No. 85 UN EXEMPLAR : 25 BANI Vineri, 17 (29) Iulie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAHENTULUl IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Prim&riele rurale 36 Iei pe an. Abonamentele Încep din ântâia (U a fle-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STIlĂINeTATE 60-lei pe an; 35 le! pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚ1UNILE JliDIClARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 leî; mai lungi de 50 linii, 10 lei. j Ori-ce alte acte introduse în ele I se plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupe lungimel DIRECȚIA GENERALĂ A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANDNCIURiLOa Pubiicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere.. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Președinta consiliului de miniștri: Comunicare. Ministerul de interne-. Decrete—Prescurtare de decret. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului ți domenielor: Decret. Ministerul afacerilor străine-. Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Decret — Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decrete — Raport. Ministerul lucrărilor publice: Decrete — Pre- scurtări de decrete. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice — Comunicări—Diverse— Prețul cerealelor—Buletine meteorologice — Buletin agricol. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 16 Iulie PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI D. Take lonescu, ministrul cultelor și in- strucțiunel publice, întorcându-se din conge- diu, a încetat interimul acelui minister cu care fusese însărcinat D. C. Olănescu, minis- trul lucrărilor publice, prin decretul regal cu No. 2.256 din 29 Maiu a. c. ----- —. ------------------ MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 21.208, Am decretat și decretăm: Art. 1. D. oficiant superior de gradul I Măldărescu CorneliO se confirmă, pe ^iua de 9 (21) Iulie 1892, în postul de șef al divisiei technice din direcțiunea generală a telegrafe- lor și poștelor, spre a nu suferi serviciul, în locul D-lul Dimitrie Brătescu, care este sus- pendat și dat judecăței. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 1 o Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. . No. 2.424. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 21.202, Am decretat și decretăm: Art. I. Conductorul postai gradul I Gro- soreanu Constantin se avansâză, pe diua de 9 (21) Iulie 1892, în postul de magaziner, în locul actualului Nutzu Ghiță, care este sus- pendat, pe ^iua de 11 (2 5) Iunie, și urmăză a fi dat judecăței. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.425. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.471; Pe basa art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Vasluiu este au- torisat ca, în actuala sesiune extraordinară, să se ocupe și cu facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul drumurilor pe exer- cițiul 1892—93. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.440. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.586 ; Vâdând art. II din decretul Nostru sub No. 2.257 de la 29 Maiu 1892 ; Vâdând jurnalele consiliului de miniștri sub No. 1 de la 30 Maiu;. 1, 2, 3, 4 și 5 de la 1 Iunie; 1 de la 6 Iunie; 3 și 12 de la 16 Iunie; 1 de la 19 Iunie; 1, 2, 3, 4 și 25 de la 26 Iunie; 1 de la 30 Iunie și 5 de la 2 Iulie 1892, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă definitiv de Noi numi- rile, autorisările, transferările și înlocuirile de funcționari administrativi și polițienesc! făcute de consiliul de miniștri, prin citatele mai sus jurnale, provisorii! și sub reserva sancțiunel N6stre ulteriâre. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.340. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.327; / 2690 Vâdând jurnalele consiliului de miniștri sub No. 8 din 5 Iunie; 18 din 9 Iunie; 9 din 2 3 Iu- nie; 10 și 11 din 23 Iunie; 8 din 26 Iunie; 3 și 4 din 30 Iunie 1892; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form decretului cu No. 2.257 din ²9 Maiii 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi jurnalele consi- liului de miniștri sus citate, prin cari s’a încu- viințat ca comunele : Călugăreni din județul Neamțu, Copaciu din județul Vlașca, Manga- lia din județul Constanța, Petrdsa și Drăgă- șani din județul Vâlcea, Cocorăsci și Sinaia din județul Prahova și Neamțu din județul Neamțu să percâpă taxele dupe legea maxi- mului. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.399. CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.321 ; Vâdând jurnalele consiliului de miniștri sub No. 4, 5, 6 și 7 din 5 Iunie; 14, 15 și 17 din 9 Iunie; 10, 11 și 17 din 10 Iunie; 4 din 1 8 Iunie; 8, 9 și 1 o din 19 Iunie; 5 și 6 din 20 Iunie; 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20 din 23 lunie.și 1 din 24 Iunie, încheiate conform de- cretului Nostru cu No. 2.257 din 29 Maiii 1892; Pe basa art. 29 și 3 o din legea comunală și conform disposițiunilor înaltului Nostru decret cu No. 2.257 din 29 Maiti 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi jurnalele consi- liului de miniștri prin cari s’a încuviințat di- solvarea consilielor comunelor: Gliganu și Bră- teni-Galeșiu din județul Argeș, Brăteni și Satu- Burdujeni din județul Botoșani, Romanul din județul Brăila, Predesci din județul Dolj, Bă- șesci din județul Fălciu, Drăgoesci și Hure- zani-de-Sus din județul Gorj, Hagieni din ju- dețul Ialomița, Drăgoesci din județul Ilfov, Ciovărnășani și Cioroboreni din județul Mehe- dinți, Dobrotinetu din județul Olt, Ciolacu și Negrilesci din județul Putna, Vârteșcoiu din județul Râmnicu-Sărat, Drăgușeni și Bordia din județul Suceava, Miroși, Săceni și Siliștea- Gumesci din județul Teleorman, Țibănesci din județul Vasluiti și Patru-^ecI-de-Cruci din ju- dețul Vlașca. MONITORUL OFICIAL Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.415. Prin decretul regal cu No. 2.345 din 9 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul de interne, M. S. Regele a bine-voit să aprobe numirea definitiv a D-lui Grigore Con- stantinescu în postul de medic-veterinar la comuna Craiova, pe basa concursului ce a depus, făcută de către consiliul miniștrilor prin jurnalul cu No. 6 de la 26 Iunie 1892. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor cuNo. 36,801; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri cu No. 20, încheiat în ședința de la 16 Iunie 1892, relativ la înaintări și numiri fă- cute în personalul silvic al Statului sub re- serva sancțiunei Nostre ulteriâre; Având în vedere decretul cu No. 2.257 din 29 Maih 1892, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul consiliului de miniștri sub No. 20 din 16 Iunie 1892, citat mal sus, se aprobă. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, co- merciului și domenielor este însărcinat cu exe- cutarea presentului decret. Dat în Castelul Peleș, la 13 Iulie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.472. ■-----------------8» —-------- MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE S’a acordat D-lui Orbescu (Dimitrie), fost primar al Capitalei, înalta autorisațiune de a priimi și purta insemnele de Comandor clasa 2-a al Ordinului Casei Ernestine (Saxa-Mei- ningen). Prin decretul regal din 1 o Iulie curent sub No. 2.366, dat asupra propunerel D-lui mi- nistru al afacerilor străine, D. de Demetrio (Constantin) este numit vice-consul onorar pe lângă consulatul României din Triest. 17 Iulie 1892 MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance sub No. 35.898; Având în vedere recomandațiunea consiliu- lui de administrație al casei de depuneri, con- semnațiuni și economii; In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am decretat și decretăm: Art. I. D. Mihail Școdrea, actual împache- tator, se înaintâză în postul de factor de rece- pise în serviciul acelei case; iar D. Traian Va- siliadi, actual copist, se înaintâză în postul de împachetator în același servicifi, în locul D-lul Mihail Școdrea, avansat. Art. II și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 13 Iulie 1892. ■ CAROL Ministru de finance ad interim, P. P. Carp. No. 2.466. Prin decretul regal cu No. 2.324 din 8 Iu- lie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul de finance, D. Matei Brăescu, inginer-ar- chitect, este confirmat în postul vacant de sub-director la fabrica de chibrituri de la Fi- laret, din administrația regiei monopolurilor Statului, cu gradul de sub-director clasa III, în care este numit provisoriti prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 8 din 16 Iunie 1892. Prin decretul regal cu No. 2.479, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Panaite Panof, actual controlor al județului Fălciu, se numesce în aceeași cali- tate la județul Brăila, în locul ce se află va- cant. Prin decretul regal cu No. 2.326 din 8 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Al. St. ChirovicI, actual șef de deposit $lasa III în serviciul de- positelor de vinari din administrația regiei monopolurilor Statului, este înaintat în postul de șef de deposit clasa II, în locul D-lui G. Melinescu, trecut în altă funcțiune; iar D. Alecu Dimitriu, fost magistrat, se numesce în postul de șef de deposit clasa III, în locul D-lui Al. St. ChirovicI, înaintat. 17 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2691 MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 6.953; Vexând jurnalul consiliului de miniștri cu No. 1 din ședința de la 28 Maia 1892; In virtutea art. 2 5 din legea asupra compta- bilităței generale, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se deschide pe săma budgetului casei dotațiune! dstei, la art. 2 de sub capitolul I, fondul dotațiune! și invalizilor, un credit su- plimentar de 1.800 lei pentru înființarea unui post de copist clasa I trebuincios în persona- lul acelei case. Art. III. Acest credit se va acoperi din suma prevădută la articolul 5 din același budget și destinată a servi pentru deschidere de credite suplimentare. Art. IV. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele de resbel și de finance sunt însărcinați cu executarea acestui decret. Dat in Castelul Peleș, la 15 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. Ministru de finance ad interim, P. P. Carp. No. 2.512. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 2.678, Am decretat și decretăm : Art. I. Articolul 3, alin, c al regulamen- tului legei oficierilor de reservă se modifică dupe cum urmâză: Tinerii aflaț! în condițiunile art. 22 bis, alin. 6 al lege! de recrutare, dupe un servicii efectiv de 6 luni, sunt admiși a depune exa- menul prevăZut de lege pentru a dobândi cer- tificatul de aptitudine cerut lor, spre a fi înaintați ca sub-locotenenț! în cadrele oficie- rilor de reservă ale diferitelor arme. Examenul se va depune înaintea unei co- misiunl speciale instituită la Bucuresci. Comisiunea se compune din 5 oficieri su- periori din diferite arme, din car! unul pre- ședinte. Examenele vor avea loc numai de patru ori pe an: la 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 1 Ianuarie. Chiămarea sub drapel sau angagiările vo- luntare ale tinerilor aflațl în condițiunile art. 22 bis, alin. 6 al legei, va avea loc numai la aceste date, așa ca timpul servit să cores- pundă termenelor de 6,9 sau 12 luni, ce sunt ținuți a face dupe legea de recrutare. Pentru ca un tânăr aflat în aceste condi- țiuni să fie admis la examen, trebue ca cor- pul de trupă din care face parte să înainteze pe calea ierarchică ministerului (direcția II) următorele acte: 1) Cererea candidatului; 2) Actul de nascere; 3) Diploma de bacalaureat sau certificatul de studiu; 4) Actul de naționalitate; 5) Declarația că se pdte întreține cu tot echipamentul necesar ca oficier de reservă; 6) Foia matriculă și de pedepse. Ia foia matriculă, în coldna «posițil în corp», se va trece tote țlilele de absență: permisii, con- gediu, b61ă, ^lile de arest și închisdre, cari se vor deduce din termenul de serviciu în cas când suma lor ar întrece 20 Zile; 7) Un certificat, conținând note particu- lare date de șeful corpului și răspunzând la tdte întrebările prescrise de formularul A aci anexat și cu apreciărl din partea comandan- ților de divisie și de corp de armată. Șefii de corp nu trimit ministerului de cât actele candidaților cari aii satisfăcut complet la tdtă seria de instrucțiune practică a armei pentru care se presintă. Examenul candidaților consisță din trei probe: o probă practică, o probă scrisă și o probă orală. Pentru proba practică candidatul va co- manda o companie, escadron sau baterie, dupe armă. La proba scrisă se va trata o cestiune de tactică redusă la proporțiile unei companii, escadron șah baterie, schițându-se prin sem- nele convenționale stabilite terenul și tru- pele întrebuințate. Proba orală se va face asupra cestiunilor din programul detaliat anexat presentului regulament. Comisiunea dă note de la 0—20 asupra tutulor probelor și materiilor programului, încheiând un proces-verbal de resultatul aces- tui examen (Modelul B). Candidațil cari au obținut media 12.00 obțin certificatul de aptitudine (Model C). Acel cari nu au reușit la ântâiul examen, sunt admiși, conform legei, la examene ulte- ridre din trei în trei luni, și dacă nu reușesc nici la cel de al treilea, sunt trecuțl în re- servă cu gradul lor, notificându-se depositu- lu! de recrutare spre a ’l manține în contin- gentul din care face parte, și a ’l chiăma o-dată cu acest contingent la concentrările anuale. Art. II. Programul cunoscințelor cerute candidaților la gradul de sub-locotenent în re- servă va fi următorul: CAPITOLUL I Cunoscințe generale pentru ori-ce armă Art. 1. Legi și regulamente : Organisațiunea nostră militară; Principiile legei recrutărel; Legea posițiel oficierilor, a oficierilor de reservă și regulamentul el; Regulamentul asupra serviciului interior, de garnisonă și în campanie, în părțile cari ’I privesc. Art. 2. Tactica: Noțiuni asupra cunoștinței terenului din punctul de vedere al întrebuințărei tactice; Diferite feluri de tărâmuri; Formațiunile infanteriei în bătaie, în co- lână, în ordine risipită ; Formațiunile cavaleriei în bătaie, în colână, în furajorl; Formațiunile artileriei în linie, în colână, în baterii; Compunerea colonelor de marș și măsurile de siguranță în marș; Staționare, cantonamente și bivuac; Măsurile de siguranță în staționare ; Formațiunile de luptă ale fie-cărei arme; Diferitele forme de atac prescrise de regu- lament. Atacul și apărarea diferitelor posi- țiunl militare; generalități privitâre micilor unități: companie, escadron, baterie, modul lor de a lupta. Art. 3. Fortificația: Noțiuni sumare de fortificațiune pasageră; Profil, elementele lui. Diferite feluri de profil; întrebuințarea uneltelor de campanie pen- tru diferitele lucrări și enumărarea celor ce se află în serviciul trupelor nostre; Diferitele lucrări întrebuințate: șanț-adă- post, adăposturi de tiraliorl, apărări accesorii, palisade, abatise; Organisarea definitivă a accidentelor tere- nului : șanțuri, șosele, culturi, împrejmuiri; Organisarea defensivă a podurilor și loca- lităților. Art. 4. Topografia: Citirea hartelor; Semnele convenționale; Raport descriptiv asupra unui teren de- semnat. Art. 5. Igiena omului, primele ajutore. CAPITOLUL II Cunoscințe speciale pentru infanterie Art. 6. Scola de soldat și de companie: Tragerea în țintă; Echipamentul omului în campanie. CAPITOLUL III Cunoscințe speciale pentru cavalerie Art. 7. Scâlă de soldat pe jos și călare: Scdla de ploton; Scdla de escadron; Scdla de echitație, afară de acele patru periode ale remonților; Serviciul de cercetare; Echipamentul dmenilor și cailor ; Tragerea în țintă; Igiena calului, primele ajutdre. CAPITOLUL IV Cunoscințe speciale pentru artilerie Art. 8. Scdla de soldat pe jos și călare: Serviciul gurilor de foc, scola de secție pe jos și înhămată ; Scola de ochitori; p - MONITORUL OFICIAL 17 Iulie 1892 2692 Descrierea sumară a materialului de arti- lerie în serviciu; Echipamentul âmenilor, cailor și trăsurilor; Noțiuni asupra regulamentului tragerel în țintă special acestei arme; Igiena calului, primele ajutore. Art. 9. Fortificație: Pe lângă cunoscințele generale asupra acestei părți de materie, se mai adaogă și no- țiuni asupra construcțiunei de baterii. CAPITOLUL V Cunoștințe speciale pentru geniu Pe lângă cunoscințele generale cerute ce- lor de infanterie, candidațil pentru arma ge- niului vor trebui să posedă și următorele cunoscințe: Art. 10. Fortificație: împărțirea fortificațiunei în: permanentă, semi-permanentă și pasageră; natura și în- trebuințarea lor; Noțiuni generale asupra fortificațiunei per- manente și semi-permanente: organisarea for- tificațiunei, traseul și profilul uvragelor. Ar- mamentul uvragelor; Organisarea cetăților. Părțile Constitutive ale unei cetăți: incinta și linia de forturi de- tașate. Organisarea defensivă a regiunilor; Fortificațiunea pasageră. Profilele întrebu- ințate pentru întărirea posițiunilor și a câm- purilor de luptă. Traseul uvragelor întrebu- ințate în fortificațiunea pasageră. Uvrage în- chise și deschise. Grupe de uvrage. Apărări accesorii. Punerea în stare de apărare a ob- stacolelor naturale și apărarea lor. Organisa- rea defensivă a localităților și apărarea lor. Noțiuni'generale asupra apărare! și atacu- lui cetăților. Lucrări de sape și de mine; Rolul trupelor de geniu (săpători mineri) în atacul posițiunilor întărite. Distrugerea obstacolelor. Art. 11. Comunicațiuni militare: Găi ordinare, profil și traseu. Repararea și distrugerea drumurilor; Căi ferate. Noțiuni asupra că iei și a mate- rialului mișcător. Repararea și distrugerea căilor ferate. Transportul trupelor cu calea ferată; Noțiuni asupra podurilor de campanie, poduri de suporți fix! și plutitori. Poduri fără suporți. Trecerea rîurilor prin miZloce im- provisate; Noțiuni asupra corespondenței în campanie. Telegrafia și telefonia militară. Corespon- dența prin mijlocul balânelor și porumbeilor călători. Art. 12. Castrametațiunea: Organisarea unei tabere. Alegerea locului, trasarea taberei. Baraci pentru 6menl și cai, bucătării, latrine și puțuri; Organisarea unui bivuac. Improvisarea adăposturilor. Art. 13. Topografia: Recunosceri militare. Citirea hartelor. Ri- dicări topografice cu busola și cu planșeta, cu alidada nivelatrice. Art. 14. Material de geniti: Cunoscința materialului de geniu între- buințat în campanie în armata ndstră: pen- tru săpători, telegrafiști, pontonierl. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.454, Model A Corpul .... Note particulare asupra (gradul, nu- mele, etc.). Constituția, sănătatea. Ținuta exterioră. Conduita, moralitatea, educațiunea. Caracterul. Inteligența și aptitudinea. Modul de a servi. Teoretică (apreciări sumare asu- pra programului). Practică (se va arăta dacă a tre- lustrucția cut prin totă seria de instrucție a soldatului și a unui gradat, dacă a tras la semn, a făcut serviciul de garnisonă, a luat parte la ma- nevre, concentrări, etc.). Făcut la (orașul) .... data .... Comandantul............................. Avisul comandantului de divisie. Avisul comandantului de corp de armată. Model B Proces-verbal Astăzi (țliua, luna și anul), comisiunea de examinare a tinerilor aflați în condițiunile art. 22 bis, lit... din legea recrutare!, insti- tuită conform înaltului decret No.,..., proce- dăm la examinarea .... (gradul și arma tânărului), pentru a se asigura de cunoscin- țele teoretice, practice și de aptitudinea sa pentru gradul de sub-locotenent în reservă, a constatat că merită notele următâre : a) Legi și regulamente (nota fn cifre și li- tere)..................................... b) Tactica.................. c) Fortificația.................. d) Topografia............................. 1. Scola de soldat și companie............ Tragerea în țintă.......................... Echipamentul omului în campanie. . . 2. Scola de soldat pe jos și călare....... Scola de pluton și de escadron............. Scâla de echitație, afară de periodele re- monților.............................. Serviciul de cercetare................ Echipamentul omului și calului .... Igiena calului, primele ajutore .... 3. Scâla de soldat pe jos și călare .... Serviciul gurilor de foc, scola de ochitor.. Scâla de secție pe jos și înhămată . . . Descrierea sumară a materialelor de arti- lerie în servicii!.................. Echipamentul âmenilor, cailor și trăsuri- lor...................................... Igiena calului, primele ajutâre .... 4.' Fortificația............................ Comunicațiile.............................. Castrametațiunea........................... Topografia................................. Materialul de geniu; materiile prevățlute de art. 10, 11, 12, 13 și 14. . . . . Făcut la Bucuresci........................ . Președintele comisiunei.................... Notă.—Cunoscințele de sub literile a), b), c), d) sunt comune tutulor armelor. Cunoscințele de sub cifrele I, 2, 3, 4 sunt res- pectiv pentru candidațil din infanterie, cavalerie, artilerie și geniă. Model C No. . . . Certificat de aptitudine la gradul de sub- locotenent în reservă Președintele comisiunei de examinare a candidaților pentru gradul de sub-locotenent în reservă certifică că D. *)............... a fost recunoscut apt a obține gradul de sub- locotenent în reservă în arma ’).... și că a obținut nota medie de........... Făcut la Bucuresci................... Președintele comisiunei..................... *) Numele, prenumele, gradul și corpul de trupă. s) Infanterie, cavalerie, artilerie. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Actualul regulament al legei oficierilor de reservă, aprobat prin înaltul decret No. 1.589 din 1880, nefiind destul de complet și nepre- cisând în deajuns procedeul de examinare al candidaților, precum și modul de angagiare al tinerilor voluntari; asemenea programul cu- noscințelor cerute pentru obținerea gradului de sub-locotenent în acest element, ne mal fiind la înălțimea desvoltărei ce a luat instruc- țiunea în tâte ramurile arpiatel, cu tot respec- tul supun Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret pentru modificarea art. 3, alin, c din regulamentul legei oficierilor de reservă, precum și a programului actual, rugând’O ca, dacă ’l aprobă, să bine-voiască a ’l semna. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.678. 1892, Iulie II. 17 Iulie 1892 MINISTERUL LUCRURILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, Im toți de față și viitori, sănetate: Corpurile legiuitâre ai adoptat și Noi sanc- ționăm ce urmâză : LEGE Articol unic. — Pentru trecerea pe podu- rile Statului pe căile naționale nu se va mal percepe nici o taxă pe viitor. Taxele ce se percep astădl la asemenea po- duri, în virtutea contractelor existente, vor continua numai până la expirarea acelor con- tracte; iar pentru podurile în privința cărora contractele de arendare prevâd resiliarea fără daune interese, taxele se vor desființa de drept de la data acestei legi. Acâstă lege s’a votat de Adunarea deputați- lor în ședința de la 8 Iunie anul 1891 și s’a adoptat cu majoritate de 64 voturi, contra a 2. Președinte, Colonel G. Rosnovanu. (L.S.A.D.) Secretar, Dr. Șaabner-Tuduri. Acâstă lege s’a votat de Senat în ședința de la 3 Martie anul 1892 și s’a adoptat cu una- nimitate de 74 voturi. Președinte, G, Gr. Cantacuzino. (L. S. S.) Secretar, Th. Lerescu. Promulgăm acâstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iulie 189$. (L. S. St.) CAROL Ministru lucrărilor Ministru de justiție pnblice, ad interim, C. Olănescu. Al. Lahovari. Ministru agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 2.427. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 8.8684 In virtutea art. 54 din legea consilielor ju- dețiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi votul consiliului general al județului Vlașca din ședința de la 21 Iunie 1892, și se incuviințâză a se face în budgetul drumurilor, pe exercițiul 1892 — 93, următorul virement de fonduri: Lei 36 se ia din excedentul budgetar de lei 16.303 și se înscrie la cap. V, § 1, sub un MONITORUL OFICIAL nod articol Nb. 18 și sub titlul „De restituit D-lul G. D. Economu ^ecimi de drumuri per- cepute în plus.* Art. 11. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a disposițiu- nilor din presentul decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iulie 1892. CAROL Ministru lucrărilor publice, C. Olănescu. No. 2.457. Prin decretul regal cu No. 2.421 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat Ia depar- tamentul lucrărilor publice, s’a aprobat jurna- lul consiliului de miniștri sub No. 14 din 27 Iunie 1892, prin care D. Cottescu C. Alexan- dru, șeful serviciului mișcărei din administra- țiunea căilor ferate, care avea gradul de ingi- ner-ordinar clasa I de la 9 Maiii 1890, a fost înaintat la gradul de inginer-șef clasa II, în ca- drele corpului technic al Statului, pe diua de 15 (27) Iunie 1892. Prin decretul regal cu No. 2.423 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D, Wastelly Theo- dor, actual inginer-asistent la serviciul între- ținerel din administrația căilor ferate, se îna- intâză în postul de șef de secție la același servicii, pe diua de j 1 Iulie (stil noă) 1892. Prin decretul regal cu No. 2,419 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, s’a confirmat jur- nalul consiliului de miniștri cu No. 21 din 2 Iunie 1892, prin care D. Nicolae Grobnic, conductor clasa III în corpul technic al Statu- lui, este numit în postul vacant de conductor la serviciul drumurilor din județul Roman. Prin decretul regal cu No. 2.420 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, s’a încuviințat jur- nalul consiliului de miniștri cu No. 37 din 16 Iunie 1892, prin care D-nil Ștefan Burcuș, Pândele Nițescu, Constantin Dimopol, Mihail Chiriachide, Constantin Georgescu, Savu loan, George Istrătescu, Constantin Gheor- ghiu, Nicolae Constantinescu, Dumitru Con- stantinescu, Scarlat Petculescu, Dumitru Ni- țulescu, Manole Mateiu, Dinu Bujoiu, Mihaiii Liță, Vasile Haraga, Vasilache Mihaiu, loan Georgescu, Nicolae Ivănescu, Andreii! lo- nescu, Vasile Dumitrescu, Papiliu Carp și Ni- colae Râtă, absolvenți cu diplomă ai scâlel naționale de poduri și șosele, secțiunea con- ductorilor, sunt admiși în cadrele corpului technic al Statului cu gradul, de conductori clasa III, pe diua de 1 j Iunie 1892. 2693 Prin decretul regal cu No. 2,422 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, s’a încuviințat jur- nalul consiliului de miniștri cu No. 3 6 din 1 6 Iunie 1892, prin care se recunâsce titlul de inginer D-lor Alexandru Metaxa și I. Jurgea, cari aâ depus cu succes examenul prevâdut de art. 5 din decretul No. 3.124 de la 15 No- embre 1890, și tot-d’o-dată se admit în ca- drele corpului technic al Statului cu gradul de elev-inginer. Prin decretul regal cu No. 2.417 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, s’a încuviințat înaintările făcute prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 23 din 10 Iunie 1892, în per- sonalul administrației centrale a acestui mi- nister, pe ^iua de 1 Iunie 1892, dupe cum urmâză: D. George Sterescu, actual archivar, in postul de verificator și țiitor de registre la di- visiunea comptabilităței, și D. George Vergo- lici, actual copist, în postul de archivar, in lo- cul D-lul G. Sterescu. Prin decretul regal cu No. 2.418 din 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, s’a încuviințat jur- nalele consiliului de miniștri cu No. 12, 13, 16, 17, 18 și 19 din 27 Iunie 1892, relativ la înaintările și numirile făcute în personalul căilor ferate, pe diua de 1 Iulie (stil noii) 1892, dupe cum urmâză: D. Fotache Grigorescu, actual impiegat definitiv clasa IV în serviciul mișcărei, în pos- tul de impiegat definitiv clasa III la servi- ciul comptabilităței generale. D-nil Modreanu Simeon și Teodor Dumi- tru, actuali impiegați definitivi clasa IV, în postul de impiegați definitivi clasa III la ser- viciul mișcărei. D-nil Slătineanu Vasile și lonescu Vasile, actuali șefi de gară clasa IV, în postul de șefi de gară clasa III la serviciul mișcărei. D-nil Vlădărescu Lazăr și Slătineanu Con- stantin, actuali șefi de gară clasa IV, in pos- tul de impiegați de mișcare clasa I la același serviciu. D. PetrovicI Spiridon, actual impiegat de mișcare clasa II, în postul de impiegat de mișcare clasa I la același servicii!. D. Negoescu Constantin, actual impiegat definitiv clasa III, in postul de impiegat defi- nitiv clasa II la același serviciu. D. Ștefănescu George, actual impiegat de- finitiv clasa IV, în postul de impiegat defini- tiv clasa III la același serviciu. D. Nenița loan, actual impiegat de mișcare clasa II, ln postul de impiegat definitiv clasa III la același servicii. D. Mărculescu George, actual verificator clasa II, în postul de verificator clasa I la ser- viciul comercial. 2694 MONITORUL OFICIAL 17 Iulie 1892 D. Savopolu Emanoil, actual impiegat de- finitiv clasa IV, în postul de controlor clasa III la același serviciti. D. Rătescu P. Petre se numesce în postul de impiegat definitiv clasa III la serviciul comptabilităței generale. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lul ministru de interne cu data de 13 Iulie 1892, D. Ilie Iota este confir- mat în funcțiunea de comisar pe lângă poliția orașului Pitesci din județul Argeș, în locul D-lul N. D. Niculescu, destituit. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 14 Iulie 1892, D. Andronic Got cu este confirmat în funcțiunea de comisar poli- țienesc la despărțirea III din orașul Galați, în locul D-lui I. Tătaru, transferat. Prin decisiunea aceluiași D, ministru cu data de 14 Iulie 1892, D, Gheorghe C. Gri- goriu este confirmat în funcțiunea de sub-co- misar la despărțirea II din orașul Galați, în locul D-lui I. Dragulescu, care trece în alt post. Prin decisiunea aceluiași⁻ D. ministru cu data de 14 Iulie 1892, D. Ștefan Isvoranu este confirmat în funcțiunea de sub-comisar la despărțirea I din orașul Galați, în locul D-lui Timofei Vasiliu, care rămâne în dispo- nibilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 14 Iulie 1892, D. G. Ion Sterian este confirmat în funcțiunea de sub-comisar al gărei Galați, cu serviciul la docuri și gara de mărfuri, din județul Covurluiu, în locul D-lui Ghiță Vasiliu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 14 Iulie 1892, D. Constantin Geor- gescu este confirmat în funcțiunea de sub- comisar la despărțirea III din orașul Galați, în locul D-lui Gheorghe Constantinescu, trans- ferat la despărțirea V, în locul D-lui Gr. Cer- nătescu, rămas în disponibilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 14 Iulie 1892, D. Costică Dragoș este confirmat in funcțiunea de sub-comisar la despărțirea III din orașul Galați, în locul D-lui Th. Constantinescu, care rămâne în disponi- bilitate. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 13 Iulie 1892, D. Dimitrie Hristescu este confirmat în funcțiunea de copist la sub-pre- fectura plășei Jiu-de-Jos din județul Dolj, în locul D-lui Dimitrie lonescu, demisionat. D. ministru de interne, cu decisia No. 21.739 din 1892, a bine-voit a aproba următârele înaintări în corpul telegrafo-postal: La gradul I de eleve, dupe merit și vechime, pe diua de 15(27) Iulie 1892, pe actualele eleve gradul II: Tănăsescu Elena, Constantinescu Aretia, Niculescu Sevastia, Săulescu Eugenia, Ton- cescu Teodora, Tănăsescu Cleopatra, Vultu- rescu Hariclia, actuală manipulantă a oficiului Bivolari, Paraschivescu Elisa, Dimitrescu Ale- xandrina și lonescu Zoe. Prin decisiunea D-lul ministru de finance cu No. 10.863 din 27 Iunie 1892, sunt nu- mite și înaintate, în diferite servicii ale admi- nistrației regiei monopolurilor Statului, urmă- târele persâne: D. N. Dumitrescu, actual supraveghiător vamal, în postul de guard clasa I pentru paza fruntariei, în locul D-lui Dumitru Strugariu, demisionat. D. Ion Dimitriu, actual guard clasa III, în postul de guard clasa II, în locul D-lui N. Tăutu. D. Constantin Duzinchi, fost sergent, în postul de guard clasa 111, în locul D-lui Ion Dimitriu, înaintat. D. I. Greceanu, vechiu elev al scâlei de agricultură de la Panteleimon, în postul de verificator de cultură clasa III, în locul D-lui P. Popescu, demisionat. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 16 Iulie DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Christiania, 27 Iulie.—Din invitația re- gelui cabinetul Steen s’a declarat gata să ră- mână în condițiunile convenite cu Storthingul. Viena, 27 Iulie. — Camera seniorilor a adoptat, în unanimitate, proiectele pentru va- lută. Sesiunea parlamentară s’a închis. Paris, 27 Iulie. — D. Carnot va priimi mâine la Fontainebleau congresul de navi- gație. Roma, 27 Iulie. — Camera de comerciu din Roma a adresat tutulor representanților posesorilor de titluri turce un memoriu, care țlice că decretul din Mouharem asupra dato- riei publice nu pote fi modificat de cât prin- tr’o înțelegere directă între posesori și gu- vernul otoman; că conversiunea priorităților este nulă, de ore ce a lipsit consimțimentul direct al posesorilor; că în cașul de față con- versiunea este nulă pentru că a lipsit con- simțimăntul sindicatului italian. Posesorii italian! și alții cari refusă de a ratifica acâstă conversiune trebue să fie puși din nou în drep- turile anteriore recunoscute prin decretul din Mouharem, și modificările în privința leșuri- lor turce trebuesc să fie aprobate de o adu- nare de posesori. Brest, 27 Iulie.—Torpilorul 61, care în- locuesce torpilorul 76, care s’a cufundat, a suferit și el avarii la rândul său la machină și a trebuit să fie remorcat în port. Versailles, 27 Iulie.—Procesul anarchiș- tilor a început. Etievant, unul din cel 4 pre- venițl, a refusat de a se scula și de a spune numele său. Un alt prevenit Fougon a răs- puns la o cestiune a președintelui: „Du-te de o cere lui Ravachol'. Etiăvant a încercat de a desvolta teoriile sale anarchiste; pre- ședintele ’I a impus tăcere. Interogatoriul s’a petrecut fără veri-un alt incident. Christiania, 27 Iulie.— Un mare incen- diu s’a declarat în orașul Sarpsborg; au ars veri-o 30 case; pagubele trec peste o jumă- tate milion corâne. Oppeln, 27 Iulie.— O ordonanță a guver- natorului Silesiei opresce-importul de transit de albituri și haine întrebuințate, de cârpe, fructe și legume vernil, de brânză mâle de Rusia. Spandau, 27 Iulie. — împăratul a sosit în timpul serei. Diminăța a fost la Wilhelms- haven, unde a asistat la asvârlirea pe mare a unul cuirasat care a priimit numele de «Heimdall». Tanger, 27 Iulie.— Se asigură că insur- genții se apropie de Tanger, unde domnesce o mare consternație. Europenii, cari locuesc în afară din oraș, se refugiază Ia Tanger, Berlin, 27 Iulie.— Norddeutsche Zeitung declară că nu se pâte lua o decisiune în pri- vința exposiției universale din Berlin în acest moment, de 6re-ce nu au sosit încă răspun- surile guvernelor confederate. Petersburg, 27 Iulie, — Buletinul oficial de adi asupra cholerel nu anunță nici o în- tindere a cholerel; cifra cea mai urcată a mortalităței este în Gaucas. Catania, 27 Iulie, t— Erupțiunea Etnel a reluat prima sa activitate; pietre și materii incandescente sunt aruncate la nisce înălțimi mari; cantitatea de fum și cenușă este fdrte mare; detunăturile sunt dese și violente; fe- restrele locuințelor tremură mereu. Gurge- rile lavei aii crescut. (Agenția română]. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE TRADUGȚIUNE Regatul Greciei Ministerul marinei anunță navigatorilor că în golful Kalamata, pe capul Kitries (ve^i cartea hydrografică englesă No. 1.685), a fost ridicat un far de a 6-a ordine. Aparatul este dioptrie, cu lumini din 30 în 30 secunde și luminând întregul orizon maritim. Focarul se află la 31 m. de asupra nive- lului mărel și la 11 m. de asupra basel tur- nului. Focul va fi aprius la */ₗ₃ Iunie, și va fi visibil la o distanță de 10 mile pe timp frumos. Posiție geografică : Latitudine N. 36°. 54'. 45" Longitudine E. 22°. 08'. 20" (Greenwich). Athena, '/u Maiu 1892. Directorul farelor, I. Marcopoulos. Ministerul marinei anunță navigatorilor că, cu începere de la l⁸/₃O Maid, se va aprinde pe zăgazul portului St. Maure un foc de port verde, visibil la o distanță de 4 mile pe timp frumos. I 17 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2695 Acest foc, combinat cu un altul, care va fi aprins îo curând pe bastionul nordic al for- tului St. Maure, va înlocui focul ce a fost distrus de furtuna din ¹,/₉₃ Ianuarie 1891. (Ve^I anunciul hydrografic de la ¹⁴/S₈ Ia- nuarie 1891). Pentru a intra în port vaporele vor trebui să trăcă la o distanță minimum de 60 m. de foc în direcția axei zăgazului. Focarul aparatului este așezat la 7 m. 60 de asupra nivelului mărei. Posiție geografică : Latitudine N. 38°. 50'. 30" Longitudine E. 20°. 42'. 55" (Greenwich). Athena, '/„ Maiti 1892. Directorul farelor, I. Marcopoulos. Ministerul marinei (secțiunea farelor) a- nunță navigatorilor că, cu începere de la ‘/ta Iunie, vechiul far catoptric de la capul Phis- cardo (insula Cefalonia, intrarea N. a șena- lului din Itaca, vețli cartea hydrografică en- glesă No. 203) va fi stins și înlocuit cu un noti far cu aparat dioptrie de a 6-a ordine, dând un foc fix alb cu vedere de 9 mile pe timp mediti. Aparatul cel noti este așezat pe un turn pătrat de zidărie, situat la 130 m. de N. extremitățel capului care formăză intrarea golfului Phiscardo și la 70 m. tot de N. ve- chiului turn rotund pe care era așezat apa- ratul catoptric. Focarul noului aparat se află așezat la 27 m. 50 de asupra nivelului Mărei și la 14 m. 50 de asupra basel turnului. Navigatorii venind de la N. și de la O., pentru a căuta intrarea șenalulul din Itaca, vor putea să’I vadă de la S. 25°. O. Din par- tea S. în șenal, tot orizonul maritim este luminat, precum și golful și portul din Phis- cardo. Posiție geografică : Latitudine N. 38°. 27'. 32" Longitudine E. 20°. 36'. 00" (Greenwich), Athena, */₁₄ Maiti 1892. Directorul farelor, I. Marcopoulos. . D. G. O. Basarabeanu, arendașul dome- niului Brăila, oferind gratis trupelor din gar- nisona Brăila paiele de grâîi ce are pe men- ționatul domeniti, ministerul ’I exprimă mul- țumirile sale. ----------- — | i» | „ DIVERSE In noptea de 9 spre 10 Iulie a. c., femeea Simina Vasile Duca, din comuna Cordun, județul Roman, în etate ca de 70 ani, cul- cându-se în pat și trăgând o cațaveică de pe o culme, ca să se acopere, a lovit cu ea o lampă mică cu gaz, care, răsturnându-se, a luat foc nisce cânepă ce era împregiurul el. Bătrâna voind a stinge flacăra, ’i s’ati aprins hainele, causându’I mai multe arsuri grave pe corp. Ea a fost transportată de către primar la spitalul din Roman. —x— In țliua de 10 Iulie a. c., s’au incendiat casele D-lul B. G. Cărbunescu, din comuna Amaru, județul Buzău, armând cu desăvîrșire, împreună cu tdtă mobila și suma de lei 4.600, compusă din 3 bonuri a câte 1.000 lei unul, 10 lire sterline, iar restul, bilete de bancă. Dupe cercetările făcute, paguba în total -este, cu aproximație, de 10.000 lei. Focul a provenit de la ogeacul cuhniei, care nu era destul de ridicat, nici bine tencuit, și unde se prepara hrana ămenilor pe cari păguba- șul ’I avea la munca câmpului; asemenea și din negligența servitorilor cari făcuse focul prea mare. —x— In țliua de 11 Iulie a. c., pe la orele 9 diminâța, s’a găsit înecat, într’un iaz de pe teritoriul comunei Mogoșesci, județul Roman, locuitorul Gheorghe Gr. Blaga, care suferea de mal mult timp de pelagră. Cașul s’a comunicat de către primar D-lui procuror al tribunalului local, care, negăsind nici o bănuială asupra morțel numitului, a autorisat înmormântarea cadavrului. PllEȚUL CEREALELOR VtntJSrile fKcute Prețul de mijloc piua și luna Locul unde s’aS Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimil vîndute de la vagâne, cu care e’ah făcut vtn- vtndut șlepuri, magazie ^Srile sati cârti Lei Bani 11-13 Iulie Brăila Grâti...... Libre 59 ‘/8 Hectolitri 2.000 Magazie Hectolitru 11 40 n » 9 Orz...... 9 ““ * 1.350 9 „ 8 70 * » H Porumb..... 61 9 5.600 9 „ 7 80 n w 9 Grâu...... 59 y4 9 2.050 , 11 45 • V 9 » •••»»• , 56 9 400 H , 10 - H 9 9 9 * 8 8 8 * 8 57 130 , 9 70 9 » 9 Orz...... » Kilogr. 10.000 9 , 8 90 12 Constanța Orz....... „ 46-49 Hectolitri 104 In oraș , 4 85 13 9 Orz....... 45-48 9 67 9 „ 4 95 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Târgul de rîmători de la Turnu-Severin Buletin asupra comerciului de rîmători in tergul de la Turnu-Severin pe anul 1892—93 RÎMĂTORI RESUETATUL INSPE0Ț10NEI ȘI CARANTINA TRANSPORTAȚI Ramași tn sălașe Sosiți tn anul Feriți sub durata Exterminați din curent din carantinei causa bOlel de lințl TăiațI de so- cd Serbia România i România Serbia In Austro- cietatea ’l . ■■ . . . Serbia In ță& Ungaria elvețiană a pentru ex- O port (4 Intrațl în târg de la 1 Apri- 1.954 --- --- ------ --- 902 355 4 lie până la 26 Iunie 1892 . _ V 253 Eșiți de la 27 Iunie până la 1.954 1155 355 4 440 3 Iulie 1892...... --- --- --- --- --- Total .... 2696 MONITORUL OFICIAL 17 Iulie 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Tablou statistic de mersul târgului de vite cornute de la Constanța, pe timpul dela 4 Maiu până la 31 Maiu 1892 FELUL ȘI NUMERUL VITELOR 1 1 1 1 1 1 1 1 REMASEIN t£rG la 3 Maiu 1 1 1 1 1 1 1 1 IO 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 UIMII aiqoAța 1 1 1 1 1 1 1 1 II°A!a 1 1 1 II 1 1 1 FÎJA 1 1 1 1 1 1 1 1 F®A 1 1 1 1 1 1 1 1 log I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 FELUL ȘI NUMERUL VITELOR NEVÎN- I”I 1 1 1 1 1 1 1 1 DUTE RELUATE DE PROPRIETARI OldUQ 1 1 1 1 1 1 1 1 i^i 1 1 1 1 1 1 1 pm II 1 1 1 1 1 1 IO 1 1 1 1 1 1 1 1 p»q«a 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 aJjțoAțg 1 1 1 1 1 1 1 1 IT°A!a 1 1 1 1 1 1 1 1 Pl’A 1 1 1 1 1 1 1 1 P®A 1 1 1 1 1 1 1 1 i°a 1 1 1 1 1 1 1 1 J™1 1 1 1 1 1 1 1 FELUL ȘI NUMERUL VITELOR I*>l 1 1 1 1 1 1 1 1 vigoare (X strIinetate ©iduQ 1 1 1 1 1 1 1 1 id^A 1 1 1 1 1 1 1 1 P!K 1191 IO 1 1 1 1 1 1 1 1 paqJag 1 1 1 1 1 1 1 1 ■ 1 1 1 1 1 1 1 1 aJțTOAig 1 1 1 1 1 1 1 1 iî°A!a r 1 1 1 1 1 1 1 PÎțA 1 1 1 ■ 1 1 1 1 FELUL ȘI NUMERUL VITELOR I»I l 1 1 l 1 ijj VÎNDUTE IN ȚERĂ aidu^ 1 1 l 1 1 1 1 1 Id®! 1 1 1 l 1 l 1 l F!N 1 1 1 1 1 1 l 1 IO 1 l l 1 1 1 1 l paqiaa l 1 1 1 l 1 l 1 P®1®K 1 l 1 1 1 l 1 l ainoA!a 1 l 1 1 1 1 1 l iPAia 1 l 1 l l l 1 1 pl’A 1 1 1 1 1 l 1 1 P«A 1 1 1 l 1 1 1 1 i°a l 1 1 l । 1 l 1 pn®L 1 1 1 1 l 1 l 1 FELUL ȘI NUMERUL VITELOR Pai 1 l 1 1 1 1 1 1 INTRATE OldB^ 1 1 1 1 1 1 l 1 Id®l 1 1 1 1 l 1 1 l FW 5. l 1 l 1 1 1 1 IO 1 1 1 1 1 1 1 l paqiag 1 1 1 1 1 1 1 1 PW 1 1 1 1 I 1 1 1 ainoAia 1 1 1 1 1 1 1 1 n°A?a 1 1 1 1 1 1 1 1 PÎ'A . 1 1 1 1 1 1 1 1 P’A 1 1 1 1 1 1 1 1 i°a 1 1 1 1 1 1 1 1 PnEi, 1 1 1 1 1 1 1 1 Felul și numă- poqjog 1 1 1 1 1 1 1 1 rul vitelor a- P»A 1 1 1 1 1 I 1 1 flate I°8 1 1 1 1 1 1 1 1 I»«l 1 1 1 1 1 1 II 17 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2697 buletin meteorologic din județe In dimineța de 16 (28) Iulie 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buziă . . . ₌ Bâlțătesci . . Oalafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani' Drăgănesci Drânceni . . Nor, vent.................1⁶+R- . ......................17+ ’ Senin................14+ ” Variabil, nor, vânt . . 15+ ” Nor..................1⁵+ ’ . 17+ ’ Senin................17+ " ................... . 12-f- ’ Vânt.................1«+ ” Senin................1®+ " Plâe, senin..........1$+ " . ......................10+ » Senin, nor..........2(>+ “ Plâe, variabil .... 14+ • Nor, vânt............13+ » Senin . .................20+ » Plâe, senin..........1®+ * Senin...............16-f- » Variabil.............. 20-f- • n .....................18-f" • Senin...............12-j- ® « 15-f- » Variabil, nor . • . • 16-f" • » 18-f- ” Senin . . . . . . . 16-f- » Nor, Marea calmâ . . • Senin, vent.........15-f- > » 14-f- ■ Variabil, vânt, senin . 15+ » Senin .................16-f- » Nor......................17+ » Vânt, senin..............15+ « Senin................. 17-f- • » 19-f- • Nor.....................17-+ » Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți. Filiași . Filipesei ■Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea Ivesci Lacu-Sărat Măcin M "gurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesei . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Plâe, variabil .... 14+R. Vânt.............. . 18-f- • Plâe, variabil .... 12-j- » Senin, variabil .... 18+ » Variabil,nor. ... . 16+ » Senin . . ...........18+ » » ..............16-f- ” Variabil, nor........16-p » P16e, vent, senin . . . 17-f- » Senin •...•«• 18-f- » P16e, vent, senin . . . 15+ » Senin................16+ > Nor, vânt............20+ » Variabil, nor .... 17-j- > Nor, senin ..... 18-j- » . ................17+ » Senin ....... 14+ » Variabil, vânt . . . . 16+ . Nor, senin . . . . 14+ » Nor, marea calmă . . . Variabil, nor .... 16+ > Senin, vânt, nor . . . 15+ » Plâe, variabil .... 12+ > Variabil.............18 + • Variabil, nor .... 14+ a Senin . . 15+ . a ••••*•■ 14+ > » ..............16+ » Nor..................17+ ¹¹ Nor, vânt............18+ a Senin, nor...........19+ • Variabil ...... 18+ a Variabil, senin . . . . 16+ a Pașcani .... Pătărlagele Piatra . . . . Pitesci .... Piua-Pietri Pleșcoiu .... Ploesei .... Podu-Iurcului . Predeal .... Puciâsa .... Rămn.-Sărat. . Râmn.- Vâlcea . Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . . Salinele-Mari . Săveni . Sinaia . Slobozia Spineni . Stefănesci Slănie . Strunga . Teeuciu . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . Urziceni Văleni . Vasluiu . Verciorova Vulcan . Zătreni . Zimnicea Plâe torențială, senin . 15+R. Senin..............18+ a Plâe, nor . ..... 14₊ » Senin................13+ a • ............22+ , .....................16+ . Nor..................19+ . Nor, senin . ..... 14+ » Plâe...............10-j- „ Senin................1®+ a » 18+ , Senin, vent violent . . 22+ „ Plâe, nor............15+ , Nor..................17+ , Plâe, senin .... 13+ , Senin, variabil .... 15+ , Plâe, senin..........15+ . Plâe, nor, vânt .... 13+ , Nor.................'20+ , Senin................17+ a Vânt,.senin........16-j- „ Senin................13+ „ Plâe, variabil . . . . 1?+ , Nor, vânt, senin . . . 17 + a Senin . ...... 17₊ a Nor, senin .. ... 15₊ a Senin .......14₊ a Variabil, vânt .... 16+ a B ............a 17+ » Senin ....... 21+ • Nor................17+» Senin, vânt........15+ » 14-f- » > ...........13+ a » ...........17+ a Nor................17+ a MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 210 OBSERVAȚIUNI: De la 15 (27) Iulie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 14 (26) Iulie, orele 8 sâra. Barometru * Vântul Plâe sati 1 Temper, Baro- Temper. Vântul redus la 0° și la Temperatura cS zăpadă extr. metru 1 .STAȚIUNI nivelul mărel aerului 55 Direcția Tăria Starea Max. d red. la Direcția Tăria ] Starea OBSERVAȚIUNI 9 cerului S 0° și la cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. a nivelul b mure! Bucuresci. . 758-0 + 1.6 19.0 --- 0.8 7o w I senin _ 24 12 756.2 18.1 w I senin T.-Severin . Craiova .. . Câmpu-Lung . --- _ 16.7 --- 0.8 66 noros 5 23 X2 _ «5-9 N 2 noros Slatina . . . 759-8 + ’-3 17-4 --- 0.4 66 w 2 n 27 13 758.4 20.2 W 2 f. noros Caracal. . . Ruși-de-Vede --- --- --- 1 --- _ --- --- 23 13 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 757.8 + 1.8 19.0 --- 0.3 70 w 4 noros _ 24 «5 757.8 19.0 w 3 p. noros Giurgiu . . 757.2 + i-5 18.7 ---• 1.0 84 sw 2 --- 29 14 755-7 20.0 NW I senin Sinaia . . . 758.2 + 0.3 15.0 + 1.0 N 4 f. noros _ 19 II 758-4 12.4 NW 2 acop. Brăila . . . 755-7 0.0 20.6 --- 1.0 74 sw 3 p. noros --- 27 ’4 755-7 22.4 SW I p. noros Constanța. . 757-0 + >-5 18.0 --- 1.8 82 w 4 acop. 25 755-8 21.6 W 2 Starea Măre! ușdră. Sulina . . . 756.9 + i.4 21.6 + 0.3 56 NW 2 senin --- 27 15 755-7 20,2 SW 2 senin • » lină. Focșani . . --- ---- 21.4 + 1.2 57 w 2 _ 26 12 --- 21.0 NE 3 acop. Iași .... 7580 + 0.8 16.3 --- 0.3 80 s I acop. _ 19 13 757.8 17.4 --- --- f. noros Sofia (Bulg.). 761.2 + 1.6 14.4 --- 0.8 7i w 6 p. noros I 21 15 760.6 14.5 w 6 p. noros Athena . . . De la 16 (28) Iulie 189 2, orele 8 diminâța. De la 15 (27) Iulie 1892, orele 8 sân Bucuresci. . 7638 + 5-8 20.4 + 1-4 75 - - acop. - >5 i8| 759.8 21 3 N f. noros Apa căzută în /jiua de 57 fufa st. Cifrele de mal jos represintă ln milimetri grosimea stratului de apă, provenită din plâe sati din topirea zăpe^eî *. DorohoiQ 5; Găesci 57; Folticeni 1.2; Pitesci 4.6; T.-Frumos 2.0; Mihăileni 2; Ocnele-MarI 5.5. 2698 MONITORUL OFICIAL 17 Iulie 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSUJNE CLIMATICI SEptEmÂNALI 30 (De Luni 18 Iulie până Duminică 24 Iulie st. n 1892) BUCURESCI Acâstă săptămână a fost caracteristică prin timpul săti urât și ploios și prin temperatura sa scăzută relativ cu săptămânile precedente. Mijlocia săptămânală a temperaturel a fost 20°.3, în săptămâna precedentă fusese 22°.6. Mijlocia acestei săptămâni dedusă din peri- oda 1885—91 a fost 22°.5. Valorile mițllocil țlilnice ale acestei săptă- mâni au variat între 17°.9 și 22°.9, în săp- tămâna precedentă ele fusese coprinse între 19o.l și 25°.4. Cea mal scăzută temperatură în cursul acestei săptămâni a fost 12°.3 Luni, iar cea mal ridicată 31°.2 tot Luni, în săptămâna precedentă extremele temperaturel fusese 12°.2 și 33°.8. Considerând extremele pe întreaga perid- dă 1885—91 avem temperatura cea mal scăzută în anul 1885 cu valorea 10°.7, iar cea mal ridicată în 1888 cu valorea 35°.O. Temperaturele minime au dat ca mijlocie săptămânală 15°.2, în săptămâna precedentă mițllocia săptămânală a temperaturelor mi- nime fusese 15°.9. Valorile minime ^ilnice au fost coprinse în săptămâna acăsta între 12°,3 și 16°.4, iar în cea precedentă între 12°,2 și 190.3. Temperaturele arătate de termometrul maximum aii dat ca mițllocie acestei luni 26°.O, pe când în săptămâna precedentă fu- sese 29°.2. Valorile maxime țlilnice au va- riat în săptămâna acăsta între 22°.O și 31°.2, pe când în săptămâna precedentă ele fusese coprinse între 25°.4 și 33°.8. Numai 4 țlile din cursul acestei săptămâni aîi fost de vără, în săptămâna precedentă tâte filele aii fost de vără. Temperatura solului a fost mal coborîtă ca în săptămâna precedentă. Valorile mițllo- cii săptămânale au fost 23°.4, 22°.7, 21°.2 și 19°. 7, respectiv pentru adâncimile de 30, 60, 90 și 120 centimetri. Gerul a fost fărte noros în tot timpul săp- tămânei. Mijlocia săptămânală a nebulosită- țel a fost 7, în săptămâna precedentă fusese 4. pilele de Joi, Vineri și Sâmbătă cu totul acoperite, Duminecă ții fărte norosă, Marți și Mercur! norăse, și Luni ții puțin norosă. Sărele a strălucit în tote țlilele săptămânei, dar în ultimele țlile a strălucit câte puțin. Durata totală de strălucire a fost 42 ore, în săptămâna precedentă fusese 74 ore. In cele din urmă 4 țlile ale săptămânel am avut apă cățlută, Joi a fost însă numai picături. Cantitatea totală de apă cățlută a a fost 21.8 milimetri. In tăte filele cu apă cățlută s’a observat tunete și fulgere. Luni și Marți diminăța a fost rouă abon- dentă. Marți, de Ia orele 12 până noptea, a fost vânt forte puternic de la W, atingând > până la 19 metri pe secundă. MercurI, de la orele 12 până la 2 p. m., a fost coronă so- lară bine distinctă. Direcțiunea dominantă a vântului a fost cea de la W, a suflat mult și de la NE. Iuțeala sa a fost mare în țlilele de Marți și Vineri. Presiunea atmosferică a fost aprope aceeași ca în săptămâna precedentă. Mijlocia el săp- tămânală 748.2, în săptămâna precedentă | TEMPERATURA SOLU- îi 8 w Ost.n. || TEMPERATURA AERULUI LUI LA 2 ORE 0 a VÂNTUL 0 II LA ADÂNCIME DE: 0-10 a 5 a d « a £ •a Max. Min. Extreme 30 60 90 120 s d 3 td 0-12 unea a ,2 d & 0 tr et în *55 >d Q § cm. cm. cm. cm. .2 CL Mijlociti Max. Min. •5 CL O >d £ MJ ÎS w H cn Anii 1885 20.9 29.9 14.6 34.3 10.7 23.4 22.3 20.7 19.4 3 75.2 5.0 ssw 1 754.5 1886 22.2 29.4 15 8 33.0 12.0 22.8 21.4 19.6 18.3 2 73.9 0.1 Var. 1 751.4 1887 23.5 29 9 17.1 33.0 15.5 23.6 22.8 21.3 19.6 5 41.4 15.6 Var. 1 754.7 1888 24.1 32.1 16.3 35.0 12.5 24.7 22.8 21.6 18.8 3 81.6 1.7 1 752.9 1889 23.9 31.6 16.7 34.8 13.7 24.9 22.9 20.5 18.5 3 84.3 0.6 SSE 1 750.0 1890 21.9 29.8 15.3 34.4 10.8 24.5 23.4 21.4 20.1 A 70.0 14.3 Var. 1 752.4 1891 21.1 29.4 14.3 32.0 12.7 23.3 22.2 20.2 19.1 5 68.7 0.6 Var. 1 755.0 1892 20.3 26.0 15.2 31.2 12.3 23.4 22.7 21.2 19.7 7 42.3 21.8 W,NE 1 | 748.2 NOTĂ. Mijlocia temperaturel aerului este dedusă din considerațitinea temperaturilor de la 8 ore dimineța, 2 p. m., 8 sâra, calculată cu ajutorul formulei m—n—k (n—min.) în care n represintă mijlocia aritmetică din cele 3 observațiuni. Min represintă temperatura minimă; iar k un coeficient care a fost calculat cu ajutorul observațiunilor de la Bucuresci, și care pentru luna Iulie are valdrea 0.212. Nebulositatea este socotită de la o la 10, cifra o arătând cerul cu totul senin, iar 10 cerul cu totul acoperit. Durata strălucirel sdrelui în colâna heliograf este dată în ore. In colâna apa că- zută se socotesce în milimetri de grosime atât apa provenită din pldie cât și cea din zăpadă. Pentru vânt se dă direcția dominantă în cursul săptămânel și tăria sa mijlocie socotită, de la o la 12. Cifra o arată că nu este de loc vânt; cifra 12 arată cea mal mare tempestă. Presiunea atmosferei este mij- locia dedusă din observațiunile de la 8 ore diminăța, 2 p. m. și 8 săra; ea este redusă la 6°. înălți- mea barometrului este de 84 metri d’asupra nivelului Mărel. p. Director, C. 1. Corbu. ______________________________________ Bucuresci, 13 (25) Iulie 1892. MINISTERUL AGRICULTUREI INDUSTRIEI, COMERCIULUI Șl DOMENIELOR Starea timpului și a semeuăturilor diu țeră pe luna Iunie 1892 Județul Bacău.—Rapița s’a secerat și a- dunat de pe câmp, dar nu s’a treierat încă. Grâul, secara și orzul au început pe alocuri a se secera; calitatea lor, parte este bună și parte mediocră. Semănăturile de primăvâră în genere sunt bune. Prășila a duoa a porumbului este ter- minată. Livezile și islazurile sunt mediocre și pe une locuri proste; cu tâte ploile urmate nu aii putut, a se îmbunătăți. Fructe nu sunt tocmai abundente. In resumat, timpul a fost favorabil semănăturilor și este speranță să fie recolte abundente. Județul Buzeu. — Starea semănăturilor de tomnă și primăvâră, cari aii rămas încă nesecerate, s’a îmbunătățit în urma ploilor cățlute. Starea livezilor și islazurilor s’a îm- bunătățit. Fructe sunt destule. Județul Brăila. — Timpul a fost varia- bil cu vânturi, călduri și puține ploi parțiale. Grâul și secara s’au recoltat și agricultorii cel mari, în multe localități, se ocupă cu treiera- tul. Orzul și ovăzul se recoltâză. Porumbul și meiul merg bine. Puținele vil ce sunt au rod abundent. fusese 748.6. Valorile mijlocii țlilnice ati variat între 746.3 și 749.9 ; în săptămâna precedentă valorile mijlocii țlilnice oscilase între 747.1 și 751.6. In tabela ce urmâză se arată valorile țlil- nice ale principalelor elemente climatice din acâstă săptămână comparate cu aceleași va- lori corespunțletore din săptămâna de care ne ocupăm, considerate pe periâda 1885—92. Județul Constanța.—Ploi aii cățlut sufi- ciente. Semănăturile în general sunt bune, afară de orz care a cam fost atacat de gân- daci. Livezile și islazurile sunt abundente. In cele mal multe localități, inul încă de la aparițiunea lui a fost nimicit de purici. Județul Dâmbovița. — In plasa Ialomița semănăturile de tomnă în general sunt bune. Secerișul grânelor aprope s’a terminat. Se- mănăturile de primăvâră asemenea sunt bune. Ovăzurile sunt aprope copte și în cu- rând va începe secerișul lor. Porumbul pro- mite o recoltă abundentă. Livețlile și islazu- rile sunt bune, fânețele pe alo curea aii înce- put a se cosi. Fructe sunt, dar nu multe. Ploi au cățlut generale și suficiente. Plasa Bolintinu. Parte din seceratul grâ- nelor s’a și terminat. Ovăzurile și porumbu- rile promit o recoltă îndestulătâre. Pomii roditori aii fructe. Starea livețlilor, islazuri- lor și a grădinilor cu legume este bună. Ploi aii cățlut generale și suficiente. Plasa Gobia. Grânele se seceră cu acti- vitate. Porumburile promit o recoltă frumosă. Livețlile și islazurile sunt frumose. Fructe sunt puține. A plouat general și suficient. Plasa Dealu-Dâmbovița. Grânele se seceră și promit o recoltă bună. Ovăzurile și porum- burile sunt bune și promit mult. Livețlile și islazurile sunt bune. Fructe sunt puține. Ati cățlut ploi generale și suficiente. 17 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2699 Plaiul lalomița-Dâmbovița. Grânele și po- rumburile sunt frumâse. Livezile și islazu- rile sunt abundente. Fructe sunt puține. Ploi aii cățlut generale și suficiente. Județul Gorj.—Grâul de tomnă și orzul a început a se secera și cu tot răul ce le-a făcut ploile, se crede a da o recoltă abun- dentă; dar în mal multe părți mijlociu în calitate. Starea semănăturilor de primăvâră este mulțumitâre. Prășila a duoa a porum- bului s’a terminat. Livezile și islazurile sunt bune. Viile sunt frumose, sperându-se a da o cantitate îndestulătâre și o calitate su- periâră vinului din anul trecut. Timpul a fost favorabil. Județul Ilfov.—-Ploi au cățlut generale și îndestulătore, favorisând mult semănăturile și în special porumburile. Seceratul grâului și orzului a început de la 18 Iunie și se con- tinuă cu activitate. Livezile și islazurile sunt bune. Viile și pomii fructiferi au rod bun. Județul Muscel.—A plouat general și su- ficient. Starea semănăturilor de primăvâră în general este forte bună; iar a celor de tomnă este mediocră. Livezile și izlazurile sunt a- bundente. Arborii fructiferi de și nu au su- ferit de asprimea iernel, sunt însă în mare parte fără râde, din causa unor insecte , Co- tari" cari ’i au nimicit la înflorit. Viile sunt în stare forte bună. Județul Mehedinți. — Grânele se seceră. Porumbul se prășesce a duoa oră. Livezile sunt abundente. Viile sunt frumose. Fructe nu sunt. Județul Neamțu.—Semănăturile de tom- nă și primăvâră în genere sunt bune, afară de unele localități unde recolta e mediocră din causa secetei din timpul semănatului. Porumbul s’a prășit a duoa oră. Strânsul ra- pițel este pe sfârșit. Secerișul orzului, seca- rei și a grâului de tomnă a început. Starea livezilor și a izlazurilor e puțin mulțumitâre din causa secetei din primăvâră. Fructe sunt puține. Județul Prahova,—Grânele au început să se secere și promit mult. Porumbul e în bună stare. Starea livedilor și a izlazurilor este satisfăcătore. Fructe sunt multe. Timpul a fost favorabil cu ploi liniștite. Județul Putna. —Ploi au cățlut suficiente. Seceratul semănăturilor de tomnă încă con- tinuă, asemenea și câsa fânului; iar pe alo- curea s’a început și treerul. Recolta grâului, orzului, secarei și ovăzului este satisfăcătore, de și grâul pe alocurea are mălură din causa răcelelor. Porumbul este frumos, s’a prășit a duoa âră; dar are necesitate de plâie. Viile în genere sunt bune. Livezile sunt mediocre. Județul Râmnicu-Sărat. — Secerișul se- mănăturilor de tâmnă este deja terminat, treeratul a început cu multă activitate. Can- titatea și calitatea grânelor recoltate este re- lativ bună. Recolta orzului este mai mult rea. Recolta porumbului se speră ia maximul producțiunel. Starea prunilor este mulțumi- tore. Islazurile sunt bune. Ogârele au înce- put încă din luna Iunie și se lucrâză la ele cu o activitate excepțională anilor trecuțl. Județul Romanați. — Grâul e la finele seceratului. Cantitatea este spornică, însă de calitate midlocie, fiind-că cea mal mare parte din el a fost culcat de vântul și ploile din Maiu, din care causă bobul a rămas mic și sbârcit. Orzul de tâmnă s’a treerat dând un produs mulțumitor. Porumbul este frumos și are trebuință de ploie. Starea livezilor, islazurilor, grădinelor cu legume și a pomi- lor roditori este bună. Viile asemenea sunt bune. Județul Roman.—Starea timpului a fost favorabilă. Starea semănăturilor de tomnă și primăvâră este bună. Grâul a început a se secera cu multă activitate și promite a da o recoltă bună și abondentă. Starea livedilor și islazurilor este de mid~ loc. Fânețele au început a se cosi, dând un produs mal puțin de cât de mițlloc. Județul Suceava.—Semănăturile de tom- nă au progresat și promit o recoltă bună. Cele de primăvâră promit și ele o recoltă bună, mal cu sâmă porumbul este forte bun; orzul și ovăzul, pe unele locuri, este de mid- loc. Secerișul grâului s’a început. Livedile și islazurile sunt parte bune și parte de midloc. Fânețele sunt în stare mai puțin ca midlocie din causa secetei. Județul Tecuciu.—Semănăturile de tom- nă și primăvâră în genere sunt în bună stare și seceratul lor e pe sfîrșit, încependu-se a- cum treerul lor. Fânețele s’au cosit și au dat produs bun. Județul Tutova. — Starea semănăturilor de tomnă și primăvâră a fost mediocră. Po- rumbul merge progresând. Orzul, grâul și secara se seceră cu multă activitate. Cositul se activâză. Starea arborilor fructiferi și a grădinelor cu legume este bună. Județul Vasluiu.—Secerișul semănături- lor de pâine albă s’a început și se continuă. Acum se face strânsul în arii. Porumbul merge forte bine. Viile promit mult. Arătu- rile de tâmnă au început. Județul Vâlcea.—Semănăturile de tâmnă sunt bune, asemenea și cele de primăvâră. Porumbul, în unele localități, din plasa 01- tețu-de-Sus, a suferit din causa ploilor. Li- vedile, islazurile și grădinele cu legume sunt frumâse. Prunii au rod bun. Viile sunt în bună stare. A plouat suficient. Județul Argeș.—Semănăturile de tomnă și primăvâră aprâpe în general sunt bune. Pomii fructiferi au râde prea puține. Live- dile de fânețe și islazurile sunt frumâse. Județul Ialomița. — Semănăturile de tâmnă, grâul și secara fiind bune și câpte, lo- cuitorii se ocupă cu seceratul, iar arendașii și proprietarii cu treeratul. Porumbul și me- iurile sunt bune. Orzul asemenea se seceră. Livedile și islazurile sunt abundente. Pomii fructiferi au râde frumâse. Județul Fălciu.—Semănăturile de tâmnă, grâul și secara, din causa secetei, s’a com- promis în cea mal mare parte, care nu va produce mal mult ca sămînța. Cele de pe lângă pădure, unde au mal cădut și ploi, s’au mal îmbunătățit și se speră a produce 5—10 hectolitri la hectar. Grâul, orzul, o- văzul, inul și cânepa sunt compromise în cea mal mare parte; cele de pe lângă păduri sunt în stare mediocră. Secerișul se face cu mare activitate. Pe unele locuri s’a început și tre- eratul. Porumbul este relativ bun, terminân- du-se prășila a duoa. Livedile și islazurile, pe unde n’au fost ploi, sunt rele. Județul Dorohoiu.—Grâul este bun, s’a secerat, și acum se strânge în girezi; se crede a da o recoltă de midloc. Porumbul și ovă- zul, în Iunie, au mers fârte rău din causa se- cetei. Livedile și islazurile sunt în stare rea, din causa secetei. Fân va fi prea puțin anul a- cesta. Fructe sunt puține. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine, mai jos indicate, in decursul timpului de la 2—li Iulie st. n. 1892 *) bou Germania: Lipsea, 100 kilo boi uciși 145—180; Francfort s/Mein, 50 kilo l-a calitate 83.75—87.50; Hamburg, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.43—1.72; Breslau, 50 kilo boii uciși hrăniți în staul 58—72; Stuttgart, 100 kilo boii vii hrăniți în staul 82.50—90; Brema, 100 kilo boii uciși 145 până la 175, idem taurii uciși 116.25 până la 156.25 Italia: Genua, 100 kilo boii uciși hrăniți cu păsclune, prețul afară din barieră, 150 până la 152. Belgia: Bruxel, kilo boii vil 0.70—1.02; Anvers, kilo boii vil 0.78—0.98, idem uciși 1.58—1.60; Lietye, kilo boii vii 0.90—0.95. Holanda: Amsterdam, kilo 0.80 până la 0.90 ; Zwolle, boii de elevagiu pentru în- grășătorl capul 200—280, kilo boii grași pentru măcelărie 1.28—1.44 ; idem taurii 1-1.08. Elveția: Zurich, kilo l-a calitate 1.50 până la 1.60; idem a Il-a calitate 1.40 până la 1.50. Englitera: Londra, 50 kilo boii uciși hrăniți cu păsclune 51—82, Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo boii vii 117.65—134.43, kilo idem uciși 1.10-2. Turcia: Constantinopol, boii vii de suhat și velniță capul 95—350; kilo boii uciși de suhat și velniță 1.25—1.45; Salonic, boii vil de suhat capul 181.81—227.30, kilo bil uciși de suhat 1.47. Grecia: Pireu**), kilo boii uciși 1.10-1.20. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.68 până la 0.97. Asla-Mlcă : Smyrna, ocaua bruto 0.75. *) Prețurile din acest buletin sunt tâte arătate tn lei noul, afară de acelea pentru cari se face o anume indicațiune. **) Prețurile pe piața Pireu sunt date pentru timpul de la 6—13 Iulie 1892 st. n. 2700 MONITORUL OFICIAL 17 Iulie 1892 VACILE Germania : Lipsea, 100 kilo vacile ucise 130—160; Francfort s/Mein, 50 kilol-a calitate 70—75; Hamburg, kilo vacile vil hrănite cu păsclune 1.12—1.62; Breslau, 50 kilo vacile ucise hrănite în staul 58 până la 72; Stuttgart, 100 kilo vacile vii hrănite cu păsclune 50—80; Brema, 100 kilo vacile ucise, 110—163.75. Italia: Genua, 100 kilo vacile ucise hră- nite cu păsclune, preșul afară din barieră, 127 până la 129. Belgia: Bruxel, kilo vacile vil 0.64 până la 0.84; Anvers, vacile vii capul 200—510, kilo vacile ucise 0.80 — 1.10; Liege, kilo vacile și junicile vil 0.70—0.85. Holanda: Amsterdam, */₂ kilo 0.90—1; Zwolle, vacile de elevagiu, capul 260—540; junicile idem 240—400; kilo vacile grase pentru măcelărie 1.28—1.44. Elveția: Zurich, kilo l-a calitate 1.40 până la 1.50; Berna, capul 150—500. Englitera: Londra, 50 kilo' vacile ucise hrănite cu păsclune 45.25—83.25. Turcia: Constantinopol, vacile viî de su- hat și velniță, capul 140—380, kilo vacile ucise de suhat și velniță 1.25—1.45; Salo- nic, vacile vii de suhat, capul 181.81 până la 227.30, kilo vacile ucise 1.47. Grecia: Pireu , kilo vacile ucise 1.10 până la 1.20. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.62 i până la 0.93. Asia-Mică: Smyrna, ocaua bruto 0.90. OILE ȘI BERBECII Germania : Lipsea, 100 kilo oile și ber- becii vil 70—80; Francfort s/Mein, kilo oile l-a calitate 1.55—1.60; Hamburg, kilo oile vii hrănite cu păsclune 1,38—1.58; Breslau, 50 kilo oile ucise hrănite în staul 45.60 până la 70.40; Stuttgart, 100 kilo oile vii hrănite cu păsclune 75—87.50; Brema, 100 kilo oile ucise 125—160. Italia: Genua, 100 kilo oile ucise, hră- nite cu pășiune, prețul afară din barieră, 138 până la 140. Belgia : Bruxel, kilo berbecii uciși 1.10 până la 1.50 ; Anvers, kilo oile ucise 1.20 până la 1.50 ; Liege, kilo berbecii vil 0.52 până la 0.65. Holanda: Zvolle, kilo berbecii grași pen- tru măcelărie, 0.84—1, mieii capul 12—28. Elveția: Zurich, kilo oile ucise 1.20 până la 1.30, idem berbecii germani 1.60. Englitera: Londra, 50 kilo oile ucise hrănite cu păsciune 63.50—101.50. Austro-Ungaria: Viena, perechea oile vil 23.11—42.02, kilo oile ucise 0.75—1.89. Turcia: Constantinopol, oile vil de suhat, capul 12—16, kilo oile ucise de suhat 1.45 până la 1.60. Grecia : Pireu, kilo berbecii uciși 0.75 până la 0.80. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.74 până la 1.03. PORCH Germania: Lipsea, 100 kilo porcii vil 145—150; Francfort s/Mein, kilo l-a ca- litate 1.50—1.55 ; Hamburg, kilo porcii vil hrăniți în staul 1.33—1.53; Breslau, 50 kilo porcii uciși, hrăniți în staul, 70—84; Stuttgard, 100 kilo 90—105; Brema, 100 kilo porcii uciși 121.35—151.25. Italia: Genua, 100 kilo prețul afară din barieră 140—142. Belgia: Bruxel, kilo porcii vil 0.95 până la 1.05; Anvers, kilo porcii vil 0.95 până la 1.05, idem porcii uciși 1.10—1.30; Liege, kilo porcii vil 0.90—1. Holanda: Amsterdam, y, kilo 0.50 până la 0.60; Zwolle, kilo porcii grași pentru mă- celărie 0.90—0.96, idem pentru export la Londra 0.68—0.74. Elveția: Zurich, kilo porcii de Elveția și de Baden, cea mal bună calitate 1.40—1.45; Berna, capul 25—105. Englitera : Londra, 50 kilo, porcii hră- niți în staul, 44.50—67.25. Austro-Ungaria: Viena^ 100 kilo porcii vii 75—96.63, kilo porcii uciși 1.05—2.10; Budapesta, kilo 1—1.05. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo grâu in- digen 237.50—245; idem străin 222.50 până la 245; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 234.50—250; Hamburg, 1.000 kilo grâă de Rusia de l^/^ libre 175—200; Breslau, 100 kilo grâul alb 24.40—27.20; idem gal- ben 24—27; Stuttgart, 100 kilo grâul de Rusia 25.95; Brema, 1.000 kilo grâh de la Dunăre vămuit 231.25—250. Italia: Genua, 100 kilo grâu tare meri- dional 21.75—22.75, idem fraged de Pie- mont 23—24.50 ; Neapole, 100 kilo 16 y₂ până la 17y₂, din cari urmeză a se scade lei 1—1’/j de 100 kilo pentru asigurare și transport de la Brăila-GalațI la Neapole. Belgia: Bruxel, 100 kilo 18.50—19.25; Anvers, 100 kilo grâu românesc 15V₂—18, idem indigen 16—22, idem străin 14y₂ până la 19⁵/ₛ; Liege, 100 kilo 19.50 — 20. Holanda: Amsterdam, 2.400 kilo grâu de la Dunăre 364—372. Elveția: Zurich, 100 kilo grâu de Mol- dova 2iy₂—23y₂, idem de Muntenia 20yₐ până la 23; Berna, 100 kilo 18. Englitera: Londra, hectolitrul grâu de la Dunăre 18.75—19.25, idem 18.75 până la 19. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâu din districtul Theiss de 76—80 kilo pr. hectolitru 19.02—19.96; Czernowitz, 100 kilo 17.86—19.44; Budapesta, 100 kilo 17.79—18.73. Turcia : Constantinopol, hectolitrul grâu românesc de 57—59 libre 12—12.20, idem indigen de 56—57 libre 10.50—11.20, idem străin de 57—60 libre 12—12.40; Salonic, kilo 0.16. Grecia: Pireu, kilo grâu tare de Rusia 0.20³/₄, idem de Turcia 0.20’/ₜ. Francia : Nisa, 100 kilo 22—26. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.30—0.35. SECARA Germania: Lipsea, 1.000 kilo indigenă 242.50—245; Hamburg, 1.000 kilo secară de la Marea-Neagră de ⁹³/ₗᵢₐ libre 197.50 până la 206.25; Breslau, 100 kilo 25 până la 26.85; Brema, 1.000 kilo secară de la Dunăre vămuită 230.—256.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 16—16.25; Anvers, 100 kilo secară românâscă 16’/₂ până la 18; Liege, 100 kilo 18—18.90. Holanda: Amsterdam, 2.100 kilo secară de Galați 406; Zwolle, hectolitrul 13.50 până la 14. Elveția : Berna, 100 kilo 18. Englitera: Londra, hectolitrul 18.25 până la 18.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo secară slavonă de 69—72 kilo pr. hectolitrul 17.22 până ia 17.64; Czernowitz, 100 kilo 15.24 până la 16.29; Budapesta, 100 kilo 15.79 până la 16.48. Turcia: Constantinopol, hectolitrul secară de 50—56 libre 7.35—7.45; Salonic, kilo 0.15. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo porumb american 162.50—166, idem românesc 166 până la 170; Francfort s/ Mein, 100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo porumb de Rusia și de la Dunărel31.25—150; Breslau, 100 kilo 16.50—17.60; Brema, 1.000 kilo po- rumb de la Dunăre vămuit 150—161.25. italia: Genua, 100 kilo porumbul de Piemont 14—15.50. Belgia, Bruxel, 100 12y₉—13; Anvers, 100 kilo porumb românesc 12y₄—137₂. Holanda; Amsterdam, 2.000 kilo po- rumb american 256. Elveția: Zurich, 100 kilo porumb cin- cantin 17y₄ idem galben 15 ; Berna, 100 kilo 15.50—17. Englitera: Londra, hectolitrul porum- bul de la Dunăre 15.75—16, idem 15.25 până la 15.75. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo po- rumb unguresc 10.92—11.13; Czernovitz, 100 kilo 10.92—11.13; Budapesta, 100 kilo 10—10.26. Turcia : Constantinopol, hectolitrul po- rumb de 56 — 60 libre 11.65—12; Salonic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia: Nisa, 100 kilo 15—18. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.20. ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo orzul in- digen 172.50—213.50; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 193.80 — 209.40; Hamburg, 1.000 kilo orz de Rusia de ,u/₁₂î libre 131.25—150; Breslau, 100 kilo orz alb 21 până la 24.10, idem galben 18—19.80; Brema, 1.000 kilo orz de la Dunăre vămuit 150—162.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 17—18; An- vers, 100 kilo orz românesc 12—13; Liege, 100 kilo 14.50—15.50. Holanda; Amsterdam, 2.000 kilo orz de la Dunăre 246; Zwolle, hectolitrul 10—11; Elveția: Berna, 100 kile 23. 17 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2701 Englitera: Londra, hectolitrul orzul de la Dunăre 11.75—12.25, idem 12.25—13. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo 13.14 până la—13.35; Czernovitz, 100 kilo 12.61 13.14; Budapesta, 100 kilo 11.04—11.88. Turela: Constantinopoi, hectolitrul orzul de 44—48 libre 6.75—6.85; Salonic, kilo 0.09. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia : Nisa, 100 kilo 14—15.50. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 ocale 3. OVĂZUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo ovăzul in- digen 190—193.50 ; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 172—181.50 ; Hamburg, 1.000 kilo ovăz de Rusia de ⁰s/g₅ libre 148.75 până la 162.50; Breslau, 100 kilo 19—20; Stut- tgrat, 100 kilo 17.50—18.75 ; Brema, 1.000 kilo de la Dunăre vămuit 168.75 până la 186.25. Italia: Genua, 100 kilo 14—16. Belgia: Bruxel, 100 kilo 15—15.25; Anvers, 100 kilo ovăzul indigen 15³/₄—16; Liege, 100 kilo 15.50—16. Elveția : Zurich, 100 kilo ovăzul bohe- mian și unguresc 16*/₂—18d/₂; Berna, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul 10.25 până la 10.75. Austro-Ungarla :j Viena, 100 kilo ovăzul unguresc 12.09—12.40; Czernowitz, 100 kilo 12.92—14.19; Budapesta, 10 kilo 11.04—11.88. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul ovă- zul de 12—24 libre 10.65—11; Salonic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia: Nisă, 100 kilo 19—22. MEIUL Germania: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—47, idem nedat la lopată 22 până la 25. Italia: Genua, 100 kilo 18.75—20. Belgia: Anvers, 100 kilo meiul românesc 11V4-11¹/,. Englitera: Londra,hectolitrul 9.50până la 10. Turcia: Constantinopoi, hectolitrul meiul de ⁸7₂₈ libre 6.70—7. Grecia : Pireu, kilo 0.11. FASOLEA. Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25; Breslau, 100 kilo 20—21.90; Brema, kilo 0.40—0.50. Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea româ- născă 13*^—14. Elveția: Zurich, kilo 0.60—0.90/Berna, 15 litri 5.50—6. Englitera: Londra, hectolitrul 19.75 până la 20. Austro-Ungarla : Viena, kilo 0.25 până la 0.42; Budapesta, 100 kilo 12.10—14.74. Turcia: Constantinopoi, sacul de 100 kilo 16—18; Salonic, kilo 0.26. Grecia: Pireu, kilo 0.45. Francia: Nisa, 100 kilo 20. RAPIȚA Germania : Lipsea, 1.000 kilo 287.50 până la 300; Hamburg, 1.000 kilo rapiță din Germania 287.50—300; Breslau, 100 kilo rapiță semănată iarna 27—31.20. Belgia: Bruxel, 100 kilo 25—25.29; Anvers, 100 kilo rapiță românăscă 24¹/₂ până la 26 7₂. Englitera: Londra, hectolitrul 20.75 până la 21. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo 25.20 până la 25.73; Czernovitz, 100 kilo 19.96 până la 22.05: Budapesta, 100 kilo 23.36 până la 23.57. VINUL Italia : Genua, hectolitrul vin în butoie prețul afară din barieră 20—24, idem de Piemont 23—24.50, butelia vin de Piemont 2—3. Belgia: Anvers, 225 litri vin de Bordeaux în butoie 125—650, idem roșu de Rhin 185 până la 875, butelia de 1 litru vin alb de Rhin 1—25, idem roșu de Bordeaux 1.25 până la 28. Holanda: Amsterdam, 4 butoie a 225 li- tri vin de Bordeaux la antreposit 500—700, butelia de 75 centilitri idem 1—1.50. Elveția: Zurich, hectolitrul vinul alb din Moldova în butoie 34 — 38. Englitera : Londra, hectolitrul vinul roșu în butoie 82—192, hectolitrul în bu- telii 137-300. Turcia : Constantinopoi, litrul vin alb indigen în butoie 0.35—0.65, idem în bute- lii a 1 litru 1.10—2; Salonic, kilo vin alb din Salonic în butdie 0.80, idem roșu de Gu- mendjia și de Niausta 0.22—0.40. Grecia: Pireu, kilo vin indigen în butoe 2.20, idem în butelii 1. Francia : Nisa, hectolitrul vin în butdie 60, idem în butelii 1.20. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vin în butdie 0.25—2.75, idem în butelii 0.70—3.25. SPIRTUL Germania: Lipsea, 10.000 litri și grade alcool brut de cartofi 71.25, plus lei 62*/₂ imposit de consumațiune, același 46.75, plus lei 87 yg imposit de consumațiune ; Ham- burg, 100 litri alcool de cartofi 31.55 până la 31.88; Breslau, 100 litri și grade alcool de cartofi 74.95. Italia : Genua, hectolitrul spirtul de 90 grade dările coprinse 248. Belgia: Anvers, litrul spirt de 94 grade 1.77—1.81 ; Liege, hectolitrul 190—200. Holanda: Amsterdam, 100 litri de 46 grade Tralles 17. Elveția: Zurich, hectolitrul 50—60; Berna, litrul 0.60. Englitera: Londra, proof galonul de 5.600 % Tralles 32.50—35.50. Austro-Ungarla : Viena, 10.000 litri și grade spirt rectificat la 90° și peste (fără dă- rile comunale) 113.44—114.50; Czernowitz, 10.000 litri și grade 33.09—34.14; Buda- pesta, 100 kilo 35.80—37.84. Turcia: Constantinopoi, litrul spirt de 39—40 grade 0.65—0.90 ; Salonic, kilo spirtul venit din Austria de 40 grade 0.90. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38. PIEILE BRUTE Germania : Francfort s/Mein, 100 kilo 310; Hamburg, 100 kilo piei brute din A- merica de Sud 125—150 ,■ Breslau, 50 kilo piei uscate calitate fină 95—104, idem infe- rioră 80.40—94.20 Italia: Genua, 100 kilo piei brute de bol și miel 77—79. Belgia : Bruxd, kilo pieile brute de bol 0.60-0.75, idem de tauri 0.45—0.55, idem de vaci 0.60—0.65, idem de vițel 0.70 până la 0.80; kilo piei brute de bol 0.60—0.75, idem de vițel 0.70 —0.80; Liege, kilo piei brute de bol 0.65—0.75, idem de tauri 0.45 până la 0.55, idem de vaci și junicl 0.55 până Ia 0.65, idem de viței 0.70—0.80. Holanda: Amsterdam, ⁴/₂ kilo 0.32-0.44. Englitera : Londra, kilo 2.50—3.75. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo piei uscate de boi unguresci 157.56—168.06, idem de viței vienezl fără cap 304.16 până Ia 325.62, 100 bucăți piei de ol grele bul- gare 241.13—252.10, idem de miel grele bulgare 157.57—178.56; Budapesta, 100 kilo piei brute de boi 164.19—176.82, idem de vițel 336.80—357.85. Turcia: Constantinopoi, bucata piei burte de boi 15—18, idem de viței 5—8, idem de ol (fără lână pe ele) 1.50—2.10,idem cu lână pe ele 3—5, idem de miel (fără lână pe ele) 1.20—1.60, idem cu lână pe ele 2—2.70, idem de ie^i 1.40—2, idem de capre 1.75 până la 2.50 ; Salonic, kilo piei brute de boi 1.02, perechea piei de miei 4.20. Grecia: Pireu, perechea pieile brute de miel 1.50. Francia: Nisa, 100 kilo pieile uscate 150, idem prospete 100, idem uscate de vaci 150, idem prospete 70, idem uscate de viței 350, idem prospete 140, idem uscate de berbeci 145, idem prospete 40. Asia-Mică: Smyrna, ocaua piei brute de boi 1.80, idem de capre 2.25, idem de ber- beci 1.70, idem de miei 2. LANA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38 ; Breslau, 50 kilo lână spălată de Silesia 180—293 , idem de Posnania 147 până la 250, idem nespălată de Silesia 60 până la 90. Italia: Genua, 100 kilo lână spălată l-a calitate 368—370, idem de Asia 250—252, idem indigenă 148—150. Belgia: Anvers, kilo lână pieptănată de La Plata 4.57 J/₂—4.75, idem nespălată 3—4. Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3, Englitera : Londra, kilo lână spălată 3.80—5.15, idem nespălată 0.75—1.50. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo lână spălată forte fină 420.17—441.17, 2702 MONITORUL OFICIAL 17 Iulie 1892 Turcia : Constantinopol, kilo lână spă- lată 1.40—2.50, idem nespălată 1.20—1.50; Salonic, kilo lână nespălată 1.25. Asia-Mică: Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 160—175, idem nespălată 90—125. LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cub lemne tăiate în prisme drepte cu basa pătrată 28 până la 37, idem grinzile 35—42. Englitera: Londra, 50 piciore cubice 63.15—90.15. Austro-Ungarla : Viena, metrul cub taracl de schele de fag și brad (franco gara Viena) 27.30-29.40. Turcia: Constantinopol, metrul cub brad 38—54) Salonic, metrul cub scândurile de brad de diferite grosimi din Galați, indigene și puține din Austria 41—70. Francia: Nisa, metrul cub 60—70. Asia-Mică: Smyrna, metrul cub 50—72. PETROLEU BRUT Belgia: Anvers, 100 kilo d.2¹/B—13⁵/₈. Austro-Ungarla : Budapesta, 100 kilo • 35.80—44.20. Turcia: Constantinopol,litrul 0.08 până la 0.12. Francia: Nisa, 100 kilo 30. Prețurile a diferite produse pe piața Romanshorn (Elveția) pe fiua de 4 Iulie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 2^1^—24¹/*; Secara 100 kilo —19; Porumbul galben și alb 100 kilo 15 până la!6V₂; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Orzul pentru brasieril 100 kilo 20—22; Ovăzul unguresc și bohemian 100 kilo 16 până la 17VJ. Prețurile a diferite produse pe piața Lugano (Elveția) pe fiua de 5 Iulie 1892 st. n. Grâul 100 kilo 20—23; Secara 100 kilo 23; Porumbul l-a calitate 100 kilo 20; Meiul 100 kilo 18; Ovăzul l-a calitate 100 kilo 18; Făină de grâu l-a calitate 100 kilo 32; Idem 11-a calitate 100 kilo 30; Tărîțele 100 kilo 11.50; Carnea de bou 1.50; Idem de vițel kilo 1.50; Brânza de Gruyere kilo 1.30; Untul kilo 1.95; Mazărea kilo 0.40; Fasolea kilo 0.60; Ouăle duzina 0.50; Cartofi kilo 0.25; Curcanii bucata 4.50; Rațele bucata 2.50; Puii bucata 1.30. Porumbel bucata 0.75. Prețurile a diferite produse pe piața Rorschach (Elveția) pe fiua de 7 Iulie 1892 st. n. Grâul de Tisza 100 kilo 25—25{/4; Idem de Ungaria l-a calitate 100 kilo 24³/₄; Grâîi de Ungaria 11-a calitate 100 kilo 24; Idem românesc 100 kilo 22^—24⁴/₄; Porumbul galben 100 kilo 15’/,; Idem cincantin 100 kilo 17—18; Orzul pentru braserii unguresc 100 kilo 21V₂-24‘/₄; Ovăzul bohemian 100 kilo 17*/*—18⁴/₂. Tergul de vite din St. Margrethen (C-tonul St. Gali,—Elveția) pe filele de 4 și 5 Iulie 1892 st. n. S’au vîndut 287 bol vil de Austria capul 1.100—1.200; Carnea de boii austriac l-a calitate 100 kilo 90—94; Idem a Il-a calitate 100 kilo 85—86; Idem de Ungaria 100 kilo 75; Idem de taur de Ungaria 100 kilo 75. Prețul a diferite produse pe piața Milan (Italia) pe filele de 11 și 13 Iulie st. n. 1892 Boii vii 10 kilo 70—75; Idem uciși 100 kilo 140—150; Vacile vil 100 kilo 65—70 ; Idem ucise 100 kilo 130—140; Porcii vii grași 100 kilo 105—110 ; Grâul românesc 100 kilo 16—16 50, (pentru grâul românesc prețurile sunt făcute franco Genua; transportul și cheltuelile de descărcare de la Genua la Milan sunt de 1.50; dreptul de intrare este de 5 lei); Grâul indigen 100 kilo 22—23; Secara 100 kilo 17—18 ; Porumbul 100 kilo 15—16; Orzul 100 kilo 17—18; Ovăzul 100 kilo 16—17; Meiul 100 kilo 16—16.50; Fasolea colorată 100 kilo 17.50.—18 ; Idem albă 100 kilo 19.50—20; Vin alb în butâie 100 litri 30—50; Idem roșu 100 litri 20 — 60; Spirtul de 95 grade (taxa de fabricațiune coprinsă) 100 kilo 235—236. Prețurile a diferite produse pe piața Rus- ciuk (Bulgaria) pe timpul de la 4—11 Iu- lie st. n. 1892 Boii vil greutate de 150—250 kilo capul 60-120; Vacile vil greutate de 100—125 kilo ca- pul 50 — 65; Oile vil greutate de 20—30 kilo capul 7.50—10; Porcii vil greutate de 100—150 kilo 50 până la 100; Grâul indigen de 56—57 libre 9.25 până la 9.50; Secara de 53—54 libre 8 — 8.50; Porumbul de 57—58 libre 7—7.20; Orzul de 44—45 libre 4.80—5; Fasolea indigenălOO kilo 23—25; Rapiță 100 kilo 13—13.50; Vin alb indigen în butoie hectolitrul 32 până la 33; Spirt de Rusia sati Austria hectolitrul 96; Pieile brute de bol 100 kilo 75—95; Idem de vaci 100 kilo 60—70; Idem de viței 100 kilo 50 — 60; Idem de miel bucata 1.70—1.75; Idem de berbeci bucata 1.50—1.60; Pieile de iețll bucata 1.70—1.80; Idem de capre bucata 3.50—4 ; Lână spălată 100 kilo 90—100; Idem nespălată 100 kilo 70—75; Lemne de construcțiune metrul cub de stejar 80—90. Prețurile a diferite produse pe piața Trtest (Austria) pe timpul de la 4—11 Iulie 1892 st. n. Grâul indigen 100 kilo 20—21.75 ; Porumbul 100 kilo 12.25—13.25; Ovăzul 100 kilo 12.25—15.25; Fasolea 100 kilo 15.75—19.50 ; Vinul alb în butoie hectolitrul 10.50 până la 11.50; Vinul roșu în butoie hectolitrul 10.75 până Ia 12; Spirtul de 95 grade 100 kilo 36.30 până la 37.30; Piei brute de bol 100 kilo 94.50—200; Idem de vițel 100 kilo 179—336.75; Idem de miel 100 bucăți 105.25—263; Idem de capre 100 kilo 126.25—172; Lână spălată 100 kilo 189—223; Idem nespălată 100 kilo 99—137; Petroleu brut 100 kilo 12.60—15.25. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Tablofi de posturile vacante de medici de piliși și orașe In județul Argeș, plasa Cotmeana-Găle- șesci, cu reședința în urbea Curtea-de-Argeș. In județul Botoșani, plasa Coșula, cu re- ședința în comuna Hârlău, In județul Brăila, plasa Balta, cu reședința în comuna Viziru. In județul Buzeu, plasa Pârscov-Slănic, cu reședința în comuna Pleșcoi. In județul Buzău, plaiul Buzăti, cu reșe- dința în comuna Pătărlagele. In județul Constanța, plasa Mangalia, cu reședința în urbea Mangalia. In județul Constanța, plasa Medgidia, cu reședința în urbea Medgidia. In județul Dâmbovița, plasa Dâmbovița- lalomița, cu reședința în comuna Șerbănesci. In județul Dolj, plasa Dumbrava, cu reșe- dința în comuna Tărpezița. In județul Dorohoiu, plssa Herța-Prutu- de-Sus, cu reședința în urbea Herța. In județul Fălciti, plasa Podoleni, cu reșe- dința în comuna Drânceni. In județul Gorj, plasa Ocolu-Vulcan, cu reședința în comuna Brădiceni. In județul Gorj, plasa Jiu, cu reședința în comuna Urdari-de-Jos. In județul Gorj, plasa Gilortu, cu reșe- dința în comuna Andreesci. In județul Ilfov, plasa Sabaru, cu reședința în comuna Bolintinu-din-Vale. In județul Ilfov, plasa Mostiștea, cu reșe- dința în comuna Ferbinți. 17 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2703 In județul Mehedinți, plasa Motru-de-Sus, cu reședința în comuna Zegujeni. In județul Mehedinți, plasa Dumbrava-Mo- tru-de-Jos, cu reședința în comuna Strehaia. In județul Olt, plasa Olt, cu reședința în comuna Urși. In județul Putna, plasa Vrancea, cu reșe- dința în comuna Vidra. ' In județul R.-Sărat, plasa Marginea-de- Jos-Orașul, cu reședința în comuna Măică- nesci. In județul R.-Sărat, plasa Gradiștea-Râmni- cul-de-Jos, cu reședința în comuna Balta-Albă. In județul R.-Sărat, plasa Râmnicul-de- Sus, plaiul Râmnic, cu reședința în comuna Dimitresci. In județul Suceava, plasa Muntele, cu re- ședința în comuna Brosceni. In județul Tecuciu, plasa Zeletinu, cu re- ședința în comuna Podu-Turcului. In județul Tutova, plasa Tutova, cu reșe- dința în comuna Puesci. In județul Vlașca, plasa Gălniștea, cu reșe- dința în comuna Ghimpați. In județul Vlașca, plasa Neajlovu-Glava- cioc, cu reședința în comuna Obedeni. Posturile de medici de orașe cari se pot ocupa provisoriu până la concurs: Orașul Botoșani din județul Botoșani. „ Vasluiu „ „ Vasluiu. „ Alexandria din județul Teleorman. „ Sinaia „ „ Prahova. > Slănic » » » 3,3 <). —Postul de medic al urbei Slănic, din ju- dețul Prahova, însărcinat și cu căutarea bol- navilor din penitenciar, cum și a lucrători- lor de la saline, fiind vacant, D-nil doctori în medicină cari ar dori să ocupe acest post, provisoriu până la concurs, sunt rugați a se adresa cu cerere la direcțiunea generală a serviciului sanitar. No. 11.382. „ 1892, Iulie 11. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEL PUBLICE Pentru completarea locurilor arătate mal jos de bursieri și bursiere, cari devin vacante cu începutul anului școlar 1892—1893, în internatele Statului, ministerul publică spre cunoscința generală că se va ține concurs în filele de la 2—15 Septembre 1892. Locurile vacante sunt: 1. In internatul liceului S-tu Sava din Bu- curesci, 9. 2. In internatul liceului Mateiîi-Basarab din Bucuresci, 5. 3. In internatul liceului Național din Iași, 6. 4. In internatul liceului Carol I din Cra- iova, 1. 5. In seminarul central din Bucuresci, 17. 6. In seminarul Veniamin din Iași, 17. 7. In seminarul din Roman, 12. 8. In seminarul din Galați, 17. 9. In seminarul din Huși, 12. 10. In seminarul din Buzău, 10. 11. In seminaruldin Curtea-de-Argeș, 10. 12. In seminarul din Râmnicu-Vâlcea, 11. 13. Scdla centrală de fete din Bucuresci, 17. 14. Scola centrală de fete din Iași, 22. 15. Scdla centrală de fete din Craiova, 16. Disposițiunile privitore la asemenea con- cursuri sunt: I. Pentru internatele liceale: Concurenții să fie români. Materiile concursului sunt obiectele de stu- diu ale claselor ioferidre celei în care candi- datul voesce a fi admis. Concurenții se vor înscrie de mai înainte în registrul depus la cancelaria liceului, și părinții sau corespondenții lor vor depune actul de nascere al candidaților, actul de vac- cină sau dovadă că ah zăcut de vărsat, actul de învățăturile ce vor fi făcut, precum și un act de neaverea părinților*) ort de serviciile lor publice. Condițiunea de etate pentru clasa I se ad- mit copii între 10—12 ani; pentru clasa II cei între 11 și 13 ani; pentru clasa III cei intre 12 și 14 ani și așa mai departe. Cei ce vor fi în etate mai înaintată nu vor fi primiți la concurs. Concursul se va ține în orașul unde se află internatul, dupe formulele prescrise de regu- lamentul scolelor secundare. II. Pentru internatele seminariale : Aliniatul 111, relativ la licee, este aplica- bil și pentru aspiranții la bursele din semi- narii. Vor fi admiși ca școlari, de la etatea de 14—17 ani, tinerii de naționalitate română cari vor justifica prin certificate saii prin examen cunoscințele prescrise prin art. 32 din legea instrucțiunel. Se vor preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericilor și dupe aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orășeni sau târgoveți se vor priimi numai întru cât va fi trebuință de preoți la bisericile de prin orașele din acea eparchie, iar altmintrelea numai în lipsă de fii de săteni. Ca solvenți se vor priimi numai dintre acei tineri cari vor reuși la concursul de burse și nu vor putea fi clasificați în numă- rul locurilor vacante de bui siert. III. Pentru scolele centrale de fete: Aceleași forme de admitere ca și la licee. Nu se admit la concurs copile mal mari de 13 ani. No. 9.734. ₃₎₃₄. 1892, Iulie 10. — Pentru completarea locurilor de bur- sieri ce devin vacante cu începutul anului școlar 1892—93, în scâlele normale primare, se publică spre cunoscința generală că, în filele de la 2—15 Septembre 1892, se va ține concurs în localele fie-cărei scole, în fața comisiunilor ce se voi' întocmi la timp. Locuri vacante sunt: 1. La scdla normală Garol I, din Bucu- resci, 35. *) Acest act va fi însoțit de un certificat din partea casieriei generale de județ, prin care să se constate ce dări anume plătesc în coprinsul jude- țului în care 'șl aii domiciliul părinții aspiranților. 2. La scdla normală Vasile Lupu din Iași, 50. 3. La scdla normală din Galați, 26. 4. , , „ „ Bârlad, 20. 5. „ „ , , Craiova, 25. Condițiunile de admitere sunt cele fixate prin decisiunea ministerială de la 23 Iulie 1884,și anume: I. Spre a fi admis la concurs, aspirantul va trebui să îndeplindscă următârele condi- țiunl : a) Să fie român saii naturalisat; b) Să justifice că esfe fiu de sătean, născut și crescut într’o comună rurală; c) Să aibă vârsta de minimum 15 ani și maximum 17 ani împliniți la 1 Septembre 1892; d) Să presinte certificat în regulă de ab- solvirea a 4 clase primare; e) Să aibă actul de vaccină, și f") Un act medical doveditor că nu suferă de veri-o infirmitate și că întrunesce tdte condițiunile de sănătate pentru a urma cur- surile scolei și a îmbrățișa cariera de învă- țător. II. Candidatul admis va fi dator să facă și să depună la direcția scolel o declarațiune în scris, sub garanția formală a părinților sau a tutorilor, că va sta în scolă cu bună purtare până la terminarea studiilor și că apoi va servi Statului ca învățător sătesc în timp de 10 ani, la ori-ce comună din țâră; iar la din contra, că va plăti Statului înduoit tdte chel- tuelile făcute cu întreținerea lui în scolă. No. 9.752. ₃₎₃₄. 1892, Iulie 10. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei de istorie de la scdla normală de învățători «Vasile Lupu» din Iași, ministerul publică concurs pe țliua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în palatul Universită- ței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăzute în art. 1 și 4 din le- gea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regulamen- tul de aplicare a ^isel legi. înscrierile se fac la minister qu cel puțin 8 ^ile mal ’nainte de termenul concursului. No. 9.418. ₃₄ 1892, Iunie 30. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei de limba română clasa I —IV și limba latină clasa IV de la li- ceuTclin Iași, ministerul publică concurs pe i ]. 1892, Iulie 15. CțUle ferate române Se aduce la cunoscința generală că, în (jiua de20 August st. n.1892, orele 10a. m., se va ține, la direcțiunea generală a căi- lor ferate române, licitație pentru aprovi- sionarea furniturel de 15.000 kilograme să- pun ordinar, necesar magazinului de consu- mație al acestei direcțiuni. Predarea se va face în termen de 10 luni în cantități lunare de câte 1.500 kilograme, începându-se predările cu luna Octombre st. n. 1892. Doritorii, de a participa la licitație, vor bine- voi a trimite ofertele D-lor timbrate și în plic închis: «Direcțiune! generale a căilor ferate române, serviciul P, gara de Nord, Bucuresci.» Gu inscripția următore pe plic: „Ofertă pen- tru săpun. Licitația de la 20 August 1892.“ Pentru ca oferta să fie valabilă, va trebui să se anexeze pe lângă dânsa o probă sigilată din săpunul oferit, precum și chitanța casie- riei centrale a căilor ferate române de depu- nerea unei cauțiuni provisoriî de 5 la sută din. valorea oferteî. Cauțiunea definitivă va fi de 10 la sută. Ofertele se priimesc numai până în £iua de 20 August st. n. 1892, orele 10 a. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Depunerea .garanției în numerariu la des- chiderea ofertei nu se admite. Pentru caietul de sarcine și ori-ce alte in- formațiunî a se adresa la serviciul de econo- mat, la biuroul magazinului de consumație, în ori-ce (ji de lucru. No. 69.433. j 1892, Iulie 10. —Se aduce la cunoscința generală că, în (jiua de 20 August st. n. 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație, la direcțiunea generală a căilor ferate române (gara de Nord), pentru aprovisionarea furniturel a 427.500 traverse de-stejar pentru cale normală principală, pre- dabile la una din gările rețelei căilor ferate române, dupe alegerea concurenților. Aceste traverse sunt a se preda în termen de 9 luni, cu începere din luna Noembre 1892 până la finele luneî Iulie 1893, în cantități egale lunare sari bilunare. Oferta se va întocmi cu condițiunile ur- mătâre : a) Cantitatea oferită; b) Termenul de predare și cantitatea de predat lunar; c) Stațiunea de predare și prețul unitar. Doritorii, de a concura la acâstă licitațiune, vor adresa ofertele D-lor : Direcțiune! gene- rale a căilor ferate române, serviciul P, (gara de Nord), Bucuresci, cu inscripția următâre pe plic: «Ofertă pentru traverse; licitația din 20 August 1892.» Pentru ca -oferta să fie valabilă se va anexa pe lângă dânsa și chitanța casieriei centrale a căilor ferate române, care să constate depu- nerea cauțiunel provisorie de 5 la sută din valârea ofertei. Depunerea cauțiunel la deschiderea ofertei nu se admite. Cauțiunea definitivă va fi de 10 la sută. (Supliment) i 47 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 2705 Oferta va fi timbrată, semnată și se va tri- mite în plic Închis numai până în ^iua de 20 August st. n. 1892, orele 10 a. m., când se va deschide. Direcțiunea generală 'șl reservă dreptul de a fracționa totalitatea furniturel, acordând’o pe loturi separate, dupe prețurile oferite. Direcțiunea generală va adăoga, la prețul oferit, costul transportului traverselor până la locul de întrebuințare și va aproba ofertele ce ar fi ast-fel mal avantagidse. Pentru orl-ce informațiuni, a se adresa în tdte filele de lucru, la serviciul de economat (gara de Nord), biuroul de aprovisionărl și vînțlărl, unde se va lua cunoscință și cere caietul de sarcini și formularul de ofertă. No. 69.655. 1892, Iulie 9. — Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de 1 Septembre st. n. 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație, la direcțiunea ge- nerală a căilor ferate române, pentru apro- visionarea a 30.000 kilograme făină, și a- nume : 10.000 kilograme făină No. 00. 10.000 „ , , 0, și 10.000 „ , , 1. Informațiuni despre condițiile speciale și orl-ce alte deslușiri necesare se pot lua în tdte filele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, biuroul magazinelor de consu- mație. No. 69.432. ⁵ 1892, Iulie 10. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELR Concursul de la 8 Maiu 1892, pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba italiană de la scdla comercială din Plo- esci, nedând resultat satisfăcător, se publică un nou concurs pentru țliua de 15 Septem- bre 1892, orele 12 din ^i. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și șcdle profesionale și po- trivit regulamentului de aplicarea acelei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: Posedarea diplomei de bacalaureat și a di- plomei de licență în litere sau aceea a unei scole superidre speciale, în care cursurile se predau în limba italiană. Materiile concursului sunt: gramatica ita- liană, literatura italiană, terminologia co- mercială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba italiană, iar cea orală în limba română. Cererile de înscriere la concurs se vor a- dresa ministerului de agricultură, industrie comerciîi și domenii, cu cel puțin 8 țlile îna- inte de țliua concursului; iar actele prin care se dovedesc titlurile candidaților se vor pre- sinta juriului examinator în țliua concursului. No. 26.829. ₁S₊ —Concursul ce a avut loc la 24 Iunie 1892, pentru ocuparea catedrei de sciințele natu- rale de la scdla comercială din Craiova, ne- dând un resultat satisfăcător, se publică un nou concurs pe țliua de 1 Noembre 1892, orele 12 din £i. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scdle profesionale, și potri- vit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să posddă diploma de bacalaureat și di- ploma în sciințele naturale. Concursul va fi atât scris, cât și oral; iar materiile concursului sunt: zoologia, bota- nica și geologia, cu aplicațiunl la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 ^ile mai înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 35.695. ₈, 1892, Iulie 6. — Concursul ce a avut loc la 22 Iunie 1892, pentru ocuparea, cu titlul provisoriu, a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scdla comercială din Cra- iova, nedând un resultat satisfăcător, se pu- blică un nou concurs, pentru ocuparea acestei catedre, pe țliua de 1 Noembre 1892, orele 12 din ții. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scdle profesionale, și po- trivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de re- crutare ; 3) Să posedă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere. Concursul va fi scris și oral; iar materiile concursului sunt: Noțiuni de linguistică, gra- matica și sintaxa limbei române. Noțiuni de stilistică. Genurile literare în prosă și poesie. Noțiuni de estetică. Logica. Istoria limbei și literaturel române. Stilul și corespondența comercială. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură cu cel puțin opt țlile mal înainte de ^iua fixată pen- tru concurs. No. 35.699. „ 1892, Iulie 6. MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală a județului Ilfov Indivizii notați mal jos, cu domiciliurile necunoscute, fiind condamnați să plătâscă amențll judiciare în profitul fiscului, casieria publică, atât spre cunoscința acestor condam- nați de a se presinta să ’șl achite aceste amențll, cât și spre cunoscința tutulor auto- rităților administrative cari sunt rugate a descoperi domiciliile și averea ce posedă, fă- cendu-le cunoscut casieriei: In suburbia Flămânda Sava Christescu lei 10. In suburbia Slobodia Maria Preotului Constantin lei 25. In suburbia S-tu Dumitru Sița lonescu lei 15, Lazarovici P. lei 20. In suburbia Spirea-Nouă Lixandra V. Ion lei 10, Vasile Ion lei 10, Matilda Nicolescu lei 10, Nicolae Căpriță lei 20. In suburbia Biserica Albă Constantin Popa, brutar, lei 50, Nicolae lonescu lei 5, I. TheodorovicI lei 10, Pârvu loniță lei 10, Gr. Costache lei 60, Teodor Grigore lei 50. In suburbia Bărbătescu-Nou P. Petrescu lei 26, Ponea Nicolae lei 10, Stana Ghiță lei 5, Petre Georgescu lei 25, Sița Gheorghe lei 30, Gheorghe Cenușaru lei 30, Midea Biciu ^is și Biu lei 30, Nico- lae G. Bucătaru lei 50, lancu Marin lei 50, Stoica Cârpaciu lei 50, Constantin loanid lei 20, Gheorghiță Tomescu lei 60. In suburbia Vlădica N. Oprescu lei 25, Niculae Niculae lei 25, Petre Emanoilescu lei 15, Gr. G. Cernătescu lei 10. In suburbia S-tu Elefterie Roza Zaharia sau lohan lei 25, Christescu Stănescu lei 25. In suburbia Măgureanu Fridericb Mality lei 30, Traian Stoica lei 5, Ion Niculescu lei 20. In suburbia S-ții- Voevofâ M. Penescu lei 10, Lixandra loniță lei 20. In suburbia Brezoianu F. Finchelștein lei 20, B. Rosenștein lei 20. In suburbia S-tu Ștefan Ion Niculae lei 10. In suburbia Manea Brutaru Gheorghe Nicolescu lei 25. In suburbia Șerban-Vodă Filip Friedman lei 15. In suburbia Oțetaru Alexandrina Efimia lei 25, Alexandrina lonescu Mandraghina lei 25, Aristița Ma- ghiran lei 25, loniță Popescu lei 15. In suburbia Boteanu Maria Văleanu lei 10. In comuna Găesci Tudor Grigore lei 25. In comuna Colentina Niță Gheorghe Cristea lei 60. In comuna Chiajna Dumitru Radu lei 10. No. 17.526. 1892, iulie 9. 2^06 MONITORUL 0ÎTC1AL 17 Iulie 1892 Casieria generală a județului Dâmbovița Conform art. 12 și 13 din legea de urmă- rire, se publică spre cunoscința generală că, in filele de 23 și 24 Iulie 1892, de la orele 10—4 din ^i, se va ține o nouă licita- ție de către D-nil controlori, la localitățile arătate mai jos, pentru vînZarea averilor ur- mărite de la D-nii arendași și cumpărători ai moșiilor Statului cari n’aii achitat câștiu- rile devenite exigibile, însă : La primăria comunei Titu, de către con- trolorul circumscripției I Ca 1.400 hectolitri ovăz, 200 hectolitri grâu și productele ce va resultă de pe 250 hectare grâu, a cărui cantitate se va notifica amatorilor la 5 --- 20 --- 30 --- 50 --- 25 --- 5° --- 20 --- 20 --- 20 ---. 20 --- 20 20 --- 50 --- 70 --- 30 --- 25 2 IO ---. I ---. --- 25 I 7° 35 20 84 Regulamentul Monitorului oficial....................... Statistica în România.................................. Legea drumurilor și alte relative la ea Legea drumurilor din 1868.............................. Ante-măsurătârea lucrărilor..................... Seria prețurilor....................................... Estimația lucrărilor................................... Devis și Condiții caiet de sarcine ............ generale de lucrări publice . speciale de aprovisionare . . pentru lucrări de artă . . . ,, ,, „ terasament Basele prețurilor.............................................. Registru de parțial lit. B, a 25 cdle (safl 200 chitanțe) Idem a 50 cdle (șah 400 chitanțe)...................... Tabloă matricul lit. A.{ câla de titlu . . . „ „ intercalări Stat de indicație No. 1........................ Idem No. 2.............................. Estimația generală No. 3....................... Stat de (Iile de prestație No. 4............... Idem No. 5.............................. TabloH general de țlile No. 6.................. Diferite cărți Reguli ortografice ale limbei române .... Dicționar eleno-român de G. lânid, partea I . . Taxa medicamentelor.......................... Specimenul literar..........................• Cugetările unei regine, format medalion . . . Archiva istorică, p. II, tom. I................ Analele parlamentare ale României voi. I . . . » » - n , II . . . Lucrări statistice Indicatorul comunelor urbane și rurale (broșură) Tabloă de comunele din țâră...................... Registru Extracte Condică Le! 3 2 3 15 4 5 2 8 9 Condici și registre Leit B, 75 50 3° 25 20 45 20 15 20 15 20 03 03 03 o3 03 °3 03 °3 io 12 50 50 *5 5° 50 Acte civile pentru declarații de căsătorii de 20 cdle . . » născuțl, căsătoriți și morțl, de 33 cdle ” » * n » » 44 n pe o a 50 a 50 „ de 51 câle . căsătoriți de 51 câle morțt de 51 cdle . câlă..................... buletine de nascere . . certificate de căsătorie a 5° autorisațil de înmormântare 2 2 2 2 60 20 5° 5° 5° 04 Registru de Idem Idem Idem Idem Idem Registru de Idem Idem intrarea idem idem idem idem idem eșirea idem idem hârtielor, de Registru de chitanțe Registru recapitulativ^ idem idem idem idem idem hârtielor, idem idem cu matcă de 50 IOO 150 200 250 300 file Partea a I. II. 50 file 100 „ «5° „ 100 file saiî 200 chitanțe Casa banilor 20 file . . Debitul și creditul 40 file Registru recapitulativ a ioo câle și anume :< Registru Condică pentru înscrierea Idem albă netipărită idem de urmăririlor a ioo file Condicuță de transport Idem idem Condică pentru înscrierea Condică pentru înscrierea 5° 100 60 IOO file Condicuță de servitori 2 3 4 5 6 2 3 B. 40 40 20 IO 40 40 20 Registru de eșirea hârtielor, de 200 file Idem LeI|JB_ Idem Condicii cu Condică telor . Certificat idem idem 250 idem idem 300 50 bilete de legitimație. 100 )1 » » • 200 KM M • 4 5 6 2 5 10 io 50 cu (câte 200 exemplare) bilete pentru vîndarea vi- pentru junii ce aii tras sorți Jurnal casa banilor 20 cdle.................... Registru parțial de venituri (debit) 40 cdle „ „ „ cheltueli (credit) 40 cdle veniturilor și cheltuelilor dupe budget, de 100 file veniturilor și cheltuelilor dupe budget, de 200 file Registru cu sușe (matcă) în o singură mărime de 200 file, în coprindere de 400 chitanțe ne Registru de chitanțe cu matcă pentru amende (art. 43 din legea poliției rurale) de 200 file . Pre Imprimeria statului. 4 a s a J5 □ ” -a 3 3 2 oi 5° 80 3° 9° 30 2 3 5° 40 50 50 Director general, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO 5