r No. 81 UN EXEMPLAR ; 25 BANI Duminică, 12 (24) Iulie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IX REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an: 22 lei» 50 b. pe 6 luni Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântâia di a Ge-cărei lunL PREȚUL AB0XAHEXTULU1 PEmil SmUEUH 60 Iei pe an • 35 lei pe 0 luni. Abonamentele se pot (ace la biurourile postate. PUBIICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂW. Până la 50 linii, 5 lei: mal lungi de50 linii, 10 leu Ori-ce alte acte introduse ln ele se plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALA Â MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta | PIUrUL 8 Pubiicațiunile primArielor,comitetelor,etc.,linia -Ou. II Citațlunile de hotărnicie, linia 80 bani. I (nserțiunile și reclamele, linia 1 leii. i| Anunciurile particulare, 5o bani lima Ue 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decret — Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul de resbel : Prescurtări de decrete. PARTE NEOFICIALĂ — Depejt telegrafice — Diverse — Buletine meteorologice — Raport. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFIGIALA~ Bucuresci, ii Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 18.308; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul extraordinar al comunei Bucuresci pe exercițiul curent 1892 —9 3,pen- tru întrebuințarea soldurilor din împrumutu- rile de 13 miliâne și 3.300.000 lei, se aprobă de Noi ast-fel cum a fost votat de consiliul comunal în ședința sa de la 23 Maid 1892. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 8 Iulie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.335. Prin decretul regal cu No. 2.333 din 8 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne și pe basa art. 112 din le- gea comunală, s’a aprobat jurnalul consiliului de miniștri cu No. 10 din ședința de la 30 Iu- nie 1892, prin care s’a încuviințat budgetul de venituri și cheltueli al comunei Bucuresci pentru exercițiul curent 1892—93. Prin decretul regal cu No. 2.365, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 5 5 din legea comunală, D. Arpad Haynal se confirmă în funcțiunea de ajutor primarului comunei urbane Botoșani, în locul D-lul Scarlat Măicănescu, trecut în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 2.334 din 8 Iulie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa alin. 7 de sub art. 42 din legea comunală, comuna ur- bană Galați este autorisată a conceda societă- ței carierelor de piatră din St. Rafael execu- tarea cu piatră cubică a pavagiului de pe stradele: Gărei, Eliad Rădulescu și Vadu-Băn- ceanu, pe o întindere de 6.600 m. p., cu pre- țul de 19 lei metru pătrat, plătibil în 3 rate anuale și in condițiunile votate de consilid în ședința sa de la 6 Iunie 1892. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 2.381 dela 10 Iulie curent, M. S. Regele a bine-voit a gracia pe condamnatul Tudor Godeanu de restul în- chisore! ce are a mai suferi până la expirarea termenului pedepsei la care este osândit prin sentința tribunalului Vâlcea cu No. 1.646 din 1888. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 2.368 de la 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 13.545, admi- nistratorul clasa 1 Dimitrescu Radu 1, din regi- mentul Râmnicu-Sărat No. 9, s’a trecut în po- siție de retragere, dupe a sa cerere, pe ^iua de 16 Iulie a. c., cu drepturile ce ’I acordă legile în vigâre pentru anii de serviciti ce are. Prin decretul regal cu No. 2.369 de la 10 Iulie 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 13.544, s’a priimit demisiunea din armată a adminis- tratorului clasa 1 Ghiorghias Nicolae, din al 8-a regiment Dragoș No. 29, pe diua de 16 Iulie a. c., cu drepturile ce ’i acordă legile în vigâre pentru anii de ■serviciti ce are. Prin decretul regal cu No. 2.367, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul cu No. 1 3.550, pe diua de 10 Iulie 1892, soldatul Stroe I6n, din regimentul Mus- cel No. 30, s’a graciat de restul osândei la care era condamnat,ca fiind atins de bâlă in- curabilă. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, ii Iulie DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 22 Iulie.—Agenția Reuter află din Tanger că ministrul engles D. Smith a sosit Ia Rabat; el se va întâlni acolo cu ma- rele vizir și cu cel-alți miniștri ai sultanului spre a relua negociările. Petersburg, 22 Iulie.—D. Wyjoegradski ’și a dat demisia; el a recomandat țarului pe D. Witte ca succesor al său. Guvernul a ordonat măsurile cele mal energice contra lucrătorilor cari ar refusă de a lucra pe bordul corăbielor Volgel. Petersburg, 22 Iulie. — In filele de 18, 19 și 20 Iulie au fost, în ținuturile infectate, 1.369 cașuri de choleră și 872 decese. Cholera a fost importată laRostov de nisce călători. 2554 12 Iulie 1892 Petersburg, 22 Iulie. — Invalidul Ruș anunță crearea a duoă bataliâne noui de ca- saci aî Kubanului. Viena, 22 Iulie.—Noua Presă anunță că la Brux în Boetnia 5 lucrători au fost îngro- pațl sub dărâmături în urma unui accident întâmplat la 4 Iulie; duoi din ei au fost scă- pați dupe 32 ore; iar cei-alți 3 nu au fost găsiți de cât aȘi dupe ce aii rămas 17 țlile fără a lua nici o hrană. Copenhaga, 22 Iulie.—D. Rydev, consu- lul Statelor-Unite, a fost arestat sub acusa- ția de sustragerea unei moșteniri. Londra, 22 Iulie. — Morning Post sfă- tuesce ministerul de a cere reginei amâ- narea Parlamentului până la sesiunea ordi- nară din 1893, în cașul când noua Cameră ’i ar da un vot de neîncredere. k Christlanla, 22 Iulie.—Trei membri din fie-care din partide (drăpta, stânga și mode- rații) au depus la Storthing o propunere care autorisă pe rege a disolvă Storthingul și de a ordona alegeri noul. Neputându-se stabili o înțelegere între rege și D. Stâng în privința consulatelor, ne- gociările pentru o combinațiune ministerială conservatore au fost întrerupte pentru mo- ment. Paris, 22 Iulie.—Mâine va avea loc sem- narea învoielei franco-elvețiană. Constantinopol, 22 Iulie.— Agenția de Constantinopol află că guvernul studiază proiectul pregătit de D. Caillard, dupe pro- punerea sa, pentru crearea de venituri noul cari să dea îndată suma necesară pentru în- sănătoșirea orașului Constantinopol. Noul ve- nit urcându-se la 60.000 lire va servi, pro- babil, ca să garanteze un împrumut ce gu- vernul are de gând să contracteze pentru a întreprinde lucrări. Paris, 22 Iulie. — D. Witte a oferit un dejun de 70 tacâmuri cu ocasia congresului de navigație internă; apoi a fost recepțiune. Catania, 22 Iulie. — Erupțiunea conti- nuă, dar cu mai puțină violență. Regele a tri- mis 20.000 franci pentru locuitorii cari au suferit din erupțiune. Paris, 22 Iulie. — Cei duoi anarchiști arestați, Parmeggiani și Dufournel, sunt com- plici primejdioși al lui Pini care este internat la Guyana. Un alt anarchist scăpat ar fi un ore-care Schouppe care a fugit din Cayena și care este de asemenea un complice al lui Pini. Londra, 22 Iulie. — fiarele dau amă- nunte asupra evenimentelor ce s’au petrecut cu ocasia negociărilor dintre ministrul en- gles Smith și sultanul Marocului. D. Smith ar fi rupt exemplarul tratatului care purta deja semnătura sultanului, pentru că textul se deosibea de acela convenit. Sultanul a îm- pedicat plecarea Legațiunei luându’i caii pe care nu ’I a înapoiat de cât când a aflat că un oficier al Legațiunei a plecat la Gibraltar ca să caute excorta militară. Lisabona, 22 Iulie.—Camera pairilor va fi convocată în sesiune extraordinară pentru a judeca pe D. Mendoza Cortez, președintele băncei Lusitano. Președintele consiliului a declarat, într’o Monitorul oficial întrunire de âmeni politici și financiari, că el nu a priimit nici o notă diplomatică în pri- vința reducere! intereselor datoriei exteriâre; cât timp va fi el ministru, nu va permite nici un control străin. Paris, 22 Iulie.—D.Habert, gerantul fa- rului La Revolte, a fost arestat aȘi. Petersburg, 22 Iulie.—Secretarul consi- liului medical va pleca Luni la Nijni Nov- gorod ca să supravegheze aplicarea măsurilor sanitare. Un ukaz restabilesce restituirea taxelor de accis pentru alcoolurile exportate în străină- tate. Paris, 22 Iulie.— Negociările comerciale franco-spaniole se vor relua la finele lui Sep- tembre sau la începutul lui Octombre. Paris, 22 Iulie. — Contrariu scirei dată de Times, D. d’Aubigny, ministrul Franciel la Tanger, nu va merge la Fez de cât în Oc- tombre saii Noembre și numai pentru a face o visită de curtenie sultanului; nu va fi nici o vorbă de veri-un tratat ore-care. Haga, 22 Iulie.—A duoa Cameră a adop- tat, cu 62 voturi contra 33, proiectul de imposit asupra venitului capitalurilor. Ea a adoptat de asemenea o reducere a taxelor asupra săpunului, reducere care este în ra- port cu desființarea accisului asupra acestui produs și reducerea accisului asupra sărei. Tlen-Tsin, 22 Iulie.—Vice-regele Li Hung Thang a dat ordin de a plăti băncei din Pa- ris sumele împrumutate de generalul Tcheng Ki Tong. Belgrad, 22 Iulie. — Călătorii cari vin din Bulgaria și Turcia sunt supuși la gra- niță la o visită medicală. O măsură analâgă s’a luat în Bulgaria și Turcia pentru călătorii cari vor fi șeȘut mai mult de cât 5 țlile în Serbia. Budapesta, 22 Iulie. — Oficialul publică o circulară ministerială adresată tutulor mu- nicipalităților din Serbia asupra măsurilor sa- nitare contra cholerei. Călătorii cari vin direct din Estul și Nord- Estul Rusiei vor fi supuși la o observație de cel puțin 5 Șile. Nancy, 22 Iulie. — O scire, care însă cere confirmare, țlice că 30 soldați germani au trecut granița în timpul dimineței și au stat câte-va momente pe teritoriul frances. Paris, 22 Iulie. — Consiliul municipal din Paris a votat sporirea soldei guardiștilor din Paris pentru 1892, dar a respins spori- rea efectivului. (Agenția română). DIVERSE Femeea Maria Th. Amancil, în etate de peste 60 ani, din comuna Uscați, județul Neamțu, ce era atinsă de mai mult timp de alienațiune mintală, în țliua de 6 Iunie a. c., pe la ora 1 p. m., s’a găsit strangulată, cu brîul ce era încinsă, de o grindă a casei în care locuia. Parchetul a fost sezisat. In ^Liua de 23 Iunie a. c., copilul Dumitru, în etate de 12 ani, fiul văduvei Catinca Mi- halache Petrariu, din comuna Băbulesci, ju- dețul Botoșani, scăldându-se în apa Bașău, a cățlut în o bulbână și s’a înecat. Cadavrul s’a scos și înmormântat. —x— In Șiua de 24 Iunie a. c., pe teritoriul co- munei Dâgele, județul Vasluiu, a cățlut ploie torențială cu grindină cât oule de vrabie, cau- sând stricăciuni recoltelor a mai multor lo- cuitori, pe o întindere de 202 hectare. —x— In țliua de 25 Iunie a. c., s’a găsit, în pă- durea de pe teritoriul comunei Comănesci, din județul Bacăii, cadavrul individului loșca Arvoi strangulat de un copac. Cercetarea s’a făcut de primarul respectiv. Parchetul este anunțat; bănuială asupra morței nu există. — In țliua de 28 Iunie a. c., individul loan Costachi Savin, de loc din comuna Lega, ju- dețul Bacău, venit cu alți locuitori în cătuna Ceortolomul, pendinte de comuna Vizureni, plasa Corodu-Pereschiv, județul Tutova, du- cându-se la rîul Bârlad spre a se scălda și, ne- sciind să înote, s’a înecat. — In Șiua de 3 Iulie a. c., a căȘut ploie cu furtună și grindină pe teritoriul comune- lor Ciumași, Schineni și Văsăesci, din jude- țul Bacău, făcând stricăciune la 529 hectare, 62 arii porumb; 193 hectare, 59 arii grâu; 87 hectare, 23 arii orz; 1 hectar, 43 arii ovăz; 9 arii cânepă; 41 hectare fânețe și 2 hectare grădini. Pagubele sunt evaluate, a- proximativ, la 55.262 lei. — In țliua de 3 Iulie a. c., orele 6 dimi- nâța, copilul Ion, în etate de 8 ani, fiul lui Constantin Cociuban, din cătuna Fundătura, acea comună, (fiind dus acesta cu soția sa la muncă), acel copil, împreună cu alți frați ai săi s’au dus la casa locuitorului Ion Mărian, care este cumnat și vecin cu Cociuban, pen- tru a se juca cu băeții, lipsind și acest Mă- rian cu soția sa de acasă; și acolo toți copii, introducându-se în casă, băiatul Vasile, de 12 ani, al lui Ion Mărian, proprietarul casei, între alte jucării, luând pușca ce era în cuiii la perete, s’a jucat cu ea, și, .tră- gând cocoșul, arma, descărcându-se, a lovit pe băiatul Ion al lui Cociuban, care este grav rănit. —x— In țliua de 25 Iunie a. c., în comuna Drăn- ceni, județul Fălciu, a încetat din viâță lo- cuitorul Ion Lăcătușu, în etate de 103 ani; mortea ’i a fost naturală. Numitul cu 10 ani în urmă a lucrat me- seria de ferar; de atunci însă suferea de pa- ralisia mânilor. —x— In Șiua de 29 Iunie a. c., pe teritoriul co- munei Brădicesci, din județul Fălciu, la orele 12 din ții, căȘând ploie torențială cu furtună și grindină, a causat stricăciuni la 20 hectare popușoiu, 5 hectare orz și ovăz și la 8 hec- tare vii. Valârea stricăciunilor¹ este aproximativ de 500 lei. In timpul ploiei, locuitorul Ghiorghi Ha- paleți, voind să deslege o pârtă ce era pusă 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2555 în pârîu pentru oprirea vitelor de a intra in țarină, a fost luat de curentul apei și s’a îne- cat, găsindu-se în urmă cadavrul la locul numit Lunca-Olăreni. —x— Individul Costache Dimcea, de fel din co- muna Moțăeni, județul Dâmbovița, iar acum aflat ca muncitor pe la comunele Cegani și Bordușani, județul Ialomița, in Ziua de 29 Iunie a. c., s’a dus, împreună cu alțî mun- citori, ca să se scalde în rîul Borcea, dar, apa fiind mare și el nesciind să înâte, s’a înecat. —x — In țliua de 29 Iunie a. c., preotul Teodor Bitiri, din comuna Corni, județul Teeuciu, ducându-se călare prin sat că caute nisce omeni la muncă, la reîntorcere sa acasă, pe la orele 12 noptea, a căZut de pe cal cu ca- pul în'jos, din care causă, a duoa-Zi, a înce- tat din viață. —x— In țliua de 30 Iunie a. c., pe când ploua, trăsnetul a isbit o junică a locuitorului Niță Banu Voicu, din comuna Bârbulețu, județul Dâmbovița, care junică se afla la păsciune și care a rămas pe loc mortă. — x — | Femeea Stanca, soția Iul Pătrașcu Ghen- cea, din comuna Vânători-Mici, județul Vlașca, a dat nascere, in Ziua de 1 Iulie 1892, la 3 copil, din cari un băiat și duoă fete. Băiatul a încetat imediat din viăță, iar fetele a duoa- țli. Muma este sănătăsă. —x— In « (Carne de bou..... 10 kilo 6 ■ ■11 - 8 --- ’S. » » âie...... 9 10 --- 12 --- -g » » porc..... 9 11 --- 14 --- » » vițel...... 9 12 --- 13 --- Carne de porc sărată .... 9 --- ---- 14 --- » « » afumată. . . . 9 --- --- --- --- a » ren * ♦ • . 9 ■ ■ '" --- 15 ---“ « » bou » ... 9 8 --- 10 --- « » âie „ ... 9 10 --- 12 --- Găini. ......... bucata 1 25 1 50 Lapte......... 10 litri --- --- 2 --- Unt de masă prospăt .... 1 kilo 2 10 2 30 Brânză l-a calitate..... a 1 90 2 --- Ouă.......... 20 bucăți 1 --- 1 30 Unt pentru export..... 100 kilo 208 --- 224 --- extra calitate • » » . . • . 9 184 --- 200 --- w a * . 9 168 ---* 180 --- alte calități Lemnele de construcție PINUL ROȘU PINUl ALB PINUL ROȘU PINUL ALB DIMENSIUNI Neclasate DIMENSIUNI declasate Minimum Muimum Minimum Muimum Minimum Muimum Minimum Muimum Lei Leî Lei I^el Lei Lei Lei Lei Grinzile Scândurile 3X12. ■ 160 200 135 165 1X9- - 195 240 145 165 11. . 160 200 135 165 8. . 112-50 140 105 120 9. . 160 200 135 165 7. . 11260 135 105 120 8. . U2.50 140 105 120 6. . 100 115 95 110 7. . H2.50 130 105 120 UAX5-- 90 115 80 100 2V2X7- • H2SO 125 105 120 90 115 80 100 ey, 110 120 192-jo 117-50 4. . 85 110 75 95 6. . 110 112-so 95 105 1V*X5- - 90 110 70 100 2X7- • U2.s0 125 105 120 90 110 70 100 6. . 100 112-50 95 105 4. . 80 105 70 90 95 110 85 100 1X5- . 85 105 75 100 4. . 100 H2.so 85 100 85 105 75 100 1‘AXH- • 200 240 145 165 4. . 80 105 70 90 10. . 200 240 145 165 9. . 200 240 145 165 8. . U2.m 140 105 120 7. . U2.60 135 105 120 6. . 100 115 95 110 5% 100 115 95 110 1‘AX9-. 195 240 145 165 8. . 112-50 140 105 120 7. . 112.6o 135 105 120 6. . 100 115 95 110 2556 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1892 buletin meteorologic din județe In diminâța de 11 [23] Iulie 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buziu . . . Bălțătesci . . Calafat . . , Călărași . , Câmpina . . Câmpu- Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci Drânceni . . Furtună................. ■K- Plâe...................16+ • Senin..................17+ * .......................17+ » Plâe...................1«+ ’ Vânt...................18+ » Plâe.................15+ » Senin................ 13+ • » 20+ » Variabil ...... 15+ » Plâe, vânt...........12 + » » 18-f- » » 12+ B Plâe, furtună . . . . 1®+ » . 20+ » ■ 14+ ” Senin, vânt..........14-f- ” Nor, plâe.............13-j- ’ Senin................18-f- • Plâe...................18+ » Plâe cu furtună . . . , 16+ » Senin..................17+ • Plâe...................16+ » ” 13+ ■ ■ 14+ ¹⁹ ■ 18+ ” Plâe, vânt...........13-j- • Nor....................16+ ” Vânt ..................18+ • Darabani Fălcii! . Folticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez . Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Nor, vânt.............10+R. ” .................18+ » * ...............12-{- • Plâe................15+ » » ...............18+ • Nor.................17+ . Vânt violent........16+ » Plâe................15-j- » Vânt ...............16+ . Plâe................13-j- » Nor.................18-f- » Variabil............18-f- • Nor ........ 16-f- . Variabil............12+ » Plâe, furtună .... 18+ » Senin...............17-f- » Plâe.....................16+ » » 15+ » » ................. 23—f— - . ...................1^+ B Variabil.................14+ » » 13-f- . Nor....................15-f- » Plâe...................16-f- » Nor, vânt..............15-j- . Plâe.....................16+ . » 16+ •> Pașcani . . . Pătărlagele Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-lurcuiui Predeal . . . Puciosa . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de-Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stelănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciă . . Târgoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Puțină plâe.......... Plâe.................. Nor................... Nor, plâe............. Plâe.................. Vânt................. Plâe................. Vânt Plâe................. Nor.................. Plâe................. 16+R. 17+ . 14+ » 14+ ■ 19+ • 13-j- ■> 12+ ■ 15-f- • 19+ • 17+ . 13+ • 16+ ■ .......................... - Vânt......................15-f- » Plâe, vânt................12-f- • » 18-f- > ........................16-f- » » ........................16+ • ........................12-f- . Nor, vânt.................18-f- ■ » 16-f- » Plâe......................15-f- . Senin, vânt.................18+ » Plâe........................15+ . Senin.......................18+ » Plâe........................13+ . ......................... • • 14-j- . « 16-f- • » 15+ » Plâe, furtună .... 15-f- » » 16+ » MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 205 OBSERVAȚIUNI: De la 10 (22) Iulie 1892, orele 8 dim. Iii 24 ore De la 9 (21) Iulie, orele 8 sâra. ----- Barometru -2 Vântul Temperat, Baro- Vântul redus la O și la Temperatura extr. metru nivelul mărel aerului MD «S red. la STAȚIUNI o Starea tt> (F și la a --- as Starea OBSERVAȚIUNI a •c cerului O cS d 0 Im cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. D ă s £ mărel Q Bucuresci. . 756.4 + «-5 20.4 + o-9 65 NE I acop. --- 26 16 755-5 20.8 NE I scop. T.-Severin. . Craiova • . Câmpu-Lung ---• --- 16.9 + >-7 65 --- --- I 20 13 --- 158 --- --- » Slatina . . . 757.6 + >-4 18.2 --- 0.4 72 NE I p. noros 8 23 16 747.1 19.4 N I plâie Caracal. • . 758.2 + 0.6 21.0 + 3-6 62 E 5 f. noros 39 25 17 758.0 20.6 E 4 f. noros Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- ---- 27 II --- --- --- --- ---• T.-Măgurele. Giurgiu . . 755-4 + i-3 21.2 + 1.8 75 s I acop. --- 26 16 754-3 21.4 E 2 plâie Sinaia . . . 756.5 --- 0.6 15.8 + 4-2 85 SE I » 5 16 8 756.9 15-2 SW I acop. Brăila . . . 755-6 + 1.6 21.8 + 0.2 80 N I f. noros 26 18 755-6 23.2 NE I noros Constanța. • 755-3 + 2.0 22.8 + 1.6 91 N 1 noros 3 22 ---• 754-2 21.0 N 3 » Starea Mărel lină Sulina . . . 756.o + i-5 24.7 + 2.4 58 NE I senin 25 19 755-5 22.0 NE 2 senin » n ușdriL Focșani . . --- 19.2 + 0.1 85 NW 3 acop. --- 25 17 --- 22.0 NW 3 acop. Iași .... 761.1 + 2.4 21.8 + 1.0 65 E 3 noros 3 27 14 758.9 22.3 E 3 E noros Sofia (Bulg.). 754-9 + 0.2 18 2 + 1.8 89 --- --- acop. --- 26 14 755-3 18.2 --- --- noros Athena . . . De la 11 (23) Iulie 189 2, orele 8 diminâ ța. De la io (22) Iulie 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 753 5 --- 2.9 >7-4 - 3-o too NE 1 acop. 6 27 16 754-3 18.1 NE 4 acop. Apa căzută din plâie in următorele stațiuni udometrice, de la 21—22 Iulie st. n. 1892. Cifrele de mat jos represintă !n milimetri grosimea stratului de apă, provenită din plâie saă din topirea zăpe^ef : Călărași 5 m. plâie. Calafat 3 ni- plâie. Giurgiu i m. plâie. Măgurele 3 m. plâie. Pitescl I m. plâie. Severin 9 m. plâie, vent tare. Slatina I m. plâie. T.-Iiu 4 m plâie. Zimnicea 2 m. plâie. ' J 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2557 Raportul D-lul doctor Șuțu, membru consiliu- lui sanitar superior, asupra inspccțiunet făcută, în anul 1891, în circumscripția VII sanitară, presin- tat D-lul ministru de interne. Domnule ministru, Inspecțiunea ce, în calitate de membru al consiliului sanitar superior, am fost chiămat a face în județele dependințe de circum- scripțiunea mea și anume: în Buzău, R.-Sărat, Putna și Ialomița, m’a pus în posițiune de a constata : a) Că 'șl pun destule silințe dife- rițil membri al serviciului sanitar al acelor județe ; b) că resultatele acelor silințe sunt în mare parte neînsemnate; c) că serviciul medical, fie în plăși, fie în urbe, lasă mult de dorit, și d) că există absolută necesitate de unele reforme radicale și urgente. Examinând într’un mod general acest ser- viciu și lacunele ce presintă, orl-cine cugetă gă- sesce că duoă pot fi căușele defectelor sale: ne- gligența personalului medical și insuficiența numărului lor. Din aceste duoă cause cea d’a duoa es(e vădită și depinde de unele împre- giurărl inerente localităților nâstre, în spe- cial celor rurale. Depărtarea considerabilă a comunelor unele de altele, lipsa mi^llâcelor de a se transporta cu ușurință de la o localitate la alta, întin- derea cea mare a unor plăși și numărul cel mare al comunelor din unele din ele, con- stitue obstacole adesea nesurmontabile ca lo- cuitorii să potă priimi, la cas oportun, ajuto- rul medical, și ca igiena să fie în comune și în locuințele lor continuă aplicată și supra- veghiată. Nu trebue să disimulăm că visitarea co- munelor, de câte-va ori pe an și chiar o-dată pe lună de medicul plășei, are puțină acțiune asupra manținerel sănătăței, și că mi^lâcele recomandate în atare condițiuni sunt de o eficacitate cu totul ilusorie. Medicul plășei nu pote merge în comună din casă în casă să constate de visu cașurile de maladii, despre existența cărora primarul sau ajutorul n’au nici o cunoscință; el nu pote nici impune măsuri severe de igienă și de desinfectare acolo unde nu este ascultat. N’am nevoie să arăt aci cum se petrec lu- crurile în plăși, și, dacă o fac în câte-va cu- vinte, scopul este de a semnala un rău de care medicii sunt în parte scuzabili. Medicul care se decide a’șl părăsi reședința și a călă- tori în plasă, și care voiesce cu ori-ce preț să împlinăscă și să termine acâstă formalitate, sosesce obosit, pe jos sau călare, la localul pri- măriei comunei, chiamă pe primar ca acesta să ’I indice bolnavii din comună și să ’i rapâr- te despre starea ei sanitară. Primarul care este mai tot-d’a-una ocupat de afacerile sale personale, de ale câmpului și de ale târgului, nu se presintă sau trimite pe ajutorul său; dar, chiar față fiind, ei sunt departe, afară de âre-cari excepțiunl, de a fi pătrunși de da- toriile lor și inițiați obligațiunilor impuse de regulamente. Apoi mai toți primarii cu cari am avut ocasiunea să mă întrețin aveați o tendință a micșora numărul bolnavilor din comună, a se lăuda de starea ei igenică, a manifesta un optimism nemotivat. Altminteri săteanul care ese, umblă și muncesce puțin, este considerat de cei-alți ca un om sănătos, de și el este atins de accidente grave sifilitice secundare și terțiare, de ostiile și turnuri scrofulâse de l-iul sau al II-lea grad, de pe- lagră, etc., Mumele iar, pe de altă parte, țin ascuns faptul bolel copiilor lor cari sunt a- tinși de sifilis congenital, de scrufulâsă sau unele maladii nervose. Ori cum ar fi medi- cul, mulțumit de raportul ce ’ise dă, mul- țumit că a vă^ut, când sunt 2—3 bolnavi la localul primăriei, mal nici o-dată la do- miciliul lor, înscrie în registrul special data și numele său, prescrie o ordonanță de me- dicamente și lasă grija de a le administra primarului, și acesta sad nu le execută de loc, sau le execută peste mai multe țlile, tri- mițându-le la farmacia reședinței județului, căci farmaciile comunale sunt mai tot-d’a-una sleite, farmaciile portative nesuficiente ca ca- litate și cantitate. Gât privesce igiena co- munei, nici timpul, nici ocasiunea nu permit medicului a face alt-ceva de cât a da ore- carl povețe, cari sunt și imediat uitate. Me- dicii primari în inspecțiunile lor, cari, o re- cunosc, au fost făcute în cursul anului regu- lat în județele sus numite, stimulă din tdte puterile lor și în tâte ocasiunile autoritatea medicilor de plăși și a funcționarilor admi- nistrativi, dar în deșert, căci starea comune- lor și a locuințelor rurale este în aceeași de- plorabilă salubritate, epidemiile nu pot fi prevenite și maladiile cronice sifilitice, pela- grose, etc. se înmulțesc. Dacă vom adăoga că multor medici de plăși se impune visitarea și supraveghiarea altor comune din plășile vecine, din causa va- canțelor existente, sarcina devine și mai mare și resultatele și mal slabe. Numai în Buzău, Râmnicu-Sărat și Putna sunt 4 plăși vacante, cari sunt deservite de medicii celor-alte plăși. Medicii primari caută, prin propria lor muncă, a le ușura povara ; totuși și dânșii recunosc că serviciul se face într’un mod forte incomplet. Trebue să recunâscem, D-le ministru, că organisațiunea actuală a serviciului sanitar al județelor cu personalul modest al repre- sentanților săi, în vacanțele ce se ivesc pre- tutindeni în fie-care ții, în fața depărtărel și numărului mare de comune, grație, în fine, și incuriei funcționarilor administrativi, va rămâne fără resultate reale dacă nu se va modifica acea organisațiune dupe mari și noui sacrificii ce ar face Statul. Nu vom putea avea nici o-dată o adevărată căutare medicală și o reală aplicațiune a principiilor de igienă între populațiunea nâstră rurală dacă nu se vor realisa duoă mari reforme: Antâiu este necesară împărțirea plășilcr în 2—3 secțiuni deservite fie-care de un medic a parte, și al duoilea desvoltarea cât de mare și înmulțirea stabilimentelor județiane și a spitalelor rurale. Serviciul penibil și anevoios al medicului de plasă, ast-fel cum se cere astăzi, a des- creditat cu desâvîrșire acâstă funcțiune în fața nouilor generațiunl de medici. Aceștia preferă ori-ce altă funcțiune aceleea de a servi ca medic de plasă, acumulându-se ast- fel și înmulțindu-se în oiașe, și acâsta în dauna lor proprie și a populațiunel rurale. Facilitându-se sarcina pe de o parte prin îm- părțirea plășilor, obligând pe de alta pe junii doctori în medicină prin o lege specială, fie chiar pe un timp limitat de 10—15, a servi plășile, precum li se obligă a face și serviciul militar, acești medici se vorobiclnui a priimi acest serviciu și resultatul, să nu ne înduoim, va fi ameliorarea stărei igienice și morale a sătânulul. întinderea și înmulțirea spitalelor jude- țiane și rurale se impune imperios adminis- trațiunei superidre astăzi mal mult ca altă dată, când experiența de câți-va ani a pro- bat eficacitatea acestor stabilimente. Resul- tatele ce am putut constata în spitalele ru- rale din Vidra în Putna și din Nifon în Bu- zău, în unele chiar spitale așezate în unele comune ca Mizilul, Odobesci, Panciu, Adjud, etc.,sunt cât se pote de încuragiatore și ple- dâză încă o-dată în favârea 'asistenței ospita- liere mult mal utilă și reală în resultatele el ca asistența la domiciliu. O ameliorare ce s’ar putea face în spitalele rurale și unele mai mari județiane ar fi înființarea unei creșe, unei secțiuni afectate căutărel copiilor, a că- ror mortalitate este așa de însemnată între populațiunea satelor. Cred de prisos a face aci o dare de sâmă generală și asupra serviciului medical al ur- belor din cele 4 județe inspectate de sub- semnatul. Voiu relata în paginele ce urmâză pentru fie-care localitate starea și modul cum se execută. In general însă pot spune că, comparativ cu acel din plăși, este satisfăcător, și că per- sonalul medical și chiar cel administrativ în- țeleg, până la un grad, bine-făcătârea lor misiune. Dacă am avut ocasiunea să fiu ne- mulțumit în unele localități, acâsta a prove- nit din unele neînțelegeri și deplasate rivali- tăți fie între personalul administrativ și cel medical, fie chiar între membrii cari compun acâsta, fapt din care nu pâte să resulte de cât neexecutarea strictă a obligațiuniloi- im- puse de regulamente și că starea igienică a urbelor să rămână staționară în principalele el ramuri. Recompensarea și încuragiarea medicilor cari ’și împlinesc cu sființenie datoria, admo- nestarea și chiar depărtarea celor negligențl, reprimarea animosităților ale unor prefecți cari voiesc să concentreze în mânile lor tâte ramurile administrațiunei, activitatea mal mare a diferitelor consilii de igienă, vor con- tribui la ridicarea corpului medical din ju- dețe, și, prin urmare, și la ameliorarea stă- rei sanitare a populațiunilor rurale și urbane. Buzeu Acest județ, de și unul dintre cele mal avute ale țărei, și care are o populațiune de peste 200.000 locuitori, nu are de cât 5 spi- tale, 2 în orașul Buzău, 1 în orașul Mizil și un spital rural la Nifon. Acest număr de sta- bilimente ospitaliere sunt cu totul nesuficien- te, de și altminteri, în raport cu resultatele obținute. In timp de 8 luni, de la Ianuarie până la 1 Septembre 1891, au fost tratați, 12 Iulie 1892 2558 în tdte acele spitale, 1.570 indivizi. In spi- talul județului 348 bolnavi, în spitalul ur- bei Bozău 330, în spitalul Gârlași 350, în spitalul comunal din Mizil 103; iar în spitalul rural Nifon 530. Aceste cifre arată că o mi- că parte din populațiunea județului profită de un ajutor medical eficace, orașul și comu- nele vecine orașului și spitalului rural Nifon. Ge se face cu totă populațiunea care locuesce regiunea muntosă a județului ? Ajutdrele medicale date de medicii județu- lui prin consultațiuni și medicamente gratuite pe la localurile spitalului, pe la domiciliul pacienților, fie la localul primărielor, au fost, în timp de 8 luni, în număr de 11.000, cifră care’mi se pare asemenea nu prea mare, ci indică, ca și cea de mal sus, că populațiu- nea, în mare parte, a județului nu este încă deprinsă a recurge la medicii și la substanțele ce el prescriu, și că se lipsesce de orl-ce aju- tor când este vorba de a se deplasa la o lo- calitate așezată la o depărtare de 30—40 ki- lometri. De aci absoluta necesitate de a se înființa și in alte plăși ale județului spitale fie de 12—15—20 paturi înzestrate cu cele necesarii, iar medicul acelor spitale, silit fiind a locui in permanență acea localitate, este cu înlesnire chiămat și consultat de po- pulațiunea rurală. Acâsta este cu deosebire necesară în comunele din regiunea muntosă și anume în plaiul Buzăului, unde sătenii sunt nevoițl a se confina în timp de 4 luni ale ernei în arondismentul lor. Medicii de plasă, cu tdtă a lor bună-voință, nu pot lupta cu elementele; apoi mal sunt opriți și de mițl- locele fdrte restrînse de cari dispun, în pri- vința medicamentelor. Suma de 1.000 lei a- fectată anul acesta de consiliul județian pen- tru medicamentele necesarii comunelor ru- rale este o cifră cu totul derisorie. Suma de 60—80—100 lei de care dis- pune primarul pentru farmacia locală este adesea epuisată în primele 3 luni ale anului și dificultăți mari se ivesc pentru votarea unor noul credite. Pentru aceea, în multe comune, am găsit farmacia cu totul lipsită de medicamente, și abia la insprc|iunea sa lu- nară medicul plășel pote procura câte-va medicamente din farmacia sa portativă. Pentru că este vorba de plaiul Buzăului, una din cele mal întinse plăși ale județului, cred necesar a aminti că centrul acestui aron- disment este în comuna Pătărlagele, târg unde residă o judecătorie, o subprefectură, și care este înzestrat de o stațiune telegrafică. Acâstă localitate este așezată 56 kilometri distanță de Buzău, 30 de spitalul Nifon și 45 de fruntariele Austro-Ungariel. Cu tâte ace- stea ea mi dispune de un stabiliment de bine- facere fie cât de mic. Este adevărat că, în ve- derea înființărel unul asemenea stabiliment în comuna Pătărlagele, consiliul general pe de o parte a redus în 1890 suma alocată co- munelor pentru medicamente, pe de alta a votat 14.000 lei pentru construirea spitalu- lui. Nu sciu pentru ce până în tomna anu- lui 1891, când am inspectat partea aceea a județului, nimic încă nu era pus în lucrare. Nu amintesc aici nici locul ales care ’mi s’a părut a fi puțin favorabil pentru un spital, MONITORUL OFICIAL ___________________________ nici planul construcțiunei care, de și elabo- rat deja, n’a fost încă supus aprobărei consi- liului sanitar superior; insist numai asupra foloselor ce vor resultă pentru populațiunea comunelor acelei plăși, așa de isolată și de confinată în dealurile ei, folâse ce se resumă în ajutorul imediat ce vor găsi bolnavii și în consultațiunile medicale ce locuitorii unui mare număr de comune vor cere medicului spitalului înzestrat de medicamente și de obi- ecte necesare. Maladii epidemice n’au bântuit cu multă intensitate în acest județ, și în raportul D-lul medic-primar al județului găsim că în comu- na Brândi na s’a ivit, în Ianuarie 1891, angina difterică între copii, din cari 4 au sucom- bat. Aceeași maladie s’a ivit în comuna Pa- nătău și cu deosebire în comuna Mărunțișu în duoă diferite epoci, în Aprilie și în August. Acâsta dupe urmă se datoresce, dupe in- formațiunile ce am avut, lipsei de măsuri de igienă și de desinfectare ce datora și medicul și administrațiunea să aplice cu stăruință în locuințele sătenilor al căror copil fuseseră isbițl de maladie. Vaccinarea în acest județ s’a executat des- tul de regulat și statisticele în privința acâsta sunt favorabile, căci s’au vaccinat și revacci- nat, până la 1 Octombre, 5.004 din 6.500 până la 7.000 copil, cari se nasc în toți anii în acest județ. Totuși am constatat că în pri- vința acestei operațiuni nu se împlinesc cu rigurositate regulile prescrise. Vaccinatoril nu operâză de cât asupra copiilor cari au deja o etate mal mare de un an, negligiând pe cel născuțl în cursul anului, fapt care va face ca cu multă dificultate, și dupe mal mulțl ani, să ajungem ca vaccinațiunea să se pună în curent cu nascerile. Vina aparține părinților copiilor cari se opun la acâstă operațiune, dar nu mal puțin aparține și medicilor de plăși și primarilor diferitelor comune, cari nu pun severitatea și stăruința cerută la execu- tarea acestor prescripțiuni; una din cause este de sigur și mica diurnă a vaccinatorilor din acest județ. EI a veați, până în 1889,100 lei pe lună, iar de duoi ani numai 50, sumă insuficientă ca să silâscă pe vaccinator să pună acâstă obligațiune mal presus de alte avantagil ce ’i ar procura ori-ce altă meserie. Este de datorie, cred, a consiliului județian a îndrepta acest rău, dacă din el pote să re- sulte isbucnirea în unele comune de epide- mii de variolă. Acâstă resumată amintire a modulul cum se dau adjutârele medicale în diferitele co- mune ale acestui județ, indică imperios îm- plinirea unor măsuri budgetare, și anume sporirea personalului medical al plășilor ce- lor mai întinse, înființarea de o cam dată de un spital în Pătărlage, sporirea fondului destinat la aprovisionarea farmaciilor comu- nale și a casetelor portative ale medicilor de plăși, înduoirea numărului vaccinatorilor și mărirea diurnei lor. Dacă comunele sunt rău favorisate din punctul de vedere al adjutorelor medicale, orașul Buzeu, din punctul de vedere al igie- nei și al salubri tățel, a realisat un progres vădit, grație măsurilor de asanare și de edi- litate săvîrșite în acești trei dupe urmă ani. Stradele principale aiî fost pavate cu basalt, un bulevard nou s’a deschis, iar abatoriul, așa de apropiat până acum un an de oborul pieței, a fost transportat dincolo de gârlă, unde, prin o șosea îngrijită, s’a instalat într’o clădire sistematică și înzestrată de apă abun- dentă și de tote necesarele. Apa cu care se alimentâză orașul nu este tocmai de bună ca- litate, căci este luată din puțuri și puțin vă- râsă; apoi lacuri de apă stătătore tot se mai găsesc la porțile orașului; în fine, prefectura poliției nu pune destulă stăruință ca unele strade și chiar multe curți particulare să fie îndestul îngrijite și curățite. Localurile scd- lelor sunt sănătâse și numărul copiilor, elevi - și eleve, este fârte însemnat; și în privința acâsta trebue să recunâscem că consiliele ju- dețiane în acești dupe urmă ani au depus multă activitate și au făcut sacrificii bănescl pentru clădirea și înmulțirea scdlelor de ambe sexe, precum și pentru instalarea liceului. Spitalele din acest oraș și personalul me- dical au desfășurat destulă activitate în cur- sul anului 1891. Iată ore-cari cifre: în cele trei spitale au fost adăpostiți 927 bolnavi, și s’au acordat consultațiuni și ajutore me- dicale la 4.580 persone, în fine lehusele asis- tate au fost în număr de 100. Consultațiunile și asistența la domiciliu ar fi putut să fie și mai mare dacă budgetul orașului n’ar fi fost așa de parcimonios în privința medicamentelor gratuite, căci 3.000 lei este o sumă puțin însemnată și în cașuri de epidemii cu totul nesuficientă. In privința vaccina țiunel din oraș este de semnalat ace- leași inconveniente ca și în plăși; copii născuțl în cursul anului sunt în fdrte mic număr, și în lista vaccinaților găsesc mulțl de 4 —5—10 ani. Altminteri numărul copiilor vaccinați, de la 1 Ianuarie 1891, a fost de 438, dintre cari la 4 numai n’a reușit inoculațiunea, tot așa n’a reușit la 50 copii din 130 revacci- nați. Impresiunea ce ’mi a lăsat farmaciile" din Buzău este destul de favorabilă. Le-am gă- sit pe tdte bine aprovisionate; totuși nu câte și treile împlinesc cu sfințenie și în cur- sul întregului an obligațiunea de a întreține și de a iniția la arta farmaciei duoi elevi ro- mâni înscriși în scdla ndstră de farmacie. Ast-fel este farmacia Vulturul alb unde n’am găsit elevi români; iar la farmacia Roma- ntică un local strimt și defectuos, pe care proprietarul m’a asigurat că în cursul anu- lui ’l va părăsi. Nici unul din cele trei spitale ale orașu- lui Buzău nu presintă și nu împlinesce con- dițiunile unul adevărat stabiliment ospitalier, și nu în privința serviciului medical, ci în privința localului, rufăriel, instrumentelor și personalului subaltern. Sunt nisce clădiri improprii transformate in spitale din nisce case lipsite de un plan și de o distribuțiune favorabilă. Spitalul Gârlași, cu 20 paturi, se presintă cu mal puține defecte, iar cel al ora- șului, cu 15 paturi, și cu deosebire cel jude- țian cată să fie permutate în alte localuri. In acest dupe urmă spital domnesce infec- țiunea; personalul subaltern este insuficient, 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2559 iar lipsa de rufărie fârte mult simțită; în fine, instrumentele chirurgicale lipsesc aprdpe cu totul, ast-fel că medicul spitalului este silit ale împrumuta în oraș spre a face operațiu- nile ce sunt indicate. Planuri și proiecte există, dar nu seim când ad să fie realisate. Spitalul rural de la Nifon procură servicii reale populațiunei din comunele vecine cari din an in an cresc considerabil. In anul în- ființăreî acestui spital ah fost tratați 321 bolnavi, din cari ah eșit vindecați și amelio- rați 306. In anul 1890 aii fost tratați 660, din cari aii eșit vindecați și ameliorați 640; iar consultațiunile gratuite eliberate aii atins cifra de 3.000. In anul 1891 aceleași cifre s’aîi obținut. Acăstă progresiune reclamă din partea Sta- tului noul sacrificii pentru înmulțirea spita- lelor rurale. N’am nimic a adăoga în privința serviciu- lui medical, care sub direcțiunea D-lul me- dic Marini se execută bine. Gu tdte acestea nu este lipsit cu totul de inconveniente acest spital. Dificultatea pentru un om suferind a ajunge la vârful muntelui, unde este așezat spitalul, prin o șosea inegală și pietrdsă; apoi răspândirea în curtea acestei vechi monastiri a diferitelor secțiuni ale stabilimentului. Băile ocupă un corp de clădire împreună cu spălătorii, depărtat de sălile bolnavilor; tot așa departe se găsesce și economatul cu ru- făria spitalului; asemenea altă clădire ocupă medicul, disposițiune care devine un obstacol serios la regulata administrațiune a spitalu- lui. Gu tdte acestea spitalul Nifon dă servicii reale sătenilor suferinzi, și ar da și mai multe dacă s’ar creea și o secțiune de copii bolnavi și s’ar înființa un medic secundar. Plasa Tohani-Sărata este una din cele mai importante ale acestui județ; are de reședință Mizilul și conține o sursă de ape sulfurdse fdrte bogată anume Boboci. Orașul Mizil este înzestrat de o judecătorie de ocol, de un ofi- ciu telegrafo-postal, de o gară, importantă din punctul de vedere comercial, de 2 scdle afectate ambelor sexe și de un spital de 8 pa- turi. Nu voiu insista mult asupra igienei și salubiităței orașului. ’MI permit numai a aminti că primăria locală nu prea o înțelege și o practică. Impregiurul orașului există bălți și ape stătătdre cari în timp de ploi se întind și înâcă casele mărginașe. In interio- rul orașului stradele sunt murdare și rău în- treținute, și în strada principală, alături și între prăvăliile de lipscănie, marchitănie, etc., sunt așezate brutării, măcelării și cu deose- bire pescării, cari infectă, în timp de vâră, împrejurimile stradei și împedică circulațiu- nea. Scâlele sunt în bună stare, dar acâsta se datoresce nu primăriei, dar fondatorilor acestei instituțiuni, I. Crăciun eseu pentru scdla de băieți și D. Procopie Gazoti pentru scdla de fete. Spitalul este un local strimt, infect, cu giamuri sparte și cu sobe dărâ- mate, nedemn într’un cuvânt a adăposti un om bolnav. In acest spital aii fost tratați, de la 1 Ianuarie până la 1 Octombre 1891,148 bolnavi, din cari aii sucombat 6, cifre cari I nu sunt în raport cu populațiunea plășel care este de 6.000 suflete. Băile de ape minerale Boboci, așezate câte- va kilometri numai de Mizil, așa de folositdre dupe analisele chimice făcute și dupe expe- riența clinică a anilor trecuțl, depind și se ad- ministrâză de primăria Mizil. Ele sunt de duoi ani cu totul părăsite. Acăstă repede enumerațiune arată o ne- gligență vădită din partea consiliului comunal al orașului Mizil în aplicarea măsurilor de igienă și de salubritate. Intre principalele necesități amintesc remediarea stărei deplo- rabile în care se află spitalul, prin clădirea într’un timp cât se pote de apropiat a unui spital de 15—20 paturi, conform unui plan bineînțeles, și reînființarea băilor Boboci prin numirea unui intendent și unui medic, efec- tuându-se și lucrările necesare unei confor- tabile instalațiuni. Râmnicu-Sărat Județul acesta este unul dintre cele mal puțin favorisate din puctul de vedere al sta- bilimentelor publice de bine-facere. Ca spitale nu găsim de cât spitalul județian din reșe- dința județului cu 40 paturi, spitalul Bag- dat fondat și întreținut prin fonduri parti- culare cu 12 paturi și spitalul rural din PlăinescI înființat în tâmna anului 1891, cu totul 92 paturi pentru o populațiune de 150.000 omeni. Acâstă împregiurare face că tdtă regiunea muntâsă a județului, peste 40 comune, nu pot beneficia, prin îndepărtarea lor, de un așezământ de bine-facere și se mărginesc la ajutorele vremelnice procurate de medicii plășilor. OrI-cum ar fi și în aș- teptarea creărel unul spital cât de mic în acele părți ale județului, salubritatea publică în genere este satisfăcătâre, și între epide- miile ivite în cursul anului numai 3 au bân- tuit: variola, tușea convulsivă și angina dif- terică, iar morbill, cari a bântuit în 1890 în 48 comune, a fost neînsemnată. Acâstă ma- ladie importată din județul vecin Putna, unde se ivise cu multă furie în 1889, a fost în- cuibată în Râmnicu-Sărat aducând aci o mor- talitate de peste 250 copil. A existat dar te- meri mari să nu se reproducă în județ și în cursul anului present, în considerați unea ne- îngrijirei comunelor și prâstel lor stări igie- nice. Intr’adevăr, emanațiunl se degagiă veci- niei din bălțile și locurile mlăștinose cari în- congiâră multe comune, aglomerațiunea ex- cesivă a sătenilor în lunile frigurâse ale anului în nisce camere strîmpte și întune- câse nu s’a modificat, nepăsarea administra- țiunilor locale de a lua măsuri severe ca re- gulamentele în privința curățirel stradelor din comune și aliniărel lor ca și in construc- țiunea caselor rurale continuă mereii. Cu tâte acestea, repet, reînouirea epidemiei de morbili nu a avut loc și cele ivite au rămas fără efecte desastrâse, precum ati fost în cursul anului 1890 când, din totalul mor- ților de ori-ce etate în plăși, ajunsese la pro- porțiune de 51 la sută la copii până la eta- tea de 5 ani, pe când în total la proporțiu- nea de 30 la sută. Trebue dar să ne felici- tăm că, în cursul primelor 8 luni ale anului 1891, salubritatea publică s’a ameliorat și să împărtășim părerea D-lul medic primar al ju- dețului că din an în an s’a realisat un pro- gres în starea igienei publice, în mișcarea anuală a populațiunel, precum și în morbi- ditatea el. Nascerile ah fost, în anul acesta de la Ianuarie până la 1 Octombre, de 4.198, iar morțile de 2.534; prin urmare, există dar un excedent de nasceri în număr de 1.664; și fapt curios, acest excedent ’l procură po- pulațiunea rurală, iar nu cea urbană unde natalitatea este inferiâiă mortalitățel. In privința personalului medical al plășilor, duoă posturi de medici aii fost în cursul anului în permanență vacante, defect ce ’l constatăm în mal tâte județele din circumscrip- țiunea acâsta. In Râmnicu-Sărat sunt reșe- dințe de plăși ca Dumitresci, Balta-Albă, cari nu pot procura nici o distracțiune me- dicilor cari ar priimi aceste posturi, în timp de iarnă nici chiar o locuință și o hrană con- venabilă. Și aci se impune, precum am avut ocasiunea să o spun și pentru alte județe, fa- cilitarea sarcinel medicilor prin divisiunea plă- șilor în 2 secțiuni și, prin urmare, înmulți- rea corpului medical și a ajutârele medicale. Plășile Râmnicu-de-Sus și Marginea-de-Jos- Orașul au fost lipsite de medici, și grație nu- mai activitățel D-lui medic primar al jude- țului comunele au putut fi visitate mai mult sau mai puțin regulat și ajutâre medicale au fost acordate unui număr mare de bol- navi. Găsim, într’adevăr, căacea cifră întrece 15.000 persâne, pe când în 1884 era abia de 5.000. Acest număr considerabil de consultațiuni și de ajutâre medicale gratuite a fost causa că fondul prevăzut în budgetul județului și a comunelor, care este pe exer- cițiul anului 1891—92 de 8.000 lei, să fie deja epuisat de la 1 Septembre. De și dar acâstă sumă este superiâră aceleea prevăzută în budgetul altor județe, totuși a fost nesu- ficientă, atrăgând dupe sine și neaprovisio- narea la timp a multor farmacii comunale. La acest dupe urmă inconvenient a con- tribuit și nepăsarea prim arilor cari lasămulte ordonanțe medicale neexecutate, de și erau scrise în comptul județului. Gopii vaccinați și revaccinațl în anul acesta au fost mai numeroși ca în anul 1890, căci până la 1 Septembre găsesc cifra de 4.925. In privința acâsta sunt silit a găsi fârte justă reclamațiunea medicului primar al județului în contra reducerel apuntamentelor celor duoi vaccinatori ai județului de la 150 la 100 lei pe lună. Nu voiu părăsi descripțiunea acâsta fără să amintesc administrațiunel superiâre că lângă comuna Gâineni există un întins lac sărat care conține peste 40 p. de clorur de sodid la 1,000 părți apă, precum și urme de iod. Nomolul comparabil cu acel al La- culuI-Sărat din Brăila are o grosime de peste jumătate metru. Comparația chimică a apei, întinderea lacului, sunt menite a da folâse terapeutice considerabile în multe maladii cronice, dacă s’ar instala aci un local apro- piat. Orașul Râmnicu-Sărat cu cele duoă spi- tale de cari este înzestrat și cu medicul în- 2560 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1892 sărcinat cu serviciul orașului, nu presintă o asistență publică în condițiuni cu totul sa- tisfăcătâre și acâsta nu pot atribui de cât ac- tivitățel slabe a medicului de oraș și neînțe- legerilor ce se ivesc quasi periodic între di- feriți represintanțl al corpului medical al orașului. In spitalul județului, cu 40 paturi, s’aii tratat în cursul anului 390 bolnavi, dintre cari 39 au sucombat. Iată singura informa- țiune ce ’mi s’a dat de către medicul spitalu- lui și care este cu totul nesuficientă spre a ne da o idee dre-cum exactă despre mișca- rea bolnavilor. Ași fi dorit să ’mi se presinte un raport statistic și sciințific, precum acăsta este impus orl-cărul medic care dirige un spital, orl-care ar fi importanța sa. Din in- spectarea însă a registrelor de intrări și de eșirl am constatat că bâlele predominante sunt cele interne și sifilitice, iar cele externe sunt mult mal rari din causă că în acest spital nu se execută de cât operațiuni cu to- tul simple, și acăsta o confirmă insuficiența vădită de instrumente chirurgicale și prosta stare în care se află și cele puține existente. S’ar putea invoca lipsa unul medic secundar și a unul personal medical care să asiste pe operator în importante operațiuni, argument în parte valabil care reclamă înființarea unul medic secundar în acest spital, dar care cade în fața sistemului adoptat de medicul spita- lului de a nu recurge, de a refusă chiar avi- sul și asistența celor-alțl medici, fie a medi- cului primar al județului, fie al orașului. Este în adevăr regretabil faptul că medicii unul județ nu pot vedea în medicul primar al județului un funcționar superior obligat a interveni, când o crede necesar, în servi- ciile ospitaliere fie publice, fie private. Din acăstă neînțelegere nu pote să resulte de cât neregularitățl în întregul serviciului și pre- judicii pentru paciențl. Un alt inconvenient în acest spital este lipsa unul registru în care să se înscrie obser- vațiunile făcute de medic asupra bolnavilor tratați, căci o statistică regulată este impo- sibilă; iar relațiunile ce s’ar putea cere peste cât-va timp asupra maladiei și mersului el a unul individ tratat, relațiuni de cari auto- ritățile ar putea să aibă nevoie, nu se pot pro- cura. Un registru de autopsii asemenea lip- sesce, iar acel al consultațiunilor gratuite este fărte sărac. Consultațiunile date la spi- tal au fost de la 1 Ianuarie până la 1 Oc- tombre abia de 36, cifră neînsemnată, când se scie că spitalul este centrul de bine-fa- cere unde recurge populațiunea nu numai ca la o asistență ospitalieră, dar și ca consul- tațiuni medicale pentru aceia cari voiesc a se căuta la domiciliu. In ceea-ce privesce rufă- ria spitalului am găsit’o suficientă și, de și există încă ore-cari mici neajunsuri, sunt convins că o supraveghiare mai aprope va face să dispară. Există asemenea o instalați- une bună, de și modestă, de băi în acest spi- tal, dar ele au rămas până acum neîntrebu- ințate din causa lipsei de apă. S’a proiectat să se construiască o cișmea în curtea spita- lului cu ocasiunea stabilitei noului apeduct; până atunci însă s’ar putea lega o mal apro- piată cișmea a orașului cu spitalul prin un tub de fontă. Spitalul Bagdat este deservit de același medic care face și serviciul spitalului jude- țian. Acest spital este destinat a priimi bol- navi numai din oraș între cari și femeile pros- tituate. Localul este vechiu și deteriorat, are nevoie de o reparațiune radicală de și încă- pător. Fondurile de cari dispune epitropia sunt destul de mari ca paturile să fie sporite de la 12 la 20, dorință unanimă și drâptă ce sperăm că epitropia o va împlini. Popula- țiunea acestui spital variază între 160 și 200 bolnavi pe an; iar consultațiuni cu sau fără medicamente gratuite nu se liberâză. Serviciul medical al orașului lasă de dorit și din punctul de vedere al consultațiunilor medicale eliberate, cât și din acel al vacci- națiunilor, ca și, în fine, din acel al ținerel registrelor. Găsesc, într’adevăr, că consulta- țiuni date de medicul urbei bolnavilor la domiciliul lor au fost numai 66, pe când consultațiunile date fie a casă la dânsul, fie la primărie aii fost 1.952. Registrele ce ni s’a presintat la primărie, ca și re- gistrele de ordonanțe a farmaciștilor arată că prima cifră pote fi adevărată, iar cea de a duoa cam imaginară. D. medic al orașului are orâre de registre și se încredințâză pur și simplu memoriei sale. Tot memoriei sale încredințâză și felul maladiilor pentru care a fost consultat, ast-fel că în tabelele ce este chiămat a presintă la finitul anului nu se găsesce nici o clasificațiune a bălelor sau se găsesce un număr de cașuri de o bălă așa de mare că n’a putut să existe în tot cursul anului într’un oraș ca Râmnicu-Sărat. Acest inconvenient ’l-am observat și în alte locali- tăți și nu va putea să dispară de cât prin tabele tipărite cu o clasificațiune rațională a bălelor elaborată și trimisă de direcția sa- nitară. Registrul copiilor vaccinați este asemenea incomplet. Numărul copiilor vaccinați în cursul anului 1891 a fost cu mult inferior aceluia din anii trecuți. Lipsa păte de un vaccinator al orașului, lipsa de vaccin, lipsa de bună-voință, tăte de sigur au concurat ca numărul copiilor vaccinați să nu întrâcă 70, când născuți au fost 350 în oraș. Abatoriul orașului este fărte defectuos. Așezat la malul apei Râmnicului, presintă marele inconvenient că sângele și resturile animalelor tăiate să se adune sub abatoriu unde nu curge apă. Consiliul de igienă a pro- pus facerea unui canal în care să se aducă apa din albia rîului, dar acâsta nu s’a exe- cutat. Penitenciarul este o casă cedată jude- țului care este de trei odăi, cu o capacitate abia de 30 m. c., fie-care destinate deținuți- lor. In Ziua inspectărel mele am găsit 12 in- divizi grămădiți într’o singură odaie și ’mi s’a spus că se găsesc adesea și 40. Consiliul județian a votat construirea unui penitenciar dar n’a acordat de cât 60.000 lei, pe când planurile costă 180.000 lei. El a re- nunțat pentru moment la prima sa decisiune și a preferit a face pe fie-care an cheltueli de reparațiunl cu totul zadarnice. Scălele orașului sunt în condițiuni puțin satisfăcătâre. Gimnasiul n’are local propriu până acum. Cele trei clase gimnasiale frecu- entate de 108 elevi sunt instalate în localul primăriei în trei camere cu totul insuficiente și nefavorabile pentru acest scop. Tot așa de răii condiționate sunt și scălele primare de băeți și de fete, așezate în nisce case închi- riate și deteriorate. Numai localul scâlel de fete No. 1 este clădit ad-hoc, sunt deja 5 ani și este spațios și igienic. Farmaciile orașului, Flora și Naționala, sunt bine aprovisionate și sunt instalate în bune localuri; nu ambele însă împlinesc obligațiunile prescrise de regulamentele în vigâre. Farmacistul proprietar al farmaciei Flora n’are elevi români. Tot D-sa a dat loc prin purtarea sa la âre-care neînțelegeri cu medicii din oraș pe cari am fost invitat a ancheta. Acusațiunile ce ’i s’aîî adunat sunt într’adevăr fundate. D. farmacist Șuster a comis în câte-va rân- duri âre-carl erori în etichetarea medicamen- telor; a schimbat modul administrațiunei unor medicamente dupe cum fuseseră prescrise de medicul orașului; a refusat să presinte medi- cului primar al județului lista medicamente- lor expediate comunelor rurale; s’a absentat în fine din oraș pe mai multe săptămâni fără a anunța pe medicul primar și lăsând în lo- cu’I o persână care nu îndeplinea condițiunile cerute pentru a fi apt a dirige o farmacie. Sper că observațiunile ce am creZut a ’l face în numele D-vâstre îl vor face pe viitor mai atent în împlinirea obligațiunilor sale și va părăsi obiceiul de a denigra pe unii medici în fața publicului, care și fără aceste neînțele- geri este dispus a’și perde încrederea în sciință medicilor și în eficacitatea medicamentelor. Impresiunea ce rămâne în urma inspecțiu- nei acestui județ se pâte resuma în câte-va cuvinte : 1. Serviciul plășilor, cu tâtă netăgăduita activitate a medicului primar care dirige acest serviciu, se face incomplet, din causa lipsei a duoi din patru medici de plășî și a relei voințe a primarilor rurali de a executa prescripțiunile regulamentelor în privința igie- nei și salubrităței comunelor. Totuși ajutâ- rele medicale și vaccinațiunea s’a făcut pe o scară destul de întinsă; 2. Serviciul medical al spitalelor și al ora- șului nu este satisfăcător din causa activită- ței slabe a medicului orașului și din causa lipsei de acord în vederi și sforțări a diferiți- lor membri al corpului medical. Putna In acest județ se găsesc șâse spitale, dintre cari duoă se află în fârte bune condițiuni din punctul de vedere al planului, al servi- ciului și al regimului interior; înțeleg spita- lul rural Vidra și spitalul Profetul Samuel, în orașul Focșani, dependințe de epitropia S-tu Spiridon din Iași. Vom vedea mal la vale mișcarea în genere a spitalelor acestora dupe ce vom da o'dare de sâmă despre starea igienică a "populațiunei din acest județ și modul cum șe facă serviciul medical. 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICI AL 2561 Mișcarea populațiunel județului a fost fa- vorabilă în cursul anului acestuia, nascerile fiind mult mai numerâse ca morțile, adică : 4.995 nascerl și 3.858 morți. Totuși, dife- rința ar ti putut să fie și mai mare dacă mai multe epidemii nu bântuiau mal multe co- mune în tot cursul aprope al anului. Ast-fel morbili! a bântuit în 4 comune, isbind 105 copil; variola în 6 comune, îmbolnăvindu-se 116 indivizi din cari 25 morți. Tușea con- vulsivă în 3 comune, lovind 216 persone. Totuși, dupe relațiunile culese, mortali- tatea în urma epidemiilor a fost inferioră ce- lei constatată în anul trecut. Cașuri de ma- ladii sporadice au fost numerose din causa constituțiunel medicale care a domnit în aprope întrâga țâra. In Putna, miasmele pa- lustre auocasionat multe victime, imprimând cașurilor de febră intermitentă un caracter aci tific, aci disenteric și o durată neobici- nuită grație anemiei și marasmului de cari mulți săteni erau consecutiv coprinșl. Cașurile de pelagră au fost asemenea numerose și în tote spitalele județiane, ca și în cel rural de la Vidra, am vățlut câte-va cașuri de pelagră bine caracterisate. La acâstă stare a contri- buit și tradiționala neîngrijire și apatie a ță- ranului român. In acest județ noțiunile igie- nice sunt și mal puțin răspândite. Casele, în mai tote comunele ce am visitat, se află în prâste condițiuni; gunoiele și necurățeniile sunt acumulate în curțile lor, și în forte pu- ține comune am găsit un plan de aliniere a locuințelor; bălțile, cu emanațiuni fetide, sunt numerâse. Nu putem cere de sigur ca sătâ- nul să’și amendeze starea localului și a hra- nei sale, fără a fi consiliat, stimulat și chiar forțat de alții la acâsta. Dar de cine? De pri- marul care nu este mult mai inițiat ca consă- tenii săi la principiile ingienice? Cei duoi agenți ai progresului în comunele rurale sunt: învățătorul scâlei și medicul plășei. S’a cre- zut mult timp că cel d’ântâiu va fi un cola- borator activ și priceput în acâstă misiune. Erore; căci aceste persone, reîntorse în sa- tul lor, uită repede noțiunile de igienă căpă- tate la scolă și abia îșl fac datoria de a învăța pe copil a citi și a scrie. Rămâne dar medicul de plasă. Am descris cum se face serviciul de medici și n’am nevoie a repeta că inspecțiu- nile și visitele medicului de plasă în comune, ast-fel cum sunt făcute, rămân fără eficaci- tate reală. In Putna, vacanțele ivite la postul de me- dic de plasă, au făcut ca acel serviciu să se împlinâscă în mod aprâpe incomplet. Plasa Zăbrăuți și plasa Vrancea au fost lipsite de medici și numai prin suplinința medicului spitalului din Panciu și a medicului primar al județului s’a putut face serviciul acelor arondismente. Este o adevărată calamitate vacanțele acestea de medici de plasă, și pen- tru neajunsurile ce atrag dupe sine implică neapărat reforma și măsurile de cari am vor- bit deja Până atunci este de datoria consiliului ju- dețian de a înființa postul de medic în plasa Vrancea care nu figurâză în budgetul său. Vaccinațiunea s’a făcut cu âre-care regu- laritate; căci găsesc în raportul D-lul medic primar că s’au vaccinat și revaccinat, de la 1 Ianuarie până la 1 Septembre a acestui an, cifra de 4.495, care totuși este inferioră ace- luia din anul expirat. Sunt însă unele co- mune unde am constatat că numărul vacci- naților nu era în raport cu nascerile. D. me- dic primar atribue acâsta în reducerea ce s’a făcut în apuntamentele celor duoi vaccinatori ai județului cari avâu 200 lei anul trecut, iar pe anul curent numai 100, argument până la un ore-care grad cu ore-care valdre, dar care nu justifică pe deplin cererea ca să se înființeze încă duoi vaccinatori pe lângă cel duoi cari figurâză în budget, când în alte județe, ca Râmnicu-Sărat, spre exemplu, duoi vaccinatori au putut vaccina un număr și mai mare de copii. Să nu uităm că activi- tatea vaccinatorilor depinde mult de supra- veghiarea ce exersă asupra lor medicii de plasă și medicul primar. Un alt neajuns în serviciul medical și al comunelor din acest județ este sărăcia farma- ciilor. In multe comune ca Pățescii, spre exemplu, n’am găsit chinină, substanța cea mai necesară în fața exacerbațiunei febrelor palustre cari au bântuit în anul 1891. Pri- marii răspund că fondul medicamentelor gra- tuite s’a epuisat de mult și nu putea fi alt- fel, căci 1.000 lei pentru aprovisionarea pe un an întreg a tutulor farmaciilor comunale este cu totul insuficientă. Acordarea de noul credite în fața morbiditățeî mărită este per- misă și chiar autorisată. Lipsa însă de stă- ruință și chiar indolența primarilor, pe de o parte, insuficiența supraveghiarel din partea medicilor, atât în alegerea medicamentelor cât și în regularea farmaciilor, pe de alta, sunt adevăratele cause ale acestor neajunsuri așa de vătămătore la ajutorarea celor bolnavi. Orl-cum ar fi, sper că consiliul județian va acceda cererilor repetate ale medicului primar de a spori acâstă sumă de 1.000 lei la 4.000 lei pe an. Medicii de plasă în ființă, D. medic primar și medicul spitalului Panciu, cari au făcut împreună serviciul plășilor, acordându-se celor duoi dupe urmă spese de transport, au eli- berat în comune rurale peste 2.000 consul- tațiuni cu medicamente gratuite. Orașul Focșani care până acum câți-va ani presinta o stare igienică deplorabilă, precum s’a constatat de predecesorul meu inspector al acestei circumscripțiunl, a luat de duoi ani un avânt spre un progres real, grație ac- tivităței autorităților comunale și adminis- trative ale localitățel. Alimentațiunea orașu- lui cu apă bună șl abundentă a contribuit la îmbunătățirea igienei orașului, precum și apli- carea mal strictă de către primărie a regula- mentelor în vigâre. O lucrare ce autoritățile locale sunt datore a efectua ca salubritatea orașului să fie mal mare este stabilirea de canale de scurgere. Apele din cișmele nu se pot scurge și stând se alterâză pe loc, se alte- râză și se evaporâză. Serviciul orașului se face de un singur medic și de aci ore-care neregularitățl nu toc- mai în consultarea și asistența bolnavilor, nici chiar în vaccinarea copiilor; dar în eliberarea certificatelor de morte. Aceste certificate sunt date pe simpla mărturisire a particularilor fără ca să conțină și indicațiunea bolel de care individul a sucombat; de aci o dificultate sau o imposibilitate la întocmirea unei statistici regulate și seridse. Consultațiuni gratuite la domiciliul bolna- vilor cu medicamente s’au dat în număr de 463 de la 1 Ianuarie până la 1 Septembre, insuficient de sigur, dacă medicii spitalelor din oraș n’ar fi eliberat consulțiunl gratuite peste 1.640 și dacă suma destinată pentru acâsta ar fi fost mal mare, căci ea atinge abia 1.500 lei. Vaccinați ad fost 401, iar re- vaccinațl 112. Acâstă cifră, în raport cu po- pulațiunea orașului, nu pote fi^âtisfăcătore. D. medic al orașului a voit să ’ml explice acesta prin faptul că vaccinatoril sunt plă- tiți, nu pe tot anul, ci numai pe 6 luni, primă vâra și tomna, și priimesc ca lâfă numai 60 lei pe lună. Un alt inconvenient de mare însemnătate este insuficiența supraveghiărel și căutărel prostituatelor. Aceste maladii de natură sifi- litică sunt forte comune în oraș și causa re- sidă în întinderea considerabilă a prostitu- țiunel clandestine. Femeile înscrise la pri- mărie, prin urmare, cele regulat căutate, de medic nu întrec cifra de 25; iar cele clan- destine nu sunt îndestul supraveghiate. Cele recunoscute, chiar când se îmbolnăvesc n’au un local spre a se căuta. Spitalul „Profetul Samuil“ se crede în drept a refusa femei prostituate, iar în cel județian nu există o secție separată pentru aceste maladii, ast-fel că medicul orașului, acusat pentru acâstă stare de lucruri, în deșert se plânge și recla- mă la primărie. Precum în tote orașele po- pulate tot așa și în Focșani ar trebui ca în unul din acele spitale să fie reservate un nu- măr suficient de paturi, căci cele 5 admise astăzi sunt insuficiente. Din registrele me- dicului de oraș, am fost silit să conchid că nu tocmai și D-sa desfășură mare activi- tate, fie în visitarea, fie în căutarea medicală a caselor de prostituțiune, și că plângerea sa în contra medicului spitalului nu este cu to- tul fundată. Consiliul județian ar trebui să pună capăt acestor conflicte determinând un număr mal mare de paturi în spitalul județului pentru prostituatele orașului. Scolele în general sunt bine. întreținute și îndestul de bune condițiuni; cu tot defectul ce presintă și cele de mal puțin clădite de a nu se putea cu ușurință să fie ventilate. Sunt unele clase, clasa II licială, spre exemplu, care este forte mică relativ cu numărul elevilor și lipsită de ventilatori. Apoi D-nil directori și directorele scolelor n’aii grija îndată dupe plecarea copiilor să curățe și să deschidă larg ferestrele diferitelor clase. Penitenciarele cele duoă de condamnați și de prevenițl se află în bună stare. Cel d’ântâiuconține 115indivițll,și, deși de puțin construit, lasă încă de dorit. Nici numărul de metri cubi de aer necesar unul om n’a fost în- deajuns calculat, nici dependințele se găsesc în stare bună, nici celule de isolare nu există, nici ateliere de lucru nu s’aîi înființat. Infir- meria însă și nutrimentele sunt satisfăcătâre. 2562 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1822 In penitenciarul preventiv am găsit 36 âmeni, toți sănătoși, iar localul, deși casă veche, este în bună condițiune de igienă și spațios. Farmaciile din orașul Focșani sunt în nu- măr de 4, și le am găsit aprope tâte bine aprovisionate și în regulă ca depou: labora- tor, pivniță și pod. Trei din acele farmacii împlinesc salutara obligațiune de a avea elevi români matriculațl în scola nostră de farma- cie de unu saiî duoi ani. Intr’una însă nu- mită St. George, a D-lui Stenner August, am găsit neregularități în privința acăsta. Sus numitul farmacist, absent în străinătate, a lăsat în locu’i un asistent fără drepturile ce se cer unui farmacist, prin urmare, și fără responsabilitate. împreună cu medicul pri- mar și cu medicul orașului, cari ignorau acăstă împregiurare, am constatat lipsa de un elev român și un desordin, atât în labo- ratoriu, cât și în depoul de medicamente al farmaciei. Am lăsat la sfârșitul acestei dări de sămă să descriu impresiunea ce ’mi aii lăsat spita- lele din oraș spre a nu o separa de aceea ce am căpătat din visitarea și a spitalelor Odo- besci, Panciu, Adjud și Vidra. "Spitalul județian nu conține de cât 20 pa- turi deservit de un medic și de un subchi- rurg care face și serviciul economului. Prima impresiune nu ’mi a fost câtuși de puțin fa- vorabilă, este o casă particulară care, prin pla- nul el, cu anevoie se pote adapta necesităților unui spital; o odâre infectă domnesce în tote părțile ei; iar odăile de bărbați, precum și acele de femei, sunt așa de apropiate, în cât ori-ce se- parațiune reală nu este posibilă și de aci o aglomerațiune nepermisă. Odăile sunt cu ta- vanuri jose, umede și răii aerate. Latrinele se află în condițiuni forte defectuose. Numă- rul paturilor fiind insuficient, câte trei și patru bolnavi sunt în fie-care Z* refusațl. Intre femeile în cură, marea majoritate se găseau femei prostituate atinse de sifilis. In ceea ce privesce rufăria, de și, mi s'a părut, în cantitate suficientă, este însă de prâstă calitate. Dulapuri pentru păstrarea ei nu există, ca și pentru rufăria murdară ex- pusă pe jos și risipită. Băile sunt cu totul primitive, incapabile de a procura și de a îm- plini indicațiunile unui tratament hidrote- rapic; în fine, car mortuar pentru transpor- tarea cadavrelor de Ia spital la cimitir nu există. Din punctul de vedere medical serviciul se împlinesce destul de regulat. Mișcarea bol- navilor a fost de la 1 Ianuarie până la 1 Septembre destul de însemnată; căci totalul căutaților a fost de 416, din cari 21 numai au sucombat. Intre căușele cele mal frecuente au fost căușele sifilitice, 100 aprope; asemenea și for- mele palustre, iar cele externe aii întrecut cifra de 120. Operațiuni chirurgicale s’aii executat în mare număr; colecția instru- mentelor și aparatelor se află destul de avută. Dacă din acest punct de vedere trebue să fim mulțumiți, avem însă să înregistrăm lipsa de înțelegere perfectă între medicul spitalului și medicul primar al județului ca și între aceștia și medicul orașului, cari animați de animosități nemotivate, se află în conflict perpetuu; unul nevoind a recunosce compe- tința sau superioritatea altuia, și acăsta în detrimentul unei regulate asistențe. Inconve- nientele constatate, dar, în acest spital, ne autorisă a cere ca consiliul județian să se de- cidă cât mal neîntârziat a lua măsuri ca acest spital să fie părăsit, a începe construi- rea unui spital modern chiar în curtea spa- țiosă a actualului local, care este proprieta- tea județului, mărindu-se numărul paturilor de la 20 la 30, și înființându-se o secțiune separată pentru căutarea prostituatelor. Spitalul «Profetul SamuiU, dependințe de epitropia S-tul ui Spiridon, nu comportă nici o observațiune din punctul de vedere al lo- calului și al construcțiuneî, fiind clădit în con- dițiunile și dupe prescripțiunile unei igiene bine înțelese. Voind însă a avea cunoscință de mișcarea bolnavilor, n’am putut obține, în lipsa medicului primar, nici o informațiune; registrele spitalului aflându-se într’o nere- gularitate regretabilă. Spitalul din Odobesci, urbea și reședința plășei Gârlele-Biliesci, nu conține de cât 10 paturi: 6 pentru bărbați și 4 pentru femei, și este întreținut din fondurile ce acordă ju- dețul, comuna și urba Odobesci. De și este situat în fărte bună posițiune, de și construc- țiunea sa veche este încă solidă, și de și sa- lonele sunt spațiose și bine aerate, totuși pre- sintă âre-cari inconveniente cari trebue să dispară spre a fi mai apt, a da folose popu- lațiunel urbane și rurale. Numărul de 10 pa- turi este insuficient în fața cererilor ^.ilnice ale pacienților, și cu puține sacrificii s’ar pu- tea ridica la 20. Latrine în corpul clădirel nu există, ast-fel că bolnavii sunt siliți să mârgă la o latrină situată în curtea spitalu- lui, expuși la plâe, zăpadă și frig. In privința acăsta este, într’adevăr, de mai mulți ani, a- locată o sumă de 3.000 lei, pentru constru- irea unei latrine și galerii convenabile, con- struire rămâsă de la 1883 neexecutată. De grădină de preumblare spitalul nu dispune, și o casă veche locuită de o familie tocmai în curte și la portă, cu găini și alte animale, este o piedică la plantarea de arbori și la între- ținerea unei grădini, Ori-cum ar fi, și în ra- port cu suma prevăzută în budget, care nu este de cât de 12.000 lei pe an, resultatele obținute sunt favorabile. De la 1 Ianuarie până la epoca inspecțiunel mele (Septembre) s’au tratat, în acest mic spital: 164 bolnavi, dintre cari 93 bărbați și 71 femei. Intre a- ceste cașuri găsim un număr însemnat de pe- lagră, precum și numerose cașuri de morbe sifilitice. De operațiuni chirurgicale s’aii exa- minat asemenea un număr însemnat. Con- sultațiunl gratuite s’aii eliberat: 235 la spi- tal ; iar la primărie 103; tâte însoțite de me- dicamente gratuite. Epidemii n’au bântuit în comunele plășei Gârlele-Biliesci, iar ma- ladii indemice aii fost alcoolismul, grație co- merciului vinicol fârte respândit, pelagra și bâlele sifilitice. In privința salubrităței orașului, ea este âre-cum satisfăcătâre, și ar putea fi și mai bună dacă locurile virane ar fi tâte împrej- muite, și dacă s’ar muta la un loc mai de- părtat pescăria care devine, în timp de vară, un centru de infecțiune. Șcâlele se află în bune condițiuni, iar farmacia am găsit’o bine aprovisionată. Spitalul din reședința plășei Zăbrăuți-Pan- ciu nu se presintă în condițiuni igenice sa- tisfăcătâre ; casa în care este așeZat este o ve- che casă strimtă și răii ventilată. Seara este în ruină, latrinile afară din local, ast-fel că bolnavii, pentru a merge aci, aii nevoe să se scobâre 14 trepte și să facă ocolul întregei clădiri. Zestrea Z’³^ a spitalului este în prâstă stare și rufăria cu totul insuficientă. Mai mult încă, instrumente chirurgicale n’am găsit de cât o cutie de instrumente pen- tru amputațiuni și un aparat lui Potain. Nici thermo-canteru lui Paquelin, nici mașina e- lectrică, nici instrumente pentru facerea au- topsiilor n’am găsit; iar cele ce se află sunt usate cu totul. Mișcarea bolnavilor din acest spital, de și modestă, probâză că el oferă servicii reale po- pulațiunel circumvecine. Bolnavii tratați în spital, de la 1 Ianuarie până la 6 Septembre, au fost de 108 bărbați și 62 femei, din cari aii sucombat 4 bărbați și 2 femei; iar con- sultațiuni gratuite s’aii dat, în același inter- val de timp, în număr de 950 la 493 bărbați și 457 femei. Maladiile predominate au fost impaludismul, afecțiunile reumatismale, fibre eruptive și tifoide, accidentele sifilitice și bâlele chirurgicale. Am mal constatat în Ziua in- specțiunel mele 2 cașuri de pelagă, și dupe relațiunile ce ’mi s’au dat pare că acăstă ma- ladie isbesce pe mulți din acăstă plasă. Afară de ameliorările ce reclamă starea localului și insuficiența obiectelor de rufărie și de instrumente chirurgicale, sporirea pa- turilor de la 8 la 16 este impusă comunei și urbei Panciu, care pare că este mal preocu- pată de a clădi locale pentru administrațiune de cât pentru igiena orașului și căutarea bolnavilor. Comuna și târgul Adjud, reședința plășei Răcăciuni, este bine situată între dealuri și păduri și alimentat de duoă ape: Șiretul și Trotușul. Totuși salubritatea târgului nu este satisfăcătâre din lipsă de stăruință a administrațiunel locale. O singură stradă este largă și cam pavată, cele-alte sunt strimte și pentru aceea transformate în focare de in- fecțiune, mal cu sâmă în Zilele de Duminică și de sărbători, când carele sătenilor se gră- mădesc și lasă dupe ele murdării. Apoi din lipsa unui loc separat care să serve de abatoriu, ori ce măcelar tae vite în prăvălia sa, așeZată între alte prăvălii și case locuite, de aci inconveniente pentru igiena târgului. In comuna Adjud se află un spital, care este întreținut de mal multe comune ale plășei, și subvenționat cu 700 lei pe an de fabrica de zahăr de la Sa scut. De și este destinat a avea 8 paturi: 4 pentru bărbați și 4 pentru femei, totuși în fața cererilor adresate și prin economii, primăria, care administrâză budgetul spitalului, ajunge adesea ca numă- rul paturilor să atingă cifra de 12—14 pa- turi. Numărul bolnavilor tratați de la 1 la-^ 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2563 nuarie până la 8 Septembre a fost de 169 âmenl, din caii 3 numai au sucombat; iar al consul tațiunilor, date la spital, a fost de 176. Bdlele cele mal frecuente au fost cele sifili- tice, febrele palustre, cele eruptive și bolele chirurgicale. Ca organisațiune, precum și ca zestre, spitalul lasă mult de dorit. Rufăria nu este de ajuns, In cas mal cu sâmă de aglomerațiune de bolnavi; apoi nici tot perso- nalul subaltern, prevăzut, nu este tot-d’auna în ființă. Vaccinațiunea s’a făcut în cursul anului regulat, iar epidemiile ivite aâ fost variola în 2 comune, unde o-dată stinsă a reapărut peste câte-va luni. Starea insalubră a locuințelor a contribuit la acâsta. In ceea ce privesce farmaciile co- munale, și aci aceeași incurie; în unele co- mune nici nu există, iar în altele, unde există, medicamentele sunt păstrate îu dulapurile destinate actelor publice. In fața cașurilor nenorocite, ivite în unele județe, în Ialomița, spre exemplu, prin des- voltarea unor afecțiuni cu caracter disinteric între lucrătorii mal multor fabrici, am cre- ijut de datorie a visita fabrica de zahăr din Sascut și modul cum lucrătorii, mal toți aduși din Austro-Ungaria, sunt tratați. Am risi- tat bordeele în care ’și petrec sesonul de lu- cru, le-am găsit în fârte bune condițiuni, și dintre 1.800 lucrători n’am găsit de cât 4 suferind de febră palustră. Mâncarea lor este substanțială și se compune de mămăligă bună și curată la discrețiune, de o felie de slănină, de o bucată de carne, de un pahar de țuică, și de 2 ori pe săptămână de vin. Schimbul omenilor la lucrările fabricei, care nu încetâză ții și năpte, se face la 6 ore, ast-fel că el au timp suficient de repaus. Di- rectorul fabricei m’a asigurat că în cursul anului viitor se va clădi în comună un spi- tal de 15 paturi, în folosul lucrătorilor fa- bricei și a populațiunel locale. Exemplul ce dă fabrica din Sascut ar trebui să fie imi- tat de toți aceia cari practică agricultura pe o mare scară și posedă fabrici. In plasa Vrancea, la pălele munților cu acest nume, este așezat spitalul rural Vidra, menit a da cele mal prețiose ajutore unei populațiunl confinată în acele dălurl și lipsită de un medic care să facă serviciul acelei plăși. Așezat pe un platou încongiurat de dâlurl înalte, spitalul se află la adăpostul schimbărilor brusce ale atmosferei și al emanațiunilor palustre. Forma sa este pavi- lionară, compusă din 2 pavilione, conținând câte 2 salone spațiose și odăi mal mici de isolare, reunită prin o clădire destinată per- sonalului medical. Etagiul de jos este afec- tat cancelariei medicale, cancelariei admi- nistrative și economatulul. Acest spital este destinat a avea un nu- măr de paturi, care variază între 65—80 paturi, de și în ^iua inspecțiunel mele n’am găsit ocupate de cât numai 45 paturi, fapt ce ’mi s’a explicat prin împregiurarea că era tocmai epoca muncel și a culesului viilor. Mișcarea spitalului a fost importantă; cu tâte acestea, în cursul anului găsim bolnavi tra- tați de la 1 Ianuarie până la 8 Septembre peste 600, iar consultațiuni gratuite s’au e- liberat în număr de 2.854. Intre bdlele că- utate în spital au predomnit trei cu deose- bire : sifilisul 125, impaludismul 85 și pe- lagra 80. La consultațiunea gratuită, s’a ob- servat 1.876 cașuri de impaludism, 202 de pelagră și 134 de sifilis. Nu puține ati fost și bdlele externe, dintre cari un mare nu- măr a necesitat executarea de operațiuni fdrte importante. Din punctul, dar, al asistenței publice, consultațiile sunt satisfăcătâre. Există însă unele lipsuri și neajunsuri, cari ar trebui stârpite. Un asemenea important spital nu dispune de un canal de scurgere, prin care să se depărteze materiile lichide din spital, ca și apele de la băi. Dupe relațiunile ce ’mi s’au dat, ^acâstă cestiune se află in studiu și are în cursul anului să fie resolvată. De- părtarea cea mare de la orașul Focșani face ca aprovisionarea cu carne și pâine prdspătă să fie adesea anevoiosă în timpul iernei, fapt care s’a petrecut în iarna anului expirat. Facultatea de a putea dispune de un coptor în curtea spitalului, în aceste rare împregiu- rărl, ar trebui să se acorde personalului spi- talicesc. Tot la Focșani se face în parte aprovisionarea farmaciei și se pote întâmpla ca, în fața unei aglomerațiuni de bolnavi, medicul să lipsâscă de unele medicamente. Dar și manipularea medicamentelor și execu- tarea ordonanțelor ar trebui încredințată unei anume persone; căci serviciul farmaciei devine din ce în ce mal penibil. Numirea, dar, a unul farmacist sau a unui asistent în farmacie apare ca o necesitate imperiâsă în spitalul Vidra. Ialomița Acest județ, situat pe malul Dunărei și în cea mal mare parte din perimetrul său încon- giurat de bălți, iar spre Nord acoperit de o câmpie nepopulată, este unul din județele puțin favorisate din punctul de vedere al igienei și al salubritățel publice. Pe de alta, înapoiat prin situațiunea sa în civilisațiune, a fost lipsit de stabilimente publice, de spi- tale județiane, comunale sau rurale ca cele- alte județe cari fac parte din acâstă circum- scripțiune. Singurul spital este acel al jude- țului care se află în reședința județului, și un altul numai de 6 paturi în comuna Urziceni. Pe de altă parte, însă, constat că este singu- rul județ în care vacanțe de medici de plăși nu există, și ca ajutori activi ai acestor me- dici sunt câte 2 vaccinatori de plasă destul de bine retribuițl. Serviciul dre medical este mal bine împlinit și salubritatea mal bună? Vom vedea din următârea descripțiune că ea lasă mult încă de dorit, și că lipsurile se da- toresc administrațiunilor locale cari pun fdrte puțin zel în aplicarea regulamentelor despre locuințele sătenilor, despre curățirea comu- nelor și despre farmaciile lor. In raportul ce ’mi s’a presintat găsesc că mișcarea populațiunel rurale a fost favora- bilă, căci și aci nascerile au fost superidre morților. Totuși epidemiile au fost numerdse bântuind asupra unul număr însemnat de co- mune. Ast-fel: tușea convulsivă s’a ivit în 5 comune, variola în 3, scarlatina în 8, mor- bilil în 8, angina difterică în 3, dintre cari cea mal gravă și mortală a fost scarlatina, pentru care s’a cerut chiar ajutorul arma- tei spre a se putea aplica măsurile igienice și a ajunge a limita epidemia. Râua voință a primarilor în executarea re- gulamentelor și ordinelor date, refusul de a da concursul cuvenit medicilor și agenților sanitari este vădit în unele comune. S’a con- statat că din acea a lor rea disposițiune, în comunele Vlădeni, Roseti și altele, copii nu sunt aduși la primărie spre a fi vaccinați, ast-fel că mulți din cel născuțl, în 1888 și 1889, nu sunt încă vaccinați, iar registrele stărei civile nu sunt in regulă ca să ne pdtă arăta raportul ce există între copii născuțl și cel vaccinați în cursul anului. Cu tdte ace- stea, din tablourile ce ’mi s’aii presintat, găsesc că în general vaccinațiunea și revaccinațiu- nea s’a făcut pe o scară întinsă. In plasa Borcea găsesc: vaccinați și revaccinațl, de la 1 Ianuarie până la 1 August, 1.181 copil, în plasa Balta 753, în plasa Ialomița 1.576, în plasa Câmpu 873, cu totul peste 4.000, din cari 235 în orașul Călărași. Cel mal mulți copil aii fost vaccinați cu vaccin umanisat, iar a 7-a parte cu vaccin animal. Ar trebui ca vaccinul animal să predomine în operația vaccinărel și medicul primar al județului este ținut a cultiva cu ajutorul veterinarului ju- dețului vaccin cât este necesar, sau să con- tracteze cu un stabiliment de vaccin spre a nu se repeta faptul regretabil din primăvâră 1891, când vaccinatoril județului s’au găsit lipsiți de vaccinul necesar în timp de mal multe săptămâni. Farmaciile comunale sunt aprovisionate rău și fără socotință. In multe comune, ca în comuna Slobozia, reședință de plasă, n’am găsit nici chinină, nici purgative, nici me- dicamente anti-diareice; am găsit însă alte substanțe nefolositdre în mari cantități, esență de terebentină, emplastre ă pauvre homme, etc. In alte comune în lista medica- mentelor cerute de la o farmacie din Bucu- resci de primar în comptul comunei, figurâză săpun de Tridace, pomadă, diferite parfumeril pentru usul, de sigur, al soției primarului și a ajutârelor sale. Am invitat pe D. sub-pre- fect și pe medicul-primar să ia măsuri severe în contra unor asemenea nesocotințe. Și aci să ’mi fie permis a propune ca banii votați pentru farmaciile comunale să se adune spre a forma un fond special din care ele să se a- provisioneze, conform unei liste bine alcă- tuită sub controlul consiliului de igienă. Alt- minteri se va face o risipă vătămătore intere- selor vitale ale locuitorilor. N’ar trebui să omit de a aminti și o epi- demie de disenterie ivită în August între muncitorii bulgari, angagiațl la arendașul mo- șiei Bucu, bolă care a isbit peste 40 omeni, din cari 5 au sucombat, și care a fost dato- rită relei alimentațiunl ce li se procura de contractant. In acest cas a intervenit parche- tul și în consiliul sanitar superior am avut ocasiunea să discutăm acest cas și să studiăm expertisă chimico-legală făcută asupra sub- stanțelor alterate. Un răii ce cată înlăturat cu multe sacrifi-, 2564 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1892 cil bănescl din partea Statului, este pericolul la care sunt expuse unele comune destul de populate din acel județ, acelea de a fi înecate de apele cari curg în vecinătatea lor. Slobozia, situată pe lângă rîul Ialomița, se află cu deosebire în acest pericol. De mal multe ori pe an casele se înâcă, șosâua de pia- tră care a costat mult, și chiar cheiul gărei dru- mului de fer. La spatele caselor, rîul for- mâză un unghiu care opresce libera scurgere a rîulul și ast-fel debordâză, schimbându-se adesea și cursul. Ar trebui spre a se înlă- tura acest inconvenient sau să se taie un- ghiul de pământ spre a îndrepta cursul în direcțiunea sa normală, sau să se mute co- muna într’un alt loc aparținând tot comu- nei; dar pentru un moment cedat străinilor. Mult mal grav este cașul comunei Moldoveni, unde de mai multe ori pe an locuitorii ’șl părăsesc vatra spre a nu fi înecați în bor- deele lor. Se înțelege că în asemenea condițiunl salu- britatea comunelor dacă nu și securitatea lor este fârte defavorabilă, și nimic nu pote con- tribui la ameliorarea sa de cât mitjlâcele ra- dicale și în special strămutarea vetrelor pe un loc mal apărat. Pentru că este vorba de comuna Slobozia, cercetarea registelor ’mi a dovedit că copii vaccinați n’ati fost tocmai numeroși. Din 140 copii născuțl, în 1891 numai 11 au fost vaccinați; cea mal mare parte au fost copil născuțl de la 1887, 1888 și 1889. Fie lipsa de activitate din partea vaccina- torilor și a medicului de plasă, fie lipsa de vaccin care s’a simțit din causa negligențel veterinarului în multe comune, totuși faptul este regretabil. Școlile din Slobozia, atât de băețl, cât și de fete, de și sunt de puțin con- struite și, prin urmare, dupe un plan âre- care, totuși ele vor fi neapărat cu totul pă- răsite. Scâlă este așa de rău așezată în cât apa din Ialomița vine adesea s’o înece, și spre a evita intrarea apel în beciu s’a pus pământ împregiur care trebue adesea reînouit. Venind la reședința Călărași, constat că de și multe lucrări s’au efectuat în folosul salubrițăței publice, atât în construirea case- lor, cât și în alinierea stradelor, totuși încă este mult de făcut. O mulțime de strade pre- cum și piețele sunt nepavate, multe locuri mocirlâse ocupă unele părți din oraș, chiar bulevardul, singurul loc de preumblare, de- vine un loc de infecțiune când apele venind mari lasă materii putrescibile între cheiul Borcel și bulevard. Animale mârte se vâd aruncate pe strade și când vântul suflă nori de pulbere planâză asupra orașului. Numă- rul cel mic de măturători, de care dispune primăria, nu va ajunge a ține curățenia în strade, dacă acăstă sarcină nu s’ar da în an- treprisă silindu-se tot-de-odată și particularii a observa curățenia în curțile și casele lor. Dacă pe lângă acestă lipsă de îngrijire vom adăoga că latrinele tutulor locuințelor sunt defectuâse și construite, nu dupe un plan și prescripțiunile regulamentare, apoi că apa este de prâstă calitate, vom vedea că orașul este puțin salubru și că febrele intermitente și ti- foide găsesc un teren favorabil la extensiu- nea lor. In privința apel de băut, cerința tu- tulor este de a se destina un vad special la rîul Borcea, departe de pescăriile, de băile și de partea unde staționâză bastimentele. Serviciul medical al orașului se face cu âre-care activitate, considerând numărul co- piilor vaccinați în cursul anului și al consul- tațiunilor gratuite. Copil vaccinați de un an au fost 235, iar mal mari de 1—12 ani au fost 190, și vaccinul întrebuințat a fost pro- curat de la diferitele institute din țâră în județ, cultura sa ne nefiind încă stabilită. Or- donanțe gratuite la persâne sărace s’au elibe- rat în număr de 857, cifră în disproporțiune cu morbiditatea orașului pe anul acesta și al locuitorilor care este de 9.000 aprâpe. In mișcarea populațiunel găsim un excedent de 55 numai al nascerilor asupra morților. N’am asemenea mult de ^is în privința stărei scâ- lelor din oraș; căci din punctul de vedere al construcțiunei ele nu lasă mult de dorit. Sa- lonele sunt mari, spațiose bine, aerate și lu- minate. Scâlă No. 2 de fete este singura care ocupă o casă închiriată și puțin favorabilă sco- pului. O modificațiune ce ar trebui introdusă în scolele acestui oraș este de a se procura copiilor apa filtrată și pentru acâsta ar tre- bui ca orl-ce local să dispună de un filtru Paste ur. Abatoriul orașului se află în stare defec- tuâsă și ca local și ca îngrijire. In jiua in- specțiunei mele întâmplându-se să fie bâlciu la Călărași, am vă^ut cu mirare că multe vite se tăiau fără ca măcelarii să aibă autorisa- țiunea necesară de la veterinarul orașului și fără ca el să visiteze vitele destinate la tăiere. Sunt (Jile, ’mi s’a spus că acest funcționar nu merge la abatoriu, și multe plângeri ’mi s’au adunat, atât din partea personalului adminis- trativ, cât și celui medical al orașului despre negligența ce pune D. G. Ganea în îndepli- nirea datoriilor lui. In ceea ce privesce diferendul iscat între consiliul de igienă și colonelul lonescu, șeful garnisonei, în privința localului destinat mor- gel pentru câinii vagabonzi, el s’a resolvat de consiliul sanitar superior în favârea sănătățel publice. Spitalul din orașul Călărași conține 60 pa- turi și este întreținut din fondurile județului. Edificiul de puțin clădit este compus din mai multe paviliâne cu camere de isolare pentru bâlele contagiâse și puerpelare. Intr’alt pa- vilion găsim reunite: bucătăria, spălătoria și economatul; într’un al 4-lea pavilion este camera de autopsie, în alta mortuară, în fine cancelaria consultațiunilor gratuite, sala de operațiune ocupă un alt pavilion. In acest spital găsim un local destinat băilor sistema- tice calde, cu duși și de vapor, cari sunt puse nu numai la disposiția bolnavilor tratați în spital, dar și a altora cari vin din oraș. Ele sunt dotate și de canale de scurgere în fârte bune condițiunl. Trebue să adăogăm însă că, fie din lipsa de supraveghiare, fie din lipsa de per- sonal suficient, curățenia lasă mult de dorit, de și sunt puse la disposițiunea intendentului de către administrațiune tâte mijlâcele pentru scopul acesta. Instrumente chirurgicale posedă de ajuns spitalul pentru tâte operațiunile. Lipsesce însă o rufărie pe care am găsit’o și de prâstă calitate și insuficientă; căci abia sunt în fi- ință 2 rânduri de pat și de bolnav. D. pre- fect m’a asigurat că comande s’au făcut în privința acâsta și sper că ele sunt deja efec- tuate. Mișcarea bolnavilor în cursul anului a fost destul de importantă, dacă ne vom raporta la registrele ce ni s’au presintat. Numărul persânelor tratate de Ia 1 Au- gust 1890 până la 1 August 1891 a fost de 1.247; 787 bărbați și 410 femei din cari au eșit: însănătoșiți 1.033, ameliorați 44, statu-quo 28, iar morți 41. In înainte de termenul concursului. No. 8.998. 1892, Iunie 22. — Neputându-se constitui juriul pentru examinarea aspiranților la catedra de istorie de la gimnasiul clasic din Pitesci, ministerul aduce prin acesta la cunoscința generală că, pentru ocuparea în mod provisoriu a Zisei catedre, publică un noii concurs irevocabil pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate simt prevă- Zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur- mat este fixată in regulamentul de aplicare al Zisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 9.004. 1892, Iunie 22. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei de musica vocală de la gimnasiul clasic din Brăila, ministerul, au- Zind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs irevocabil pe Ziua de 15 Oc- tombre 1892. Concursul se va ține în localul conser- vatorului de musică și declamațiunl din Bu- curesci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul oficial cu No. 291 din 28 Martie 4882 ; iar proce- dura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare al legei de concursuri de Ia 17 Mar- tie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal ’nainte de termenul concursului. No. 9.009. 1892, Iunie 22. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei de istorie de la scâla normală de învățători «Vasile Lupu» din Iași, ministerul publică concurs pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în palatul Universită- țel din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăZute în art. 1 și 4 din le- gea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regulamen- tul de aplicare a Z*sel legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal ’nainte de termenul concursului. No. 9.418. 1892, Iunie 30. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, qonform legei, a catedrei de limba română clasa I —IV și limba latină clasa IV de la li- ceul din Iași, ministerul publică concurs pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în palatul Univer- sitățel din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăZute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regula- mentul de aplicare a Zisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mai ’nainte de termenul concursului. No. 9.420. ₇₄ 1892, Iunie 30. —Catedrele scâlelor primare urbane și a- nume: 1. Clasa I—II a scâlel de băeți din mo- nastirea Berea; 2, Clasa II a scâlel de băeți No. 2 dinTâr- goviște; 3. Clasa II a scâlel de băeți No. 2 din Fălticeni; 4. Clasa I a scâlel No. 7 de fete din Ga- lați; 5. Clasa I a scâlel No. 1 de fete din Pă- curari, Iași; 6. Clasa II a scâlel No. 2 de fete din Făl- ticeni, cari au fost publicate la concurs, pe Ziua de 20 Octombre 1892, prin Monitorul oficial No. 71-75 din Iulie a. c., ocupându-se cu titulari, ministerul le scâte din concurs, și în locule publică concurs, care se va ține in acea Zi în urbea Iași, pentru ocuparea .1 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2567 provisorie a următârelor catedre de la scâlele primare urbane de fete : 1. Clasa I a scâlei din Târgu-Moinesci; 2. „ I-II , „ , Herța, și 3. » I „ „ , Podul-Lung, Iași. No. 9.592. 1892, Iulie 6. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Tribunalul județului Ilfov a înscris pe D. Teodor Berrea între inginerii hotărnici al acelui județ, în urma examenului ce a depus, conform regulamentului pentru hotărnicii. Ministerul publică acâsta spre cunoscința generală, în virtutea art. 38 din sus țlisul regulament. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Condițiuni pentru ocnparea a 67 locuri de bur- sieri și 7 locuri de bursiere, devenite vacante pe ^iua de 1 Septembre 1892, la scâla mixtă de agricultură și meserii „lordache Zossima¹¹, din comuna Armășesci (județul Ialomița). In acâstă scâlă elevii și elevele se priimesc numai dupe ce au depus examenul de admi- tere, care se va ține în țliua de 20 August 1892, atât la direcțiunea scâlei Armășesci, în fața profesorilor el, cât și la prefectura fie-cărui județ, înaintea unei comisiuni anu- me întocmită. Condițiunile de admisibilitate sunt: (vețll regulamentul scâlei publicat în Monitorul oficial No. 61 din 18 Iunie a. c.) 1) Să fie român; 2) Să fie fiu sau fiică de sătean agricultor (din comunele rurale sau urbane), dovedind acâsta printr'un certificat liberat de primăria comunei în care domiciliază; 3) Să aibă vârsta de cel puțin 12 ani și cel mult 14 ani împliniți la 1 Septembre 1892. Nici o dispensă de vârstă nu se admite; 4) Să fi absolvit învățământul primar; 5) Să aibă o bună constituție, constatată de un dcctor în medicină. Materiele asupra cărora concurențil vor fi examinați sunt cele coprinse în programele scâlelor primare, cu o deosebită atențiune asupra scriere! și citire! corecte, aritmeti- cei și geometriei practice elementare. Părinții cari doresc de a înscrie copii lor în acâstă scâlă trebue a face cerere în scris până la 18 August 1892, la direcția scâlei sau la prefectura de județ, dupe cum vor a depune examenul la scâlă sau înaintea comi- siunei întocmită de prefectură. Cererea va fi însoțită de actul de nascere (extract din registrul stărel civile), acel de vaccină, certificatul de absolvirea învățămân- tului primar și acel liberat de comună, con- statând că candidatul este fiu sau fiică de sătean agricultor (din comună rurală sau urbană). —Concursul ce a avut loc la 24 Iunie 1892, pentru ocuparea catedrei de sciințele natu- rale de la scâla comercială din Craiova, ne- dând un resultat satisfăcător, se publică un nod concurs pe țliua de 1 Noembre 1892, orele 12 din ^i. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scâle profesionale, și potri- vit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisați; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să posâdă diploma de bacalaureat și di- ploma în sciințele naturale. Concursul va fi atât scris, cât și oral; iar materiile concursului sunt: zoologia, bota- nica și geologia, cu aplicațiuni la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin 8 ^ile maî înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 35.695. IS, 1892, Iulie 6. — Concursul ce a avut loc la 22 Iunie 1892, pentru ocuparea, cu titlul provisoriti, a catedrei de limba română și corespondența comercială de la scâla comercială din Cra- iova, nedând un resultat satisfăcător, se pu- blică uu nou concurs, pentru ocuparea acestei catedre, pe țliua de 1 Noembre 1892, orele 12 din ții. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legel din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scâle profesionale, și po- trivit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisați; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de re- crutare ; 3) Să posâdă diploma de bacalaureat și diploma de licențiat în litere. Concursul va fi scris și oral; iar materiile concursului sunt: Noțiuni de linguistică, gra- matica și sintaxa limbel române. Noțiuni de stilistică. Genurile literare în prosă și poesie. Noțiuni de estetică. Logica. Istoria limbel și literaturei române. Stilul și corespondența comercială. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură cu cel puțin opt țlile mai înainte de ^iua fixată pen- tru concurs. No. 35.699. 1892, Iulie 6. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în ^iua de 3 August 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Vâlcea, pentru vînZarea bunurilor mici arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta în acea Și și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului, cunoscând că supra- ofertă nu se mal priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va res- punde de adjudecatar în termen de o lună de țlile calculat de la data confirmărei publicată prin Monitorul oficial. 1. Locul viei din Dealul-Afânata, cu patru coșorâbe și duoă furci dintr’un șopron rui- nat și câți-va parmaci, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 6.354 m. p., situat în comuna Rusănesci, plasa Oltețu-de-Jos, fost pendinte de episcopia Râmnic; înveci- nându-se de tâte părțile cu moșnenii Nede- lesci, închiriat de la 23 Aprilie 1892—23 Aprilie 1895 cu lei 20; garanția lei 40. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 615. 2. Peticul de pământ numit Jitianul, de pe moșia Drăgășani, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 4.721 m. p., situat în comuna Gușoeni, plasa Oltu, fost pendinte de episcopia Râmnic; învecinându-se la Nord cu Alexandru Pipalac, între Nord și Est cu Matei și Marin Șișcu, Barbu Bușu și Barbu Dicu și la Sud și Vest cu proprietatea Sta- tului Gușoeni ce ține de moșia Drăgășani, și care se desparte prin gardul viei numit Omătu; arendat cu sus Șisa moșie pe perio- dul 1883—1893; garanția lei 72. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 729. 3. Terenul numit Poiana-Călugăriței, pe plan No. 7, de pe moșia Ezeru-cu-BraȘi, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 5.077 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de episcopia Râmnic; în- vecinându-se la miaȘă-nâpte cu moșia Olă- nesci, la răsărit, miaȘă-Și și apus cu moșia Cheia a moșnenilor Cheeni; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 28. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 280. 4. Locul numit Islazul-din-Arie, pe plan No. 9, fost al lui Grigore Popescu, iar acum al Statului, în întindere suprafața totală ca de 1.340 m. p., situat în comuna Bodesci, plaiul Cozia; învecinându-se la Nord cu valea iul Stroe, la Est cu Anghel Săsescu, la Sud cu Ion I. Petrescu și la Vest cu Toma Ștefan, neinchiriat; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 50. 5. Locul numit Dedesupt, pe plan No. 8, fost al lui Grigore Popescu, iar acum al Sta- tului, în întindere suprafața totală ca de 3.750 m. p., situat în comuna Bodesci, pla- iul Cozia; învecinându-se la Nord cu hotarul Bărbătesci, la Est cu Nicolae Drăghicescu și frații, la Sud cu valea și Dincă Ion Pârvu și la Vest cu lordăchesci, neînchiriat; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 60. 6. Pădura cu terenul de sub ea, numită Silea, pe plan litera B, de pe cureaua de mo- șie No. 1, numită Lunca-Corbeleu, ce face parte din moșia Crețeni, în întindere supra- fața totală ca de 1 hectar, 9.848 m. p., si- tuată în comuna Crețeni, plasa Oltu-Oltețu- de Jos, fostă a D-lul Miniță Enuțescu și ad- 2568 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1892 judecată asupra Statului prin ordonanța tri- bunalului Vâlcea cu No. 18 din 1876; în- vecinându-se la Nord cu viile moșnenilor că- tunului Brănesci, la Sud cu păduricea moșne- nilor Crețeni, la Est cu viile moșnenilor Cre- țeni și la Vest cu via lui Ion Fărțatu; nea- rendată, se caută în regie; garanția lei 168. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.685. 7. Terenul de fânâță cu pădurea de pe el și cu arbori isolați pe hotare și prin fânâță, în număr de 282, de diferite esențe, numit Poiana-Seciu, pe plan litera E, de pe moșia Cureaua din Bogdănesci, în întindere supra- fața totală ca de 7 hectare, 3.354 m. p., din cari ca 6 hectare, 1.830 m. p. teren de fânâță și ca 1 hectar, 1.524 m. p. teren cu pădure, situat în comuua Bogdănesci, plasa Ocolu- Otășâu, fost pendinte de episcopia Râmnicu; învecinându-se la Nord cu Ion N. Ivan, Ghiță Hristescu și Ghiorghe Udrică, la Sud cu Preda Popa, Niță Ploscaru și Marin Gogoșe, la Est cu Ghiorghe Udrică și la Vest cu Pe- trache Seltea; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886—1896; garanția lei 320. Con- curența începe de la valorea bunului în sumă de lei 3.165. 8. Terenul numit Poiana-Jara, pe plan litera D, cu 16 copaci pe el, răspândiți prin hotare, de esență plop, marcațî cu ciocanul de pe moșia Cureaua din Bogdănesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 8.505 m. p., din cari ca 2.100 m. p. dru- muri excluse din vînZare, situat în comuna Bogdănesci, plasa Ocolu-Otășăâ, fost pen- dinte de episcopia Râmnic; învecinându-se la Nord cu Petrache Seltea, la Sud cu Toma Udeci, la Est cu Nicolae Stroe, și la Vest cu Petrache Seltea; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886—1896,; garanția lei 24. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 249. 9. Terenul numit Poiana-Hotarele sau Butea, cu mici pâlcuri de tuferiș și cu 39 arbori isolați de diferite esențe, de pe moșia Călimănesci, în întindere suprafața totală ca 18 hectare, 6.004 m. p., din cari ca 17 hec- tare, 9.979 m. p. teren de islaz, și ca 6.025 m. p. prund (pietriș), afară de 7.632 m. p. zona pădurei și drumul de exploatat al pădurei și 1.152 m. p. șosăua vicinală, ce se exclud din vînțlare, situai în ₜcomuna Călimănesci, plaiul Cozia, fost pendinte de monastirea Co- zia; învecinându-se la Nord cu proprietatea Statului Butea, la Sud cu locuitorii din Mue- reasca și pârîul Muereasca, la Est cu proprie- tatea Statului Râiosa și la Vest cu locuitorii delimitați din cătunul Hotarul, anume: Vâlcu Călin Tudor și Gheorghe Dobriceanu; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1892—1897; garanția lei 310. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 3.105. 10. Locul viei părăsite, numit Bolnița de la Mal, având pe dânsul o casă și mal mulțl arbori fructiferi, în întindere suprafața to- tală ca de 2 hectare, 4.413 m. p., situat a- fară din raionul comunei urbei Râmnicu- Vâlcea, fost pendinte de episcopia Râmnic ; învecinându-se la Nord cu proprietățile D-lor Grigore Bârsescu, Dumitru al lui Macarie Călugăru și Constantin Vlădescu, la Est și Sud cu moștenitorii lui Bădiță Temelie și Nicolae Ion Băcan și la Vest cu Nicu Ivano- vicl și I. D. Cernătescu; arendat pe periodul 1888—1893 cu moșia Mihăesci cu trupurile; garanția lei 100. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de 1.034 lei, 50 bani. 11. Locul cu hanul cu 5 încăperi de la monastire, pe plan lit. C, de pe moșia Romani, în întindere suprafața totală ca de 1.612 m. p., situat în comuna Romani, plaiul Horezu, fost pendinte de monastirea Horezu; înveci- nându-se la Nord cu terenul conacului Sta- tului, la Sud cu locul lui Niculae Olaru, la Est cu șosâua monastirei Horezu și la Vest cu iazul moreî; arendat cu sus <)isa moșie pe periodul 1888 —1893; garanția leî 170. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.670. 12. Locul cu mdra Luncăvățul cu 2 rdte și 2 pietre, pe plan lit. H, de pe moșia Ro- mani, în întindere suprafața totală ca de 2.505 m. p., situat în comuna Romani, plaiul Horezu, fost pendinte de monastirea Horezu; învecinându-se la Nord cu cimitirul orașului Horezu și șosâua cimitirului, la Sud cu Ză- voiu, la Est cu locurile arabile ale moșiei și la Vest cu pârîul Luncăvățul; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—1893; ga- ranția lei 120. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 1.150. 13. Locul pe plan lit. g, de pe moșia Fo- lesci-de-Sus, având pe el o cârciumă, o mdră cu o piatră și cu arbori de anini pe marginea gârlei, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 9.600 m. p. în care intră și terenul șoselei județiane exclus din vînZare și ca 580 m. p. căleați de locuitorul Dumitru Rădu- canu Dudoiu încă din anul 1886. Acest bun e situat în comuna Folesci-de-Sus, plaiul Ho- rezu, fost pendinte de monastirea Bistrița; și se învecinesce la Nord cu islazul comunei, la Sud cu Ion Motreanu, Păuna Ion Motreanu și Dumitru Răducanu Dudoiu, la Est cu rîul Bistrița și la Vest cu Niță Dumitru Simion și Ion Giontică; e arendat cu sus ^isa moșie, pe periodul 1886—1896; garanția lei 230. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.312, bani 50. 14. Locul numit Borcănesci, pe plan No. 1, de pe moșia Bărbătesci, în întindere supra- fața totală ca de 1 hectar 8.140 m. p., si- tuat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinân- du-se la Sud cu moșia moștenilor Bodesci, iar de cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 121. 15. Locul numit Livadea de la Fdntâna- Rece, pe plan No. 2, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 0.828 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 20. 16. Locul numit Livadea-Rugina (la Tro- ița), pe plan No. 3, de pe moșia Bărbătesci, având pe el și 11 pruni uscațl și duoâ sălcii verțli, în întindere suprafața totală ca de un hectar, 0.207 m. p., situat în comuna Băr- bătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 207. 17. Locul numit Chiliile, pe plan No. 4, de pe moșia Bărbătesci, împreună cu pădurea de pe el, de estență mestecăn și anini, in etate ca de 20 ani, în întindere suprafața to- tală ca de 3 hectare, 7.603 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pen- dinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; este arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 50. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 476. 18. Locul numit Muscelu, pe plan No. 5, de pe moșia Bărbătesci, având pe el pomi ro- ditori și sălcii, în întindere suprafața totală ca de 6 hectare și 6.384 m. p., situat în co- muna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 150. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.477. 19. Locul numit Siliștea de la Ion Gru- ianu, având pe el un nuc și câțl-va pruni și sălcii, pe plan No. 6, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4.613 m. p. dintre care 1.316 m. p. se aflăcoprinșl în prundul rîulul Otăsâu și 456 m. p. de șo- sâua comunală, exclus din vînZare, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pen- dinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Est cu rîul Otăsâu, iar de cele alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile dinBărbătesci,pe periodul!883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 65. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Darie Gheor- ghe Angheloiu și care este obligat a ’și ’l ri- dica îndată dupe confirmarea vînZărei. 20. Locul numit Fâșia de la Petru Enoiu, pe plan No. 7, având pe el sălcii și pruni, de pe moșia Bărbătesci, în întindere - suprafața totală ca de 3.191 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele ; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă- de lei 90. 21. Locul numit de la biserica din Erna- ție, pe plan No. 8, având pe el câțl-va nuci și pruni, de pe moșia Bărbătesci, în întin- dere suprafața totală ca de 5.394 m. p., (Supliment) 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 2569 dintre cari 600 m. p. sunt ocupați de bise- rica Ernatic și cimitir, situat în comuna Băr- bătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 45. 22. Locul numit Livadea de sub măgură, pe plan No. 9, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 2.401 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tote părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci, pe periodul 1883 — 1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 45. 23. Locul numit Funia de la Ceșmea, pe plan No. 10, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 3.482 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 60. 24. Locul numit înfundătura din Valea- Silișței, pe plan No. 11, având pe el câțl-va pruni, sălcii, plopi, vișini și nuci, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 1.314 m. p., din cari 768 m.p. sunt ocupați de șosdua comunală ce ’l tra- versâză, exclus din vîndare, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tdte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893;garanțialel 20. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 210. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor aflate pe el care aparține locuitorilor Cosma Tuța și George Idn Ghimiș, cari sunt obligați a și ’l ridica îndată dupe confirmarea vîndârei. 25. Locul numit Livadea din Băița, pe plan No. 12, având și mal mulți pomi rodi- tori pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare 2.031 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de Schitul Suru- patele; învecinându-se de tdte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883 — 1893; ga- ranția lei 40. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 330. 26. Locul numit Măguricea, pe planNo. 13, având și mal mulți pomi roditori și câte-va sălcii pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 6.663 m. p., din cari ca 2 hectare, 0.362 m. p. se află cotropit de Ghiță Tomescu, Du- mitru Gh. Ghimiș, Ghiță Ciocanu, Ion Gh. al Tomel, Dumitru Gh. al Tomel, Grigore Olariu, Zaharia Olariu, Preotul Marin Diaco- nul, Gheorghe Oprițoiu, Preda Strămbeanu, Mihailă Țolea și Petru Plescioreanu, din co- muna Bărbătesci; învecinându-se la Est cu moșia Dobriceni, la Vest cu rîul Otăsâ- ulul și la Nord și Sud cu moștenii Băr- bătesci; e situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 50. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 430. 27. Locul numit înfundătura de la Via Popi, pe plan No. 14, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 4.719 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; înveciuându-se de tdte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 50. Acest bun se vinde fără materialul unui coșar de nuiele, construit pe dânsul de locui- torul Gheorghe Mihaiu Avramoiu, care este obligat a ’șl’l ridica îndată dupe confirmarea vîndârei. 28. Locul numit Siliștea Măriei lui Mladin de la TudorescI, pe plan No. 15, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.768 m.p.,situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tdte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 44. 29. Locul numit Livadea din Pondre, pe plan No. 17, la Ion Clipiciu, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 7.998 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tote părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 160. 30. Locul numit Funia de la StrâmbenI, pe plan No. 16, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.030 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesc!, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 40. 31. Locul numit Livadea cu prunii din Valea-Buciumetului, pe plan No. 18, având câți-va pruni pe dânsul, de pe moșia Băr- bătesci, în întindere suprafața totală ca de 9.614 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tdte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 180. 32. Locul numit Livadea din Padinile Seci, pe plan No. 19, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 5.686 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinân- du-se de tdte părțile cu moștenii Bărbătesci, având ca limită la capul de Nord Valea-Sile- lor, iar la Sud Valea-Padinilor; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 70. 33. Locul numit Livadea Starițel din Valea- Bradulul, pe plan No. 20, de pe moșia Băr- bătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.454 rn. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tdte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 130. 34. Locul numit Livadea din Șes la Neaua, pe plan No. 21, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1.758m.p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu moștenii Bărbă- tesc!; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 140. 35. Locul numit Livadea de Șes de la ani- ni! Popi Idn, pe plan No. 22, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1.784 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tdte părțile cu moș- teni! Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția le! 10. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 30. 36. Locul numit Livadea din Gărgăleu, pe plan No. 23, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.541 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tdte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 170. 37. Locul numit Livadea de la Scaune din dosul Modri, pe plan No. 24, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 6.917 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tdte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 270. 38. Locul numit Livadea de la Trându, pe plan No. 25, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.000 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 100. 39. Lacul numit Livadea de la Teiu la I. Popa Vătasescu, pe plan No. 26, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.799 m.p.,situat in comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- 2 2570 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1892 patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendată cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 56. 40. Locul numit Livadea de la Scaune la Postelnicu, pe plan No. 27, de pe moșia Băr- bătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.399 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tote părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 40. 41. Locul numit Livadea de la Bulcă, pe plan No. 28, de pe moșia Bărbătesci, în întin- dere suprafața totală ca de 1.326 m. p., si- tuat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinân- du-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 26. 42. Locul numit Livadea de la rîpa Frân- dului, pe plan No. 29, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 9.212 m. p., din cari ca la 3.212 m. p. Ioc rîpos, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 100. 43. Locul numit Livadea din Pisc, pe plan No. 30, având și câți-va arbori roditori, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.185 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 54. 44. Locul numit Livadea dintre Priseci, pe plan No. 31, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.508 m.p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 105. 45. Locul numit Livadea din Lazuri, pe plan No. 32, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 8.500 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 102. 46. Locul numit Livadea de la lacul îm- puțit din Ponâre, pe plan No. 33, având și tuferiș pe dânsul, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 4.868 m. p., din cari ca 6.000 m. p., de esență anini, aluni și mesteacăn, în etate ca de 10 ani, de pe mo- șia Bărbătesci, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 250. 47. Locul numit Siliștea de la Câciu, pe plan No. 34, având pe dânsul câți-va pomi roditori și 4 plopi, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4.337 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Nord-Est cu șosâua comu- nală, iar de cele-alte părți cu moștenii Băr- bătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Băr- bătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 109. 48. Locul numit Din Siliște de la Poena- riu, pe plan No. 35, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 3.866 m. p., din cari 800 m. p. sunt ocupate de șosâua comunală, exclus din vîndare, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Vest și Sud cu apa Otăsâulul, iarde cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la -va- lârea bunului în sumă de lei 60. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Javrei, și care e obligat a ’șl’l ridica îndată dupe con- firmarea vîn^ârei. 49. Locul numit Livadea din padinile Seci la Protopopesci, pe plan No. 36, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 7.125 m. p., situat în comuna Bărbă- tesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 140. 50. Locul numit Funia din Lazuri la Mateiu Bodescu, pe plan No. 37, având și câți-va pruni pe dânsul, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 1.945 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; ga- ranția lei 10. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de lei 43. 51. Locul numitLivadea cu pruni din Lazu de Brădet, pe plan No. 38, având și pomi ro- ditori pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci. în întindere suprafața ca de 4.775 m. p., plus ca 2.500 m. p. coprinșl în prundul rîulul Otăsâu, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Nord-Est cu rîul Otăsău, iar de cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 120. 52. Locul numit Funia din MălenI, pe plan No. 39, având și veri-o câți-va pruni, sălcii, frasini și nuci pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.337 m. p., din cari 2.500 m. p. sunt ocupați de drumul comunal, exclus din vîn- ^are, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Co- zia, fost pendinte de schitul Surupatele; în- vecinându-se la Est cu rîul Otăsău, iar de cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e aren- dat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe perio- dul 1883—1893; garanția lei 10. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 80. 53. Locul numit Livadea de la Stubeiu, pe plan No. 40, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 9.753 m. p., din cari ca 2 hectare, 5.000 m. p. teren acoperit cu pădure de esență carpeni și aluni în vîrstă ca de 15 ani, iar restul loc de fânâță, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu mo- șia Statului Dobriceni și cu delimitarea pro- prietarilor acestei moșii; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883 până la 1893; garanția de lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 550. 54. Locul numit Livadea de la Senin, pe plan No. 41, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 6 hectare, din cari ca 3 hectare teren acoperit cu pădure măruntă de esență mesteacăn și aluni, în vîrstă ca de 10 ani, iar restul loc de fânâță, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tote părțile cu moșia Statului Dobriceni și cu foștii clăcași din comuna Dobriceni; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garan- ția leî 70. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 660. 55. Locul numit Livadea din padina Uliu- lui, pe plan No. 42, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.866 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 247. 56. Locul numit Livadea de la vârful Al- binei, pe plan No. 43, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.026 m. p., din cari ca 6.000 m. p. pădure de esență fag, carpen și mesteacăn, în vîrstă ca de 20 ani; iar restul loc de fâ- nâță, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Co- zia, fost pendinte de schitul Surupatele; în- vecinându-se la Vest cu moșia satului Cos- tesci, iar de cele-alte părți cu moștenii Băr- bătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Băr- bătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 140. 57. Locul numit Livadea din capul Sile- 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2571 lor, pe plan No. 44, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 5.083 m. p. din cari ca 600 m. p. sunt ocupați de dru- mul vicinal de la Bărbătesci la Gostesci, exclus din vînȘare, situat în comuna Bărbă- tesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Bărbătesci, având ca limită la ca- petele despre Nord și Sud Vălcelele-Silelor; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883 până la 1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 72. 58. Locul numit Vadul-Morel, pe plan No. 1, de pe moșia Surupatele, în întindere suprafața totală ca de 2.640 m. p., situat în comuna Surupatele, plasa Ocolu-Otăsău, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu delimitarea locui- torilor; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1887—1897; garanția lei 20. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 59. Locul numit Piscul-Idulul, pe plan No. 1, de pe moșia Ezeru cu Brațli, având pe dânsul și câțl-va arbori isolațl și câte-va pâlcuri de mărăcini, precum și pomi roditori, în întindere suprafața totală ca de 11 hec- tare, 9.852 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; învecinându-se la Nord și Vest cu proprie- tatea moștenitor CheienI, la Sud cu rîul Cheia și cu moșia Statului Sărăcinesci, la Est cu moșia Statului Sărăcinesci și cu deli- mitarea locuitorilor; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1883—1893; garanția lei 120. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 1.126, bani 10. 60. Locul însemnat pe plan cu lit. a, de pe moșia Ezeru cu Bra^i, având și câțl-va pomi.roditori pe dânsul, în întindere supra- fața totală ca de 7.738 m. p., situat în co- muna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnicu; învecinându-se la Vest cu proprietatea moștenilor CheienI și șosâua Cheia, la Est cu locul însemnat pe plan cu lit. b, la Nord cu rîul Cheia și moștenii CheienI și la Sud cu 'șosâua Cheia; e arendat cu sus i^isa moșie pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 189. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Niculae Iri- mescu și care e obligat a ’șl ’l ridica îndată dupe confirmarea vînȘărel. 61. Locul însemnat pe plan cu lit. b, de pe moșia Ezeru cu Brațli, având și câțl-va pomi roditori pe dânsul, in întindere suprafața to- tală ca de 8.905 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; învecinându-se la Nord cu moștenii CheienI și rîul Cheia, la Sud cu șosâua Cheia și locul însemnat pe plan cu lit. c, la Est cu locul însemnat pe plan cu lit.c, și la Vest cu locul însemnat pe plan cu lit. a; e aren- dat cu sus țlisa moșie pe periodul 1883 până la 1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 161, bani 20. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Păuna Văduva și care este obligat a ’șl ’l ridica ime- diat dupe confirmarea vînȘărel. 62. Locul însemnat pe plan cu lit. c, de pe moșia Ezeru cu Bravii, având și câțl-va pomi roditori și arbori isolațl pe dânsul, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.506 m, p,, situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; în- vecinându-se la Nord și Est cu rîul Cheia, la Sud cu șosâua Cheia, la Vest cu locul în- semnat pe plan cu lit. b; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 50. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 462, bani 54. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Dobri- ceanu și care este obligat a ’șl ’l ridiba în- dată dupe confirmarea vînȘărel. 63. Locul numit de la Costache Mânu, de pe moșia Cetățuia, în întindere suprafața to- tală ca de 2.658 m. p., situat în comuna ur- bană R.-Vâlcea, plasa Ocolul-Otăsău, fost pendinte de schitul Cetățuia; învecinându-se la Nord cu Niculae Steflea și parte cu Nas- tasia Ștefănescu, la Sud cu șosâua ce duce la abatoriu și la mora Cetățuel, la Est cu Nas- tasia Ștefănescu și Ia Vest cu Costache Mânu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 200. 64. Terenul numit Sub-Brătianu pe plan No. I, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală ca de 8.000 m. p., situat în comuna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otă- său, fost pendinte de schitul Cetățuia; înve- cinându-se la Nord cu terenul însemnat pe plan cu No. II, la Est și Sud cu delimitarea locuitorilor și la Vest cu șosâua R.-Vâlcea- Rîul-Vadulul; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 484. 65. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. II, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală ca de 8.000 m. p., situat în comuna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolul-Otă- său, fost pendinte de schitul Cetățuia; înve- cinându-se la Est cu delimitarea locuitorilor și cu cimitirul, la Sud cu terenul pe plan No. I, la Vest cu șosâua națională R.-Vâlcea- Riul-Vaduluî, la Nord se ascute între linia delimitărel și șosâua națională mal sus ară- tată; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 480. 66. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. III, de pe moșia Cetățuia, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 4.750 m.p., situat în comuna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otăsău, fost pendinte de schitul Ce- tățuia; învecinându-se la Nord cu terenul pe plan No. IV, la Sud cu terenul reservat pen- tru schitul Cetățuia, la Est cu șosâua națio- nală R.-Vâlcea-Rîul-Vadulul și la Vest cu lorgu Olănescu și cu delimitarea locuitorilor; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888 până la 1893; garanția lei 150. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.485. 67. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. IV, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală că de 2 hectare, 7.550 m. p., din cari ca 1.188 m. p. pădure de esență gorun în vîrstă de 10—50 ani, situat în co- muna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otă- său, fost pendinte de schitul Cetățuia; înve- cinându-se la Nord cu terenul pe plan No. V, la Sud cu terenul pe plan No. III, la Est cu șosâua națională R.-Vâlcea-Rîu-Vadulul și la Vest cu lorgu Olănescu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garan- ția lei 170. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.703, bani 52. 68. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. V, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală ca de 3 hectare, 4.730 m. p., din cari ca 8.620 m. p. pădure de esență gorun, carpen și plop, în vîrstă de 10—50 ani, si- tuat în urbea R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otăsău, fost pendinte de schitul Cetățuia; învecinân- du-se la Nord cu terenul pe plan No. VI, la Sud cu terenul pe plan No. IV, la Est cu șo- sâua națională R.-Vâlcea-Rîul-Vadulul, și la Vest cu lorgu Olănescu și Nicu Velescu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 250. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.428, bani 60. 69. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. VI, de pe moșia Cetățuia, având și câți- va pomi roditori pe el, în întindere supra- fața totală ca de 4 hectare, 6.000 m. p., din cari ca 6.300 m. p. pădure de esență gorun, ulm, carpen în etate de la 10—50 ani. Acest bun e călcat în partea Nord-Vestică de către Nicu Velescu pe o suprafață de 340 m. p., iar în partea Nordică e călcat de D. Teodor Florescu care ’și-a făcut șosâua ce duce la moșia sa pe moșia Statului, pe când pe locul acelei șosele mai ’nainte era drumul care ducea la locurile din deal; e si- tuat in urbea Râmnicu-Vâlcea, plasa Ocolu- Otăsău, fost pendinte de schitul Cetățuia, și se învecinesce la Nord cu Nicu Velescu, Teodor Florescu și Nița Chiriac, la Sud cu terenul pe plan No. V, la Est cu șosâua na- țională Râmnicu-Vâlcea-Rîul-Vadului, la Vest cu Nicu Velescu; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—1893 ; garanția lei 310. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 3.084. 70. Curâua numită Mistreața, pe plan lit. B, de pe moșia Pietrari, în întindere suprafața totală ca de 16 pogâne, 1.108 st. p., din cari 1 pogon se coprinde în prundul rîului Otă- său, iar 1.108 st. p. în șosea, situată în co- muna Pietrari-de-Sus, plaiul Cozia, fostă pen- dinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându- se la Nord și Sud cu moșia Bârzesci, la Est cu moșia Stoenesci, la Vest cu moșia Pietrari- de-Sus de care se desparte prin rîul Otăsău; e arendată cu moșia Livețlile din Pietrari pe periodul 1888-1893; garanția lei 150. Con- f curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.500. 71. Livedea Valea-Orbulul, pe plan lit. C, de pe moșia Pietrari, având și un petic de pă- 2572 MONITORUL OFICIAL ,12 Mie 1892 dure de anini, în vîrstă ca de 50 ani, în întin- dere suprafața totală ca de 8 pogone, 1.126 st. p., situat în comuna Pietrari-de-Sus, plaiul Gozia, fost pendinte de schitul Dintr’un- Lemn; învecinându-se de tdte părțile cu moșia Pietrari a moștenilor Pietrari; e arendată îm- preună cu moșia Livezile din Prietrari pe periodul 1888-1893; garanția lei 120. Con- curența începe de la valorea hunului în sumă de lei 1.160. 72. Livedea Stariți, pe plan lit. D, de pe moșia Pietrari, având și un petic de pădure de anini, în întindere suprafața totală ca de 4 pogdne și 156 st. p., situată în comuna Pietrari-de-Sus, plaiul Gozia, fostă pendinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Pietrari; e arendată cu moșia Livezile din Pietrari pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 500. 73. Livedea numită Valea-Corti, pe plan lit. E, de pe moșia Pietrari, în întindere su- prafața totală ca de 2 pogone și 909 st. p., situată în comuna Pietrari-de-Sus, plaiul Co- zia, fostă pendinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându-se de tdte părțile cu moșia moș- tenilor din Pietrari; e arendată cu moșia Li- vezile din Pietrari pe periodul 1888—93; garanția lei 30. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 270. 74. Livedea numită Grindeiu, pe plan lit. F, de pe moșia Pietrari, în întindere suprafața totală ca de 2 pogdne, din cari ca un pogon impropriu culturel, situat în comuna Pietrari- de-Sus, plaiul Cozia, fostă pendinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându-se de tdte părțile cu moștenii din Pietrari; e arendată cu moșia Livezile din Pietrari pe periodul 1888-1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 100. 75. Locul numit Conacul moșiei Muerescile, în întindere suprafața totală ca de 6.592 m. p., având pe dânsul 2 pătule, 2 magazii de scân- duri de brad, un șopron, o cuhnie, o povarnă și o casă cu 3 încăperi pe pivniță de zid, si- tuat în comuna Muereasca-de-Jos, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; în- vecinându-se la Nord cu Petrache Seltea și cu drumul comunal, la Sud cu pârîul Mue- reasca, la Est cu Petrache Seltea și pârîul Muereasca și la Vest cu Dincă Seltea; e aren- dat cu moșia Muerescile pe periodul 1888 până la 1893; garanția lei 90. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 896, bani 68. No. 31.893. ⁸ 1892, Iunie 18. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Ziua de 4 August 1892, orele 11 di- minâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea vînZărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Dolj, pentru vînZarea bunurilor mici arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presintă în acea Z* Ș* ore, localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului; cunoscând că su- praoferte nu se mai priimesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, prețul bunului resultat la licitațiune se va răspunde de. adjudecatar în termen de o lună de Z'le, calculat de Ia data confirmărei publicată prin Monitorul oficial : 1. Pădurea cu terenul de sub ea, de esență gârniță și cer, în etate de la 10—30 ani, aflată în plaiul vielor de pe moșia Lipovu-Ra- doyan, pe plan lit. A, în întindere suprafața totală ca de 3.767 m. p., situată în comuna Intorsura, plasa Balta, fostă pendinte de mo- nastirea Căluiu; învecinându-se pe de o parte cu un drum și cu viile supuse la plată de dij- mă sub No. 8, 9, 10, 11 și 12, iar pe de altă parte cu pădurea Statului Radovan; arendată cu sus Z^a moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 200. 2. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 48, în întindere su- prafața totală ca de 4.030 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Est cu lona Z. Văduva și Dumitru Sterie Dinu Firi, la Sud cu moștenitorii lui Dinu Sima, I. lonescu și Const. G. Panduru și la Vest cu Mitrică Târșogoiu ; "arendat cu moșiaBucovățu pe periodul 1883—1893;ga- ranția lei 20. Concurența începe de la valo- rea bunului în sumă de lei 161, bani 20. 3. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 50, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 870 m. p., si- tuat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Nord-Vest cu lâna Z. Vă- duva, la Est cu Dumitru Băzăvan, la Sud cu Trandafir Cioc, Marin Dinu Pătroiu, Florea Năstase Oltean u și Ion Ilie Rotaru, la Sud- Vest cu Petru Ilie Goița și la Vest cu Ion P. Pârvescu și lona Zamfira Văduva; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; ga- ranția lei 50. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 435. 4. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 178, în întindere suprafața totală ca de 2.346 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu ; învecinându-se la Nord și Nord-Vest cu preotul Oprea Pău- nescu, la Nord-Est cu Tudor Mondă, la Est cu Nastasie Mitrică Prunoiu și Ilie Păun Tu- dor, la Sud cu Florea Nițu, la Sud-Vest cu moștenitorii lui Vasile Marin Vlad și la Vest cu preotul Oprea Păunescu; arendat cu mo- șia Bucovățu pe periodul 1883-1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 94. 5. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 196 și 197, în în- tindere suprafața totală ca de 2.252 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de M-rea Bucovățu; învecinându- se la Nord și Nord-Vest cu moștenitorii lui Mateiu Bobolan, la Nord-Estcu Preda G. An- dreiu, Ia Est cu Preda Gh. Andreiu, la Sud cu Dinu Târșogă și la Vest cu Ilie Târșdgă; a- rendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883 până la 1893 ; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 90. 6. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 209, in întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de mo- nastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord, Nord-Est și Est cu drumul despre delimita- rea clăcașilor, la Spd-Est cu Gh. Călin, la Sud cu Ion Niță Cioc și la Vest cu drumul despre Tudor Mondă și moștenitorii lui Ion Radu Cioc; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 40. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 400. 7. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 220, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.960 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord și Est cu proprietatea Statului Vârvoru, la Sud cu Luța Cojocaru, la Sud- Vest cu Nicolae Poenaru, la Vest cu moște- nitorii lui St. Suliman, V. Mărica Văduva, Mat. Bojinoiu, Preda G. Andreiu, D. St. I. Toma, I. G. Andreiu Nicolae, D. M. Stan, Dumitru M. D. Florea, moștenitorii lui Petre I. Frigoroiu, Mihaiu Marin, C. Marinescu, D. D. Stanciu, I. Toma, Mihaiu Stanciu, I. Toma și Niculae Poenaru; arendat cu moșia Buco- vățu pe periodul 1883-1893; garanția lei 60. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 558, bani 40. 8. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 243 b, în întin- dere suprafața totală ca de 1 hectar, 6.041 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu ; înve- cinându-se la Nord cu Mitrică Mitrică, la Est cu moșia Statului Vârvoru, Ia Sud și Sud- Vest cu Dumitru G. Sboroiu, St. G. Poenaru, moștenitorii lui G. Poenaru, moștenitorii Danciu Zota, Gh. Mitrică sin Mitrică și G. Stanciu Stoica, la Vest cu Mitrică Mitrică, Stancu I. Măndruțoiu și moștenitorii lui Stan Streche și la Nord-Vest cu Mitrică Mitrică ; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883-1893; garanția lei70. Concurența înce- pe de la valdrea bunului în sumă de lei 641, bani 65. 9. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 269, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 4.951 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord cu Stan Tabacu, la Est cu moșia Statului Vârvoru, la Sud cu Mateiu Neiciu, moștenitorii lui Mateiu Andreiu, Nico- lae Badea Toma și moștenitorii lui Barbu Ion Stan, la Sud-Est cu Preda Nicolae Serieciu, la Vest cu Stan Ghiță Sbaroi, Gh. Ion Stan, moștenitorii lui Stan Ion Stan, Mitrică Pru- noiu și Constantin Marin Florea și la Nord- Vest cu Stan Tabacu; arendat cu moșia Bu- covățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 60. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 598. 10. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 299 și 300, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2573 8.091 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Dumitru Dinu Pârvescu, la Est și Sud cu proprietatea Sta- tului Vârvoru și la Vest cu Ștefan Târno- veanu și moștenitoriî luî G. Veselu; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; garanția leî 120. Concurența începe de la va- lorea bunuluî în sumă de lei 1.123,bani 65. 11. Via părăsită de Nicolae Bărbulescu, din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 310, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 9.613 m. p., situată în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fostă pendinte de mo- nastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Constantin Dinu, Mihaiu Firi și Ion Crețan, la Nord-Est cu Ștefan Târnoveanu, la Est cu moștenitorii lui Ion Stancu Tabacu, la Sud cu proprietatea Statului Vârvoru și la Vest cu Dumitru Dinu Florea; arendată cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 80. Concurența începe de la valorea bu- nuluî în sumă de leî 784, banî 55. 12. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 311, în întindere suprafața totală ca de 2.469 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Stan Dumitru Nicola și Ion Crețan, la Est cu Dumitru Dinu Florea, la Sud cu Statul, la Vest cu Ion Preda Stan și la Nord- Vest cu Ion Stăncioiu; arendat cu moșia Bu- covățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 99. 13. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 317, în întindere suprafața totală ca de 9.225 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Ion Stan Cioiu, Statul și Ion Crețan, la Est cu Ion Preda Stan, la Sud și Sud-Vest cu moșia Statului Vârvoru; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 40. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 369. 14. Via părăsită de Ion Tabacu, din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 318, în întindere suprafața totală ca de 3.990 m. p., situată în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fostă pendinte de monastirea Bucovățu; înve- cinându-se la Nord cu Petrache Stancu, la Est cu Stan Poenaru și Ion Stăncioiu, la Sud cu Statul și la Vest cu Ion Crețan; arendată cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 160. 15. Grădina Moreni, de pe moș a Fântâna- Banulul, indicată în plan cu lit. A., No. l,în întindere suprafața totală ca de 17 hectare, 0.430 m. p., din*cari ca 2.922 m. p. călca- rea făcută în partea Sud-Vest de locuitorii vecini, și afară de drumul bălțel care se exclude din vînZare, situată în comuna Fân- tâna Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru; învecinându-se la Nord- Est cu delimitarea locuitorilor, la Vest cu drumul bălțel și la Sud cu locuitorii cari au făcut călcarea; arendată cu sus ^isa moșie pe periodul 1884—1894; garanțialel 1.710. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 17.043. 16. Grădina Moreni, de pe moșia Fdntâna- Banulul, indicată în plan cu lit. A., No. 2, în întindere suprafața totală ca de 17 hectare, 1.780 m. p., afară de drumul bălțel și mo- rile locuitorilor Ion Mateiu, pe plan lit. x, și a lui Ion Ciocșir, pe plan lit. y, cari se exclud din vînțlare, situată în comuna Fân- tâna Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru; învecinându-se la Nord, Vest și Sud cu delimitarea locuitorilor și Ia Est cu drumul bălțel; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—1894; garanția lei 1.720. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 17.178. 17. Locul cu mora cea mare, de pe moșia Fdntâna-Banulul, pe plan lit. B, în întindere suprafața totală ca de 2.400 m. p., situat în comuna Fântâna-Banulul, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Motru; învecinându-se despre Sud cu locuitorii Stan Petcu Mițu și Marin Ureche, separat prin drumul destinat la mâră, despre Nord-Est cu delimitarea lo- cuitorilor (islaz) și despre Vest cu Stoica lui Pitu; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1884 — 1894;garanția lei 1.330. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 13.300. 18. Locul cu mora cea mică, de pe moșia Fântâua-Banulul, pe plan lit. C, în întindere suprafața totală ca de 2.400 m. p., situat în comuna Fântâna-Banulul, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Motru;învecinându-se despre miațlă-nopte cu locuitorii Dumitru Stancu Ureche și Nicolae F. Brebene, separat prin drumul comunal, iar de cele-alte părți cu isvorele dupe delimitare; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—1894; garan- ția lei 670. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 6.700. 19. Locul de pe moșia Gubancea, în în- tindere suprafața totală ca de 2 hectare, 4.725 m. p., situat în comuna Gubancea, plasa Dumbrava, învecinându-se la răsărit cu moșia Toia a D-nei Paianu, la apus cu lo- tul No. 19 al D-lul Dinu P. Bogdănel, la miațlă-țli cu moșia Gubancea a D-lul Oprescu și la miațlă-nopte cu moșia Gubaucea a D-lul Magdalinescu; nearendat; garanția lei 100. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 989. 20. Terenul de grădinărie, de pe moșia Bucovățul, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.586 m. p., situat în co- muna Bucovățu, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu apa Jiului, la Vest cu locul tăbă- căriei armatei, la Est cu delimitarea Buco- vicenilor, și la Sud cu șoseaua; arendat cu sus lele de lucru de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiaZI. Ofertele se priimesc pentru cantitatea în- trâgă a furniturei, precum și în loturi, duoă de câte 6.000 kilograme fie-care și unul de 7.000 kilograme seu și se va adjudeca în total sau în parte, dupe cum prețurile vor fi mal avantagiâse. Supralicitație, pentru acâstă furnitură, nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o-dată cu oferta vor depune recepisă casei de depuneri, prin care să se constate că ati consemnat ca garanție, la ordinul ministe- rului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 2.000 pentru întrâga can- titate, lei 650 pentru fie-care din loturile de câte 6.000 kilograme și lei 700 pentru lotul de 7.000 kilograme, care garanție nu se va libera adjudecatarilor de cât dupe executarea definitivă a contractului. No. 6.427. 5,44. 1892, Iunie 19. — Administrația centrală a resbelului având necesitate de obiectele notate mai jos, ce compune necesarele pentru trupe, și anume: 45.900 pungi de pânză tivite la partea de sus și cu șiret alb, 45.900 fârfeci cu toc de piele, 45.900 piepteni de os, 45.900 cutii de tinichea albă pentru unsâre și 45.900 bricege, dupe modelele No. 1 sau No. 2; Se publică spre cunoscința tutulor că, în Ziua de 15 Septembre 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Garol, pentru aprovisionarea furniturei notată mai sus, care licitație se va efectua în conformitatea legei de comptabili- tate generală’a Statului art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietului de sarcine, ce se pâte vedea de doritori la minister (direcția V administrativă), în tâte țlilele de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiaZi. Acâstă furnitură se compune din duoâ lo- 2582 MONITORUL OFICIAL 12 Iulie 1892 turl, coprin jând lotul l-iu: pungile de pânză, forfecile cu tocuri, pieptenii și cutiile de ti- nichea, și lotul 2-lea: bricegele, dupe modelul No. 1 saii No. 2. Ofertele se priimesc pentru întrâgă fur- nitură din ambele loturi sau pentru fie-care lot în parte, și se pote adjudeca în parte fie- care lot saii în total ambele loturi, dupe cum prețurile vor fi mai avantagiâse. La lotul al 2-lea, pentru bricege, concu- renții pot oferta pentru unul din modele saii pentru amânduoă, arătând prețul în parte pentru fie-care, și furnitura se pâte adjudeca dupe modelul No. 1 sau No. 2, dupe cum prețurile se vor găsi mai avantagiose în ra- port cu calitatea. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o-dată cu oferta, vor depune recepisa casei de depuneri prin care să se constate că a consemnat ca garanție la ordinul minis- terului de resbel, în numerariu saii efecte ale Statului saii ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 10 la sută din valdrea furniturel pentru care ofertâză, care garanție nu se va libera adjudecatarului de cât dupe executarea definitivă a contractului. No. 7.192. 1892, Iulie 8. — Administrația centrală a resbelului având necesitate de 92 perechi hamuri mij- locași pentru artilerie, 72 perechi hamuri înaintași pentru artilerie și 45 șei pentru călăreți, tdte acestea complete, precum se prevede în nomenclatura harnașamentului de artilerie model 1890; Se publică spre cunoscința tutulor că, în jiua de 17 Septembre 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație la ministerul de res- bel, bulevardul Carol, pentru aprovisionarea furniturel notată mai sus, care licitație seva efectua în conformitatea legei de comptabili- tate generală a Statului art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietului de sarcine ce se pdte vedea de doritori la minister (direcția V administrativă), în tdte jilele de lucru, de la orele 11 diminâța până la 5 după amia ji. Supralicitație pentru acâstă furnitură nu se va ține. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o-dată cu oferta, vor depune recepisa casei de depuneri, prin care să se constate că a consemnat ca garanție la ordinul minis- terului de resbel, în numerariu sau efecte ale Statului sau ale societăților recunoscute de Stat, suma de lei 6.000, care garanție nu se va libera adjudecatarului de cât dupe exe- cutarea definitivă a contractului. No. 7.206. 9>₈ₗ). 1892, Iulie 9. Comandamentul divisiei Vil infanterie Se comunică spre cunoscința generală că, în jiua de 1 Septembre 1892, orele 2 p.m., se va ține licitație publică, în localul coman- damentului divisiei VII infanterie din Roman, pentru aprovisionarea făinel necesară manu- tanței locale, pe timpul de la 1 Octombre 1892 până la 1 Octombre 1893, în canti- tate de 300.000 kilograme aproximativ. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—56 inclusiv din legea comptabilităței generale a Statului, prin oferte sigilate, înso- țite de o garanție în numerar saii efecte pu- blice de 10°/₀ din valdrea totală a făinei. Modul de predare, calitatea făinei, precum și cele-alte condițiuni pentru acâstă aprovi- sionare, sunt prevâjute în caietul de sarcine, care se pote vedea de doritori în tdte jilele, în cancelaria serviciului intendenței divisiei din Roman. ₉ Regimentul Mircea No. 32 Se aduce la cunoscința tutulor că, în jiua de 28 August 1892, se va ține, la cancelaria regimentului Mircea No. 32, licitație pentru vinderea în total sau în parte a obiectelor de mobilier și casarmare afară din serviciii. Aceste obiecte sunt: 4 perechi ciucuri de perdele, 4 rosete de perdele, 1 pereche de perdele, 4 transpa- rente verji de trestie, 23 perechi perdele de creton florat, 2 scriitore de nuc cu 2 ser- tare, 1 masă de cancelarie lustruită, 12 mese ordinare de cancelarie, 3 dulapuri de brad, 1 casă mică de fer sistem englezesc, 1 canapea Ide stofă, 2 fotoliuri de stofă, 6 scaune de stofă, 1 orologiu, 18 taburele de brad, 2 portrete ale Majestăților Lor, 8 tablouri diferite de Gri- gorescu și Săulescu, 4 tablouri cu numele morților în campanie ai regimentului, 42 dulapuri de bagage pentru 2 omeni, 4 pen- tru 1 om, 7 paturi individuale de fer, 4 vas- tele de arme, 22 rogojini, 10 mese pentru mâncarea trupei, 20 scaune pentru mese, 1 tocător de carne, 1 bufet pentru carne, 3 pu- tini mici, 2 ceaâne, 8 capace de ceadne, 4 copăi, 1 filtru de stejar, 2 bănci, 3 table cu tripied, 10 firme, 1 fanion, 2 hărdae, 8 cofe, 17 tinichele pentru apă, 2 sobe de tablă, 4 felinare cu lampe, 2 lampe pentru masă, 15 lampe pentru perete și 24 scaune de trestie. Licitația va începe în arătata ji, la orele 3 p. m. Supraoferte nu se priimesc. D-nii concurențl vor avea în vedere art. 40-57 din legea de comptabilitate generală a Sta- tului. Depositul și scdla flotilei Având în vedere că în jiua de 6 Iulie 1892, la licitația publicată prin Monitorul oficial No. 32, nu s’a presentat nici un con- curent, conform ordinului comandamentului flotilei No. 5.691, în jiua de 8 August 1892, orele 10 diminâța, se va ține o nouă licitație publică în localul depositului și scdla flotilei, casarma Țiglina, pentru aprovisionarea cor- pului cu efecte de infirmerie mai jos notate: 40 cămăși, 40 perechi ismene, 60 perechi ciorapi de vâră, 20 halate de vâră, 20 pro- sdpe, 40 șervete pentru masă, 1 șorț pentru infirmier și 40 perechi papuci de toval, 11 scuimpători de fer smălțuite, 1 fund de adus bucate (de lemn), 1 bae de stejar pentru pi- ciore, 1 baie de stejar pentru șejut și 1 bae de zinc pentru corp. Concurenții, pentru a putea fi admiși la licitație, va trebui să depună ca garanție o sumă egală cu 10 la sută din valdrea acestor efect. Condițiunile caietului de sarcine se pot vedea în tdte jilele de lucru în cancelaria depositului, de la orele 8 diminâța până la orele 6 sâra. No. 3.315. 1892, Iulie 8. Depositul chirurgical central al spita- lului militar central Conform ordinelor ministerului de resbel No. 2.170, 2.664, 2.741 și 2.917, publi- cându-se pentru jiua de 6 Iulie 1892 licita- ție pentru vinderea unor obiecte chirurgicale, afară din serviciu, și din causa nevenirei de- legatului fiscului în acea ji, neputându-se ține licitație, se publică din noii o altă lici- tație pentru jiua de 22 Iulie 1892, orele 9 diminâța, în localul spitalului militar cen- tral, strada Francmasonă No. 46. Concurenții, spre a putea fi admiși la lici- tație, trebue să depună ca 'garanție o sumă egală cu 10 la sută din valdrea oferită. No. 172. ₄ 1892, Iulie 8. Tăb&cărla armatei Conform ordinul ministerului de resbel No. 6.703, se face cunoscut că, în jiua de 20 Iulie 1892, orele 2 p. m., se va ține lici- tație publică în cancelaria tăbăcăriei, comuna Bucovâț, județul Dolj, pentru vinderea can- tităților de materiale jos notate, precum și acelor ce vor mai eși din fabricație: 1.287 kilo cleiîi, 2.482 kilo pâr de boii spălat și 146 "kilo păr din codele peilor. Doritorii de a concura, spre a fi admiși la licitație, o-dată cu oferta, vor depune și ga- ranția de 10 la sută din valârea ce vor oferi. Licitația va avea loc cu oferte sigilate și în conformitate cu art. 40—57 din legea de comptabilitate generală a Statului. Supralicitație nu se va ține. No. 1.245. 3,34. 1892, Iulⁱe Listă de tinerii ștergi din contrdlele armatei ca supuși strănl, Depositul de recrutare Prahova lane Dimitriu, Tocoș Șandru, Medrea Ion, Gabăr losef. Depositul de recrutare Putna Adier Pinchas, Bogdanovicl Ștefan, Bene- dic Ion, Gremer Labic, Necula Petiș, Cons- tandinis Petrea, Danali Dumitru, Filimon Di- mitrie. Depositul de recrutare Dolj Listă de tinerii armatei permanente și terito- riale recrutați dupe teritoriul acestui județ și cari chiămându-se la serviciu nu s’aii presintat, treceri- du-se nesupuși pe ^iua de 14 Maiii 1892. Regimentul Dolj No. 1 Dudău Nicolae Ștefan, O tetelișeanu Barbu, Pavel Petrescu, Mălculescu Gh. B., Salter lulius Tâmplaru, Constantin G. Goricovac, Ion Stan Berceanu, Ion Nicolae Ardeleanu, Iordan lanoș, Alexandru Ion, Gheorghe P. Petre, Mihalache Radovicî, Ion Ion Barbu, Costică losif, Pavel Stancu, DamianovicI Hris- tea, Constantin Dumitru, Geantă Ștefan Cos- 12 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2583 tică, Gheorghe Pentihie, Perșiade Mortitz, Popescu St. Vasile, Svartz David Azic, Stan Marin Nae, Frideric Adolf, Codrescu lulius, Niță Ilie Florea, Dinu Stan Stan Fotea, Ger- culescu Grigorie, Ghiță Pănescu, Marin Con- stantin Drăguț, Costache lonescu Ion, Mitri- că Stan Ion, Nasta Stoica, PascovicI Anton, Radu Tuță Ion, Ștefan Jifcu Ion, Andreescu Vasile, Firuți Atanasi Andreiu, Nicolae Ghiță Ion, Mihalăche I. Dumitru, Stancu Ștefan Constantin, Zilerman Ignatz, din comuna Craiova. Grigorie Vasile, din comuna Gereesci, pla- sa Ocolul. Savu Vasile, din comuna Cernele, plasa Ocolul. Tatu Geanu Alexandru, Martie Gheorghe, Dobrică Nicolae, din comuna Brabova, plasa Dumbrava. Niță Costică, din comuna Carpenu, plasa Dumbrava. Văduva Gheorghe, Țiganca Dumitru, din comuna Brabova, plasa Dumbrava. Manea Nicolae, din comuna Bucovățu, pla- sa Dumbrava. Bârsan Theodor, din comuna Predesci, plasa Dumbrava. Constantin H. Ion, din comuna Preajba, plasa Jiu-de-Jos. Cață Costache, din comuna Adunați-de- Geormane, plasa Jiu-de-Jos., Badea Dumitru, din comuna Calopăru, plasa Balta. Stancu Marin, din comuna Locusteni, pla- sa Jiu-de-Jos. Călin Petrache, din comuna Rojiscea, pla- sa Jiu-de-Jos. Lăcătuși Nicolae, Velea Ion, din comuna Gângiova, plasa Jiu-de-Jos. Vintilă Constantin, din comuna Goicea- Mare, plasa Jiu-de-Jos. Regimentul 1 roșiori Cosuț D. Laios, Vasile Dumitru Ion, Gheor- ghe lonescu, Ștefan, Diamandi Vasile, din comuna Craiova. Regimentul 4 geniu Gheorghe Peptau lancu, Țană Nicolae, din comuna Craiova. Soreanu Costache, din comuna Brabova, plasa Dumbrava. Stoenescu Radu, din comuna Gângiova, plasa Jiu-de-Jos. Enciulescu Chiriță, din comuna Goicea- Mare, plasa Jiu-de-Jos. Regimentul i călărași Giurea M. Marin, Constantin Marinescu, din comuna Craiova. Groza Dumitru, din comuna Seaca, plasa Dumbrava. Firu Dumitru, din comuna Calopăru, pla- sa Balta. Escadronul 1 tren lonidi Dumitru, din comuna Craiova. Compania uvrierilor de artilerie Gheorghe St. Dumitru, din comuna Cra- iova. Herghelia armatei lonescu Victor, din comuna Craiova. Compania 1 sanitară Ștefi Franți, din comuna Craiova. Compania gendarmi Enachiță Ion, din comuna Pleșcoiu, plasa Dumbrava. Regimentul 1 artilerie Gheorghe Ion, din comuna Cosoveni-de- Sus, plasa Jiu-de-Jos. Batalionul de asediu Combei Zamfir Ion, din comuna Goicea- Mare, plasa Jiu-de-Jos. Listă de recruții nesupuși din contingentul 1892. Depositul de recrutare Neamțu Compania uvrierilor de artilerie Popovici Costache, din comuna Târgu- Neamțu, plasa De-Sus, având talia 1 m 580 mm., părul și sprincenile castanii, ochii că- pril, fața smâdă, bărbia lungărâță, nasul, gu- ra și fruntea potrivite. Compania de administrație Sevoea Gheorghe, din comuna Târgu-Neam- țu, plasa De-Sus. Bereștain Herș, din comuna și plasa Pia- tra, având părul și sprincenile castanii, ochii albaștrii, fața roșcovană, bărbia rotundă, fruntea,-nasul și gura potrivite. Regimentul 7 călărași cadru Leiba Ițic Naftulia, din comuna Neamțu, plasa Piatra. Andreiu Vasile. Haim loilicb. din comuna Drăgănesci, pla- sa Moldova, județul Suceava. Regimentul 8 călărași Corugă Gavril, din comuna Neamțu, plasa De-Sus. Zalman Meir Șloim, din comuna și plasa Piatra. Teodorescu Gheorghe, din comuna Drăgă- nesci, plasa Moldova, județul Suceava. Regimentul 8 artilerie Arghire Gheorghi, din comuna și plasa Piatra. lancu Haim Fișei, Vasiliu Gheorghi, din comuna Neamțu, plasa De-Sus. Macarie Constantin, din comuna și plasa Piatra. Racariu Necolai, din comuna Rediu, plasa Bistrița. Iliescu Mihal, din comuna Bicaz, plasa Muntele. Moise Daniil sin Moise, Facbiș Iliescu, Pârjolia loan, din comuna și plasa Piatra. Depositul flotilei Dumitrașc Th. /, B „ (împrumutul de 321/» miliâne)..... 4% Ianuarie---Iulie...... 101 „ , (împrumutul de 60 miliâne)...... 4% Ianuarie-Iulie...... 276 , „ (Împrumutul de 274 miliâne)...... 4»/o Ianuarie---Iulie...... 90 , , (împrumutul de 45 miliâne)...... 4»/g Ianuarie---Iulie...... 90’/, Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5% Ianuarie---Iulie...... 95 , de Stat (convertite rurale)........ 6’/0 Maifi---Noembre...... 103 Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei . ....... 10 Maiu---Noembre...... 100>/4 Împrumuturi de orașe 5»/» Ianuarie---Iulie...... 90'/, Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883........ 5% Maid---Noembre...... 82’/. 1884........ 6°/o Iunie---Decembre .... 91'/, , „ , , 1888 ........ 5»/. Maid---Noembre..... llllllll 22Ș8ȘȘ Șl IȘ §|l $ Ș|Ș . . . . 1890 ........ 5"/o Ianuarie---Iulie...... ® • S~ » 2“ ► * M * * Împrumuturi de sociktXțÎ 7% Ianuarie---Iulie...... Scrisuri funciare rurale............. 6% Ianuarie---Iulie...... » urbane Bucuresci......... 5% Ianuarie---Iulie...... ’ * , Iași........... 5% Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile societățeî de basalt artificial....... 60/, Ianuarie---Iulie...... Ultim val6rea divid. NOMINALA 88.45 500 lei intreg vărs. 35 200 . . 36 200 , . AcțiunI 16 200 , 1685 1680 , , , Naționala.......... 30 250 , . 401 398 „ română de construcțiun! și lucrări publice. . . . 250 . . 415 412 - D de basalt artificial............ 100. „ 200 196 1683 Banca României................ 200 . . 120 116 llllllll 111111 1111 III 1 III 398 OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU CU cu cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul............... 1 1 1 M 1 1 1 1 1 llllllll 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% llllllll 1 Londra < . . cek 25.20-18’/. Galbenul austriac............ » . . 3 luni 25.11>/.-08«/. Corâna germană (marca).......... Paris . . . cek 100.17J/a-121/a Lira sterlina.............. , « « 3 luni 99.75-65 Lira otomană.............. Francia < . . cek 2.10»/.-% Imperialul rusesc............. > . . 3 luni 2.08i/a-8'/, Florinul austriac de hârtie.......... Viena . . . cek 123.60-50 Rubla de hârtie............. „ . M 3 luni 123-122.90 „ nap. (scurt) 99.55 Berlin . . . cek Aur contra argint (agiul).......... . . . 3 luni CEREALE Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Germania. . < cek tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo , . . 3 luni Grăi............. 59 i 1 1 1 1 1 o 1 1 1 1 1 1 1 as 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Secară........ . . 59 Petersburg . 3 luni Ovăz.............. Belgia ... 3 luni Ori............. . . . (scurt) Răpită............ Elveția . . 3 luni Fasole............ Italia ... 3 luni SCOMPTUR1 ( Banca națională J scompt . . . • ■ • • * • • • • • ■ . • . • • . 6“/. și { l avansuri pe deposite de efecte sau lingouri.............. 70/, AVANSURI J Casa de Depuneri și Consemnațiun!: avansuri pe deposite de efecte............. 6