4 No. 278 UN EXEMPLAR: 25 BANI Duminică, 15 (27) Martie 18^2 ’J MONITORUL OFICIAL PHEȚCL ABOlUmiDLUl LX REGATUL R0H1K1EI 45 leT pe an: 22 leî, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din ântâia a fie-cărei luni. PREȚDL ABOMfiHTULUI PEKTRD STRÎLXEtâTS 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBUCAJIDMLE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la .50 linii, 6 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decrete — RapOrte — Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție : Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decrete — Rapfirte. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice : Decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ—Cronică—DepeșI tele- grafice—Comunicări— Diverse — Buletin meteoro- logic. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 14 Martie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 7.608; In virtutea art. 30, 31 și 34 din legea ju- dețiană , Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Romanați este convocat în sesiune extraordinară, pentru diua de 9 Aprilie 1892, spre a se ocupa cu lucrările următore: al Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul decimilor județului pe exercițiul 1891—92; b) Să raporteze asupra exercițiului 1892-93 suma de 25.000 lei ceva rămâne neîntrebuin- țată de la art. 119a! budgetului pe 1891-92, spre a se construi un pavilion pentru regi- mentul 2 călărași; e] Să aviseze asupra cererei D-lui director al casei de depuneri No. 36.107 din 1891 pentru restituirea împrumutului de lei 40.000 făcut spre constituirea capitalului casei de cre- dit agricol. REGATUL ROMÂNIEI DRECJU GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI ₑ Bulevardul Elisabeta Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 12 Martie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 759. CAROL I, Prin grația lui DumnedeCi și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 7.517; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Ciocile, din județul Brăila, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri in comisiunea interimară D-nii loniță Cio- ranu, Filip V. Mângață și Marin Marchidanu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 12 Martie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 756. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vădând din raportul sub No. 1.075, ce am primit de la D. prefect al județului Brăila, că primarul comunei rurale Ciocile, din acel ju- deț, a fost condamnat de judecătoria de ocol la duoâ luni închisore pentru fapte inco- recte comise în exercițiul funcțiune! sale, iar cei-alți membrii ai consiliului comunal din causa neînțelegere! ce există între ddnși, încă de la constituirea consiliului, nu se întrunesc când sunt convocați spre a resolva diferitele cestiuni de atribuțiunea lor, în cât cele mai însemnate interese ale comunei stau în părăsire, expuse a se compromite; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 MfW, IMNCWIULM Publicațiunile primărieior, comitetelor, etc^ linia 80 b. Cîtațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. InserțiunUe și reclamele, linia 1 leu. | Anuncmrile particulare 50 bani linia de 30 litere. și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru di- solvarea acestui consilii! și instituirea comisi- unei interimare compusă din D-nii loniță Cio- ranu, Filip V. Mângață și Marin Marghidanu, cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea și instalarea unui noii consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 7.517. 1893, Martie n. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 7.518 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Dobra, din județul Dâmbovița, se disolvă pentru mo- tivele arătate în sus citatul raport, numindu- se membri in comisiunea interimară D-nii George Georgescu, Dragomir lordache și Neacșu George. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat In Bucuresci, la 12 Martie .1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 757. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vădănd din raportul sub No. 1.301, ce am primit de la D. prefect al județului Dâmbo- vița, că primarul comunei rurale Dobra, din acel județ, a demisionat și între cei-alți mem- brii al consiliului comunal nu mai este nici unul cn sciință de carte pentru a putea fi în- sărcinat cu conducerea administrațiunei, ast- 1 7442 fel că, din acostă causă, afacerile comunei stati în părăsire, expuse a se compromite; subsem- natul are onâre a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilid și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii George Georgescu, Dragomir lordache și Neacșu George, cari să gereze afacerile co- munale până la alegerea și instalarea unui nou consilid. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Miniștrii de interne, L. Catargi. No. 7.518. 1892, Martie 11; CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 7-J16; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Mânjina, din județul Covurluiu, se disolvă pentru mo- tivele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Anton G. Andrei, Zamfir Preda și Spiridon Apostol. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 12 Martie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 758. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. • Sire, Vânând din raportul sub No. 1.404, ce am primit de la D. prefect al județului Covurluiu, că primarul comunei rurale Mânjina, din acel județ, a demisionat și între cei-alți membri ai consiliului comunal nu mai este nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi însărcinat cu conducerea administrațiunei, ast-fel că, din acâstă causă, afacerile comunei stau în pără- sire; subsemnatul are onâre a ruga pe Majesta- tea Vâstră că, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui con- silia și instituirea comisiunei interimare com- pusă din D-nii Anton G. Andrei, Zamfir Preda și Spiridon Apostol, cari să gereze afacerile co- munale până la alegerea și instalarea unui nou consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 7.516. 1892, Martie n. MONITORUL OFICIAL Prin decretul regal cu No. 72 3 din 1 o Martie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne și pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea comunală, s’a aprobat aliniarea stra- dei Iordanului din orașul Piatra, de pe planul întocmit de serviciul technic al primăriei, ad- mis de consiliul comunal prin votul din ședința de la 2 Ianuarie 1892 și aprobat de consiliul technic superior de pe lângă ministerul lucră- rilor publice prin jurnalul No. 116 din ședința de la 29 Februarie 1892. Prin decretul regal cu No. 7 24 din 1 o Martie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea comunală, s’a aprobat ali- niarea stradelor Bunilor Amici și Domneasca, din orașul Piatra, cea d’ânteiu pe o întindere de 272 metri i6/₀₀, și cea de a duoa de 945 metri 92/q₀, de pe planurile întocmite de ser- viciul technic al primăriei, admise de consiliul comunal prin votul din ședința de la 27 Noembre 1891 și aprobate de consiliul tech- nic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice prin jurnalul cu ' No. 80 din 1892. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 725 din 1 o Martie 1892, în urma propunere! făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul justiției, sunt numiți: D. Dimitrie Gr. Georgian, actual ajutor la ocolul I Craiova, în aceeași calitate la ocolul Babadag, în locul D-lui lân M. Popov, care trece în postul ocupat de D. D. Gr. Georgian, conform cererei ambilor ajutori. D. George Bărbulescu, actual registrator la tribunalul Dolj, portărel la același tribunal, în locul D-lui M. Georoceanu. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dnmnajefl și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având in vedere legea și regulamentul asu- pra posiției oficierilor ; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 4.500, Am decretat și decretăm: Art. I. Sub-locotenentul Alevra Grigore, din regimentul 7 călărași, se trece, pe diua de 16 Martie 1892, în posiție de disponibilitate, 15 Martie 1892 ca mâsură de disciplină, conform art. 14 din menționata lege. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 7 Martie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 695. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, D. comandant al corpului IV de armată, basat pe disposițiunile art. 14 din legea asu- pra posiției oficierilor, propune, prin raportul No. 93, ca sub-locotenentul Alevra Grigore, din regimentul 7 călărași, să fie trecut. în dis- ponibilitate ca mâsură de disciplină. Consultând actele cari ah motivat acâstă cerere, am constatat că, în adevâr, sub-loco- tenentul Alevra Grigore, pe lângă un trecut, care lasă mult de dorit în scurta sa carieră de militar, în Ianuarie a. c. a căutat de a se sus- trage de la plata de datorii către antreprenorul otelului Rusia, din Iași, prin faptul că locuind și luând masa mai mult timp în acel otel, la plecare a lăsat otelierului o chitanță de suma ce ’i datora, cu obligațiune de a ’i plăti ne- greșit din solda sa pe luna Ianuarie și tot în același timp s’a presintat la casierul corpului, luând solda pe acâstă lună, fără să plătâscă an- treprenorului, dupe angagiamentul luat. La acâstă gravă greșâlă se adaogă, în de- favârea acestui oficier, notele rele date de șefii sfii de corpuri, marele numâr de dile de închi- sâre, cari numai în anul acesta se urcă la cifra de 90, precum și faptul că în anul 1889 a fost trimis înaintea unui consilid de anchetă, pentru greșeli contra onârei, cari tâte denotă reaua conduită ce are, și dacă comandantul sâu de regiment, ca ultimă încercare, a cerut numai trecerea sa în disponibilitate, acâsta o face dupe cum resultă din raportul No. 841, în speranță că pâte va influența asupra carac- terului sâu tânâr, și ’și va îndrepta conduita, mai ales că nu ’i lipsesce nici inteligența, nici instrucția, nici educațiunea. Subsemnatul, în puterea dreptului ce ’mi acordă art. 14 din menționata lege, și in acord cu părerea D-lui comandant al corpului IV de armată, cu cel mai profund respect, rog pe Majestatea Vâstră să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret, relativ la trecerea sub-locotenentului Alevra Grigore, din regi- mentul 7 călărași, în posițiune de disponibili- tate, ca mâsură de disciplină. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 4.500. 1892, Martie 7. MONITORUL OFICIAL 7443 15 Martie 1892 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel cu No. 2.069, ȘÎ jurnalul consiliului de miniștri No. 15, Am decretat și decretăm: REGULAMENT ASUPRA ADMINISTRAȚIEI Șl COMPTABILITĂȚEI CORPURILOR DE TRUPA 5¹ ASUPRA SOLDEI IN GENERAL Disposițiuni generale Art. 1. Direcțiunea administrației inte- riore a corpurilor de trupă¹) este încredințată șefului de corp, aceea a stabilimentelor mili- tare și scâlelor directorului lor, în marginile prescripțiunilor regulamentului de față și a disposițiunilor regulamentelor speciale. Art. 2. Șeful de corp este ajutat de către o comisiune de administrație, compusă din ajutorul său ca președinte și de duoi ofi- cieri din corp ca membri. Comisiunea de administrație la stabili- mente și flotilă va fi compusă conform regu- lamentelor lor speciale. Corpurile cari nu vor avea personal înde- stulător pentru întocmirea comisiunei de administrație, se vor administra ca companii ce fac corp aparte. Art. 3. Comisiunea de administrație în fie-care corp să institue dupe propunerea șe- fului de corp de către comandantul divisiei de care depinde corpul de trupă, spre a pre- sida la aprovisionările importante, verificările și primirile de materiale, furage și lemne de la furnisori. Membrii comisiunei se numesc dintre ofi- cierii din corp de orl-ce grad. Art. 4. Pentru înmagazionarea, conserva- rea și distribuirea subsistențelor și obiecte- lor primite de la Stat, întreprinzător sau furnisori, cumpărate sau aprovisionate de co- misiunea de administrație, cari dupe natura lor nu trebuesc înscrise asupra gestiunel în materii, precum și pentru cumpărarea Zil- nică din piață a alimentelor și altor obiecte neînsemnate, fie-care corp de trupă are ca agent executor un oficier numit de aprovi- zionare. Oficierul de aprovisionate se numesce de șeful corpului dintre locotenenți, sub-loco- tenenți sau dintre ajutorii de comptabili. Oficierii combatanți nu pot fi ținuți în a- cest serviciu mai mult de un an. Oficierul de aprovisionare este pus sub di- recțiunea și privighiarea imediată a ajutoru- lui șefului de corp. Art. 5. Gestiunea corpurilor este încre- *) Prin corpuri de trupă se înțelege scâlele și stabilimentele cari aii aceeași administrație. Atribuțiele prev&Jute prin acest regulament pen- tru ajutorii șefilor de corpuri se îndeplinesc la scoli și stabilimente de către sub-directorl. dințată oficierilor comptabili (casier și oficier cu îmbrăcămintea) cari sunt justițiabill îna- intea înaltei curți de compturi și responsa- bili de fondurile și materialele ce li se încre- dințez. Ei nu pot face parte din comisia de admi- nistrație de cât în cașurile prevăZute de ar- ticolul următor. Art. 6. In cas de mobilisare, o comisiune de administrație va funcționa la depositul corpului în permanență, compusă din comp- tabilii rămași acolo și comandantul depositu- lui saiî șeful teritorial al corpului sub preșe- dința celui mai mare și celui mai vechiu în grad. Acăstă comisiune are totă autoritatea și răspunderea prevăZută în acest regulament pentru șeful de corp. Dacă din lipsă de personal nu s’ar putea forma comisia de administrație, comandantul depositului la armata permanentă, sau co- mandantul regimentului teritorial va conduce singur administrația. Art. 7. La partea de corp mobilisată în- sărcinările ce șeful corpului dă comisiunei de administrație dupe art. 3 se îndeplinesc de oficierul cu aprovisionarea; tot asemenea atri- buțiunile comptabililor se îndeplinesc de către ajutorele lor sub numirea de delegați comp- tabili și unii și alții sunt sub direcțiunea și priveghiarea ajutorului șefului de corp. Art. 8. La epocele fixate prin acest regu- lament, delegații comptabili predau tote ac- tele lor comptabililor titulari, rămași la de- positele corpurilor și cari singuri sunt consi- derați gestionari respingători de actele ges- tiune! lor. Art. 9. Companiile ') făcend corp în parte se administrez de șefii lor, cari sunt conside- rați și ca comptabili gestionari respunZători către Stat și justițiabill de înalta curte de compturi. Ei se ajut cu oficierii de sub ordi- nele lor, în tote amănuntele și scriptele ad- ministrației. Art. 10. La detașamentele compuse din una sau mai multe companii, precum și la companiile făcend corp, funcțiunea de oficier cu aprovisionarea se îndeplinesce de un oficier din detașament sau companie. Art. 11. Trupele afectate stabilimentelor militare se administrez ca companiile făcând corp, cu excepțiunile prevăZute în regula- mentele speciale ale acelor stabilimente. CAPITOLUL I Atribuțluni și responsabilități Șeful de corp Art. 12. Șeful corpului are sarcina a pre- vedea tote trebuințele corpului și a lua mă- surile necesare pentru satisfacerea lor, rămâ- nând responsabil pecuniar și penal de admi- nistrațiunea sa și executarea legilor, regula- mentelor și decisiuhilor relative. El conduce administrația în tote amănun- tele el, fiind secundat de ajutorul său, și având ca agențl de execuțiune pe comisiunea de ad- *) Tot ce este prescris prin acest regulament pentru companii se rapârtă întocmai și la esca- drâne, baterii saii bastimente. ministrație, oficierul cu aprovisionarea și even- tual pe comandanții de companii sau alțl ofi- cieri din corp cărora le va da veri-o însărci- nare administrativă. El deschide singur corespondența poștală, vede Zilnic tote hârtiile intrate, carî, resol- vându-le, prin ajutorul săii, împarte oficieri- lor-comptabili hârtiile ce’l privesc stăruind a se executa cele hotărîte. Art. 13. Tâte cestiunile administrațiunel interiâre precum cumpărături, primiri și dis- tribuțiunî de bani saiî materiale, și orl-ce alte operațiuni cari sunt de resortul gestio- narilor, sau celor-alți agenți de execuție, se hotărăsc de șeful corpului. Hotărîrile sale se daiî: prin ordine de Zi, prin ordine verbale și prin aprobări puse pe diferite cereri înscrise, ast-fel: Prin ordine de ^i a) Pentru angagiări de maeștri, gagiști, musicanți sau alte persone a căror numire este lăsată prin regulament competinței sale; b) Pentru plata diferitelor prime de încu- ragiare, reangagiare și altele, autorisate de regulamente; c) Pentru ori-ce aprovisionări de furage, lemne, echipament sau altele, când ele se fac prin comisia de administrație; d) Pentru ori-ce operații de consumații, înregistrări, scăderi sau transformări de ma- teriale și efecte, când aceste operațiuni nu sunt deja autorisate prin ordine superiore. Ordinele de Zi nu au loc în companiile ce fac corp în parte. Prin ordine verbale a) Pentru ori-ce cumpărări mărunte cari se fac direct prin oficierul cu aprovisionarea sau alțl oficieri ai corpului; b) Pentru acompturi ce se pot da oficierilor în comptul indemnităței de misie sau din sol- dă, conform art. 186, 187 și 205; c) Pentru tote operațiile cari se fac de comptabili în scriptele gestiunel lor, conform regulamentului de față, sau bazate pe acte jusifîcative date de autoritățile superiore. Tâte aceste aprobări verbale se confirmă prin aprobarea înscrisă pusă de șeful corpu- lui pe comptul saiî actul cu care se justifică operația. Prin aprobări puse pe diferite cereri a) Cererea prin referat a ajutorului șefu- lui de corp de a se scâte bani din casa cor- pului spre a se da acompt casierului; b) Constatările făcute de ajutorul șefului de corp, de comandanții de companii, sau alțl oficieri din corp, pentru ori-ce materiale per- dute, degradate sau consumate, cari trebuesc scăZute din registru sau imputate; c) Pentru ori-ce înființări cerute prin di- ferite rapârte, asupra cărora șeful de corp decide aprobarea cheltuelei precum și personă care trebuesce să o execute. Tote aceste operațiuni se justifică numai prin resoluția pusă pe act de șeful de corp. Art. 14. Șeful de corp se asigură neîncetat de existența fondurilor și a materialelor în ge- neral, precum și de regularitatea scriptelor, 15 Martie 1892 7444 fiind dator la l-a a fie-cărel luni să închee registru țlilnic spre a constata existența fon- durilor. Este răspunzător pecuniar și penal împre- ună cu ajutorul său. de existența fondurilor și a materialelor aflate asupra comptabililor șioficierulul cu aprovisionarea, când, din lipsa unui control regulat și permanent, s’a întâm- plat pierderi sau deficite, cari s’ar fi putut evita sau constata la timp. El obligă pe ajutorul său să facă verifică- rile și constatările prescrise prin acest regu- lament la epocele fixate, lucru de care este răspunZător. ₓ El este asemenea respunZător de existența fondurilor aflate în casa corpului a cărei chei se țin una de dânsul și alta de ajutor. Răspunde asemenea de încasarea îndată și în aceeași Zi în casa corpului a sumelor pro- venite din achitarea mandatelor încredințate casierului. Șeful corpului răspunde singur de tote cheltuelile nereglenientare sau nefolositore ce ar ordona. Art. 15. Dacă șeful corpului lipsesce de la corp mai mult de 10 Zile, el este înlocuit de ajutorul său, căruia ’i dă în primire cheia de la casa corpului. Atribuțiunile ajutorului șefului de corp, în acest cas, se îndeplinesc prin oficierul cel mai mai mare sau mai vechiu în grad din corp, căruia ’I încredințâză a duoa chee de la casa corpului. Art. 16. La plecare,' șeful corpului arată prin ordin de Zi direcțiunea și soluțiunea ce trebue să se dea diferitelor cestiuni adminis- trative importante ce s’ar putea ivi în timpul absenței șale, când acăstă absență n'ar fi mai mare de duoă luni. ' . i . xoionîe - ă Ajutorul șefului de corp■■' - Art. 17. Pe lângă atribuțiunile cari ’i sunt impuse ca președinte al comisiunei de admi- nistrație, ajutorul șefului de corp mai este însărcinat cu următorele: a) Veghiază ca comptabilii gestionari și cel-alțl agenți de execuțiune să execute întoc- mai și în mod regulat ordinele șefului de corp și prescripțiunile regulamentare în tote amă- nuntele lor; el ia măsuri la timp pentru în- lăturarea neregularităților sau abaterilor; b) Verifică, fără a încheia registrele, situația fondurilor, materialelor și a altor aprovisio- namente cel puțin o dată pe lună; între 15—20 a fie-cărei luni; c) Se asigură de existența în realitate a tu- tulor efectelor, obiectelor, materielor și pro- ductelor aflate în magaziile corpului și com- panielor, precum și întreținerea lor în cea mai bună stare; el face neîncetat inspecțiuni și recensământe parțiale, ast-fel ca în decur- sul fie-cărui an să fie văZut și numărat în- tregul material ăl corpului; Resultatul inspecțiunilor și recensământe- lor ’l supune șefului de corp printr’un referat în scris care se păstrăză în archiva corpului; d) Veghiază ca tote sumele achitate cor* pulul precum și materialele primite să se in⁻ caseze saii înmagazineze chiar în Ziua pri- MONITORUL OFICIAL mirei lor de către comptabili și să se înscrie prin registrele respective; e) Se asigură dacă sumele reținute din solda oficierilor s’a trecut prin registre și s’a trimis la destinație, precum și dacă sumele primite din alte părți, fie pentru corp sau particulare, s’a dat imediat la destinația lor; fiind de o potrivă responsabil pecuniar ca și oficierul- comptabil; f) Dupe ce constată operațiunile de fapt, verifică tote actele de cheltueli, distribuțiunl, scăderi și altele, cari nu sunt definitive de cât dacă portă viza sa și aprobarea șefului corpului, dupe cașuri; g) Autentifică prin viza sa oii-ce acte sau extracte ce se libereză de corp; h) La darea acompturilor cerute de casier, dupe ce verifică operațiunile din registrul Zil- nic, totalisându’l fără a face balansa, adreseză un referat către șeful de corp în care arată suma aflată acompt asupra casierului, cele trecute definitiv în cheltueli, aflate la porto- foliu, și rămasul disponibil; apoi, în detaliu, plățile de efectuat, în plus 500 lei, cari să servâscă pentru cheltueli mărunte până la liberarea unui alt acompt, fiind oprit a se lăsa asupra casierului o sumă mal mare de 500 lei care pote fi redusă dacă ea se crede a fi prea mare. Acest referat, înscris în registrul Model No. 1, se supune șefului de corp, care chiar pe el aprobă scoterea banilor din casă; i) Resolvă ori-ce contestații s’ar ivi între diferiți agenți, supunând șefului de corp pe acele ce nu le pote hotărî singur; j) Veghiază pe casier și oficierul cu aprovi- sionarea ca să achite îndată și în mod regu- lat toți creditorii și furnisoril corpului, pen- tru cari a primit fonduri, cel mai târZiu în 48 ore; kj Veghiază ca confecțiile executate în ate- lierele corpului să fie conform broșurei de uniformitate și modelelor țipe; l) Se asigură la raport, în fie-care Zi, ca situațiile Zilnice să fie trecute în registrul de detail și foile de Zile numerice ale companiilor; iar pentru companiile detașate, verificarea foilor de Zile cu registru de efectiv se va face la finele trimestrului, sau mal ’nainte dacă s’a întors din detașare. Situațiile Zilnice dupe ce au fost trecute în registru de efectiv al corpului atât ale companiilor presente cât și a celor primite de la companiile detașate, se vizâză de ajutorul șefului de corp și se trimite comandamen- tului însărcinat cu surveghiarea administra- tivă a corpului, fără nici un raport, chiar în acea Zi; m) Este însărcinat cu surveghiarea ținerel registrelor, ordinelor de Zi și a bibliotecel; n) Verifică în fie-care Zi livretul de ordi- nar ținut de oficierul cu aprovisionarea pentru companiile de la reședința corpului și la finele fie-cărui trimestru livretele de ordinar ale companiilor detașate. Se asigură la fie-care 15 Zii® dacă sumele trecute la venituri în livretul de ordinar ținut de oficierul cu aprovisionarea, corespunde cu acele cuvenite companiilor ca alocație pentru hrană, dupe foile de Zii® numerice. Se asigură asemenea ca solda omenilor pe- depsiți să se facă venit la masa de întreținere la fie-care 15 Zile, o-dată cu economia ordi- narului ; o) Constată, împreună cu oficierul cu îm- brăcămintea, materialele ți efectele primite de la depositele Statului sau de la alte cor- puri, dresând cuvenitul proces-verbal, numai în cașul când se găsesc lipsuri sau stricăciuni; proces-verbal care se supune șefului de corp. Art. 18. Ajutorul șefului de corp este răs- punZător pecuniar și penal: a) De îndeplinirea întocmai a operațiunilor și regulelor enumerate în articolul precedent; b) De sinceritatea și legalitatea actelor ce ’i s’a presintat de comptabili și alțî agenți, și pe cari le-a vizat, cum și de neexpediarea la timp a reținerilor făcute oficierilor din corp; cj De tote erorile sau abaterile ce s’ar des- coperi făcute pe diferite acte și registre de comptabilitate pe cari, la punerea vizei sau certificărel sale, le-a scăpat din vedere; d) De deficitele în bani și lipsuri de mate- riale, producte și obiecte de tot felul date ca acompturl sau încredințate comptabililor sau celor-alțl agenți de execuție, și cari s’ar constata isvorând din causa nepriveghiărei sale, sau necQnstatărei la timp; fie că ele ar fi provenite din forță majoră sau negligență; e) De existența fondurilor în casa corpului a cărei a duoa chee se ține de dânsul; și de coprinderea exactă a gropurilor ce se expe- diază de la corp, pentru care scop acestea se fac de casier în presența sa, semnându-se fractul și de dânsul. ₙ Art. 19. In cas de absență mai îndelun- gată de 6 Zile, ajutorul șefului de corp se înlocuesce în atribuțiunile și responsabilită- țile prev^Zute prin acest regulament de cel imediat mal mare în grad sau mai vechiu dintre oficeril din corp. Responsabilitatea a- câsta nu se întinde de. cât asupra fondurilor nu însă și asupra materialului, în ântâia lună a intrărel în funcțiune, daca n’a făcut cel puțin o-dată recensământul magaZiel. Comisia de administrație Art. 20. Atribuțiunile comisiunei de ad- ministrație ce se vor numi de către șeful cor- pului, conform art. 3, sunt următorele : a) AprovisionărI de furage, lemne și echi- pament în general, când asemenea sarcini se lasă corpului de către autoritățile supe- riore. Aceste aprovisionări se îndeplinesc dupe instrucțiunile hotărîte de autoritățile care le-a ordonat; b) Aprovisionări șau cumpărări impor- tante de obiecte sau materiale din masa de întreținere, sau alte fonduri puse la disposi- ția corpului, conformându-se instrucțiilor date de șeful corpului prin ordinul de Zi. c) Verificarea și primirea materialelor, e- fectelor, obiectelor, a lemnelor, furagelor și ori-ce alte alimente predate de antreprenori când ele au fost asigurate prin comisiunile de administrație; d) Verificarea efectelor confecționate în atelierele corpului. Pentru aprovisionările cu cari comisiunea 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7445 va fi însărcinată se va conforma atât instruc- țiilor primite cât și legei comptahilitățel ge- nerale a Statului și legei timbrului; iar în ceea-ce privesce recepțiunea materialului și obiectelor predate de antreprenori, va avea în vedere condițiile din contracte, caietul de sarcine și modelele țipe. Art. 21. Tote lucrările comisiunilor se constată prin procese-verbale încheiate în Ziua când ele ad avut loc înscriindu-le în- tr’un registru Model 20, care se păstrăză de ajutorul șefului de corp. Lucrările comisiunei nu sunt considerate definitive de cât dupe ce a primit aprobarea șefului de corp, pusă chiar pe procesul-ver- bal, angagiându-se ast-fel răspunderea di- rectă a șefului de corp pentru tote operațiu- nile sale. Art. 22. Comisiunea de administrație fie- care pentru lucrările sale răspunde pe- cuniar și penal de tote cumpărăturile, apro- visionările și primirile, cari n’ar fi fost făcute: în marginile și întocmai cu instrucțiile ce li s’a dat, în condițiunile din contracte, caiete de sarcine și modele țipe. , Oficerii comptabili ’ H. Art. 23. Numirea și revocarea comptabi- lilor se face prin decisie ministerială, iar mu- tarea lor dintr’un corp într’altul prin decret Regal. Șeful corpului este dator a încunosciința despre acăsta direct curtea de compturi. In cașuri grave și urgente șeful corpului pote suspenda și înlocui provisorid în funcție pe un comptabil, raportând imediat corpului de armată care hotărasce sad supune cașul ministerului, dupe împregiurărl. Casierul Art. 24. Pe lângă întrăga gestiune a comptahilitățel în bani a corpului, casierul mal are următorele atribuțiunl : a) Redactăză și contra-semnăză cores- pondența corpului relativ la serviciul său ; b) Este depositarul tutulor registrelor a- tingătore serviciului său, actelor și sigiliului corpului; c) Intocmesce și certifică stările de servi- ciu și ori-ce alte extracte dupe registrele ce ține, precum și copiile dupe actele autentice, ce se păstrăză în archiva corpului, pe care le supune vizei ajutorului șefului de corp ; d) Primesce de la casieriile publice tote sumele ordonansate asupra corpului și le varsă chiar în rliua primirel lor în casa cor- pului ; e) Subscrie recepiselă de primirea tuturor sumelor oficiale sau particulare ce sunt adre- sate corpului, cu cari, vizate de șeful de corp, primesce însuși de la poștă valorile și le dă imediat la destinația lor. Banii primiți pen- tru rambursarea sumelor de portofoliu sunt vărsați îndată în casa corpului; ei se scad din registrul cheltuelilor de portofoliu și carne- tul casei în colona destinată acompturilor și se încarc în carnetul casei în colona fondu- rilor aflate în casă; f) Dă chitanțe vizate de către ajutorul șe- fului de corp pentru tote sumele ce i se de- pun provisoriu și fără forme ; aceste deposite urmând a fi vărsate imediat în casa corpului îndată ce întrec suma de 100 lei; g) Primesce din casa corpului sumele tre- buinciose pentru plata cheltuelilor și plă- tesce în schimb de acte, învestite cu tote for- mele legale, chitanțate de cei în drept și vi- zate de ajutorul șefului de corp, tote chel- tuelile' ce ad fost autorisate de șeful cor- pului. Plățile se vor face în tot-d’a-una persone- lor în drept sau represintanților lor legali; împuternicirile se vor anexa pe lângă actele de plată. Daca împuternicițil au procure perma- nente și generale, se v^ alătura la acte o co- pie legalisată. Art. 25. Trimiterea valorilor în nume- rarid la corpuri, serviciuri și la diferite au- torități se face, fie cu mandate poștale ofi- ciale, fie prin gropuri sau scrisori de valore, iar sumele de bani particulare le expediază numai cu mandate poștale pe comptul părțel interesate. Plățile făcute ast-fel se justifică proviso- riu cu recepisa mandatului postai și definitiv cu răspunsul de primire. Scrisorile și gropurile se fac în presența ajutorului șefului de corp care vizăză decla- rația. Art. 26. Casierul este răspunzător pecu- niar și supus penalităților prevăzute de co- dul de justiție : de tote actele sale și fondu- rile bănescl ce a primit, precum și de neda- rea lor imediat la destinație, de ființa la ori- ce moment a sumelor sau acompturilor pri- mite din casa corpului, de reținerile făcute ofîcerilor și netrimiterei îndată la cel în drept, de tote plățile nelegale, acompturile neautorisate, uitări de treceri în primiri, greșeli de calcul, înduoite întrebuințări, în- cărcări și falsificări de acte și registre, de ori ce neregularitățl în acte sau de acte in- complete, precum și de negligență sau abu- surl ce s’ar constata în exercițiul funcțiu- nel sale. Oficierul cu îmbrăcămintea Art. 27. Pe lengă întrăga gestiune a ser- viciului de echipament, în corp, oficierul cu îmbrăcămintea mai are următorele atribuții: a) Redactăză și contra-semnăză totă co- respondența corpului în ceea ce privesce ser- viciul îmbrăcămintei; b) El este depositarul tuturor registrelor și actelor serviciului său ; c) Intocmesce și certifică situațiile și ori- ce alte extracte de pe registrele ce ține ; d) Dirigiază tote atelierele corpului, avănd direct sub controlul și ordinele sale pe toți șefii de ateliere și pe lucrători ; priveghiază de aprope și în fie-care 4i executarea lucră- rilor cu cari sunt însărcinate atelierele ; e) Ca comandant al companiei sau pluto- nului (AR) afară de rânduri, are tote însăr- cinările și răspunderea prevăZută pentru co- mandanții de companii; f) Este personal însărcinat cu timbrarea reglementară a efectelor de tote categoriile la primirea lor în magazie și punerea lor în serviciu, precum și întreținerea timbrelor pe efectele ce revin prin magaziile sale, ast-fel ca tot-d’a-una să fie vizibile și regulamen- tare ; g) Subscrie actele pentru primirea tutu- ror efectelor și materialelor trimise, primite sau cumpărate pentru corp, și le depune în magaziile sale imediat ce ad fost admise, puindu-le îndată timbrul corpului; h) Ia tote măsurile trebuinciose spre a asigura întreținerea în stare bună și de per- fectă curățenie a tuturor materialelor, efec- telor și obiectelor de ori-ce categorie din ma- gaziile corpului ; ’ i) Sub privegherea ajutorului șefului de corp îngrijesce ca confecțiunile și reparațiu- nile să se execute în ateliere în bune condi- țiuni și conform deviselor aprobate de șeful corpului; j) Arangiază și etichetăză efectele din ma- zie, ast-fel ca ținând semă de modul de păs- trare cel mal propriu fie-cărul fel de mate- rial în parte, materiile, efectele și obiectele să fie așeZate pe categoriile regulamentare, să porte în dreptul lor pe o etichetă văZută numirea și cantitatea ce trebue să fie de pe registre, așa ca să se potă face cu cea mai mare înlesnire recensământul orl-căreia din ele. Etichetele vor fi pe plăci de carton negre în dimensiuni de ²O/₁S cm. scrise cu cretă. Art. 28. Oficierul cu îmbrăcămintea este răspunZător pecuniar și supus penalităților prevăZute de codul de justiție: de tote degra- dările, stricăciunile și lipsurile de ori ce fel de efecte, obiecte sad materiale aflate în pri- mirea sa, ce s’ar constata provenite din rea conservare sau din negligență, de lipsurile sau stricăciunile găsite la materii, efecte sad obiecte expediate părților din corp sad altor corpuri și serviciuri, când provin din causa sa, de consumațiile sad distribuțiile neapro- bate, de stricarea efectelor sad obiectelor de ori ce fel prin aplicarea timbrelor greșit sad cu nebăgare de sămă, de uitări a se trece în primiri, greșeli de calcul, neregularitățl, în- duoite întrebuințări, încărcări și falsificări de registre și scripte, de stricăciunile și pier- derile neconstatate și nedeclarate la timp ce s’ar întâmpla în atelierele corpului, precum și reaua păstrare a materialelor și efectelor în timpul pe când se găsesc în ateliere și când acăsta ar proveni din neîndestulătorea sa surveghiare. Art. 29. Despachetarea pachetelor și ba- loturilor coprinZănd materiale, efecte și obiecte de ori-ce fel și cari sunt venite de la depositele Statului, de la alte corpuri sad serviciuri sad de la întreprinzători, se face în presența ajutorului șefului de corp, cu care dresează cuvenitul proces-verbal, în ca- șul numai când există veri-o diferență în cantități sad degradări. înaintea despachetărei se examinăză șigi- liurile și starea pachetului, cântăresce și se compară cu declarația gărel și adresa expe- ditorului în fața măgazionerului sad agentu- lui ce face predarea care subscrie proce- sul-verbal dacă la numărătore se găsesce veri-o lipsă. 7446 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 Ajutorii de comptabili Art. 30. Acești oficieri ajut pe compta- bili la tote lucrările și atribuțiiie lor și sunt răspunZător! către dânșii de tdte serviciele și materiele ce li s’aii încredințat. Ajutorul oficierului cu îmbrăcămintea în- deplinesce funcțiunea de oficier cu armă- tura. El ține registrul de reparații și impu- tați! de arme și trăsuri și este însărcinat cu supraveghiarea executărei reparațiilor de ori- ce fel îh atelierul de armurărie. Ajutorii de comptabili când funcționez ca comptabili, precum și în campanie saii con- centrări ca delegațl-comptabill, suplinitori sau înlocuitori, ei aii întocmai atribuțiunile și răspunderea prevățlută pentru comptabilil titulari. Comandanții de companii Art. 31. Comandantul de companie este însărcinat cu tdte amănuntele administrației companiei, cu ținerea registrelor și scriptelor prescrise prin acest regulament, cu îngrijirea cea mai neadormită pentru a asigura bunul traiu al trupei și cailor de sub comanda sa, cu întreținerea în stare desăvârșit de bună a ar- melor, efectelor și munițiilor aflate asupra dmenilor și în magaziile companiei, precum și ajustarea lor; cu întreținerea în mod per- manent a timbrelor aplicate pe efectele și obiectele ce comptâză asupra companiei sale. Este ținut a constata la timp prin inspec- ții «^ilnice tdte lipsurile, degradările și orl-ce alte neregularitățl ivite în compania sa și a raporta imediat ajutorului șefului de corp. El primesce toți banii, efectele, materiale- le și productele de tot felul trebuinciose com- paniei sale, dând chitanțe sau bonuri regu- lamentare celor în drept. Art. 32. Comandantul de companie este răspunZător de neesecutarea întocmai a în- sărcinărilor ce ’I sunt atribuite prin acest regulament, de existența în realitate a fon- durilor și a tutulor efectelor, obiectelor, etc., care figurâză dupe registre și acte asupra companiei sale; de primirile de ori-ce natură în mal mult pentru care a dat chitanțe, sau de consumațiile mal mari de cât rațiile re- gulamentare, de achitarea la timp și integral a drepturilor cuvenite dmenilor de sub co- manda sa, pentru care a primit fonduri, pre- cum și de orl-ce neregularitățl saii abusurl s’ar descoperi în administrația companiei sale. Solda dmenilor se dă de comandantul com- paniei în fața șefului de pluton care se trece de acesta în livretul individual al omului dupe care rămâne de o potrivă responsabil cu comandantul companiei de exactitatea plăței făcute. îndată dupe darea soldei, comandantul companiei raporteză în scris comandantului batalionului, înaintând o listă de omenii cari, din diferite răspândiri, n’au putut primi sol- da. Comandantul de batalion se asigură prin inspecție că solda a fost dată așa cum se prevede în raportul comandantului compa- niei. Art. 33. In cea ce privesce hrana trupei, totă răspunderea cade asupra comandantului de companie când alimentele ce s’ar da com- paniei sale nu ar fi prdspete, în condiții bune saii în cantități regulamentare, și nu ar ra- porta imediat spre a se lua cuvenitele mă- suri. Pentru acesta el este ținut însuși saii prin oficerii companiei să vaZă în fie-care Zi dis- tribuțiile ce s’a făcut pentru trupă și caii săi. Oficierul cu aprovisionarea Art. 34. In timp de pace, oficierul cu apro- visionarea are ca atribuțiunl: a) Cumpărarea Zilnic din comerciu a ali- mentelor pentru ordinarul trupei, care nu sunt asigurate pe un timp mai îndelungat, sau contractate cu antreprenori; b] Primirile de la antreprenori sau depo- siteie Statului a alimentelor, a furagelor saii a lemnelor; c) Cumpărarea a diferite obiecte de menagiu sau altele cu cari ar fi însărcinat de ajuto- rul șefului de corp ; d) Inmagazionarea, conservarea și distri- buția subsistențelor și obiectelor primite de la depositeie Statului, de la antreprenori sau cumpărate ijilnic din comerciu, cari, dupe natura lor, nu se înscriu asupra gestiunei în materii ; e) Primesce de la casierul corpului, dând chitanță vizată de ajutorul șefului de corp, un acompt în numerar fixat prin ordinul de Zi de șeful corpului pentru cumperăturile celor arătate la litera a) ; f) Este însărcinat cu îngrijirea tutulor trăsurilor regimentare de subsistență afectate corpului, împreună cu hamașamentul lor, dând compt de starea lor oficierului cu îm- brăcămintea în a cărui gestiune stau și de la care le a primit cu inventar ; Ingrijesce asemenea de trăgătorii tutulor trăsurilor corpului; g) El ține livretul de ordinar al corpului și registrele prevăzute la art. 364; h] Tdte contractele încheiate, fie prin co- misia de administrație, fie direct de corp pen- tru diferite producte de hrană precum și .compturile furnisorilor pentru aprovisionărl mari se păstrâză de densul într’un dosar special, iar garanțiile, fie ele în bani, fie în efecte, se depun la casa de consemnațiunl și recepisele se păstrâză în casa corpului; i) Pentru tote primirile în natură de la depositeie Statului fie direct, fie prin antre- prise, oficierul cu aprovisionarea liberâză bo- nuri din registru cu matcă Model 24, apro- bat de ajutorul șefului de corp. Art. 35. Alimentele reglementare se dis- tribue companielor de la reședința corpului în fie-care diminâță, dându-se în primirea ser- gentului de Zi al fie-cărei companii dupe o situație numerică în care se va arăta pe com- panii efectivul de omenii ce trebue hrăniți în acea Zi, semnată de oficerul de Zi, care trebue să asiste la distribuție. Alimentele distribuite companielor ast-fel, se trece de către oficierul cu aprovisionarea în livretul său de ordinar Model 53, dând sergenților de ții o notă Model 3 subscrisă de dânsul, de alimentele date companiei, notă pe care sergentul o presintă comandantului său de companie. Notele date companielor de către oficierul cu aprovisionarea, dupe ce s’a verificat la ra- portul din acea ții de către ajutorul șefului de corp cu livretul de ordinar încheiat, se desființdză ne mal admițându-se nici o con- testație asupra alimentelor distribuite com- paniilor, dacă reclamațiile n’au fost făcute la raport. Art. 36. Oficierul cu aprovisionarea este răspunzător pecuniar și supus penalităților prevăzute de codul de justiție: a) De reaua calitate a productelor ce aii fost ordonat să se cumpere Zilnic din piață; b) De sinceritatea actelor justificative, o- perațiilor sale, precum și de perderile, risi- pa și degradările ce s’ar constata provenite din rea conservare sad negligența sa ; cj De consumații saii distribuții neauto- risate, de neregularitățl, greșeli de calcul, întrebuințări nelegale, încărcări, falsificări de scripte, precum și de stricăciuni sau per- derl neconstatate sau nedeclarate la timp; dj De existența în realitate și în ori-ce moment a fondurilor și productelor ce tre- bue să fie asupra sa de pe registrele res- pective. CAPITOLUL II Valori aflate asupra corpului Fonduri de bani Art. 37. Fondurile de bani aflate asupra corpului se păstrâză în casa corpului și aceea a casierului. a) In casa corpului 1) In general tote sumele provenite dupe mandate saii ordonanțe de plată ce sunt emi- se pe numele corpului, precum și orl-ce su- me streine vărsate de corpuri, serviciurl saii alte persone pe numele corpului. 2) Tdte garanțiele antreprenorilor, cari, fie ele în numeraiu fie în efecte publice, se consemnâză la casa de depuneri, păstrându- se în casa corpului numai recepisele. 3) Tote recepisele reangagiaților cu prime, recepisele celor cari au vărsat bani pentru cumpărare de cal și sumele provenite din imputațil de orl-ce fel. b) In casa casierului Tote sumele primite din casa corpului pentru achitarea plăților aprobate, acele re- ținute oficierilor până la trimiterea lor la des- tinație, precum și gropurile, scrisorile de va- lore, etc., ce a fost autorisat să primâscă, și acesta numai până in momentul depunere! lor în casa corpului, saii distribuirel la ce! în drept. Art. 38. Ori-ce sumă se depune sau se scote din casa corpului, se înscrie de către ajutorul șefului de corp, chiar în momentul operației, în carnetul casei. Pentru sumele date acompt casierului, acesta, subscrie în carnetul de primire, făcând în același timp și operația de înscriere în registrul Zihuc. Art. 39. La companiele făcând corp în parte, fondurile se păstrâză într’o singură casă, a cărei cheie se ține de către coman- 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7447 dant. Numai până la maximum 2.000 lei peste trebuințele soldei se ține în numera- riu; restul disponibil se varsă la casa de de- puneri, în Bucuresci direct, și în județe prin casierii generali. Recepisele se păstrăză în casă ca numerariu, fără a se face veri-o operație prin scripte. Sumele consemnate în parte sau în total nu se vor ridica de la casa de depuneri de cât la trebuințe extraordinare și dupe auto- risarea comandantului divisiei, divisiei acti- ve, flotilei sau intendenței depositelor. Ori de câte ori se va face primirea în nu- merariu de la casa de depuneri, se vor con- stata dobânzile și se vor face venituri la fondurile respective, de unde se vor plăti în urmă .sumele cuvenite celor în drept. Constatarea dobânzilor se face prin ordin de Zi în ca,'e se menționeză numărul și va- lorea recepisei restituite, numărul ordonanței de restituire, suma totală din ordonanță și procentele bonificate, cari trebuesc înscrise la venituri. Art. 40. Regimentele, batalionele și divi- sionele, făcend corp în parte, sunt asemenea obligate a vărsa neapărat la casa de depuneri tâte sumele cari nu le sunt neapărat tre- buinciose pentru întâmpinarea cheltuelelor de tot felul. Determinarea sumelor ce trebuesc păstra- te în numerariu la corp pentru cheltuelile ordinare, ridicarea numerariulul și încasa- rea dobânZilor, se vor face dupe găsirea cu cale a șefului de corp. Materiale Art. 41. Materialele de tot felul, efectele, obiectele, armele, productele și subsistențele aflate asupra corpului se păstrez : a] In magaziele afectate oficierului cu îm- brăcămintea, care singur are cheia ; tot ce există asupra sa dupe registru de primiri și consumații și inventarele generale, mai pu- țin cele predate cu inventar, fracțiilor sau atelierelor de corp; b] In depositele sau magaziele puse la dis- posiția oficierului cu aprovisionarea, care sin- gur are cheia lor, tot ce există asupra sa, dupe registru pentru primirea și distribuția subsistențelor și acelor primite cu inventar ; c) In magaziele companielor, în serviciu pe omenii, în serviciul infirmeriei și în ateliere, tot ce există asupra companielor, infirmeriei și atelierelor dupe registrele compturilor des- chise, acele de detaliuri și acele primite cu in- ventar. Art. 42. Nici o distribuție, nici o reinte- grare nu se face de cât în marginele prescrip- țielor regulamentului de față sau a ordinelor de Zi date de șeful corpului, dupe cum se prescrie la cap. I, art. 13. Art. 43. Ori-ce materiale efecte, obiecte, arme, producte sau subsistențe se primesc la corp, sau se scot din magazii și deposite pen- tru a fi distribuite sau versate, sunt chiar în momentul operației scăZute sau adăogite în registrele respective de diferiți comptabill și genți. Cașuri de imputați! și modul restituire! sumelor datorite casei corpului Art. 44. Ori-ce sume imputate oficierilor în general pentru rea administrație sau per- derl și lipsă de bani și materiale se va re- ține din soldă conform art. 240 din acest re- gulament, potrivit cu solda gradului fie- căruia. Art. 45. Sumele de bani resultate ca pri- mite mai mult dupe ștatele comparative, fie ale trupei, fie ale, oficierilor, se restitue în- dată dupe stabilirea alocațiilor. Asemenea comandanții de companii, comp- tabilil corpului, oficierul cu aprovisionarea, precum și ori-ce agenți administrativi ai corpului, asupra cărora se va constata pri- miri în mai mult, sau lipsă de sume bănesci, provenite din erori sau negligență, sunt da- tori a le restitui îndată. In cas contrariu ei sunt pasibili de pedepsele prevăZute de codul penal militar, pentru lipse de bani ai Statu- lui ce li s’aii încredințat, nefiind permis sub nici un cuvent ca asemenea restituiri să se facă prin reținerea asupra soldei. Perderi de fonduri Art. 46. Când din evenimente de forță majoră, delapidări sati deturnări se perd sume, valori sau materiale, șeful corpului raportâsă îndată prin cale erarhică. Comandanții de divisil pentru trupele aflate sub camanda lor, reguleză imediat consta tarea, avisând în acelaș timp și pe comandantul su- perior. Dacă lipsa se constată că există în casa corpului, ea se trece chiar în momentul con- statărei în carnetul casei și în registrul Zil- nic ca dată asupra casierului, ținându-se la portofoliu până la rambursare. Art. 47. Resultatul constatărilor se su- pun pe calea erarhică ministerului, care de- cide cum trebue să se acopere deficitul. CAPITOLUL III Despre soldă Art. 48. Serviciul soldei coprinde atât solda propriu Z^ă cu accesoriele de soldă fixate prin legea soldelor, cât și ori-ce alte alocațiuni hotărîte a se da corpurilor de tru- pă și serviciurilor prin budget. Drepturile la soldă variază dupe posițiele militarilor. Posițiile sunt generale și indivi- duale, cele generale pentru oficierii și impie- gațil militari sunt anume determinate prin legea posițielor oficierilor, cele individuale sunt presența și absența. Art. 49. Are dreptul la soldă de presență tot militarul aflat sub drapel, în marș, la postul încredințat, la un serviciu comandat și în misie. Este considerat absent legal tot militarul aflat în congediu neexpirat, în spital, sub judecată sau arest și în captivitate, precum și oficierul ce se mută de la un corp la altul numai pe timpul prevăZut la art. 79. Dupe acesta este considerat ca absent nelegal de la noul sâu corp. Art. 50. Oficierii cari încetâză timporal a face parte din serviciul activ, precum și cel reformați, primesc solda determinată prin legea asupra posiției oficierilor. Începerea drepturilor la solda de presență Art. 51. Oficierii *) primesc solda diu Ziua inclusivă a înaintărel lor, hotărîtă prin de- cret, sau când nu este hotărîtă, de la data decretului. Rectificările de vechime nu dau dreptul la soldă. Oamenii trupei înaintați la un grad supe- rior sau funcție primesc solda noului grad din Z>ua inclusivă a numirel lor, hotărîtă prin ordin de Zi pe corp. Recruții chemați sub drapel primes sol- da !) din Ziuasosirel lor lacorp;angagiațil vo- luntari din Ziua inclusivă a însumărei lor, iar omenii din infanterie și călărași (trupa cu schimbul) din Ziua sosirel lor la reședința companiei sau escadronulul, în cașurile de: schimburi ordinare, concentrări la instruc- ție, manevre și ori-ce alte servicii extraor- dinare. Recruții porniți la corpurile lor au drep- tul numai la hrană care li se plătesce de că- tre depositele de recrutare din Ziua inclusi- vă a pornirel până în Ziua exclusivă a sosi- rel lor la corp. Tot ast-fel se plătesce și hrana desertorilor până la ajungerea la corpurile lor. Art. 52. (5menii de trupă eșițl din spitale civile sau militare ori din închisore, întorși din ori-ce fel de congediuri sau din veri-o misie, când nu mai găsesc corpurile lor în garnisonele unde se aflau la absentarea lor, sunt puși de către comandantul pieței sau garnisonei în subsistență la un corp pe cât va fi posibil din aceeași armă și articol bud- getar de la Ziua eșireî lor din spital sau în- chisore, ori sosirel în garnisonă. Corpul la care aii fost puși în subsistență ’I îndestuleză cu hrana în bani dupe tarifa garnisonei sale, calculat până la sosirea la corpul din care face parte, procurându-le și miZlocele de transport regulamentare. Art. 53. Oficierii de reservă pe timpul aflărei lor sub arme, precum și oficierii sa- nitari chiămațl a face stagiul cerut de legea sanitară, au dreptul la soldă și la tdte acce- soriele gradului lor din Ziua inclusivă a pre- sentărel la serviciu. Oficerii sanitari dupe împlinirea stagiului, daca n’au satisfăcut examenul cerut pentru trecerea în reservă și sunt amânați, primesc pe tot timpul amânărel numai jumătate solda gradului. Oficierii de reservă cari ocupă funcții re- tribuite de Stat, județ, comune sau așeZă- minte publice, precum și aceia cari primesc o pensiune sub ori-ce titlu, când sunt chiă- mațl timporal în serviciul armatei, au drept să primâscă din budgetul armatei numai di- ferența până la suma egală cu solda și in- demnitatea de locuință la care pe același timp au drept oficierii din activitate de ace- lași grad, dacă pe timpul chiămărel lor pri- mesc și leafa postului civil ce ’i se păstreza conform legel. i) Prin oficieri se va înțelege orl-ce asimilat și amploiațt civili întrebuințați în serviciul armatei. 2) La trupă prin soldă se înțelege și hrană ; iar la călărași cu schimbul concentrați călări și furagiul. 7448 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 EI sunt supuși acelorași restricțiunl în ce privesce posițiele de presență și absență ho- tărîte prin acest regulament Disposițiunele de mal sus se aplică și ofi- cierilor din disponibilitate cari ar ocupa func- țiuni civile în timpul când sunt chiămațl timporal în serviciul armatei. Pentru stabilirea drepturilor, oficierii enu- merațl mai sus, când sunt chiămațl timporal înorl-căîmpregiurare, vor presinta la sosirea lor la corp sau serviciurl un certificat, legal al autorităței de unde ’șl primesc retribuția sau pensia, în care va fi menționate anume tote sumele ce li se plătesc lunar sau Zilnic ca retribuție, diurnă sau sub orl-ce alt titlu. Oficierul de reservă care nu este funcțio- nar al Statului, va presenta tot atunci un certificat legal al șefului administrației dis- trictului doveditor "Că nu este amploiat al Statului. Arț. 54. Nimeni nu pâte primi din fon- durile budgetare ale armatei de cât solda gra- dului său, chiar când îndeplinesce funcția unui grad superior. A.rt. 55. Prisonierii au drept la o soldă egală cu solda infanteriei,. fără alte accesorii, ori care ar fi fost arma din care face parte. Art. 56. Solda de campanie se primesce din Ziua inclusivă hotărîtă prin decretul de mobilisare și până la data decretului de pu- nere pe picior de pace. Au drept la acăsta soldă toți militarii, funcționarii militari și âmenil civili din tru- pele și serviciurile puse pe picior de răs- boiu. Sunt considerați ca puși pe picior de răs- boiu toți aceștia când și pe cât timp vor face parte din corpurile și serviciurile dependințe și sub ordinele imediate ale comandamentelor active. Nu sunt considerați ca pe picior de răs- boiu militarii saiî amploiațil cari fac serviciu la deposite și comandamente teritoriale. încetarea dreptului la solda de presență Art. 57. Drepturile la soldă încetez : pen- tru oficerl din țliua inclusivă hotărîtă prin decret, sau când nu este hotărîtă de la data decretului; iar pentru trupă din Ziua inclu- sivă când omenii se liberez definitiv, se re- formâză, se trimit în reservă, în congediu ne- limitat saii se întorc provisorie la casele lor. In tote aceste cașuri omenii de trupă au drept la hrană pe filele socotite de la țliua pornirel de la corp și până la țliua inclusivă a sosire! lor la reședința companiei teritoriale, în a căreea circumscripție se retrage. Acăstă hrană se plătesce cum se prevede la art. 161. Pentru militarii morți dreptu- rile încetăză din a duoa ții. Art. 58. Drepturile la ori-ce fel de soldă din budgetul armatei încetăză pentru acel ce primesc o pensie de retragere sau oeupă un post salariat de Stat, județ sad comună. Solde de absențe In congediu Art. 59. Oficierii în congediu sau permi- sii au drept la solda întrăgă pe timp de duoă luni în cursul unui an budgetar, orl-care ar fi felul congediului obținut. Cei duși în congediu de bolă sau convales- cență, afară de cele duoă luni, mai au drept la solda întrăgă, fără accesorii, încă pentru 4 luni. Dupe acest timp, dacă oficierul nu ’șl reia serviciul din causă. de bolă și trebue pus în disponibilitate până la regularea posiției sale dupe lege, el continuă a primi jumătate solda fără accesorii, posițiunea de disponibilitate con- siderându-se în acest cas de la data când ofi- cjerul a împlinit 6 luni de congediu de bolă. Art. 60. Oficierul care a obținut o-dată congediu mai mare de 6 luni și a fost prin acest fapt pus în disponibilitate, nu are drept la nici un fel de soldă, de la țliua aprobărei congediului sau de la data inclusivă a înce- tărel serviciului. Art. 61., Sub-oficierii de administrație ’) au drept la solda întrăgă duoă luni pe an ori- care ar fi felul congediului, dupe care nu li se mai plătesc nici o soldă, daca însă con- gediul a fost medical și boia persistă se bagă în spitalul militar cel mai apropiat. Art. 62. Oamenii trupei în congediu sau în permisie nu au drept la nici un fel de soldă din a duoa ții a plecărel lor de la corp până în Ziua inclusivă a întorcerel lor. Art. 63. Drepturile la soldă se constat din biletele de congediu regulamentare, vizate de oficierii de intendență, pentru ducere cât și pentru întorcere ²). Oficierii cari nu vor presenta biletele vi- zate perd dreptul la soldă pe tot timpul în- târziat, dacă nu vor justifica legal căușele de împedicare aprobate de comandantul di- visiei. Art. 64. IntârțlCrele peste congediu pen- tru cas de bolă, cari opresc de a se presenta la serviciu, se justific printr’un certificat me- dical dat de medicul militar, care certificat se vizâză de către comandantul garnisonei. In garnisonele unde nu se află medici mi- litari pentru omenii de trupă certificatele se vor libera de un medic civil legalisate și de comuna locală, pentru oficieri nu se admite de cât certificatul medicului militar, cu acest certificat se pâte justifica numai o întâi'Ziare de 15 Zile; iar când întârzierea este mai mare trebue neapărat a se obține și aproba- rea legală a prelungirel congediului prin șe- ful respectiv. Aceste certificate se alătur pe lângă bile- tul de congediu Ia actele cu cari se justifică drepturile de alocații ale soldei. țlilele întârZiate și nejustificate pentru orl-ce fel de congediu și permisie au dau drept de nici un fel de soldă. țlilele de congediu și permisii se vor so- coti la finele anului budgetar și se vor scă- dea din alocații ceea-ce ar trece peste preve- derile art. 59 și 61. V Tot ce este prescris In acest regulament pen- tru sub-oficierii de administrație se reportă întoc- mai la sub-chirurgl, sub-veterinarl, sub-farmaciștl și elevi guarzi. ²) piua de plecare și de întârcere se consideri Zi de congediu. Solda în spital Art. 65'. Oficierii din activitate și dispo- nibilitate cu drept la soldă intrațl în spita- lele militare, de la Ziua intrărei inclusiv și până la Ziua eșirei exclusiv, au drept numai la duoă treimi din solda gradului ce au, cal- culat dupe posiția de activitate saii disponi- nilitate în care se află. Art. 66, Oficierii bolnavi la casele lor sau în spitale civile, constatând prin acte medi- cale și cu cari vor obține un congediu de bolă regulat, au drept la soldă dupe cum se stabilesce prin art. 59. Timpul petrecut ast-fel în absență ca bol- navi acasă șau în spitale civile se consideră ca congediu de bălă pentru regularea posi- ției oficierului, drept care se îndeplinesc tote formalitățile ca pentru orl-ce absență legală de la serviciu. Art. 67. Sub-oficierii de administrație și funcționarii civili intrațl în spitalele militare nu au drept de cât la duoă treimi din solda afectată gradului sau funcției lor. Oamenii trupei nu primesc nici o soldă din a duoa Zi a intrărei în spital până la Ziua inclusivă a eșirei. Art. 68. In timp de răsboiu oficierii ar- matei active, intrațl în spitalele militare sau civile, primesc solda întrăgă de campanie pe tot timpul cât corpul lor se va afla pus pe pi- cior de răsboiu și mobilisat. Solda In judecată și în închisâre Art. 69. Oficierii din activitate când sunt dațî în judecată nu au drept de-cât Ia jumă- tatea ^soldei gradului din Ziua inclusivă a dărei ordinului de judecată până în Ziua in- clusivă a executăreî sentinței. Gel cari din acestă posiție intru în spital nu au drept.de cât la Va din solda gradului. Art. 70. Oficierii aflațl în disponibilitate, dațî în judecată, precum și oficierii aflațl în ori și ce posiție, cu sau fără soldă, când vor fi condamnați la închisore prin sentință ju- decătorăscă nu au drept la nici o soldă ; pe timpul închisorel însă li se alocă pentru hra- nă în arest: câte 10 lei pe Zi oficierului ge- neral, 6 lei pe Z> oficierului superior și 4 lei pe Zi oficierului inferior. Dacă din asemenea posițil intră în spitalele militare, pe timpul cât vor sta în spitale au drept la ’/* din sumele fixate mal sus. Art. 71. Oficierilor achitați de către con- siliele de răsboiu sau de către tribunalele înaintea cărora fusese trimiși li se restitue solda reținută daca nu au fost dațî în jude- cată pentru deficite de fonduri. In acest cas însă de și achitați, totuși rămânând răspun- Zători să despăgubescă Statul de deficitele constatate asupra lor, suma cuvenită a li se restitui Ii se va reține întrăgă pentru aco- perirea deficitelor, și la neajungere pentru rest li se va face reținerea asupra soldei, conform art. 240. Art. 72. Oficierii cari, în urma condam- nărel prin sentință, se șterg din contrâlele armatei, au drept la alocațiile fixate prin 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7449 art. 70 până în ^iua inclusivă când se trimit la înshisorea ce li s’a hotărît. Oficierilor pedepsiți disciplinar li se reține x/s din soldă fără accesorii, care se varsă la inchisorea divisiei corpului de armată, sau la masa corpului de trupă, dupe cum ’și au făcut pedâpsă într’una din aceste în- chisori. - Art. 73. Sub-ofîcierii de administrație pe timpul când sunt pedepsiți disciplinar cu în- chisorea, închiși ca preveniți și dați în jude- cată, se vor plăti pe filele de închisore numai cu jumătatea soldei; iar cea-altă ju- mătate se va da la masa de întreținere a în- chisorel sau corpului de trupă unde se execută pedâpsă; acestea fiind obligate a le procura hrana la ordinarul trupei. Cei aflațl în aceste posiții cari intră în spitale nu au drept de cât la d/₄ din soldă pe tot timpul aflărei în spital. Art. 74. Oamenii trupei pedepsiți disci- plinar cu închisore nu primesc de cât parte din hrană,-conform serviciului interior. Solda lor, care se alocă pe timpul închisore!, se varsă de către comandanții de companii la masa de întreținere a corpului. Tot ast-fel se urmâză cu solda omenilor aflațl în aresturile corpu- rilor cari se găsesc: aduși din deșertare, pre- veniți, sub judecată și condamnați disciplinar când execută pedâpsă în arestul corpului. Art. 75. Oamenii de trupă când sunt în închisorile garnisonelor, puși sub urmărire, dați în judecată, și condamnați dupe sentință cari nu se șterg din rândurile armatei, pre- cum și desertorii până la pornirea lor la corp, nu au drept-de cât. la hrană, care se lichideză închisorilor militare prin ștate no- minale. Corpurile în cari comptez asemenea omeni, ’I consideră în acest timp în posițiune de absență'. - Solda de captivitate Art. 76. Oficierii căluți prisonierl în râs- boiu primesc ⁵/ₛ din soldă pe tot timpul captivitățel lor, îndată dupe întorcerea lor în țâră. Acestă soldă se pote ordonanța la finele fie-cărel luni și trimite familiei oficierului căijut captiv până la întorcerea prisonierilor în țâră, însă numai dupe ce oficierul captiv a făcut acâstă cerere și a încunosciințat posi- ția sa autorităților militare unde domiciliază familia. Oamenii trupei nu au drept la nici o soldă pe timpul captivitățel până în «Jiua exclusivă a presentărei la orl-care autoritate militară, care ’I plătesce până la ajungerea la corpul din care fac parte. Perderea drepturilor la soldă Art. 77. Militarul care lipsesce de la corp fără voie și care nu se întorce dupe expirarea permisiei sau congediulul perde solda pe tut timpul lipsei sale, cu începere din «Jiua lipsei și până la (Jiua presentărei la corp, cu excepțiunile prevăzute la art. 64. Acest principiu este aplicabil și oficierilor aflațl în disponibilitate cari vor lipsi de la domiciliul lor fără a încunosciința garnisona unde i se plătesce solda. Art. 78. Oamenii trupei cari lipsesc la apel perd dreptul la soldă și hrană din a duoa ții a lipsei lor și până a duoa ții a în- torcerei. Solda ce li se cuvenea până în țliua lipsei la apel se varsă la masa de întreți- nere. Art. 79. Oficierii mutați din un corp sau serviciu într'altul care a întârziat presen- tdrea lor la noul corp peste 10 țlile fără a justifica întârțliarea perde solda pe timpul întârziat și nejustifîcat. Termenle de presentare curg de la pri- mirea ordinului de mutare la corp, care tre- bue dat îndată dupe primire și se fixâză ast-fel: a) Până la 10 țlile pentru toți oficierii în general și comptabilil în bani; b) Până la 15 (Jile pentru toți comandan- ții de companje, și comptabilil în materii ; c) Până la 30 țlile pentru comptabilil în materii de la marele deposite. Prelungiri peste aceste termene nu se pot acorda de cât de minister pentru cause jus- tificate. Nepresentarea la noul corp în termenele fixate mai sus nu se justifică prin nevenirea înlocuitorului spre a lua serviciul, fiind-că predarea se va face provisoriu unui alt ofi- cier din corp hotărît de șeful corpului care va gira serviciul până la venirea titularului. CAPITOLUL IV Despre accesoriele de soldă Indemnități de locuință Art. 80. Oficierii în activitate au drept la indemnitatea de locuință fixată prin legea soldelor. La acâstă indemnitate au drept și oficierii de reservă, oficierii pensionari și oficierii din disponibilitate pe tot timpul cât sunt chiă- mațl timporal să îndeplinâscă un serviciu militar daca nu li se dă locuință sau nu sunt în lagăre sau cantonamente. Art. 81. Indemnitatea de locuință se pri- mesce întrâgă în tote cașurile de absență le- gală în care oficierul are dreptul la ori-ce fel de soldă de activitate precum: misie, con- gediu, spital, captivitate și judecată, cu excep- țiunea prevăzută la art. 59. Cel condamnați la închisore, cari nu pri- mesc de cât alocația de hrană prevâțlută la art. 70, nu au drept la indemnitatea de lo- cuință. Art. 82. Oficierii cari locuesc în clădirile aparținând Statului sau plătite de Stat, ocu- pând camerele fixate lor în regulamentul de casarmare, nu au drept la indemnitatea de locuință, chiar dacă sunt ordonați a locui în acele clădiri, în interesul serviciului. Oficierilor din flotilă îmbarcați, indemni- tatea de locuință li se plătesce conform legel speciale. Art. 83. Indemnitatea de locuință a ofi- cierilor dispăruți de pe câmpul de luptă sau captivi se dă familiei, sau oficierului la în- torcere o-dată cu solda. Art. 84. Nu au drept la indemnitatea de locuință oficierii inamici prisonierl. Art. 85. începerea și încetarea dreptului la indemnitatea de locuință se calculâză ca și la soldă. Indemnitatea de furagiu Art. 86. Oficierii în activitate din trupele călări, cel atașați pe lângă dânsele, precum și din cele-alte arme, întrebuințați în serviciurl cari dupe legea de organisare trebue să. aibă cal, au dreptul la indemnitatea de furagiu prevâțlută în legea budgetară. Asemenea au drept la acâstă indemnitate oficierii de reservă și cei din disponibilitate pe tot timpul când sunt chiămațî timporal să facă serviciul militar și trebuind să aibă cai. Art. 87. In campanie și manevră oficierii din trupele pedestre atașați la marele cuar- tier general, la corpuri de armată, divisil și brigăzi au drept la furagiu în natură. Oficierii superiori pentru duoi cai și ofi- cierii inferiori pentru 1 cal. Asemenea în aceste împregiurări au drept la furagiu în natură pentru un cal toți co- mandanții de companii, adjuncțil clasa 2, medicii de regiment clasa 2 și oficierii de aprovisionare ai corpurilor de trupă, al ser- viciurilor și cuartierilor generale. Acest drept însă nu se acordă de cât dacă oficierii enumerați au în realitate caii lor proprii, buni pentru a face serviciu. Art. 88. Indemnitatea de furagiu se alocă în tote cașurile de absență legală când oficie- rului i se plătesce o soldă de activitate sub ori-ce categorie, precum și oficierilor captivi, al căror cai au rămas la corpul său servi- ciul lor. Pentru cel încetați din viâță numai până când se vor înapoia familiei care nu pote trece peste 15 «Jile. Art. 89. Oficierii din trupele călări și cel atașați pe lângă dânsele primesc în tot-d’^- una indemnitatea de furagiu în natură pen- tru caii la cari au drept, dupe rațiile fixate prin tarifa coprinsă în regulamentul asupra serviciului de subsistență. Se exceptâză de la acâstă regulă pentru timpul de pace oficierii din trupele călări sau atașați la ele, cari ’și-au reședința într’o localitate în care nu s’a putut aprovisiona furagiul pentru trupe, precum și țlilele în cari oficierul este trimis călare cu calul său să execute un ordin afară din garnisona sa de reședință. In asemenea cașuri furagiul cuvenit dupe hotărîrea șefului de corp prin ordin de :,.T Livret de ordinar. Registru cu bonuri pentru primirea subsistențelor. Registrul de primirea și distribuirea subsistențelor. Registrul bibliotecel. c) La partea activă. Registrul ordinelor de ții. „ de efectiv. Livret de soldă. Registrul țlilnic de primiri și chel- tuell. Registrul actelor stărel civile. Livret de echipament. Registrul de primiri și consumații. „ compturi deschise cu com- paniele. Registru cu bonuri pentru primirea subsistențelor. Livret de ordinar. Registru de primirea și distribuirea subsistențelor. Registrul bonurilor de rechisiție. Ținute de oficierul plătitor Ținute de oficierul de- lelegat pentru îmbrăcă- minte. Ținute de oficierul cu aprovisionarea. 7468 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 d) La companii, baterii sau escadrone Registrul de detaliu. , foi matricule și de pedepse ale trupei. Registrul copie de pe ordinele de ții. Livret de ordinar (numai la companiele detașate). Art. 365. Tâte registrele și anume : Livretele de soldă și echipament, registrul de efectiv, registrul țlilnic de primiri și chel- tueli, registrul de primiri și consumații, re- gistrul de compturi deschise cu companiele, de deliberările comisiei de administrație, li- vretul de ordinar, registrele ordinelor de ții, registru de primirea și distribuția subsisten- țelor, registrul actelor ștărei civile, comptu- rile de gestiune în bani și materii, registru de referate, registrele matricole de âmeni și de cai, bonurile de subsistență și rechisiți, sunt numerotate de serviciul intendenței în- sărcinată cu verificarea comptabilitățel cor- pului, iar cele-alte de ajutorul șefului de corp. Obiectul registrelor și natura înregistrărilor Art. 366. Registrul matriculal oficieri- lor Model No. 6 și al trupei Model No» 7 sunt destinate pentru înscrierea detailată a stărei civile, semnalimentele pentru trupă, titlul sub care sunt incorporați omenii, serviciele succesive ce au făcut, recompensele ce au ob- ținut, motivul și data ștergere! din contrele precum și locul retragere! celor liberați și re- trași din armată. înscrierea în registrul matricul se face : pentru recruți dupe formularele depositelor de recrutare, iar în tote cele-l-alte cașuri de de pe actele date de autorităților respective. La formarea corpurilor, înscrierea se face în ordinea gradelor pe vechime și apoi trep- tat pe cei noui incorporați în ordinea datelor: Incorporația se comptâză. 1. Pentru oficieri, din țliua mutării lor în corp. 2. Pentru trupa: a) recruții dințliua fixată pentru incorporarea contingentului, b) an- gagiați voluntari din țliua angagiărei lor, c] cei veniți din alte corpuri din țliua de la care nu mai comptez în vechiul corp, d) pen- tru cel reînscriși dupe ștergere de la data reînscrierei, ținendu-se compt de serviciurile anteriore. Seria numerelor matricule urmâțlă până la 10.000 pentru regimente, 5.000 pentru ba- taliâne și 2.000 la companiile cari fac corp, dupe care se reînouesc. Numărul matricul sub care s’a încorporat un om ’i se păstrâză până când înceteză a face parte din corp, ori-care ar fi schimbă- rile posițieț sale. La reînouirea matriculelor, omenii ’și păs- trâză numărul lor și rămân înscriși în vechile registre, celor veniți li se dă un nou număr începând seria de la numărul 1. Când reangagiații sad alțî omeni rămân în serviciu mai mult timp și numărul matricul ce aii în vechiul registru se ajunge în cel nou ei se șterg din cele vechi și se reînouesc în cele noui la același număr. Desertorii nu se șterg din registru matri- cul până la împlinirea verstei la care expiră prescripțiunea dupe legea de recrutare. La trei luni de absență ei se șterg numai din controle și se înscrie într’un registru special, Model 278, de unde nu pot fi șterși de cât la prindere sau când a ajuns la termenul de prescripție până atunci se urmăresce neînce- tat găsirea lor. Oamenii condamnați, la pedepse corecțio- nale cari nu sunt infamante și dupe termi- narea căror urmâză a ’și completa timpul de serviciu datorit, nu se șterg din registrul ma- tricul, ci numai li se va deduce timpul pe- petrecut sub judecată și închisâre. Numărul companiei în care compteză în corp omul se înscrie în matricul, iar pentru compania sau plutonul afară de rânduri se va întrebuința inițialele A. R. Registrele matricule sunt compuse din volume conținând fie-care volum câte 1.000 dmeni înscriși. La finele fie-cărui volum se ține o tabelă alfabetică în care se înscrie numele, prenumele și numerele la cari sunt înscriși cei încorporați. In matriculele trupei se înscriu și epocele la cari omenii urmâză a fi liberați din servi- ciul militar ast-fel: Epoca trecerei în reservă este aceea când omul împlinesce termenul de serviciu în ac- tivitate socotit pentru recruți din țliua încor- porărei contingentului, și pentru voluntari din țliua însumărel și presentărei la serviciu. Epoca trecerei în miliții este aceea la care reservistul împlinesce etatea fixată de legea pentru trecerea în miliții. Oamenii liberați din serviciul activ al ar- matei nu se șterg din matriculele copurilor de cât la epoca trecerei în miliții. Art. 367. Registrul matricul al copiilor de trupă Model 7 bis, servă pentru înscrie- rea lor. Registru se compune din un singur volum coprințlâiid 300 numere, dupe a cărui terminare se începe altul de la No. 1. Art. 368. Registrul matricul de cai Mo- del No. 11, este destinat pentru înscrierea cailor de pe ordinea însumărel lor, a numă- rului și numele ce li se dau la încorporare pe efectivul cailor corpului, precum și a sem- nalimentelor trimise de remontor, sau când remonta se face de către corp, de pe proce- sul-verbal al comisiei ce a făcut remontarea. Se va arăta în matricul asemenea epoca însumărel cailor la corp, numărul escadro- nelor sad bateriilor la cari sunt dați, pțrecum și causa și data ștergerel calului din ma- tricul. Caii sosiți la corp sunt marcați în mo- mentul înscrierel lor cu numărul sub comă și cu inițialele corpului pe partea superidră a șoldului stâng, care vor avea o mărime de 7 c. m. Numărul matricul se urmâțlă până la 3.000 dupe care se reînouesc urmându-se aceleași reguli ca și la omeni. In cas de dispariție a veri-unui cal, co- mandantul escadronului sad bateriei va în- cunosciința pe comandantul corpului în cele 2 4 ore cel mult, în care urmâză dispariția, ca să ia măsuri pentru găsirea lui, anun- țând autoritățile civile și militare, Calul dispărut se ține în controle ca ab- sent trei luni, dupe care se cere prin corpul de armată ștergerea lui din controle și regis- trul matricul. Reformele pentru bole incurabile, pentru bătrânețe și pentru tote cașurile cari fac un cal nefolositor serviciului sunt propuse mi- nisterului: a) De inspectorul general la inspecția ge- nerală; b) In intervalul inspecțiilor, de către co- mandantul corpului de armată dupe consta- tarea șefului de corp în unire cu veterinarul corpului prin procesul-verbal No. 61. Caii reformați se vînd dupe aprobarea mi- nisterului prin licitație publică, conform le- gel de comptabilitate, sau se dau pentru ser- viciu în timp de pace la pompieri, tren sau dorobanți, dupe decisiunile ce se vor lua. In cas de vînZare, ștergerea din registru se operâză sub data când s’a dat cumpărătoru- lui, fără a mal adăsta ordin special. Caii cari se vînd se dau în primirea cum- părătorului chiar în momentul vînțlerel fără a mai adăsta altă aprobare, daca oficierul de intendență, care a asistat la vînțlare, constată că prețul eșit este suficient. Caii atinși de bole contagiose și cei cu fracturi dupe o constatare prin proces-verbal No. 236, făcută de șeful de corp și veterinar, sunt împușcați și șterși din controle, sub a- ceste categorii, înaintându-se corpului de ar- mată o expediție originală a procesului ver- bal care se trimite ministerului. Calul împușcat pentru bole contagiose se îngropă, iar efectele ce ’l aii servit cât a stat în infirmerie se ard. Aceste efecte nu pot fi altele de cât: căpăstru, pătura, țesala, peria, chinga și traista de orz; scățlându-se din re- gistre dupe un exemplar al procesului-verbal de constatare. Gasurile de morte ordinară se constată prin proces-verbal, Model 386, încheiat de ajutorul șefului de corp, comandantul escadronului și veterinarul corpului, dupe care se operâză ștergerea din controle fără altă autorisație. La escadrone saii baterii detașate de corp, împușcarea și cașurile de morte se constat prin proces-verbal de către oficierii escadro- nelor sau bateriilor. Cașurile cari dau loc variațiilor în efecti- vul cailor sunt arătate prin situațiile perio- dice, cari se trimit ministerului centralisate prin comandantul corpului de armată la fie- care finit de lună. Art. 369. Livretul de soldă, Model No. 17, este destinat la înscrierea de către ajutorul șefului de corp a tutulor sumelor de bani ce se primesc și cari trebue a se imputa asupra corpului. Pentru acel primiți de la tesaur subscrie în el agentul plătitor; iar pentru cele-alte sume ajutorul șefului de corp. In cas de perderea livretului, dupe cererea șefului de corp, serviciul intendenței libe- râză altul în care va trece tote sumele ordo- nanțate corpului până atunci, iar cele primite din alte părți, se trec de ajutorul șefului de corp. Livretul dându-se pe exercițiu budgetar, 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7469 în el nu se va înscri de cât sumele privitore exercițiului care sunt înscrise prin comptul de gestiune. Art. 370. Registrul falnic, Model No. 13, servă la înscrierea dupe date a sumelor primite în casa corpului, a acelor ce se scot din casă spre a se da casierului și a plăților ce face acest comptabil. Formele sub cari se face înscrierea primi- rilor și cbeltuelilor și modelele actelor ce le sprijină sunt acele prevăzute în acest regu- lament. Fie-cărui articol de înregistrare se dă un număr de ordine care se pune și pe actul jus- tificativ. Seria numărului de ordine este anuală pe exercițiu budgetar osebit a primirilor de a cbeltuelilor. La fie-care verificare în cașul art. 17, al. h, se totalisăză primirile, cheltuelile și acomptu- rile fără a se face deducția cheltuelilor. Deducerea cheltuelilor se face la schimba- rea comptabililor, la diferite inspecții ce se fac casei de comandant saiî de delegații săi, precum și la epoca încheiărel comptulul de gestiune. Art. 371. Carnetul casei, Model No. 16, servă pentru înscrierea tutulor sumelor de bani primite de corp, precum și a acompturilor date casierului de a căror primire el subscrie. Deducerea acompturilor din primiri se face numai în cașul aliniatului din urmă al arti- colului de sus. Carnetul se păstrâză în casa corpului. Art. 372. Registrul pentru datoriile ofi- cierilor Model No. 66 este destinat la înregis- trarea datoriilor urmărite prin sentințe, cele către Stat și particulare, la constatarea reți- nerilor executate, precum și la regulata tri- mitere a acestora la destinație. Art. 373. Registrul cheltuelilor de porto- foliu, Model No. 137, servă pentru înscrierea tutulor sumelor avansate din casa corpului și cari trebuesc rambursate. In el se va arăta sumele aflate la portofoliu, ordinile în virtu- tea cărora s’a avansat și demarșele ce s’au luat pentru rambursare. Nu se trec în acest registru acompturile cari se dau în corp, a căror rambursare se face în cursul lunel. Sumele rambursate se șterg din cheltuelile de portofoliu pe dată ce s’au rambursat. La verificările ce fac oficierii de intendență vor anula actele cu cari se justifică asemenea chel- tuell. Art. 374. Registrul ordinelor de fa, Model No. 293, formând duoă volume servă pentru înscrierea ordinelor ce se dau de șeful cor- pului, unul pentru ceea ce privesce adminis- trația și altul pentru partea comandamen- tului. Ordinele administrative trebue să fie pre- cise și lămurite, ele nu se daU de cât în ca- șurile prevăzute la art. 13, saiî când se fac alte operațiuni, care prin acest regulament, s’a hotărît a se efectua dupe decisiunea șe- fului de corp. Companiile copiăză din ordine în registre speciale numai pe acelea ce le privesc direct, iar comandanții de companii cari fac corp nu dau ordine de pe corp, divisie, corp de armatăsaii armată, dupe cum oficierii se află însumați sau detașați la corpurile de trupă sau quartiere generale. Căsătoria nu se pote efectua de cât dupe tre- cerea de trei ^ile de la a duoa publicație ; iar dacă nu s’a urmat în timp de un an se vor face noui publicațiunl. Art. 413. In ^iua hătărîtă de părți că voiesc a se însoți dupe expirarea termenului de publicațiunl, oficierul stărei civile în pre- sența a 4 martori, câte 2 de fie-care soț, dă citire actelor relative la starea civilă a păr- ților, la formalitățile căsătoriei la titlul VI din codul civil care trateză despre căsătorie, drepturile și datoriile respective ale soților; dupe acâsta va interpela pe viitorii soți, pre- cum și pe personele cari autorisă căsătoria, de vor fi față, dacă a avut loc verl-un contract de căsătorie, apoi primesce declarațiunea fie- cărei părți, una dupe alta, că voiesc a se căsă- torii, dupe care pronunță căsătoria și redige îndată actul despre acâsta. Art 414. Actele de căsătorie vor coprinde: 1) Numele, prenumele, profesiunea, eta- tea, locul de nascere și domiciliul fie-cărul din soți ; 2) De sunt majori sau minori; 3) Numele, prenumele, profesiunea și do- miciliul taților și mamelor ; 4) Consimțimântul taților și mamelor, bu- nelor și bunilor, sau ale tutorilordupe cașuri; 5) Actele respectuose de vor fi avut loc ; 6) Pubiicațiunile la diferite domiciliuri; 7) Oposițiunile cari ar fi avut loc contra efectuărei căsătoriei și revocarea lor, sau men- țiune că nu s’a făcut nici una; 8) Declarațiunea părților că se iau de soți și pronunțarea uniune! lor de către oficierul public; 9) Numele, prenumele, etatea, profesiunea și domiciliul fie-cărul din martori, precum și declarațiunea de sunt rude sau afini al so- ților, de ce anume parte și grad; 10) Declarațiunile dacă s’a încheiat con- tract de căsătorie. Art. 415. Declarațiunile pentru încetarea din viață se fac de 3 martori; iar actul ce se va forma va coprinde: numele, prenumele, vârsta, profesiunea și domiciliul mortului, prenumele celul-alt soț de era căsătorit saii văduv, numele, prenumele, vârsta, profesiu- nea și domiciliul martorilor și părinților mor- tului. Art. 416. Fie-care din oficierii stărei ci- vile al armatelor vor av^a câte un registru, Model No. 400, pentru înscrierea în total a actelor ce liberâză, cari registre dupe termi- narea mobilisărel saii turburărilor, se înain- tâză ministerului de resboiu spre a se păstra în archiva sa. Gel mult în 10 dile de la înscrierea fie- cărui act în registru, se trimite un estras funcționarului stărei civile la locul unde ad avut ultimul domiciliu, tatăl copilului saii mama în cas când n’ar fi avut tată, soției și înceta tul din viață. Art. 417. Pentru omenii morțl pe câmpul de luptă se va arăta în acte aceste detaliurl, iar pentru cel morțl în spitale de răni pro- venite din lupte, se va arăta asemenea în acte causa morțel, în care cas medicul șef al spi- talului va fi unul din martorii cari vor face declarațiunea și subscrie actul de încetare din viață. Art. 418. Acest regulament se va pune în aplicare cu începere de la 1 Aprilie 1892, de la care dată se vor considera desființate tote regulamentele, decisiunile și instrucțiile contrarii. Art. 419 și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 24 Februarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 518. Raportul D-lul ministru de resbel către M, S. Regele. Sire, Actualul regulament de administrație de- cretat la 1884 ⁿe mai corespundând cu noua organisare dată infanteriei, în acest scop am numit o comisiune care a elaborat alăturatul proiect de regulament în condițiuni de a satisface trebuințele în raport cu desvoltarea dată armatei, simplificând in același timp cât mai mult posibil scriptele de comptabilitate și precisând mai bine atribuțiunile și respon- sabilitatea celor însărcinați cu administrația corpurilor de trupă, cât și a comptabililor ges- tionari. Autorisat fiind prin jurnalul consiliului de miniștri No. 15, cu respect supun Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret; în cas de a ’l aproba, O rog plecat să bine-voiască a ’l semna. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat ji prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 2.069. 1892, Februarie 24. MINISTERUL CULTELOR ȘlINSTRUCȚIUNElPUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunel publice sub No. 3.963, Am decretat și decretăm: Art. I. Se numesce definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucțiunel pu- blice : D. Mihail Popescu, profesor de Istoria Uni- versală și bisericâscă, cursul superior, de la se- minarul central din Bucuresci. Art. Uși ultimul.—Ministrul Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 10 Martie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiune! publice, Take lonescu. No. 733. (Supliment) 15 Martie 1892 DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiunei publice, Audind pe consiliul permanent de instruc- țiune, Decidem: Art, I. Se aprobă ca text didactic lucrarea: «Studii asupra sistemei numerațiunei» de Th. Nicolescu, institutor, Craiova 1891. Art. II. Presentă decisiune se va publica în AfonitoruZ oficial. Dată la n Martie 1892. p. Ministru, V. Arion. No. 4.076. Prin decisiunea D-lul ministru de finance sub No. 12.441 din 11 Martie 1892, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Em. Demetrescu se numesce în funcțiunea de copist în serviciul casierielor generale de județe, în locul D-lui V. G. Popovicî, demisionat, pe diua de 15 Martie 1892. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 14 Martie Sâmbătă, 14 Martie, aniversarea proclamărei Regatului, la orele 11 diminua un Te Deum s’a oficiat în sânta Mitropolie de I. P. S. S. Mi- tropolitul-Primat al României, în- congiurat de înaltul cler. La acest servicii! divin se aflau față: I. P. S. S. Mitropolitul Mol- dovei împreună cu P. P. S. S. L. L. Episcopii Dunărei-de-Jos și de Huși, D. Lascar Catargi, președinte al consiliului de miniștri, împreună cu toți D-nii miniștri, D-nii preșe- dinți ai Corpurilor legîuitore, D-nii președinți și D. procuror-general ai înaltei curți de casațiune, mai mulți D-ni senatori și deputațl, Casa re- gală, funcționarii superiori ai au- torităților publice, oficierii generali și superiori aflațl în Capitală, pre- cum și mai multe alte persone de distincți une. 0 gardă de onore, compusă din câte un pluton al corpurilor de tru- pă ale garnisonei, se afla înșirată în curtea Mitropoliei. La orele 12, M. S. Regele, față fiind și A. S. R. Principele Ferdi- nand, Moștenitorul presumptiv al Coronei, a primit consiliul de mi- niștri, în numele căruia D. Lascar Catargi, președintele consiliului, MONITORUL OFICIAL aduse Suveranului felicitări pentru aniversarea acestei memorabile (Jile prin următorele cuvinte : Sire, Rog pe Majestatea Vostră, cu cel maî pro- fund respect și devotament, să’mî permită a ’I presinta, în numele consiliului de miniștri, căldurosele și sincerile nostre felicitări cu ocasiunea ^ilei de 14 Martie. Acăstă ții, de mare serbare pentru țeră, va reaminti tutulor românilor pe Acela care, cu atâta vitejie și înțelepciune, a sciut să reali- seze dorințele cele mai scumpe ale poporului Său. Să trăițî Majestatea Vostră! Să trăiască M. S. Regina! Să trăiască A. S. R. Principele Ferdinand, Moștenitorul Tronului! M. S, Regele a bine-voit a exprima viuele Sale mulțumiri pentru căldu- rosele felicitări ce ’I se aducea și pentru reînouitele dovedi de devo- tament ce ’I se manifestă cu acestă ocasiune. Augustul nostru Suveran a pri- mit, cu prilegiul acestei (Jile, nenu- mărate telegrame de felicitări din tote unghiurile țârei și din străină- tate. In Capitală, un mare număr de persone s’au grăbit a exprima feli- citările lor prin înscrieri la Palat. Orașul era împodobit cu steaguri. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 25 Martie. — Raportul D-luî Bur- deau asupra Băncel Francieî s’a citit ații la comisiunea Camerei; el conține nouile conce- siuni impuse Bănceî, adică asociațiunile sin- dicale agricole și alte recunoscute de solvabile vor fi admise la scompt. Avansurile de făcut Statului fără interese se vor urca la 40 mi- lione cari vor putea să servăscă la aprovi- sionarea piețelor întărite. Sacrificiele impuse Bănceî se urcă la 140 milione. Privilegiul este prelungit cu 23 ani; limita emisiunel bilete- lor se urcă la 4 miliarde. Paris, 25 Martie. — Manifestul noului grup al Camerei constituit sub numele de Unirea anti-clericală proclamă necesitatea separăreî bisericei de Stat ca singurul mijloc de a pune capăt oposițieî clericale. Paris, 25 Martie. — Jurații au judecat pe D. Rochefort și pe gerantul țliarului Intran- sigeant, pentru im articol în care procurorul general D. Quesnay de Beaurepaire este tra- tat de magistrat prevaricator. D. de Rochefort a fost condamnat la un an închisore și 3.000 franci amendă; gerantul la duoă luni și 3.000 franci. ", (Supliment) 7473 Constantinopol, 25 Martie. — Agenția din Constantinopol desminte scirea, în pri- vința plecăreî lui Eyub Pașa cu firmanul egiptean, dată de ^iare. Paris, 25 Martie. — Temps anunță că comitetul detentorilor de valori străine are de gând să respingă propunerile portugese. Londra, 25 Martie.— D. Lawther a de- clarat Camerei Comunelor că guvernul se ocupă cu răspunsul la ultima notă a Statelor- Unite asupra învoieleî pentru sesiunea viitore a pescuitului în Marea de Behring. Camera a adoptat, în a duoa citire,-bilul privitor la pământurile de cedat țăranilor. Atena, 25 Martie. — Decretul regal pro- nunță disolvarea Camerei. Alegerile sunt fi- xate pentru 3 (15) Maiu; noua Cameră se va întruni la 25 Maiu. Guvernul va publica peste câte-va (Jile manifestul său electoral. Agentul diplomatic la Sofia D. Gryparis trece la Alexandria în locul D-lui Argvropulos, care este numit la Sofia. Petersburg, 25 Martie.—Oprirea expor- tului făinei și a grâului în porturile Mărei Negre și Mărei de Azov s’a ridicat cu condi- țiune ca exportatorii să introducă echivalen- tul în făinuri și grâurî străine. Cererea de a ridica oprirea exportului ovăzului din distric- tul Archangelsk a fost respinsă de ministru, de și guvernul a constatat abondența acestui produs în district. Deliberările asupra autorisațieî de a exporta ovăzul prin porturile Mărei Baltice s’au amâ- nat până la deschiderea navigației. Un ukaz imperial impune companiilor de drumuri de fer obligațiunea de a face să se confirme numirile amploiaților lor superiori de ministerul căilor și comunicațiunilor. Berlin, 25 Martie.—Se asigură că împă- ratul se va întorce mâine la Berlin. Dupe a- miatic Și ion lite ple S S 2 5 5 d d d d d d d d d U. w 2 a •- eS 115 12 7 1 135 111 24 44 19 4 4 9 13 26 5 124 115 9 2 122 12 36 De 1» o „a„a 1» o w u 126 29 5 2 162 137 25 41 16 11 13 15 26 21 10 153 144 9 4 149 35 43 Februa.pâ» a 8 Februar. Bucuresci. . 119 18 3 1 141 113 28 45 25 10 9 12 26 26 11 164 164 --- 11 153 25 43 ” ” ” Io ” 123 30 4 1 158 138 20 34 16 8 10 20 34 20 9 151 138 13 7 144 32 23 ” ” Io ” ” ” ” Total 483 89 19 5 596 499 97 164 76 33 ”36 56 99 93 35 592 561 31 24 568 104 145 26 9 1 --- 30 11 19 8 4 1 2 1 5 3 --- 24 11 13 3 21 4 4 1 21 3 1 --- 25 19 16 4 --- 2 --- 2 3 7 --- 18 8 10 --- 18 3 2 ” ” I ” " * îs Botoșani . . 13 5 --- --- 18 3 15 8 2 --- 1 1 4 4 --- 20 12 8 1 19 --- 8 ” ” « ” ” ” ,, ” 21 3 1 --- 25 7 18 7 1 --- --- --- 9 5 --- 22 14 8 1 21 4 5 ” ” 99 ” ” 99 ” Total 75 20 3 --- 98 40 58 27 7 3 3 4 21 19 --- 84 45 39 5 79 11 17 *’ ” ” ” ” 42 --- 2 --- 44 38 6 9 7 3 1 1 8 4 3 36 33 3 2 34 4 10 . 33 1 1 --- 35 30 5 10 4 4 --- 1 5 4 --- 28 25 3 1 27 1 9 ” ” I ” ” ” “ ” Brăila . • . 44 --- --- --- 44 32 12 10 5 5 4 --- 8 6 1 39 34 5 4 35 6 11 ” ” “ ” ”91 ” 42 2 1 1 46 35 11 4 5 2 --- 3 13 4 --- 31 26 5 1 30 6 9 ” ” II ” ” ” ol ” Total 161 3 4 1 169 135 34 33 21 14 5 5 34 18 4 134 118 16 8 126 17 39 " " " 9 --- --- --- 9 8 1 3 --- 1 --- 1 1 --- --- 6 6 --- --- 6 1 4 . . 3 --- --- --- 3 3--- 22--- 22 --- --- 1 99---1 8 2 3 ” ” I ” ””ia ” Constanța. . 12 --- --- _ 12 9 3 5 3 --- --- 2 --- --- --- 10 10 --- 1 9 1 4 ” ” ” ” ” ,5 7 ----- 7 7 --- 1 1 --- 1 --- 1 --- 1 5 5 --- --- 5 --- 3 ” ” ” ” ” ” 99 ” Total 31 --- --- --- 31 27 4 11 6 1 3 5 2 --- 2 30 30 --- 2 28 4 14 " " “ " 21 7--- 1 29 27 273432425 30 30 --- 1 29 5 5 Craiova . . 27 6 2 --- 35 35 --- 7 7 3 1 3 3 2 2 28 28 --- 4 24 2 5 ” ” a ” ” ” ik 25 5 2 1 33 31 2 13 2 2 6 1 7 5 2 -38 37 1 --- 38 3 12 ” ” ® ” 19 3 --- _ 22 21 1 1 1 5 5 2 5 4 --- 23 21 2 1 22 4 4 ” ,f " ” ” ” , . Total 92 21 4 2 119 114 5 28 13 14 15 8 19 13 9 119 116 3 6 113 14 26 10 1 1 --- 12 7 5 4 2 1 2 1 3 4 --- 17 12 5 --- 17 1 7 OQ To • , „ . 26 5 --- --- 31 24 7 5 6 1 6 4 4 4 1 31 29 2 3 28 3 7 ” ” >■ » 4 Februar. Focșani. .. 95 --- --- 14 12 221111--- 21 99---2 7 1 2 ” ” “t'eoraar- » » 18 11 2 1 --- 14 13 1 5 1 1 1 1 3 1 1 14 12 2 1 13 --- 3 ” ” ™ ’’ ” ” „ „ ” Total 56 13 2 --- 71 56 15 16 10 4 10 7 10 11 3 71 62 9 6 65 ’ 5 19 " ' " " " 39 2 --- --- 41 32 9 7 4 5 1 2 8 9 2 38 35 3 3 35 7 7 . 38 1 2 --- 41 31 10 10 2 1 1 2 11 2 1 30 28 2 1 29 3. 10 ” ” r k I’ ” ” - Februar- Galați ... 62 9 --- 1 72 53 19 14 2 3 6 2 10 8 1 46 41 5 - 46 11 17 ” ” teDr'iar' » >. . » » 28 --- 2 --- 30 23 7 6 4 1 2 3 7 7 --- 30 25 5 1 29 3 10 ” ” u Total 167 12 4 1 184 139 45 37 12 10 10 9 36 26 4 144 129 15 5 139 24 44 " " " " 82 16 5 3 106 59 47 36 14 5 2 4 21 13 8 103 64 39 13 90 9 31 „„ - nii n . 55 10 2 1 68 29 39 14 7 4 5 3 13 8 2 56 28 28 4 52 2 17 ’ u £ f“L ” ” ® *ebruar- • • • • 42 4 4 1 51 23 28 12 5 2 7 2 8 13 3 52 26 26 4 48 6 10 ” ” " „ 16 „ 52 4 1 --- 57 24 33 19 6 3 12 1 13 7 3 64 40 24 5 59 11 12 ” ” I, ” ” » , ” t. Total 231 34 12 5 282 135 147 81 32 14 26 10 55 41 16 275 158 117 26 249 28 70 ' ...... 66 1 --- --- 67 67 --- 18 10 4 4 7 14 13 3 73 71 2 3 70 6 13 M Q F „ 34 2 -- 36 36 - 11 4 3 3 - 5 6 - 32 31 1 - 32 3 7 ” ’> » Feb«ar- Ploescl. . • 18 1 --- --- 19 19 --- 5 5 --- 2 1 3 1 2 19 19 --- --- 19 4 * ’ ” 17 Febroar’ ” ” ” 22 ---- 22 22 - 14 3 - 2 1 4 5 1 30 30 - 2 28 1 5 ” ” 24 » “ ” l Total 140 4 --- --- 144 144 --- 48 22 7 11 9 26 25 6 154 151 3 5 149 14 29 1 - ~ 1 1 1 1 1 - 3 2 - 9 8 1 2 7 1 2 j Februar. 8 pebrnar. 12 11--- 14 12 2 --- --- --- --- --- 3 --- --- 33 --- --- 3 1 --- 9 15 Tulcea ... 13 --- --- --- 13 10 3 2 2 1 1 --- 3 2 1 12 12 --- --- 12 3 4 ” * 16 ” ” " 22 ” 18 --- --- --- 18 16 2 1 3 2 --- 1 2 1 --- 10 8 2 --- 10 2 2 \ ” 23 ” ” 29 ” Total 56 2 1 --- 59 51 8 4 6 4 2 1 11 5 1 34 31 3 2 32 7 8 RECAPITULAT IE Bucuresci. . 483 89 19 5 596 499 97 164 76 33 36 56 99 93 35 592 561 31 24, 568 104 145 De la 2 Februar până la 29 Februar Botoșani . . 75 20 3 --- 98 40 58 27 7 3 3 4 21 19 --- 84 45 39 5 .79 11 17 1 r 29 Brăila ... 161 3 4 1 169 135 34 33 21 14 5 5 34 18 4 134118 16 8 126 17 29 „ ” 1 ’ ” ” 29 ” Constanța . . 31 --- --- --- 31 27 4 11 6 1 3 5 2 --- 2 30 30 --- 2 28 4 14 ” x ” ” 29 ” Craiova. . . 92 21 4 2 119 114 5 28 13 14 15 8 19 13 9 119 116 3 6 113 14 26 n x „ ’ ” , Focșani. . . 56 13 2 --- 71 56 15 16 10 4 10 7 10 11 3 71 62 9 6 65 5 19 h 29 Ianuarie ” 3 Galați ... 167 12 4 1 184 139 45 37 12 10 10 9 36 26 4 144 129 15 5 139 24 44 n 26 ” j ’’ Iași ... . 231 34 12 5 282 135 147 81 32 14 26 10 55 41 16 275158 117 26 249 28 70 >t , 26 ’ ” 1 ” Ploescl. . . 140 4 -- 144 144 --- 48 22 7 11 9 26 25 6 154 151 3 5 149 14 29 „ „ 27 2 1 ' Tulcea ... 56 2 1 --- 59 51 8 4 6 4 2 1 11 5 1 34 31 3 2 32 __7____8 (| 1 Februar. „ ” 29 Februar. Total general 1492 198 49 14 1753 1340413 449 205 104121 114 313 251 80 1637 1401236 89 1548 228 401 WQ MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Fiind-că la licitația ținută în țliua de 10 curent pentru închiriarea pe un an, cu în- cepere de la 23 Aprilie 1892, ajmobilelor Sta- tului din Capitală, prevăzute prin publica- țiunea acestui minister, inserată în Monito- rul oficial No. 249 de la 9 Februarie a. c., adică : prăvăliele din calea Victoriei No. 18, etagiul de sus a caselor din strada Carol No. 3, cu dependințele de jos, o prăvălie No. 2 de sub aceeași casă, casa intrigă din strada Ca- rol No. 9 și casa din calea Plevnel No. 26, neresultând un preț avantagios, se publică spre cunoscința amatorilor că la 28 Martie 1892, se va ține altă licitație în localul a- cestul minister, la orele 3 p. m., unde se pot presenta să concureze, având garanția cerută, conform condițiunilor ce se pot vedea la divisia comptahilitățel, în tote țlilele și orele de lucru. No. 7.678. 3.24 1892, Martie. 12. Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor Antreprenorul serviciului ridicărel bur- dușelor de scrisori dîn cutiile poștale din Craiova, și ducerea lor la oficiul postai din localitate, neîndeplinindu-șl angagiamentele luate prin contract și părăsind chiar antre- prisa, se publică licitație pentru darea în an- treprisă a acestui serviciu în comptul garan- ției numitului antreprenor. Licitația se va ține la prefectura de Dolj, în țliua de 1 (13) Aprilie 1892, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile pentru darea în antreprisă a acestui serviciu sunt cele următore: 1. Serviciul se va face cu cariola, caii și tâte accesoriile antreprenorului. 2. Cariola va fi pe patru râte, conform aprobărei date cu ordinul No. 24.143 din 1889, dupe modelul dat de direcțiune; ea va fi tot-d’a-una ținută în perfectă bună stare și curată. Serviciul se va face cu o singură cariolă. 3. Ridicarea burdușelor se va face de 4 ori pe ^i, la orele ce se va pune în vederea antreprenorului de către dirigintele oficiului respectiv. 4. Calul ce se va pune Ia cariolă, va fi bun, mare și bine întreținut; asemenea și hamurile vor fi de curea solidă și curate. 5. Vizitiul care va conduce cariola va fi plătit de antreprenor; vizitiul va ridica singur burdușele și le va duce la oficiu. El va fi tot- d’a-una curat îmbrăcat, având uniforma re- glementară a factorilor poștali. Ori-ce fel de neregularitate sau abusurl din partea viziti- ilor privesce pe antreprenor, care rămâne responsabil de dânsele și care va mal fi amen- dat pentru ori-ce abateri a vizitiilor cu câte 5 lei, care se va reține din subvenție sau din garanție. 6. Vizitiul ce se va constata dominat de verl-un vițiu și se va semnala de direcțiune, I în întârțliare adjudecatarului care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. 16. Taxa de timbru și înregistrare ce va va fi depărtat imediat de către antreprenori și se va refusă de diriginte în serviciu; când cariola va veni la oficiu cu un vizitiu a cărui depărtare a fost cerută, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o ^i, iar D. diriginte nu va primi în serviciu pe acel vizitiu, și va angagia o trăsură cu ori-ce preț în comptul antreprenorului pentru ca să ridice burdușele și să le ducă la oficiu. 7. Cariola va fi tot-d’a-una Ia oficiu la ora fixată când este a se porni pentru ridicarea burdușelor din cutii, în cas contrariu, D. di- riginte va angagia cu ori-ce preț o trăsură pentru a ridica aceste burdușe în comptul antreprenorului care va fi amendat și cu subvenția pe o ții. 8. Când se va constata că antreprișa nu este ținută în condițiunile contractului, se va da antreprenorului un singur avertisment ca în termen de 15 țlile să aducă antreprișa în condițiunile contractului și nefiind ur- mător, direcțiunea va putea resilia contractul fără judecată și fără a se face veri-o soma- țiune sau altă punere în întâr^iare antre- prenorului, care nu va avea dreptul la nici un fel de pretențiune, iar transportul se va concede altul amator prin licitație sau bună învoială. în comptul garanției antrepreno- rului. 9. Durata contractului va fi de la data lui până la 1 (13) Debembre 1894. 10. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului prin mandat asupra tesaurulul public la finele fie-cărei luni. 11. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la subsemnarea contractului, o cauțiune în numerar sau efecte garantate de Stat echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garanție, caii, trăsurile și accesoriile de ori-ce natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașuri de a- bateri prevăzute la art. 8 de mal sus. 12. Dacă în timpul duratei contractului va fi necesitate să se adaoge numărul carie- relor pentru ridicarea burdușelor, antrepre- norul va fi obligat a pune în serviciu cario- lele, caii și hamurile necesare împreună cu vizitii lor, sporindu-i-se și subvențiunea în proporțiune cu numărul cariolelor adăogate. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise altei persâne fără consimțimântul direcțiunel. 14. Spre a fi admiși la licitație, concurențil vor depune o-dată cu oferta o cauțiune pro- visorie de lei 200. 15. In termen de 5 ^ile de la data apro- bărei licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la oficiul postai Craiova, adjudecatarul se va presenta la numitul o- ficiu cu hârtia timbrată necesară spre a face contractul. In cașul contrariu, garanția provisorie va rămânea în comptul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face altă punere necesita facerea contractului, va fi, conform legei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilităței generale a Statului. No. 7.531. ² 1892, Martie 11. —La licitația anunțată pentru ^iua de 25 Februarie expirat nepresentându-se concu- rențî, se publică o altă licitație pentru darea în antreprisă a transportului expediției și de călători de la Corabia la Bechet și vice-versa, cu condițiunile No. 29.032, inserate în Mo- nitorul oficial No. 164 din 1891. Licitația se va ține în ^iua de 15 (27) Apri- lie 1892, atât la prefecturile de Roma- nați și Dolj, cât și la primăria de Corabia și va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Concurențil vor avea cauțiunea provisorie prevăzută în menționatele condițiuni spre a fi admiși la licitație. No. 7.411. 1892, Martie 10. Direcțiunea generală a «Monitorului oficial» și Imprimeriei Statului Se aduce Ia cunoscința generală că, în ^iua de 26 Martie 1892, la orele 2 p. m., se va ține licitațiune, la direcțiunea Monitorului oficial și Imprimeriei Statului, pentru apro- visionarea următârelor cantități de plicuri, și anume: Plicuri galbene Dimensiunile 25.000 plicuri mici .... 15/12 25.000 mijlocii . . . 18/12 25.000 •n „ mari 21/14 25.000 quarto . < . 24/19 10.000 » folio ..... 38/23 10.000 » , mari . . . 41/25 120.000 total. Plicuri albe de hârtie Dimensiunile 25.000 plicuri mici..... 15/12 25.000 n mijlocii . . . 18/12 25.000 n » mari . 21/14 25.000 n quarto .... 24/19 10.000 * folio..... 38/23 10.000 * ” mari . . . 41/25 120.000 total. Plicuri lungi de hârtie [chocolat deschisă) 10.000 dimensiunile 38/13. Plicuri albe de pânză Dimensiunile v 5.000 plicuri albe mici . . . 15/12 5.000 , „ mijlocii . . 18/12 5.000 „ n „ mari 21/14 5.000 , „ quarto . . 24/19 5.000 „ » folio . . . 38/23 2.000 , > „ mari . 41/25 27.000 total. Aceste plicuri trebuesc să fie bine gumate și se vor preda franco la depositul direcți- 4 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7477 unei în termen de 25 Zile de la încheiarea contractului. Doritorii, cari voiesc a lua parte la acestă licitațiune, vor depune în sus citata Zi și oră ofertele D-lor sigilate, însoțite de o garanție de 10 °/o din suma totală a ofertei. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței gene- rale a Statului. Condițiunile, precum și calitatea acestor plicuri se pot vedea în tote filele de lucru, de la orele 9—11 diminăța și de la 2—5 săra la Zisa direcție. Supraoferte nu se primesc. No. 9.775. ₃ 1892, Martie 10. Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul Vasile Enache Dulhan, fiul luî Enache și al Tasichel, căsătorit și avănd trei copil din comuna Jariștea, plasa Biliesci- Gârlele, județul Putna, încetând din viață în (Jiua de 9 Martie 1892, în penitenciarul Pân- gărați, din județul Neamțu, unde ’I a rămas un capital de 6 lei, 10 bani și mal multe scule și obiecte, se publică spre cunoscința celor în drept a ’l moșteni ca să se presinte cu acte în regulă a reclama acești bani și obiecte de la direcțiunea citatului peniten- ciar; cunoscând că, dupe trecerea de un an de la data acestei publicații, el vor ră- mâne în folosul Statului, conform art. 18 din regulamentul închisorilor. No. 1.606. 1892, Martie 12. —Condamnatul Mihai Burcea, de profesie rotar, în etate de 43 ani, fiul lui Burcea și al Măriei, din comuna Voroveni, plasa Rîu- rile-Argeșel, județul Muscel, încetând din viață în ^iua de 8 Martie 1892, în peni- tenciarul Ocnele-MarI, din județul Vâlcea, unde’I a rămas un capital de 11 lei și 6 bani; se publică spre cunoscința celor în drept a ’l moșteni ca să se presinte cu acte în re- gulă a reclama acești bani de la direcția ci- tatului penitenciar; cunoscând că, dupe tre- cere de un an de la data acestei publicații, ei se vor face venit Statului, conform art. 18 din regulamentul închisorilor. No. 1.608. 1892, Martie 12. —La 31 Martie 1892, orele 4 p. m., se va ține, în cancelaria acestei direcțiuni și la pre- fectura județului Prahova, o licitație publică cu oferte sigilate pentru darea în antreprisă a hranei arestaților din penitenciarul Măr- gineni pe timp de trei ani, cu începere de la contractare. Condițiunile licitației și ale contractului sunt publicate prin Monitorul oficial No. 253 din 15 Februarie 1891, pe lângă care se adaogă că antreprenorul va fi obligat a primi alimentele deja aprovisionate de penitenciar cu prețurile cu cari ele s’au cumpărat de Stat. No. 1.602. 1892, Martie 12. — La 31 Martie 1892, orele 4 p. m., se va ține, în cancelaria acestei direcțiuni și la prefectura județului lași, o licitație publică cu oferte sigilate pentru darea în antreprisă a gazului de iluminat (petroliu) necesar pe- nitenciarului Iași în timp de un an, cu înce- pere de la contractare și în condițiunile pu- blicate prin Monitorul oficial No. 196 din 5 Decembre 1891. No. 1.604. 1892, Martie 12. Epitropia generală a casei ospitalelor șl ospicielor S-tului Spiridon din Iași La spitalul din Hârlău fiind vacant postul de medic primar, în locul D-lui doctor Ber- cari, decedat; epitropia generală a regulat a se ține concurs, în Ziua de 9 Iunie 1892, în camera de ședință a colegiului medical din spitalul central pentru ocuparea acestui post. D-nii doctori concurenți, doritori a ocupa asemenea post, sunt invitați a se adresa epi- tropiei generale cu duoă «Jile libere înainte de «Jiua sorocită pentru concurs cu cereri înscrise, însoțite de actele necesare prevăzute prin re- gulamentul de concursuri, de care D-nil doc- tori concurenți vor putea lua cunoscință de la D. președinte al colegiului medical. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUGȚIUNEI PUBLICE Ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs, care se va ține în orașul Târgoviște, în Ziua de 16 Au- gust 1892, pentru ocuparea în mod provi- soriu, conform legei, a scolelor rurale din județul Dâmbovița, aZl numaj suplinite, și anume: a) Plasa Cobia 1. Scola mixtă a Statului, din comuna Mogoșani. 2. Scola mixtă a Statului, din comuna lonesci. bl Plasa Bolintinu 3. Scola de fete a Statului, din comuna Titu. c) Plasa Dealului i. Scola mixtă a Statului, din comuna Gura-Ocniței. 5. Clasele I—II, plătite de comună, de la scola mixtă, din comuna Bucșani. d/ Plaiul Ialomi}a 6. Scola mixtă a Statului, din comuna Vișinesci. 7. Clasele I—II, plătite de comună, de la scola de băeți, din comuna Bezdeadu. 8. Scola județiană de fete, din Petroșița. e) Plasa Ialomița 9. Clasele I—II, plătite de comună și de epi- tropia casei «Chiriță Vasilescu», de la scola de băeți, din comuna Bilciuresci. No. 4.062. 1892, Martie 11. — Ministerul, aurind pe consiliul perma- nent de instrucțiune, publică concurs, care se va ține în orașul Tecuciu, la 16 August 1892, pentru ocuparea provisorie a scolelor rurale din județul Tecuciu, ce actualmente sunt numai suplinite, și anume: a) Plasa Berlad 1. Scola mixtă a Statului, din cătunul Mân- dresci, comuna Puțeni. 2. Scola mixtă comunală, din cătunul Dră- gănesci, comuna Barcea. 3. Scola mixtă comunală, din cătunul Con- drea, comuna Umbrăresci. 4. Scola mixtă comunală, din cătunul Blân- zii, comuna Gorodu. b} Plasa Berheciu 5. Scola mixtă a Statului, din cătunul Tai- nița, comuna Oncesci. 6. Scola mixtă comunală, din cătunul Cor- nii, comuna Gornii. el Plasa Zeletinu 7. Scdlă mixtă a Statului, din cătunul Be- nesci, comuna Grăesci. 8. Scola mixtă a Statului, din cătunul Co- lonesci, comuna Golonesci. 9. Scola mixtă comunală, din cătunul Sârbi, comuna Giurgiona. 10. Clasa I, plătită de comună, de la scdlă de băeți, din cătunul și comuna Podu-Tur- culul. 11. Clasa I, asemenea, de la scdlă de fete, din cătunul și comuna Podu-Turcului. No. 4.073. 1892, Martie 11. —Ministerul, auZind pe consiliul perma- nent al instrucțiunel, publică concurs, care se va ține în țliua de 16 August 1892, tn orașul Giurgiu, pentru ocuparea provisoriu, conform legei, a scdlelor rurale din județul Vlașca, care astăzi sunt suplinite, și anume: a) Plasa Câlniștea 1. Scdlă mixtă, din comuna Bălăria, plă- tită de comună. 2. Scdlă mixtă, din comuna Strâmba, plă- tită de comună. 3. Scola mixtă, din comuna Comana, că- tunul Fălăstoaca, plătită de comună și județ. 4. Scola mixtă, din comuna Flămânda, că- tunul Gălugăru, plătită de comună. b/ Plasa Marginea 5. Scdlă mixtă, din comuna Dăiță, plătită de comună și județ. 6. Scola mixtă, din comuna Gostinu, plă- tită de comună și județ. el Plasa Neajlov 7. Scdlă mixtă, din comuna Adunați-Sârbi, plătită de comună. 8. Scola mixtă, din comuna Zădăriciu, plă- tită de comună. 9. Scola mixtă, din comuna Nebuna-Vela, plătită de Stat. 10. Scola de fete, din comuna Bulbucata, plătită de Stat și comună. 11. Scola de fete, din comuna Obedeni, plătită de Stat și comună. No. 4.079. 1892, Martie 11. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legel, a catedrei de istorie, cursul su- perior, de la liceul din Focșani, ministerul publică concurs pe Ziua del Octombre 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri 7478 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 de la 17 Martie 1879; iar procedura de urinat este fixată în regulamentul de aplicare al Zisei legei. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mai înainte de termenul concursului. No. 3.603. 1892, Februarie 29. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei de limba latină, cursul inferior, de la liceul Carol I din Cra- iova, ministerul, aurind pe consiliul perma- nent de instrucțiune, publică concurs pe țliua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare al Zisei legi. înscrierile se fac la minister în cel puțin 8 Zile naal înainte de termenul concursului. No. 3.965. ₁₄„ 1892, Martie 11. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei de istorie, cursul inferior, de la liceul din Focșani, ministerul, auZind pe consiliul permanent al instrucțiu- nel, publică un noii concurs, pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ’ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- Zute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare al Zisei legi. Înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 3.970. ₁₄, 1892, Martie 11. — Ministerul aduce prin acăsta la cunos- cința generală că, pentru ocuparea în mod provisoriu, a catedrei de limba latină clasele I—III de la gimnasiul Michaiu-Bravul din Capitală, și a catedrei de limba latină, cursul superior, de la liceul Lazăr tot din Capitală, concursul publicat pe Ziua de 15 Aprilie 1892 se amână pe Ziua de 15 Octombre 1892, când se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- Zute în art. 1 și 4 ale legei de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare al Zisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 3.972. ₁₄₊ 1892, Martie 11. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere reconstrucțiunea podului Runcu de pe calea națională No. 21 la. kilometru 130 + 100. Valorea, de pe devis, este de lei 11.968, bani 2. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Olt în Ziua de 17 Martie 1892, la orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunel, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 Z^e înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 1.851. 3,154. 1892, Februarie 15. —Se dă în întreprindere aprovisionarea pie- trișului la întreținerea șoselelor din portul Giurgiu, în anul 1892. Valorea, de pe devis, este de lei 22.029, bani 60. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Vlașca, în Ziua de 18 Martie 1892, orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunel, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și ose- bitele clause ale contractului, D-nii con- curențl pot lua informațiuni de la minister și de la prefectura Vlașca, cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nii concnrențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabi- lităței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 15 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 1.833. 3454. 1892, Februarie 15. —Se dă în întreprindere construcțiunea a 12 cantone pe șeselele Vasluiu-Podul-D6m- nei și Movila-Vasluiu. Valdrea, de pe devis, este de lei 51.416, bani 61. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Vasluiu în Ziua de 15 Aprilie 1892, la orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lu- crărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua infor- mațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 ^lile înainte de licitațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 1.789. 3,11. 1892, Februarie 14. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Nepresentându-se nici un concurent la concursul de la 20 Februarie 1892, pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de sciințele naturale de la scola comercială din Galați, se publică un noii concurs pe Ziua de 10 Septernbre 1892, orele 12 din Zi- Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Iași, conform legei și regulamentu- lui de aplicarea legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimna- sil și scole profesionale. Condițiunile ce se cer de la aspiranți ca să potă fi primiți la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să posedă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințe naturale. Concursul va fi scris și oral, iar. materiele concursului sunt: Zoologia, botanica și geologia cu aplicațiuni la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin opt Zile mai înainte de Ziua fixată pentru concurs. No. 9.636. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 1 Aprilie 1892, se^pr vinde prin li- citație, în localul prefecturel județului Co- vurluiu și la comuna Jorăsci, 3.055 stejari verZl aflațl în pădurea Statului Zernesci, avend 0 m. 50—2 m. 00 în circumferință, marcațl cu ciocanul silvic și se vînd îm- preună cu tulpinile, cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cum și la numita co- mună. Amatorii, de a cumpăra acești arboi, se vor presenta în localul acelei prefecturi și comună, la Ziua mai sus fixate, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăZută prin condițiune în sumă de lei 2.920. No. 12.651. 1892, Martie 11. — Se aduce la cunoscința celor interesați că, în Ziua de 10 Aprilie 1892, orele 11 di- minâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea vînZărei bu- nurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în loca- lul prefecturel județului Dolj, pentru vînZa- rea bunurilor mici arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presinta în acea Z> și ore, în localul prefec- turel acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului; cunoscând că supra- oferte nu se mai primesc. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitație se va răspunde de adjudecatar în termen de o lună de Zile, calculat de la data confirmărel publicată în Monitorul oficial: 1. Pădurea cu terenul de sub ea, de esență gârniță și cer, în etate de la 10—30 ani, aflată în plaiul vielor de pe moșia Lipovu-Ra- dovan, pe plan lit. A, în întindere suprafața totală ca de 3.767 m. p., situată în comuna Intorsura, plasa Balta, fostă pendinte de mo- nastirea Căluiu; învecinându-se pe de o parte cu im drum și cu viile supuse la plată de dij- mă sub No. 8, 9, 10, 11 și 12, iar pe dealtă parte cu pădurea Statului Radovan; arendată cu sus Z>sa moșie pe periodul 1888—93; 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7479 garanția lei 20. Concurența Începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 200. 2. Livedea din fundul grădinilor, în întin- dere suprafața totală ca de 2 hectare, 8.242 m. p., situată în comuna Craiova, fostă pen- dinte de scola Obedeanu; învecinându-se la Nord cu livedea lui Anghel Popescu și Filip Bădescu, la Sud și Vest cu Marin Piciu și moștenitorii Iul Marin Constantin, și la Est cu grădina lui Stănilă loncă; închiriată de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1893, cu leî 90 anual; garanția lei 180. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.711. 3. Locul viran în întindere suprafața to- tală ca de 2.880 m. p., situat în mahalaua S-tul Spiridon, urbea Craiova, fost pendinte de monastirea Zlătari; învecinându-se cu strada Rahova, cu strada Fundul-Fiarelor, cu Gheorghe Gavrilă, cu o ulicioră și cu pro- prietățile D-lor Ilie Petrache, lona Stancu Rotă, loniță Mihalache și cu a Mitranel lui Șerban Mihaiu; neînchiriat; garanția leî 100. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de leî 1.000. 4. Locul arabil din plaiul vielor, de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 1, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 6.549 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord și Nord-Est cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Est cu Dumi- tru Ilie Bojinoiu, la Sud cu Ion I. Bojinoiu și Trandafir Cioc și la Vest cu Statul; aren- dat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883-93; garanția lei 70. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de leî 662. 5. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 48, în întindere su- prafața totală ca de 4.030 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Est cu lona Z. Văduva și Dumitru Sterie Dinu Firi, la Sud cu moștenitorii lui Dinu Sima, I. lonescu și Const. G. Panduru și la Vest cu Mitrică Tărșogoiu ; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93; ga- ranția lei 20. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de lei 161, bani 20. 6. Locul arabil din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 50, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, 870 m. p., si- tuat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord cu drumul despre delimitarea foștilor clăcași, la Nord-Vest cu lâna Z. Vă- duva, la Est cu Dumitru Băzăvan, la Sud cu Trandafir Cioc, Marin Dinu Pătroiu, Flârea Năstase Olteanu și Ion Ilie Rotaru, la Sud- Vest cu Petru Ilie Goița și la Vest cu lân P. Pârvescu și lâna Zamfira Văduva; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93; ga- ranția lei 50. Concurența începe de la valâ- rea bunului în sumă de lei 435. 7. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 178, în întindere suprafața totală ca de 2.346 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord și Nord-Vest cu preotul Oprea Pău- nescu, la Nord-Est cu Tudor Mândă, la Est cu Nastasie Mitrică Prunoiu și Ilie Păun Tu- dor, la Sud cu Florea Nițu, la Sud-Vest cu moștenitorii lui Vasile Marin Vlad și la Vest cu preotul Oprea Păunescu; arendat cu mo- șia Bucovățu pe periodul 1883—93; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de leî 94. 8. Locul liber din plaiul vielor de pe mo- șia Vârvoru, pe plan No. 196 și 197, în în • tindere suprafața totală ca de 2.252 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de comuna Bucovățu; învecinându- se la Nord și Nord-Vest cu moștenitoriî luî Mateiti Bobolan, la Nord-Est cu Preda G. An- dreiti, Ia Est cu Preda Gh. Andreiu, la Sud cu Dinu Tărșâgă și la Vest cu Ilie Târșâgă; a- rendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883 până la 1893; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 90. 9. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 209, în întindere su- prafața totală ca de 1 hectar, situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de mo- nastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord, Nod-Est și Est cu drumul despre delimita - rea clăcașilor, la Sud-Est cu Gh. Călin, la Sud cu Ion Niță Cioc și la Vest cu drumul despre Tudor Mândă și moștenitoriî lui Ion Radu Cioc; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93; garanția leî 40. Concu- rența începe de la valârea bunului în sumă de lei 400. 10. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 220, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 3.960 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte da monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord și Est cu proprietatea Statului Vârvoru, la Sud cu Luța Cojocaru, la Sud- Vest cu Nicolae Poenaru, la Vest cu moște- nitorii lui St. Suliman, V. Mărica Văduva, Mat. Bojinoiu, Preda G. Andreiu, D. St. I. Toma, I. G. Andreiu Nicolae, D. M. Stan, Dumitru M. D. Florea, moștenitorii lui Petre I. Frigoroiu, Mihaiu Marin, C. Marinescu, D. D. Stanciu, I. Toma, Mihaiu Stanciu, I. Toma și Niculae Poenaru; arendat cu moșia Buco- vățu pe periodul 1883—93; garanția lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 558, bani 40. 11. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 243 b, în întin- dere suprafața totală ca de 1 hectar, 6.041 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; înve- cinându-se la Nord cu Mitrică Mitrică, la Est cu moșia Statului Vârvoru, la Sud și Sud- Vest cu Dumitru G. Sboroiu, St. G. Poenaru, moștenitorii lui G. Poenaru, moștenitorii Danciu Zota, Gh. Mitrică sin Mitrică și G. Stanciu Stoica, la Vest cu Mitrică Mitrică, Stancu I. Măndruțoiu și moștenitorii lui Stan Streche și la Nord-Vest cu Mitrică Mitrică; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93 ; garanția leî 70. Concurența în- cepe de la valârea bunului în sumă de lei 641, bani 65. 12. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 269, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 4.951 m. p., situat în comuna Vârvovu, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinân- du-se la Nord cu Stan Tabacu, la Est cu moșia Statului Vârvoru, la Sud cu Mateiu Neiciu, moștenitoriî lui Mateiu Andreiu, Nico- lae Badea Toma și moștenitorii lui Barbu Ion Stan, la Sud-Est cu Preda Nicolae Serieciu, la Vest cu Stan Ghiță Sbaroi, Gh. Ion Stan, moștenitorii lui Stan Ion Stan, Mitrică Pru- noiu și Constantin Marin Florea și la Nord- Vest cu Stan Tabacu; arendat cu moșia Bu- covățu pe periodul 1883—.93; garanția lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 598. 13. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 299 și 300, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 8.091 m. p., situat în comuna Vârvoru,plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Dumitru Dinu Părvescu, la Est și Sud cu proprietatea Sta- tului Vârvoru și la Vest cu Ștefan Târno- veanu și moștenitorii luî G. Veselu; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93; garanția lei 120. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de leî 1.123, bani 65. 14. Via părăsită de Nicolae Bărbulescu, din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 310, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 9.613 m. p., situată în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fostă pendinte de mo- nastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Constantin Dinu, Mihaiu Firi și Ion Crețan, la Nord-Est cu Ștefan Târnoveanu, la Est cu moștenitorii lui Ion Stancu Tabacu, la Sud cu proprietatea Statului Vârvoru și la Vest cu Dumitru Dinu Florea; arendată cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93; garanția lei 80. Concurența începe de la valârea bu- n\ilul în sumă de lei 784, bani 55. 15. Locul arabil din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 311, în întindere suprafața totală ca de 2.469 m.p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu ; învecinându-se la Nord cu Stan Dumitru Nicola și Ion Crețan, la Est cu Dumitru Dinu Florea, la Sud cu Statul, la Vest cu Ion Preda Stan și la Nord- Vest cu Ion Stăncioiu; arendat cu moșia Bu- covățu pe periodul 1883—93 ; garanția leî 10. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 99. 16. Locul liber din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 317, în întindere suprafața totală ca de 9.225 m. p., situat în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se la Nord cu Ion Stan Cioiu* Statul și Ion Crețan, la Est cu Ion Preda Stan, la Sud și Sud-Vest cu moșia Statului Vârvoru; arendat cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93; garanția leî 40. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 369. 17. Via părăsită de Ion Tabacu, din plaiul vielor de pe moșia Vârvoru, pe plan No. 318, în întindere suprafața totală ca de 3.990 m. p., situată în comuna Vârvoru, plasa Ocolu, fostă pendinte de monastirea Bucovățu; înve- cinându-se la Nord cu Petrache Stancu, la Est cu Stan Poenaru și Ion Stăncioiu, la Sud cu Statul și la Vest cu Ion Crețan; arendată 7480 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 cu moșia Bucovățu pe periodul 1883—93 ; garanția lei 20. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 160. 18. Grădina Moreni, de pe moșia Fdntâna- Banulul, indicată în plan cu lit. A., No. l,în întindere suprafața totală ca de 17 hectare, 0.430 m. p., din cari ca 2.922 m. p. călca- rea făcută în partea Sud-Vest de locuitorii vecini, și afară de drumul bălțel care se exclude din vînZare, situată în comuna Fdn- tâna-Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru; învecinându-se la Nord- Est cu delimitarea locuitorilor, la Vest cu drumul bălțel și la Sud cu locuitorii cari, au făcut călcarea; arendată cu sus ^isa moșie pe periodul 1884—94; garanția lei 1.710. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 17.043. 19. Grădina Moreni, de pe moșia Fontâna- Banului, indicată în plan cu lit. A., No. 2, în întindere suprafața totală ca de 17 hectare, 1.780 m. p., afară de drumul bălțel și mo- rile locuitorilor Ion Mateiu, pe plan lit. x, și a lui Ion Ciocșir, pe plan lit. y, cari se exclud din vînZare, situată în comuna Fdn- tâna-Banului, plasa Câmpu, fostă pendinte de monastirea Motru; învecinându-se la Nord, Vest și Sud cu delimitarea locuitorilor și la Est cu drumul bălțel; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—94 ; garanția lei 1.720. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 17.178. 20. Locul cu mora cea mare, de pe moșia Fdntâna-Banului, pe plan lit. B, în întindere suprafața totală ca de 2.400 m. p., situat în comuna Fdntâna-Banului, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Motru; învecinându-se despre Sud cu locuitorii Stan Petcu Mițu și Marin Ureche, separat prin drumul destinat la moră, despre Nord-Est cu delimitarea lo- cuitorilor (islaz) și despre Vest cu Stoica lui Pitu; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1884—94; garanția lei 1.330. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 13.300. 21. Locul cu mora cea mică, de pe moșia Fdntâna-Banului, pe plan lit. C, în întindere suprafața totală ca de 2.400 m. p., situat în comuna Fdntâna-Banului, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Motru; învecinându-se despre miațlă-nopte cu locuitorii Dumitru Stancu Ureche și Nicolae F. Brebene, separat prin drumul comunal, iar de cele-alte părți cu isvorele dupe delimitare; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1884—94; garanția lei 670. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 6.700. 22. Locul vărzăriei, de pe moșia Se- cuiu, în întindere suprafața totală ca de 7 hectare, 8.167 m. p., situat în comuna Secuiu, plasa Ocolu, fost pendinte de monas- tirea Bucovățu; învecinându-se cu delimita- rea foștilor clăcași; arendat cu sus <,lisa mo- șie pe periodul 1883—93; garanția lei 470. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 4.690. 23. Locul vărzăriei, de pe moșia Secuiu, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 428 m. p., situat în comuna Glodu, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se cu delimitarea locuitorilor ; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1883—93; garanția lei. 220. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 2.214. .24 . Locul vărzăriei, de pe moșia Secuiu, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 9.364 m. p., situat în comuna Glodu, plasa Ocolu, fost pendinte de monastirea Bucovățu; învecinându-se cu delimitarea foștilor clăcași; arendat cu • sus țlisa moșie pe periodul 1883—93; garanția lei 150. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.468, bani 20. 25. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 12 hectare, 1.174 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastire.a Căluiu; învecinându-se la Nord cu loturile No. 11. 12 și 13, la Sud cu loturile No. 31, 32, 33 și 34, la Est cu lotul No. 17 și la Vest cu delimitarea veche din comuna Ciu- perceni; arendat cu moșia Piscu-Cibru-Ciu- perceni pe periodul 1889—94; garanția lei 180. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 1.817. 26. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 6 hectare, 0.454 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu loturile No. 14 și 15, la Sud cu loturile No. 35 și 36, la Vest cu delimitarea veche a comunei Ciuperceni și la Est cu lotul No. 32, aren- dat cu moșia Piscu-Cibru-Ciuperceni pe pe- ndul 1889—94; garanția lei 90. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 907. 27. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 8 hectare, 4.737 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu loturile No. 33 și 34, la Sud cu loturile No. 56 și 57, la Est cu lotul No. 37 și la Vest cu ve- chea delimitare a comunei Ciuperceni; aren- dat cu moșia Piscu-Gibru-Ciuperceni pe pe- riodul 1889—94; garanția lei 130. Concu- rența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.271. 28. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 8 hectare, 5.000 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu loturile No. 152 și 153, la Sud cu loturile No. 197 și 198, la Est cu lotul No. 167 și la Vest cu lotul No. 164; arendat cu moșia Piscu-Cibru-Ciu- perceni pe periodul 1889—94; garanția lei 130. Concurența începe de la valdrea bunu- lui în sumă de lei 1.275. 29. Locul de pe moșia Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu, în întindere suprafața totală ca de 8 hectare, 5.000 m. p.;- învecinându-se la Nord cu lo- turile No. 350 și 351, la Sud cu loturile No. 316 și 317, la Est cu lotul No. 320 și la Vest cu islazul nouel comuni; arendat cu moșia Piscu-Cibru-Ciuperceni pe periodul 1889—94; garanția lei 150. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei ¹ 1.487, bani 50. 30. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 8 hectare, 5.000 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu lotul No. 342, la Sud cu loturile No. 306 și 307, la Est cu lotul No. 330 și la Vest cu lotul No. 327 ; arendat cu moșia Piscu-Cibru-Ciuperceni pe periodul 1889—94; garanția lei 170. Con- curența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.657, bani 50. 31. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 3 hectare, 3.760 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu lotul Nisi- purile-Rotunde, la Sud cu lotul No. 298, la Vest cu lotul No. 336 și la Est cu moșia Desa, arendat cu moșia Piscu-Cibru-Ciuper- ceni pe periodul 1889—94; garanția lei 60. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 608. 32. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 8 hectare, 5.000 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu loturile Nisipurile-Rotunde, la Sud cu loturile No. 303 și 304, la Est cu lotul No. 330 și la Vest cu lotul No. 333; arendat cu moșia Piscu-Gi- bru-Ciuperceni pe periodul 1889—94; ga- ranția lei 170. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 1.657, bani 50. 33. Locul de pe moșia Ciuperceni, în în- tindere suprafața totală ca de 8 hectare, 5.000 m. p., situat în comuna Ciuperceni, plasa Câmpu, fost pendinte de monastirea Căluiu; învecinându-se la Nord cu loturile No. 525, 526 și 527, la Sud cu loturile No. 505, 506 și 507, la Est cu lotul No. 512 și la Vest cu lotul No. 515; arendat cu mo- șia Piscu - Cibru - Ciuperceni pe periodul 1889—94; garanția lei 160. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 1.530. , No. 9.132. —Se aduce la cunoscința generală că, con- form cu disposițiunile legei pentru înstrăi- narea bunurilor Statului și răscumpărarea embaticurilor de la 6 Aprilie 1889 (art. 2, 9, 20—22 inclusiv, ministerul a scos în vîn- ^are loturile mari de pe moșiile Gostilele, Vatra Monastirel Negoesci și Drăgoesci-Sna- gov, din județul Ilfov, prevăzute în tabloul de mai jos, cunoscând că planurile parcelare și tablourile de evaluarea loturilor se vor depune la comunele respective. Licitațiunea publică pentru vîndarea aces- tor loturi se va ține în țliua de 28 Aprilie 1892, orele 10 diminâța, în localul acestui minister, calea Victoriei No. 127. Spre a putea fi admiși la licitație, concu- renții vor presenta un certificat liberat de primarul comunei unde domiciliază, consta- tător că sunt români și cultivatori de pă- mânt, adică țeranii cari muncesc pămen- tul cu mâinile lor, și vor depune, în nume- rariu sau efecte publice garantate de Stat, o cauțiune echivalentă cu a țlecea parte a valdrei extimative a loturilor ce voiesc să cumpere. I 15 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7481 Nimeni nu va putea cumpăra de cât un singur lot de 10 sau 25 hectare. Dacă însă nu ar fi amatori pentru loturile de 25 hec- tare, ele vor putea fi transformate, dupe ce- rerea concurenților, în loturi de 10 hectare. Nimeni nu pote concura în numele altuia de cât în basa unei procuri legalisate de co- muna respectivă, care procură se va presinta înainte de a se începe strigările. OrI-cine ’șl va împrumuta numele spre a cumpăra loturi pentru persone ce nu au drept dupe lege, va fi pasibil de penalitățile prevă- zute la art. 57 din lege, adică: amenda de 500 până la 2.000 lei și închisore de la 2 până la 6 luni. Vor fi supuși la aceeași pedâpsă aceia cari fără drept vor cumpăra loturi în asemenea condițiuni. Vîndarea, în aceste cașuri, va fi nulă de drept. In termen de o lună de la data confirmă- rel vînZărel publicată în Monitorul oficial, cumpărătorii de loturi mari sunt datori să verse la casieria generală respectivă, pe comp- tul casei de depuneri, a Zecea parte din pre- țul cu care s’a adjudecat lotul, precum și taxele de timbru și înregistrare. Restul prețului se va achita prin anuități calculate pe basa de 5 °/₀ dobândă și 2°/₀ a- mortisment. Plata primei anuități va începe la 1 A- prilie care va urma dupe aprobarea vînZărel. Osebit de prețul lotului, cumpărătorii vor plăti câte 2 lei de hectar, cheltuelile de mă- surătore, împărțâlă și vînZare, conform art. 80, al. II din lege. Loturile de 10 și 25 hectare se vînd cu respectarea contractelor de arendare, conform disposițiunilor prevăZute prin condițiunile generale pentru arendarea proprietăților Sta- tului. Până la punerea lor în posesiune de fapt, cumpărătorii vor primi arenda aferentă la lotul ce li s’a vîndut. ArenZile li se cuvin de la primul câștiu ce va urma dupe răspunderea Zecime! și a taxe- lor de timbru și înregistrare. In cas de neplată a Zecime! la termenul arătat mal sus, ministerul va scote în revîn- Zare, pe comptul cumpărătorilor, loturile vîndute lor. Deficitul ce ar resultă din vînZare se va incasa din garanța depusă și, în cas de ne- ajungere, din orl-ce altă avere a cumpără- torului, conform lege! de urmărire. Ministerul va avea același drept dacă nu se vor plăti ratele la termenele stabilite prin lege. Cumpărătorii sunt ținuți să plătâscă pre- țurile la termenele și în condițiunile prevă- Zute de legea pentru înstrăinarea bunurilor Statului, fără a mal Anevoie de nici o decla- rațiune sau obligațiune din partea lor. Se mal face cunoscut concurenților că nu se primesc supraoferte. No. 12.903. 3404 1892, Martie 13. Tablou de loturile mari scose în vîndare pentru diua de 28 Aprilie 1892 I No. curent 1 I No. lotului 1 ÎNTINDEREA Evaluare Garanția I No. curent ÎNTINDEREA Evaluare Garanția Arătură Pădure Total Arătură Pădure Total 0 0 0 Observații No. lotului I 0 y 0 Observa ții o m. p. -a m. p. 3 m, p. Lei B. Lei B. .a m. p. e m. p. . — De dre-ce la licitațiunea ținută în țliua de 20 Februarie trecut a. c., prețurile oferite de diferiți concurențl pentru procurarea ma- terialelor mal jos însemnate necesare saline- lor Doftana, T.-Ocna și Salinelor-MarI, nu s’au găsit avantagiose, se face cunoscut’că se va ține o nouă licitațiune în ^iua de 28 Martie curent atât la direcțiunea generală cât și la sus numitele saline, orele 3 p. m., pen- tru furnitura lor. NATURA MATERIALELOR Felul unitățel Cantități de predat la Saline Doftana T.-Ocna Salinele-Mari Lemne de foc......... St. C. 268 M.c. 1.500 _ Gaz...... ...... Litri 2.000 1.700 1.000 Cărbuni de lemn........ Kil. 25.000 25.000 15.000 Unt-de-lemn pentru machini . . . B --- 300 --- Seu............. n --- 200 --- Plumb brut.......... B --- 1.000 --- Sferă pentru legat saci...... B --- 200 --- Luminări de seu........ B --- --- 600 No. ,3.614. 2,7 4 1892, Martie 6. licitație în țliua de 28 Martie curent, orele 3 p. m., în localul acestei direcțiuni pentru procurarea lor. Doritorii, de a lua parte la acâstă licita- țiune, sunt rugați a depune ofortele lor, în- soțite de garanțiile cuvenite, în ^iua și orele indicate mai sus. Condițiunile generale și speciale pentru licitațiunea și predarea materialelor mai jos indicate sunt cele inserate în Monitorul ofi- cial No. 207 din 18 Decembre 1891. Doritorii, de a lua parte la acâstă licitațiune, sunt rugați de a depune ofertele lor, însoțite de cuvintele garanții, în ^iua și orele indicate mai sus. Condițiunile generale pentru licitațiune și predarea materialelor cerute, sunt cele in- serate în Monitorul oficial No. 208 din 19 Decembre 1891. Casieria generală a județului Botoșani In ^iua de 27 Martie 1892 se va ține li- citație, la localurile jos însmnate,. pentru vîn- țlarea productelor și vitelor sechestrate de la arendașii moșiilor Statului, pentru neplata câștulul de 31 Decembre 1891 și anume: 16.700 kilograme păpușoi din recolta a- nului 1891, sechestrați de la arendașul mo- șiei Protopopeni, pentru datoria de lei 1.605. Licitația se va ține în localul casieriei. 30.000 kilograme grâu din recolta anului 1891, sechestrat de la arendașul moșiei Bu- cecea, pentru datoria de lei 4.792, bani 50. Licitația se va ține în localul casieriei. 20 bol jugarl sechestrați de la arendașul moșiei Coșula, pentru datoria de lei 2.755. Licitația se va ține în târgul vitelor din orașul Botoșani. 20 bol jugarl sechestrați de la arendașul moșiei Feredieni, pentru datoria de lei 2.755. Licitația se va ține în tergul Hârlău. Doritorii sunt rugați a se presenta la con- curență însoțiți de o garanție de 5 la sută din valorea obiectelor scose în vînȘare. No. 2.659. 1892, Martie 10. Casieria generală a județului Râmnicu- Sărat Personele notate mai jos datorind Statu- lui sumele prevăzute în dreptul lor din taxa de proces și timbre, și dupe cum reese din constatările făcute prin procesele-verbale de către agenții de urmărire cum că acel debi- tori aii dispărut din acest județ, nelăsând nici un fel de avere din care să se potă des- păgubi Statul; Sunt rugate tote autoritățile administra- tive și finanaiare ca dovedindu’I să ia măsurile necesare pentru încasarea sumelor, comu- nicând și acestei casierii resultatul. 1. D. Demetru M. Săpunaru . lei 42 50 2. D. Vasile lonescu . . . . , 52 50 Total . . . „ 95 — No. 3.400. 1892, Martie 11. MINISTERUL DE RESBEL Serviciul de genlă al corpului I de armată Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de 25 Martie 1892, orele 10 a. m., se va ține licitație în localul corpului I de ar- mată, serviciul de geniu, (casa Haralambie), pentru darea în arendare a terenului de la poligonul de tir Balta-Verde, în întindere de 228 pogone. Ofertele sigilate se vor primi în <^iua lici- tației, cu garanție în regulă de 5 la sută a- supra sumei ce va oferta, pe timp de un an de L 7486 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 Având în vedere art. 287 din procedura penală, a cărui citire s’a dat de D. președinte; Pentru acesta motive, în unire cu conclu- siunile D-lul procuror, în virtutea legei, decide: Condamnă pentru prima oră pe Marin Teo- dorescu, din comuna Petroșani, și Ion Du- mitru, din comuna Răsuceni, la câte o sută lei amendă. Acâstă decisiune se pronunță definitiv fără recurs în casațiune; ea se va publica în Mo- nitorul oficial. Dată și citită în ședință publică la 9 Mar- tie 1892. No. 10. Tribunalul Ialomița Tribunalul, Având în vedere cererea făcută de direc- țiunea generală a căilor ferate române prin petițiunea registrată la No. 1.591 din 1891; Având în vedere legea din 1 Iunie 1882, prin care se declară de utilitate publică con- struirea liniei ferate Bucuresci-Fetesci-Du- năre; Având în vedere planul și tabela de par- celare din cari se constată că s’a expropriat din moșia Bora-de-Sus, proprietate a D-lui D. Dimitrescu-Maican, terenul în întindere de 24.939,16 m. p., pentru construirea li- niei ferate Bucuresci-Fetesci-Dunăre; Având în vedere că D. D. Dimitrescu- Maican, prin procuratorul său, declară că cedâză fondul ce s’a expropriat în întindere de 24.939,16 m. p., însă conform planului și tabelei de parcelare nu se mulțumesce însă pe prețul ce i s’a oferit de direcțiune; Considerând însă că în fața acestor decla- rațiuni numai este trebuință a se constata îndeplinirea prescripțiunilor legei de expro- priare de la titlul I, art. 2 și titlul II; Pentru aceste motive, și în basa art. 21 din legea de expropriare, în numele legei, hotărasce: Ia act de declarațiunea făcută de D. D. Dimitrescu-Maican prin procuratorul său. Declară expropriat terenul în întindere de 24.939,16 m. p. din moșia Bora-de-Sus, proprietatea D-lui D. Dimitrescu-Maican; Delâgă pe D. membru suplininte ca jude- director cu dirigiarea lucrărilor juriului ce va fi chemat a fixa prețul despăgubirel. Dispune ca acâstă încheiare să se publice conform art. 22 din legea de expropriare, și să videze planul. Sentința se pronunță definitiv. Dată și pronunțată în ședință publică la 25 Februarie 1892. No. 35. România Corpul portăreilor tribunalului Ialomița Astăzi, 5 Martie 1892, s’a scos din can- celaria acestui corp de portărel presentul ex- tract de sentință spre a âe publica prin Mo- nitorul oficial, conform cerere! făcută de onor, direcțiune generală a căilor ferate ro^ mâne prin adresa No. 414 din 2 (14) Mar- tie 1892. Șeful portăreilor, G. Mușetescu. — Tribunalul, Având în vedere cererea făcută de direcțiu- nea generală a căilor ferate române prin peti- țiunea registrată la No. 6.423 din 1891; Având în vedere legea din 1 Iunie 1882, prin care se declară de utilitate publică con- struirea liniei ferate Bucuresci-Fetescl-Du- năre; Având în vedere planul și tabela de par- celare din cari se constată că s’a expropriat din moșia Măndăchioia, din comuna Albesci, proprietate a D-lul Scarlat I. Chiriaeescu, terenul în întindere de 28.880,70 m. p. pentru construirea liniei ferate BucurescI- FetescI; Având în vedere că D. Scarlat I. Chiria- cescu, prin procuratorul seu, declară că ce- dâză fondul ce s’a expropriat în întindere de 28.880,70 m. p., conform planului și tabe- lei de parcelare, însă nu se mulțumesce pe prețul ce i s’a oferit de direcțiune; Considerând că în fața acestei declarațiuni nu mal este trebuință a se constata îndepli- nirea prescripțiunilor legei de expropriare de la titlul I, art. 2 și titlul II; Pentru aceste motive și în basa art. 21 din legea de expropriare, în numele legei, hotărasce: Ia act de declarațiunea făcută de D. Scar- lat I. Chiriaeescu prin procuratorul său; Declară expropriat terenul în întindere de 28.880,70 m. p. din moșia Măndăchioia, comuna Albesci, proprietate a D-lul Scarlat I. Chiriaeescu. Delâgă pe D. membru suplininte ca jude- director cu dirigiarea lucrărilor juriului ce va fi chemat a fixa prețul despăgubirel. Dispune ca acâstă sentință să se publice conform art. 22 din legea de expropriare și să videze planul. Sentința se pronunță definitiv. Dată și citită în ședință publică la 25 Fe- bruarie 1892. No. 36. România Corpul portăreilor tribunalului Ialomița Astăzi, 5 Martie 1892, s’a scos din can- celaria acestui corp de portărel presentul ex- tract spre a se publica prin Monitorid oficial, conform cererel făcute de direcțiunea gene- rală din Bucuresci, cu suplica No. 414 din 2 (14) Martie 1892. Șeful portăreilor, G. Mușetescu. EXTRACT DE DECISIUNE Tribunalul Ilfov, secția comercială Tribunalul, prin sentința cu No. 460, ho- tărasce : Declară în stare de faliment pe N. Braun- ștein, comerciant de manufactură în calea Victoriei No. 86; Fixâză, în mod provisoriu, epoca încetărei plăților sale din ^iua de 1 Februarie 1892; Ordonă sigilarea averei mobilă a numi- tului și lăsarea în libertate; Numesce jude-comisar pe D. membru Gh. Fratoștițeanu și sindic provisoriu pe D. advocat I. Orghidan ; Se va seri bursei a trece numele falitului în tabloul ținut în sala acelei onor, burse, conform art. 710 din codul comercial; Ordonă sus Șișului falit ca, în termen de 3 țlile de ații, să depună bilanțul și regis- trele sale comerciale în starea în care se află; Fixâză Dacia- Romunia* din Bucuresci Grefa tribunalului Olt Atestă că procura No. 528 din 1892 s’a transcris în registrul de transcrierea procu- rilor comerciale la No. 6 din 1892. Grefier, M. lonescu. ACT DE REVOCARE Subsemnata direcțiunea generală a socie- tăței generale de asigurare „Dacia-România “ declară că însărcinarea dată D-lul Panait Diamandi, din Slatina, județul Olt, a încetat cu țliua de 6 (18) Martie 1892, și procura No. 441 ce i s’a dat, transcrisă la tribuna- lul Olt sub No. 4 din 22 Octombre 1890, este și rămâne revocată pentru tot-d’a-una. Direcțiunea generală a societăței de asigurare * Dacia-, România* din Bucuresci Grefa tribunalului Olt Atestă că presentul act de revocare s’a trecut în registrul respectiv la No. 6 din 1892. (Urmâză semnătura grefierului). No. 137. 1892, Martie 7. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Prefectura poliției Capitalei La licitațiunea ținută în țliua de 28 Fe- bruarie 1892 neeșind prețuri avantagiose pentru unele articole necesare spre aprovisi- onarea corpului sergenților de oraș, iar pen- tru altele nepresentându-se concurențl, se publică spre cunoscința generală că se va ține o nouă licitațiune în «jiua de 18 Martie 1892, în cancelaria acestei prefecturi, pentru apro- visionarea materialului următor: 2.348 metri postav ser, 600 metri postav albastru-închis, 52 metri postav roșu, 200 metri chembrică roșie, 500 perechi cisme, 370 kgr. talpă, 45 bucăți piei de toval, 200 pături, 400 cearșafuri și 400 fețe de perne. Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se vor depune în «jiua arătată, însoțite de o garanție de 10 la sută din prețul cu care se va oferi aprovisionarea acestui material, fie în total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Pe lângă acestea concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilitățel generale a Statului. Amatorii se vor presenta, pentru a lua cunoscință de modele și de condițiele intre- prinderel, la cancelaria corpului sergenților j de oraș, din strada Academiei (secția 6), în tote țlilele și orele de lucru. No. 9.956. * 1892, Februarie 29. 7488 MONITORUL OFICIAL 15 Martie 1892 ANUNCIURI PARTICULARE Subsemnatul aduc la cunoscință că omul meii de afaceri David Strenzel, ^is și Adolphe, încetând din viață, voiu continua de a conduce singur afacerile mele, și de aceea invit pe tote personele, cari aii tratat până a^î cu dânsul, că de aci înainte să se adreseze mie direct pentru regularea tutulor afacerilor din trecut. Paul Ștefănescu, coafor și fabricant de parfumerie, 3, Slătarl. Subsemnatul, Elias Issac, declar că, în basa jurnalului tribunalului Ilfov, secția II ci- vilo-carecțională, cu No. 1.408 din 1892, fiind numit tutore ad hoc al minorului Mo- ritz lancu, fiul D-lul I. Volf, fac cunoscut că ori-ce poliță sau act va face sus (Jisul mi- nor nu voiu recunosce. Elias Issac, strada Radu-Vodă No. 45. Eforia bisericei Kretzulescu La licitația ținută la acâstă eforie în (Jiua de 2 Decembre expirat, pentru rearendarea moșiilor acestei biserici, nepresentându-se pentru unele din ele îndestul concurențl ca să ofere prețuri satisfăcătăre, din care causă nu s’a putut aproba arendarea tutulor; Eforia scote din nou în licitație pe cele rămase nearendate și anume: 1. Moșia Kretzulesci din județul Ilfov; 2. Moșia Țigănia-Stoenesci din Prahova; 3. Moșia Miroși 4. Moșia Mocâsca J ⁴¹¹¹ Buz⁶ui 5. Moșia Plaviceni din Olt; 6. Moșia Plaviceanca și "I 7. Moșia Grădinile / dm R“aP- Arendarea se face pe un termen de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1893 și până la 23 Aprilie 1898. Licitația se va ține în cancelaria eforiei, în casa din curtea bisericei Kretzulescu, în ^iua de 26 Martie 1892, la ora 1 p. m. Amatorii pot vedea planurile de întinde- rea moșiilor și condițiunile pentru a lor re- arendare în tote (Jilele de lucru, în cancela- ria eforiei, de la orele 10—12 ante-me- ridiane. 12,541 Dispărendu-ne actul de vîmjare autentifi- cat și transcris de tribunalul Putna la No. 1.584 și 1.044 din 1885, cu care avem cumpărat de la părintele nostru Ilie Dra- gomir mal multe imobile din comuna Pan- cesci, județul Putna, în posesiunea căror ne aflăm; rugăm pe acel ce ’l va fi deținând să ni ’l restitue, neputându-se veri-o dată folosi de drepturile ce ne conferă, și fiind deciși a ’l urmări în cas de descoperire. Maria C. T. Crăciun, născută Dragomir. Costachi T. Crăciun, soț. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE PIUA DE 14 (26) Martie 1892 a SCADENȚA OFERITE cerute ÎNCHEIATE EFECTE cuponelor cu cu cu CU cu cu a _ bani gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române Rentă perpetuă................ 5% Aprilie---Octombre... 101 _ 100»/4 _ _ , amortibilă............... 5% Aprilie---Octombre... 98»/i --- 98»/, _ _ _ , 9 (împrumutul de milidne)..... 4»/o Ianuarie---Iulie...... , , (împrumutul de 50 milidne)...... 4°/o Ianuarie---Iulie...... _ , , (împrumutul de 274 milidne) We Ianuarie---Iulie...... | 82’/, | 82’/, 82Y, _ , , (împrumutul de 45 milidne)..... 4°/o Ianuarie---Iulie...... _ Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5°/, Ianuarie---Iulie...... _ _ --- __ _ _ , de Stat (convertite rurale)........ 6“/» Maiu---Noembre...... 101 _ 100‘L --- _ Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 lei........ 10 Maid---Noembre...... 275 --- 270 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5% Ianuarie---Iulie....... 91’/. _ 91 _ •___________ _ , , , , 1884 ........ 5“/0 Maiu---Noembre...... --- _ _ _ _ , , , , 1888 ........ 5% Iunie---Decembre .... _ _ _ , , , , 1890 ........ 5% Maid---Noembre...... 93’/. --- 92’/, --- --- --- Împrumuturi de societâț! Scrisuri funciare rurale............. n Ianuarie---Iulie...... 96»/. _ 96’/, --- 96.60 _ , , urbane Bucuresci......... Ianuarie---Iulie...... 102’/, --- 102 --- _ ---- 6’/, Ianuarie---Iulie...... 101>/a --- 101 --- _ 6% Ianuarie---Iulie...... 9l‘/, --- 91»/, _ _ _ ” ' i Iași........... 5% Ianuarie---Iulie...... 83 --- 82’/, --- _ _ Obligațiunile societăței de basalt artificial....... 6% Ianuarie---Iulie...... 95 --- 94’/, --- --- --- Ultim val6rea _ AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României............ 88.45 500 lei tutreg vâr». --- 1617 --- 1615 1615.1616 Societatea de asigurare Dacia-România........ 30 200 , , » --- 414 --- 412 --- 413 t t ■ Naționala.......... 55 200 , 422 417 --- 417.418 , , reasigurare............ 10 200 , , , 200 180 , română de construcțiunl și lucrări publice . . . 250 , , --- 106 --- 100 --- --- , de basalt artificial........... 30 250 , , , --- --- --- --- •--- --- , pentru fabricarea hârtiei......... --- 100 , , --- --- --- --- --- --- Ranea României................ --- 200 , , , --- --- --- Creditul agricol Ilfov .............. --- 100 , 50/0 --- --- --- --- --- --- __ OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE MONETE Napoleonul................ Galbenul austriac . . . Corăna germană (marca) Lira sterlină............. Lira otomană.............. Imperialul rusesc . • ■ Florinul austriac de hârtie Rubla de hărtie . . . . Aur contra argint (agiul) CEREALE Greutatea ln libre cu bani gata cu termen cu bani gata cu termen cu bani gata cu termen SCHIMB CURSUL Londra Paris Francia Viena 3 3 3 OFERITE CERUTE hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo 0% 3 cek luni cek luni cek luni cek luni 25^2>/,-31¹/₄ 25.17i/₈-16V₄ 109.55-50 100-99.90 ÎNCHEIATE hectolitrul 100 kilo Berlin nap. (scurt) Germania 3 2.111/i-H Grâu . Porumb Secară Ov6z . Orz . . Rapiță . Fasole SCOMPTURl ți AVANSURI Banca națională / țț°ₐ™8url pe deposite de efecte sad lingouri . Casa de Depuneri ți Consemnațiuni : avansuri pe deposite de efecte Imprimeria Statului. Amsterdam Petersburg Belgia Elveția Italia . 3 3 3 3 cek luni cek luni luni luni luni (scurt) 3 luni 3 luni 123.90-80 123.40-30 99.70 6% 7% 6% DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO