No. 74 UN EXEMPLAR; 25 bani Sâmbătă, 4 (16) Iulie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAHBNTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din &ntâia di * fie-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 le! pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBIICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC | Până la 50 Unii,5 lei; mal lungi de501iniI,1013l. n Ori-ce alte acte introduse în ele fi se plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupelungimej DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL AmCUHULOIl Pubiicațiunile primărielor, corni tetelor, etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. | Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare, 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ. — Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret — Jurnal. Ministerul de interne: Prescurtare de jurnal. Ministerul de finance : Jurnale. Ministerul de resbel: Jurnale — Prescurtări de jurnale. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Jurnal — Prescurtare de jurnal. Decisiuni ministeriale.' PARTE NEOFICIALĂ — Comunicări — De- peșl telegrafice — Diverse — Buletine meteorolo- gice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare PARTE OFICIALA Bucuresci, 3 Iulie MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 2o.o 36; Vâdând transacțiunea încheiată cu D. Ghiță lân, prin care se stipulâză ca Statul să plă- tâscă D-lui Ghiță lân suma de 2.000 lei, drept stingerea ori-căror pretențiuni ale numitului, derivând din faptul vîndârei de veci a moșiei Olari din județul Prahova, care ’i a fost aren- dată; Având ln vedere avisul consiliului de advo- cațiNo. 684 din 1891 și aprobarea dată de consiliul miniștrilor prin jurnalul cu No. 2 din 7 Decembre 1891; Având în vedere art. 20 din legea pentru administrarea domenielor Statului și art. 2 din legea organică a disului minister, Am decretat și decretăm : Art. I. Transacțiunea mai sus citată se aprobă și de Noi. i Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nos- | tru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 Maiii 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 1.9S6. TRANSACȚIUNE Intre ministerul agriculturei, industriei, co- merciulul și domenielor, representat prin ad- vocatul public D. M. Șoimescu, de o parte, și între mine Ghiță lân, de altă parte, s’a încheiat următârea transacțiune; Ministerul, Având în vedere propunerea făcută de D. Ghiță Ion, prin petiția înregistrată la No. 58.244 din 1891, de a ’i se plăti suma de 2.000 lei pentru pagubele încercate din causa vîndârei de veci a moșiei Olari din județul Prahova, care se arendase pentru periodul 1888 —1893; Având în vedere avisul cu No. 684 din 1891, prin care consiliul de advocați opinâză pentru admiterea acestei transacțiuni, cum și aprobarea dată de consiliul miniștrilor prin jurnalul cu No. 2 din 7 Decembre; Având în vedere art. 20 din legea pentru administrarea domenielor Statului și art. 2 din legea organică a ministerului, Incuviințâză ca drept stingere a ori-căror pre- tențiuni ale D-lul Ghiță lân, derivând din fap- tul vîndârei de veci a citatei moșii Olari și din punerea în posesie a locuitorilor cari ad cumpârat’o, să ’i plătâscă ministerul 2.000 lei dupe aprobarea definitivă a acestei tran- sacțiuni. Eh, Ghiță lân, priimesc presenta transacți- i une în condițiunile mai sus stipulate. 1 Făcută astăzi, 28 Februarie 1892. G. Ion, proprietar, calea Victoriei No. 115. I D. M. Șoimescu, advocat, strada Radu- ! Vodă No. 37. ț (Urmâză autentificarea tribunalului Ilfov, secția de notariat, cu No. 1.469). > . I Jurnal al consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința de la 2j Iunie 1892, având în vedere referatul D-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciu- lui și domenielor No. 32.902 ; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 11 Iunie 1892 ; Având în vedere art. 4 din codul silvic; Având în vedere disposițiunile înaltului de- cret regal cu No. 2.257 din 29 Maitî 1892, Decide: Art. I. Se aprobă, șub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, amenagiamentul pă- dure! Vlădesci, pendinte de comuna Vlădesci, din plasa Rîurile, județul Muscel, proprietate a D-lor N. Tănăsescu și D. Gogulescu. Principalele disposițiuni ale acestui amena- glament sunt următârele: a) Suprafața pădurel, în limitele arătate pe plan și descrise în amenagiament, este de 80 hectare aproximativ; b) Regimul adoptat este «Crângul», cu tra- tamentul «Crângul simplu»; c) Revoluțiunea este de 2 5 ani și coprinde o periâdă de exploatare de 6 ani (1892-1898), și o periâdă de așteptare de 19 ani (18 98 -1917); d) Posibilitatea, basată pe întindere, va fi cea fixată prin amenagiament. Art. II. La finele primei revoluțiuni, pro- prietarii pot cere revisuirea amenagiamentului. Art. III. Tâte cele-alte disposițiuni co- prinse în amenagiament sunt executorii. Art. IV și cel din urmă. — D. ministru al agriculturei, industriei, comerciului și dome- nielor este însărcinat cu executarea acestui jurnal. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 26. ----------------------------------— MINISTERUL DE INTERNE Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 5 ( din ședința de la 2 Iulie 1892, dupe propu- i nerea făcută prin referat de D. ministru secre- 2338 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 tar de Stat la departamentul de interne, D. doctor I. Felix este numit, provisoriu și sub re- serva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, în funcțiunea de director-general al serviciului sanitar, în locul D-lui doctor G. Alexian, de- misionat. MINISTERUL DE FINANCE Jurnale ale consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, in ședința sa de astădi, 26 Iunie 1892, luând in deliberare referatul D-lui ministru de finance cu No. 10.714; Vâdând disposițiunile decretului regal cu No. 2.257 din 29 Maid 1892; In basa art. 13 din legea monopolului tu- tunurilor, Decide : Art. I. Incuviințâză, sub reserva aprobărei ulteriâre a M. S. Regelui, Înaintarea D-lui Alexandru S. Degan, actual conductor de mine clasa III în serviciul regiei monopolurilor Sta - tulul, la gradul de conductor clasa II, în locul D-lui Eugenii Sturdza, demisionat. Art. II. D. ministru secretar de Stat la de- partamental de finance este însărcinat cu exe- cutarea disposițiunilor jurnalului de față. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 13. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi. Vineri, 26 Iunie 1892, luând în deliberare refe- ratul D-lui ministru de finance cu No. 10.713; Vexând disposițiunile decretului regal cu No. 2.257 din 29 MaiO 1892; In basa art. 13 din legea monopolului tu- tunurilor, Decide: Art. I. Incuviințâză, sub reserva aprobărei ulteriâre a M. S. Regelui, numirea D-lui George Melinescu, actual șef de deposit clasa 11 în serviciul depositelor de vînZare, în postul de cămăraș al salinei Slănic, cu gradul de cămă- raș clasa II, în locul D-lui Emanoil Cocorăscu, care nu a priimit postul. Art. II. D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance este însărcinat cu exe- cutarea disposițiunilor aci coprinse. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 14. MINISTERUL DE RESBEL Jurnale ale consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi, 2 7 Iunie 1892, luând în deliberare referatul pre- sintat de D. ministru de resbel sub No. 6.318 și având in vedere cele expuse printr’ânsul, in- cuviințâză, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, pensiuni militare de serviciu persânelor mai jos notate: Guardului de artilerie clasa I în retragere Daniilescu Michail, de la pyrotechnia armatei, pentru un servicia de 29 ani, lei 25 5 pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1892; Guardului de artilerie clasa I în retragere Panaitescu loan, de la arsenalul flotilei, pentru un servicia de 33 ani, lei 285 pe lună, cu în- cepere de la 1 Iulie 1892; Guardului de artilerie clasa I în retragere Frunză Pavel, de la pyrotechnia armatei, pen- tru un servicia de 29 ani, lei 2 5 5 pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1892; Căpitanului în retragere Brătan Gheorghe, din arma cavaleriei, pentru un serviciu de 32 ani, lei 259 pe lună, cu începere de la 16 Maia 1892; Căpitanului in retragere Lupașcu Dimitrie, din arma infanteriei, pentru un serviciu de 28 ani, lei 247, bani 50 pe lună, cu începere de la 1 Maia 1892, și D-nel Maria I. Carp, vâduvă fără copii a decedatului general de brigadă Carp Ion, care a servit în armată 33 ani, lei 378, bani 2 pe lună, cu începere de la 21 Martie 1892. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 6. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi, 2 7 Iunie 18 9 2, luând în deliberare referatul pre- sintat de D. ministru de resbel sub No. 6.317 și având în vedere cele expuse printr’ânsul, incuviințâză, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, rectificarea pensiunel de lei 98, bani 47, acordată, prin înaltul decret cu No. 2,137 din 1892, minârel Virginia, fiica legitimă a decedatului adjunct clasa I Popes- cu loan și fixarea la cuantumul de lei 125, ban! 1 3 pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1892. L. Catargi, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 7. Prin jurnalul consiliului de miniștri No. 12 din ședința de la 30 Iunie 1892, in basa înal- tului decret cu No. 2.257 din 29 Maia 1892, s’a aprobat, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, trecerea, pe diua de 1 Iulie 1892, in corpul intendenței cu gradul de adjunct clasa I, a administratorului principal lânid lân, de la depositul central de echipament, la va- canța ce este la corpul III de armată prin de- misionarea sub-intendentulul Livezeanu Con- stantin. Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 13 din ședința de la 30 Iunie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru de resbel prin referatul No. 12.791,5’2 aprobat, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, reforma pentru infirmități incurabile, pe țjiua de 16 Iunie 1892, a căpitanului lânian Nico- lae, din arma cavaleriei, aflat in posiție de disponibilitate, pentru infirmități timporale, de la 16 Decembre 1891, ca unul ce a fost tri- mis Înaintea consiliului medical, prevedut la art. 14 din legea asupra posiție! oficierilor, și s’a constatat că bâla de care suferă este incu- rabilă și incompatibilă cu serviciul militar. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Jurnal al consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 27 Iunie 1892, luând in deliberare referatul D-lul ministru ad interim al cultelor și instrucțiune! publice sub No. 9.269, Decide: Art. I. Incuviințâză, sub reserva aprobărei ulteriâre a M. S. Regelui, numirea, cu începere de la 1 Maia 1892,a monachului Visarion Bo- boc in postul de intendent la palatul mitro- politan din Iași, post creat din noa prin bud- getul anului curent. Art. II. D. ministru ad interim al cultelor și instrucțiunel publice este însărcinat cu exe- cutarea disposițiunilor aci coprinse. L. Catarg!, Al. Lahovari, M. Germani, General J. Lahovari, C. Olănescu. No. 21. Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 20 din ședința de la 27 Iunie 1892, în urma pro- punere! făcută deD. ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel pu- blice prin referatul cu No. 9.268 și con- form disposițiunilor înaltului decret regal cu No. 2.257 din 29 Maia 1892,s’a încuviințat, sub reserva sancțiune! ulteriâre a M. S. Rege- lui, numirea D-lui G. Sterian, architect șide- putat, în postul onorific de membru al comi- tetului teatral din Bucuresci, în locul D-lul Anghel Demetrescu, al cărui mandat a expi- rat la 26 Iunie a. c. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiunel publice, Vânând raportul D-lui lân Stoinescu, insti- tutor delegat din partea nâstră cu cercetarea manualului «Elemente de aritmetică, partea II, de C. V. Ficsunescu», și aurind pe consiliul per- manent al instrucțiune!, Decidem: Art. I. Manualul: Elemente de aritmetică de C. V. Ficsunescu, institutor în Giurgiu, se aprobă ca carte didactică pentru clasele III—IV primare și clasa I gimnasială. Art. II. Presenta decisiune se va publica în Monitorul oficial. Dată la 1 Iulie 1892. p. Ministru, Avion. No. 9.498. F L ► 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2339 k Prin decisiunea D-lul ministru de finance sub No. 10.705 din 26 Iunie 1892, sunt nu- mite și înaintate, in serviciul depositelor de vin- ari al regiei monopolurilor Statului, urmă- târele persâne: D. G. Gonstantinescu, actual impiegat cla- sa II, in postul de impiegat clasa I, in locul D-lui Constantin Brăneanu, revocat. D. Alexandru Georgescu, actual impiegat clasa III, in postul de impiegat clasa II, in lo- cul D-lul G. Gonstantinescu, Înaintat. D. Savu Stătescu, fost impiegat de deposit, in postul de impiegat clasa III, in locul D-lul AI. Georgescu, înaintat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 3 Iulie MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Se aduce la cunoscința publicului că guvernul Bulgariei a desființat măsura de carantină la care erau su- puse în porturile bulgare proveni- ențele din România, înlocuindu-se cu o simplă visită medicală. No. 10.791. 1892, Iulie 3. DEPEȘ1 TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 14 Iulie.—Resultatele cunoscute ale alegerilor : 236 conservatori, 42 unio- niștl, 226 gladstonienl, 7 parneliștl și 45 antiparneliștl. Londra, 14 Iulie. — Intrarea produselor cari provin din porturile ruse ale Mărel-Ne- gre, Mărel-de-Azov și ale porturilor Turciei Asiatice, este oprită cu începere de la 15 Iulie, afară de cărpele destinate reexportului imediat. Bruxel, 14 Iulie.—Regele a trimis pe că- pitanul Haneuee în misiune specială în Abi- sinia. Camera a reales vechiul săd biurou. Viena, 14 Iulie.—Camera a votat, cu 190 voturi contra 91, luarea în considerație a proiectelor asupra valutei. Budapesta, 14 Iulie. — Camera deputa- ților a luat în considerație în unanimitate proiectele asupra valutei. Cieves, 14 Iulie. — Curtea cu jurați a achitat pe ebreul Buschhof, acusat că ar fi a- sasinat un băiat. Catania, 14 Iulie.—Activitatea erupțiu- nel cresce; lava curge spre Nicolisi cu o iu- țâlă de 47 metri pe oră. Daunele sunt mal considerabile de cât în 1886 și preocupația populației mal mare. Petersburg, 14 Iulie.—Țarul a chiămat la Peterhof pe ministrul Wyjnegradsky care se află la Stoekholm; cercurile bine informate cred că e vorba de măsuri contra cholerel. Paris, 14 Iulie.—Sărbătărea națională a fost fărte animată; tâte casele erau tmpodo- bite cu drapele francese și ruse. Diminâța s’aîi făcut manifestații patriotice în fața sta- tuelor lui Gambetta, Ioana d’Arc, Strasburg. S’aîi depus corăne. D. Dăroulâde a rostit un discurs. Nici un incident nu s’a întâmplat. Revista din Longchamps a atras o lume enormă. D. Carnot a sosit însoțit de D. de Freycinet și de generalul de Miribel; el a fost aclamat pe tot drumul. Depeșile din provincie anunță că sărbătă- rea s’a celebrat cu mare entusiasm. St. Gervais, 14 Iulie. — Numărul cada- vrelor găsite este de 226. Identitatea victime- lor este greii de stabilit, pentru că registrele celor cari luaii băl s’aîi șters cu desăvîrșire de apă. Berlin, 14 Iulie. — Gazeta Germaniei de Nord anunță că autoritățile urmăresc cu atențiune cursul cholerel și aâ luat măsurile preventive necesarii la granițele de la Est și Vest. Vashington, 14 Iulie. — Gestiunea libe- rului monetagiu al argintului s’a amânat pe sesiunea viitore în urma unul vot al Camerei. Londra, 14 Iulie.—S’aîi ales până acum: 243 conservatori, 44 unioniștl, 235 gladsto- nienl, 7 parneliștl și 51 antiparneliștl. Conservatorii câștigă 15 scaune, unio- niștil 7 și gladstonienil 70. (Agenția română./ CBSTURA ADUNĂREI DEPUTAȚILOR In țliua de Luni, 6 Iulie 1892, se va ține licitațiune, la cestura Adunărei deputaților, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparațiune necesare la localul Adunărei. Valorea lucrărilor, de pe devis, este de lei 12.154, bani 75. Devisul și condițiunile acestor lucrări se pot vedea în ori-ce Zi la cestura Adunărei, în localul Adunărei deputaților. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor priimiîn sus menționata Zi, dela orele 2—4 p. m., la localul cesturel, când se vor des- chide. Supraoferte nu se priimesc. Spre a fi admiși la licitație, concurențil vor depune o cauțiune provisorie de 5 la sută din valârea devisulul. In termen de 5 Zile maximum de la data aprobărei licitațiunel, despre care este ținut a lua singur cunoscință delacestură, adjude- catarul se va presinta ca să încheie contrac- tul ; în cas de a nu fi următor, garanția pro- visorie va rămâne în profitul Statului fără judecată, nici somațiune și fără a se face altă punere în ÎntârZiare adjudecatarulul. Taxele de timbru și înregistrare, ce va ne- cesita facerea contractului, vor fi, conform legel timbrului, în sarcina antreprenorului. * 1892, Iunie 18. DIVERSE In Ziua de 19 Iunie a. c., copila Con- stantina, în etate de 9 ani, fiica locuitorului Soare Mihalcea din comuna Isvărele, județul Dâmbovița, pe când se juca, sărind peste o grăpă în care era făcut foc pentru arderea a nisce piatră de var, a căZut în acea grdpă și, până să fie scăsă afară, a încetat din viăță. —x— In săra de 25 Iunie a. c., locuitorul Gheor- ghe Tudor, din comuna Scurtesci, județul Buzăă, în etate de 54 ani, căsătorit, avănd și copil, care de mal mult timp era cam lip- sit de facultățile mintale, s’a găsit spânZurat într’un coșar din curtea casei sale. Dupe cercetările făcute, nu există alte bă- nuell de cât că numitul ’și a curmat singur viăță, căci în mal multe rânduri încercase a se sinucide. —x— Băiatul Tudorache Mihalache, în etate ca de 16 ani, de fel din comuna Viziru, județul Brăila, fost servitor la cârciumarul Froim Veinberg, din orașul Brăila, în Ziua de 27 Iunie a. c., aflându-se pe malul Dunărei la punctul numit Lânăria, a căZut in apă și s’a înecat. Cadavrul nu s’a găsit încă. —x— In Ziua de 28 Iunie a. c., consilierul comu- ~ nel Tântava, din județul Ilfov, anume Niță Vasilescu, pe când se înapoia de la cătunul Trestieni, din plasa Snagov, aducând, îm- preună cu alțî locuitori, o machină de treierat, când a ajuns la Bolintinu-din-Vale s’a oprit ca să potrivâscă hamul unul cal. Cel-alțl to- varăși neobservându’l a pus machina în miș- care, și ast-fel numitul Niță, consilierul, a fost apucat de una din răte sdrobindu’l pulpa piciorului drept și călcându’l pe inimă. Pacientul, dupe 2 ore, a încetat din viăță. —x— In Ziua de 28 Iunie a. c., mecanicul losif Cioploviski, de la fortul 2 Mogoșăia, județul Ilfov, turmentat de băutură, culcându-se cu fața în sus la săre, cu capul gol, peste câte- va ore a încetat din viăță. —x— In Ziua de 28 Iunie a. c., copilul Slav, în etate de 8 ani, fiul lui Dina Pană, din co- muna Oltenița-Rurală, județul Ilfov, ducân- du-se să se scalde în rîul Argeș, s’a înecat, —x— Zaharia D. Arvanitis, în etate ca de 30 ani, care se afla ca lucrător Ia brutăria lui Panait Gandelatos, din comuna Gur- gueți, județul Brăila, în Ziua de 28 Iunie a. c., intrând în apa Buzăului ca să se scalde și, nesciind să înăte, s’a înecat. —x— In noptea de 28—29 Iunie a. c., a încetat din viăță subit, sub un pom, individul Gheor- ghe Marin, de fel din comuna Brosceni, ju- dețul Dâmbovița, în vârstă de 70 ani, căsă- torit cu femeea Cătălină, care era venit în acea comună dupe muncă. Cadavrul, dupe autorisația parchetului, a fost înmormântat. —x— ln năptea spre 29 Iunie a. c., pe timp de plăie torențială, în orașul Târgoviște, trăsne- tul a lovit un salcâm din strada Poetul-Ale- xandrescu, jupuindu’I căja pe o parte de sus și până jos; acea lovitură de trăsnet a omortt 2340 MONITORUL O+IOIaL 4 Iulie 1802 și Jiu rîmător ce se afla culcat sub acel salcâm. —x— In Jiua de 29 Iunie a. c., Stan G. Frun- țoiu, muncitor la arendașul Elefterescu, din comuna Pribegi, județul Ialomița, în etate de 21 ani, de fel din comuna Țița, plaiul Ia- lomița, județul Dâmbovița, băgându-se într’o gropă de bucate spre a o curăți, a rămas mort prin asfixiare. —x— In Jiua de 29 Iunie a. c.,o copilă, în etate de 2 ani, anume Ioana, fiica locuitorului Stan Enache, din comuna Mănesci, județul Dâm- bovița, jucându-se pe malul rîului Dâmbo- vița, a căjut în apă și s’a înecat. Cadavrul a fost scos și înmormântat. —x— ; In noptea de 29—30 Iunie a. c., cârciu- mărul Mitică Dumitrescu, aflat cu Jeciuială “ la cârciuma arendașului Vasile Gheorghe, de pe moșia Elisa-Stoenesci, județul Ialomița, j proprietate a D-lui G. Sion, ce este isolată de comună ca opt kilometri, eșind pe la orele 2 afară, din camera unde dormea cu soția și ^mama sa, s’a aruncat în puțul din fața câr- \ ciumei, de unde a fost scos mort. Din asigu- ,. rările primarului respectiv, numitul ar fi su- . ferit de veri-o opt ani de o maladie necunos- cută, și că mama lui cu soția presupun că Aruncarea lui în puț a provenit din acea ma- ; ladie. In (Jiua de 30 Iunie a. c., lucrătorul Tă- nase Ivanovici, de la podul ce se construiesce peste Dunăre la FetescI, județul Ialomița, a murit îndată, din causa presiunel aeriane, dupe ce a eșit din cheson. —x— In Jiua de 30 Iunie a. c., pe la orele 5 sâra, podarul Nicolae Cazaneschi de la po- dul de pe rîul Ialomița, ce este situat lângă comuna Bucu, județul Ialomița, stând afară înaintea casei pe o luntre, a aujit vaca sa horcăind și pe servitorul sâu strigând că un lup turbat voiesce a’l mânca vaca; dânsul luându-se dupe lup și sărind asupra lupului, acesta ’l a mușcat în mai multe locuri. Venindu’I în ajutor servitorul sâu, dupe ce Cazaneschi a trântit lupul jos și cu amân- duoă mâinile ’I a descleștat gura rupându’i amânduoă fălcile, ’l a înțepat cu un cuțit în cap și ’l a omorît. Numitul podar a fost trimis în căutarea institutului de bacteriologic. —x— Vasile Butnariu, în etate de peste 70 ani, din anexa Poeni, comuna JJscați, județul Neamțu, ducându-se la cârciuma lui Cos- tache Mâzăreanu, din acea comună, unde bând duoă cescl cu rachiu, a plecat spre casă; dar în lunca de pe moșia Resboeni, la fântâna numită a lui Dabija, pe unde curge un mic pârîu, voind să trâcă pe o punte, a picat jos cu pieptul pe acea punte și cu fața în nisce apă amestecată cu glod, de unde neputându- se scula, a încetat din viâță. Din cercetările urmate, cas de bănuială nu există asupra morței. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Conform disposițiunilor .lege! de la 1 Iulie 1891, ministerul publică spre cunoscința ge- nerală că proprietarii cari doresc să obțină gratis butași de vițe americane din instala- țiunile Statului, cu scop de a face plantațiu- nea în tomna viitore, vor trebui să facă o cerere în scris, adresată ministerului de agri- cultură (serviciul viticol), în care să se arate: ! 1) Județul, comuna, dealul și valea în care se află Via; 2) întinderea totală a viei și întinderea ce voiesce a planta; 3) Ce natură de teren au, trimițând și un kilogram de pământ ca probă stațiunel viti- cole celei mai apropiate; 4) Că se obligă a îndeplini lucrările cerute de cultura viței americane, cari li se vor face cunoscut prin anume instrucțiuni și prin agenții serviciului. Cererile pentru distribuirea viței în tâmnă se primesc la minister până la 1 Septembre 1892, iar pentru primăvâră până la 1 Fe- bruarie 1893. 5,8.}. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminâța de 3 (15) Iulie 1892 Adjud . . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . . , , Bacău . . . . KV ‘ Bălăci . . . . Balta-Albă Bechet . . . , Berlad . . . . Bistrița . . . . Botoșani . . . Brosceni . . . Budesci . . . . Buhuși . . . . Burdujeni . Buziu . . . . Bălțătesci . . . Calafat . . . . Călărași . . . Câmpina . . . Șămpu-Lung . Caracal .... geatal . . . . Cerna-Voda Cetate . . . . Chilia- Vechia . Codăesci . . . Corabia .... Cozia.......... Curtea-de-Argeș. Călimănesci . Domnesci . . . Dorohoiu . . . Drăgășani' Drăgănesci . Drânceni . . . Senin, nor................] 7-f-R. .......................20-f- » Plâe ................ . 18-f- B Senin....................2l-f- a Variabil.................j8-j- » Senin....................20-f- a Nor........................18+ » Senin....................17-f- a Senin, plâe................19+ ’ ” a .....................14-f- ■ Variabil, plâe .... 18-f- a Plâe, senin............18+ • Senin....................22-f- a Plâe................]64- > Senin, nor..........20-f- ’ Variabil.............15+ • Senin................18+ B Plâe, nor..........2 0-ț- » Pnțină plâe, senin . . 144- • Nor, plâe, senin . . . 16-f- a Senin, plâe, nor . . . 27-f- a Senin...............214- » Senin, nor..........184- « ......................... » • ...............19+ « Senin, plâe ..... 15-f- » a » ...............14+...a Plâe................16-f- a Senin.................20+ » Senin, plâe.........] 8-ț- > ......................... • Senin,nor................174- > Variabil, plâe . . . • 15+ ’l Darabani Bâlciu . Fălticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci . Lacu-Sărat Măcin . M“gurele Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mhluiileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Variabil, nor .... j2f-R. Senin..................20+ » Variabil..............1$+ ’ Senin, variabil .... 31+ a Senin, plâe...........18+ a Senin, vent violent . . 14-f- • Plâe, senin...........17 4- » Senin.................21+ » B .....................19+ » • ...... .22 f- a Puținii plâe, nor . . . 174- » Plâe...................15-f- » Senin, plâe............20-|- » Senin, nor.............22-f- a Senin, plâe..............17+ a a .....................224- a Senin, nor.............20-j- a » ...............18+ • » ...............20-j- a Puținăplâe, senin . . . 15+ a Senin, vânt, Marea agit. 20-f- a Plâe, nor.................17+ » Senin, vânt violent . .21+» Senin, plâe.............15-f- a » 19-j- a Senin, p. plâe .... 14-j- a Senin, plâe.............14-f- a Plâe.....................144- > Senin...................20-f- » Nor, p. plâe............15-f- a • 174- ■ Senin...................26-f- a Nor..................... 234- » ......................16-f- a Pașcani . . . . Pătărlagele Piatra .... Pitesci . . . . Piua-Pietri Pleșcoiu.... Ploesci .... Podu-lurcului . Predeal .... Puciosa .... Rămn.-Sărat. . Râmn-Vâlcea . Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rălăuți . . . Salinele-Mari . Săveni .... Sinaia .... Slobozia . . . Spineni .... Stelănesci . . . Slănic .... Strunga .... Tecuciă .... Târgoviște . . . Tergu-Frumos . Târgu-Jiu . . . Tulcea .... Urlați .... Urziceni . . . Văleni .... VasluiU . . . . Verciorova . . Vulcan .... Zătreni .... Zimnicea . . . Senin, plâe............16-f-R. Senin, nor.............20-f- a Senin, plâe............16-f- a Senin, p. plâe .... 14-f- a Variabil, nor .... 19-f- a Senin, nor.............20-f- a * ...............17+ » Senin, plâe............17-f- a a .....................13-f- a Plâe.....................174- . Plâe, nor..............19-f- a B B ..... 17+ a ” a ...................14-f- a Senin..................20-f- » Nor......................I64- a Senin, plâe............16-f- a Plâe, nor j............18 -f- a Plâe, senin............144- ₐ Variabil, nor .... 19-f- a Senin, variabil .... 18+ a Puțină plâe, nor . . . 154. ₐ Piftie, senin..........17+ • " • ..........17+ a ” • ..........17-f- a Senin, nor..............18-f- a Plâe torențială .... 144- » Senin................• , 214- a Senin, plâe.............1®+ • Senin................... 224-a Plâe, nor...............16-f- a Senin, nor..............154- , Variabil...............16-f- ■ Plâe torențială, nor . . 15-f- a Senin, plâe............16-f- ₐ • ................204- a 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2341 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N< ). 19 6 OBSERVAȚIUNI: Dela i (13) Iulie 1892, 01 ele 8 dim in 24 ore De la 30 Iunie (12 Iulie), orele 8 săra. Barometru Vântul Q. Temperat Baro- Vântul redus la 0° șl la Temperatura <9 N extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel O Starea >3 red. la a} Starea OBSERVAȚIUNI a 0° și la cerului 59 E 1 senin - 29 *7 756.3 24-7 - senin Apa căzută din plâe în următorele stațiuni udometrice, de la 12—13 Iulie st. n. 1892. Cifrele de mat jos represint^ in milimetri grosimea stratului de apii, proveniți din plâie saii din topirea zlpetjeî: PășcanI 0.3. CÎlărașT 4.7. Hârlâii 5-8. Găesci 9.7. Giurgiu 1.7. Herța 0.8. Dorohoiii 2,7. T.-Ocna 3.7. Ocnele-Mart 1.7. Bușteni 8.4. Severin 1.9. Slatina 17.0. Bechet 1.2 Argeș 2.5. Tulcea 2,3. FolticenI 5.7. MihăilenI 7.2. BULETIN ATMOSFERIC No. 197 OBSERVAȚIUNI : De la 2(14) Iulie 1892, orele 8 dim. ln 24 ore De la 1(13) Iulie, orele 8 sera. Bucuresci. . 755-8 --- 1.0 24-4 + I.l 59 E I senin --- 29 >7 756.3 2 4Jl --- --- senin T.-Severin. . 757-3 --- 0.3 24.0 4- 1.8 92 NNE 2 p. noros --- 30 12 754-3 26.0 NE 2 f. noros Craiova . . Câmpu-Lung --- --- 22.0 4- 2.1 66 --- --- » ---- 26 14 --- 19.1 --- ------ p. noros Slatina . . . 761.7 4- 2.6 24.6 4- 3-4 67 NE I senin --- 29 *9 758.0 244 sw I senin Caracal . . 757-6 4- 16 25.0 4- 1.7 70 SE 3 n --- 30 18 757-3 24.0 --- --- n Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- 29 >3 --- --- ------ --- --- T.-Măgurele 755.9 --- 1.9 25.2 + 3-6 54 --- ---- senin --- 30 2 r 755 7 26.6 ESE I senin Giurgiu . . 7544 --- 1.9 26.1 4- 3-2 84 SE 2 n --- 30 21 755-2 25.4 E I Sinaia . . . 754-0 --- 1.4 20.2 + 3-0 74 W I f. noros --- 22 12 754-7 16.6 SW I p. noros Brăila . . 755-6 + 01 26.2 4- 3.2 62 SW 3 p. noros 2 3' 20 755 4 25.6 S I Constanța . 756.9 4- 1-3 25 0 --- 1.2 84 SE I » --- 28 --- 756.2 24.4 SE I senin Starea Măre! liniștită. Sulina . . . 757-4 4- ».3 25.9 4- 0.7 67 SE 2 senin --- 29 20 756.7 22.6 S 2 H » ■ lină. Focșani . . --- 24.3 4- *-3 90 SE 3 noros --- 3i 12 --- 23.O SE I lași .... Sofia (Bulg.) . 755-9 --- 22.4 73 E I senin ---- 30 >5 755-* 22.6 E 3 fl Athena, . . . De la 3 (15) Iulie 1892, orele 8 diminăța De la 2 (14) Iulie 1892, orele 8 săra Bucuresci . . 755-0 --- 0.8 231 *■3 67 N noros 34 19 754-0 26.3 s acop. Apa că<}utâ în următorele stațiuni udometrice, de la 13—li Iulie st. n. 1892. Cifrele de mat jos represintă tn milimetri grosimea stratului de apă, provenită din plâe saii din topirea zăpe^el: Seveni 2.2; Herța 0,4; Tecuciii 8.3; T.-Jiu 2.5. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE CLIMATICĂ sIPTEmĂNAU N°- 28 (De Luni 4 Iulie până Duminică 11 Iulie et. n. 1892) BUCURESCI Temperatura săptămânel despre care ne vom ocupa a fost mult mal ridicată de cât aceea a săptămânel precedente. Mijlocia sa săptămânală a fost 22®.8, în săptămâna pre- cedentă fusese 19°,8. Mijlocia temperaturel acestei săptămâni dedusă din periâda 1885/91 a fost 22*.O. Din valorile mijlocii țlilnice se vede că temperatura a mers crescând de la începutul până la sfârșitul săptămânel, aceste valori au fost coprinse între 19®.2 în prima ^i și 25®.2 în ultimele 2 ^Lile ale săptămânel. Temperatura cea mal coborîtă în acâstă săptămână a fost 11°.4 Luni, iar cea mal ri- dicată 30®.5 Duminică. Extremele tempera- turel considerate din întrăga periodă 1885/92 a fost 10®.9 (minima) în anul 1888 și 36®.O (maxima) în anii 1890 și 1891. In săptămâna precedentă extremele fusese ¹ 11®.O (minima) și 30®.6 (maxima). Mijlocia săptămânală a temperaturelor minime pentru acăstă săptămână a fost 14°.8, pentru cea precedentă fusese 14®.4. Valorile minime ^ilnice au fost coprinse între 11®.4 și 17°.6, în săptămâna precedentă ele variase între ll’.O și 17».3. Valorile țlilnice arătate de termometrul ma- ximum au dat ca mițllocie acestei săptămâni 30°.1; mijlocia maximelor săptămânel pre- cedente fusese 26°.5. Valorile observate țlilnic au variat în săp- tămâna acâsta între 26®.5 și 33®.5, în săp- tămâna precedentă ele fusese coprinse 22®.3 și 30».6. 2342 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 Tdte filele acestei săptămâni aii fost de vdră; în săptemâna precedentă numai 5 Șile aii fost de vâră. Cerul aprdpe în tot cursul săptămânei a fost puțin înorat. Mijlocia săptămânală a ne- bulositățel a fost 3, în săptămâna precedentă fusese 6. Marți și Sâmbătă au fost țlile se- nine, Luni, MercurI și Vineri țlile puțin no- rdse, Joi și Duminică norose. Sdrele a strălucit în tdte țlilele săptămâ- nei. Durata totală de strălucire a fost 91 ore, mal mult de cât în ori-care alt an de la 1885 până acum. MercurI a fost puțină pldie abia 0.3 din milimetru, Duminică a fost numai picături de pldie. MercurI și Duminică în timpul căderel ploiel s’a observat tunete și fulgere. MercurI dupe furtună a fost curcubeu către SE și săra coronă lunară. Duminică în timpul furtunel a bătut vent tare de la West. a TEMPEBATUBA SOLU- 0-10 în ore « TEMPEBATUBA AERULUI LUI LA 2 OBE 1 vântul 0 . 00 LA ADÂNCIME DE: fi 5 a 03 «1 a 0 a 55 u Max. Min. Extreme £ w g J | Sâptâm. : □ 30 60 90 120 «A ■Ji 0 sa M & u g Mijlociii Max. Min. cm. cm. cm. cm. a w | Apa Q Tăria Presi fer Anii 1885 22.0 30.1 16.2 32.5 15.0 22.3 21.1 19.4 18.0 6 53.9 2.8 Var. 1 753.6 1886 17.3 23.4 13.4 27.7 11.7 19.4 19.2 18.3 17.4 7 44.8 38.8 Var. 1 749.7 1887 23.8 32.2 15.4 34.5 13.0 23.8 21.8 19.8 17.9 4 75.3 0.0 ENE 1 754.4 1888 21.4 27.8 16.4 30.6 10.9 23.5 22.1 20.9 17.8 4 72.4 29.5 WSW 1 750.3 1889 25.7 33.0 18.4 35.8 15.5 23.5 20.6 18.2 16.7 3 91.0 0.0 Var. 1 754.2 1890 22.2 30.7 15.0 36.0 12.1 23.6 22.2 20.2 18.9 5 74.4 6.1 ENE 1 750.4 1891 21.6 ■29.0 15.4 36.0 13.9 24.1 22.6 20.2 18.8 7 57.4 79.2 Var. 1 749.7 1892 22.8 30.1 14.8 33.5 11.4 23.8 22.1 20.4 18.6 3 91.1 0.3 W 1 755.1 NOTĂ. Mijlocia temperaturel aerului este dedusă din considerațiunea temperaturilor de la 8 ore dimineța, 2 p. m., 8 sâra, calculată cu ajutorul formulei m—n—k (n—min.) tn care n represintă mijlocia aritmetică din cele 3 ObservațiunI. Min represintă temperatura minimă; iar k un coeficient care a fost calculat cu ajutorul observațiunilor de la Bucuresci, și care pentru luna Iulie are valârea 0.212. Nebulositatea este socotită de la o la io, cifra o arătând cerul cu totul senin, iar io cerul cu totul acoperit. Durata st r Mu cir el sârelul tn colâna heliograf este dată tn ore. In colâna apa că- zută se socotesce tn milimetri de grosime atât apa provenită din plâie cât și cea din zăpadă. Pentru vânt se dă direcția dominantă tu cursul săptămânei și tăria sa mijlocie socotită de la o la 12. Cifra o arată că nu este de loc vânt; cifra 12 arată cea mal mare tempestă. Presiunea atmosferei este mij- locia dedusă din observațiunile de la 8 ore diminâța, 2 p. m. și 8 sâra; ea este redusă la 6°. înălți- mea barometrului este de 84 metri d’asupra nivelului Mărei. p. Director, C. I. Corbu. Bucuresci, 29 Iunie (11 Iulie) 1892. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele .străine, mai jos indicate, in decursul timpului de la 18—27 Iunie st. n. 1892 *) BOH Germania: Lipsea, 100 kilo boi uciși 147.50—180; Francfort s/Mein, 50 kilo l-a calitate 80.85; Hamburg, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.50—1.70; Breslau, *) Prețurile din acest buletin sunt tâte arătate în lei noul, afară de acelea pentru cari se face o anume indicațiune. Rouă abondentă în tdte diminețile și în unele Șile și săra. Luni șl Marți s’a observat puțină ceață la orizont. Vântul a fost aprdpe liniștit în tot cursul săptămânei. Direcțiunea dominantă însă a fost cea de la West. Duminică săra a bătut vântul mal tare, în cele-alte Șile a suflat puțin și încet. Luni, Vineri și Sâmbătă n’am avut vânt de loc. Presiunea atmosferică a fost aprope egală cu aceea a săptămânei precedente. MiȘlocia săptămânală a fost 755.1, pe când în săptă- mâna precedentă fusese 755.2. Valorile mijlocii jilnice aii variat între 751.7 și 760.1, aprdpe 10 milimetri în 2 Șile. In săptămâna precedentă valorile midlocil Șil- nice fusese coprinse între 751.5 și 757.7. In tabela ce urmăză se arată valorile Sil- nice ale principalelor elemente climatice din acestă săptămână, comparate cu aceleași va- lori corăspunȘătore din săptămâna de care ne ocupăm, considerate pe peridda 1885/92. 50 kilo boii uciși hrăniți în staul 58.70 până la 69.35; Stuttgart, 100 kilo boii vii hră- niți în staul 85—92.50; Brema, 100 kilo boii uciși 150—175, idem taurii uciși 125 până la 155. Italia: Genua, 100 kilo boii uciși, prețul afară din barieră, 148—150. Belgia: Bruxel, kilo boii vii 0.68—1 ; Anvers, kilo boii vii 0.70—0.90, idem taurii vii 0.65—0.85 ; Liege, kilo boii vii 0.90 până la 0.95, idem taurii vii 0.65—0.80. Holanda : Amsterdam, % kilo boii vii 0.80—0.90 ; Zwolle, kilo boii grași pentru măcelărie 1.34—1.44 ; idem taurii idem 1 — 1.24; boi de elevagiu pentru îngrășeto- rii, capul 180—280; Rotterdam și Amster- dam, kilo boii vil hrăniți cu păsclune 1.28 până la 1.56. Elveția : Zurich, kilo l-a calitate 1.50 până la 1.60; idem a II-a calitate 1.40 până la 1.50. Englitera : Londra, 50 kilo boii uciși hrăniți cu păsclune 50—81. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo boii vil pentru măcelărie 115.58—128.42. Turcia: Constantinopol, boii vil de su- hat și velniță capul 100—380; Salonic, boii vii de suhat capul 181.76—227.72. Grecia: Pireu'), kilo boii uciși 1.10-1.20. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.67 până la 0.75. Suedia: Gothemburg, kilo boii vil 0.50 până la 0.60. Ispania : Barcelona, boii de muncă capul 350—425, boii de 3 ani pentru măcelărie capul 275—375. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 0.75. VACILE Germania f Lipsea, 100 kilo vacile ucise 125—162.50; Francfort s)Mein, 50 kilo l-a calitate 70—75; Hamburg, kilo va- cile vil hrănite cu păsciune 1.15—1.50; Breslau, 50 kilo vacile ucise hrănite în staul 58.70—69.35; Stuttgart, 100 kilo vacile vii hrănite în staul 50—80; Brema, 100 kilo vacile ucise, 125—165. Italia: Genua, 100 kilo vacile ucise, pre- țul afară din barieră, 123—126. Belgia: Bruxel, kilo vacile vii 0.62 până la 0.82; Anvers, kilo vacile vil 0.70 până la 0.90, idem junicile vii 0.66 — 0.68; Liege, kilo vacile și junicile vii 0.70—0.85. Holanda: Amsterdam, kilo vacile vii «k 0.90—1; Zwolle, kilo vacile grase pentru măcelărie 1.34—1.44 ; vacile de elevagiu, capul 230—540; idem junicile idem 220 până la 430; vacile de elevagiti pentru în- grășătoril idem 180—360; Rotterdam și Amsterdam, kilo vacile vii hrănite cu păs- clune 1.28—1.56. Elveția: Zurich, kilo vacile indigene l-a calitate 1.20—1.30. Englitera: Londra, 50 kilo vacile hră¹ nite cu păsclune 45.15—83. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo va- cile vil pentru măcelărie 115.58—128.42. Turcia: Constantinopol, vacile vil de su- hat și velniță, capul 140—420; Salonic, va- cile vil de suhat 181.76—227.72. jj Grecia: Pireu , kilo vacile ucise 1.10 până la 1.20. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.63 până la 0.75. ,. Suedia : Gothemburg , kilo vacile vil I 0.50—0.63. " Ispania : Barcelona,. capul 200—250. Asia-Mică: Smyrna, ocaua bruto 0.90. 1 VIȚEI ' Germania : Brema, 100 kilo vițeii uciși ₙ 12.50— 190. & Belgia: Anvers, kilo vițel vil 0.93 până ] la 1.13; Lidge, kilo vițel vii 0.90—1.10. j Holanda: Zwolle, kilo vițeii grași pentru măcelărie 1.36—1.52. •) Prețurile pe piața Pireu sunt date pentru timpul de la 22—29 Iunie 1892 st. n. 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2343 li r £ Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo vițel vil 84.20—109.47. Ispania: Barcelona, vițeii vil de la 6—8 luni, capul 150—225. OILE ȘI BERBECII Germania: Lipsea, 100 kilo oile vil 70—80; Frâncfort s]Mein, kilo I-a calitate 1.55—1.60; Hamburg, kilo oilevii hrănite cu păsciune 1.25—1.65 ; Breslau, 50 kilo oile ucise, hrănite în staul 40—72 ; Stutt- gart, 100 kilo oile vil hrănite cu păsciune 75—87.50; Brema, 100 kilo oile ucise 125 până la 162.50. Italia: Genua, 100 kilo oile ucise, pre- țul afară din barieră, 138—142. Belgia : Bruxel, kilo berbecii vil 1.10 până la 1.50 ; Liege, kilo berbecii vii 0.52 până la 0.62. Holanda: Zvolle, kilo berbecii grași pen- tru măcelărie, 0.92 —1.08; mieiu de elevagiu, capul 12—28; Rotterdam și Amsterdam, kilo oile vil hrănite cu păsciune 1—1.10. Elveția: Zurich, kilo berbeci germani 1.60, idem oile 1.25—1.30; Berna, 100 kilo 70—80. Englitera : Londra, 50 kilo oile hrănite cu păsciune 63.25—101.50. Austro-Ungaria: Viena, oile vil perechea 21.05—42.10. Turcia: Constantinopol, oile vil de suhat, capul 8—15. Grecia: Pireu, kilo berbecii uciși 0.75 până la 0.80. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.75 până la 1.07. Suedia: Gothemburg, kilo oile vii 0.63 până la 0.70. Ispania: Barcelona, capul berbecii negri 14.25—17; idem albi 16.50—19.75; idem oile bătrâne 9.50—11.75; idem mieii 6—8. CAPRELE Germania : Breslau, caprele ucise, hră- nite în staul, capul 1.40—2.80. Turcia : Constantinopol, caprele vii de suhat, capul 12—16. PORCU Germania : Lipsea, 100 kilo porcii vii 135—147.50; Frâncfort s/Mein, kilo I-a calitate 1.50; Hamburg, kilo porcii hră- niți în staul 1.30—1.50 ; Breslau, 50 kilo porcii uciși, hrăniți în staul, 72—82.60; Stuttgard, 100 kilo 85—100; Brema, 100 kilo porcii uciși 120—150. Italia: Genua, 100 kilo porcii uciși, pre- țul afară din barieră, 140.60 — 143. Belgia: Bruxel, kilo porcii vii 0.92 până la 1.02 ; Liege, kilo porcii vil 0.90—1. Holanda: Amsterdam, % kilo 0.50 până la 0.60; Zwolle, kilo porcii grași pentru mă- celărie 0.90 — 1, idem pentru export la Lon- dra 0.68—0.76; Rotterdam și Amsterdam, kilo porcii vil hrăniți cu păsciune 0.88 până la 0.94. Elveția: Zurich, kilo porcii indigeni și de Baden, cei mal ușori 1.40—1.45; idem cel mal grei 1.25—1.45 ; Berna, kilo 1.20 până la 1.50. Englitera : Londra, 50 kilo, porcii hră- niți în staul, 44—66.75. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo porcii vil 75.79—98.95. Suedia: Gothemburg, kilo porcii uciși 0.97—1.05. Ispania: Barcelona, porcii vil de un an și jumătate, capul 65—80. BRÂNZETURILE Germania: Frâncfort s/Mein, kilo 2; Breslau, kilo brânza din lapte de capră 2 până la 2.45 ; /Brema, kilo brânză indigenă 1—1.25. Italia: Genua, 100 kilo brânză de Gru- yăre 240—250. Belgia: Anvers, kilo brânză de Holanda și Gouda 1.10—1.40, idem de Gruyăre 1.20 până la 1.60, idem de Gamenbert 0.80 până 0.90; Liege, brânză țlisă de Remondon, bu- cata 0.50, idem ordinară idem 0.35, idem mdie de Caillebotte idem 0.30. Holanda: Amsterdam, 100 kilo brânză de Holanda 174, idem țlisă de Edam 172; Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo brânză de Holanda 176, idem țlisă de Edam 172. Elveția: Zurich, kilo brânză de Gruyâre 1.30, idem brânza slabă 0.95—1. Englitera : Londra, 50 kilo brânză de Holanda 60—66.25, idem amerieană 57.50 pâuă la 71.20. Turcia: Constantinopol, kilo cașcavalul de România și de Balcani 1.60—2.40; Salonic, kilo cașcavalul din lapte de ol, venit din Bul- garia, 1.36. Grecia: Pireu, kilo brânză prdspătă și să- rată 1, idem indigenă 1.20. Suedia: Gothemburg, kilo brânză de Sue- dia 0.30—1.45. Ispania: Barcelona, kilo brânză indigenă 1.80—2.50, idem străină 2.65—4. Asia-Mică: Smyrna, ocaua cașcaval 1.60. OUfiLE Germania: Frâncfort s/Mein, bucata 0.05—0.09; Hamburg, suta ouă prdspete 6.25—7.50 ; Breslau, 60 ouă 3—3.20 ; Stuttgart, 10 ouă 0.60—0.90; Brema, du- zina ouă de găină 0.65—0.75. Italia: Genua, duzina ouă 0.60. Belgia: Bruxel, suta 6—7; Anvers,suta 6—7; Liege, 26 ouă 1.70—2. Holanda: Amsterdam, suta 5—6; Zwolle, suta 6—7; Rotterdam și Amsterdam, suta 9—10. Elveția: Zurich, suta 5—7.50; Berna, 9—10 ouă 0.60. Englitera : Londra, 120 ouă 5.50 până la 7.25. Austro-Ungaria: Viena, 40—52 ouă prdspete 2.20. Turcia: Constantinopol, suta 3.20 până la 3.60; Salonic, suta ouă de găină 3.52. Grecia : Pireu, perechia 0.15. Francia : Nisa, 1.000 ouă 70—130. Suedia; Gothemburg, 20 ouă 0.90 până la 0.95. Ispania : Barcelona, suta 8—10. Asia-Mică : Smyrna, suta 4.50. GRÂUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo grâu in- digen 242.50—250; Frâncfort s/Mein, 1.000 kilo 234.50—253; Hamburg, 1.000 kilo grâii de Rusia de ¹⁵%₇ libre 175 până la 193.75; Breslau, 100 kilo grâu alb 25.10 până la 27.35 ; idem galben 24.65—27 ; Stuttgart, 100 kilo grâul de la Plata 27.92; Brema, 1.000 kilo grâul vămuit 231.25 până la 250. Italia: Genua, 100 kilo grâu tare meri- dional 20.50—23, idem fraged de Piemont 22.75—23.75; Neapoli, 100 kilo 18—17, din cari urmâză a se scade lei 1% — 1% de 100 kilo pentru asigurare și transport de la Brăila-GalațI la Neapole. Belgia : Bruxel, 100 kilo 21—22 ; An- vers, 100 kilo grâu străin 14%—20, idem românesc 15 %—18%; Liege, 100 kilo 19.50-21. Holanda: Amsterdam, 2.400 kilo grâu de al Dunăre 384 ; Rotterdam și Amster- dam, hectolitrul grâu indigen 9.60—18. Elveția: Zurich, 100 kilo grâii din Ro- mânia 22¹/ₛ—24%, idem de Muntenia 21 % până la 23%; Berna, 100 kilo 18. Englitera: Londra, hectolitrul grâu de la Dunăre 18.75—19.25, idem 18.50 până la 18.75. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo grâu din districtul Theiss de 76—80, kilo pr. hectolitru 19.15—20.20; Czemowitz, 100 kilo grâii prima 18.95—19.48. Turcia : Constantinopol, hectolitrul grâii de 57—60 libre 12.25—12.50; Salonic, kilo grâii tare 0.16, idem roșu 0.13. Grecia: Pireu, kilo grâii tare de Rusia 0.21%, idem de Turcia 0.19%. Francia: Nisa, 100 kilo 23—25. Suedia : Gothemburg, 100 kilo grâii de Suedia 21. Ispania: Barcelona, 100 kilo grâii Gân- deai de Castilia 32—32.50, idem de Aragon 31-32, idem tare de Andalusia 31.50-32, idem de Navara 31—31.50, idem de Irka Ber- dianska 36—36%„ idem Azime Berdianska 34.50—35, idem Irka Marianopoli 35. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.30—0,35. SECARA ■ Germania: Lipsea, 1.000 kilo 240-245; Hamburg, 1.000 kilo secară de ⁹%ₜî libre J de la Marea-Neagră 195—218.75; Breslau, 100 kilo 23.80—25.50; Brema, 1.000 klio secară vămuită 231.25—256.25. Belgia: Bruxel, 100 kilo 18—19 ; An- pers, 100 kilo secară străină 19%—19%, idem românăscă 17—17%; Liege, 100 kilo 18—18.50. Holanda: Amsterdam, 2.100 kilo 408; Zwolle, hectolitrul 14—14.20; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul secară indigenă 9.50—14.50. Elveția: Zurich, 100 kilo 17; Berna, 100 kilo 18. Englitera: Londra, hectolitrul 18.25 până la 18.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo secară slavonă de 69—72 kilo pr. hectolitrul 17.90 2344 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 i până^la 18.53; Czernowitz, IOO kilo secară prima 16.84—17.37. Turcia: Constantinopol, hectolitrul secară de 50—58 libre 7.36—7.40; Salonic, kilo 0.15. Grecia : Pireu, kilo 0.11. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo secară de Suedia 20.50—22. Ispania : Barcelona, 70 litri secară de Aragon 11.25—12. PORUMBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo porumb american 162.50—166, idem românesc 166 până la 170; Francfort s/Mein, 100 kilo 15; Hamburg, 1.000 kilo porumb de Rusia și de la Dunăre 137.50—143.75; Breslau, 100 kilo 16.80—17.35; Brema, 1.000 kilo porumb vămuit 150—162.50. Italia: Genua, 100 kilo porumbul de Piemont 13.50—15. Belgia, Anvers, 100 kilo porumb străin 12—137₄, idem românesc 12¹/,—14. Holanda: Amsterdam, 2.000 kilo po- rumb american 250; Rotterdam și Amster- dam, hectolitrul porumb coxanian, american, cincantin, 12.40—14.50. Elveția: Zurich, 100 kilo porumb cin- cantin vechili 17 ⁱ/î, idem nou 17, idem gal- ben 15⁴/₂; Berna, 100 kilo 15.50—17. Englitera: Londra, hectolitrul porumb de la Dunăre 15.50—15.75, idem 15.15 până la 15.50. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo po- rumb unguresc 11.05—11.26; Czernovitz, 100 kilo 11.15—11.36. Turcia : Constantinopol, hectolitrul po- rumb de 54 — 60 libre 11.60—12; Salonic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia: Nisa, 100 kilo 15 —18. Suedia: Gothemburg, 100 kilo porumbul străin 19.75. Ispania: Barcelona, 70 litri porumbul de Sevila 12.25—12.50, idem de Poți 10 până la 10.25, idem de la Dunăre 11.50, idem de Rio de la Plata 11.12—11.25, idem de Cincantini 13.50, idem de Statele-Unite 11.50. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.20. ORZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo 177.50 până la 218.50; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 193.50 — 209.50; Hamburg, 1.000 kilo orz de Rusia de lu/m libre 140 până la 162.50 ; Breslau, 100 kilo orz alb 21.10 până la 28.70, idem galben 18.20—20; Brema, 1.000 kilo orz vămuit 150—162.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 18—19; An- vers, 100 kilo orz străin 12³/₄—15⁽/₄, idem românesc 13—137₄; Liege, 100 kilo 14.50 până la 15.50. Holanda: Zwolle, hectolitrul 10—11.40; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul orz indigen 7—8.80. Elveția: Berna, 100 kilo 23. Englitera : Londra, hectolitrul orz de la , Dunăre 11.75—12.15, idem 12.25—13. I Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo orzul austriac pentru prepararea malțulul 14.74 până la 16.84; Czernovitz, 100 kilo orzul pentru destilărie 12.63—13.12. Turcia: Constantinopol, hectolitrul orzul de 42—48 libre 6.40—6.65; Salonic, kilo 0.08. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia : Nisa, 100 kilo 14—15.50. Suedia: Gothemburg, 100 kilo orzul de Suedia 18.75—19.50. Ispania: Barcelona, 70 litri orzul din re- giune 8—8.25, idem de Canare 4.75—5.25, idem de Casablanca 6.75. Asia-Mică : Smyrna, kila de 17 ocale 2.50. OVĂZUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo 183.50 până la 186.50; Francfort s/Mein, 100 kilo 165.50—181 ; Hamburg, 1.000 kilo ovăz de Rusia de⁶s/₈₅ libre!55—165; Bres- lau, 100 kilo 19—19.90 ; Stuttgrat, 100 kilo 18.50; Brema, 1.000 kilo ovăz vămuit 168.75 — 187.50. Italia: Genua, 100 kilo 14—16.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 15—15.50; Anvers, 100 kilo ovăzul indigen 15f/₄—15³/₄; Liege, 100 kilo 15—15.50. Holanda: Rotterdam și Amsterdam. hectolitrul ovăzul indigen 5.60—9. Elveția : Zurich, 100 kilo ovăzul ungu- resc 167₂, idem bohemian 17—I8V2; Ber- na, 100 kilo 18—19.50. Englitera: Londra, hectolitrul 10.50 până la 11. Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo ovăzul unguresc 11.60—11.81; Czernowitz, 100 kilo ovăzul prima 13.68—14. Turcia: Constantinopol, hectolitrul ovă- zul de 12—24 libre 10.50—10.90; Salonic, kilo 0.10. Grecia: Pireu, kilo 0.11. Francia: Nisa, 100 kilo 16—18. Suedia: Gothemburg, 100 kilo 15. Ispania: Barcelona, 70 litri ovăzul de Estramadura 6.75. MEIUL Germania: Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—47, idem nedat la lopată 22 până la 25. Englitera: Londra,hectolitrul 9.75 până la 10.15. Turcia: Constantinopol, hectolitrul de libre 6.50—6.80. Grecia: Pireu, kilo 0.11. FĂINA DE GRA1Î Germania: Lipsea, 100 kilo calitate No. 00 lei 40.65; Francfort s/Mein, 100 kilo 39.40—40.60; Hamburg, 100 kilo făină de grâu calitate supra-fină 32.50-35; Breslau, 100 kilo făină bruto în saci calitate extra-fină 42—42.70, idem fină 37.60 până la 38.40; Stuttgart, 100 kilo făină No. 4-1 lei 32.50—42.50; Brema, 100 kilo făină de grâu 32.50—35, idem de secară 32.50 până la 35. Italia : Genua, 100 kilo făină de grâu l-a calitate 36.75—37.25, idem a Il-a cali- tate 33—33.90. Belgia: Anvers, 100 kilo făină de grâti indigenă l-a calitate 24'/₂—25, idem calita- tea Il-a lei 22*/₂—23*/₂, idem făină de grâti de America 14—29, idem făină de Secară in- digenă 26—27, idem francesă 25—26. Holanda : Amsterdam, 100 kilo 18—32; Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo făină de grâu indigenă 18—24. Elveția: Zurich, 100 kilo făină de grâu furageră 20, idem jumătate albă 38; Berna, 100 kilo 32—41. Englitera: Londra, 50 kilo 21.75 până la 22.25. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo făină de grâu calitatea No. 0 lei 33.68—35.30. Turcia: Constantinopol, sacul de 75 kilo făină de grâu 16—24 ; Salonic, sacul de 103 kilo făină de grâti indigenă No. 0 lei 27.27—30.68, idem No. 1 lei 21.59-25, idem No. 2 lei 20.45—22.73 ; idem No. 3 leî 14.77-18.18, sacul de 75 kilo făină de Rusia No. 00 lei 32.95, idem No. 0 lei 31.81, idem No. 1 lei 30.68, idem No. 2 lei 29.54. Grecia: Pireu, kilo 0.32'/₂, sacul de 87 kilo făină de Odesa 35, idem de 100 kilo făină de Triest 43. Francia: Nisa, 100 kilo 28—42. Suedia: Gothemburg, 100 kilo 33. Ispania: Barcelona, 100 kilo făină de grâu extra-albă 42.50 — 43.25, idem supra-fină albă 40.25—40.75, idem prima albă 37.75 până la 38.50, idem force-extra 47—48, idemforce-supra-fină 44.50—45, idem force- prima 42 — 42.50, idemforce-secunda 26.50 până la 34.75, idem force-terța 16.25 până la 19.25, idem force-quarta 13.25—15.50, idem prima extra de Castilia 42.50—43.25, idem prima supra-fină 40.75—41.50. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.26. FASOLEA Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.50; Hamburg, 100 kilo 18.75 până la 25 ; Breslau, 100 kilo 18.70—22> Belgia: Anvers, 100 kilo fasolea din Ro- mânia 13*/î—13³/₄, idem diversă 18—24. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul fasolea indigenă 10 — 20.50. Elveția: Zurich, kilo 0.80—P, Berna, 15 litri 4.20—4.50. Englitera: Londra, hectolitrul 19.50 până la 19.75. Turcia: Constantinopol, sacul de 100 kilo 12—17; Salonic, kilo 0.21—0.26. Grecia: Pireu, kilo 0.45. Francia: Nisa, 100 kilo 20. Ispania : Barcelona, 70 litri fasolea de Valenția 18.25—20, idem de Brăila 13.50 până la 13.75, idem de Ungaria 14—14.50, idem de Cocos roses 19.50, idem de Ham- burg 19—19.75. BOBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo 200 până la 250; Francfort s/Mein, kilo 0.50—1.25; Hamburg, 100 kilo bob de Rusia 20 până 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2345 la 21.25; Breslau, 100 kilo bob de luncă 20-22.10. Belgia: Anvers, 100 kilo bobul străin 18.25-20’/,. Holanda: Botterdam și Amsterdam, hectolitrul bob indigen 10.80—14.80. Elveția : Zurich, kilo 0.70—0.90, Englitera : Londra, hectolitrul bob de Egipt 12.15—12.25. Turcia: Constantinopol, kilo bob din România și Rusia 15—22; Salonic, kilo 0.23. Grecia: Pireu, kilo 0.45. Suedia: Gothemburg, kilo bob de Ho- landa 0.36, idem de Germania 0.50 până la 0.55. Ispanla : Barcelona, 70 litri bobul de Smyrna 10.25—10.50, idem de Mahon 16—17, idem de Italia 10, idem de Maroc 10.50—11, idem din regiune 11—11.25. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua 0.16. LINTEA Germania : Francfort s/Mein, kilo 0.37 până la 0.63; Hamburg, 100 kilo lintea de Bohemia 50—62.50; Breslau, 100 kilo lin- tea cu bobul mare 60 — 67, idem cu bobul mic 27—43. Elveția: Zurich, kilo 0.35—0.40. Englitera: Londra, hectolitru 12.25 până la 12.75. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo 50.52 până la 84.21. Turcia: Constantinopol, 100 kilo lintea din România și Rusia 14—22. Grecia: Pireu, kilo 0.45. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.25. MAZĂREA Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.50 până la 1.25; Hamburg, 100 kilo 27.50 până la 31.25; Breslau, 100 kilo 28—29 ; Brema, kilo 0.50—0.60. Belgia: Anvers, 100 kilo mazăre verde de Zălanda 20—24. Holanda : Botterdam și Amsterdam, hectolitrul mazărea indigenă 12—20. Elveția: Zurich, kilo 0.80—1; Berna, 15 litri 5.50—6. Englitera : Londra, hectolitrul 16 până la 16.15. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo42.10 până la 67.37; Czernowitz, 100 kilo 14.74 până la 16.84. Turcia: Constantinopol, 100 kilo mază- rea din România și Rusia 12—15; Salonic, kilo 0.35. Grecia: Pireu, kilo 0.45. SSmÎNȚA DE IN Germania : Lipsea, 1.000 kilo 262.50 până la 312; Hamburg, 1.000 kilo sămînța de in din La Plata 244—250; Breslau, 100 kilo 27.35—31. Italia: Genua, 100 kilo 30.50—31.50. Holanda : Amsterdam, 1.960 kilo să- mînță de in din Bombay 492 — 494. Englitera: Londra, hectolitrul 20—21. Turcia: Constantinopol, 100 kilosămînță de in din România și Rusia 10—12; Salonic, kilo 0.29. Suedia : Gothemburg, 100 kilo 25, ! SfiMÎNȚA de cănepă I Germania : Hamburg, 1.000 kilo să- mînță de cânepă din Rusia 275—281.25 ; Breslau, 100 kilo 26—29. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul sămînță de cânepă indigenă 15.50 până la 17,20. Englitera: Londra, hectolitrul 14.75 până la 15. Turcia: Constantinopol, 100 kilo sămînță de cânepă din România și Rusia 9—14; Sa- lonic, kilo 0.35. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.24. RAPIȚA Germania : Lipsea, 1.000 kilo 287.50 până la 300; Hamburg, 1,000 kilo rapiță din Germania 287.50—300; Breslau, 100 kilo rapiță semănată iarna 27—31.50. Belgia: Bruxel, 100 kilo 26—27. Englitera: Londra, hectolitrul 19.75 * până la 20.15. | Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo 26.30 până la 27.25; Czemovitz, rapița semănată iarna 20—22.10. VINUL Italia : Genua, hectolitrul vin meridio- nal în butoie 19—24.50, idem de Piemont 21—28, butelia vin de Piemont 2—3. Belgia: Anvers, 225 litri vin de Bordeaux în butoie 195—950, idem butelia 1.75—25. Holanda: Amsterdam, 4 butoie a 225 li- tri vin de Bordeaux la antreposit 500—700; butelia de 75 centilitri idem 1—1.50. Elveția: Zurich, hectolitrul vinul alb din Moldova în butoie 35, idem de Ungaria 33. Englitera : Londra , hectolitrul vinul roșu în butoie 82—192, hectolitrul în bu- telii 137-300. Turcia : Constantinopol, litrul vin alb indigen în butdie0.30—0.65, idem roșu idem 0.60—0.85, idem butelia de 1 litru 1,60 până la 2.40; Salonic, kilo vin nou de Niausta în butdie 0.48, idem de Gumedjia idem 0.29, idem d'impregiur idem 0.22. Grecia: Pireu, kilo vin indigen în butde 0.32.5, butelia idem 1. Francia : Nisa, hectolitrul vin în butoie 60, idem în butelii 1—20. Suedia: Gothemburg, hectolitrul vinul străin în butdie 150 — 600, butelia de 80 centilitri 1.50—10. Ispanla: Barcelona, 121 litri 60 vin Priorato superior 25—28, idem Priorato a II a 22—24, idem Priorato ordinar 19 — 21, idem de Tangona 12—16, idem de Mont- blanche 10—14, idem de Valența 14—17, 500 litri vin pentru Cuba 135—145, idem pentru Rio de la Plata 175. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vin în butdie 0.25—2.75, idem în butelii 0.70—3.25. SPIRTUL PIEILE BRUTE Germania: Lipsea, 10.000 litri și grade । Germania : Francfort s/Mein, 100 kilo alcoolul brut de cartofi 71.25, plus lei 62% I 303; Hamburg, 100 kilo piei brute din Ame- imposit de consumațiune, același 46.75, plus rica de Sud 125—150; Breslau, 50 kilo piei lei 87 % imposit de consumațiune; Ham- . uscate calilate fină 90—120, idem inferidră burg, 100 litri și grade alcool de cartofi 80—94. 33.25—33.50; Breslau, 100 litri și grade j Italia; Genua, 100 kilo piei brute de bol alcool de cartofi 74,25. și miel 80—82. Italia : Genua, hectolitrul spirtul de 99 grade (dările coprinse) 246—248. Belgia: Anvers, litrul 1—1,04 ; Liege, hectolitrul 190—200, Holanda: Amsterdam, 100 litri de 46° Tralles 19. Elveția: Zurich, hectolitrul 50—60; Berna, litrul 0.60, Englitera: Londra, proof galonul de 5.600 % Tralles 32.25—35. Austro-Ungaria : Viena, 10.000 litri și grade spirt rectificat și peste (fără dările co- munale) 113.68 — 114.73 ; Czernowitz, 10.000 litri și grade spirtul brut (fără im- posit) 33.51—33.68. Turcia: Constantinopol, litrul spirt de 39—40 grade 0.75—0.90 ; Salonic, kilo spirtul de 40 grade venit din Austria 0.90. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38. ispanla: Barcelona, hectolitrul spirtul de 35 grade 79—80. OASELE Belgia : Anvers, 100 kilo 7; LiOge, kilo 0.06. Englitera: Londra, 1.00G kilo 130 până la 135. Turcia: Constantinopol, 100 kilo dsele de bol și vaci 6—7; Salonic, kilo 0.06. Francia: Nisa, 100 kilo 9—10. COARNELE Germania: Hamburg, 100 bucăți corne de bol din Buenos-Ayres 12.50—30. Belgia: Anvers, 100 bucăți cdrne cân- tărind ⁵O/₆ₒ kilo din Rio-Grande 36—44; idem de ⁴⁰/₅₅ kilo din Montevideo și Uruguay 31—43; idem de ³⁵/₄₅ kilo din Buenos-Ayres 19—26; idem diverse greutăți, de vaci 14 până Ia 21; Liege, kilo 0.10, Holanda : Amsterdam, 50 kilo 30—60, 208 bucăți 100—150; Rotterdam și Am- sterdam, 100 kilo cdrne de bivol 60 — 120. Elveția: Zurich, perechea 0.15—0.30. Englitera: Londra, 100 kilo 12—175. Turcia: Constantinopol, 100 kilo corne de berbeci 6—8; Salonic, kilo corne de berbeci 0.10, idem de bol și de vaci 0.12, idem de țapi și ied 0.06. Francia : Nisa, 100 kilo 7—8. Asia-Mică: Smyrna, quintalul de 45 ocale 4.50. FULGII Germania: Hamburg, 100 kilo calitate medie 200—212.50; Breslau, kilo 7—15. Belgia: Liege, kilo 15—20. Elveția: Zurich, kilo 6—18. Englitera: Londra, kilo 4—9.25. Turcia: Constantinopol, kilo fulgii de pă- sări domestice 6—14. ,2346 , Heigla: Anvers, 13-15 bucăți piei brute de bol de Matad, cântărind50 kilo 74—84; 10-15 idem de vacă de Matad, cântărind 50 kilo 66—72; 12-15 idem de bou de Campos, cântărind 50 kilo 58—72 > 9-10 idem de Vacă idem, cântărind 50 kilo 53—65; 9-16 țdem de Cordova și Mendoza, cântărind 50 kilo 50—55; 10-13 idem de Paraguay, cân- tărind 50 kilo 60—75; Liege, kilo piei brute dfe bol 0.65—0.75, idem de tauri 0.45-0.55, idem de vaci și junicl 0.55—0.65. Holanda: Amsterdam,kilo 0.32-0.44; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo piei brute indigene 29—37. EngUterâ: Londra, kilo 2;50—3.25. Austro-Ungarla: Viena,, 100 kilo piei uscate de bol ungurescl 137.90—168.42. Turcia: Constantinopoi, bucata pielea bur- tă de oie 1.20—2.30; Salonic, kilo piei brute de bivol 1.59, idem de vaci și bol 1.02, idem de berbeci 1.36, perechea de miel 4.20. Grecia: Pireu, pieile brute de miel pe- rechea 1.50. Francia : Nisa, 100 kilo piei uscate de bol 150, idem prospete 100, idem uscate de vaci 150, idem prospete 70, .idem uscate de vițel 350, idem prospete 140, idem uscate de berbeci 145, idem prospete 70. Suedia: Gothemburg, 100 kilo 70-76.40. Ispania: Barcelona, kilo pieile brute de Silesia, cântărind 10 kilo, duzina 4.50, idem de Rhin cântărind ⁿ/₁₂ kilo duzina 4.70, idem de Nord cântărind ¹⁰/n kilo duzina 4.60, piele brute de cal și cațăr, calitatea extra, bucata 10.50. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua piei brute de bou 1.80, idem de capră 2.25, idem de ber- bec 1.70, idem de miel 2. LÂNA Germania: Hamburg, kilo lână spă- lată de la Capul de Buna-Speranță 4 — 4.25, idem nespălată din America-de-Sud 1.25 până la 1.38 ; Breslau, 50 kilo lână spălată de Silesia 180—293 , idem de Posnania 147 până la 240, idem nespălată de Silesia 60 până la 74. Italia: Genua, 100 kilo lână spălată l-a calitate de Tunis 368—370, idem a 11-a ca- V. litate de Asia 248-258, idem a 111-a calitate indigenă 148—150. Belgia: Anvers, kilo lână pieptănată din La Plata 4.55—4.62’/₄. Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—30; Rotterdam și Amsterdam, kilo lână indigenă spălată 4—7, idem nespălată idem 2.40—3. Englitera : Londra, kilo lână spălată 3.50—5, idem nespălată 0.75—1.50. Austro-Ungarla; Viena, 100 kilo lână spălată prima tunsore 421.05—442.10. Turcia : Constantinopoi, kilo lână spă- lată 1.20—2.60, idem nespălată 1.10 până la 1.80 ; Salonic, kilo lână nespălată 1.25. Asla-Mlcă: Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 160—175, idem nespălată 90—125. LEMNE DE CONSTRUCȚIUNE Germania: Breslau, metrul cub lemne tăiate în prisme drepte cu basa pătrată 28 până la 36, idem grinzile 34—40, MONITORUL OFICIAL Englitera: Londra; 50 picidffe cubice 63.15—90.15. Austro-tlngaria : Viena, meiritl cub grinzile de sapin lungi de 10 m. pe ,⁰/₁₃ până la ,⁸/i₈ cm. largi 25.25—29.47. Turcia: Constantinopoi, metrul cub brad 38—52; Salonic, metrul cub scândurile de brad din Galați, indigene și puține din Austria, de la 10-20 mm. grosime 60—70, idem cele de 25-35 mm. grosime 50—60, idem cele de 40-60 mm. grosime 45—50, idem dulapi de brad indigen 40 — 46. Francia: Nisa, metrul cub 60—70. Asla-Mlcă: Smyrna, metrul cub 50—72. petroleO brut Turcia : Constantinopoi, litrul 0.30 până la 0.36. Francia: Nisa, 100 kilo 30. Prețurile a diferite produse pe piața Romanshorn (Elveția) pe fiua de 20 Iunie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 22'/o—257<; Secara 100 kilo 18’/₄—197*1 Porumbul galben și alb l-a calitate 100 kilo 157*—16³/₄; Idem cincantin 100 kilo 177*—187*1 Orzul pentru braserii 100 kilo 207*-22*/*l Ovăz unguresc și bohemian 100 kilo 167* până la 17³/*. Prețurile a diferite produse pe piața Lugano (Elveția) pe fiua de 21 Iunie 1892 st. n. Grâul l-a calitate 100 kilo 24; Idem 11-a calitate 100 kilo 19; Secara 100 kilo 23; Porumbul l-a calitate 100 kilo 23; Meiul 100 kilo 18; Ovăzul l-a calitate 100 kilo 18; Făină l-a calitate 100 kilo 32 ; Idem Il-a calitate 100 kilo 30.50; Tărîțele 100 kile 11 Carnea de bou kilo 1.50;. Idem de vițel kilo 1.50; Brânza de Gruyere kilo 1.30; Idem de Ementhal kilo 1.40; Untul kilo 2 ; Pâinea de grâti kilo 0.34. Ouăle duzina 0.70 ; Puiul extra bucata 1.70. Rața bucata 2.50; Curcanii bucata 4; Prețurile a diferite produse pe piața Rorschach (Elveția) pe fiua de 23 Iunie 1892 st. n. Grâul românesc 100 kilo 23—24⁸/*; Porumbul cincantin 100 kilo 17¹/₂-18¹/ₐ; Idem galben 100 kilo 15'/ₐ—16; Orzul pentru braserii 100 kilo 21 7, până la 24; Ovăzul bohemian 100 kilo 177₄— Târgul de vite din St. Margrethen (C-tonul St. Gali,—Elveția) pe filele de 20 și 21 Iunie 1892 st. n. S’au vîndut 225 bol vil de Austria capul 1.100—1.200; l Carnea l-a calitate kilo 0.89—0.91; 4 Iulie 1892 Prețurile a diferite produse pe piața Triest (Austria) pe timpul de la 15—30 Iunie 1892 st. n, Grâul 100 kilo 20.50—21.56; Porumbul 100 kilo 12.25—13.25; Ovăzul 100 kilo 12.25—15.25; Făină de grâiî 100 kilo 13.75—34.50; Fasolea 100 kilo 15.75—19.50 ; Lintea 100 kilo 12.25—27.50; Mazărea 100 kilo 4,25—6.50; Vinul în butoie hectolitrul 10.60—11.70; Spirtul hectolitrul 40.50—41; Lână spălată 100 kilo 197—234; Idem nespălată 100 kilo 100—638 ; Cânepă brută 100 kilo 66—85 ; Petroleii rafinat 100 kilo 12.75—15.50. Prețul a diferite produse pe piața Veneția (Italia) pe timpul de la 1—30 Iunie st. n. 1892 Boii vil 100 kilo 58 — 70; Vacile vil 100 kilo 50—60; Berbecii vil 100 kilo 80—82; Carnea 100 kilo 130—145; Untul 100 kilo 230—235; Unt-de-lemn hectolitrul 90—140; Laptele hectolitrul 20—25; Vinul hectolitrul 30—45; Spirtul hectolitrul 235 —250; Ouele suta 5—7; Brânzeturile 100 kilo 215—290; Grâul 100 kilo 20—22; Orzul 100 kilo 14—16; Ovăzul 100 kilo 15—16; Ovăzul 100 kilo 32—50; Porumbul 100 kilo 14—16; Fasolea 100 kilo 28—35; Făina de grâti 100 kilo 35—45; Pâinea 100 kilo 30—48; Cartofii 100 kilo 12—14; Sămînță de in 100 kilo 26—30; Lână spălată 100 kilo 200—250; Idem'nespălată 100 kilo 100—120; Pieile brute 100 kilo 120—170; Oasele 100 kilo 10—20; Goarnele 100 kilo 15—20; Lemne de construcțiune metrul cub 60 până la 70. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Prețul resultat la licitația ținută în țliua de 25 Iunie 1892 nefiind avantagios, se pu- blică o altă licitație pentru aprovisionarea di- recțiune! cu 2.000 kgr. sulfat de cupru. Licitația se va ține în ^iua de 15/27 Iulie 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte si- gilate cari se vor priimi la orele 4 p. m. când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurențil tre- bue să depună, cum și cele-alte condițiuni 1 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL ale licitației și furniturel sunt cele inserate tn Monitorul oficial No. 27 din 6/18 Maiti 1892. No. 20.010. 1892, Iunie 27. — Prețul resultat la licitația ținută în Ziua de 22 Iunie st. v. 1892 nefiind destul de avantagios, se publică o altă licitație pen- tru aprovisionarea direcțiunel cu 10.000 iso- latorl mari de porcelan dublu clopot și 20.000 isolatorl mici de porcelan dublu clopot. Licitațiunea se va ține în ^iua de 16/28 Iulie 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi la orele 4 p. m. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurenții tre- bue să depună, cum și cele-alte condițiunl ale licitației și furniturel sunt cele din anuuciul No. 12.555, inserat în Monitorul oficial No. 27 din 6/18 Maiu 1892. No. 20.012. 1892, Iunie 27. — Prețul resultat la licitația ținută în Ziua de 11/23 Iunie 1892 nefiind avanta- gios, se publică spre cunoscința generală că o altă licitație va avea loc pentru aprovisio- narea direcțiunel cu 5.000 fiare curbe mari pentru isolatorl, 2.000 fiare curbe mici pen- tru isolatorl, 80 casmale, 10 clesce late, 10 clesce de tăiat, 10 brosce de macarale, 10 frînghil de macarale, 50 scripeți de maca- rale, 50 minghinele mici, 25 mingbinele । mari, 25 mingbinele cu mâner, 10 sape, 150 sfredele, 100 pile Sheefîeld, 25 chei pentru isolatorl, 10 șurupelnițe, 25 chel pentru noduri, 30 topore, 10 sobițe pentru sudat cu accesoriile el (cu o lingură de tuciă și o suflătore), 25 lopețl de scos pământ. Licitația se va ține ln Ziua de 17/29 Iu- lie 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor și va fi cu oferte si- gilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m. când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie, ce concurenții trebue să depună, cum și cele-alte condițiunl ale li- citației și furniturel sunt cele din anunciul No. 13.863, inserat în Monitorul oficial No. 35 din 16/28 Maiu 1892. No. 20.008. 1892, Iunie 27. — Prețul resultat la licitația ținută in Ziua de 26 Iunie st. v. 1892 nefiind avantagios, se publică spre cunoscința generală că,o nouă licitație va avea loc pentru aprovisionarea di- recțiunel cu 50 cutii mecanice de scrisori, 900 cutii simple de scrisori și 200 burdușe de piele pentru cutiile mecanice. Licitația se va ține în Ziua de 18/30 Iulie 1892, în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigi- late cari se vor priimi la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie ce concurenții trebue să depună este de lei 1.500, iar cele-alte con- dițiunl ale licitației și furniturel sunt cele din anunciul No. 12.555, inserat în Monitorul oficial No. 27 din 6/18 Maiii 1892. No. 20.354. ₃ 1892, Iulie 1. — Prețul resultat la licitația ținută în Ziua de 20 Iunie st, v. 1892 nefiind avan- tagios, se publică spre cunoscința generală că o nouă licitație va avea loc pentru aprovi- sionarea direcțiunel cu: 25 cufere poștale, 25 geamantane de piele cu câte 2 lacăte Wertheim, 50 saci de pânză seria I, 25 saci de pânză seria II, 25 saci de pânză seria IV, și 25 saci de pânză seria V. Licitația sa va ține în Ziua de 21 Iulie st. v. 1892, în cabinetul directorului gene- ral al telegrafelor și poștelor, și va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Cauțiunea provisorie ce concurenții trebue să depună, cum și cele-alte condițiunl ale li- citației și furniturel sunt cele publicate în anunciul No. 13.482, inserat în Monitorul oficial No. 34 din 14/26 Maiu 1892. No. 20.352. ₃ 1892, Iulie 1. — Se publică spre cunoscința generală că, în Ziua de 25 Iulie (6 August) 1892, se va ține altă licitație, la prefectura județului Vâl- cea, pentru darea în antreprisă a transportu- lui expediției și de călători de la Horez la Bis- trița și vice-versa, cu condițiunile No. 14.049 publicate în Monitorul oficial No. 39 din 1892. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor priimi până la orele 4 p. m. când se vor des- chide. Supraoferte nu se priimesc. Concurenții vor avea cauțiunile provisorii prevăZute prin menționatele condiții. No. 19.998. 1892, Iunie 27. Direcțiunea generală a penitenciarelor La direcția generală a penitenciarelor (mi- nisterul de interne) și la prefecturile județe- lor Tecuciu, Bacău și Tutova se va ține li- citație publică prin oferte sigilate, în țliua de 21 Iulie 1892, orele 4 p. m., pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparații ra- dicale la asilul Răchitosa. Aceste lucrări, al căror cost se sue la cifra de lei 46.537, bani 41, în care intră și suma de lei 2.500 pentru lucrări neprevăzute, se vor da conform nouilor condițiunl generale pentru întreprinderi de lucrări publice de- cretate cu înaltul decret No. 1.248 din 10 Aprilie 1892. Planurile, devisele și condițiunile se pot vedea în tote țlilele și orele de lucru atât în cancelaria direcțiunel generale în Bucuresci, cât și la prefecturile județelor sus arătate. No. 4.597. 1892, Iulie 3. Eforia spitalelor civile La 4 August 1892, orele 4 p. m., se va ține licitație publică la eforia spitalelor civile, strada Colței No. 38, Bucuresci, pentru în- chiriarea următdrelor ecarete: 1. Gasinul din urbea Sinaia, cu începere de la data confirmărel. ____________2347 2. Magazinul No. 2 din clădirea băilor de pe bulevard, cu începere de la data confir- mărel. 3. Magazinul No. 4 din clădirea băilor de pe bulevard, cu începere de la 23 Aprilie 1893. 4. Apartamentele No. 2 și 3, etagiul î, idem, idem. 5. Casa Penescu din strada Fântânei No. 32, cu începere de la 23 Aprilie 1893. 6. Cofetăria din Sinaia, idem. 7. Pavilionul din pădure de la Sinaia, idem. 8. Pavilionul No. 1, 2, 3, 4 și 5 din par- cul de la Sinaia, cu începere de la 1 Iunie 1893. 9. Cârciuma de la Poiana lui Puf din Si- naia, cu începere de la 1 Iulie 1893. 10. Magazinele No. 1, 5 și 7, apartamen- tul No. 2, etagiul 2, tâte din clădirea băilor de pe bulevard, cu începere dela 26 Octom- bre 1893. 11. Casa Clearch din Giurgiu, cu începere de la 26 Octombre 1893. Condițiunile pentru închirierea acestor ecarete se pot vedea în orl-ce Zi și oră de lucru la serviciul bunurilor eforiei. Tot-d’o-dată se pune în vederea D-lor amatori art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. No. 6.459. 1892, Iulie 2. — La 7 August 1892, orele 4. p. m., se va ține licitație publică la eforia spitalelor ci- vile, strada Colței No. 38, Bucuresci, pentru arendarea următorelor moșii: 1. BerislăvescI Vatra-Schitulul, din jude- țul Argeș. 2. Muntele Clăbucet Bușteni, din județul Argeș. 3. Cocoșu, din județul Dâmbovița. 4. Cătiașu, din județul Buzău. 5. Chirnogi Clătesci, din județul Ilfov. 6. Terenul de pe moșia Poiana, din jude- țul Prahova. 7. Terenul din jurul monastirei Poiana, din județul Prahova. 8. Muntele Mândra Stănișdra, din județul Vâlcea. / 9. Muntele parte din Murguș și Dan, din f județul Vâlcea. 10. Amaru, din județul Buzău. Condițiunile generale și regulamentul de licitație pentru arendarea acestor moșii sunt' publicate în Monitorul oficial No. 231 din 1887, iar cele speciale publicate în Monitorul oficial No. 201 din 1889, 120 din 1890, 172 din 1890, 238 din 1891 și 283 din 1892. Condițiunile de arendare a moșiei Amaru din județul Buzău sunt publicate în Monito- rul oficial No. 231 din 1887 și 32 din 1892. Tot-d’o-dată se pune in vederea D-lor concurențl art. 40—57 din legea comptabi- lităței generale a Statului. No. 6.453. 1892, Iulie 2. 2348 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriti, con- form legei, a catedrei de matematici de la scola normală de învățători „Vasile Lupu* din Iași, ministerul, auZind pe consiliul per- manent al instrucțiunel, publică concurs pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materielor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 14 din 17 Aprilie 1891; iar proce- dura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare a legel de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 0ile mal înainte de termenul concursului. No. 8.998. g„ 1892, Iunie 22. — Neputându-se constitui juriul pentru examinarea aspiranților la catedra de istorie de la gimnasiul clasic din Pitesci, ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că, pentru ocuparea în mod provisoriu a ^isel catedre, publică un nou concurs pe Z*ua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare al Zise* legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Z*le mal înainte de termenul concursului. No. 9.004. ₈₄ 1892, Iunie 22. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedrei de musica vocală de la gimnasiul clasic din Brăila, ministerul, au- Zind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe Z*ua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în localul conser- vatorului de musică și declamațiunl din Bu- curesci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul oficial cu No. 291 din 28 Martie 1882 ; iar proce- dura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare al legei de concursuri de la 17 Mar- tie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile ma* 'nainte de termenul concursului. No. 9.009. „ 1892, Iunie 22. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei de istorie de la scola normală de învățători «Vasile Lupu» din Iași, ministerul publică concurs pe Z*ua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în palatul Universită- ței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăZute în art. 1 și 4 din le- gea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regulamen- tul de aplicare a Zisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Z*>e mai ’nainte de termenul concursului. No. 9.418. 1892, Iunie 30. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedrei de limba română clasa I —IV și limba latină clasa IV de la li- ceul din lași, ministerul publică concurs pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se’va ține în palatul Univer- sităței din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt prevăZute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regula- mentul de aplicare a Z*sel legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal ’nainte de termenul concursului. No. 9.420. ₁₄₊ 1892, Iunie 30. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legel, a catedrelor mal jos specificate de la scolele primare urbane de băeți și de fete din țâră, exceptându-se cele de la scolele din Dobrogea, cari catedre se găsesc actualmente numai suplinite, ministerul, au- Zind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică concurs pe Z*ua de 20 Octombre 1892. Acest concurs se va ține înaintea a câte duoă deosebite comisiuni instituite la timp în orașele Bucuresci și Iași, și adică una pentru catedrele scolelor primare de băeți și alta pentru a scdlelor primare de fete. Condițiunile de admisibilitate la concurs sunt: 1) CandidațiI să fie români; 2) Să aibă bărbații 20 ani, iar femeile 18 ani împliniți; bărbații cari vor avea etatea de 21 ani împliniți să probeze că au satisfă- cut cerințelor legei de recrutare; 3) Candidați!, cari actualmente se găsesc suplinind veri-o catedră de curs primar, să presinte certificate de Ia scole publice că ad absolvit cel puțin patru clase gimnasiale sau seminariale;iar aceia cari nu sunt suplinitori la nici o catedră de acest fel, să presinte cer- tificate că au absolvit șâpte clase secundare la veri-o scdlă publică (licee și seminaril) și, în fine, candidatele că au absolvit cel puțin o scdlă secundară de fete (scola centrală, ex- ternatul secundar sau asilul „Elena Ddmna“); 4) Concurenții și concurentele vor depune, fie-care, o taxă de 20 lei la una din casele publice pe sâma acestui minister, presentând, pe lângă petițiunea de înscriere, cuvenita re- cepisă de plata acelei taxe, care va servi la indemnisarea membrilor comisiunilor exami- natore; 5) înscrierile se fac direct la acest minis- ter cel puțin cu 8 Zile înainte de țliua fixată pentru ținerea concursului. Programa, dupe care se va face concursul, va fi pentru scdlele de băeți aceea a scdlei normale de institutori publicată în Monito- rul oficial No. 187 din 20 Noembre 1886, iar pentru scdlele de fete aceea a scdlei cen- trale de fete. Materiile concursului sunt: a) In scris: Probe din matematică (2 pro- bleme), din limba română (o composițiune) și o probă de caligrafie. CandidațiI și candidatele cari la probele în scris nu vor avea media 7 sunt respinși de Ia proba orală; b} Probele orale sunt extemporale și se vor da din istorie, limba română, matematici, geografie. Candidatele pentru scdlele de fete vor da examen și de lucru de mână. Se va mai face și o probă de practica peda- gogică, comunicată cu duoă ore înainte, asu- pra unul subiect de limba română sati de matematici. Concurenții și concurentele cari nu vor întruni media generală cel puțin 7.50 nu vor avea dreptul la numire cu titlul proviso- riu, nici anul acesta, nici pe viitor. Catedrele scdlelor primare, pentru cari se va ținea concursul în orașul Iași, sunt: a) Pentru scdlele de băeți 1. Clasa I de la scdlă No. 2 din Bacăii. 2. „ I « ’ » No. 3 » « 3. „ I » « » No. 1 " Târgu- Ocna. 4. Clasa II de la scola No. 1 din Târgu- Ocna. 5. Clasa I de la scola No. 2 din Târgu- Ocna. 6. Clasa I de la scdlă No. 2 din Boto- șani. 7. Clasa II de la scola No. 2 din Boto- șani. 8. Clasa I de la scola No. 3 din Boto- șani. 9. Clasa II de la scdlă No. 3 din Boto- șani. 10. Clasa I de la scdlă No. 4 din Boto- șani. 11. Clasa I de la scdlă din Hârlău. 12. b I b b » No. 1 din Doro- hoiu. 13. Clasa I de la scola No. 2 din Doro- hoid. 14. Clasa II de la scdlă No. 2 din Doro- hoiu. 15. Clasa I—II de la scdlă din Herța. 16. o III—IV de la scdlă din Herța. 17. » I de la scola No. 3 din Huși. 18. » I—II de la scdlă din Târgu- Răducăneni. 19. Clasa HI—IV de la scola din Târgu- Răducăneni. 20. Clasa I de la scdlă din Târgu-Frumos. 21. » I b b » No. 1 din Târgu- Neamțu. 22. Clasa I de la scdlă No. 2 din Târgu- Neamțu. 23. Clasa I—II de la scdlă din Târgu- Buhușl. 24. Clasa I de la scola din Panciu. 25. » II » » » ’ » 26. » I—II de la scola din Vrancea 27. » I de la scdlă No. 3 din Roman 28. » IH de la scdlă No. 3 din » 29. b I de la scdlă No. 1 din Fălticeni 30. « I » » » 31. » II » » » 32. b I b b b 33. b I B B B 34. B JI B B B 35. B I B B B No. 2 » » No. 2 » ” No. 1 » Tecucid. No. 2 » » No. 2 » » No. 4 » » 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2349 36. Clasa II de la scdla No. 4 din Tecuciu. 37. » I » » » No. 2 » Vasluiu. 38. » II b b * No. 2 » * 39. . III » » » No. 2 » b) Pentru scdlele de fete 1. Clasa I de la scdla din Odobesci. 2. » I » » » No. 2 din Boto- șani. 3. Clasa I de la scdla No. 4 din Botoșani plătită de comună. 4. Clasa I de Ia scola din Hârlăii. 5. » I a w b No. 2 din Galați. 6. w I » 9 b No. 3 b w 7. * I 1» w b No. 4 " a 8. w I n n b No. 7 b 9 9. 9 IV ” " b No. 1 « Doro- boi îi. 10. Clasa I de la scdla No. 2 din Doro- hoiu. 11. Clasa I de la scdla din Mihăileni. 12. » II « » » » * 13. » I » » » No. 1 din Păcu- rari, Iași. 14. Clasa II de la scdla No. 3 din Păcu- rari, Iași. 15. Clasa I de la scdla No. 2 din Tătă- rașî, Iași. 16. Clasa I de la scdla No. 1 din Nico- tină, Iași, 17, Clasa II de la scdla No, 1 din Nico- tină, Iași. 18, Clasa I de la scdla din Târgu-Frumos. 19. » II ” " 20. - » I » » 21. » I » » 22. „ I . . 23. „ n . . 24. » I b b șanl. 25. Clasa I de la » » « « » No. 1 din Peatra-N. » No. 2 » » , No. 3 „ » » din Târgu-Moinescl. » No. 3 din Foc- scdla No. 2 din Făl- ticeni. 26. Clasa II de la scdla No. 2 din Făl- ticeni. 27. Clasa I de la scdla No. 3 din Tecuciu. 28. » I » » » No. 1 « Bârlad. 29. b I b b » No. 3 » « 30. Clasa I de la scdla No. 4 din Bârlad. 31. » I b b » No. 2 din Roman. 32. b I b b b No. 1 din Vasluiu 33. ’ 1 b b b No. 2 b b Catedrele scdlelor primare, pentru cari se va ține concurs în orașul Bucuresci, sunt cele următdre: a) Pentru scdlele de băețî 1. Clasa I divisionară de la scdla No. 5 din Brăila. 2. Clasa I de la scdla No. 6 din Brăila. 3. b I b b b din Mizil. 4. b I—II de la scdla din monastirea Berea. 5. Clasa II de la scdla No. 2 din Târ- goviște. 6. Clasa I de la scdla din Găesci. 7. • III B B B B B 8. „ I„ „ " • Târgu-Jiu. 9. a I divisionară de la scdla din Târgu-Jiu. 10. Clasa I de la scola No. 1 din Călărași. 11. b I divisionară de la scdla No. 2 din Călărași. 12. Clasa I de la scdla din Oltenița. 13. b I divisionară de la scdla din Oltenița. 14. Clasa II de la scdla din Oltenița. 15. B IU B B B B B 16. b I „ , „ No. 1 din Turnu- Severin. 17. Clasa 1 de la scola No. 2 din Turnu- Severin. 18. Clasa III de la scola No. 2 din Turnu- Severin. 19. Clasa I de la scdla divisionară din Turnu-Severin. 20. Clasa I de la scdla No. 2 din Câmpu- Lung. 21. C llasa Idela scdla No. 2din Slatina. 22. 9 I b b b din Câmpina. 23. 9 11 b b „ b Slănic. 24. 9 I » b b b Urlați. 25. 9 11 B B B B B 26. în" ” b b „ 27. 9 I b b b „ Văleni-de- Munte. 28. Clasa II de la scola din Văleni-de- Munte. 29, Clasa 1 de la scdla No, 1 din Râm- nicu-Sărat, 30. Clasa I de la scdla comunală din Râm- nicu-Sărat, 31. Clasa I de la scdla No.l din Caracal. 32, B II B B B No. 1 ” „ 33. » II B » b No.2 b 34, b I b b b din Corabia. 35. » II " * w w * 36. b III —IV de la scdla din Corabia. 37. „ I de la scdla No. 2 din Ale- xandria. 38. Clasa II de la scdla No. 2 din Ale- xandria. 39. Clasa I de la scota No. 3 din Ale- xandria. 40. Clasa II de la scola No. 3 din Ale- xandria. 41. Clasa I de la scdla din Roșiori-de- Vede. 42. Clasa II de la scdla din Roșiori-de- Vede. 43. Clasa II de la scola din Zimnicea. 44. b 111—IV de la scdla No. 1 din Ocnele-Marl. 45. Clasa I—II de la scdla No. 2 din Oc- nele-Marl. b) Pentru scdlele de fete 1. Clasa I de la scdla No. 3 din Brăila plătită de comună. 2. Clasa I de la scdla No. 3 din Buzâu. 3. » 1 B B B 4. B I B B B 5. B I B B B 6. B I B B B 7. " I B B B 8. B I > B B 9. B 11 B B B 10. » I B B B 11. „ U » B " No. 1 ” Târgoviște. No. 2 » " No. 2 din Craiova. No. 4 „ " No. 6 " " No. 7 „ No. 7 » din Calafat. b Târgu-Jiu. 12. Clasa I de la scdla No. 2 din Bucu- resci. 13. Clasa I de la scola No. 21 din Bu- curescl. 14. Clasa I de la scdla No. 24 din Bu- curescl. 15. Clasa I de la scdla No. 26 din Bu- curescl. 16. Clasa I de la scdla No. 28 din Bu- ; curescl. I 17. Clasa 1 divisionară de la scdla No. 28 din Bucuresci. 18. Clasa I divisionară de la scdla No. 30 din Bucuresci. 19. Clasa I de la scdla No. 30 din Bu- curesci. 20. Clasa II de la scdla din Oltenița. 21. b I » » b No. 1 din Turnu- Severin. 22. Clasa 1 de la scdla No. Idin Slatina. 23. b U b » ■ No. 1 " " 24. b I » b b No. 2 b b 25. B I • B B No. 4 B Ploesci. 26. b 1 b b b No. 6 b B 27. . b 1—II de la scdla din Slănic. 28. b I de la scola din Văleni-de- Munte. 29. Clasa I de la scdla No. 2 din Râm- nicu-Sărat. 30. Clasa I divisionară de la scdla din Turnu-Măgurele. 31. Clasa III de la scola din Roșiori-de- Vede. 32. Clasa I—II de la scola din Zimnicea. 33. » I—II b b b b Drăgășani. 34. b I—II b b b b Ocnele- Marl. 35. Clasa III—IV de la scdla din Ocnele- Marl. 36. Clasa I de la scdla No. 3 din Giurgiu. Tot-d’o-dată se aduce la cunoscința ce- lor interesați că comisiunile examinatdre pot recomanda pentru numirea provisorie și pe candidați! ori candidatele caii vor avea un concurs anterior, trecut cu media generală peste 7.50, sau cari au duo! ani de suplinire. No. 9.379. ₛ 1892, Iunie 27. —La licitația ținută în țliua de 15 Iunie 1892, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de completare și terminare a palatului Ateneu- lui român, despre strada Posta-Veche, ne- presintândn-se nici un concurent, ministerul aduce la cunoscința doritorilor că se va ține o nouă licitație in țliua de 16 Iulie 1892, orele 11 a. m., în localul său din strada Dia- coneselor. Condițiunile sunt cele apărute în Monito- rul oficial No. 24 din 1892, cu rectificarea datei predărel lucrărilor care se fixâză pe țliua de 1 Octombre 1893. Planurile și devisul, antemâsurătorea, me- moriul, condițiunile generale și speciale de întreprinderi ale acestui minister și ministe- rului lucrările publice, caietul de sarcine și condițiunile de bună executare a lucrărilor de artă pe basa cărora se va ține licitațiunea, și cari vor face parte integrantă din contract, se pot vedea în fie-care ții de lucru la acest minister, de la orele 11—1 p. m. I 2356 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 Pentru ori-ce lămuriri a se adresa D-lul architect A. Galeron, în biuroul său din strada Dionisie No. 34, Bucuresci. No. 4.296. > 1892, Iulie 1. MINISTERUL LUCRĂRILOR PU B L 1 G E Se dă în întreprindere pavarea șoselei în traversarea orașului Mizil și înlocuirea șan- țurilor prin rigole cu borduri de bolovani de piatră. Valdrea, de pe devis, este de lei 32.652, bani 76. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Buzău în jiua de 21 Iulie 1892, la ora 1 dupe amiaZI precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 ^ile înainte de licitațiune. D-nil concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40 —57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- uel din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 7.636. 3,154. 1892, Iunie 17. — Se dă în întreprindere pavarea unei porțiuni din șosăua națională în traversarea orașului Buzăii, pe lungime de 529 metri. Valdrea, de pe devis, este de lei 15.971, bani 39. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Buzău în țliua de 21 Iulie 1892, la oră 1 dupe amiaZI precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lu- crărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurenți pot lua infor- mațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nil concurenți vor avea în vedere, la li- citațiune, art. 40—57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se priimesc. No. 7.644. 8,154. 1892, Iunie 17. —Se aduce la cunoscința D-lor concurenți că licitațiunile publicate în Monitorul oficial No. 65 pentru aprovisionarea cu pietriș pe șoselele Bucurescl-Giurgiu, lot. II și Coșereni- Urzicenl, ce urma a se ține în Ziua de 23 Iulie 1892, se’vor ține în Ziua de 22 August 1892. No. 8.408. 3,104. 1892, Iulie 2. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Condițiunl pentrn ocuparea locurilor de bursieri la scdlele practice de agricultură de la Strihareț (județul Olt) și Păncesci-DragomirescI (județul Roman). Concursul se va ține la 25 August 1892, orele 9 diminâța, la scdlele respective, îna- intea unul jurii!, compus din directorul scolel, prefectul județului și un director de scâlă primară, delegat de revisorul scolel. Condițiunile de admisibilitate la concurs sunt: al Să fie român; b/ Să fie fiii de sătân agricultor, dovedind acăsta cu un certificat în regulă, liberat de primăria comunei în care domiciliază sătănul muncitor. Nici un fiii de locuitor din comunele ur- I bane nu se va priimi în scâlă; c] Să aibă etatea de la 15 la 20 ani împli- niți la 1 Septembre 1892; d} Să fi absolvit cursurile scâlel or primare rurale saii urbane; e) Să aibă o constituție robustă; f) Să presinte un act dovedind lipsa de mijlâce, liberat de autoritatea comunală și viZat de perceptorul loca). Materiele asupra cărora concurenții vor fi examinați sunt acele coprinse în programele scălelor primare, cu o deosebită atențiune asupra aritmeticei, geometriei practice ele- mentare, măsurarea suprafețelor plane și a volumelor celor mal obicinuite, noțiuni ele- mentare de istoria naturală. 5^4. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 23 Iulie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei Romanați și la comuna Dranovățu, 240 ar- bori (gârniță și cer), parte uscațl din piciâre și parte căluți prin pădurea Statului Drano- vățu, având dimensiunea de 1 m.30—2 m. 50 în circumferință; acești arbori marcațî cu ciocanele silvice —g- și -țg-, și răspândiți pe o suprafață ce are aprâpe 70 hectare și care se limitează la Nord cu drumul câmpului, la Sud cu moșia Spurcați, la Est cu Isvorul, la Vest cu Bechetul, se vând cu condițiunile ce se pot vedea, atât la prefectură, cât și la Zisa comună. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la jiua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- văzută prin condițiune în sumă de 400 lei. No. 32.618. 1892, Iunie 22. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Ziua de 3 August 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Vâlcea, pentru vînZarea bunurilor mici arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta în acea Zi și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului, cunoscând că supra- ofertă nu se mal priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitațiune se va res- punde de adjudecatar în termen de o lună de Zile calculat de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial. 1. Locul viei din Dealul-Afânata, cu patru coșorâbe și duoă furci dintr’un șopron rui- nat și câțl-va parmacl, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 6.354 m. p., situat în comuna Rusănesci, plasa Oltețu-de-Jos, fost pendinte de episcopia Râmnic; înveci- nându-se de tâte părțile cu moșnenii Nede- lescl, închiriat de la 23 Aprilie 1892—23 Aprilie 1895 cu lei 20; garanția lei 40. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 615. 2. Peticul de pământ numit Jitianul, de pe moșia Drăgășani, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 4.721 m. p., situat în comuna Gușoeni, plasa Oltu, fost pendinte de episcopia Râmnic; învecinându-se la Nord cu Alexandru Pipalac, între Nord și Est cu Matei și Marin Șișcu, Barbu Bușu și Barbu Dicu și la Sud și Vest cu proprietatea Sta- tului Gușoeni ce ține de moșia Drăgășani, și care se desparte prin gardul viei numit Omâtu; arendat cu sus Zisa moșie pe perio- dul 1883—1893; garanția lei 72. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 729. 3. Terenul numit Poiana-Călugărițel, pe plan No. 7, de pe moșia Ezeru-curBraZi, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, ț 5.077 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de episcopia Râmnic; în- vecinându-se la miaZă-nâpte cu moșia Olă- nesci, la răsărit, miaZă-Zi și apus cu moșia Cheia a moșnenilor Cheeni; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 28. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 280. 4. Locul numit Islazul-din-Arie, pe plan No. 9, fost al lui Grigore Popescu, iar acum al Statului, în întindere suprafața totală ca de 1.340 m. p., situat în comuna Bodesci, plaiul Cozia; învecinându-se la Nord cu valea lui Stroe, la Est cu Angliei Săsescu, la Sud cu Ion I. Petrescu și la Vest cu Toma Ștefan, neînchiriat; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 50. 5. Locul numit Dedesupt, pe plan No. 8, fost al lui Grigore Popescu, iar acum al Sta- | tulul, în întindere suprafața totală ca de J 3.750 m. p., situat în comuna Bodesci, pla- iul Cozia; învecinându-se la Nord cu hotarul Bărbătesci, la Est cu Nicolae Drăghicescu și 1 frații, la Sud cu valea și Dincă Ion Pârvu și | la Vest cu lordăchesci, neînchiriat; garanția | lei 10. Concurența începe de la valârea bu- | nulul în sumă de lei 60. ,n 6. Pădura cu terenul, de sub ea, numită j Silea, pe plan litera B, de pe cureaua de mo- ’ șie No. 1, numită Lunca-Corbeleii, ce face g parte din moșia Crețeni, în întindere supra- J fața totală ca de 1 hectar, 9.848 m. p., si- 7 tuată în comuna Crețeni, plasa Oltu-Oltețu- de Jos, fostă a D-lul Miniță Enuțescu și ad- , 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2351 judecată asupra Statului prin ordonanța tri- bunalului Vâlcea cu No. 18 din 1876; în- vecinându-se la Nord cu viile moșnenilor că- tunului Brănesci, la Sud cu păduricea moșne- nilor GrețenI, la Est cu viile moșnenilor Gre- țenl și la Vest cu via Iul Ion Fărțatu; nea- rendată, se caută în regie; garanția lei 168. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.685. 7. Terenul de fânâță cu pădurea de pe el și cu arbori isolațl pe hotare și prin fânâță, în număr de 282, de diferite esențe, numit Poiana-Seciu, pe plan litera E, de pe moșia Cureaua din Bogdănesci, în întindere supra- fața totală ca de 7 hectare, 3.354 m. p., din cari ca 6 hectare, 1.830 m. p. teren de fânâță și ca 1 hectar, 1.524 m. p. teren cu pădure, situat în comuua Bogdănesci, plasa Ocolu- Otășău, fost pendinte de episcopia Râmnicu; învecinându-se la Nord cu Ion N. Ivan, Ghiță Hristescu și Ghiorghe Udrică, la Sud cu Preda Popa, Niță Ploscaru și Marin Gogâșe, la Est cu Ghiorghe Udrică și la Vest cu Pe- trache Seltea; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—1896; garanția lei 320. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 3.165. 8. Terenul numit Poiana-Jara, pe plan litera D, cu 16 copaci pe el, răspândiți prin hotare, de esență plop, marcați cu ciocanul de pe moșia Cureaua din Bogdănesci. în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 8.505 m. p., din cari ca 2.100 m. p. dru- muri excluse din vînțlare, situat în comuna Bogdănesci, plasa Ocolu-Otășău, fost pen- dinte de episcopia Râmnic; învecinându-se la Nord cu Petrache Seltea, la Sud cu Toma Udeci, la Est cu Nicolae Stroe, și la Vest cu Petrache Seltea; arendat cu sus (lisa moșie pe periodul 1886—1896^ garanția lei 24. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de le! 249. 9. Terenul numit Poiana-Hotarele sau Butea, cu mici pâlcuri de tuferiș și cu 39 arbori isolațl de diferite esențe, de pe moșia Călimănesci, în întindere suprafața totală ca 18 hectare, 6.004 m. p., din cari ca 17 hec- tare, 9.979 m. p. teren de islaz, și ca 6.025 m. p. prund (pietriș), afară de 7.632 m. p. zona pădurel și drumul de exploatat al pădurel și 1.152 m. p. șosâua vicinală, ce se exclud din vînZare, situat în comuna Călimănesci, plaiul Cozia, fost pendinte de monastirea Co- zia ; învecinându-se la Nord cu proprietatea Statului Butea, la Sud cu locuitorii din Mue- reasca și pârîul Muereasca, la Est cu proprie- tatea Statului Râiâsa și la Vest cu locuitorii delimitați din cătunul Hotarul, anume: Vâlcu Călin Tudor și Gheorghe Dobriceanu; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1892—1897; garanția lei 310. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 3.105. 10. Locul viei părăsite, numit Bolnița de la Mal, având pe dânsul o casă și mal mulți arbori fructiferi, în întindere suprafața to- tală ca de 2 hectare, 4.413 m. p., situat a- fară din raionul comunei urbei Râmnicu- Vâlcea, fost pendinte de episcopia Râmnic ; invecinându-se la Nord cu proprietățile D-lor Grigore Bârsescu, Dumitru al lui Macarie Călugăru și Gonstantin Vlădescu, la Est și Sud cu moștenitorii lui Bădiță Temelie și Nicolae Ion Băcan și la Vest cu Nicu Ivano- vicl și I. D. Cernătescu; arendat pe periodul 1888—1893 cu moșia Mihăesci cu trupurile; garanția lei 100. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de 1.034 lei, 50 bani. 11. Locul cu hanul cu 5 încăperi de la monastire, pe plan lit. G, de pe moșia Romani, în întindere suprafața totală ca de 1.612 m. p., situat în comuna Romani, plaiul Horezu, fost pendinte de monastirea Horezu; înveci- nându-se la Nord cu terenul conacului Sta- tului, la Sud cu locul lui Niculae Olaru, la Est cu șosâua monastirel Horezu și la Vest cu iazul morei; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888 —1893; garanția lei 170. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.670. 12. Locul cu mâra Luncăvățul cu 2 râte și 2 pietre, pe plan lit. H, de pe moșia Ro- mani, în întindere suprafața totală ca de 2.505 m. p., situat in comuna Romani, plaiul Horezu, fost pendinte de monastirea Horezu; învecinându-se Ia Nord cu cimitirul orașului Horezu și șosâua cimitirului, la Sud cu Ză- voiu, la Est cu locurile arabile ale moșiei și la Vest cu pârîul Luncăvățul; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; ga- ranția lei 120. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 1.150. 13. Locul pe plan lit. g, de pe moșia Fo- lesci-de-Sus, având pe el o cârciumă, o moră cu o piatră și cu arbori de anini pe marginea gârlei, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 9.600 m. p. în care intră și terenul șoselei județiane exclus din vînțlare și ca 580 m. p. căleați de locuitorul Dumitru Rădu- canu Dudoiu încă din anul 1886. Acest bun e situat în comuna Folesci-de-Sus, plaiul Ho- rezu, fost pendinte de monastirea Bistrița; și se învecinesce la Nord cu islazul comunei, la Sud cu Ion Motreanu, Păuna Ion Motreanu și Dumitru Răducanu Dudoiu, la Est cu rîul Bistrița și la Vest cu Niță Dumitru Simion și Ion Ciontică; e arendat cu sus ^isa moșie, pe periodul 1886—1896; garanția lei 230. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.312, bani 50. 14. Locul numit Borcănesci, peplanNo. 1, de pe moșia Bărbătesci, în întindere supra- fața totală ca de 1 hectar 8.140 m. p., si- tuat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinân- du-se la Sud cu moșia moștenilor Bodesci, iar de cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 121. 15. Locul numit Livadea de la Fdntâna- Rece, pe plan No. 2, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 0.828 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 20. 16. Locul numit Livadea-Rugina (la Tro- ița), pe plan No. 3, de pe moșia Bărbătesci, având pe el și 11 pruni uscațl și duoă sălcii vernil, în întindere suprafața totală ca de un hectar, 0.207 m. p., situat în comuna Băr- bătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 207. 17. Locul numit Chiliile, pe plan No. 4, de pe moșia Bărbătesci, împreună cu pădurea de pe el, de estență mestecăn și anini, în etate ca de 20 ani, în întindere suprafața to- tală ca de 3 hectare, 7.603 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pen- dinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; este arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția leî 50. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 476. 18. Locul numit Muscelu, pe plan No. 5, de pe moșia Bărbătesci, având pe el pomi ro- ditori și sălcii, în întindere suprafața totală ca de 6 hectare și 6.384 m. p., situat în co- muna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Băi bătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 150. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.477. 19. Locul numit Siliștea de la Ion Gru- ianu, având pe el un nuc și câți-va pruni și sălcii, pe plan No. 6, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4.613 m. p. dintre care 1.316 m. p. se aflăcoprinșl în prundul rîulul Otăsău și 456 m. p. de șo- sâua comunală, exclus din vînZare, situat in comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pen- dinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Est cu rîul Olăsău, iar de cele alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; j garanția lei 10. Concurența începe de la va- J lârea bunului In sumă de lei 65. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Darie Gheor- ghe Angheloiu și care este obligat a ’și ’I ri- dica îndată dupe confirmarea vînțlârel. 20. Locul numit Fășia de la Petru Enoiu, pe plan No. 7, având pe el sălcii și pruni, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 3.191 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele ; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 90. 21. Locul numit de la biserica din Erna- tic, pe plan No. 8, având pe el câțl-va nuci și pruni, de pe moșia Bărbătesci, în întin- dere suprafața totală ca de 5.394 m. p., 2352 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 dintre cari 600 m. p. sunt ocupați de bise- rica Ernatic și cimitir, situat în comuna Băr- bătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 45. 22. Locul numit Livadea de sub măgură, pe plan No. 9, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 2.401 m. p., situat în. comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu moștenii Bârbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci, pe periodul 1883 — 1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 45. 23. Locul numit Funia de la Ceșmea, pe plan No. 10, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 3.482 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tote părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 60. 24. Locul numit înfundătura din Valea- Siliștel, pe plan No. 11, avend pe el câți-va pruni, sălcii, plopi, vișini și nuci, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 1.314 m. p., din cari 768 m.p. sunt ocupați de șosâua comunală ce '1 tra- versâză, exclus din vînțlare,situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893;garanția lei 20. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 210. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor aflate pe el care aparține locuitorilor Cosma Tuța și George I6n Ghimiș, cari sunt obligați a și ’l ridica îndată dupe confirmarea vînțlărel. 25. Locul numit Livadea din Băița, pe plan No. 12, având și mai mulțl pomi rodi- tori pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare 2.031 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de Schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883 — 1893; ga- ranția lei 40. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 330. 26. Locul numit Măguricea, pe planNo. 13, având și mai mulți pomi roditori și câte-va sălcii pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 6.663 m. p., din cari ca 2 hectare, 0.362 m. p. se află cotropit de Ghiță Tomescu, Du- mitru Gh. Ghimiș, Ghiță Ciocanu, Ion Gh. al Tomel, Dumitru Gh. al Tomei, Grigore Olariu, Zaharia Olariu, Preotul Marin Diaco- nul, Gheorghe Oprițoiu, Preda Strămbeanu, Mihăilă Țolea și Petru Plescioreanu, din co- muna Bărbătesci; învecinându-se la Est cu moșia Dobriceni, la Vest cu rîul Otăsâ- ulul și la Nord și Sud cu moștenii Băr- bătesc!; e situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, ps periodul 1883—1893; garanția lei 50. Con- curența începe de Ia valârea bunului în sumă de lei 430. 27. Locul numit înfundătura de la Via Popi, pe plan No. 14, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 4.719 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 50. Acest bun se vinde fără materialul unul coșar de nuiele, construit pe dânsul de locui- torul Gheorghe Mihaiu Avramoiu, care este obligat a ’șl’l ridica îndată dupe confirmarea vînȘărel. 28. Locul numit Siliștea Măriei lui Mladin de la TudorescI, pe plan No. 15, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.768 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 44. 29. Locul numit Livadea din Ponâre, pe plan No. 17, la Ion Clipiciu, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 7.998 m.p.,situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 160. 30. Locul numit Funia de la Strâmbeni, pe plan No. 16, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.030 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesc!, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 40. 31. Locul numit Livadea cu prunii din Valea-Buciumetulul, pe plan No. 18, având câți-va pruni pe dânsul, de pe moșia Băr- bătesci, în întindere suprafața totală ca de 9.614 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesc!; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 180. 32. Locul numit Livadea din Padinile Seci, pe plan No. 19, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 5.686 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinân- du-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci, având ca limită la capul de Nord Valea-Sile- lor, iar la Sud Valea-Padinilor; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de leî 70. 33. Locul numit Livadea Stariței din Valea- Bradulul, pe plan No. 20, de pe moșia Băr- bătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.454 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesc!, pe periodul 1883—1893; garanția le! 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 130. 34. Locul numit Livadea dinȘesla Neaua, pe plan No. 21, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1.758m.p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesc!, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 140. 35. Locul numit Livadea de Șes de la ani- nil Popi lân, pe plan No. 22, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1.784 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesc!, pe periodul 1883—1893; garanția le! 10. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 30. 36. Locul numit Livadea din Gărgăleu, pe plan No. 23, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.541 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 170. 37. Locul numit Livadea de la Scaune din dosul Modri, pe plan No. 24, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 6.917 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci, pe periodul 1883—1893; garanția le! 30. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 270. 38. Locul numit Livadea de la Trându, . pe plan No. 25, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.000 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tote părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesc! pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de le! 100. 39. Locul numit Livadea de la Teiu la I. Popa Vătăsescu, pe plan No. 26, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.799 m.p.,situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- (Supliment) 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 2353 pațele; învecinându-se de tote părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendată cu moșia Fălcile din BărbătescI pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 56. 40. Locul numit Livadea de la Scaune la Postelnicu, pe plan No. 27, de pe moșia Băr- bătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.399 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 40. 41. Locul numit Livadea de la Bulcă, pe plan No. 28, de pe moșia Bărbătesci, în întin- dere suprafața totală ca de 1.326 m. p., si- tuat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinân- du-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 26. 42. Locul numit Livadea de la rîpa Frân- dulul, pe plan No. 29, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 9.212 m. p., din cari ca la 3.212 m. p. loc rîpos, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesc! pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 100. 43. Locul numit Livadea din Pisc, pe plan No. 30, având și câțl-va arbori roditori, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 2.185 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Bărbătesc!; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 54. 44. Locul numit Livadea dintre PrisecI, pe plan No. 31, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.508 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 105. 45. Locul numit Livadea din Lazuri, pe plan No. 32, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 8.500 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tâte părțile cu moștenii Bărbă- tesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbă- tesc! pe periodul 1883—1893; garanția le! 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 102. 46. Locul numit Livadea de la lacul îm- puțit din Ponâre, pe plan No. 33, având și tuferiș pe dânsul, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 4.868 m. p., din car! ca 6.000 m. p., de esență anini, aluni și mesteacăn, în etate ca de 10 ani, de pe mo- șia Bărbătesci, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tote părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 250. 47. Locul numit Siliștea de la Câciu, pe plan No. 34, având pe dânsul câțl-va pomi roditor! și 4 plopi, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafață totală ca de 4.337 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Nord-Est cu șosâua comu- nală, iar de cele-alte părți cu moștenii Băr- bătesc!; e arendat cu moșia Fălcile din Băr- bătesc! pe periodul 1883 — 1893; garanția le! 10. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 109. 48. Locul numit Din Siliște de la Poena- riu, pe plan No. 35, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 3.866 m. p., din car! 800 m. p. sunt ocupate de șosâua comunală, exclus din vînțlare, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Vest și Sud cu apaOtăsâului,iarde cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- ciledin Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de le! 60. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Javrei, și care e obligat a ’șl’l ridica îndată dupe con- firmarea vînțlârei. 49. Locul numit Livadea din padinile Seci la Protopopesci, pe plan No. 36, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 7.125 m. p., situat în comuna Bărbă- tesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moșteni! Bărbătesci; e arendat cu moșia Făl- cile din Bărbătescipe periodull883—1893; garanția le! 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de le! 140. 50. Locul numit Funia din Lazuri la Mateiu Bodescu, pe plan No. 37, având și câțl-va pruni pe dânsul, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 1.945 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- p'atele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu’ moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; ga- ranția lei 10. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de le! 43. 51. Locul numit Livadea cu prun! din Lazu de Brădet, pe plan No. 38, având și pomi ro- ditor! pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci. în întindere suprafața ca de 4.775 m. p., plus ca 2.500 m. p. coprinș! în prundul rîului Otăsâu, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se la Nord-Est cu rîul Otăsâu, iar de cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de le! 120. 52. Locul numit Funia din MălenI, pe plan No. 39, având și veri-o câțl-va pruni, sălcii, frasini și nuci pe dânsul, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 6.337 m. p., din car! 2.500 m. p. sunt ocupați de drumul comunal, exclus din vîn- ^are, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Co- zia, fost pendinte de schitul Surupatele; în- vecinându-se la Est cu rîul Otăsâu, iar de cele-alte părți cu moștenii Bărbătesci; e aren- dat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe perio- dul 1883—1893; garanția le! 10. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 80. 53. Locul numit Livadea de la Stubeiu, pe plan No. 40, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 9.753 m. p., din car! ca 2 hectare, 5.000 m. p. teren acoperit cu pădure de esență carpeni și aluni în vîrstă ca de 15 ani, iar restul loc de fânâță, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu mo- șia Statului Dobriceni și cu delimitarea pro- prietarilor acestei moși!; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesc! pe periodul 1883 până la 1893; garanția de lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 550. 54. Locul numit Livadea de ia Senin, pe plan No. 41, de pe moșia Bărbătesci, în în- tindere suprafața totală ca de 6 hectare, din cari ca 3 hectare teren acoperit cu pădure măruntă de esență mesteacăn și aluni, în vîrstă ca de 10 ani, iar restul loc de fânâță, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; înveți- nându-se de tâte părțile cu moșia Statului Dobriceni și cu foștii clăcași din comuna Dobriceni; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 70. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 660. 55. Locul numit Livadea din padina Uliu- lui, pe plan No. 42, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.866 m. p., situat în comuna Bărbătesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Suru- patele; învecinându-se de tâte părțile cu moș- tenii Bărbătesci; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesc! pe periodul 1883—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 247. 56. Locul numit Livadea de la vârful Al- binei, pe plan No. 43, de pe moșia Bărbă- tesci, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.026 m. p., din cari ca 6.000 m. p. pădure de esență fag, carpen și mesteacăn, în vîrstă ca de 20 ani; iar restul loc de fâ- nâță, situat în comuna Bărbătesci, plaiul Co- zia, fost pendinte de schitul Surupatele; în- vecinându-se la Vest cu moșia satului Cos- tesci, iar de cele-alte părți cu moștenii Băr- bătesc!; e arendat cu moșia Fălcile din Băr- bătesci pe periodul 1883—1893;garanțialel 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 140. 57. Locul numit Livadea din capul Sile- 3 2554 MONITORUL OFiOÎAL 4 Iulie 1892 lor, pe plan No. 44, de pe moșia Bărbătesci, în întindere suprafața totală ca de 5.083 m. p. din cari ca 600 m. p. sunt ocupați de dru- mul vicinal de la Bărbătesci la CostescI, exclus din vîndare, situat în comuna Bărbă- tesci, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Surupatele; învecinându-se de tote părțile cu moștenii Bărbătesc!, având ca limită la ca- petele despre Nord și Sud Vălcelele-Silelor; e arendat cu moșia Fălcile din Bărbătesci pe periodul 1883 până la 1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 72. 58. Locul numit Vadul-Morei, pe plan No. 1, de pe moșia Surupatele, în întindere suprafața totală ca de 2.640 m. p., situat în comuna Surupatele, plasa Ocolu-OtăsSu, fost pendinte de schitul Surupatele; înveci- nându-se de tdte părțile cu delimitarea locui- torilor; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1887—1897; garanția lei 20. Con- curența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 59. Locul numit Piscul-Idului, pe plan No. 1, de pe moșia Ezeru cu Bra^i, având pe dânsul și câți-va arbori isolați și câte-va pâlcuri de mărăcini, precum și pomi roditori, în întindere suprafața totală ca de 11 hec- tare, 9.852 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendiute de Ep. Râmnic; învecinându-se la Nord și Vest cu proprie- tatea moștenilor CheienI, la Sud cu rîul Cheia și cu moșia Statului Sărăcinesci, la Est cu moșia Statului Sărăcinesci și cu deli- mitarea locuitorilor; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1883—1893; garanția lei 120. Concurența începe de la valârea bunu- lui în sumă de lei 1.126, bani 10. 60. Locul însemnat pe plan cu lit. «, de pe moșia Ezeru cu Bra^i, având și câți-va pomi roditori pe dânsul, în întindere supra- fața totală ca de 7.738 m. p., situat în co- muna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnicu; învecinându-se la Vest cu proprietatea moștenilor CheienI și șosâua Cheia, la Est cu locul însemnat pe plan cu lit. h, la Nord cu rîul Cheia și moștenii CheienI și la Sud cu șosâua Cheia; e arendat cu sus i^isa moșie pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 189. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Niculae Iri- mescu și care e obligat a ’și ’l ridica îndată dupe confirmarea vîn^ârei. 61. Locul însemnat pe plan cu lit. b, de pe moșia Ezeru cu Brațli, având și câți-va pomi roditori pe dânsul, în întindere suprafața to- tală ca de 8.905 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; învecinâudu-se la Nord cu moștenii CheienI și rîul Cheia, la Sud cu șosâua Cheia și locul însemnat pe plan cu lit. c, la Est cu, locul însemnat pe plan cu lit. c, și la Vest cu locul însemnat pe plan cu lit. a; e aren- dat cu sus țlisa moșie pe periodul 1883 până la 1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 161, ban! 20. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului lân Păuna Văduva și care este obligat a ’și ’l ridica ime- diat dupe confirmarea vînZărel. 62. Locul însemnat pe plan cu lit. c, de pe moșia Ezeru cu Brațli, având și câți-va pomi roditori și arbori isolați pe dânsul, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.506 m. p., situat în comuna Cheia, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; în- vecinâudu-se la Nord și Est cu rîul Cheia, la Sud cu șosâua Cheia, la Vest cu locul în- semnat pe plan cu lit, b', e arendat cu sus ^Lisa moșie pe periodul 1883—1893; garan- ția lei 50. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 462, bani 54. Acest bun se vinde fără materialul ecare- telor care aparține locuitorului Ion Dobri- ceanu și care este obligat a ’și ’l ridica în- dată dupe confirmarea vîndârel. 63. Locul numit de la Costache Mânu, de pe moșia Cetățuia, în întindere suprafața to- tală ca de 2.658 m. p., situat în comuna ur- bană R.-Vâlcea, plasa Ocolul-Otăsăd, fost pendinte de schitul Cetățuia; învecinându-se la Nord cu Niculae Steflea și parte cu Nas- tasia Stefănescu, la Sud cu șosâua ce duce la abatoriu și la mâra Cetățuel, la Est cu Nas- tasia Stefănescu și la Vest cu Costache Mânu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 200. 64. Terenul numit Sub-Brătianu pe plan No. I, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală ca de 8.000 m. p., situat în comuna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otă- sâu, fost pendinte de schitul Cetățuia; înve- cinându-se Ia Nord cu terenul însemnat pe plan cu No. II, la Est și Sud cu delimitarea locuitorilor și la Vest cu șosâua R.-Vâlcea- Rîul-Vadulul; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 484. 65. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. II, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală ca de 8.000 m. p., situat în comuna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolul-Otă- său, fost pendinte de schitul Cetățuia; înve- ciaându-se la Est cu delimitarea locuitorilor și cu cimitirul, la Sud cu terenul pe plan No. I, la Vest cu șosâua națională R -Vâlcea- Rîul-Vadulul, la Nord se ascute între linia delimita rel și șosâua națională mai sus ară- tată; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 480. 66. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. III, de pe moșia Cetățuia, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 4.750 m.p., situat în comuna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otăsău, fost pendinte de schitul Ce- tățuia; învecinându-se la Nord cu terenul pe plan No. IV, la Sud cu terenul reservat pen- tru schitul Cetățuia, la Est cu șosâua națio- nală R.-Vâleea-Rîul-Vadului și la Vest cu lorgu Olănescu și cu delimitarea locuitorilor; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888 până la 1893; garanția lei 150; Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.485. 67. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. IV, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală că de 2 hectare, 7.550 m. p., din cari ca 1.188 m. p. pădure de esență gorun în vîrstă de 10—50 ani, situat în co- muna urbană R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otă- săii, fost pendinte de schitul Cetățuia; înve- cinându-se lâ Nord cu terenul pe plan No. V, la Sud cu terenul pe plan No. III, la Est cu șosâua națională R.-Vâlcea-Rîu-Vadului și la Vest cu lorgu Olănescu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garan- ția lei 170. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.703, bani 52. 68. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. V, de pe moșia Cetățuia, în întindere su- prafața totală ca de 3 hectare, 4.730 m. p., din cari ca 8.620 m. p. pădure de esență gorun, carpen și plop, în vîrstă de 10—50 ani, si- tuat în urbea R.-Vâlcea, plasa Ocolu-Otăsăd, fost pendinte de schitul Cetățuia; învecinân- du-se la Nord cu terenul pe plan No. VI, la Sud cu terenul pe plan No. IV, la Est cu șo- sâua națională R.-Vâlcea-Riul-Vadulul, și la Vest cu lorgu Olănescu și Nicu Velescu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 250. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.428, bani 60. 69. Terenul numit Sub-Brătianu, pe plan No. VI, de pe moșia Cetățuia, avend și câți- va pomi roditori pe el, în întindere supra- fața totală ca de 4 hectare, 6.000 m. p., din cari ca 6.300 m. p. pădure de esență gorun, ulm, carpen în etate de la 10—50 ani. Acest bun e călcat în partea Nord-Vestică de către Nicu Velescu pe o suprafață de 340 m. p., iar în partea Nordică e călcat de D. Teodor Florescu care ’și-a făcut șosâua ce duce la moșia sa pe moșia Statului, pe când pe locul acelei șosele mai ’nainte era drumul care ducea la locurile din deal; e si- tuat îu urbea Râmnicu-Vâlcea, plasa Ocolu- Otăsâti, fost pendinte de schitul Cetățuia, și se învecinesce la Nord cu Nicu Velescu, Teodor Florescu și Nița Chiriac, la Sud cu terenul pe plan No. V, la Est cu șosâua na- țională Râmnicu Vâlcea-Rîul-Vadului, la Vest cu Nicu Velescu; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 310. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 3.084. 70. Curâua numită Mistreața, pe plan lit. B, de pe moșia Pietrari, în întindere suprafața totală ca de 16 pogâne, 1.108 st. p., din cari 1 pogon se coprinde în prundul rîului Olă- sâu, iar 1.108 st. p. în șosea, situată în co- muna Pietrari-de-Sus, plaiul Cozia, fostă pen- dinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându- se la Nord și Sud cu moșia Bârzesci, la Est cu moșia Stoenesci, la Vest cu moșia Pietrari- de-Sus de care se desparte prin rîul Otăsâu; e arendată cu moșia Livezile din Pietrari pe periodul 1888-1893; garanția lei 150. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.500. 71. Li vedea Valea-Orbulul, pe plan lit. C, de pe moșia Pietrari, având și un petic de pă- 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 23Ș5 dure de anini, în vîrstă ca de 50 ani, în întin- dere suprafața totală ca de 8 pogone, 1.126 st. p., situat în comuna Pietrari-de-Sus, plaiul Cozia, fost pendinte de schitul Dintr’un- Lemn; învecinându-se de tâte părțile cu moșia Pietrari a moștenitor Pietrari; e arendată îm- preună cu moșia Livezile din PrietrarI pe periodul 1888-1893; garanția leî 120. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.160. 72. Livedea Stariți, pe plan lit. D, de pe moșia Pietrari, având și un petic de pădure de anini, în întindere suprafața totală ca de 4 pogâne și 156 st. p., situată în comuna Pietrari-de-Sus, plaiul Cozia, fostă pendinte de schitul Dintriun-Lemn; învecinându-se de tdte părțile cu moștenii Pietrari; «j. arendată cu moșia Livezile din Pietrari pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 500. 73. Livedea numită Valea-Corti, pe plan lit. E, de pe moșia Pietrari, în întindere su- prafața totală ca de 2 pogdne și 909 st. p., situată în comuna Pietrari-de-Sus, plaiul Co- zia, fostă pendinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându-se de tdte părțile cu moșia moș- tenilor din Pietrari; e arendată cu moșia Li- vezile din Pietrari pe periodul 1888 —93; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 270. 74. Livedea numită Grindeiu, pe plan lit. F, de pe moșia Pietrari, în întindere suprafața totală ca de 2 pogdne, din cari ca un pogon impropriii culturel, situat în comuna Pietrari- de-Sus, plaiul Cozia, fostă pendinte de schitul Dintr’un-Lemn; învecinându-se detâte părțile cu moștenii din Pietrari; e arendată cu moșia Livezile din Pietrari pe periodul 1888-1893; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 100. 75. Locul numit Conacul moșiei Muerescile, în întindere suprafața totală ca de 6.592 m. p., având pe dânsul 2 pătule, 2 magazii de scân- duri de brad, un șopron, o cuhnie, o povarnă și o casă cu 3 încăperi pe pivniță de zid, si- tuat în comuna Muereasca-de-Jos, plaiul Cozia, fost pendinte de Ep. Râmnic; în- vecinându-se la Nord cu Petrache Seltea și cu drumul comunal, la Sud cu pârîul Mue- reasca, la Est cu Petrache Seltea și pârîul Muereasca și la Vest cu Dincă Seltea; e aren- dat cu moșia Muerescile pe periodul 1888 până la 1893; garanția lei 90. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 896, bani 68. No. 31.893. ’ 1892, Iunie 18. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Z»ua de 4 August 1892, orele 11 di- minâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea vînZârel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Dolj, pentru vînZarea bunurilor mici arătate mai jos. Doritorii de a le țumpâra sunt rugați a se presinta în acea Zi și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului; cunoscând că su- praoferte nu se mal priimesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, prețul bunului resultat la licitațiune se va răspunde de adjudecatar în termen de o lună de Zile, calculat de la data confirmărel publicată prin AfonitorwZ oficial : 1. Pădurea cu terenul de sub ea, de esență gârniță și cer, în etate de la 10—30 ani, aflată în plaiul vielor de pe moșia Lipovu-Ra- dovan, pe plan lit. A, în întindere suprafața totală ca de 3.767 m. p., situată în comuna Intorsura, plasa Balta, fostă pendinte de mo- nastirea Căluiu; învecinându-se pe de o parte cu un drum și cu viile supuse la plată de dij- mă sub No. 8, 9, 10, 11 și 12, iar pe de altă parte cu pădurea Statului Radovan; arendată cu sus Z>sa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 200. 2. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 48, în întindere su- prafața totală ca de 4.030 m. p , situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Est cu lâna Z. Văduva și Dumitru Sterie Dinu Firi, la Sud cu moștenitorii lui Dinu Sima, I. lonescu și Const. G. Panduru și la Vest cu Mitrică Târșogoiu ; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893;ga- ranția lei 20. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de lei 161, bani 20. 3. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 50, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 870 m. p., si- tuat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Nord-Vest cu lona Z. Vă- duva, la Est cu Dumitru Bâzăvan, la Sud cu Trandafir Cioc, Marin Dinu Pătroiu, Flârea Năstase Olteanu și Ion Ilie Rotaru, la Sud- Vest cu Petru Ilie Goița și la Vest cu lân P. Pârvescu și lâna Zamfira Văduva; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—1893; ga- ranția lei 50. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de lei 435. 4. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 178, în întindere suprafața totală ca de 2.346 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu ; învecinându-se la Nord și Nord-Vest cu preotul Oprea Pău- nescu, la Nord-Est cu Tudor Mândă, la Est cu Nastasie Mitrică Prunoiu și Ilie Păun Tu- dor, la Sud cu Florea Nițu, la Sud-Vest cu moștenitorii lui Vasile Marin Vlad și la Vest cu preotul Oprea Păunescu; arendat cu mo- șia Bucovățu pe periodul 1883-1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 94. 5. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 196 și 197, în în- tindere suprafața totală ca de 2.252 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de M-rea Bucovățu; învecinându- se la Nord și Nord-Vest cu moștenitorii lui Mateiă Bobolan, la Nord-Estcu Preda G. An- dreiti, la Est cu Preda Gh. Andreiu, la Sud cu Dinu Târșâgă și la Vest cu Ilie Târșâgă; a- rendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883 până la 1893 ; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 90. 6. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 209, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de mo- nastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord, Nord Est și Est cu drumul despre delimita- rea clăcașilor, la Sud-Est cu Gh. Călin, la Sud cu Ion Niță Cioc și la Vest cu drumul despre Tudor Mândă și moștenitorii lui Ion Radu Cioc; arendat cu moșia Bucovățu pă periodul 1883—1893; garanția lei 40. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 400. 7. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 220, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.960 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord și Est cu proprietatea Statului Vârvoru, la Sud cu Luța Cojocaru, la Sud- Vest cu Nicolae Poenaru, la Vest cu moște- nitoriî lui St. Suliman, V. Mărica Văduva, Mat. Bojinoiu, Preda G. Andreiu, D. St. I. Toma, 1. G. Andreiu Nicolae, D. M. Stan, Dumitru M. D. Florea, moștenitorii lui Petre I. Frigoroiu, Mihaiu Marin, C. Marinescu, D. D. Stanciu, I. Toma, Mihaiu Stanciu, I. Toma și Niculae Poenaru; arendat cu moșia Buco- vățu pe periodul 1883-1893; garanția lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 558, bani 40. 8. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 243 b, în întin- dere suprafața totală ca de 1 hectar, 6.041 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu ; înve- cinându-se la Nord cu Mitrică Mitrică, la Est cu moșia Statului Vârvoru, la Sud și Sud- Vest cu Dumitru G. Sboroiu, St. G. Poenaru, moștenitorii lui G. Poenaru, moștenitorii Danciu Zota, Gh. Mitrică sin Mitrică și G. Stanciu Stoica, la Vest cu Mitrică Mitrică, Stancu I. Măndruțoiu și moștenitorii lui Stan Streche și la Nord-Vest cu Mitrică Mitrică ; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883-1893; garanția lei 70. Concurența înce- pe de la valârea bunului în sumă de lei 641, bani 65. 9. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 269, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 4.951 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord cu Stan Tabacu, la Est cu moșia Statului Vârvoru, la Sud cu Mateiiî Neiciu, moștenitorii lui Mateiiî Andreiu, Nico- lae Badea Toma și moștenitorii lui Barbu Ion Stan, la Sud-Est cu Preda Nicolae Serieciu, la Vest cu Stan Ghiță Sbarol, Gh. Ion Stan, moștenitorii lui Stan Ion Stan, Mitrică Pru- noiu și Constantin Marin Florea și la Nord- Vest cu Stan Tabacu; arendat cu moșia Bu- covățu pe periodul 1883—1893; garanția lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 598. 10. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 299 și 300, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 2356 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 8.091 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte demonastirea Bucovâțu; învecinându-se la Nord cu Dumitru Dinu Pârvescu, la Est și Sud cu proprietatea Sta- tului Vârvoru și la Vest cu Ștefan Târno- veanu și moștenitorii lui G. Veselu; arendat cu moșia Bucovețu pe periodul 1883-—1893; garanția lei 120. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 1.123, bani 65. 11. Via părăsită de Nicolae Bărbulescu,® din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 310, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 9.613 m. p., situată în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fostă pendinte de mo- nastirea Bucovâțu; învecinându-se la Nord cu Constantin Dinu, Mihaiu Firi și Ion Crețan, la Nord-Est cu Ștefan Târnoveanu, la Est cu moștenitorii lui Ion Stancu Tabacu, la Sud cu proprietatea Statului Vârvoru și la Vest cu Dumitru Dinu Florea; arendată cu moșia Bucovâțu pe periodul 1883—1893; garanția lei 80. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 784, bani 55. 12. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 311, în întindere suprafața totală ca de 2.469 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovâțu; învecinându-se la Nord cu Stan Dumitru Nicola și Ion Crețan, la Est cu Dumitru Dinu Florea, la Sud cu Statul, la Vest cu Ion Preda Stan și la Nord- Vest cu Ion Stăncioiu; arendat cu moșia Bu- covâțu pe periodul 1883—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 99. 13. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 317, în întindere suprafața totală ca de 9.225 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovâțu; învecinându-se laNord cu Ion Stan Cioiu, Statul și Ion Crețan, la Est cu Ion Preda Stan, la Sud și Sud-Vest cu moșia Statului Vârvoru; arendat cu moșia Bucovâțu pe periodul 1883—1893; garanția lei 40. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 369. 14. Via părăsită de Ion Tabacu, din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 318, în întindere suprafața totală ca de 3.990 m. p., situată în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fostă pendinte de monastirea Bucovâțu; îhve- cinându-se la Nord cu Petrache Stancu, la Est cu Stan Poenaru și Ion Stăncioiu, la Sud cu Statul și la Vest cu Ion Crețan; arendată cu moșia Bucovâțu pe periodul 1883—1893; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 160. 15. Grădina Moreni, de pe moș a Fântâna- Banului, indicată în plan cu lit. â., No. 1, în întindere suprafața totală ca de 17 hectare, 0.430 m. p., din cari ca 2.922 m. p. călca- rea făcută în partea Sud-Vest de locuitorii vecini, și afară de drumul bălței care se exclude din vînZare, situată în comuna Fân- tâna Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru; învecinându-se la Nord- Est cu delimitarea locuitorilor, la Vest cu drumul bălței și la Sud cu locuitorii cari au făcut călcarea; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—1894; garanțialei 1.710. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 17.043. 16. Grădina Moreni, de pe moșia Fântâna- Banului, indicată în plan cu lit. A., No. 2, în întindere suprafața totală ca de 17 he :tare, 1.780 m. p., afară de drumul bălței și mo- rile locuitorilor Ion Mateiu, pe plan lit. x, și a lui Ion Ciocșir, pe plan lit. y, cari se exclud din vînțlare, situată în comuna Fân- tâna Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru; învecinându-se la Nord, Vest și Sud cu delimitarea locuitorilor și la Est cu drumul bălței; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—1894; garanția lei 1.720. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 17.178. 17. Locul cu mora cea mare, de pe moșia Fântâna-Banului, pe plan lit. B, în întindere suprafața totală ca de 2.400 m. p., situat în comuna Fântâna-Banului, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Motru; învecinându-se despre Sud cu locuitorii Stan Petcu Mițu și Marin Ureche, separat prin drumul destinat la moră, despre Nord-Est cu delimitarea lo- cuitorilor (islaz) și despre Vest cu Stoica lui Pitu; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—1894;garanția lei 1.330. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 13.300. 18. Locul cu mora cea mică, de pe moșia Fântâna-Banului, pe plan lit. C, în întindere suprafața totală ca de 2.400 m. p., situat în comuna Fântâna-Banului, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Motru; învecinându-se despre miațlă-nopte cu locuitorii Dumitru Stancu Ureche și Nicolae F. Brebene,.separat prin drumul comunal, iar de cele-alte părți cu isvorele dupe delimitare; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—1894; garan- ția lei 670. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 6.700. 19. Locul de pe moșia Gubancea, în în- tindere suprafața totală ca de 2 hectare, 4.725 m. p., situat în comuna Gubancea, plasa Dumbrava, învecinându-se la râsărit cu moșia Toia a D-nei Paianu, la apus cu lo- tul No. 19 al D-lui Dinu P. Bogdănel, la mia^ă-^i cu moșia Gubancea a D-lui Oprescu și la miațlă-nopte cu moșia Gubancea a D-lul Magdalinescu; nearendat; garanția lei 100. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 989. 20. Terenul de grădinărie, de pe moșia Bucovâțul, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.586 m. p., situat în co- muna Bucovâțu, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovâțu; învecinându-se la Nord cu apa Jiului, la Vest cu locul tăbă- căriei armatei, la Est cu delimitarea Buco- vicenilor, și la Sud cu șoseaua; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; ga- ranția lei 80. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 800. No. 32.214. ₃ 1892, Iunie 19. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în țliua de 5 August 1892, orele 11 din ții, se va ține licitație publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea vînțlârel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul pre- fecturei județului Argeș, pentru vîndarea bunurilor arătate mal jos. Doritorii de a le cumpâra sunt rugați a se presinta în acea ^i și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului; cunoscând că su- praoferte nu se mai primesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitație se va râspunde de adjudecatar în termen de o lună de ^ile, calculat de la data confirmărei publicată prin Monitorul oficial: 1. Locul cu ecaretele, compuse din o casă de locuit, în stare bună, un pătul de nuele, un șopron noii și ca 20 pomi roditori, curtea îngrădită, fostă avere a D-lui Ghiță Miu, ad- judecat asupra Statului prin ordonanța tri- bunalului Argeș cu No. 178 din 1888, în întindere suprafața totală ca de 10 hectare, 6.600 m. p., din cari ca 3 hectare pădure tânâră, de esență stejar, ca 6 hectare pământ de cultură și ca un hectar, 6.600 m. p. pă- mânt de islaz, pe care se află ecaretele de mai sus, situate în comuna Mozăceni, plasa Got- meana-Găleșesci; învecinându-se la Nord cu proprietatea lui Ion Dumitru Gheorghe, ia Est cu apa Drâmbomnicului, ce o desparte de moșia Statului Negrași, la Sud cu Dumi- tru Miu, cu care Statul se află în indivisiune și la Vest cu moșia Isvoru-de-Sus a D-lui G. Perticari; închiriat de la 23 Aprilie 1891 până la 23 Aprilie 1892, cu lei 50; garanția lei 100. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 2.652. 2. Locul viran, fost al defunctului Panait Haciulea, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 4.840 m. p., în care intră ca 600 m. șosâua județiană Pitesci-Giurgiu, care se exclude din vînZare, situat în comuna Șer- bănesci, plasa Cotmeana-Găleșesci; înveci- nându-se la Nord cu moșnenii Pestileni, la Sud cu proprietatea casei Haciulea, la capă- tul Est cu moșnenii CacalețI și anume Du- mitru Ilie și la capâtul Vest cu moșnenii Pestileni și anume cu Lița Ion Gheorghe; arendat cu moșia 120 stânjeni, în hotarul Cacaleți și Vâlcâua-Scrionului, pe periodul 1888 până la 1893; garanția Iei 60. Concu- rența începe de la valorea bunului în sumă de lei 600. 3. Zăvoiul, pe plan No. 1, de pe moșia Stroesci, cu puțini anini și răchită, în vârstă de la 5 —10 ani, și ca 4 stânjeni nuele și pari, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 3.870 m. p., situat în comuna Gos- tesci-Stroesci, plasa Argeș, fost pendinte de monastirea Bistrița; învecinându-se la Nord- Vest cu delimitarea locuitorilor Gostesci, de care se desparte prin rîul Vâlsana, iar laSud- Est cu delimitarea locuitorilor Stroesci; nea- rendat; garanția lei 202. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 2.024. 4. Zăvoiul, pe plan No. 2, de pe moșia Stroesci, acoperit parte cu prund și iarbă și parte cu zăvoiu de răchită și anini, în etate de 5—15 ani, și ca 12 stânjeni nuele și că- priori de construcție, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 2.880 m. p., situat în comuna Costesci-StroescI, plasa Argeș, fost pendinte de monastirea Bistrița ; înveci- 4 Iulie 1892 2357 nându-se la Nord-Vest cu terenurile vîndute în loturi din moșia Stroesci, de care se des- parte prin rîul Vâlsan, iar la Sud-Est cu de- limitarea locuitorilor; nearendat; garanția lei 252. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de le! 2.520. 5. Zăvoiul, pe plan No. 3, de pe moșia Stroesci, acoperit în parte cu prund și iarbă, iar parte cu zăvoiu de răchită și anini, în vârstă de 5—20 ani, și ca 8 stânjeni nuele, căpriori și grinzi de construcție, în întindere suprafața totală ca de un hectar, 9.250 m. p., situat în comuna Gostesci-Stroesci, plasa Argeș, fost pendinte de monastirea Bistrița ; învecinându-se la Nord-Est cu delimitarea locuitorilor și la Sud-Vest cu terenul vîndut în loturi, de care se desparte prin rîul Vâl- san; nearendat; garanția lei 168. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.680. 6. Locul cu mdra construită de lemn, de pe moșia Căpățâneni, în întindere suprafața totală ca de 3.350 m. p., situat în comuna Corbeni, plasa Loviscea, fost pendinte de mo- nastirea Vieroș; învecinându-se la Est cu j6- gărul, la Vest cu șosâua Corbeni-Căpățâneni, la Nord cu iazul jdgărulul și delimitarea lo- cuitorilor și la Sud cu locul cârciumei; nea- rendat ; garanția lei 235. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 2.350. 7. Locul, pe plan lit. A, de pe moșia Ră- săritul și Apusul, în întindere suprafața to- tală ca de 2 hectare, 1.537 m. p., situat în comuna Lăunile-de-Sus, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cotmeana; înve- cinându-se la Nord și Vest cu proprietatea Statului Scheiu și cu delimitarea Scheenilor, la Est și Sud cu a locuitorilor din Lăune ; arendat cu sus-^isa moșie pe periodul 1889 până la 1894 ; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 205. 8. Locul de cultură, pe plan lit. B, de pe moșia Răsăritul și Apusul, în întindere su- prafața totală ca de 5.390 m. p., situat în comuna Lăunele-de-Sus, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cotmeana; înve- cinându-se la Nord cu proprietatea lui S. B. Bucur, la Sud cu a lui Dincă Țiganu, la Est cu a lui R. I. Badea și la Vest cu a lui Stoi- ca Păun; arendat cu sus ^isa moșie pe perio- dul 1889—1894; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 85. 9. Locul cultivabil, pe plan lit. C, de pe moșia Răsăritul și Apusul, în întindere su- prafața totală ca de 2 hectare, 6.320 m. p., situat în comuna Lăunele-de-Sus, plasa Ol- tu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cot- meana ; învecinându-se la Nord cu proprie- tatea lui Petre lonescu, la Sud cu a lui Dicu Erbașiu, la Est cu a lui Radu Bălășiu și la Vest cu a lui Marin Cojocărel; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1889—1894; ga- ranția lei 30. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 250. 10. Locul cultivabil, pe plan lit. D, de pe moșia Răsăritul și Apusul, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 7.305 m. p., situat în comuna Lăunele-de-Sus, plasa 01- MONITORUL OFICIAL Q tu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cot- meana; învecinându-se la Nord cu proprieta- tea lui Radu I. Badea, la Vest cu Gheorghe Grigorie și Tudor Niță, la Est cu Ștefan Pe- tre Bălașa și la Sud cu Statul; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1889—1894; garanția lei 40. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 400. 11. Locul cultivabil, pe plan lit. E, de pe moșia Răsăritul și Apusul, în întindere su- prafața totală ca de 4 hectare, 4.580 m. p., situat în comuna Lăunele-de-Sus, plasa Ol- tu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cot- meana ; învecinându-se la Nord, Vest și Sud cu delimitarea Lăunelor, iar la Est cu însu- răței și pădurea Statului; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1889—1894; garanția lei 50. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 510. 12. Locul cultivabil, pe plan lit. F, de pe moșia Răsăritul și Apusul, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 5.150 m. p., situat în comuna Lăunele-de-Sus, plasa Ol- tu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cot- meana ; învecinându-se la Nord-Est cu pro- prietatea lui Ion Dicu Erbașu, la Sud cu Dicu Ilie, cu locul școlel și cu Stancu Bucșă, și la Vest cu delimitarea Dobrescilor; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1889—1894; ga- ranția lei 30. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 280. 13. Locul cultivabil, pe plan lit. A, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 2.200 m. p., situat în comuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de Schitul-d’un- Lemn ; învecinându-se la Nord cu pădurea Statului Urși, la Sud cu proprietatea lui Chi- riță lordache, la Vest cu delimitarea Stanei a lui Petrică, iar la Est cu delimitarea Titu al preutesei; arendat cu moșia Vatra Schitulul- Flămânda pe periodul 1888-1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 40. 14. Locul cultivabil, pe plan lit A’, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 4.995 m. p., situat în comuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de Schitul-d’un- Lemn ; învecinându-se la Nord cu pădurea Statului Urși, la Sud cu proprietatea lui Flo- rea Pârvulescu, la Est cu delimitarea lui Ion Radu Voinea și la Vest cu delimitarea lui Ni- colae Calu; arendat cu moșia Vatra-Schitulul- Flămânda pe periodul 1888—1893; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 80. 15. Locul de fânețe, pe plan lit. B, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 8.636 m. p., situat în comuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de Schitul-d’un-Lemn ; învecinându-se la Nord și Vest cu pădurea Statului Urși, la Est cu delimitarea lui Nicolae Calu și la Sud cu proprietățile preotului Dumitru Florescu, Constantin Drăguțescu și Ion Duțu; arendat cu moșia Vatra-Schitulul-Flămânda pe pe- riodul 1888—1893; garanția lei 80. Concu- rența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 850. 16. Locul cultivabil, pe plan lit. C, de pe moșia Urși, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.407 m. p., situat în comuna Urși, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de Schitul-d’un-Lemn ; învecinându-se la Nord cu proprietatea lui Marin Vlădulescu, la Est cu a lui Ilie Sorova, la Vest cu a lui Marin Vlăduescu, și la Sud cu delimitarea lui Ion Radu Voinea; arendat cu moșia Vatra-Schi- tuluI-Flămânda pe periodul 1888—1893; garanția lei 30. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 255. 17. Locul cu o casă, un pătul și cu pomi roditori, pe plan No. 1, afară de părțile în- semnate cu lit. A și B, de pe moșia Cotmea- na (Răsăritul și Apusul), fost al preotului Ion Popa Serafim și adjudecat asupra Statu- lui, prin ordonanța tribunalului Argeș cu No. 716 din 1889, în întindere suprafața to- tală ca de 3 hectare, 5.081 m. p., situat în comuna Drăguțesci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de monastirea Cotmeana; înveci- nându-se la Nord cu proprietatea lui Nicolae Bunoiu, la Sud cu a lui Petrache Mușoiu, la Vest cu apa Cotmenița și la Est cu proprie- tatea lui Stanciu lui Filip; închiriat de la 1891, Aprilie 23, până la 23 Aprilie 1894 cu lei 60 anual; garanția lei 120. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 913. 18. Locul cu mdra cu duoă pietre și cu anini pe ambele maluri, de pe moșia Stoi- ceni, în întindere suprafața totală ca de 5 hectare, 4.250 m. p., situat în comuna Stoi- ceni, plasa Topolog, fost pendinte de monas- tirea Horezu; învecinându-se de tdte părțile cu terenul parcelat a se vinde în loturi; arendat cu sus-țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 430. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 4.248. 19. Locul fost al D-lul lorgu Pantazi și adjudecat asupra Statului prin ordonanța tribunalului Argeș No. 593 din 1889, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 2.530 m. p., situat în comuna Dedulesci- Vărzari, plasa Oltu-Topolog; învecinându-se la Nord cu pădurea Vărzaru, la Sud cu par- tea fraților D-luf lorgu Pantazi, la Est cu partea D-lul lorgu Pantazi și la Vest cu pro- prietatea D-lul Ispas Coșoreanu; neînchiriat; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 154. 20. Locul cu o casă, un pătul, un șopron și cu pomi roditori, fost al D-lul Dima Pe- trescu și adjudecat asupra Statului prin or- donanța tribunalului Argeș No. 1.266 din 1890, in întindere suprafața totală ca de 2.068 m. p., situat în comuna Budesci, plasa Oltu-Topolog; învecinându-se la Nord, Est și Vest cu terenul delimitat dupe legea ru- rală lui Petre Chirca, din care s’a luat partea fiului său Dima Petrescu, și la Sud cu pârîul Bârza; închiriat pe anul 1892—1893 cu lei 10, bani 25; garanția lei 30. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 312, bani 30. 21. Locul de fânâță cu duoi nuci pe el, fost al D-lul Dima Petrescu și adjudecat asu- pra Statului prin ordonanța tribunalulu Argeș No. 1.266 din 1890, în întindere suprafața to- tală ca de 3.385 m. p., situat în comuna Bu- desci, plasa Oltu-Topolog; învecinându-se la 2358 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 Nord cu terenul rămas lui Petre Chirea, la Sud cu Stan Metecioiu, Năstase Florea și Is- lazu, iar de cele-alte duoâ părți cu Petre Rentea și I. D. Dobre; închiriat cu bunul de la No. 22 pe anul 1892—1893, cu lei 11; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 140. 22. Locul arabil, fost al D-lul Dima Pe- trescu și adjudecat asupra Statului prin or- donanța tribunalului Argeș No. 1.266 din 1890, în întindere suprafața totală ca de 2.080 m. p., situat in comuna Budesci, plasa Oltu-Topolog; învecinându-se la Nord cu scurgerea apelor din ploi, Dumitra Mitănoaia, la Sud cu scurgerea Rifesci, la Est cu Petre Chirea și la Vest cu Ion Dumitru Dobre; în- chiriat cu bunul de la No. 21, pe anul 1892—1893, cu lei 11; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 83, bani 50. 23. Locul de pășune de pe moșia Lespe- zile, în întindere suprafața totală ca de 3 hectare, 4.693 m. p., situat în comuna Fe- deleșoiu-Fețeni, plasa Oltu-Topolog, fost pen- dinte de episcopia Râmnicu; învecinându-se la Nord cu locuitorii împroprietăriți în anul 1891, la Vest cu rîul Olt, la Sud și Est cu locuitorii împroprietăriți la anul 1865; ne- arendat; garanția lei 40. Concurența începe de la valorea bunului ln sumă de lei 347. 24. Locul cu ecaretele compuse din trei perechi case, pe plan A, B și C și cu 15 ar- bori roditori, revendicat de Stat de la dece- datul N. Popescu, împreună cu locul cârciu- mel pe plan litera K, cu o cârciumă ruinată, de pe moșia Vatra-Episcopieî-Argeș, în întin- dere suprafața totală ca de 9.400 m. p., a- fară de terenul stradel Radu-Negru, exclus din vînZare, situate în comuna Curtea-de- Argeș, plasa Argeș, fost pendinte de episcopia Argeș; învecinându-se la Nord cu Ulița S-tu Gheorghe, la Vest cu rîul Argeș, la Sud cu Gheorghe Cojocaru, de care se desparte prin pârîul Măgureî, la Sud-Est cu Joița lui Mă- nică și la Est cu proprietatea preotului Miro- dot; locul cu ecaretele este neînchiriat, iar locul cu cârciuma este arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 400. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 3.770. 25. Locul viran de pe moșia Căp&țâneni, în întindere suprafața totală ca de 5.012 m.p., situat în comuna Corbeni, plasa Loviștea, fost pendinte de monastirea Vieroș; înveci- nându-se la Nord cu V. Dim. Grozavu, la Est cu locul dat scâlel din BerindescI, la Sud cu șosâua și la Vest cu matca pârîulul Mar- tel; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 30. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 300. 26. Locul cu ecaretele, conacul moșiei Al- bota, compuse din o casă, un pătul și o ma- gazie, în întindere suprafața totală ca de 4.700 m. p., situat in comuna Albota, plasa Pitescl, fost pendinte de monastirea Radu- Vodă; învecinându-se de tâte pățite cu locui- torii împroprietăriți dupe legea rurală și a- nume: la Nord cu Neacșu Ion, la Vest cu Dumitru Ion, la Sud și Sud-Est cu G. Marin și la Est cu Marin R. Cataloi; arendat cu moșia Tutana cu trupurile pe periodul 1883-1893; garanția lei 40. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 365. 27. Locul cu pomii roditori de pe moșia Stoiceni, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 9.808 m. p., situat în comuna Stoiceni, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de monastirea Horezu; învecinându-se la Nord cu proprietatea Statului, la Sud cu Nae Scar- lat, Nicolae Duță, Dumitru Mandi și lâna Stanciu Badea, și la Vest cu moșneni Obo- geni; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 90. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 900, bani 30. 28. Locul viran de pe moșia Slătiârele, în întindere suprafața totală ca de 8 hectare, 9.967 m. p., din cari 3.000 m. p. căleați de locuitorul Constantin Marin Voicu, iar restul în posesia Statului, situat în comuna Slătiâ- rele, plasa Pitescl, fost pendinte de schitul Trivalea; învecinându-se la Nord, Vest și Sud cu pământul delimitat la 1865 locuitorilor din Slătiârele, la Est cu șosăua și locul dat scâlel la 1879; arendat cu moșia Vatra-Schi- tulul Trivalea,pe periodul 1885—1895; ga- ranția lei 260. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 2.609. 29. Locul cu ecaretele, conacul moșiei Ola- nul, compuse din trei pătute, o casă și im coșar pe plan No. 11, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 8.654 m. p., situat în comuna Olanul, plasa Oltu-Topolog, fost pen- dinte de monastirea Cotmeana; învecinându- se la Nord, Sud și Vest cu delimitarea foști- lor clăcași și la Est cu șosâua; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 70. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 662. 30. Locul pe plan No. 12, de pe moșia Olanul, în întindere suprafața totală ca de 6.527 m, p., situat în comuna Olanul, plasa Oltu-Topolog; învecinându-se la Nord, Sud și Vest cu delimitarea foștilor clăcași, și la Est cu șosăua; arendat cu sus Zisa moșie pe periodull888-1893;garanția lei 20. Concu- rența încene de la valârea bunului în sumă de lei 157. 31. Terenul cu pădurea de pe el din moșia Dobresci, în întindere suprafața totală ca de 13 hectare, din cari ca 3 hectare, 5.000m. p., teren cu pădure de esență stejeret, iar restul teren de cultură, situat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda; învecinându-se la Nord și Vest cu pădurea Statului Dobresci, din moșoroiul 1 până în 6, iar din moșoroiul 6 până în 10 cu locuitorii cătunului Cotu (comuna Lăunele- de-Sus), împroprietăriți pe moșia Dobresci, la Est cu moșneni Ciomăgesci prin matca apel Lungațu, la Sud cu moșia Lăuoele-de- Jos, proprietatea D-lul Mihail Negulescu; arendat cu sus Z'sa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 420. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 4.145. 32. Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 1.860 m. p., si- tuat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topo- log, fost pendinte de schitul Flămânda; înve- cinându-se la Nord și Est cu proprietatea lui Dicu Stanciu, la Sud cu a lui Tudor Din. Gojgău, la Vest cu a lui Christache Trâne- ciu; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valârea bunului in sumă de lei 30. 33. Locul din Valea Treptinea de pe mo- șia Dobresci, în întindere suprafața totală ca de 2.092 m. p., situat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda; învecinându-se la Nord-Est cu proprietatea lui Ilie Stănciulescu, la Sud cu a lui R. I. Constantin și la Vest cu a lui D. Rădulescu; arendat cu sus Zisa moșie pe pe- riodul 1888-1893; garanția lei 10. Concu- rența începe de Ia valârea bunului în sumă de lei 55. - 34. Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 2.706 m. p., si- tuat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda; înveci- nându-se la Nord, Est și Vest cu proprieta- tea lui Marin M. Bălășoiu și la Sud cu pă- durea Statului Dobresci; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 45, 35. Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 816 m. p., situat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda; învecinându-se la Nord-Est cu proprietatea lui Rădiță An- dreiu, și la Sud și Vest cu a lui Gh. Andreii!; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția Iei 5. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 14. 36. Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 504 m. p., situat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda; înveci- nându-se la Nord, Sud, Est și Vest cu pro- prietatea lui Țmtu Tănase; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 5. Concurența începe de la valârea bunu- lui ln sumă de lei 12. 37. Locul de pe moșia Dobresci, în întin- dere suprafața totală ca de 540 m. p., situat în comuna Dobresci, plasa Oltu-Topolog, fost pendinte de schitul Flămânda; înveci- nându-se la Nord cu proprietatea lui Șerban Băcănoiu, la Sud-Est cu a lui Marin M. Bă- cănoiu și la Vest cu a Iul Pătru Dicu; aren- dat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-1893; garanția lei 5. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 16. 38. Locul numit Găvana de pe moșia Mă- răcineni-Colibași, în întindere suprafața to- tală ca de 5 hectare, 8.050 m. p., situat în comuna Găvana, plasa Pitescl, fost pendinte de monastirea Vieroș; învecinându-se la Nord și Sud cu locuitorii din comuna Găvana, îm- proprietăriți pe moșia Stănceasca, la Est cu pădurea Statului Mărăcineni-din-Muscel și la Vest cu șosâua PitescI-Curtea-de-Argeș; a- rendat cu sus Zisa moșie care aparține de ju- dețul Muscel pe periodul 1890-1895;garan- ția lei 580. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de Iei 5.805. No. 32.449. , 1892, Iunie 20. 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2359 —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în diua de 8 August 1892, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitație publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Buzâu, pentru vîndarea bunurilor mici arătate mal jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presenta în acea di și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului, cunoscând că supra- ofertă nu se mal priimesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat lalicitație se va răspunde de adjudecatar în termen de o lună de dile, calculat de la data confîrmărel publicată prin Monitorul oficial: 1. Locul cu mâracu duoă perechi pietre, construită de zid și învelită cu șindrilă, cu o casă de gard și un hambar, ruinate^ în întin- dere suprafața totală ca de un hectar, 1.569 m. p., în care intră și călcarea făcută de Constantin Țibelea, pe o suprafață ca de 451 m. p., situată în comuna Potoceni-de- Jos, plasa Sărata, fost pendinte de Schitul- Găvanu, și învecinată la Nord cu Gheorghe Haralambie, Constantin Țibelea și un drum al comunei, la Sud cu proprietatea D-lul Hrisoscoleu, la Est cu Anghel Negoiță , și la Vest cu Ion Șerban; închiriată de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 320 anual; garanția lei 640. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 6.000. 2. Locul de fânâță cu pomi roditori, în- fundat în hotarul Ciomăgesci, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 0.370 m. p., din cari ca un hectar, 0.660 m. p. nuele și pari de esență fag, în vârstă de la 5—10 ani, ca 2.330 m. p. loc sterp, ca 9.295 m. p. ¹ islaz și ca un hectar, 8.085 m. p. livede cu pomi, situat în comuna Mănesci, plaiul Slă- nic, fost pendinte de Schitul-Găvanu și înve- cinat la Sud cu pădurea moșnenilor Ciomă- gesci și cu livedea lui Vasile Stan Delu, la Est cu pădurea și islazul moșnenilor Ciomă- gesci, la Nord cu islazul moșnenilor Ciomă- gesci și la Vest cu moșia moșnenilor Echi- mesci, despărțit prin pârîul Văel-Porculul; închiriat de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 21 anual; garanția lei 50. Concurența începe de la valdrea bunului tn sumă de lei 1.585, bani 40. 3. Locul ce servea de livede de pruni, re- servat la 1864, cu ocasia delimitărel de pe moșia Buda-Rânceni sau Marginea-Pădurel, C in întindere suprafața totală ca de 3.604 m. p., situat în comuna Cislău, plaiul BuzâO, j fost pendinte de episcopia Buzâu, și învecinat | de giur împregiur cu pământul locuitorilor f: din Buda; arendat cu sus țlisa moșie pe pe- i riodul 1888—1893; garanția lei 10. Concu- c | rența începe de la valdrea bunului în sumă 1 de lei 50. 4. Locul viran din vatra satului, reservat pentru casa arendașului, în delimitarea însu- rățeilor de pe moșia Căldăreasca, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0 m. p., 0.023 cm. p., situat în comuna Caragelele, plasa Câmpu, fost pendinte de episcopia Buzâtî, și învecinat la Nord cu strada ce merge d’a-curmezișul satului însurățeilor, la Sud cu locul casei lui Călin Toader, la Est cu strada ce merge d’a-lungul satului și laVest cu partea din moșia Căldăreasca, vîndută în loturi; nelnchiriat; garanția lei 40. Concu- rența începe de la valorea bunului în sumă de lei 360. 5. Locyl cultivabil de pe moșia Căldă- reasca, vîndută în loturi, în întindere supra- fața totală ca de 15 hectare, 78 arii, situat în comuna Caragelele, plasa Câmpu, fost pendinte de episcopia Buzââ, și învecinat la Nord cu islazul delimitat locuitorilor cari aii cumpărat loturile, la Sud cu parcela din te- renul categoria II al lui Mirea Drăgușin, pe plan No. 87, la Est cu moșia Luciu a D-lul Marghiloman și la Vest cu moșia Țuguiatu ; neînchiriat; garanția lei 400. Concurența începe de la valârea bunului in sumă de lei 3.832, bani 50. 6. Locul de islaz, pe plan litera B’, de pe moșia Jugureni, în întindere suprafața totală ca de 2.880 m. p., situat în comuna Jugu- reni, plasa Sărata-Tohani, fost pendinte de monastirea S-ții Apostoli; învecinându-se la Nord cu islazul locuitorilor din marginea pă- durel, la Sud și Est cu islazul c, proprietatea Statului, și la Vest cu locul lui Niță Nistor; nearendat; garanția lei 17. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 179. 7. Locul cu ecarete, pe plan litera A, de pe moșia Vatra-Schitulul-Ciolanu, compuse din o casă cu 5 camere, un șopron, un grajd, o velniță și o fântână de piatră, în întindere suprafața totală ca de2hectare, 9.679 m.p., cu dreptul de trecere la șosea pe un spațiu ca de 330 m. p., prevățlut în plan cu litera a, b, situat în comuna Tisău, plasa Tohani- Sărata, fost pendinte de Schitul-Ciolanu; în- vecinându-se la Nord cu Stanca Vâduva și cu Ion Stoica, la Sud cu locul lui Nicolae Popescu și cu locul hanului, pe plan litera B, la Est cu Stanca Văduva și la Vest cu Nico- lae Popescu și cu islazul satului Ciolanu; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1885—1895; garanția lei 280. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 2.806. 8. Locul cu o lâsă de gard ruinată, de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere supra- fața totală ca de 1.802 m. p., situat în co- muna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzâu; învecinându-se la Nord cu șosâua județiană, la Sud cu Joița Vâduva, la Est cu locul cotropit de Nicolae Vasilescu și la Vest cu drumul Vă el; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886—1896^ garanția lei 20. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 200, bani 20. 9. Locul de fânețe de pe moșia Măgura- Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.494 m.p., situat în comuna Mă- gura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzâu; învecinâodu-se la Vest cu pământul scâlel, la Nord cu locul lui Mihaiu Zaharia, la Sud cu locul lui Ion Rusu și la Est cu locul lui Pascu Florea; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886 —1896; garanția lei 30. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 315. 10. Lotul No. 34, de pe moșia Măgura- Uugui%u, îu întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 6.500 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia BuzâO; învecinându-se la Nord cu apa Buzăului, la Sud cu loturile No. 9, 10,11 și 12, Ia Est cu lotul No. 33 și la Vest cu apa Buzăului; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—1896; garanția lei 120. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.162, bani 50. 11. Lotul No. 35, cu mal mulțl arbori de esență anini și plopi, în vârstă de 30—80 ani, de pe moșia Măgura-Ungureu, în întin- dere suprafața totală ca de 5 hectare, situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzâu; învecinân- du-se la Nord și Vest cu prundul apel Bu- zăului, la Sud cu pădurea Statului Măgura și la Est cu lotul No. 36 ; arendat cu sus țjisa moșie pe periodul 1886—1896; garan- ția lei 110. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.055. 12. Grădinile de legumi, pe plan litera A și B, împreună cu locul cu o mâră, o casă a morei, o pivă și o morișcă pe plan litera C, în întindere suprafața totală ca de 7 hectare, 4.532 m. p., situate în comuna Simileasca, plasa Sărata, foste pendinte de monastirea Banului; învecinându-se de tâte laturile cu moșia orașului, proprietatea comunei Buzâu, numai pe o parte din laturea despre Nord- Vest cu grădinile de legumi, proprietatea D-lul Fătu Vasiliu și Simion Nencu; arendate cu moșia Vatra Episcopiei Buzău pe periodul 1883—1893 ; garanția lei 1.500. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 15.000. 13. Locul cu 6 pomi roditori de pe moșia Măgura, în întindere suprafața totală ca de 8.926 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov, fost pendinte de monastirea S-tu Gheorghe-Nou; învecinându-se la Nord cu locul lui Mihaid Zaharia, la Sud cu al lui Ion lordache, la Est cu al lui Pascu Florea și la Vest cu locul cedat de Stat scâlel din comuna Măgura; arendat cu moșia Ungureu și Ojâsca cu trupurile pe periodul 1885—1895; garanția lei 60. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 600. 14. Via cu duoă perechi case, o pivniță, un lin și 810 arbori de esență pomi roditori și ulmi, de pe moșia Istrița-de-Jos, în întin- dere suprafața totală ca de 18 hectare, 3.079 m. p., situată în comuna Breaza, plasa To- hani-Sărata, fostă pendinte de monastirea S-ții Apostoli; învecinându-se la Nord cu pămân- tul locuitorilor din cătunul Greceanca, co- muna Breaza, la Sud cu viile cu otașniță de pe moșia locală, la Est cu drumul ce duce de la Breaza la Mizil și la Vest cu viile cu otaș- niță de pe moșia locală, precum și cu drumul despărțitor de moșnenii BrezenI; via este în- grădită cea mal mare parte, numai spre Vest este puțin fără îngrădire ; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—1896; garan- ția lei 770. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 7.668, bani 40. 2360 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 15. Via cu 37 pomi roditori, fostă a lui Papazolu, de pe moșia Istrița-de-Jos, în în- tindere suprafața totală ca de 17 hectare, 7.868 m. p., situată în comuna Breaza, plasa Sărata-Tohani; învecinându-se la Nord și Est cu pământul locuitorilor din satul Gre- ceanca, la Sud și Vest cu viile Statului în otaș- niță din cătuna Greceanca, comuna Breaza, la Est se atinge și cu drumul ce merge de la Breaza la Mizil; via este parte îngrădită și parte se desparte prin răzor de vecinătăți; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—1896 ; garanția lei 700. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 7.034. 16. Locul de cârciumă de pe moșia Mă- runțișu-Valea-Seacă, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 630 m. p., situat în comuna Mărunțișu, plaiul Buzăti, fost pen- dinte de episcopia Buzău ; învecinându-se la Nord și Est cu locul nisipos rămas ca nepro- ductiv, la Sud cu delimitarea foștilor clăcași și la Vest cu șoseaua jndețiană; nearendată ; se caută în regie; garanția lei 60. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 600. 17. Locul reservat ca livede de pe moșia Mărunțișu-Valea-Seacă, în întindere supra- fața totală ca de 2 hectare, 1,987 m. p., si- tuat în comuna Mărunțișu, plasa Buzău, fost pendinte de episcopia Buzău ; învecinându-se la Nord cu moșia Grețuleasca sau Mărunțișu a fraților Jitieni, la Sud cu gârla Valea-Seacă, la Est cu delimitarea locuitorilor și la Vest cu pădurea Statului; nearendat; se caută în regie; garanția lei 80. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 800. 18. Via în stare de păragină și parte fild- xerată, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 5.725 m. p., fostă a lui Ghiță Geor- gescu și adjudecată asupra Statului prin or- donanța tribunalului Buzău No. 310 din 1888, situată în comuna Petrosa, plasa Să- rata-Tohani; învecinându-se la Nord cu via lui Lupu Cioroba, la Sud cu via lui T. Mar- chidanu, la Est cu via Monastirel Banu, pro- prietatea Statului, și la Vest cu via lui Nică Baraca prin Valea Cazaca și gardurile acelei vii și cu locul delimitat locuitorului I. Dra- gomir; închiriată pe anul 1892—1893 cu lei 18; garanția lei 70. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 629. 19. Locul numit «Mora arsă a Banului», în întindere suprafața totală ca de 5.292 m. p., situat în comuna Similâsca, plasa Sărata, fost pendinte de monastirea Banu; învecinân- du-se la Nord și la Sud cu moșia Vatra E- piscopiei Buzău, la Est peste iaz cu moșia Gârlași a casei defunctului Gheorghe A. Gher- man, și la Vest cu șosâua vicinală Buzăti-Scur- tesci; e arendat cu moșia Vatra Episcopiei Bu- zăti pe periodul 1883—1893 ; garanția lei 40. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 400. 20. Locul numit „La Moise Militaru ", de pe moșia Trestidra, în întindere suprafața totală ca de 2.034 m. p., situat în comuna Mlajetu, plaiul Buzău, fost pendinte de monastirea Berea, metoh al episcopiei Buzău; învecinân- du-se cu terenul delimitat locuitorilor dupe legea rurală și anume: la Nord cu terenul locuitorului Drăgulin Briceag, la Sud cu gârla Brusturișu, la Est cu locul înfundat al Sta- tului, unde a fost mora Ani și cu Drăgulin Briceag, și la Vest cu delimitarea locuitoru- lui Dumitru Tănase; e arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888 — 1893; garanția lei 20. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 200. 21. Locul numit „La islazul unde a fost mora Ani", de pe moșia Trestidra, în întin- dere suprafața totală ca de 321 m. p., situat în comuna Mlajetu, plaiul Buzău, fost pen- dinte de monastirea Berea, metoh al episco- piei Buzău; învecinându-se cu pământul deli- mitat locuitorilor dupe legea rurală, și anu- me : la Nord cu Drăgulin Briceag, la Sud și Est cu gârla Brusturișu și la Vest cu locul înfundat al Statului, numit La Moise Milita- ru ; e arendat cu moșia Trestidra pe periodul 1888—1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 30. 22. Locul numit „La Ion Bârsan*, de pe moșia Trestidra, având și câți-va pomi rodi- tori pe dânsul, în întindere suprafața totală ca de 1.406 m. p. 50 cm. p., situat în co- muna Mlajetu, plaiul Buzău, fost pendinte de monastirea Berea, metoh al episcopiei Buzău; învecinându-se cu terenul delimitat foștilor clăcași, și anume : la Nord cu terenul locui- torului Ion Bârsan, la Sud cu Gheorghe Cor- bu, la Est cu Ion Bârsan, și la Vest cu Ene Palaloga; e arendat cu sus ^isa moșie pe pe- riodul 1888—1893; garanția lei 20. Concu- rența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 140. 23. Locul numit „La Livedea lui Ion Ki- ru“, de pe moșia Trestidra, având și câți-va pomi roditori pe dânsul, în întindere supra- fața totală ca de 969 m. p., situat în comuna Mlajetu, plaiul Buzău, fost pendinte de mo- nastirea Berea, metoh al episcopiei Buzău; învecinându-se cu terenul delimitat locuito- rulor dupe legea rurală, și anume : la Nord cu terenul locuitorului Gavrilă Dragomir, la Sud cu Ion Palaloga și Dumitru Tănase, iar la Est și Vest cu terenul lui Ion Kiru ; e a- rendatcu suse pe periodul 1888—1893; garanția lei 180. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 1.711, bani 25. 40. Locul viran unde staționezi carele cu var, de pe moșia Grozăvesci S-tu Ion, în în- tindere suprafața totală ca de 3.762 m. p., situat în comuna Bucuresci, suburbia Ciș- măua-Mavrogheni, șoseaua Filantropiei; în- vecinându-se la miațlă-nâpte cu lotul No. 2 (pe plan 2) și cu locul lui Vasile Vasilescu Cluceru, la răsărit și miațlă-țli cu strada Gluceru, și la apus cu șoseaua Filantropiei; e arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 570. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 5.643. No. 34.284. w 1892, Iulie 1. MINISTERUL DE FINANCE hl— In Ziua de 25 Iunie 1892 neputându-se ține licitațiune pentru aprovisionarea a 1.045 metri cubi lemne, necesare la încălzitul lo- calelor ministerului de finance, curței de compturl, Camerei, casieriei generale Ilfov și vămel Bucuresci (gara Filaret), în cursul iernel 1892—93, s’a decis a se ține, în Ziua de 16 Iulie 1892, orele 10 a. m., o nouă licitațiune, prin oferte sigilate, în cabinetul D-lul secretar general. Condițiunile dărel în întreprindere a aces- tei furnituri sunt cele publicate prin Moni- torul oficial No. 31 din 10 Maid 1892. No. 33.709. 1892, Iunie 27. 2364 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 MINISTERUL DE RESBEL Prin publicația No. 5.719 din 2 Iunie 1892, inserată în Monitorul oficial No. 2, s’a hotărît că ministerul de resbel priimesce oferte pentru grâul trebuincios manutanței Bucuresci, între 1 și 17 August 1892. Manutanța având însă nevoie de grâu, se face cunoscut că ofertele se priimesc cu în- cepere de la 10 Iulie 1892, în condițiunile fixate prin publicația notată mal sus, deschi- B₄. 1892, Iulie 1. Comandamentul corpului IV de armată Pentru exercițiul anului curent și cu în- cepere de la 1 Octombre 1892 până la aceeași dată 1893, manutanța din Iași având ne- cesitate de 605.900 kgr. făină de grâu pen- tru fabricarea pâine!; se face cunoscut spre cunoscința generală că, în țliua de 1 Septem- bre 1892, orele 10 diminâța, se va ține lici- tație în localul comandamentului (serviciul intendenței) prin oferte sigilate și garanția de 10 la sută din valorea totală. Caietul de sarcine și cele-alte condițiuni se pot vedea în tâte țlilele la comandament. Licitația se va ține în conformitate cu le- gea comptabilităței generale] a Statului, art. 40—57 inclusiv. SupralicitațiI nu vor avea loc. No. 14.265. 1892, Iunie 6. Comandamentul divisiei VII infanterie Se comunică spre cunoscința generală că, în țliua de 1 Septembre 1892, orele 2 p. m., se va ține licitație publică, în localul coman- damentului divisiei VII infanterie din Roman, pentru aprovisionarea făinel necesară manu- tanței locale, pe timpul de la 1 Octombre 1892 până la 1 Octombre 1893, în canti- tate de 300.000 kilograme aproximativ. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—56 inclusiv din legea comptabilităței generale a Statului, prin oferte sigilate, înso- țite de o garanție în numerar sau efecte pu- blice de 10°/₀ din valdrea totală a făinel. Modul de predare, calitatea făinel, precum și cele-alte condițiuni pentru acâstă aprovi- sionare, sunt prevățlute în caietul de sarcine, care se pâte vedea de doritori în tote filele, în cancelaria serviciului intendenței divisiei din Roman. ₉ Regimentul 11 artilerie In conformitatea ordinului divisiei VI in- fanterie No. 2.839, se aduce la cunoscința doritorilor că, în tat astăZI, 28 Maiii 1890, în pretoriul acestui tribunal, D-lor Ioana I. Zălăteneanu, pro- prietară ; lancu N. Zălăteneanu, proprietar ; ambii domiciliați în calea lancului No. 82, și N. Gopăcescu, proprietar, domiciliat strada Surorilor No. 2. Identitatea am constatat’o prin martorii G. Ciupeseu, advocat, calea Că- lărașilor No. 66 bis, și G. Georgescu, comi- sionar, domiciliat strada Academiei No. 24 bis, personal cunoscuțl noă, cari ne au de- clarat că într’adevăr D-lor Ioana I. Zălăte- neanu, lancu N. Zălăteneanu și N. Copăcescu sunt cel iscăliți în actul de față, cerând, prin petiția subscrisă de D-lor și înregistrată la No. 12.007 din 1890, autentificarea presen- tulul act în dublu examplar. Dupe ce am viZat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auZul tutulor, cari la întrebările ce le am făcut, părțile ne au declarat că acest act este făcut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este semnat de D-lor și de martorii G. Ciupeseu și G. Georgescu. In urmă părțile și martorii afi subscris în presența nostră exemplarul pe hârtie liberă ce se va păstra la dosar. Noi, Luând act de declarațiunea părților, au- tentificăm presentul act, fiind scris pe o colă de 5 lei, și taxa în sumă de 15 lei plătită la casierul de Ilfov cu recepisa No. 2.324 din 1890, conform legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier-ajutor. Jude, N. Procopescu. p. Grefier, N. Petrescu. No. 3.663. 1890, Maiu 28. Președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat No. 454.—1890, Maiu 30 înaintea nâstră^ președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat, s’aîî presentat D-lor Ioana I. Zălăteneanu, lancu N. Zălăteneanu și Nicolae Copăcescu, cerând, prin petiția în- registrată la No. 12.165 din 1890, să ordon inscripția ipotecară asupra părțel indivisă din imobilul situat în Bucuresci, calea lancului No. 82, pentru asigurarea sumei de 3.000 lei, ce D-na Ioana I. Zălăteneanu, cu consim- 2366 MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 țimântul soțului său, a luat cu împrumutare de la D. N. Copăcescu, pe termenul și cu condițiunile arătate în act. Noi, Vădând că actul de ipotecă este autentifi- cat la No. 3.663 din 28 Maiu 1890 ; Vățlând relația dată de D. supleant că examinând registrele de inscripțiunl, trans- cripțiuni și urmăriri, asistat de D. grefier, conform art. 726 din procedura civilă, a gă- sit, asupra Șișului imobil, următorea sarcină: Dosarul No. 2.074 din 1880, este un îm- prumut de 6.000 lei făcut la creditul urban. Văzând că dreptul de proprietate s’a con- statat cu ocasia celul-alt împrumut; Vădâng că D. creditor, conform art. 1.781 din codul civil, ’și a declarat domiciliul în strada Surorilor No. 2 ; Vădendși disposițiunile art. 1.780 și 1.782 din codul civil: Ordon inscripțiunea presentulul act de ipo- tecă în al duoilea rang. Acâstă ordonanță se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 din pro- cedura civilă. p. Președinte, St. P; Christu. Grefier, 1. I. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris în re- gistrul respectiv astăzi. 30 Maiu 1890, sub No. 454. Grefier, I. I. Petrescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute acest act de împru- mutare, procurorilor să stăruescă pentru a lui aducere la înderlinire; și spre credință, presentul act, s’a semnat de noi. G. Tanoviceanu, P. St. Christopol. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că acâstă expediție s’a liberat D-lul N. Copăcescu astăzi, 6 Iulie 1891, sub No. 204. Grefier, I. I. Petrescu. Aceste case sunt construite de zid în pa- iantă, învelite cu tablă de fer, având duoâ odăi; lipite cu acestea o magazie de scânduri, învelită cu tablă de fer, o altă construcție tot de zid, în duoâ etage, ruinată, fiind distrusă de foc; lipit cu acestea o altă construcție tot de zid, în paiantă, învelită cu șiță și tablă de fer, având în total șese camere și o bucătărie; în curte cinci magazii de scânduri, învelite cu tablă de fer și cu scânduri; o altă con- strucție tot de zid, învelită cu tablă de fer, având o odae cu sală, alte duoâ magazii de scânduri ruinate, un grajd de scânduri și unul de zid în paiantă, învelite cu tablă de fer, duoâ magazii mari de zid în paiantă, în- velite cu șiță, o magazie de scânduri învelită cu șiță, ruinată, curtea mare și împrejmuită, având și o grădiniță cu boltă de viță și un puț cu rotă, despărțit de curte prin uluci, o grădină mare cu pomi roditori și vie. Se învecinesce spre răsărit cu proprietatea D-lul Ion Dobre și altul, spre apus cu a D-lui Bucur Nicolae, spre miațlă-țli cu Leanca Go- coșoia^ Ghiță Cojocaru și altul, și spre mia^ă- ndpte cu bulevardul Orientului. Din totalul acestui imobil se vinde numai jumătate, partea cuvenită D-nei Ioana N. Ză- lâteneanu. Asupra acestui imobil s’a găsit acâstă sar- cină : Dosarul No. 2.074 din 1880, prin actul înscris la No. 688 din 1880, D. Gheorghe Nicolae se împrumută de la societatea credi- tului funciar urban cu 6.000 lei. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în $iua de 4 Septembre 1892, la orele 11 diminâța, având în vedere că toți acei cari ar pretinde verl-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imo- bilului în cestiune, să se arate Ia tribunal, înainte de ^iua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 10.576. 1892, Iunie 30. —D. președinte al tribunalului Ilfov, secția III civilo-corecțională, cu adresa No. 10.969 din 1892, a cerut punerea în vîndare cu li- citație a locului viran din comuna Bucuresci, pe cheiul Dâmbovița și bulevard, averea mi- norilor decedatului Toma Metaxa, ai cărui moștenitori sunt: Gonstantin Metaxa, repre- siritat prin procuratorul său, D. advocat Di- mitrie Metaxa, domiciliat în Bucuresci, stra- da Verde No. 2, și minorii: Elena, Irina, Ni- culae, Constanța, Toma și Ana Metaxa, re- presintați prin tutorea lor legală, D-na Pau- lina Metaxa, domiciliată în Bucuresci, strada Dionisie No. 42. Iar vîndarea acestui loc s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acâstă secție sub No. 2.558 diu 1892, care loc este viran fără nici o construcție și neîmprejmuit. Se învecinesce la răsărit cu o stradă nouă fără numire care începe din Bulevardul Eli- sabeta și dă în Bulevardul Dâmbovița, la apus cu proprietatea Zipzer și cu parte din cheiul Dâmbovița, spre miadă-di cu cheiul Dâmbo- vița și locul viran al D-lul Mimi și spre mia- dă-nopte cu Bulevardul Elisabeta. Licitația acestui imobil se va începe de la suma de lei noul 150.000. Asupra acestui imobil s’a găsit și urmă- torea sarcină : Dosarul No. 549 din 1883, prin care pri- măria comunei Bucuresci a cerut transcrie- rea actului de expropriare a imobilului D-lul G. Metaxa. In cas când se va găsi amatori a cumpăra acest imobil în părți se va face patru părți egale a câte 1.055 metri pătrațl, începând licitația pentru fie-care parte de la suma de lei 40.000. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în diua de 12 Septembre 1892, orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegii, ipotecă sati veri-ce drept asupra imobilului în cestiune, să. se arate la tribunal, înainte de diua fi- xată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu veri-ce ce- reri se vor ivi nu se vor considera. No. 10 590. 1892, Iunie 30. —D. președinte al tribunalului Ilfov, secția II civilo-corecțională, cu adresa No. 11.642 din 1892, a cerut punerea în vîndare cu li- citație a caselor cu tot locul lor din comuna Bucuresci, strada Verde No. 5, averea ră- masă de la defuncțil Dumitru și Victoria Tu- feanu. Iar vîndarea acestor case s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acâstă secție sub No. 2.318 din 1892, care case sunt de zid, învelite cu tablă de fer, având trei odăi cu antreii și dedesubt pivniță, în curte o altă construcție tot de zid, învelită cu tablă de fer, având o odae și bucătărie, curtea mică și împrejmuită. Se învecinesce spre răsărit cu proprietatea D-nei Kirițescu, la apus cu proprietatea de- cedatului Fotino, la miadă-di cu fosta pro- prietate a D-lui Grădișteanu și în față spre miadă-nâpte cu strada Verde. Licitația acestui imobil se va începe de la suma de lei 24.476. Asupra acestui imobil s’a găsit următârea sarcină: Dosarul No. 3.055 din 1891, prin actul înscris la No. 992 din 1891, D. Constantin D. Tufeanu se împrumută de la D-na Eu- frosina Brătescu cu lei 2.000, adică partea individă din imobilul din strada Verde No. 5. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în diua de 24 Octombre 1892, orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului in cestiune să se arate la tribunal, înainte de diua fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pre- tențiunile ; căci în cas contrarii! veri-ce ce- cerl se vor ivi nu se vor mai considera. No. 10.602. 1892, Iunie 30. — D. Constantin Miile, advocat, în cali- tate de procurator al principelui Alexandru Karageorgevici, ambii domiciliați în strada Karageorgevici No. 4, pentru suma de lei noui 147.000 capete, plus procente și chel- tueli ce are a lua în virtutea actelor de ipo- tecă înscrise de acâstă secție la No. 191 și 1.137 din 1891, ambele învestite cu titiul executoriu, a actelor de subrogație, autenti- ficate la No. 6.812 și 7.361 din 1891, de- clarația autentificată la No. 6.840 din 1891 și a actului confirmativ și adițional autenti- ficat la No. 7.424 din 1891, tdte autentifi- cate de acâstă secție, a căror coprindere ur- mâză : NOI GAROL I, Prin grația Iui Dumnedeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Contract de împrumutare Subsemnatul Mihail M. Macca, domiciliat în strada Fântânei No. 73, declar că m’am împrumutat de la principele Alexis Kara- georgevici cu suma de 120.000, în scrisuri funciare urbane de 5 la sută pe termen de 1 an de la 1 Martie viitor stil noii, cu procente de 7 la sută anual, răspunși în duoă'rate, ju- i 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 236? mâtate la 1 Septembre 1891 și jumâtate la 1 Martie 1892 stil noă. Acâstă sumă fiind destinată a se întrebuința la construcțiunile proiectate dupe planul general, convenit între principele Al. Karageorgevici, D. I. Vilacros și subsemnatul, pe proprietățile din calea Vic- toriei No. 28 și 30, principele Al. Karageor- gevici se obligă a răspunde, prin procuratorul său, D. G. Miile, în modul următor: Până la concurența sumei de 120.000 lei se vor achita de D. C. Miile. a) Situațiunile constructorilor Bohaker și Sindl verificate de architectul dirigent al lu- crărilor D. F. Xenopol și contrasemnate de subsemnatul sau D. I. Vilacros, fie-care pen- tru construcțiunile ce cad pe proprietatea sa ; b} diferite arvune, avansuri sau comande de materiale și furnituri necesare acestor construcțiuni, iarăși dupe aprobarea proprie- tarilor respectivi, păstrându-se, pentru tote aceste operațiuni, comptabilitatea în regulă și acte justificative de către D. C. Miile. Pentru asigurarea plăței exacte atât a ca- pitalului cât și a procentelor, la termenele stipulate mai sus, subsemnatul Mihail M. Macca ipotecez, în al duoilea rang, dupe ipo- teca creditului funciar urban din Bucuresci, în sumă de lei 180.000, imobilul meu din calea Victoriei No. 30, suburbia Șerban- Vodă, colorea de Roșu, cu tote clădirile și îm- bunătățirile presinte și viitore, pe cari le po- sed, parte moștenire de la repausații mei pă- rinți, parte ca cumpărătâre de la frații și su- rorile mele, pe basa actului de partagiu și vînțlare, autentificat și transcris de tribuna- lul Ilfov, secția de notariat sub No..... In cas de neplată, atât a procentelor, cât și a capitalului, la termenele stipulate mai sus, D. împrumutător va fi în drept, fără jude- cată, somațiune saii punere în întârțliare, a învesti acest act cu formulă executorie și a ’l executa ca o hotărîre definitivă spre a se des- păgubi de creanța sa, capital, dobânțli și spese de urmărire până la achitare. Subsemnatul, Mihail M. Macca, aleg domi- ciliul în strada Fântânei No. 73, iar princi- pele Al. Karageorgevici⁻ la D. advocat C. Miile, Bulevardul Independenței No. . . . Mihail M. Macca, advocat, strada Fân- tânei No. 73. Principele Al. Karageorgevici, prin Const. Miile, advocat, Bulevardul Elisabeta. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 1.452.—1891, Februarie 23 Proces-verbal înaintea nostră, P. St. Christopolu, judele tribunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier I. I. Petrescu, sati presintat a^i, 23 Februarie 1891, în pretoriul tribu- nalului, D-lor M. Macca, advocat, domiciliat în strada Fântânei No. 73 și Const. Miile, advocat, Bulevardul Elisabeta No. 3, perso- nal cunoscuț'i noă; D. Const. Miile, lucrând în numele și pentru D. Alexis Karageorge- vici, în basa procure! autentificată de acâstă secție la No. 573 din 1891, dupe care s’a oprit copie la dosar, cerând, prin petiția re- gistrată la No. 3.983 din 1891, autentifica- rea presentului act în dublu exemplar. la acâstă secție sub No. 6.812, prin care prin- cipele Al. Karageorgevici subrogă pe D. Gh. Zerlendi pentru suma de lei 60.000. p. Grefier, G. I. Stroescu. 1891, Octombre 3. Grefa atestă că s’a făcut mențiune pe mar- ginea registrului de inscripțiunl, unde este trecută ordonanța cu No. 191 din 1891, despre actul de subrogație autentificat la No. 7.361 prin care principele Al. Karageor- i gevici subrogă pe D. Anghel D. Solacolu pentru suma de lei 39.000. p. Grefier, G. I. Stroescu. 1891, Octombre 14. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute acest act de împru- mutare, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire ; și spre credință, presentul act, s’a subscris de noi. Gr. Stefănescu, St. P. Christu. p. Grefier, N. Petrescu. Grefa atestă că presenta expediție s’a dat în primirea D-lui Ștefan lonescu, ații, 18 A- prilie 1892, sub No. 159 din 1892. p. Grefier, N. Petrescu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Act de ipotecă Intre subscrișii, pe de o parte Mihail M. Macca, proprietar, domiciliat în strada Fân- tânei No. 73, și pe de alta principele Al. Karageorgevici, representat prin D. advocat Const. Miile, cu procura autentificată la No. 6.316 din 1891, al onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, a intervenit următorul act de împrumut cu ipotecă : Subscrisul M. Macca, la trebuința ce am avut a isprăvi lucrările de la imobilul meii din calea Victoriei No. 30 (Pasagiul Băncei Naționale), m’am împrumutat de la princi- pele Al. Karageorgevici cu suma de 27.000 lei în bilete de bancă, pe termen de șâse luni de la data autentificărei acestui act și cu pro- cente de 12 la sută pe an, procente răspunse a^i la facerea actului pe tot timpul împru- mutului. Pentru asigurarea capitalului de 27.000 lei și a procentelor de 12 la sută ce ar curge la cas de neplata la timp a capitalului, sub- scrisul ipotecez imobilul meu din calea Vic- toriei No. 30 și anume și galeria țlisă Macca din pasagiul Băncei Naționale, cu tote clădi- rile presente și viitore în rangul al 111-lea dupe : a) ipoteca creditului urban de 180.000 lei, b) ipoteca Principelui Al. Karageorgevici de 120.000 lei. Se stipulâză că la cas de neplată a sumei împrumutate de lei 27.000, la timpul hotă- rît, procentele vor curge înainte de drept fără somațiune, punere în întârțliare sau judecată, până la completa numărătâre a sumei, și în cas de vînZare până când banii se vor ridica de la casa de depuneri de către D. creditor. Acest act, la cas de neplată a capitalului la scadență, se va putea învesti cu formula Dupe ce am vi^at ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în au^ul părților, cari ne au declarat că acest act este făcut cu consimțimântul D-lor, și că unul din cele duoă exemplare este semnat de D-lor. In urmă părțile aii subscris, în presență nâstră, exemplarul pe hârtie liberă. Noi, Luând act de declarațiunea părților, au- tentificăm presentul act fiind scris pe hârtie de 5 lei și taxa de 600 lei plătită la casieria de Ilfov cu recepisă No. 14.113 din 1891, j conform legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, P. St. Christopolu. Grefier, I. I. Petrescu. No. 1.452, voi. 15. Președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat No. 191.—1891, Februarie 27. înaintea nostră, președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat, s’au presintat D-nii Mihail M. Macca și G. Miile, lucrând pentru principele Al. Karageorgevici, în basa pro- cure! autentificată de acâstă secție la No. 573 din 1891.. cerând, prin petiția registrată la No. 4.292 din 1891, să ordon inscripția ipo- tecară asupra imobilului situat în Bucuresci, calea Victoriei No. 30, suburbia Șerban- Vodă, pentru asigurarea sume! de lei noui 120.000, ce D. M. Macca a luat cu împru- mutare de la principele Al. Karageorgevici, prin procuratorul său G. Miile, pe termenul și cu condițiunile arătate în act. Noi, Vățlând că actul de ipotecă este autentifi- cat la No. 1.452 din 1891; Văzând că pentru dreptul de proprietate nu a presintat nici un act, cerând numai a se căuta registrele de sarcine de la 1891 până la ții; Văzând relația dată de D. supleant că exa- minând registrele de inscripțiunl, transcrip- țiuni și urmăriri, asistat de D. grefier, con- form art. 726 din procedura civilă, a găsit asupra Șișului imobil următârea sarcină: Dosarul No. 181 din 1891, este un îm- prumut de lei 180.000 făcut de la creditul urban; Văzând că D. G. Miile a declarat domici- liul principelui Karageorgevici pe Bulevar- dul Elisabeta No. 3; Vățlând șidisposițiunileart. 1.780 și 1.782 din codul civil, Ordonăm inscripția presentului act de ipo- tecă în al duoilea rang. Acâstă ordonanță se va trece pe act și in registru, conform art. 725 și 727 din proce- dura civilă. Președinte, Vasilescu. Grefier, I. 1. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris în re- gistrul respectiv ații, 27 Februarie 1891, sub No. 191 din 1891. Grefier, I.1. Petrescu. Grefa atestă că s’a făcut mențiune pe mar- ginea registrului la actul înscris la No. 191 din 1891, de actul de subrogație, autentificat I 2368 MONITORUL OFICIAL executorie dupe simpla cerere a «•editorului și a o executa ca o sentință definitivă. Pentru executarea acestui act părțile ’și aleg domiciliul și anume: Mihail M. Macca, strada Fântânei No. 73; principele Al Kara- georgevicl, la D. advocat Const. Miile, bule- vardul Elisabeta, băile eforiei. Subscrisul, C. Miile, lucrând în numele și pentru principele Al. KarageorgevicI, declar că ader la cele de mal sus, că am numărat capitalul de franci în mâna D-lul debitor și că ’mi s’a numărat pe deplin procentele pe timp de șâse luni. Drept care am făcut acest act în formă autentică, rugând și pe onor, tri- bunal Ilfov, secția de notariat, spre a ’l au- tentifica și înscri în registrul fie inscripțiunl. Jf. Macca, advocat, strada Fântânei No. 73. Principele Al. KarageorgevicI, prin Const. Miile, advocat, băile eforiei. Tribunalul Ilfov, secția de notariat Proces-verbal No. 7.800. —1891, Noembre 7. înaintea nostră, 1. Stambulescu, judele tribunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier I. I. Petrescu, s’au presintat ații, 7 Noembre 1891, în pretoriul acestui tribunal, D-lor M. Macca, advocat, domiciliat în strada Fântânei No. 73 și Q. Miile, advo- cat, domiciliat băile eforiei, personal cunos- cuți noă, D. C. Miile, lucrând în numele și pentru principele Al. KarageorgevicI, în basa procurel autentificată de acâstă secție la No. 6.316 din 1891, dupe care s’a oprit co- pie la dosar, cerând, prin petiția registrată la No. 22.921 din 1891, autentificarea presen- tulul act în dublu exemplar. Dupe ce am vițlat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auțlul părților, declarându-ne că acest act este fă- cut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este semnat de D-lor. In urmă, părțile, au subscris în presența nâstră exemplarul pe hârtie liberă ce se va păstra la dosar. Noi, Luând act de declarația părților, autenti- ficăm presentul act, fiind scris pe o colă de 5 lei și taxa în sumă de lei noul 135 plătită la casierul de Ilfov cu recepisa No. 9.704 din 1891, conform legel timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, I. Stambulescu. Grefier, 1.1, Petrescu. No. 7.800, voi. 79. Președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat No. 1.137.—1891, Noembre 14. înaintea nostră, președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat, s’aîi presintat D-lor M. Macca și Const. Miile, procuratorul principe- lui Al. KarageorgevicI, autorisat prin procură autentică la No. 6.316 din 1891, cerând, prin petiția înregistrată la No. 23.359 din 1891, să ordon inscripția ipotecară asupra imobilu- lui situat in Bucuresci, calea Victoriei No. 30, (pasagiul Băncel Naționale) pentru asigurarea sumei de lei 27.000, ce D. M. Macca a luat cu împrumutare de la principele Al. Kara- georgevici, pe termenul și cu condițiunile a- rătate în act. Noi, Vățlând că actul de ipotecă este autentifi- cat la No. 7.800 din 1891 ; B Vățlând că părțile prin cererea de inscrip- ție renunță la cercetarea registrelor de sar- cini; iar pentru dreptul de proprietate nu a presintat nici un act; Văzând că creditorul ’și a declarat domi- ciliul în strada Domnel No. 6 și 8; Văzând și disposițiunile art. 1.780 și 1.782 din procedura civilă, Ordonăm inscripția presentulul act de ipo- tecă în registrul respectiv. Acâstă ordonanță se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 din proce- dura civilă. Președinte, 1. Stambulescu. Grefier, I. 1. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris în re- gistrul respectiv ații, 14 Noembre 1891, sub No. 1.137. Grefier, 1. I. Petrescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presentul act de ipotecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire și spre credință s’a semnat de noi completul tribunalului Ilfov, secția de notariat. Gr. Ștefănescu, G. M. Vlasto. Grefier, N. Brătianu. Grefa atestă ca acâstă expedițe s’a liberat D-lul C. Miile, ații, 11 Maiti 1892, sub No. 189. Grefier, N. Brătianu. Act de subrogațiune Subsemnatul, principele Al. KarageorgevicI, domiciliat în strada Domnel No. 6, declar prin acâsta că am priimit de lâ D. Christofi L. Zerlendi suma de lei 60.000, pe cari mă oblig a ’i restitui peste șâse luni de a^I. Drept asigurare, atât a capitalului, cât și a procentelor de 10 la sută ce ași datora până la plata efectivă în manile D-lui Zerlendi, declar că ’l subrog în tote drepturile și pri- vilegiile ce sunt atașate creanței ipotecare în- scrisă de tribunalul Ilfov, secția de notariat, sub No. 191 din 1891, în valore de 120.000 lei, cu care sunt creditor al D-lul Mihail M. Macca, asupra imobilului său din calea Vic- toriei No. 30; ast-fel in cas de neplată la ter- menul stipulat mal sus, D. Zerlendi va fi în drept a investi acest act cu formula execu- torie și a urmări, atât ori-ce altă avere a mea, cât și imobilul ipotecat, mai sus vorbit, spre a se despăgubi cu preferință înaintea mea de capitalul de 60.000 lei, de procentele de 10 la sută, până la plata efectivă în mânile D-sale și de cheltueli de judecată ori altele. Mențiune de acâstă subrogațiune se va face, atât pe actul de ipotecă al D-lul M. Macca, cât și pe marginea registrului ipotecar unde este trecut acest act sub No. 191 din 1891. Subsemnatul ’ml aleg domiciliul în imo- bilul meu din strada Doamnei No. 6, la D. advocat G. Miile. Principele Alexis KarageorgevicI, pro- prietar, strada Doamnei No. 8. 4 Iulie 1892 Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 6.812.—1891, Octombre 3 Proces-verbal înaintea nâstră, P. St. Christu, judele tri- bunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier I. I. Petrescu, s’au presintat ații, 3 Octombre 1891, în pretoriul acestui tri- bunal, principele Alexis KarageorgevicI, pro- prietar, domiciliat în strada Doamnei No. 8, personal cunoscut noă, cerând, prin petiția înregistrată la No. 20.105 din 1891, auten- tificarea presentulul act în dublu exemplar. Dupe ce am viț)at ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auț)ul părțel care ne a declarat că acest act este fă- cut cu consimțimântul D-sale și că unul din cele duoă exemplare este subscris de D-sa. In urmă, partea a subscris în presența nostră exemplarul pe hârtie liberă. Noi, Luând act de declarațiunea părțel, auten- tificăm presentul act, fiind scris pe o colă de lei 5, s’a anulat hârtia timbrată de lei 55, conform legel timbrului; se va face mențiune, atât pe act cât și pe marginea registrului unde este trecut actul de ipotecă. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, St. P. Christu. Grefier, I. I. Petrescu. No. 6.812, voi. 69. Grefa atestă că s’a făcut mențiune pe mar- ginea registrului, la actul înscris la No. 191 din 1891, de actul de subrogație, autentificat de acâstă secție la No. 6.812 din 1891, prin care principele Al. KarageorgevicI subrogă pe D. Christofi L. Zerlendi pentru suma de lei 60.000. p. Grefier, Stroescu. 1891, Octombre 3. Declarație Subsemnatul, Christofi L. Zerlendi, ban- cher, domiciliat în strada Smârdan No. 7, declar că accept subrogațiunea ce ’mi se face de principele Alexis KarageorgevicI prin ac- tul de subrogațiune autentificat de onor, tri- bunal Ilfov, secția de notariat, la No. 6.812 din 3 Octombre 1891, prin care sunt sub- stituit în drepturile de creditor ce principele Al. KarageorgevicI are contra D-luî M. M. Macca, în basa actului de ipotecă autentificat de onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, la No. 1.482 din 1891 și înscris la No. 191 din 27 Februarie 1891. Mal declar că am numărat suma de lei noul 60.000, prevățluțl în actul de subrogațiune, în mânile princi- pelui Al. KarageorgevicI, iar procentele pe 6 luni de 10 la sută le am priimit. Și eu, principele Al. KarageorgevicI, declar că ’mi s’a numărat suma de 60.000 lei, con- form actului de subrogațiune vorbit mal sus. Ch. L. Zerlendi, bancher, strada Smâr- dan No. 7. Principele Al. KarageorgevicI, proprie- tar, strada Doamnei 8. (Supliment) I MONITORUL OFICIAL 4 Iulie 1892 Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 6.840.—1891, Octombre 4 Proces-verbal înaintea nostră, I. Stambulescu, judele tribunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier I. I. Petrescu, s’au presintat afli, 4 Octombre 1891, în pretoriul acestui tribunal, D-nii Gh. Zerlendi, bancher, domi- ciliat în strada Smârdan No. 7, și principele Al. KarageorgevicI, proprietar, domiciliat în strada Doamnei No. 8, personal cunoscuți noâ, cerând, prin petiția înregistrată la No. 20.209 din 1891, autentificarea presentului act în dublu exemplar. Dupe ce am viflat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt în auriul părților, cari ne-au declarat că acest act este făcut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoâ exemplare este semnat de D-lor. In urmă, părțile, aii subscris în presență ndstră exemplarul pe hârtie liberă. Noi, Luând act de declarația părților, autenti- ficăm presentul act, fiind scris pe o cola de 5 lei, conform legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, I. Stambulescu. Grefier, 1. 1. Petrescu. No. 6.842, voi. 69. Act de subrogațiune Intre subscrișil, Anghel D. Solacolu, ad- vocat, domiciliat în strada Popa-Rusu No. 16 și G. Miile, advocat, lucrând în numele și pentru principele Al. KarageorgevicI, împu- ternicit prin procură autentificată de onor, tribunal Ilfov, secția de notariat No.... Subscrisul, principele Alexis Karageorge- vicI, prin sus flisul meu procurator, declar că am priimit de la D. Anghel D. Solacolu suma de 39.000 lei în monetă de aur, ca îm- prumut, pe termen de un an de flile, cu în- cepere de la data actului și cu facultatea pentru mine de a putea restitui acest capital dupe trecerea de 6 luni de la aceeași dată, vestind pe D. creditor cu 50 țlile înainte și cu dobândă de 12 la sută pe an, plătibilă pe 6 luni înainte, și care dobândă va curge de drept și fără somațiune sau punere în întâr- fliere de la scadență și până la plata efectivă în mânile creditorului, capital și procente. . Pentru asigurarea capitalului împrumutat și a procentelor, subscrisul, principele Alexis KarageorgevicI, declar că subrog pe D. An- ghel D. Solacolu în tâte drepturile, privile- giile și prerogativele, precum și accesoriile ce decurg pentru mine dm creanța ipotecară în- scrisă de tribunalul Ilfov, secția de notariat, sub No. 191 din 1891, prin care D. M. Macca s'a împrumutat de la subscrisul cu suma de 120.000 lei, ipotecându-ml imobilul sâu din calea Victoriei No. 30, împreună cu tâte clă- dirile aflate pe dânsul. Acâstă subrogațiune o fac până la concu- rența sumei de lei 39.000, putând credito- rul, în cas de neplată din partea D-lul M. Macca, să se despăgubâscă de capete și de dobânfll din orl-ce altă avere personală a mea, de âre-ce garantez plata capitalului și procentelor, servindu- se în acest cas de actul de față ca de o hotărîre definitivă și executo- rie, putând a ’l învesti cu formulă executo- rie dupe simpla sa cerere. Mențiune despre acestă subrogațiune se va face, atât pe actul de ipotecă al D-lul M. Macca, cât și pe marginea registrului de in- scripțiune unde este trecut acest act la No. 191 din 1891. Subscrisul, Anghel D. Solacolu, declar că consimt la cele de mal sus, și că am numă- rat capitalul de 39.000 lei în aur, precum și că am priimit procentele cuvenite pe 6 luni de țlile cu începere de astăzi. Anghel D. Solacolu, advocat, strada Popa- Rusu No. 6. Principele Al. KarageorgevicI, prin Const. Miile, advocat, Dăile Eforiei. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 7.361.—1891, Octombre 22 Proces-verbal înaintea nostră, P. St. Christopolu, judele tribunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier I. I. Petrescu, s’au presintat afli, 22 Octombre 1891, în pretoriul tribu- nalului, D. Angbel D. Solacolu, advocat, do- miciliat în strada Popa-Rusu No. 16 și Const. Miile, advocat, domiciliat în Bulevardul Eli- sabeta No. 3, personal cunoscuți noS, D. Const. Miile lucrând în numele și pentru D. Al. KarageorgevicI, în basa procurel autenti- ficată de acestă secție la No. 573 din 1891, dupe care s’a oprit copie la dosar, cerând prin petiția înregistrată la No. . .. din 1891, au- tentificarea presentului act în dublu exemplar. Dupe ce am viflat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt în auriul părților, cari ne-aâ declarat că acest act este făcut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoâ exemplare este semnat de D-lor. In urmă, părțile, aii subscris în presență nostră exemplarul pe hârtie liberă. Noi, Luând act de declarațiunea părților, au- tentificăm presentul act fiind scris pe o colă de lei 5, s’a anulat hârtia timbrată în valâre de lei 34, conform legei timbrului. Se va face mențiune, atât pe act, cât și pe marginea registrului unde este trecut actul de ipotecă. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, P. St. Christopolu. Grefier, 1.1. Petrescu. Grefa atestă că s’a făcut mențiune pe mar- ginea registrului la actul înscris la No. 191 din 1891, de actul de subrogație autentificat de acâstă secție la No. 7.361 din 1891, prin care principele Al. KarageorgevicI subrogă pe D. Anghel D. Solacolu pentru suma de 39.000 lei. p. Grefier, Stroescu. 1891, Octombre 22. Act confirmativ și adițional la actul de subrogațiune No. 7.361.-1891. Subscrisul am priimit suma de lei 39.000 în aur de la D. Anghel D. Solacolu și ratific în totul și recunosc de bună și valabilă con- (Supliment) 2369 vențiunea de față, făcută prin advocatul meu C. Miile, obligându-mâ a restitui capitalul în aur, procentele și cheltueli de urmăriri și altele, cu preferință asupra drepturilor ce ’mi mal râmâne în <^isa ipotecă, și la cas de achitare din partea D-lul M. Macca la sca- dența din actul sâu de împrumut înscris la No. 191 din 1891, creanța D-lul Anghel D. Solacolu este exigibilă de drept, cu obligație din parte-mi a mâ confirma clausel de vestire cu 50 țlile mal nainte de plată, căci în cas contrariu va avea drept și la procentele vii- târe pe 6 luni, orl-care ar fi data plățel,con- form actului de față, și aleg domiciliul la D. advocat Const. Miile. Se specifică că, de și mai sus se spune că am priimit lei noul 39.000 în aur, precum și în actul de subrogațiune autentificat la No. 7.361 din 1891, însă prin comun acord s’a holărît ca acâstă sumă de lei noul să fie în efecte urbane Bucuresci 5 la sută, cu cupon de 1 Iulie și următorii, pe care o va restitui principele Al. KarageorgevicI tot în aceleași efecte 5 la sută, credit urban Bucu- resci, de valâre nominală de 39.000 lei, cu cuponul de 1 Iulie și următorii. Bucuresci, 24 Octombre 1891. NB. Prin convențiunea de față, țlisă în cor- pul acestui act, se înțelege că e vorba des- pre actul de subrogațiune autentificat la No. 7.361 din 1891. Anghel D. Solacolu, advocat, strada Popa- Rusu No. 16. Principele Al. Karageorgevici, proprie- tar, strada Doamnei 8. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 7.424. —1891, Octombre 24. Proces-verbal înaintea nâstră, St. P. Christu, judele tri- bunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier 1. I. Petrescu, s’au presintat afli, 24 Octombre 1891, în pretoriul tribunalu- lui, D-lul Anghel D. Solacolu, advocat, do- miciliat în strada Popa-Rusu No. 16 și prin- cipele Al. Karageorgevici, proprietar, domici- liat în strada Doamnei No. 8, personal cu- noscuți noâ, cerând prin petiția înregistrată la No.. . . autentificarea presentului act în dublu exemplar. Dupe ce am violat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auflul părților cari ne-au declarat că acest act este fă- cut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoâ exemplare este semnat de D-lor. In urmă, părțile, au subscris în presență nâstră exemplarul pe hârtie liberă. Noi, Luând act de declarația părților, autenti- ficăm presentul act fiind scris pe o colă de lei 5, conform legei timbrului. Acest procts-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, St. F. Christu. Grefier, I. I. Petrescu. No. 7.424. A cerut punerea în vînțlare cu licitație a caselor cu tot locul lor diu comuna Bucu- resci, suburbia Șerban-Vodă, calea Victoriei 3 ți 2370 Monitorul oficial 4 iulie 1892 No. 30, precum și galeria țlisă Macca, din pasagiul Băncei Naționale, averea defunctului Michail M. Macca, al cărui moștenitor este minorul Alexandru D. I. Tălămaque, repre- sentat prin tutorele său D. I.Tălâmaque, ad- vocat, domiciliat în Bucuresci, strada Câm- pineanu No. 7. Având în vedere că acăstă vînȘare s’a în- cuviințat prin jurnalul încheiat de acăstă secție sub No. 2.530 din 1892, care imobil are următărea descriere: Aceste case sunt compuse din trei corpuri de clădiri. Corpul ântâiu cu duoă etage de zid masiv, compus din patru prăvălii cari dau spre pasagiul Băncei Naționale, galeria țlisă Macca, și duoă apartamente compuse din mal multe odăi în etagiul de jos, iar în cel de sus avănd patru apartamente, fie-care din mal multe camere; al duoilea corp de clădire este asemenea construit de zid masiv, învelit cu tinichea, avănd duoă etage, jos compus din șăpte prăvălii cari dau iarăși spre pasagiul Băncei Naționale, galeria Macca, iar în eta- giul de sus, avănd duoă apartamente, fie-care apartament compus din mai multe camere; al treilea corp de clădire este construit de zid învelit cu tinichea (construcție veche), compus din duoă etage, jos avănd trei pră- vălii cari daii spre calea Victoriei și mal multe odăi de locuit, iar în etagiul de sus compus din trei apartamente, fie-care apar- tament avănd mal multe camere. Vecinătățile acestui imobil, în total, sunt : Spre răsărit cu proprietatea principelui Al. Karageorgevici, spre apus cu calea Victoriei, spre Nord cu proprietatea D-lor Mavrus și Piedimonti și spre Sud cu proprietatea I. Vi- lagros. Asupra acestui imobil s’au găsit următo- rele sarcine: Dosarul No. 181 din 1891, prin actul în- scris la No. 57, D. Mihail M. Macca se îm- prumută de la societatea creditului funciar urban din Bucuresci cu lei 180.000 cu ipo- tecă imobilul din calea Victoriei No. 30; Dosarul No. 614 din 1891, prin actul în- scris la No. 191 din 1891, D. Mihail M. Macca se împrumută de la principele Alexis KarageorgevicI cu lei 120.000 cu ipotecă imobilul din calea Victoriei No. 30. Se face, dar, cunoscut în general că acăstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în țliua de 28 Octombre 1892, orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 10.616. 1892, Iunie 30. Tribunalul Dorohoiâ Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actelor ipotecare înscrise la tribunalul acestui județ Dorohoiu, în primul rang, sub No. 71 din 26 Maiu st. v. 1879 și sub No. 50 din 7 Iunie st. v. 1885, asupra moșiei Herța cu tăte trupu- rile din care se compune și anume : Târgul | Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă primă publicațiune că, în țliua de 2 Noembre 1892, se va vinde cu licitațiune publică în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 dedi- minâță, moșia parafernală Belcunul numită și Leotesci, cu tâte trupurile din cari se com- pune și cu tâte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-nel Maria Marghiloman, situată în acest județ Roma- nați, plasa Oltețu-Oltu-de-Sus, comuna Leo- tesci, dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînțlărel din caietul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 țlile înainte de adjudecațiune. No. 17.929. 1892, Iunie 20. Tribunalul Teleorman Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actelor ipotecare înscrise la tribunalul acestui județ Teleor- man, în primul rang, sub No. 28 din 17 Decembre st. v. 1877, și No. 35 din 31 Oc- tombre st. v. 1886, asupra părței de mo- șie din hotarul Muți sau Drăgșani și cu tâte trupurile și numirile ce va fi mal având, îm- preună cu pădurea și cu tâte ecaretele și îm- bunătățirile aflate pe dânsa, situată în comu- na Odobeasca-Muți, cătunul Muți, plasa Târ- gul, din acest județ Teleorman, proprietate a D-lul loan Popescu, a cerut punerea în vîn- țlare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noui 8.500, cu care societatea a îm- prumutat pe D. loan Popescu și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mal face de ^isa societate, împreună cu procen- tele lor de 8 °/₀, și cari sume se vor speci- fica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său No. 3.303 din 6 Iunie 1892, a ordonat ca vînțlarea sus numitei moșii să se facă în țliua de 24 Octom- bre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâsta primă publicațiune, că, în țliua de 24 Octom- bre 1892, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, Ia orele 10 di- mineța, partea de moșie din hotarul Muți sad Drăgșani și cu tâte trupurile și numirile ce va fi având, împreună cu pădurea și cu tâte ecaretele și îmbunătățirile aflate pe dânsa, proprietate a D-lui loan Popescu, situată în acest județul Teleorman, plasa Târgul, comu- na Odobeasca-Muți, cătunul Muți, dupe cere- rea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînțlărel din caietul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 țlile înainte de -adjudecațiune. No. 10.539. 1892, Iunie 13. Tribunalul Vlașca D. Ion Rovinaru, de profesie pensionar, domiciliat în Bucuresci, și D. advocat al Sta- tului din acest județ, prin adresa No. 287 din 1891, a cerut vînZarea prin licitație pu- Herța, comuna Herța, Fundul Herțel, Jere- | bia Paharnicului, Făntânelile, Hliza-Dra- guș, Hliza de la Spiridon, Hliza Paharnicului cea mică, împreglurul Herțel, cu Ciornolosa, Grumațca în comuna Movila Herței și cei 80 stânjeni în cătunul Ținteni, comuna Hreațca, plasa Herța, din acest județ Doro- hoiu, proprietate a D-șărel Ecaterina P. Ca- simir, a cerut punerea în vînțlare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noul 500.000, cu care societatea a împrumutat pe defunctul Panait Gasimir, autorul sus numitei, și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de (lisa socie- tate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea cre- ditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul săii No. 1.916 din 11 Iunie 1892, a ordonat ca vînZarea sus numitei moșii să se facă în țliua de 8 Octombre 1892. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acâstă primă publicațiune că, în țliua de 8 Octom- bre, se va vinde cu licitațiune publică în pre- toriul acestui tribunal, la orele 10 diminâța, moșia Herța cu tote trupurile din cari se compune și anume : Târgul-Herța, comuna Herța, Fundul Herțel, Jerebia Paharnicului, Fontânelile, Hliza Draguș, Hliza de la Spiri- don, Hliza Paharnicului cea mică, împreglu- rul Herțel, cu Ciornolosa, Grumațca în co- muna Movila Herțel și cel 80 stînjeni în că- tunul Ținteni, comuna Hreațca, plasa Herța, județul Dorohoiti, proprietate a D-șorei Eca- terina P. Gasimir, dupe cererea primei so- cietăți de credit funciar român din Bucu- resci. Doritorii, de a cumpăra acâstă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiunile vînȘărel din caietul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 ^ile înainte de adjudecațiune. No. 649. 1892, Iunie 8. Tribunalul Romanați Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Romanați, în primul rang, sub No. 70 din 8 Decembre st. v. 1884, asupra moșiei parafernale Belcu- nul numită și Leotesci cu tâte trupurile din care se compune și cu tâte ecaretele și îmbu- nătățirile aflate pe dânsa, situată în comuna Leotesci, plasa Oltețu-Oltu-de-Sus, din acest județ Romanați, proprietate a D-nel Maria Marghiloman, a cerut punerea în vînțlare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noul 42.000, cu care societatea a împrumu- tat pe D-na Maria Marghiloman și de anuită- țile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mal face de țlisa societate, împreună cu pro- centele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caietul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul său cu No. 2.370 din 13 Iunie 1892, a ordonat ca vînZarea sus numitei moșii să se facă în țliua de 2 Noembre 1892. 4 Iulie 1892 MONITORUL OFICIAL 2371 blică a proprietăților rurale, cu tote sădirile și clădirile aflate pe dânsele, ce aparțin co- munei Gălăteni-de-Jos, cătunul Chițnleasca- Gostulesci, ale D-lor lâna, soția Iui Mihalache Popa; Maria, soția lui Ion Florea Sorici; lâna, soția lui Petre Marin; Bratu, consortele moște- nitorilor și firescul epitrop al defunctului Flo- rea Carstea Gostu și Dimitrie Garstea Gostu, cele d’ântâiu de profesie casnice, iar cei duoi din urmă plugari, proprietari, domiciliați toți în comuna Frăsinetu, plasa Neajlovu, județul Vlașca, pentru despăgubirea D-lui Ion Rovi- naru de 1.000 galbeni, plus procente și cheltueli, ce are a lua de la numiți! debitori în virtutea decisiunel onor, curți de apel, secția II, din Bucuresci cu No. 123 din 1864, și a actului de prețuire făcut de D. supleant al acestui tribunal, precum și în basa deci- siunel înaltei curți de casațiune și justiție No. 314 din 1879, rămasă definitivă. Tribunalul, prin jurnalul No. 2.107 din 1892, a dispus ca vînZarea să se facă în țliua de 26 Septembre 1892. Imobilele puse în vîndare, dupe cum re- sultă din procesul-verbal de situațiune, sunt: Duoă trupuri de moșie situate în cătunul Găleteni-de-Jos, ce ’i țlice și Ghițuleasca, pen- dinte de comuna Frăsinetu, plasa Neajlovu- Glavaciocu, județul Vlașca, stăpânită în de- vălmășie de numițil debitori, având pe dânsa 7 case, din cari 5 învelite cu coceni, o ma- gazie de scânduri, învelită cu șiță, având gră- dini fie-care casă cu pomi roditori; un trup din aceste duoă moșii, numit Găleteni-de-Jos, ce ’i țlice și Ghițuleasca, se învecinesce la răsărit cu clinul moștenilor Găletenl, numit Manasesci, la apus cu moșia Dobrogostea, la miațlă-țli cu moșia Frăsinetu, proprietatea defunctului lacovache Noica și foștii clăcași Frăsineni și la mia^ă-nopte cu trupul de mo- șie Ghițuleasca, proprietatea D-lul Anghel Angelescu; al duoilea trup, numit Glinu, se învecinesce la răsărit cu moșia foștilor clă- cași Frăsineni, la apus tot cu moșia Glinu a D-lui Anghel Angelescu, la miațlă-țli cu mo- șia Frăsinetu, proprietatea moștenitorilor defunctului lacovache Noica, și la miațlă- nâpte cu moșia numită Glinu-Mitropol, tot a acestor moștenitori, foste ale D-lui Băsco- veanu. Asupra averei, dupe încredințarea dată de grefă, se găsesce în registrul de transcrip- țiuni sub No. 62 din 1890, Dumitru Garstea Gostu vinde lui Badea Petre Ene a treia parte din moșia Gostuleasca cu lei 2.500. Se face, dar, cunoscut că acâstă vîndare se va efectua în pretoriul tribunalului și în (Jiua de 26 Septembre 1892, orele 11 a. m.; tot-o-dată se somâză toți acei cari ar pre- tinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii, ipotecă saii ori- ce alt drept asupra bunurilor urmărite ca, ’nainte de adjudecațiune, să se arate la tri- bunal spre a 'si arăta pretențiunile lor, sub pedâpsă de nu li se mai ține în sâmă. No. 11.287. 1892, Iunie 26. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Gonform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția comercială, cu No. 8.810 din 1892, și în basa ordonanței D-lui jude comisar al fa- limentului I. Rosin No. 4.400 din 1892, se publică spre generala cunoscință că, în (Jiua de 10 Iulie 1892, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde cu licitație pu- blică, la fața locului, calea Victoriei No. 60, întregul activ al acelui faliment față cu sin- dicul D. N. S. Papadat. No. 11.516. 1892, Iulie 2. Comisarul de urmărire al ocolului I din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului I din Bucuresci, prin adresa No. 6.196 din 1892, a fixat țliua de 8 Iulie 1892 pentru a se vinde cu licitațiune. pu- blică, pe piața S-ta Vineri, averea mobilă a D-lul S. Silberștain, compusă din mobilier de casă și altele, urmărită spre despăgubirea D-lor Frații Bedițeanu de sumele ce are a pri- imi conform cărților de judecată cu No. 1.125 și 1.332 din 1892, ale acelei judecătorii, în- vestite cu formula executorie. Vîmjarea se va efectua în arătata (Ji, în- cepând dupe orele 11a. m. No. 1.200. 1892, Iulie 1. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa No. 6.322, a fixat