No. 270 UN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri, 6 (18) Martie 1802 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PRSȚCL IMlUmiaiH ÎS REGÂTFl WAX1EI 45 lei pe an 22 !eî, 50 b. pe 6 luni. Prirnariele rurale 36 lei pe no. Abonamentele încep diu Ant^a (Ji a fle-cArel hml. OFICIAL PREȚUL ABOMBUmOI PK5TRU STRÂWCUTK 60 Iei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face^a biurourile poștale. “ l’^c ₖ I DIRECȚIA GENERALA Ă MONITORULUIOFICIAL Șl MIM STATULUI Lₗₗcₐₜᵢₙₐₐₒ PânâUWltnU.51.!; nt.l lungi ttoSOlm.V» tel. BUCURESCI Citațiune de hotărâtele, linia 80 b7nL Ori-ce alte acte Introduse tn ele j Bulevardul Elisabeta l| Inserțlunile și reclamele, linia 1 leii, ee plătesc deosebit, ea și publicațiunile, dnpe luugimeg} Auuneiurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance : Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decrete — Rapârte. Ministerul lucrărilor publice: Decret. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice ; Decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicare — DepeșI telegrafice— Buletine meteorologice — Extract de pe expunerea sittlațiunel consiliului comunal al ju- dețului Bacău. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative fi particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 5 Martie MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 519 din 24 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. C. S. Codreanu este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Bolintinu din județul Dâmbovița, in lo- cul D-lui Nicolae Periețeanu, transferat. Prin decretul regal cu No. 5 20 din 24 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Nicolae N. Vericeanu, actual polițaii! al orașului Tdrgo- viște, este numit in funcțiunea de sub-prefect, la plasa Dealu-Dâmbovița din județul Dâmbo- vița, in locul D-lui loan Măinescu, trecut în alt post. Prin decretul regal cu No. 5 21 din 24 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Nicolae Pe- riețeanu, actual sub-prefect al plășei Bolintinu, județul Dâmbovița, este transferat in funcți- unea de sub-prefect la plasa lalomița-Dâmbo- vița, in locul D-lui Căpitan N. Negoescu. Prin decretul regal cu No. 523 din 24 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. loan Măi- nescu, actual sub-prefect, este numit în func- țiunea de polițaiu al orașului Tergoviște din județul Dâmbovița, în locul D-lui Nicolae N. Vericeanu, trecut în alt post. Prin decretul regal cu No. 556 din 26 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Petre Nico- lescu este numit în funcțiunea de ajutor la subprefectura plășei Câlniștea din județul Vlașca, în locul D-lui Nicu Gogâșe, destituit. Prin decretul regal cu No. 524 din 24 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. loan S. Co- jescu, actual sub-comisar polițienesc, este nu- mit în funcțiunea de comisar polițienesc al gărei Tergoviște din județul Dâmbovița, în lo- cul D-lul Thoma Șerbănescu, transferat. Prin decretul regal cu No. 525 din 24 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. Thoma Șerbă- nescu, actual comisar polițienesc al gărel Târgoviște din județul Dâmbovița, este trans- ferat în funcțiunea de comisar polițienesc al gărel Titu din același județ, in locul D-lui N. Furtunescu. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 620 din 1892, în urma propunere! făcută de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul de finance prin raportul No. 10.502, D. Gh. Duca, fost con- trolor fiscal clasa HI, se numesce ln aceeași calitate, în locul D-lul Ștefan Orza, demi- sionat. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnedeil și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere art. 4, aliniatul a din legea oficierilor de reservă; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 781, Am decretat și decretăm : Art. I. înaintăm la gradul de medic de re- giment clasa II, trecându-se în reservă, pe diua de 1 Martie 1892, pe medicii de batalion sta- giari : Marinescu Bețulea, de la regimentul 1 Me- hedinți No. 17, la corpul I de armată. Mirinescn Mihail, de la regimentul Mihaiii- Viteazu No. 6, la corpul II de armată. Rădulescu George, de la regimentul 7 ar- tilerie, la corpul III de armată. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 604. Raportul D-luî ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Medicii de batalion stagiari coprinși în ală- turatul proiect de decret, împlinind stagiul efectiv de un an în armată și depunând cu succes examenul pentru trecerea în reservă cu gradul de medic de regiment clasa II, cu cel mal profund respect propun Majestățel Vâstre înaintarea lor în acest grad, trecdndu-se tot- d’o -dată în reservă, conform art. 4, aliniatul a din legea oficierilor de reservă. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 781. 1892, Februarie 28, 6 Martie 1892 7226 CAROL I, Prin grația lui Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având ln vedere art. 4, aliniatele a și c din legea oficierilor de reservă ; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 780, Am decretat și decretăm : Art. I. Pe ^iua de 1 Martie 1892, sunt înaintați în corpul oficerilor sanitari de reservă, chiămându-se a ’Și face stagiu de un an cerut de lege: Doctorul în medicină Pop Emil la gradul de medic de batalion la regimentul Mihaiu- Viteazu No. 6. Medicul-veterinar Poenaru D. Ion la gra- dul de veterinar de escadron la scâlă sub-ofi- cierilor Bistrița. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 603. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun apro- bărei Majestățel Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la înaintarea în corpul oficierilor sanitari de reservă a doctorului în medicină Pop Emil la gradul de medic de batalion, și medicului-veterinar Poenaru D. Ion la gradul de veterinar de escadron, chiămându-se tot- d’o-dată a ’și face stagiul cerut de lege. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 780. 1892, Februarie 28. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având in vedere art. 12 asupra organisărei serviciului sanitar al armatei; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 782, Am decretat și decretăm: Art. I. Pe diua de 1 Martie 1892, medicul de batalion stagiar Dr. Ține C. Dimitrie, din personalul sanitar și de administrație (spitalul ■Constanța), se primesce înarmată între cadrele permanente ale medicilor militari în același servicii!. MONITORUL OFICIA! Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul'de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 605. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun aprobărel Majestățel Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la primirea în armată, între cadrele per- manente ale medicilor militari, a medicului de batalion stagiar Dr. Ține C. Dimitrie, care a depus cu succes examenul de finire de stagiti și a cerut să râmână în armată. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 782. 1892, Februarie 28. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor pu- blice sub No. 2.263 > In virtutea art. 71 și 72 din legea consilie- lor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi budgetul drumuri- lor din județul Vlașca pe exercițiul 1892—93, votat de consiliul județian în sesiunea ordinară a anului 1891, cu următârele modificări: Lei 1.5 60 se adaogă la cap. I, § 1, art. 1, din bud- getul cheltuelilor, pe lângă suma de lei 56.880, prevâdută pentru plata per- sonalului drumurilor. 1.250 se reduc de la cap. II, § 1, art. 10, al aceluiași budget pentru «remisa de 9 % a se plăti agenților fiscali la sumele ce vor incasa din râmășițe din exerciții închise». Cu aceste modificări, budgetul coprinde la venituri lei 477.12(6, bani 76, la cheltueli lei 460.843,bani 76,și se echilibrâză cu un exce- dent de lei 16.303. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Bucuresci, la 26 Februarie 1892. CAROL Ministru lucrărilor publice, C. Olănescu. No. 545. MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCȚIUNEl PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice sub No. 1.216; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 13 de la 21 Februarie a. c., Am decretat și decretăm: Art. I. Șe aprobă rectificarea numirel liceu- lui externat din Severin, în loc de «Neagoe Basarab», cum figura prin decretul No. 2.308 din 1891, cu numele de «Trajan». Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunel publice este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 2 Martie 1892. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunel publice, Take lonescu. No. 619. Rectificare. — In decretul regal No. 426 din 15 Februarie a. c., publicat prin Monito- rul oficial No. 255 din 19 Februarie 1892, s’a strecurat o erâre: s’a dis că D. N. D. Spi- reanu se numesce revisor școlar al județului Mehedinți, în loc de: D. N. D. Spineanu-, se rectifică acea erâre. Rectificare. — In decretul M. S. Regelui cu No. 544 din 26 Februarie 1892, publicat prin Monitorul oficial No. 267 din 3 Martie curent, strecurându-se o erâre (de manuscris), se rectifică prin acâsta în sensul că D. Leon Romănescu este numit definitiv ca institutor al clasei III, iar nu II, de la scâlă primară de băeți No. 3 din Roman. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 26 Februarie 1892, D. Constantin P. Mihăescu este confirmat în funcțiunea de co- misar-director al poliției orașului Giurgiu din județul Vlașca, în locul D-lui Dumitru Ale- xescu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. loan Mihăilescu este confirmat în funcțiunea de ajutor al poli- ției orașului Slatina din județul Olt, în locul D-lui loan Constantinescu, care rămâne a fi chiămat în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. loan G. Baloescu este confirmat în funcțiunea de sub-comisar polițienesc în orașul Severin din județul Mehe- dinți, în locul D-lui C. I. Ghenea, demisionat. 6 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7227 Frin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. loan Marinescu, actual copist, este confirmat in funcțiunea de registrator-archivar la subprefectura plășei Ia- lomița din județul Dâmbovița, in locul D-lui Nicolae lonescu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. C. lonescu este confirmat în funcțiunea de registrator-archivar la spbprefectura plășei Jiu-de-Jos din județul Dolj, în locul D-lui Constantin Paliu, trecut în alt post. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 27 Februarie 1892, D. Ștefan Simio- nescu este confirmat în funcțiunea de regis- trator-archivar în cancelaria subprefecturei plășei Braniștea din județul Iași, în locul D-lui Petre Gorian. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. N. lonescu, actual copist clasa II, este confirmat în funcțiunea de copist clasa I în cancelaria prefecturei ju- dețului Dolj, în locul D-lui I. Bărbulescu, de- stituit. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. Constantin Paliu, actual registrator-archivar la sub-prefectura Jiu-de-Jos, este confirmat în funcțiunea de copist clasa II în cancelaria prefecturei jude- țului Dolj, .în locul D-lul N. lonescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. Marin TeodorovicI este confirmat în funcțiunea de copist în can- celaria prefecturei județul Teleorman, în locul rămas vacant prin trecerea D-lui I. Constan- tinescu în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. George Dumitrescu este confirmat în funcțiunea de copist în can- celaria subprefecturei plășei Ialomița din ju- dețul Dâmbovița, în locul D-lui loan Mari- nescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. Gheorghe G. Comă- nescu este confirmat, pe diua de 1 Martie 1892, în funcțiunea de copist în cancelaria subprefecturei plășei Filipesei din județul Pra- hova, în locul D-lui loan Lăzărescu, lăsat în disponibilitate pentru causă de bâlă. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 27 Februarie 1892,0. Mihail Alexandrescu este confirmat în funcțiunea de copist în can- celaria subprefecturei plășei Braniștea din ju- dețul Iași, în locul D-lui Ștefan Simionescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 26 Februarie 1892, D. G. Stehan este confirmat în funcțiunea de copist în cancelaria poliției orașului Râmnicu-Sărat din județul Râmnicu-Sărat, în locul vacant. Prin decisiunea D-lul ministru de finance sub No. 10.765 din 2 Martie 1892, in basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Grigorie Calomfirescu, actual copist la tribu- nalul Vâlcea, se numesce în funcțiunea de co- pist în serviciul casierielor generale de județe, în locul vacant. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 5 Martie MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Din causa lucrărilor parlamentare, minis- trul afacerilor străine va acorda audiențe tot Marțea și Joia, însă de la orele 10*/₄ la 12 diminâța. ₉ DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Cetinie, 16 Martie. — Porta a însărcinat pe guvernatorul general din Gosova ca să mergă la Golacin, graniță muntenegrână, ca să împace populațiunea și să evite noul con- flicte. Sofia, 16 Martie. — D. Goranoff, secre- tar-general al consiliului de miniștri, numit gerant al agenției Bulgariei din Belgrad, a plecat ieri ca să ocupe postul său. D. Dimitroff, așteptat aci, în curând va pleca fără întârZiare la Constantinopol ca să ocupe postul său de gerant diplomatic. Paris, 16 Martie.— Ori-ce individ la care se va găsi arme, explosive sau scrieri răsvră- titore va fi îndată arestat; s’ati dat veri-o 30 mandate de perchisiție. Cea mai mare parte viZăză pe revoluționarii străini. Ancheta la casarma Lobau continuă; s’a luat măsuri speciale pentru a protege monu- mentele publice. Toțe posturile militare au fost întărite. Paris, 16 Martie. — In timpul diminețel s’au făcut perchisițiunl la 35 anarchiștl, dintre cari 5 aii fost arestați. Perchisițiele continuă. Comisiunea însărcinată cu examinarea pro- iectului relativ la condițiunile de ședere a lu- crătorilor străini în Francia a hotărît textul definitiv al acestui proiect. Lucrătorii străini vor fi supuși la tote taxele la cari sunt su- pușii francesl și mal cu sămă la taxa mili- tară, care va fi percepută sub o altă formă. Poliția a găsit la câți-va anarchiștl produse chimice proprii la fabricarea explosivelor, cartușe gole, grenade. Administrațiele otelurilor mari constată că numărul străinilor a scăzut în mod con- siderabil în urma panicel causate de explosil; numărul străinilor începuse de asemenea să scaZă când a sosit timpul urît. Bellune, 16 Martie. — Opt persone au fost strivite de un troian. Viena, 16 Martie. — Comisiunea de an- chetă pentru valută a ascultat pe D-nil Min- kus, Pfeiffer și Pollak, directori de bănci, și Naval, secretar-general al casei de economii. Toți s’au. rostit în favorea etalonului de aur și a fiorinului sau a demi-fiorinului ca uni- tate monetară. Toți, afară de D. Naval, s’au rostit contra monetel de argint curentă. In- tru ce privesce valorea unitățel monetare pă- rerile aii fost împărțite. Budapesta, 16 Martie.—Raportul comi- siunei financelor asupra budgetului prețui esce excedentul la 14.735 fiorini; arată că tote măsurile preparatorii pentru regularea valutei și 7 milione datorii au fost acoperite de veniturile ordinare, ceea ce indică o consoli- dare a financelor ungare. Petersburg, 16 Martie.—Directorul dru- murilor de fer din Sud-Vest a luat disposi- țiunl ca grâul destinat semănăturilor de pri- măvără să fie expediat de preferință. * Londra, 16 Martie. — Se asigură că re- luarea lucrului în mine se va face Lunea vi- itore. Viena, 16 Martie.—Principele Lobanoff, ambasador al Rusiei, a plecat la Petersburg. Budapesta, 16 Martie D. Jokaî a rostit un discurs cu ocasia discuției adresei la Ca- meră. El a combătut tendințele în privința formărel unei armate ungare independentă; aliațil austro-ungarel se bizue pe puternica armată austro-ungară (aplause vii.) Belgrad. 16 Martie. — Soluțiunea crisel ministeriale nu este așteptată înainte de fi- nele săptămânel; se vorbesce de noua numire a D-lul Pateșu ca ministru de finance; se asigură că D-niî VuicI și TaușanovicI nu vor intra în cabinet. In urma dificultăților ce se ridică în clu- bul radical contra declarației regelui. Milan, discuția a fost cu neputință aZI la Scupcină; cercurile guvernamentale speră că se va putea începe mâine. D. Katici a luat un congediu până la fi- nele sesiunei. Jurnalul Videlo desminte scirea dupe care regina Natalia ar fi adresat regenței o scri- sore care Zice că ea renunță de a se mal în- torce veri-o dată în Serbia. Atena, 16 Martie. — Depeși din Larisa anunță că câmpia Tesaliel este năvălită de miriade de șorecl de câmp cari amenință tătă recolta. Se asigură că excursiunea studenților sârbi, amânată tămna trecută, va avea loc acum. Roma, 16 Martie.—D-nil Barzilai Giovag- noli și Cavalotti aii interpelat guvernul în privința confiscărel Ziarelor cari au dat sămă de congresul republican. D. Nicotera a decla- rat că el a autorisat congresul să țină ședința secretă, conform legel, dar guvernul nu pu- tea să permită publicarea unor desbaterl in- transigente și extravagante ale congresului. Interpelările au provocat sgomote la Ca- meră. Camera a continuat discuția budgetului; a avut 14 ordine de Zi- Berlin, 16 Martie. — împăratul și împă- răteasa au făcut dupe amiaZl o plimbare în trăsură. Roma, 16 Martie. — Agenția Ștefani declară cu desăvîrșire neexactă scirea lui New-York-Herald dupe care o învoială ar fi intervenit între Italia și Statele-Unite în pri- vința incidentului cunoscut. țAgenția română./ 7228 MONITORUL OFICIAL 6 Martie 1892 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 5 /17/ Martie 1892 Aâjud . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . Bacău . . Bălăci . . Balta-Albă Bechet . . Berlad . . Bistrița . . Botoșani . Brosceni Budesci . . Buhuși . . Burdujeni Buzeu . , Bălțâtesci . Calafat . . Călărași . Câmpina . Câmpu-Lung Caracal . . Ceatal . . Cerna-Voda Cetate . . Chilia-Vechiă Codăesci Corabia . . Cozia . . . Plâe, nor..........2-f-R. » ................54 » Nor................4-|- » Plâe...............4-|- » Plâe, nor..........24 » ■ ........ 5-4-» Plâe, nor..........44 . Nor, plâe..........2-|- » Plâe, nor..........3 4- » Nor................5-(- » Plâe...............3-1- » Plâe, ninsâre .... 14 . » ........ 84 » Plâe, ninsâre .... 24 » Puțină ninsâre .... 34 » Plâe, nor..........64 » Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Nor, vânt...........2 4- » Plâe................04- » » ...............3 4" ” » ........ 1 — . » » .................3-|“ ” » .................34- » » ...............6—|- » Vent,plâe...........34 » Plâe, nor...........34 » Vânt, plâe..........3-j- » Plâe..................3-f- , Variabil, plâe .... 2-f. » Plâe................4-j. . Plâe torențială .... 24 » Variabil, ninsâre . . . 14 » Plâe.....................5-|- » .......................2-f- , Plâe, nor................3 4- • Darabani . Fălciă . . Folticeni Ferbinți . . • Filiași . . Filipesci Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova . Herța . . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivești . . Lacu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . .* . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Plâe ou zăpadă, nor . . Plâe, nor............... Plâe, ninsâre . . . . Furtună, plâe . . . . Plâe................... Plâe, nor ............. n , , ,........... Plâe, nor............... Nor, plâe ............. Plâe................... Plâe, nor............ n „ ........... Nor, vânt............... Plâe, zăpadă......... ” . « .... Plâe, nor............ Plâe, furtună, Marea agit. Plâe................. Ninsâre, nor......... Nor.................. Lapoviță............. Ninsâre, nor......... Nor.................. Plâe................. Plâe, nor............... Senin, plâe............. Plâe.................... Plâe, nor............... 14R. Pașcani . . . 24 • Pătărlagele . 24 » Piatra . . . 34- » Pitesci . . . Piua-Pietri 54 ” Pleșcoiu . . . 3-(- ” Ploesci . . . 3-|” 8 Podu-Turcului 54 ” Predeal . . . 34- 8 Puciâsa . . . 34- 8 Jtlămn. -Sărat. 34 » Râmn.- Vâlcea 64- 8 Riu-Vadului 34- 8 Roșiori-de-Vede 34* 8 Rădăuți . . 54 ” Salinele-Mari Săveni . . . 24 ” Sinaia . . . 24 . Slobozia . . 54- 8 Spineni . . . 34- 8 Stefănesci . . .54- 8 Slănic . . . Strunga . . . 74 ” Tecuciu . . . 44 . Tergoviște . . 1+ ’ Tergu-Frumos 54- 8 Ttigu-Jiu . . 54“ 8 Tulcea . . . 0 > Urlați . . . 44, Urziceni . . 64 » Văleni . . . 3--- n Vasluiu , . . 24“ 8 Verciorova 34 » Vulcan . . . 74 » Zătreni . . . 24~ 8 Zimnicea . . Plâe, nor.........OR. n ” ........54“ ” „ n .............24- » » ..............l-t" ⁿ Plâe, nor -.......5 4- » n „ ...... 5-4- ” > ...............44- ■ Plâe, nor.........34- » Ninsâre...........14" Plâe..............64- Nor...............4-j- . Plâe?.............*4 ” Plâe, ninsâre .... 0 » ■ ...............54” Ninsâre, plâe .... 34- » Plâe..............5 4'” Plâe, nor.........2-f- « Plâe, ninsâre .... 1 — » Nor, plâe, vânt .... 44 « Plâe.............. Plâe, nor.........24 » ” ” ...... 34” ” ...............64 ” ’ ...............1+ • Nor...............4-f- ■ Plâe..............64 » ” •«•••••• 2-|- » Plâe, furtună .... 34 ” ” ................64 ” Nor, vânt.........34 » ” ........ 5-ț- « ” ...............54 ’ Nor, plâe.........6-f- ” Plâe ........ 54 » MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N°-77 OBSERVAȚIUNI: De la 4 (16) Martie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 3 (15) Martie, orele 8 sâra. Barometru Vântul I Plâe saU 1 Temper. Baro- Temper. Vântul redus la 0° și la Temperatura | zăpadă | extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului CS 1 euvi | Starea Max. , a red. la Direcția Tăria Starea OBSERVAȚIUNI ® Direcția cerului S 0° și la cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. s nivelul D mărel Bucuresci. . 757-o --- 2.7 5-3 0.5 IOO NE 3 plâe 18 II 5 759-5 6-5 NE 4 plâe Craiova . . 758-8 4 O-2 6-4 + 1.0 96 W 2 acop. 32 9 2 761.6 7-4 NE 5 acop. Călimănesci. Slatina. , . 759-t --- 0.4 5-8 + I.I 93 --- --- n 2 7 5 760.3 6.6 NE 6 plâe T.-Severin . . 758.9 --- 6.6 98 NNW 3 3 7 I 757-9 6.0 NE 2 acop. Ruși-de- Vede, --- --- --- --- --- ---- --- 4 II I --- --- _ __ T.-Măgurele. 758.5 -- 0.2 6.6 + 0.4 99 --- --- plâe 5 13 6 7594 8.4 ESE 2 senin Giurgiu . . 757.5 --- 0.8 6.8 0.4 8.5 E 3 IO 17 6 788.2 11.6 W 4 plâe Sinaia . . . 758.2 --- 2.1 1.6 --- 1.2 88 N 2 9 4 I 759-8 2.6 N 2 Brăila . . 757.7 --- 4-i 6.0 + 1.2 9° NE 2 2 IO 6 761.2 6.0 SE 2 p. noros Constanța . 760.2 - 3-5 5-3 + 0.9 99 SE 3 câță --- 5 2 760.5 5° E 2 câță Starea Măreț potrivită. Sulina . . . 760.7 --- 3-4 5-3 + 1.0 98 E I --- 7 3 762.7 5-° E I ” » ușâră. Focșani . . 765.4 --- 0.1 5-0 + 1.8 94 NE 3 plâe 4 6 4 765-5 6-3 NW 2 acop. Iași .... 764-0 --- 2.3 2.6 + 1.2 --- S I acop. --- 4 2 7651 3-4 S I Sofia (Bulgar.) 755-2 --- 0.2 5-6 ---‘ 1.6 89 w I I 16 5 755-8 8-3 --- --- f. noros Athena . . . De la 5 (17) Martie 1892, orele 8 diminâța De la 4 (16) Martie 189 2, orele 8 sâra. Bucuresci. . 757-5 + o-5 3-6 i-7 95 NE 6 plâe 22 7 3 757-0 5-5 NNE 6 plâe Apa căzută în diua de 16 Martie 1892. Cifrele de mat jos represintă în milimetri, grosimea stratului de apă, provenită din plâe sati din topirea zăpe pd M cn O Qjqțl 64.1 69.6 60.2 61.8 60.7 62.8 60.2 56^ •m ui 10 .3 .2 .9 .8 .4 .2 4 9tvd țs sqoq 9i;uț țuțjodva •3onx eiBd •2o[p( aqpq ■dopit ared ■Soți³! 9q?q 00 00 «o o» 00 o 00 00 CI CO 1O u o 5 0 z o CC 0 < H z 3 < I- (0 < Z UJ o: UJ a. x UJ UJ a J □ 0. < o § a '1*1 8 s fi 'fi fi b£> a o © 8 qq tq B91B}n8J0 > 16.55 ) 14.10 14.05 14.665] ) 20.40 10.90? 11.90 î 16.20 15.60 15.70 14.50 j 20.25 j 1285 12.26 12.30 17.06 10.04 18 Iulie 16 Sept. 1.79 16 » 16 « 2.2( OO 13 » 16 » 2.0C 2 « 3 » 1.51 00 5 » 3 » 1.49 ce 2 n 3 » 1.41 r-t 8 » 16 » 2.00 1 2 » 16 - 1.44 1 25 Iunie 3 " 1.26 7 Iulie 17 » 1.90 8 Iulie 16 » 1.69 2 n 3 JJ 1.51 8 « 16 » 1.85 3 ” 3 » 1.79 25 Iunie 3 » l.Osj 25 Iunie 3 » 124. X © fi i fi ’i a X ©.2 ®.2 ©.2 ©.® ci ci ci c’i oi c R 33353 = 5^333 oi 00 S 8 fi <© d o fi <© Cț oo 00 to CI CI CI d fi © o a «fi fi fi fi © Sb’fi . bD 8 g * m 2 s 8 CI ci ci ci 2 • E fi = = " Cu <0 ' fi flO S- fi a fi c: b£> fi fi & a o Cri e o a fi a a c O bC 0 o « 8 to £ a fi fi d o a a CJ o g g aqpq anuj jnțiodBX oi t n cq llaînnâ o O O O o o oS b Baiațnajg oi r- o o co o ___ w io <6 co iq ® Greutatea L': hi co ® t ț recoltei libre , o o cp S S 3 o S S cqooto^cto^țQ^' kgr. noiTiOQ_JHc-Ti-^---: In hl. ooaoooooooooooi>oooo | Producțiunt tn kilograme pe hectar paie și ciocanii bâbe 00 00 01 io cm co 2495 2423 2289 •n o co Tf< os 2308 40 Țț co Tf 01 01 01 CM CM ccttq --- ot-oco^CTiOi-ooLcoa! paie și g- 225 22 zi ® ® o ciocanii + + + + + + + + + + bdbe 10 10 40 40 40 O 74,85 72.70 68.68 10 01 01 10 01 r> 69.25 co d co 40 O co i> i> O r- • O ooinioinowoo g cq iq ci ti m t cq cq . oi co oi cd co ° Ti T Ti Ti TH T T< T Ti Ti țpțoasi LOCOCMOCICTTIOO Bl jnțniBd Bdunhgui p’ocqcqommtqiqcqco Ti ti ti ti Ti Ti ^1 t1 Ti Ti jaunilEpSaA cțvrnQ BJIooaa ® 1 * * * * * * 15 tirTrrrToooo^^^^ naipogaj 14 apmaj .2 jopojds B|țuBdy .2

.2 .2 opios^m 2 k » q o r 9 jopoids EițuBdy S M ,g c> Tf oi o ti jn jo 01 CI CM CM CM _________------ 2 T Ti Ti __Țj “-------=-- Data A 30 Aprilie semănatului u ® oj ® v 20 kgr. suprafosfat -|- 12 kgr. cenușa . . idem a ț .cu s s jg B B 30 Aprilie a- ® § a. g a. g a. g o. g o. g 20 kgr. supraf. -j- 12 kgr. salpetru . . . idem CO O r fruc- dăcinl înflorirea re ni 6rbe pe parcela la hectar 5 Produc 8 c- pe răi Rădăci; 49.₂ Imperială..................... 58.0 Mangold..................... 76.₈ Electorală.................. 15.₀ Kleinwangheben.............. 22 Iunie 15 , 15 , 28 , 0.679 3.135 2.202 0.325 138 538 285 217 27 55 71 13 2513 5711 3116 25 5 Cifrele producțiunei la hectar n’au de cât valore neînsemnată, fiind-că nu înființâză productivitatea relativă a acestor varietăți; multe din rădăcinele puse nu s’au prins, iar altele au rămas orbe, n’au produs ramuri fructifere; de aceea am calculat productivi- tatea pe rădăcină, pentru a .compara mai exact varietățile de mai sus. Dacă am admite că din rădăcinele puse pe un hectar, (în cui- buri la 70 c. m.) numai 10°/₀ rămân nepro- ducătore, am avea 18.367 rădăcini fructife- re, cari ar produce pentru varietățile de mai sus: 1) 460 kilo 92 2) 1.050 , 90 3) 571 , 55 4) 460 „ 92 Cultura sfeclei de zahăr pentru semințe n’are de o cam dată nici o importanță pen- tru țâra nostră, numai când fabricațiunea za- hărului va lua extensiune mai mare, vom fi în posițiune a ne cultiva singuri sămînță, daca se va dovedi că nu degenerâză, cum se întâmplă s. ex. în Rusia-Meridională. VIII. Sfecle de nutreț E netăgăduit că sfecla de nutreț este o plantă prăsitore, care va juca în nutrițiunea animalelor nostre și prin urmare în agricul- tura română peste curândă vreme un rol în- semnat; de aceea a fost o idee forte nemeri- tă din partea onor, direcțiunel a scolei de a- gricultură, care deja în anul trecut a cum- părat diferite soiuri de semințe. Parte din ele aii fost semănate anul acesta împreună cu cele cumpărate de stațiunea a- gronomică. Varietățile cultivate s’aii semănat la 25 A- prilie și au răsărit abia la 25 Maiu forte incomplet, grație secetei. Find-că primăvâră nostră e lipsită de înghețuri târi^I, sunt de pă- rere ca sfecla nu pote reuși la noi de cât semă- nată cât de timpuriu,pentru ca sămînța, tare de felul el, să aibă umiditate îndestulătâre spre încolțire; ast-fel ajungem la recolte derisoril față cu alte țări, unde pământul e mult mal slab. Recolta s’a făcut abia la 11 Noembre, din causa zăpe^el căzute în a duoa jumătate a lunel trecute. Sfeclele erau la recoltă încă în stare forte bună. Eată resultatele aceste încercări: Sfecla galbenă de Bar res. . 26.354 kgr. laba. „ roșie globiformă . . 32.292 , „ „ „ gigantică de Vauriac 38.750 „ „ „ , Mamuth.............. 14.830 „ „ „ „ glob galben .... 17.279 , „ „ Experiența trebue de sigur repetată, fiind- că au rămas petece neocupate de plante; dacă tote varietățile ar fi răsărit de o potrivă de uniform, fără înduoială că raportul între producțiunea lor ar fi fost altul. Când întinderea câmpului de experiență ne va permite, numărul varietăților de sfecle de nutreț se va spori, pentru ca comparațiu- nea și alegerea lor să fie mai sigură. IX. Livede permanentă sub ovez Pe parcele A și B în mărime de câte 1.250 m. p., s’a dispus înființarea unei fânețe per- manente, pe o parcelă îngrășată, iar pe cea- altă neîngrășată. Pământul bine pregătit s’a semănat la 19 Aprilie cu ovăz care s’a îngrășat cu grapa și apoi s’a tăfălugit; dupe acâsta s’a semănat amestecul de fânâță, consistând din câte ; 10 kilogr. erburl, 1 » trifoiu, " lucernă de Proveuce, i/₄ » sulfină, ’/ₜ „ esparceta, Acâstă sămînță s’a îngropat ușor cu grapa. La 24 Aprilie a răsărit ovăzul și ceva legu- minose pe parcela A (îngrășată); la 28 A- prilie restul, pe parcela B răsărirea a avutloc cu o ^i mal târziu. Dupe 20 Maiu a mal ră- sărit nu numai din amestecul de fânâță, ci ș din ovăz. Ingrășarea parcelei A a constat din 80 kgr. făină de ose (16 kgr. P₂ O₆) și 50 kgr. sulfat de amoniac (pentru 9 kgr. 954 azot. Ovăzul de și semănat atât de târziu, fiind că la încolțire a avut umiditate îndestulătore în cât s’a înrădăcinat repede, a crescut cu o vigore aprope miraculosă pentru regiunea în care ne aflam, și recolta făcută la 8 și 9 Iu- lie a dat pe ambele parcele împreună 360.5 kgr. bobe, ceea ce face 1,442 kgr. sau 36.76 hi. la hectar. Acâstă producțiune este aprope de cifra maximă ce se obține în general și ne învață cât de important este a semăna în condițiuni bune. X. Plante diverse Afară de încercările de mai sus, ale căror resultate sunt positive și nu așteaptă de cât a fi confirmate prin experiențele anilor ur- mători, s’au mal făcut și altele cari nu au avut același succes. Astfel s’a semănat : ij Linte mare blondă, linte Stockerau, bob pitic timpuriu, bob mare de Marais, coriandru, camelină, meiu auriu, cânepă de Bolonia și apathina, in de Riga și un- guresc cu un succes prea neînsemnat pen- tru a putea figura ca încercare seriosă. 7238 MONITORUL OFICIAL 6 Martie 189$ 21 Muștar galben care a fost mâncat în flore de insecte. 3) Următorele plante de nutreț aii pro- dus în kgr. la ha. B<5be Pac Mohou (panicum germ. . 1.166 . 6.667 Meiu alb rotund. . . . 1.360 . 4.672 4) S’au încercat în fine patru varietăți de sfecle de zahăr, despre carî va referi colegul med D. C. Roman dupe ce le va analisa chi- micesce. XI. Conclusiuni Recapitulând expunerile de mal sus, am putea trage, din resultatele experiențelor fă- cute, următârele conclusiuni provisorii : 1/ Dintre 16 varietăți de porumb indi- gene și străine, porumbul românesc dă re- colta cantitativă cea mai mare și produc- țiunea represintă valdrea comercială rela- tiv cea mai mare. Nici una din aceste va- rietăți nu dă mai puțin de cât media re- coltelor obținute in țâră de la porumbul românesc. 2) Distanța cea mai potrivită pentru semănătura porumbului portocaliu pare a fi 60—70 c. m. 3) Distanța cea mal potrivită pentru porumbul cincantin corcit este 50 până la 60 c. m. intre rânduri. 4) Porumbul românesc cultivat in cui- buri dă maximul de producțiune, când distanța intre cuiburi fiind 70 c. m. se lasă cel mult 2—3 fire în cuib. 5] Dintre materiile nutritive se pare că pământului câmpului de experiențe de la Herestreu ’i lipsesce acid fosforic și calce. 6) Semănătura in rânduri dă recolte de porumb mai mari ca cea prin împrăștiare. 7/ Din 5 varietăți de sfecle de nutreț, recolta cea mai mare a dat’o sfecla gigan- tică de Vauriae. 8) Ovăzul pote da recolta maximă chiar dacă se semenă mai târdiu (19 Aprilie), cu condițiune însă să aibă umiditate în- destulătore la încolțire și în primele epoce ale vegetațiunei. Agronom-asistent al stațiune! agronomice, N. O. Popovici Lupa. Porumb de nutreț, uscat șl acrit D. I. Socec, intrepridul agronom și agri- cultor practic, a trimis în primăvara trecută stațiunel agronomice o probă de porumb de nutreț uscat și una de porumb acrit, prove- nit din aceeași recoltă. înainte de a arăta și discuta resultatele dobândite prin analisa acestor duoă probe, să descriem în puține cuvinte diferitele me- tode de preparare a nutrețului, cunoscute sub numele de ensilage (Sauerfutterberei- tung), pentru care am putea întrebuința ter- menul românesc acrire sau murare, fiind-că prin procesele chimice și biologice, car! au loc în aceste metode de preparație, nutrețul se acresce. Acrirea e de duoă feluri: la aer liber și în gropi. Acrirea la aer liber e și ea de duoă feluri: a) Prepararea fânului brun (cafeniu), care se face în modul următor : fânul de li- vadă, căruia ’i mai trebuia încă o țfi până la uscarea completă, ori trifoiul, căruia ’I mai lipseau 3—4 țlile până la uscarea completă, se pune în grămadă de 6 m. diametru, pe care 10—15 âmeni o calcă de la mijloc că- tre margine, până ce ajunge la înălțimea de 5 m. Pentru a împedica mu cetirea stratului superior, se recomandă a’i acoperi cu pae. In curând începe în grămadă o urcare de temperatură, care durâză dupe timp, 4—8 ^ile, și dacă nutrețul a fost prea umed, pote ajunge a se aprinde de sine, ori cel puțin a se carbonisa (înegri); dacă fânul nu s’a în- desat bine, atunci rămân locuri gole, unde muce^esce și putre^esce. Cea mai bună cali- tate de fân cafeniu se obține dacă tempera- tura nu trece peste 80° C. Dupe . cel puțin 6 săptămâni se pâte deja da la vite. b) O altă metodă de acrire la aer liber este aceea a lui Klapmeyer: trifoiul, oii alt nutreț, dupe o $i de uscare (pălire), se așează în grămezi mari, pe cari le lă- săm să se încăl^ăscă de sine 48 — 60 ore. Prin căldură, care a duoa-/, , • (împrumutul de 50 milidne)...... vio Ianuarie---Iulie...... 276 278 , , (împrumutul de 274 milidne)..... 4»/, Ianuarie---Iulie...... 92 91’/, , , (Împrumutul de 45 milidne)..... 4’/0 Ianuarie---Iulie...... 93’/, 93»/, Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . Vio Ianuarie---Iulie...... 97 96»/, , de Stat (convertite rurale)........ 5°/o Ianuarie---Iulie...... 102'/, 102 Obligațiunile casei pensiunilor, a 30u lei........ 6»/o Maiu---Noembre...... 101 ■/, IOT Împrumuturi de orașe 10 Maiu---Noembre...... 91’/. 91’/, Obliga(iunl ale comunei Bucuresci 1883 ....... 5% Ianuarie---Iulie....... 83 82’/2 , , » _ 1884........ &lo Maiu---Noembre...... 95 94'/, , , , 1888 ........ 5% Iunie---Decembre .... 205 195 , , , t 1890........ 5% Maiu---Noembre...... Împrumuturi de societăți 9b Ianuarie---Iulie...... Scrisuri funciare rurale............. 7% Ianuarie---Iulie...... , , urbane Bucuresci......... 6/o Ianuarie---Iulie...... 9 9 » 9 ......... »h Ianuarie---Iulie...... ’ * , Iași*........... 5"/0 Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile societățel de basalt artificial....... 6% Ianuarie---Iulie...... Unim val6rea AcțiunI divid. NOMINALA Banca națională a României............ 88.4b 50vleI tutieg vărs. Societatea de asigurare Dacia-Romănia........ 30 200 » , , t 9 9 Naționala.......... 55 200 , , , , , reasigurare............ 10 200 » » , , română de construcțiunl și lucrări publice . . . 30 250 . , , , de basalt artificial........... 250 , , pentru fabricarea hârtiei......... 100 , , , Banca României................ 200 » , Creditul agricol Ilfov.............. 100 , 50/0 , oferite CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu cu cu cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul............... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek 25.31’/,-28’/, Galbenul austriac............ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , . . 3 luni 25.17>/,-15 Corâna germană (marca).......... Paris . . . cek 100.50-40 Lira sterlină.............. , . . 3 luni 99.90-85 Lira otomană.............. Francia . . . cek 2.12'/,-12 Imperialul rusesc............ , . . 3 luni 2.10‘/,-10 Florinul austriac de hârtie......... Viena . . . cek 123.85-75 Rubla de hârtie............. , . . 3 luni 123.35-30 Aur contra argint (agiul).......... , nap. (scurt) 99.60 Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek CEREALE ln libre . . . 3 luni hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek Grâu............. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 H 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i , . . 3 luni Porumb........... . 1 1 1 1 1 1 1 I I I I I I I Amsterdam . 3 luni Secară ............ Petersburg . 3 luni Ovâz............. Belgia . . 3 luni Orz.............. .... (scurt) Rapiță............. Elveția . . 3 luni Fasole . .......... Italia ... 3 luni SCOMPTURl ( Ban.a n.tinnalĂ f scompt .............. 6% ;i 1 Banca naționala avan3UrI pe deposite de efecte sau lingouri.............. 7% AVANSURI ( Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte ........... Imprimeria Statului. director genebal, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO