No. 268 UN EXEMPLAR: 25 BANI MercurI, 4 (16) Martie 1802 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚBL ABOUSEMOLDI Ui REGATUL MAMEI 45 lei pe an: 22 leî, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din 4nt6ia d* a fie-cdrel luni PRKȚOL ABOSASEMOLin PESTM STRIhETATK 60 lei pe an; 35 lei pe 0 lani. Abonamentele se pot face la biuraurite poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC pană la 50 llnil,51el; mal Innglde50Unii, 10lei. Ori-ce alte acte introduse ln ele I se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime | DIRECȚIA GENERALA A SONimOLUI MW ȘI WPRISER1E1 STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ASOSOTRlLtm Publicațiunile prhnăriek>r,comitetelor, ete^linia80 b. Citați uni le de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de intern^. Decrete — Rapârte — Prescurtare de decret. Ministerul de finance : Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție : Decret. Ministerul de resbel: Decret — Raport. Ministerul lucrărilor publice: Decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice — Prețul cerealelor—Buletine meteorologice.—Extract de pe expunerea situațiunel județului Bacău. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 3 Martie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.911; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Grămesci, din județul Dorohoiu, se disolvă pentru moti- vele expuse în sus citatul raport, numindu-se membri ln comisiunea interimară D-nii lancu Stârcea, Vasile Dumitru Bobu și Vasile Dumi- tru Bordeanu. Art. u. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 593. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 1.101, ce am primit de la D. prefect al județului Dorohoiu, că primarul comunei rurale Grămesci, din acel județ, este debitant de băuturi spirtuose și cei- ahl membri ai consiliului comunal sunt fără sciință de carte, ast-fel că nu pâte nici unul fi însărcinat cu conducerea administrațiunel, și, din acostă causă, afacerile comunale stau în părăsire, expuse a se compromite; subsemna- tul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de de- cret pentru disolvarea acestui consiliu și insti- tuirea comisiunei interimare compusă din D-nii lancu 'Stârcea, Vasile Dumitru Bobu și Vasile Dumitru Bordeanu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noii consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 6.911. 1892, Februarie 29. CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.912; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Martalogi- Ciobani, din județul Argeș, se disolvă pentru motivele expuse în sus citatul raport, numin- du-se membri în comisiunea interimară D-nii lân Popescu, Mihaî Roman și Radu Nicolae. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 594. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vexând din raportul sub No. 1.381, ce am primit de la D. prefect al județului Argeș, că duoi din membri actualului consilii! al comu- nei rurale Martalogi-Ciobani, din acel județ, au demisionat, unul este încetat din viață și altul nu a depus încă jurământul legal spre a putea intra în lucrare, ast-fel că consiliul se găsesce descompletat și în imposibilitate de a mal funcționa, fiind redus numai la trei din membri sfii, cari și aceștia sunt fără sciință de carte; subsemnatul are onâre a ruga pe Ma- jestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nii lân Popescu, Mihaî Roman și Radu Nicolae, cari să gereze aface- rile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consilii!. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 6.912. 1892, Februarie 29. CAROL I, Prin grația lui Dumneaei!și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne snb No. 6.839; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Buhociu, din județul Bacău, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii I6n Dimi- trescu, Costache Arghire și Costache Vieriu. 7178 Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 595. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vexând din raportul sub No. 864, ce am primit de la D. prefect al județului Bacăh, că primarul comunei rurale Buhociu, din acel ju- deț, negligâză cu desâvîrșire datoriele funcți- unel ce ocupă, iar membri consiliului comunal, din causa desbinărilor ce există între dânșii, nu voiesc a se ocupa cât de puțin de afacerile co- munale, ast-fel că cele mai însemnate interese ale localităței sunt lăsate în părăsire; subsem- natul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii lân Dimitrescu, Costache Arghire și Cos- tache Vieriu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nod consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 6.839. 1892, Februarie 28. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.837 > Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Prăjesci, din județul Bacău, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Giurgiu Robu, Dumitru Albert și Ilie Floreșu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 596. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vânând din raportul sub No. 865, ce am primit de la D. prefect al județului Bacău, că trei din membrii consiliului comunei rurale Pră- MONITORUL OFICIAL jesci, din acel județ, ah demisionat, iar prima- rul și cei-alți consilieri negii gâză cu desâvîrșire îndeplinirea îndatoririlor lor, ast-fel că, din acâstă causă, interesele cele mai însemnate ale comunei sunt lăsate în părăsire, expuse a se compromite; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nii Giurgiu Robu, Du- mitru Albert și Ilie Floreșu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și insta- larea unui nou consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 6.837. 1892, Februarie 28. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.863; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Coteana, din județul Olt, se disolvă pentru motivele ară- tate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Costache Țone, Stan Vlad și Penea Selu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, 1>. Catargi. No. 597. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 895, ce am primit de la D. prefect al județului Olt, că primarul comunei rurale Coteana, din acel ju- deț, a demisionat, și dintre cei-alți membri ai consiliului comunal nu mal îndeplinesce nici unul condițiunile cerute de lege spre a putea fi însărcinat cu conducerea administrațiunel, ast-fel că, din acestă causă, interesele comunei sunt expuse a fi compromise; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe basa art. 2 9 și 30 din legea comunală, să bine- voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Cos- 4 Martie 1892 ■ tache Țone, Stan Vlad și Penea Selu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nod consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 6.836. 1892, Februarie 28. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.835 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Sărbesci, din județul Bacăîi, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Alecu Is- trati, lordache Petcu și lân Moroșanu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, Ia 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 598. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 863, ce am primit de la D. prefect al județului Bacăd, că membrii cari compun actualul consilia al co- munei rurale Sărbesci, din acel județ, aii lăsat în desâvîrșită părăsire administrațiunea aface- rilor comunale, nevoind a se întruni, când sunt convocați, spre a resolvi diferitele cestiuni de atribuțiunea consiliului, ast-fel că, din acâsta causă, cele mai însemnate interese ale comunei sunt expuse a se compromite; sub- semnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Alecu Istrati, lordache Petcu și lân Moroșanu, cari să gereze aface- rile comunale până la alegerea și instalarea unul nou consilia. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 6.835. 1892, Februarie 8. 4 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7179 Prin decretul regal cu No. 607 din 29 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. Al. Săvulescu este numit în funcțiunea de architect al ministeru- lui de interne, în locul D-lui D. Maimarolu, demisionat. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 583 din 28 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance, sunt numiți pe diua de 1 Martie 1892: D. Simion Moțățeanu, actual șef-perceptor clasa II în serviciul exterior al vămilor, în funcțiunea de șef-perceptor clasa I în același ser- viciu, în locul decedatului Vasile Marinescu; și D. T. Antonescu, actual verificator taxator în serviciul exterior al vămilor, în funcțiunea de șef-perceptor clasa II în același servicii!, în locul D-lui Simion Moțățeanu, înaintat. Prin decretul regal cu No. 356 din 25 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru, D. Constantin lonescu, actual impiegat clasa I in administrația centrală a regiei monopolurilor Statului și fost șef de deposit, este numit în postul de expeditor la manufactura de tutunuri din Bucuresci, în lo- cul D-lui Dimitrie Juga. Prin decretul regal cu No. 535 din 25 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Ion Bogdă- nescu, actual cămăraș al salinei Slănic, este numit in postul de șef de deposit clasa II in serviciul depositelor de vinari din adminis- trația regiei monopolurilor Statului, în locul D-lui Ion Dragomirescu, revocat și dat ju- decățel. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de justiție sub No. 3.431 ; Vedând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri cu No. 7; Având în vedere disposițiunile regulamen- tului instituțiunei curților cu jurați prin județe; Având în vedere disposițiunile art. 2 8 3 din procedura penală; Având în vedere legea pentru vacanțele curților și tribunalelor, Am decretat și decretăm : Art. I. A treia serie a sesiunel curților cu jurați din județele în cari, dupe disposițiunile disulul regulament, urmâză să încâpă în tri- mestrul Martie la 1 Aprilie, va începe anul acesta la 13 Aprilie 1892, și va dura 10 dile, putându-se prelungi încă cu 5 dile de va fi necesitate, pentru a se putea judeca tâte pro- cesele pendinte, de 6re-ce, din causa vacanței S-telor Pasci, care începe la 2 Aprilie, nu se va putea ține sesiunea la epoca prevâdută de regulament. Art. II și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de justiție este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 2 Martie 1892. CAROL Ministru de justiție, Al. Marghiloman. No. 610. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere legea și regulamentul asu- pra posițiel oficierilor; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 4.067, Am decretat și decretăm : Art. I. Sub-locotenentul lonescu Ștefan, din regimentul Rovine No. 26, se trece în posiție de reformă pentru purtare rea din obicinuință, greșeli grave în serviciu și contra disciplinei, conform art. 2 3 din legea asupra posițiel ofi- cierilor. Art. II. Acâstă posițiune se va considera pe diua de 29 Februarie 1892. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 29 Februarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 606. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Sub-locotenentul lonescu Ștefan, din regi- mentul Rovine No. 26, fiind trimis înaintea unui consiliu de anchetă pentru purtare rea din obicinuință, greșeli grave în serviciu și contra disciplinei, acel consiliu, în unanimitate de voturi, s’a pronunțat asupra tutulor moti- velor că oficierul în cestiune este în cașul de a fi trecut în posiție de reformă, conform art. 23 din legea asupra posițiel oficierilor; subsemnatul, în vederea acestora și în consi- derație că acest oficier a mal fost trimis îna- intea consiliului de anchetă, în anul trecut, pentru purtare rea din obicinuință, și abia chiă- mat din disponibilitate a comis noul fapte de natură degradatâre posițiunel sale de oficier, în acord cu opinia D-lui comandant al cor- pului I de armată, dată cu raportul No. 13, cu cel mal profund respect supun aprobărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la trecerea în posiție de reformă a sub- locotenentului lonescu Ștefan, din regimentul Rovine No. 26, pentru motivele mai sus arătate. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 4.067. 1892, Februarie 29. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor pu- blice sub No. 2.348 ; In virtutea art. 71 din legea consilielor ju- dețiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi budgetul dru- murilor din județul Tulcea, pentru exercițiul 1892 — 93, ast-fel cum a fost votat de consi- liul județian în ședința de la 29 Octombre 1891, coprindând atât la venituri cât și la chel- tueli suma de lei 131.460. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Bucuresci, la 27 Februarie 1892. CAROL Ministru lucrărilor publice, C. Olănescu. No. 571. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lul ministru al agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor sub No. 14.820 din 29Februarie 1892, D. Geor- ge Iliescu este numit, pe diua de 1 Martie 1892, în postul de copist la secția adminis- trativă din acel minister, în locul D-lui C. R. Brătescu, decedat. Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 3.04$ din 27 Februarie 1892, sunt nu- mite și înaintate, în serviciul pazei fruntariei din administrația centrală a regiei monopolurilor Statului, următârele persâne : D. Theodor Vicol, actual guard clasa II, în funcțiunea de guard clasa I, în locul D-lui 7180 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 Theodor Jurișteanu, trecut in altă funcțiune. D. George lonescu, fost elev de adminis- trație, în funcțiunea de guard clasa II, în locul D-luî Theodor Vicol, înaintat. D. George D. Zamfir, fost sergent, in func- țiunea de guard clasa III, in locul D-lui Anton Rădulescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 44.685 din 1892, D. Alexandru Săvu- lescu este numit în postul de adjunct al casei de depuneri, consemnațiuni și economie, în serviciul casieriei generale Gorj. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 10.542 din 29 Februarie 1892, sunt nu- miți în serviciul caselor de credit agricol din: Județul Vasluiu D. Ion Bălușescu, actual copist la prefec- tură, în funcțiunea de copist clasa I, în locul D-lui Ion Sofroni, demisionat. Județul Putna D. Theodor T. Mironescu, în funcțiunea de copist clasa II, fa locul D-lui G. C. Dimitriu. Județul Botoșani D. Ion Ursache, fa funcțiunea vacantă de copist clasa II. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 3 Martie DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Belgrad, 14 Martie. — In urma oposiției clubului radical la partea financiară a învoe- lei cu regele Milan, guvernul nu a presentat’o de loc Scupcinei și ’și a luat asupră’șl de a aplana dificultățile ce ar resultă din retrage- rea acestei părți financiare. Raportul comisiunei asupra proiectului modificat de declarație a ex regelui ^ice că acesta renunță la calitatea sa de membru al familiei regale și perde tote drepturile cari ’l lâgă de ea; regenții vor fi însărcinați cu educațiunea tânărului rege și cu administra- ția bunurilor sale. Regele Milan nu va putea în nici un cas să facă să se prețuiască ore- cari pretențiuni față cu Statul sârb sau cu familia regală; nu va putea să redevie cetă- țian sârb de cât cu autorisația Scupcinei; ’I este oprit de a locui la Belgrad afară de ca- șuri de bolă a fiului său, și acâsta cu autori- sația regenților și a guvernului. Consiliul de Stat a aderat la modificare. Viena, 14 Martie. — Comisiunea de an- chetă pentru valută a ascultat patru experți cari s’au exprimat aprope în același sens cu opiniunile emise mai înainte, afară de D. Mi- lewsky, profesor la universitatea din Craco- via, care s’a declarat pentru bimetalism; el a propus să se invite guvernul să ia ini- țiativa unei uniuni internaționale bimetaliste și, daca acâsta nu ar fi cu putință, de a nu lua nici o decisiune de principiu, ci numai de a reforma valuta actuală introducând și aurul; prin urmare, el s’a declarat pentru monetă curentă de aur. Viena, 14 Martie.—Fremdenblatt dă in- formațiuni luate dintr’o sorginte autentică asupra negociărilor pentru fondurile guelfe. Ducele de Cumberland a refusat intervenirea curților Rusiei, Engliterei și a Danemarcei, crezând că, ca principe german, nu trebue să recurgă la intervențiune străină. Directorul Hammerstein s’a presentat în Ianuarie 1892 la duce la Gmunden, cu autorisația gene- ralului de Caprivi, pentru a negocia acâstă afacere cu excluderea ori-cărel cestiuni po- litice. Guvernul prusian nu a cerut cu acâstă ocasie renunțarea ducelui la drepturile sale la Coronă. Cercurile competinte cred că ’i se va ușura pe viitor succesiunea Tronului din Brunswick; el nu va renunța în favorea fiu- lui său. Budapesta, 14 Martie.—In cursul discu- ției adresei la Cameră, D. Kolomann Tisza a apărat cu vigâre compromisul cu Austria, ale cărui resulîate au fost progrese realisate și consolidarea situațiunei financiare a Unga- riei care este considerat ații ca Stat de totă Europa. Sarcina pârlitului liberal este de a continua compromisul. D. Tisza declară că nu aspiră la putere. Munich, 14 Martie.—Regele și regina de Wiirtemberg au sosit la 12 ³/₄; au fost pri- miți la gară de principele regent, de toți principii, principesele și miniștri. Primirea a fost forte cordială. Roma, 14 Martie. — Camera. — Șâpte deputați întrâbă pe D. di Rudini asupra in- trevederel D-lui Taverna cu corespondentul lui Berliner Tagblatt. Președintele răspunde că D. Taverna a fost ales pentru a fi trimis ca ambasador la Berlin și că, în adevăr, a vă^ut pe acest corespondent, dar că nu ’I a făcut nici o declarațiune de natură politică. Nu este serios a pretinde că guvernul se ocupă de fapte ca acelea de cari vorbesce acest corespondent. D. di Rudini răspunde de asemenea D-lui Molmenti și celor-alțl oratori cari au vorbit de raporturile Italiei cu Francia. Constată cu mulțumire că Europa și Francia nu se în- duoiesc de intențiunile amicale și de lealitatea Italiei (viul aplause). Praga, 14 Martie. — Dieta a decis, cu tote voturile contra tinerilor cechi, de a tri- mite proiectele de compromis unei comisiuni speciale. Tinerii cechi au decis să continue oposi- ția lor. Berlin, 14 Martie. — Din ordinul împă- ratului, totă armata va lua doliu pentru 3 țlile cu ocasia morței marelui duce de Hessa; ântâiul regiment de infanterie „Marele duce de Hessa* va lua doliu pentru 8 $ile. Paris, 14 Martie. — Figaro publică un articol al profesorului Lavisse ca răspuns la declarațiunile personagelor germane consul- tate asupra cestiunei din Alsacia-Lorena. D. Lavisse demonstră că Francia nu ame- nință nici de cum pacea; afirmă că nu există nici o asemănare între anexarea Alsaciei seco- lului al XVII și cucerirea acestei provincii în 1870. Conchide că causa Franciei trebue supusă opiniunel generale ; trebue să se re- pete că Francia nu amenință pacea. Pacea este amenințată din causa Franciei, dar nu de ea. Paris, 14 Martie. — Comisiunea budge- tului a redus creditele suplimentare cerute de D. de Freycinet pentru cheltuelile exer- cițiului 1891; reducțiunile sunt motivate mai cu sâmă pe faptul că numărul sub-oficie- rilor reangagiați depășesce pe acela prevăzut de lege; comisiunea a voit ast-fel să protes- teze contra decisiunel ministrului în afară de limitele legei. Paris, 15 Martie.—O explosie s’a întâm- plat la 2 ore diminâța în vechia casarmă Lobau ocupată actualmente de garda repu- blicană. O cutie, care conținea probabil dina- mită și proiectile, se pusese pe crucea feres- trei refectoriului casarmei. O ferâstră s’a sfărâmat. Zidul a fost atins ușor. Numerose geamuri din casarmă și din casele învecinate s’aii spart. Nimeni n’a fost rănit, cu tote că odăile situate d’asupra ferestrei sunt locuite de soldațil gardel republicane. Autoritățile sunt la fața locului. S’a găsit fitilul și sfă- râmături de aramă. (Agenția română). PHE1T L CEOALELOB Vinurile făcute prețul de mijloc țliua și luna Locul unde s’aO Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vtndnte de la vag<5ne, cu care s’aO făcut vln- vîndut șlepuri, măgărie ^grile saii carii Lei Băut Orz ...... Libre 41-46 Hectolitri 84 In oraș Hectolitru 6 26 Februarie Grâu...... , 56-60 9 14 * 9 12 70 27 . Constanța Orz...... , 40-45 9 14 w W 6 50 29 „ 9 Grâu...... , 50-60 9 28 9 r 12 4 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7181 buletin meteorologic din județe ln diminâța de 2 (141 Martie 1892 34-R- Darabani Adjud .... Nor....... 44- " Fălciu . Alexandria . . Câță....... 34- ” Fălticeni Baia-de-Aramă Plâe....... 54- ” Ferbinți. Babadag . ■ . Nor....... 24- ” Fiiiași . Bacăă .... Câță .....■■ 4+ ” Filipesci Bălăci .... Nor....... 64" ” Focșani . Balta-Albă . . Senin...... 34" ” Găesci . Bechet .... Variabil, nor . . • • 84- ” Gorgova . Berlad .... Senin.....• 14- ” Hârlău . Bistrița .... Nor....... 24- » Hârșova Botoșani . . . Senin...... 3--- » Herța. . Brosceni . . . Câță......• 54- ” Horez Budesci .... Nor....... 34- ” Huși . . Buhuși .... » ....... 34- ” Isaccea . Burdujeni . . » ...... • 4-f- ” Ivești BuziU .... Moină...... 44- ’ Lacu-Sărat Bălțătesci . . . Câță....... 4-f- " Măcin . Calafat .... Nor....... 4-f- ” Măgurele Călărași . . . Senin...... 24- - Mahmudie Câmpina . . . Nor, plâe..... 54- ” Mamornița Câmpu-Lung Câță....... 54- ” Mangalia Caracal .... Nor....... 4-{- ” Mărășesci Ceatal .... » 44- » Mărgineni Cerna-Voda . . 14 » Medgidie Cetate . . . . 5-f- ” Mihaileni Chilia-Vechiă . 44- " Mizil . . Codăesci . . . 34- " Moinesti Corabia .... 4--- » Neamțu . Cozia..... 24- ” Novaci . Curtea-de-Argeș. 24- ’ Obedeni . Călimănesci 54- ” Ocna . . Domnești . . . 34- ” Odobesci . Dorohoiu . . . 34" ” Oltenița . Drăgășani . . Ostrovu . Drăgănesci . . Panciu . Drânceni . . . ♦ Acțjud . . . . Variabil Alexandria . . Nor . . Baia-de-Aramă. P16e . . Babadag . . . Câță . . Bacău .... « Bălăci .... Nor . . Balta-Albă . . P16e . . Bechet .... » Berlad .... Nor . . Bistrița .... Plâe . . Botoșani . . . Nor . . Brosceni ... » Budesci .... Senin Buhuși .... Nor . . Burdujeni . . Câță . . Buzeu .... Plâe . . Bălțătesci . . . Calafat .... Nor . . Călărași . . . „ Câmpina . . . » . . Câmpu-Lung . Senin . Caracal .... Nor . . Ceatal .... Câță . . Cerna-Voda . . Nor . . Cetate .... » Chilia-Vechiă . Plâe . . Codăesci . . . Moină . Corabia .... Nor . . Cozia.......... » Curtea-de-Argeș. Plâe . . Călimănesci Domnești . . . Senin . Dorohoiu . . . Nor . . Drăgășani . . P16e . . Drăgănesci . . Nor . . Drânceni . , , » . , 4+ ” ; 5+ » 44- ” ■ 3—» 44- ” 84- ” ■ 34- ’ 64- " 34- ” 34- ’ 5— ’ «4- ” 34- ” 34- ” ; 64- - 44- ’ 34- ” 44- ” 2— ” 54- ” 44- ” 34- ” 44- ’ ■ 34- ” 34- * 44- • ■ 64-» ; 54- ” 64- ’ 24- " 44- ” 24- ■ 34- ’ Nor................. B Câță . . .' Nor................. » • • • . n , , n , , » . , » ...........♦ ♦ . Senin............... Nor................. Câță................ Nor................. câță. . ; ;;;; Nor................. Câță, Marea calmă . . Vânt ............... Variabil............ Nor................. » ........... Variabi^nor......... Senin, nor.......... Nor ........ Variabil............ Negură . . , . . Variabil, nor .... Nor................. C6ță................ 34-R. Pașcani .... 44- . Pătărlagele . . 34- » Piatra . . . . 64- • Pitesci . . . . Piua-Pietri 54- * Pleșcoiu .... 44- » Ploesci .... 4-4- » Podu-Turcului . 44- ” Predeal .... 34- ” Puciosa .... 44- ” Rămn. -Sărat. . 34- » Râmn.-Vâlcea . 24- ” Rîu-Vadului 34- » Roșiori-de- Vede. 44- ” Rădăuți . . . 54- ” Salinele-Mari . Săveni . . . . 44- ” Sinaia . . . . 4+ » Slobozia . . . 6-|- ” Spineni .... 24- ” Stefănesci . ■ . 54- ” Slănic .... Strunga .... 54- ’ Tecuciu .... 44- » Tergoviște . . . 24- ” Tergu-Frumos . 54- » Teigu-Jiu . . . 04- » Tulcea .... 2-f- • Urlați .... 4-|~ B Urziceni . . . 54- ” Văleni .... 34- ” Vasluiu .... 24- ” Verciorova . . 74- » Vulcan .... 74- • Zătreni .... 34- » Zimnicea . . . ln diminâța de 3 (15) Martie 1892 Darabani Fălciu Fălticeni Ferbinți . Fiiiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivești Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Vânt ................34-R- Nor..................4-f- " Vânt ................14- " Nor . ...........44" ’ „ ..................54- ” Plâe.................44- " Vânt.................34- ” Câță.................*4- ’ Plâe.................34- " Variabil.............54" ” Nor..................44- ’ Plâe.................34- ” Pâclă . .............34- " Nor...............IA * » ...............34- " , ...............54" ” Câță..............64- ” Vânt .............34- ' câță..............54- ” Nor...............64" ” Vânt ............34" ” Câță .............14- ’ Nor ........ 44” ’ Variabil..........0 ” Câță..............1" ” Nor...............44- ” Vânt.............74- ’ Câță..............14- ” Plâe..............2 4- •” Senin.............54" ’ Nor ........ 94" ’ . ...............24" ’ Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri Pleșco iu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stefănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . Verciorova Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . , Variabil, nor .... 2-f-R. Nor............3+ ” Senin, nor ..... 1+ ⁹ Nor............2-j- ⁹ ........ 5-f- ” „ ...........3-4- « » ........... 54» * » ...........3-f- ” Variabil.......3-j- ⁿ Nor............$+ » , ...........6+ » Senin..........5 4* ” Nor............ ^4~ ⁹ „ ............24- „ n ............3—— » » ........ 34" ⁰ ” ........ 2 4~ b ” ........ 24- » » ........ 54- ⁰ ” ........ » ............34“ ” w ............44- » n ............4-4” ⁹ ” ........ 0 ” n ............54” • « ............44- ⁹ * ............34- ” " ............64~ ” » ............54“ ⁹ » ...........3 4“ ” Variabil.......7-j- ” Nor ........ 4-f- ” Senin ....... 24- n Plâe................. Nor.................. Câță................. Plâe................. Vânt ................ Nor.................. Câță................. Plâe................. Nor................ Vânt .............. Plâe............... Nor................ Vânt .............. Nor................ 1—R. 54- » 34- ” 24- » 54- . 44- ” 5-ț- B 2—» 44- . 44- • 74. „ ⁶4- * 74- » 44- „ 24- » 5-^- B 4-f" ” 44- ’ 5-|“ B 2-|- " 54-. Plâe................. Câță................. Plâe................. Nor.................. Moină............ . P16e................. ” • ............... 44- ’ 5-^- » 44- • 6-|- B 44- ■ 3^^ » 54-. 54- » 3-|- » 74. . 54- » 44- ■ 7182 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N* 74 OBSERVAȚIUNI: De la I (13) Martie 189 2, orele 8 dim. In 24 ore De la agFebr. ( i2Martie), orele 8sâra • Vântul Temper. Baro- Ventul Barometru Temperatura extr. metru • ? redus U0°și la aerului Starea ® © red. la Starea OBSERVAȚIUNI nivelul mărel cerului © a 0° și la 0. cerului STAȚIUNI --- *0 M s Observ. Variaț. Observ. Variaț. g © •OJ ---’ M s S nivelul © © ■<5 P Q CU măre! 5 Bucuresci. . 760.5 + 3-6 5-4 -ț- 2.6 96 E 2 acop. --- IO 4 758.7 5.8 E 2 p. noros Craiova . . 762.6 + 5-7 6.2 -ț- 2.6 98 E 2 câță --- IO 2 759-9 5.0 SE 2 acop. Călimănesci. NE senin Slatina. . . 760.7 + 3-3 5-3 + i-8 85 2 acop. --- 9 2 758.6 5-9 --- --- Caracal . . T.-Măgurele. 760.0 + 3-3 3-5 --- 0.7 99 --- --- câța --- 9 3 757-9 5-6 E I n Giurgiu . . 7589 + 3-4 5-4 + 1.6 9° E I senin --- II 3 757-5 5 4 E 2 f. noros Sinaia . . . 759 9 + 2.7 1.0 -j- 4.0 87 SSW 2 noros ---- 6 --- I 758.8 1-4 SSW 2 noros Brăila . . 759-9 + 4-5 3-6 -ț- 2.2 80 NE 2 acop. --- 7 3 758.4 5-° E I f. noros Constanța 762 2 + 4-0 45 + «-3 99 S 2 --- 6 4 760.6 5° S 2 acop. Starea Mărel ușdră. Sulina . . . 761.9 + 4-8 3-9 -ț- 2.2 85 NE I n --- 5 3 760.9 4-4 NE I » » » liniștitii. Focșani . . 765-4 + 6 5 3-0 --- «-9 94 SE 2 câță --- 5 2 766.4 3-3 SW 2 Bacău . . . 760.8 2.0 --- 99 S 2 acop. --- I --- 2 757-7 --- 1.0 s I n lași .... 763 5 + 4-2 1.8 + 12 --- SW I 7» --- 5 2 761.2 2.0 s I H Hoția (Bulgar.) 758.2 + 4 0 30 + '-5 91 --- --- f. noros --- 13 I 756-3 4-7 --- --- senin Athena . . . 760.6 + 5-4 10.6 -ț- 0.2 91 WSW I senin --- 19 9 757-5 132 ssw 2 --- De la 2 (14) Martie 1892, orele 8 diminâța De la 1 (13) Martie 189 2, orele 8 sâra. Bucuresci. . 762.8 + 2.3 3-8 --- i.6|ioo ENE 3 aeop. --- 12 3 760.6 6-7 E 2 senin Apa căzută în i}iua de 13 Martie 1892. Cifrele de mat jos represintă în milimetri, grosimea stratului de apă, provenită din plâe saQ din topirea zăpeijel: Severin (port) r m. din plâe. Tulcea i m. din plâe. BULETIN ATMOSFERIC N° 75 OBSERVAȚIUNI: De la 2 (14) Martie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la I (13) Martie orele 8 sâra. Bucuresci . . 762.8 + 2-3 3-8 --- 1.6 IOO ENE 3 acop. II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l| 12 3 760.6 6.7 E 2 senin Craiova . . 762.8 + 0.2 4-4 --- 1.8 90 SE 5 • 9 2 762.6 7.2 E 2 acop. Călimănesci. 763.0 + 2-3 4-4 --- 0.9 88 NE 6 plâe 7 3 762 4 5-8 NE 4 senin Slatina . . . 762.8 + 2.8 5-o + i-5 99 ENE 1 c^ță 15 4 760.6 9-8 NE I câță Caracal . . . 761.8 + 2.9 5-2 --- 0.2 92 NE 4 acop. 16 3 760.5 9.6 E I acop. T.-Măgurele. 762.6 + 2.7 2.0 + i-° 90 SSW 2 f. noros 7 0 762.2 2-4 SSW 2 câță Giurgiu . . 763-9 + 4-0 4-8 + 1-2 85 E 2 acop. 10 5 761 0 7.2 SE 3 p. noros Sinaia . . . 765 5 + 3-3 44 --- 0.1 99 E 3 plâe 6 3 7640 50 E 2 acop. Starea Mărel ușdră. Brăila . . . 765 3 + 4-4 4-i -ț- 0.2 88 E 1 acop. 8 3 763.8 3-5 E 1 senin > " lină. Constanța. . 765.8 + °4 4-2 + 1-2 92 SSE 2 M 8 2 7658 5 3 SE 3 Sulina . . . 766.9 + 3-4 2.0 4- 0.2 97 S 1 n 5 2 764-1 4-4 S 1 Focșani . . 760.5 + 2-3 4-1 + J-2 100 NE 1 16 3 758.2 7 4 E 3 Bacău . . . 762.3 + «-7 12.1 + M 18 10 761.4 14.9 SSW 1 Iași .... Sofia (Bulgar.) Athena . . . ?e la 3 (15) Martie 1892, orele 8 diminâța. De la 2 (14) Martie 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 759.7 --- 3->| 5-8| + 2,o| 89I NE | i| acop. io| 4] 768.8| 6.7] NE | 5H p.noros MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Târgul de rlmători de la Turnu-Severin Buletin asupra comerciului de rimători in târgul de la Turnu-Severin pe anul 1891—92 LUNA ȘI PIUA RESUL1ATUL INSPE0Ț1VNEI ȘI CARANTINA TRANSPORTAȚI Rămași tn sălașe Sosiți tn anul Perip sub durata Exterminați din TăiațI de so- curent din carantinei causa bâlel de lințl In Austro- cietatea ’3 Serbia România Serbia România 1 In țâră Ungaria elvețiană I i Serbia pentru ex- port Intrați în târg de la 1 Apri- lie 1891pânălal4 Februa- rie 1892 ....... 14.554 3.552 2.695 4.662 Eșiți de la 14---21 Februa- rie 1892 ....... --- --- --- --- --- ------ 245 1.041 180 _ Total .... 14.554 --- --- --- --- 3.797 3.736 4.842 2.179 4 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7183 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine mai jos indicate în decursul timpului de la 20 Februarie până la 3 Martie 1892 st. n.*) BOI Germania : Lipsea, 100 kilo bol uciși lei 145 —180; Frâncfort s/Mein, 50 kilo bol călit. I-a 82.50—85; Hamburg, kilo bol vii hrăniți cu pășune 1.40—1.70 ; Breslau 50 kilo bol uciși hrăniți în staul 58.70—74.70; Brema, 100 kilo 145—175; Stuttgart, 100 kilo bol vil hrăniți în staul 82.50 — 90. Italia : Brindisi, 100 kilo bol vil 60-65; Genua, 100 kilo boi uciși, hrăniți cu pășune, prețul afară din barieră 148—153; Bari, 100 kilo bol vil 65—70, 100 kilo bol uciși 130—135. Belgia : Anvers, kilo bol vil 0.73—0.93, kilo tauri vii 0.60 — 0.80; Liege, kilo bol vil 0.62—0.92, kilo tauri vil 0.62—0.92; Bruxel kilo boi vil 0.67—0.97. Holanda ; Amsterdam, */₂ kilo bol vil 0.80—0.90; Zwolle, kilo boi grași pentru măcelărie 1.30—1.40, idem tauri idem 1.04 până la 1.10, boii pentru elevagiu capul 190-310; Rotterdam și Amsterdam, kilo bol vil hrăniți în staul 1.24—1.52. Elveția: Zurich, kilo boii călit. I-a 1.40 până la 1.50, idem Il-a călit. 1.30—1.40. Austro-Ungaria : Viena 100 kilo bol vil pentru măcelărie 110.87—136.45. Englitera: Londra, 50 kilo 50.50 până la 81.50. Grecia : Pireu, kilo bol uciși 1.10-1.20. Turcia: Salonic, boii vil de suhat capul 68.18-113.63. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 0.75. Ispania: Barcelona, boii de muncă capul 300—500, boii de 3 ani pentru măcelărie 250—375. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.68—0.99. VACILE Germania : Lipsea, 100 kilo vacile ucise lei 130—165; Frâncfort s/Mein, 50 kilo ca- litatea I-a 70-72.50; Hamburg, kilo vacile vil hrănite cu pășune 1.20—1.55; Breslau, 50 kilo vacile ucise hrănite în staul 58.70-74.70; Brema, 100 kilo 125—160 ; Stuttgart, 100 kilo vacile vil hrănite în staul 50—80. Italia: Brindisi, 100 kilo vacile vii 52 până la 55; Genua, 100 kilo vacile ucise hrănite cu pășune prețul afară din barieră 120—125; Bari, 100 kilo vacile vii 60-65,100 kilo va- cile ucise 125—130. Belgia : Anvers, kilo vacile vii 0.62-0.82, idem junincele vii 0.68-0.88; Liege, kilo va- cile și junincele vii 0.62—0.92; Bruxel, kilo vacile vii 0.61—0.81. Holanda : Amsterdam, ¹/ᵢ kilo vacile vii 0.80-0.90; Zwolle, kilo vacile grase pentru *) NB.—T6te- prețurile din acest buletin sunt arătate tn lei noul. măcelărie 1.30—1.40, vacile pentru elevagiu capul 260-510, junincele idem 250-400, va- cile pentru îngreșetori, capul 220-300; Ro- tterdam și Amsterdam, kilo vacile vii hrănite în staul 1.24—1.52. Elveția: Berna, vaca 500—650; Zurich, kilo I-a călit. 1.20—1.30. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo vacile vil pentru măcelărie 110.87—136.45. Englitera: Londra, 50 kilo 43.25-83.15. Grecia: Pireu, kilo vacile ucise 1.10-1.20. Turcia : Salonic, vacile vil de suhat ca- pul 68.18—113.63. Asia-Mică: Smyrna, ocaua bruto 0.90. Ispania: Barcelona, capul 150—185. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.66—0.97. VIȚEI Germania: Brema, 100 kilo 137.50 până la 187.50. Italia : Bari , 100 kilo vițel vii lei 80—85, 100 kilo viței uciși 165—170. Belgia: Anvers, kilo vițel vii 0.82-1.05 ; Liege, kilo vițel vil 0.85 —1.20. Holanda : Zwolle, kilo viței grași pentru măcelărie 1.60—1.70. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo viței vii 85.29—91.69. Ispania: Barcelona, capul 80—150. OILE ȘI BERBECII Germania: Lipsea 100 kilo oile vil lei 60 până la 77.50 ; Frâncfort s/Mein, kilo oile calitatea I-a 1.55—1.60; Hamburg, kilo oile vii hrănite cu pășune 1.13-1.50; Breslau, 50 kilo oile ucise hrăni te în staul 42.65-74.70; Brema, 100 kilo oi 125-150; Stuttgart, 100 kilo oile vii hrănite cu pășune 62.50-82.50. Italia: Brindisi, kilo oile ucise 0.70 ; Genua, 100 kilo oile ucise, hrănite cu pă- șune, prețul afară din barieră 138—140 ; Bari, 100 kilo oile vil 35-40, idem ucise 80. Belgia: Liege, kilo berbecii vil 0.75-0.82; Bruxel, kilo carnea de berbec 1—1.40. Holanda: Zwolle, kilo berbecii grași pen- tru măcelărie 1.08—1.16, mieii grași pen- tru elevagiu capul 24-34; Rotterdam și Am- sterdam, kilo oile vii hrănite în staul 0.80 până la 1.20. Elveția: Zurich, perechea berbeci ger- mani netunșl 75—90. Austro-Ungaria : Viena, oile perechea 17.05—46.90. Englitera: Londra, 50 kilo oi 63.50 până la 101.75. Grecia: Pireu, kilo berbecii uciși 1.20. Turcia: Salonic, perechia berbeci 30.68. Asia-Mică : Smyrna, oile ocaua bruto 1.20. Ispania: Barcelona, berbecii capul 17.50 până la 20, mieii și oile capul 7.50—10. Francia : Nisa, livra de 500 grame 0.77 până la 1.11. CAPRELE Germania: Breslau, capul 1.80—3.80. Italia: Brindisi, kilo caprele ucise 0.70; Bari, 100 kilo caprele vii 35—40, 100 kilo caprele ucise 80. Grecia: Pireu, kilo caprele ucise 0.75-0.85. PORCII Germania : Lipsea, 100 kilo porcii vii 130—147.50; Frâncfort s/Mein, kilo cali- tatea l-ia 1.43—1.48; Hamburg. kilo por- cii vii hrăniți în staul 1.25—1.43; Breslau, 50 kilo porci uciși hrăniți în staul 64 până la 74.70 ; Brema, 100 kilo 125—142.50 ; Stuttgart, 100 kilo porcii vil hrăniți în staul 90—105; Italia: Brindisi, kilo porcii uciși 1-1.20; Genua, 100 kilo 140—143; Bari, 100 kilo porcii vil 75—80, idem uciși 90—115. Belgia: Liege, kilo porcii vil 0.81-0.91; Bruxel, kilo porcii vii 0.81—0.91. Holanda: Amsterdam, 7₂ kilo porcii vii 0.50—0.60; Zwolle, kilo porcii grași pentru măcelărie 0.88—0.94, idem pentru exportat la Londra 0.64—0.72; Rotterdam și Am- sterdam, kilo porcii vii hrăniți în staul 0.76—1.04. Elveția: Berna, porcul 50—140; Zurich, kilo porcii din Elveția cântăriți flămânzi 1—1.15, kilo porcii din Italia I-a calitate 0.90—1. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo porcii vil 68.23-93.80. Englitera: Londra, 50 kilo 44 — 66.75. Grecia: Pireu, kilo porcii uciși 1—1.30. Turcia: Salonic, capul 90.90. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 1.28. Ispania: Barcelona, porcul de șâse luni 25—35, idem de un an 50—70. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.84 până la 0.92. BRANZETURILE Germania: Frâncfort s/Mein, kilo lei 2; Breslau, kilo brânză de lapte de capră 2.40—2.85; Brema, 100 kilo 147.50-150. Italia: Brindisi, kilo 2.50; Genua, 100 kilo calitate Suise 250—260; Bari, 100 kilo 275—280. Belgia: Anvers, kilo brânză de Holanda 1.40-1.60, idem de Gouda 1.40-1.60, idem Gruyere 1.50 -1.80; Liege, bucata brânză ^isă Remondon 0.55, bucata brânză ordinară 0.40, bucata brânză mole ^isă Caillebotte 0.45. Holanda: Amsterdam, 100 kilo brânză de Holanda și cea ^isă de Edam 148 ; Rot- terdam și Amsterdam, 100 kilo brânză de Holanda și cea ^isă de Edam 148. Elveția: Zurich, kilo Gruyere 1.30-1.60. Englitera: Londra, 50 kilo brânză de Ho- landa 60—66.25, 50 kilo brânză de Ame- rica 57.50—71.25. Grecia : Pireu, kilo brânză prospătă sau sărată 0.75-0.85, kilo brânză indigenă 1.20. Tarcia: Salonic, kilo cașcaval de lapte de ol venit din Serbia și Bulgaria 1.36. Asia-Mică: Smyrna, cașcavalul ocaua 1.90. Ispania: Barcelona, kilo Brie 3.25-3.50, idem Gruyere 2.75—3, idem Holanda 2.35 până la 2.75, idem Parme 3.75—4, idem Lorraine 2.60—2.75, idem Roquefort 3.40 până la 3.80, idem Cantal 2.25—2.40, idem bucata Camenbert 1—1.10. Rusia: Helsingfors, kilo I-a calitate 15 până la 18. 7184 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 OUELE Germania: Francfort s/Mein, oul 0.05 până la 0.13; Hamburg, 100 ouă prospete 6.25—7.50 ; Breslau, 60 ouă 4—4.35 , Brema, 100 ouă 5.65—6; Stuttgart, 10 ouă 0.80—1.10. Italia: Brindisi, 100 ouă 7.50—10; Ge- nua, duzina 0.60; Bari, 100 ouă 10—12. Belgia: Anvers, 100 ouă 8—10 ; Liege, 26 ouă 2.30—2.60; Bruxel, 100 ouă 8-10. Holanda: Amsterdam, 100 ouă 10—12; Zwolle, 100 ouă 5 sau 7; Rotterdam și Am- sterdam, 100 ouă 7.60—8. Elveția: Berna, 7 sau 9 ouă 0.60; Zurich, suta 7—9. Austro-Ungaria : Viena , 34—50 ouă 2.12. Englitera: Londra, 120 ouă 5.25-7.25. Grecia: Pireu, perechea 0.20—0.25. Turcia: Salonic, 100 ouă de găină 3.86. Asia-Mică: Smyrna, 100 ouă 6.10. Ispanla : Barcelona, 100 ouă 8.50—11. Rusia: Helsingfors, 20 ouă 1.50—2.50. Farncia: Nisa, 1.000 ouă 70—130. GRÂUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo grâu indigen lei 265—272.50, 1.000 kilo grâu străin 268.75—293.50; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 268.70-287.50 ; Hamburg, 1.000 kilo grâă de Rusia de 123/27 livre 218.75 până la 231.25; Breslau, 100 kilo grâul alb 27.50—29.70, 100 kilo grâul galben 27 până la 29.35 ; Brema, 1.000 kilo exclusiv vama 232.50; Stuttgart, 100 kilo grâul ro- mânesc 31. Italia: Brindisi, 100 kilo grâu de calitate bună 27—27.50; Genua, 100 kilo grâu tare meriodinal 22.75—23.75, idem fraged de Piemont 24.50—26; Bari, 100 kilo grâul fraged alb (Blanchette) 28—28.40, idem roșu (Richelles) 28.25—28.50, 100 kilo grâul tare 30.25—30.50, idem mixt saii curent 28 — 28.50 ; Neapole, 100 kilo grâu 20.50, din care urmăză a se scade lei l’/₄—2'/g la 100 kilo pentru asigurarea și transportul de la Brăila, Galați la Neapole. Belgia: Anvers, 100 kilo giâul românesc 19.75—23.25, idem străin 19 — 23.25; Liege, 100 kilo 20.25—21.25; Bruxel, 100 kilo grâul nod 21.25—21.50. Holanda: Amsterdam, 2.400 kilo grâu Calcula 462; Rotterdam și Amsterdam hec- tolitrul grâii indigen 10.40—18.50. Elveția: Berna, 100 kilo 18—19; Zurich 100 kilo grâul din Moldova 26.75 — 27.50, idem din Muntenia 26—27.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo grâul din districtul Theiss cântărind hectolitrul 76—80 kilo 23.45—24.50; Czernowitz, 100 kilo prima 22.92—23.45. Englitera: Londra, hectolitrul grâu 18.50 până la 18.80, idem de la Dunăre 19—19.25. Grecia : Pireu, kilo grâul tare de Rusia 0.275, idem de Turcia 0.22. Turcia: Salonic, kilo grâul alb 0.21 până la 0.23, idem roșu 0.22—0.24. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua 0.25-0.29. Ispanla : Barcelona, 54 kilo 800 grâul Candeal de Castilia 16.75—17, idem alb de Estramadura 16, idem roșu idem 16, idem Ma- hon 16.25—16.50, idem tare de Andalusia 17, 55 kilo grâu Irka Marianopoli 20.25, idem Azime Yeski 20.25. Rusia : Helsingfors, 100 kilo ântăia ca- litate 23.50. Francia : Nisa, 100 kilo 24—26. SECARĂ Germania: Lipsea, 1.000 kilo secară indi- genă 273.50—277.50, idem străină 283.50 până la 288.50; Hamburg, 1.000 kilo secară de la Marea-Neagră de ⁹³/„, livre 227.50 până la 243.75 ; Breslau, 100 kilo 28.30 până la 29.30 ; Brema, 1.000 kilo excl. vama 237.50. Belgia: Anvers, 100 kilo secară româ- nească 21—21.25, idem străină 23.25 până la 24 ; Liege, 100 kilo20—21 ; Buxel, 100 kilo 18.25-18.50. Holanda: Amsterdam, 2.100 kilo secară St. Petresburg 456; Zwolle, hectolitrul 14 până la 14.50 ; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul secară indigenă 11 —15.80. Elveția : Berna, 100 kilo 17—18; Zu- rich 100 kilo 19—20. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo secară slovacă de 69—72 kilo pr. hectolitrul 21.95 până la 22.48; Czermowitz 100 kilo prima 20.05—20.25. Englitera: Londra, hectolitrul 15.15 până la 15.50. Grecia: Pireu, kilo 0.14. Turcia: Salonic, kilo 0.24. Rusia : Helsingfors, 100 kilo l-a calitate 22.30-27.75. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. PORUMBUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo porumb american 166—172.50, idem românesc 190; Frankfort s/Mein, 100 kilo 15.60; Ham- burg, 1.000 kilo porumb din Rusia și de la Dunăre 150-156.25; Breslau, 100 kilo 19.50 până la 20; Brema, 1.000 kilo excl. vama 141.25; Stuttgart, 100 kilo porumb mixed 17.25. Italia : Brindisi, 100 kilo 17—17.50; Genua, 100 kilo porumb meridional și de Piemont 14.75—15.50. Belgia : Anvers, 100 kilo porumb româ- nesc 14.50—16, idem străin 12.25—14.25; Bruxel, 100 kilo porumb de America 14.75. Holanda: Amsterdam, 2.000 kilo po- rumb american 438—440; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul porumb american și foxanian 11.80—14. Elveția : Berna, 100 kilo 16—18; Zu- rich, 100 kilo porumbul cincantin vechiă 19.50, idem galben nou 17, idem vechiă 18. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo po- rumb unguresc recolta nouă 12.80—13; Czernowitz, 100 kilo prima, recolta nouă 12.15—12.47. Englitera: Londra, hectolitrul porumb 15.15—15.50, idem de la Dunăre 15.15 până la 15.75. Grecia: Pireu, kilo 0.14. Turcia: Salonic, kilo 0.14. Asla-Mlcă : Smyrna, ocaua 0.20. Ispanla: Barcelona, 70 litri porumb de Sevilla 12.75—13, idem din regiune 11 până la 13.50, idem Poți 11, idem de la Du- năre 12, idem Tortosa 11.50—12, idem Ara- gon 10—10.50, idem Mazagranl2—12.25, idem Foxan 13. Francia : Nisa, 100 kilo 15—18. ORZUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo!93.50-225; Frankfort s/Mein, 1.000 kilo 206.20 până la 222.90; Hamburg, 1.000 kilo orz deRusia de ^/w livre 165 —lb7.50; Breslau, 100 kilo orzul alb 23-24, idem galben 21.80 până la 22.40; Brema, 1.000 kilo excl. vama 172.50; Stuttgart 100 kilo orzul de Bava- ria 22.50—23.75. Italia: Brindisi, 100 kilo 17—17.50 ; Bari, 100 kilo 19. Belgia: Anvers, 100 kilo orzul româ- nesc 14—14.25, idem străin 14.50-15.75; Liege, 100 kilo 15.75—16.75; Bruxel, 100 kilo 17.50—18.50. Holanda: Amsterdam, 2.000 kilo orzul de la Dunăre 286—288 ; Zwolle, hectolitrul 10—11.20; Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul orz indigen 7.40—10.40. Elveția: Berna, 100 kilo 24; Zurich, or- zul de braserie 23.50—25.50. Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo orzul din Moravia pentru preparat maltul 18.12 până la 20.25; Czernowitz, 100 kilo orzul pentru preparat maltul 16—16.53, idem pentru destilat 13.84—14.40. Englitera: Londra, hectolitrul orz 11,25 până la 11.75, idem de la Dunăre 9.75 până la 10.15. Grecia: Pireu, kilo 0.13. Turcia : Salonic, kilo 0.15. Asia-Mică: Smyrna, chila de 17 ocale 2.90—3.65. Ispanla : Barcelona, 70 litri orzul din Canare 8.25—8.50, idem Maroc 9.50-9.75, idem Tunis 9.37. Rusia: Helsingfors, 100 kilo orzul pentru bruserie 17.50 — 22, idem orzul ordinar 16.10—21. Francia: Nisa, 100 kilo 14—15.50. OVfiZUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo 190—195; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 171.90-187.50; Hamburg, 1.000kilo ovăzul deRusiade G⁵/gₛ livre, 175—177.50; Breslau 100 kilo 19.10 până la 20; Brema, 1.000 kilo ovăzul rusesc inel, vama 210; Stuttgart, 100 kilo ordinar 17.10. Italia : Brindisi, 100 kilo 18—19; Ge- nua, 100 kilo ovăzul merdional și din Pie- mont 15.25—16; Bari, 100 kilo 18.50. Belgia: Anvers, 100 kilo ovăzul indigen 14.25—14.50; Liege, 100 kilo 13.75 până la 14.75; Bruxel, 100 kilo 14—14.25. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul ovăz indigen 5—8.60. Elveția : Berna, 100 kilo 19—20; Zu- rich 100 kilo 18—20 Austro-Ungaria: Viena, 100 kilo ovăzul unguresc calitatea obicinuită 13.55—13.75; Czernowitz, 100 kilo prima 14.50—14.93, 4 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7185 Englitera: Londra, hectolitrul 9.75 până la 10.15. Grecia: Pireu, kilo 0.14. Turcia: Salonic, kilo 0.13. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.20. Rusia: Helsingfors, 100 kilo ovăzul pen- tru sămînță 13—20, idem pentru export 12.70-19. Francia : Nisa, 100 kilo 19—22. MEIUL «Germania : Breslau, 100 kilo meiul dat la lopată 36—48, idem nedat la lopată 22-25. Italia: Genua, 100 kilo meiul merdional și din Piemont 20—21. Belgia: Anvers, 100 kilo meiul românesc 12.50—12⁵/₈. Englitera : Londra, hectolit. 9.25-9.75. Grecia: Pireu, kilo 0.13. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.28. FĂINĂ DE GRÂ0 Germania: Lipsea, 100 kilo calitatea No. 00, 43.50 ; Francfort s/Mein, 100 kilo 43.75-45; Hamburg, 100 kilo cal. superfluă 36.25—40; Breslau,100 kilo bruto în saci, făina extra-fină 46—46.80, idem fină 42.70 până la 43.40; Brema, 100 kilo făină de grâu, 35—37.50, idem de secară 36.25 până la 37.50; Stuttgart, 100 kilo No. 0 la No. 1, 36.90—47.50. Italia : Brindisi, 100 kilo l-a calitate 42—43; Genua, 100 kilo l-a calitate 43.25 până la 44, idemll-a calitatea 39—40; Bari, 100 kilo idem în saci 37—38.50. Belgia: Anvers, 100 kilo făină de grâu l-a calitate 28.50—29.50, idem Il-a cali- tate 26.50—27.50, 100 kilo făină de grâti din America 16—31, 100 kilo făină de se- cară indigenă 29.50—30.50, idem francesă 28.50—29.50; Liege 100 kilo 34. Holanda: Amsterdam, 100 kilo 26—38; Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo făină de grâu indigenă 21—27.50. Elveția: Berna, 100 kilo 36—42; Zu- rich 100 kilo făină de grâu furageră 23, idem făină de grâu ’/₂ albă 43. Austro-Ungarla: Viena, 100 kilo bruto în saci făină de grâu No. 0, 38.38—40.50. Englitera: Londra, 50 kilo 21.25 până la 21.75. Grecia: Pireu, sacul de 87 kilo făină de grâu din Odesa 37, sacul de 100 kilo făină de grâu din Triest 51.50. Turcia: Salonic, sacul de 103 kilo făină de grâu indigenă No. 1,28.40—29.54, idem No. 2, 26.36-26.81, idem No. 3, 19.31 până la 20.45, sacul de 75 kilo făină de grâu din Rusia No. 00, 32.95, idem No. 0, 31.81, idem No. 1,30.68, idemNo. 2,29.54, sacul de 100 kilo făină de grâu din Marsilia și din Italia 20.59—22.73. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.25. Ispania : Barcelona, 41 kilo 600 făină de Barcelona extra-albă 17.50—17.75, idem superfină idem 16.75—17, idem force extra 19.75—20, idem de Castilia l-a extra 17.75 până la 18, idem I-a superfină 17—17.25. Rusia: Helsingfors, 100 kilo făină de se- cară 23—32.50, 10 kilo idem 2.70—2.90, 10 kilo făină de grâu 4. Francia : Nisa, 100 kilo 28—42. FASOLEA Germania: Francfort s/Mein, .kilo 0.40-0.50; Hamburg, 100kilo 21.88-26.90; Breslau, 100 kilo 22.65—25.40. Italia : Brindisi, 100 kilo 20—22. Belgia : Anvers, 100 kilo fasole româ- nâscă 15.25—19, idem străină 24-33. Holanda : Amsterdam, 80 kilo 30—36; Rotterdam și Amsterdam hectolitrul fasole indigenă 12—25.50. Elveția: Berna, litrul 0.40—0.60. Englitera: Londra, hectolit. 20.25 până la 20.75. Grecia: Pireu, kilo 0.63. Turcia : Salonic, kilo fasolea din Asia 0.25—0.28, idem indigenă 0.28—0.36. Ispania : Barcelona, 70 litri fasolea din regiune 19.50-20, idem de Valența 20.25 până la 20.50, idem din Brăila 13.75-14, idem din Ungaria 14.25-14.50,idem Cocos roses 19.50, idem Cocos albe 19, idem de Hamburg 19.25 până la 19.50. Francia: Nisa, 100 kilo 20. BOBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo 200-250; Hamburg, 100 kilo bobul din Rusia 18.75 până la 19.38,Breslau, 100 kilo 22—24. Italia: Brindisi, 100 kilo 24—25. Belgia: Anvers, 100 kilo 19—21. Holanda: Amsterdam, 65 kilo 16—20; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul bob indigen 11.60—14.80. Englitera : Londra, hectolitrul bob de Egipt 12.25—12.50. Grecia: Pireu, kilo 0.63. Turcia: Salonic, kilo bob indigen 0.29. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.16. Ispania: Barcelona, 70 litri bob de Smyr- na 11.25, idem Mahon 17, idem de Italia și Sicilia 11, idem Mazagran 11.62—11.75, idem Larache 11.75, idem Casablanca 11.75. LINTEA Germania: Francfort s/Mein, kilo 0.38 până la 0.63, Hamburg, 100 kilo lintea de Bohemia 50—75; Breslau, 100 kilo spe- cia cu bobul mare 60—66, idem cu bobul mic 26—45. Italia: Genua, 100 kilo lintea meridio- nală 30—31. Holanda; Amsterdam lOOkilo40 — 60. Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo prețul de detaliu 51.17—85.29. Englitera : Londra, hectolitrul 13.25 până la 13.75. Turcia: Salonic, kilo lintea indigenă 0.30. Asla-Mlcă ; Smyrna, ocaua 0.25. MAZĂREA Germania : Francfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.43; Hamburg, 100 kilo 27.50 până la 32.50; Breslau, 100 kilo 28-29.70. Italia : Brindisi, 100 kilo 27—28. Belgia: Anvers, 100 kilo mazărea străină 28.50—37.75. Holanda ; Amsterdam, 80 kilo 18—22; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul ma- zărea indigenă 14—28. Elveția: Berna, l/₂ kilo 0.30. Austro-Ungarla: Viena 100 kilo pre- țul de detaliu 42.64—68.30; Czernowitz 100 kilo 15.47—18.13. Englitera: Londra, hectolitrul 15.25 până la 15.75. Turcia: Satanic f' kilo mazărea indigenă 0.53—0.56. SfiMÎNȚĂ DE IN Germania : Lipsea, 1.000 kilo 275-325; Hamburg, 1.000 kilo sămînță de in din La Plata, 287.50—300 ; Breslau, 100 kilo 28—31.30. Italia: Genua, 100 kilo sămînță de in me- ridională 31—32. Belgia : Anvers, 100 kilo sămînță de in din România 26-26.25, idem străină 24.75 până la 26. Holanda: Amsterdam, 1.960 kilo să- mînță de in din Bombay 488. Englitera: Londra, hectolitrul 20.25 până la 21. Turcia: Salonic, kilo sămînță de in indi- genă 0.34. SĂMÎNȚA DE CÂNEPĂ Germania : Hamburg, 1.000 kilo s6- mînță de cânepă din Rusia 275—281.25 ; Breslau, 100 kilo 29.40—30-70 Holanda : Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo sămînță de cânepă indigenă 15.50 până la 18. Englitera: Londra,hectolitrul 14.50-15. Turcia : Salonic, kilo sămînță de cânepă indigenă 0.51. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.24—0.30. RAPIȚĂ Germania: Lipsea, 1.000 kilo 293.50 până la 312.50; Hamburg, 1.000 kilo ra- piță din Germania 300—312.50 ; Breslau, 100 kilo rapiță de iarnă 29.70—32.50. Belgia : Bruxel, 100 kilo 31—32. Austro-Ungarla : Viena, 100 kilo 29.65 până la 30.40. Englitera : Londra, hectolitrul 19.15 până la 19.50. VINUL Italia: Brindisi,hectolitrul vinul roșu de bună calitate în butoie 20 — 22; Genua, hectolitrul vinul roșu meridional 22-34.50, hectolitru vinul roșu de Piemont 30—36, butelia vinul roșu de Piemont 2—3; Bari, hectolitrul vinul indigen roșu și roșcat!4-18. Belgia : Anvers, butelia de un litru Bor- deaux 1.85—15, butoiul de 225 litri Bor- deaux 190—850. Holanda: Amsterdam, patru butoie a 225 litri vin de Bordeaux la antreposit 500 — 700; butelia de 75 centilitri vin Bor- deaux la antreposit 1—1.50. Elveția : Zurich, hectolitru vinul roșu din Moldova 36—40, alb 34—37. Englitera : Londra, hectolitrul vin roșu în butoie 82—192, alb 165—275; idem în butelii hectolitrul 137—300, 7186 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 Grecia : Pireu, vinul indigen în butoie, kilo 0.25, butelia vin indigen 1. Turcia : Salonic, kilo vinul vechiu de Niausta 0.62, idem nou idem 0.51, idem nou de Gumedjia idem 0.40, idem nou indigen 0.28—0.45. Asia-Mică: Smyrna, ocaua vinul în butoie 0.25—2.75, idem în butelii 0.70—3.25. Ispania : Barcelona, 121 litri 60, Priorato superior 24 —25, idem idem de Reus 13-15, idem Conca Montblanch 10—14, idem alb de Reus 15—18, idem Cornudella (Tarra- gone 8—9. Francia : Nisa, hectolitrul 60. SPIRTUL Germania: Lipsea, 10.000 litri ®/₀ 81.75, plus lei 62y₂ imposit de consumațiune, ace- lași 5-7.50, plus lei 87J/₂ imposit de cdnsu- mațiune; Hamburg, hectolitrul spirt de car- tofi 43.90—44.12; Breslau, litri 100°/₀ al- cool de cartofi 83.75. Italia : Brindisi, 100 kilo spirtul de po- rumb de 88°— 89® dările coprinse 230—235; Genua, hectolitrul spirtul de grâne dările coprinse 244—246. Belgia : Anvers, litrul spirtul de grâne ³/₆ extra fin de 94® 1.77—1.81; Liege, li- trul 2. Holanda: Amsterdam, 100 litri de 46®/₀ Trales 18. Elveția: Berna, litrul 0.60. Austro-Ungaria: Viena, 10.000 litri și grade rafinat, fără dări 124.75—125.80 ; Czernowitz, 10.000 litri și grade brut, fără imposite 39.15—40. Englitera: Londra, proofgalonul de 5.600 Tralles 31 — 35. Turcia : Salonic, kilo spirtul din Aus- tria 1.07. Ispania: Barcelona, hectoliltru spirtul de Mayorca de 35° fără vas 82, idem de Cata- lonia idem 86—88. Francia: Nisa, hectolitrul 35—38. OSELE Belgia : Anvers, 100 kilo 7; Liege, kilo 0.06. Englitera : Londra, 1.000 kilo 130-135. Turcia : Salonic, kilo 0.06—0.09. Francia: Nisa, 100 kilo 9—10. cornele Germania: Hamburg, 100 corne din Buenos-Ayres 12.50—30. Belgia : Anvers, 100 bucăți corne din Rio-Grande, cântărind 50-60 kilo 35—43, idem din Monte-Video și Uruguay, de 40—55 kilo 30—42, idem de Buenos-Ayres, de 35 până la 45 kilo 18—25, idem de vaci dife- rite 13—20 ; Liege, kilo cu osul 0.10. Holanda : Amsterdam, 50 kilo 30—60, 208 bucăți 100—150; Rotterdam și Am- sterdam, 100 kilo corne de bivol 60-120. Elveția: Zurich, perechea 0.10—0.30. Englitera : Londra, 100 corne mai cu sâmă de bivol 12—175. Turcia : Salonic, kilo cornele de țap și ied 0.10, idem de boii și vacă 0.16, idem de berbec 0.18, idem de bivol 0.56. Asia-Mică : Smyrna, quintalul de 45 ocale 4.50. Francia: Nisa, 100 kilo 7—8. FULGII Germania : Hamburg, 100 kilo fulgii de calitate medie 200-212.50; Breslau, kilo fulgii 7—15.60, puful idem 48—64. Belgia : Liege, kilo 15—20. Elveția: Zurich, kilo 5—17. Englitera : Londra, kilo 4—9.25. PIEILE BRUTE Germania : Franfort s/Mein, 100 kilo 314; Hamburg, 100 kilo pieile brute din America-de-Sud 125—162.50 ; Breslau, 50 kilo pieile uscate calitate fină 93—106, idem inferiore 80—92. Italia: Genua, 100 kilo pieile brute de bol și miel 79—82; Bari, 100 kilo pieile brute de bol 85—90, idem de vițel 80—85, idem de berbec 125 — 130; 100 piei brute de miel cântărind 120—125 kilo 230—260, duzina pieile brute de ied cântărind 20—25 kilo 22—24. Belgia: Anvers, 50 kilo cântărind 13-15 piei de bol Matad 76—86, idem coprinrjend 10—11 piei de vaci Matad 68—75, idem coprin^ând 12-15 piei de bol Campos 61-76, idem coprinijând 9—10 piei de vaci Campos 53—65, idem coprin^ând 9—16 piei din Cordova și Mendoza 50-55, idem coprin^end 10—13 piei din Paraguay, 60—75; Liege, kilo pieile bruto de boii 0.65—0.75, idem de taur 0.45-0.50, idem de vaci și junincl0.55 până la 0.65, idem de vițel 0.70 — 0.80; Bru- xel, kilo piei brute de bou 0.65—0.75, idem de taur 0.45-0.55, idem de vacă 0.55-0.65, idem de vițel 0.70—0.80. Holanda: Amsterdam, ’/g kilo 0.32-0.44; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo piei brute indigene de tauri, vaci și bol 29—37. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo pieile uscate de boi unguresc! 159.92—170.58. Englitera : Londra, kilo 2.15—3.25. Grecia : Pireu, perechia piei brute de miel 1.50. Turcia: Salonic, kilo piei brute de vacă și bou 1.02, idem de bivol 1.13, idem de țap 1.59, idem de ol și berbec 1.36, perechia pieile de ied 4.09. Asia-Mică: Smyrna, ocaua piei brute de bou 1.80, idem de capră 2.25, idem de berbec 1.70, idem de miel 2. Ispania : Barcelona, kilo pieile brute de vițel de Danemarca 4.50—4.55, idem Bru- taros 2.85—2.90, idem Palloys 2.50—2.60. Francia: Nisa, 100 kilo pieile de bou uscate 150, idem prdspete 100, idem de vacă prdspete 70, idem uscate 150, idem de vițel prdspete 140, idem uscate 350, idem de ber- bec prdspete 70, idem uscate 145. LÂNA Germania : Hamburg, kilo lână spălată de la Capul-de-Buna-Speranță 3.38—3,63, idem nespălată din America-de-Sud 1.50 până la 1.62; Breslau, 50 kilo lână spălată de Si- lesia 160-230, idem de Posnania 120-200, idem nespălată de Silesia 54—67. ^Italia : Genua, 100 kilo lână spălată din Tunis 368—372. Belgia : Anvers, kilo lână pieptănată din La Plata belgiană de Martie 4.20. Holanda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3; Rotterdam și Amsterdam, kilo lână indigenă spălată 4 până la 7, idem nespălată 2.40—3. Austro-Ungaria : Viena, 100 kilo lână prima tunsore prima calitate 437.10 până la 458.43. Englitera : Londra, kilo lână spălată 3.50—4.85, idem nespălată 0.75—1.50. Turcia: Salonic, kilo lână nespălată 1.13. Asia-Mică : Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 164—180, idem nespălată 62—136. LEMNELE DE CONSTRUCȚIE Germania : Breslau, metrul cub lemnul de pin tăiat în prisme drepte cu basa patrată 24—34, idem tăiat dulapi 34—40. Italia: Brindisi, metrul cub sapinul 60—70, idem stejarul 100—110. Austro-Ungaria: Viena, metrul cub grinzile de brad lungi de 10 metri, grose de “Vis cm. 25.60-29.85. Englitera : Londra, 50 piciore cubice 63.15—90.50. Turcia: Salonic, metrul cub scândurile de brad venite din Galați, indigene și puține din Austria, cele în grosime de 10—20 mm. 62 — 72, cele de 25—35 mm. lei 52—62, cele de 40 — 60 mm. 47 —52, dulapii dife- riți de brad indigen 43—48. Asia-Mică : Smyrna, metrul cub 50-72. Francia : Nisa, metrul cub 60—70. FETROLEU BRUT Francia : Nisa, 100 kilo 30. Extract de pe expunerea situațiunel județului Bacău presintată de comitetul permanent consi- liului județian la deschiderea sesiunel sale ordina- re de la 15 Octombre 1891. In aplicațiunea celor dispuse prin art. 97 din legea nostră organică, comitetul perma- nent ’șl face plăcuta datorie de a vâ expune situațiunea județului sub diferite priviri spre a se lua osebite disposițiuni în ce privesce interesele județului. In resumat situațiunea este : a) Mișcarea populației județului sub diferite raporturi Populațiunea județului se compune în to- tal din 172.496 suflete, din cari 33.990 contribuabili. Mișcarea populației, dupe extractele ma- triculare de la 1 Iulie 1890 până la 1 Iulie 1891, este: Născuți 6.662, morți 5.862, resultând un spor în favorea nascerilor de 800. Cultul este dupe cum urmeză Biserici ortodoxe sunt 210 în funcțiune, 2 în construcție și 15 închise, deservite de 147 preoți, 4 diaconi, 5 monachl, 296 cân- tăreți și 13 paraclisierchi. Biserici catolice sunt 62 în funcțiune și 4 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL 7187 2 în construcție, deservite de 12 preoți, 54 cântăreți și 49 clisiarchi (clopotari). Biserice armene sunt 2, în funcțiune de- servite de 2 preoți, 3 cântăreți și 2 clisiarchi. Mai este și o capelă protestantă în comu- na Făntânelele. Instrucțiunea publică Scole rurale sunt 79, cu 80 învățători și o învățătâre; au frecuentat cursul 2.903 ele- vi și 308 eleve; au terminat cursul 26 băeți și 3 fete. Scâle urbane sunt 6 de băeți și 4 de fete, cu 21 institutori și 14 institutore; au fost frecuentate de 1.064 băeți și 580 fete; aii absolvit cursul 155 băeți și 47 fete. Un gimnaziu în orașul Bacău cu 12 pro- fesori din care 8 titulari și 4 suplinitori, a fost frecuentat de 200 elevi, din cari 19 au obținut certificate de absolvirea a IV clase. La 1 Octombre 1890, s’a deschis un ex- ternat secondar de fete în orașul Bacău și a fost frecuentat de 57 eleve din numărul de 61 ce au fost înscrise; promovate au fost 26. In ce privesce construirea de localuri la comunele rurale; ele se aprobă de comitet treptat dupe mi^locele ce pot comunele ca- pitalisa. Serviciul sanitar Serviciul sanitar s’a făcut de medicul pri- mar și 3 medici de plase, adjutați și de 3 vaccinatori ordinari; acest servicii ’și face inspecțiunele sale sub controlul D-lui medic primar, al consiliului de igienă și a consiliu- lui superior sanitar. Mișcarea epidemielor în cursul acestui an a fost în trei comune angina difterică, în 4 variola, în 21 scarlatina, în una tusa con- vulsivă și în una febre tifoide. Mișcarea populației spitalelor din Bacău și Moinesci: In spitalul Bacău Bolnavi aflațl la 1 Octombre 1890, băr- bați 22, femei 11. IntrațI de la 1 Octombre 1890, până la aceeași dată 1891, 557 bărbați, 231 femei. Total 579 bărbați, 242 femei. EșițI însănătoșiți, ameliorați, nevindicați și morți 545 bărbați, și 229 femei. Rămași la 1 Octombre 1891, 34 bărbați, și 13 femei. In spitalul Moinesci Bolnavi aflațl la 1 Octombre 1890, băr- bați 10, și femei 5. IntrațI de la 1 Octombre 1890, până la aceeași dată 1891, bărbați 283, și femei 111. Total 293 bărbați, și 116 femei. EșițI însănătoșiți, ameliorați, nevindicați și morți, 289 bărbați, și 114 femei. Rămași la 1 Octombre 1891, bărbați 4, și femei 2. Agricultura In tomna anului 1890 și primăvara 1891, s’au semănat cu grâu, alac, hrișcă, porumb, orz, ovăz, meiu, rapiță, cânepă, in, cartofi, fasole, linte, mazere, anison și sfeclă 72.476 hectare, 25 arii; acestea au dat o producți- i une de 738.613 hectolitre 53 litre și I 42.136.331 krg., 40 gr. Vil sunt 3.650 hectare, 75 arii, cari în anul acesta au dat o producțiune de 117.557 hectolitre. Industria In acest județ sunt 267 fabrice pentru diferite producțiunl, din cari mai principale sunt: fabrica de hârtie, una de lemnărie cu abur, una de măcinat cu turbină și una de spirt. Dupe informațiunile ce avem, statistica vitelor se resumă ast-fel: 27.277 boi, 21.050 vaci, 419 tauri, 93.725 berbeci și ol, 8.636 țapi și capre, 6.750 cai și iepe, 1.965 armă- sari și mânzl, 19 măgari și catâri, 27.590 rîmătorl și 104 bivoli și bivolițe. Arestul preventiv Mișcarea populației arestului preventiv din Bacău în cursul anului de la 1 Octombre 1890 până la 1 Octombre 1891 a fost: Aflațl în arest la 1 Octombre 1890, 46 bărbați, și 3 femei. IntrațI de la 1 Octombre 1890 până la aceeași dată 1891, 1.017 bărbați, și 31 femei. Total 1.063 bărbați, și 34 femei. EșițI de la 1 Octombre 1890 până la a- ceeașl dată 1891, 1.033 bărbați și 32 femei. Rămași la 1 Octombre 1891, bărbați 30 și 2 femei. b) Administrația județului Serviciile ce incumbă în mod propriu ad- ministrațiunel județiane sunt: Lucrările consiliului general și acțiunea delegațiunei sale permanente în aplicațiunea decisiunelor sale. Serviciul sanitar asupra căruea nu avem a ne întinde de ore-ce rolul principal al ju- dețului este al plăti din fondurile sale, con- trolul aparținând altor autorități. Județul, pentru căutarea animalelor, sala- rieză pe un medic veterinar. In cusul anului curent, vitele din județ nu au fost bântuite de nici o bolă. Spitalele administrate de județ sunt în număr de duoă, unul la Bacău cu 52 paturi și unul la Moinesci cu 19 paturi. Veniturile proprii ale spitalului Bacău, cu subvenția Statului, județului și a comunei sunt de 27.510 lei și cheltuelele asemenea de 27.510 lei. Spitalul din Moinesci este fondat și între- ținut de județ; a costat în anul curent între- ținerea suma de 13.614 lei. Localurile ambelor aceste spitale au nevoe de a fi reconstruite. Arestul preventiv local, dupe votul con- siliului, a fost permutat în o casă a județu- lui, făcându-se tote reparațiunile necesare, ast-fel că acum pote servi până ce se va e- fectua clădirea specială proiectată pentru acest scop. Proprietățile județului In de afară de cele coprinse în orașul Ba- cău, despre care se va vorbi mai jos, județul posedă proprietăți ale sale numai la Moine- sci și anume: a) Clădirile cu locul împrejmuit unde se află actualmente spitalul; b) Clădirea cu locul unde șe află acum compania de dorobanți. Casărmile destinate pentru armata teri- torială ce a costat în total suma de 375.047 lei, 1 ban, a făcut obiectul inspecțiunel mi- nuțiâse a comisiunei speciale numită de con- siliu care au consemnat observațiunile sale în lucrarea ce au întocmit pentru recepțiu- nea definitivă a acelei antreprise. Palatul administrativ, ce a făcut obiectul mal multor lucrări speciale, presentate con- siliului în sesiunea extraordinară de 25 Ia- nuarie 1890, și asupra cărora s’au luat de- cisiune ce comitetul a adus până acum, pe cât a fost posibil, la îndeplinire, costă jude- țul suma totală de 653.713 lei, 51 bani, ce coprinde și banii reținuți dupe convențiunile urmate. Situațiunea financiară Comitetul întocmind cu d’amânuntul si- tuațiunea fînaciară ce vi se va presentă o-da- tă cu proiectul de budget pe exercițiul 1892—93, ne referim pentru trecut la ex- punerea fîanciară făcută D-vostre prin ra- portul No. 3.640 din 15 Octombre 1890. Resultatele dobândite probâză și în anul curent înțelâptă chibzuire ce a dominat la compunerea instrumentelor budgetare de la la 1888 în coce. Văzând cheltuelele strict necesare în ra- port cu adevărata evaluare al veniturilor s’a ajuns a se achita fără a recurge nici la im- posite noul, nici la împrumuturi, ci prin simplele resurse ordinare din trecut care în- trecea suma de 30.000 lei, s’a pus la curent plata mandatelor ce rămăsese în suferință și s’a ajuns că astăzi pe lângă achitarea la ve- dere a tutulor mandatelor emise să rămână și numerar în casă, ce s’a plasat la casa de depunere sub recipisele cu No. 4.869,5.585 și 5.586 pentru sumele în total de 19.000 lei, din budgetul ordinar și 11.600 lei, de la budgetul extraordinar al țlecimei a III. Ast-fel că în parte aceste sume s’au capi- talisat și servă a alimenta budgetele exerci- țiului viitor ce vi se supune acum. Proiectele ce vi se presintă se împart și în anul acesta în trei, dupe natura obiectelor. Budgetul ordinar Evaluările trecute la partida veniturilor are aceeași normă sănătosă ce dă siguranța încasărilor peste asemenea prevedere la care s’a adaos și sumele fixe, precum sunt aren- ^ile și chiriile, asemenea și subvențiunile ce ne acordă comunele și cari se trec ca de or- dine spre a servi la cheltueli ce se fac în in- teresul lor. La cheltueli în de afară de mici modifică- ri resultate din experiența Silnică a expediă- rei afacere! nu se presintă nimic din nou de cât dâră excedentul ce lasă și care până act^ 7188 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 ma a fost neobicinuit, el se balanseză Venituri....................... 239.487 54 Cheltueli...................... 202.933 33 Excedent . . . 36.554 21 Budgetul extraordinar decimei a Ill-a Prin faptul că atât achitarea datoriilor pentru construcțiunile și mobilierul făcut la palat, cât și îmbunătățirile diverse ce mai sunt a se face sunt tote prevăzute în budgetul anului curent 1891-92, proiectul ce vi se pre- sintă s’a simplificat; el coprinde la venituri evaluate tot pe aceeași basă precum sau pre- văzut mal sus, produsul Zecime! III, iar la cheltueli pe lângă achitarea unei mici sume datorite antreprenorilor mobilierului palatu- lui ast-fel dupe cum resultă din actul de transacțiune autentificat de tribunal sub No. 468, numai debitul periodic al anuităței împrumutului de 450.000 lei, contractat în 1885—86, precum și anuitatea întâmplă- tore la împrumutul votat de D-vostră, dar nerealisat încă, de 400.000 lei, pentru des- tinațiunile ce se prevăd în budgetul exerci- țiului anului curent 1891—92. Budgetul drumurilor Aci, dupe expunerile făcute de D. inginer al județului prin raportul cu No. 132, ur- măză ca D-vostre să avisați la decretarea unei a II Zecime dupe facultatea acordată la art. 2 al legeî drumurilor din 25 Iunie 1881, căci cu venituri restrânse ce posedă nu pote corespunde la imensele necisităței tecnice ocasionate prin întinderea teritorială și situa- țiunea topografică a județului. Adăugând dar la venituri evaluarea aces- tei nouă Zecime ce ați crea și la cheltueli acele prevăZute în propunerile D-lul inginer, budgetul s’ar echilibra ast-fel: Lei B. Venituri....................... 100.760 40 Cheltueli....................... 94.500 — Excedent . . . 6.260 40 Credem că și D-vostre, în vederea bunelor intențiuni ce animă pe noul titular al acelui serviciu, nu veți refuza miZlocele ce vă cere pentru a putea săvârși în conformitate dato- riile ce are. Datoriile județului Daca situațiunea nostră financiară întru cât privesce afacerile normale ale județului este bună, nu se pote pretinde același lucru și pentru cheltuelele extraordinare ce saii fost hotărît și acele ce mai sunt necesare încă pentru care saii fost făcut în anul 1885 un împrumut de 450.000 lei și care mai reclamă alt împrumut de 400.000 lei, primul a servit pentru construcțiunea ca- sarmelor armatei teritoriale reședința în Ba- cău și al palatului administrativ, al duoilea va servi pentru achitarea costului acelor e- dificii, al mobilierului adoptat noilor cons- trucțiuni și al construcțiunelor proiectate și anume: Clădirea unui arest preventiv, al localuri- lor de spitale și acele destinate pentru sub- prefecturi și companiile de dorobanți împrăș- tiate în județ la puntele determinate de au- toritatea militară. Procesele județului Dupe relațiile ce primim de la D. advocat, afacerile nostre litigiose pendinte sunt: 1. Procesul cu D. Petru Ene și Polțăr pentru revandicare și care se află pendinte înaintea curței de apel din Iași, care a ordo- nat un preparator, dar care nu s’a mai efec- tuat. 2. Procesul intentat de județ contra moș- tenitorilor Periți pentru moșia Tamași, acest proces este pendinte la tribunalul de Roman; 3. Procesul intentat județului de antre- prenorul palatului V. Solomonică, pendinte la curtea de Iași. 4. Procesul intentat de județ contra D-lui lochim Bolos, pentru daune din causa aba- terei părîului Tamași pe moșia Chetrișu, pendinte la tribunalul Bacău. Creditul agricol Județul nostru are în present agagîat la casa creditului agricol suma de lei 73.800, plus procentul cuvenit la acest capital de la 1 Ianuarie 1891 încoce. Administrația comunelor rurale Din căușele expuse aprâpe în tote ocasiu- nile și de către tote autoritățile ce le visiteză, comunele rurale în cea mai mare parte lip- sesc atât de personala! competent cât și de miZlocele necesare pentru o bună adminis- trație. Asemenea și întocmirea lor este defectuose în multe părți, pentru îndreptarea acestor inconveniente s’au făcut lucrările legale ce ascâptă numai sancțiunea instanțelor supe- riore pentru a fi puse în aplicare. Tot ce s’a putut face în starea actuală de lucruri este a se ținea un control de aprope ca avutul comunal să nu să împrăștie și că debitele anteriore să fie lichidate. Compturile de venituri și cheltueli pe anii anteriori sunt tdte verificate și aprobate de comitet până la exercițiul 1890—1891, ex- clusiv; iar pe exercițiul 1888 — 1889 a co- munei Milesci și pe 1889—1890, a comu- nei urbană Târgu-Ocna și Milesci, nu sunt încă verificate din causă că nu s’au primit până în present la comitet. Starea financiară a comunelor rurale de pe semele aprobate este: Lei B. Venituri..................... 806.744 31 Cheltueli.................... 452.160 62 Excedent . . . 354.583 69 Destinațiunea capitalurilor comunale este în mod natural indicat pentru clădiri de scoli și alte localuri necesare autorităților comunale. Terminând cu acâstă lucrare, rămâne ca D-vdstă să bine-voiți a o studia și să dați so- luțiunile necesare la cestiunile importante ce aștâptă deliberările acestei. onorabile a- dunărl. Președinte, D. Lupașcu. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Pentru ocuparea unul post de copist, se va ține concurs în Ziua de 5 Martie 1892, la orele 3 dupe amiaZL în cancelaria ministe- rului, strada Academiei. Aspiranții, pentru a fi admiși la concurs, trebue să fie români sau naturalisațl, să pre- sinte diploma de bacalaureat și actul de în- deplinirea obligațiunei legei recrutărei. Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Se publică spre cunoscința generală că, în Ziua de 20 Martie st. v. 1892, orele 2—4 p. m., se va ține licitație, la prefectura jude- țului Gorj, pentru vinderea a 1.230 stâlpi vechi de telegraf aflațl pe distanța liniei tele- grafice Jiu-Filiași. Adjudecatarul va trebui se depună o cau- țiune provisorie de 20 la sută din prețul oferit, care se va păstra până la aprobarea definitivă a licitației; iar în cas de a se renunța la pri- mirea stâlpilor cauțiunea va rămâne în pro- fitul Statului. Predarea stâlpilor se va face numai dupe ce se va strânge dupe dânșii firul conductor. No. 6.565. ₃ 1892, Februarie 29. Direcțiunea generală a serviciului sanitar D-nil doctoranZI în medicină cu 5 sau și cu 4 esamene, cari vor dori să fie însărcinați cu darea ajutorului medical în plășile vacante de medici din județele Olt și Putna, sunt invi- tați a se adresa la direcțiunea generală a ser- viciului sanitar cât mai neîntârziat, cunoscând că pentru îndeplinirea unul asemenea serviciu vor fi retribuițl cu lâfa și diurna postului va- cant de 250 lei lâfă și 200 lei diurnă dupe budget, dându-li-se și bilete pe căile ferate pentru dus și întors. No. 3.674. ² 1891, Februarie 29. —Pentru aprovisionarea spitalelor rurale cu materialul de pansament necesar, pe timp de un an, cu începere de le 1 Aprilie 1892, se va ține licitație în Ziua de 16 Martie 1892, orele 3 p. m., în localul ministerului de in- terne, cancelaria direcțiune! generale a ser- viciului sanitar. Articolele pentru cari se va ține licitație și cantitățile pe cari se vor stabili prețurile uni- tare, sunt cele următore: Bumbac pur Dr. Bruns (kilogramul), bum- bac fenicat (kilogramul), iută pură (kilogra- mul), iută fenicată (kilogramul), tifon idrofil (pachetul de 10 metri), tifon fenicat (pache- tul de 5 metri), tifon iodoformat (pachetul de 5 metri), gutta-perchă (metrul), mușama vulcanisată (metrul), ață de mătase (jurubiță), catgutt Lister (flaconul). Licitațiunea se va ține cu oferte sigilate, cari vor fi însoțite de o garanție provisorie de lei 200. O-dată cu oferta, concurenții vor depune și câte un model din fie-care din ar- ticolele mal sus specificate. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- 4 Martie 4892 MONITORUL OFICIAL 7189 nerale a Statului sunt obligatore la ținerea acestei licitațiuni. Condițiunile se pot vedea în orl-ce ții și în orele de lucru în cancelaria direcțiune! generale a serviciului sanitar (serviciul spi- talelor rurale). No. 3.242. 1892, Februarie 24. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legel, a catedrei de istorie de la gimna- siul clasic din Pitesci, ministerul, auțlind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe Ziua de 15 Iunie 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- țlute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare al acestei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile mal înainte de termenul concursului. No. 2.646. 1892, Februarie 17. —Ministerul aduce prin acâsta la cunoscința generală că revocă concursul publicat pe țliua de 15 Octombre 1892, pentru ocuparea ca- tedrei de istorie, cursul superior, de la liceul Mateiu-Basarab din Capitală. No. 3.513. ² 1892, Februarie 29. — Resultatul obținut la licitațiunea ținută în Ziua de 10 Ianuarie a. c., pentru darea în întreprindere a construcțiunel palatului Uni- versitățel din Iași cu institutele el, în valore totală de pe devis de lei 1.461.591, bani 13, nefiind satisfăcător, se aduce la cunoscința doritorilor că, în Ziua de Luni 30 Martie 1892, orele 4 p. m., se va ține o nouă lici- tațiune în pretoriul ministerului și în cance- laria rectoratului Universităței din Iași îna- intea unei comisiuni sub președința D-lui rector. Licitațiunea se va ține prin oferte sigilate conform legel contabilităței generale a Sta- tului, în cari se vor precisa atât în litere, cât și în cifre, scăZământul sau sporul asupra prețurilor unitare prevăzute în devis, fără nici un adaos de cât menționarea garanției ce depune: ori-ce oferte formulate în mod și condițiuni diferite nu se vor lua în conside- rațiune și se vor refusa categoric chiar în licitație. O dată cu oferta, concurenții vor trebui să depună, spre a fi admiși să liciteze, recipisa casei de depuneri și consemnațiuni coprin- Zând în efecte sau numerar o cauțiune pro- visorie de 5°/₀ la valorea totală a devisulul, adică lei 73.100, și să întrunescă următorele condițiuni: 1. Să justifice prin diplome sau certificate că posedă calitatea de architect sau inginer- constructor. 2. In lipsă de asemenea diplome să pro- beze, prin certificate de capacitate liberate de omeni speciali și cu o dată ce nu va trece peste 3 ani, în momentul licitațiunel, că ad executat în mod conștiincios și satisfăcător, în țeră sau în străinătate, lucrări publice sau particulare de importanța acestei cons- trucțiunl. 3. In certificatele produse va trebui să se arate felul în care antreprenorul ’și a înde- plinit îndatoririle, fie către administrație sad direcțiunea lucrărilor, fie către lucrători saii alte persone cu cari au. avut afaceri în lu- crările ce aii întreprins. 4. Certificatele și ori ce alte acte vor tre- bui presintate ministerului la biuroul con- strucțiilor de către antreprenori cel puțin cu 8 țlile înaintea termenului fixat pentru lici- tațiune. Se mal pune în vederea D-lor concurenți că nici o altă ofertă saii supra ofertă nu se va mai primi dupe încheiarea licitațiunel, al căreea resultat rămâne la facultatea minis- terului de a’l aproba sau nu. Dupe aprobarea licitațiunel în termen cel mult de 10 Zile, antreprenorul, aspura că- ruia se va fi, adjudecat întreprinderea lucră- rilor de construcțiune, se va presintă la mi- nister sau la rectoratul Universităței din Iași spre a semna contractul și a’l învesti cu viZa casieriei de plata timbrului și taxelor cerute de legea timbrului; în cas contrariu conse- cințele ori cărei întârzieri ’l vor privi pe an- treprenor. îndată dupe semnarea contractului, antre- prenorul este obligat a lua în primire de la architectul diriginte al clădirel, asistat, tdte materialele aflate pe șantier în cantitățile și cu prețurile stabilite în lista anexată devisulul. Garanția ce se va depune de antreprenor, pentru asigurarea ministerului de îndeplinirea obligațiunilor ce ’și va fi luat prin contract, este de 5°/₀ la valdrea lucrărilor, adică cea depusă la licitațiune, trebuind a se completa cu reținerile ce se vor face asupra valorel situațiunilor de plată în curs de execuțiune până la concerența de 10°/₀ la valdrea lu- crărilor executate până la recepțiunea lor provisorie. Aprovisionarea materialelor și lucrările de construcțiune vor începe imediat de pe sem- narea contractului și antreprenorul este obli- gat a preda clădirea de cheie, adică cu totul gata, cel mult până la 1 Octombre 1894. Antreprenorul de va aprovisiona cărămiZl sau ori ce alt material și de ori ce natură neconforme condițiunilor speciale, caietului de sareine, devisulul și anexei sale și cari vor fi refusate va fi obligat a ridica în 24 ore acele materiale de la punctul șantierului; în cas de se va constata că a întrebuințat în clădire, în tot sau în parte, din materialul refusat, lucrarea făcută cu acel material se va dărâma fără ca antreprenorul să aibă veri un drept de despăgubire. Antreprenorul este obligat a întrebuința în clădire din materialele vechi aflate pe șan- tier și primite la semnarea contractului și primite numai pe acele pe cari le va găsi bune direcțiunea clădirel și numai în lucră- rile ce le va indica D-sa. Statul ’și reservă dreptul de a introduce modificări în planuri înainte de începerea lu- crărilor și chiar în curs de execuție, sporind saii reducând cantitățile de lucrări până la concurența de 2O°/ₒ din valârea totală a de- visulul și în acest cas, sporurile, reducerile și modificările efectuate, se vor socoti pe basa analisel prețurilor unitare din devis și seriei prețurilor unitare a materialelor brute sad în parte confecționate, cum se găsesc în comerciu, căror prețuri li se vor aplica avan- tagiele ofertei aprobate; lucrările în spor vor trebui să se execute în epoca fixată până la predarea clădirel fără prelungire sau redu- cere de termen. Antreprenorul este obligat a face, cu pre- țurile prevăZute în devis și fără despăgubire specială, tote lucrările cerute de către direc- torul lucrărilor pe basa aprobărel prealabilă a ministerului, ce sunt necesare la instalați- nea sistemelor de încălZit, de ventilație, de distribuțiunea apel și lumineî, întru cât na- tura sau felul acestor lucrări este prevăZut în devis și nu întrece sporul de 20°/₀ ce 'I este reservat. Plata materialelor și lucrărilor se va face de minister dupe fie-care două luni, treptat cu aprovisionarea și înaintarea lor, pe basa situațiunilor în regulă întocmite de către di- recțiunea lucrărilor și din cari se vor deduce: 1) Avantagiele prețului oferit; 2) Câte lei 3.000 pentru materialul vechiu primit la semnarea contractului până la com- pletarea valâre! Iu! estimat la le! 45.242, bani 31; 3) 5% pentru completarea garanției difi- nitive, care garanție se va înapoia integral antreprisel la efectuarea recepțiunei provisorie; 4) 10°/₀ pentru a constitui garanția de în- treținere a lucrărilor, care se va păstra până la facerea recepțiunei difinitive a construc- țiunel; 5) 1% pentru ajutorul lucrătorilor bol- navi sau răniți de pe șantier; 6) Iar materialul aprovisionat, și până la întrebuințarea lui în clădire, se va trece pro- visoriu în situație cu un scăZământ de 20°/₀ asupra valorel lui, conform seriei de prețuri respective. Planurile, devisul și antemăsurătorea și caietul de sareine din nou revăZute, cum și condițiunile generale de întreprinderi ale acestui minister și ministerului lucrărilor publice, condițiunilor speciale și de bună exe- cutare a lucrărilor de artă, pe basa cărora se va ține licitațiunea și car! vor face parte in- tegrantă din contract, se pot vedea în fie-care Zi de lucru de la orele 4—6 numai în preto- riul acestui minister la biuroul construcțiilor. Pentru ori-ce lămuriri asupra pieselor de mal sus, se va adresa la D. architact L. Blanc, directorul lucrărilor, în biuroul său instalat în strada Polonă No. 67. Dupe terminarea clădirel, antreprisa este obligată a lăsa schelele pe unde i se va indica spre a servi la executarea lucrărilor decora- tive și artistice, neprevăZute în devis. Disposițiunile din presenta publicațiune au putere de contract. Disposițiunile din art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului sunt obli- gatorii pentru ținerea licitațiunel, No. 1.267. 1892, Februarie 28. 7190 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 —Se aduce la cunoscința doritorilor că, în țliua de Sâmbătă, 2 Maiu 1892, orele 5 p. m., se va ține licitațiune publică, în pretoriul a- cestul minister din strada Diaconeselor, pen- tru darea în întreprindere a construcțiuneî scolei normale primare de băețî Carol I din Câmpu-Lung. Valorea totală a lucrărilor este aproximativ de lei 500.000 pentru clădire propriu ^is. Licitațiunea se va ține prin oferte sigilate, conform legei comptabilităței generale a Sta- tului, în cari se vor precisa, atât in litere cât și în cifre, scăZământul sau sporul asupra prețu- rilor unitare prevăzute în devis, fără nici un adaos de cât menționarea garanției depuse; ori- ce oferte formulate în mod și condițiuni dife- rite nu se vor lua în considerațiune și se vor refusa categoric chiar în licitație, o-dată cu o- ferta, concurenții vor trebui să depună, spre a fi admiși să liciteze, recepisa casei de de- puneri și eonsemnațiuni sau altei casierii generale, coprinZend în efecte sau numerar o cauțiune provisorie de 5 la sută, la valorea totală a devisulul, adică lei 25.000. Antreprenorii vor trebui să justifice, prin certificate saii diplome pe cari vor fi obligați a le presenta biuroului construcțiilor cel puțin cu 8 țlile înainte de ținerea licitațiunel, că posed calitatea de architecțl sau ingineri constructori sau că au executat, în țâră sau în străinătate, lucrări particulare și publice de importanța acestei construcțiunl, arătând modul cum s’au achitat de obligațiunile luate, fie către administrație, lucrători sau alte per- sone cu cari au avut afaceri. Se mal pune în vederea D-lor concurențl că nici o ofertă sau supraofertă nu se va mal primi dupe încheiarea licitațiunel, al căreea resultat rămâne la facultatea ministe- rului de a ’l aproba sau nu. Dupe aprobarea licitațiunel, în termen cel mult de 10 țlile, antreprenorul, asupra căruia se va fi adjudecat întreprinderea lucrărilor, se va presinta la minister, pentru semnarea contractului și învestirea lui cu taxele cerute de legea timbrului; în cas contrariu conse- cințele ori cărei întârțliărl vor privi pe an- treprenor. îndată dupe semnarea contractului antre- prenorul este obligat a lua în primire de la architectul diriginte, asistat de un delegat al ministerului, cărămida, ce are în deposit în localitate, în cantitatea ce se va găsi și cu pre- țul de lei 34 mia de cărămizi, neputându-le întrebuința în clădire până ce nu vor fi exa- minate de conductor. Garanția ce se va depune de antreprenor, pentru asigurarea ministerului de îndeplini- rea obligațiunilor ce ’șl va fi luat prin con- tract, este de 5 la sută la valorea lucrărilor, adică cea depusă la licitațiune, trebuind a se completa cu reținerile ce se vor face asupra valorel situațiunilor de plată în curs de exe- cuțiune până la concurența de 10 la sută, la valorea lucrărilor executate până la recep- țiunea provisorie. Aprovisionarea materialelor și lucrările de construcțiune vor începe imediat dupe sem- narea contractului și antreprenorul este o- bligat a preda clădirea de cheie, adică cu totul gata, cel mult până la 1 Octombre 1893. Antreprenorul va fi obligat să ridice în 24 de ore de la puntul șantierului materialele ce se vor constata de architectul diriginte sau architectul șef al ministerului că sunt neconforme condițiunilor speciale, caietului de sarcine și devisulul sau cari vor fi fost refusate; în cas când s’ar dovedi că antre- prenorul a întrebuințat în clădire din mate- rialul refusat, în tot sau în parte, lucrarea făcută cu acel material se va dărîma, fără ca antreprenorul să aibă veri un drept de des- păgubire. Statul ’șl reservă dreptul de a introduce modificări în planuri înainte de începerea lucrărilor și chiar în curs de execuțiune, sporind s’au reducând cantitățile de lucrări până la concurența de 20 la sută din va- lârea totală a devisulul, și, în acest cas, spo- rurile, reducerile și modificările efectuate se vor socoti pe basa analisel prețurilor unitare prevățlute în devis și seriei prețurilor unitare pentru materialele brute saii în parte con- fecționate cum se găsesc în localitate și co- merciu, căror prețuri li se vor aplica avan- tagele ofertei aprobate; lucrările în spor vor trebui să se execute în epoca fixată pănă la predarea clădirel, fără prelungire sau reducere de termen. Antreprenorul este obligat a face, cu pre- țurile prevăZute în devis și fără o despăgu- bire specială, tote lucrările cerute de direc- torul lucrărilor pe basa aprobărei prealabile a lor de către minister, și cari vor fi nece- sare diferitelor instalațiuni speciale neprevă- zute în devis, întru atât întru cât natura saii felul acestor lucrări este prevăzut în devis. Plata materialelor și lucrărilor se va face de minister, la finele fie-cărel luni, treptat cu aprovisionarea și înaintarea lor, pe basa si- tuațiunilor în regulă întocmite de către di- recțiunea lucrărilor și din cari se vor deduce: 1. Avantagele prețului oferit; 2. Câte lei 7.000 pentru cărămida primită la semnarea contractului până la completarea valorel estimată la 69.800 lei. 3. Cinci la sută pentru completarea ga- ranției definitive, care garanție se va înapoia integral antreprisel ia aprobarea recepțiunei provisorie. 4. țlece la sută pentru a constitui garanția de întreținere a lucrărilor care se va păstra până la aprobarea recepțunei definitive a construcțiuneî, și 5. Materialul aprovisionat, până la între- buințarea lui în clădire, se va trece provi- soriu în situație cu un scăZământ de 20 la sută, asupra valorel lui’ conform seriei pre- țurilor respective. Planurile, devisul și seria prețurilor, an- temăsurătârea, caietul de sarcine, condițiunile generale de întreprinderi ale acestui minister și ministerului lucrărilor publice, precum și condițiunile speciale și de bună executare a lucrărilor de artă, se pot vedea în fie-care Zi Ia biuroul construcțiunilor din minister în fie-care Z* de lucru de la orele 4—6 p. m., cu începere de la 25 Aprilie 1892. Disposițiunile din presenta publicațiune au putere de contract. Disposițiunile din art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului sunt obli- gatorii pentru ținerea licitațiunel. Pentru orl-ce lămurire asupra pieselor de mal sus, se va adresa D-lul architect I. So- colescu, dirigintele construcțiuneî, la biu- roul său din strada Pitar-Moșu No. 16. Bu- curesci. No. 1.363. 1892, Februarie 29. MINISTERUL DE JUSTIȚIE înalta curte de casație și justiție Pentru postul de copist, rămas vacant la grefa acestei înalte curți, se publică concurs pentru Ziua de 14 Martie 1892. Condițiunile de admisibilitate sunt: pe lângă cele prescrise de ultimul aliniat de sub art. 16 din legea organică a acestei curți, să posedă și diploma de bacalaureat. Aspiranții, de a obține acest post, se vor presinta la grefa curței în Ziua sus indicată, la orele 11 a. m., cu titlurile și actele aci prevăZute. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate române Se aduce la cunoscința generală că vala- bilitatea tarifului excepțional pentru trans- porturi de porumb ce se vor expedia de la stațiunile Botoșani, Bucecea, Dolhasca, Do- rohoiu, Fălticeni, Hălăucesci, Hece-LespeZi, Iași, Leorda, Liteni, Mircesci, Pașcani, Podul- Iloael, Roman, Ruginoasa, Tergu-Frumos și Veresci la mal multe stațiuni din districtele Berlin, Breslau și Bromberg ale calei ferate a Statului prusian, se prelungesce până la 30 Iunie st. n. 1892. No. 21.237. ₃ 1892, Martie. —Se dă în întreptindere furnitura a 10.000 tone blocuri piatră de anrosamente pe linia Ploesci-Predeal, predabilă între Sinaia și Prodeal. Amatorii profesioniști vor adresa ofer- tele lor sigilate către direcțiunea generală a căilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru 10.000 tone blo- curi de piatră pe Prahova. Licitația din Ziua 9 Aprilie st. n. 1892.“ Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în Ziua de 9 Aprilie st. n. 1892, orele 3p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 3.000 la casa centrală a direcțiunel la Bu- curesci. Depunerea cauțiunel în numerar la lici- tație nu se admite. Ofertele vor fi, prin ur- mare, însoțite de recepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la serviciul central de întreținere al căilor ferate române, calea Victoriei No. 124, Bu- curesci. No. 25.884, ² 1892, Februarie 27. 4 Martie 1892 Monitorul oficial 7191 —Licitația din 3 Martie 1892, st. n. nedând resultat satisfăcător, se dă în întreprindere furnitura de 4.000 metri cubi pietriș ciuruit pe linia FiliașI-Târgu-Jiu. Amatorii de profesiune vor adresa ofertele lor sigilate către direcțiunea generală a că- ilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru pietriș la FiliașI-Târ- gu-Jiu, la licitația din 14 Aprilie st. n. 1892." Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în Șiua de 14 Aprilie st. n. 1892, orele 3 n. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 550 la casa centrală a direcțiunel la Bu- curesci. Depunerea cauțiunel în numerariu la li- citație nu se admite. Ofertele vor fi, prin urmare, însoțite de recepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la serviciul central de întreținere al căilor ferate române, calea Victoriei No. 124, în Bucuresci. No. 24.434. 1892, Februarie 26. —Recepisele casei de depuneri, consemna- țiunl și economie emise de casieria generală din Bacău sub No. 2.864 din 1887 și 2.299 din 1888 a câte 75 lei fie-care sau în total lei 150, perȘându-se, se publică spre cunos- cința generală că s’aii luat disposițiuni de a- nularea lor și ori unde se vor găsi rămân fără nicl-o valore. No. 26.112. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de igienă de la scola comercială din Galați, se va ține concurs în Șiua de 15 Iunie 1892. Concursul se va ține în arătata Și, la orele 12 din Și, în palatul Universitățel din Bucu- resci, conform cu legea din 17 Martie 1879, pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scole profesionale, și conform cu regulamen- tul de aplicare al acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie român sau naturalisat român; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să posădă diploma de bacalaureat și di- ploma de doctor în medicină. Concursul va fi scris și oral, și se va ține asupra igienei publice și private. Cererile de înscriere la concurs se vor a- dresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 Șile maî înainte de Șiua fixată pentru concurs, iar ac- tele de îndeplinirea condițiunilor de admitere la concurs se vor presintă juriului exami- nator. No. 7.653. ₃, —Se publică spre cunoscința generală că, în Șiua de 26 Iunie 1892, se va ține concurs I pentru ocuparea cu titlul provisoriu a pos- tului de profesor de mecanică și geometrie descriptivă și de director al scolei de meserii din Ploesci, întreținută de județul Prahova, Concursul se va ține în localul scolei de arte și meserii din Bucuresci, la orele 12 din Și, conform cu legea din 17 Martie 1879, pentru numirea profesorilor la licee, gimnasil și scole profesionale și potrivit regulamentu- lui de aplicarea acelei legi. Condițiunile ce vor trebui să însușâscă can- didațil pentru a fi primiți la concurs sunt: 1. Să fie român; 2. Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3. Să posede diploma de absolvirea unei scole de meserii. Materiele concursului sunt geometria ele- mentară, algebra, geometria descriptivă, me- canica teoretică și practică, desemnul de ma- chinl și facerea unul crochitidupe natură. Cererile de admitere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură, industrie, comerciu și domenii, cu cel puțin 8 Șile mai înainte de Șiua fixată pentru concurs, iar ac- tele de dovedirea îndeplinirel condițiunilor de admitere se vor presenta juriului examinator ce se va institui la timp. No. 8.362. 1892, Februarie 19. — Nepresentându-se nici un concurent la concursul de la 20 Februarie 1892, pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de sciințele naturale de la scola comercială din Galați, se publică un noii concurs pe Șiua de 10 Septembre 1892, orele 12 din Și. Concursul se va ține în palatul Universi- tățel din Iași, conform legei și regulamentu- lui de aplicarea legei din 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la licee, gimna- sil și scole profesionale. Condițiunile ce se cer de la aspiranți ca să potă fi primiți la concurs sunt: 1) Să fie români sau naturalisațl; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3) Să posădă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în sciințe naturale. Concursul va fi scris și oral, iar materiele concursului sunt: Zoologia, botanica și geologia cu aplicațiuni la comerciu și industrie. Cererile pentru înscrierea la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin opt Șile mal înainte de Șiua fixată pentru concurs. No. 9.636. —Se publică spre generala cunoscință că, în Șiua de 20 Martie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Dolj și la comuna Ciutura, 1.025 ar- bori în depericiune din pădurea Statului Ciu- tura. Acești arbori au 1 m. 00—2 m. 50 în circumferință, sunt marcați cu ciocanele sil- vice și -,3- și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna Ciutura. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presintă în localul acelei prefecturi și la Șisa comună, la Șiua mal sus fixată, spre a con- cura, fiind însoțiți și de garanția prevăȘută prin condițiune în sumă de 1.880 lei. No. 10.199. 1892, Februarie 28. —Se publică spre generala cunoscință că, în Șiua de 20 Martie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefec- turei Muscel și la comuna Priboia, 83 plute în depericiune aflate în pădurea Statului Pri- boia, cantonul Zăvoiul. Acești arbori au 0 m. 40—1 m. 00 în cir- cumferință, sunt marcațl cu ciocanul silvic P s — și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna Priboia. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presintă în localul acelei prefecturi și la Șisa comună, la Șiua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- văȘută prin condițiune în sumă de lei 350. No. 10.419. 1892, Februarie 29. — Se publică spre generala cunoscință că, în Șiua de 23 Martie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin lictație, în localul prefectu- rei Dâmbovița și la comuna Șuța-Seacă, 325 arbori în depericiune, având 0 m. 40-4 m. 00 în circumferință, marcațl cu ciocanele silvice p Q p q p q —, -5- și -jg- și răspândiți prin pădurea Sta- tului Lucieni, și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presintă în localul acelei prefecturi și la Șisa comună, la Șiua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă- Șută prin condițiune în sumă de lei 150. No. 10.197. 1892, Februarie 28. MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea generală a regiei monopolu- rilor Statului In vedere că la licitațiunea ținută în Șiua de 10 Februarie 1892, prețurile oferite de diferiți concurențl pentru furnitura speciilor de hârtie, materialelor și obiectelor de eco- nomat mal jos însemnate, necesare manufac- turelor nostre de tutun din Bucuresci și lași nu s’au găsit avantagiose, se face cunoscut că se va ține o nuoă licitațiune în Șiua de 20 Martie 1892, orele 3 p. m. în localul acestei direcțiuni, pentru procurarea lor. Doritorii, de a lua parte la acestă licita- țiune, sunt rugați a depune ofertele lor în Șiua și orele indicate mal sus. Condițiunile generale și speciale pentru li- citațiunea și predarea materialelor și obiec- telor mal jos indicate simt cele inserate în Monitorul oficial No. 204 din 15 Decembre 1891. 7192 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 A. Hârtie No. curent FELUL MATERIALELOR Felul Dimensiunile Greutatea Cantitatea al probei unitățeî pe top cerută k. 1 Hârtie albă grosă cu lustru pentru capete fine........ . . topuri de 500 cole 65/97 32.400 160 5 galbenă naturală pentru pachete .......... b 64/96 15. --- 200 11 » verde de afișe........•........ B 64/96 10.500 100 17 de împachetare ordinară.............. ♦ • b B 46/62 10.500 150 18 » ceruită, subțire (cântărind 40 grame pe m. p.)..... . • --- m. patrați lăț. 50 c. ---.040 150.000 m.p. 19 extrafină pentru țigaretă............. de 500 cole 57/76 2.700 250 9 velină fină, în bobine de 27 m/m lățimea, lungimea 1.560 m.l predabile bobine --- --- 500 , 30 m/m manufac- --- --- 100 « 30 m/m » J turei Iași --- -r- 1.000 B. Materiale și obiecte de economat fi ■ Cantități de predat la : Felul s unitățet Q FELUL MATERIALELOR Manufactura Manufactura O Bucuresci Iași % I Cărbuni de lemn..... .... kil. 8.000 __ 2 Făină ordinară............................. 13.000 --- 3 Lemne de foc (esența carpen)........................ --- 100.000 4 „ „ , stejar)...............•........ --- 200.000 5 Uleiu fert............................... B --- 100 6 Petroleu alb (45 grade).......................... 5.000 1.500 7 Potasă................................ n --- - 300 8 Scrobelă albă.............................. n 3.000 2.000 9 Cuie de sîrmă de 51/2 c. m.................. ...... b --- 300 7 , . . . ........ 150 n X» Jt» * *>••••••••••••••••........ b --- 10 Scânduri de brad 4---30---3................■...... buc. 700 --- , 4 -30-272 ...................... B 900 --- » „ 4-30-2....................... 800 --- « „ , diferite dimensiuni.................... m. cubi --- 20 11 Uleiu de bergamot............................ kil. 50 --- No. 3.277. 2,104. 1892, Martie 1. Casieria generală a județului Ilfov Indivizii notați maî jos, cu domiciliurile necunoscute, fiind Condamnați să plătâscă în folosul fiscului amenzi judiciare cu sumele arătate în dreptul fie-căruia, casieria publică atât spre cunoscința acestor condamnați de a se presentă să ’și achite aceste amenzi, cât și spre cunoscința tutulor autorităților ad- ministrative, cari sunt rugate a descoperi a- verea ce posedă făcând cunoscut casieriei: In suburbia S-tu loan: Stoian Enciu lei 15, Solomon B. Zilberstein lei 100, lulius Veisman lei 40. In suburbia Biserica Albă: Florescu Nae lei 50, Achim Grigore lei 25, Ene Dobre lei 20, Emanoil Diamandi lei 50, Paiși Mihail lei 15, Alexandru Călin lei 20, Alexandru Nicolae lei 20, Nicolae Stoica lei 30. In suburbia Spirea-Nouă: Dumitru Badea lei 25, Dinu Sultana lei 25, Spălătoreasă Marița lei 25, Pericli Cristache Spanopolu lei 50, losef Gheorghevici lei 30. In suburbia Spirea-Veche: Dinu Călin lei 10, Popa N. George lei 5, Anica Petrescu lei 5, Ținea Papadopol lei 25, Maria Barder lei 5, Ana Tărsu lei 10, Mina Drucher lei 10, Franț Valtroper lei 25, Lache Geor- gescu lei 25, Marița Constantin lei 30. In suburbia Vlădica: Lazăr Lipian lei 25, Ion Predescu lei 25, N. I. Acelenescu lei 5, Petre Muller lei 50. In suburbia Bărbătescu-Nou: G. Ștefănescu lei 50. In suburbia S-ta Vineri: Alecu Sandu lei 25. In comuna Limotesci: Mihalache Călâto- ridi lei 60. In comuna Mitreni: Ion Crângașu lei 50. Casieria generală a județului Ialomița Pentru că în filele de 11, 12 și 13 Fe- bruarie 1892, nu s’a efectuat vînZarea ave- rilor D-lor arendași ai moșiilor notate mai jos din causa lipsei de amatori, casieria pu- blică din nou că, în țliua de 7 Martie 1892, se va vinde: In orașul Călărași în fața Casinului central 1.010 hectolitri porumb ștulețf, aflat în pătule la armanul de la Codele, averea D-lui Pătru Pană, arendașul moșiei Gunesci-Ri- zeanca pentru neplata arendei de lei 562, bani 33. 2.160 hectolitri porumb aflat în ștuleți în pătulele din armanul moșiei Făurei, situat în cătunul Făurei, averea D-lui Nan Gher- man, arendașul moșiei Făurei, pentru ne- plata arendei de lei 15.120. 1.300 hectolitri porumb ștuleți aflat în pătulele de la armanul moșiei din comuna Mihai-Viteazu, averea D-lui P. R. Creescu, arendașul moșiei Găunoși pentru neplata a- rendei de lei 8.572, bani 50. 3.300 hectolitri porumb aflat în pătul la armanul moșiei Vărăsci, averea D-lui Nan Gherman, arendașul acel moșii, pentru ne- plata arendei de lei 23.002, bani 50. 530 hectolitri porumb aflat în ștuleți'în pătul din armanul proprietățel, averea D-lui Nan Gherman, arendșul moșiei Bogata, pen- tru neplata arendei acelei moșii de lei 3.682, bani 50. 2.000 hectolitri porumb aflat în ștuleți la armanul moșiei din comuna Mihaiu-Viteazu. 1.400 idem aflat în duoe pătule la armanul moșiei din cătunul Rasa. 2.000 idem în pătule la armanul de la Podu-Lupi din raionul comunei Ciocănesci- Serbi, averea D-lui P. R. Creescu, arendașul moșiei Ciocănesci-Mihaiu-Vodă, pentru ne- plata arendei de lei 34.148, bani 94. 1.805 hectolitri porumb ștuleți aflat în pă- tule la armanul moșiei Ciocănesci-Mărgineni, averea D-hrî Nan Gherman, arendașul acelei moșii, pentru neplata arendei de lei 12.620. 700 hecolitri porumb bobe recolta 1891, aflat în pătul la armanul moșiei. 350 hectolitri porumb bobe aflat într’un pătul al D-lul R. lonescu din Fetesci. 420 hectolitri meiu, idem în magasie, idem (Supliment/ 4 Martie 1892 MONITORUL OFICIAL averea D-lor arendași I. Bădulescu și R. lo- nescu, pentru neplata arendei de lei 5.632, bani 50. 2.500 hectolitri porumb aflat nebătut în duoă pătule la armanul Caraman, averea D-lui D. T. Apostol, arendașul moșiei Ber- lesci-Popesci, pentru neplata arendei de lei 15.740. 8.000 hectolitri porumb nebătut aflat pe moșie în duoă porumbare de la armanul Bă- neasa, averea D-lui An. Alexiu, arendașul moșiei Vatra a monastirei Slobozia pentru neplata arendei de lei 27.922, bani 50. 175 hectolitri purumb bobe din cel aflat nebătut în pătulele din comuna Lupșanu, ave- rea D-lui I. N. Țițeiu, arendașul moșiei Lup- șanu, pentru neplata arendei de lei 900. 800 hectolitri porumb nebătut aflat într’un pătul la locuința arendașului, averea D-lui R. Mitulescu, arendașul moșiei Piua-Petri, pentru neplata arendei de le 5.250. 325 hectolitri porumb bobe aflat în ștu- leți în pătul de la armanul moșiei din cătunul Pârțani, averea D-lui St. M. Moldoveanu, pentru neplata arendei de lei 2.250. 350 hectolitri porumb aflat în pătul de la armanul Rusen de sub costă, averea D-lui Ilie Papantoniu, arendașul moșiei Frățilesci- S-tu Sava, pentru neplata arendei acelei moșii de lei 3.120. 200 hectolitri porumb nebătut într’un pă- tul aflat la armanul Rusen din cătunul Fră- țilesci. 1.200 hectolitri porumb nebătut aflat în duoă porumbare unul la armanul Dimieni și altul la cătunul Sărățeni, averea D-lui G. I. Chiriaeescu și Oton Tetenis, arendașul moșiei Buciumeni-Frățilesci, pentru neplata arendei de lei 5.427, bani 33. 300 hectolitri porumb ștuleți, averea D-lui I. N. Hagianof, arendașul moșiei Cotorca, a monastirei Slobozia, pentru neplata arendei de lei 7.560. 400 hectolitri porumb ștuleți aproximativ, aflat în leasa situată la armanul de pe moșia Sfora 4 părți, comuna Murgeanca, averea D-lor arendași N. B. Proca, pentru neplata arendei de lei 1.701, bani 87. 420 hetolitri porumb ștuleți aflat în ar- manul Ulmuleț, averea D-lul Nae D. Po- enaru, pentru neplata ratelor moșiei Ivănesci, în sumă de leî 2.160, bani 47. La comuna lazu 50 boi de jug, 80 vaci mari și mici, 100 rîmatori mari și mici, avere aflată la ar- manul Dijma-Veche,D-lor arendași D. Geor- gescu și T. Geanide, pentru neplata arendei moșiei Lata-Sărata sau lazu, în sumă de lei 9.646. La comuna Chidra 2 boi de jug și producțiunea dupe 300 hectare arate și semănate cu grâu de tomnă, averea D-lui I. Poenaru-Bordea, pentru ne- plata arendei moșiei Blagodeasca, în sumă de lei 7.275. D-nii amatori, pentru ca să potă concura la licitație, urmâză mai ântâiu să depună o cauțiune de 5 la sută în numerariu sau efecte publice garantate de Stat, potrivit cu valorea presumtivă a averel pusă în vînțlare. îndată dupe terminarea vînȘărel, personă asupra căreea s’a adjudecat este obligată să verse la casierie prețul integral al averei ce s’ar adjudeca asupră’I, pentru a i se da în pri- mire averea cumpărată. In cașul contrariu se va considera că a renunțat la cumpărătore și garanția provizorie va rămâne în folosul Sta- tului. Productele și vitele puse în vînțlare se vînd de pe locul unde se află și în starea în cari se găsesc. Tote cheltuelile de timbru și înregistrare, cum și cele ce se vor mai ocasiona cu măsu- torea și cu predarea privesce pe cumpărător. D-nil debitori sunt rugați a fi presinte la licitație spre a semna actele de vînțlare; căci în cas contraria vînZarea se va face în lipsă și cu ori-ce preț va eși la licitație, fără ca Statul să ia veri-o răspundere. No. 2.710. 1892, Februarie 28. Casieria generală a județului Vâlcea D-nii arendași al moșielor Statului din a- cest județ, neachitând câștiurile din arenei și alte venituri domeniale, li s’au sechestrat și pus în vînȘare averile notate mai jos, în fi- lele următâre: La 5 Martie viitor, în comuna Bărbătesci, și la 10 aceeași lună în orașul Râmnicu, pen- tru vînțlarea averei urmărită D-lui I. Nicu- lescu, arendașul moșiilor Sevestreni, Dobri- ceni, Munții Arnota, Glăbucetu, fălcile din Bărbătesci și rata moșiei Bogdănesci, compu- să din 110 rîmătorl grași, 320 decalitri rachiu țuică, 20.000 kilograme porumb și 50 cară de fân de măsură. La 8 Martie, în comuna Ocna și la 10 Martie în orașul Râmnicu, pentru vînțlarea averel D-lui P. Panaitescu, arendașul moșiei Vatra-Schitulul Slătiorele, compusă din 100 decalitri țuică. La 7 Martie, în comuna Frăncesci, și la 10 Martie, în orașul Râmnicu, pentru vîn- țlarea averei D-lui Nae Teodorescu, arendașul moșiei Mănăilfesci, compusă din 9 rîmătorl mari. La 6 Martie, în comuna Surpatele, și la 10 Martie, în orașul Râmnicu, pentru vîn- țlarea averei D-lui Hristea Ghenovici, aren- dașul moșiei Surpatele, compusă din 75 decalitri țuică și 2.000 kilograme porumb. La 5 Martie, în comuna Băbeni, și la 10 Martie, în orașul Râmnicu, pentru vînțlarea averei D-lui N. Irimescu, arendașul munte- lui Govora, compusă din un cal de călărie. La 6 Martie, în comuna lonesci, și la 10 Martie, în orașul Râmnicu, pentru vînZarea averel D-lui Grigore Spincescu, arendașul moșiei lonesci, compusă din o trăsură pe ar- curi, 2 iepe, 1 cârlan, 6.000 kilograme po- rumb și 5.000 kilograme grâu. La 5 Martie, în comuna Modoia, și la 10 Martie, în orașul Râmnicu, pentru vînZarea averei D-lui Romulus G. Marinescu, aren- dașul moșiei Modoia, comp tisă din 40 rîmă- torl, o trăsură pe arcuri și 15.000 kilogra- me porumb. (Supliment) 7193 La 4 Martie, în comuna Gacova și la 10 Martie în orașul Râmnicu, pentru vînțlarea averel D-lui Nae Grigore Popescu, arenda- șul moșiei Vatra Schitului Sghiabu, compusă din un cal de călărie în păr alb. La 6 Martie, în orașul Drăgășani și la 10 Martie în orașula Râmnicu, pentru vînțlarea averel D-lui Ilie G. Cergan, urmărită pentru neplata otașnițel viei din comuna Drăgășani, compusă din 7.800 decalitri vin, 150 deca- litri rachiu. Se publică, atât pentru cunoscința amato- rilor cari vor voi să cumpere asemenea averi, cât și a D-lor arendași debitori, spre a fi față la vînȘare. No. 2.382. 1892, Februarie 27. Casieria generală a județului Vlașca Agentul de urmărire și controlor fiscal al circumscripțiunei II, conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acâsta că, în țliua de 10 Martie 1892, la orele 10 a. m., se va vinde prin licitație la biuroul primăriei comunei Pueni, plasa Marginea, ur- mătârea avere ce i s’au sechestrat pentru neplata dărilor datorite din arenda moșiei Pueni, pe anul 1891—92, D-lul Haralambie Ra^i: 210 hectolitri porumb bobe în știuleți, re- colta anului 1891, depus într’un pătul aflat în comuna Pueni. 280 hectolitri porumb bobe în știuleți, re- colta anului 1891, depus într’un pătul pe moșia Pueni, aflat în baltă. 38 clăi fân recolta anului 1891, aflat la un loc pe moșia Pueni în baltă. Prin urmare, aceea cari vor voi a concura la licitația acestei averi, să se presinte la locul indicat, în țliua și orele fixate. Licitația va fi definitivă în urma aprobărei miniterulul. Se cere concurenților să depună mal ân- tâiu o garanție de 5 la sută din valdrea a- verel și 2 la sută taxa de înregistrare. No. 56. 1892, Februarie 26. —Agentul de urmărire și controlor fiscal al circumscripției II, conform art. 12 din le- gea de urmărire, face cunoscut prin acâsta că, în țliua de 11 Martie 1892, orele 10 a. m., se va vinde prin licitație la biuroul primăriei comunei Petrele, plasa Marginea, averea ce ’i s’a sechestrat pentru neplata dărilor dato- rite din arenda moșiei Petrele, peanu!1892, D-lui P. D. Profirescu: 1.750 hectolitri porumb bobe în știu- leți recolta anului 1891, depus în duoâ pă- tule la conacul moșiei Petrele, aflate în co- muna Gostinu. Prin urmare, aceea cari vor voi a concura la licitația acestor obiecte, să se presinte la locul indicat, în ^iua și orele fixate. Licitația va fi definitivă în urma aprobărei ministe- rului. Se cere concurenților să depună mai ân- tâiu o garanție de 5 la sută din valorea averel și 2 la sută taxa de înregistrare. No. 57. 1892, Februarie 26. 7194 MONITORUL OFICIAL 4 Martie 1892 MINISTERUL DE RESBEL Regimentul 7 Racova No. 25 Fiind-că la licitația ținută în țliua de 24 Februarie 1892, pentru vinderea diferitelor efecte vechi, nu s’a presentat nicî-un con- curent; se publică spre sciință generală că se va mai ține încă o-dată în țliua de 30 Martie 1892, în cancelaria regimentului 7 Racova No. 25. ScOla de Qi de militari Iași In țliua de 9 Aprilie 1892, orele 10 dimi- nâța, se va ține licitație, în cancelaria scolei, pentru aprovisionarea a 100 kilograme piele negră de vax, 150 kilograme piele albă jun- can, 150 kilograme piele talpă albă, 150 ki- lograme piele taban, 150 metri postav civit pentru tunici, 250 metri postav civit pentru veste, 400 metri postav ser-albastru pentru mantale și pantaloni, 600 metri pânză pen- tru bluze și pantaloni, 600 cămăși, 400 pe- rechi ismene, 400 cravate, 1.000 paspole, 500 batiste, 300 perechi mănuși piele, 800 perechi ciorapi, 200 cârcâfuri pentru pat și 200 cârcâfuri pentru plapomă. Doritorii sunt rugați a se presinta la acâstă licitație însoțiți de garanție în regulă; mode- lele țipe și caietul de sarcină se pot vedea la scolă în tote filele. No. 383. 1892, Februarie 19. — In țliua de 14 Aprilie 1892 se va ține licitație pentru confecționarea cu materialul scolei a 60 mantale, 100 tunici, 220 perechi pantaloni de postav, 150 veste de postav, 250 perechi pantaloni pânză și 120 bluze pânză. Doritorii sunt rugați a se presinta la scolă, în ^iua de mai sus, orele 10 diminâța, fi- ind însoțiți de garanție în regulă. No. 384. 1892, Februarie 19. — In /a milidne) 4°/o lanuari*. ---Iulie...... --- --- --- . (împrumutul de 50 milidne) 4°/o Ianuarie---Iulie...... | 83 --- ------ --- . (împrumutul de 274 milidne) 4°/o Ianuarie---Iulie...... --- --- . (împrumutul de 45 milidne) 4“/o Ianuarie---Iulie...... --- --- Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5"/. Ianuarie---Iulie...... ---■ ------ --- , de Stat (convertite rurale). . 6»/o Maiu---Noembre...... 101 Va --- ioiv. --- --- Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 lei. . • 10 Maiii---Noembre...... 276 --- 273 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . . 5% Ianuarie---Iulie....... 92 --- 1’/. --- --- --- * , 1884 . . &lo Maiu---Noembre...... --- --- ---- --- ’ . , 4888 . . 5% Iunie---Decembre .... --- --- --- --- ’ ' I : 1890 . . 5% Maiu---Noembre...... 93»/, --- 3‘/, --- --- --- Împrumuturi de societăți "1 Ianuarie---Iulie...... 97 ---■ 96’/4 --- --- --- urbane Bucuresci • • Ianuarie---Iulie...... 102'/, --- 1)2 --- --- 6% Ianuarie---Iulie...... 104V4 --- 101 --- --- --- Ianuarie---Iulie...... 92 --- UI, --- ------ --- ' ’ ’ lași’..... 5% Ianuarie---Iulie...... 83 --- 8Z‘/a ------ --- --- Obligațiunile societăței de bâsalt artificial . 6% Ianuarie---Iulie...... 95 ---■ 94'/. --- --- --- Ultim val6rea „ Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României...... " 88.45 500 lei Întreg vdrs. --- 1625 1620 1607.8.10 1616.1623 Societatea de asigurare Daeia-Rom&nia...... 30 •zuu , a » 409 4O6'/a --- --- t » » Naționala........ 55 200 . ■ • --- 414 410 _ română de construcțiuni și lucrări publice . 10 200 , * • 115 110 250 . • » , de basalt artificial..... 30 250 p • * --- ------ --- --- , pentru fabricarea hârtiei . . . ------ IOO , • * --- --- --- --- Banca României.......... --- 200 , ■ • --- --- --- Creditul agricol Ilfov........ 100 , 5% . --- --- --- - OFERITE CERUTE | ÎNCHEIATE M O N E T E CU CU cu CU CU d V ii 1 M b CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul............... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 f 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek Galbenul austriac............ a . . 3 luni 25.31'/,-28V. Cordna germană (marca).......... Paris . . . cek 25.17'/,-15 Lira sterlină.............. --- • . . 3 luni 100.45-40 Lira otomană.............. Francia . . . cek 99.90-80 Imperialul rusesc............ • . . 3 luni 2.12’/,-12'/, Rubla de hârtie............. Viena . . . cek 2.!0'/s-10 Aur contra argint (agiul).......... --- --- 1 --- --- --- • nap. (scurt) CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . > cek 123.90-85 CEREALE Greutatea | OFERITE | . . 3 luni 123.40-30 In libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek --- , . . 3 luni 1 --- ---- ■ --- - Amsterdam . 3 luni --- Porumb............ --- llll llll llll Petersburg . 3 luni Ovăz............. --- --- Belgia . . 3 luni 99.55 .... (scurt) Elveția . . 3 luni Rapiță............. --- --- 1 --- --- --- --- Italia . . . 3 luni --- Fasole . .......... --- 1 --- 6% SGOMPTURI ( Banca națională ț pe'depo'site de efecte «4 lingouri . I........... 7% AVANSURI 1 Casa DeniineH si Consemnațiuni: avansuri pe deposite de efecte . .____.___.____.____.____.... ...... 6% Imprimeria statului. Director GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO