele mandatelor poștale atât interne cât și internaționale se vor incasa la venituri prin mijlocul de timbre poștale aplicate pe mandate, iar partea taxelor cuvenită State- lor străine se va restitui din fondul prevăzut prin budgetul de cheltuelral serviciului te- legrafo-postal pentru restituiri de taxe. 5) Copii fidele dupe compturile lunare se vor înainta direcțiunel generale atât pentru serviciul intern cât și pentru cel internațio- nal, însoțindu-le și de tdte mandatele relative achitate. (Când nu va urma operațiune se va trimite câte un exemplar în alb cu acâstă mențiune). 6) Mandatele poștale fie interne, fie inter- naționale cari nu se vor putea achita cu din depunerile pentru emiteri de mandate sau cu din venitul oficiilor, nu se vor mal trece prin registrele oficiului destinatar, ci în atare cas, cerându-se prin telegraf direcțiune! generale suma ce este de plătit și de la care, priimindu- se banii și achitându-se mandatele cu tdte formalitățile necesarii, le vor expedia imediat direcțiunel generale. Acâstă regulă se va urma și între un oficiu cu un altul care; dis- punând de excedente din depuneri mal mari ca cele necesare, ar putea interveni la achitare. 7) Casierul central al direcțiunel va ține comptabilitatea depositului general separată de aceea a oficiului postai central al cărui di- riginte comptabil este. In consecință, el va ține pentru depositul general duoă registre, din cari unul pentru fondurile interne și unul pen- tru cele internaționale, încăreându-se în re- gistrul general al serviciului intern, la avere, cu tdte sumele produse din excedentele emi- terilor interne ale oficielor trimise depositului general; iar la dare se va scădea cu sumele mandatelor interne, achitate indirect prin intermediul oficielor, ast-fel ca la finele lunei averea și darea recapitulate trebue să fie e- gale. Copie fidelă de pe comptul lunar al depositului va înainta direcțiunel generale însoțită de actele justificative, adică ’de bor- derourile cu cari a priimit excedentele depu- nerilor interne de pe la oficii și de mandatele indirect achitate prin intermediul oficielor din țâră. 8) In registrul general al serviciului inter- național se va încărca la avere cu tdte sumele produse din excedentele emiterilor pentru străinătate, iar la dare se va scădea cu sumele mandatelor internaționale achitate indirect prin intermediul oficielor din țâră; la finele lunei, atât averea cât și darea se vor recapi- tula, reportându-se soldul în luna următdre. 9) Controla direcțiunel generale va ține și dânsa duoă registre generale și de parțial, din cari imul pentru manipularea serviciului intern și altul pentru cel internațional. Deo- sebit de acestea ea va mal ține un al treilea registru general, în partidă dublă, pentru re- lațiunile de mandate poștale cu Statele străine. In registru general în partidă dublă se vor trece, la partida fie-cărul Stat, la dare, tdte mandatele emise de oficiele române a- supra oficielor acelui Stat, precum și taxele totale percepute ; iar la avere tdte mandatele emise de oficiele acelui Stat asupra oficielor române, precum și taxele totale percepute; la finele lunei, recapitulându-se sumele fie- cărei partide, saldurile ce vor resultă, dupe ce se vor trimite saii priimi banii, se vor trece la avere sau dare dupe cum, eventual, Ro- mânia va fi debitdre sau creditore acelui Stat. 10) Mandatele poștale în genere emise, dupe ce vor fi trecut prin tdtă filiera con- OFICIUL POȘTAL BORDEROUL valorilor de incasat depuse oficiului de către D.. (Se va arăta aci adresa fdrte exactă) la.. .. 189 No. curent Numele și adresa debitorilor Valdrea în moneta țdrel Data scadențe! 1 2 3 Total . . ......189 Depunător trolului, se vor conserva în pachete regulate dupe No. curent, separate dupe oficiele emi- tente, la cari pachete se va alătura și con- dicele de chitanțe relative. 11) Regularea plățel mandatelor poștale internaționale sosite se va face pe basa de compturi speciale ce se vor trimite la fie- care administrațiune la finele fie-cărei luni, în dublu exemplar, dresate și conforme cu partida din registrul general de partide, pen- tru serviciul internațional. Aceste compturi vor coprinde tdte man- datele emise de către oficiele acelei adminis- trațiunl asupra oficielor române, atât dupe valdrea lor cât și dupe taxele cuvenite. 12) Compturile stabilite și însoțite de mandatele relative se trimit administra țiu - nilor debitdre carii, verificate și admise dupe înapoere, vor servi de basă pentru stabilirea balanței. 13) Compturile priimite de la alte adminis- trațiuni pentru mandatele emise de oficiele române asupra oficielor străine se vor verifica și se va comunica resultatul observațiunilor. Asemenea pentru replicile sau contra-obser- vațiunile relative făcute sau primite. 14) Resultatul observațiunilor sau repli- cilor admise, de regulă, trebue să figureze în comptul lunei următdre sau în comptul ge- neral de plată la care aparține un compt ve- rificat. 15) Balanța trebuind să fie stabilită tot- d’a-una de către Statul creditor, urmâză că o-dată cu admiterea ei dupe cas să se re- clame saii să se achite suma bună de plată. 16) Plățile, precum și încasările ce vor re- sulta din operațiunile mandatelor poștale cu Statele străine, vor fi trecute în registrul general la partidele respective. GAP. XXXIV Serviciul incasă rei valorilor prin postă Art. 103.—1) Oficiele poștale stabile sunt autorisate a incasa chitanțe, facturi, bilete la ordine, trate și cupdne de interes și do- bândi ce li se vor adresa de către public în acest scop până la concurența unei trimiteri de 1.000 lei. 2) Orl-ce valore depusă la postă spre în- casare trebue: ' a) Să fie supusă la dreptul de timbru con- form legei speciale; b) Să fie trecute într’un borderou conform următorului model A. Observații Resultatul verifi- cărei făcute de ofi- ciul destinatar Diriginte Stampila oficiului de origină 2780 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 c] Valdrea de încasat să pdrte indicațiunea sumei în litere (cu caractere latine), expri- mată în limba română și în monetă țărei, numele și adresa debitorului, precum și sub- scrierea pentru achit a depunătorului, dacă cașul cere ; d) Să .fie depusă împreună cu borderoul de încasare într’un plic adresat ca scrisore recomandată oficiului postai destinatar, con- form următorului model B. Anexele unei valori de incasat trebue să fie alăturate pe lângă densa. B Expediată de D-nul...................... locuitor................................. VALORI D E INCAȘ AT Oficiului postai 3) Este oprit a se scrie pe borderoul de încasare alte adnotațiunl de cât cele ce con- ține textul formularului, sati de a alătura pe lângă valorile de incasat scrisori saii note ce ar putea ține loc de corespondență între creditori și debitori. In cas eventual, nu se ține compt de adnotațiele ilicite scrise pe Iror- deroul de încasare, iar notele separate sad scrisorile de vor fi, transmiterea lor fiind o- prită, se înapoiază din oficiti depunătorului prin intermediul oficiului de origină, indi- cându-se motivul înapoerei, de ex. prin cu- vintele : transmiterea oprită. Nu cad sub acâstă interdicțiune piesele justificative (conesementele, compturile îna- poiate, actele de protest, etc.), cari nu tre- buesc predate debitorului de cât în cas de a fi plătit valorea ce o însoțesce. 4) In același plic nu se pot pune valori cu scadențe diferite. 5) Plicul ce conține valorile de incasat cu borderoul de încasare se închide și se predă la ghișet de către expeditor ; el trebue să porte adresa exactă a expeditorului și să fie supus la formalitățile de recomandare. 6) Dacă plicul s’a găsit în cutie de scri- sori, francat în regulă, el se tratâză ca și cum ar fi fost depus la ghișet. In cas de nefran- care sau francare nesufîcientă nu se dă curs plicului. Art. 404.— 1) Dirigintele oficiului desti- natar deschide plicul recomandat și verifică numărul și valorea pieselor alăturate la bor- deroul de încasare. Resultatul verificărel se constată pe borderoul de încasare și se cer- tifică prin subscrierea dirigintelui. 2) Când numărul pieselor indicate pe borderou nu se găsesc în plic, dirigintele in- formâză imediat despre acâsta pe oficiul ex- peditor, care este obligat a însciința pe depu- nător; el procede, cu tote acestea, la încasa- rea valorilor constatate în regulă, dupe ce a constatat lipsa în dreptul inscripțiunel piesei ce lipsesce. 3) Valorile introduse într’un plic găsit in cutia de scrisori se depun spre încasare chiar atunci când numele și adresa trimiță- torulul nu ar fi indicate, fie pe plic, fie pe borderoul de incasare, fie chiar pe valori. In asemenea cas, dirigintele oficiului, o-dată cu încasarea operată, dacă nu a putut lua de la debitor sau de la oficiul de origină informa- țiunile necesarii, însciințâză pe direcțiunea generală care disposâză publicarea ca pentru mandatele poștale cădute în rebut. Art. 405.— Valorile se presintă debito- rilor cât mai curând posibil și, dacă cașul cere, în țliua scadenței. Art. 406.—1) Titlurile neplătite la prima presintare se țin de către oficiul destina- tar la disposițiunea debitorilor în termen de 7 dile, cari pot veni în acest timp să le plă- tâscă. El trebue să fie prevenițl despre acâsta de către oficiul respectiv. 2) Termenul de 7 dile se socotesce cu în- cepere din diua ce urmâză dupe aceea a pri- mei presentărl. 3) Când depunătorul a cerut printr’o ad- notație pe borderoti ca, dupe o presintare fără resultat, titlurile să ’i se înapoeze imediat, saii să se predea altor persone indicate nomi- nal pe borderou, trebue să ’i se satisfacă ce- rerea. Art. 407.—1) Sumele încasate, dupe ce se va scădea retribuțiunea de 10 bani pentru fie-care efect incasat, valorea timbrelor fis- cale aplicate pe efecte și taxa ordinară a mandatelor poștale se convertesc într’un mandat postai care va purta în cap scris cu- vântul: recouvrement. Taxa mandatului se calculâză tot-d’a-una dupe suma totală in- casată. Art. 408. — 1) Valorile de incasat în urma schimbărel de reședință a destinatari- C (a se inapoia depunătorului) Oficiul postai . Valorile în sumă de . expediate la............ domiciliat.............. . de D. . concurența sumei...................................................................... Acâstă sumă, dupe ce s’a scăzut taxele și cheltuelile specificate următore, este con- ținută în mandatul postai aci anexat. Valdrea titlurilor depuse , . Valdrea a Valârea titlurilor încasate . . Taxa proporțională a mandatului . . Scățlându-se Retribuțiunea ........................ Valdrea timbrelor fiscale........... Guveniți depunătorului . , * Se va indica numărul lor în litere complet. lor pot fi reexpediate la noua destinație și nu dati loc la nici un adaos de taxe. 2) Dacă plicul reexpediat va coprinde tâte valorile de incasat depuse într’ânsul, o- ficiul nouel destinațiunl va proceda la inca- sare ca și când valorile ’l-ar fi fost adresate lui de la început. In atare cas, ultimul oficiu de incasare va nota pe borderoul special (vețll art. 403) în modul următor: reexpe- diat ăe oficiul N. N. 3) Din contră, dacă cestiunea este pentru un plic ce conține mai multe efecte de inca- sat de la diferiți debitori, dintre cari numai una sati mal multe bucăți se reexpediază în urma schimbărel de reședință a unul debi- tor, oficiul de la noua reședință va trimite prin mandat postai din oficiu suma incasată, sati, în cas de a nu fi incasat, înapoiază efec- tele oficiului de la care le-a priimit (art. 102); acest din urmă rămâne singur însărci- nat ca să lichidezecompturile cu expeditorul. Art. 409.—1) Valorile cari n’ati putut fi incasa te pentru un motiv ore-care, se îna- poiază depunătorului în modul prevățlut la art. 110 ce urmâză. 2) Causa neincasărel se menționâză fără altă constatare, fie pe o notiță alăturată la titluri, fie pe dosul borderoului special (C) menționat la art. 110, cum în cașuri identice se motivâză și la scrisorile căzute în rebut. Art. 440.—1)Valorileneplătite, precumși mandatele emise pentru valori încasate, tre- bue săfie însoțite de un borderoîi special (Q și adresate oficiului de depunere într’un plic recomandat din oficiti (O) conform modelelor ce urmâză. In cas când plicul nu conține va- lori neplătite, recomandația din oficiti nu este necesară, și trebue să se ștârgă de pe plic (D) cuvintele de prisos. Stampila cu dată a oficiului care a făcut încasarea ati fost încasate până la titluri neincasate . . I 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2781 O Oficiul postai.... V L O ii £ NEIJVCASATH D-lui.... (Nu se plăfesce factorului nici o taxă) 2) Borderoul menționat la § 1 ce precede trebue să conție: a) Stampila de (li a oficiului însărcinat cu incasa rea; b) Numele și adresa depunătorului, data depunerel și valdrea titlurilor depuse ; c) Valdrea mandatului; d) Suma specificată a cheltuelilor; e) Totalul sumei din valorile incasate; f) Numărul și valdrea totalurilor neinca- sate. 3) Totalul mandatului și a cheltuelilor tre- bue să fie egal cu totalul sumei valorilor in- casate. 4) Adunarea sumelor incasate și neincasate trebue să for meze totalul exact al valorilor originale depuse. 5) Indicațiunile inutile ale borderoului se Șterg. 6) Borderourile de lichidare ce ar lipsi sau ar fi neregulate se cer sau înapoiază direct de la oficiu la oficiu. Art. 111.—Pentru încasarea valorilor se vor trimite direcțiune! generale, la finele fie- TARIFUL APLICABIL OBIECTELOR DE MESAGERII PENTRU GREUTATE TAXA PENTRU VALOARE TAXA OBSERVAȚIUNI Ler Le! B. Până la 5 kgr. inclusiv 1 20 Până la 500 lei inel 1 20 Pentru fie-care kilogram sau fracțiune de kilogram ce trece peste 30 ki- Până la 6 kgr. inclus. 1 40 » „ 1.000 r. „ 1 30 lograme se adaogă la taxa de 6 lei câte 20 bani. 7 1 60 » „ 2.000 » » 1 60 Pentru fie-care mie de lei sau fracțiune de 1.000 leî ce trece peste 30.000 lei " ’ 9 » » 1 80 ” „ 3.000 » » 2 90 se adaogă la taxa de 6 lei câte 10 bani. , „10 „ 1 20 » „ 4.000 » » 2 20 « » 11 „ „ 2 40 ’ , 5.000 » * 2 50 - ,12 „ „ ' 2 66 ” „ 6.000 » » 3 80 > . 13 „ „ 2 80 » , 7.000 » „ 3 10 » » I4 „ 2 20 » „ 8.000 » » 3 40 » »15 , , 2 40 ” . 9.000 » » 3 70 „ „16 „ „ 3 60 » „ 10.000 » « 3 20 „ » 17 „ * 3 80 « „ 11.000 » » 4 40 » „ 18 „ „ 3 20 » „ 12.000 » » 4 60 » »19 „ „ 3 40 » „ 13.000 „ t 4 80 » « 20 „ „ 3 60 « 44.000 n » 4 20 ” „ 21 „ , 4 80 ” „ 15.000 » » 4 40 ” „ 22 „ „ 4 20 » „ 16.000 » » 5 60 ” » 23 „ , 4 40 ’ „ 17.000 » » 5 80 » » 24 „ „ 4 60 ’ „ 18.000 » » 5 10 » „ 25 , x 4 80 » „ 19.000 » » 5 20 „ „ 26 „ „ 5 ” „ 20.000 » » 5 30 ” „ 27 „ w 5 " „ 21.000 » * 5 40 - „ 28 , 5 " „ ‘22.000 « » 5 50 ” „ 29 „ n 5 ” „ 23.000 « » 5 60 • - 30 , , 5 " „ 24.000 n „ 5 70 , 6 ” „ 25.000 » » 5 80 ’ „ 26.000 , „ 6 90 " „ 27.000 » „ ” „ 28.000 » » ” „ 29.000 » » * x 30.000 • » cărei luni, situațiuni speciale chiar in alb dacă n’au urmat operațiuni, făcând men- țiune despre acăsta. CAP. XXXV Serviciul mesageriilor Art. 112. —Serviciul mesageriilor coprinde transportul coletelor cu mărfuri cu sau fără valdre declarată, al valorilor în hârtii și al banilor în numerar. Tariful și taxarea Art. 113. — Tariful mesageriilor are de basă, pentru formarea taxelor, greutatea și valdrea declarată a obiectului. Art. 114.—Taxele progresive sunt fixate și se percep conform următorului tabel, cu es- cepțiune pentru scrisorile a căror valdre de- clarată nu trec peste suma de 500 lei inclu- siv cari, în ceea-ce privesce greutatea lor, sunt taxate și tratate conform disposițiunilor prevădute pentru scrisorile recomandate, iar în privința valdre! dupe tabelul tarifului de mesagerii. Perceperea taxelor Art. 115. — 1) La obiectele de mesagerii volumindse taxa pe greutate.se sporesce încă cu jumătate din cifra acestei taxe. 2) Sunt considerate ca volumindse acelea cari aii o lungime mal mare de 1.50 centi- metri pe una din fețele sale, precum și acele cari, dupe felul lor, se încarcă cu greutate și aii nevoe, la așezarea lor în transport, de un spațiu mal mare. 3) Taxa se formăză și se percepe pentru fie-care obiect în parte, când cu o singură scrisdre de expediție se expediază la aceeași adresă duoă saiî mal multe obiecte. 4) a) Perceperea taxelor pentru obiectele fără valdre până la greutatea de 5 kilograme, precum și acele cu ramburs este obligatorie la presentare; iar peutru cele cu valdre, precum și pentru cele ce au o greutate mal mare de 5 kilograme francarea este facultativă pentru expeditor; b) Operațiunea francărel obiectelor fără valdre declarată și cari nu trec peste greu- tatea de 5 kilograme se opereză prin apli- care de timbre poștale pe scrisorile de ex- pediție. 5) Obiectele de mesagerii cu valdre de- clarată se admit la expediere cu ramburs până la concurența sumei de 1.000 lei. Ram- bursarea nu se pâte face însă expeditorului de cât dupe depunerea banilor de către des- tinatar. 6) Perceperea taxei pentru rambursul unul obiect de mesagerii se operăză scă- (lându-se din suma rambursulul încasat de la destinatar taxa ordinară a mandatului pos- tai, în care trebue să se convertăscă restul rambursulul de către oficiul destinatar în profitul expeditorului. 7) Obiectele de mesagerii reexpediate la o nouă destinațiune, se încarcă în sarcina des- tinatorului cu taxa cuvenită pentru noul parcurs, atât pentru greutate cât și pentru valore. 8) Pentru perceperea taxei și depunerea orl-cărul obiect de mesagerie, oficiile poștale sunt 'obligate a libera expeditorului o chi- tanță tăiată din condica specială cu matcă, în mod gratuit, în care trebue să trăcă va- ldrea și greutatea exactă a obiectului, taxa percepută și se fie învestită cu stampila de ^i a oficiului și semnătura funcționarului respectiv. Obiectele de mesagerii oficiale Art. 116. — 1) Obiectele de mesagerii privitore. la interesele Statului, județelor și comunelor, preschimbate de către autorită- țele constituite, sunt transmise prin postă cu scutire de taxe. 2) Se transmit asemenea cu scutire de taxe obiectele de mesagerii ale stabilimente- lor de bine-facere recunoscute de Stat, ale caselor de credit agricol, ale Băncei Națio- nale adresate creditelor agricole, ale agenți- lor telegrafelor și poștelor în afaceri de ser- viciu, precum și ale miniștrilor străini și consulilor dependințl acreditați pe lângă gu- vernul țârei, dacă în țările respective mi- niștrii și consulii României se bucură de a* ceeașl favâre. 2782 MONITORUL OFICIAL 3) Obiectele de mesagerii transmise de M. S. Regele, ale Casei Sale și ale Administrațiu- neî Domeniilor Coronei către orl-cine ar fi adresat sunt asemenea scutite de taxele poș- tale. Transmiterea obiectelor de mesagerii Art. 1'17—a) Adresa și împachetarea. 1) Obiectele de mesagerii, spre a putea fi admise de a se transporta prin postă, tre- bue să aibă adresa completă conform mo- dulul prescris pentru obiectele poștei de scrisori, și împachetarea lor să fie condițio- nată solid ast-fel ca să pâtă resista la dete- riorare în timpul transportului până la locul de destinație. 2) .In regulă generală valorile de bani în numerar trebuesc a fi formate în gropurl cu volumul cubic oblung, împachetate mal ântâiu în hârtie grâsă și apoi acoperite cu pânză, mușama sau piele, fără cusături, le- gate cruciș cu sforă fără noduri și sigilate pe la încheeturl și capetele sforei cu câră tare, gravura sigiliului pote avea ori-ce in- scripțiune particulară a trimițâtorulul. Este cu totul oprit a se întrebuința, pen- tru sigilarea obiectelor de mesagerii, nasturi, degetare, monete antice, chel și alte aseme- nea cari, dupe natura lor, nu pot fi conside- rate ca sigiliurl. 3) Valorile mal mari în numerar trebuesc a fi depuse în casete sau butoiașe de lemn încheiate solid cu cue și cu sigiliurile intro- duse pe la încheeturl în găuri, cari nu vor pătrunde de cât puțin lemnul și numai în mărimea sigiliului, ast-fel ca cera să nu fie în nivel mai sus ca suprafața lemnului. 4) Valorile în hârtii trebuesc împachetate în plicuri grose de pânză și sigilate pe la în- cheeturi. 5) Pachetele cu saii fără valore declarată trebuesc a fi împachetate în pânză saii mu- șama, sau în cutii de lemn când conținutul este fragil, și legate și sigilate ca și gropuri- rile de bani. 6) In cas când un obiect de mesagerii va fi fost defectuos împachetat, din care causă în cursul transportului s’ar deteriora și ar ne- cesita să fie reîmpachetat, cheltuelile ocasio- nate poștei cad în sarcina adresantului. b) Modul presentărei 1) Obiectele de mesagerii trebuesc a fi în- soțite de câte o scrisâre de însoțire (lettre â voiture) care va coprinde adresa completă, natura și valorea obiectului ce însoțesce, pre- cum și numele și domiciliul trimițâtorulul. 2) Scrisârea de însoțire trebue, afară de acâsta, să porte în colțul stâng inferior același sigiliu aplicat la încheeturile obiectului, o dată aplicat cu câră tare și alături a duoa oră cu tuș negru, iar în colțul stâng su- perior un timbru mobil de 10 bani, conform legei timbrului. 3) O scrisâre de însoțire pâte fi relativă și la mai multe obiecte, cu condițiune însă ca fie-care obiect să fie declarat în parte. 4) Obiectele de mesagerii cari se vor pre- senta la oficiile din orașele cu porto-franc, afară de scrisâre de însoțire, vor fi însoțite și de câte o declarație a biuroului vamal local pentru libera trecere în interiorul țârei. Atât aceste obiecte cari n’ar fi însoțite de declarațiunile vamale, cât și cele ce s’ar găsi în neregula prevăzută la art. 37 din lege, se vor înainta direcțiunel generale cu raport se- parat spre a decide., 5) Atât pe frachtelede însoțire, cât și pe a- dresa obiectului se va arăta greutatea, valo- rea și natura conținutului. Pentru trimiterile cari vor conține hârtii de valore, precum man- date, polițe, obligații, cupone, etc. presenta- torii urmâză să păstreze însemnarea exactă despre tote semnele, numărul și seriele lor, pentru ca, în cas de perdere, să se potă urmări descoperirea lor. 6) Este cu totul interzis a se așe^a sub un singur ambalagiu mai multe obiecte în- chise cu diferite adrese. Acâsta fiind un pre- judiciu adus monopolului postai, personalul postai are datoria, când presupune veri-o con- travențiune de asemenea natură, de a semnala faptul oficiului postai de destinație, care, la rândul său, invită pe destinatar, și procede în presența sa la verificarea conținutului. Dacă contravențiunea este constatată, se va dresa pe dată un proces-verbal în regulă; iar obiectele nu se vor preda destinatarului de cât dupe ce va plăti atât taxele cuvenite pentru fie-care obiect taxat în parte, și amenda prevăzută la art. 108, aliniatul 2 din lege. Dacă destinatarul ar refusă achitarea, o- biectele vor fi oprite până când administrațiu- nea poștelor va urmări și supune la plată pe expeditorul lor. c) Retragerea de la expediere a obiectelor de mesagerii 1) Expeditorul unui obiect de mesagerii are dreptul de a opri expedierea fie la punc- tul de pornire, fie la cel de destinație; în ase- menea cas însă, dacă obiectul nu va fi expe- diat în cas de francare, ’i se va restitui taxa depusă, oprindu-se un drept fix de 25 bani; acâstă taxă se va plăti și pentru obiectele ne- francate în cas de retragere; iar dacă obiec- tul a fost expediat, el va trebui să achite taxa pentru parcursul efectuat atât pentru ducere cât și pentru întârcere, în cas de a nu fi fost. francat, iar în cas de francare numai taxa de înapoiere. d) Modul de procedare 1) Impiegatul postai, priimind obiectul, ’l va observa mai ântâiu cu minuțiositate dacă este conform prescripțiunilor regulamentare și apoi, cântărindu’l cu exactitate, va însemna pe declarația de însoțire greutatea în partea drâptă superiâră, taxa cuvenită la mijloc lângă adnotațiunea de franco sau porto și în partea stângă superiâră va aplica No. curent de presentare al condicei cu matcă. No. curent se va înscrie și pe obiect în mod visibil. Amploiatul este obligat, sub pedâpsă dis- ciplinară, de a înscri obiectul mai ântâiu în matcă și apoi în recepisa la care se raportă. 2) O recepisă pâte fi liberată și pentru mai multe obiecte coprinse într’aceași declarație de însoțire, însă greutatea, valârea și No. i 19 Iulie 1892 curent vor fi exprimate pentru fie-care obiect în parte. 3) In cas când cursa, pentru care este des- tinat obiectul, va fi deja pornită, se va aplica pe scrisârea de însoțire stampila cu inscrip- ția „dupe plecare*. e) Avisul de priimirea obiectului de către destinatar 1) Expeditorul unui obiect de mesagerii are dreptul a cere ca să ’i se procure un a- vis de priimirea obiectului de către destinatar. In acest cas el trebue să aplice un timbru postai de 25 bani pe scrisârea de expediție. Oficiul de origină și cel de destinație, la rân- dul lor, sunt obligate a îndeplini formalitățile prevăzute la serviciul corespondențelor pen- tru avisul de primire. f) Foia de urmărirea unui obiect de mesagerii 1) In cas când obiectul a fost expediat fără cerere de recepisă de înapoiere, tri- mițâ torul pâte cere poștei de a avea încre- dințarea expresă a oficiului de destinație și, de va fi posibil, chiar a adresantului, că obiectul a fost predat la adresă, plătind taxa specială a unei foi de reclamație exprimată în mărci poștale aplicate pe fâia menționată. 2) In cas când obiectul a fost taxat cu re- cepisa de înapoiare, și s’ar fi perdut fâia de reclamație, se dresâză din oficiu fără plată. 3) Manipulația și schimbul recepisei de înapoiare contra chitanței poștale de priimire se face ca și la serviciul obiectelor poștei de scrisori. g) Modul expedierci Expedierea mesageriilor se va face des- chisă în saci sau în mod mixt dupe exigin- țele celeritățel mi^lâcelor de transport cu care se efectuâză, și anume: deschisă, când cursa se va face cu diligența, cariola sau cu tren ordinar prin calea ferată, și închisă în saci când cursa se va face cu tren accelerat prin calea ferată, și dacă expediția mesage- riilor destinate pentru biuroul priimitor va fi mal mare de trei bucăți. I. Expedierea deschisă 1) Prin expedierea deschisă se înțelege predarea și priimirea mesageriilor între dife- riți agenți poștali bucată cu bucată. 2) Impiegatul expeditor, înainte cu o oră de pornirea unei curse, este datora separa de- clarațiile de însoțire și obiectele relative des- tinate pentru acea cursă, de a aplica stam- pila de 0 pentru expediere mal ântâiu pe de- clarațiile de însoțire obliterând timbrele fis- cale, și apoi pe mărcile recepiselor de priimire din condica de presentare, la care se raportă obiectele, de a forma pentru fie-care oficid corespondent facturele pentru expediere cu indicațiunea numelui oficiului expeditor și celui priimitor, numirea cursei (dupe punctul de pornirea și ajungerea cursei și data ex- pedierel (prin aplicarea ștampilei de ^i), a înscri în facturile respective tâte obiectele destinate pentru fie-care oficid corespondent sad pentru care acesta ar servi de interme- 19 Iulie 1892 2783 diar, bucată cu bucată, dupe numărul cu- I rent, felul obiectului, locul de presentare, adresa, locul destinației, valorea, greutatea, taxa percesă saii a se percepe, ramburs și ob- servațiele cuvenite (dacă ar avea), în colână respectivă, apoi va recapitula în litere, în rân- dul imediat dupe cel din urmă obiect, câti- mea și felul obiectelor, (exemplu: cinci gro- purl și trei pachete), subscriind pentru exacta expediere. Va înscri în condica de expediere tdte facturele, reproducându-le întocmai, în- cepând cu stațiunea cea mal apropiată și ter- minând cu cea mai depărtată. înscrierea fac- turilor în condica de expediere se va începe cu indicațiunea numirei cursei, a datei și nu- mele conductorilor și se va termina cu reca- pitulația facturelor dupe numărul obiectelor în cifre și felul lor. 3) Pentru expediere fie-care oficiu va avea și câte un Ziar de mesagerii în care va în- scrie ^ilnic tote facturile expediate în parte pentru fie-care oficiu corespondent, pe de o parte dupe numărul total al bucăților, precum și totalul taxelor cuvenite, expediate francate, iar pe de alta dupe numărul.total al bucăților și totalul taxelor cuvenite expediate nefrancate. II. Expedierea în saci închiși 1) Prin expedierea închisă se înțelege me- sageria trimisă direct de la un¹ oficiu la altul în saci închiși, fără ca conductorul care face cursa să fi intervenit la priimirea el bucată cu bucală. 2) Manipulațiunea expedierel mesageriilor în saci închiși este identică cu cea deschisă ; se complectâză însă în modul următor : Biuroul expeditor pentru mesageria în- chisă trebue să aibă duoi saci, din cari unul mic de pânză și altul mare de piele sau de pânză. Obiectele de valdre, împreună cu declara- țiile de însoțire relative se depun în sacul cel mic, iar cele fără de valâre, precum și cele de valăre al căror volum ar fi neîncăpător în sacul cel mic se vor pune în sacul cel mare în care se depune asemenea și sacul mic. 0- biectele, fie cu valdre, fie fără valdre, al că- ror volum ar fi prea mare în cât n’ar încă- pea nici în sacul cel mare, se vor lăsa pe din afară de sac. ' Obiectele depuse în sacul cel mic se vor însemna în factură pe partea stângă alături cu No. curent, prin litera a), cele depuse în sacul mare cu ; litera b), iar cele lăsate pe din afară de sac cu litera c). Sacul cel mic fiind complet, se va lega strîns la gură cu sfdră specială, grdsă și fără noduri, ale cărei căpătâie aplicate pe o bucată de carton, se vor sigila cu câră tare, dupe care, cântărindu-se cu cea mal mare exacti- tate, greutatea se va însemna pe cartonul pe care s’a aplicat sigiliul. Pentru ca operațiunea închiderel sacilor de valdre să facă probă despre sinceritatea amploiatului expeditor, obiectele se vor de- pune în saci pe rând în presența conductoru- lui și aaltoramploiați, cari vor adeveri pe fac- tură conținutul lor (exemplu: sacul gropuri- lor No., pus în sacul mare No.....seria.... MONITORUL OFICIAL coprinde obiecte în valdre totală de lei... și în greutate de... kilograme). Factura fiind trecută în registrul de pre- dare, se va depune d’asupra obiectelor în sa- cul cel mare, care se va lega, sigila și cân- tări ca și sacul cel mic. In condica de predare, facturile expediate cu obiectele închise se vor înscrie cu adno- tațiunile speciale; iar la recapitulație se va forma mai âirteiu dupe No. facturilor și bu- căților predate deschis, și apoi dupe No, sacilor închiși, și bucățile relative rămase pe din afară din saci, care se va adeveri de conduc- tori în același sens. h) Predarea expedițiunei de mesagerii la conductori 1) Impiegatul expeditor va preda factu- rile conductorului ce are a face cursa pe rând și obiectele coprinse in fie-care factură, bu- cată cu bucată; conductorul, priimindu-le, va observa mal ântâiu dacă obiectele sunt în bună stare, dacă sigiliurile, valdrea și adresa de pe obiecte sunt identice cu cele de pe declara- țiile de însoțire și înscrierile din factură; pre- darea și priimirea terminată, conductorul re- capitulându-șl obiectele priimite dupe felul lor și găsindu-le întocmai dupe recapitulația din condica de expediere, va adeveri priimirea în litere dupe No. facturilor, câtimea și felul obiectelor, subscriindu’șl numele întreg. 2) Conductorul este în drept a refusa ori- ce obiect care ’i s’ar preda în condițiunl ne- regulate. 3) Conductorul, din momentul priimirel, rămâne răspunzător de obiectele ce ’i s’au în- credințat ; el se achită de acâstă răspundere numai justificând predarea lor la destinație ; pentru acest finit, oficiul de la punctul de pornire a cursei va preda conductorului o foie de încărcare generală (marșrut) cu nu- mirea cursei ce trebue să facă, în care va în- scrie numele conductorului, data pornirel prin aplicarea ștampilei de ZL facturile și numărul bucăților. Pentru cursele cu diligență, în acâstă fâie de încărcare generală vor înscri și oficiele intermediare, de pe tractul cursei, obiectele lor pentru oficiele ce succedă în urma lor; iar pentru cele pe calea ferată sau vapor, în- cărcările se vor face în foia generală chiar de către conductor. i) Priimirea expedițiunei de mesagerii de la conductori 1) Impiegatul priimitor, îndată dupe sosi- rea conductorilor, va reclama mal ântâiu foia de încărcare generală; apoi va procede pe rând la priimirea obiectelor din facturile des- chise, și în urmă cu sacii închiși și obiectele relative lăsate pe din afară. La priimire va observa mal ântâiu dacă sigiliurile aplicate pe obiecte și declarațiile lor de însoțire sunt iden- tice și intacte; dacă valorea și greutatea indi- cate pe obiecte și declarațiile de însoțire sunt identice cu cele înscrise în facturi; dacă sacii închiși sunt în bună stare și sigiliurile apli- cate la închiderea lor intacte; dacă greutatea sacilor mari, înainta de a’i deschide, este con- formă cu adnotațiunea de pe cartonul sigiliu- lui; dacă obiectele indicate în factură cu lite- rele b și c sunt tote în ființă; dacă greutatea sacului, gropurilor este conformă cu aceea in- dicată pe cartonul sigiliului sau și în factură; apoi, deschiZându’l, va scâte pe rând obiectele coprinse într’ânsul, observând dacă sunt tote dupe numărul celor indicate cu litera a. Verificarea cântărirel și deschiderea sacilor se va face în presența conductorului și a al- tor amploiați. 2) Predarea bucată cu bucată a mesagerie- lor deschise în priimirea impiegatului priimi- tor se va face chiar de către conductorul ce a adus expedițiunea și sub nici un motiv de o altă personă, afară de cașul când el s’ar găsi bolnav și ar putea să asiste la predare; iar când nu va putea nici să asiste, priimirea se va face în presența procurorului sau a veri- unul delegat auxiliar; în acest cas predarea se va constata prin dresare de proces-verbal. 3) In cas de neîndeplinirea celei mal mici formalități de către oficiul expeditor, de dete- riorarea sacilor închiși sau lipsa de obiecte, se va dresa prescript-verbal pentru constata- rea cașului. 4) In cas de deteriorarea împachetărei obiectului sau a sigilielor lui, oficiul priimi- tor va procede imediat la deschiderea lui în presența adresantului sau, în lipsa acestuia, în’presența conductorulufsau a altor amploiați ai oficiului, pentru care se va dresa prescript- verbal în causă. 5) Se înțelege de sine că conductorul, în tâte cașurile, trebue să asiste și să subsemne prescriptele-verbale dresate în privința me- sagerielor predate de dânsul. 6) Ori-ce prescript-verbal relativ la mesa- gerii se va dresa în tot-d’a-una în triplu exemplar, din cari se va înainta unul direc- țiune! generale, altul oficiului expeditor și cel de al treilea va rămâne oficiului priimitor. 7) Impiegatul priimitor trebue să însemne în fâia generală de încărcare data (cu stam- pila de ZO ȘÎ ora sosirel conductorului. 8) Impiegatul priimitor trebue să subscrie de priimire pentru obiectele priimite de dân- sul, în presența conductorului, atât în fâia generală de încărcare cât și pe factura în care a fost coprinsă; iar când mesageriele vor fi coprinse în facturi sau saci închiși a- dresațl unui alt oficiu de cât cel care servă de intermediar, el va face priimirea în modul indicat pentru conductor la punctul de por- nire și va subscrie în fâia generală de încăr- care, apoi le va reexpedia trecându-le în con- dica de expediere ca și mesageriele proprii ale acelui oficiti. 9) Mesageriele sosite se vor copia dupe facturile priimite în condica de sosire sepa- rat pentru fie-care cursă, pentru care se va menționa, mai înainte de a începe transcrie- rea, numirea cursei, data și numele con- ductorului. 10) Condica de sosire va avea un număr curent lunar, care va succeda pentru fie-care obiect în parte ; numărul curent al condicel se va reproduce pe facturi în partea stângă lângă numărul de ordine al facturei pe de- clarațiele de însoțire, pe obiecte și pe recepi- sele lor de predare. 2784 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 11) Sacii de mesagerii se vor înapoia cu prima cursă; când nu vor putea servi oficiu- lui priimitor pentru expedierea obiectelor sale chiar către oficiul de la care s'a priimit, sacii se vor înapoia în ambele cașuri, înscriși în factura de mesagerii cu mențiunea : sacul seria.... No.... 12) Fie-care oficiu va avea și câte un (jiar de mesagerii în care se va înscrie (Jilnic tote facturile sosite în parte pentru fie-care oficiu corespondent, pe de o parte dupe numă- rul total al bucăților și totalul taxelor cuve- nite, sosite francate, iar pe de alta dupe nu- mărul total al bucăților și totalul taxelor cu- venite sosite nefrancate. 13) Oficiele cari sunt în directă cartare vor fi obligate a’și trimite reciproc cu fie-care cursă facturi de mesagerii, chiar dacă nu vor fi avut nici un obiect, cu mențiunea „fără obiecte* . Când va lipsi veri-o factură, se va cere prin telegraf, îndată dupe sosirea cursei, compt oficiului respectiv ; și dacă nu va răspunde imediat, se va refera cașul direcțiunel gene- rale. 14) Controla direcțiunel, averid în vedere tabloul general de cartare al ofieielor între ele, va fi cu cea mal mare atențiune la con- trolarea facturilor de mesagerii ca să nu lip- săscă verl-una. j) Avisele de rectificare 1) Impiegatul însărcinat cu priimirea me- sagerielor, mai înainte de a regula distribui- rea lor, este dator a verifica taxele aplicate ; și atât când ar găsi o diferință între taxa justă și cea aplicată, cât și când s’ar găsi că taxa notată pe scrisărea de însoțire nu este identică cu cea înscrisă în factura respectivă, va forma un avis de rectificare pe care ’l va transmite oficiului corespondent de la care s’a comis erdrea; acesta, constatând adevărul, ’l va înapoia imediat cu observațiunile ce ar comporta sau cu mențiunea de admitere. 2) Ori-ce rectificare în facturi, fără a fi justificată pe basa unul avis de rectificare admis, va fi respinsă de control. Distribuirea obiectelor de mesagerii Art. 118.— 1) Dupe verificarea taxelor se va forma pentru fie-care obiect câte o rece- pisă de predare, care va coprinde mențiunea dacă obiectul este francat, sau, în cas de ne- francare, taxa de plată (recepisa se păte for- ma și pentru mai multe obiecte dacă vor fi coprinse în aceeași scrisore de însoțire); pe basa acestor recepise, subscrise de către adre- sant, se vor putea libera obiectele. Scrisorile de expediție pot înlocui recepisele de predare, când eventual vor fi eliberate pe verso pen- tru acest scop. 2) Obiectele de mesagerii se predau la do- miciliul destinatarilor, sau aceștia sunt avi- sați spre a le priimi de la oficiu. In primul cas, oficiul destinatar va aplica pe recepisa de predare un timbru postai taxa de plată de 25 bani, represintând taxa ce destinatarul trebue se plătăscă pentru transportul obiec- tului la domiciliu până la 5 kilograme, sad un timbru de 50 bani când obiectul va fi mal gred; iar în ultimul cas, destinatarul, priimind numai avisul, nu este ținut a plăti nici o taxă pentru acăsta. 3) Personalul însărcinat cu distribuirea o- biectelor de mesagerii este responsabil de iden- titatea personală a destinatarilor. 4) Nici un obiect de meăagerie nu va putea fi predat adresantului mal înainte ca acesta să fi achitat taxa respectivă și iscălit chitanța de priimirea în regulă. Când destinatarul nu este cunoscut de că- tre personalul postai, mal cu sămă când este adresat poste-restante, predarea nu se va pu- tea face de cât numai atunci când reclaman- tul va dovedi identitatea sa. Constatarea identitățel destinatarului, în acest cas, se va putea demonstra prin înfăți- șarea de documente autentice sau printr’o de- clarațiune înscrisă a persănelor recunoscute morale sau solvabile, cari urmăză să atesteze că în adevăr reclamantul este cel în drept. 5) Când mal multe trimiteri sunt însoțite de o singură declarație de însoțire, priimirea sau refusul nu se pole face de cât pentru tote trimiterile; în nici un cas nu se păte li- bera numai parte dintr’ănsele. 6) Obiectele de mesagerii se vor preda di- rect persănelor către cari vor fi adresate sau împuterniciților lor legali și ad hoc, afară de cașul când aceștia vor fi interziși prin veri-o hotărîre judecătorescă contrarie. 7) Obiectele adresate minorilor se vor li- bera tutorilor lor. 8) Obiectele adresate inter^ișilor se vor li- bera curatorilor lor. 9) Obiectele adresate persănelor arestate sau celor internate în veri un spital se vor libera șefilor acelui institut, 10) Obiectele adresate diferitelor societăți se vor libera directorului, președintelui sau casierului acelei societăți. 11) Obiectele adresate companielor sau firmelor comerciale se vor libera persănelor în drept a subscrie firma sad autorisatului. 12) Obiectele adresate faliților se vor li- bera, dupe intervenirea tribunalului, sindicu- lui respectiv. 13) Obiectele adresate autorităților pu- blice se vor libera persănelor însărcinate ad hoc de către acea autoritate, în urma unei intervenirî din parte-le. 14) Obiectele adresate militarilor, grade inferiăre, se vor libera persănelor însărcinate ad hoc de către șeful corpului din care fac parte. 15) Adeverințele de predarea obiectelor adre- sate autorităților, sau cari se predau prin in- termediul verl-unei autorități deosebit de sub- semnătura delegatului însărcinat sau a șefu- lui priimitor, trebuesc investite și cu sigiliul autorităței respective; recepisa de predarea obiectului, investită cu sigiliul oficial al auto- rităței respective, este considerată ca auten- tică și liberăză pe funcționarul postai de ori- ce responsabilitate. 16) Obiectele adresate poste-restante se vor libera numai adresanților sati plenipo- tenților lor legali, cari sunt ținuți a’și proba identitatea. 17) Obiectele adresate unei persăne domi- ciliată afară din circumscripția oficiului de destinație se vor preda, dacă acâsta nu va fi, prin oficiul cel mal apropiat, pentru care scop adresantul va fi avisat prin posta rurală; avisul va fi supus la taxa de 15 bani, repre- sintată prin un timbru taxa de plată de 15 bani aplicat pe avis. 18) Când destinatarul unul obiect de me- sagerii este necunoscut, că nu se păte găsi sau că a plecat fără a ’și lăsa adresa, aseme- nea și dacă obiectul este refusat, oficiul de destinațiune va da pe dată de scire celui de origină ; acesta din urmă va invita pe expe- ditorul obiectului să facă direct prin scrisăre francată comunicațiunile sale oficiului de des- tinație. Dacă dupe un termen de 15 ^ile acesta n’a priimit nici un respuns, va înapoia obiec- tul de unde a venit și se va descărca cu taxa cu care ar fi urmat să percepă de la destina- tar, taxându’l din noîî dupe distanța res- pectivă. 19) Pentru incasarea rambursurilor de la obiectele de mesagerii oficiul destinatar este obligat a nota în factura cu care s’a priimit obiectul, No. și data mandatului postai în care a fost convertit rambursul, precum și oficiul căruia ’l a cartat; iar în cas de înapoerea obiec- tului, data facturel și numele oficiului căruia ’l a cartat, Operațiuni vamale Art. 119.—1). Obiectele sosite din străină- tate sau dintr’un oraș cu porto-franc, posta le va preda, fără scrisorile de însoțire, oficiu- lui vamal local, care va adeveri priimirea lor într’o condică specială. AdresanțiI, plătind mai ântâiu taxa poștală (dacă vor fi ne- francate), vor priimi de la oficiul respectiv scrisorile de însoțirea obiectelor ; cu acestea numai el se vor putea presinta la vamă spre a’și scote obiectele. 2) Când în localitatea oficiului de destina- ție nu se află un oficiu vamal, obiectele sosite din străinătate asigurându-se de către oficiele vamale de frontieră, chiar asupra ofieielor poștale de la punctul de destinație, acestea din urmă sunt obligate de a incasa și taxele vamale conform instrucțiunilor speciale. 3) Pentru operațiunile vamale, oficiele des- tinatare vor ține un registru special, în care vor trece tote operațiunile vamale, iar pentru taxele vamale încasate, va transmite oficiului vamal respectiv un mandat postai din oficiii, al cărui număr și data expediere! le va nota în acest registru. Drepturile de reclamație Art. 120.—1) Reclamațiunile de despă- gubire pentru mesageriele încredințate poștei, cari vor fi fost perdute, spoliate sad stricate, trebue să fie făcute în termen de 6 luni de la presintarea lor; dupe expirarea acestui termen, reclamantul nu mal are drept la nici o despăgubire; iar cercetarea trebue făcută ca măsură administrativă. 2) Ori-ce obiect va avea greutatea consta- tată la priimire și nu se va vedea vătămat sad falsificat pe din afară, saii destinatarul prii- fSuplimentl 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 2785 mind obiectul fără nici o observație, nu mai dă loc la nici o despăgubire. In cas de bănuell, constatarea și deschide- rea obiectelor nu se va putea face de cât în fața dirigintelui oficiului. 3) In cas de a se recunâsce necesară des- chiderea, se va face, fără a altera sigiliele || sau partea stricată, și dacă se vă găsi lipsă I se vor dresa trei prescripte-verbale, din cari J unul se va înainta direcțiunel generale îm- ’ preună cu corpul delictului, unul se va tri- ? mite la origină și cel d’al treilea se va păstra I în archiva oficiului. । GAP. XXXVI i Serviciul transportului călătorilor prin diligențe Art. 121.— 1) Ori-ce personă, fără dis- ■ tincțiune de posițiune socială, are dreptul, plă- tind taxele prevăzute prin lege, de a fi trans- । portat de la o localitate la alta prin diligențe, dacă pe acea linie există un asemenea ser- viciu. 2) Impiegații poștali cari vor priimi taxe pentru locurile liberate la diligențe, sunt o- bligațl a libera chitanțe din condica specială cu matcă, cari vor coprinde data pornirei că- lătorului, numele, locul, taxa și mențiunea ba- gagiului. 3) Nu se pâte priimi la postă bagagiul în cufere sau lă^li voluminâse cu un volum mai mare de 90 centimetri lungime și 60 centi- metri lățime, sau de greutate mai mare de 50 kilograme. » 4) Administrațiunea poștelor nu răspunde de cât pentru bagagiul care s’a predat oficielor poștale în regulă, adică pentru acela care este înscris în biletul de drum. Fie-care călător este dator să încuie sau să sigileze bine bagagiul predat poștei, scriind pe fie-care bucată numele său și locul unde merge. 5) Pentru obiectele mici cari nu sunt în- scrise în bilet, administrația poștelor nu ia nici o răspundere, de dre ce ele sunt lăsate în sema și îngrijirea pasagerilor chiar în tră- sură. Călătorii sunt opriți a lua cu sine în tră- suri obiecte mari sau voluminose cari ar pu- tea incomoda pe ce!-alțl călători. Asemenea este oprit călătorilor a avea cu dânșii arme de foc încărcate. 6) In cas de perderea verl-unu! bagagiu în- scris în biletul de drum, administrația poș- telor despăgubesce pe posesor: pentru cel fără valore declarată cu 2 lei de fie-care ki- logram, iar pentru cele de valâre, dupe va- lârea declarată. Bagagiele cu valârea declarată se vor trata întocmai ca obiectele de mesa- gerii, atât în privința împachetărel și sigi- lărei, cât și în privința taxărei, trecând prin facturi ca ori-ce obiecte de mesagerii. 7) Posta nu se obligă a transporta baga- giele la locuința pasagerilor, rămânând în în- grijirea lor de a și le priimi la oficiul de des- tinație. 8) Locurile diligențelor se împart în duoă clase, fie-care clasă având o taxă specială. Se consideră ca loc de clasa I numai lo- curile din cupeul diligențe! sad trăsurel în- chisă cu gămurl, iar cele-alte ca locuri de clasa II, 9) Călătorii sunt obligați a’și aduce baga- giele la postă înainte cu o jumătate oră de pornirea diligențe! spre a se putea încărca și regula taxarea prisosului peste 20 kilo- grame acordate gratis. 10) Biletele liberate pentru locurile la diligențe sunt valabile numai pentru Ziua însemnată în bilet. 11) Persânele cari, în momentul pornirei diligențe!, se vor presintă în stare anormală, sati afectate de maladii contagiâse, nu vor pu- tea fi priimite a face cursa pentru care diri- gintele respectiv va dresa prescript-verbal. Este asemenea interzis luarea câinilor în diligențe. 12) Conductorii sunt datori a priveghia pentru păzirea bunei ordine în cursul călă- toriei, în care cas pasagerii sunt datori să asculte pe conductor. 13) Conductorii vor fi aspru pedepsiți dacă se vor opri pe la hoteluri sau cârciume fără necesitate absolută, saii dacă vor fi priimit persâne saii obiecte afară de cele însemnate în marșrut. Fie-care pasager este liber a opri unor asemenea persâne suirea în trăsură și a încu- nosciința cașul la cel ântâiii oficiu postai. 14) Conductorii, surugiii și toți impiegații postai! sunt datori a se purta cuviincios cu pasagerii. Se cere însă de la pasageri a păzi buna cuviință, nefiindu-le permis, în nici un cas, a se satisface singuri, ci a aștepta până la cel ântâiii oficiu postai, unde va reclama di- rigintelui respectiv, care este ținut a cerceta cașul și a face satisfacțiunea cuvenită. CAP. XXXVII Serviciul postai interior Art. 122.—1) Dirigințiide oficii sunt da- tori a ține un registru în care vor nota por- nirea și sosirea curselor efectuate prin dili- gențe sau cariole; pentru ori-ce întârziere peste ora reglementară indicată în planul de curse vor dresa proces-verbal și vor notifica cașul direcțiunel generale. 2) Pentru abaterile impiegaților de la re- gulile transmisiune!, pentru lipsurile nemo- tivate din serviciu, etc., diriginții de oficii vor nota, în registrul prescriptelor-verbale, tâte penalitățile aplicate, raportându-le și direcți- unel generale. 3) Impiegații de serviciti nu vor putea usa de imprimatele și ștampilele poștale de cât numai pentru serviciul pentru care sunt des- tinate ; acei cari vor deturna sati tolera de- turnarea și întrebuințarea lor vor fi pasibili de penalitățile prevâțlute de codul penal. 4) Diriginții de oficii fiind responsabili de întrâga manipulație, precum și de taxele în- casate de către impiegații subalterni, sub nici un cuvânt nu vor tolera lipsele de bani, or! cât de mică ar putea fi suma, raportând imediat direcțiunel generale pe cei abusivl. 5) Diriginții de oficii au de atribuțiune Zilnică, sub responsabilitatea lor personală : a) De a se asigura dacă ridicarea scrisori- lor de prin cutii se face în tâte Zilele și la orele reglementare; b) Dacă stampilarea și obliterarea mărcilor aplicate pe obiecte se face în mod regulat, c) De a asista la deschiderea pachetelor; obiectelor poștei de scrisori; d) De a verifica dacă taxele aplicate obiec- telor de mesagerii sunt conforme cu legea ; e) Dacă tâte obiectele presintate s’au ex- pediat la destinația lor; f) Dacă obiectele sosite s’aii predat tâte la adresa lor și dacă cele nepredate sunt jus- tificate de o causă âre-care menționată pe obiect sau scrisâre relativă de însoțire; g) Dacă manipulația expedierel și priimirel obiectelor în genere se face conform regula- mentului; h) Dacă dupe verificarea taxelor pentru erorile constatate sau format și expediat a- visele de rectificare cuvenite; i) Dacă există tâte recepisele pentru obiec- tele în genere predate și sunt subsemnate de cei în drept; j) Dacă adunarea taxelor în scripte este exactă; k) Conservă tâte actele de compturi până Ia înaintarea lor la direcțiunea generală. Art. 123.—Diriginții de oficii nu pot dis- pune de banii casei, afară de cașurile în cari legea ’i acordă voe de a face plăți cu modul de rambursare (art. 48 din lege). Art. 124.—Dirigințiide oficii nu pot face nici o scădere de taxe în acte cari nu va fi basată pe o aprobare a direcțiunei generale, cifrele scrise în condici în minus sau plus nu se pot îndrepta ; se pot șterge însă cu o trăsură și scrie d’asupra în dreptul lor ci- frele exacte cu cernălă roșie. CAP. XXXVIII Regimul taxelor telegrafice și poștale Interne și al condițiunilor de transmitere Art. 125.— Taxele telegramelor interna- ționale se vor percepe în conformitate cu convențiunile încheiate sati cari se vor în- cheia cu țările străine. Tarifa taxelor pentru corespondențele in- terne nu are nici o înrîurire asupra taxelor de cari sunt pasibile schimbările internațio- nale ale poștei de scrisori; dar pentru obiec- tele de mesagerii ce sosesc din străinătate și se expediază pentru străinătate, deosebit de taxele internaționale cuvenite Statelor prin cari trec, trebue să se taxeze dupe tarifa in- ternă de mesagerii. Condițiunile de transportarea coresponden- țelor și obiectelor de mesagerii din și pentru străinătate sunt cele determinate prin con- vențiunile speciale încheiate saii cari se vor încheia cu Statele străine, prevăZute în tari- fele respective. CAP. XXXIX Disposițiuni privitâre la ambele ser- vicii.—Administrația șl comptabilltatea oficielor telegraio-postale Art. 126.—1) Corespondența administra- tivă a oficiului cu direcția generală precum și cu cele-alte autorități este de alribuțiunea specială a dirigintelui de oficiti. 2) Este oprit diriginților de oficii de a con- 3 2786 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 funda taxele telegrafice sau poștale cu banii proprii în casa oficiului. 3) Pentru orl-ce sumă sau lipsă de taxă constatată de direcțiunea generală, dirigințil sunt imediat responsabili către direcțiune, rămânând în drept a se rambursa din sala- riul impiegatului negligent și, în cas de trans- ferare a acestui din urmă, prin dirigintele oficiului unde a fost permutat; nu este per- mis a se întârzia încasarea lipsurilor pentru cari a primit ordonanțe. 4) Dirigințil sunt obligați a incasa sumele de taxe ordonanțate pe a lor răspundere cu procent de 5 ®/₀ pe an, calculându-se de la epoca comiterel lor până la data incasărel. 5) Tote încasările țlilnice din taxe telegra- fice sau poștale, venituri extraordinare, a- menZ>, etc., se vor trece țlilnic în Ziarul ca- sei de venit; asemenea, dupe natura venitu- rilor, în cele de pârtiei și va trebui ca la în- cheierea lunei suma totalurilor de venituri speciale din ^iarul de partide să fie cores- punZătore cu suma totală din Ziarul de casă. 6) Veniturile încasate, orl-carl ar fi suma lor, se vor vărsa regulat din 10 în 10 țlile la casieria respectivă a districtului în care se află situat oficiul, sub penalitatea disciplinară contra diriginților respectivi, în cas de negli- gență. 7) întârzierea vărsare! veniturilor pote fi justificată numai când, în lipsă de fonduri speciale pentru achitarea mandatelor poștale sosite, se va fi recurs spre ajutore la venitul oficiului. 8) Recepisele de vărsare se vor înscri atât în Ziarul casei cât și în cel de partide, ime- diat dupe efectuarea vărsăref, și apoi se vor înainta direcțiunel generale, sub penalitatea disciplinară pentru dirigințil respectivi în cas de negligență. 9) Pentru constatarea vărsărilor efectuate la cașuri de inspecțiunl, dirigințil sunt ținuți a cere casierilor respectivi să le certifice în libretul de vărsări data, No. și suma co- prinsă în fie-care recepisă de vărsare; libretul de vărsare servă ca act personal dirigintelui până la cercetarea gestiunel sale relative de către curtea de compturi. 10) Compturile lunare se vor înainta în termen de Zece Zile maximum dupe expirarea lunei la care se raportă la direcțiunea gene- rală, care, dupe controlarea lor în detail, le va înainta în cercetarea curței de compturi. 11) Compturile lunare poștale vor co- prinde : I. Copie de pe jurnalul de partide în foie volantă; II. Copie de pe jurnalul casei de venit tele- grafic sau postai, la care urmâză a fi cusute ca acte justificative: jurnalele de casă ale biurourilor poștale rurale, ordinele în copie și listele de mancurl în original pentru înca- sarea mancurilor ; iar pentru tdte cele-alte diferite încasări, spre exemplu : amenZI și venituri extraordinare, se anexâză la jurnalul casei copil legalisate spre constatarea prove- nienței acestor venituri; III. Acta jurnalului de grop uri și pachete sosite și expediate; lista scrisorilor căZute în rebut, comptul de încasarea taxelor din man- date poștale interne, externe și recouvremente. Tabloul de scăderile mesageriilor interne și externe. Comptul de abonamente la că- suțe. Comptul de abonamente la diligențe. Jurnalele de scrisori sosite și expediate ale biurourilor poștale rurale cu listele de scri- sori căZute în rebut. Recapitulația generală a veniturilor, specificând venitul din fie-care categorie; IV. Acta facturilor de mesagerii interne ; V. Acta marșrutelor și foilor de încărcare ; VI. Acta facturilor de mesagerii externe ; VII. Acta registrelor de mesagerii externe sosite și expediate, form. 211; VIII. Acta registrelor de mesagerii externe sosite și expediate, form. No. 268; IX. Acta copielor de pe facturile de mesa- gerii transitate; X. Acta condicilor â-souche de presenta- rea mesagerielor; XI. Pachetul cu scrisorile francate și ne- francate căZute în rebut pe fie-care lună îm- preună cu lista lor; XII. Scrisorile recomandate căZute în re- but se înaintâză direcțiunel, la fie-care finit de trimestru, împreună cu o listă cu separat raport; XIII. Comptul timbrelor întrebuințate pentru francarea scrisorilor, la care urmăză a fi cusute notele oficiului postai central cu cari a priimit timbrele și procesele-verbale ale debitanților; XIV. Comptul timbrelor (taxa de plată) pentru scrisorile cu porto, la care urmâză a fi cusute notele oficiului postai central de priimirea timbrelor; ambele aceste duoă comp- turl se trimit la direcțiune cu un singur ra- port în termen de cinci Zile dupe finitul fie- cărei luni; XV. Acta oficiului cu tablourile statistice poștale arangiate alfabetic; XVI. Acta oficiului cu tablourile statistice telegrafice arangiate alfabetic; XVII. Acta biurourilor rurale a tablou- rilor statistice; 12) Compturile lunare telegrafice vor co- prinde : I. Copia Zarului casei de venit, însoțită de originalele actelor justificative pe cari se basâză încasarea veniturilor extraordinare ale sumelor de taxe, etc. (oficiele de cale ferată sunt dispensate); II. Copia Zarului de partide (oficiele de cale ferată sunt dispensate); HI. Condicile chitanțelor cu matcă de in- casarea taxelor telegrafice în genere; IV. Acta telegramelor presintate interne private; V. Acta telegramelor presintate interne de Stat; VI. Acta telegramelor presintate interna- ționale private; VIL Acta telegramelor presintate interna- ționale de Stat; VIII. Acta circulărilor sosite; IX. Acta telegramelor sosite și transitate internaționale, private de Stat (la un loc). La oficiele de control, telegramele mențio- nate sub No. IX se despart pentru fie-care frontieră și fir în parte: a) Acta telegramelor (credit) originale din străinătate și destinate pentru oficiul de con- trol sau orl-eare altul, fie din țâră, Ce din străinătate; b) Acta telegramelor (debit) originale de la orl-care alt oficiîldin țâră și destinate pen- tru străinătate. X. Acta telegramelor transitate interne private și de Stat (la un loc); XI. Registrul telegramelor interne și ex- terne presintate și sosite numai, cari vor avea indicarea cu răspuns plătit, adeverire de priimire; XII. Dosarul adeverințelor de predarea te- legramelor, cari la oficiele de control vor fi separate pe categorii în duoă : a) Pentru telegramele interne; b) Pentru cele internaționale. XIII. Registrele de control, de debit și credit pentru fie-care frontieră și fii’ în parte; XIV, Registrul telegramelor presintate in- terne și internaționale de Stat; XV. Statisticile. 13) Sumele totale din Ziarul casei de ve- nit și din condicile chitanțelor cu matcă tele- grafice la încheierea lunei vor fi certificate în litere și se vor investi cu sigiliul și semnă- tura dirigintelui oficiului respectiv. 14) Actele de telegrame și dosarele de ade- verințe fiind în număr prea mare, se pot forma și mal multe volume, șnuruite, nume- rotate șisigilate. Registrele vor fi asemenea șnuruite, nu- merotate și sigilate. 15) Sumele totale din Ziarul casei de ve- nit și din condicile chitanțelor cu matcă poș- tală, la încheierea lunei, vor fi certificate în litere și se vor investi cu sigiliul și semnă- tura dirigintelui respectiv. 16) Actele de facturi în genere precum și orl-ce alte acte, cari se vor compune din mal multe file, vor fi șnuruite, numerotate și si- gilate. 17) Supraveghierea serviciului și contro- larea compturilor biurourilor rurale incumbă mal ântâiu dirigintelui oficiului de Stat de care depinde și care va fi răspunZător pentru orl-ce abatere de la datorii din partea expe- ditorilor rurali, pe care nu o va fi adus la cu- noscința direcțiunel generale. 18) Compturile biurourilor rurale se vor intercala, dupe natura serviciului, în actele respective ale oficiului resident; iar venitul se va incasa în Ziarul casei de venit și de par- tide, cu mențiunea expresă despre proveniența lui. 19) Controlarea compturilor telegrafice și poștale de la oficiele de cale ferată fiind de resortul administrațiunel telegrafo-postale, acâsta,la finele fie-cărei luni, va dresa câte un compt general, dupe priimirea actelor de la direcțiunea generală a căilor ferate. 20) La finele anului budgetar, fie-care di- riginte este obligat, sub pedâpsă prescrisă de art. 17 al legei organisărel curței de comp- turl, a trimite grefei acelei curți comptul anual de gestiune; tot asemenea este ținut fie-care diriginte, la cas de transferare, până în Ziua predărel oficiului, să șl încheie comp- turile de gestiune pe timp cât a dirigiat acel 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2787 oficiu, și să le înainteze direct grefei acelei înalte curți; iar parchetului acelei curii ’i se va comunica, cu separată notă, No. adresei și data înaintărel acelor compturi. Dirigintele-comptabil al oficiului postai central va înainta înaltei curți de compturi situațiunea generală de priimirea și distribui- rea timbrelor în cursul anului. Statistice Art. 121.—Oficiele telegrafo-postale sunt obligate a ține și înainta direcțiunel gene- rale tabele statistice dupe tâte actele lor de manipulație, conformându-se instrucțiunilor speciale, având în vedere disposițiile legei pentru organisarea serviciului statistic în ceea ce privesce exactitatea datelor. Archive Art. 128. — Registrele și actele de mani- pulație se vor conserva în archivele oficielor în timp de duoi ani; iar actele de corespon- dență și Monitorele oficiale se vor conserva în timp de 10 ani; dupe acest termen, direc- țiunea generală le va vinde în profitul Sta- tului, cum va crede mal avantagios; însă ac- tele de corespondență se vor da numai fabri- celor de hârtie, în saci sigilați, spre a se transforma în pastă, sub sujpraveghiarea unul amploiat telegrafo-postal. Disposițiuni transitorii Art. 129.—Tote disposițiile contrarii re- gulamentului de față, privitâre la manipula- ția serviciului telegrafo-posta), sunt și rămân abrogate. CAROL I, Prin grația lui Dumne^eă și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne; Văzând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 2 din 26 Maiu 1892, Art. I. Am decretat și decretăm: REGULAMENT pentru aplicația legei de exploatație telefonică Art. 1. Serviciul telefonic urban consistă într’un număr nelimitat de stațiuni publice, o stație centrală și din liniile conductâre ne- cesare rețelei. Art. 2. In orașe mal mari se pot înființa, în cas de necesitate, mal multe stațiuni cen- trale. Art. 3. Stațiunile se împart: a) Stațiunile abonaților cari sunt instalate la domiciliurile, biurourile, stabilimentele sau depourile abonaților ; b) Stațiunile publice cari de ordinar se in- stalâză în localurileoficielor telegrafo-postale. Art. 4. Fie-care din stațiunile mal sus in- dicate este în comunicație cu stațiunea cen- trală prin câte o liniă proprie. Art. 5. Abonamentele, la o rețea telefonică, sunt de duoă feluri, și anume: aj Abonamente anuale, și b) Abonamente pe serii de câte 50 con- vorbiri. Art. 6. Abonamentele anuale comportă întrebuințarea unei linii telefonice ce va pune în comunicație domiciliul, biuroul, atelierele sau stabilimentul abonatului cu o stațiune centrală de telefâne. La domiciliul, biuroul, atelierul sau stabi- limentul abonatului stația telefonică perma- nentă se compune din un generator de elec- tricitate, de un aparat receptor și transmițâ- tor și un dispositiv de chiămare și altul de apărarea descărcăturilor de electricitate at- mosferică. Art. 7. Abonamentele pe serii de câte 50 conversațiunl conferă abonatului saii repre- sentanților săi desemnați dreptul de a con- vorbi dintr’o stație publică sau chiar de la o stațiune permanentă, dacă abonamentul este pentru conversațiunl inter-urbane. Art. 8. Abonamentul conferă abonatului sau succesorului sâii dreptul de a corespunde prin stația sa telefonică cu toți abonați! rețe- lei la care s’a abonat. Art. 9. Persânele cari frecuentăză un club, stabiliment public sau veri-ce alt local unde se află o instalațiune telefonică abonată, pot conversa prin telefon cu permisia abonatului, cu condițiune de a nu plăti nimic titularului abonat. Art. 10. In tot timpul abonamentului, abonatul pâte, cu atorisațiunea direcțiunel generale a telegrafelor și poștelor, să cedeze unei terție persâne drepturile sale de abona- ment, cu obligațiunea pentru abonat de a ră- mâne răspunzător de plata integrală a sumelor de abonament pe tâtă durata contractului, Art, 11. Abonamentele la stațiuni perma- nente se fac printr’un contract prin care se stabilesce drepturile și datoriele abonatului; iar abonamentele la serii de câte 50 conver- sații se fac prin simple cărți de abonament personale. Art. 12. Numele abonaților sau cesionari- lor sunt înscrise pe o listă care li se distri- bue periodic și gratuit. Art, 13. Diversele aparate ce compun o stațiune completă și anume: generatorul de electricitate, aparatul telefonic cu soneria sa, parafulgerul, precum și materialul de linie, sunt procurate de Stat. Liniile, stațiunile telefonice și accesoriile sunt instalate și întreținute de direcțiunea generală a telegrafelor cu cheltuiala sa. Accesoriile, precum: sonerii speciale, mo- bile și efecte de lux (pupitre, rezemători, etc.), cu care abonatul completâză instalațiunea unei stațiuni permanente pentru înlesnirile sau conveniențele sale personale, rămân în sarcina abonatului, care este dator a le achita costul dupe devisul ce se va întocmi de di- recțiunea generală a telegrafelor și vor ră- mâne proprietatea abonatului. Tâte deteriorările, cari ar fi resultatul unul fapt exterior sau a unei întrebuințări anor- male, vor fi în sarcina abonatului. Art. 14. Stația abonatului se stabilesce în locul desemnat de el, în localul ce ocupă. Abonatul ia în sarcina sa diversele repa- rațiunl ce comportă stabilirea sau desființa- rea or! mutarea instalațiunilor. Ori-ce lucrare de instalație începută, dar modificată dupe cererea abonatului, este în sarcina acestuia. Art. 15. Este interZis abonatului de a an- gagia sau lega verl-un alt fir de acela ce 'i se' desemnă pentru usul săti; de a demonta saii deplasa firele, aparatele și accesoriile, ori de a face veri-un fel de modificare în instala- ția sa. Administrația 'șl reservă facultatea dea in- troduce în instalațiile stațiunilor tâte schim- bările ce ea va crede utile funcționărei ser- viciului, Art. 16. Abonatul trebue să acorde agen- ților administrațiunei, însărcinați cu serviciul telefonic, intrarea în locurile unde sunt in- stalate linia și stația. Art. 17. Stațiile telefonice locale de ori-ce categorie pot fi puse în comunicație cu ori- care stație telefonică dintr’o altă localitate. Asemenea comunicațiunl, numite inter-ur- bane, se vor taxa dupe tariful ce se stabilesce de consiliul de miniștri și care se va publica prin Monitorul 'oficial și se va afișa la tâte oficiile telegrafo-postale. Gomptarea taxelor și a convorbirilor abo- naților de către organele serviciului telefonic vor fi recunoscute de exacte de către abonați. Totuși administrațiunea pâte supune ca- șurile unei revisuirl spre a corige, pe cât po- sibil, erorile eventuale ce s’ar fi strecurat în comptarea taxelor convorbirilor. Plata abonamentelor la rețele locale, pre- cum și taxarea conversațiunilor vor fi con- form art. 11 din legea de exploatație telefo- nică. Art. 18. Abonamentul începe a fi utilisat din Ziua când instalațiunea stațiunel permite comunicația cu rețeaua. Art. 19. Abonamentele la stațiuni perma- nente nu se acceptă pentru termene mal mici de 3 ani, cu începere de la 1 Aprilie sau 1 Octombre, care precedăză Ziua contractărel abonamentului. Abonamentele la stațiuni publice sau pen- tru convorbiri inter-urbane nu pot fi admise pentru mal puțin de 50 convorbiri, socotite a câte 5 minute convorbirea. Art. 20. Dupe prima periâdă de 3 ani, abonamentul se consideră ca reînouit din an în an dacă el nu a fost denunțat de abonat cel puțin cu o lună înaintea expirărel. Art. 21. In cas de deces al abonatului, contractul de abonament ’șl continue efec- tele. Art. 22. Costul abonamentelor și ori-ce alte taxe sau plăți se varsă la oficiul telegrafo- postal din localitatea rețelei la care se face abonamentul. Abonamentele se plătesc în primele 15 Zile ale lunelor Aprilie și Octombre ale fie- cărui an. Cu tâte acestea primul semestru și spesele de prima instalație se plătesc în momentul semnărel contractului. Art. 23. In cas când abonamentul nu s’a plătit la epocele indicate de art. 22, contrac- tul se consideră resiliat de fapt, fără nici o somațiune de punere în întârZiare, și abonatul rămâne responsabil de tâte daunele ce ar pu- 2788 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 tea resultă pentru administrație din resiliarea contractului. Art. 24. Statul nu este supus nici unei responsabilități pentru serviciul coresponden- ței private pe cale telefonică. Ori-ce executare de lucrări care nu ar fi necesitată de o greblă imputabilă abonatului și ar avea de consecință o întrerupere de ser- viciu mai mult de 15 țlile, va atrage cu sine obligațiunea pentru direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor de a ’I compta numă- rul convorbirilor neefectuate în abonamen- tul anului următor. Art. 25. Corespondența telefonică p6ie fi suspendată de guvern, fie separat pe una sau mai multe linii, fie pe tote de o-dată. Art. 26. întinderea rețelei urbane, natura sa, durata cotidiană a serviciului și tdte mă- surile'ce vor fi necesare executărel serviciului, se determină prin decisiuni administrative, cărora abonatul este ținut să se conformeze. In cas de neexecutarea disposițiunilor cari precedă, și în special când linia este utilisată în alte condițiunl de cât acele determinate prin regulamente și instrucțiuni, administra- ția pâte suspenda comunicația telefonică. Dacă 8 $ile dupe o somație notificată prin scrisdre recomandată iregularitățile semna- late nu au încetat, administrația pote să re- tragă definitiv abonatului întrebuințarea in- stalațiunel sale telefonice, și abonatul rămâne responsabil de tote daunele ce ar putea să resulte pentru administrație. Art. 27. Comunicațiile sunt date dupe or- dinea strictă a cererilor. Duoi corespondenți nu pot să ocupe o linie mal mult de 10 minute, când alte persone așteaptă lăndul lor de a comunica. In acest din urmă cas, dacă dupe expira- rea celor 10 minute reglementare corespon- denții nu se conformă invitațiunel care le este făcută de a înceta conversația, comunicația li se va retrage din oficiti. Art. 28. Ori-ce abonat al unei rețele tele- fonice obține, justificându’și identitatea, drep- tul de a corespunde cu preț redus prin in- termediul stațiunilor publice, pe basa art. 11 și 12 din legea de exploatare. Cărțile sunt liberate de la administrația telegrafelor și poștelor dupe cererea abo- natului. Art. 29. Cărțile sunt personale. Pentru abonamentele subscrise de o firmă, cărțile se liberăză unei singure persone desemnată de abonat. Art. 30. Cărțile liberate abonaților nu sunt valabile de cât pentru anul în care s’a liberat. Art. 31. Abonamentul aplicabil seriilor de 50 convorbiri se plătesce în momentul liberărel cartelelor. Art. 32. Telegramele telefonate se priimesc de stațiunea telefonică centrală numai în con- dițiunl de distribuire prevăzute pentru tele- gramele ordinare. Art. 33. Taxele de timbru și înregistrare și ori-ce alte taxe ar comporta natura con- tractului sunt în sarcina abonatului. Art. II și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 13 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.471. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 21.752, Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm dupe concurs: In postul de șef de biurou, în direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, pe actualii oficianțl inferiori gradul I Vasilescu Constan- tin și Stoenescu Idn II. In clasa de oficianțl superiori gradul III pe actualii oficianțl inferiori gradul I Penescu Mihail, Silivestru Ștefan, Creangă Vasile, Bar- tolani Hector, Boicescu Ulyse, Steliu Petre, lonescu Mihail I, Sion Ștefan, Mihali Ignat, Botez Ion II, Manolescu Ștefan, Lascar Con- stantin, Niculcea Constantin, Lafcovici Ale- xandru și Popovici Mihail. Art. II. Aceste înaintări se vor considera pe diua de 15 (27) Iulie 1892. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.518. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre - tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.845; Pe basa votului consiliului județului Con- stanța dat în ședința de la 27 Iunie 1892; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Constanța, pe exer- cițiul 1891 —92, următârele viremente: Lei B. 318 35 se vor lua de la art. 9, § 1, cap. II, anuitatea împrumutului de 400.000 lei, cari se vor repartisa în modul următor: 35 — se vor adăoga la art. 43, § 2, cap. VIII, pentru întreținerea ares- taților, etc. 80 — idem la art. 44, același capitol, me- dicamente, luminat, etc. Lei B. j 35 se vor adăoga la art. 45, același capitol, înființarea și repararea mo- bilierului. 200 — idem la art. 48, § 1, cap. IX, pen- tru întreținerea alienaților. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat Ia depațtamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.485. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, senetate i Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.947; Pe basa art. 112 din legea comunală. Am decretat și decretăm : Art. I. Budgetele, ordinar și al drumurilor, votate de consiliul comunei urbane Ploescl, pentru exercițiul 1892—9 3, se aprobă de Noi cu următârele modificări: a) In budgetul ordinar Let B. La venituri 16.633 89 prevă^uți la art. 26, cap. V, din excedentul anului 1891—92, se suprimă. 54.790 51 se vor înscrie sub un osebit ar- ticol, la cap. V, excedentul nu- merariu ce se constată că a resultat pe stima exercițiului 1890—91. La cheltueli 90 — prevti^uți la art. 3, § 1, cap. I, stat No. 1, salariul unui archi- var, se reduc, fixându-se la 140 lei mensual pe primele trei luni și la 150 lei mensual pe ultimele nuoti luni. 450 — idem, idem, salariul șefului comp- tabilitățel, se reduc, fixându-se la 250 lei mensual pe întregul an financiar. 180 — idem, idem, salariul unui inten- dent, idem, fixându-se la 120 lei mensual pe ultimele nuoă luni. 300 — idem la art. 10, § 1, cap. II, stat No. 2, remisa antrepreno- rului acciselor pentru percepe- rea venitului de Ia mtisurăttirea productelor cu hectolitru, idem, rămânând alocațiunea de 1.500 lei și suprimându-se din redac- țiunea articolului cuvintele: „cu restul ce este a se mai plăti din anul 1891—92." 360 — idem la art. 13, § 1, cap. III, stat No. 3, salariul unui șef de biurou, idem, fixându-se la 150 lei mensual pe primele trei luni și la 160 lei pe ultimele nuoti luni. 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2789 Lei B. 90 — preve^uțllaart.32, §l,cap. VIII, stat No. 8, salariul unul preot, idem, fixându-sela 201eî mensual pe primele trei luni și la 30 lei mensual pe ultimele nuoă luni. 1.300 — idem la art. 33, § 2, cap. VIII, pentru întreținerea spitalului co- munei, idem, rămânând alocațiu- nea de lei 12.000, din cari 7.000 lei pentru nutrimentul bolnavi- lor, cheltuell mărunte, iluminat și înmormântări; iar lei 5.000 pentru medicamente și supri- mându-se din redacțiunea arti- colului cuvintele: „cu restul ce este a se mal plăti din anul 1891—92." 50 — idem Ia art. 42, § 2, cap. XI, chiria localurilor a patru comisii, idem, rămânând alocațiunea de lei 1.400, cu suprimarea cuvin- telor: „cu restul de lei 50 din anul 1891—92.“ 400 — idem la art. 53, cap. XIV, cos- tul iluminatului grădinel Gri- vița, idem, rămânând alocațiunea de lei 400, cu suprimarea cuvin- telor: „cu restul ce este a se mal plăti din anul trecut." 2.465 — idem la art. 54, cap. XV, chiria a șăpte locale de scoli de ambe sexe,-idem, rămânând alocațiunea de lei 12.500, idem, idem. 100 — idem la art. 55, același capitol, chiria localului scâlei comerciale, idem, rămânând alocațiunea de lei 2.000, idem, idem. 125 — idem la art. 56, chiria a trei lo- caluri pentru scolele rurale, idem, rămânând alocațiunea de lei 870, idem, idem. 40 — idem la art. 60, idem, chiria loca- lului pentru conservarea instru- mentelor udatului și curățitului stradelor și bulevardului, idem, rămânând alocațiunea de lei 80, idem, idem. 180 — idem la art. 78, cap. XVI, re- compensă D-lul T. Mărgăritescu, idem, fixându-sela 100 lei men- sual pentru întregul an financiar. 270 — idem la art. 79, același capitol, recompensă D-lul Mihail Stăn- ciulescu, se suprimă. 710 — idem în total la art. 88 și 89, cap. 16, subvenție tânăru- lui Victor N. Mavrodin și ajutor de încuragiare sergentului-ma- jor Șoricăreanu Constantin, se suprimă. 2.426 25 idem la art. 91, cap. XVII, im- positul funciar și taxa de trans- mitere pentru proprietățile co- munei, se reduc, rămânând alo- cațiunea de lei 9.705, bani 75, cu suprimarea cuvintelor : „cu restul ce este a se mal plăti din anul 1891-92.“ Lei B. 100 — prevă^uțl la art. 98, același capi- tol, diurna personelor cari vor lua parte în comisiunile pentru a- daose și scăZămintele ce se ivesc în cursul anului, idem, rămânând alocațiunea de lei 1.500, idem, idem. 134 — idem la art. 99, plata publica- țiunilor ce se vor insera în Mo- nitorul ofiâal, etc., idem, rămâ- nând alocațiunea de leî 1.500 și suprimând cuvintele : „cu plata restului din anul 1891—92, etc., până la fine." 2.000 — idem la art. 121, cap. XIX, chel- tuell extraordinare, se suprimă. 1.276 38 idem la art. 120, cap. XVIII, pentru alimentarea budgetului drumurilor, etc., se reduc, rămâ- nând alocațiunea de lei 30.000, cu următârea redacțiune: „sub- vențiune budgetului drumurilor pentru acoperirea cheltuelilor a- celul budget." 1.500 — se vor adăoga la art. 30, § 2, cap. VII, medicamente gratuite celor fără mi^lâce și reînouirea vaccinel, peste suma prevăzută de 3.000 lei, sau în total 4.500 lei. 500 — idem la art. 34, § 2, cap. VIII, pentru cumpărătorea de diferite obiecte la spital, peste suma pre- văzută de 1.500 lei, sau în total 2.000 lei- 1 .080 — idem la art. 28, § 1, cap. VII, stat No. 7, salariul unul comi- sar sanitar socotit a 120 lei meu-, sual pe ultimele 9 luni. 100 — se vor înscrie sub un osebit ar- ticol, la § 2, cap. VII, pentru substanțe desinfectante în tim- pul epizootiei. 14.871 15 se vor adăoga la art. 122, cap.' XIX, fond pentru deschide- rea de credite suplimentare și extraordinare, peste suma prevă- zută de 5.128 lei, 85 bani, sau în total 20.000 lei. B) In budgetul drumurilor La venituri 14 .000 — se vor adăoga la art. 2, cap. I, din rămășițele taxelor de presta- țiunl pe exercițiile închise, peste suma prevăZută de 1.000 lei, saiî în total 15.000 lei. 1. 276 38 se vor reduce de la art. 4, cap. I, alimentațiunea de la budgetul ordinar, rămânând alocațiunea de lei 30.000, cu următârea re- dacțiune : „subvenție de la bud- getul ordinar pentru acoperirea cheltuelilor acestui budget." La cheltuell 29.628 21 prevăZuțl la art. 6, cap. II, pen- tru acoperirea deficitului anului 1891—92, se suprimă nefiind încă închis exercițiul acelui an. Lei _____B. 5.732 13 se vor adăoga la art. 3, § 2, cap. I, pentru prefaceri și repa- rațiunl de pavage și cumpără- tore de material, peste suma pre- văZută de 19.267 lei, 87 bani, sati în total 25.000 lei. 25.156 44 se vor înscrie sub un osebit ar- ticol, la cap. II, pentru acoperi- rea deficitului în numerar ce se constată că a resultat pe sâma exercițiului 1890—91. Art. II. Cu aceste modificări, budgetele comunei Ploescî, pe exercițiul 1892—93, co- prind: Budgetul ordinar la venituri 706.690 lei, 51 bani, și la cheltueli 668.538 lei, 41 bani, cu un excedent de 38.152 lei, 10 bani. Budgetul drumurilor la venituri 110.000 lei, și la cheltuell 98.5 36 lei, 74 bani, cu un exce- dent de 11.463 lei, 26 bani. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.519. CAROL I, Prin grația lui DumneZeil și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.326; VăZând jurnalele consiliului de miniștri No. 2 din 2 Iunie, 16 din 1 o Iunie, 3 din 5 Iunie, 16 din 9 Iunie, 10 din 16 Iunie, 2 din 18 Iunie, 2 din 19 Iunie și 8 din 2 3 Iunie 1892; Pe basa art. 30 din legea comunală și con- form disposițiunilor înaltului Nostru decret sub No. 2.257 din 29 Maiii 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi jurnalele consi- liului de miniștri prin cari s’a încuviințat nu- mirea de membri in comisiile interimare ale comunelor: Ferbinți și Bănăsa din județul Ilfov, Tărnava-de-Sus din județul Vlașca, Urdari-de- Jos din județul Gorj, Tomșani din județul Vâl- cea, Vădastra din județul Romanați, Voinesci din județul Iași și Isvorelul din județul Mehe- dinți. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 10 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.416. t- 2790 _____________________________ F CAROL I, *- Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, :t La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- r cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.481 ; Pe basa art. 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. D. Dumitru Fătu se numesce în funcțiunea de membru în comisiunea interi- mară a comunei rurale Scorțaru-VechiU din județul Brăila. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.439. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate ■: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.483; Pe basa art. 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. D. I6n lordache se numesce în func- țiunea de membru în comisiunea interimară a comunei rurale Negrilesci din județul Putna. Art. II. Ministrul Nostru secretar "de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.443. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- . tar de Stat la departamentul de"nterne sub No. 18.323; Vânând jurnalul consiliului de miniștri cu No. 12 din 10 Iunie 1892; Pe basa art. 42 din legea comunală și con- form disposițiunilor înaltului Nostru decret No. 2.257 din 29 Maiti 1892, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi jurnalul consi- liului de miniștri prin care s’a încuviințat ca epitropiile bisericelor Popa-Chițu cu hramul S-tu Spiridon și Bradu-Boteanu din Capitală să primescă donațiunile făcute acelor biserici MONITORUL OFICIAL de decedata Eufrusina G. Ghermani prin tes- tamentul depus la grefa tribunalului Ilfov, secția I, cu data de 1 Decembre 1885. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.401. Prin decretul regal No. 2.477 din 1 3 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul de interne, D. Dr. I. Buda-Dâscălescu este numit în postul vacant de medic la plasa Oltu-Topolog din județul Argeș, cu reședința în comuna Tigveni. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Prin decret regal cu data din 1 3 Iulie cu- rent sub No. 2.474, dat asupra raportului ministrului afacerilor străine, s’a aprobat jur- nalul consiliului de miniștri din 16 Iunie tre- cut sub No. 22, prin care, pe temeiul înal- tului decret cu No. 2.257 din 29 Maiii tre- cut, se încuviințase, sub reservă sancțiunel ul- teriâre a M. S. Regelui, înaintarea atașatului de Legațiune clasa i-a D. Mitilineu (Carol M.) la gradul de secretar de Legațiune clasa 2-a și numirea sa în acâstă calitate, pe ^iua de 1 Iulie curent, la Legațiunea din Constan- tinopole, în locul D-lul Th. L. Ghyka, trans- ferat. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 2.540 de la 16 Iulie 1892, Majestatea Sa Regele a bine- voit a gracia pe condamnatul Ion I. Ovidenie de restul închisorel ce are a mai suferi până la expirarea termenului pedepsei la care este osândit prin sentința tribunalului CovurluiCi cu No. 59 din 1892. ■■ ■ ■ "mi o --------—— MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 2.325 din 8 Iu- lie 1892, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul de fi- nance, D. George Melinescu, șef de deposit clasa II pentru vîndări in serviciul regiei mo- nopolurilor Statului, este confirmat în postul de cămăraș al salinei Slănie, cu gradul de că- măraș clasa II, în care este numit provisoriti prin jurnalul consiliului de miniștri No. 14 din 26 Iunie 1892, în locul D-lul Emanoil Cocor&cu, care n’a priimit postul. 19 Inlie 1892 MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 13.845, Am decretat și decretăm : Art. I. înaintăm la gradul de sub-loco- tenent în reservă în arma artileriei, pe țliua de 16 Iulie 1892, pe sergentul bacalaureat IvanovicI Stelian din regimentul 2 artilerie, la corpul II de armată. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.488. Raportul D-lul ministru de resbel cMtre M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun apro- bărei Majestăței Vostre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea la gradul de sub- locotenent de reservă a sergentului bacalau- reat IvanovicI Stelian, care, depunând cu succes examenul cerut de alin, c de sub art. 3 din legea oficierilor de reservă, promulgată la 1 Aprilie 1880, și îndeplinind și cele-alte condițiuni cerute de legea de înaintare în armată, merită a fi înaintat la acest grad. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General. J. Lahovari. No. 13.845. 1892, Iulie 15. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți< de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 13.846, Am decretat și decretăm: Art. I. Demisiunea registratorulul-archi- var Ion Gheorghiu, de la pulberăria armatei, este priimită de Noi, pe ^iua de 16 Iulie 1892, și tot-d’o-dată se numesce, în locul său, fostul elev guard de artilerie clasa I lonescu Theodor. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.489. 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2791 Raportul D-luf ministru de resbel elitre M. S. Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun apro- bărei Majestăței Vostre alăturatul proiect de decret relativ la priimirea demisiei registra- torulul-archivar Ion Gheorghiu, de la pul- berăria armatei, și numirea în locul său a fostului elev guard de artilerie clasa I lonescu Theodor, care întrunesce condițiunile cerute pentru acăstă funcțiune. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 13.846. >892, Iulie 15. Prin decretul regal cu No. 2.513 de la 15 Iulie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 3.157, căpitanul de port clasa II Constantin Pascal, din servi- ciul inspectoratului porturilor, se trece, pe Ilfov. . . 1 H 2 ■ « “ 2 --- --- 2 * Vasluid. . 1 » --- 476 476 15 --- 330 131 Antrax (dalac) Constanța . 1 Cal --- 2 2 2 --- ---. --- Covurluiu. 1 OI --- 155 155 155 --- --- --- » Neamțu. . 1 Bol --- 14 14 10 --- --- 4 9 Roman . . 2 n 1 4 5 5 --- --- ------ Suceava. . 1 --- 14 14 11 --- --- 3 Rabie (turbare). Botoșani . 2 fl --- 6 6 5 1 --- --- « Covurluiu. 1 9 --- 1 1 .... 1 --- --- 9 Prahova . 1 Bol ți tal --- 9 9 9 --- --- --- 9 Teleorman 1 Bol --- 1 1 --- 1 --- --- Tulcea . . 1 9 --- 1 1 --- 1 --- --- Febra tifoida. Muscel. . 1 Porci --- 15 15 15 --- --- --- M Roman. . 6 w --- 40 40 36 --- 4 --- Morvă (răpciugă) Dorohoiii . 1 Cai --- 1 1 --- 1 --- --- J» Ialomița . 1 V --- 1 1 --- 1 --- --- w Iași . . . 1 --- 2 2 --- 2 ------ - --- n Ilfov . . 2 » --- 7 7 --- 7 --- --- n Putna . , 1 9 3 3 --- 3 --- - 1 II Tulcea . . 1 9 --- 2 2 --- 2 --- --- 9 Vlașca . . 1 9 --- 2 2 --- 2 --- --- 5 1059 1064 273 22 450 319 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Târgul de rimat ori de la Turnu-Severin Buletin asupra comerciului de rîmători în târgul de la Turnu-Severin pe anul 4892—93 RtMĂTORI RBSULTATUI, INSPEOȚIUNEI ȘI CARANTINA TRANSPORTAȚI 1 Sosiți în anul Feriți sub durata Exterminați din TăiațI de so • Ramași în sălașe curent din carantinei causa b61et de lințl In Austro- cietatea i România I 1 Serbia i Serbia In țâră Ungaria elvețiană Serbia । a pentru ex- O port IntrațI în târg de la 1 Apri- 1.954 --- --- --- ---“ 1.155 355 4 lie până la 3 Iulie 1892 .. . 121 EșițI de la 4 până la 10 Iulie 1.954 1.276 355 4 319 1892......... --- --- --- --- --- Total .... PBEȚUL OEREAJLEEOR Vinurile făcute Prețul de mijloc țliua fi luna Locul unde s’aii Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagdne, cu care s’aii făcut vtn- vîndut șlepurîj magazie «JSrile sati carS Lei Bani 14-15 Iulie Brăila Grâti..... Libre 56 % Hectolitri 1.500 Magazie Hectolitru 10 10 » 9 9 9 • • • ‘ • 9 58 9 1.550 9 T» 11 70 9 9 n 9 • * * * * ’ V 59 3/t 9 2.050 9 W 11 50 » n 9 Porumb..... 9 60 9 260 a 9 7 80 9 9 U 59% 9 2.000 M * 7 95 ■n 9 9 9 * * * * n 60 9 3.600 » 9 8 10 9 9 9 9 59 9 1.200 9 9 8 05 2794 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 buletin meteorologic din județe In diminua de 18 [30) Indie 1892 Adjud • • • • Senin . . . . Darabant . . . R. Pașcani . . ... .... 15+R. Alexandria . Nor..... . . . 15+ * TăldU .... Senin..... . 19+ . Pătărlagele jiNor . . . .... 15+ . Baia-de-Aramă . . . 18+ ” Fctticeni ... » ..... . 13-j- » Piatra .... Senin . . .... 11+ » Babadag . . . Senin . . . . ... 16+ ’ Ferbinți. . . . ...... . 17+ • Pitesci .... Nor . . . . .... 16+ . Bacău .... . . . 15+ ’ Filiași .... Piua-Pietri Senin . . .... 20-f- . Bălăci .... Nor..... . . . 16+ • Filipesci . . . Nor...... . 18+ » Pleșcoiu .... Nor ... . .... 15-f- > Balta-Albă Senin . . . . . . . 16+ ' Focșani .... Senin..... . 16+ . Ploesci . . . . Senin . . . .... 18-f- . Bechet .... Nor..... . . . l’+ ‘ Găesci . . . . Variabil, pl6e . . . 15+ » Podu-Turcului . . ... 16-f- » Bârlad .... Senin . . . . . . . 12+ » Gorgova . . . . Senin..... 16-j- ” Predeal . . . . .... 18+ . Bistrița .... Variabil . . . ... 1<+ ■ Hârlău .... Nor...... . 15-f- » Puciosa .... Nor . . . . .... 15-f- • Botoșani . . . Senin, nor . . . . . 15+ • Hârșova . . . Senin..... . 17+ . Bămn. -Sărat. . • • • • 17+ - Brosceni . . . ■ • • • • . . . 12+ ’ Herța..... » ..... . 16-f- » Râmn-Vâlcea . Nor . . . . .... 18+ . Budesci .... B • - t T . . . 1»+ ’ Horea .... Variabil .... . 15-f- » Rîu-Vadului Senin . . . .... 16+ . Buhuși .... B « • « « ... U+ ’ Huși.....Senin..... . 15-f- » Roșiori-de-Vede Nor ... . .... 15-f- . Burdujeni ■ • • • « . . . 14+ ” Isaccea .... » ..... . 19+ . Rădăuți . . . Buz^u .... ■ « « , ... 17+ • Ivesci .... » ..... . 17+ , Salinele-Mari . .... 16+ . Bâlțătesci . . . W • • • • . . . 1«+ « Lacu-Sărat . ” ..... . 17+ . Săveni .... .... 15+ . Oalafat . . . . B • • * - . . . 18-f- ’ Măcin .... Nor...... . 18+ . Sinaia .... .... 14-f- > Călărași . . . B _ - - . . . 22-i- . M“gurele . . . Senin..... . 16+ . Slobozia . . . .... 20-f- • Câmpina . . . Nor..... . . . D+ ’ Mahmudie . » ..... . 16-f- » Spineni .... Nor ... . .... 17+ • Câmpu-Lung Senin, nor . . . . . . 14+ » Mamornița . » ..... • 15-f- B Stetănesci . . . Senin . . . Caracal .... » » , , . . . 16+ • Mangalia . . . Senin, Marea calmă . 16-f- > Slănic . .... .... 16-f- . Ceatal .... B • • • • ... 16+ > Mărășesci . . . Strunga . . . . .... 18+ » Cerna-Voda ■ • • • ■ . . . 2®+ • Mărgineni . Nor...... . 16+ s TecueiU .... • • • • 16+ • Cetate .... B • • • » . . . 18+ » Medgidie . . . Senin, vânt . . . . 17+ » Târgoviște . . . Nor . . . . .... 17-f- . Chilia-Vechw . H • • ■ • Mihăileni . . . Nor...... . 15+ . Tergu-Frumos . Senin . . . . . . . 14-i- . Codăesci . . . B • • * • . . . 18-î- » Mizil.....Senin • • . • • . 19+ » Tergu-Jiu . . . Nor . . . . .... 18-f- . Corabia .... B * * * . . . 16-f- » Moinesci ... » ...... Tulcea .... Senin • . . .... 17+ . Cozia..... Nor..... . . . 16-f- » Neamțu........... . 12+ . Urlați .... n • • • Curtea-de-Argeș. * • • • ■ Novaci .... Nor...... . 14+ . Urziceni . . . .... 19+ » Călimănesci . Obedeni .... » ...... . 18+ » Văleni .... ” • • • .... 16+ , Domnesci . . , H • • • • . . . 19+ » Ocna.....Senin..... . 15+ . VasluiU .... s • • • .... 18-f- « Dorohoiu . . . Senin, nor . . . . . 15-f- • Odobesci .... » ..... . 18+ . Verciorova . . .... 17+ » Drăgășani Nor..... . . . 19+ • Oltenița..... » ..... . 20-j- . Vulcan .... Nor .... .... 16+ . Drăgănesci 9 • • • • • . . . 17+ • Ostrovu .... • ..... . 18+ , Zătreni . . . . Senin, plde .... 16-j- . Drânceni . . . Senin .... Panciu .... » . , . . . . 16+ . Zimnicea . . . Nor .... .... 16+ » MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 212 OBSERVAȚIUNI: De la 17 (29) Inlie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la l6(28)Iulie, orele 8s6ra. Barometru Vântul P16e sad zăp. 1 Temperat, Baro- Temper. Vântul redus laO° și la Temperatura ce extr. metru STAȚIUNI nivelul măre! aerului dl Direcția Starea Max. Min. red. la Direcția Starea OBSERVAȚIUNI a cerului 0° și la cerul nl Observ. Variaț. Observ. Variaț. O nivelul măre! Bucuresci. . 766.9 --- 3-' 20.1 --- 0.3 64 E I f. noros --- 29 >7 764.4 23.2 ---. --- acop. T.-Severin. . 766.6 + 2.9 22.4 + 1.0 72 SSE 3 p. noros --- 28 IO 764.6 23.0 NW I p.noros Craiova . . Câmpu-Lung ---. --- 18.3 --- 0.6 68 --- --- f. noros --- 25 12 --- 19 0 ---. --- f. noros Slatina . . . 768.4 + 8.6 21.6 + 3-o 56 NE I noros --- 28 15 766.3 23.2 --- --- p. noros Caracal. . . Ruși-de-Vede ---. --- --- --- --- --- --- --- _ 28 12 --- --- ---. --- --- T.-Măgurele. 767-5 + 2.2 21.5 + i-7 72 --- --- senin --- 29 17 765.4 22.5 --- --- senin Giurgiu . . 765.3 -j- 2.0 --- --- --- E 2 f. noros --- 29 18 763.4 24-4 s I f. noros Sinaia . . . 767.4 + 2.7 14.4 --- 0.8 --- SW 3 acop. --- 18 II 766.1 14.6 N 2 Brăila . . . 767,6 + 5-4 20.4 + 0.2 57 N I senin --- 27 14 763.0 22.4 N 2 p. noros Constanța. . 765.6 + 3-9 20.8 + 0.2 62 N 3 --- 26 763-5 23.6 NW 2 senin Starea MUrel potrivită. Sulina . . . 766.1 + 3-7 21.0 + «-2 75 N 3 --- 25 15 764.1 18.1 NNW 2 p.noros „ „ ușâră. Focșani . . --- --- 20.2 '--- 1.0 65 NW 4 27 13 --- 22.1 NE I noros Iași .... 77°-5 + 4.5 17.2 --- 2.0 75 N 3 n 24 12 .767.4 19.6 N 4 n Sofia (Bulg.). 767.0 + ’-S 16.2 --- 0.7 78 SSW 0 --- 26 15 765.9 18.0 ■ 1 --- p. noros Athena . . . 763.4 + 1-5 24.7 + «-3 47 NNE 6 --- 28 23 762.5 25.8 NNE 5 senin De la 18 (3°) Iulie 1892, orele 8 diminâța. De la 17 (29) Iulie 1892, orele 8 s6ra. Bucuresci. . 766.3 --- 0.6 21.2 + ».i| 581 E 1 senin - 28 «7 765.3 21.5 - -1 p. noros 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2795 ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Postul de medic al urbei Slănic, din ju- dețul Prahova, însărcinat și cu căutarea bol- navilor din penitenciar, cum și a lucrători- lor de la saline, fiind vacant, D-nil doctori în medicină cari ar dori să ocupe acest post, provisoriu până Ia concurs, sunt rugați a se adresa cu cerere la direcțiunea generală a Hhrviciulul sanitar. No. 11.382. 1892, Iulie 11. Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul lân Cerchez, de profesie muncitor, în etate de 28 ani, fiul lui Cos- tache Cerchez și al Zoițel, însurat, neavând copil, din comuna Bozia, plasa Midlocu-Prutu, județul Fălciu, încetând din viâță în jiua de 12 Iulie 1892, în penitenciarul Pângă- rați, din județul Neamțu, unde ’i a rămas un capital de lei 6, bani 61; se publică spre cu- noscința celor în drept a ’l moșteni că, dacă în termen de un an de la data acestei pu- blicații, nu se vor presinta însoțiți de acte în regulă de a reclama acești bani, el se vor face venit Statului, conform art. 18 din re- gulamentul închisorilor. No. 4.904. 1892, Iulie 15. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Pentru completarea locurilor arătate mal jos de bursieri și bursiere, cari devin vacante cu începutul anului școlar 1892—1893, în internatele Statului, ministerul publică spre cunoscința generală că se va ține concurs în țlilele de la 2—15 Septembre 1892. Locurile vacante sunt: 1. In internatul liceului S-tu Sava din Bu- curesci, 9. 2. In internatul liceului Mateiu-Basarab din Bucuresci, 5. 3. In internatul liceului Național din Iași, 6. 4. In internatul liceului Carol I din Cra- iova, 1. 5. In seminarul central din Bucuresci, 17. 6. In seminarul Veniamin din Iași, 17. 7. In seminarul din Roman, 12. 8. In seminarul din Galați, 17. 9. In seminarul din Huși, 12. 10. In seminarul din Buzău, 10. 11. In seminarul din Curtea-de-Argeș, 10. 12. In seminarul din Râmnicu-Vâlcea, 11. 13. Scola centrală de fete din Bucuresci, 17. 14. Scdla centrală de fete din Iași, 22. 15. Scola centrală de fete din Craiova, 16. Disposițiunile privitore la asemenea con- cursuri sunt: I. Pentru internatele liceale: Concurenții să fie români. Materiile concursului sunt obiectele de stu- dii ale claselor inferiâre celei în care candi- datul voesce a fi admis. Concurenții se vor înscrie de mal înainte în registrul depus la cancelaria liceului, și părinții saii corespondenții lor vor depune actul de nascere al candidaților, actul de vac- cină saii dovadă că ad zăcut de vărsat, actul de învățăturile ce vor fi făcut, precum și un act de neaverea părinților *) ori de serviciile lor publice. Condițiunea de etate pentru clasa I se ad- mit copii între 10—12 ani; pentru clasa II cel între 11 și 13 ani; pentru clasa III cei între 12 și 14 ani și așa mal departe. Gel ce vor fi în etate mai înaintată nu vor ■ fi primiți la concurs. Concursul se va ține în orașul unde se află internatul, dupe formulele prescrise de regu- lamentul scdlelor secundare. II. Pentru internatele seminariale : Aliniatul 111, relativ la licee, este aplica- bil și pentru aspiranții la bursele din semi- naril. Vor fi admiși ca școlari, de la etatea de 14—17 ani, tinerii de naționalitate română cari vor justifica prin certificate sau prin examen cunoscințele prescrise prin art. 32 din legea instrucțiunel. Se vor preferi la admitere fiii de preoți și de alțl servitori ai bisericilor și dupe aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orășeni sau târgoveți se vor priimi numai întru cât va fi trebuință de preoți la bisericile de prin orașele din acea eparchie, iar altmintrelea numai în lipsă de fii de săteni. Ca solvențî se vor priimi numai dintre acei tineri cari vor reuși la concursul de burse și nu vor putea fi clasificați în numă- rul locurilor vacante de bursieri. III. Pentru scdlele centrale de fete: Aceleași forme de admitere ca și la licee. Nu se admit la concurs copile mal mari de 13 ani. No. 9.734. 3,3ua de 16 August 1892, se va ține licitație pentru apro- visionarea lor în cancelaria acelui arsenal. Penitenciarul militar Târgșor Se face cunoscut că, în țliua de 10 Au- gusț a. c., orele 10 diminâța, se va ține lici- tație în cancelaria acestei direcțiuni pentru darea în antreprisă a 120.000 kilograme făină, necesară manutanței penitenciarului, situată în comuna Târgoșoru-Nou, județul Prahova. Garanția provisorie, ce trebue a se depune de concurenți pentru a fi admiși la licitație, va fi de lei 2.400, în numerariu sau efecte publice garantate de Slat. Condițiunile pentru acâstă furnitură sunt cele prevăzute tn caietul de sarcine, care se pâte vedea în tdte filele la cancelaria direc- țiunel, de la orele 7 a. m. până la 6 p. m. Tot-d’o-dată se pune în vederea concuren- ților disposițiunile art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului. No. 2.451. ₃,5ș 1892, Iulie 10. ANUNCIURI JUDICIARE LICIȚAȚIUNI Tribunalul Vlașca Creditul funciar urban din Bucuresci, prin adresa No. 4.080 din 1892, a cerut pu- nerea în vînțlare cu licitație a imobilului D-nei Marinescu Elena, mâșă, ce este ipote- cat prin actul înscris de acest tribunal la No. 60 din 7 Noembre 1884, pentru suma de lei 2.000, cu care se împrumută, plătibilă în 10 ani, prin rate semestriale de câte lei 133, bani 30, de âre-ce numita n’a fost consecință angagiamentulul luat prin men- ționatul act a’și plăti regulat la scadență ra- tele precedente. Tribunalul, Având în vedere că creditul funciar ur- ban a făcut somațiunile prevăzute de art. 61 din legea creditului funciar urban, prin cor- pul portăreilor, având deja luat în posesiune acel imobil încă de la 23 Februarie 1891, prin jurnalul No. 1.777 din 29 Aprilie a. c., a încuviințat vîndarea cu licitație, fixând țliua de 12 Septembre 1892. Imobilul ipotecat este situat în orașul Giurgiu, strada Căpitan Marcu, și se înveci- nesce la drâpta cu Mihalache Popovici, la stân- ga cu Petra Văduva, în fund cu Dima Panfiliu și în față cu stradă Căpitan Marcu. Pe acest teren este un trup de clădire și se compune din 2 camere, dintr’un antreu, un salon și o tindă, este în zid masiv, aco- perit cu tablă de fer, și dupe încredințarea' dată de D. grefier nu există altă împregiu- rare asupra acestui imobil .de cât acâsta în cestiune. ! y t Se publică,dar, spre generala cunoscință că, în țliua arătată de 12 Septembre 1892, se va vinde imobdul arătat mal sus în pretoriul acestui tribunal, la orele 11 diminâța, și se . somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, chirie privilegiu, ipote- că sau ori-ce alt drept asupra bunului ur- mărite ca, înaintea adjudecațiunel care este | publicată prin Monitor, să se presinte la tri- I bunal, spre a’și arăta pretențiunile lor, sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă. No. 8.001. j 1892, Maiu 2. — Creditul funciar urban din Bucuresci, prin adresa No. 4.082 din 1892, a cerut punerea în vînțlare cu licitație a imobilului D-lor Popa Penciu Dumitru și Marghioala Chiriac, ce este ipotecat prin actul înscris de acest tribunal la No. 27 din 18 Iunie 1892, pentru suma de lei nou 1^.500, cu care s’a împrumutat, plătibil în'lO ani, prin rate semestriale de câte lei 166, bani 62, de âre-ce numițiî nu ati fost consecințl anga-1 ■ 19 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2805 giamentulul luat prin menționatul act, a’și plăti regulat la scadență ratele precedente. Tribunalul, Având în vedere că creditul funciar ur- ban a făcut somațiunile prevăzute de art. -61 din legea creditului funciar, prin corpul por- tăreilor, având deja luat în posesiune acel imobil încă din 18 Iunie 1887, prin jurna- lul No. 1.776 din 29 Aprilie a. c., a încu- viințat vîndarea cu licitație, fixând (Jiua de 12 Septembre 1892. Imobilul ipotecat este situat în orașul Giurgiu, strada Bulevardul Căel Ferate, și se compune dintr’un singur corp și clădirile de zid, conținând un salon, antreu și camere alături, iar cuhnia de la extermitate este în paiantă, tote învelite cu olane, având în to- tal 3 încăperi, un antreu și un giamlâc. Și dupe încredințarea dată de D. grefier, nu există altă împregiurare asupra acestui imobil de cât acâsta în cestiune. Se publică, dar, spre generala cunoscință că, în «Jiua arătată de 12 Septembre 1892, se va vinde imobilul arătat mai sus, în pre- toriul acestui tribunal, la orele 11 diminâța, și se somâză toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă sau orl-ce alt drept asupra bunurilor urmărite ca, înain- tea ^ilei de adjudecațiune, care este publicată prin Monitor, să se presinte la tribunal spre a’și arăta pretențiunile lor, sub pedâpsă de a nir li se mal ține în sâmă. No. 8.008. 3 1892, .Maiu 2. GITAȚIUNI Tribunalul Vlașca A. S. Regală, succesorul tronului rega- tului Greciei, Constantin,, duce de Sparta, domiciliat în Athena, regatul Greciei, vâțlând coprinderea anexatei copie de pe acțiune, se citâză prin acâsta ca, în «Jiua de 24 Septem- bre 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în proces cu D-lor Susana Țipoias, Ecaterina Praso și Vasilichia Caroni pentru anularea unui tes- tament ; cunoscând că nefiind următor se va proceda conform legei. No. 13.231. 1892, Iulie 9. Petiția D-lor Susana Țipoias, Ecaterina Praso și Vasilichia Caroni către D. președinte al tribuna- lului Vlașca. Domnule președinte, In urma decesului fratelui nostru Basile Silelis, s’a depus de către D. G. Saca, advo- cat din lanina, actualmente reședințe în Bu- curesci, un pretins testament olograf, din ale cărei disposițiuni resultă că testatorul, pe de o-parte, s’a onorat numind moștenitor al sâu pe Alteța Sa Regală, succesorul tronu- lui Regatului Greciei, Constantin, Duce de Sparta, lăsându’i ca moștenire 1.000 franci în aur; iar pe de altă parte, pentru întregul patrimoniu succesoral, testatorul instituesce o persână fictivă creată prin voința sa cu o viață eternă și sub guvernământul unei epi- tropii, compusă din mai multe persâne, că- rora testatorul le dă dreptul de substituire iarăși în eternitate, în scopul de a conserva fondul succesoral de veci și a întrebuința numai veniturile dupe ordinea și în cașurile anume determinate de testator. Disposițiunile acdstui țlis testament s’a comunicat pe cale oficială celor în drept a ’l cunosce, iar noi, surorile defunctului, am vâdut că din cele mai seriâse jurnale din Athena, AxpixoXiț din 20 Martie 1892, și na'Tpb din 28 Martie 1892 din Bucuresci, publicând mult înțelâpta hotărîre și umană de neamestec a Alteței Sale Regale în acâstă afacere. Din coprinderea inventariilor averel suc- cesorale se constată, pe de o-parte, relativa importanță a acestei afaceri averi; iar pe de altă parte se mai constată că între defunctul Silelis și D. Dimitrie Fulga există relațiunl de întovărășire asupra domeniului Giurgiu, întovărășire care esle ajunsă în epoca de li- chidațiune, de ore-ce societatea s’a disolvat și prin mortea lui Silelis și prin expirarea contractului de arendare al domeniului Giur- giu, lichidațiune care r eclamă cele mai deo- sebite îngrijiri din partea celor mal de aprope rude ale defunctului, având interes și cu- noscințe despre varii! e și multiplele relațiunl tovărășesc!, mal cu sâmă că, prin încetarea din viâță neașteptată a lui Silelis, tâte regis- trele și actele întregel operațiuni sociale se aflau răspândite în mânile personalului ad- ministrativ al acestei societăți. In acâstă situațiune aflându-ne și în cali- tate de surori, chiămate de lege la succesiu- nea fratelui nostru, am cerut justiției trimi- terea ndstră în posesie, conform art. 653 din codul civil, convinse fiind atât de absoluta nulitate, cât și de resoluțiunea Alteței Sale Regale, Ducele de Sparta; dar, atât înaintea tribunalului, cât și înaintea curței de apel, a intervenit D. George Saca, în calitate de re- presintant al instituitei epitropii, cerând a se chiăma și a se discuta contradictoriu cu Alteța Sa Regală, atât vocațiunea Alteței Sale la universitatea succesiune!, cât și drep- turile instituitei epitropii chiămată de testa- ‘ ment a guverna în eternitate sus țlisul pa- | trimoniu. > Rămâne, dar, evident că pretențiunile for- mate de D. Saca, pe de o-parte, ne expune la cel mal evident pericol al risipei averel suc- cesorale; căci din acâstă causă partea de aso- ciațiune, în domeniul Giurgiu, dispare de ! o-dată cu expirarea termenului arendei, și | ne deschide perspectiva unor îndelungi jude- i decățl asupra lichidațiune!, iar pe de alta ne silesce a vă ruga ,ca să citați în judecată pe Alteța Sa Regală Constantin Ducele de Sparte, moștenitorul tronului Greciei, și pe D. George Saca, personal și în calitate de represintant al altor executori testamentari, față cu cererea nostră, pentru motivele de mal sus, să se decidă că disposițiunile sus țlisulul testament, care institue patrimoniul defunctului sub guvernământul unei eterne epitropii, sunt nule, contrarii legei și ordinel publice, și, prin urmare, nu se pot opune drepturilor nâstre de a fi trimise în posesiu- nea succesiunel care ni se cuvine noă, ru- dele de sânge, în calitate de surori. Facem cele mal formale reserve contra D-lul Saca, care devine personal respunțlător de tote consecințele perderilor și antravilor cari dă Ioc prin însușirea unor pretențiuni cari nu ad nici un fel de existență legală. Cerem urgența spre a se evita cât se pote evidentele pericole ce s’ar nasce din întârdiare, precum și execuțiunea provi- sorie. Alăturăm taxa de 25 lei și copil dupe acâstă cerere, spre a se comunica Alteței Sale Regale și D-lul George Saca; cel d ân- tâiu domiciliat în Athena, regatul Greciei; iar cel de al duoilea în Bucuresci, strada Moșilor No. 80; însă vă rugăm să bine-voiți a dispune citarea lor și prin Monitorul oficial. Priimiți, vă rugăm, D-le președinte, asigura- rea osebitei ndstre considerațiunl. Susana Țipoias, Ecaterina Praso, Va- silichia Caroni, domiciliate pe domeniul Giurgiu. Judecătoria ocolului II din Bucuresci D. Ghiță lonescu, fost cu domiciliul ln strada Butari No. 24, și acum necunoscut, este chiămat la acâstă judecătorie în (Jiua de 11 August 1892, orele 10 și jumătate dimi- nâța, spre a se cerceta ca contravenient; având în vedere că de nu va fi următor se va con- damna în lipsă, conform art. 147 din pro- cedura penală. No. 6.991. MANDATE DE ARESTARE Parchetul tribunalului Argeș In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței tribunalului Argeș No. 242 din 4 Februarie 1892, Gheorghe Eftimie țlis și Luca, din comuna Tutana, ju- dețul Argeș, major, de profesiune zugrav, în virtutea art. 309, alin. IV, din codul penal, s’a condamnat la închisore corecțională pe termen de 3 luni de ^ile, calculat de Ia a sa încarcerare; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice să prindă pe sus menționatul con- damnat și să ’l conducă la penitenciarul Pi- tesci din județul Argeș; Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori de a priimi și reține pe numitul până la expirarea osândei, când se va elibera dacă nu va fi deținut pentru alte fapte; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositari- lor forței publice să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru execuțiunea presen- tulul mandat. Dat la 10 Aprilie 1892. No. 2.200. Parchetul tribunalului Ialomița In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de proce- dură criminală; 2806 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 In temeiul hotărîrei tribunalului Ialo- mița cu No. 556, pronunțată în audiența de la 28 Octombre 1891, prin care condamnă pe Dumitru, fost argat la preotul Ilie Rădu- lescu din comuna Colelia, acum dosit, la în- chisâre pe termen de 20 (Jile pentru că a co- mis faptul de furt; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la pe- nitenciarul din Călărași; Mandăm și ordonăm di retorului acestei închisori a priimi și reține pe sus numitul la eo t> ri > 6 O eo 00 M3 W5 Hj< CO t> 05 Ch, I> I> TH th t> TH fl. o fi * o • * CC cn 60 © 60 *6 ’S* îm ca s* © ’fi o a fl *M o «2 m J 8 a Q Ud o od o Oi Gl Ud CI • Q ' M • .s a> fl 60 © © oo 5 fl © © *55 U2 o tn © 60 □ © 60 >60 s.-s -Q 5 ."â ^3 fl sS © S ”2 g o m n ta m -1 fl o £ 0) © s .s cn fi fi ca fi fi 0) © fl 60 5 © o •# fl © © © oo cn ‘O 8 © o © .fi "3 I 60 't# CO 60 CD 60 8 >cp a ’l © fl s 4) © cn s £ t> co o Ud © od oi t> oo’ © © oo o> co co © ci o, Ti © t> TH © CO © © oo CO Hjl l> 00 © © fl, TH © © © © fl, 00 CO ud © © © CO 05 TT ©’ co oo co’ o -fl» © ® m n © © Gl O h* a C0 Ud’ Ud t~’ oi cd Gl • • • • • ♦ • * • ■ 1 ♦ . * • § • • • 35 • • o o • ♦ ■ fl • ■ s *> tn • • © • 4) 8 CD C0 60 fl u O © ---i 'Sc q m m o 5 05 5 *5 ■ F< 4J © O- 60 © a 60 U «- © OHO la © co CD © Ud CO 00 CI & Ud Ol co ci co 00 © CI Ud oi 00 00 00 Gl © co fi fi a s © O Q Od >0 M © © u 3 fi 60 fl fl fi cp © co co Oi © od Gl Ci ci Ud Ci Ud co co od gUd © Ud CI Ud CD |> © co Gl Ci oo co CO Gl Gl Ud Oi od co co 00 Ud Ci co co co oo Gl § i fl © fi 60 $ 2 «2 r-^ 560 fl O X0 © fl © fl 0 ca © 60 8 XV 60 & o bC © fi *2 © co. 00 Ud CD Ud fi 60 5 Oi ® co Gl CO co 00 CO Ud Gl Ti CI ci ;s © P oo .8 ’l 2 ~ 8 ca © Ud co •5 8 Ci 60 oo g fi fi fl s fi Q Gl Oi 00 $ © o g 60 © 8 ca © © fl 8 >ca g fl © (V fl Ti fl fa cn 8 ta i 0) ’p 8 o O $ fi fi fi fi «0 a <13 £ O 0 Gl © 00 *5 00 .8 00 © ca tfl fl CD fl § 8 60 fl bO Ud 60 *08 60 ■ff 2 fi 2816 MONITORUL OFICIAL 19 Iulie 1892 MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului șl Înregistrărei In «Jiua de 30 Iulie a. c., orele 10 a. m., se va ține licitație, prin oferte sigilate, în localul ministeru- lui de finance, cabinetul secretaru- lui general, precum și în cancelaria biuroulul sucursalei vamale Dorna (județul Suceava), pentru darea în întreprindere a construcțiunei unul local de vamă și a unei magazii de mărfuri la punctul Dorna. Valorea totală a lucrărilor, de pe devis, se urcă la suma de lei 22.364, bani 28. Planurile, devisul și caietul de sarcine se pot vedea în tote Jilele de lucru, de la orele 9—12 a. m., la direcția generală a vămilor, tim- brului și înregistrărei, precum și în cancelaria biuroulul sucursalei va- male Dorna. Doritorii, de a concura la licita- țiune, vor trebui să depună o cau- țiune provisorie de 5 % din prețul prevăzut în devis și să justifice, chiar în Jiua licitațiunel, cu acte în regulă, că au mai executat ase- menea lucrări în bune condițiuni. Lucrarea va trebui terminată cel ' mult până la finele lunei Octombre C. No. 37.727. 5.54, 1892, Iulie 3. De vîncjare Fiind nevoit a ’mi strămuta atelierul meii din Brăila și având o cantitate de 5.000 ki- lograme tuburi de plumb de diferite dimen- siuni, se află de violare, cu un preț conve- nabil, in Brăila, la subsemnatul, tn calea Dobrogei No. 7. Thomas Peattie. ₛ Subsemnatul aduc la cunoscința publică că am perdut^ o poliță „primadatată din Pilsen, în ordinul „Actiengeselschaft der Emailgeschirrfabric", in sumă de fiorini 14O.⁵O/₁oo’cu scadența la 13 (25) Decembre 1892, iscălită de mine, și declar prin acâsta că, în a cărui mână se va găsi acâstă poliță, o consider ca hârtie albă și fără nici o va- Wre ; mal deciar prin acâsta, că am eliberat o altă poliță a 11-a „secunda" în egală sumă. Theodoru N. Hristu. Pitesci. 1892, Iulie 7. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE piUA DE 18 (30) Iulie 1892 ----- ce OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE ^SCADENȚA EFECTE s nnpdNk'f.nn CU CU BU eu cu cu o ban!gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române Rentă perpetuă......... 6»/0 Aprilie ---Octombre... lOO'U --- 100’/, --- --- --- , amortibilă........ 5°/o Aprilie ---Octombre... 9-.'/, --- 971/, --- --- . . împrumutul 1892 . . ■ • • 5% Ianuarie---Iulie...... 95>/4 --- 95*/, --- --- , , (împrumutul de 32’/, milidne) . . . 4»/o Ianuarie---Iulie ...... X --- , , (împrumutul de 50 milidne). . . . 4»/. Ianuarie---Iulie...... \ 81»L 1 R41L --- , , (împrumutul de 274 milidne). . . , 4»/o Ianuarie---Iulie ...... ---a- . . (Împrumutul de 45 milidne). . . . 4% Ianuarie---Iulie...... --- Obligațiunile căilor ferate rom. (coov. Schuldverschrotbung) . 5% Ianuarie---Iulie...... --- --- --- --- , de Stat (convertite rurale;. 6°/. Maiu--- Noembre...... 101>/a --- ion/. - --- --- Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei. 10 Maiu--- Noembre...... 276 --- 272 --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . 5o/o Ianuarie---Iulie...... 90 --- 89’/* --- , , , • 1884 • 5»/0 Maiu--- Noembre...... ---a -aa aa --- ---a . . , . 1888. Iunie--- Decembre .... --- _ __ aa. ; ; ; ; isw. M/o Maiă--- Noembre..... 91*/, --- 91 --- --- --- Împrumuturi de socmtIțI Mcrisurl funciare rurale...... &»/. Ianuarie---Iulie...... 9E»/, --- 95V, --- --- aa- v • urbane Bucuresci . . 7% Ianuarie---Iulie...... 103 aa 102»/. --- --- ------ 6% Ianuarie---Iulie...... 101 ------ 100»/4 __ a--- a-a 5% Ianuarie---Iulie...... 90y, ---a 90-/. _ a-a , . • lăți .... 58/o Ianuarie---Iulie...... 82'/, «a 82 ------ --- a- Obligațiunile societățel de basalt artificial 6»/. Ianuarie---Iulie...... 92 --- 31’/, --- --- -a. Ultim valOrea Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României..... 88.46 500 le! tntreg vârs. --- 1688 1682 --- --- Societatea de asigurare Dacia-România . 85 200 , a a ---- 405 402 ------ ~a » . , Naționala . . . 36 200 , a a --- 418 415»/, --- --- . . reasigurare...... 16 200 , a a --- 200 195 --- --- . română de construcțiuni ți lucrări publice. . a--- 250 , a a --- 119 115 --- --- , de basalt artificial..... 3( 250 , a a --- ---a --- --- B pentru fabricarea hârtiei. . . 100 » « a -a- ---a --- - - Bancă României......... . a--- 200 , • a --- --- --- - - OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE • M O N E T E eu eu cu cu cu eu 0 U H 1 M n CURSUL bani gata termen bani gata termen ; bani gata termen Napoleonul........... 1 ______________________ __ -aa --- 1 --- a. Galbenul austriac........ 1 ________________________ ------ ------ । ------ a-a Londra . . . cek 25.20-17*/, Cordna germană (marca)...... 1 __________________________ --- --- aa a . . 8 luni 25.10-07*1, Lira sterlina.......... 1 _____________ -a- --- a_ Paris . . . cek 100.12“/,-07*/, Lira otomani.......... 1 - - _ aa- --- 1 __ ---- . . 8 luni 99.65-60 Imperialul rusesc......... _ _ _ --- --- a_ Francia . . . cek Florinul austriac de hârtie...... _ --- ------ ^a . . 8 luni Rubla de hârtie ....... 1 --- --- --- --- I --- --- Viena . . . cek 2.10»/.-*/, Aur contra a^gm (agiuh ... 1 --- --- --- --- --- > . . 3 luni 2.0t«/.-8‘/, nap. (scurt) CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 123.30-25 CEREALE Greutatea | OFERITE . . 8 Iun! 122.90-80 în libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania. . • cek --- , . . 8 luni Grâii............. _ _ --- 1 --- Amsterdam . 8 luni aa Porumb........ . . i --- 1 --- --- 1 --- --- Petersburg . 3 luni a--- Secară........ . « i __________________________ --- --- --- 1 a--- Belgia . . . 8 luni 99.45 Ovâz.......... . . _ ! _______________________ <--- --- 1 aa --- . . (scurt) --- Orc............. _ _ --- aa. aa. Elveția . . 8 luni aa Rapiță.......... . --- --- --- --- --- aa Italia . . 8 Iun! --- Fasole............ --- --- ■--- - --- --- &/• ti { 1 avansuri pe denosite de efecte sau lingouri , 7“/, AVANSURI I Casa de Depuneri ți ConsemnatiuaT: avansuri pe deposite'de efecte . Imprimeria Statului Director general, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO