No. 274 UN EXEMPLAR: 25 BANI MercurI, 14 (23) Martie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITOR UI PREJOL ABmJîEHlMI 18 REGATUL R09AMEI 45 le! pe an. 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântâia iji a fie-cărei lunL 01T CIA L PRFJUL ABOWEm'LDI SIRĂlMTATE 60 lei pe an: 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. HHILICAJimE JWUUE SE PLĂTESC Până hi 50 linii, o lei; mai lungi de 50 Unii, 10 IcL Ori-ce alte acte introduse in ele l se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime NRECȚ1Â GENERALA A ÎWfOiWUH OFICIAL Șl IfflIOIEI STAT0LU1 BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚOL 1WCKUUL08 Publicațiunile primărielor,comitetelor, etc,, liniabOb. i Citațiuni! e de ho timida, linia 80 bani. 1 înserțiunile și reclamele, linia 1 leu. i Anunciurlle particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Notificare. Ministerul de interne: Decret — Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret. Ministerul de resbel: Decret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșT telegrafice — Diverse — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 10 Martie In urma încetărel din viață a A. S. S. Principelui Carol Egon de Fiirs- tenberg, Curtea M M. L L. Regelui și Reginei a luat doliU pe timp de 8 ^ile, cu începere de la 8 Martie. —■■ - '¹—--------------------- MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lut Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 7-I57J Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face in bud- getul ordinar al comunei urbane Botoșani, pentru exercițiul curent 1891—92, următâ- rele modificări, adică: Lei La venituri 1 2.000 se vor înscrie sub un osebit articol, la cap. III, venitul din gheretele de că- săpii construite de comună pe locul bisericei S-tu Gheorghe. La cheltueli 4.000 se vor înscrie sub un osebit articol, la cap. XI, pentru plata chiriei pe anul curent, a locului proprietatea bisericei S-tu Gheorghe pe care sunt construite de comună gheretele de căsăpii, con- form votului consiliului comunal din ședința de la 20 Decembre 1891. Art. II. Cu aceste modificări disul budget conține la venituri 442.079 lei, și la cheltueli 434.079 lei, cu un excedent de 8.000 lei. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Martie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 673. Prin decretul regal cu No. 686 din 7 Martie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne și pe basa art. 30 din legea comu- nală, D. Costache Negulescu s’a numit în funcțiunea de membru în comisiunea interi- mară a comunei rurale Ferbinți din județul Ilfov, în locul D-lui Costache Dorobanțu, în- cetat din viață. Prin decretul regal cu No. 660 din 4 Mar- tie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. doctor G. Polichro- niade, actual medic la spitalul județian din co- muna Stefănesci, județul Botoșani, este per- mutat, dupe a sa cerere cerere, în postul vacant de medic la plasa Jijia-Stefănesci din acel ju- deț, cu reședința in comuna Stefănesci. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I. Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor No. 10.684; Vâdând transacțiunea cu No. 28.163 din 1890, încheiată cu locuitorii împroprietăriți dupe legea rurală pe moșia Statului Mușetesci din județul Argeș, prin procuratorul lor D. Petre Toma Popescu, autentificată de tribu- nalul Ilfov, secția de notariat, la No. 1.033 din 1 3 Februarie 1892; Având în vedere avisul consiliului de advo- cațl No. 440 din 1891, cum și aprobarea dată de consiliul de miniștri prin jurnalul cu No. 29 din 20 Iunie 1890; Având în vedere art. 20 din legea de la 21 Martie 1872 și art. 2 din legea organică a Șișului minister, Am decretat și decretăm : Art. I. Transacțiunea încheiată între mi- nisterul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu locuitorii Mușetesci, prin pro- curatorul lor D. Petre Toma Popescu, se aprobă și de Noi. Art. II și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 5 Martie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 663. TRANSACȚIUNE Intre noi, ministru secretar de Stat la de- partamentul agriculturei, industriei, comer- ciului și domenielor de o parte, și D. Petre Toma Popescu, procuratorul locuitorilor îm- proprietăriți, conform legei rurale din 1864, pe moșia Statului Mușetesci, din județul Ar- geș, autorisat cu procură autentificată de tri- bunalul Argeș la No. 620 din 1891, de altă parte, s’a încheiat următârea transacțiune : Noi ministru, având în vedere propunerea făcută de D. Petre Toma Popescu în numele locuitorilor Mușetesci de a lăsa Statului în vatra satului cele 44 pogone și 4 prăjini câștigate prin sentința tribunalului Argeș cu No. 99 din 1886, dacă Statul renunță la ve- nitul lor, ca ast-fel să se stingă procesul pen- dinte la curtea apelativă, secția III, din Bu- curesci ; 7338 Monitorul oficial 41 Martie 1892 Având în vedere lucrările relative la acest proces și avisul No. 440 din 1890, prin care consiliul de advocațl este de părere a se ad- mite transacțiunea propusă; Având în vedere și art. 20 din legea or- ganică a administrației domenielor și art. 2 din legea înființărel acestui minister; Primim propunerea de transacțiune făcută de D. Petre Toma Popescu în numele locui- torilor, și convenim ca Statul să ia în stăpâ- nire 44 pogone și 4 prăjini teren în vatra satului de la locuitorii Mușetesci, renunțând la venitul lor, dat prin sentința tribunalului Argeș No. 99 din 1886; iar locuitorii să re- tragă apelul făcut contra acestei sentințe, stingându-se ast-fel procesul. Eu, Petre Toma Popescu, în numele și pentru locuitorii Mușetesci din județul Ar- geș, primesc acâstă transacțiune în condițiu- nile de mai sus, pentru care deja am și dat Statului în stăpânire expusele pogâne. Făcută astățll, 15 Aprilie 1891. p. Ministru agiculturei, industriei, comer- ciulul și domenielor, advocat al Statului, V. Vineși. p. Locuitorii Mușetesci, P. T. Popescu. No. 28.163. 1890, Iunie 22. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 1.033. — 1892, Februarie 13. Proces-verbal înaintea ndstră St. P, Christu, judele tri- bunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier, I. I. Petrescu, s’au presintat acH, 13 Februarie 1892, în pretoriul tribunalu- lui, D-lor V. VineșI, advocat al Statului, do- miciliat strada Eldorado No. 6, lucrând din partea ministerului agriculturei, industriei, comerciulul și domenielor, în basa adresei acelui onor, minister cu No. 6.987 din 1892, și Petre Toma Popescu, proprietar, domici- liat în comuna Mușetesci, lucrând în numele și pentru locuitorii împroprietăriți pe mo- șia Statului Mușetesci, din județul Argeș, în basa procurel autentificată de tribunalul Argeș la No. 620 din 1891, care adresă și copie de pe procură s’au oprit la dosar; D. V. VineșI și D. Petre Toma Popescu, personal cunoscuți noâ, cerând, prin petiția înregis- trată la No. 3.008 din 1892, autentificarea presentului act în dublu exemplar. Dupe ce am vițlat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvânt în auțlul părților, declarându-ne că acest act este fă- cut cu consimțimântul D-lor și că unul din cele duoâ exemplare este semnat de D-lor. In urmă părțile au subscris în presența ndstră exemplarul ce se va păstra la dosar. Noi, luând act de declarațiunea părților, autentificăm presentul act, fiind scris pe o câlă de 5 lei, conform legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude, Ștefan P. Christu, Grefier, I. I. Petrescu. No. 1.033. Voi. 11. MINISTERE! DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui DumnedeCi și voința națională, Rege al României, La toți de față și vuitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel spb No. 2.384, Având in vedere art. 24 din legea de pen- Cuantumul Vechea Sporul pe pensiune! pensiune lună rectificată Le! Bani Lei Bani Lei Bani Maior Popescu Chiriță........... 292 50 270 --- 22 50 Căpitan Lucac! Scarlat.......... 254 55 242 05 12 50 n Enache Vasile........... 277 50 260 --- 17 50 * Herțog Vasile........... 270 --- 255 --- 15 --- n Ciocan Nicolae........... 238 --- 228 66 9 34 * Dimitriu Gheorghe......... 255 --- 245 --- IO --- n Alexandrescu Radu......... 227 85 22 2 85 5 --- 9 Alexandrescu Toma......... 285 --- 265 --- 20 --- n Antonescu Theodor......... 247 35 237 35 IO --- n Constantinescu Gheorghe . . 1 . . . 221 66 214 16 7 50 M Teleman loan........... 262 50 250 --- I 2 50 9 Vanghele Constantin........ 262 50 250 --- I 2 50 9 Mateescu loan........... 264 37 241 03 23 34 » Rădescu Dimitrie.......... 262 50 250 --- I 2 50 9 Moroi u George.......... 237 15 232 15 5 --- 9 Bălăneseu Gh. Maria........ 240 ---■ 235 --- 5 --- 9 Trestian C. Maria.......... 118 33 115 83 2 50 9 Vasilescu C. lulia.......... 247 50 240 --- 7 50 Administrator clasa I Măntulescu Ghâorghe . . . 240 --- 235 --- 5 --- „ „ Bancof Grigore...... 262 50 250 --- I 2 50 Șef de biuroO clasa II Minorul Aurelian Al. I. Georgescu 104 --- iot 83 2 17 Art. II. Acest spor de pensiuni se va plăti din budgetul casei pensiunilor militare. Art. III și cel din umră.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 9 Martie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 706. Ministerul lucrărilor publice Prin decretul regal cu No. 687 din 7 Mar- tie 1892, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul lucră- rilor publice cu raportul No. 2.746, D. Alexan- dru C. Berlescu, elev-inginer în corpul tech- nic al Statului, de la 14 August 1887, se îna- intâză, pe ^iua de 1 (13) Martie 1892, la gradul de inginer-ordinar clasa IU. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 11.784 din 9 Martie 1892, sunt îna- intați în serviciul casei de credit agricol din județul Roman: D. Th. P. Constantinescu, actual ajutor ții- torului de registre, în funcțiunea de țiitor de registre, in locul D-lui loan Boian. siuni militare de la 9 Iunie 1889, precum și modificările aduse prin legea din 15 Iulie 1891, Am decretat și decretăm: Art. I. Militarilor arătați mai jos, cari au făcut campanie din 1877—1878 și se găsesc regulați la pensie în condițiunile legei din 9 Iunie 1889, li se rectifică cuantumul de pen- siune lunar, cu începere de la 1 Martie 1892, dupe cum urmâză: D. G. Popescu, actual copist clasa I, în funcțiunea de ajutor țiitorului de registre, și D. Nicolae G. Radu, actual copist clasa II, în funcțiunea de copist clasa 1. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 10 Martie DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 21 Martie.— Cornițele Kalnoky a plecat în timpul diminețel la Budapesta, unde se află împăratul. Atena, 21 Martie.—Regele a renunțat la proiectul sâu de călătorie la Copenhaga, unde trebuia să asiste la serbările nunțel de aur a pereche! regale a Danemarcei. Se asigură, din sorginte autorisată, că di- solvarea Camerei va apare Joi. Consiliul de miniștri a deliberat asupra 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7339 masurilor de luat spre a împedica urcarea artificială a aurului; agiul este a^I de 53 %. Se asigură că se va opri vînZarea aurului cu termen. Hamburg, 21 Martie. — Principele de Bismarck este indispus de Sâmbătă; nu se va duce la Ratzeburg ca să asiste la consiliul districtului. Berlin, 21 Martie.— Cabinetul nu a fost represintat la Dietă de cât prin D. Miquel. D. Richter a propus să se amâne discuțiile până dupe soluțiunea crisel ministeriale; pro- punerea combătută de D. Miquel a fost res- pinsă, precum și aceea care cere presența D-lul Zedlitz. Discuția asupra fondurilor guelfe a înce- put. D. Miquel a declarat că întregul capital va rămâne în manele Prusiei; ducele de Gumberland nu va primi de cât interesele. Proiectul s’a trimis unei comisiunl speciale. Berlin, 21 Martie, Generalul de cavalerie cornițele de Brandenburg, adjutantul împăra- tului, a murit în timpul serei. Belgrad, 21 Martie.—Ministrul de interne ar fi invitat pe șefii districtelor să lucreze asupra populației pentru ca acesta să felicite guvernul pentru declarațiunea regelui Milan. Se asigură că în interiorul țărei chiar radi- calii sunt contra acelei declarațiuni. Poporul este convins că renunțarea ex-regelui impune țărei noui sacrificii bănescl. Scupcină a terminat discuția proiectului asupra juriului; ea a trecut apoi la ântâia citire a proiectului de lege electorală și a re- gulamentului asupra autorităților autonome ale cercurilor și districtelor, cari au fost a- doptate. Clubul radical se va ocupa din noii astă- sâră cu cestiunea reconstituirel cabinetului. Paris, 21 Martie. — Lord Dufferin a remis aZl scrisorile sale de creanță; el a Zis că are ca misiune de a consacra tăte silințele sale la desvoltarea excelentelor relațiuni ac- tuale dintre Francia și Englitera. D. Carnot ’l a asigurat de tot concursul săii pentru în- deplinirea misiune! sale. Paris, 21 Martie.—AZI s’a distribuit bud- getul; veniturile se urcă la 3.348.158.622 franci, cheltuelile la 3.347.691.488; exce- dentul este deci de 467.134 franci. Colonia, 21 Martie. — Gazeta de Colonia publică sentința tribunalului care respinge acusarea de les-majestate adusă de ministerul public contra acestui Ziar. Charleroi, 21 Martie.— Incendiul minei de cărbuni de pământ pare stins; se va în- cerca în timpul serei să se scotă cadavrele cari au rămas acolo. Genua, 21 Martie. — D. Schweninger, doctorul principelui de Bismarck, a sosit la Nervi pentru a’șl da săma de climat, în ve- derea unei șederi eventuale a principelui. Londra, 21 Martie.—Guvernul a declarat Camerei că a dat instrucțil ministrului en- gles la Tanger de a nu perde din vedere cestiunea tribunalelor mixte la Maroc. Cetinge, 21 Martie. — Comandantul mi- litar Edhem Pașa a sosit la graniță în locul valiului pentru a liniști populația. Viena, 21 Martie.—A^i a fost ântăia ședință a consiliului municipal de la aplicarea nouei legi. A trebuit să se facă să se deșerte gale- riele din causa aprobațiunilor prea sgomotose, date de public discursului D-lul Lueger. Petersburg, 21 Martie. — Oficialul a- nunță că trimisurile din străinătate pentru săracii din Rusia vor intra scutite de vamă, dacă sunt adresate autorităților provinciale sau comitetelor de ajutore locale. Roma, 21 Martie. — Răspunzând la o interpelare a D-lui Imbriani, D. di Rudini a Zis că situația economică nu este minunată, dar că guvernul ’și dă tote silințele pentru a o îmbunătăți. Politica străină și alianțele Italiei nu iau nici de cum aceștia independența sa deplină și absolută. D. Imbriani negăsindu-se satisfăcut a pre- sintat o moțiune care va fi discutată dupe budget. Madrid, 21 Martie.—Gompaniele de dru- muri de fer au fost autorisate să sporâscă cu 12% taxele transporturilor cu vitesă mare și a biletelor de clasa I pentru a compensa pagubele ce suferă din schimb ; în schimb, ele vor reduce taxele pentru transporturile cărbunilor și îngrășămintelor. Petersburg, 21 Martie. — Bilanțul casei Gunsburg se balansâză cu 15.000.000 la activ ca și la pasiv. Creditorii vor primi 35°/₀ îndată; alte 35% mai târZiu, dar vor fi încet realisabile; cât despre rest, el este forte nesigur. Lisabona, 21 Martie. — Ministrul de fi- nance a semnat aZî o propunere pe care de- legații posesorilor străini de acțiuni vor tre- bui să o supună comitetelor lor respective. Acestă propunere conține între altele o re- ducere de 50 la sută a intereselor datoriei exteriore; interesele vor fi plătite în aur. Budapesta, 21 Martie. — Camera a con- tinuat discuția adresei. Ministrul de finance a declarat că programul independenților nu este realisabil; executarea sa ar reduce Un- garia la starea de Putere de a 5-a ordine. Nu este exact că Ungaria este dependințe de Austria sub raportul economic. Berna, 21 Martie. — Membrii liberali bernezl al Adunărei federale au hotărît să iasă din grupul democraților radicali, care se va găsi ast-fel împrăștiat. Vardoe (Norvegia) 21 Martie. — Vapo- rul Tanahou, care umblă dupe pescuitul ba- lenelor, lipsesce de veri-o câte-va Zile; este te- mere ca nu cumva să fi perit într’o furtună; avea pe bord 20 până la 30 persone. (Agenția română./ DIVERSE In Ziua de 25 Februarie a. c., de către lo- cuitorul Nicolae Ghirilă, din comuna Puesci, județul Tutova, s’a găsit, pe teritoriul acelei comune, cadavrul unul individ necunoscut, în etate ca de 30—35 ani. Dupe cercetările făcute, se crede că numitul individ murise de cu ndpte fiind amețit de băuturi alcoolice și din causa viscolului și a gerului din acea ndpte. Parchetul a fost avisat. — In Ziua de 25 Februarie a. c., copilul Petrache, în etate de 2 ani și 10 luni, fiu natural al locuitorului Petrache Pribea, din comuna Lălesci, județul Tutova, jucându-se pe lângă focul din vatră ’i s’au aprins hainele cari, arZând, ’I au causat mal multe răni; peste nopte copilul a încetat din viață. — In Ziua de 29 Februarie a. c., femeea Soit ana Voivitcă, din comuna Târgu-Puesci, județul Tutova, a născut trei copil de sex masculin, cari împreună cu mama lor sunt sănătoși. —x— In sera ZilAi de 25 Februarie a. c., a venit în comuna Rucăru, județul Muscel, un supus ungur necunoscut; a duoa Zi, pe la orele 12, acel om s’a dus la Dâmboviță ca să ia apă, dar în acel moment fiind atins de epilepsie, a căZut în gârlă și s’a înecat. Acest individ era în etate cam de 21 ani, statura de miZloc, fața bălană, îmbrăcat ță- rănesce, căciulă în cap și încălțat cu opinci. Asupră’I nu s’a găsit nici un pasport sau veri-un act din care să se^fi putut constata identitatea sau cel puțin numele lui. — x— In Ziua de 26 Februarie a. c., pe la orele 3 p. m., o copilă Gherghina, în etate de 2 ani, fiica locuitorului I. Barbu, din comuna Raciu, județul Dâmbovița, fiind lăsată în casă de părinții ei cu un alt frate, în etate de 4 ani, s’a jucat pe lângă foc de la care aprin- Zăndu-se cămașa, ’I a produs arsuri așa de grave în cât, dupe o suferință de duoă Z*le> numita copilă a încetat din viață. —x— In diminăța Zilei de 26 Februarie a. c., soldatul Nepoțel Gheorghi, din comuna Ciu- turesci, județul Roman, trăgând o haină de pe sobă spre a se îmbrăca, a fost împușcat în palma mânel drepte de un pistol, care, noptea din nebăgare de sâmă, a fost pus de numitul, cu oțelele trase, pe sobă. Pacientul a fost trimis la spitalul din Roman. —x— In Ziua 27 Februarie 1892, locuitorul loje Mihaiu Bârnat, din comuna Tazlău, județul Neamțu, s’a dus în pădurea numită « Valea- Frumosă», la lemne; pe când dânsul tăia un copac, a picat copacul peste dânsul, din care causă a încetat imediat din viață. —x — Tânărul Boghian Dumitru, din comuna Cârligul, județul Roman, care, în săra de 4—5 Martie a. c., băuse prea mult spirt, a încetat din viață în Ziua de 5 Martie pe la orele 6 diminăța. Tot în săra de 4—5 Martie, în stabili- mentul de băuturi spirtuose a lui Constantin Făbian, din comuna Galbeni, al încetat din viață locuitorul Neculai Manolachi, din cătuna Ruptura, comuna Gârligi, pentru că aseme- nea băuse prea mult spirt. Aceste ambe cașuri s’au comunicat D-lul procuror. 7340 MONITORUL OFICIAL ¹¹ Martie 1892 BULETIN METEOROLOGIC DIN județe In dimineța de 8 (201 Martie 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . Bălăci . . . Balta-Albă Bechet . . . Berlad , . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . Burdujeni Bugeti . . . Bâlțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina , . Câmpu- Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . Chilia- Vechiă Codăesci . . Corabia . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . 4---R. Darabani . . Ninsâre, senin .... 4---R- Pașcani . . ■ Nor, senin..... .OR 1--- » Fălciu . . Nor, senin ..... 14" 9 Pătărlagele . . Nor, vânt..... ■ ‘4 9 6--- n Folticeni . . ” 9 . 6--- 9 Piatra . Nor, senin .... 9 Plâe....... . 1 --- 9 Ferbinți . . 24 Pitesci . . . 0 9 Nor....... 2 --- » Filiași . . t 9 ........ 34 n Piua-Pietri Vent violent .... . 0 9 1--- Filipesei . Ninsâre, nor..... 9 Pleșcoiu ... Nor, vânt..... 9 . 34 B Focșani . . Viscol, senin ..... 4--- 9 Ploesei .... Ninsâre, nor .... ’4- 9 2 J- 9 Găesci . . Ninsâre, nor . ... 2r- 9 Podu-Turctdui . Nor, vânt, senin . . . 3--- 9 3 9 Gorgova Nor........ 1--- n Predeal Zăpadă, variabil . 4--- 9 Nor, senin, vânt . . 4--- 9 Hârlău » . . Ninsâre» senin .... 1--- 9 Puciosa .... Nor ....... . 44 9 n Hârșova Viscol, nor .... 44 n Rămn.-Sărat. Vânt violent .... . 34 9 Variabil, senin . . ■ . 44- Htrța. . . Ninsâre, senin .... 2--- n Râmn.-Vălcez . Nor....... . 24 9 2__ 9 Horez Ninsâre, nor . 3--- Rîu-Vadului Nor, senin ..... 9 Huși . . . Roșiori-de- Vede. . 1--- 9 1--- p Isaccea Variabil, senin .... 0 9 Rădăuți . . Ninsâre ..... . 2--- 9 Viscol ...... 3--- 9 Ivesci . Viscol....... 1 --- 9 Salinele-Mari . Nor, vânt..... ■ o + n Viscol, senin .... . 24 1» Lacu-Sărat Nor, senin..... 2--- 9 S-iveni .... Senin...... . 3 - 9 Variabil, senin . . . . 1--- n Măcin . . Viscol....... 2--- n Sinaia . Viscol...... . 0 a Nor....... . 2--- 9 Măgurele Ninsâre, nor ..... 0 n Slobozia Vânt, nor..... 9 Zăpadă, nor .... 2--- w Mahmudie Nor........ 2--- n Spineni Ninsâre ..... Mamornița 2--- 9 Stefănesci ■ Senin...... . 2 --- 9 2--- 9 Mangalia . 3+ 9 Slănie . . . Nor, senin . . . . 2 --- 9 Nor....... . 24 9 Mărășesci . Ninsâre ...... 34 9 Strunga .... Ninsâre, nor .... 44 9 Viscol, nor ...» . 1--- 9 Mărgineni . Vânt, senin, Marea agit. 6--- » Teeuciu . . . Ninsâre, senin . . 3--- 9 Viscol...... 2--- 9 Medgidie . . Nor........ Tergoviște . Nor....... . 1 --- Mihăileni . . Nor, senin..... Tergu-Frumos . . 2--- 9 Mizil . . . Nor........ 34 9 Tei gu-Jiu . . . Nor....... • 14- « Senin, vânt .... , 0 9 Moinesci . Ninsâre, senin .... 3--- •n Tulcea .... Nor, vânt violent 1--- 9 Zăpadă» nor .... . 0 9 Neamțu . . Ninsâre, senin .... 7--- 9 Urlați Ninsâre. nor .... • 24 9 Senin...... . 0 a Novaci . . Viscol....... 1---- 9 Urziceni . . Vent violent .... • 14- 9 Nor....... . o- 9 Obedeni . . Nor ........ 5--- 9 Văleni . . . Ninsâre, nor .... • 24 9 Nor, senin .... . 24 9 Ocna ■ . . Viscol...... 1 --- 9 Vasluiu Senin, vânt .... 2 --- n Senin...... . 2--- 9 Odobesei . . Zăpadă, senin . . . 4--- 9 Verciorova . . Ninsâre ..... . 3 --- 9 Ninsâre, nor .... . 14" 9 Oltenița . . Viseol....... 3--- n Vulcan .... Nor....... • 14" 9 Senin...... . 1+ 9 Ostrovu . . • » ....... 2--- 9 Zătreni .... Ninsâre, nor .... 3--- 9 Panciu . . . 9 ....... 3--- 9 Zimnicea . . . Nor....... . 1- 9 ln dimineța de 9 (21) Martie 1892 Adjud . . . Alexandria . . Baia-de-Aramă. Babadag . . . Bacău .... Bălăci . . . Balta-Albă . . Bechet . . . Berlad .... Bistrița .... Botoșani . Brosceni . . . Budesci .... Buhuși .... Burdujeni . . Buzeu .... Bâlțătesci . . Calafat .... Călărași . . . Câmnina . . . Câmpu-Lung . Caracal . . . Ceatal .... Cerna-Voda . . Cetate .... Chilia-Vechiă . Codăesci . . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș. Călimănesci Domnesci . . . Dorohoiu . . . Drăgășani . . Drăgănesci . . Drânceni . . . Nor, vânt.............14®- » .................0 ’ Frumos................14"” Senin...............²+ ’ . ..................*+ ’ NOr.................0 ’ Nor, senin..........® ” Vânt ...............³4" ” Senin, nor..........$4" ” . . .........2+ » . .............3- - Nor.................24 ” Variabil............¹4" ” Nor..................34" ” . ²4 ” Senin...............24 ’ Nor.................24 ’ „ ...............44 ” Senin...............O ” Nor.................⁰ Variabil............² 4" ’ Nor, vânt...........24-» Q.ni» hm mii . • 2 ■ 2-f- » ::::::. ²+ • Senin................. Nor................... Variabil.............. Senin................ 0 ’ 14" ” 14 ’ 1+ ' 24- » Darabani . . Fălciu . . . . Folticeni . . . Ferbinți . Filiași . Filipesei Focșani . . Găesci . . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova . . . Herța . . Horez . . Huși Isaccea Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele . . Mahmudie Mamornița . . Mangalia . . Mărășesci . . Mărgineni Med gulie . . Mihăileni . . Miză . . Moinesci . . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . . . Ocna .... Odobesei . . . Oltenița . . . . Ostrovu .... Panciu . . . . Senin, nor........... 9 ...*... Senin» nor .......... Variabil............. Nor.................. Nor, furtună . , Variabil, nor........ n ................... Senin................ Variabil............. Senin................ Câță................. Variabil............. Senin, nor........... n fl ................ Nor, senin.............. Variabil................ Senin, nor............ Nor.................... Senin, nor............ Nor................... Variabil.............. Senin................. Senin, nor............ Variabil.............. Senin................. Variabil, nor . . Nor................... Senin, vent........... '14-R. 44 ” 14" ” 24- ” 34- ” 44 ° 1— ” 24 ” 44 ” 24 ” 44 ” 3— ” 34 ” 34 ” 2^ » 24 ” 24 ’ 34 ” 14" ’ 14 ” 24 ” 3— ’ 34 ” 1 — ” 14" > 24 ” 54 ” 14" ” 24 ” 24 ’ Pașcani Pătărlagele . . Piatra . . . . Pitesci . . Piua-Pietri Pleșcoiu ... Ploesei . . . Podu-Turcului . Predeal .... Puciosa .... Râmn. -Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . .. Salinele-Mari . Săveni . . . Sinaia .... Slobozia . . . 8pineni . . . . Stefănesci Slănie . . . Strunga . . . Teeuciu . Tergoviște . . . Tergu-Frumos . Tergu-Jiu . . , Tulcea . . Urlați . . . Urziceni Văleni .... Vasluiu ... Verciorova Vulcan . Zătreni . . . Zimnicea . . . Senin.................1—R. Nor...................1— » Senin.....................<4 ” Nor.......................2— • Vânt, nor.................24 ’ Nor...................1 — ” Senin, nor ...........24 ’ » » .............1 — » Variabil, nor .... 1— » Nor...................44 » Senin.................54 ” Senin, nor ...........1— » » » .............1— » Nor...................0 » Senin.................1— » Câță..................1— » Senin.....................24» Senin, nor ...........1— ” Nor...................24 ” Ninsâre, nor..........24 » Senin, nor............14 ’ » .............2— » Senin, nor.........24 ’ a a ..... 24 ” » .............1— ■ Variabil...........34 ’ Nor................2— a Variabil...........24 ” Nor................44 ” Senin...............24 ” Frumos ............34 ’ Senin..............® " Câță...............2— • Nor................0 • 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7341 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N° 8-1 OBSERVAȚIUNI: De la 8 (20) Martie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 7 (19) Martie, orele 8 s€ra. .c Ventul Temper. Baro- Ventnl Barometru Temperatura o* extr. metru STAȚIUNI redus la.0°și la aerului V Direcția s Starea Max. Min. red. la Direcția Tăria Starea OBSERVAȚIUNI nivelul mărel s ■5 cerului O și la cerului D H Pl6e aaâ 1 nivelul Observ. Variaț. Observ. Variaț. zăpadă mărel Temper. Bucuresci. . 770.4 4 1.8 --- O.2 --- O-4 83 NW I acop. 5 I --- I 770.4 --- 0.6 NE 3 zăpadă Oraiova . . 772.6 + *-9 --- 0.2 4- 0-4 95 NW 2 n 12 4 --- 1 773 7 --- 0.2 SE 6 n Slatina . . . 771.2 4 6.5 --- o-7 4- °-5 89 --- --- y. 28 4 --- 3 771.7 --- 1-4 SE 4 n Caracal . . 772.6 + 1.6 --- 0.6 4- 0.2 86 w 1 n 37 3 --- 2 773-1 --- 1.6 SE 6 n Ruși-de- Vede --- --- --- --- --- --- --- --- 3 IO --- I --- --- --- --- --- T.-Măgurele 771-7 4 2.1 --- 0.4 -ț- 0.2 97 --- --- n 3 2 --- 2 771.9 --- 06 WNW I n Giurgiu . . 770.6 4- 6.6 O.I 4- 0.8 90 NE 7 I I --- 2 7697 --- 0.4 NE 4 Sinaia . . . 771-7 -f- 2.2 - 38 4- >-2 90 SSW 5 f. noros ---- --- 2 --- 6 771.9 --- 6.0 N 4 n Brăila . . 768.7 + > 5 0.0 4- 1.2 88 N 8 --- 5 --- I 767.1 2.0 N 8 acop. Constanța . 767-9 4- 0.1 O 2 --- O.2 99 N 9 acop. • --- 2 --- 3 767.9 0.0 N , 9 Starea Mărel f. periculoșii. Sulina . . . 766.2 4- 0.8 1.8 4 1.2 75 NE 6 n --- 3 0 766.7 31 NNE 7 » 9 n rea. Focșani . . 767.0 --- --- O.I 55 NE 8 f. noros --- I --- 9 766.6 --- O.I NE 8 Bacău . . . 776.2 --- --- 30 --- 65 N 6 noros --- ’ --- 2 --- 4 774-6 --- 4-2 N 6 brumos Iași .... 778.5 4- 2.8 --- 4.2 --- 1.2 --- N I senin --- 2 --- 5 777-3 1.0 N 2 f. noros Sofia (Bulgar.) 766.8 4- 1.6 --- 2.2 0.0 79 NE 4 acop. I 2 - 3 767.3 --- 2-3 NE 5 acop. Athena . . . 765-3 + 3-5 6.3 --- O.I 48 NE 6 v» 2 12 5 763 9 6.2 NE 5 noros De la 9 (21) Martie 1892, orele 8 diminâța De la 8 (20) Martie 1892, orele 8 sâra. Bucuresci . . 772.4 4- 2.0 04 4- 0.6 92 wsw 2 acop. - 5 -«1 771-6 2.8 NE .7 senin Apa căzută în diua de 20 Martie 1892. Cifrele de mal jos represintă in milimetri grosimea stratul uf de apă, provenită din plde saii din topirea zăpe^el: Bechet 2 m. din plâe. Calafat 3 m. din plâe și zăpadă. Corabia 2 m. din zăpadă. Găesci 2 m. din zăpadă. Giurgiu (port) 12 m. din zăpadă. Herța 11 m. din zăpadă. Măgurele (port) 6 m. din zăpadă. Oltenița 2 m. din zăpadă. Pășcani 6 m. din zăpadă. Pitesci 6 m. din zăpadă. Ploescl 2 m. din zăpadă. Severin i m. din zăpadă. Slatina 3 m. din zăpadă. T.-Frumos l m. din zăpadă. T.-Jiu t m. din zăpadă. T.-Ocna 2 m. din zăpadă. Zimnicea 19 m. din zăpadă. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Concursul ținut la 5 Martie curent, pen- tru ocuparea unui post vacant de copist în divisia comptabilităței din acest minister, ne- dând un resultat satisfăcător, se publică din nou că la 11 ale curentei, orele 3 p. m., se va ține alt concurs între doritorii d’a ocupa acest post și cari vor înșuși condițiunile publicate in Monitorul oficial No. 267, adică de a fi român sau naturalisat, să presinte diploma de bacalaureat și actul de îndeplinirea obli- gațiune! la legea recrutărei. No. 7.263. 1892, Martie 6. Direcțiunea generală a «Monitorului oficial» și Imprimeriei Statului Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de 26 Martie 1892, la orele 2 p. m., se va ține licitațiune, la direcțiunea Monitorului oficial și Imprimeriei Statului pentru apro- visionarea următorelor cantități de plicuri, și anume: Plicuri galbene Dimensiunile 25.000 plicuri mici .... 15/12 25.000 „ mijlocii . . . 18/12 25.000 „ . mari 21/14 25.000 „ quarto ..... 24/19 10.000 „ folio...... 38/23 10.000 . „ mari , . 41/20 120.000 total. Plicuri albe de hârtie Dimensiunile 25.000 plicuri mici.......... 15/12 25.000 » mijlocii . . . 18/12 25.000 » « mari . 21/14 25.000 » quarto .... . 24/19 10.000 « folio........... 38/23 10.000 » » mari . . . 41/20 120.000 total. Plicuri lungi de hârtie (chocolată deschisă) 10.000. Plicuri albe de pânză Dimensiunile 5.000 plicuri albe mici . . . 15/12 5.000 „ , mijlocii . . 18/12 5.000 „ „ , mari 21/14 5.000 „ , quarto . . 24/19 5.000 , , folio . . . 38/23 2.000 „ mari . 41/20 ~27.000 total. Aceste plicuri trebuesc să fie bine gumate și se vor preda franco la depositul direcți- une! în termen de 25 țlile de la încheiarea contractului. Doritorii, cari voiesc a lua. parte la acăstă licitațiune, vor depune în sus citata ții și ore ofertele D-lor sigilate, însoțite de o garanție de 10 ®/o din suma totală a ofertei. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței gene- rale a Statului. Condițiunile, precum și calitatea acestor plicuri se pot vedea in tote filele de lucru, de la orele 9—11 dimineța și de la 2—5 săra la țlisa direcție. i Supraoferte nu se primesc. No. 9.775. 3 1892, Martie 10. | MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se publică spre cunoscința generală că, în diua de 26 Iunie 1892, se va tine concurs ire- vocabil pentru ocuparea cu titlul provisoriu a postului de profesor de mecanică și geometrie descriptivă și de director al scolei de meserii din Ploescl, întreținută de județul Prahova. Goncuraul se va ține în localul scdlei de arte și meserii din Bucuresci, la orele 12 din ții, conform cu legea din 17 Martie 1879, pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scole profesionale și potrivit regulamentu- lui de aplicarea acelei legi. Condițiunile ce vor trebui să însușdscă can- didați! pentru a fi primiți la concurs sunt: 1. Să fie român; 2. Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3. Să posede diploma de absolvirea unei scole de meserii. Materiele concursului simt geometria ele- mentară, algebra, geometria descriptivă, me- canica teoretică și practică, desemnul de ma- chini și facerea unui crochiu dupe natură. Cererile de admitere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 țfile mal înainte de diua fixată pentru concurs, iar ac- tele de dovedirea îndeplinire! condițiunilor de admitere se vor presenta juriului examinator ce se va institui Ia timp. No. 8.362. 1892, Februarie 19. — Nepresentându-se nici un concurent la concursul de la 20 Februarie 1892, pentru 7342 MONITORUL OFICIAL 11 Martie 1892 ocuparea cu titlul provisoritk a catedrei de sciințele naturale de la scâla comercială din Galați, se publică un nou concurs pe ^iua de 10 Septembre 1892, orele 12 din ții. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Iași, conform legei și regulamentu- lui de aplicarea legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimna- sil și scole profesionale. Condițiunile ce se cer de la aspiranți ca să potă fi primiți la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să posadă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințe naturale. Concursul va fi scris și oral, iar materiele concursului sunt: Zoologia, botanica și geologia cu aplicați uni la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciulul și domenielor cu cel puțin opt ^ile mal înainte de țliua fixată pentru concurs. No. 9.636. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Extras din programele scâleî naționale de poduri șl șosele Scdla națională de poduri și șosele se îm- parte în duoă secțiuni: 1) Secțiunea I(secțiunea inginerilor); 2) Secțiunea II (secțiunea conductorilor-de- semnatorl). Secțiunea I este destinată a forma ingineri pentru tote ramurile de lucrări publice. Du- rata cursurilor acestei secțiuni este de 4 ani. Pentru a fi admiși în acăstă secțiune, can- didațil trebue să posede toți actele și să în- deplinâscă prescripțiunile prevăzute în con- dițiunile de admisibilitate și tot-de-o-dată să trâcă în mod satisfăcător examenul asupra materielor din programul cunoscințelor cerute la concursul de admitere. Ministerul lucrărilor publice, dupe ce a luat cunoscință de actele înaintate de candi- dați, dreseză lista acelor din el cari întru- nesc condițiunile de admisibilitate și numesce juriul examinator, înaintea căruia candidați! urmâză să trăcă examenul de admitere. Juriul examinator, procedând la examina- rea candidaților, încheiă un proces-verbal în care constată resultatul examenului și ’și dă părerea asupra admisibilitățel fie-căruia din candidați. In basa recomandațiunei juriului exami- nator se întocmesce, de către ministerul lu- crărilor publice, lista elevilor admiși în scolă; acăstă listă se publică în Monitorul oficial. Elevii admiși în secțiunea I sunt: sau in- temi-bursieri sau externi. Internii locuiesc în scolă și sunt hrăniți și îmbrăcați cu spesele Statului. Internii-bursieri sunt elevii cei d’ântâiu la clasificațiunea generală a fie-cărui an școlar; numărul internilor este limitat de numărul burselor vacante; internii, cari nu ar cores- punde prin silințele lor sau prin o purtare ireproșabilă sacrificielor ce face Statul pentru întreținerea lor, vor putea perde bursa chiar în decursul anului școlar. Numai românii sau naturalisațil români pot fi interni. Internii și externii iau parte la întregul învățământ predat în scolă. învățământul, atât pentru bursieri, cât și pentru externi, este gratuit. Anul școlar începe la 1 Octombre. Opt luni din anul școlar (1 Octombre—31 Maiu) sunt destinate cursurilor și proiecte- lor, cele-alte patru luni (1 Iunie — 30 Sep- tembre) sunt destinate lucrărilor de prac- tică. Absolvenții scolei obțin diplome de inginer sau numai certificate, dupe cum este media generală a notelor obținute în cei 4 ani de studiu. Legea promulgată cu înaltul decret regal No. 3.073 din 31 Decembre 1885, prescrie introducțiune de cursuri militare pe lângă în- vățământul scâlel și prevede că absolvenții a secțiune! I vor fi scutiți de voluntariat și că vor fi trecuțî, la eșirea din scolă, în corpul geniului militar, cu gradul de sub-locotenenți în reservă. Secțiunea II este destinată a forma con- ductori de lucrărl-desemnatorl. Durata cursurilor acestei secțiuni este de duoi ani. Pentru a fi admiși în acestă secțiune, can- didațil trebue să posede actele și să împlinescă prescripțiunile prevăzute în condițiunile de admisibilitate și tot-d’o-dată să trăcă în mod satisfăcător examenul asupra materielor din programul cunoscințelor cerute la concursul de admitere. Ministerul lucrărilor publice, dupe ce a luat cunoscință de actele înaintate de candi- dați, dresâză lista acelor din el cari întru- nesc condițiunile de admisibilitate și numesce juriul examinator, înaintea căruia candidați! urmâză să trâcă examenul de admitere. Juriul examinator, procedând la examina- rea candidaților, încheiă un proces-verbal în care constată resultatul examenului și ’șl dă părerea asupra admisibilitățel fie-căruia din candidați. In basa recomandațiunei juriului examina- tor se întocmesc, de către ministerul lucră- rilor publice, lista elevilor admiși în scolă; acâstă listă se publică în Monitorul oficial. Elevii admiși în secțiunea II sunt: sau interni-bursieri sau externi. Internii locuiesc în scolă și sunt hrăniți și îmbrăcați cu spesele Statului. Internii-bursieri sunt cel d’ântâiu la cla- sificațiunea generală a fie-cărui an școlar; numărul internilor este limitat de numărul burselor vacante. Internii, cari nu ar corespunde prin silin- țele lor sau prin o purtare ireproșabilă sacri- ficiele ce face Statul pentru întreținerea lor, vor putea perde bursa chiar în decursul a- nului școlar. Numai românii sau naturalisațil români pot fi interni. Internii și externii iau parte la întregul învățământ predat în scâlă. învățământul, atât pentru bursieri, cât și pentru externi, este gratuit. Elevii acestei secțiuni, cari ai! satisfă- cut pe deplin tutulor examenelor în decur- sul celor duoi ani de studiu, obțin diploma de conductori de lucrărl-desemnatorl. Divisiunea preparatore. Pentru a înlesni tinerilor cari aspiră a intra în secțiunea I (sec- țiunea inginerilor) studiul cunoscințelor ce- rute la examenul de admitere, ministerul lu- crărilor publice a înființat pe lângă scâlă o divisiune preparatorie, în care sunt predate cunoscințele cerute la examenul de admisiune în secțiunea I. Pentru a putea fi primiți a urma cursu- rile divisiune! preparatore, candidați! trebue să trâcă în mod satisfăcător examenul asupra cunoscințelor cerute la examenul de admitere, conform condițiunilor de admisibilitate a aces- tei divisiunl. Elevii admiși în divisiunea preparatore sunt externi și scutiți de ori-ce taxă pentru învățământ. Atât elevii cari vor urma cursurile acestei divisiunl, cât și cel cari se prepară în afară de scolă, la admisiune în secțiunea I (secțiu- nea inginerilor) sunt supuși examenului de admitere și celor-alte prescripțiunl prevăzute în condițiunile de admisibilitate a secțiunel I (secțiunea inginerilor). Condițiunl de admisibilitate în secțiunea I (secțiunea inginerilor) Tinerii cari doresc a fi admiși în secțiu- nea I (secțiunea inginerilor) a scolei de poduri și șosele trebue să satisfacă următârele pre- scripțiuni: Art. 1.—Să aibă cel puțin vârsta de 17 ani. Art. 2. — Să adreseze înainte de 1 (13) Septembre o cerere în scris D-lul ministru al lucrărilor publice; acâstă cerere va fi în- soțită de: a) Un act de nascere în regulă; b) Un certificat de bună purtare, dat de autoritățile locului unde domiciliază candi- datul ; c) Un certificat medical constatând că can- didatul este de constituție sănătâsă; d) Un certificat de vaccină; e) Diploma de bacalaureat. Art. 3. — Să posâdă cunoscințele deta- liate în programul cunoscințelor cerute la concursul de admitere și să satisfacă tutulor probelor concursului ce, în basa acestui pro- gram, se va ține, cu începere de la 15 Sep- tembre, la direcțiunea scolei, înaintea unul juriu numit de ministerul lucrărilor publice. Probele la cari vor avea a satisface candi- dați! înaintea juriului examinator vor fi de duoă feluri: 1) Proba în scris care, având de basă pro- gramul cunoscințelor cerute la concursul de admitere, coprinde: a) Duoă probleme asupra sciințelor mate- matice; b) O epură de geometrie descriptivă; c) Resoluțiunea numerică a unui triunghiiî cu ajutorul tablelor trigonometrice; d) O cestiune de fisică și una de chimie. 2) Proba orală, care coprinde tote mate- 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7343 riile detailate în programul cunoștințelor ce- rute la concursul de admitere. Art. 4. —Pe lângă condițiunile de mai sus, aspiranții la bursa de internat vor trebui să justifice că sunt români sau naturalisațl ro- mâni și să dea o declarațiune legalisată, iscă- lită de părinții sau de tutorii lor, prin care se obligă a servi Statului, la eșirea din scolă, un număr de ani egal cu cel petrecuțl în scolă, saâ, în cas contrariu, a restitui Statului suma cheltuită cu întreținerea lor pe cât timp au fost interni. Programul cunoștințelor cerute la concur- sul de admitere în secțiunea I (secțiunea inginerilor) Aritmetica înmulțirea și împărțirea numerilor întregi. Teoreme asupra înmulțirel și împărțirel. Teo- reme asupra divisibilitățel. Cel mal mare co- mun divisor între duoă numere. Numere prime. Descompunerea unul nu- măr în factori primi. Teoreme asupra nume- relor prime. Cel mal mie multiplu și cel mai mare comun divisor prin descompunerea în factori primi. Fracțiuni ordinare. Proprietăți și opera- țiuni. Fracțiuni ^ecimale, transformarea lor în fracțiuni ordinare și vice-versa. Fracțiuni pe- riodice. Sistemul metric. Ridicarea la patrat a numerelor întregi și a fracțiunilor. Extragerea rădăcinel patrate a numerelor întregi și fracționare cu o apro- ximațiune dată. Ridicarea la cub a numerelor întregi și fracționare. Extragerea rădăcinel cubice cu o aproximațiune dată. Raporturi, proporțiuni, regula de trei, de dobândi, de asociațiunl. Teoria erorilor, operațiuni prescurtate. Geometria elementară a) Geometria plană Linia drăptă și planul, linia frântă și cur- bă, unghiuri, unghiul drept. Triunghiuri, cașuri de egalitate, triunghiul isoscel, triunghiuri drep-unghi, cașuri de egalitate. Teoria paralelelor. Suma unghiurilor dintr'un triunghiu, din- tr'un poligon ore-care. Proprietățile paralelogramelor. Circonferința. RelațiunI dintre arce și corde, între corde și distanța lor la centru. Tangenta la cerc. Intersecțiunea și contac- tul a duoă cercuri. Măsura unghiurilor. Un- ghiul înscris la circonferință. întrebuințarea riglei și a compasului în construcțiile pe hâr- tie. Probleme grafice asupra construirel un- ghiurilor și a triunghiurilor, a perpendicula- relor și paralelelor.— întrebuințarea eche- rului și a raportorului.— Socotirea unghiu- rilor în grade, minute și secunde. — Con- struirea tangentei la circonferință și a unul segment capabil de un unghiu dat. Linii proporționale. Poligone asemeni,—asemănarea triunghiu- rilor. Descompunerea poligănelor asemenea în triunghiuri asemeni. Raportul perimetrelor a după poligâne a- semenea. RelațiunI între lungimea perpendicularei lăsată din vârful unghiului drept al unul triunghiu drept-unghiu pe hipotenusă, seg- mentele hipotenusel, hipotenusă și cele duoă catete. Teorema pătratului hipotenusel, valorea pătratului laturel opuse unul unghiu ascuțit sau obtus. Teoremele relative la secantele duse din- tr’un punct la un cerc. — Probleme grafice; împărțirea dreptelor în părți egale sau pro- porționale cu drepte date. — Găsirea unei a patra proporționale între trei linii, sau a unei me^ii proporționale între duoă linii. Construirea tangentei comune la duoă cer- curi. Construirea pe o drâplă dată a unul po- ligon asemenea cu un poligon dat. Poligone regulate, înscrierea lor în cerc, pătratul, exagoniil, decagonul. Evaluarea raportului circonferințel către diametru. — Măsura arielor. — Aria drept- unghiului, paralelogramului, triunghiului, trapezului, unul poligon ore-care.— Aria unei figuri plane mărginite prin o curbă 6re- care. Aria unul poligon regulat. Aria cercului și a sectorului circular, a segmentului cir- cular. Raportul arielor a duoă poligone ase- menea. b) Geometria in spațiu Planul și linia drăptă. — Condițiune pen- tru ca o dreptă să fie perpendiculară pe un plan. Proprietățile perpendicularelor și oblicelor duse dintr’un punct la un plan. Plane și drepte paralele. Unghiuri diedre, descrierea unghiurilor diedre prin învârtirea unul plan în giurul unei drepte, unghiu diedru drept. Măsura unghiurilor diedre. Plane perpendiculare între densele. Unghiuri triedre.—Cașuri de egalitate și de simetrie. Proprietatea triedrulul suplimentar. Limita sumei fețelor unui triunghiu po- liedru convex. Limitele sumei unghiurilor diedre ale unui triedru. Poliedre. Prisma. Paralelipipedul. Cubul. Piramida. Secțiuni plane, paralele făcute în prismă și piramidă. Măsura volumelor prismei, piramidei, tri- unghiului de piramidă cu base paralele și a triunghiului de prismă triunghiulară. Simetria poliedrelor. —Plan de simetrie. — Centru de simetrie. Comparațiunea fețelor, diedrelor, unghiu- rilor poliedre a duoă poliedre simetrice.— Echivalența volumelor lor. Poliedre asemenea. — Cașurile de simili- tudine a duoă piramide triunghiulare. Raportul volumelor a duoă poliedre ase- menea. Centru de similitudine a duoă poliedre a- semenl și asemenea așezate. Corpurile rotunde, cilindru drept cu basa circulară, măsura suprafeței sale și a volu- mului său.—Extensiune la cilindrele drepte cu base ore-cari. — Con drept cu basa cir- culară, secțiuni paralele cu basa. Suprafața laterală a conului, a triunghiu- lui de con cu base paralele. Volumul conului și al triunghiului de con cu base paralele. Sfera. — Secțiuni plane, cercuri mari și mici.—Polii unul cerc.—Să se găsăscă ra^a unei sfere date prin construcțiune grafică. Plan tangent, unghiul a duoă arcuri de cerc mari. Triunghiuri sferice, analogia lor eu un- ghiurile triedre. Măsura suprafeței produsă de o linie poli- gonală regulată care se învârtesce în giurul unul ax dus în planul său și trecând prin centru său.—Aria zonei, a sferei întregi. Măsura volumului produs de un triunghiu ce se învârtesce în giurul unul ax dus în planul săti prin unul din vârfuri. Aplicațiune la sectorul poligonal regulat care se învârtesce în giurul unul ax dus in planul său prin centrul său.—Volumul sec- torului sferic, al sferei întregi, al sistemului sferic. Volumul aproximativ al unul solid li- mitat printr’o suprafață ore-care. Algebra ExpresiunI algebrice, cantități positive și negative. Cele 4 operațiuni. Restul divisiu- nel unul polinom cu x-a consecințe. Frac- țiuni algebrice (omogenitatea formulelor). EcuațiunI de gradul I cu una și mal multe necunoscute. Discuțiunea soluțiunilor. Gasu- rile de imposibilitate și de indeterminațiune. (Interpretarea valorilor negative), inegali- tăți de gradul I, operațiuni asupra puterilor și asupra radicalelor. ExponențI negativi și fracționări. EcuațiunI de gradul al duoilea. (Transfor- marea trinomului de gradul al duoilea într’o diferență sau într’o sumă de duoă patrate. Gasul când trinomul este un patrat exact. Discuțiunea rădăcinilor. RelațiunI între coe- ficienții și rădăcinile ecuațiunei, cașul când coeficientul lui x¹ sau termenul liber de x tinde spre zero. Descompunerea trinomu- lui într’un produs de duoi factori. Schimba- rea semnului unui trinom de gradul al duoi- lea. EcuațiunI bipătrate. Inegalități de gra- dul al duoilea). (Definițiunea unei funcțiuni, de o varia- bilă. Interpretarea geometrică a unei func- țiuni printr’o curbă. Variațiunea unei func- țiuni definită printr’un polinom de gradul al duoilea sau printr’o fracțiune de asemenea polinome. Maxima și minima). ProgresiunI prin diferință și prin cât. Lo- garitme. Dobândi compuse. Anuități. Arangiamente. Permutări. Combinări. Bi- nomul lui Newton. Ridicare la o putere a unui polinom. Serii convergente și divergente. Condițiunl de convergență. Cantități incomensurabile. 7344 MONITORUL OFICIAL 11 Martie 1892 Seria e. Limita lui (1—|—¹) m când m tinde spre infinit. Funcțiuni exponențiale. Continuitatea lor. Definițiunea logaritmilor prin exponențiale. Identitatea celor duoă defînițiuni ale logarit- milor. Schimbarea basei unui sistem de loga- ritmi. Derivate, derivata unei sume, unui produs, unei puteri și a unui cât. Derivata unei func- țiuni de funcțiune. Derivata funcțiune! exponențiale și a func- țiune! logaritmice. Derivatele funcțiunilor circulare directe și inverse. Derivata unei funcțiuni compuse. Sensul variațiunei unei funcțiuni dupe semnul derivatei. Maxima și minima cu ajutorul derivatelor. Cantități imaginare. Representațiunea geo- metrică, cele patru operațiuni. Desvoltarea binomului (a-pb \/—— 1) m. Teoria ecuațiunilor. Desvoltarea lui f (x-|-h) dupe puterile crescânde ale lui a, f (x) fiind un polinom. Semuul polinomului peutru valori forte mic! sau forte mari ale variabilei. Un polinom este o funcțiune con- tinuă pentru tote valorile variabilei. Când duoă numere puse în locul lui x în- tr’un polinom f (x) cu coeficienți reali dau resultate de semne contrarii, polinomul are cel puțin o rădăcină reală coprinsă între a- ceste numere. O ecuațiune de grad impar, cu coeficienți reali, are cel puțin o rădăcină reală. O ecua- țiune de grad par cu coeficienți reali al cărui termen independent de x este negativ, are sel puțin duoă rădăcini reale. Dacă a este rădăcina unei ecuațiuni alge- brice, primul membru este divisibil prin x—a. Un polinom de gradu m cu coeficienți reali sau imaginari, pote fi descompus într’un produs de m factori de gradul I (se va ad- mite, fără demonstrațiune, că o ecuațiune al- gebrică admite cel puțin o rădăcină reală sau imaginară). Duoă numere puse în locul lui x într’un polinom f (x) cu coeficienți reali, dau resul- tate de același semn sau de semne contrarii dupe cum aceste duoă numere coprinde între dânsele un număr par sau impar de rădăcini reale ale polinomului. Relațiuni între coefi- cienți și rădăcinele unei ecuațiuni. O ecua- țiune algebrică cu coeficienți reali, ai'e rădă- cinele sale imaginare conjugate duoă câte duoă. Teorema lui Descartes. Consecințe. Limi- tele rădăcinelor. Divisorii unui polinom. Cel mai mare comun divisor între duoă poli- nome. Rădăcini egale. Căutarea rădăcinelor co- mensurabile, întregi și fracțiuni. Teorema lu.1 Rolle. Aplieațiun! la ecuațiunile de gra- dul al treilea. Căutarea rădăcinelor incomen- surabile. Interpolațiune prin părți propor- ționale. Metoda de aproximațiune a lui Newton. Ecuațiuni transcedente. Principii din teoria determinanților. Re- soluțiunea unul sistem de n ecuațiuni de gra- dul ântâiu cu n necunoscute. Condițiunea pentru ca un sistem de n ecuațiuni cu n—I necunoscute să fie comptabil. SoluțiunI co- mune la un sistem de duoă ecuațiuni de grade ore-cari, în particular când ecuațiu- nile sunt de gradul al duoilea. Eliminarea unei necunoscute între duoă ecauțiunl. Trlgonometrla Funcțiunile circulare directe și inverse. Relațiuni între liniele trigonometrice ale a- celuiași arc. Expresiunea unei linii trigono- metrice în funcțiune de o altă linie trigome- trică ore-care. Adițiunea arcelor. Mulliplicațiunea și divi- siunea arcelor. Transformarea formulelor în altele, calcu- labile prin logaritmi. Evaluarea liniilor trigonometrice pentru câte-va arce. Principii car! servesc la construirea tabe- lelor trigonometrice, usul tabelelor. Proprietățile triunghiurilor dreplunghie și ore-cari. ExpresiunI diferite ale suprafeței unui tri- unghiu. Resoluțiunea triunghiurilor. Introducerea expresiunilor imaginare. Mo- dul argument. Generalisarea formulelor relative la mul- liplicațiunea și la divisiunea arcelor, formula lui Moivre. AplicațiunI. Geometria analitică a) Geometria plană Definițiunea coordonatelor. Coordonate rec- tiliene, coordonate polare. Representarea linielor prin ecuațiuni. Exemple. Homogenitatea. Construirea geometrică a formulelor. Transformarea coordonatelor. Distanța a duoă puncte. Clasificarea liniilor. Linia drâptă, ecuațiunea ei, însemnarea coeficienților. Probleme asupra liniei drepte, unghiul a duoă drepte. Ecuațiunea liniei drepte în coordonate po- lare. Cercul, ecuațiunea lui. Tangenta la cerc, probleme asupra tangentelor. Ecuațiunea cercului în coordonate polare. Curbe de gradul al duoilea, construcțiu- nea liniilor de gradul al duoilea. Tangente la curbe de gradul al duoilea. Centre, diametre și axe în curbele de gra- dul al duoilea, diametre conjugate. Reducțiunea ecuațiunel de gradul al duo- ilea. Teoria elipsei. Ecuațiunea elipsei raportată la centrul și axele sale. Construirea elipsei cu puncte. Tangenta la elipsă; construirea el. Diametrele elipsei. Ecuațiunea elipsei ra- portată la duoă diametre conjugate. Teoremele lui Apolonius. Corde suplimentare. Construirea elipsei cu o mișcare continuă. Teoria hiperbolei. Ecuația hiperbolei ra- portată la centru și axele sale. Asimptote; hiperbole conjugate. Tangenta la hiperbolă, construirea ei. Diametrele hiperbolei; ecuațiunea hiper- bolei raportată la duoă diametre conjugate. Teoremele lui Apolonius. Corde suplimen- tare. Hiperbola raportată la asimptotele sale. Aria unu! segment hiperbolic. Teoria parabolei. Ecuațiunea parabolei ra- portată la axul său și la tangenta la vârf Construirea parabolei cu puncte. Tangenta la parabolă, construirea ei. Diametrul parabolei. Ecuațiunea parabolei raportată la un diametru și la tangentă, la extremitatea ei. Aria unui segment parabolic. Focare și directrice. Focarele și directricele elipsei. Proprietățile servind la construirea tangentei. Focarele și directricele hiperbolei și ale pa- rabolei. Proprietățile servind la construirea tangentei. Parabola este limita către care tinde o e- lipsă sau o hiperbolă, în care axul cel mare sau axul transvers cresce indefinit. Ecuațiunea curbelor de gradul al duoilea în coordonate polare. Secțiuni conice și cilindrice. Observațiuni generale asupra construi rei curbelor în coordonate rectilinii; concavitate și convexitate. Asimptote. Asimptote paralele sau nepa- ralele cu axa o. y. Observațiuni generale asupra construire! curbelor’ în coordonate polare. Indicațiuni asupra resoluțiune! grafice a ecuațiunilor. b) Geometria în spațiu Coordonate rectiline și polare. Represintarea prin ecuațiuni a supra-fețe- lor și liniilor. Determinarea direcțiunel unei drepte. Schimbarea coordonatelor rectiline în co- ordonate polare și vice-versa. Clasificațiunea suprafețelor, secțiunea unei suprafețe printr’un plan. Distanța a duoă puncte. Despre plan. Ecuațiunea lui în coordonate rectilinii. Probleme asupra planului. Despre linia drâptă. Ecuațiunile ei în co- ordonate rectiline. Probleme asupra liniei drepte și asupra planului. Suprafețe de gradul al duoilea. Centre și plane diametrale. Diametre. Plane principale. Discuțiunea ecuațiune! de gradul al treilea care dă planele principale ale suprafețelor de gradul al duoilea. Reducțiunea ecuațiunel de gradul al duo- ilea. Elipsoidul, ecuațiunea lui raportată la cen- tru și planele principale. Plane diametrale și diametre conjugate. Secțiuni circulare, hiperboloidul cu o pânză și cu duoă pânze, conul asimptotic al hiper- boloidului. Secțiuni plane. Plane diametrale și diametre, secțiuni circulare. Generatrițe rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză. Paraboloidul eliptic și hiperbolic. Plane diametrale și diametre. Secțiuni circulare. Generatrițe rectiline ale paraboloidului hiperbolic. 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7345 c) Geometria descriptivă Noțiuni preliminare. Cum se determină în geometria descrip- tivă punctul, linia drâptă și planul. Intersec- țiuni de linii cu plane, de plane cu plane. Li- nii paralele și plane paralele. Perpendicula- ritatea liniilor drepte și a planelor. Probleme. Rabaterea figurilor plane. Probleme. Unghiurile dreptelor, ale drepturilor cu plane, unghiurile diedre. Probleme. Proiectarea poliedrilor, poliedri oblici, des- facerea suprafețelor poliedrilor, secțiuni plane făcute în poliedri, intersecțiunl de poliedri. Exerciții. Liniile curbe. Construcțiunea ra^el de curbătură, a nor- malei și a tangentei. Curbele desfăcătâre și desfăcutele lor. Cur- bele cu mal multe centre. Locurile geome- trice. Exemple. Despre elipsă, despre parabolă și despre hiperbolă. Suprafețele cilindrice. Cilindri proiectanți, curbele cu curbătură dublă. Helicele. Cilindrul oblic. Secțiunea drâptă. Desface- rea suprafețelor cilindrice. Construcțiunea planelor tangente la ci- lindri. Intersecțiunl de cilindri cu drepte — cu plane—cu cilindri. Cilindrul circular. Suprafețe conice. Desfacerea lor. Plane tangente la con. Intersecțiunl de conuri cu drepte — cu plane — cu conuri. Conul circular și conul eliptic. Intersecțiunl de conuri cu cilindri. Sfera. Linii principale pe suprafața el. Secțiuni perpendiculare la planele de proiec- țiune. Secțiuni făcute în sferă cu plane o- blice. Construcțiunea planelor tangente la sferă. Intersecțiunea sferei cu o linie drăptă. In- tersecțiuni de sfere, de sfere cu cilindre, cu conuri și cu linii curbe. Epicicloida sferică. Considerațiuni generale asupra suprafețe- lor curbe în genere. Suprafețele de revoluțiune. Paralele, me- ridiane, meridiană principală. Plane tangente la suprafețele de revolu- țiune. Proiecțiunile oblice ale suprafețelor de re- voluțiune. Intersecțiunl de suprafețe de revoluțiune cu drepte, cu curbe, cu plane oblice. Intersecțiunl de suprafețe de revoluțiune cu cilindre, cu conuri și cu sfere. Suprafețele regulare. Suprafețe regulare având trei directrice, acelea cari se determină cu un plan director. Suprafețele cari se pot desface și întinde pe un plan. Hiperboloidul și paraboloidul hiperbolic. Cele duoâ moduri de a concepe generațiunea lor. Plane tangente la suprafețele regulare. Suprafețe normale. Secțiuni și intersecțiunl ale suprafețelor regulare. Fisica Proprietățile generale ale corpurilor Hydrostatica Timpul, spațiul, materia. Mi^locele pentru a le măsura. Cunoscințele actuale relative la constituția intimă a materiei. Corp. Corpi ceresc!, tereștri, organici, corpi simpli și com- puși. Particule, molecule, atomi. Unitatea materiei, unitatea forțelor. Scopul fisicel. Părțile sale principale. Corpi soliei, lichizi, gazoșl. Proprietățile generale ale materiei; întinderea, divisibilita- tea, porositatea, elasticitatea, apăsarea (pe- santeur). Apăsarea. Firul cu plumb. Resistența ae- rului. Legea cădere! corpilor. Aparatul Iul Morin. Planul înclinat. Mașina lui Atwood. Starea de repaus a corpurilor. Mișcarea. Forța. Punctul de aplicare, direcția și inten- sitatea forței. Dinamometru. Vitesa. Mișcarea uniformă, variată, accelerația. Mișcarea uniformă accelerată. Masa. Mișcarea proectilelor. Pendulul. Măsurarea accelerației. Metoda lui Borda. Variațiunea constantei g. aplicația la ornicele de perete. Ponderale. Pondera specifică. Centrul de gravitate. Proprietăție sale. Principiul ba- lanțelor. Diferitele balanțe comerciale. Ba- lanțele de precisie. Mișcarea circulară uniformă. Atracția u- niversală. Legile lui Kepler. Legile atrac- ției. Identitatea apăsărei cu atracția uni- versală. Acția și reacție. Ciocnirea corpurilor. Legea elasticităței solizilor. Tracția. Torsiunea. Fle- xiunea. Barometrul și manometrul metalic, limita elasticităței. Tenacitatea. Constituția lichizilor. Compresibilitatea, elasticitatea, presiunea. Presa hidraulică. Apa- ratuț lui Pascal, Haldat. Presiunea de jos în sus, laterală. Paradoxul hidrostatic. Principiul lui Ar- chimede. Vasele comunicătâre. Lichid! su- prapușl. Corporile ce înotă. Nivelul cu apă cu aer. Fenomenele capilare. Atracția moleculară. Proprietățile comune lichizilor și gazelor. Măsura presiune! atmosferice. Barometrul fin, Fortin, Gay-Lussac. Hypsometria. Elasticitatea gazelor. Experiențele lui Ma- riotte, Despretz și Regnault. Manometrele. Volumenometrul. Mașina pneumatică. Experiențele clasice. Mașina lu! Bianchi. Mașina de compresiune. Scurgerea lichizilor. Fântâna lui Keron. Fântânele intermitate. Siphonul. Pompe: as- pirante, fulante și mixte. Pompa de incendiu. Acustica Scopul acusticei. Sunet. Sgomot. Vibrați- une. Transmiterea lor. Calitățile sunetului. Sirena. Râta dințata. Procedeurile grafice. Modul de propagațiune al vibrați unilor. In un cilindru indefinit (vibrațiunî longitudinale și transversale). In un mediu indefinit^ Reflexiunea undelor sonore. Ecoul. Purtă- torul vocel, tubul acusticei. Vibrațiunile longitudinale. Reflexiunea la extremitățile unu! cilindru. Tuburile sonor! Vibrațiunile longitudinale ale vergelor și câr- delor. Măsurarea directă, indirectă și teoretică a vitesei sunetului. Vibrațiunile transversali. Cordele flexibile. Vergelele. Diapasonul. Vibrațiunile compuse. Cu durate egale și inegale. Vocea și audul. Optica Lumina naturală, artificială. Propagația în linie drâptă. Undele. Radele. Umbra, pe- numbra. Vitesa luminel. Metodele pentru a o mă- sura. Reflexiunea. Refracțiunea. Legea lui Des- caries. Teoria ondolațiunel. Oglindi concave. Focarul principal, con- jugat. Oplin^i conjugate, convexe. Lentilele. Calcul focarelor. Axe secundare. Imagini. Camera obscură. Lanterna magică. Pha- rele. Lupa. Teoria instrumentelor de precisie. Lunete. Telescope, microscope. Teoria prismei. Focarul virtual. Spectrul luminos. Inegala refrangibilitate a colorilor. Liniele negre ale spectrului Măsurarea indiciilor. Spectrul calorific. Spectrul chimic. Transmisiunea radelor simple și fasciilor colorate. Experiențele lui Melloni. Reflexiunea și difusiunea. Legea generală a emisiunei. Emisiunea căldurilor obscure. Emisiunea luminel. Pho- tometrile. Spectrul flamelor. Analisa spectrală. Ab- sorbațiunea. Phosphorescența. Fluorescența. Photochi- mia. Photografia. Noțiuni asupra interferențelor. Noțiuni asupra difracțiunei. Inelele colo- rate. Noțiuni asupra polarisațiel. Rotațiunea planului vibrațiilor. Sacharimetria. Mecanismul vederel. Chimia generală Despre sciințele cari se ocupă cu studiul naturei și clasificațiunea lor. Obiectul chimiei Corpi simpli și compuși. Combinațiunea chimică și împregiurările cari o favoriseză. Legea proporțiunilor simple și multiple. Echivalenți și metoda urmată pentru deter- minarea lor. Legea lui Mitscherlich. Teoria atomică. Ipotesa lui Dalton; legile lui Gay-Lussac, Mariotte și Avogadrc (Am- pere). Pond molecular și pond atomic; deter- minarea lor. Legea lui Dulong și Petit. Notațiunea chimică (moleculară). Simbole, formule și ecuațiuni chimice. Stabilirea for- mule! chimice moleculare. Quantivalența (atomicitatea) elementelor. Clasificațiunea elementelor pe basa acestei proprietăți. Combinațiuni saturate și nesatu- rate. Radicali. Formule brute și raționale sau de constituțiune. 7346 MONITORUL OFICIAL 11 Martie 1892 Despre acide, base și săruri; definițiunea acestor trei categorii de combinațiunl din punctul de vedere electro-chimic. Acide ha- loide, exacide și sulfacide, basicitatea acidelor, anhydride acide, Oxibase și sulfobase ; acidi- tatea baselor, anhydride bășice. Formule generale pentru acide și base. Să ■ rurl haloide, oxysărurl și sulfosărurl. Săruri normale acide, bășice și săruri multiple. Nomenclatura chimică Solubilitatea substanțelor solide; curbe de solubilitate. Solubilitatea gazelor; coeficienți de solubilitate. Legea lui Dalton. Christalografia; cele șese sisteme cristaline cu combinațiunile cele mal însemnate. Nota- țiunea christalografică dupe Nauman. a) Metaloide, proprietăți generale 1. Metaloide monatomice a) Idrogen.—Istoric, stare naturală; for- mațiunea și metode usuale de preparare; pro- prietăți fisice și chimice ; armonica chimică, amestec detunător: lumina Drumond, briquet Gay-Lussac. b) Chior. — Preparațiune; proprietăți. Chlorhydrat și acid chlorhydric. întrebuin- țare industrială. c) Brom și iod. — Extracțiunea bromnlui și iodului, proprietăți fisice și chimice. Apă bromată; bromhydrat. Acid bromidric și io- didric. d) Fluor.—Acid fluoridric, preparațiune și usagiu. 2. Metaloide biatomice a) Oxigen. — Istoric, stare naturală ; di- verse metode de preparare, proprietăți fisice și chimice; oxidațiune și reducțiune.— Com- bustiune. Ozon. Apa; analisa și sintesa, pro- priei ăți fisice; apă de cristalisare, apă igros- copică, apă de plâie, de rîu, de fântână, mi- nerală și marină; apă oxigenată. Acidele, ipochloros, chloros, chloric și per- chioric cu combinațiunl analoge ale bromului și iodului. b) Sulf. — Stare naturală, extracțiune și purificare, proprietăți fisice și chimice. — Idrogen sulfurat, clasificațiunea analitică a e- lementelor basate pe reacțiunea idrogenului sulfurat asupra soluțiunilor lor. Persulfure de idrogen. Anhydrid sulfos, preparare, etc. Acid sulfuric englez de Nordhausen, prepa- rare industrială. Acid iposulfos. Acide ti' nice. c/ Selen și Telur. — Exaracțiune, proprie- tăți fisice și chimice. Combinațiunl idroge- nate. Acidele selenios și teluros, selenic și teluric. 3. Metaloide triatomice a) Azot. —Stare naturală, preparare, pro- prietăți fisice și chimice. Atmosfera. Amoniac. Combinațiunile esplosibile ale azotului cu chior, brom și iod. Combinațiunile oxigenate și idroxigenate ale azotului. b) Fosfor. — Estracțiunea fosforului, pro- prietăți fisice și chimice ; usagiu. Preparațiu- nea și studiul proprietăților ale combinațiu- nilor idrogenate, chlorurate, bromurate și io- durate. Preparațiunea și studiul proprietăților ale diverselor anhydride și acide fosforice, combinațiunile sulfurose ale fosforului. c] Arsenic și antimon.— Preparațiune și proprietăți, studiul combinațiunilor idroge- nate și clorurate, acidele arsenios și antimo- nios, arsenic și antimonic. Combinațiunl sul- furose de antimon și arsenic naturale și arti- ficiale. d) Bismut. — Preparațiune și proprietăți, studiul combinațiunilor idrogenate, și chloru- rate ale bismutului. Oxida și idroyide de bis- mut. Nitrate, sulfate și sulfure de bismut. e) Bor.— Bor amorf și adamantin, prepa- rațiunea lor. Clorure, flourure de bor. Acid boric. 4. Metaloide tetratomice a) Carbon. —Starenaturală, modificațiunl alotropice, diamant, grafîtă, cărbune de lemn și animal, coks. Idrocarbure din seriile Cₙ Hₙ +2,Cₙ Hon ȘÎCn Hₙ. Oxid și bioxid de carbon. Sulfure și oxisulfure de carbon. Acid cianidric. b) Siliciu. — Siliciu amorf și cristalisat. Idogen siliciat. Flourure de siliciu și acid si- lico-flouridric. Acidul silicic și derivatele lui. c) Cositor. — Extracțiune din minereurile respective. Proprietăți. Protochlorure și bi- chlorure de cositor. Protoxid și bioxid de co- sitor. Stanate, sulfure și bisulfure de cositor. Condițiuni de admisibilitate in secțiunea II (secțiunea conductorilor desenmatorl) Tinerii cari doresc a fi admiși în secțiunea Il-a (secțiunea conductorilor desemnatorl) a scolei de poduri și sesele, trebue să satisfacă următorele prescripțiunl: Art. 1. Să aibă cel puțin vârsta de 17 ani. Art. 2. Să adreseze înainte de 15 (27) Septembre o cerere în scris direcțiunel scolei; acâstă cerere va fi însoțită de : a) Un act de nascere în regulă; b) Un certificat de bună purtare, dat de autoritățile locului de unde domiciliază; c) Un certificat medical constatând că can- didatul este de o constituție sănătâsă; d) Un cerificat de vaccină; e) Un certificat că a absolvit 4 clase pri- mare. Art. 3. Să posâdă cunoscințele detaliate în programul cunoscințelor cerute la concursul de admitere și să satisfacă tutulor probelor concursului ce, în basa acestui program, se va ține, cu începere de la 25 Septembre, la direcțiunea scâlel, înaintea unui juriu numit de ministrul lucrărilor publice. Probele la cari vor avea a sitisface candi- dați! înaintea juriului examinator vor fi de duoâ feluri. 1) Proba în scris care, având de basă pro- gramul cunoscințelor cerute la concursul- de admitere, va coprinde: a) In probleme asupra aritmeticei și geo- metriei ; b) O cestiune de fisică. 2) Proba orală, care coprinde tote materiile detaliate în programul cunoscințele cerute la concursul de admitere. Art. 4. Pe lângă condițiunile de mai sus, aspiranții la bursa de internat vor trebui să justifice că sunt români sau naturalisați ro- mâni și să dea o declarațiune legalisată, iscă- lită de părinți saiî de tutori, prin care se o- bligă a servi Statului, la eșirea din scolă, un număr de ani egali cu cei petrecuțl în scâlă, sau, în cas contrariu, a restitui Statului su- ma cheltuită cu întreținerea lor pe cât timp au fost interni. Programul cunoscințelor cerute la concursul de admitere în secțiunea Il-n (secțiunea conductorilor) Aritmetica Cele patru operațiuni asupra numerelor întregi Condițiuni de divisibilitate prin 3, 9, 5 și 4. AplicațiunI.—Proba înmulțirelși împăr- țire! cu 9. Numere prime. — Descompunerea unui număr în factorii săi primi. Cel mal mare di- visor comun și cel mal mic comun multiplu a duoă sau mai multe numere. Fracțiuni ordinare. — Definițiunl. Pro- prietăți fundamentale ale fracțiunilor ordi- nase. Simplificarea fracțiunilor ordinare. Re- ducerea la același numitor. Operațiuni asu- pra fracțiunilor ordinare. Fracțiuni decimale.—Definițiunl. Scrie- rea și citirea unei fracțiuni decimale. înmul- țirea și împărțirea unei fracțiuni ^ecimale prin un multiplu de dece. Operațiuni asupra fracțiunilor decimale. Transformarea fracțiu- nilor ordinare în fracțiuni decimale și vice- versa. Definițiunea fracțiunilor periodiodice simple și mixte. Numere complexe.—Definițiunea. Redu- cerea unui număr complex în unități de or- dinul cel mai unic. Reducerea unul număr complex în un nu- măr exprimând unități de ordinul cel mai mare. Inversul acestor operațiuni. Operațiuni a- supra numerelor complexe. Sistemul metric. — Definițiune și princi- piul nomenclaturei sistemului metric. Măsuri de lungime, de suprafețe, de capacitate, de volum și de greutăți. Sistemul de mesuri vechi române.—Mă- suri de lungime, de suprafețe, de capacitate, de volum și greutăți în Muntenia și Moldova. Raportul între măsurile vechi române și cele metrice, fixat prin decisiunea ministe- rială din 2 Decembre 1864. Transformarea măsurilor vechi în măsuri metrice și vice-versa. Patrat și rădecină patrată. — Pătratul unei sume. Extragerea rădăcinei pătrate a u- nui număr întreg, a unui număr complex, a unei fracțiuni ordinare și a unei fracțiuni de- cimale cu o aproximație dată. Cub și rădecină cubică. — Cubul unei sume. Extragerea rădăcinei cubice a unui nu- măr întreg, a unui număr complex, a unei fracțiuni ordinare, a unei fracțiuni deci*™!⁶ cu o aproximațiune dată. Raport și proporțiuni. — Raporturi di- 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7347 recte și inverse. Proporțiuni. Regula de trei simplă și compusă. Regula de asociații. Regula de amestecături. Interese simple. — Interese simple. Geometria Partea I Geometria plană Linia driptă și unghiu.—DefinițiunI. Li- nia drăptă poligonală, plan și suprafață. Un- ghiu, bisectr iță, perpendiculară, paralelă, tri- unghiu. Teoreme asupra unghiurilor făcute împregiurul unui punct, asupra perpendicu- larelor, asupra paralelelor. Triunghiuri. — Suma unghiurilor din- tr’un triunghiu, cașurile de egalitate ale tri- unghiurilor. RelațiunI între mărimea unghiu- rilor și a laturilor unui triunghiu. Poligone.—DefinițiunI, poligone regulate, perimetru, vârf. Suma unghiurilor dintr’un poligon regulat. Teoreme asupra drept-un- ghiurilor și paraleleogramelor. Circonferință. — DefinițiunI, circonfe- rință, arc, centru, cărdă, diametru, secantă, tangentă, cerc, segment, sector. Teoreme a- supra arcurilor și cordelor. Teoreme asupra tangentelor și secantelor. Teoreme asupra contactului și intersecțiunei circonferințelor. Măsurarea unghiurilor. Unghiuri la centru, pe circonferință, exteriore, interiore. Probleme. — Asupra liniei drepte și un- ghiurilor. Compas, riglă, equer. Construirea unui triunghiu fiind date trei elemente. Ra- portor. Construirea tangentelor la o circon- ferință sau la duoă circonferințe. Figuri asemenea. — Lungimi proporțio- nale. Divisiunea dreptelor în părți proporțio- nale cu lungimi date. Triunghiuri asemenea. Teoreme asupra triunghiurilor asemenea. Poligonelor asemenea. Teoreme asupra po- ligonelor asemenea. Proprietăți metrice ale figurilor.— Ra- portul între segmentele determinate de o bi- sectriță pe o latură opusă a triunghiului și cele-alte duoă laturi. Raportul între segmen- tele determinate de o perpendiculară lăsată din vârful unghiului drept al unui triunghiu drept-unghiii și cele-alte duoă lăture ale triunghiului. Pătratul pe ipotenusă. Pătratul unei lă- ture din un triunghiu ore-care în funcțiune de cele-alte laturi și de segmentele determi- nate pe una din ele de perpendiculara lă- sată din extremitatea dreptei date. Media proporțională între duoă drepte date. Probleme.— Să se construiască pe o linie dată un poligon asemenea cu un alt poli- gon dat. Construirea circonferințel prin puncte. Suprafețe și lungimi.— Suprafața unui drept-unghiii, a paralelogramului a trapezu- lui, a triunghiului, a poligonului regulat și neregulat. Determinarea grafică a suprafeței unui poligon neregulat prin reducerea la un triunghiu echivalent. Perimetrul unui poli- gon. Teoreme. înscrierea unui poligon în o circonferință și vice-versa. Circonferință, măsura ei. Suprafața unui cerc, a unul sector și a u- nul segment. Flslca Obiectul fisicei. — Diferitele stări în cari se presintă corpurile.— Proprietățile corpu- rilor: divisibilitate, compresibilitate, elasti- citate. Gravitate.—Direcțiunea gravităței.—Cen- tru de gravitate.—Intensitatea gravităței g. Echilibrul: stabil, nestabil și indiferent. Căderea corpurilor. —Legea căderei corpu- rilor.—luțăla.—Mișcarea corpurilor.— Miș- carea uniformă, variată și uniformă variată.— Masa corpurilor. Forța centrifugă. Balanțe. .— Descrierea balanțelor: orizon- tale. Române «Jicimale. — Verificarea balan- țelor. Presiunea unul lichid pe un corp cofun- dat într’ânsul. Transmisiunea presiunilor aplicate unul lichid pe pereții vasului care ’l conține. Den- sitate. Măsurarea densităților. Areometre. Echilibrul lichidelor în vase comunicante.— Atmosfera. — Presiunea atmosferică. — Ba- lone. —Variația presiune! atmosferice cu înăl- țimea.—Barometre.— Gaze.—Legea lui Ma- riotte. —Tensiunea gazelor.—Manometre. — Mașini pneumatice și de compresiune. Principiul și descrierea diferitelor pompe.— Căldură.—Frig.—Dilatațiune. — Coeficent de dilatațiune.—Dilatațiunea gazelor.—Ter- mometre. — Fusiune și evaporațiune..—Fer- bere.—Solidificațiune.—Varia țiunea densită- țel corpurilor cu temperatura. —Transmisiu- nea căldurel prin radiare.—Puterea radiantă, absorbantă, de reflexiune și puterea diater- mică. Conductibilitatea corpurilor. Hygrometria. —Agenții atmosferici. Electricitatea statică.— Electricitatea po- sitivă și negativă. — Producțiunea electricită- ței prin frecare și influență. Electricitatea at- mosferică.— Fulgere și tunete. Paratrăsnet. Electricitatea dinamică. Producțiunea eî. Pile. —CurențI electrici. Magneții.— Electromag- nețil. Electricitatea pământului. Busola. — Telegrafia.—Lumina. Propagarealuminei.— Reflexiune. Oglindi plane și curbe.—Refrac- țiune.—Prisme și lentile. —Centru optic.— Focar.—Imagini reale și virtuale.—Lunete. Descompunerea luminei. Spectru solar. — Curcubeu. Condițiunl de admisibilitate în divisiunea preparatore la secțiunea inginerilor Tinerii cari doresc a fi admiși în divisiu- nea preparatore a secțiunel I (secțiunea in- ginerilor) a scolel de poduri și șosele, trebue să satisfacă următorele prescripțiunl: Ari. 1. Să aibă cel puțin vîrsta de 16 ani ; Art. 2. Să adreseze înainte de 10 (22) Sep- tembre o cerere înscrisă direcțiunel scolel: a) Un act de nascere în regulă ; b] Un certificat de bună purtare, dat de autoritățile locului de unde domiciliază ; c) Un certificat medical constatând că can- didatul este de o constituție sănătosă ; d) Un certificat de vaccină ; e) Diploma de bacalaureat, conform deci- siuneî ministeriale No. 11.566 din 19 (31) Octombre 1890. Art. 3. Să posedă cunoscințele detaliate în prografnul cunoscințelor cerute la concursul de admitere și să satisfacă tutulor probelor concursului ce, în basa acestui program, se va ține, cu începere de la 4 (16) Octombre, la direcțiunea scolel, înaintea unul juriu exami- nator nimit de ministerul lucrărilor publice. Probele la cari vor avea a satisface candi- dațil înaintea juriului examinator vor fi de duoă feluri: 1. Proba în scris, care, având de basă pro- gramul cunoscințelor cerute la concursul de admitere, va consista în probleme asupra ma- tematicelor ; 2. Proba orală, care coprinde tote mate- riele detaliate în programul cunoscințelor ce- rute la concursul de admitere. Programul cunoscințelor cerute la concursul de admitere în divisiunea preparatăre Aritmetica înmulțirea și împărțirea numerilor în- tregi. Teoreme asupra înmulțire! și împărți- re!. Teoreme asupra divisibilitățel. Gel mal mare comun divisor între duoă numere. Numere prime. Descompunerea unul nu- măr în factori primi. Teoreme asupra nu- merilor prime. Cel mal mic multiplu și cel mal mare comun divisor prin descompunerea în factori primi. Fracțiuni ordinare. Proprietăți și opera- țiuni. Fracțiuni ^ecimale, transformarea lor în fracțiuni ordinare și vice-versa. Fracțiuni pe- riodice. Sistemul metric. Ridicarea la patrat a numerilor întregi și a fracțiunilor. Extragerea rădăcinel patrate a numerilor întregi și fracționare cu o aproxi- mațiune dată. Ridicarea la cub a numerilor întregi și fracționare. Extragerea rădăcinel cubice cu o aproximațiune dată. Raporturi. Proporțiuni. Regula de trei, de dobândi, de asociațiunl. Teoria erorilor. Operațiuni prescurtate. Geometria elementară a) Geometria plană Linia dreptă și planul. Linia frântă și cur- bă. Unghiuri, unghiul drept. Triunghiuri, cașuri de egalitate. Triunghiul isoscel. Triunghiuri drept-unghiu, cașuri de egalitate. Teoria paralelelor. Suma unghiurilor dintr’un triunghifl, din- tr’un poligon ore-care. Proprietățile paralelogramelor. Circonferință. Relațiunile dintre arce și corde, între corde și distanța lor la centru. Tragenta la cerc. Intersecțiunea și contac- tul a duoă cercuri. Măsura unghiurilor. Un- ghiul înscris la circonferență. întrebuințarea riglei și a compasului în construcțiele pe hâr- tie. Probleme grafice asupra construirel un- ghiurilor și a triunghiurilor, a perpendicula- relor și paralelelor. întrebuințarea equerului și a raportorului. Socotirea unghiurilor în grade, minute și secunde. Construirea tan- gentei la circonferență și a unui segment ca- pabil de un unghiu dat. • । 7348 11 Martie 1892 Linii proporționale. Poligone asemenea. Asemănarea triunghiu- rilor. Descompunerea pohgonelor asemenea in triunghiuri asemeni. Raportul perimetrelor a duoă poligone a- semeni. Relațiuni intre lungimea perpendiculară lăsată din vârful unghiului drept al unul tri- unghiu drept-unghiu pe hipotenusă, segmen- tele hipotenusei, hipotenusă și cele duoă calele. Teorema pătratului hipotenusei, valorea pătratului laturei opuse unui unghiu ascuțit sau obtus. Teoremele relative la secantele duse din- tr’un punct la un cerc. Probleme grafice, împărțirea dreptelor în părți egale sau pro- porționale cu drepte date. Găsirea unei a patra proporționale între trei linii, saii a unei medii proporționale între duoă linii. Construirea tangentei comune ia duoă cercuri. Construirea pe o drăptă dată a unui poli- gon asemenea cu un poligon dat. Poligone regulate. înscrierea lor în cerc, pătratul, exagonul, decagonul. Evaluarea raportului circonferinței către diametru. Măsura arielor. Aria drept-unghiu- lui, paralelogramului, triunghiului, trapezu- lui, unui poligon dre-care. Aria unei figuri plane mărginite prin o curbă ore-care. Aria unui poligon regulat. Aria cercului și a sectorului circular, a segmentului cir- cular. Raportul arielor. a duoă poligone asemenea. ¹¹⁰¹ b) Geometria în spațiu ₍ Planul și linia drăptă. Condițiuni pentru ca o drăptă să fie perpendiculară pe un plan. Proprietățile perpendicularelor și obligelor duse dintr’un punct la un plan. Plane și drepte paralele. Unghiuri diedre, descrierea unghiurilor diedre prin învărtirea unul plan în giurul unei drepte. Unghiu diedru drept. Măsura unghiurilor diedre. Plane perpendiculare între densele. Unghiuri diedre. Gasuri de egalitate și de simetrie. Proprietatea triedrului suplimentar. Limita sumei fețelor unui triunghiu po- liedru convex. Limitele sumei unghiurilor diedre ale unui iriedru. Poliedre. Prisma. Paralelipipedul, cubul, piramida. Secțiuni plane, paralele făcute în prismă și piramidă. Măsura volumelor prismei, piramidei, tri- unghiului de piramidă cu base paralele și a triunghiului de prismă triunghiulară. Simetria poliedrelor. Plan de simetrie, centru de simetrie. Gomparațiunea fețelor, diedrelor, unghiu- rilor poliedre a duoă poliedre simetrice. Echi- valența volumelor lor. Poliedre asemenea. Gasurile de similitu- dine a duoă piramide triunghiulare. MONITORUL OFICIAL Raportul volumelor a duoă poliedre ase- menea. Centru de similitudine a duoă poliedre a- semeni și asemenea așe^ale. Corpurile rotunde. Cilindru drept cu basa circulară, măsura suprafațel sale laterale și a volumului său. Extensiune la cilindrele drepte cu base dre-cari. Con drept cu basa circu- lară. Secțiuni paralele cu basa. Suprafața laterală a conului, a triunchiu- lul de con cu base paralele. Volumul conului și al triunchiului de con cu base paralele. Sfera. Secțiuni plane, cercuri mari și mici. Polii unui cerc. Să se găsăscă ra^a unei sfere date prin construcțiune grafică. Plan tangent, unghiul a duoă arcuri de cerc mari. Triunghiuri sferice, analogia lor cu un- ghiurile triedre. Măsura suprafaței produsă de o linie poli- gonală regulată care se învârtesce în giurul unul ax dus în planul său și trecând prin centrul său. Aria zonei, a sferei întregi. Măsura volumului produs de un triunghiti ce se învârtesce în giurul unui ax dus în planul său prin unul din vârfuri. Aplicațiune la sectorul poligonal regulat care se învârtesce în giurul unui ax dus în planul său prin centrul său. Volumul secto- rului sferic, al sferei întregi, al sistemului sferic. Volumul aproximativ al unul solid li- mitat printr’o suprafață 6re-care. Algebra Expresiuni algebrice. Cantități positive și negative. Cele patru operațiuni. Restul divi- siunei unui polinom cu x-a. Consecințe. Frac- țiuni algebrice (omogenitatea formulelor). Ecuațiunl de gradul 1 cu una și mal multe necunoscute. Discuțiunea soluțiunilor. Gasu- rile de imposibilitate și de indeterminațiune. (Interpretarea valorilor negative). Inegali- tăți de gradul 1. Operațiuni asupra puterilor și asupra radicalelor. Exponenți negativi și fracționări. Resoluțiunea. Ecuațiunl de gradul al 2-lea. (Transforma- rea trimonului de gradul al 2-lea într’o di- ferință sau într’o sumă de duoă pătrate. Gasul când trinomul este un pătrat exact. Discu- țiunea rădăcinilor. Relațiuni între coeficienții și rădăcinele ecuațiunel. Cașul când coeficien- tul lui x² sau termenul liber de x tinde spre zero. Descompunerea trinomului într’un pro- dus de duoi factori. Schimbarea semnului unui trinom de gradul al 2-lea. Ecuațiunl bipatrate. Inegalități de gradul al 2-lea). (Defînițiunea unei funcțiuni, de o veriabilă. Interpretarea geometrică a unei funcțiuni printr’o curbă. Variațiunea unei funcțiuni definită printr’un polinom de gradul al 2-lea sau printr’o fracțiune de asemea polinome. Maxima și minima). ProgresiunI prin diferință și prin cât. Lo- garitme. Dobândi compuse. Anuități. Arangiamente. Permutări, combinări. Bi- nomul lui Newton. Ridicare la o putere a unui polinom. Trigonometrla Funcțiunile circulare directe și inverse. Relațiuni între liniele trigonometrice ale ace- luiași arc. Expresiunea unei linii trigonome- trice în funcțiune de o altă linie trigonome- trică ore-care. Adițiunea arcelor. Multiplicațiunea și di- visiunea arcelor. Transformarea formulelor în altele calcu- labile prin logaritme. Evaluarea linielor trigonometrice pentru câte-va arce. Principii cari servesc la construirea table- lor trigonometrice, usul tablelor. Proprietățile triunghiurilor drept-unghiu și ori-cari. Epresiuni diferite ale suprafeței unui tri- unghiu. Resoluțiunea triunghiurilor. Introducerea expresiunilor imaginare. Mo- dul, argument. Generalisarea formulelor relative la mul- tiplicațiunea și la divisiunea arcelor, formula lui Moivre. Aplicațiuni. —Se dă în întreprindere pe termen de 2 ani aprovisionarea cu pietriș pe șoseua Bu- huși-Bisericani, circupscripția IX. Valorea, de pe devis, este de lei 21.435, bani 50, pentru anul curent. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Neamțu în țliua de 13 Martie 1892, la orele 4 dupe amiadl precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sareine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus citată cu 10 dile înainte de lici- tațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. Ofertele vor fî făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 1.596. 3,154. 1891, Februarie 11. —Se scote din nou în licitație aprovisionarea cu pietriș pe termen de duoi ani 1892 și 1893, a șoselelor naționale Bahluiu și lașl- Sculeni capul Dealului din circumscripția X. Valorea, de pe devis, pentru Bahluiu pe anul 1892, este de lei 4.705. Iar pentru șoseua lași-Sculeni capul Dealu- lui este de lei 14.969. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județul Iași întina de 19 Martie 1892 la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- ietul de sareine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenții pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura județului sus numit cu 10 dile îna- inte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului. 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7349 Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 2.590. ₃,3 transmit prin simplă predare, iar cele nominale cu consimțimântul consiliului societățel ando- 7364 MONITORUL OFICIAL 11 Martie 1892 sându-se și vidate de administrator (sad de director). Art. 9. Acțiunile sunt nedivisibile și socie- tatea nu cunosce pentru o acțiune de cât un proprietar. Art. 10. Societatea de credit și economie „Unirea" va putea lua asupra ei tot activul și pasivul actualei societăți cooperative de comerciu și industrie „Unirea". Art. 11. Societarii titulari ai fondurilor aflate aZl în casa societăței cooperative de comerciu și industrie „Unirea" aii precăde- rea la plasarea capitalului lor în acțiunile societăței de credit și economie „Unirea". Fondurile aflate în casa societăței coope- rative „Unirea", depuse spre fructificare ne- plasate în acțiuni, vor rămânea în casa so- cietăței de credit și economie „Unirea “ ca depuneri facultative sau ca economii pentru fructificare cu procente fixe sau cu dividende cari se vor determina de consiliul de admi- nistrație. Bonurile și recepisele se vor înlocui cu bonurile și recepisele societăței de credit și economie „Unirea". Art. 12. Acțiunile subscrise se plătesc 30 din °/₀ la subscriere, iar restul conform codului comercial. Acțiunile se libereză numai dupe ce s’a numărat întreg prețul lor nominal; până atunci pentru ratele vărsate se va libera chi- tanțe din condica cu matcă. Art. 13. Ori-ce depuneri facultative în casa societăței cu procente fixe, vor fi ram- bursabile numai dupe 3 luni de la depune- rea lor în casa societăței și atunci 5 Zile dupe cerere. Procentele curg dupe 5 țlile de la depunere și până în țliua cererei de restituire. CAP. III Depuneri pentru fructificare Art. 14. Depuiierile pentru fructificare se pot face de ori-cine fără deosebire de etate și sex. Cea mai mică depunere de numerariu este de un leu. Art. 15. Procentele datorite depunerilor se fixâză de consiliul de administrație pe fie- care an, dupe încheiarea compturilor. La 15 Februarie a fie-căui an procentele neridicate se capitaliseză. Art. 16. Deponentele primesce un libret în care se însemnă sumele depuse și procen- tele cuvenite, deosebit de libret va mai primi recepise pentru fie-care depunere; și la fie- care cap de an un „bon„ semnat de admi- nistrator (sau de director) și de casier. Art. 17. Restituirile depunerilor pentru fructificare se fac dupe trecere de 6 luni și dupe 15 Zile de la cerere, și în ori-ce timp la nevoie; procentele însă la fie-care cap de an dupe aprobarea socotelilor. Art, 18. Procentele depunerilor încep dupe 5 Zile cari urmâză dupe ^iua depune- rel și încetâză cu «Jiua în care a făcut cere- rea de restituire. Nici'o ridicare de depuneri sau procente nu se va putea face fără a presenta libretul. Art. 19. Se pote stabili pentru restituirea depunerilor și condițiuni speciale, cari se în- sâmnă în libret și în registrele societăței. In atare cas restituirea depunerilor urmâză dupe aceste învoell speciale. Ridicarea depunerilor de la societate se adeveresce prin restituirea libretului. CAP. IV Bonuri de casă Art. 20. Societatea va primi depuneri în schimb de bonuri de casă cu interes, la pur- tător sau nominale. Valorea minimă a unul bon de casă va fi de 100 lei. Aceste bonuri sunt acompaniate de cupone trimestriale, căci interesul pote fi plătit la fie-care trei luni. Suma bonurilor de casă în circulațiune nu pote să trâcă suma întreită a capitalului de acțiune vărsat împreună cu fondul de re- servă. Suma bonurilor de casă în circulațiune se va publica în tote dările de sâmă. CAP. V Operațiunile Art. 21. Societatea va avea de obiect ur- mătorele operațiuni : A primi spre capitalisare cu procente fixe și pe termene facultative, ori-ce sume se vor depune periodic de cel cari voiesc a’șl aduna economiele saii fondurile lor disponibile în limitele acestor statute; A scompta polițe cu duoă semnături, a acorda credite comercianților, industriașilor și agricultorilor; A împrumuta bani pe deposite de efecte publice, pe obiecte de valdre, materialurl șah mărfuri de ori și ce natură și pe ipoteci plă- tibile la scadențe fixe și în rate; A cumpăra și vinde asemenea valori, a le negocia fie pe comptul societăței, fie pe comp- tul altora; A participa direct sau prin asociațiune Ia întreprinderi de comerciu, de industrie și de lucrări publice; A face avansuri în compt curent; A rescompta portofoliul său ; A face serviciul de încasare și de plăți și ori-ce cumpărări și vînțlărl de efecte sau cu- pone pe comptul altora ; A face schimburi de tot felul de monete sau bilete de bancă; A face serviciul de comision; A face în genere ori-ce operațiune de ban- că, comerciu și comision pentru neîntrerupta operațiune a fondurilor și pentru cea mal avantagiosă a lor plasare; A lua avansuri de bani pe depositul efec- telor aparținând societăței și a deschide pe sâma societăței compturi curente cu alte case din țâră sau străinătate. Art. 22. Cuantumul dobânzilor de perce- put și de plătit se va fixa de consiliul de ad- ministrație. CAP. VI Bilanțul și împărțirea beneficielor Art. 23. Anul social începe la 1 Ianuarie și se termină la 31 Decembre stil vechiu. La finele fie-cărui an consiliul de adminis- trație al societăței face inventariul, formâză și încheiă bilanțul conform legei comerciale, și dupe ce s’aîî examinat și aprobat de censorl se publică cel puțin cu 5 țlile înainte de adu- narea generală. Numai aprobarea bilanțului anual de adu- narea generală a societarilor descarcă admi- nistrațiunea de ori și ce răspundere pentru gestiunea sa. Art. 24. Din profitul curat al societăței, care resultă dupe scăderea tutulor speselor, dobânZilor și 5 °/o cel puțin sau 10 % cel mult fondului de reservă se va împărți dupe cum urmâză : 93 % societarilor în general; 2 % fondatorilor (sau acționarilor nomi- nali); și 5% președintelui societăței. Art. 25. Fondul de resarvă este destinat a repara eventualele perderi de capital. El■ se compune din capitalul de reservă rămas de Ia societatea cooperativă „Unirea" la punerea în lucrare a presentelor statute, din beneficiele la cari ar renunța verl-unul din societari sub ori-ce titlu ar fi, din exce- dentele sau dividendele abandonate sau nere- clamate în timp de trei ani. Fondul de reservă este proprietatea socie- tăței și se fructifică cu procente de 5 %. Art. 26. Dividendele se plătesc în fie-care an dupe aprobarea socotelilor. Art. 27. Se pote creea prin încuviințarea adunărei generale, dupe propunerea consiliu- lui, și fonduri speciale de reservă, sau fon- duri de reservă pentru diferite ramuri de operațiuni. CAP. VII Administrațiunea Art. 28. Societatea este condusă, admi- nistrată și controlată de: a) Un consiliu de administrație; b) Un administrator sau de un director girant; c) Un comitet de censorl; d) Un comitet de scompt, și de e) Adunarea generală. CAP. vm Consiliul de administrație Art. 29. Consiliul de administrație se compune din 7 membri, aleși dintre acționa- ri cu titluri nominale, de către adunarea ge- nerală ; ei trebue să fie români. Art. 30. Consiliul alege din sînul săli un președinte, un vice-președinte și un casier, cari păstrâză sarcinele lor timp de 4 ani. Cei-alți membri se preînouiesc câte duoi la fie-care duoi ani; sorții decide pe membrii ce trebuesc a sepreînoui. Cel eșițl la sorți se pot realege. In cas de vacanță provenită prin mârtea sau demisionarea verl-unul din membri îna- inte de termen, consiliul ’l va înlocui, iar alegerea definitivă se va face la cea ântâiu adunare generală. Art. 31. Fie-care membru administrate este obligat a depune în casa societăței ac țiunl nominale, scrise pe numele său și cu 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7365 cuponele neexpirate, care în tot timpul func- ționărei sale sunt inalienabile. Neîmplinirea acestei condițiuni, în termen de 15 ^Lile de la alegere, se va considera ca dimisiune. Decisiunile consiliului de administrație se iati cu majoritatea voturilor membrilor presențl. In cas de paritate, votul președintelui este preponderant. Presența a 4 membri cel puțin este nece- sară pentru ca deliberațiunile să fie valabile. Consiliul ține ședințele sale ori de câte ori cere trebuința, cel puțin odată pe lună. Convocarea consiliului se face din iniția- tiva administratorului sau a directorului gi- rant, a adunărilor generale de consiliu prin președintele său. Art. 32. Consiliul de administrație se ale- ge prin vot secret cu majoritatea absolută a membrilor presențl, și la fie-care period de 4 ani. Art. 33. Deliberațiunile consiliului se con- stată prin procese-verbale înscrise în regis- tre speciale. Numele membrilor presențl se constată în capul procesulul-verbal al fie-cărel ședințe. Procesele-verbale se semnâză de membri presențl. Copiele de pe extractele acestor delibera- țiunl, ce ar fi a se produce în justiție sau aiurea, se certifică de președinte sati vice-pre- ședinte. Art. 34. Consiliul represintă societatea față cu autoritățile și cu personă a treia; de- cide și dispune în tote afacerile societățeî, denumesce pe directorul girant, și la propu- nerea acestuia sati a administratorului pe toți funcționarii societățeî și le fixâză sala- riele. Stabilesce operațiunile și regulamentele pentru operațiunile societățeî, determină în- trebuințarea capitalului societățeî, decide crearea și suprimarea de sucursale și agenția asociațiun! cu alte societăți sati persone, re- uniuni de credit, supraveghiază conducerea a- facerilor și examinâză compturile, revede ca- sele, stabilesce bilanțul și fixâză procentele și dividendele, și presintă adunărei generale un raport asupra socotelilor și a situațiunel afacerilor societățeî. Tdte decisiunile consiliului și tdte actele încheiate de administratorul sau directorul girant al societățeî, în numele consiliului și a societățeî, sunt obligatore pentru societate față cu orl-cine. Art. 35. Firma societățeî se subscrise în | tdte operațiunile el de administrator sau de directorele girant, și în lipsa acestora de un - membru delegat al consiliului de adminis- t. trație. Art. 36 Membrii consiliului de adminis- । trație primesc mărci de presență pentru fie- ¹ care ședință; acestă câtime se hotărasce de i i adunarea generală. ■ Președintele represintă societatea și con- * siliul de administrație; în lipsa sa vicele-pre- '■ ședințe ’l înlocuesce în tdte atribuțiunile w sale. Daca un membru al consiliului de admi- nistrație va absenta 5 ședințe succesive se va considera ca demisionat. CAP. IX Administratorul și directorul girant Art. 37. Societatea se derigâză, în confor- mitate cu statutele și decisiunile consiliului de administrație, de un administrator sati de un director numit director girant, ajutat de trebuinciosul număr de funcționari. Președintele societățeî și al consiliului este de drept administratorul societățeî. Directorul girant se denumesce stabil de consiliul de administrație care ’I fixâză și sa- lariul; el nu pote fi în acelaș timp și mem- bru în consiliul de administrație. Administratorul sati directorul convocă consiliul de administrație. Art. 38. Administratorul sau directorul girant represintă societatea, în fața celor de al treilea, pentru executarea decisiunilor consiliului de administrație și exercitâză tote acțiunile judecătorescl. Administratorul sati directorul girant subscrie bonurile de casă, bonurile și chi- tanțele depunerilor spre fructificare și extra- ordinare. Administratorul sati directorul girant sub- scrie conrespondenta, girurile, andosamentele efectelor transmisibile, acceptările, polițele, (tratele și remisele), cecurile, convențiunile, contractele de ori și ce natură, tratările, desfacerile, ordonanțele de plată, contra- semnâză cesiunile acțiunilor nominale, și în general ori și ce acte autorisate de consiliti. EI ati dreptul de a revoca, suspenda și numi provisoriti pe amploiațil societățeî, cu îndatorire de a încunosciința consiliului de administrație în termen de 15 țlile. Administratorul sati directorul girant este șeful cancelariei și întregului personal al societățeî. Casierul este ținut a da situațiu- nea sa administratorului sati directorului în fie-care sâră. Ei sunt respun^ători de fidela execuțiune a mandatului lor, afară de cașuri de forță majoră. Directorului pe lângă salariul săti ’i se pâte da de adunarea generală, dupe propune- rea consiliului, și o câtime din beneficiele cu- rate ale societățeî. Administratorul va avea ca garanție tit- luri sociale în valore de 8.000 lei. Funcțiunea administratorului sati a direc- torului este de 4 pni; însă în cașuri de aba- teri pot fi revocați de consiliul de adminis- trație. Art. 39. Până când capitalul social va a- tinge cifra de 500.000 lei, societatea se va derija de administrator; iar când va atinge sus ^isa sumă de 500.000 lei, consiliul so- cietăței va angagia un director, și care va îndeplini în totul tote atribuțiunile și sarci- nile administratorului. CAP. X Comitetul censorilor Art. 40. Supraveghiare executărei statu- telor și a decisiunilor adunărilor generale este încredințată unui comitet de 3 censori și 3 supleanți, și cari se aleg în fie-care an de adunarea generală. EI funcționâză conform codului comercial. Pentru inspecțiunile și verificările ce sunt datori a le face vor primi mărci de presență. CAP. XI Comitetul de scompt Art. 41. Comitetul de scompt este com- pus din: administrator, sati directorul girant, un membru delegat din consiliti și de ca- sier El pote lucra cu duol membri. Comitetul de scompt se întrunesce odată pe săptămână și de câte ori trebuința va cere. CAP. xir Casierul Art. 42. Casierul va depune o garanție în valore de lei . . . . în deosebi de garanția ca membru în consiliul de administrație; acâstă garanție pote fi depusă în acțiuni de ale societățeî, efecte publice, sati ipotecă în primul rang; garanția se va depune la casa de depuneri și consemnațil daca va fi în efec- te, iar chitanța se va păstra de președintele consiliului. Ipoteca se va face pe numele so- cietățel, iar actul se va păstra de președinte. Casierul este responsabil de încasările fă- cute și actele ce le are în păstrare și spre incasare. El este retribuit și funcționâză 4 ani. In cas de abateri de la îndatorirea sa pote fi revocat de consiliul de administrație. CAP. xin Adunarea generală Art. 43. Adunarea generală a societarilor represintă totalitatea asociaților; Ea se întrunesce de ordinar în luna Ianua- rie a fie-cărul an, în țliua, ora și locul ce se va indica de consiliul de administrație; și extraordinar ori de câte ori se va simiți nevoie. Convocările se fac prin publicațiunl cu 5 «Jile înainte de ^iua întrunirel. Ori-ce con- vocare trebue se coprindă cestiunile pentru cari adunarea este chemată a delibera. Decisiunile adunărei generale regulat luate, sunt obligatorii pentru toți societarii absenți sati disidențl. Adunarea generală se compune din toți acționarii cu acțiuni nominale; acționarul nu va putea fi representat de cât printr’un man- datar care are și el dreptul de vot; societă- țile prin delegați, minorii și in terțlișii prin pă- rinții, tutorii sati curatorii lor. Procurile și tdte actele ce dati dreptul de a asista la adunarea generală trebuesc depu- se la societate, sub pedâpsă de nulitate, până în ajunul întrunirel; cei-alți membri socie- tari asistă la adunări cu glas consultativ. Fie-care acționar nominal represintă un glas de fie-care cinci acțiuni; mărginindu-se numărul voturilor' până la țlece orl-care va fi numărul acțiunilor sale, și alte țlece gla- suri ca mandatar. Art. 44. Adunările generale și extraor- 7366 11 Martie 1892 dinare nu vor putea ține ședință de cât cu jumătate plus unul din numărul total al ac- ționarilor nominali. Daca la prima convocare nu să va întruni numărul acționarilor ceruți, se va face o a doua convocare care va ține ședință cu ori câți membri vor fi presenți. Art. 45. Convocările adunărilor generale și extraordinare se fac de președintele socie- tățel în numele consiliului de administrație. Adunările se presîdăză de președintele con- siliului de administrație și al societăței. Biuroul ei se compune din președintele so- cietăței, din duoi scrutători și duoi secretari numiți de adunarea generală și cari nu fac parte din consiliu. Decisiunile adunărei generale și extraor- dinare se iau cu majoritatea voturilor mem- brilor presenți, și se constată prin procese- verbale subscrise de membrii biuroulul adu- nărei și de acționarii cari vor voi. Art. 46. Tdte fesoluțiunile cari se vor lua de adunările generale și extraordinare se iau cu vot secret și cu majoritate absolută a vo- turilor. Dacă la prima votare n’ar obține majori- tatea absolută se va procede la a duoa votare. Afară de Gestiunile puse la ordinea Zilei prin publicațiune de convocare, ori-ce alte cestiunl s’ar mai propune se va putea desba- te numai în viitorea ședință. Art. 47. Adunarea generală se ocupă prin- cipalmente cu următorele lucrări: a) Aprobă bilanțul și compturilă socie- tățel; b) Confirmă devidendele și dobânzile de împărțit; cj Fixâză prețtd mărcilor de presență; d] Dă descărcare consiliului de adminis- trație de gestiunea sa; e) Alege consiliul de administrație în to- tal sau în parte și al censorilor; fj Deliberâză asupra propunerilor mențio- nate prin publicările de convocare; g) Și în genere asupra tutulor Gestiunilor ce 'I sunt atribuite prin presentele statute. CAP. XIV Contestațiunile Art. 48. Deferințele ce se vor ivi în tim- pul duratei societățel saii în timpul lichidă- rel, se vor judeca de arbitri conform codului comercial. Art. 49. Contestațiunile contra consiliu- lui se va judeca de adunarea generală. CAP. XV Modificarea statutelor Art. 50 Modificarea statutelor se va face Îndată ce se va simți trebuință, convocându- se adunarea generală ad hoc. Pentru ca modificarea să se potă face, ac- ționarii presenți la adunarea generală trebue să represinte cel puțin o treime a acțiunilor nominale emise. MOWORUL OFICIAL Resoluțiunile spre a fi valabile adoptate trebue să întrunâscă duoă treimi din votu- rile acționarilor nominali presenți. CAP. XVI Disolvarea și lichidarea societăței Art. 51. Când se va fi perdut întregul fond de reservă al societățel cum și jumătate din capitalul de acțiuni, consiliul este obligat a convoca îndată adunarea generală care va decide disolvarea sau nu a societățel. Acțiunile se plătesc saii se convertesc dupe 10 ani de la data emisiunel. Art. 52. Când societatea se disolvă de sine afară de cașurile de fuziune, adunarea gene- rală regulâză modul de lichidațiune și de- semnâză pe lichidatori în număr de trei. Lichidatorii compuh comptul de lichidare pe care ’l execută dupe ce mal ântâiu va fi verificat de consiliul de administrație și apro- bat de adunarea generală. Art. 53. Lichidatorii pot pe basa votului adunărei generale să cedeze drepturile și obligațiunile societățel la altă societate sari personă. Atribuțiunile adunărei generale cum și ale comitetului de censori durâză și în tim- pul lichidâțiunel. Denumirea lichidatorilor se pote revoca ori când de adunarea generală. Art. 54. Produsul neto al lichidâțiunel dupe rambursarea capitalului vărsat se va împărți în modul următor : 95 % acționarilor, și 5 °/₀ comitetului de lichidațiune. CAP. XVII Disposițiuni transitorii Art. 55. Consiliul de administrație ăl ac- tualei societăți va primi tot activul și pasi- vul societățel cooperative de comerciu și in- dustrie „ Unirea “ din Râmnicu-Sărat și o va lichida conform statutelor ei în vigore. Art. 56. D. loseph Th. Oroveanu este au- torisat cu depline puteri de către noi toți acționarii a depune pe numele societăței su- ma de lei 30.000, și a ’I ridica, semnând de primire, îndată dupe autentificarea presentu- lui statut, conform codului comercial la casa de depunere. Art. 57. Presentele statute se vor depune tribunalului Râmnicu-Sărat spre autentifica- re, conform codului comercial. Tribunalul județului R.-Sărat No. 2 Audiența din 19 Ianuarie 1892. Președința D-lul Al. Bârsescu, membru de ședință; Al. M. Nicolau, membru supleant; D. președinte G. D. Popescu în congediu. Fotoliul ministerului public se ocupă de D. procuror Scorțeanu. Tribunalul, Având în vedere cererea făcută de D-lor lo- seph Th. Orovenu, Ion Stăvărăchescu, Ion Th. Oroveanu, C-. Th. Oroveanu, Drăghiciu Moisoiu, Neculaiu Robescu, G. Protopopescu, V. Nițescu și V. Burlacu, prin petiția înre- gistrată la No. 118 din 1892, în calitate de membrii fondatori ai societăței de cretit și economie „Unirea' din acest orașl, de a li se acordă de tribunal autorisațiunea numitei societăți; Având în vedere că din actul constitutiv și statutele societățel resultă că acestă socie- tate este o societate anonimă; Având în vedere că codul de comerciti prin art. 138 dispune că asemerea societăți ano- nime nu se pot înființa tară o prealabilă au- torisațiune a tribunalului respectiv, în care scop tribunalul e ținut a observa dacă tote condițiunile cerute de lege pentru constitui- rea legală a societățel s’au îndeplinit (art. 90, 121, 126, 131, 132 și 138 din codul co- mercial); Având în vedere că membrii fondatori ai acestei societăți o dată cu cererea de autori- sațiune au depus tribunalului: 1. Actul de constituire și statutele socie- tățel făcute în condițiunile cerute de art. 90, 121—126 din codul comercial; 2. Recipisa easieriel generale No. 5.440, din care acte se constată că întregul, capital social de 100.000 lei a fost susbscris că a vărsat fie-care societar în numerariu trei- zeci mii din valorea acțiunilor sale subscrise și că D. administrator loseph Th. Oroveanu a depus o garanție de 8.000 lei, conform art. 124 din codul comercial; 3. Procesele-verbale prin cari se constată deliberațiunile și decisiunile luate de asociați în rândurile lor; Având în vedere și avizul favorabil dat de camera de comerciu asupra utilităței acestei întreprinderi și moralitatea fondatorilor și a administratorilor. Că, prin urmare, tote condițiunile cerute de codul comercial prin art. 91,121 — 126, 131, 132 și 133 găsindu-se de tribunal că s’au îndeplinit; In basa art. 138 din codul comercial, de acord cu conclusiunile D-lui procuror, tri- bunalul hotărasce: Autorisă a se înființa în acest oraș Socie- tatea de credit și economie sub denumirea de Societatea Unirea. Sentința cu dreptul de apel, conform legei. Dată și citită în ședință publică ații, 19 Ianuarie 1892. Al. Bârsescu, A. M. Nicolau. p. Grefier, Eugenie D. Zăgăneseu. Citită, N. I. Rădulescu. România Grefa tribunalului Râmnicu-Sărat Presenta copie, fiind conformă cu originâlul el, se atestă de noi și se va libera D-lui lo- seph Th. Oroveanu, conform cererei făcută prin petiția înregistrată la No. 1.018 din 1892. p. Grefier, Eugenie D. Zăgăneseu. No. 882. 1892, Ianuarie 23. 11 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7367 Proces-verbal Ședința adunărei generale din 15 De- cembre 1891 No. 4 Membri fiind D. G. Protopopescu. „ Ion Th. Oroveanu. „ V. Burlacu. „ N. Robescu. „ M. P. lordănescu. „ Ion Stăvărachescu. „ G. Th. Oroveanu. „ V. Nițescu. „ Drăghiciu R. Moisoiu. Ședința se deschide sub președința D-lul loseph Th. Oroveanu. La ordina țlilel fiind aprobarea definitivă a statutelor constituirea și subscrirerea ac- țiunilor societăței ce voim a înființa în Râm- nicu-Sărat sub numirea de Societatea de credit și economie „Unirea*. D . Oroveanu Ion, dupe invitarea făcută, dă citire statutului, și dupe ce s’a citat în total; D . președinte consultă dacă cere cineva cuvântul, și dacă mai au veri-o modificare de introdus; ne mai cerând nimeni cuvântul, consultă din nou adunarea și nerspăunțlând nimeni se pune apoi la vot statutul în total, compus din 17 capitole cu 57 articole; votul fiind prin apel nominal au fost că statutul s’a admis și votat așa dupe cum s’a citit cu unanimitatea voturilor membrilor presenți; se procede apoi la subscrierea statutului și a acțiunilor, conform art. 131 din codul co- mercial. Statutul fiind subscris și capitalul acoperit prin subscriere, adunarea declară societatea constitită cu statutul subscris, compus din 17 capitole, cu 57 articole, cu capitalul de 100.000 lei noui, sub numirea de Societate de credit și economie „ Unirea" din Râm- nicu-Sărat. Depunerile de 30 °/₀, conform codului comercial, fiind făcute, subsemnațil dispu- nem, conform art. 56 din statutul socie- tăței, că D. loseph Th. Oroveanu, delegatul nostru, să depună la casa de depunei și con- semnațiuni suma de lei 30.000, adică 3O°/ₒ din capitalul de 100.000 lei, conform co- dului comercial, pe numele societăței; ase- menea este autorisat D. loseph Th. Oroveanu, a ridica acâstă sumă de la țlisa casă îndată ce statutul va fi autentificat. D. Oroveanu loseph este autorisat de noi a ne convoca pentru alegerea consiliului de admmistrațe, cum și pentru ori-ce alte cestiuni privitore la statute; până la alegerea consiliului de administrație D. Oroveanu loseph este au- torisat a ne convaca. Pentru care finit am format presentul proces-verbal. loseph Th. Oroveanu, Drăghiciu R. Moisoiu, Gh. Protopopescu, Ion Th. Oro- veanu, V. Nițescu, V. Burlacu, S. Stăvă- răchesscu, C. Th. Oroveanu, M. P. lordă- nescu, N. Robescu. ADUNAREA GENERALĂ A FONDATORILOR SOCIETĂȚEI DE CREDIT ȘI ECONOMIE „UNIREA" DIN RÂMNICU-SĂRAT Proces-verbal Astăzi 5/17 Ianuarie 1892, Membri fondatori presenți: D . loseph Th. Oroveanu, „ G. Protopopescu. „ V. Burlacu. „ Drăg. R. Moisoiu. „ Ion Orovean Th. , Ion Stăvărachescu. „ G. Th. Oroveanu. „ N. Robescu. „ V. Nițescu. Ședința se deschide sub președenția D-lul Oroveanu loseph Th. La ordinea ^ilel completarea actului de constituirea societăței și alegerea consiliului de administrație și a comitetului de censori. D . Oroveanu loseph pune în vederea adu- nărei că tribunalul a primit și ordonat au- tentificarea Statului societăței; dar pentru a i se da autorisarea de funcționare a cerut a i se face o nouă cerere pentru autorisare, și a presentă și actele de constituire în cari se și prevede în numele administratorilor și a censorilor. Gonsultându-se adunarea.se procede la ale- gerea consiliului de administrație și ă censo- rilor. D . Nicolae Robescu propune spre a fi aleși ca membri în consiliul de administrație pe D. loseph Th. Orovianu, Drăghiciu R. Moi- soiu, G. Protopopescu, Vasile Burlacu, V. Nițescu, Vasile Josescu și Sava Galoiu; și ca membri în comitetul de censori, D-nii G. G. Dătculescu, lonTh. Oroveanu și N. Robescu; și censori supleanți D-nii M. P. lordănescu, Ion Stăvărăchescu și G- A. Heraru. Puindu-se la vot propunerea D-lui Ro- bescu, resultatul votului a fost că se admite cu unanimitate propunerea și se proclamă aleși membri în consiliul de administrație a societăței de credit și economie «Unirea* D-nii loseph Th. Oroveanu, Drăghiciu R. Moisoiu, G. Protopopescu, V. Burlacu, V. Nițescu, V. Josescu și Sava Caloiu; și ca membri ai co- mitetului de censori se proclamă aleși D-nil G. G. Dătculescu, Ion Th. Oroveanu și N. Robescu; și censori supleanți D-nii M. P. lordănescu, Ion Stăvărachescu și G. A. Heraru. Consiliul apoi se retrage spre a alege pe președinte sau administratorul societăței; pu- indu-se la vot, resultatul a fost că D. loseph Th. Oroveanu este ales președinte și adminis- trator al societăței cu unanimitatea voturilor membrilor presenți. Adunarea luând act, consultând apoi co- dul comercial și vățlând că tote formalitățile cerute de lege sunt îndeplinite, declară din nou societatea de constituită sub numirea de Societate de credit și economie Unirea din Râmnicu-Sărat. Adunarea autorisă și delegă cu deplină putere pe D. loseph Th. Oroveanu, președin- tele și administratorul societăței, de a stărui spre a se obține autorisarea legală de funțio- nare a societăței și a aduce la îndeplinire tote disposițiunile cerute prin lege pentru consti- tuirea ei; pentru care am format presentul proces-verbal. loseph Th. Oroveanu, G. Protopopescu, Ion Th. Oroveanu, Ion Stăvărăchescu, V. Burlacu, V. Nițescu, C. Th. Oroveanu, Ni- culae Robescu, Drăghiciu R. Moisoiu. ADUNAREA GENERALĂ A FONDATORILOR SOCIETĂȚEI DE CREDIT ȘI ECONOMIE „UNIREA" DIN RÂMNICU-SĂRAT Proces-verbal Ații, 14 Ianuarie 1892, Membri fondatori presenți; D. Drăghiciu R. Moisoiu. „ loseph Th. Oroveanu. „ G. Protopopescu. , N.- Robescu. „ Ion Th. Oroveanu. „ Vasile Burlacu. „ G. Th. Oroveanu „ Ion Stăvărachescu. Ședința se deschide sub președenția D-lul Oroveanu loseph. care pune în vederea adu- nărei că tribunalul a mal cerut dupe inter- venirea D-lui procurarea să se aducă înain- tea onor, tribunal încheiarea complementară pe lângă actul de constituire a adunărei ge- nerale a fondatorilor prin care să se constate: Gă noi fundatorii am depus suma de 30 °/₀ din suma subscrisă și că acea sumă s’a depus în mâinile mele Oroveanu loseph, și că am fost însărcinat ale depune la casie- ria generală pentru casa.de depuneri și con- semnațiuni. Să se constate că eu, loseph Th. Oroveanu, am depus garanția ca administrator al socie- tăței. Acestea fiind la ordinea țlilel, vâ rog a răspunde dacă cere cine-va cuvântul. D . Niculae Robescu, luând cuvântul, arată adunărei generale că cerința tribunalului este deja îndeplinită în ceea-ce privesce văr- sământul de 30 °/₀ asupra subscripțim- nilor de acțiuni făcute de nor și pe cari ’l-am și vărsat pe deplin; nu rămâne de cât să redactăm sumarul ședinței de ații în sen- sul cerinței tribunalului și mal explicit. Asupra garanției D-lul Oroveanu loseph Th., ca administrator, de și nu este de dato- ria tribunalului de a intra în detailuri de administrație, întru cât societatea nu func- ționâză, cu tote acestea rugăm pe D. loseph Th. Oroveanu a depune garanția ca admi- nistrator în acțiuni de ale societăței coope- rative „Unirea" din Râmnicu-Sărat până la admiterea acțiunilor societăței nostre. Ne mal luând nimeni cuvântul, adunarea dispune: Declarăm toți subscrișil, și anume: loseph Th. Oroveanu, Drăghiciu R. Moisoiu, G. Protopopescu, N. Robescu, Ion Th. Oro- veanu, V. Nițescu, V. Burlacu, G. Th. Oro- veanu și I. Stăvărăchescu, că am depus 30 °/₀ 7368 MONITORUL OFICIAL 11 Martie 1892 din suma acțiunilor subscrise conform art. 132 din codul comercial, în mâi- nile D-lui loseph Th. Oroveanu, președintele și administratorul societățel, spre a le depune la casa de depuneri și consemnațiuni prin casieria generală și a le ridica dupe autentifi- carea statutelor și autorisarea de funcționare a societățel. Constatăm de asemenea că D. Oroveanu loseph, președintele și administratorul socie- tăței, a depus garanția cerută de art. 124 din codul comercial în sumă de lei 8.000. Adunarea delegă și autorisă cu deplină putere pe D. Oroveanu loseph Th., președin- tele și administratorul societăței, să pună acâsta la cunoscința onor, tribunal spre obți- nerea autorisărei. loseph Th. Oroveanu, G. Protopopescu, Ion Th. Oroveanu, Ion Stăvărăchescu, V. Burlacu, C. Th. Oroveanu, V. Nițescu, Drăghiciu R. Moisoiu și Niculae Robescu. Âduc prin acâsta la cunoscință că, cu în- cepere de astăzi, voiu semna Mărie Ți- nescu. Mărie Zineker. Fac obștesce cunoscut că fiul meii Carol Hirsch, de astăzi înainte, se numesce Scarlat Cerban. Isidor Hirsch. Subsemnatul, proprietar și comerciant, din orașul Râmnicu-Sărat, încunosciințez cu acâsta în mod general, că de astăzi am de- sărcinat pe D. Mihalache C. Dobrescu din administrarea moșiilor ce țin în arendă de la D-lor N. Stanbulescu și Gh. Teodor, din ju- dețul Râmnicu- Sărat, și prin urmare pro- cura ce ’l dădusem în acâstă afacere, auten- tificată de comisia colorel de Roșu, din acest oraș, la No. 736 din 10 August 1890, ’I am anula t’o cu desâvîrșire. N. C. Gealep. 1891, Martie 7. Succesiunea Tudorache Simionescu din Turnu-Măgurele Pentru ca să putem delibera asupra ac- tivului și pasivului averel defunctului co- merciant Tudorache Simionescu, invităm cu onâre pe toți acel D-nl cari se vor pretinde creditori ai numitului defunct, să ’și depună la tribunalul Teleorman creanțele D-lor în termen de 40 țlile de astăzi, căci mai târ- ziu nu li se vor mai ține în sâmă. Succesorii prin mandatar, P. Crainicianu. T.-Măgurele. 1892, Martie 4. Aduc prin acâsta la cunoscință că, cu înce- pere de astățli, voiu semna Filomena Ți- nescu. Filomena Zineker. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 10 (22) Martie 1892 Dobende SCADENȚA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE EFECTE __ cupOnelor CU CU cu cu cu cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen Împrumuturi de Stat Române 101 |[i i i i si ssl i i i i i i i i i i iii i ii 100’/, >P« 05 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 g 1 1 1 1 111 11 11 1 1 1 1 11 1 1 1 Renta perpetui ................ 98'/. 98 1 1 1 1 £ 1SSS 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 III 1 II II G9 t amortibiU............... 5°/o Aprilie---Octombre... | 82'/. । 82 t c (împrumutul de 32^3 milidne) . . . . . 5% Aprilie---Octombre... 101»/. ioo»/4 , , (împrumutul de 50 milidne)...... 4°/o Ianuarie---Iulie...... 275 270 9 9 (împrumutul de 274 milidne)..... 4% Ianuarie---Iulie...... 91’/, 91 9 9 (împrumutul de 45 milidne)..... 4«/o Ianuarie---Iulie...... 93’/. 93 Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Scbuldverscbreibung) . 4% Ianuarie---Iulie ...... 96’/. 96’/. 9 de Stat (convertite rurale)........ 5% Ianuarie---Iulie...... 102’/, 102 Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 lei........ 6% । Maiu---Noembre...... 101’/, 101 Împrumuturi de orașe 10 1 Maiu---Noembre...... 91’/, 91 Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5% 1 Ianuarie---Iulie....... 83 82’/, 9 9 _ 1884 ........ 5% Maiu---Noembre...... 95 94»/. . , , , 1888 ........ 5% Iunie---Decembre .... 200 190 9 9 9 9 ÎZ90........ 5“/o Maiu---Noembre...... Împrumuturi de societăți fr1/. Ianuarie---Iulie...... Scrisuri funciare rurale............. 7% Ianuarie---Iulie...... , , urbane Bucuresci......... 6’/o Ianuarie---Iulie...... a • ■ a ......... 5% Ianuarie---Iulie...... ■ ’ » iași’. . * i i ; 5% Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile societățel de basalt artificial....... 0»/. Ianuarie---Iulie...... Ultim valGrea „ Acțiuni divid. nominala Banca națională a României . . ......... 88.45 500 lei Întreg vărs. Societatea de asigurare Dacia-România........ 30. 200 _ . . , , . Naționala.......... 55 200 . , 9 , , reasigurare............ 10 200 . . , , română de construcțiunl și lucrări publice . . . 30 250 . . , 9 de basalt artificial........... 250 . . 9 , pentru fabricarea hârtiei......... 100 , . Banca României................ 200 . . Creditul agricol nfov.............. 100 , 5Vo » OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE 1 M O N E T E CU cu CU cu cu cu SCHIMB CURSUL bani gata termen ban! gata termen ban! gata termen Napoleonul............... jl 1 1 1 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 11) 11111 g 1 1 1 l 1 1 1 1 1 Londra . . . cek 25.35-33’/. Galbenul austriac............ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9 . . 3 luni 25.20-18’/, Cordna germană (marca) . . . . ...... Paris . . . cek 10165-60 Lira sterlină.............. , . . 3 luni 100.10-100 Lira otomană.............. Francia . . . cek 2.12»/,-'/, Florinul austriac de hârtie......... t . . 3 luni 2.10’/,-10 Rubla de hârtie ........... Viena . . . cek 124-123.90 Aur contra argint (agiul).......... 9 . . 3 luni 123.45-40 --- , nap. (scurt) 99.75 CEREALE Greutatea OFERITE cerute ÎNCHEIATE Berlin . . . cek ln libre , . . 3 luni hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania • . cek Grâu............. M 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 111 1 1 i 1 .1 1 1 1 1 1 1 --- 1 1 1 1 1 1 1 e . 3 luni Porumb............ ___ 1 Amsterdam . 3 luni Secară ............ Petersburg . 3 luni Ovăz............. Belgia . . 3 luni Orz.............. , . . . (scurt) Rapiță............. Elveția . . 3 luni Fasole . .......... Italia ... 3 luni SCOMPTUBI ( Ranea națională / SCompt.....•.............. 6% si < * \ avansuri pe deposite de efecte sau lingouri.............. 7% AVANSURI ț Casa de Depuneri și Consemnațiuni» avansuri pe deposite de efecte . . ......... 6% imprimeria statului. director general,; alexandru gh. cantacuzlno