UN EXEMPLAR : 25 BANI Duminică, 5 (17) Iulie 1892 No. 75 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚOL AHOXAHEMDLDI IN HEGATOL K09ANIKI 45 lei pe an; 22 lei,50 b. pe 6 luni Primăriele rurale 86 lei pe an. Abonamentele încep din Antâia di & fie-cărei lunL pbsjui iBommuwi pentru strIinEtate 60 le! pe an; 35 lei pe* 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. ⁷ POBLICAȚIHPtILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 leî; mal lungi de 50 linii, 10 leL Ori-ce alte acte introduse ln ele eo plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungimel DIMCT1A GENERALA A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI P BUCURESCI Bulevardul Elisabeta Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. iDserțiunile și reclamele, linia 1 led. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. S U M'A R PARTE OFICIALĂ — Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Decret. Ministerul de interne: Jurnale — Referate — Prescurtări de jurnale. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Prescurtare de jurnal. Ministerul de finance : Jurnal. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicări — De- peșI telegrafice—Diverse—Buletine meteorologice— Prețul cerealelor. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 4 Iulie MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, . La toți de față și viitori, sănetate :■ Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunel publice sub No. 7-4²¹ > Vexând alegerea făcută de comunitatea schitului Saun, conform art. 44 din regula- mentul S-tului Sinod, cum și mijlocirea Prea S-tulul.Episcop al Dunărei-de-Jos, Am decretat și decretăm: Art. I. Prea cucernicul archimandrit Fili- jnon Crivoborod se întăresce de stariț al schi- tului Saun din județul Tulcea. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel pu- blice este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat in Bucuresci, la 27 Maiti 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunel publice, Take lonescu. No. 2.168. MINISTERUL DE INTERNE Jurnale ale consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 30 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lul ministru de interne sub No. 17.008; Vfidând expunerile din sus citatul referat; Pe basa art. 34 din legea județiană și în te- meiul decretului regal cu No. 2.257 din 29 Maiii 1892, Decide: Autorisă, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, ca consiliul județului Iași, în actuala sesiune extraordinară în care se află convocat, să se ocupe și cu facerea necesare- lor viremente de fonduri în budgetul județului pe exercițiul 1892—93. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 2. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 26 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne sub No. 16.754; Vâdând art. 54 din legea județiană; Pe basa votului consiliului județian din șe- dințele dela 9 și 10 Iunie 1892, în virtutea înaltului decret regal cu No. 2.257 ^in 29 MaiO 1892, Decide: Art. I. Se aprobă, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, a se face următâ- rele modificări în budgetul județului Vlașca pe exercițiul 1892 — 93: Lei B. La venituri 300.000 — se adaogă sub un noii art. 18, la cap. III, § 1, de priimit îm- prumutul autorisat județului prin legea sancționată cu decre- tul cu No. 2.096 din 1892, pentru clădirea casarmei de că- lărași. La cheltueli 300.000 — se iuscriii la cap. V, § 1, sub un nou articol cu No. 44 bis, fond pentru clădirea casarmei de călărași din Giurgiu. Lei B. 10.199 28 se vor lua din excedentul ce lasă budgetul pe exercițiul 1892-93, și se vor repartisa precum ur- mâză : 78 — se adaogă sub un osebit articol, la § 1, cap. VIII, din cari 50 lei se restitue comunelor Tan- gâru și Băbăița, câte 25 lei de fie-care, vărsați din erâre în casa județului pentru medica- mente, sub recepisele No. 1.623 din 1890 și 4.804 din 1891; iar restul de 28 lei să se plă- tâscă cheltuiala înmormântărei a 4 indivizi morți în spitalul județian în luna Martie 1892, rămasă neplătită din causa epui- sărel fondului respectiv. 914 48 idem la art. 6, cap. 2,§ 1, spre a servi la construirea unei ca- mere necesare la localul tribu- nalului. 1.244 70 idem la art. 43, cap. V, § 1, din cari să se plătâscă lei 848, bani 92, restul din costul re- parațiunilor efectuate în anul 1891 la casarma regimentului de dorobanți; iar restul de lei 395, bani 78, să serve pentru vâpsitul dușumelelor, ferestre- lor și ușilor de la acel local. 2.790 — idem la art. 38, cap. IV, § 1, spre a se plăti lefurile persona- lului oficiului din Ghimpați pe 9 luni din anul curent, înce- pând de la 1 Iulie. 90 — idem la art. 40, același capitol, § 2, pentru cheltueli de cance- larie, a 10 lei lunar. 535 60 idem la art. 41, § 2, același ca- pitol, pentru plata chiriei și în- călzitul localului, material de baterii și material de linii. 4.546 50 idem la cap. II, § 2, sub un arti- col suplimentar, pentru clădirea unei case mortuare și de autop- sie la localul spitalului. 10.199 28 total. 2378 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 1892 Art. II. Cu aceste modificări, budgetul de- cimilor județului Vlașca, pe exercițiul 1892-93, presintă la venituri lei 696.720, bani 65, și la cheltueli lei 678.488, bani 24, cu un exce- dent de lei 18.232, bani 41. Art. III. D. ministru de interne este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a disposițiuni- lor acestui jurnal. L. Catargi, Al.Lahovarl, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 9. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 26 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne sub No. 16.753; Vedând art. 54 din legea județiană; Pe basa votului consiliului general din șe- dința de la 11 Aprilie curent a sesiunei sale extraordinare și în virtutea înaltului decret re- gal cu No. 2.257 din 29 Maiu 1892, Decide: Se aprobă, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, a se face următârele modifi- cări în budgetul decimilor județului Prahova pe exercițiul 1892—93 ; Lei La venituri 1.8U0 să se adaoge la art. 13 devenit 14, subvenția comunei urbane Văleni-de- Munte, pe lângă aceea de lei 2.400 prevăzută în budgetul județului, plata salariului medicului spitalului jude- țian din localitate, obligat a face și serviciul de medic al acelei comune, ca împreună cu suma de 100 lei lunar, aprobată în același budget a se da din casa județului să formeze în total suma de lei 450 mensual. La cheltueli 1.800 să se adaoge în statul No. 4 la salariul D-lui medic al spitalului județian din urbea Văleni-de-Munte, obligat a face și serviciul de medic al acelei comune, având în total lei 450 lunar. 300 idem la art. 33 devenit 32, pentru completarea chiriei de lei 800 anual a localului spitalului județian din ur- bea Văleni-de-Munte. 1.200 a se înscrie sub un nou articol de or- dine la cap. X, § 1, diurna D-lul ca- sier-general, a 100 Iei lunar, pentru mânuirea fondurilor județului. 1.500 să se reducă de la art. 59 din suma de lei 15.000, alocată pentru cum- părarea terenului necesar construc- țiunei casarmei de călărași din reșe- dință, rămânând suma de 13.420 lei. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. ir. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi, 30 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne sub No. 17.66 5; Pe basa art. 112 din legea comunală și în virtutea disposițiunilor înaltului decret regal cu No. 2.257 din 29 Maitî 1892, Decide : Art. I. Incuviințâză, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, budgetul de venituri și cheltueli al comunei Bucuresci pentru exer- cițiul 1892—93, ast-fel cum a fost votat de consiliul comunal in ședința sa de la 20 Iunie 1892, și cu următârele modificări: Lei La venituri 39.000 se vor adăoga la art. 44, cap. VI, subvențiune pentru întreținerea ser- genților de oraș, peste suma prevă- zută de 360.000 lei^ sau în total 399.600 lei. La cheltueli 39.600 prevăZuțl la art. 150, cap. XVIII, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare, se reduc, rămânând alocațiune de lei 80.991, bani 37. 79.200 se vor adăoga la art. 105, § 1, cap. X, peste suma prevăzută de 911.280 Iei, saii în total 990.480 lei, pentru plata salariului încă a 110 sergenți de oraș. Art. II. Cu aceste modificări, disul budget conține la venituri și cheltueli suma de lei 10.511.o 14, bani 80. Art. in. D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne este însărcinat cu adu- cerea la îndeplinire a disposițiunilor aci co- prinse. L. Catargi, AI. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 10. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăZi, Marți, 30 Iunie 1892, luând în deliberare refe- ratul D-lui ministru de interne cu No. 16.990; Pe basa art. 112 din legea comunală și în virtutea disposițiunilor înaltului decret cu No. 2.257 din 29 Maiti 1892, Decide: Art. I. Incuviințâză, sub reserva sancțiunel ulteriore a M. S. Regelui, budgetele, ordinar și al drumurilor, votate de consiliul comunei ur- bane Roman pentru exercițiul 1892 — 93, cu următârele modificări: In budgetul ordinar La cheltueli Lei B, 120 — prevăZuțl la art. 5, § 1, cap. I, salariul archivarulul -registrator, se reduc, fixându-se la 150 lei men- sual. 3.360 — idem la art. 6, același paragraf și capitol, salariele a 2 scriitori clasa I, se suprimă. Lei B. 60 — prevăZuțl la art. 9, același para- graf și capitol, salariul unul ca- merist cu femeea sa, idem, fixân- du-se acest salariu la 40 lei men- sual pe timp de 3 luni și la 60 lei mensual pentru restul de 9 luni. 120 — idem la art. 20, § 3, cap. I, sala- riul unul șef de biurou la oficiul stărei civile, se reduc, fixându-se la 160 Iei mensual. 240 — idem la art. 21, același paragraf și capitol, salariul unul scriitor clasa I, idem, fixându-se la 120 lei mensual. 360 — idem la art. 22, § 4, cap. I, sala- riul casierului-perceptor, idem, fixându-se la 250 lei mensual. 480 — idem la art. 23, același paragraf și capitol, salariele a 2 agențl de urmărire, idem, fixându-se la 100 lei mensual de fie-care. 30 — idem la art. 24, idem, salariul unul ajutor agenților, idem, fixându-se la 60 lei mensual pe timp de 3 luni și la 70 lei mensual pe restul de 9 luni. 30 — idem la art. 25, idem, salariul unui toboșar, idem, fixându-se la 40 lei mensual pe timp de 3 luni și la 50 lei mensual pe restul de 9 luni. 90 — idem la art. 27, § 5, cap. I, sala- riul verificatorului, idem, fixân- du-se la 120 lei mensual pe timp de 3 luni și la 150 lei mensual pe restul de 9 luni. 300 — idem la art. 30, § 1, cap. II, sala- riul medicului veterinar, idem, fixându-se la 200 lei mensual pe timp de 3 luni și la 300 lei men- sual pe restul de 9 luni. 60 — idem la art. 31, § 1, cap. II, sala- riul unul vaccinator, idem, fixân- du-se la 80 lei mensual pe timp de 3 luni și la 100 lei mensual pe restul de 9 luni. 464 25 idem la art. 38, cap. III, medica- mente Ia sărmani, idem, rămânând alocațiunea de lei 1.800, supri- mându-se tot-d’o-dată din redac- țiunea el cuvintele: „comptându- se și plata medicamentelor, etc." până la fine. 100 — idem la art. 60, § 2, cap. VI, cărți pentru școlarii lipsiți de miZloce, idem, rămânând alocațiunea de lei 300, din redacțiunea căreea se vor suprimași cuvintele: „comptân- du-se și restul de plată,etc.* până la fine. 30 — idem la art.64, § 1, cap. VII, sala- riul grădinarului, idem, fixându- se la 80 lei mensual pe timp de 3 luni și la 90 lei mensual pe restul de 9 luni. 90 — idem ia art. 65, același paragraf și capitol, salariele a 3 servitori, idem, fixându-se la 30 lei mensual de fie-care pentru primele 3 luni ale anului și la 40 lei mensual pentru restul timpului. 5 Iulie 4892 Lei B. 3UU — prevâ^uțl la art. 99, § 2, cap. XII, hrana elevilor interni, idem, rămâ- nând alocațiunea de 3.200 lei, su- primându-se cuvintele: „comptân- du-se și lei 335, bani 61, etc. “ până la fine. 100 — idem la art. 102, § 2, cap. XII, mobilier, așternut în dormitor și obiecte necesare la bucătărie, idem, rămânând alocațiunea de lei 300 și suprimâudu-se cuvintele: „comp- tându-se și restul, etc.* până la fine. 150 — idem la art. 109, § 1, cap. XIV, salariul architectului de oraș, idem, fixându-se la 150 lei mensual pe timp de 3 luni și la 200 lei men- sual pentru restul de 9 luni. 6.000 — idem la art. 117, cap. XVII, con- struirea de gherete pentru debita- rea «amel bovine în piața centrală, se manțin, su primându-se însă din redacțiunea articolului cuvintele: „comptându-se și restul datorit, etc.' până la fine. 2.760 — se vor adăoga la art. 7, § 1, cap. I, salariul a 2 scriitori clasa II, fixân- du-se alocațiunea la suma de lei 5.400 și modificându-se redacțiu- nea ast-fel: „sa Iar iele a 4 scriitori câte 120 lei mensual de fie care, dintre cari unul numai pe 9 luni.' 1.200 — se vor înscrie sub un deosebit ar- ticol, la § 2, cap. II, pentru procu- rarea obiectelor și instrumentelor necesare serviciului veterinar al comunei. 1.440 — se vor adăoga la art. 49, §l,cap. V, pentru plata salariilor încă a pa- tru sergenți de ^i și ndpte, socotit a 40 lei mensual de fie-care, je timp de nouă luni. 1.000 — se vor adăoga la art. 121, cap. XIX, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare,peste suma prevăzută de 4.500 lei, sau in total 5.500 lei. B) In budgetul drumurilor La venituri 3.415 95 se vor reduce de la art. 8, cap. IV, excedentul anului 1890—91, ră- mânând alocația de lei 4.904, bani 10. La cheltueli 50 — prevă^uți la art. 2, § 1, cap. I, diurna inginerului, se reduc, rămâ- nând alocațiunea de lei 450, pen- tru plata acestei diurne, pe timp de nouă luni ale anului. 60 — idem la art. 4, același paragraf și capitol, salariul picherului, idem, fixându-se la 100 lei mensual, pe timp de trei luni și la 120 men- sual pe restul de nouă luni. 30 — idem la art. 8, § 1, cap. II, sala- riul unul vătaf de cară, idem, fixân- du-se la 120 lei mensual, pe timp de trei luni și la 130 lei pe restul de nouă luni. MONITORUL OFICIAL Leî B. Î.500 — prevă<^uțlla art. 11,§2, cap. II, fu- ragiul cailor comunei, idem, rămâ- nând alocațiunea de lei 3.500 și suprimându-se din redacțiunea ei cuvintele: „comptându-se și restul plăței,etc." până la fine. 3.000 — prevă^uți la art. 19, cap. IV, pia- tră de bordură pavage, se reduc, ră- mânând alocațiunea de lei 42.000. 1.500 — idem la art. 20, același capitol, expropriări pentru alinieri, etc. idem, rămânând alocația de lei 7.000. 2.500 — idem la art. 16, § 2, cap. II, re- misa de 8 °/₀ perceptorului fiscal, se manțin, cu suprimarea însă a cuvintelor : „complându-se și res- tul de remisă, etc. “ până la fine. 1.000 — idem la art. 24, cap. VI, reparare și construcțiuni din nou de fân- tâni, idem, suprimându₇se cuvin- tele : „completându-se și repara- țiunile executate în iarna trecută. * 2.700 — se vor adăoga la art. 25, cap VII, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare,peste suma prevăzută de 500 lei, șah în total 3.200 lei. Art. II. Cu aceste modificări, budgetul or- dinar conține la venituri 261.432 lei, 55 bani, și la cheltueli 261.3 17 lei, 46 bani, cu un ex- cedent de 11 5 lei, bani 9 ; iar budgetul dru- murilor la venituri 99.804 lei, bani 5, și la cheltueli 99.606 lei, 51 bani, cu un excedent de 197 lei, 54 bani. Art. III. D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea disposițiunilor aci coprinse. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 5. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 30 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 16.988; Vâdând expunerile din sus citatul referat; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form disposițiunilor decretului regal No. 2.257 din 29 Maih 1892, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, ca consiliul comunei urbane Sinaia să percâpă taxa de 50 bani asupra fațadei proprietăților pentru metru de lungime pe stradele Bulevardul-Ghica, Poiana-Florilor, Cantacozino, Monastirei, Calea-Predeal, Piața- Nouă, Piața-Veche, strada Isvorul, Furnica, Luter și strada Primăriei. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 3. 2379 Consiliul miniștrilor, in ședința sa de la 23 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 16.622, re- lativ la Înființări de taxe în comuna urbană Mangalia din județul Constanța; Văzând expunerile sus disului referat; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form decretului regal cu No. 2.257 din 29 Maiii 1892, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunel ulte- riâre a M. S. Regelui, perceperea următâre- lor taxe: Leî B. — 39 de la un decalitru vin nod. — 39 de la litru liqueur adus în butde ori butelii. — 78 de la decalitru bere adusă sad fa- bricată în comună. — 04 de la decalitru spirt sad rachid do prune, tescovină, drojdii, dupe alco- olometrul lui Wagner de fie-care grad la temperatura de 14°. — 39 de la decalitrul păcură. — 02 de la kilogramul orez. — 04 de la kilogramul măsline. — 04 de la kilogramul piper negru. — 16 de la kilogramul sardele, pesce și ori-ce conserve aduse în cutii de ti- nichea. — 04 de la kilogram ori-ce pescărie us- cată, afumată și în saramură. — 08 de la kilogramul scrobâlă albă. — 05 de la funtul luminări stearină. — 50 de la neguțătorii ambulanți pe în filele de bâlcid, târg sad iar- maroc. 3 — de la un livret de servitori. — 50 de la un bilet pentru vinderea unei vite mari. — 10 idem unei vite mici. 20 — de la stabilimente de bragagerie, si- migirie, covrigărie, plăcintărie pe an. 1 — de la un extract de pe un act de nascere când se va cere. 2 — idem de căsătorie, idem. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 9. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 23 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 16.676 re- lativ la perceperea de taxe de comuna Pie- trâsa din județul Vâlcea; Vânând expunerile din sus disul referat; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form decretului regal No. 2.257 din 29 Maia 1892, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunel ulte- riâre a M. S. Regelui, ca consiliul sus comune se percâpă taxele următâre: 2386 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 1892 Lei B. — 39 de la decalitru vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la cârciu- mile și stabilimentele de comerciu. — 04 de la decalitru spirt și rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad, dupe alcoolometrul lui Wagner, la temperatura de 14°. — 02 de la litru spirt și rachiu de prune, drojdii și tescovină, asemenea pen- tru fie-care grad, la temperatura de 14°. — 39 de la decalitru gaz. — 30 pentru marcatul unei măsuri de lungime și greutate. 1 — de la un extract de pe un act de nascere. 2 — idem de căsătorie. 1 — pentru un bilet de identitate. Aceste din urmfctrei taxe se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. — 50 de la un bilet pentru vînZarea unei vite. — 50 pe ții de la neguțătorii ambulanți în filele de bâlciu, târg sau iar- maroc. 1 — de la suta de lei din prețul unei vite ce se va vinde îu filele de bâl- ciă, târg sau iarmaroc. Duoâ țlecimi asupra contribuțiunilor di- recte către Stat. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. io. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 30 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 16.989 re- lativ la perceperea a duoâ decimi asupra con- tribuțiunilor directe către Stat, pe lângă cea existentă, de către comuna urbană Neamțu ; Vânând expunerile citatului referat; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form decretului regal cu No. 2.257 din 29 Maia a. c., Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, ca sus numita comună să per- ceapă taxa în cestiune. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 4. Consiliul miniștrilor, in ședința sa de la 26 Iunie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 16.726 relativ la înființări de taxe în comuna urbană Drăgășani din județul Vâlcea; Vâdând expunerile acestui referat; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form decretului regal cu No. 2.257 din ²9 Maiă a. c., Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, perceperea următârelor taxe: Lei B. — 39 de la decalitru vin noii, desflințân- du-se vechea taxă. — 78 idem idem vechiu, idem. 1 50 idem vinuri sub diferite denumiri aduse în butelii, calculat dupe con- ținutul buteliilor, idem. — 78 de la litru liqueururl aduse în bu- toie sau butelii, idem. — 78 de la decalitru bere adusă sau fa- bricată în comună, idem. Berea ce se scote din comuna în care s’a fabricat va plăti acâstă taxă numai la intrare, în comuna unde este destinată a se consuma. — 20 de la kilogramul drojdii de bere. — 07 de la decalitru spirt și rachiu de ori-ce fel pentru fie-care grad, dupe alcoolometrul Iui Wagner, la tem- peratura de 14 grade, desființându- se vechea taxă. — 04 idem spirt și rachiii de prune, droj- dii și tescovină, asemenea pentru fie-care grad, la temperatura de 14 grade, idem. — 39 de Ia decalitru gaz, idem. — 30 idem păcură, idem. — 39 de la litru rum și cognac adus în ori-ce fel de vas, idem. — 07 de la litru uleiu de tot felul, idem. — 10 idem unt-de-lemn adus în ori-ce fel de vas, idem. — 05 de la kilogramul zahăr, idem. — 10 idem cafea, idem. — 15 idem surogată de ori-ce fel. — 01 idem orez, desființându-se vechea taxă. — 03 idem piper, idem. — 03 idem fructe, precum portocale, lă- mâi, chitre, struguri de Malaga, stafide, smochine, rodii, castane, migdale, curmale, idem. — 15 idem sardele, pesce și ori-ce fel de conserve aduse în cutii de tinichea, idem. — 03 idem de ori-ce pescărie uscată, afu- mată și în saramură, idem. — 75 de la kilogramul icre negre și icre de știucă, desființându-se vechea taxă. — 02 idem icre roșii și limbi în butoie. — 03 idem măsline, idem. — 39 idem parafină, idem. 1 50 idem bombăne, idem. — 78 idem ciaiu, idem. — 04 de funtul luminări stearină, idem. — 70 de la kilogramul luminări de câră albă, idem. — 39 idem luminări de câră galbenă, idem. — 30 idem câră în butoie, saci și bucăți, idem. — 05 idem scrobâlă albă, idem. — 10 de perechea bol sau cai de la trăsurile încărcate cu ori-ce povară ce vor intra în comună, iar deșerte nici de cum, desființându-se vechea taxă. — 01 de tăiatul unei vite mari, idem. Lei B. — 50 de tăiatul unul porc, desființându- se vechea taxă. — 15 idem unei ol și capre, idem. 1 — de cotitul unui vas, idem. — 20 pentru cântăritul a 100 kgr. idem; cotitul și cântăritul nu sunt obliga- torii și aceste serviciurl se vor plăti numai când se vor cere de cetățiani. — 30 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate și greutate, des- ființându-se vechea taxă. — 80 pentru măhălitul de la un vas până la 50 decalitri. 1 50 idem de la vasul de 50 decalitri în sus. 15 — pe an de la căldarea lucrătore de făcut rachiu, desființându-se vechea taxă. 15 — idem de la stabilimentele de braga- gerie, simigirie, covnjgărie și plăcin- tărie, desființându-se vechea taxă. 2 — pe ții de la balurile publice mascate și nemascate, idem. 2 — idem panorame-diorame și exposițil de animale, idem. 2 — pe ții de la teatrurl și ori-ce repre- sentațil, desființându-se vechea taxă. 1 — de la un extract de pe un act de nascere. 2 — idem de căsătorie. Aceste din urmă duoâ taxe se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. 1 — pentru un bilet de identitate. 3 — de la un livret de servitor și 2 lei de la un livret de servitore. — 50 de la un bilet pentru vînZarea unei vite, iar de la vînZarea unei vite mal mici numai 10 bani. — 50 pe ții de la neguțătorii ambulanți în filele de târg, bâlciu sau iarmaroc. 1 — de la suta de lei în sus din prețul unei vite ce se va vinde în filele de târg, bâl- ciu sau iarmaroc, desființându-se vechea taxă. Duoă țlecimi asupra contribuțiunilor di- recte către Stat. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 8. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 23 Iunie 1892, luând în deliberare referatulD-lul ministru de interne No. 16.675 relativ la per- ceperea de taxe de comuna rurală Cocorăsci din județul Prahova; Văzând expunerile din sus disul referat; Pe basa art. 1 din legea maximului și con- form decretului regal No. 2,257 din 29 Maia 1892, Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, ca sus Observați o x» corpurilor de trupă X » 2 corpurilor de trupă. "cT rt a 35 g Garnisonele a S G 0 S >4) o > o ai c 04 u L> u Aflațl Intrațl Vinde Conge Refor --- --- ---- 10 ' Craiova Reg. Dolj No; 1 3 _ _ _ 3 [Galați Batalionul 3 vânători 11 1 o T.a Gnlnțf R.-Vâlcea » Vâlcea No. 2 8 2 --- 6 La Craidva Focșani Reg. 2 geniă 11 2 3 8 1 Buc., 5 Galați Slatina » Olt No. 3 6 _ 2 --- 4 La Craiova Ploescl „ Prahova No. 7 9 3 ■--- 6 La Galați T.-Severin » I Meh. No. 17 --- Buznii n Buznii No. 8 4 --- 3 ---■ 1 T.-Jiu » Gorj No. 18 1 --- _ --- _ 1 La Bucuresci R.-Sărat „ R.-Sărat No. 9 --- --- --- --- ■--- --- Caracal » II Rom. No. 19 --- 11 10 --- _ 1 La CraFova c3 Focșani „ Putna No. 10 --- 1 1 --- m5 Fdiaș (Craiora) . Rovine No. 26 1 4 1 --- --- 4 La Craiova g Galațî „ Șiret No. 11 5 3 --- --- 4 Riir. 2 Galați Cî Calafat » Calafat No. 31 16 --- 4 ---- --- 12 La Bucuresci c3 Călărași „ V lalom. No. 23 3 3 --- La Galați B Craiova » 1 artilerie 4 1 1 --- --- 4 © Tecuciu „ VI Tecuciă No.24 1 --- ---. --- --- 1 2 Rnc. 1 Galați Pitesci «5 ” __ _ _ --- --- --- Mizil „ Mirtea-Vodâ No. 32 1 3 1 --- --- 3 fi Buc.»28Galați, £ „ 9 „ ___ _ _ _ _ __ Brăila „ 3 artilerie 28 5 3 ---• 30 ți Brăila y> --- --- 3 --- --- --- --- 3 2 Galați, 1 Foc?. Craiova „ 1 călărași Focșani „ 1 „ Caracal 4 5 5 _ --- 4 La Craiova © țț „ 11 _>■ 1 1 - ---- ---- T.-Severin „ 9 » _ --- _ _ --- --- Slobozia „ 3 roșiort 8 3 4 - --- 7 4 Buc., 3 Slobozia f Craiova Escadronul 1 tren 1 --- _ --- --- 1 © Ploescl „ 5 călărași --- --- --- --- ---- La Galați Scâlă fiilor de militarî 1 --- --- --- --- 1 Focșani .. 8 >. 7 --- --- --- 7 Co’mp.1 de subsistență --- --- --- --- --- --- Buznii .. 12 --- --- --- --- --- Bistrița , „ sub-oficierî --- Galați Compania 3 sanitară --- --- ------ ------ --- ---- Craiova „ 1 sanitară _ --- _ _ _ _ 11 Escadronul 3 tren 2 --- 1 --- 1 La Constanța n Comenduirea garniso. 1 --- --- --- --- 1 Divisionul de asedifi --- --- --- --- --- --- J4 Buc.. 1 Galați, BucovSț Tăbăcăria armatei --- --- --- --- --- --- Tergșor Inchisârea militară 13 4 _ 17 \12 Târgșor Craiova Inchisârea militară 1 --- --- --- --- 1 Suma 107 2i 24 8 --- 96 Suma 47 21 23 ---- 43 T.-Ocna Batalionul 4 vânători 15 4 --- --- --- 19 5 Buc., 14 lași ( Bucurescî Batalionul 1 vânători 1 _ 1 --- --- --- Bârlad Reg. Cantemir No. 12 6 & 1 --- --- 10 La Iași Reg. 1 geniă --- Iași „ ȘMin-Ctl-Maro No. 13 8 --- 5 --- --- 3 Pitesci „ Argeș No. 4 _ ---- --- _ _ --- Roman „ Roman Ne. 14 3 --- --- --- --- 3 La Iași Giurgiu „ Vlașca No. 5 20 _ fi _ _ 15 La Bucurescî Piatra „ Răsbo. No. 15 1 --- --- --- --- 1 La Bucuresci Bucuresci „ Mihaiu-Yiteazu No. 6 _ 3 --- 3 Fălticeni ,, Suceava No. 16 18 --- 2 --- 16 2 Buc., 14 laș! T.-Măgurele „ Teleorm. No. 20 2 _ 2 _ --- Vasluiu „ VII RahovaNo.25 4 2 --- --- ---• 6 La laș! Bucuresci „ IV Ilfov No. 21 2 --- 2 ------ s Bacăii „ Bacăii No. 27 2 --- --- --- --- 2 La Bucuresci Târgoviște „ III Dâmb.No.22 --- --- 2 Dorohoiîi „ VIII Dragoș No.29 3 ---. 1 --- --- 2 La Iași Găesci „ Badi-Negn No. 28 6 --- --- --- 6 La Bucuresci © Roman ,, 4 artilerie 7 --- 4 --- --- 3 La Iași C.-Lung „ Muscel No. 30 1 --- --- --- _ 1 La Bucuresci •o « Botoșani 31 8 » 1 --- --- --- 1 La Iași Bucurescî „ 2 artilerie 1 fi _ --- --- 6 țț „ 12 . --- --- ------ --- --- --- „ 6 4 4 --- --- Iași „ 7 călărași 12 2 4 --- --- 10 „ 10 „ _ _ _ --- © Roman » 8 » --- --- --- ------ ---- La Iași Chitila „ 1 asediă _ 2 --- --- _ 2 La Bucuresci a Botoșani „ 11 1 ---- --- --- --- 1 a Bucuresci „ 2 roșiori 19 --- 6 --- 1 12 9 Buc., 3 Galați. © Iași Escadron. 2 gendarml --- --- --- --- --- --- 11 „ 3 călărași --- 2 --- --- --- 2 »> „ 4 tren 1 --- --- --- 1 © Pitesci n 4 >» 1 _ 1 --- ------ --- n Compania 2 gendarml --- --- •--- --- --- Giurgiu » 10 5 --- 2 1 --- 3 La Bucuresci >> „ 4 sanitară --- 2 --- --- 2 Bucuresci Stabilimentul 4 _ 3 --- --- 1 ,, „ 4 subsist. --- --- --- --- ---• Pirotechnia ------ _ _ _ --- ---- .. Scâlă fiilor de militari --- --- --- --- --- ---- ă Lăculețe Pulberăria --- --- --- _ '--- H Inchisârea Galata 1 __ _ 1 Bucuresci Escadronul 2 tren 1 2 1 --- --- 2 Suma 83 15 17 --- ---■ 81 11 Divisionul gendarml 1 --- 1 --- --- --- Scâlă de oficieri --- 1 1 --- --- --- Constanța Batalionul 2 vânători 2 --- 1 --- 1 fi » „ aplicație --- >© ff Reg. Dobrogea No. 33 2 1 1 --- --- 2 ITulcea,! Const. if „ „ echitație --- • . „ 1 roșiori 41 7 1 --- --- 47 27Tulcea,20 Con, 4 • 1 3 --- --- 2 © Divisionul artilerie ---- --- • --- --- ------ ,« Compania 2 sanitară a .. Nucet Herghelia armatei --- < 1 --- --- --- --- Secția sanitară --- Bucuresci Compania 1 gendarml 1 1 --- --- --- 2 *5 Tulcea Escadronul 1 călărași ---. --- --- --- --- ------ if ,, de administ. 7 --- 4 --- --- 3 Constanța 2 „ --- --- --- --- --- ---• )) „ depositelor ---- fi « • Manutanța --- --- --- --- ---- Manutanța 11 Inchisârea militară --- --- --- --- •---. Inchisârea militară 1 2 --- --- --- 3 Suma ~45 ~8 3 _ --- ~5o Tergoviște Depositul de remontă --- --- --- --- --- --- f2Sulina.1 Const., Arsenalul --- NlOUlaJ Galați Flotila 43 35 17 --- --- 61 V8 Țiglina Suma 81 19 36 --- 1 63 QA.I’XTXJt.A.T’IE G tarnisonele Numirea corpurilor de trupă Aflațl Intrațl Eșiți | Ramași | Vindecați 1 CongediuțI 1 Reformați O fCraiova Corpul I de armată............... 47 21 25 --- --- 43 0 81 19 36 --- 1 63 & Bucuresci s 107 21 24 8 --- 96 C3 Galați „ ni „ ............... o lașî „ IV „ ............... 83 15 17 ------ --- 81 w Divisia activă.......... ...... 46 8 3 --- --- 50 a Constanța £ Galați 43 35 17 --- --- 61 Țotal . . . 406 119 122 8 1 394 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2387 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminua de 4 [16} lidie 1892 Adjud .... Plâe torențială, grindină Alexandria . Senin................................ Baia-de-Aramă Babudag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . , Brosceni . . , Budesci . . . . Buhuși ... Burdujeni . Buzeu . . . . Bălțătesci . . . Calafat . . . . Călărași . . . Câmpina . . . Câmpu-Lung Caracal . . . . Ceatal . . . . Cerna-Voda Cetate . . . . Chilia-Vechiă . Variabil 17+ 18+ . Variabil, plOe . . . Senin............... . Senin, plâe, furtună . Variabil .... . Variabil, ploe , . . Senin, nor ... . Plâe, furtună . . . Plâe torențială, nor . Senin, plâe . . . . Plâe................ . Senin, plâe . Variabil, plâe . . Senin, vent . . . . Variabil, plâe, vânt . Nor, variabil . . . Senin, vânt, nor . . Plâe................ . Furtună, plâe, nor Senin, vânt . . . 16+ 14+ 15+ 13 + 18+ 224- 13-j- 12 + 19 + 12 + 19+ 20+- 14+ 14-f- Codăesci . . . Corabia .... Cozia.......... Curtea-de-Argeș . Călimănesci Domnesci . . . Dorohoiu . Drăgășani Drăgănesci Drânceni . . . Senin, vânt violent Plâe, furtună , . Variabil .... Variabil, plâe, senin Nor, plâe .... 15 + 18-f- 19+ 16+ 14+ 16+ 15+ 15-f- Senin.......... Nor, vânt, plâe . . 8 • ••••• Senin, vent . . . Plâe........... 18+ 14+ 18+ 15+ 15-+ Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lum-Sărat Măcin . M "gurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie MUuiUeni Mizil . . Moinesci Neamțu Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Plâe................14+R. » .......... . , 15f » Plâe. nor, vânt . . . . 12f « Variabil, nor .... 15-f • Nor, vent . ..... 18+ » Senin, plâe.........15+ » Nor.................16+ » Plâe................15+ » Plâe, grindină, nor . . 14 + » Plâe, variabil . . . . 16-j- » Variabil, plâe .... 15+ » Senin ....... 14-j- » Plâe cu piatră, nor . . 16+ • ....................16+ » • ..................16-j- » Variabil, plâe .... 1»+ v Plâe, nor...........17+ ” Senin, vânt.........15-j- » Plâe................15+ » « ...............16+ » Plâe, senin.........18+ » Nor.................18+ » Senin, plâe cu furtună . 19+ » Furtună, plâe .... 10+ » Nor....................17+ » Variabil, nlve .... 15-j- » Plâe . .'...........11+ . Senin.................14-j- » » ........ 20+ » Senin, plâe.........14-j- » Nor, plâe, vânt .... 18+ » Plâe, senin...........20-j- » » ...............18+ » Senin, plâe.........16+ » I Pașcani .... Pătărlagele Piatra . . . . Pitesci . . . . Piua-Pietri Pleșcoiu .... Ploesci .... Podu-lurculut . Predeal .... Puciosa ... Rămn. -Sărat. . Râmn-Vâlcea . Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Ralanti . . . Salinele-Mari . Sireni .... Sinaia .... Slobozia . . . Spineni .... Siefănesci . . . Slănic .... Strunga . . . . Tecuciă .... Târgoviște . . . Tergu-Frumos . Târgu-Jiu . . . Tulcea .... Urlați • . . . Urziceni . . Văleni . . . . Vasluiu .... Verciorova . . Vulcan .... Zătreni .... Zimnicea . . . Plâe...................15+K. Plâe, nor............16-j- » Senin, plâe..........12-j- » Nor..................14+ » Variabil, plâe .... 19+ . Plâe..................17+ . Nor, vânt.............19-j- » Plâe cu grindină, senin . 16-j- n Variabil, plâe . . . . 12+ » Plâe.....................14+ . Senin, furtună, plâe . . 18-j- , Plâe, senin ..... 17+ , Plâe, nor.............13+ , Senin..................17-f- , Plâe.....................13+ , Nor, variabil . . . , 15-j- , Plâe.....................16+ , Seniu, nor...............13+ „ Variabil, plâe, nor . . 20-j- , Senin, plâe..............19+ . Plâe, furtună .... 13+ Senin, plâe.............13+ Plâe....................15+ Plâe torenț., p. piatră . 13+ , Plâe.....................18+ , Plâe, furtună . . . . 13-j- , Senin....................14+ , Plâe, furtună, nor . . . 13-j- , Senin....................16+ , Variabil.................19+ , Nor......................1&+ » Plâe cu furtună .... 14-j- „ Variabil^................18+ „ Senin ....... 13-j- „ - 15+ , ■ ..................1?+ . M 3 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMANIEF ___ BULETIN ATMOSFERIC No. 198 OBSERVAȚIUNI: De la 3 (15 > Iulie 1892, oiele 8 dim. In 24 ore i De la 2 (14) Iulie, orele 8 sâra. Barometru | Ume oraș 9 10 --- * 9 n Orz...... , 46-46 jj 97 * 9 4 75 Ti W » Porumb..... , 61-62 9 57 9 7 25 29 , » Grâîi...... , 57-60 w 132 9 10 50 > * 9 Orz....... , 46-49 167 TI 4 70 30 „ 9 Grâu...... „ 57-60 9 42 10 70 n 9 9 Orz. . • • ... „ 46-49 72 9 4 75 1 Iulie 9 , , 46-49 V 28 9 4|40 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR ScOla comercială «Alexandru loan I» din Galați Lista premianțilorla finele anului școlar 1891—1892 Clasa I Irimia Radu Bogdan. Stolnițki A. Gheorghiu Leonida. Stanciof I. Robota H. Silvestru I. Clasa I divisionară Emanoil Ilie. Israel I. Frincheanu M. Clasa II Gutman L. Goldenberg H. Patriciu G. Clasa III Altman L. Sirmabuiuc B. Nistor M. Molfeta G. Clasa IV Lenguceanu N. Herdan A. Lupașcu Ion. Clasa V Grunberg Saim. Mihăilescu P. Theodorescu D. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Prețul resultă t Ia licitația ținută în țliua de 26 Iunie st. v. 1892 nefiind avantagios, se publică spre cunoscința generală că o nouă licitație va avea loc pentru aprovisionarea di- recțiune! cu 50 cutii mecanice de scrisori, 900 cutii simple de scrisori și 200 burdușe de piele pentru cutiile mecanice. Licitația se va ține în țliua de 18/30 Iulie 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigi- late cari se vor priimi la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurenții trebue să depună, este de lei 1.500, iar cele-alte con- dițiuni ale licitației și furniturei sunt cele din anunciul No. 12.555, inserat în Monitorul ofiăal No. 27 din 6/18 Maiii 1892. No. 20.354. , 1892, Iulie 1. — Prețul resultat la licitația ținută în (jiua de 20 Iunie st. v. 1892 nefiind avan- tagios, se publică spre cunoscința generală că o nouă licitație va avea loc pentru aprovi- sionarea direcțiunel cu: 25 cufere poștale, 25 geamantane de piele cu câte 2 lacăte Wertheim, 50 saci de pânză seria I, 25 saci de pânză seria II, 25 saci de pânză seria IV, și 25 saci de pânză seria V. Licitația sa va. ține în ^iua de 21 Iulie st. v. 1892, în cabinetul directorului gene- ral al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie ce concurenții trebue să depună, cum și cele-alte condițiuni ale li- citație! și furniturei sunt cele publicate în anunciul No. 13.482, inserat în Monitoru oficial No. 34 din 14/26 Maiii 1892. No. 20.352. ₐ 1892, Iulie 1. —Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 22 Iulie st. v. 1892, se va ține lici- tație în cabinetul directorului general al te- legrafelor și poștelor pentru aprovisionarea acestei direcțiuni cu : 2.000 kgr. sîrmă de fer zincată de l⁸ mm. 5.000 » » » » » »3» 10.000. » » » » » » 4 » 20.000 » » » » » » 5 „ Cu următorele condițiuni: Licitațiunea se va ține cu oferte sigilate și concurenții, spre a fi admiși la licitație, tre- bue să depună o cauțiune provisorie de lei .1.000 în numerar sau efecte garantate de Stat. Supraoferte nu se priimesc. Licitația nu va fi valabilă de cât dupe a- probarea D-lul ministru de interne. Adjudecatarul este obligat să se informeze la direcțiune despre aprobare; cunoscând că dacă în termen de 10 țlile de la data apro- bărel, nu se va presintă pentru încheiarea contractului cuvenit, în atare cas, ’i se va re- ține garanția' provisorie care va rămâne în folosul direcțiunel, fără ca pentru acâsta să fie nevoe de Veri-o somațiune prealabilă, de judecată saii punere în întârțliare. O-dată cu încheiarea contractului, adjude- catarul este obligat să depună o cauțiune de- finitivă de 10 la sută din prețul total, resul- tat la licitație, calculat asupra întregei fur- nituri. Sîrma de fer va trebui să fie fabricată cu cărbuni de lemn din fer nervos de prima ca- litate, să aibă o consistență dulce și tenace, să nu conție pae sau alt defect; Ia tăietură să presinte o suprafață perfect circulară; supra- fața frânturel să fie de culdre gri-deschis, să fie omogenă, fiind supusă la torsiuni; sîrma să nu manifeste nici o crăpătură longitudi- nală. Extremitățile sîrmel vor trebui să fie tot 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2389 atât de bune ca și în tâte cele-alte puncte spre mijlocul eî. Sîrmă trebue să fie bine galvanisată, adică acoperită cu un strat de zinc pur; acest strat trebue să fie de o nuanță clară și netedă, egal și neîntreruptă; pe nici un punct al suprafe- ței sîrmei să nu lipsescă stratul de zinc, el însă să nu fie grămădit în picături sau să presinte asperități; stratul de zinc trebue să fie adherent perfect asupra ferului și să nu fie nici prea gros, nici prea subțire. Stratul va fi considerat prea gros dacă zincuiala va crăpa sau se va coji, când sîrmă se va înfășură strîns împregiurul unui cilin- dru de un diametru de 12 ori mai mare ca diametrul sîrmei. Stratul va fi considerat prea subțire dacă el nu va putea suporta, fără a pătrunde la fer, 4 immersiuni succesive de câte un minut fie-care, într’o soluțiune saturată de sulfat de cupru compusă din o parte sulfat și patru părți apă în pond. Sîrmă de fer trebue să suporte, fără a se rupe, o tensiune de 4.000 kgr. pe centimetru pătrat de secțiune. In momentul ruperei, sîrmă de fer să nu se fi lungit cu mai mult de 10 la sută pe o lungime de un metru. Supusă încercărilor prin torsiuni: Sîrmă de fer de 5 mm. pe 20 cm. lun- gime, să suporte 20 torsiuni. Sîrmă de fer de 4 mm. pe 20 cm. lun- gime, să suporte 26 torsiuni. Sîrmă de fer de 3 mm. pe 20 cm. lun- gime, să suporte 32 torsiuni. Sîrmă de fer de l⁸ mm. pe 20 cm. lun- gime, să suporte 45 torsiuni. Supusă încercărilor prin flexiuni în un- ghiu drept, într’un sens și altul (180°) cu o rază de 10 mm.: Sîrmă de fer de 5 mm. să suporte 6 în- duoituri. Sîrmă de fer de 4 mm. să suporte 8 în- duoituri. Sîrmă de fer de 3 mm. să suporte 12 în- duoituri. Sîrmă de fer de l⁸ mm. să suporte 15 în- duoituri. Gonductibilitatea sîrmei de fer trebue să fie de 15 la sută raportată la conductibilita- tea sîrmei de aramă chimic pură. Sîrmă trebue predată în colaci. Colacii vor trebui să fie dintr’o singură bucată fără noduri nici sudură. Greutatea fie-cărul colac să fie de 10—15 kgr. pentru sîrmă de fer de l⁸mm., 40—50 kgr. pentru sîrmă de fer de 3mm., 50—60 kgr. pentru sîrmă de fer de 4 și 5 mm. Interiorul colacilor trebue să fie de 60 cm. în diametru. Variațiuni în minus asupra calităței sîr- mei sunt tolerate până la concurența de 5 la sută. Dacă 20 la sută din încercările furniturel nu corespunde condițiunilor caietului de sar- cine, totă furnitura va fi respinsă. Predarea se va face la depositul central al direcțiunel. Verificarea și recepțiunea sîrmei seva face în cele d’ântâiu 10 Zile de la depunerea ei la magasia centrală de către comisiunea însăr- cinată de direcțiune cu primirea furniturilor sale. Apreciarea comisiunei, în ceea ce privesce calitatea sîrmei, va fi fără apel. Termenul de predare al întregei furnituri se fixâză la 60 Zile de la data contractului ce se va încheia cu direcțiunea. Furnitura se va plăti de direcțiune prin mandat asupra tesaurului public, pe basa procesului-verbal încheiat de comisiunea de verificare. Taxele de timbru, înregistrare, vamă și veri-ce alte taxe ar comporta natura furni- turei, sunt în comptul antreprenorului. Dacă în cursul anului budgetar direcțiu- nea ar mai avea necesitate de asemenea sîrmă, antreprenorul este obligat să predea ori-ce cantități ’i s’ar cere de direcținne, cu același preț și condițiuni stipulate prin contract. In acest scop, dupe predarea cantităților de sîrmă, specificate mai sus, antreprenorul va avea dreptul săpriimâscă înapoi numai ³/₄ din cauțiunea depusă, iar restul de o pătrime va rămâne în depositul direcțiune! spre a 'i se restitui numai dupe predarea tutulor fur- niturilor ce ’i s’ar mai putea comanda până la finele anului budgetar. In cas când antreprenorul nu se va con- forma veri-uneia din condițiunile stipulate prin contract, cauțiunea depusă va rămâne în folosul direcțiunel, fără somațiune preala- bilă, fără judecată sau punere în întârziare, și contractul va rămâne de sine resiliat. Pe lângă acestea, concurențil vor mai avea în vedere și art. 40—57 din legea comptabi- lităței generale a Statului. No. 20.585. ₃ 1892, Iulie 2. — Publicându-se altă licitație pentru da- rea în antreprisă, pe timpul ernei, a curselor poștale dintre Hârșova-Gernavoda, se publică, spre cunoscința amatorilor, că acăstă licitație se va ține în Ziua de 1 (13) August 1892, atât la prefectura din Constanța, cât și la adminis- trația plășei Hârșova. Condițiunile, cu cari se dă în antreprisă aceste curse, sunt cele sub No. 11.666 publi- cate în Monitorul oficial No. 21 din 1892; iar licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se priimesc. Concurențil vor avea cauțiunile provisoril prevăZute prin menționatele condiții. No. 20.412. ³ 1892, Iulie 2. Direcțiunea generală a serviciului sanitar Postul de medic al comunei Vasluiu de- venind vacant prin demisiunea titularului, D-nii doctori în medicină cari ar dori să ocupe acest post, provisoriu, până la concurs, sunt rugați a se adresa cu cerere la direcțiu- nea generală a serviciului sanitar superior, înaintând și ori-ce acte vor poseda de servi- ciile anteriâre. No. 10.762. ³ 1892, Iulie 2. —Pentru procurarea obiectelor de serviciu necesare pentru 3 spitale rurale, ce urmâză a se deschide în comunele Dămienesci, din ju- dețul Roman, Petresci-de-Sus, din județul Gorj și Vizirul, din județul Brăila, se va ține licitațiune pentru obiectele necesare fie-cărul spital la prefectura județului respectiv, în Ziua de 21 Iulie 1892, erele 3 p. m. Obiectele ce sunt a se procura pentru fie- care spital în parte sunt cele următâre: 2 lăZI pentru lemne, 2 lăZi pentru rufe, 4 mese de brad ordinare, 1 masă pentru căl- cat, 7 paturi ordinare de lemn pentru servi- tori, 10 scaune ordinare de lemn, 1 tocător de stejar, 6 donițe de brad legate cu cercuri de fer, 6 ciubăre de brad cu cercuri de fer, 2 hârdaie de stejar, 2 putini de stejar cu cercuri de fer și cu capace pentru apă, 2 pu- tini de stejar cu cercuri de fer împreună cu scăunelele lor pentru opărit rufele cu leșie, 2 robe cu rotile de fer, .2 băi de stejar văp- site cu cercuri de fer pentru corpul întreg, 2 băi de stejar văpsite cu cercuri de fer pen- tru șeZut, 2 băi idem pentru, mâini, 5 kilo- grame frînghie de cânepă pentru întins ru- fele. 100-cârlige de rufe, 4 coșuri de răchită pentru rufe, 1 scară dublă pentru lămpi, 1 scară mare de lemn de brad, 2 albii de plută pentru rufe. Licitația se va ține cu oferte sigilate cari vor fi însoțite de o garanție provisorie de 5 la sută din valorea ofertată a obiectelor. Prin ofertă se va specifica felul obiectelor, numerul, prețul unitar și prețul total. Supraoferte nu se priimesc. Condițiunile și devisul acestei antreprise se pot vedea în tâte Zilele și orele de lucru în cancelariile prefecturilor sus menționate. No. 10.683. ₅ 1892, Iulie 1. Direcțiunea generală a Monitorului oficial șl Imprimeriei Statului Se face cunoscut că, în Ziua de 14 Iu- lie 1892, la orele 2—3 p. m., se va ține li- citațiune publică cu oferte sigilate în cance- laria acestei direcțiuni, bulevardul Elisabetha, pentru vînZarea a trei machinl vechi de ti- par, simple, formatul No. 12, sistem Loser (Kaiser) din Viena, usate și montate numai cu piesele, în starea cum se găsesc, afară de cari cumpărătorii nu vor putea pretinde și alte accesorii. Machinele se pot vinde în parte sau în total. Cumpărătorii, pentru a fi admiși la licita- ție, vor depune, pentru fie-care machină, o ga- ranție de 100 lei în numerariu sau efecte garantate de Stat. Gel ce voiesc a licita, pot vedea aceste ma- chinl, precum și cele alte condițiuni ale vîn- Zărei, la comptabilitatea imprimeriei Statului în tâte Zilele de lucru de la orele 10—12 a. m. și de. la 2—5 p. m. No. 2.176. 4o,2 * „ , i—n de la scola din Vrancea. » I de la scola No. 3 din Roman. III » 9 9 No. 3 din » I 9 9 No. 1' din Fălticeni. I » No. 2 * 9 II 9 9 No. 2 9 9 I fl 9 9 No. 1 9 Teeuciu. I 9 9 9 No. 2 9 9 II 9 9 9 No. 2 9 9 I 9 9 9 No. 4 9 9 II 9 9 9 No. 4 9 9 I 9 9 9 No. 2 9 Vasluiu. II 9 9 9 No. 2 9 III 9 9 9 No. 2 9 9 b) Pentru stolele de fete 1. Clasa I de la scola din Odobesei. 2. » I » » » No. 2 din Boto- șani. 3. Clasa I de la scâla No. 4 din Botoșani plătită de comună. 4. Clasa I de Ia scâla din Hârlău. 5. 9 I 9 9 » No. 2 din Galați. 6. 9 I 9 9 » No. 3 » 9 7. 9 I 9 9 » No. 4 » 9 8. 9 I 9 9 » No. 7 » 9 9. 9 IV ” ” « No. 1 ” Doro- hoiu. 10. Clasa I de la scâla No. 2 din Doro- hoiîi, 11. Clasa I de la scola din Mihăileni. 12. » II " » 19. a n » » 20. - » I » » 21. a I » » 22. „ I ” » 23. „ II » » 24. » I » * șani. 25. Clasa I de la ticeni. 26. Clasa II de Ia * » ” ’ » No. 1 din PeatraN. » No. 2 » " » No. 3 „ " » din Tergu-Moinesci. » No. 3 din Foc- scola No. 2 din Făl- scâla No. 2 din Făl- ticeni, 27. Clasa I de la scola No. 3 din Teeuciu. 28. 29. 30. 31. 32. 33. I I I I I 1 » No. 1 " Bârlad. » No. 3 » ” » No. 4 din Bârlad. » No. 2 din Roman. » No. 1 din Vasluiu. n No. 2 » » Catedrele scolelor primare, pentru cari se va ține concurs în orașul Bucuresci, sunt cele următore: a] Pentru scolele de băeți 1. Clasa I divisionară de la scâla No. 5 din Brăila. 2. Clasa I de la scâla No. 6 din Brăila. 3. » 1 » » » dia Mizil. 4. » I—II de la scola din monastirea Berea. 5. Clasa II de la scola No. -2 din Târ- goviște. 6. Clasa I de la scâla din Găesci. 7. * III * ” " ” ” 8. „ I„ „ ’ » Târgu-Jiu. 9. » I divisionară de la scola °din Târgu-Jiu. 10. Clasa I de la scola No. 1 din Călărași. 11. » I divisionară de la scola No. 2 din Călărași. 12. Clasa I de la scâla din Oltenița. 13. » I divisionară de la scâla din Oltenița. 14. Clasa II de la scola din Oltenița. 15. ” HI » 16. » I „ „ „ No. 1 din Turnu- Severin. 17. Clasa I de la scâla No. 2 din Turnu- Severin. 18. Clasa III de la scola No. 2 din Turnu- Severin. 19. Clasa I de ia scâla divisionară din Turnu-Severin. 20. Clasa I de la scola No. 2 din Câmpu- Lung. 21. Clasa Ide la scâla No. 2 din Slatina. 22. » I » » » din Câmpina. 23. » II» » „ » Slănie. 24. » I»» » » Urlați. 25. Clasa II de lascâlaNo 2 din Urlați. 26. B III " ’ " " 27. » i » » » „ Văleni-de- Munte. 28. Clasa II de la scola din Vălem-de- Munte. 29. Clasa I de la scola No. 1 din Râm- nicu-Sărat. 30. Clasa Ide la scola comunală din Râm- nicu-Sărat. 31. Clasa I de la scola No. 1 din Caracal. 32. » II » » » No.l » 33. » II » » " No.2 » » 34. » I » » » din Corabia. 35. » II » ” ” ” * 36. » III —IV de la scola din Corabia. 37. I de la scâla No. 2 din Ale- xandria. 38. Clasa II de la scola No. 2 din Ale- xandria. 39. Clasa I de la scola No. 3 din Ale- xandria. 40. Clasa II de la scola No. 3 din Ale- xandria. 41. Clasa I de la scâla din Roșiori-de- Vede. 42. Clasa II de la scâla din Roșiori-de- Vede. 43. Clasa II de la scâla din Zimnicea. 44. . III—IV de la scola No. 1 din Ocnele-Marl. 45. Clasa I—II de la scâla No. 2 din Oc- nele-Mari. b) Pentru scolele de fete 1. Clasa I de la scola No. 3 din Brăila, plătită de comună. 2. Clasa 1 de la scola No. 3 din Buzăii. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. I I I I I I II I II 12. Clasa I rescl. 13. Clasa I curesci. 14. Clasa I curesci. 15. Clasa I curesci. 16. Clasa I curesci. » » No. 1 ” Târgoviște. > » b No. 2 « » , n n No. 2 din Craiova. • » » No. 4 ,, » » » No. 6 » » l » ” No. 7 „ ’ , » » No. 7 ’ ’ » * din Calafat. » » « Târgu-Jiu. de la scola No. 2 din Bucu- de la scâla de la scâla de la scâla de la scâla No. 21 No. 24 No. 26 No. 28 din din din din Bu- Bu- Bu- Bu- 17. Clasa I divisionară de la scâla No. 28 din Bucuresci. 18. Clasa I divisionară de la scâla No. 30 din Bucuresci. 19. Clasa I de la scola No. 30 din Bu- curesci. 20. Clasa II de la 21. » I » » Severin. 22. Clasa I de la 23. n II n n 24. n I n * 25. » I « » scola din Oltenița. „ No. 1 din Turnu- scâla No. 1 din Slatina. » No. 1 » " « No. 2 » ’ , No. 4 ’ Ploescl. 2392 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 1892 26. Clasa I de la scola No. 6 din Ploescl. 27. » I—II de la scola din Slănic. 28. » I de la scola din Văleni-de- Munte. 29. Clasa I de la scola No. 2 din Râm- nicu-Sărat. 30. Clasa I divisionară de la scola din Turnu-Măgurele. 31. Clasa III de la scola din Roșiori-de- Vede. 32. Clasa I—II de la scdlă din Zimnicea. 33. » I—II » » » « Drăgășani. 34. » I—II » a » » Ocnele- Mari. 35. Clasa III—IV de la scola din Ocnele- Marl. 36. Clasa I de la scola No. 3 din Giurgiu. Tot-d’o-dată se aduce la cunoscința ce- lor interesați că comisiunile examinatore pot recomanda pentru numirea provisorie și pe candidați! ori candidatele cari vor avea un concurs anterior, trecut cu media generală peste 7.50, sati cari au duoi ani de suplinire. No. 9.379. 1892, Iunie 27. — In publicațiunea No. 2.224, seria B, din 22 Aprilie 1892, inserată în Monitorul oficial No. 22 din 29 Aprilie 1892, din e- rdre trecându-se că se dă în arendă și tăiarea pădurel, iar unul din concurenți a presintat ofertă condițională; se aduce la cunoscința doritorilor că, în ^liua de 21 Iulie 1892, o- rele 11 dimineța, se va ține o nouă licitație pentru arendarea moșiei Brebeni, din jude- țul Olt, fără tăiarea pădurel. Prețul de la care va începe licitațiunea, con- dițiunile arendărel moșiei și păsciunatulul în pădure se vor vedea la acest minister în țliua licitațiunel. No. 4.383. 1892, Iulie 4. — Se aduce la cunoscința doritorilor că, pentru completarea pavilionului destinat lo- cuinței directorului institutului și grădinel botanice de la Cotroceni cu aripa drâptă, se va ține licitație publică, în pretoriul ministe- rului din strada Diaconeselor, în țliua de 22 Iulie 1892, orele 11 dimineța. Valorea lucrărilor este de lei 22.000. Licitația se va ține cu oferte sigilate, con- form legel comptabilităței generale a Statu- lui, în cari se vor precisa în litere și cifre scădământul sau sporul ce se oferă cu pre- țurile unitare prevâțlute în devis. Concurenții, spre a fi admiși să liciteze, vor trebui să depună o-dată cu oferta și recepisa casei de depuneri sau altei casierii generale, coprindând o cauțiune provisorie de 5 la sută la valârea totală a devisulul, și să presinte certificate că sunt architecțl sau inginerl- constructorl, sau că au executat, sub direc- țiunea architecților, lucrări de construc- țiuni în bune condițiuni. Lucrările vor trebui să încâpă imediat dupe semnarea contractului și vor trebui fi terminate și predate cel mai târdiu până la 1 Septembre. Plata materialelor și lucrărilor se va face de minister treptat cu aprovisionarea și îna- intarea lor pe basa avisulul sad situațiu- nel date de architectul diriginte, reținându-se din cuantumul lor 5 la sută pentru comple- tarea garanției depusă la licitațiune, și care va constitui garanția de întreținere ce nu se va putea libera de cât dupe trecerea unul an socotit de la data priimirel provisorie a lu- crărilor; iar materialele aprovisionate până la întrebuințarea lor în clădire, se va plăti cu un scădâmânt de 20 la sută, socotit la prețurile respective. Pentru fie-care opt dile de întârdiare de la data de 1 Septembre, se va reține antrepre- norului câte o amendă de 500 lei. Planurile, devisul, condițiunile generale și speciale ale întreprinderel și caietul de sar- cine, pe basa cărora se va ține licitațiunea, și cari vor face parte integrantă din contract, se pot vedea în fie care d* de lucru la biu- roul construcțiunilor, cu începere de la 7 Iulie 1892. Disposițiunile din art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului sunt o- bligatoril pentru ținerea licitațiunel. Supraoferte nu se priimesc. No. 4.361. 1892, Iulie 4. — La licitațiunea ținută în diua de 3 Iu- lie 1892, pentru darea în întreprindere a lu- crărilor construcțiunel orfelinatului de băeți din Focșani, nepresintându-se nici un concu- rent, se aduce la cunoscința doritorilor că în diua de 3 Septembre 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține o nouă licitațiune în pretoriul ministerului din strada Diaconeselor. Condițiunile sunt cele apărute în Monito- rul oficial No. 31 din 10 Maiu 1892. Planurile și devisul, antimăsurătorea, me- moriul, condițiunile generale și speciale de întreprinderi ale acestui minister și ministe- rului lucrărilor publice, caietul de sarcini și condițiunile de bună executare ale lucrărilor de artă, pe basa cărora se va ține licitația, și cari vor face parte integrantă din contract, se pot vedea în fie-care di de lucru la acest minister de la orele 11 a. m.—1 p. m. Pentru ori-ce lămuriri, a se adresa D-lui architect C. N. Băicoianu, la biuroul sâu din calea Dorobanților No. 33, Bucuresci. No. 4.369. 1892, Iulie 4. MINISTERUL JUSTIȚIEI Tribunalul județului Ilfov a înscris pe D. Vasile V. Maniu între inginerii hotăr- nici ai acelui județ, în urma examenului ce a depus, conform regulamentului pentru ho- tărnicii. Ministerul publică acâsta spre cunoscința generală, în virtutea art. 38 din sus disul re- gulament. MINISTERUL AGRICULTUREI INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Elevul Ion Marinescu, penând certificatul ce ’i s’a liberat de către direcțiunea scolei de agricultură și silvicultură de la Herăstrău No. 124 din 8 Iulie 1888, se consideră ca anulat și fără nici o valore, de ore-ce ’i s’a liberat un duplicat. No. 34.951. 1892, Iulie 3. — Se aduce la cunoscința generală că, în diua de 22 Iulie a. c., se va ține licitație pu- blică orală, în localul prefecturei de Roman, pentru a se furnisa scolei de agricultură de la Pâncesci-Dragomiresci (județul Roman), 18 stânjeni lemne de foc (199.602 steri). Lemnele vor fi de calitate bună și se va arangia în curtea scolei, în stânjeni regulați, spre a se putea măsura și număra. Doritorilor, ce voesc a lua acâstă furnitură, li se cere o garanție provisorie de 5 %. Legea comptabilităței generale a Statului se va avea în vedere la ținerea acestei lici- tațiuni. No. 35.341. 1892, Iulie 4. — Se publică spre generala cunoscință că, în diua de 25 Iulie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Romanați și la comuna Căluiu, 395 ar- bori de esență cer și gârniță, având 0 m. 30 până la 0 m. 75, marcați cu ciocanele silvice —g— Și~^“, și răspândiți prin seria I,din pă- durea Statului Căluiu-Broșteni, pe o supra- față aproximativă de 140 hectare, și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la pre- fectură, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presintă în localul acelei prefecturi și la disa comună, la diua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- vădută prin condițiune în sumă de 750 lei. No. 35,056. 1892, Iulie 3. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în diua de 7 August 1892, orele 11 diminâța, se va ține licitație publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în lo- calul prefecturei județului Bacău, pentru vîndarea bunurilor arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a a se presenta în acea di și ore» în localul ace- lei prefecturi, pregătiți de garanția arătată în dreptul bunului; cunoscând că supra- ofertă nu se mal priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va res- punde de adjudecatar în termenul de o lună de dile, calculat de la data confirmărel pu- blicată prin Monitorul oficial: 1. Trupul de moșie parte din Gălugăra, pe plan lit. B, din capul Satului Luisa-Gă- lugăra, pe malul de d’asupra pârîului, în în- tindere suprafața totală ca de 9 hectare, 6.696 m. p. pământ arabil, situat în comuna Luisa-Gălugăra, plasa Bistrița-de-Sus, fost pendinte de monastirea Bistrița, și învecinat la Nord și Sud cu locurile locuitorilor din Luisa-Gălugăra, la Est cu Călugăra-Mare a casei repausatulul T. Brăescu, și la Vest cu vatra schitului Luisa-Călugăra ; arendat pe periodul 1885—95 și cu trupul pe plan li- tera A, acoperit cu vii, care se vinde separat; (Supliment) 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 2393 garanția leî 500. Acest bun, vîndut la licita- ția de la 26 Ianuarie 1892 locuitorilor din comuna Luisa-Călugăra cu lei 5.000, se re- vinde pe compui D-lor pentru că n’au achitat prețul și taxa de timbru și înregistrare. 2. Locul viran, în întindere suprafața to- tală ca de 44 arii, 30 m. p., situat în co- muna Târgu-Ocna, plasa Taslău-de-Jos-Tro- toșu, fost pendinte de monastirea Precista- Răducanu, și învecinat la Nord cu locul lui Tudorache Tudor și drumul la pod, la Sud cu apa Trotușu, la Est cu locul lui Metaxa și apa Trotușulul și la Vest cu apa Trotușul și locul lui Tudorache Tudor ; neînchiriat; garanția lei 54. Concurența începe dela valo- era bunului în sumă de lei 540. 3. Locul cu 4 perechi case, compuse din mai multe camere, foste posedate cu besman de defunctul Sandu Lâutaru, în întindere su- prafața totală ca de 623 m. p., 34 cm. p., afară de locul cu besman al D-nei Catinca, situat în urbea Bacău, și învecinat la Sud cu Ion Anuța, la Nord cu Forman Gheorghe, la Vest cu Dumitru Sârățeanu și la Est cu șo- seaua ; închiriat de la 23 Aprilie 1891 până la 23 Aprilie 1892 cu lei 30; garanția este de lei 60. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 850. 4. Locul cu casă, compusă dia 4 camere și un antreu, având ca dependinți o casă cu 2 odăi, 2 șoprâne, un bordeiu și 4 pomi ro-, ditorl, în întindere suprafața totală ca de 2.453 m. p., 75 cm. p., situat în urbea Ba- cău, pe șoseaua podului Țigănimea, fost pen- dinte de monastirea Precista, și învecinat la Nord cu Palăr Nicolae, la Sud cu Froim sin Aizic, la Est cu rîul Bistrița și la Vest cu strada Mucetu și Palăr ; se caută în regie ; garanția lei 116. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.168. 5. Locul cu namestiele, compuse din 4 ca- mere și mai multe dependinți, foste ocupate de antreprenorul curselor poștale din Târgu- Ocna, în întindere suprafața totală ca de 780 m. p,, 80 cm. p., situat în comuna Târgu- Ocna, plasa Taslău-de-Jos-Trotușu, fost pen- dinte de monastirea Precista, și învecinat la Nord cu strada Chelăriei, la Sud cu strada Salinei, la Est cu strada Făinăriel și la Vest cu strada Chelăriei și Salinei; închiriat de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 110 anual; garanția lei 220. Acest bun, vîndut ia licitațiunea de la 14 Iunie 1885 cu lei 2.000, se revinde pe comp- tul cumpărătorului, pentru că nu a achitat prețul și taxele de timbru și înregistrare. 6. Locul cu casă, de pe moșia Letea, com- pusă din 2 camere cu sală, ruinate, reservat, cu ocasia delimitărei de la 1864, în întin- dere suprafața totală ca de 800 m. p., 82.50 cm. p., situat în comuna Letea, plasa Bistri- ța-de-Jos, fost pendinte de monastirea Pre- cista și Răducanu, și învecinat la Sud și Est cu drumul ce trece la pădurea însurățeilor, 0s și drumul Bacăului, la Nord cu alt drum de sat ce se încrucișezi cu drumul Bacăului, la Vest cu proprietatea locuitorului Constan- tin Chirilă, împroprietărit la 1864; se caută ln regie; garanția lei 13. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 130. 7. Locul bisericel vechi din satul Guti- nașu, pe plan No. 1, în întindere suprafața totală ca de 6 heclare, 6.613 m. p., situat în comuna Bogdana, plasa Trotușu, fost pen- dinte de monastirea Bogdana, și învecinat Ia Sud și Est cu clăcași! vechi, tot de pe moșia Bogdana, la Nord cu Niculae Gherase și la Vest cu Ion Filip și clăcașil vechi, tot de pe moșia Bogdana ; arendat pe periodul 1885 pâhă la 1895 cu moșia Inconglurătârea-Mo- nastirel-Bogdana ; garanția lei 371. Concu- rența începe de la valorea bunului în sumă de lei 3.719, bani 20. 8. Locul cârciumel de lângă biserică , pe plan lit. B, în întindere suprafața totală ca de 507 m. p., situat în comuna Bogdana, plasa Trotușu, fost pendinte de monastirea Bogdana, și învecinat la Nord cu drumul sa- tului de peste pârîul Gutinașu, la Sud și Vest cu proprietatea lui Costache Filip și la Est cu drumul la țarină ; arendat pe perio- dul 1885—1895 cu moșia Inconglurătorea- Monastirel-Bogdana; garanția lei 7. Concu- rența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 14. 9. Locul numit la Beciuri, pe plan No. 5, in întindere suprafața totală ca de 9 hectare, 3.456 m. p., situat în comuna Bogdana, pla- sa Trotușu, fost pendinte de monastirea Bog- dana, și învecinat la Nord și Vest cu clăcașil vechi de pe acâstă moșie din cătunul Guti- nașu, la Sud și Est cu clăcașii din comuna Bogdana, cu clăcașil de pe moșia Rădeni a D-lui Manolache Donici și cu proprietatea Rădeni a D-lul Manolache Donici; arendat pe periodul 1885—1895 cu moșia Inconglură- torea-Monastirel-Bogdana ; garanția lei 521. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 5.218. 10. Locul ariei, pe plan No. 4, în întin- dere suprafața totală ca de 10 hectare, 5.675 m.p., afară de duoă drumuri în suprafață ca de 4.310 m. p., excluse din vîndare și ca 448 m. p., căleați de locuitorii ungurii din satul Gutinașu, care a zidit o biserică pe el încă din anul 1869 sau 1870, situat îil co- muna Bogdana, plasa Trotușu, fost pendinte de monastirea Bogdana, și învecinat la Sud cu proprietatea lui Anton Clengi, la Nord- Vest cu țarina nouă a clăcașilor, Ia Nord cu proprietatea lui Simion Loiș și la Sud-Est cu locul lui Tudorache Ignat, Gheorghe al lui Tudorache Ignat, Gheorghe al Dascălu- lui, toți împroprietăriți prin legea rurală, și cu ulița satului; arendat pe periodul 1885—1895 cu moșia Inconglurătorea-Mo- nastirel-Bogdana; garanția lei 885. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 8.850, bani 30. 11. Via păragină pe plan No. 3, în întin- dere suprafața totală ca de 1 hectar, 5.983 m. p., situat în comuna Bogdana, plasa Tro- tușu, fostă pendinte de monastirea Bogdana, și învecinată la Nord, Sud și Vest cu imașul locuitorilor de pe moșia Bogdana și la Est cu locul preotului Gheorghe; închiriată pe pe- riodul 1885—1895 cu moșia Inconglurătâ- rea-Monastirei-Bogdana; garanția lei 53. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 535, bani 50. 12. Locul de casă numit al Angheloel, pe plan No. 9, în întindere suprafața totală ca de 4.460 m. p., situat în comuna Bogdana, plasa Trotușu, fost pendinte de monastirea Bogdana, și învecinat la Nord cu locul lui Gh. Stoica, la Sud cu locul lui Ion Stoica, la Est cu drumul la pârîul Gutinașu și la Vest cu Gheorghe Stoica ; arendat pe periodul 1885 până la 1895 cu moșia Inconglurătârea-Mo- nastirel Bogdana; garanția lei 55. Concu- rența începe de la valorea bunului în sumă de lei 558, bani 50. 13. Locul viran din satul Buhociu, de pe moșia Prăjesci, în întindere suprafața totală ca de 2.424 m. p., 24 cm. p., în cari intră și călcarea făcută de Vasile Balint și Adam Andro pe o suprafață ca de 380 m. p., 80 cm. p., situat în comuna Buhociu, plasa Bis- trița-de-Sus, fost pendinte de monastirea Precista-Răducanu, și învecinat la Nord-Vest cu împroprietărirea din noul sat Buhociu, la Sud-Vest tot cu acea împroprietărire și cu lo- cul lui Vasile Balint, la Nord-Est cu șosâua comunală Buhociu-Satu-Nofl, la Sud-Est cu locuitorii împroprietăriți și cu Adam Andro; neînchiriat; garanția lei 60. Concurența în- cepe de la valorea bunului in sumă de lei 600. 14, Locul cu ecaretele, compuse din o vel- niță, cinci căsuțe mici, duoâ slădăril, duoă grajduri, un chiștoc, cinci bordee, cinci li- nuri, o magazie și un hambar, de pe moșia Racova, în întindere suprafața totală ca de 5 hectare, 9.256 m. p., situat în comuna Racova, plasa Bistrița-de-Sus, fost pendinte de monastirea Bistrița; învecinându-se la Nord cu locurile vîndute locuitorilor, la Sud și Vest cu clăcașil de Racova ; închiriat cu bunurile de la 15 și 19, de la 23 Aprilie 1892—1895 Aprilie ; garanția Iei 1.000. Concurența începe de la valorea bunului ln sumă de lei 11.925, bani 60. 15. Locul cu piua și cu 17grbori de esență răchită, de pe moșia Racova, în întindere su- prafața totală ca de 2 hectare, 2.762 m. p., situat în comuna Racova, plasa Bistrița-de- Sus, fost pendinte de monastirea Bistrița; în- vecinându-se cu lunca Statului de tote păr- țile, afară de laturea 1—2, unde se înveci- nesce cu moșia Blagesci; închinat cu bunu- rile de la No. 14 și 19 de la 23 Aprilie 1892—1895 Aprilie 23 ; garanția lei 500. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.437. 16. Locul cu ecaretele compuse din șâse perechi case cu odăile lor, o bucătărie, un hambar, duoâ grajduri, un șopron și un puț din vatra satului Tisa, în întindere supra- fața totală ca de 4 hectare 8.500 m. p., si- tuat în comuna Odobesci, plasa Bistrița-de- Sus, fost pendinte de monastirea Doljesci; învecinându-se la Nord cu Vasile Negru, la Sud cu Petrache Leu și cu drumul comunal, la Est cu delimitarea clăcașilor și la Vest cu Gheorghe Rogojinaru; arendat cu moșia Tisa- Silvestru pe periodul 1888—1893; garanția lei 420. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 4.200. 17. Locul cu cârciumă și un beciii, din vatra satului Tisa, în întindere suprafața to* 5 L 2394 MONITORUL OFICIAL ă Iulie 1892 tală ca de 4.750 m. p., situat ln comuna Odob. soi, plasa Bistrița-de-Sus, fost pendinte de monastirea Doljesci; învecinându-se la Nord cu Vântu Costache, la Sud cu Costa- che Petre, la Est cu delimitarea clăcașilor și la Vest cu drumul comunal; arendat cu mo- șia Tisa-Sili vestri pe periodul 1888—1893; garanția leî 40. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de leî 385. 18. Locul îngrădit de pe moșia Vatra-Mo- nastirei-Cașinul, în întindere suprafața to- tală ca de 6.388 qa. p., situat în comuna Mo- nastirea-Cașinu, plasa Trotușu, fost pendinte de monastirea Cașinu; învecinându-se la Nord cu zidul monastirei Cașinu și cimitirul ve- chiu, la Vest cu livedea Statului, la Est cu locui deschis al Stalului și la Sud cu șoseaua comunală; arendai cu sus țlisa moșie pe pe- riodul 1886—1896; garanția lei 20. Con- < începe de la valorea bunului în sumă du 3 : j'l 19. L'etfi ch dimă coșar?, pe plan lit. F, d.. pe ms-i! iu întindere suprafața Ma:ii ea d? 4.347 m. p., situat în comuna Rima, pias.. foit pendinte de moitasiirca iits rif.i; învecinându-se la Noi d cu ia-..și-ji Statului Rmova, Ia Sud și E-.l eu șoseaua comunala si li Vest cu locul scoici; închiriat cu Imnurile de la No. 14 și 15, de ja 23 AprPie 1891—1895 Aprilie 23 ; garanția lei 300. Concurența începe de la valârea bunului in sumă de lei 2.850. 20. Locul numit de lângă casa Aldeî, pe plan No. 11, sub lit. a, d și C, D, în intin- derere suprafața totală ca de 326 m. p., si- tuat în comuna Bogdana, plasa Trotuș, fost pendinte de monastirea Bogdana; învecinân- du-se la Nord cu Gheorgbe Leonte, la Sud cu drumul la țarină, la Est cu Gheorghe An- ghel și la Vest cu loa Popa; arendat cu mo- șia lucongiurătorea-Monastirei-Bogdana, pe periodul 1886—1896; garanția lei 10. Con- curența începe de la valorea bunului în sumă de lei 24, banî 50. 21. Locul viran, pe plan lit. b, de pe mo- șia Păncesci, în întindere suprafața totală ca de 4.250 m. p., situat în comuna Păncesci, plasa Bistrița-de-Jos, fost pendinte de mo- nastirea Răducanu; învecinâudu-se la Nord cu locul bisericel, la Sud cu șosâua comunală, la Est cu G. Roșu și la Vest cu drumul la bi- serică pe lângă gardul lui Ion Niculae; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția leî 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 255. 22. Locul cu casa, pe plan lit. d, de pe moșia Păncesci, în întindere suprafața totală ca de 7.000 m. p., situat în comuna Păn- cesci, plasa Bistrița-de-Jos, fost pendinte de monastirea Răducanu; învecinându-se la Nord cu Ion Șerban, la Sud cu Stan Costea și Ion David, la Est cu Șerban Lefter și la Vest cu Ion N. Anghel; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția leî 40. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 412. 23. Locul de la Văcărie, de pe moșia Hel- teu, în întindere suprafața totală ca de 9.269 m. p., situat în comuna Jevreni, plasa Tro- Licitațiunea se va face dupe regulamentul de licitațiunî publicat în Monitorul oficial No. 202 din 13 Decembre 1891, afară de art. 14, 15 și 16 din acest regulament, rela- tive la supraoferte, cari sunt anulate și în- locuite cu următorul articol: Peste prețul resultat la licitațiune, supra- oferte nu se priimesc. Pentru a se putea ține licitațiune, trebue să fie cel puțin câte duoi concurențl pentru fie-care secțiune. Ori-ce concurent nu pâte să liciteze de cât pentru sine, concurența prin procurațiune nefiind admisă de cât în virtutea unei pro- curi autentice, care trebue presintată în șe- dință imediat dupe adjudecare. Ori-ce declarațiune sau procură produsă în urmă se consideră ca neavenită, și adju- decarea remâne asupra persânel care a con- curat. Pentru a putea fi admiși la licitație, dori- torii sunt obligați să depună mai ântâiu o garanție provisorie și anume: pentru secția I lei 6.509, pentru a Il-a lei 2.936 și pentru a IlI-a lei 2.430, și în total pentru tdte sec- țiunile Ie 11.875. Garanția provisorie va consista în nume- rariu sau efecte publice, garantate de Stat, cari efecte se vor priimi pe valdrea lor nomi- nală când acâsta resultă din o lege specială, în cas contrariu pe valorea fixată de autori- tatea în presența căreea se ține licitațiunea. Adjudecațiunea nu este definitivă de cât dupe ce se va aproba de consiliul de mi- ¹ iiistri. l 1 facă adjudecațiunea este aprobată, con- • tractul de arendare, care a făcut obiectul li- i citațiuneî, este considerat ca încheiat defini- j tiv; iar adjudecatarul este ținut, din acelmo- i ment, a îndeplini Iote obligațiunile resultând i din condițiunile generale sau speciale ale acestui contract. Termenul ce se acordă adjudecataiilor pentru a depune sad completa garanția defi- nitivă, în conformitate cu disposițiunile pre- văzute prin condițiunile generale, este de 15 Zile de la confirmarea adjudecărei. Dacă . adjudecatarul nu va fi depus sad completat garanția până la expirarea terme- nului de 15 Zile, secțiunea adjudecată se va scâte din nou în arendare pe comptul adju- deca tarului, iar în privința garanției provi- sorie se va urma cum prescrie regulamentul. Orl-ce persână care ar turbura sad împie- dica libera concurență la licitațiune, sau ar întrebuința veri-o manoperă cu scop de a specula asupra licitațiunel, depărtând pe concurențl prin daruri, promisiuni sau alte miZlâce, spre a face să scadă prețul, se va pedepsi conform art. 351 din c. penal. Amatorii, de a lua în arendare pescuitul în cestiune, sunt rugați a se presinta, în ci- tata Zi Și oră, la localul acestui minister, în- soțiți fiind de garanțiile provisorii prevăZute la fie-care din secțiuni, pentru a putea con- cui'a la licitațiune. No. 32.633. 2,ioș 1892, Iunie ²²- tuș, fost pendinte de monastirea Cașinul; în- vecinându-se la Nord cu locul bisericeî, la Sud cu Mihalache Țulucă și Niculae Duță, la Est cu clăcași de Helteu și la Vest cu țarina și Nicolae Duță; arendat cu moșia Helteu și Pălti.nata pe periodul 1886—1896; garan- ția lei 20. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 153. 24. Locul cu ecaretele ruinate și livedba cu pomi roditori, de pe moșia Helteu, în în- tindere suprafața totală ca de 1 hectar, 1.897 m. p., situat în comuna Jevreni, plasa Tro- tuș, fost pendinte de monastirea Cașinul; în- vecinându-se la Noră cu Niculae Bolocan, separat printr’un drum de comunicație, la Sud cu drumul la țarină, la Est cu Gheorghe Vișoiu și lân Cosma și la Vest cu Mihalea Cazacu, separat prin drumul de comunicație; arendat cu moșia Helteu și Păltinata pe pe- riodul 1886—1896; garanția leî 100. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.024. 25. Locul cu parte din materialul fostului han, de pe moșia Helteu, în întindere supra- fața totală ca de 2.315 m. p., situat în co- muna Jevreni, plasa Trotuș, fost pendinte de monastirea Cașinul; învecinându-se la Nord । cu siliștile lui Cernică și Vasile Râu, la Sud cu Vasile Lepșea, despărțit prin drumul la | țarină, la Est cu Eftimie Lepșea și la Vest cu ! vărsătura pârîulul Mihă i lesei; arendat cu mo- i șia Helteu și Pâltiaatape periodul 1886-96; ■ garanția leî 10. Concurența începe de la va- ! loiea bunului în sumă de iei 75, bani 26. No. 32.600. ₃ 1892, Iunie 22. — La 13 August 1892, ora 1 p. m., se ! se va ține licitațiune publică orală, în localul I acestui minister, calea Victoriei No. 103, I pentru arendarea pe un perind de 5 ani, în- I cepător de la 1 Martie 1893 până Ia 1 Mar- tie 1898, a dreptului de pescuit în bălțile și. șanalele Dunărei, partea Dobrogei, de la fron- tiera Bulgariei până la Boasgic, și anume: 1) Pescuitul în balta Bugeac, numită și Gârlița, cu ghiolul Ciamur, de la Esechioi și în șanalul Dunărei, partea Dobrogei, de la frontiera despre Bulgaria până în dreptul sa- tului Pârjoia. 2) Pescuitul în balta Oltina, cu ghiolul lortmac, în balta Mârleanu cu ghiolul Beilic I și în șanalul Dunărei, partea Dobrogei, din ! dreptul satului Pârjoia până în dreptul sa- tului Mârleanu. 3) Pescuitul în bălțile Baciu și Videroasa de la Rașova, în balta CochirlenI și ghiolul Ivrinez, în bălțile Domneasca-Mare și Dom- neasca-Mică, de la Seimeni-Marî; în bălțile Purcărețul, Ramazanul și Țibrin de la Sei- j meni-Mic! și în șanalul Dunărei, partea Do- brogeî, din dreptul satului Mârleanu până la Bogașgic. Arendarea se face în parte pe secțiuni și în total, cu condițiunile generale publicate mai la vale și cu condițiunea specială de la fme, privitâre pe balta CochirlenI. Gardienii de plată vor fl în număr .de 4 la fie-care secțiune, însumând anual lei 960. 5 Itdie 1892 MONITORUL OFICIAL 2395 CONDIȚIUNI GENERALE pentru Arendarea pescuitului în Dobrogea Despre dreptul de pescuit Art. 1. Antreprenorul are dreptul de a pescui și a învoi altora pescuirea, în limita apelor arendate lui. Nn va avea însă dreptul de a se folosi sirgur sau prin alții de stuh, papură, iarbă, fân, locuri de păsciune și de cultură, vii, câșle, târle, perdele, colibl, cher- hanale, etc., precutn și de pădurile de ori-ce esență, aflate în ostrdve și în coprinsul apelor arendate. In cas de abatere din partea antrepreno- rului, a dmenilor aflațl în serviciul său și a celor învoiți sau îngăduiți de el, ministerul este în drept a constata faptul prin agenții săi și a urmări pe arendaș la plata despăgu- birei prin aplicarea legei de urmărire. Art. 2. Pescuirea în apele arendate este liberă ori-cărui pescar din localitate, însă numai cu condițiunea de a se presinta mai ântâiCi la arendaș, a’l arăta unde are să vâ- neze, cu ce fel de instrumente, dacă taxa o va plăti în natură sau în bani, cherhanaua unde va duce pescele spre taxare și că se va conforma tutulor condițiunilor genera’e de pescuire. Pescuirea în gârlele și canalurile deschise cu aprobarea ministerului nu se va putea da de cât acelor pescari cari au avut autorisa- rea de a le deschide. Când însă gârlele și canalurile sunt părăsite de către cei ce le au deschis, în timp de un an, antreprenorul pâte să le repare și întreține cu cheltuiala sa și să percâpă taxa prevăzută la articolul de mai jns Pescarii străini din țările limitrofe nu sunt liberi a pescui în apele Dobrogei de cât cu permisiunea antreprenorului, conformân- du-se regalelor stabilite ca și pentru pescarii indigeni. Antreprenorul pote reservă uuele bălți, din cele îngrădite, pentru a fi pescuite la epoci determinate ; în acest cas el este dator a face formal cunoscut, autorităței comu- nale locale, bălțile reservate și epoca câod vor fi pescuite, spre a fi aduse la cunoscința locuitorilor pescari. Art. 3. Arendașul, priimind cererea pesca- rului pentru pescuire, este dator a’l libera imediat permis de pescuire îu condițiunile cerute. El n’are dreptul a refusa un aseme- nea permis și este dator a însemna în acel permis cherhanaua unde pescarul a cerut să fie taxat și condițiunile cu cari s’a învoit. Arendașul este dator a libera permise de pescuire nu mimai de la locul domiciliului Iui, dar și prin delegații săi de la tâte punc- tele unde are cherhanale. Art. 4. Este asemenea interzis antrepre- norului a da pescuirea unei bălți în exclu- siva pescuire a unui singur, sau a mal mul- tor pescari. Art. 5. Când antreprenorul, sau delegații săi de la diferitele cherhanale, ar refusa pes- carilor indigeni permisul de liberă pescuire, pescarul se va adresa autorităței comunale din localitate, care autoritate, dupe ce va constata refusul prin' proces-verbal, va da autorisare pescarului să pescuiască în apele declarate de dânsulși cu îndatorire a duce pescele spre taxare la cherhanaua respectivă. Pentru bălțile reservate din cele îngrădite de antreprenor, spre a fi pescuite la epoci de- terminate, autoritatea comunală nu va putea da autorisare de pescuire de cât pentru epoca determinată de antreprenor. Un exemplar de pe acel proces-verbal se va da pescarului spre a’l servi în loc de permis. Pescarilor însă din țările vecine, venițl a pescui provisoriă pe comptul lor, iar nu ca angagiați la alțl pescari indigeni, autoritatea comunală nu le pâte permite pescuirea fără autorisarea antreprenorului. Când cine-va pescuesce fără permisul an- treprenorului sad al autorităței comunale (în cas de refus din partea antreprenorului); câod pentru pescele vânat n’a plătit taxa cu- venită ; câod este prins vânând cu instru- mente ori materiale vătâmătâre pescelui, an- treprenorul are dreptul a'șl apropia pescele vânat și a distruge instrumentele și materia- lele vătămatdre ce a prins, față fiind și pri- marul sau agentul domeniul, și, in lipsă-le, orl-care agent al forței publice, cari vor constata cașul prin îocheiare de proces- verbal. Despre taxa ce se va da antreprenorului Art. 6. Taxa care va percepe antrepreno- rul de la pescari va fi tot-da-una in natură, afară numai când pescarii se vor învoi cu antreprenorul a o plăti în bani, și ea se so- cotesce pe greutatea pescelui, iar nu pe valore. Art. 7. Taxa care va plăti antrepreno- rului fie-care pescar, în natură saiî în bani, va fi : 1) 25 o/j maximum pentru pescele ce se va pescui în canalurile Dunărei, ostrovele, bălțile, lacurile, jepcele și gârlele neînchise, din orl-ce secțiune. 2) Maximum 25 o/ₒ din gârlele sau cana- lurile deschise în trecut de către pescari și cele ce se vor deschide pe viitor cu învoirea ministerului, pe cât timp el le vor îngrădi și întreține regulat. 3) Maximum 40 o/Q pentru pescele ce s’ar vâna în gârle și canalurl deschise din trecut, sau in cele ce se vor deschide în viitor de au- treprenor cu învoirea ministerului și pe cari antreprenorul le îngrădesce sistematic și le întreține cu cheltuiala sa. 4) Maximum 40 °/₀ pentru pescele ce s’ar vâna în gârle și canalurl deschise cu cheltu- iala pescarilor, pe cari el le ar fi abandonat și pe cari antreprenorul le închide și între- ține cu cheltuiala sa. 5) Maximum 40% din bălțile închise în mod sistematic cu cheltuiala antreprenorului și întreținute tot cu cheltuiala sa, afară de bălțile și gârlele închise și îngrădite de pe li- nia Dunărei, care începe de la Boazgic până la Tulcea și lacul Fortuna și Obretin, unde antreprenorul va lua taxă maximum de 60%. 6) Maximum 25 % pentru pescele ce se va pescui în apele Măreî-Negre de la gura Kiliel, adică de la Baba-Hasan, trecând peste Portița, până la capul Midia. 7) Maximum 15% pentru pescele ce se va pescui în apele Măreî-Negre, de la Capu- Midia până la Ilanlîc, frontiera bulgară. 8) Maximum 20 % pentru pescele sărat cu cheltuiala pescarilor și vânat în Mare, Dunăre, lacuri și bălțile deschise, precum și din acela vânat din gârlele deschise și între- ținute cu cheltuiala pescarilor. 9) Maximum 32 % pentru pescele sărat și vânat în gârlele, canalurile și bălțile închise sistematic și din cari are dreptul a lua ca pesce prospât 40 %. 10) De la icre de morun și nisetru, atât prospete cât și tescuite, cum și de la cleiul de morun, se va lua aceeași taxă in natură ca și pentru pescele dupe categoria bălților din secțiunile unde s’a vânat. 11) De la pescarii străini din țeiH-i limi- trofe cari vin să pescuiască pe compud h?r, antreprenorul va lua taxa, atât de la p. s: ele sărat, cât și de la cel prospât, dupe cam se va învoi cu. dânșii prin actele de permisiune ale pescuire!, și nici într’un cas cu acești pescari străini el nu pote face înveli mit ușâre de cât are cu pescarii in ligenl. Afară de acâstă taxă, antreprenorul n’are dreptul a percepe altă taxă de la pescari, sub nici un pretext. Art. 8. Locuitorii comunelor mărginașe cu Dunărea și cu bălțile învecinate, precum și acel dupe litoralul Măreî-Negre, pot să ’șl adape ori unde vitele în libertate, însă nu- mai la vadurile obicinuite; pot vâna pesce în șanal și bălți, etc., fără nici o plată de taxă; dar numai pentru îndestularea ^ilnică a trebuințelor lor casnice, care nu va trece de 5 kilograme, întrebuințând, la vânare, nu- mai undița și cârlionțai; iar io Mare și mici cârlige. Asemenea pot prinde raci, melci, scoici, tot pentru trebuințele lor casnice. Art. 9. Taxa de 40% ce se va lua de la gârlele și canalurile închide și îngră- dite sistematic, arendașul nu o va putea per- cepe de cât din momentul când se va constata de autoritatea comunală saîî agentul dome- nial că într’adevâr ele s’au închis și s’aii în- grădit. Grămădirea de pământ, stuh, etc., pe unele maluri fără nici o soliditate și întâmplător, nu este îngrădire în înțelesul acestor condi- țiuni, cari ar da drept antreprenorului să ia taxa de 40%. Despre cherhanale Art. 10. Taxa se va lua de antreprenor la cherhanaua din localitate unde s’a vânat pes- cele și unde prin permisul de pescuire se indică. Art. 11. Pescarii sunt datori să ducă la cherhana tot pescele vânat pentru taxare. Când antreprenorul va pretinde ca pescele vânat să fie dus la o cherhana mal depărtată ca aceea din localitate, saii la o piață de des- facere, pescarul se va adresa autorităței lo- cale și, față cu ea, va duce pescele la cher- i hanaua din localitate, dând taxa, cum sa în- 2396 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 1892 voit prin permisul de pescuire, pi*in înche- iare de proces-verbal de către agentul acelei autorități, pe care proces-verbal ’l va lua pescarul, fără ca antreprenorul să mai aibă drept la veri-o pretențiune, fie contra pesca- rului, fie contra autorităței. Art. 12. Pescarii sunt liberi ca, mai îna- inte de a eși din baltă cu pescele vânat, să ’l sare în lotcele saii cherhanalele lor și să ’l vîndă negocianților chiar în baltă, rămânând ca acești din urmă să dea taxa cuvenită, antreprenorul neavând dreptul a se ames- teca și pretinde taxa de cât la scdterea pes- celui prin vadul bălțel. Art. 13. Antreprenorul este dator a înfi- ința și întreține cu propria sa cheltuială cher- hanalele unde va percepe taxa pescelui în natură. Aceste cherhanale vor fi permanente, de forma și felul celor usitate în localitate. Pentru locul și ograda unei cherhanale, se permite antreprenorului a ocupa fără plată de chirie, din locul Statului, o suprafață de 2.000 metri pătrați pe malul bălței Dunărei, sau Mărel-Negre, lângă zona neutră. Pentru ori-ce teren mai mult va avea trebuință, va trebui să ’l câră ministerului și să plătescă osebit chirie. Dacă antreprenorul va ocupa loc străin, îl va privi pe el chiria locului. Art. 14. Locurile unde se vor stabili aceste cherhanale de către antreprenor sunt: 1) La vadul fie-cărei bălți, unde se gă- sesce autoritatea comunală. Pentru bălțile și lacurile cari n’au legă- tură cu Dunărea sau cu Marea, de unde pes- carii sunt nevoițl a transporta cu căruțele pescele vânat până la cherhanaua cea mai apropiată, antreprenorul, în cașul când ar refusă să plătâscă pescarilor cheltuelile trans- portului pentru partea sa, nu va putea per- cepe taxă de cât cu un scădâmânt de 10 la sută din taxele prevăzute la art. 7. 2) La vadurile de pescării existente pe șa- nalul Dunărei începând de la .Boazgic și până la Ivancea. 3) Pe brațele Dunărei de la Isaccea până la Mare, și pe malul Măre! în următorele puncte: Isaccea, Tulcea, Pardina, Kilia, Șiș- tofca, Periprava, Gorgova, Morughiol, S-tul Gheorghe (Kadriteț), Sarichioi, Jurilofca, Ka- raharman, Constanța și Mangalia. Dacă în decursul periodului de arendare interesele pescarilor ar reclama înființarea altor cherhanale de cât cele indicate aci, saii strămutarea actualelor cherhanale în alte lo- calități, antreprenorul este dator, fără nici o pretențiune de despăgubire, a le înființa a- colo unde se va indica de minister. Antreprenorul este dator a înființa aceste cherhanale cel mult până lai Maiii 1890-93. La cas contrariu, ministerul le va înființa în comptul antreprisel. Modul taxărei Art. 15. Taxarea pescelui se va face de antreprenor numai la cherhanalele stabilite pentru acest scop, în fie-care ții de lucru și în filele de sărbători; operațiunea taxărei va începe de diminâța în revărsatul idilei și va dura până sâra când s’a întunecat. Antreprenorul nu va putea refusă taxarea în timpul ^ilel, sub pretext de sărbători sau ore de serviciu. In cas de refus, taxarea se va face de pri- marul respectiv, sau agentul domenial, prin dresare de proces-verbal în dublu exemplar, din care unul se va da pescarului, iar cel-alt se va lăsa la cherhana, împreună cu taxa cu- venită antreprenorului. Art. 16. Pentru a nu devalora pescele prin manipularea cântărirel la taxare, pescarul va putea avea d’inainte împărțit pescele în lotcă (vas) în grămezi proporționale cu taxa ce are a da, din care antreprenorul are dreptul să ’și alâgă grămada ce ’i se cuvine drept taxă. Pentru pescele morun, nisetru, păstrugă și cegă, taxarea se va face numai prin cân- tărire. Când pescarul n’ar voi să tae morunul sati nisetrul, pentru a da cuvenita taxă an- treprenorului, este liber a ceda antrepre- norului întregul pesce, dupe ce mai ântâiu va scote icrele, cari se vor taxa separat. In acest cas, însă, antreprenorul este dator a da pescarului chitanță din registrul cu matcă, prin care să se arate cantitatea de morun sau nisetru taxat prin anticipațiune, cu care pes- carul are dreptul a fi scățlut, când va aduce a duoa oră pesce de aceeași categorie. Art. 17. Antreprenorul este obligat a în- trebuința la taxare numai cântare cu greutăți decimale, verificate și marcate conform legei. Pentru operațiunea cântărirel nu se va percepe, de antreprenor, nici o plată de la pescari. Când pescarul s’ar crede nedreptățit la cântărire, pâte să câră a fi verificată cântări- rea de primarul din localitate. Art. 18. Pentru tot pescele taxat, antre- prenorul sau representanții săi, de la diferitele cherhanale, sunt datorl'a libera pescarului o chitanță din registrul cu matcă, în care se va arăta cherhanaua unde s’a taxat, localitatea unde s’a pescuit, cantitatea pescuită și cuan- tumul taxei luată în natură sau în bani. Art. 19. Antreprenorul va începe perce- perea taxei de la pescele ce se va vena de la 1 Martie 1890—1893 înainte. Pescele vânat înainte de acâstă dată și aflat în deposit la cherhanale va fi taxat de antreprenorul peri- odului expirat, și se va putea exporta pe basa recepiselor liberate de el. Despre îngrădirea bălților Art. 20. Antreprenorul este dator a lăsa liberă circulațiune apei din Dunăre și Marea- Neagră în bălți și gârle, fiind obligat a curăți și întreține canalurile și privalurile cari lâgă Dunărea cu bălțile, pentru a lăsa să intre apa din Dunăre și din Mare în bălți, închinând eșirea apelor când încep să scadă de la nive- lul obicinuit. Scurgerea apelor din bălți și gârle, antre- prenorul este dator a o face numai pe cana- lurile (privai) în ființă și pe cel ce ar deschide cu învoirea ministerului. In nici un cas nive- lul apel din bălți nu se va putea scădea la mai mult de un metru. Acâstă îndatorire o au și pescarii cari au ¹ deschis gârle, atât din trecut, cât și cele ce se vor mal deschide cu învoirea ministerului. Art. 21. închiderea lacurilor, bălților și jepcelor, precum și deschiderea de noul gârle, nu se pot face de cât cu autorisarea minis- terului, dată dupe o prealabilă constatare. închiderea se va face cu cheltuiala și ma- terialele antreprenorului, în mod sistematic și conform obiceiului de îngrădire a lacurilor în general, prin închiderea malurilor pe unde se rezervă apa din ele, iar nu numai a gure- lor gârlelor ce comunică cu ele. Art. 22. Când în urma unei cercetări lo- cale s’ar constata că este în interesul gene- ral, sau al navigațiunel, astuparea unei gârle existente, sau din acelea deschise cu autori- sațiunea ministerului, antreprenorul este da- tor a astupa în parte sau în total acea gârlă, fără nici o pretențiune de despăgubire. In cas când nu începe astuparea în 15 țlile de la însciințarea ce ’i se va face prin primă- rie sau prin agentul domenial respectiv, as- tuparea atunci se va face în comptul sâu și va fi urmărit Ia plata cheltuelei făcută, ca și pentru arendă. Art. 23. Când antreprenorul ar deschide, ori ar astupa verl-un canal sau gârlă, fără autorisațiunea ministerului, este dator a plăti pentru pagubele aduse și a restitui Statului câștigul ce a avut. Atât paguba suferită, cât și câștigul dobândit se vor prețui de un de- legat al ministerului, față cu antreprenorul și autoritatea locală, și se va împlini ca și câșturile arendei. Când însă prin aceste astupări și deschi- deri, făcute cu sau fără autorisațiunea^mi- nisterului, s’ar causa prejudicii și altor per- sone, numai antreprenorul râmâne responsa- bil către cel prejudiciați. Art. 24. Antreprenorul este dator a în- treține și înființa podețele necesare cu apă- rători, peste canaturi, unde ar fi drumuri între comune și trecători pentru paza fron- tierei. Când antreprenorul nu va face la timp po- dețele necesare, ministerul, constatând aba- terea, va avea dreptul a le face în comptul antreprenorului, urmărindu’l la plata chel- tuelei ca și pentru arendă. Art. 25. Antreprenorul este dator a con- strui, cu cheltuiala sa, tdte pichetele pe fron- tieră, pe cari le reclamă trebuința, pentru controlul și supraveghiarea contrabandei de pescărie, cerute de dânsul și încuviințate de autoritățile militare. Fie-care pichet va avea 2 încăperi, de cel puțin 12 metri pătrați fie-care încăpere. Pi- chetul va putea fi construit de lemn și învelit cu stuh, dar în condițiuni cât se pote de igie- nice, fiind apărat de inundare și înzestrat cu mobilierul strict necesar. Art. 26. Ori-ce material lemnos ar trebui antreprenorului pentru închideri, deschideri, astupări, destupări, îngrădiri, podețe, piche- te, .etc., ’l va putea cere și lua din pădurile Statului din apropriare, sub controlul agen- ților silvici al Statului, plătind prețul dupe tarifa stabilită. Tăiarea lemnelor și transpor- tarea lor privesce pe antreprenor. Art. 27. Antreprenorul secțiunel în care । L, 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2397 cad gârlele Dunavățul și Sulimanca, daca ar voi să întreprindă o canalisare sistematică, dupe un plan și devis aprobate de minister, ’i se va acorda la expirarea periodului de aren- dare o despăgubire de 70 la sută din valdrea lucrărilor, dupe ce se va constata, prin dele- gatul ministerului, că lucrările s’au executat întocmai dupe planurile și devisele aprobate, și le va breda în bună stare. Asemenea este dator a ține liberă, pentru comunicarea vaselor pescarilor, gârla Suli- manca, care lâgă Dunavățul prin gârla Gor- neti-Florea cu lacul Dranov. Art. 28. Antreprenorul este dator a res- pecta pe tâtă întinderea șanalului Dunărei disposițiunile regulamentului de navigațiune pe Dunăre și de poliție din porturi, neadu- când nici un obstacol navigațiunel, cursului apel, sau siguranței din porturi, fie prin in- stalațiunl, fie prin uneltele sale de pescuire în ape sau prin așezarea lor pe țărm. Asemenea va respecta zona neutră a lito- ralului fie-cărei ape, ce se obiclnuesce astățll saii care s’ar fixa prin noul legiuiri. Despre modul de pescuire și prohibițiune Art. 29. Este cu desăvîrșire oprit antre- prenorului și pescarilor învoițl de dânsul d’a vâna în apă dulce (Dunăre, bălți, gârle, etc.) ori-ce pesce în timpul de la 1 Iulie până la 1 August. Se exceptă de la acâstă poprire pescele ce cade la gard, pe care antreprenorul este liber a’l ridica în ori-ce timp. In cas de contravențiune, pescarilor li se vor lua instrumentele de autoritatea respec- tivă, prin încheiare de proces-verbal, și nu- mai dupe autorisarea ministerului se vor vinde în folosul Statului ; iar antreprenorul, când va pescui, pentru propriul său compt, se va pedepsi cu o amendă de la 100 până la 1.000 lel,iarășl dupe aprobarea ministerului, con- fiscându-i-se și pescele. Art. 30. Pescuirea este prohibită în tot decursul anului în următârele locuri: 1) La gurile Sulina și S-tu Gheorghe (Ka- drileț), atât în Dunăre, cât și în Mare; în Du- năre pe trei kilometri în susul fluviului, so- cotit de la linia malurilor Mărel și în Mare, pe 5 kilometri înainte de la acâstă linie și un kilometru în drâpta și stânga pe malul Mă- rel, lăsându-se ast-fel tot-d'a-una gura Du- nărei liberă. In cas de contravențiune, cârmacele și câr- ligele puse se vor confisca și scote, fie de că- tre antreprenor, fie de ori-ce autoritate ; 2) La gurile fie-cărul canal ori priva), care conduce din Dunăre în bălți, pe o distanță de 200 m., asemenea și pe lungimea acestor canale de comunicare cu Dunărea ; 3) In porturi unde stau vasele. Art. 31. Este oprită vânarea pescelul cu materii explosibile și otrăvitâre. Asemenea este oprită întrebuințarea instru- mentelor uciZătore, precum: arme de foc, su- lițe și sondole, țepoe de fer ori lemn. Modul de pescuire prin daraban, obicinuit în unele bălți, este de asemenaa cu desăvîr- șire oprit. Topirea inului și a cânepei în apele aren- date este cu desăvîrșire oprită. Art. 32. Antreprenorul nu va putea învoi pescarilor străini din țările limitrofe a băga în bălți năvâde, de cât numai atunci când pescarii indigeni nu ar voi să bage el, sau ar fi loc și pentru dânșii. Asemenea și la așezarea cârmacelor cu câr- lige, pentru prinderea morunului, se va păs- tra o distanță de cel puțin 200 m. între dân- sele. In Dunăre însă se vor așețla ast-fel în cât nici o-dată să coprindă latul Dunărei de la un mal la altul, lăsându-se tot-d’a-una talvegul liber. Despre punerea în posesiune Art. 33. Antreprenorul primesce apele în starea în care se află la punerea sa în pose- siune, fără nici o responsabilitate, sau obli- gațiune din partea ministerului și fără nici un drept de a cere despăgubire sau scăZă- mânt, nici chiar pentru lipsuri de îngrădiri, potmolirl și stricăciuni, provenite din faptul fostului arendaș. Punerea în posesiune se va face de un agent domenial, însoțit de autoritatea admi- nistrativă locală, în cursul celor 15 ^ile dupe confirmarea arendărei, față cu antreprenorul nou și cu cel vechili. In lipsa lor, dacă nn se vor presintă dupe chiămarea ce li se vor face prin primăria respectivă, în termen de 15 țlile de la confirmare, agentul domenial și autoritatea administrativă locală vor procede singuri, încheiând procese-verbale în atâtea exemplare câte părți sunt în causă, și un exemplar va rămâne autoritățel respective, un exemplar se va trimite ministerului; iar câte unul se va da, atât fostului, cât și actualului antreprenor. Prin inventariul de punerea în posesiune se vor constata următârele : 1) Tâte bălțile, lacurile, jepcile, canatu- rile, gârlele ce aparțin antreprenorului, în circumscripțiunea fie-cărei comune, arătân- du-se comun icațiunile fie-căreea și dacă sunt sau nu închise; 2) Ganalurile și gârlele deschise de parti- culari cu învoirea ministerului, specificând pe acele părăsite de un an, și cari dupe art. 2 revin antreprenorului; 3) Podețele, cherhanalele cu ogrăzile lor și cu ori-ce instalațiuni și material de închi- dere, arătându- se starea, coprinsul și valârea fie-căreea. Art, 34. La expirarea contractului, antre- prenorul este dator a preda apele curățite și in bună stare de pescuire, precum și pode- țele, cherhanalele, instalațiunile și ori-ce ma- terial, priimit dupe inventaria. Ori-ce lipsuri le va plăti dupe valârea cu care au fost prețuite în inventariu. Art. 35. Ori-ce construcțiune, îmbunătă- țiri sau adăugiri se vor face de antreprenor în cursul periodului, rămân, la expirarea con- tractului, proprietate a Statului, fără nici un drept de despăgubire sau scățlământ din arendă pentru antreprenor. Pentru construcțiuni cari s au recunoscut de minister ca absolut necesare, și s’aii încu- viințat de minister, dacă s’ar construi de an- treprenor, atunci antreprenorul va obține, Ia expirarea contractului, o despăgubire cu ju- mătate parte din prețul coprins în devis. Acâsta însă numai în condițiunile urmă- târe : 1) Ga construcțiunea să fi fost făcută în conformitate cu un plan și un devis cantita- tiv și estimativ, aprobat de minister înainte de execuțiune; 2) Ga acea construcțiune să fie constatată în bună stare, la expirarea contractului, de către un delegat special al ministerului. In cas de distrugere sau ridicarea acestor construcțiuni și îmbunătățiri, antreprenorul le va plăti dupe valorea cu care au fost esti- mate. Despre plata arendei Art. 36. Arenda de plată este aceea care va resultă la licitațiune și cu care se va fi confirmat dreptul de pescuire. Deosebit de arendă, antreprenorul va plăti ca dări accesorii, pe fie-care an, suma pre- văzută pentru plata gardienilor, socotit a 240 lei de fie-care, și al căror număr s’a fixat prin publicațiunea de arendare, fără ca an- treprenorul să aibă dreptul a cere înființarea lor și fără a’l reclama la serviciul său. I)ecimele județiane și comunale existente și cari s’ar impune, in cursul arendărei, sunt asemenea în sarcina antreprenorului. Repărțirea țlecimelor comunale, cuvenite fie-cărei comune, se va face de către comite- tul permanent al fie-cărul județ, și se vor vărsa, conform acelei repartiții, sau la casie- riile comunale sau se vor consemna la casie- ria generală, pe numele comunelor. Art. 37. Arenda și dările accesorii se vor plăti regulat la 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octom- bre și 1 Ianuarie ale fie-cărul an, la casieria județului în care este situată balta și șanalul arendate; iar Zecimile județiane și comunale se vor achita la termenele și în condițiunile prevăZute prin legile respective pentru acele imposite. Plata se pâte face și la alte casierii, însă numai cu învoirea ministerului. Ori-ce sume se vor adăoga, dupe învoirea cu antreprenorul, pentru beneficiile ce ar avea din autorisarea deschiderel verl-unel gârle ori canal, sau pentru folosința de verl- un canal, ori gârlă deschisă fără autorisare, sau pentru teren ce ’I ar fi necesar la depo- site sau cherhanale, altele de cât cele prevă- Zute în inventariu și de cât acele ce este dator a înființa dupe art. 14, se vor plăti la ace- leași termene și în aceleași condițiuni ca și arenda, începând de la primul căștii! care ur- mâză. Art. 38. Sub nici un cuvânt și nici într’un cas antreprenorul nu pâte suspenda plățile de la termenele fixate prin art. 37. Pentru cașuri de întârZiare, antreprenorul va plăti procente de 7 la sută din Ziua de când urma să se facă plata și până la achitare, cari pro- cente vor curge de drept și fără somațiune sati chiămare în judecată. 2398 MONITORUL OFICIAU 5 Iulie 1892 Depunerea garanției Art. 39'. Pentru asigurarea respectărel și îndeplinire! tutulor obligațiunilor coprinse în condițiunile de față, antreprenorul va de- pune o garanție echivalentă cu jumătate din arenda anuală. Acăstă depunere se va constata prin rece- pisa case! de depuneri, consemnațiuni și eco- nomie, pe care antreprenorul o va încredința ministerului în termen de 15 țlile de la con- firmarea arendei, când ’i se va libera și con- tractul cuvenit, pentru care va achita taxa timbrului și înregistrărel dupe legea respec- tivă. Art. 40. Garanția va fi în numerariu sau efecte publice garantate de Stat, admise pe valârea lor nominală, când acesta resultă din veri-o lege specială, sau, la din contra, pe va- lârea fixată de minister, și se consideră ca aparținând antreprenorului, chiar când nu ar fi depusă de el, ci de o a treia pensână pen- tru dânsul. Efectele eșite la sorți în cursul periodului de arendare se vor preschimba în alte efecte de aceeași valâre și natură, dupe cererea și stăruința antreprenorului; iar în cas când plățile exigibile nu ar fi achitate, se vor re- ține până la achitarea lor. Art. 41. Sumele depuse ca garanție în nu- merariu, au drept la procentele fixate prin legea organică a casei de depuneri, consem- națiuni și economie. Aceste procente, cum și cupânele efectelor depuse ca garanție, se cu- vin antreprenorului și ’i se vor libera dupe cererea ce va adresa ministerului, dacă tâte datoriele sale vor fi achitate până în momen- tul cererei; la din contră, ele se vor incasa de Stat în comptul datoriei. Art. 42. Garanția depusă rămâne anga- giată până la expirarea contractului și nu se va libera de cât atunci când s’a justificat, conform acestor condițiuni, că s’au respec- tat și îndeplinit, de către antreprenor, tâte condițiunile de arendare. Art. 43. Când antreprenorul nu justifică respectarea și îndeplinirea tutulor condițiu- nilor din contract în termen maximum de trei luni de Ia expirarea lui, garanția se va incasa îndată în comptul datoriei ce s’ar constata, de va fi în numerariu; iar de va fi în efecte, se va vinde pe cursul țlilel prin sindicul bur- sei, și valârea lor se va incasa la datorie, dându-se antreprenorului recepisele de În- casare. Rearendarea pe comptul antreprenorului Art. 44. Pentru necompletarea la timp a garanției definitive dupe art. 39 pentru neplata la termenele fixate a câștiurilor aren- dei și dările accesorii, sau pentru neîndepli- nirea întocmai a tutulor obligațiunilor ce sunt puse antreprenorului prin aceste con- dițiuni, ministerul este în drept a scâte imediat în rearendare bălțile, etc. pe comp- tul antreprenorului, fără judecată, soma- țiune, saii altă punere în întârZiare de cât simpla publicare prin Monitorul oficial. Rearendarea se va face prin licitație pu- blică pentru restul periodului, întocmai dupe condițiunile de față, și cu îndatorire pentru adjudecatar de a plăti arenda de la primul câștiu dupe confirmare, când va și intra în posesiune, conform regulilor prevă- țlute prin aceste condițiuni. De la aceeași epocă, contractul vechiului antreprenor se consideră resiliat, fără judecată, nici soma- țiune prealabilă sau punere în întârZiare. Art. 45. Ministerul’și reservă, în mod ab- solut, facultatea dea adjudeca bălțile, etc. pe prețul resultat la prima licitațiune, sau a încerca noul licitațiuni, fără a putea antre- prenorul să ridice veri-o pretențiune în.pri- vința resultatulul, nici chiar când ultima li- citațiune, dupe care s’a confirmat rearenda- rea, ar da un preț inferior. Art. 46. In cas când în timpul ce rămâne de la publicarea arendărel prin Monitor până la intrarea noului antreprenor în posesiune, vechiul antreprenor ar părăsi apele ce ’I au fost arendate, precum și în cașul când prima licitațiune n’ar fi dat un resultat satisfă- cător, fie din lipsă de concurenți, fie că prețul nu s’a aprobat, conform facultățel de la art. 45 și dacă până la rearendare, dupe noul licitațiuni, drepturile Statului ar putea fi compromise, ministerul va avea dreptul să scâtă pe vechiul antreprenor din posesiune și să caute bălțile, etc. pe soco- tâla lui, fără ca el să pâtă ridica veri-o pretențiune în privința modulul căutărel și resultatelor exploatărel. Art. 47. In cas de spor peste vechia arendă, prin rearendare, sau prin căutarea bălților, etc. de către minister, diferință, în plus, va rămâne în folosul Statului, fără drept de pretențiune din partea antrepreno- rului deposedat. In cas însă de a fi deficit dupe rearendare, antreprenorul deposedat este răspunZător de el, calculat pe toțî anii, până la finele contractului, cu începere din Ziua primului câștiu dupe confirmarea rea- rendărel. In cas de deficit, dupe căutarea bălților, etc. de către Stat, vechiul antreprenor nu va fi răspunZător de cât de 30 la sută din arenda anuală, calculat pe toțî anii, începând chiar din anul când s’a făcut deposedarea, până la finele periodului. Deficitul constatat, dupe acest articol, asupra vechiului antreprenor, se va împlini de la densul, prin aceleași miZ- lâce și cu aceleași procente ca și pentru cele- alte sume ce ar datora până la deposedare. Art. 48. Pentru neîndeplinirea ori-căreea din obligațiunile prevăZute în condițiunile de față, antreprenorul este de o potrivă răspun- Zător ca și pentru plata câștiurilor, doben- Zilor, deficitul și ori-ce alte sume ar mal da- tora, resultând din contract, atât cu garanția depusă, cât și cu ori-ce altă avere a sa. Urmărirea și încasarea sumelor datorite dupe aceste condițiuni se vor face prin apli- carea legei de urmărire. Art. 49. Ori-ce sarcine, obligațiuni saii stipulațiuni, fără deosebire, coprinse în aceste condițiuni, sunt de îndată executorii, | fără judecată sau somațiune, ori punere în । ÎntârZiare, considerându-se antreprenorul > pus În întârZiare prin singurul fapt al expi- rărel termenelor fixate, sau al netndeplinirel obligațiunilor contractate. Art. 50. Antreprenorul nu va putea, în nici un cas, intenta proces ministerului pen- tru ori-ce causă, isvorând din contractul săii, până ce nu va plăti mal ântâiă tâte sumele ce ar datora Statului în virtutea condițiuni- lor de față. Art. 51. Antreprenorul ia asupră’șl tâte cașurile de forță majoră și fortuite, ordinare sau extraordinare, prevăZute sau neprevă- Zute, fără drept de a cere resiliarea contrac- tului, sau de despăgubire, sau de scădere din arendă, afară numai de cașul de devastațiune prin resbel, constatat că a urmat în localita- tea unde sunt apele arendate. Art. 52. Atât arenda, cât și ori-ce alte da- torii ce decurg din contract sunt indivisibile; ele se pot reclama în întregul lor de la fie- care din antreprenori, când contractul ar fi făcut cu mal mulți, și de la fie-care din mo- ștenitorii antreprenorului, în cas de înceta- rea acestuia din viâță. Art. 53. In cas când este numai un antre- prenor, încetarea lui din viâță dă facultatea de a resilia contractul, atât ministerului, cât și moștenitorilor, cel puțin cu 6 luni înainte de expirarea anului de arendă în care a avut loc decedarea antreprenorului, și cu îndato- rire. pentru moștenitori, de a avea achitate tâte datoriile provenind din contractul de arendare. Declarația de resiliare din partea moșteni- torilor trebue să fie colectivă și făcută direct ministerului prin act autentificat de tribunal; iar aceea din partea ministerului, către mo- ștenitori, se va face lor, fără a fi nevoie a se arăta numele și numărul lor, la domiciliul decedatului antreprenor, prin agenții judecă- torescl de pe lângă tribunalul unde s’a des- chis succesiunea, publicându-se și prin Mo- nitor. Art. 54. Antreprenorul este oprit a ceda drepturile sale dupe contract și a subarenda exclusiv unuia sau mal multora, tâte sau parte din apele arendate, afară numai de ca- șurile prevăZute la art.... Ori-ce asociațiune, în urma confirmărel arendărel, nu o pâte face antreprenorul cu privire la exploatarea apelor arendate, fără scirea și consimțimântul ministerului, și, în cas de consimțire, antreprenorul nu scapă de nici una din obligațiunile personale, luate către Stat prin condițiunile de față; iar aso- ciatul devine solidar răspunZător către Stat, când antreprenorul s’ar constata insolvabil. Art. 55. In cas de neînțelegere sati procese între antreprenor și pescari, relative la mo- dul exercitare! de către dânsul a dreptului sâd de exploatare a bălților, etc. arendate, ministerul nu va putea fi chiămat, de nici una din părți, la veri-o răspundere directă sau în garanție. Ministerul ’și reservă, însă, dreptul d’a interveni în causă când va găsi că, prin mo- dul cum antreprenorul ’și exercită dreptul de exploatare, se aduce veri-o vătămare sati amenințare drepturilor și intereselor pro- prietățel. Art. 56, In cașuri de abateri de la condi- 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2399 țiunile de față, din partea antreprenorului, a âmenilor aflațl în serviciul săil, ori a acelor învoițl sad îngăduiți de el de a pescui, mi- nisterul este în drept a constata faptul și dauna, prin agenții săi, față cu antreprenorul, și a’l urmări la plata despăgubirel dupe le- gea de urmărire, fără nici o altă judecată. Lipsa antreprenorului de la constatare, când a fost chemat formal prin primăria respec- tivă, nu invalidâză lucrarea făcută de agenții rânduițl de minister. Art. 57, Ori-ce acte săvîrșite de antre- prenor în contra disposițiunilor art, 54, pen- tru Stat sunt nule și neavenite, putând a opri pe cale administrativă ori-ce executare în coprinsul apelor arendate. Art. 58. Domiciliul legal al antrepreno- rului, pentru tot ce se atinge direct saii in- direct de obligațiunile prevădute prin con- dițiunile de față, este la reședința județulu f în cari sunt situate apele arendate. Disposițiuni generale Art. 59. Asupra terenului inundabil de ' pe marginea Dunărei, și care teren este deja vîndut în loturi locuitorilor mărginași, antre- prenorul n’are nici un drept de pescuire și de percepere de taxe de pescuit, acel teren fiind proprietatea posesorilor lui. Art. 60. Antreprenorul represintă, în loca- litate, interesele proprietățel și este răspun- zător de ori-ce daune s’ar constata pe cale administrativă, față cu dânsul, că ar proveni din neîndeplinirea sarcinelor ce’I sunt puse în acăstă privință prin condițiunile de față. Art. 61. Antreprenorul este dator a îngriji și a denunța de îndată, sub psdâpsă de răs- pundere pentru daune interese, ministerului domenielor sau agenților săi și advocaților săi și advocaților publici din localitate, oii-ce călcare de hotare, ori-ce atingere s’ar aduce drepturilor proprietățel și ori-ce daune saii stricăciuni ar amenința saii ar vătăma.drep- turile sau interesele Statului. Tot-d’o-dată el este dator, în cas de în- cercare de călcare de hotare saii atingere a drepturilor proprietățel^ să respingă pe făp- tuitori, cu tdte miZlocele de cari dispune, fă- când a se constata faptul de autoritatea lo- cală și raportând ministerului, cel mal târZiii în termen de 3 țlile de la săvîrșire, dacă nu mal înainte. Art. 62. Antreprenorul este dator a da ministerului saii delegaților săi ori-ce sciințe relative la pescuirea ce ține, și pdte propune însuși ori-ce măsuri ar crede necesare de luat, fără însă ca prin acăsta ministerul să fie obligat a le aproba. Art. 63. La cas de procese, anchete locale sau alte lucrări la fața locului, antreprenorul este obligat a da tot concursul său pentru apărarea intereselor proprietățel saii termi- narea lucrăreî ce se face, asistând însuși saii prin delegați, adunând sciințele saii martorii necesari, dând, într’un cuvânt, tot ajutorul pentru apărarea drepturilor și intereselor Statului. Art. 64. Antreprenorul este dator a face să se depună exemplare de pe aceste condi- țiunl, la fie-care comună, de către pescari și în tâte localitățile unde are cherhanale. Ele vor fi lipite pe păreți, ast-fel ca pes- carii să le pâtă avea în vedere ori când. Condițiune specială pentru balta Cochirleni Pentru balta Cochirleni, fiind depus în Cameră un proiect de lege pentru vînZarea el locuitorilor comunei Cochirleni, contractul de arendare, in cât privesce acâstă baltă, se va considera de drept resiliat, fără soma- țiune, punere în întârZiare și judecată, prin singurul fapt al votărel și promulgărel ace- lei legi și din Z*ua acelei promulgări; iar arendașul nu va avea drept a ridica nici o pretențiune din acâstă resiliare, fie de des- păgubire, fie de scădere din arendă. 230 — Se publică spre cunoscința generală că, în Ziua de 13 August 1892, ora 1 p. m., se va ține licitațiune publică orală, în localul ministerului, calea Victoriei No. 103, pentru arendarea pe un period de 5 ani, începător de la 23 Aprilie 1893 până la 23 Aprilie 1898, a șanalulul Dunărei, partea stângă, distanțele enumărate în tabloul de la vale. Arendarea se va face conform cu regula- mentul de licitațiuni publicat în Monitorul oficial No. 202 de la 13 Decembre 1891, a- fară de art. 14, 15 și 16 relative la supra- ofertare, cari sunt anulate, cum și cu condi- țiunile generale de arendare mal jos inse- rate. Garanția provisorie, ce trebue a se depune de către concurenți pentru a putea să lici- teze, va consista în numerariu sau efecte pu- blice garantate de Stat și va fi în suma ce se indică la fie-care distanță. No. 34.503. 3,10a. 1892, Iulie 2. Tabloti de părțile din șanalul Dunărei cari se scot tn licitațiune tn (Jiua de 13 August 1892 pen- tru arendarea pe periodul 1893—1898. Județul Brăila 1. Șanalul Dunărei, partea stângă, de la Gura-Siretulul până la Gura-Ialomițel. Se arendăză și cu 3 pădurari. Garanția provi- sorie, ce trebue depusă, lei 2.525. Județul Ialomița 2. Șanalul Dunărei, partea stângă, de la Gura-Botulul până la Gura-Ialomițel. Se a- rendăză și cu 2 pădurari. Garanția proviso- rie, ce trebue depusă, lei 1.800. Județul Teleorman 3. Partea stângă a șanalulul despre dome- niul Turnu, începând de la hotarul din sus al moșiei Năsturelu și oprindu-se la Gura- Oltulul. Se arendăză și cu 4 pădurari. Ga- ranția provisorie, ce trebue depusă, lei 200. Județul Vlașca 4. Partea stângă a șanalulul despre dome- niul Giurgiu, începând de la Gura-Argeșu- lui și oprindu-se la hotarul din sus al moșiei Năsturelu. Se arendăză și cu 10 pădurari. Garanția provisorie, ce trebue depusă, lei 450. CONDIȚIUNI GENERALE pentru arendarea șanalulul Dunărei de pe partea stângă împreună cu ostrâvelo aflate pe densul Art. 1. Venitul șanalulul Dunărei de pe partea stângă, împreună cu oști ovele ce cad în coprinsul lui, se arendăză pe distanțe, ast- fel cum sunt publicate de minister și dupe cum se cunosc și se posedă de Stat. Nu intră în arendare pădurile saiî părțile de păduri ce s’ar afla în ostrâve, asupra că- rora Statul ’și reservă dreptul exclusiv de a le exploata deosebit, afară de stipulațiuni contrarii. Art. 2. Arendașul priimesce șanalul cu os- trovele ce ’i aparțin în starea în care se .va afla la punerea sa în posesie, fără nici o res- ponsabilitate saiî obligațiune din partea mi- nisterului și fără nici un drept de a cere veri-o despăgubire saiî scăZemânt din aren- dă, nici chiar pentru lipsurile saiî stricăciu- nile provenite din faptul fostului arendaș. Art. 3. Punerea arendașului în posesiune se va face de către autoritățile administrative locale, dupe ordinele ministerului, în cursul celor trei Zile ce preced expirarea termenu- lui arendărel, fiind datori, atât noul, cât și ve- chiul arendaș a fi față, dupe chiămările ce li se vor face, la acâstă punere în posesiune, care se va constata prin dresare de proces- verbal, când se va încheia și cuvenitul inven- tar de construcțiunile și îmbunătățirile ce s’ar afla pe șanal cu ostrovele ce ’i aparțin. Lipsa unuia și a altuia dintre ei nu va împedica efectuarea punere! în posesiune și facerea inventariulul. Art. 4. O-dată șanalul, cu ostrovele ce ’I aparțin, priimit sau predat, și procesul-verbal cu inventariul respectiv întocmit, arendașul devine răspundător de dânsul chiar și în ca- ^ul când el n’ar fi asistat la facerea lor sau nu le-ar fi subscris. Tiirburările de posesiune, fie de fapt, fie de drept, nu daîî arendașului drept la nici o despăgubire, ori-care ar fi intervalul cât ar dura ele, rămânând arendașul obligat a se conforma întocmai disposițiunilor alin. II de la art. 21 din condițiunile de față. Art. 5. Prețul arendărel este acel ce va fi resultat la licitațiune și cu care se va fi con- firmat șanalul cu ostrovele ce ’i aparțin asu- pra arendașului adjudecatar. Art. 6. Arenda, ast-fel fixată, se răspunde de arendași în patru câșliurl de o potrivă : la 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 30 De- cembre în fie-care an. Plata.se va face regu- lat la casieria județului în care este situat șanalul cu ostrovele ce ’i aparțin. Numai cu autorisația ministerului se va putea face plata la casieria centrală sau la altă casierie. Art. 7. Pe lângă prețul arendei, arenda- șul va plăti deosebit tâte dările județiane și comunale asupra proprietățel. Art. 8. Afară de acestea, arendașul va mai plăti sumele necesare pentru lâfa pădurarilor. Numărul acestora se va determina pentru fie-care distanță de șanal cu ostrâvele ce .’I aparțin, prin anunciul cu care se va face cu- 2400 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 1892 noscut Ziua licitărel lor; lâfa unul pădurar va fi de câte 240 lei pe an. Numirea pădurarilor se va face de către minister. El depind numai de agenții minis- terului fără ca arendașul să ’I potă întrebu- ința în serviciul său propriu. Art. 9. Plata sumelor datorite de arendaș pentru pădurari se va răspunde în părți de o potrivă și de o-dată cu arenda la casieria județului. Arendașul nu se pâte nici într’un cas apăra de plata hotărîtă pentru numărul total al pădurarilor, fixați prin publicațiune, nici chiar pentru cuvântul că aceștia nu s’au aflat în ființă în numărul prevăzut sa ti într’un in- terval âre-care. Art. 10. Sumele ce arendașul este dator a plăti, dupe cum mal jos se specifică, pen- tru dări comunale sau județiane și pădurari, sunt considerate ca făcănd parte din prețul arendei și, prin urmare, supuse la tâte regu- lile și disposițiile relative la plata acesteea. Art. 11. Sub nici un cuvânt și nici într’un cas arendașul nu pâte suspenda plata arendei saii a dărilor accesorii mal sus prevăzute. Art. 12. La cas de a nu răspunde, la ter- menile fixate, câștiurile arendei saii dările accesorii, sumele întârziate se vor împlini prin aplicarea legei de urmărire, din produc- tele, vitele, mobilele, instrumentele și orl-ce altă avere s’ar afla pe șanal și în ostrâve. Dacă averea sechestrată pe șanal și în os- trâve n’ar părea ministerului îndestulătdre spre a asigura plata sumelor datorite, urmă- rirea se va întinde și asupra orl-cărel alte averi a arendașului, conform aceleeași legi, având ministerul tot o-dată dreptul de a in- casa sati a pune în vînZare garanția depusă, fără judecată, somațiune sau comandament prealabil și fără nici o altă formalitate sau încunosciințare. Art. 13. Pentru orl-ce sume datorite Sta- tului și neachitate la termenele stipulate, arendașul va răspunde, din Ziua când urma a face plata până la achitare, procentele de 7 la sută, cari vor curge de drept, fără so- mațiune saii cerere în judecată. Art. 14. Arendașul va avea drept, în vir- tutea contractului săâ, să se folosăscă de tâte veniturile șanalulul și ostrâvelor ce ’i sunt arendate, afară de restricțiunile și opririle anume determinate prin condițiunile de față. El este dator să îngrijăscă și să exploateze, ca un bun proprietar, partea șanalulul cu ostrâvele arendate, ferindu-se, în orl-ce îm- pregiurare, de tot ceea ce ar putea vătăma saii micșora valdrea fondului. Art. 15. Arendașul va avea dreptul a vâna pesce în partea Dunărei de pe malul stâng, pe tâtă lungimea distanței arendată, precum și în bălțile ce vor fi în ostrâvele din acea distanță, potrivit cu regulile strejuirel, fără însă a opri pe locuitorii din comunele de pe malul stâng al Dunărei d’a prinde pesce cu undița sau cu cartage pentru trebuințele lor casnice, fie din Dunăre, fie din bălți. Vânarea de către locuitori cu năvdde, cârlige sau alte unelte pentru speculație este oprită, acest drept aparținând exclusiv arendașului. Arendașul safi âmenil săi vor fi liberi să vâneze pesce cu uneltele usitate, fără însă să le fie permis a înființa garduri sau gărdurele în Dunăre, cari să aducă împedicare naviga- țiunei. Este de asemenea absolut interZis vâ- narea pescelui de către arendaș sau âmenii săi cu substanțe otrăvitâre de ori-ce fel. Pentru locurile trebuitâre la clădirea de coșare pe proprietățile străine în trebuința vânărel pescelui, arendașul se va învoi osebit cu proprietarii acelor locuri. Art. 16. Arendașul are dreptul de a se folosi prin cosire de fân, trestie, stuf și pa- pură, produse ale ostrâvelor șanalului. Asemenea are dreptul de a introduce vite la păsciune în pădurile de baltă cari au o etate mai mare de 5 ani, cum și în acelea exploatate în scaun. Art. 17. Dacă se va constata că s’a făcut veri-o tăiare neautorisată, în pădure, fie de arendaș, fie de âmenil aflațl în serviciul său, arendașul este obligat ca, îndată dupe constatarea ce se va face de agenții prevăZuțl de codul silvic, să plătâscă, fără judecată, nici somațiune, valârea înduoită a lemnelor ce se vor constata tăiate, dupe prețr rile fixate prin tariful anexat la codicele silvic. Art. 18. In cas de a fi date sau a se da în exploatare pădurile din ostrâvele ce cad în coprinsul șanalulul arendat, în cursul terme- nului din acest contract, arendașul nu va pu- tea cere nici un fel de despăgubire pentru micele prejudicii de trecere sau altele ce se pot causa cu ocasiunea acestei tăiări, sad pen- tru cârciumile ce va voi să înființeze exploa- tatorul în interiorul pădurel. Antreprenorul, care va exploata pădurea din ostrâvele de pe șanal, va avea dreptul de a așeZa lemne în poenile din ostrâve de lai Octombre la 1 Aprilie. Art. 19. Stuful ce va trebui serviciului public militar saii civil pentru diferite tre- buințe pe linia Dunărei, precum și pentru pichetele de pe frontiere și alte trebuițe, se va lua din ostrâvele șanalulul, fără ca antre- prenorul să aibă dreptul, a pretinde veri-o plată. Art. 20. Pe lângă ostrâvele Statului as- tăZi existente, ori câte se vor mal forma în partea stângă a Dunărei, pe distanta aren- dată, vor fi în folosul arendașului. In cașul când verl-unele din ostrâvele, asiăZI existente, vor dispare, arendașul nu va avea nici un drept de despăgubire sau scăZ^mânt din arendă. Art. 21. Arendașul represintă la șanalul arendat interesele proprietăței și este dator să le caute și să le apere ca un bun proprie- tar; este răspunZător’ de orl-ce daune prove- nite din neîndeplinirea sarcinelor ce ’i sunt puse în acăstă privință. Art. 22. Este dator a denunța ministeru- lui sau agenților săi speciali orl-ce atingere s’ar aduce dreptului proprietăței și orl-ce daune saii stricăciuni ar amenința saii ar vă- tăma interesele și averea Statului pe șanalul arendat. In cas de tentative de călcare, arendașul este dator a respinge pe făptuitori prin tâte miZlâcele de cari va dispune, făcând a se con- stata faptul prin proces-verbal încheiat de autoritățile locale și să raporteze cașul în ter- men de 3 Zile advocatului public respectiv, prevenind în același timp și pe minister. Art. 23. Este asemenea dator a da minis- terului sau agenților săi orl-ce sciințe rela- tive la șanalul ce ține în arendă și va pro- pune însuși ministerului orl-ce măsuri ar crede folositâre de luat pentru îmbunătățirea șanalulul. Art. 24. La cas de procese, anchete locale sau alte lucrări la fața locului, arendașul este obligat a da concursul său în sprijinul inte- reselor proprietăței sau lucrărel ce se face, asistând însuși sau prin delegați, adunând sciințele sau martorii necesari, dând, într’un cuvânt, tot ajutorul pentru aprăarea dreptu- rilor și intereselor șanalulul ce ’I este arendat. Art. 25. Orl-ce construcțiuni, îmbunătă- țiri saiî adăogiri se vor face de arendaș, ră- mân la expirarea contractului proprietatea Statului, fără nici un drept de despăgubire pentru arendaș. Art. 26. Pentru asigurarea îndeplinirel și paza obligațiunilor coprinse în condițiunile de față, arendașul va depune la minister o garanție echivalentă cu jumătatea prețului a- rendei unui an. Acâstă depunere se va con- stata prin recepisa casei de depuneri și con- semnațiunî, pe care arendașul o va remite mi- nisterului, împreună și cu recepisa casieriei respective, constatând plata taxei timbrului, conform legei speciale, când ’i se va libera și contractul cuvenit. Art. 27. Garanția nu pâte fi de cât în nu- merariu sau în efecte publice garantate de Stat, admise pe valârea nominală când acâs- ta resultă din veri-o lege specială, saiî la din contră pe valârea fixată de minister și o con- sideră ca aparținând arendașului, chiar când n’ar fi depusă de el Însuși, ci de o a treia per- sână pentru dânsul. Art. 28. Sumele depuse ca garanție în nu- ' merarid vor avea drept la procentele fixate prin legea organică a casei de depuneri și consemnațiuni. Aceste procente, cum și cupânele exigibile ale efectelor depuse ca garanție, se cuvin a- rendașului și ’i se vor libera la cererea sa, a- dresată ministerului, dacă tâte datoriile sale vor fi achitate până în momentul cererel; la din contră, ele se vorincasade Stat în comp- tul datoriei. Art. 29. Garanția depusă rămâne anga- giată până la expirarea contractului și înde- plinirea de către arendaș a tutulor condițiu- nilor arendărel. Art. 30. Cănd arendașul se va pune în ca- șul de urmărirea garanției, ea se va putea incasa de îndată în comptul datoriei de va fi în numerariu, iar de va fi în efecte dupe ce se va vinde prin sindicatul bursei, saiî direct de minister, pe cursul Zile*- Art. 31. La expirarea periodului de aren- dare, garanția nu se va libera până ce aren- dașul nu va fi predat șanalul cu ostrâvele în condițiele fixate și nu va fi justificat îndepli- nirea tutulor obligațiunilor sale. Art. 32. La expirarea contractului aren- dașul este dator, cu 3 ZUe înainte, a preda șanalul cu ostrâvele în posesia noului aren- 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2401 daș, d’impreună cu construcțiunile ce s’ar afla, dupe un inventaria descriptiv și estimativ. Predarea se va face față cu un delegat al ministerului, cu noul și vechiul arendaș ; cu care ocasiune se va constata dacă ve- chiul arendaș s’a conformat tutulor obli- gațiunilor ce ’i sunt impuse prin condițiu- nile de față. Art. 33. Pentru ori-ce lipsuri, stricăciuni saii neîndeplinirl a verl-unel obligațiuni pre- văzută prin condițiunile de față, se va face imediat estimația de către delegatul ministe- rului împreună cu ambii arendași. Lipsa ve- chiului arendaș de la acăstă constatare saii nevoința lui de a lua parte și a subscrie actele de constatare și estimare, nu va îm- pedica facerea lor de către delegatul minis- terului. Pentru valdrea datorită se va ur- mări, pe lângă garanție, și ori-ce altă avere a vechiului arendaș, ori-unde ar fi situată. Dacă noul arendaș va declara că ia asu- prăși tote obbgațiunile neîndeplinite șah va- ldrea prejudicielor suferite de Stat, vechiul arendaș va fi considerat ca liberat către mi- nister, de ori-ce răspundere, în acăstă pri- vință. Art. 34. Pentru neîndeplinirea la timp a garanției definitive, saii în cursul contractu- lui pentru neplata la termenele fixate a câș- tiurilor arendei și celor-alte dări stipulate, sau pentru neîndeplinirea obligațiunilor pre- văzute în condițiele de față, ministerul are dreptul să pună imediat șanalul în rearen- dare pe comptul arendașului fără judecată, somațiune prealabilă, sau altă punere în întâr- Ziere, de cât simpla publicare prin Monito- rul oficial a licitațiunei pentru rearendare. Art. 35. Rearendarea se va face pentru restul periodului, întocmai dupe condițiunile de față, și cu obligație pentru adjudecatar de a plăti prețul arendei cu începere de la 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 30 Decem- bre, care urmăză dupe confirmare, când va intra și în posesiune, conform regulelor pre- văZute prin aceste condițiuni. De la aceeași epocă contractul vechiului arendaș se consideră resiliat fără judecată, nici somațiune prealabilă saiî punere în în- târZiare. In cas când, în timpul ce rămâne până la intrarea noului arendaș în posesiune, vechiul arendaș ar părăsi șanalul arendat, ministerul va avea dreptul a căuta pe socotâlă aces- tuia, fără ca el să potă ridica veri-o preten- țiune în privința modulul și resultatele ex- ploalărei. Art. 36. Ministerul ’și reservă, într’un mod absolut, facultatea de a confirma sau nu pre- țul resultat la licitație, saiî de a încerca o nouă licitație, fără a putea arendașul să ri- dice veri-o pretențiune în privința resultatu- lui, nici chiar în cașul când o nouă licitație ar da un preț inferior. La cas de un spor peste arenda veche, di- ferența în plus va fi în folosul Statului. Art. 37. Arendașul deposedat este răspun- Zător de deficitul resultat din rearendare, calculat pe toți anii până la finele contrac- tului, cu începere din Ziua confirmărel rea- rendărei, de când va curge și dobânda la suma totală până la achitare. Acâstă sumă totală, imediat exigibilă, se va împlini de la arendaș împreună cu dobân- Zile, în același mod și prin aceleași miZloce ca și prețul arendărei. Art. 38. Dacă prima licitațiune nu va fi dat un resultat satisfăcător, fie din lipsă de concurențl, fie că ministerul nu ar fi apro- bat prețurile oferite, și dacă prin înlârZiarea unei noui licitațiunl ministerul ar găsi că drepturile Statului ar putea fi compromise, el este în drept, apreciind singur risicul, să deposedeze imediat pe arendaș și să ia șana- lul pe sâma sa. Din acest moment contractul este resiliat de drept, fără judecată, nici somațiune sau punere în întârZiare. Deficitul ce cade în sarcina arendașului este fixat la suma de 30 la sută din arendă, împlinindu-se dupe re- gulele stabilite în aceste condițiuni. In cașul când șanalul ar fi din nou scos în rearendare, acâstă rearendare se va putea face și pe un nou period; iar deficit de va fi, va privi pe vechiul arendaș numai pentru timpul ce ar rămâne până la completarea pe- riodului său de arendare. Art. 39. Asupra morilor sau blilor așe- Zate saii ce s’ar mai așeZa pe Dunăre la ori- ce punct, cu autorisațiunea ministerului, arendașul nu va avea nici un drept și sub nici un cuvânt nu se va putea opune Ia așe- Zarea lor pe Dunăre. Venitul acestor mori și băi se va incasa direct de Stat îu profitul său exclusiv. Art. 40. Ministerul are dreptul de a ins- pecta, prin agenții sau delegații săi, șanalul arendat și de a se încredința de aplicarea și executarea condițiunilor de față, fără ca tri- mișii săi să potă interveni în nici un chip în afacerile arendașului. Art. 4L Arendașul, pentru neîndeplini- rea ori-cărei din obligațiunile prevăZute în condițiunile de față, este de o potrivă răspun- Zător ca și pentru plata câștiurilor arendei saii dărilor accesorii, cu întrâga sa avere, și acâsta supusă fără osebire legei de urmărire. Art. 42. Ori-ce sarcine, obligațiuni saiî stipulațiuni, fără deosebire, coprinse în aceste condițiuni, sunt executorii imediat fără ju- decată, comandament saiî somațiune preala- bilă, considerându-se arendașul pus în În- târZiare prin simplul fapt al expirărel ter- menelor fixate și a neîndeplinirel obligațiu- nilor contractate. Art. 43. Arendașul nu va putea, nici în- tr’un cas, să intenteze proces ministerului pentru veri-ce cause decurgând din contrac- tul săă, până ce nu va plăti mai ântâiiî tâte sumele ce ar datora Statului în virtutea con- dițiunilor de față. Câștigând arendașul, Statul va înapoia banii răspunși pe nedrept, conform disposi- țiunilor sentinței definitive și în marginile legilor financiare. Art. 44. Arendașul ia asupră-șl tote ca- șurile de forță majoră și fortuite, ordinare saiî extraordinare, prevăZute sau neprevă- Zute, fără drept de resiliare saiî despăgubiri ori scăZâmânt din arendă, afară de cașul de devastațiune prin resbel, urmat pe distanța șanalului arendat și afară de alte stipula- țiuni contrarii, expres determinate prin con- dițiunile de față. Art. 45. Atât arenda, cât și alte datorii ce decurg din contract, sunt stipulate indivisi- bile; în consecință, ele se pot reclama în în- tregul lor de la fie-care din arendași, când contractul ar fi făcut cu mal mulți, și de la fie-care din moștenitorii arendașului in cas de încetare din viâță a acestuia. Art. 46. In cas când nu este de cât un singur arendaș, încetarea din viâță dă atât ministerului cât și moștenitorilor facultatea de a resilia contractul, cu condițiune ca acâstă resiliare să fie comunicată ministerului cu 6 luni înainte de expirarea anului de arendare în care a decedat arendașul și cu îndatorire, pen- tru moștenitori, de a avea achitate tâte da- toriile provenind din contractul de arendare. Declarațiunea de resiliare, din partea moș- tenitorilor, trebue a fi colectivă și făcută di- rect ministerului, prin act autentificat de tribunal; iar cea din partea ministerului, că- tre moștenitori, se va face lor, fără a fi ne- voe de a se arăta numele și numărul lor la domiciliul decedatului arendaș prin agenții judecătoresc! de pe lângă tribunalul unde s’a deschis succesiunea, publicându-se și prin Monitor. Art. 47. Cesiunea contractului din partea arendașului nu se va putea admite în nici un cas și sub nici un cuvânt. Subarendarea, fie în total, fie în parte, privesce numai pe arendaș și nu se recunâsce în nici un cas de către minister. Art. 48. Domiciliul legal al arendașului, pentru tot ceea ce se va atinge direct sau in- direct de obligațiunile prevăZute prin con- tractul de față, va fi cel declarat de adjude- catar în Ziua licitațiunel. Art. 49. Arendașul, aparținând veri-unei din protecțiunile străine, nu pâte nici o-dată invoca calitatea sa de străin, în ceea ce pri- vesce obligațiunile ce ’și a luat prin contrac- tul de arendare. Pentru îndeplinirea acestor obligațiuni, precum și pentru ori-ce alt diferend relativ la condițiunile arendărei, este supus legilor țărei și jurisdicțiunel exclusive a tribunale- lor pământene. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Ziua de 24 August 1892, orele 11 di- minâța, seva ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturel județului Botoșani, pentru vînZarea bunurilor arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta la acea Zi și ol'ă, în localul pre- fecturei acelui județ, pregătiți de garanția arătată în dreptul bunului, cunoscând că supraofertă nu se primesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, prețul bunului resultat la licitațiune se va răspunde de adjudecatar în termen de o lună de Zile, calculat de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial. 1. Locul pe care a fost hanul, în formă de 2402 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 1892 dughiană, cu o pivniță boltită, în întindere suprafața totală ca de 1.802 m. p., situat în urbea Botoșani, strada Târgul-Vitelor, cuar- talul IV, No. 142, fost pendinte de monas- tirea Popăuți; și învecinat la Nord cu strada Ștefan-cel-Mare, la Sud cu locul Iul I. Cra- mer, la Vest cu strada Mihaiti-Bravul și la Est cu strada Hanurilor; neînchiriat; garan- ția lei 100. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.000. 2. Via în stare de păragină, cu mal mulțl pomi roditori, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 842 m. p., situată în uibea Botoșani, spre rohatca Curtescilor, fostă pen- dinte de monastirea Agafton; și învecinată la Nord-Vest cu via lui Hainaru și la Sud-Est cu locul lui Costache Făgădău și via armen- ceî Hapeta; arendată cu moșia lucongiură- târea-Monastirel-Agafton, pe periodul 1888 până la 1893; garanția lei 60. Acest bun, vîndut la licitația de la 25 August 1885 cu lei 600, D-lui Ion lonescu, se revinde pe comptul D-sale pentru că nu a achitat prețul și taxele de timbru și înre- gistrare. 3. Locul pe care a fost hanul, desființat prin incendiu, cu un beciu cu duoă despăr- țituri, boltit în piatră, donat de repausatul C. Rosetti, în întindere suprafața tptală ca de 2.145 m. p., situat în urbea Botoșani, strada Târgul-Vitelor, cuartalul III, fost pen- dinte de monastirea Vorona; și învecinat Ia Nord și Est cu strada Târgul-Vitelor, ce ’I țlice și Mihaiu-Viteazul, și cu strada Hanul- Suliței, la Vest și Sud cu casa văduvei lui losif Făinaru, cu un loc sterp, cu scola ebreiască și cu strada Hanurilor, vis-â-vis de Hanul-Su- liței; neînchiriat; garanția Iei 800. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 8.000. 4. Locul pe care a fost dughenele, des- ființate prin incendii!, cu o casă pe el cu duoă odăi, ruinate, vis-â-vis de Meer Sleidinger, în întindere suprafața totală ca de 4 arii, 60 de centiariî, situat în urbea Botoșani, strada Petru-Rareș sub No. 944, 945, 946, și 947 (acum 1.218), fost pendinte de monastirea Popăuți; și învecinat la Nord cu strada Petru-Rareș, la Sud cu Lupu sin Sulem, la Est cu strada Vărăriel și la Vest cu Mendel Haim Țigler; închiriat de la 23 Aprilie 1892 și până la 23 Aprilie 1895 cu lei 215 anual; garanția lei 430. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de Iei 6.040. 5. Locul viran de alăturea cu binaua lui I. Petcu spre Lipschi, în întindere suprafața totală ca de 11 arii, 68 centiariî, din cari ca 3 arii, 36 centiariî sunt încălcate, situat în urbea Botoșani, fost pendinte de monastirea Popăuți; și învecinat la Nord-Vest cu Costa- che Neacșu și V. G. Bogza, la Sud cu Anica Vătășița (I. Petcu) și la Est cu drumul Lip- schi prin o rîpă; neînchiriat; garanția lei 27. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 270. 6. Locul viran de alături cu Marcu Hara- bagiu, în întindere suprafața totală ca de 17 arii, 64 centiariî, situat în urbea Boto- șani, suburbia Calicimea, cuartalul IV, fost pendinte de monastirea Popăuți; și învecinat la Nord cu Costache Covasă, la Sud cu Moise Surolo, la Est cu Marcu sin Ițic Harabagiu prin drumul la Lipschi și la Vest cu locul viran și o rîpă; neînchiriat; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 100. 7. Locul viran de lângă Zeindel sinFroim, în întindere suprafața totală ca de 6 arii, 51 centiariî, situat în urbea Botoșani, suburbia Calicimea, fost pendinte de monastirea Po- păuți; și învecinat la Nord cu grădina Lip- schi, la Sud cu Hana Herșcu Leiser, la Est cu Șloim Țapu și la Vest cu Ilie N. Chirilă; neînchiriat; garanția lei 20. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 200. 8. Locul viran de alături cu Toader Bru- taru, în întindere suprafața totală ca de 3 arii, 85 centiariî, situat în urbea Botoșani, fost pendinte de monastirea Popăuți; și înve- cinat la Nord cu Tudor Brutaru (Formagiu), Ia Sud cu V. Ungureanu, la Est cu Marin Chițoiu și la Vest cu Petre Damian; neîn- chirat; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 100. 9. Locul cu casa supusă la plată de em- batic, ce s’a stăpânit de ebreul lancu Cra- mei⁻, în întindere suprafața totală ca de 13 arii, 32 centiariî, situat în urbea Botoșani, pe șosâua Dorohoiuluî No. 1.068, fost pen- dinte de monastirea Gorovel; și învecinat la Nord cu șoseua Dorohoiuluî, la Sud cu D-na Ileana Nacu, la Est cu Gh. Gh. Covrigescu și la Vest cu George Huluță; neînchiriat; ga- ranția lei 977. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de leî 9.770. 10. Locul viran de lângă hanul Spânu, (numit și Leiba Băiatu), în întindere supra- fața totală ca de 24 arii, 40 centiariî, situat în urbea Botoșani, despărțirea III, fost pendinte de monastirea Vorona ; și învecinat la Nord cu strada Ștefan-cel-Mare, la Sud cu un loc viran al ebreulul Ilie Bordeinic, la Est cu strada ce duce la Lipovenime și la Vest cu strada Mihaiu-Vitâzul; neînchiriat; garanția lei 800. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 8.000. 11. Locul cu ecaretele aflate pe el, com- puse din o casă de locuință, cu grajd, șură, hambar, bucătărie, o magazie, un coteț de scânduri, uu beciu, o pivniță, o retiradă de scânduri și o fântână cu o râtă, foste ale D-lul Alecu Sevastos, în întindere suprafața totală ca de 8.041 m. p., situat în urbea Botoșani, strada Libertăței; și învecinat la Est cu strada Libertăței, la Vest cu strada Bisericel Trel-Ierarchl, la Nord cu casele D-lul Teodor Boiau, cu grădina D-nei Elena Christea și cu casele D-nei Eleonora Gavrilaș și la Sud cu locul cu casă al D-lul Teodor Pisoschi; închiriat de la 23 Aprilie 1890 pâuă la 23 Aprilie 1893, cu lei 400 anual; garanția lei 800. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 7.708. 12. Locul cu o casă cu duoâ camere și cu 12 pomi roditori, fost avere a defunctei Ana Ciobanu, moștenită de Stat, în întindere su- prafața totală ca de 446 m. p., situat în urbea Botoșani, despărțirea I sub No. 1.023; și învecinat la Sud-Vest cu strada Spitalului, lu Sud-Est cu locul de casă al lui Andreifi Lucas, la Nord-Vest cu casa și locul lui Herșcu Mihăileșteanu și a lui Gheorghe Flo- ran și la Nord-Est cu locul lui lân Vizitiii și al Zamfirei C. Ciobotaru; închiriat de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1892, cu lei 40 anual; garanția lei 80. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 400. 13. Ciairul din giurul schitului Unsa, cu pomi roditori și răchită, în întindere supra- fața totală ca de 8 hectare, 1.555 m. p., și afară de 9.707 m. p., terenul reservat în giurul bisericel, exclus din vîndare, situat în comuna Feredieni, plasa Coșula, fost pendinte de schitul Unsa; învecinându-se la Nord, Est și Vest cu moșia Rădeni, la Sud cu locul de casă al locuitorilor lordache a Leonesei și Constantin Panțâru; arendat cu moșia Uosa pe periodul 1885—1895; garanția lei 260. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.600. 14. Locul cu o casă ruinată și cu 165 pomi roditori de pe moșia Unsa, în întindere suprafața totală ca de 7.875 m. p., situat în comuna Feredieni, plasa Coșula, fost pendinte de schitul Unsa; învecinându-se la Sud și Est cu ulița satului, la Vest cu locul de grădină al locuitorului Vasile Olaru și la Nord cu Vasile al Irinei; arendat cu sus d*sa moșie pe periodul 1885-r-1895; garanția lei 26. Concurența începe de la valârea bunului in sumă de lei 260. 15. Terenul, împreună cu zăvoiul de esență răchită în etate până la 12 ani, de pe moșia Protopopeni, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 1.516 m. p., situat în comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Popăuți; învecinându-se de tâte părțile de moșia Fdntânelele a D-lul Si- lion și în duoâ puncte se atinge cu apa Șire- tului; arendat cu sus $isa moșie pe periodul 1885 — 1895; garanția lei 100. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.000. 16. Lotul No. 16 cu mâra, cu accesoriele ei, cu iazul, locul de cultură și cu balta cu stuf, indicat în planul parcelar al moșiei Burdujeni, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.800 m. p., situat în comuna Burdujeni, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Teodoreni; învecinându-se la Nord cu lotul No. 15, la Sud cu No. 18 și 39, la Est cu pădurea locală și la Vest cu lotul No. 17 și 15; arendat pe periodul 1892-1897; garanția lei 204. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.040. 17. Lotul No. 54(^is și Cotul Țiganului), cu o lozie de răchită în partea prundului, în vârstă ca de 2 ani, indicat în planul parcelar al moșiei Burdujeni, în întindere suprafața totală ca de 2.083 m. p., situat în comuna Burdujeni, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Teodoreni; învecinându-se la Nord cu pământul clăcașilor și pământul Bucovi- nei, la Sud cu rîul Suceava, la Est cu deli- mitarea locuitorilor și la Vest cu Suceava; arendat pe periodul 1892—1897; garanția lei 5. Concurența începe de la valârea bunu- lui în sumă de lei 55. 18. Locul numit Livedea-Neamțulul, cu 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL S403 pomi roditori, pe plan No. 2, de pe moșia Vorona, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 6.200 m. p., situat în comuna Poia- na-Lungă, plasa Șiretul, fost pendintede mo- nastirea Vorona; învecinându-se la Nord și Vest cu vatra satului Icușeni și la Est și Sud cu delimitarea locuitorilor din Icușeni; aren- dat cu susijisa moșie pe periodul 1885—1895; garanția lei 161. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.610. 19. Locul cu o casă și un beciu, din satul Poiana-Lungă, de pe moșia Vorona, pe plan No. 4, iu întindere suprafața totală ca de 1.650m.p.,situat în comuna Poiana-Lurgă, plasa Siretu, fost pendinte de monastirea Vorona; învecinându-se la Nord, Est și Sud cu imașul locuitorilor din Poiana-Lungă și la Vest cu Alexandru Paicu; arendat cu sus jisa moșie pe periodul 1885—1895; garan- ția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 20. Locul cu cârciuma și o pivniță din sa- tul Chiscovata. de pe moșia Vorona, pe plan No. 5, cumpărătorul va respecta dreptul de servitute de trecere prin el, în întindere su- prafața totală ca de 1.663 m. p, situat în comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Vorona; învecinându- se la Nord cu Costache Tudor și cu lordache Cojocaru, la Est cu drumul mare, la Sud cu Ion Hriscu și la Vest cu Dumitrache An- dreiaș; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1885—1895; garanția lei 18. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 180. 21. Locul viran din vatra Satulul-Noti, de pe moșia Vorona, pe plan No. 6, în întin- dere suprafața totală ca de 3.844 m. p., si- tuat în comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Vorona; înveci- nându-se la Nord cu Rafailă Cr. I. Murarid, la Est și Sud cu strada și la Vest cu Ileana Alexoaia; arendat cu sus ^isa moșie pe perio- dul 1885—1895; garanția lei 20. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 22. Locul viran din vatra SatuluI-NoîS, de pe moșia Vorona, pe plan No. 7, în întindere suprafața totală ca de 3 844 m. p., situat în comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Vorona; învecinân- du-se la Nord și Est cu strada, la Sud cu Paraschiva I. Pânzaru și la Vest cu Costache Horoneanu; arendat cu sus ijisa moșie pe pe- riodul 1885—1895; garanția lei 20. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 23 Locul cu mdra construită de bârne, cu duoă pietre din delimitarea foștilor clăcași din Chiscovata, de pe moșia Vorona, pe plan No. 8, în întindere suprafața totală ca de 6.000 m. p., situat în comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea Vo- rona ; învecinându-se de tdte părțile cu deli- mitarea locuitorilor din Chiscovata; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1885—1895; garanția lei 200. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 2.000. 24. Locul cu casa cu trei camere, din cari una servă de cuptor, în întindere suprafața totală ca de 8.340 m. p., situat în urbea Bo- toșani, plasa Târgul, fost pendinte de monas- tirea Popăuți; învecinându-se la Nord cu locul cu casă al veduvel Ti via Sigal, la Sud cu locul primăriei Botoșani, la Est cu Toloca Târgului și la Vest cu șosâua lașului, neînchiriat; ga- ranția lei 500. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 4.970. 25. Locul fostului canton al șoselei națio- nale, în întindere suprafața totală ca de 311 m. p., situat în urbea Botoșani, plasa Târgul; învecinându-se 1a Nord cu locul lui Dumi- trache Baloș, la Sud cu șosâua Dorohoiului, la Est cu locul cu besman al Profirei Chiriac și la Vest cu șiola evreiască a lui Haim Bul- garu; neînchiriat; garanția lei 50. Concu- rența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 450. No. 34.643. s, io Ion Ursu și Dumitru Dașcu, pentru delictul de furt de vite de pe câmp, comis în prejudir ciul lui Idn Racoviță și Th. Cazan, și procer dura de chiămare găsindu-se completă, lă apelul nominal s’au presintat inculpațil Obadă și Bocă sub escortă, asistați de D. advocat V. Dimitriu, și paciențil, iar inculpațil Ursu și Ilașcu și martorul I. Munteanu au fost absenți. S’au citit lucrările; S’aîi interogat inculpațil presenți, cari au răspuns dupe cum se vede în notele anexate la dosar; Paciențil au cerut despăgubiri civile dupe apreciarea tribunalului; D. procuror a cerut a se aplica inculpa- ților penalitatea prescrisă de art. 309, alin. I din codul penal. Tribunalul, deliberând, și Având în vedere acțiunea publică în care se inculpă Ion Obadă, Vasile Bocă, I6n Ursu și Dumitru Ilașcu pentru delictul de furt de cal de pe câmp, comis în prejudiciul locuito- rilor 1. Racoviță și Th. Cazan; Avend în vedere conclusiunile D-lul pro- curor ; Având în vedere că din instrucțiunea scrisă și cea orală, urmate astățll în instanță, se sta- bilesce pe deplin că, în jiua de 11 Aprilie 2406 MONITORUL OFICIAL 5 Iulie 4892 1892, inculpați! I. Obadă, Vasile Bâcă, I. Ursu și D. Ilașcu, au furat de pe câmp o iapă a lui I. Racoviță, ce păscea împreuuă cu o altă iapă cu mânz a lu! Tb. Cazan, pe cari le-aii dus în pădurea Hermeziulul, cătuna Bălteni, unde, a duoa ^i, 12 Aprilie, Bocă și cu Obadă, ducându-se să le ia și să le trâcă peste Prut, au fost prinși de primar cu mi- hțienil și au mărturisii, că dânșii le-au furat împreună cu cel-alți duoi inculpați cari as- tăzi sunt absenți; Considerând că acest fapt, în ce privesce pe Obadă și Bocă, se probâză pe deplin prin însăși mărturisirile lor în cursul instrucțiu- ne! scrisă și astăzi în instanță, iar in ce pri- vesce pe inculpați! Ion Ursu șt Dumitru ILșcu se probâză din arătările constante ale incul- paților Obadă și Bocă in tot cursul instruc- țiune! că și numiți! au fost la furarea cailor, care astăzi sc confirmă și mal mult prin fap- tul disparițiune! numiților inculpați; Că, deci, acest fapt, fiind pe deplin stabilit, întrunesce în sine tâte elementele delictului de furt, prevăzut și pedepsit de art. 309; Tribunalul, din împrtgiurările în cari s’a petrecut faptul, constatând în favorea incul- paților 1. Obadă și V. Bocă circumstanțe ate- nuante, face, în privința numiților, și aplica- țiunea art. 60, aliniatul ultim din codul penal. Apreciând daunele suferite de paciențl tri- bunalul le fixâză la suma de 20 le! pentru fie-care. Pentru aceste considerante și texte de lege, citite în audiență publică de D. președinte, în unire cu conclusiunile ministerului public, în numele legei, hotărasce: Condamnă, pentru delictul de furt de pe câmp, pe Ion Obadă, Vasile Bocă, la câte o lună închisdre corecțională și în solidum la 20 lei amendă către Stat, cu aplicarea art. 28 din codul penal; iar pe Ion Ursu și Du- mitru Ilașcu la câte trei luni închisdre co= recțională și in solidum la câte 100 lei amendă către Stat, cu restricțiunea art, 28 din codul șenal. Condamnă pe toți inculpați! a plăti în so- iidum câte 20 lei despăgubire pacienților I. Bacoviță și Th. Cazan. Mal condamnă pe numiții să plătâscă în solidum Statului lei 5, bani 25, cheltuell de procedură. Cu oposiție pentru inculpați! Ursu și Ilașcu, cu apel pentru toți. Dată și pronunțată în ședință publică la 8 Iunie 1892, No. 450. Tribunalul Argeș Astăzi, fiind la ordinea țlile! judecarea ac- țiunel intentată de Gheorghe Stancu Popi, contra defenddrel Tudora Gheorghe Stancu Popi, pentru divorț, La apel s’a presintat reclamantul, lipsind defenddrea; procedura completă. S’a citit petiția de acțiune ce conține : Subsemnatul, locuitor din comuna Dăn- gesci-Rădăcinesci, plaiul Loviscea, județul Argeș, vă rog să bine-voiți a’mi asculta plân- gerea de care sunt în suferință. Sunt acum 10 ani de când nevasta mea, anume Tudora, a fugit de mine, și acâsta a făcut’o din relele moravuri ce a avut, căc'I era și hâță și bețivă, de multe ori a hoțit și s’a prins și a scăpat, și iară a fugit; hainele, bucatele și chiar unel- tele cu care mâ hrăneam, ’mi le ducea pe la cârciumi, sau ’mi le vindea, în lipsa mea de acasă, fiind dus dupe existența mea «jilnică, așa ajunsesem într’o stare forte rea, așa a ajuns timp de era veghiată de totă comuna și alte vecinătăți; în asemenea fapte rele, acum, cum am țlis mal sus, sunt 10 an! de țlile de când n’am mal vâțlut’o, nu sciu de este vie de este mâi tă; acum sunt silit, D-le președinte, a deschide divorț cu dânsa, căci n’are. cine mâ spăla și-face haire și sunt om sărac, nu pot a’mi procma alte mițllâce pentru exis- tența ijilnică; acestea tote țlise mal sus, le voiu proba cu martori ce ’mi se va pretinde de D-vâstră. Vâ alătur pe lângă acâsta și un act de paupertate dresat de consiliul și per- ceptorul fiscal al comunei nâstre Dăngesci- Rădăcinesci, că nu sunt in stare a’mi procura timbre și cele necesare pentru deschidere de divorț. Vâ rog, respectuos, D-le președinte, a face cele ce veți crede de cuviință. Soția mea se va cita prin Monitorul oficial. S’a citit raportul D-lul membru suplininte și cele alte acte existente în causă. Reclamantul ceru a se pronunța desface- rea căsătoriei. Tribunalul, Asupra acțiunel intentată de Gheorghe Stancu Popi, contra defendorei Tudora Gheor- ghe Stancu Popi, pentru divorț; Ascultând pe reclamant în cereri; Având în vedere că reclamantul tinde în a fi divorțat de soția sa, anume Tudora, pe motiv că ’l a abandonat; Având în vedere că dupe art. 212 din co- dul civil, căsătoriți! pot fie-care în parte cere desfacerea căsătoriei pentru excese, crmjimî sau insulte grave ce ’șl va fi fărnt unul altuia; Având în vedere că din depunerile marto- rilor audirț’ în ședința de la 23 Noembre 1S91, se constată că defenddrea a abandonat pe reclamantul, soțul seu, și deci acest fapt constitue pentru densul o insultă gravă din acelea prevăzute de lege, și deci acțiunea este fondată; Vâțlând și art. 1.169, 1.170 și 240 din codul civil; Pentru aceste motive, în virtutea legei, hotărasce: Declară desfăcută căsătoria dintre recla- mantul Gheorghe Stancu Popi și soția sa Tu- dora Gheorghe Stancu Popi. Soțul, în favârea căruia s’a pronunțat des- părțenia, va îndeplini disposițiunile art, 246 din codul civil. Condamnă pe defenddrea să plătâscă Sta- tului lei 80, taxele și timbrele ce urma a se întrebuința în acest proces. Sentința se pronunță cu oposiție și apel. Dată și citită îu ședință publică la 2 Iunie 1892. No. 236. Corpul portăreilor tribunalului Argeș Presenta copie, fiind conformă cu origina- lul și scosă pe hârtiă simplă, fiind afacerea cu act de paupertate, se atestă și se va pu- blica prin Monitorul oficial, fiind privilâre pe persâna D-nel Tudora Gheorghe Stancu Popi, cu domiciliul necunoscut. (Urmâză semnătura șefului portăreilor). 1892, Iunie 18. Tribunalul Brăila Tribunalul, Asupra acțiunel intentată de D,na Filița V. Balaban, contra soțului sâu Vasile Bala- ban, pentru divorț; Ascultând pe reclamanta în cerere și ra- portul D-lul membru suplininte format în causă; Avend în vedere că din depunerile marto- rilor Neagu Mateiu, Toma Necsuțu și ivan S. Leocă, audiațl sub prestare de jurământ, conform art. 196 din procedura civilă, se constată că pâritul era bețiv, vindea tot din casă, bătea pe reclamanta, și că de veri o 2 ani a abandona’o; Având în vedere că dupe disposițiunile art. 212 din codul civil, căsătoria se pâte desface pentru excesfe, cruțliml sau insulte grave ce soții ’șl vor fi făcut unul altuia; Considerând că faptul imputat pârîtului fiind bine dovedit și constatând o insultă gravă adusă reclamantei, acțiunea sa este fondată, conform art. 212 din codul civil, și, prin urmare, cată a se pronunța despărțenia; Având în vedere că acțiunea s’a intentat cu act de paupertate liberat de primăria co- munei Islazu sub No. 353 din 1891, ast-fel că defendorul urmâză a se condamna și la plata de taxe și timbre; Pentru aceste motive, în virtutea lege!, hotărasce: Admite acțiunea și, prin consecință, declară disolvată călătoria dintre Vasile Balaban și Filița V. Bilab.in; Condamnă pe numitul Vasile Balaban să plătâscă S aiului lei 271, bani 90, taxa și timbru ce s’a întrebuințai in acest proces și portăreilor locali lei 29, bani 60. Reclamanta se va conforma art. 246 din codul civil. Sentința se pronunță cu apel. Dată și citită în audiență publică, la 25 Aprilie 1892. No. 129. Tribunalul Gorj D-na Ana I. Urdăreanu, din comuna Ur- dari-de-Sus, cu suplica registrată la No. 3.706 din 5 Martie 1891, a cerut de a se declara în stare de absență fiul sâu legitim anume Grigore I. Urdăreanu. In consecința căreia defigându-se termenul pentru citarea părților la 14 Iunie 1891, când tribunalul, prin sentința No. 273, a or- donat o cercetare locală, cu care s’a însărci- nat D. membru suplininte, și dupe îndepli- nirea disposițiunilor art. 104 și 105 din co- dul civil, la5 Noembre 1891, D. suplininte cu adresa No. 270 înaintâză tâte actele tri- bunalului, încuviințându-se citarea părților pentru țliua de 15 iunie 1892, și Astăzi, 15 Iunie 1892, s’a presintat îna- intea tribunalului reclamanta, asistată de D. advocat 1. Carabatescu, și Dupe citirea lucrărilor preurmate, D. Ca- rabatescu, advoitul reclamantei, a susținut 5 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2407 că din cercetarea locală efectuată de D. mem- bru însărcinat, constatându-se că fiul clien- tei D-sale, anume Grigore, a plecat de la do- miciliul sâu de 20 ani, că în acest interval de timp nici o-dată nu s’a mai arătat, că la plecarea sa și în uryiă de plecare nu a lăsat nici un procurator din parte’l pentru admi- nistrațiunea averel sale, și nici o veste des- pre existența sa nu s'a priimit, cere a se ad- mite cererea clientei sale, fiind îndeplinite tâte formele cerute de lege, și a trecut un an dupe hotărîrea care a ordonat cercetarea locală. Tribunalul, deliberând, Având în veder e că acțiunea de față are de obiect cererea reclamantei, D-na Ana Urdă- reanu, de a se declara de absent fiul sâu anume Grigore; Ascultând pe reclamanta, prin advocatul săii, în susținerile sale; Având în vedere cercetarea locală efectuată de D. membru suplininte, conform sentinței pregătitore a acestui tribunal No. 273 din 14 Iunie 1891, care sentință s’a și publicat prin Monitorul oficial No. 88 din 1891; Având în vedere că reclamanta ’șl baseză cererea pe disposițiunile art. 101 din codul civil, dupe care când o personă nu se va mai arăta la locul domiciliului său, saii al reșe- dinței sale, și nici a lăsat procură pentru ad- ministrațiunea averel sale, și daca în curs de 4 ani nu va avea nimeni sciință despre dân- sul, părțile interesante se vor putea adresa cu cerere la tribunalul de prima instanța spre a declara absența: Considerând că din certificatul exibat de reclamantă în ședința din 14 Iunie 1891, și din cercetarea locală efectuată de D. membru suplininte, se constată că fiul reclamantei anume Grigorie a dispărut de la domiciliul său de 20 ani, că de la disparițiunea sa și până astăzi nu s’a mai priimit nici o veste despre exigența sa, și că în momentul dispa- rițiunei sale și nici în urmă nu a însărcinat veri un procurator pentru administrațiunea averei sale; Considerând că ast-fel fiind, și în vedere ca de la 14 Iunie 1891, când s’a pronunțat sentința pregătitore, și până astăzi este tre- cut un an, cererea reclamantului este fondată; Pentru aceste motive și în basa art. 105 din codul civil, hotărasce: Admite cererea reclamantei, D-na Ana Ur- dăreanu, și, prin consecință, Declară de absinte pe Grigorie I. Urdă- reanu, fiul defunctului I. Urdăreanu și al D-nei Ana Urdăreanu; Copie de pe acâstă sentință se va înainta prin D. procuror local D-lui ministru de jus- tiție spre a se publica prin Monitorul oficial. Presenta sentință, care s’a redactat de D. suplininte Cernescu. se pronunță cu dreptul de apel conform legei. Dată și pronunțată în ședință publică la 15 Iunie 1892. No. 260. Tribunalul Ilfov, secția comercială Se publică spre generala cunoscință că tribunalul a confirmat ca sindic definitiv la falimentul R. Davidsohn pe D. advocat T. Moscuna și membrii în comisia delegațiunel creditorilor pe D-nii: N. Schapira, I. Bliimen- feld și G. Georgescu. Prlmul-președinte al tribunalului Ilfov D-na Alexandrina Enescu, prin petiția în- registrată la No. 1.260 din 21 Ianuarie 1892, a cerut liberarea garanției ipotecare ce a de- pus pentru postul de portărel ocupat de D. loan Enescu, și care garanție constă în afec- tarea atât către Stat cât și către particulari a imobilului săfi dotai, situat în strada Tei- lor No. 82. Se publică spre cunoscința generală a ace- lora cari vor avea veri-o pretențiune de ori- ce natură asupra acestei garanții, de a se presenta Ia acest tribunal, în termen de 6 luni de țlile, calculat de la acâstă publicație, cu reclamațiile lor, căci dupe expirarea aces- tui termen se va libera garanția numitului și nu se va mai primi nici un fel de recla- mație. No. 2.163. ₁₅ 4892, Ianuarie 24. —Conform art. 6 din regulamentul organi- sărei grefelor, se publică spre cunoscința ge- nerală că, acei cari vor avea veri-o preten- țiune în contra garanției depusă de D-na Elena Christu, pentru D. G. Constantinescu, pentru postul de grefier ce a ocupat la acest tribunal, secția II, să se presinte înaintea tri- bunalului cu cererea în termen de șâse luni, calculat de la prima publicațiune ; contrariu, garanția se va libera și nici o cerere nu se va mai priimi. No. 11.661. ₁₂ 1892, Maiii 5. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Primăria Vizuresci Per^ându-se recepisa casieriei județului Dâmbovița cu No. 2.324 din 1884, în valâre de lei 270, arenda locurilor bisericel cătunu- lui Vizuresci pe 1884; Primăria o declară de nulă și fără efect, în mâniie ori-cărei persâne s’ar găsi. No. 584. Prefectura județului Brăila In țliua de 11 Iunie a. c., s’a găsit un om necunoscut, mort, în comuna lonesci-Berlesci, județul Brăila, care părea a fi fost în etate ca de 40—45 ani, statui a de mijloc, barba rădea, mustața grosă și îmbrăcat cu haine de oraș. Dupe cercetările făcute în localitate de D. procuror cu D. medic al județului, s’a con- statat că mâr tea acelui om a fost naturală. Prefectura publică acâsta spre a se putea stabili identitatea acelui om. 1892, Iunie 26. CITAȚIUNE DE HOTĂRNICIE Cu autorisația onor, tribunal de Dâmbo- vița cu No. 3.527 din 3 Iunie 1892, având a hotărnici moșia Mătăsaru din județul Dâm- bovița, plasa Cobia, proprietatea eforiei așe- țlămintelor Domna-Bălașa din Bucuresci, citez prin acâsta una și singura a mea chiămare pe: 1) D-na Zoe Alexandru Anghelescu, domi- ciliată îu Bucuresci, pentru moșia Cojocaru; 2) D-na Maria Petrescu, domiciliată în Bu- curesci, pentru moșia Cuparu; 3) Moșnenii Speriețeni, Burduceni și Cio- cloveni, pentru moșia lor învecinată ; 4) D. Alex. Penescu, advocat public, pen- tru moșia Gâmpulimgeanca sau Krețuleasca; 5) D. Grigore Șlirbulescu, pentru proprie- tatea sa Mogoșani; 6) Primăria și obștea locuitorilor din co- muna Mogoșani, pentru delimitarea lor, 7) Primăria și obștea locuitorilor diu co- muna Mătăsaru, pentru delimitarea lor și în- pământenirea locuitorilor din cătunul Krețu- leasca, pentru pământul cumpărat de la Stat Ia 1891 ; 8) Primăria și obștea locuitorilor din co- muna Gura-Șuțel,pentru pământul lor. Să vină în țliua de 16 Septembre 1892, la primăria comunei Mătăsaru, cu ori-ce acte saii dovedi de proprietate vor fi având; cunoscând că la neurmare lucrarea se va face în lipîă, conform art. 13 din regulamentul hotăr- nicesc. Inginer-hotarnic, Stanislav Copestinski. ANUNCIURI PARTICULARE ADMINISTRAȚIA AVEREI ZAPPA Subsemnata administrație face cunoscut că având de violare o cantitate aproximativ de 60.000 decalitri spirt, prima calitate, provenind din fabrica „Olympia* din Bros- cenii-NouI, județul Ialomița, precum și o can- titate aproximativ de 10.000 saci făină de diferite calități, provenite din morile de la Călărași și Broscenil-Noul, și acâstă vîndare având a se face de preferință în loturi mari; D-nii amatori sunt rugați a presenta ofer- tele D-lor până la 10 Iulie curent inclusiv administrațiunel Zappa, prin Urziceni, la Broscenil-Noul, județul Ialomița. Ofertele vor fi închise și vor purta inscripția Ofertă pen- tru spirt (sau făină). Prețurile se vor plăti proporțional cu ri- dicarea mărfel; de o-dată cu oferta se va de- pune și o cauțiuna de 5 la sută din prețul oferit. Predarea se va face loco fabrică. Transportul franco până la gara Fundulea. Cele-alte informațiuni se pot lua la ad- ministrația averel Zappa, la fabrica de la Brosceni. Administrația averel Zappa, C. Miclescu, Hr. Zappa, E. Constanti- nescu. . Subsemnatul fac cunoscut că, de astățli înainte, adopt și numele de Otopeanu, lo- cul nascerel, subscriindu-mâ ast-fel : Nicolae Voiculescu- Otopeanu. 2408 MINISTERULDE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului șl inregistrărei In «Jiua de 30 Iulie a. c., orele 10 a. m., se va ține licitație, prin oferte sigilate, în localul ministeru- lui de finance, cabinetul secretaru- lui general, precum și în cancelaria biuroulul sucursalei vamale Dorna (județul Suceava), pentru darea In întreprindere a construcțiunei unui local de vamă, și a unei magazii de mărfuri la punctul Dorna. Valorea totală a lucrărilor, de pe devis, se urcă la suma de lei 22.364, bani 28. Planurile, devisul și caietul de MONITORUL OFICIAL sareine se pot vedea în tote filele de lucru, de la orele 9—12 a. m., la direcția generală a vămilor, tim- brului și înregistrărei, precum și în cancelaria biuroulul sucursalei va- male Dorna. Doritorii, de a concura la licita- țiune, vor trebui să depună o cau- țiune provisorie de 5 °/₀ din prețul prevăzut în devis și să justifice, chiar în ^iua licitațiunel, cu acte în regulă, că au mal executat ase- menea lucrări în bune condițiuni. Lucrarea va trebui terminată cel mult până la finele lunel Octombre a. c. No. 37.727. 5,54. 1892, Iulie 3. ___________________________5 Iulie 1892 Subsemnatul, care până acum m’am sub- scris Marinescu Vasile, de astăjl înainte mă voiu subscrie Marin Vasilescu, adevăratul med nume. Marin Vasilescu, conductor de locomo- tive G. F. R. Bucuresci. 1592, Iulie 3 (15). 0ubsemnata perjend libretul casei de eco- 0 nomie de lângă casieria de Ilfov sub No. 9.462, împreună cu patru chitanțe in valore de lei 392, '1 declar anulat. Simina Ocheșel. Subsemnatul fac cunoscut că pe viitor mă voiu subscrie Dimitrie I. Tabanu, adevă- ratul nume de familie, în loc de Dimitrie lonescu. Dimitrie I. Tahanu. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE piUA DE 4 (16) Iulie 1892 EFECTE Dobânda SCADENTA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE CUPONELOR cu CU CU CU cu cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române 5% Aprilie---Octombre. 99’k 1 1gggsli 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 111 1 111 1 - ■ •-------' 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 III 1 III III 1 1 1 1 1111 111111 11 1 1 1111 |i 1111 i|i 111111 1111 1111111111 Rentă perpetuă ................ 5°/o Aprilie---Octombre. 97'/. _____--- III II III ȘȘ88ȘȘ glIȘ §|l Ș B amortibilă............... 50/0 Ianuarie---Iulie .... | 81'/a , , împrumutul 1892 .......... 4% Ianuarie---Iulie .... 100'/a , , (împrumutul de 32l/« milidne)..... 4% Ianuarie---Iulie .... 276 9 (împrumutul de 50 miliâne)...... 4°/o Ianuarie---Iulie .... 90 9 , (împrumutul de 274 milidne)...... 4»A Ianuarie---Iulie .... 91 v 9 (Împrumutul de 45 milidne)...... 5% Ianuarie---Iulie .... 95»/, Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverscbreibung) . 6»/o Maid---Noembre.... 102*/. , de Stat (convertite rurale)...... • 10 Maiii---Noembre.... 100'/a Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei ........ 5°/o Ianuarie---Iulie .... 901/. Împrumuturi de orașe Wo Maid---Noembre.... 82’h Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . ...... 5"/0 Iunie---Decembre .. 91*|4 î ’ ’ ’ 1888 ........ 5»/o Maid---Noembre ... , . . . 1890........ 5°/o Ianuarie---Iulie .... Împrumuturi de societăți 7% Ianuarie---Iulie .... Scrisuri funciare rurale............. 6°/o Ianuarie---Iulie .... B , urbane Bucuresci......... 5% Ianuarie---Iulie .... ; Iași........... 5% ianuarie---Iulie .... Obligațiunile societățeî de basalt artificial....... 6»/a Ianuarie---Iulie .... Ultim val6rea AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României ............ 88.45 500 le! întreg vărs. Societatea de asigurare Dacia-România........ 35 200 » , , , , Naționala.......... 36 200 . , , , reasigurare............. 16 200 » , , s română de construcțiun! și lucrări publice. . . . 30 250 , , , , de basalt artificial............ 250 » , _ B pentru fabricarea hârtie!.......... 100 , » , Banca României................ 200 , . OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu cu CU cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul...............| OFEI 3 1 CER 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% w Londra . . . cek 25.21 V.-20 Galbenul austriac............| B 1 111 11 1 1 1 __________ O ÎNCHEIAT i 1 1 1 1 1 1 1 1 » . . 3 luni 25.10 8’/« Cordna germană (marca).......... i ______________________________________________________________________________________________________________________________ Paris . . . cek 100.15-10 Lira sterlina.............. . . . 3 lup! 99.70-60 Lira otomană.............. Francia . . . cek 2.10>/4->/t Imperialul rusesc.............1 » . . 3 luni 2.08'/,-8'/. Florinul austriac de hârtie....... . . Viena . . . cek 123.60-55 Rubla de hârtie............. , . . 3 luni 122.90-80 Aur contra arginl (agiul)...... , nap. (scurt) 99.40 CEREALE Berlin . . . cek Greutatea hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo , . . 8 juni îu libre Germania. . . cek Grâu............. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 u 1 1 1 --- --- --- ■ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , . . 3 luni Porumb . .......... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Secară ............ Petersburg . 3 Iun! Ovăz............. Belgia ... 3 luni Orz............. , . . (scurt) Rapiță............ Elveția . . 3 luni Fasole............ Italia ... 8 luni (P/. și < anca națio avansuri pe deposite de efecte sad lingouri............ . 7% AVANSURI 1 Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte............. 6'/,“/. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH.CANTACUZINO Imprimeria Statului.