I No. 264 UN EXEMPLAR t 25 BANI Vineri, 28 Februarie 1892 41 Martie REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PRE^L ABOS IN REGATUL aOBANHI 45 leî pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Prlmâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din Antâia di a Qe-cărel luni. OFICIAL PRI?TOL ABONAMENTULUI PEST80 STRĂMUTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la blurourile (xistale. BUBLlCAțlCNItK JOBICU SE SE PLĂTESC PfinAla 50 linil,5 lei; mal lungi de50linii, 10 Ori-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit, ea și pablicațiunile, etape lu DIRECȚIA GENERAU A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PilEȚOL AmCTORILOR Publicațiunile primârielor, corni tetelor, et linia bO b. GitațiunOe do hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. Antincluriie particulare 50 buni linia de 30 lUcre. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : ■ Decrete. Ministerul de justiție : Prescurtări de decrete. Ministerul lucrărilor publice: Decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicări —DepeșI telegrafice — Diverse — Buletine meteorologice— Prețul cerealelor. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 27 Februarie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin gratia lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.294; In virtutea art. 30, 3 1 și 34 din legea ju- dețiană , Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Gorj este convo- cat în sesiune extraordinară, pentru ^iua de 2 3 Martie 1892, spre a se ocupa cu facerea nece- sarelor viremente de fonduri în budgetul deci- milor și al drumurilor pe exercițiul 1891-92. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat înBucuresci, la 25 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 532. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 6.295; In virtutea art. 30, 31 și 34 din legea ju- dețiană , Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Prahova este con- vocat în sesiunea extraordinară, pentru diua de 23 Martie 1892, spre a se ocupa cu cestiu- nile următâre: a/ Să delibereze asupra locului ales pentru construirea liceului din Ploesei ce se va face de Stat și să aviseze la găsirea midlâcelor ne- cesare pentru plata părței ce incumbă județului din prețul aceluiași imobil; b/ Idem asupra terenului necesar construire! casarmelor și grajdurilor armatei teritoriale și să destine fondurile necesare pentru cumpă- rarea acelor locuri; e) Idem asupra găsire! midlâcelor necesare pentru reorganisarea serviciului de postă ru- rală; d) Să confirme pe funcționarii numiți pro- visoriu de comitetul permanent. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 25 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 533. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 540 din 25 Fe- bruarie 1892, în urma propunerei făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de justiție, sunt numiți: D. C. Crăsnaru, doctor în drept de la fa- cultatea din Liăge, fost procuror, întrunind condițiunile art. 59 din legea de organisare judecătorâscă, procuror la tribunalul Vlașca, în locul vacant. D. N. Armășescu, actual judecător al oco- lului Pătărlagele, județul Buzăii, în aceeași calitate la ocolul Mangalia, județul Constanța, în locul D-lui G. Paraschivescu, care trece la altă judecătorie. D. V. Apostolescu, actual judecător al oco- lului Pârscov, județul Buzăii, în aceeași cali- tate la ocolul Pătărlagele, în locul D-lui N. Armășescu, permutat. D. G. V. Paraschivescu, actual judecător al ocolului Mangalia, în aceeași calitate la ocolul Pârscov, în locul D-lui V. Apostolescu, permutat. D. Dimitrie Dimitriu, actual ajutor la oco- lul Vida, județul Vlașca, în aceeași calitate la ocolul Ialomița, județul Dâmbovița, in locul D-lui G. Mihăescu, care trece in postul ocupat de D. D. Dimitriu. Prin decretele regale cu No. 538 și 539 de la 25 Februarie 1892, s’adgraciat de res- tul inchisorel condamnatul George Stefana- che, osândit prin cartea de judecată a judecă- toriei ocolului Zăbrăuți cu No. 366 din 1891, și Radu Ion Pândei, osândit prin decisiunea curței cu jurați din -Vlașca No. 12 din 1889. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 1.879; In virtutea art. 71 și 72 din legea consilie- lor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul drumurilor din județul Constanța pe exercițiul 1892 —1893, votat de consiliul județian în ședința de la 17 Oc- tombre 1891, se aprobă de Noi cu următârea modificare: Lei 600 se reduc de la cap. 1, § 1, art. 1 al budgetului cheltuelilor, prevăduți pentru indemnisația unul funcționar al prefecturei pentru lucrările relative la serviciul drumu- rilor. Cu acâstă modificare proiectul de budget coprinde la venituri lei 206.620, bani 45, la cheltueli lei 177.440, și se echilibrezi ru un excedent de lei 29.180, bani 45. 7066 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Bucuresci, la 18 Februarie 1892. CAROL Ministru lucrurilor publice, C, Olănescu. No. 462. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 19 Februarie 1892, D. Dimitrie Per- sicaru este confirmat în funcțiunea de epistat la comisia colorei de Roșu din orașul Tulcea, județul Tulcea, în locul D-lui I. Mantu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Februarie 1892, D. G. lonin este con- firmat în funcțiunea de copist în cancelaria prefecturei județului Putna, în locul D-lui Pe- tre Dimitriu, care nu s’a presentat la post. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Februarie 1892, D. loan Florescu este confirmat in funcțiunea de copist în cancela- ria subprefecturei plășei Ocolu-Otăsău, din județul Vâlcea, în locul D-lui Olimpie Hris- tescu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 12 Februarie 1892, D. C. Dimitrescu este confirmat în funcțiunea de copist la adminis- trația plășei Măcin, din județul Tulcea, în locul D-lui Hristodor Papazol, trecut în alt post. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 1.9 Februarie 1892, D. Ion Mantu este confirmat în funcțiunea de copist la comisia colorei de Roșu din orașul Tulcea, județul Tulcea, în locul rămas vacant prin înaintarea D-lui lacob Caludi ca. sub-comisar polițienesc la acea comisie. Prin decisiunea D-lui ministru de finance, sunt confirmați în posturile de percetori ur- mătârele persâne: D. Adolf Decis, la circumscripția Văcăreni, județul Tulcea. D. I. Șerbescu, la circumscripția Crăciunei- de-Jos, județul Olt. D. I. Urlici, la circumscripția Beidaud, ju- dețul Tulcea. D. I. Ceușescu, la circumscripția Tătulesd, județul Olt. D. G. lonescu, la circumscripția Pârîeni, județul Vâlcea. D. V. Constantin, la circumscripția Cocar- giaua, județul Constanța. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 9.580, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. I. Boșoreanu se numesce în funcțiunea de copist în serviciul casierielor generale de județe, în locul D-lui M. Vasilianu, recrutat în armată. Prin decisiunea D-lui ministru al agricultu- rei, industriei, comerciului și domenielor cu No. 1.11 5 din 24 Februarie 1892,0. Ion R. Ghement, absolvent cu diplomă al scâlel co- merciale din Bucuresci, s’a numit secretar-ca- sier la camera de comerciu din Constanța, în locul D-lui Const. D. Arghiropol, demisionat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 27 Februarie Se aduce la cunoscința generală că D. pre- ședinte al consiliului de miniștri și ministru de interne acordă audiențe Marțea și Vine- rea de la orele 11—12 diminâța. D. secretar general al ministerului de in- terne primesce în tote filele de la orele 3—5 dupe amiabil. Se face tot-d’o-dată cunoscut celor intere- sați că cererile de funcțiuni administrative și polițienescl trebuesc de prealabil adresate D-lor prefecți și diferiților capi de serviciu. Aceste cereri se pot însă presenta și D-lul secretar general al ministerului. 10,34. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Berlin, 8 Martie. — Gazeta Crueei anunță sub tote reservele că negociările cu ducele de Gumberland s’au terminat; chestiunea succe- siunel eventuale a ducatului de Brunswick pentru fiul ducelui de Gumberland s’ar fi re- gulat de asemenea. Viena, 8 Martie. — Se află din Gettigne că o luptă involuntară s’a întâmplat cea-altă-ieri la granița albanesă la Kolașin. O nuntă albanesă trecea escortată de veri-o 40 persone; se trăgeau focuri de pușcă spre semn de bucu- rie; din nebăgare de sâmă un glonț a atins și ucis pe un muntenegrean care lucra la construirea unui pod pe Tarra. Camarazii muntenegreni au ripostat și au ucis sau ră- nit 19 albanesl. Roma, 8 Martie. — Un pictoi⁻ decorator în etate de 32 ani a aruncat din susul tri- bunei Camerei in sală o petiție prin care cere de lucru și pâine pentru el și familia sa ; a fost arestat și dus la poliție. Lisabona, 8 Martie.— Camera deputați- lor a aprobat actul general al conferinței anti- sclavagiste din Bruxel. Roma, 8 Martie. — Dupe o serie de ces- tiuni de ordine internă, Camera a început discuția budgetului rectificat din 1891—92. Londra, 8 Martie. — Times află din Te- heran că cholera a isbucnit la Herat, și că se întinde în mai multe alte localități; s’au con- statat cașuri și la Kuhsan la granița afgană. Zurich, 8 Martie. — Delegații italieni pentru tratatul de comerciu sosesc astă-sâră; negociările vor începe probabil mâine. Fraga, 8 Martie. — Guvernul a depus la Dietă cele-alte proiecte destinate să comple- teze compromisul; țliarul asigură că aceste proiecte vor fi trimise unei comisiuni a cărei majoritate a decis să le amâne. Budapesta, 8 Martie. — Guvernul a de- pus la Camera deputaților proiectul pentru regularea provisorie a relațiunilor comerciale cu Serbia și tratatul postai universal. Camera a început discuția adresei. Colonia, 8 Martie. — Volks Zeitung află din Roma că Papa ar fi declarat unui redac- tor al Ziarului Osservatore catholico, pe care ’l a primit în audiență, că ordinul de a se abține de la alegeri ’l ar fi dat pentru motive de oportunitate; acest ordin se va retrage dacă condițiunile devin mai favorabile. Actu- almente catolicii nu sunt de loc preparați pentru viața politică. Berlin, 8 Martie. — Reichstagul a apro- bat convenția cu Statele-Unite din America, relativă la protecția mutuală a proprietăței literare și a drepturilor de autor. Secretarul de Stat Marchall a declarat că s’au început negociări cu Austro-Ungaria în vederea unei asemenea convențiunl. Belgrad, 9 Martie. — Clubul radical va recomanda reconstituirea cabinetului in mo- dul următor: D-nii Pasici, președenția și afacerile străine; Taușancvici, interne; Mika Georgevici, justiția; Vuici, financele; Pera VelimirovicI, lucrările publice; lefrem Veli- mirovici, resbel; Andra NicolicI, instrucția publică. In cașul când acest din urmă nu ar primi, portofoliul instrucției publice se va oferi profesorului Lazarevici saii D-lui Angyel- kovici. Se Zice că D. Vuicis’a împăcat cu D. Tau- șanovicl. Numirea cabinetului este așteptată a^I. Budapesta, 9 Martie.—Comisiunea pentru valuta a ascultat aZl șâse experțl; opiniunea lor este conformă cu aceea exprimată ieri de cele-alte persone consultate; ea nu diferă de cât în privința unităței monetare; unii propun fiorinul; cei-alți demi-fiorinul sau francul. Triest, 9 Martie. — Vaporul Lloydului «Psyche», plecat la Varnaca să facă, serviciul de cabotagiu între porturile bulgare în locul vaporului bulgar «Ferdinand», s’a scufundat. Paris, 9 Martie. — Scirea dupe care ca- binetul ar avea de gând să alipâscă serviciul colonielor la ministerul marinei este rău primită în cercurile parlamentare; este te- mere ca nu cum-va desvoltarea împăciuitore a colonielor să nu sufere din acâstă măsură. Se asigură pe de altă parte că guvernul nu se va opune la propunerea eventuală de a forma pentru colonii un minister separat. Belgrad, 9 Martie. — Skupcina a înce- put discuția proiectului de lege care face pe locuitorii fie-cărei comune solidarmente răs- punzători pentru daunele pricinuite din rea voință bunurilor străinilor. Interpelările liberărilor asupra pretinselor abusuri ale fostului ministru Taușanovici s'aii citit la Skupcină. Gonvențiunea universală a poștelor a fost depusă. Washington, 9 Martie. — Un mesagiu presidențial supune Senatului convențiunea în privința regulărei prin arbitragiuacestiu- nei vânatului vițeilor de Mare. Dupe o deci- siune a cabinetului, președintele se abține de la ori-ce recomandațiune în privința acestui 7067 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL proiect care a fost trimis din nou comisiunei afacerilor străine. Se asigură că guvernul a hotărît să manțină cererea de reînoire modus vivendi. Noul ministru al Germaniei D. Holleben a presintat scrisorile sale de creanță; a expri- mat cu acostă ocasiune urări pentru prospe- ritatea Statelor-Unite; a adăogat că se va sili să întărescă bunele relațiuni ce există de mal mult timp între Germania și Statele-Unite. Atena, 9 Martie. — Guvernul a decis să nu disolve Camera ci să aștepte redeschide- rea sa pentru a ’l supune budgetul redus în mod serios. Colonia, 9 Martie.— Volks Zeitung con- firmă scirea în privința încheiatei unei în- voell cu ducele de Cumberland, dar numai în privința cestiune! bunurilor și cu exclude- rea ori cărei cestiuni politice; aceea a succe- siune! la tronul din Brunswick nu a fost de asemenea atinsă. Berlin, 9 Martie. — Monitorul desminte în mod formal scirea Iul Kreuz Zeitung în privința negociărilor începute cu ducele de Cumberland în privința succesiune! la tro- nul din Brunswick de atribuit fiului ducelui. Cetlnge, 9 Martie. — Abdul Kerim Pașa, guvernator general din Albania, a sosit înso- țit de o mare suită. Paris, 9 Martie. — Veri-o 40 deputați radicali au decis în principiu să constitue un grup intitulat Mradical-socialist“. Temps desminte din sorginte autorisată scirea dupe care D. Rouvier s’ar ocupa cu conversiunea rentei de 4¹/₂°/₀. Consiliul municipal a ales președinte pe socialistul autonomist Santon. Ministrul de comerciu a țlis la banchetul camerelor sindicale că dacă aplicarea nouilor taxe ar arăta greșeli asupra câtor-va puncte, modificarea se va impune întregei lumi, gu- vernului ca și puterilor publice, și va inter- veni o soluțiune mai bună. Roma, 9 Martie.— Comisiunea vinurilor a aprobat o ordine de ții care recunosce opor- tunitatea aphcărei clause! tratatului austro- italian asupra vinurilor, dar să o amâne până dupe ce Francia va încheia o învoială cu Is- pania. Dupe Tribuna, regele va semna mâine de- cretele de numire a D-lui Ressmann ca am- basador la Paris și a comitelui Taverna ca ambasador la Berlin. Viena, 9 Martie. — Comisiunea de an- chetă pentru etalonul monetar a ascultat pe toți șâpte experți cari au fost unanimi pentru adoptarea etalonului monetar. Opiniunile pen- tru manținerea argintului curent și a bilete- lor au fost împărțite. New-York, 9 Martie. — 250.000 dolari de aur comandați pentru Europa s’au expe- diat a^I. Viena, 9 Martie,— Demersul comisiunel lucrătorilor pentru a face să se retragă opri- rea distribuțiunel de pâine a rămas fără resultat. Berlin, 9 Martie. — Reichstagul. — In cursul discuției budgetului, D. Menzer a ce- rut sporirea taxelor asupra tutunului; D. Barth a cerut suprimarea taxelor asupra ce- realelor ; secretarul de Stat D. Maltzahn a declarat că guvernele germane deliberezi a- supra propunerel D-lul Menzer. Flame, 9 Martie. — Un duel a fost între D. Schoedle, comandantul veteranilor, și ad- vocatul Barcich care a insultat corpul ve- teranilor. D. Barcich a fost omorît. Budapesta, 9 Martie. — D. Apponyi a depus la Cameră un proiect personal de a- dresă care conține atacuri înverșunate la a- dresa regimului actual și a anunțat că va de- pune amendamente în cașul când s’ar adopta adresa partidului liberal. Madrid, 9 Martie.— Inundările continuă; crescerile Guadalquivirulul și mai cu sâmă a Tagului sunt neliniștitore; pagubele mate- riale sunt enorme. Charlottenburg, 9 Martie. — împăratul și impărătâsa, principii, impărătâsa Frederic și ce! alți membri ai familiei regale au făcut o visită în timpul dimineței la mosoleu cu ocasia aniversărei morțe! împăratului Wil- helm. Sofia, 9 Martie. — D. Dimitroff, agentul Bulgariei la Belgrad, care a sosit de curând, a avut în timpul dimineței o lungă întreți- nere cu D. Grecoff. Guvernul bulgar va cere Porței agrearea numirel D-lul Dimitroff ca agent la Constantinopol. (Agenția română.) MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința doritorilor de a se ocupa cu sericicultura că ministerul posedă o cantitate de 2.000 grame semînță de gân- daci de mătase galbenă, originară din Pirinel și o oferă gratis acelora cart vor face cerere ministerului în acest sens, cu singura con- dițiune de a restitui acâstă cantitate din aceea ce va obține prin cultura celei ce pri- mesce. Principele Dimitrie M. Sturdza, proprie- tarul moșiei Hangu, din județul Neamțu, o- ferind gratis din pădurea de pe ^isa moșie lemnul trebuitor la construirea podului peste rîul Bistrița, la punctul Fărțigi, ministerul ’i exprimă mulțumirile sale pentru acâstă o- frandă. DIVERSE Locuitorul Ion Resmeriță, din comuna Lunca, județul Fălciâ, în ^iua de 1 Februa- rie a. c., ducendu-se cu carul cu boi ca să taie stuf de pe moșia Lunca, proprietatea D-lui P. I. Vasiliu, și isbucnind un foc în baltă, de care el a fost suprins, a căpătat ar- suri grave pe corp, din care causă în ^iua de 18 Februarie a încetat din viață. _______ideX l 1 111111 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR FELUL ȘI NUMERUL VITELOR PÎPI l 1 l l l 1 1 L Tablou statistic de mersul târgului de vite cornute de la Constanța pe timpul de la 4 Februarie pană la 15 Februarie 1892 REMASEIN TfiRG LA 15 FEBRUAF IO "TUT i i । । paqjag 'tftttttt PBPW i | I I l l l_L aJnoAȚS f 1 1 1 1 1 1 1 uoAia 1 1 I l 1 l !_L L'A i 1 1 i i i i L P^A 1 | i i 1 i LL <ȘJ_LLLLLL ’ 1 i I 1 1 1 l L FELUL ȘI NUMERUL VITELOR NEVÎN- P’I i i i l l i i_L DUTE RELUATE DE PROPRIETARI ajdBQ ’ I i 1 I i i_LL jdvl l I I 1 1111 P!W 111111 n IO ■ 11111111 paq«a ■ । n । s111 -11111 m âhlOAțg i i i i T i l ! IIOA!S ii1lITT! P>IA _ iilll1 P«A i l s l i i । I. I°S ‘ ’i ș iTTI l 1 - i i I i । । l FELUL ȘI NUMERUL VITELOR P»t i I i I । । l । VÎNDUTE IN STRĂINETATE aiduQ i iilllll _______Idel i l i i_Llll pțW ' 1 1 i i Llll _________IO " । i i l NIL 1 PVPH ITLLLUJ- ajiIOAia llll llll- _______IȚOAjg 11111111 pllA 1 1 1 i 1 LL FELUL ȘI NUMERUL VITELOR j pai TT 1 I jjzll VÎNDUTE IN ț£RĂ | n 11 111 n _______idei L i i l I । LI P!W llll±111 IO i l l l l 1 i l paqiag 1111° l i l PBPW i_l 1 1 l l l l alițoAtg ~~mn mu IIOAțH 111111ii pMa "iii mu PEA ~ 11 -11111 i°a “FȚLLlIII - I l 1 1 1 l-L FELUL ȘI NUMĂRUL VITELOR 1 pai rm i iil INTRATE aidvD ’ 1 1 I I । 1 !-l Id*± LIIILlll PW । i nrr i IO 1 1 1 1 1 ° 1 1 IMqiag llllâ■11 PBPK i | I Fi 1 1 ± 3In.°A!0 ---mTi i l । 1 IT-oAig ”T i i । । l । 1 L’A 1 1 1 1 1 1 f VEA ~TTF i l । î l i»a "T?i । । । । 1 ’«î i l i l । I . paqjas i i i l i i i Felul și numă- OO rul vitelor afla- P=A 1 1 1 1 1 1 1 1 tele 1 Februar. I°S | £ 1 1 1 1 1 1 1 pași । r 11 । 11 u 7068 MONITORUL OFICIAL 1 28 Februarie 1892 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 26 Februarie [9 Martie! 1892 Adjud . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag Bacău . Bălăci . . Balta-Albă Bechet , . Berlad . . Bistrița . . Botoșani . Brosceni Budesci . . Buhuși . . Burdujeni Buzeu . . Bălțătesci . Calafat . . Călărași Câmpina . Câmpu-Lung Caracal . . Ceatal . . Cerna-Voda Cetate . . Chilia- Vechia Codăesci Corabia . . Cozia . . . Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Senin ....... Nor ........ B •••••••• B «••••••• Senin ....... Nor ......... Senin.......... B .......... B »•••••• b ••••>•• Variabil....... Nor..........S Senin.......... b n • Nor............ Variabil, ninsâre . . . Senin.......... b ....... Nor, senin .... Ninsâre ...... Nor............ Senin.......... PAclă.......... Nor............ Senin.......... b «««•«.« Nor............ Senin.......... Variabil....... Pâclă.......... 6---R. Darabani . 1+ » Fălciu . . 3+ ” Folticeni . 2--- » Ferbinți. . 13--- » Filiași . . 14~ * Fdtpesci 2--- . Focșani . . 0 n Găesci . . 6--- » Gorgova . . 4--- » Hârlău . . 7--- . Hârșova 12--- „ Hirța . . . 4-- B Horez . . 9--- » Huși . . . 6--- » Isaccea . . 7--- n Ivesci . . Lacu-Sărat 4--- » Măcin • . 1--- " Măgurele . 2--- » Mahmudie 4---■ b Mamornița 0 b Mangalia . 2--- a Mărășesci . 1------ B Mărgineni 4--- „ Medgidie . 6-- B Mihăileni . 10^--- „ Mizil . . . 1+ « Moinesci . 4--- » Neamțu . . 4--- » Novaci . . Obedeni . . 0 » Ocna . . . 8--- » Odobesci . . 2--- >. Oltenița . . 2--- . Ostrovu . . 11--- » Panciu . . Senin..... . . 12---R- Pașcani .... Senin .... . . 11---R. n > > > > > Pătărlagele . , B , • • • « . 1--- B . 9--- ” Piatra .... n » . » . . . 8--- » „ 2--- » Pitesci .... 9 . • . . . . 4--- » Piua-Pietri Nor, vânt . . . . . 3+ ” Pleșcoiu .... Senin .... Nor...... . . 5--- ” Ploesci .... B . • • . . 1--- » Variabil, nor . . . 2--- ” Podu-Turcului . . . 4--- » Nor...... . . 2--- ” Predeal . . . Nor..... Senin..... . 10--- ” Puciosa . . . . Senin .... . . 4--- B Nor...... . . 0 ” Rămn.-Sărat. . 9 . • . . . . 2--- » Viscol, senin . . . . . 11--- ” Râmn.- Vâlcea . B ...» . . . 4--- » Senin..... . . 3--- » Rîu-Vadului M • • • . . _ 8--- ” Roșiori-de-Vede. Nor..... . . 14- » Nor...... . 3--- ” Rădăuți . . . Senin .... Senin..... . . 3--- ” Salinele-Mari . B . . . . . . . 3--- » Săveni .... 9 • . . • . . . 7--- » Nor...... . . 3--- • Sinaia . . . . 9 • • . . . . . 4--- » Senin, variabil . . . . 34- ■> Slobozia . . . Nor, senin . . . . 0 » Nor...... . . 34- ” Spineni .... B B . . . . . 2--- » Viscol, senin . . . . . 13--- ” Slefămesd . . . Ninsâre, câță . . . . 7--- ■ Nor, zăpadă . . . . . 1--- ” Slănic .... Strunga .... Senin..... . . O Tecuciă .... Senin .... Ninsâre .... . . 1--- ” Tergoviște . . . . . . 1+ » Senin..... . . 8--- ” Tergu-Frumos . B «... . . 10--- » Variabil ^ . . . . . 1--- ” Tmgu-Jiu . . . . . . 4--- » Senin..... Tulcea .... Nor..... . . . 2--- » « ..... . . 9--- • Urlați .... Senin .... » ♦ . • • . Urziceni . . . B • • • . Nor...... Văleni .... 9 . • • • Senin..... Vasluiu . . . . Pâclă .... . . 10--- » » ♦ • . • . . 3--- » Verciorova . . Senin .... Nor...... . . 14- ” Vulcan .... B . • • • . . . 4--- » Ninsâre .... . . 1--- ’ Zătreni .... B • • • • . . . 2--- » Variabil, senin . . . . 3--- » Zimnicea . . . Nor..... . . . 14- • In diminâța de 27 Februarie (10 Martie} 1892 Adjud . . Alexandria Baia-de-Aramă. Babadag . Bacău . . Bălăci . . Balta-Albă Bechet . . Berlad . . Bistrița . . Botoșani . Brosceni Budesci . . Buhuși . . Burdujeni Buzcă . . Bălțătesci . Calafat . . Călărași Câmpina . Câmpu-Lung Caracal . . Ceatal . ■ Cerna-Voda Cetate . . Chilia-Vechiă Codăesci Corabia . . Cozia . . . Senin, nor, câți .... 6—R. » 2+ » Nor.................3— • Variabil, senin .... 2— » Senin, nor..........9— ” » 2-|- » Senin, liniștit .... 1— * Pâclă...................4— » Senin nor...........4— » . 7— » » 14— » Nor.................2— » Senin................8— » Variabil.............5— ” Senin...............0 ” Nor.................0 ” Senin . ............2— " Senin, vânt.........3— » » .............8— ” » ....... ” Nor, vent...........3— » Senin...............3— » Nor.................1— " Senin...............5— ’ Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnesci . . Dorohoiu . . Nor.................4— » Senin, nor ..... 1 ” » .............6— » n ..................54- » Drăgășani . Drăgănesci . Drânceni . ■ Nor, vânt........2 » Senin............7— ” ” .....•• 3 * ” Senin, vânt, nor ■ • • 3— » e 8— ” Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți. Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci. Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin ............6—R» ⁿ ....... 7 —• ” ⁿ ....... 9—■ ” Nor...............2— » Senin.............3— " » ............5— ” Senin, nor........4— ” Nor, vânt.........3— ” Senin.............7— » Nor, senin........1+ ” Senin.............6— ” Senin, câți.......3— ’ » ....... 10— • » ............3— » Senin, câță......5—. » » ...........3— • Senin, nor.......14- ” Variabil.........3— » Senin..................6— » Senin, vânt.............0 « Variabil, p. zăpadă , . 1— » Senin..................6— » Variabil...............2— » Senin..................7— » » ............9— » Nor.............’ . 1— » Senin, nor.............6— » B 8— » Nor..............7— » Variabil, senin .... 2— » Nor ........ 2— » Senin, nor • . . , , 3— » Pașcani .... Pătărlagele . . Piatra .... Pitesci .... Piua-Pietri Pleșcoiu .... Ploesci .... Podu-Turcului . Ptedeal . . . . Puciosa ... Rămn.-Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Rîu-Vadtdui Roșiori-de- Vede - Rădăuți . . . Salinele-Mari . Săveni .... Sinaia . . . . Slobozia . . . Spineni .... Stefinesci . . . Slănic . . . Strunga .... Tecuciu .... Târgoviște . . . Tergu-Frumos . Tergu-Jiu . . . Tulcea . . . . Urlați . . . . Urziceni . . . Văleni . . . . Vasluiu . . . . Verciorova Vulcan . . . . Zătreni . . . . Zimnicea , . ■ Nor..........9—R, Senin........1— „ » 10— » » .........4— » ” ....... 0 » V ....... 1- n Nor..........2— » Senin, câță...3— » Senin, vânt..3— u ” .........3— » ⁿ ....... 2— » " 5— » Senin, nor....3— » ” 24- • ” ....... 8-- n ⁿ .......... 2— » ” ....:.. 5— » ” .........4— » ” ....... 2— n ” ....... Senin, plâe.......7— » » .......... . 3— » » ............8— ” Nor...............0 » Senin.............3— » Senin, nor........0 » » ................ 24- » Nor...............4— » » ..............4 " » ........ 1— » Senin, nor ..... 2— » a ■ * * . 1 ■ ■ ^1” ⁵ 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7069 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N°- 68 OBSERVAȚIUNI: De la 24 Februarie (7 Martie) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 23 Febr. (6 M artie), orele 8 sâra Vântul Q. Temperat, Baro- Vântul Barometru Temperatura >9 extr. metru redus la0° și la aerului «5 | Direcția Tăria Starea ce Max. d red.la Direcția | Tăria | Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel 1 --- 7-0 --- 2.6 75 w 8 14 --- I --- 9 760.1 --- S-o w 8 senin T.-Severin. . T.- Măgurele. 7607 --- 5-4 77 w 5 n _ 1 --- 7 759.5 --- 4.0 w 5 acop. Giurgiu . . 759-5 + 2.7 --- 6.8 --- 3-8 89 NE 5 n 5 --- 2 --- 9 757.7 - 3-8 w 4 zăpadă Sinaia . . . 758 0 + 01 ---10.0 --- 2.8 90 NE 6 acop. '5 --- 6 --- II 758.2 --- 7-6 N 7 câță Brăila . . . 756.0 --- 1.4 - 5-8 ---. 0.8 90 NW 2 zăpadă 7 0 --- 6 755-8 --- 6.0 NW 8 zăpadă Constanta. . 759.8 + 2-7 --- 5-° --- 4.6 99 NNW 4 f. noros 27 1 --- 4 757-5 --- 2.0 NNW 8 Starea Mărel potrivită. Sulina . . . 755-9 --- o-3 --- 5-3 4- 3° 90 NW 3 zăpadă 6 1 --- 6 752.0 --- 4-5 NW 4 * „ , uș6ră. Focșani . . 765.2 --- °3 --- 5-3 1.2 92 NNE 1 n --- 0 --- 8 765-6 --- 4-2 NNE 6 n Bacău . . . 762.7 NE Iași .... 759-4 + 5-i --- 8.6Î 4- 5° --- N 7 acop. 6 - 5 --- 9 --- 5-o 5 acop. Sofia (Bulgar.) 760.9 + 3-2 --- 9 4 --- 2.4 72 NW 6 senin --- --- 2 --- IO 760.3 --- 7-6 NW 4 senin Athena . . . De la 25 Februarie (8 Martie) 1892, orele 8 dimineța. De la 24 Februarie (7 Martie) 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 758.8 --- 0.8 --- 3-9 + 6.9 84| N 2 acop. - - 2 - 7 759-3 --- 6.6 SW 2 acop. -Apa căzută în $iua de 7 Hârtie 1892. Cifrele de mal jos represintă în milimetri grosimea stratului de apă, provenită din plde sau din topirea zăpe<)el : Argeș 2 m. din zăpadă Bușteni 6 m. din zăpadă. Bechet 2 m. din zăpadă. Cerna-Voda 18 m. din zăpadă. Severin (port) t m. din zăpadă viscol. Măgurele (port). 4 in. viscol. Zimnicea 8 m. viscol. Brăila (port) 33 m din zăpadă, viscol. Giurgiu (port) 10 m. viscol. Găesci 6 m.din zăpadă. T.-Jiu 1 m. din zăpadă. Calafat 2 m. din zăpadă, vent. Herța 2 m. din viscol. Tulcea 29 m. din viscol zăpadă. Hârșova 8 m. din zăpadă viscol. Odobesci lom. viscol. Ocnele-marl 6 m. din zăpadă. Tecuciu 10 m. din zăpadă. R.-Sărat 9 m. din zăpadă. Isaccea 31 m. din zăp. viscol. Oltenița Io m din zăpadă și viscol. Călărași 15 m. din zăpadă. Galați (port) 9 m. din zăpadă. Ploescl 8 m. din zăpadă. T.-Frumos 1 m. din zăpadă viscol. Adjud 10 m. din zăp. viscol. Babadag 12 m. din viscol Pășcani 2 m din zăp. viscol. Piatra (Neamțu) 2 m. din zăpadă. T.-Ocna 6 m. din zăpadă. Pitesci 7 m. din zăpadă. BULETIN ATMOSFERIC N°- 69 OBSERVAȚIUNI : De la 25 Februarie (8 Martie) 1892, orele 8 dim. ln 24 ore Dela 24 Febr. (7 Martie),orele 8 sera. Bucuresci . . 758.8 --- 0.8 --- 3.9 4- 6.9 84 N 2 acop. --- -- 2 --- 7 759-0 --- 6.6 SW 2 acop. Oraiova . . 757 9 --- 2.7 2.0 4- 7-0 --- S 2 --- O - 3 759-0 --- 2,0 S 6 n Călimănesci . --- 2,6 Slatina . . . 757-9 --- - 3.8 --- 75 --- --- 8 O --- 6 758-4 --- --- n Caracal. . . 759-7 --- 1.3 --- 2.2 4- 5-8 78 NW I D --- 2 --- 5 759-9 --- 2.4 --- --- w T.-Măgurde 758.4 --- 23 --- 0.8 4- 4.6 9° --- --- n --- I --- 3 759.2 --- 2.0 --- --- f. noros Giurgiu . . 757-3 --- 2.2 -- 2.0 4- 4.8 85 NE 3 zăpadă --- --- I --- 4 758.3 --- 2.8 ssw 3 acop. Sinaia . . . 755-9 --- 2.1 --- 7.0 4- 3 ° 9° N 3 acop. --- --- 6 ---11 760.8 ---10.4 N 2 n Brăila . . . 757.0 + 10 --- 30 4- 2.8 85 NE 2 zăpadă 2 + 1 --- 5 756.7 --- 4-o SW 3 p. noros Constanța . . Sulina . . 757-6 + *-7 + 4 7.1 9° S I plâe 3 0 --- 5 759-8 --- 3-6 sw I n Starea Măreț Liniștită. Focșani . . 765-2 0.0 --- 5-> 4- 0.2 86 NW I acop. --- --- I --- IO 765-2 --- 6.1 NNE 2 n Bacău . . . + î-8 fași .... 761.5 + «9 ---10.4 --- --- --- n --- --- 6 ---II 759-8 --- 6.2 NE 4 acop. Sofia (Bulgar.) 755-7 --- 5-2 --- 2.6 4- 6.8 96 WNW I » 9 9 --- 6 757-5 --- 33 --- --- zăpadă Athena . . . 760.9 --- - 8.7 --- 59 --- --- » --- 17 --- 7 759-3 8-7 wsw 4 p. noros De la 26 Februarie (9 Martie) 189 2, orele 8 diminâța. De la 25 Februarie (8 Martie | 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 763-I + 4-3 --- 1.6 4- 2-3 87 NE 4 f. noros 3 --- 2 759-5 - 1.0 SW 4 f. noros .Apa căzută în $iua de 8 Martie 1892. Cifrele de mai jos represintă în milimetri, grosimea stratului de apă, provenită din plde saii din topirea zăpe^el: Brăila (port) 3 m. din zăpadă. Calafat 2 nu din zăpadă. Cerna-Voda 4 m. din zăpadă. Hârșova 2 m. din zăpadă. Isaccea 2 m. din zăpadă. Mihăileni 2 nu din zăp. Ostrov 13 m. din zăpadă. Pașcani 2 m. din zăpadă, slatina 1 m. din zăpadă. T.-Frumos 3 m. din zăpadă cu viscol. Tulcea 3 m. din zăpadă. Zimnicea 1 m. din zăpadă. s» iiEȚUL CEiSE A LEMHt Vîn^ările făcute prețul de mijloc piua și luna Locul unde s’aă Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagâne, cu care s’aii făcut vtn- vîndut șlepuri, magazie ^rile saii cară Lei Bani 21 Februarie Constanța Porumb .... Libre 56-60 Hectolitri 14 In oraș Hectolitru 8 50 23 , 33 Grâu , 56-61 V 14 n 13 50 7070 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Buletin de prețurile a diferite produse pe piețele străine mai jos indicate in decur- sul timpului 10-21 Februarie 1892st. n.*) BOI Germania : Lipsea, 100 kilo bol uciși lei 145 —180; Francfort s/Mein, 50 kilo bol călit. I-a 83.75—86.25; Hamburg, kilo bol vii hrăniți cu pășune 1.40—1.70 ; Breslau 50 kilo boi uciși hrăniți in staul 61,35 până la 74.70; Stuttgart, 100 kilo boi vii hrăniți în staul 82.50—90; Brema, 100 kilo 145 până la 175; Berlin, 100 kilo 92.50—105 ; Italia : Brindisi, 100 kilo boi vii 60-65; Genua, boi uciși, hrăniți cu pășune, prețul afară din barieră 100 kilo 148—153; Bari, 100 kilo bol vii 65—70, 100 kilo boi uciși 130—135. Belgia : Anvers, kilo boiviî 0.70—0.93, kilo tauri vii 0.60—0.80 ; Liege, kilo boi vii 0.62-0.92, tauri vil 0.62-0.92; Bruxel kilo bol vii 0.68—0.98. Holanda : Amsterdam, ‘/o kilo bol vii 0.80—0.90; Zwolle, boii pentru elevagiu ca- pul 200-320, kilo boi grași pentru măcelărie 1.28—1.40, tauri idem 1.04—1.12; Rotter- dam fi Amsterdam, kilo bol vii hrăniți în staul 1.24—1.52. Elveția: Berna, capul 1.300—2.300. Englitera: Londra, 50 kilo 50.50 până la 81.50. Turcia: Salonic, boii vii de suhat capul 68.18-113.63. Grecia : Pireu, bol uciși kilo 1.10-1.20. Asla-Mlcă : Smyrna, ocaua 0.75. Ispanla: Barcelona, boii de muncă capul 275—425, boii de 3 ani pentru măcelărie capul 280—375. Suedia: Stoehholm, boul viu 236. Francia: Nissa, livra de 500 grame 0.69—1.03. VACILE Germania : Lipsea, 100 kilo vacile ucise lei 130—165; Francfort s/Mein, 50 kilo ca- litatea l-a 70-72.50; Hamburg, kilo vacile vii hrănite cu pășune 1.20—1.55; Breslau, 50 kilo vacile ucise hrănite în staul 61.35-74.70; Stuttgart, 100 kilo vacile vil hrănite în staul 50—80 ;’Brema, 100 kilo 120 până la 157.50. Italia: Brindisi, 100 kilo vacile vii 52 până la 55; Genua, 100 kilo vacile ucise hrănite cu pășune, prețul afară din barierăl25—130, Bari, 100 kilo vacile vii 60-65,100 kilo va- cile ucise 125—130. Belgia : Anvers, kilo vacile vil 0.62-0.82, idem junincele vii 0.68-0.88; Liege, kilo va- cile și junincele vil 0.62—0.90; Bruxel kilo vacile vii 0.62—0.82. Holanda : Amsterdam, */₂ kilo vacile vii 0.80-0.90; Zwolle, vacile pentru elevagiu ca- pul 240-520, junincele idem 260-420, vacile *) NB.—T6te prețurile din acest buletin sunt arătate tu lei noul. pentru îngreșetorl, capul 240-310, kilo vacile grase pentru măcelărie 1.28—1.40; Rotter- dam și Amsterdam, kilo vacile vii hrăr ite în staul 124.—1.52. Elveția : Berna, capul 460—650. Englitera: Londra 50kilo 45.25—83.15. Turcia : Salonic, vacile vil de suhat ca- pul 68.18—113.63. Grecia: Pireu, kilo vacile ucise 1.10-1.20. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua bruto 0.90. Ispanla: Barcelona, vacile lactiere capul 175—250. Suedia: Stoekholm, capul 195. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.66—0.98. VIȚEI Germania: Brema, 100 kilo 125-187.50. Italia : Ban , 100 kilo viței vil lei 80—85, 100 kilo viței uciși 165—170. Belgia: Anvers, kilo vițel vii 0.88-1.09 ; Liege, kilo viței vil 0.80 —1.20. Holanda : Zwolle, kilo viței grași pentru măcelărie 1.60—1.68. Ispanla: Barcelona, capul 75—140. OILE ȘI BERBECII Germania: Lipsea 100 kilo oile vii lei 60 până la 77.50 ; Francfort s/Mein, kilo oile calitatea l-a 1.55—1.60; Hamburg, kilo oile vii hrănite cu pășune 1.13-1.50; Breslau, 50 kilo oile ucisehrănite în staul 42.70-73.40; Stuttgart, 100 kilo oile vii hrănite cu pășune 62.50-82.50; Brema, 100 kilo 125-162.50; Berlin, kilo berbeci 1.12—1.85. Italia: Brindisi, kilo oile ucise 0.70 ; Genua, 100 kilo oile ucise, prețul afară din barieră 135—140; Bari, 100 kilo oile vii 35-40, idem ucise 80. Belgia: Liege, kilo berbecii vil 0.75-0.82. Bruxel, kilo carnea de berbec 1 —1.40; Holanda: Zwolle, mieii pentru elevagiu ca- pul 24-36, kilo berbecii grași pentru măcelă- rie 1.08—1.20; Rotterdam și Amsterdam, kilo oile vil hrănite în staul 1 —1.20. Englitera: Londra, 50 kilo 63.50-101.75. Turcia: Salonic, perechia berbeci 30.68. Grecia: Pireu, kilo berbecii uciși 1-1.20. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 1.20. Ispanla: Barcelona, berbecii capul 14-18, mieii și oile capul 7.50—10. Suedia: Stoekholm, 10 kilo carne de 6ie prospătă 9,75 — 10,40. Francia. Nisa, livra de 500 grame 0.77 până la 1,11. CAPRELE Germania: Breslau, caprele ucise hrănite în staul capul 2—3.90. Italia: Brindisi, kilo caprele ucise 0.70; Bari, 100 kilo caprele vil 35—40, 100 kilo caprele ucise 80. Grecia: Pireu, kilo capreleuciseO.75-0.85. PORCII Germania : Lipsea, 100 kilo porcii vii 130—147.50; Francfort s/Mein, kilo cali- tatea l-ia 1.43—1.48; Hamburg, kilo por- cii vii hrăniți în staul 1.25—1.43; Breslau, 50 kilo porci uciși hrăniți în staul 64 până la 7 4.70,Stuttgart, 100 kilo 90—105; Bre- ma, 100 kilo 125—142.50 ; Berlin, 100 kilo porci Bacony 120,30—127,10. Italia: Brindisi, kilo porcii uciși 1-1.20; Genua, 100 kilo 138—140; Bari,100 kilo porcii vil 75—80, idem uciși 90—115. Belgia: Liege, kilo porcii vil 0.80-0.90 ; Holanda: Amsterdam, ’/₂ kilo porcii vil 0.50—0.60; Zwolle, kilo porcii grași pentru măcelărie 0.88—0.96, idem pentru exportat la Londra 0.64—0.70; Rotterdam și Am- sterdam, kilo porcii vil hrăniți în staul 0.80—1.04. Elveția: Brena, porcul 45—140. Englitera: Londra, 50 kilo 44 — 66,75. Turcia: Salonic, porcul 45.45—9.90. Grecia: Pireu, kilo porcii uciși 1—1.30. Asia-Mică : Smyrna, ocaua bruto 1.28. Ispanla: Barcelona, porcul de șăse luni 22.50—40, idem de un an 50—80. Suedia: Stoekholm, porcul ucis 4.90—7. Francia: Nisa, livra de 500 grame 0.84 până la 0,92. BRANZETURILE Germania: Francfort s/Mein, kilo lei 2; Breslau, kilo brânză de lapte de capră 2.50—2.90 ; Berlin, 50 kilo brânză indi- genă 87.50 —93.75. Italia: Brindisi, kilo 2—2.50 ; Genua, 100 kilo calitate Suise 2.60—2.70 ; Bați, 100 kilo 275—280. Belgia: Anvers, kilo brânză de Holanda 1.40-1.60, id. de Gouda 1.40-1.60, id.Gru- yerel.50—1.80 ; Liege, bucata brânză ^isâ Remondon 0.55, bucata brânză ordinară 0.40, bucata brânză mole d>să Caillebotte 0.45. Holanda: Amsterdam, 100 kilo brânză de Holanda și cea Șlisă de Edam 148 ; Rot- terdam și Amsterdam, 100 kilo brânză de Holanda și cea disă de Edam 148. Englitera: Londra, 50 kilo brânză de Ho- landa 60—66.25, 50 kilo brânză de Ame- rica 57.50—71.25. Turcia: Salonic, kilo cașcaval de lapte de ol venit din Serbia 1.36. Grecia : Pireu, kilo 0.75—0.85, brânză indigenă 1.20. Asla-Mlcă: Smyrna, ocaua 1.75. Ispanla : Barcelona , kilo Brie 3.40-60, idem Gruyere 3—3.40, idem Holanda 2.35 până la 2.60, idem Roquefort 3.20-3.50, idem Parme 4 — 4.25, id. Lorraine 2.80—3, id. Cantal 2,25—2.40, idem bucata Gamenbert 1 până la 1,10. Suedia: Stoekholm, kilo brânză de lapte prospăt 1,40—1.80. Rusia: Helsingfors, kilo brânză l-a cali- tate 1.50—1.90. OUELE Germania : Francfort s/Mein, bucata 0.05—0.13; Hamburg, 100 ouă prospete 6.25—7.50 ; Breslau, 60 ouă 4—4.50 , Stuttgart, 10 ouă 0.80—1.10; Brema, 100 ouă 7.25—7.50, Berlin 60 ouă prospete 4.35. Italia: Brindisi, 100 ouă 7.50—10; Ge- nua, duzina 0.60; Bari, 100 ouă 10—12. 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7071 Belgia: Anvers, 100 ouă 12—14; Liege, 26 ouă prospete 2.60; Bruxel, 100 ouă 12-14. Holanda: Amsterdam, 100 ouă 10—12; Zwolle, 100 ouă 5—7; Rotterdam și Am- sterdam, 100 ouă 10—12. Elveția: Berna, 1 —9 ouă 0.60. Englitera, Londra, 120 ouă 5.25-7.25. Turcia: Salonic, 100 ouă de găină 3.97. Grecia: Pireu, perechea 0.20—0.25. Asia-Mică: Smyrna, suta de ouă 6. Ispania: Barcelona, 100 ouă 10—12. Suedia: Stockholm, 20 ouă 1.95—2.25. Farncla: Nisa, 1.000 ouă 70—130. Rusia: Helsingfors, 20 ouă 1.50—2. GRÂUL Germania:’Lipsca, 1.000 kilogrâti indigen lei 268.75—275, 1.000 kilo grâu străin 268.75—287.50; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 268.70—284.40 ; Hamburg, 1.000 kilo de Rusia de 123/27 livre 218.75 până la 231.25; Breslau, 100 kilo grâul alb 28.40—29.70,100 kilo grâulgalben 27.70 până la 29.50 ; Stuttgărt, 100 kilo grâul românesc 31; Brema, 1.000 kilo vama exclus 225—243.75; Berlin, 1.000 kilo 250-272.50. Italia. Brindisi/100 kilo grâu de calitate bună 27.50—28.50; Genua, 100 kilo grâu tare meriodinal 23.25—2 4.75; 100 kilo grâu fraged de Piemond 24.50—25.75, Bari, 100 kilo grâul fraged alb (Blanchette) 28 până la 28.40, idem roșu (Richelles) 28.25 până la 28.50, 100 kilo grâul tare 30.25 până la 30.50, idem grâul mixt sad curent 28.50 Neapole, 100 kilo 20—21.50 din care urmăză a se scade lei l³/₄—2'/₈ de la 100 kilo pentru asigurarea și transportul de la Brăila, Galați la Neapole, prețurile scad din causa recoltei ce se aștăptă și a numero- selor oferte ce se fac atât din țară cât și din străinătate. Belgia : Anvers, 100 kilo grâul străin 19—23.25, idem românesc 20.50—23.25; Liege, 100 kilo 21—22 ; Bruxel, 100 kilo grâul noii 22—22.25. Holanda: Amsterdam, 2.400 kilo grâu de la Dunăre 478—480; Rotterdam și Amsterdam hectolitrul grâu indigen 10.40 până la 18.50. Austro-Ungarla: Triest, 100 kilo 21.50 până la 22.50; Viena, 100 kilogrâti din dis- trictul Theissde 76—80 kilo pr. hectolitrul 23.50—24 50 ; Cernovitz, 100 kilo grâul prima 22.87—23.20. Elveția: Berna, 100 kilo 18—19. Englitera: Londra, hectolitrulgrâă 18.50 până 18.80, idem de la Dunăre 19—19.25. Turcia: Salonic, kilo grâu alb 0.20 până la U.23. Grecia : Pireu, kilo grâu tare de Rusia 0.27’/₂, idem de Turcia 0.22. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.25-0.28. Ispania : Barcelona, 54 kilo 800 grâul de Candeal și Castilia 16.75—17, idem alb de Estramadura 16—16.25, idem roșu de Estramadura 16—16.25, idem Mahon 17, idem tare de Sivila 17. 55,55 kilo grâu de Irka Marianopoli 20—20.25, idemdeAsime Yeski 20.25. Suedia: Stockholm, 100 kilo grâul nou de Suedia 24.70—25.70. Francia : Nisa, 100 kilo 24—25.50. Rusia ; Helsingfors, 100 kilo ântăia ca- litate 23.50. SECARĂ Germania: Lipsea, 100 kilo secară indi- genă 272.50-276, idem străină 283.50 până la 288.50; Hamburg, 1.000 kilo secară de la Marea-Neagră de ⁹³/₁₁₂ livre 231.25 până la 243.75 ; Breslau, 100 kilo 27.70—29.70; Brema, 1.000 kilo excl. vama 240—250 ; Berlin, 1.000 kilo 255—270. Belgia: Anvers, 100 kilo secară străină 22.50—23.75, idem românească 21.50 până la 21.75 ; Liege, 100kilo20—21 ; Buxel, 100 kilo 19.50-19.75. Holanda: Amsterdam, 2.100 kilo secară de Taganrof 468; Zwolle, hectolitrul 14 până la 14.50 ; Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul secară indigenă 11 —15.80. Elveția: Berna, 100 kilo 17 —18. Englitera: Londra, hectolitrul 19.75-20. Turcia: Salonic, kilo 0.24. Grecia: Pireu, kilo 0.14. Suedia: Stockholm, 100 kilo secară nouă de Suedia 24.70—25.40. Francia: Nisa, 100 kilo 17—18.50. Rusia : Helsingfors, 100 kilo l-a calitate 22.50 — 27.75, idem ordinară 21—27.25. PORUMBUL Germania : Lipsea, 1.000 kilo porumb american 171—175, idem românesc 185 pâ- nă la 190; Frankfort s/Mein, 100 kilo 15.60-16; Hamburg, 1.000 kilo porumb din Rusia și de la Dunăre 150-156.25; Breslau, 100 kilo 18.75-20; Brema, 1.000 kilo excl. vama 136.25—137.50; Berlin, 1.000 kilo 168.75-181.25. Italia : Brindisi, 100 kilo 17—17.50 ; Genua, 100 kilo porumb Meridional și de Piemont 14.50 —15.75. Belgia : Anvers, 100 kilo porumb străin 12.25—14.50, idem românesc 14.75-16*/₈; Bruxel, 100 kilo porumb de America 14.75. Hollanda: Amsterdam, 2.000 kilo po- rumb american 246—248 ; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul porumb de America și cincantin 12.50—17. Elveția : Berna, 100 kilo 16—18. Englitera : Landra, hectolitrul porumb 14.75-15, idem de la Dunăre 14.50-14.75. Turcia: Salonic, kilo 0.13. Grecia: Pireu, kilo 0.14. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.20. Ispania: Barcelona, 70 litri porumb din regiune 11.25—11.50, idem din Sevilla 12.75—13, idem Poți 11, idem dela Dunăre 12, idem de la Tortosa 11.50—12, idem de Aragon 10—10.50, idem de Mazagran 12 până la 12.25, idem Foxan 13. Suedia: Stockholm 100 kilo, dările co- prinse 21<55. Francia : Nisa, 100 kilo 15—18. ORZUL Germania: Lipsea,1.000 kilo 193.50-225; Frankfort s/Mein, 1.000 kilo 209.40-222 ; Hamburg, 1.000 kilo orz de Rusia de d,*/422 livre lei 165 —187.50; Breslau, 100 kilo orz alb 23-24.40, idem galben 21.95-22.30; Berlin, 1.000 kilo 181.25—238.75. Italia: Brindisi, 100 kilo 17—17.50 ; Bari, 100 kilo 19. Belgia: Anvers, 100 kilo orz străin 14.50-17.25, idem românesc 14'/₈-14.75 ; Liege, 100 kilo 16—17; Bruxel, 100 kilo 19—20,50. Holanda: Amsterdam, 2.000 kilo orz de Danubiu 290; Zwolle, hectolitrul 10 până la 11.40; Rotterdam și Amsterdam, hecto- litrul orz indigen 7.60—10.40. Elveția: Berna, 100 kilo 24. Englitera : Londra, hectolitrul orz 12 până la 12.50, idem de Danubiu 11.15 până la 11.50. Turcia : Salonic, kilo 0.15. Grecia: Pireu, kilo 0.13. Asla-Mlcă: Smyrna, chila de 17 ocale orz 2.90—3.65. Ispania : Barcelona, 70 litri orz din re- giune 9.25, idem din Canare 8.25-8.50, idem Casablanca 9.25-9.50, idem Tunis 9.37. Suedia: Stockholm 100 kilo orz indigen 18.75—22.25. Francia: Nisa, 100 kilo 14—15.50. Rusia: Helsingfors, 100 kilo orz pentru bruseril 17.50—22, idem ordinar 15.30 până la 21. OVfizUL Germania: Lipsea, 1.000 kilol92—195; Francfort s/Mein, 1.000 kilo 181.20-187.50; Hamburg, 100 kilo ovăz de Rusia de ⁶⁵/₈₅ livre, 175—177.50; Breslau 100 kilo 18.95 până la 19 80 ; Stuttgărt, 100 kilo ovăz ca- litatea l-a 18.50—19.80; Brema, 1.000 kilo ovăzul rusesc inel, vama 187.50-193.75; Berlin 1.000 kilo 191.25—222.50. Italia : Brindisi, 100 kilo 18.50—19; Genua, 100 kilo 15.50-16.50; Bari, 100 kilo 18.50. Belgia: Anvers, 100 kilo ovăz indigen 13.75—14; Liege, 100 kilo 14 —15; Bruxel, 100 kilo 14—14.25. Holanda: Rotterdam și Amsterdam, hec- tolitrul ovăzul indigen 5—8.60. Elveția : Berna, 100 kilo 19—20. Englitera: Londra, hectolitrul 9.50-10. Turcia: Salonic, kilo 0.13. Grecia: Pireu, kilo 0.14. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.20. Suedia : Stockholm, 100 kilo 16—35 până la 16.70. Francia : Nisa, 100 kilo 19—22. Rusia: Helsingfors, 100 kilo ovăzul pen- tru sămânță 14—20, idem pentru export 13 — 19. MEIUL Germania : Breslau, 100 kilo meiu dat la lopată 36.80—48.10, idem nedat la lopată 22-25.20. Italia: Genua, 100 kilo 20—21. 7072 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 Englitera : Londra, hectolit. 9.25-9.75. Grecia: Pireu, kilo 0.13. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.28. FĂINĂ DE GRÂU Germania: Lipsea, 100 kilo calitatea No. 00, lei 43.50 ; Frâncfort s/Mein, 100 kilo 43.75—45; Hamburg, 100 kilo su- perfluă 36.25-40 ; Breslau, 100 kilo bruto In saci, calitate extra-fină 44—45, idem fină 41 — 42; Stuttgart, 100 kilo No. 4 la No. 1, 36.89—47.50; Brema, 100 kilo făină de grâu, vama inclus. 37.50, idem de secară idem 37.50; Berlin 100 kilo făină de grâu, No. 00, 34.05—36.60, idem de secara No. 0 și 1, lei 36.60—37.80. Italia : Brindisi, 100 kilo calitatea l-a în saci 42—43 ; Genua, 100 kilo calitatea l-a 44.25—45.50, idem calitatea 11-a 39 până la 41—50; Bari, 100 kilo 37—38.50. Belgia: Anvers, 100 kilo calitatea l-a in- digenă 29—30, idem calitatea Il-a idem 27-28, idem făină de America 18—31, idem făină de secară indigenă 29.50-30.50, idem, idem francesă 28.50—29.50; Liege 100 100 kilo 34. Holanda: Amsterdam, 100 kilo 26—38; Rotterdam și Amsterdam, 100 kilo indigenă 21 — 72.50. Elveția: Berna, 100 kilo 36—42. Englitera: Londra, 50 kilo 21.25 până la 21.75. Turcia: Salonic, sacul de 103 kilo făină No. 1 indigenă 28,40, idem No. 2 idem 25.91-26,81, idem No. 3idem 19.31-20.45, sacul de 75 kilo făină din Rusia No. 00, 32.95, idem No. 0, 31.81, idem No. 1, 30.68, idemNo. 2,29.54, sacul de 100 kilo făină din Marsilia și Italia 20.45-23.83. Grecia: Pireu, sacul de 87 kilo făină din Odesa 37, sacul de 100 kilo făină de Triest 51.50. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.25. Ispania : Barcelona, 41 kilo 600 făină extra-albă de Barcelona 17.75—18, idem superfinăalbă idem 17-17.25, idem force extra idem 19.75-20, idem calitatea l-a extra de Castilia 17.75-18, idem Il-a superfină idem 17—17.25. Suedia : Stockholm, 100 kilo făină ve- che 36.85—38.90. Francia : Nisa, 100 kilo 28—41. Rusia: Helsingfors, 100 kilo făină de se- cară 23—32.50. FASOLE Germania : Frâncfort s/Mein, kilo 0.40-0.50; Hamburg,100ki\o21.8S-26,90; Breslau, 100 kilo 22—25.40; Berlin 100 kilo fasole albă 27.50—62.50. Italia : Brindisi, 100 kilo 22—22.50; Genua, 100 kilo fasole albă 32 — 35. Belgia : Anvers, 100 kilo fasole româ- nâscă 15—15.75, idem diferită 24.75 până la 32.50. Holanda : Amsterdam, 80 kilo 30—36; Rotterdam și Amsterdam hectolitrul fasole indigenă 12—25.50. Englitera: Londra, hectolit. 20.25 până la 20.75, Turcia : Salonic, kilo fasolea din Asia 0.27-0.28, idem din țâră 0.28—0.29. Grecia: Pireu, kilo 0.63. Ispania : Barcelona, 70 litri fasolea din regiune 18-19.50, idem de Valența 20-20.50, idem de Brăila 14, idem de Ungaria 14.50 până la 14.75, idem Cocos roses 19.50, idem idem albe 18.75, idem de Hamburg 19.25 până la 19.50. Suedia : Stockholm, kilo fasolea roșie 0.55 — 0.70. Francia: Nisa, 100 kilo 20. BOBUL Germania: Lipsea, 1.000 kilo 200-250; Hamburg, 100 kilo bob de Rusia 18.75 până la 19.38; Breslau, 100 kilo bobul de luncă 21—23.90. Italia: Brindisi, 100 kilo 24—25. Belgia: Anvers, 100 kilo 19.50-21.50. Holanda: Amsterdam, 65 kilo 16—20; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul bob indigen 11.60—15. Englitera : Londra, hectolitrul bob de Egipt 12.25—12.50. Turcia: Salonic, kilo bob indigen 0.28. Grecia: Pireu, kilo 0.63. Asia-Mică: Smyrna, ocaua 0.16. Ispania: Barcelona, 70 litri bob de Smyr- na 11.25, idem Mahon 17, idem de Italia 11.25, idem Mazagran 11.75—12, idem La- rache 11.75, idem Casablanca 12—12.25. LINTEA Germania: Frâncfort s[Mein, kilo 0.38 până la 0.63, Hamburg, 100 kilo lintea de Bohemia 50—75; Breslau, 100 kilo lin- tea cu bobul mare 60—65, idem cu bobul mic 25—44.80 ; Berlin, 100 kilo 50 până la 87.50. Italia •- Genua, 100 kilo lintea Meridio- nală 30—31. Holanda ; Amsterdam, 100 kilo 40 — 60. Englitera: Londra, hectolitrul 13.25 până la 13.75. Turcia : Salonic, kilo lintea 0.29. Asia-Mică ; Smyrna, ocaua 0.25. MAZĂREA Germania : Franfort s/Mein, kilo 0.40 până la 0.43; Hamburg, 100 kilo 27.50 până la 32.50; Breslau, 100 kilo 28-29.30; Brema, 100 kilo 30—32.50 ; Berlin, 100 kilo 27.50—50. Italia : Genua, 100 kilo mazărea Mein- dională 30.75—31.50. Belgia: Anvers, 100 kilo mazăre •verde zeelandeză 28.50—37.75. Holanda : Amsterdam, 80 kilo 18—22; Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul ma- zăre indigenă 14—28. Englitera: Londra, hectolitrul 15.15 până la 15.50. Turcia: Salonic, kilo mazărea de Italia 0.51—0.56. Suedia: Stockholm, 100 kilo 22.25 până la 23.65. SfiMÎNȚĂ DE IN j Germania : Lipsea, 1.000 kilo 275-325; | Hamburg, 1.000 kilo sâmînță de in din La Plata, 275—287.50; Breslau, 100 kilo 28—30; Brema, 100 kilo 30. Italia: Genua, 100 kilo 31 până la 31-50. Belgia : Anvers, 100 kilo sămînță de in românesc 26-26.25, idem străină 247₈ 26.75; Liege, 100 kilo 29. Holanda: Amsterdam, 1.960 kilo să- mînță de in din Bombay 490. Englitera: Londra, hectolitrul 20.25 până la 21. Turcia: Salonic, kilo sămînță de in indi- genă 0.34. Suedia : Stockholm, 100 kilo turte de sSmînță de in produse la Stockholm 21.55. SfîMÎNȚA de cânepă Germania : Hamburg, 1.000 kilo sâ- mînță de cânepă din Rusia 275—281.25 ; Breslau, 100 kilo 29—34; Brema, 100 kilo 27.50. Belgia : Liege, 100 kilo 30. Holanda : Rotterdam și Amsterdam, hectolitrul sâmînță de cânepă indigenă 15.50—18. Englitera: Londra, hectolitrul 14.50-15. Turcia '.Salonic, kilo sămînță de cânepă indigenă 0.56. Asia-Mică : Smyrna, ocaua 0.24—0.30. RAPIȚĂ Germania: Lipsea, 1.000 kilo 293.50 până la 312.50; Hamburg, 1.000 kilo ra- piță de Germania 300—312.50 ; Breslau, 100 kilo rapiță de iarna 29.80—32.60. Belgia : Bruxel, 100 kilo 32—33. Englitera : Londra, hectolitrul 19.15 până la 19.50. Suedia : Stockholm, 100 kilo turte de ra- piță 20.85. VINUL Germania : Berlin, litrul vin vechiu ro- mânesc — alb de Drăgășani — la sticle 1.85 până la 2.15, idem negru idem 2.35—3.10. Italia : Brindisi, hectolitrul vin roșu de bună calitate în butoie 18—22 ; Genua, hectolitrul vin Meridional în butâie, 26 până la 34.50, vinul roșu de Piemont hectolitrul 30—37, idem de Piemont în butelii hectol., afară din barieră 2—3; Bari, hectolitrul vin indigen roșu și roșcat în butoie 14—18. Belgia : Anvers, butoiul de 225 litri vin Bordeaux 190—850, butelia de 1 litru idem 1.85—15. Holanda : Amsterdam, patru butoie a 225 litri vin de Bordeaux la antreposit 500 — 700; butelii de 75 centilitri vin Bor- deaux la antreposit 1—1.50. Elveția : Berna, litru 0.60. Englitera : Londra, hectolitrul vin roșu în butoie 82—192, idem alb idem 165—275; idem vinul în butelii 137—300. Turcia : Salonic , kilo vinul vechiu de Niausta în butoie 0.62, idemnou idem 0.51, idem nou de Gumedjia idem 0.40, idem nou din pregiur 0.23—0.24. Grecia : Pireu, vinul indigen în butoie, kilo 0.25, butelia vin indigen 1. Asia-Mică : Smyrna, ocaua vin în butoie 0.25—2.75, idem în butelii 0.70—3.25. 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7073 Ispania : Barcelona, ^21 litri 60, Priorato superior 25—27.50, idem idem secund 22 până la 24, idem de Reus 13 — 17, idem Montblanch și Lerida 12-15, idem Tawagone și Valls 12-16. Francia : Nisa, hectolitrul vin în bu- toe 60. SPIRTUL Germania : Lipsea, 10.000 litri ®/₀ al- coolul brut de cartofi 81.25 plus lei 62% imposit de consumațiune, același 56.75 la care se mal adaogă 87 */₂' lei imposit de con- sumațiune ; Hamburg, 100 litri alcool de cartofi 100®/₀ 44.50până la 45.30; Breslau, litri 100% alcool de cartofi 84.65. Italia : Brindisi, 100 kilo spirtul de po- rumb de 88°—89® dărilecoprinse235—240; Genua, hectolitrul spirtul de grâne dările coprinse 241 — 244. Belgia : Anvers, litrul spirtul de grâne ³/₆ extra fin de 94® 1.77—1.81; Liege, li- trul 2. Hoianda : Amsterdam, 100 litri de 46®/₀ Trales 18. Elveția : Berna, litrul 0.60. Englitera: Londra, prof galonul spirt de 5.600% Tralles 31 -35. Turcia : Salonic, kilo spirtul venit din Austria de 40® 1.07. Spania : Barcelona, acoolul de 35° din Majorca hectoliltru 87, idem din Catalonia idem 91 — 92. Francia : Nisa, hectolitrul 35—38. OSELE Belgia : Anvers, 100 kilo 7; Liege, kilo 0.06. Englitera : Londra, 1.000 kilo 130-135. Turcia ; Salonic, kilo 0.10. Francia; Nisa, 100 kilo 9—10. CORNELE Germania : Hamburg, 100 come de bol din Buenos-Ayres 12.50—30. Belgia : Anvers, comele din Rio-Grande, 100 bucăți cântărind 50—60 kilo 35—43, idem Monte-Video și Uruguay 100 bucăți cân- tărind 40—55 kilo 30—42, idem Buenos- Ayres, 100 bucăți cântărind 35—45 kilo 18—25, 100 bucăți cornele de de vaci dife- rite 13—20 ; Liege, kilo cu osul 0.10. Hoianda: Amsterdam, 50 kilo 30—60; 208 bucăți 100—150; Rotterdam și Am- sterdam, 100 kilo comele de bivol 60-120. Englitera : Londra, 100 corne de bivoli mal cu sâmă 12—175. Turcia : Salonic, kilo cornele de bol și vaci 0.17 idem de țap și ied 0.11, idem de berbec 0.18, idem de bivol 0.56. Asia-Mică : Smyrna, quintalul de 45 ocale 4.50. Francia: Nisa, 100 kilo 7—8. FULGII Germania : Hamburg, 100 kilo calita- tea medie 200—212.50; Breslau, fulgi kilo 7—16, puful idem 48—64. Belgia : Liege, kilo 15—20. Englitera : Londra, kilo 4 — 9.25. PIEILE BRUTE Germania : Franfort s/Mein, 100 kilo 314 ; Hamburg, 100 kilo pieile brute din America-de-Sudl25—162.50 ; Breslau, 50 kilo piei brute uscate fine 98—106, idem inferioră 80—92. Italia: Genua, 100 kilo pieile brute de bol și miel 78—82; Bari, 100 kilo pieile brute de bol 85—90, idem de vițel 80—85, idem de berbeci 125 — 130; 100 pieile de miel cântă- rind între 120 și 125 kilo 230—260, duzina pieile chevreux cântărind între 20—25 kilo 22—24. Belgia : Anvers, pieile de bol Matad 13—15 bucăți cântă rind 50 kilo 76—86, idem de vaci idem 10—11, bucăți cântărind în 50 kilo 86—75, idem boi Gampos 12—15 bucăți cântărind 50 kilo 61—76, idem vaci idem 9—10 cântărind 50 kilo 53—65, pieile din Gordova și Mendoza 9—16 bucăți cântă- rind 50 kilo 50—55, idem Paraguay, 10—13 bucăți cântărind 50 kilo 60—75; Liege, kilo pieile bruto debou 0.65—0.75, idem de taur 0.45—0.55, idem de vaci și junincl 0.55 până la 0.65, idem de vițel 0.70 — 0.80; Bruxel, kilo piei brute de bol 0.65—0.75, idem de tauri 0.45—0.55, idem de vaci 0.55—0.65, idem de vițel 0.70—0.80. Hoianda: Amsterdam, */? kilo 0.32-0.44; Rotterdam și Amsterdam, 50 kilo piei brute indigene de tauri, vaci și bol 29—37. Englitera : Londra, kilo 2.15—3.25. Turcia : Salonic, kilo piei brute de oî și berbeci 1.59, idem de țap 1.36, idem’de vacă și bou 1.02, idem de bivol 1.13, idem de miel 3.18, perechia pieile de ied 4.09, Grecia: Pireu, perechia piei prute de miel 1.50. Asia-Mică : Smyrna, ocaua pieile de bou 1.80, idem de capră 2.25, idem de berbec 1.70, idem de miel 2. Ispania : Barcelona, kilo pieile de Da- nemarca de 12—13 kilo o piele 4.50, kilo pieile de vițel salloys 2.85, idem brutards 2.95, pieile de cal saii de catîr bucata 12. Suedia : Stockholm, kilo pieile brute de bou 0.70. Franela: Nisa, 100 kilo pieile de bou prospete 100, idem uscate 150, idem de vacă prospete 70, idem uscate 150, idem vițel prospete 140, idem uscate 350, idem berbec prospete 70, idem uscate 145. LÂNA Germania : Hamburg, kilo lână spălată din Capul-de-Buna-Speranță 3.38—3.63, kilo lână nespălată din America-de-Sud 1.50-1.62; Bredau, 50 kilo lână de Silesia spălată 160—290, idem din Posnania idem 120—200, idem de Silesia nespălată 54 până la 67. Italia : Genua, 100 kilo lână spălată din Tunis 360—365, idem din Asia 250—255. Belgia: Anvers, kilo lână pieptănată din La Plata belgiană Februarie 4.15. idem Martie 4.175. Hoianda : Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3; Rotterdam și Amsterdam, kilo lână spălată 4—7, idem nespălată 2.40—3, Englitera: Londra, kilo lână spălată 3.50—4.85, idem nespălată 0.75 —1.50. Turcia: Salonic, kilo lână nespălată 1.36. Asia-Mică : Smyrna, 100 kilo lână spă- lată 164 —180, idem nespălată 62—136. Ispania : Barcelona, 100 kilo lână albă spălată 300 — 420, idem nâgră idem 150-325. LEMNELE.DE CONSTRUCȚIE Germania : Breslau, metrul cub lemnul de pin tăiat în prisme drepte cu basa patrat 24.15—33.70, idem tăiat dulapi 34—40. Italia: Brindisi, metrul cub sapinul 60—70, idem stejarul 100—110. Englitera : Londra, 50 piciore cubice 63.15—90.50. Turcia : Salonic, scândurile de brad ve- nite din Galați, indigene și puține din Austria, metrul cub, cele în grosime de 10—20 mm. 62 — 72, cele de 25—35 mm. lei 52—62, cele de 40 — 60 mm. 47—52, dulapii dife- riți de brad indigen 43—48. Asia-Mică : Smyrna, metrul cub 50-72- Ispania : Barcelona, 1.000 piciore en- gleze pino-tea superior 135. Francia: Nisa, metrul cub 60—70; PETROLE0 brut Francia : Nisa, 100 kilo 30. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE De la 23 Aprilie 1892 urmând a se în- chiria de către acest minister imobilele ară- tate mal jos, trecute în posesiunea Statului prin expropriare și anume : 1. Imobilul din calea Victoriei (în Capi- tală) No. 18, compus din duoă prăvălii, din cari una cu o singură despărțire, iar alta cu trei camere ce corespunde cu prăvălia către curte, osebit o cameră ca dependințe, în curte o magasie de zid și una de scânduri; 2. Imobilul din strada Carol No. 3, fost al D-lul colonel Petre Maca, însă: întreg etagiul de sus ce se compune din șâpte camere de locuit cu antreu spațios, iar ca dependințe o cămară, bucătărie, odae ală- turea, coridor și closetul necesar, osebit duoâ camere în podul casei. In parter tot ca dependințî, o cameră ală- turi de vestibul, odae pentru visitiu, spălă- torie, pivniță, în curte grajd de patru cai și șopron pentru trăsuri. O prăvălie No. 2, de sub același imobil, la fața strade! Carol, având duoă magasil în fund ce corespund cu prăvălia; 3. Imobilul din strada Carol No. 9, fost al D-nel Elisa Ath. Fănuță, care se compune în etagiul de sus din opt camere de locuit cu antreu spațios și o cămară; în etagiul de jos cinci camere de locuit și o bucătărie, osebit în curte duoâ camere de servitori, grajd de patru cal și șopron pentru trăsuri în fundul curței; 4. Imobilul din calea Plevnei No. 26, compus din duoâ odăi cu sala lor; Se publică spre cunoscința amatorilor de 7074 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 a lua cu chirie parte saii total din aceste imobile că, la 10 Martie 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație publică orală în localul acestui minister, strada Academiei No. 34, ca să se presinte cu garanțiile necesare. Condițiunile de închiriare pe termen de un an, se pot vedea în țlilele și orele de lu- cru în cancelaria ministerului, divisia comp- tabilitățel. 3,34. Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor La 21 Martie stil vechiu 1892 se va ține licitație în cabinetul directorului general pen- tru confecționarea a 108 gente de piele pen- tru posta rurală, necesare acestei direcțiuni, cu condițiunile următore: Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p, m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Concurențil, spre a fi admiși la licitație, trebue să depună o cauțiune provisorie de 60 lei, și să presinte adeverința de plata paten- tei în țâră. Modelul de gântă avut în vedere de con- curent la licitație și învestit cu sigiliul direc- țiune! se va iscăli de adjudecatar imediat dupe închiderea licitației. Adjudecatarul este obligat să se informeze la direcțiune despre aprobarea licitației; cu- noscând că dacă în termen de 5 țlile maxi- mum de la data aprobărei nu se va presentă pentru încheiarea contractului cuvenit, în a- tare cas i se va reține cauțiunea în profitul direcțiunel, fără judecată, nici somațiune sau altă punere în întâr^iare. O dată cu încheiarea contractului, adju- decatarul este obligat a depune o cauțiune de 10 la sută din prețul total al întregei fura- turi resultat la licitație. Gentele vor fi de calitatea, forma și dimen- siunile modelului avut în vedere la licitație și investit cu semnătura antreprenorului. Termenul predărel întregei furnituri se fixâză la 30 țlile de la data contractului. Furnitura trebue depusă de antreprenor la depositul central al direcțiunel. Verificarea și recepțiunea gentelor se va face de comisiunea însărcinată de direcțiune cu verificarea și recepțiunea furniturilor. Comisiunea de verificare și recepțiune are dreptul să respingă în total saîî în parte gen tele cari nu ar întruni tote condițiunile mo- delelor avute în vedere la licitație, învestite cu sigiliul direcțiunel și semnătura antrepre- norului. Plata gentelor constatate de comisiune că îndeplinesc tote condițiunile modelelor se va face de direcțiune prin mandat asupra tesau- rulul public pe basa procesului-verbal al co- misiunei de verificare. Taxele de timbru, înregistrare cum și veri ce alte taxe ar comporta natura furniturel vor fi în comptul antreprenorului. Dacă în cursul anului budgetar direcțiu- nea va maî avea necesitate de asemenea gente, antreprenorul este obligat să confecționeze și să predea ori ce număr i s’ar cere cu ace- lași preț și condițiuni stipulate prin contract. In acest scop dupe predarea gentelor, specifi- cate mal sus, se va reține de direcțiune o pă- trime din garanția definitivă pentru asigura- rea executărel comandelor ce i s’ar putea face până la finele anului budgetar. In cas când antreprenorul nu ar îndeplini veri una din condițianile stipulate prin con- tract, garanția va rămâne în profitul direc- țiunel, fără judecată nici somațiune sau altă punere în înțărcare și contractul va rămâne l esiliat de fapt. Pe lângă acestea, concurențil vor mal avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului. No. 5.854. 1892, Februarie 21. Direcțiunea generală a serviciului sanitar D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 257 din a. c., co- munică că D. Veiss Emanoil, care, în virtu- tea art. 2 din legea publicată în Monitorul oficial No. 94 din anul 1886, a fost admis pentru gradul de doctor, a susținut cu suc- ces lesa de doctorat, precum se constată din prescriptul-verbal al juriului de promoțiune No. 128 din 17 Februarie 1892, și a obținut diploma de doctor în medicină de la Uni- versitatea din Bucuresci. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul No. 248, aprobat de D. ministru, a acordat D-lui doctor Veiss Emanoil dreptul de liberă practică a medicinel în țâră. Acâsta se publică spre cunoscința generală. No. 3.348. 1892, Februarie 25. — D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 251 din a. c., co- munică că D. Dinescu Ion a depus cu succes examenul de licență în farmacie, precum se constată din prescriptul-verbal al juriului examinator No. 102 din 16 Martie 1883, și a obținut diploma de licențiat în farmacie de la Universitatea din Bucuresci. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul No. 249, aprobat de D. ministru, a acordat D-lui Dinescu Ion dreptul de liberă practică a farmaciei în țâră. Acâsta se publică spre cunoscința generală. No. 3.349. 1892, Februarie 25. — D. decan al facultăței de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 253 din a. c., comunică că D. Slavcioff Panait a depus cu succes examenul de licență în farmacie, pre- cum se constată din prescriptul-verbal al ju- riului examinator No. 84 din 29 Ianuarie 1892, și a obținut diploma de licențiat în farmacie de la Universitatea din Bucuresci. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul No. 249, aprobat de D. ministru, a acordat D-lui Slavcioff Panait dreptul de liberă prac- tică a farmaciei în țâră. Acâsta se publică spre cunoscința generală. No. 3.350. 1892, Februarie 25. —D. decan al facultățel de medicină din Bu- curesci, prin adresa No. 255 din a. c., comunică că D. Cristoff Milan a depus cu succes exame- nul de licență în farmacie, precum se constată din prescriptul-verbal al juriului examinator No. 86 din 29 Ianuarie 1892, și a obținut diploma de licențiat în farmacie de la Uni- versitatea din Bucuresci. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul No. 249, aprobat de D. ministru, a acordat D-lui Cristoff Milan dreptul de liberă prac- tică a farmaciei în țâră. Acâsta se publică spre curoscința generală. No. 3.351. 1892, Februarie 25. —Pentru aprovisionarea spitalelor rurale cu materialul de pansament necesar, pe timp de un an, cu începere de le 1 Aprilie 1892, se va ține licitație în ua d® 20 Maiu 1892, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verPun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii, ipotecă saii veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 1.825. 1892, Februarie 24. — Onor, societate a creditului funciar urban din Bucuresci cu adresa No. 2.992 din 1891, pentru suma de lei noul 10.000, ce are a lua in virtutea actului, înscris de acâstă secție sub No. 29 din 1887, a cerut punerea în vînZare cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, strada Gră- dina-cu-Gal No. 54, averea D-lul V. Zdrafcu, domiciliat chiar în aceste case. Acest imobil se compune din: 1) O magazie de zid masiv într’o cărămidă, cu duoâ camere, o sală și o pivniță, învelite cu metal; 2) O casă de zid în paiantă cu trei camere, o bucătărie și duoâ săli, învelite tot cu metal; 3) O pivniță de zid alături cu casa și în- velită cu metal; 4) O casă salon, de zid în paiantă, învelită cu metal; 5) Duoâ magazii învelite cu metal; 6) Lângă portă în fața prăvăliei în curte se mal află o altă casă cu duoâ camere. Acest imobil servă pentru prăvălie de câr- ciumă și cu grădină de vâră. Asupra acestui imobil s’a mal găsit acâstă sarcină: Dosarul No. 338 din 1887, D. Vasile Zdrafcu se împrumută de la D. I. Dumitrescu cu lei 5.000. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă li- citație se va urma în pretoriul acestui tribunal în^iuade 20Maiul892,laorelell diminâța; având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pen- tru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 1.837. 1892, Februarie 24. — D. G. St. Priboiu, advocat, domiciliat în strada Gometu No. 46, procuratorul D-nei Maria lonescu, domiciliată în Bucuresci, strada Isvoru No. 46, în calitate de creditare, pentru suma de lei 1.750 capete, plus procente și 110 lei cheltueli, ce are a lua în virtutea ■ sentințelor tribunalului Ilfov, secția I civilo- 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7083 corecțională, cu No. 67 din 1890 și a sec- ției IH civilo-corecțională cu No. 139 din 1890 ambele Investite cu formula execu- cutorie, a căror coprindere este precum ur- mâză : NOI CAROL L Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Tribunalul Ilfov, secția 1 civilo- corecțională Sentința No. 67 Audiența din 2 Februarie Sub președința D-lul N. Algiu, membru. Presinte D. P. Obedenaru, membru. Fiind interes de minori, fotoliul ministeru- lui public s’a ocupat de D. advocat Anto- nescu, !n lipsă de procuror. Astăzi, fiind la ordinea Zilei cercetarea a- pelulul făcut de Maria lonescu, ln calitate de tutâre a minorilor Zamfir lonescu, contra cărțel de judecată No. 3.211 din 1889, a ju- delui ocolului 111. Procedura fiind Îndeplinită, la apelul no- minal s’a presentat apelanta, asistată de D. advocat C. Ștefănescu Priboiu, lipsind inti- matul I. Marinescu citat ln regulă. Apelul fiind făcut ln termen, s’a citit ac- tele din dosar dupe care D. Ștefănescu, având cuvântul, Zise: Florea Grigorescu avea luat cu chirie de la Maria lonescu imobilul din strada Isvoru No. 40, Încă din anul 1883, cu prețul de 500 lei pe an, că până la 1886 a primit chiria, dar de atunci încâce nu; căci s’a Întâmplat să mâră și intimatul Marinescu, legatarul el universal, voesce să se sustragă de la plata chiriei, de și lucrurile defunctei ’I ocupă și aZI imoblilul fiind sigilate. Citesce testamentul defunctei, certificatul de acceptarea succesiunel și copia de pe pe- tiția adresată tribunalului, secția IV, de a fi trimis In posesiune, Insă sculându-se și âlțl moștenitori și făcând contestație, acâstă ce- rere a rămas în suspensiune și I. Marinescu, care de fapt este moștenitor, căci percepe fructele imobilului și chiar ’l a ipotecat, fără ca clienta sa să și ’l potă urmări. Că conform art. 713 din codul civil, e da- tor ca legatar universal să plătâscă datoriile succesiunel din bunurile ce ’I sunt lăsate și pe cari le percepe, iar dacă nu e pus în po- sesiune, cum Zice D. judecător de ocol, atunci n’are de cât să se lepede de succesiune și a- pelanta ca creditâre să ia alte măsuri. Cere admiterea apelului, reformarea căr- țel de judecată apelată și a fi condamnat in- timatul ca legatar universal să 'I plătâscă chiria și cheltuell de judecată. Representantul ministerul public conchise pentru admiterea cererel apelantei, de 6re ce intimatul ca legatar universal e dator să răs- pundă de pretențiunile creditorilor. Tribunalul, Având în vedere că Maria lonescu, tutdrea minorilor Zamfir lonescu, a intentat acțiune înaintea judelui ocolului IU, contra lui I. Marinescu, cerând a fl condamnat ca mo- ștenitor și legatar universal al defunctei Flârea Grigorescu la plata chirie^ imobi- lului din strada Isvoru No. 40, în sumă de lei 1.000 pe termen de duoi ani, socotit a 500 lei pe fie care an; că la acâstă cerere L Marinescu opunându-se de âre ce nu este trimis în posesiunea averel defunctei, s’a dat hotărîre prin care i s’a respins acțiunea; Având în vedere că în fapt se constată că apelanta a închiriat Flârel Grigorescu, când era în viață, imobilul săii și că nu i s’a plătit chiria pe duoi ani; că intimatul I. Marinescu este instituit legatar și moștenitor universal prin testamentul autentificat de tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. 1.002 din 1886; că a făcut declarațiune la grefă de primirea succesiunel sub beneficiu de inven- taria, dar n’a fost trimis în posesiunea a- verel ; Considerând în drept că acceptarea unei succesiuni fiind o cestiune de intențiune, prin declarațiunea sa eredele a manifestat voința de a accepta sub beneficii! de inventar și pentru a avea și folâsele ce art. 713 c. c. acordă eredelul beneficiar el nu are de cât se îndeplinâscă acâstă condițiune, plată chiriei prin care să desăvârșâscă calitatea de eredele beneficiar; Considerând că apelanta justifică că inti- matul pe lângă erede sub beneficiu de inven- tariu, a făcut și acte de erede ordinar, căci a ipotecat imobilul defunctei căruia ’I a per- ceput și fructele fără să fie trimis în pose- siune ; Considerând că dupe disposițiunile art. 1.718, 1.719 și 1.824 c. c. bunurile de- bitorului sunt gagiul creditorilor săi și cum apelanta este creditârea succesiunel defunctei Florea Grigorescu, acțiunea urmâză a ’l fi ad- misă, întru cât cele alegate în instanță nu sunt contrazise de intimat, nefiind presinte. Pentru aceste motive, în unire cu con- clusiunile representantulul ministerului pu- blic, în numele legei: Admite ca fondat apelul făcut de Maria lonescu în calitate de tutdre a minorilor Zamfir lonescu, contra cărțel de judecată No. 3.211 din 1889 a judelui ocolului III pe care o reformâză. Admite ca fondată acțiunea intentată de Maria lonescu la judecătorul de ocol contra D-lul I. Marinescu, legatarul și moștenitorul universal al defunctei Flârea Grigorescu. Condamnă pe I. Marinescu ca în acâtsă calitate de legatar și moștenitor universal să plătâscă apelantei Maria lonescu, chiria imo- bilului din strada Isvoru No. 40, de la 26 Octombre 1886 și până la 26 Octombre 1888, socotit pe an lei 500, in total lei 1.000 și 60 lei cheltuell de judecată. Sentința se pronunță cu dreptul de opo- siție și recurs, conform legei. Dată și citită în ședință publică aZI, 2 Fe- bruarie 1890, în Bucuresci. N. Algiu, P. Obedenaru. p. Grefier, Georgescu Grefa tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională Acâstă copie, fiind conformă cu originalul, se legalisâză. p. Grefier, N. Christescu. Portărelul tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională Presenta copie s’a scos aZI, 14 Februarie 1890, spre a se da în primirea D-nei Maria lonescu, strada Isvoru No. 40. (Urmâză semnătura portărelului). Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta sentință, procurorilor să stăruiască pentru aducerea el la îndeplinire; și spre credință s’a semnat de noi, M. Iulian, P. Obedenaru. p. Grefier, N. Christescu. No. 56 al formulei, 1890, Martie. Grefa tribunalului Ilfov, secția I civilo- corecțională Presenta expediție s’a liberat D-lul advocat Ștefănescu, conform legei. p. Grefier, N. Christescu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Tribunalul Ilfov, secția III civilo- corecțională Sentința No. 139 Ședința de la 26 Aprilie 1890 Tribunalul compus din: D. judecător Al. Culoglu, delegat de D. prim-președinte și D. judecător P. Christopol, fiind D. președinte Sc. Ghica și D. supleant C, G. Lahovari 0- cupațl cu alte lucrări. Fotoliul ministerului public s’a ocupat de D. advocat C. Fortunatu. A^I, fiind la ordinea Zilei examinarea ape- lului făcut de D-na Maria lonescu, contra cărțel de judecată cu No. 3.208 din 1889, pronunțată de judele ocolului III din Bucu- resci, în procesul cu Ion Marinescu pentru chirie, procedura fiind completă, la apelul nominal s’a presentat numai reclamanta, a- sistată de D. advocat C. St. Priboiu, absen- tând intimatul I6n Marinescu. S’a dat lectură petiției de facerea apelului care s’a considerat în termen și celor-alte acte aflate în dosar dupe care, procuratorul reclamantei, având cuvântul, Zise că clienta sa închiriază imobilul său din strada Isvoru No. 40, de la 26 Octombre 1888, până la 23 Aprilie 1890, cu prețul de lei 750 D-nel Flârea Grigorescu, că acâsta încetând din viață, prin testament lasă legatar universal și moștenitor pe D. I6n Marinescu, acesta face declarație că primesce succesiunea sub beneficiul de inventăriu, percepe chiriile și face și ipotecă imobilul rămas de la defuncta fără să achite pe clienta sa de chirie, cerând' a i se admite apelul, a se reforma cartea de judecată șt a se condamna numitul la piața sumei de 750 lei, ce are a lua, chiria pe timpul până la 23 Aprilie 1890, pluș chel- tuell de judecată. D. locoțitor de procuror a fost pentru ad- miterea apelului, Tribunalul, Având în vedere apelul făcut de D-na Ma- ria lonescu, contra cărțel de judecată cu No. 3.208 din 1889, pronunțată de judele 1 7084 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 ocolului III din BncurescI în procesul cu D. I6n Marinescu pentru chirie; Având în vedere susținerea orală a procu- ratorului apelante și actele din dosar, pre- cum și conclusiunile D-lul locoțiitor de pro- curor ; Având în vedere că în fapt se constată că apelanta a închiriat Florei Grigorescu, când era în viață, imobilul sâu din strada Isvoru No. 40 și că nu i s’a plătit chiria pe timpul de la 26 Octombre 1888 până la 23 Aprilie 1890; Având în vedere că Ion Marinescu este institutiv legatar universal de defuncta și mo- ștenitor prin testamentul autentificat de tri- bunalul Ilfov, secția de notariat la No. 1.002 din 1886 ; Având în vedere că numitul a declarat la grefă că primesce succesiunea sub beneficiu de inventariu; Având în vedere în drept că acceptarea unei succesiuni.fiind o cestiune de'intențiune, eredele, prin declarația sa, a manifestat voința sa pentru a avea foloselece ’i acordă art. 713 din codul civil, ast-fel că el nu se pote apăra de a nu îndeplini plata chiriei; Având în vedere că Idn Marinescu pe lângă acceptarea succesiunel sub beneficiul de in- ventării!, a făcut și acte de erede ordinar, de 6re ce a ipotecat imobilul defunctei, perce- pând și chiriile; Că ast-fel fiind, apelul făcut de D-na Maria lonescu devine fondat. Pentru aceste motive, în basa art. 1.168 și 1.170 din codul civil, în acord cu conclu- siunile D-lul locoțiitor de procuror, în nu- mele legei: Admite apelul făcut de Maria lonescu con- tra cărțel de judecată cu No. 3.208 din 1888 a judelui ocolului III din Bucuresci. Infirmă citata carte de judecată și prin consecință Condamnă pe Ion Marinescu, în calitate de legatar universal și moștenitor al averei de- functei Flârea Grigorescu să plătâscă D-nei Maria lonescu, suma de lei 750, chiria imo- bilului unde a locuit defuncta, pe timpul de la 26 Octombre 1888 până la 23 Aprilie 1890, plus 50 lei cheltueli. Sentința se pronunță cu oposiție și recurs, conform legei. Dată și citită în ședință publică ații, 26 Aprilie 1890. A. Culoglu, P. St. Christopol. p. Grefier, 1. Petrescu. Grefa tribunalului Ilfov, secția III civilo- corecțională Acâstă copie, fiind conformă cu originalul se legalisâză, p. Grefier, I. Măldărescu. Portărelul tribunalului Ilfov, secția III civilo-corecțională Presenta copie s’a scos a^î, 12 Martie 1890, spre a se da în primirea D-nei Maria lonescu, strada Isvoru No. 4. (Urmâză semnătura portărelului). Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presenta sentință, procurorilor să stăruiască pentru a el adu- cere la îndeplinire; spre credință s’a semnat de noi. (Urmâză semnăturile). Acâstă expedițiune trecându-so în registru la No. 139, s’a încredințat celui în drept conform art. 136 din procedura civilă astăzi, 6 Iulie 1890. p. Grefier, I. Măldărescu. A cerut punerea în vînțlare cu licitație a caselor cu tot locul lor din comuna Bucu- resci, suburbia Isvoru, strada Saturn No. 19, averea defunctei Florea Grigorescu, repre- sentată prin legatarul universal D. Ion Ma- rinescu, de profesie fost funcționar și domi- ciliat chiar în aceste case, a căror vînțlare s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acâstă secție sub No. 2.315 din 1891. Aceste case sunt de zid solid, învelite cu tablă de fer, având trei odăi, lipit de acâstă construcție în curte o aleă pereche case tot de zid, învelită cu tablă de fer, având duoă odăi pe o sală, și jos subsol duoă bucătării, curtea mică și împrejmuită; se învecinesce spre răsărit și apus cu proprietățile D-lul Andreiu Stoenescu, spre mia^ă-nopte cu pro- prietatea D-lul Frantz Carii și spre miai)ă-^i cu strada Saturn. Asupra acestui imobil s’a mal găsit și ur- mătorele sarcine. Dos. No. 1.688 din 1890, D. I. Marinescu se împrumută de la D. G. N. loanin cu lei 2.500, cu ipotecă'imobilul din strada Saturn No. 19. Dos. No. 1.350 din 1886, D. I. Marinescu se împrumută cu lei 1.600, de la D. B. V. Minculescu, cu ipotecă imobilul în cestiune și, Dos. No. 1.773 din 1887, D. I. Marinescu se împrumută de la D. G. N. loanin cu lei 1.900, cu ipotecă imobilul în cestiune. Se face, dar, cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în ^iua de 13 Iunie 1892, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sad veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la acest tribunal, mal îna- inte de (jiua fixată pentru licitațiune, spre a ‘șl arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 1.848. 1892, Februarie 24. Tribunalul Buzeă La 21 Martie 1892, orele 10 diminâța, s’a destinat a se vinde prin licitație publică, în pretoriul acestui tribunal, însemnata mal jos avere imobilă, ce s’a urmărit, a decedatului Mihaiu Dicu, astăzi represintat prin D-na Rada Mihaiu Dicu, soția și tutorea legală a minorilor săi fii, și prin D. Ion M. Dicu, fiu și moștenitor al numitului decedat, cea d’ân- tâiu de profesiune menageră și domiciliată în comuna Năeni, din plășile unite Tohani- Sărata, județul Buzău, și cel de al duoilea de profesiune cismar, domiciliat tot în acea comună, plasă și județ, spre despăgubirea D-lul Dimitrie Luscan, domiciliat în comuna Fințesci, acea plasă și județ, și de profesiune proprietar, pentru suma de lei vechi 400, cu procente stipulate în înscrisul de la 8 Ia- nuarie 1876, și lei noul 8 spese și timbre, așa precum numitul decedat este condamnat prin cartea de judecată a judelui plășel To- hani cu No. 112 din 1876, rămasă definitivă și învestită cu formula executorie, a cărei coprindere este precum urmâză : Judecătoria plășei Tohani, județul Buzeu Carte de judecată No. 112 D. Dimitrie Luscan, domiciliat în comuna Jugureni,prin suplica înregistrată la No. 30, a cerut în judecată pe D. Mihaiu Dicu, do- miciliat în comuna Fințesci, pentru bani. Conform legei, s’aii citat părțile. Astăzi, fiind țliua de înfățișare, s’a presintat numai reclamantul, și în temeiul art. 28 din pr. civilă, am intrat în fondul procesului. Reclamantul, în susținerea pretențiunel sale, a propus ca pâri tul să fie condamnat la lei vechi 400, constatați prin înscrisul cu data 1874, cu procent, spese și timbru. Noi, judele, Considerând că reclamantul ’și-a probat pretențiunea sa; Considerând că pârîtul care cunoscând termenul înfățișărel, n’a fost următor a se presinta; Hotărîm: Ca pârîtul, in temeiul art. 1.073 și 1.087, să despăgubâscă pe reclamant cu suma de lei vechi 400, cu procent stipulat, înscris de la 8 Ianuarie 1876, lei noul 8 spese și timbru. Acâstă carte se pronunță în prima instanță, cu dreptul de apel și oposiție, conform art. 21 și 29 din pr. civilă. Dată și citită în ședință publică astăzi, 7 Februarie 1876. Jude, Crăciunescu. Acâstă copie, fiind conformă cu originalul, se atestă. Jude, N. Orleanu. Dovadă Subsemnatul am primit copie dupe cartea de judecată No. 112, pronunțată de D. jude local Tohani, între mine cu D. Dimitrie Lus- can, pentru care am dat acâsta. Mihaiu Dicu. 1876, Decembre 9. Primăria comunei Fințesci Semnătura de mal sus a D-lul Mihaiâ Dicu, fiind a sa proprie, se atestă. p. Primar, H. Cocinescu. 1876, Decembre 9. Pentru conformitate jude, N. Orleanu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Domn al Românilor, La toți de față și viitori, sănetate: Dăm putere și ordonăm agenților adminis- trativi să execute acâstă carte de judecată, procurorilor să stăruiască pentru a el aducere la îndeplinire; și spre credință presenta s’a subsemnat de noi. Jude, N. Orleanu. 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7085 Astăzi, la 30 August 1877, s’a învestit cu formula executorie presentă carte de judecată, rămasă definitivă, dupe cum se constată din certificatul grefe! tribunalului Buzău, dându-se celui în drept. Jude, N. Orleanu. Averea ce urmâză a se vinde se com- pune din; Ca un pogon pămănt, livede de' pom! fruc- tiferi, situată în raionul comunei Fințesci, din plășile Tohani Sărata, județul Buzău, pămănt moștenesc, împrejmuit de tote părțile cu gard de nuele și mărăcini pe alocurea, rui- nat, se învecinesce la răsărit cu drumul ce inerge spre Mizil, la apus cu drumul ce merge la Biserică, la mia^ă-năpte cu grădina lui Grigore C. Diaconescu și la mia^ă-^i cu gră- dina lui Ion Croitoru. La numele de Rada Mihaiu Dicu și Ion M. Dicu, la numele celui d’ântâiu, dupe atestarea dată, s’a mal găsit următorea sarcină : Prin actul transcris la No. 506 din 1888, Rada Mihaiu Dicu vinde lui Ion M. Dicu duoă pogone și un stânjen moșie din comuna Fin- țesci, cu lei 600. Sunt somați, dar. toți aceia cari ar pretinde veri Un drept de proprietate, usufruct, servi- tute, chirie, privilegii, ipotecă, sau ori-ce alt drept asupra bunurilor puse în vînțlare, ca înaintea termenului de adjudecațiune, să se arate la tribunal spre a’ș! exprima preten- țiunile lor ce vor fi avănd; contrariu nu li se vor ma! ține sămă. Doritorii, dar, se vor presentă la însemnata mal sus ții și ore în pretoriul acestui tribu- nal spre concurare și adjudecare. No. 3.712. 1892, Februarie 22. Tribunalul Ialomița D. Trică I. Dălgeanu, comerciant, domi- ciliat în cătunul Dâlga-Mică, pendinte de co- muna Marsilieni, din plasa și județul Ialomița, a cerut punerea în vînZare cu licitație publică a imobilului rămas pe urma decedatului Dră- gulin Barbu, representat prin moștenitorii săi D-lor Stanca Drăgulin Barbu, ConstandaTrică Ion Cucu și Fenda Mihalache Stoica, de pro- fesiune menajere, din comuna Andrășesci, pen- tru despăgubirea D-sale de suma de lei vechi, 3.252 capital, cu dobânda legală de la 26 Februarie 1887 până la achitare, plus timbrele și lei nuol 28, drept spese de instanță, prevăzută acăstă sumă în cartea de jude- cată No. 635 din 1887 (pronunțată) menți- nută prin cea cu No. 900 din 1887, ambele pronunțate de D. jude al ocolului Ialomița, a căror coprindere este cea următăre : NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Judecătoria ocolului Ialomița Carte de judecată No. 635 S’a înfățișat astă-^I procesul intentat dfⁱ D. Trică I. Dălgeanu contra D-lor Stanca Drăgulin Barbu, Constanda Trică I. Cucu și Fenda Mihalache Stoica, moștenitorele deceda- tului Drăgulin Barbu, pentru lei vechi 3.252. La apelul făcut, s’a presentat numai re- clamantul prin D. advocat G. Bujoreanu, autorisat cu procură în regulă, lipsind pâ- rîtele, în privința cărora procedura fiind înde- plinită, s’a dat lectură petițiunea de intenta- rea procesului și jurnalului din ședința de la 21 Martie trecut, pe care s’a pus obligațiu- nea reclamantului a presentă acte cu cari să dovedăscă că semnătura din înscrisul pre- sentat cu data de 16 Februarie 1883, dtlpe care pretinde de la părți suma de lei vechi 3.252, este a decedatului Drăgulin Barbu. DupecareD. Bujoreanu, conform jurnalu- lui din ședința precedentă, presentând un act cu data de 10 Ianuarie 1876, legalisat de pri- măria comunei Andrășesci, la No. 17, în care act, între alții, s’a vățlut semnat și decedatul Drăgulin Barbu, semnătură care se aseamănă cu acea din actul presentat în ședința prece- dentă și invocat și ații, a cerut în basa aces- tor acte obligarea pârîtelor ca moștenitore ale defunctului Drăgulin Barbu la plata sumei de lei vechi 3.252 cu dobânda legală, plus timbre și spese de instanță. Noi, judecătorul, Având în vedere că obiectul acestui pro- ces, de pe pretențiunea reclamantului, este de a se obliga pârîtele, ca moștenitore ale deceda- tului Drăgulin Barbu, la plata sumei de lei vechi 3.252; Având în vedere că din actul de creanță, presentat de reclamante, resultă că deceda- tul Drăgulin Barbu, pe când era în viață, a rămas dator reclamantului suma pretinsă de lei vechi 3.252, a cărui termen de plată a expirat la 25 Septembre 1883; Având în vedere că pârâtele, ca moștenitore ale decedatului Drăgulin Barbu, în ședința de la 21 Martie trecut, susținând că nu recu- nosc dacă semnătura din actul presentat de reclamant este a decedatului, reclamantul ’și a luat obligațiunea și a presentat ații un osebit act semnat tot de decedat care s’a vâ- țlut legalisat că se aseamănă cu semnătura din expusul act de creanță presentat; Considerând că pârîtele, de și citate legal- mente, nu s’afi presentat a^li a susține con- trariu; Că, ast-fel fiind, reclamantul ’și a aprobat pretențiunea, conform art. 1.170 din codul civil; Văzând art. 1.178 din codul civil; 162, 171, 150 și 140 din procedura civilă. Pentru aceste motive în numele legei ho- tărasce : Obligă pe pârîtele Stanca Drăgulin, Con- standa Trică Ion Cucu și Fenda Mihalache Stoica, moștenitorele decedatului Drăgulin Barbu, să plătâscă reclamantului Trică I. Dăl- geanu lei vechi 3.252, cu dobânda legală de la 26 Februarie 1887 până la achitare, plus taxele timbrelor și lei noul 20, drept spese de instanță. Cartea se pronunță cu dreptul de oposiție și de apel Dată și citită în ședință publică ații, la 18 Aprilie 1887. Judecător, P. Teodorescu. Dovadă Am primit cartea de judecată No. 635 din 1887, pronunțată de judele ocolului Ialo- mița, în proces cu Trică I. Dălgeanu și con- stat. Constanda Trică I. Cucu. 1887, Aprilie 28. Dovadă Am primit cartea de judecată No. 635 din 1887, a judecătoriei Ialomița, în proces cu Trică I. Dălgeanu și constat. Stanca Drăgulin. 1887, Aprilie 28. Dovadă Am primit cartea de judecată No. 635 din 1887, a judelui ocolului Ialomița, în proces cu Trică I. Dălgeanu și constat. Fenda Mihalache Stoica. 1887, Aprilie 28. Judecătoria ocolului Ialomița Presentele trei copii inclusiv, dovezile de semnificare a cărței de judecată No. 635 din 1887, fiind reproduse conform cu ori- ginalul, se atestă. p. Judecător, M. Stănescu. 1887, Septembre 15. Judecătoria ocolului Ialomița Carte de judecată No. 900 S’a înfățișat ații, oposiția făcută de D-lor Stanca Drăgulin Barbu, Fenda Mihalache Stoica și Constanda Trică Ion Cucu, moște- nitârele decedatului Drăgulin Barbu, contra cărței de judecată No. 635 din 1887, prin care s’a obligat a plăti D-lul Trică I. Dăl- geanu lei vechi 3.252, cu dobânda legală de la 26 Februarie 1887 până la achitare, plus taxele timbrelor și lei 20, drept spese de in- stanță. La apelul făcut s’au presintat oponentele și intimatul în personă, asistate fiind oponentele Fenda și Constanda de soții lor Mihalache Stoica și Trică Ion Cucu, care le a autorisat a sta în instanță, și intimatul de D. advocat G. Bujoreanu. Procedura fiind îndeplinită și oposiția dată în termen, s’a dat lectură actelor din dosar. Dupe care oponentele au susținut că înscri- sul cu data 16 Februarie 1883, ce li se 0- pune de intimat, nu ’l recunosc a fi dat și semnat de decedatul lor soț și părinte; ase- menea nu recunosc nici debitul de lei 3.252 coprins în expusul act. Cerând admiterea oposițiunei și apărarea lor. Intimatul a susținut că dupe cum dove- desce cu procura cu data 10 Ianuarie 1876, pe care a presentat’o în ședința de la 18 Aprilie trecut și o invocă și a^I, semnătura decedatului Drăgulin Barbu asemănându-se cu cea din înscrisul de creanță presentat, apoi pretențiunea ’și o crede dovedită și prin ur- mare, cere respingerea oposițiunei ca nefon- dată și de a se obliga oponentele și la noul spese de instanță. Noi judecătorul, Având în vedere oposițiunea făcută de Stan- ca Drăgulin Barbu, Fenda Mihalache" Stoica 1 7086 MONITORUL OFICLAL 28 Februarie 1892 și Constanda Ion Cucu, moștenitârele dece- datului Drăgulin Barbu, contra cărței de ju- decată cu No. 635 din 1887; Ascultând pe părți în susținerile lor; Având în vedere că cartea de judecată a- dusă în oposiție este întemeiată pe înscrisul cu data 16 Februarie 1883, presintat de in- timat din care resultă că decedatul Drăgulin Barbu, debitâză intimatului lei vechi 3.252 și pe un osebit act (procură) cu data de 10 Ianuarie 1876, de asemenea presentat de inti- mat, semnat între alții și decedatul Drăgulin Barbu, care semnătură s’a vă^ut că se asea- mănă cu aceea din expusul act de creanță; Având în vedere că oponentele astăzi n’ail obiectat alt de cât că nu recunosc înscrisul presintat de intimat, nu sciu dacă el este dat și semnat de decedatul lor soț și părinte și a rămas dator suma ce se coprinde într’ânsul; Având în vedere că dupe art. 1.169 din codul civil, cel ce face o propunere ’naintea judecăței, trebue s’o dovedâscă; Că în specie oponentele nedovedind ații, propunerile lor în apărare, ele se privesce ca simple alegațiunl; Că ast-fel fiind, oposițiunea de față se pri- vesce nefondată și, prin urmare, inadmisibilă; Văzând art. 140 din pr. civilă; Pentru aceste motive, și ln numele legei, hotărasce: Respinge oposițiunea făcută de Stanca Drăgulin, Feuda Mihalache Stoica și Con- standa Trică Ion Cucu, moștenitârele deceda- tului Drăgulin Barbu, contra cărței de jude- cată No. 635 din 1887, ca nefondată și prin consecință manține în totul expusa carte; Taxele timbrelor rămase în sarcina numi- telor oponente pe cari le obligă a mal plăti intimatului Trică L Dălgeanu încă lei 8, drept spese de instanță. Cartea se pronunță cu dreptul de apel. Dată și citită în ședință publică ații, 9 Iu- nie 1887. Judecător P. Teodorescu. Dovadă Subsemnata, Constanda Trică I. Cucu, am primit cartea de judecată No. 900 din 1887, pronunțată de judele ocolului Ialomița, în proces cu Trică I. Dălgeanu și constat. Constanda Trică I. Cucu. 1887, Iulie 23. Dovadă Subsemnata, Stanca Drăgulin Barbu, am primit cartea de judecată No. 900 din 1887, pronunțată de judele ocolului Ialomița, în proces cu Trică Dălgeanu și constat. Stanca Drăgulin Barbu. 1887, Iulie 23. Dovadă Subsemnata, Fenda Mihalache Stoica, am primit cartea de judecată No. 900 din 1887, pronunțată de judele ocolului Ialomița, în proces cu Trică I. Dălgeanu și constat. Fenda Mihalache Stoica. 1887, Iulie 23. Judecătoria ocolului. Ialomița Presentele trei copil, inclusiv dovezile de semnificarea cărței de judecată No. 900 din 1887, pronunțată de judele ocolului Ia- lomița, fiind reproduse conform cu origina- lele, se atestă. p. Judecător, M. Stănescu. 1887, Septembre 15. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute acâstă carte de ju- decată, procurorilor să stăruiască pentru adu- cerea el la îndeplinire; și spre credință s’a sub- semnat de noi. p. Judele ocolului Ialomița, M. Stănescu. No. 1.443. 1887, Septembre 23. Tribunalul, prin jurnalul No. 2.147 din 9 Septembre 1891 și No. 506 de la 7 Februa- rie 1892, a dispus punerea în vîndare cu li- citațiune publică a imobilului rămas pe urma decedatului Drăgulin Barbu, din comuna An- drășesci, a cărui situațiune este cea urmă- tdre : 1) țlece stânjeni moșie, situată în trupul moșiei Orboiasca, în devălmășie cu alțl moș- neni. 2) Un loc de casă în cătunul Orboesci, pe care se află construite case de gard, lipite cu pământ și învelite cu stuf, compuse din duoă camere, un celar și un coșar, tâte vechi, a- vând asemenea o livede cu pomi roditori și neroditorl, care loc peste tot se află împrej- muit cu gard de nuele. Dupe încredințarea dată de D. grefier al acestui tribunal, acest imobil nu se găsesce supus la nici o sarcină. Se face cunoscut în general că acâstă lici- tație se va urma în sala ședințelor acestui tribunal în (jiua de 6 Iunie 1892, orele 10 diminâța; având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, mal înainte de (jiua adjudecațiunel; căci în urmă veri-ce cereri se vor ivi nu li se vor mal considera. No. 2.937. 1892, Februarie 23. Tribunalul Prahova, secția 1 In țliua de 25 Aprilie 1892, orele 10 a. m., la acest tribunal și secție, se va vinde cu li- citație publică, de bună-voe, averea imobiliară mal jos notată, rămasă pe urma defunctului M. C. Gogălniceanu, spre a se opera partagiu între moștenitorii numitului defunct, și cari moștenitori sunt: I. Ecaterina Al. Demetrescu, econâmă de casă, domiciliată în Ploesci. II. Sevasta B. Arion, idem. III. Maria D-r. G. Cosma, idem. IV. Alecu Crivețeanu, de profesiune pro- prietar, tutorele ad hoc al minorului Con- stantin M. C. Gogălniceanu. V. lancu C. Gogălniceanu, asemenea al minorului Mihail M. C. Gogălniceanu. VI. Mina Georgescu, asemenea al minoru- lui Victor M. C. Gogălniceanu. VII. Maria M. C. Gogălniceanu, econâmă de casă, din Ploesci. VIII. G. M. Gogălniceanu, proprietar, din Ploesci. Imobilele rămase pe urma numitului de- funct puse în vînțlare sunt: 1) Duoă corpuri de clădire cu câte duoă etage, având fie-care câte duoă prăvălii, iar ca dependințl mal multe camere, construcția de zid în paiantă, acoperite cu tinichea, des- părțite cu pasagiu; învecinându-se la răsărit cu strada Pantofari, la apus cu strada Ro- mană, la mia^ă-nâpte cu proprietatea moș- tenitorilor decedatului Vasile Rădulescu, cu a lui Temelie Dinescu și Pândele Stroiescu; licitația se va începe de la suma de lei 50.000; 2) Un loc în colțul stradelor Romană și Negustori, care se învecinesce la răsărit cu strada Romană, la apus cu proprietatea lui Petrache Constantinescu, la mia^ă-nâpte cu C. Gheorghiu și la miațlă-țli cu lorgu Pan- telimonescu, având pe dânsul ca îmbunătățiri trei prăvălii, dintre cari una servă de bucă- tărie, una de simigirie, iar alta de cârciumă, a^I însă se găsesce ocupată de croitorie, având ca dependințl opt camere, construcție de zid, acoperite cu fer, sub prăvălia de cârciumă are pivniță; în curte o casă veche, servind de ferărie, și un grajd mare de zid, acoperit cu fer; licitația se va începe de la lei 30.000; 3) Duoă locuri înfundate și cu dreptul de intrare și eșire în strada Lemnari prin pro- prietatea D-lul Tănase Dumitrescu; înveci- nându-se la răsărit și miațlă-nâpte cu C. Ion, la apus cu proprietatea primăriei Pescăriele- Noul și la miațlă-țli cu Tănase Dumitrescu și Vasile Bubea, având pe dânsul ca îmbunătă- țiri barace de scânduri; licitația se va începe de la suma de lei 4.000; 4) Un loc mare cu grădină pe dânsul, formând colțul stradelor Tâmplari și Oilor, având pe dânsul ca îmbunătățire o casă cu cinci camere, construcție de zid în paiantă, acoperită cu fer; curtea împrejmuită cu uluci; iar vecinătățile acestui imobil sunt: la răsă- rit cu Ivanca Mihăescu, la apus cu strada Tâmplari, la miațlă-nâpte cu Răducanu Gri- gore și la miațlă-țli cu strada Oilor; licitația se va începe de la suma de lei 5.000; 5) O pereche case cu locul lor din Ploesci, strada Tudor Vladimirescu No. 25, care se compune dintr'un antreu, un salon, o cameră și o bucătărie, construcție de zid solid, aco- perite cu tablă de fer; în curte un grajd de scânduri, învelit cu șindrilă; un coteț de scânduri pentru pasări și puț american; în fața caselor scară de piatră; iar vecinătățile acestui imobil, dupe informațiele ce am putut lua în localitate sunt: la răsărit cu proprie- tatea lui Anghelache Rădulescu, pescar, la apus cu Matei Ilie, la miațlă-nâpte cu Tudora- che Cismaru și la mia^ă-^i cu strada; licita- ția acestui imobil se va începe de Ia suma de lei 3.000; 6) O prăvălie de zid masiv din Ploesci, su- burbia Precista, despărțită așa că una servă de comptuar, iar cea l’altă de prăvălie (cofetărie) având ca dependințl d’asupra duoă camere mici, iar jos patru camere, dedesubt duoă pivnițl mari boltite cu țlid, în fundul curței o po- iată, în curte puț american și câțl-va arbori, curtea împrejmuită cu uluci, iar prăvălia acoperită cu fier; aaest imobil formeză col- J 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7087 țul stradei Justiției și Mihaiii-Bravu; înveci- nându-se la răsărit cu proprietatea lui Marcu Fotescu, la apus cu strada Justiției, la mia- ^ă-nopte cu lancu Nisim și la mia^ă-^i cu strada Mihaiu-Bravu; licitația se va începe de la suma de lei 12.000. 7) O casă cu locul el diu Ploescl, strada Justiției No. 62, construcție de zid acoperită cu fier, care se compune din trei camere, un antreu și o bucătărie, învecinându-se la ră- sărit și mia^ă-nopte cu D. Miricescu, la apus cu strada Justiției și la mia^ă-^li cu proprie- tatea D-lul Ciaușoglu, fostă a decedatului Ștefan Macoveiu, curtea cu uluci; iar licitația se va începe de la suma de lei 10.000; 8) O pereche case cu locul lor din Ploescl strada Călărași, care se compune din trei ca- mere și o latrină, iar jos o bucătărie și o su- fragerie tote acoperite cu fier, curtea împrej- muită cu uluci, învecinându-se la răsărit cu proprietatea decedatului Alecu Pârvulescu, la apus cu a lui State Cogălniceanu, la mia- ^ă-nopte cu a lui Mateiu Pârvulescu și la mia^ă-rli cu strada Călărași; iar licitația se va începe de la suma de lei 12.000; 9) O pereche case cu locul lor din Plo- escl, suburbia Buna-Vestire No. 132, cu duoă etaje, construcție de zid acoperite cu fier, în partea despre strada Călărași are coridor; în- vecinându-se la răsărit cu calea Buna-Vestire, la apus cu strada Călărași, Ia mia^ă-nâpte cu D-na Leanca Căpitănescu și la miaa^ă-^i cu loniță Petcu și la mia^ă-nâpte cu D-na Tetrat; licitația se va începe de la lei 5.000. 14) Fundul Hanu Dracului din Ploescl, calea Bucuresci, care se învecinesce cu strada Bucuresci în față și cele l’alte părți cu pro- prietatea lui S. Shmetau și Enache Nicolescu; licitația se va începe de la lei 3.000. 15) Imobilul din Ploescl, S-tu Pantelei- mon (numit Banu), se compune din o pră- vălie de cârciumă, o altă prăvălie pentru ferărie și șăpte camere de locuit, formând tote un corp de clădire, construcție de zid paiantă, acoperit cu tablă de fer, în curte un grajd de scânduri, o magasie de zid cu patru despărțituri, curtea împrejmuită cu uluci, având vecinătățile urmă țâre: la răsă- rit se învecinesce cu strada Stefan-cel-Mare, la apus cu strada Bucuresci, spre mia<)ă-^i formâză colțul acestor strade și la mia<)ă- nâpte cu fosta proprietate a lui Toma Gis- maru, orbu, decedat; iar licitația se va în- cepe de la suma de lei 6.000. 16) Un loc având pe dânsul o casă mică ruinată, iar vecinătățile lui sunt: la răsărit cu proprietatea lui Anghel Vasile și strada Ghețari, la apus cu a lui losef lonescu și Petre Cojocaru, la mia^ă-^i cu a lui N. Mi- hăescu și la mia^ă-nâpte cu strada Brătianu; licitația se va începe de la suma de 4.500lei. 17) Imobilul din Ploescl, S-tu Sava, care se compune dintr’un loc arabil ca de trei po- gâne mici, având ca vecinătăți strada Sâr- băscă, la apus Ivan Vlășceanu și spre mia<)ă- ^i cu I. Corneanu; licitația se va începe de la suma de lei 1.000. 18) O casă de zid în paiantă, compusă din trei camere cu sală la mijloc și galerie în față, acoperite cu tinichea albă, cu tot locul lor, si- tuate în acest oraș, suburbia S-tu Dumitru, strada Căpitanului, având vecinătățile urmă- tore : la răsărit cu proprietatea D-nei Ținea Dogăreasa, la apus cu Mihaiu Scatiu și la mia^ă-nopte cu lân Negulescu și Anghel George și la miațlă-^i cu strada Căpitanului; licitația se va începe de la suma de lei 1.000. 19) Un loc din Ploescl, strada Bateriei, lângă casarmă, închiriat pentru grădinărie, având pe dânsul o prăvălie mică degradată cu intrarea din stradă, împrejmuit cu uluci, având veci- nătățile următâre: la răsărit cu proprietatea lui Fănică G. Jilescu, la apus cu strada Ba- teriei, la mia^ă-nopte cu proprietatea D-lul D. Hariton și la mia^ă-i)i cu a D-nei Alexan- drina G. lonescu; licitația se va începe de la suma de lei 2.000. 20) Imobilul prevăzut în jurnalul tribu- nalului cu No. 12.469 din 1891, la No. 20, care se află situat în Ploescl, suburbia S-ta Vineri, strada Oilor, învecinat cu proprietă- țile D-lor Mihaiu Aprodu, Leanca Petrescu, Petrache, și la față cu strada Oilor; licitația se va începe de la suma de lei 800. 21) Moșia Hârsa și Episcopia pendinte de co- muna Hârsa și comuna Podeni-Vechi în în- tindere ca de 650 pogâne pământ, având pe dânsa pădure, fânăță puțină, arătură și vii fi- loxerate; Acâstă moșie se compune din duoă trupuri, dintre cari una numită Hârsa, se învecinesce la răsărit cu proprietatea lui Radu G. Dar- vacă, la apus cu proprietatea D-nei CLeopatra Enache Feraru, la mia^ă-nâpte cu moșneni Podeni-Vechi și episcopia și la mia^ă-^i cu proprietatea eforiei numită Poenăreanca; a- vdnd la moșie duoă case, gard mare și ma- gasie. Al duoilea trup moșie numit Episcopeasca, se învecinesce la răsărit și apus cu moșneni Podeni-Vechi, la mia^ă-nopte cu moșneni Bălțesci și la mia^ă-fji cu moșia Hârsa, lici- tația acestor imobile se va începe de la suma de lei 130.000; 22) Moșia Gocoresci-Misli, situată în co- muna Gocoresci-Misli, care dupe informațiele luate în localitate este în întindere cu apro- ximație ca 145 hectare, având pe dânsa vil filoxerate, pădure, o casă ruinată în sat și un loc viran în satul Gocoresci-Misli, vecină la răsărit și apus cu moșia Statului Coco- resci-MisIi, la miațjă-nâpte cu moșia Modro- ganca a D-lul Păcurețeanu și la mia^ă-^i cu moșia Statului Țintea; Prețul de la care se va începe concurența va fi de lei 30.000; 23) Locurile de fâneață de la bariera Rî- fovulul, din Ploescl, fostă fabrică Mehedin- țeanu, în întindere ca 75 pogâne mici, având la dânsele o cârciumă cu duoă camere, o ma- gazie d’asupra pivniței, acoperită cu șindrilă, o cameră în curte, servind de bucătărie, în fund o casă cu duoă camere, învelite cu scân- duri; învecinându-se despre răsărit cu pro- prietatea D-lul Gr. Gorlătescu, la apus și mia- ^ă-nâpte cu Ceauș Grigore, la mia^ă-țli cu moșia Rîfovu și șosâua Gherghița; prețul de la care se va începe concurența va fi de lei 12.000; 24) Duoă trupuri de loc din Ploescl, S-ta Filofteia, arabile, unul ca de 16 pogâne sau 8 hectare, și altul ca de 6 pogâne sau 3 hec- tare; acest loc a fost cumpărat de la I. G. Trăsnea, și se învecinesce cu proprietatea lui George Vertejală, a lui Ion Nicolescu Bazaru, a lui T. Parapeanu și drumul cel mare; lici- tația se va începe de Ia suma de lei 2.800. 25) Moșia Pucheni-Cătunul-Odăile, pen- dinte de comuna Pucheni-Marl, care se com- pune ca de 40 pogâne pământ saîi 20 hectare pământ arabil, mal având și un han în sat, de zid, acoperit cu șindrilă, care fiind veche s’a mal pus și coceni d’asupra, alături, în partea drâptă a hanului, o casă de zid, acoperită cu scânduri, compuse din duoă camere cu sală la mijloc și un celar; licitația se va începe de la suma de lei 12.000; 26) O pereche case cu locul lor, situate în comuna Băicoiu, plasa Filipesci, compusă din 5 camere și antreuri, construcție de zid în paiantă, acoperită cu tinichea și șindrilă; vecinătățile acestui imobil sunt cele urmă- târe: la răsărit cu proprietatea lui lordache Georgescu, la apus cu a lui Stoica Buciu- meanu, la mia^ă-nâpte cu Gostache Ghirbea și la mia^ă-^Li cu șosâua ce merge spre Țin- tea și gara Băicoiu; licitația se va începe de la suma de lei 4.000; 27) O vie în întindere ca 9 pogâne, situată în comuna Urlați, cătunul Valea-Pietrel și Arionesci, filoxerată, având ca îmbunătățiri, o casă de locuit, acoperită cu scânduri, o era- 7088 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 mă cu bârghil de stejar, acoperită tot cu scânduri; dintre aceste 9 pogone, 4 sunt li- vețll cu pruni; vecinătățile sunt următorele: la răsărit cu drumul dealului și viile de pe moșia Arioneasca, Ia apus și miațlă-ndpte tot cu viile de pe moșia Arioneasca, la mia^ă-țli cu D. G. N. Cărbunescu și Dincă Păunescu; licitația se va începe de la suma de lei 4.000; 28) O vie nefiloxerată, în întindere ca 8 pogone, situată în cătunul Țărculesci, dealul Paraginelor, comuna Gornetu-Gricovu, având la dânsa o pivniță de blănl de stejar, acope- rită cu șindrilă; vecinătățile acestui imobil sunt: la răsărit cu via lui loniță Petcu, la apus cu proprietatea lui Tache Burducea, la mia^ă-ndpte cu Șerban Niță și la miațlă-țli cu Anghel Zaplan; lalicitația se va începe de Ia suma de lelâ.OOO; 29) O casă din Ploesci, S-ta Ecaterina, strada Rudulul, având 3 camere și pivniță, acoperită cu fer, o altă casă în fund cu duoă camere, un hambar mare și duoă magazii de scânduri vechil, cu tot locul lor care se află împrejmuit cu uluci; având ca vecinătăți strada Rudulul, proprietatea D-nel Pă trana Georgescu; altă proprietate a decedatului M. Gogălniceanu, despre mia^ă-^i; licitația se va începe de la lei 2.200; 30) O pereche case din Ploesci, S-ta Eca- terina, strada Rudulul, compuse din 3 ca- mere, construcție de zid în paiantă, cu piv- niță dedesubt, acoperite cu șindrilă, cu tot locul lor împrejmuit cu uluci, care se înve- cinesce la răsărit cu proprietatea D-nel Pă- trana Georgescu, la apus cu strada Rudulul, la mia^ă-nâpte cu proprietatea decedatului Gogălniceanu și la miațiă-ții cu proprietatea decedatului Gogălniceanu și strada Jugă- Ursă; licitația se va începe de la suma de lei 2.200. Descrisele imobile, dupe atestarea grefei, nu s’a găsit supus la nici o sarcina popri- toie. Se publică despre acâsta și se somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privile- giu, ipotecă sati orl-ce alt drept asupra aces- tor imobile ca’, înaintea țlile! de adju- decare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a’și arăta pretențiunile lor, con- form alin. III de sub art. 506, din pr. civilă. No. 3.077. 1892, Februarie 21. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude respectiv, prin adresa cu No. 1.205, a fixat țliua de 4 Martie 1892 pentru vîn^a- rea prin licitație a averel mobilă, compusă din mobilier de casă urmărită de ia D. Nae Sta- vrescu în basa cărțel de judecată cu No. 864 din 1890, învestită cu formula executorie, pentru despăgubirea D-lul Tache Slăvescu de suma prevăzută în menționata carte, plus spese și cheltuell de urmărire. Vînțlarea se va efectua pe piața Amzel, în- cepând la orele legale. No. 463. 1892, Februarie 25. Comisarul de urmărire al ocolului III din Bucuresci Se publică spre generală cunoscință că D. jude al ocolului III din Bucuresci, prin adresa cu No. 2.542 din 1892, a fixat țliua de 4 Martie 1892 pentru vînZarea prin licita- țiune publică a averel mobilă a D-nel Aga- liea StefanovicI urmărită spre despăgubirea D-nel Marița Constantinescu de sumele ce are a primi conform cărților de judecată No. 1.110 și 1.826 din 1891 ale acelei judecătorii, în- vestită cu formula executorie. Vînțlarea se va efectua pe piața hala Ghica, începând de la orele legale. No. 508. 1892, Februarie 26. CITAȚ1UNI Curtea de apel din Iași, secția II Compania căel ferate Lemberg-Cemăuțl- lașl, represintată prin directorele său general, cu reședința în Viena, în virtutea art. 227 din procedura civilă, este citată a se presinta în personă înaintea curței de apel, secția II, la 6 Martie 1892, orele 11 diminâța, când urmâză a răspunde compania căel ferate Lem- berg-Cernăuțl-IașI, represintată prin direc- torele său general, cu reședința în Viena, la interogatorul ordonat de curte prin procesul- verbal No. 8.205 din 20 Decembre 1891, asupra puctelor prevăzute prin menționatul proces-verbal și specificate prin petițiunea aflată la dosar și înregistrată la No. 5.229 din 23 Decembre 1891, în causă cu D. Dim. Stepano, pentru bani, aducând u’și atunci și probele ce va fi având; la neurmare proce- sul va fi căutat în lipsa sa, conform legei. No. 83. 1892, Februarie 24. Tribunalul Dâmbovița D. Stoica Stănică, fost cu domiciliul în comuna Valea-Lungă, județul Prahova, iar acum necunoscut, este citat prin acâsta ca, în țliua de 18 Aprilie 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre a se în- fățișa în procesul ce are cu D-na Stanca Bu- cur Dovăncescu, soția sa, pentru divorț; cu- noscând că nefiind următor se va judeca causa în lipsă, conform legei. No. 1.387. 1892, Februarie 22. Judecătoria ocolului Ploesci Conform legei, se citeză partea defendore D. Moritz Zaitman, din Ploesci, iar acum cu domiciliul necunoscut, ca, în ^iua de 4 Mar- tie 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la acâstă judecătorie spre înfățișare cu D. S. Rovitz, pentru suma de lei noul 300; neve- nind causa se va judeca în lipsă, conform legei. 1892, Februarie 24. Petiția D-lui S. RoviU către D. jude al ocolului Ploescî. Domnule jude, Chem în judecată comercială pe D. Moritz Zaitman, comerciant din Ploesci, iar acum cu domiciliul necunoscut, și prin cartea de judecată ce veți pronunța să se va^ă condam- nat a’mi plăti suma de lei noul 300, ce ’mi debită cu țlece cambii, cu termen expirat 20 Ianuarie 1892, cu procente, spese și timbre. Cu stimă, S. Rovitz. MANDATE DE ARESTARE Parchetul tribunalului Ilfov In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I civilo-corecțională, cu No. 615 din 12 Iunie 1890, care condamnă pe Ghiță lonescu, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, major, de profesiune birjar cu No. 406, la închisdre pe timp de 4 țlile, în locul amendei de 20 lei, pentru rănire, delict prevăzut și pedepsit de art. 249 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 11 Ianuarie 1892. No. 498. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I civilo-corecțională, cu No. 1.043 din 20 Noembre 1890, care condamnă pe Valea Sacson, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, major, de profesiune servitor, la închisdre pe timp de o ții, în locul amendei, pentru ră- nire, delict prevăzut și pedepsit de art. 249 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 14 Ianuarie 1892. No. 663. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, sec- ția III civilo-corecțională, cu No. 724 din 11 Septembre 1890, care condamnă pe femeia Rozica (Treji) Senu, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, de ani 16, de profesiune ser- vitore, la închisdre pe timp de 3 luni pentru pruncucidere, delict prevăzut și pedepsit de art. 230 și 232 din codul penal; Mandăm șd ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numita și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 15 Ianuarie 1892 No. 752. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția IV civilo-corecțională, cu No. 1.093 din 16 Noembre 1891, care condamnă pe Ion Hagi Niculae, cu domiciliul necunoscut, ma- 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7089 jor, de profesiune brutar, la închisâre pe timp de 4 Zile, tn locul amendei de 20 lei, pentru înșelăciune, delict prevăzut și pedepsit de art. 336 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de Ia Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 7 Februarie 1892. No. 1.941. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția IV civilo-corecțională, cu No. 1.093 din 16 Noembre 1889, care condamnă pe Gheorghe Mihail Brânzaru, cu domiciliul ne- * cunoscut, major, de profesiune brânzar, la închisore pe timp de 2 țlile, în locul amen- dei de 10 lei, pentru înșelăciune, delict pre- vâZut și pedepsit de art. 336 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și Ia expirare se va libera. Dat la 7 Februarie 1892. No. 1.942. — In numele lege! și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 1.054 din 30 Octombre 1891, care condamnă pe Tudor Ion, major, la închisore pe timp de 15 Zile, pentru contrabandă de gaz, delict prevăzut și pedepsit de art. 8, 168 și 98 din legea vamală; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 13 Februarie 1892. No. 2.266. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 1.131 din 13 Noembre 1891, care condamnă pe Herman Reiter, din comuna Bucuresci, ju- dețul Ilfov, major, de profesiune muncitor, la închisore pe timp de 20 țlile, în locul amen- dei pentru abus de încredere, delict pre- văzut și pedepsit de art. 323 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresc! a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 17 Februarie 1892. No. 2.447. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal; secția III civilo-corecțională, cu No. 1.315 din 18 Decembre 1891, care condamnă pe Enache Ion, din comuna Golentina, județul Ilfov, major, de profesie muncitor, la închi- sâre pe timp de 3 luni pentru furt de vile, de- lict prevățlut și pedepsit de art. 309 din co- dul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus ci- tata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 17 Februarie 1892. No. 2.450. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 1.082 din 4 Noembre 1891, care condamnă pe Alex. Boto Lajoș Zis și Alex. Machedon, din comu- na Bucuresci, strada Romană 177, județul Ilfov, major, la închisore pe timp de 15 Zile, pentru furt, delict prevăZut și pedepsit de art. 309 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului peniten- ciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să ’i se execute sus citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 20 Februarie 1892. No. 2.654. Parchetul tribunalului Argeș In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul ju- dețului Argeș, In virtutea sentinței pronunțată de acest tribunal cu No. 1.713 din 30 Noembre 1890, Nicolae Catinca, emancipat, cu domiciliul necunoscut, major, de profesiune muncitor, găsit culpabil în faptul de furt, în virtutea art. 310, 308, alin. II, combinat cu 40 din codul penal, s’a condamnat la închisâre corec- țională pe termen de un an de țlile, calculat de la a lui încarcerare; Mandăm și ordonăm tutulor agenților for- ței publice să prindă pe sus numitul condam- nat și să ’l conducă la penitenciarul Focșani, din județul Putna. Mandăm și ordonăm directorului acelei în- chisori de a primi și reține pe numitul până la expirarea osândei, când se va libera, daca nu va fi deținut pentru alte fapte; Ordonăm auxiliarilor noștri și depositari- lor forței pubhce să dea mână de ajutor, la cas de necesitate, pentru execuțiunea presen- tului mandat. Dat la 4 Februarie 1892. No. 739. Parchetul tribunalului Ialomița In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de pro- cedură criminală; In temeiul hotărîre! tribunalului Ialomița cu No. 351, pronunțată în audiența de la 14 Iunie 1891, prin care condamnă pe Ion Bar- bu Dumitru, minor, de profesiune plugar, și domiciliat în comuna Ciocănesci-Mărgineni, la închisore pe termen de 15 Zile, pentru că a comis faptul de atentat la pudore; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la pe- nitenciarul din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la Zisul penitenciar pe tot timpul determinat prin sus citata hotărîre și calculat de la încar- cerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținută pentru alte cause; Invităm pe ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 26 Noembre 1891. No. 3.559. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Ialomița, In basa art. 24 și 193 din codul de proce- dură criminală ; In temeiul hotărîre! tribunalului Ialomița cu No. 89, pronunțată în audiența de la 8 Februarie 1891, prin care condamnă pe Ene Dragomir, major, de profesiune plugar, și do- miciliat în comuna Roseți-Volnași, la închi- sore pe termen de 20 Zile, pentru că nu a plătit amenda de lei 100; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la pe- nitenciarul din Călărași ; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la Zisul penitenciar pe tot timpul determinat prin sus citata hotărîre'și calculat de la încar- cerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Invităm pe ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pen- tru executarea presentului mandat. Dat la 7 Februarie 1892. No. 238. Parchetul tribunalului Muscel In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Muscel, In virtutea art. 24 și 193 din procedura penală; In basa hotărîrei cu No. 193 a tribunalu- lui local, pronunțată în ședința de la 1 Mar- tie 1891, prin care condamnă pe Ion Da- nila, cu domiciliul necunoscut, la amenda de lei 100, pentru faptul prevăZut și penat de art. 19 din codul silvic; Având în vedere adresa casieriei de Mus- cel, cu No. 12.796 din 1891, precum și pro- cesul-verbal alăturat pe lângă dânsa, prin care se constată că numitul condamnat nu are nici o avere, și ast-fel este în imposibilitate de a plăti expusa amendă la care a fost con- damnată; Având în vedere art. 28 și 399 din codul penal; Mandăm și ordonăm ori-cărui agent al forței publice să pună mâna și să conducă pe condamnatul sus menționată la penitencia- rul din Câmpu-Lung; Invităm pe directorul acelui penitenciar a primi și deține pe numitul condamnat pe ter- men de 20 ZHe închisore polițienâscă, calcu- lat din Ziua încarcerărei, iar la expirarea 7090 MONITORUL OFICIAL 28 Februarie 1892 $isei pedepse să 1 libereze daca nu va fi de- ținut pentru alte cause. Executorul presentului mandat se va con- forma art. 580 și 587 din procedura penală, având dreptul a cere ajutorul forței publice și chiar al particularilor, la cas de necesitate, pentru executarea lui. Dat la 5 Februarie 1892. No. 513. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Muscel, In virtutea art. 24 și 193 din procedura penală; In basa hotărîrel cu No. 674 a tribuna- lului local, pronunțată în ședința de la 8 Octombre 1890 și rămasă definitivă, prin care, în virtutea art. 308 din codul penal, condamnă pe Rusalim Moise Bucur, din co- muna Bădesci, la închisâre pentru faptul de furt; Mandăm și ordonăm ori-cărul agent al poliției publice să pună mâna și să conducă pe condamnatul sus menționat la penitencia- rul din Câmpu-Lung; Invităm pe directorul acelui penitenciar a primi și deține pe numitul condamnat pe ter- men de 15 ^ile, calculat din țliua încarcerărel, iar la expirarea țlisei pedepse să ’l libereze de nu va fi deținut pentru alte cause ; Executorul presentului mandat se va con- forma art. 580 și 587 din procedura penală. Dat la 10 Februarie 1892. No. 3.219. Judele de Instrucție al tribunalului Prahova In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Al. Al. Demetrescu, judecător de in- strucție pe lângă tribunalul de l-ia instanță al județului Prahova, secția I, în virtutea fa- cultățel ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm la toți portăreii și alți agenți al puterei publice să conducă la casa de arest preventiv din acâstă urbe Ploesci, con- formându-se legei, pe Tache Nicolau, năs- cut în comuna Urlați, actualmente dispă- rut, inculpat pentru ultragiu cu rănire, fapt prevăzut și penat de art. 186 din codul penal; Ordonăm cu dinadinsul custodelui țlisei case de arest de a ’l primi și reține în depu- nere până la din nou ordin; Invităm pe toți depositarii puterei publice, cărora li se va arăta acest mandat, a da mână de ajutor pentru executarea lui și tot-d’o- dată a se îndeplini și disposițiunile art. 99, 110, 113, 580 și următorii din procedura codului penal. Dat la 28 Ianuarie 1892. No. 205. Parchetul tribunalului Prahova In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul procuror pe lângă tribunalul Prahova, In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței corecționale No. 921 din 1890, a tribunalului Prahova, secția I, pronunțată în audiența de la 20 Noembre 1891, prin care condamnă pe Gheorghe Pre- cupețu, major, de, profesiune muncitor, și do- miciliat în Ploesci, St. Haralambie, acum dispărut, la închisore corecțională pe termen de o lună de țlile pentru că a comis faptul de lovire gravă; In virtutea art. 239 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la tem- nița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la ^isul penitenciar pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pen- tru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 16 Octombre 1891. No. 198. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribunalul Prahova, In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul decisiunel curței cu jurați din Prahova No. 30 din 18 91, pronunțată în au- diența de la 10 Decembre 1890, prin care condamnă pe Mihalache Enăchescu, major, de profesiune muncitor, și domiciliat în co- muna Boldesci, plasa Cricov, la închisore co- recțională pe termen de 2 luni de țlile, pentru că a comis faptul de calomnie prin presă; In virtutea art. 294 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la tem- nița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la țlisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pen- tru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 28 Octombre 1891. No. 230. Parchetul tribunalului Teleorman In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul de pe lângă tribunalul Te- leorman, In basa art. 193 din codul de procedură criminală, In temeiul sentinței tribunalului Teleor- man No. 289, pronunțată în audiența de la 13 Martie 1891, prin care condamnă pe Fru- sina lonescu disă și Frusina Nae Marinescu, majoră, de profesiune servitâre la Petrache Cârciumaru, domiciliată în Bucuresci, subur- bia Delea-Veche, calea Călărașilor, la închi- sore corecțională pe termen de 1 an, pentru că a comis faptul prevăzut și penat de art. 294., 295, combinat cu 297 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numita la pe- nitenciarul Plătăresci, județul Ilfov; Mandăm și ordonăm directorului acestei în- chisori a primi și reține pe sus numita condam- nată în ^isul penitenciar pe tot timpul deter- minat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare o va libera de nu va fi de- ținută pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru exe- cutarea presentului mandat. Dat la 11 Iunie 1891. No. 2.133. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Teleorman, In basa art. 193 din procedura penală ; In temeiul decisiunel curței de apel din Bucuresci, secția I, cu No. 406, pronunțată în audiența de la 11 Iunie 1890, prin care condamnă pe Marin Liba, domiciliat în Băl- țați, la amendă de lei 40, pentru faptul de furt; Având în vedere adresa casieriei de Tele- orman, cu No. 5.296 din 1891, și procesul- verbal alăturat pe lângă dânsa, prin care se constată că numitul nu are nici o avere din care să potă plăti expusa sumă; Având în vedere disposițiunile art. 28 din codul penal; Cerem ca veri-ce agent al forței publice să conducă și să închidă pe numitul la peniten- ciarul din T.-Măgurele; Mandăm și ordonăm directorului acelui penitenciar a primi și deține pe numitul pe termen de 8 țlile, calculat din țliua când se va aresta, iar la expirarea țl isel osânde să ’l libereze dacă nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 14 Ianuarie 1892. No. 211. Judele de instrucție al tribunalului Tutova In numele legei și al M. S. Regelui, Noi,Th. Rădvan, jude-instructor al tribu- nalului județului Tutova; Vânând piesele procesului privitor pe Ber- cu Rafailovici, cum și conclusiunile D-lui procuror; Mandăm și ordonăm la toți portăreii și a- genții forței publice de a aresta și conduce la casa de arest din Berlad pe Bercu Rafailo- vici, major, de profesie comerciant, ebreu, născut în comuna urbei Iași, și fost domici- liat în comuna Berlad, acum dispărut, pre- venit pentru faptul de bancrută simplă și fraudulosă, delict prevățlut și penat de art. 869, 870, 873 și 874 din codul comercial și 40 din codul penal; Ordonăm directorului Șișului arest de a ’l primi în arest; Cerem de la toți depositarii forței publice cărora presentul mandat le va fi arătat, de a da ajutor, la cas de trebuință, pentru execu- tarea lui. Dat la 4 Februarie 1892. No. 333. I 28 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 7091 Parchetul tribunalului Vlașca In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca, In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței tribunalului Vlașca No. 566, pronunțată în audiența de la 28 MaiU 1890, prin care condamnă pe Petre Olteanu, domiciliat în comuna Spata-de- Sus, la închisore pe termen de 3 țlile pentru că a comis faptul de bătae; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Pitesci; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la 83’/, 83.10 __ _ _ (împrumutul de 45 milidne) . . . 4°/o Ianuarie---Iulie...... _ __ Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5°/o Ianuarie---Iulie...... --- _ . de Stat (convertite rurale). . 6»/o Maid---Noemhre...... 101*/a _ 101’/, _ ------ _ Obligațiunile case! pensiunilor, a 300 lei. . 10 Maiu --- Noembre.... •. 277 --- 273 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 4883 . . . 5°/0 Ianuarie---Iulie 92'/, _ 91’/, _ _ _ , , , > ÎS84 • • 5°/o Maiti---Noembre...... --- --- _ --- --- , , , , 1888 . . 5% Iunie--- Decembre .... --- _ --- --- ... . 1890 • • 5% £Mai ti---Noemhre...... 93’/, --- 93"/, --- --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale....... Ianuarie---Iulie...... 97’/, --- 96’/, _ --- _ , , urbane Bucuresci . . . 7% Ianuarie---Iulie...... 102*/, --- 102 --- --- 6’/o Ianuarie---Iulie...... ion/. --- IM --- ---■ 5»A Ianuarie---Iulie...... 92 --- M’/. --- --- . . . Iași..... 5% Ianuarie---Iulie...... 831/, ---. 82»/* _--- Obligațiunile societăței de basalt artificial . 6% Ianuarie---Iulie ....... 95 --- 94’/, --- --- --- Ultim val6rea Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României...... 88.45 500 lei Întreg vărs. 1660 1611 1655 1606 --- 1608 Societatea de asigurare Dacia-România . . 30 200 , 408 408 403 405 --- --- a 9 9 Naționala .... 55 200 , a a 414 416 411 413 --- --- . . reasigurare...... 10 200 , a --- --- 182 --- --- --- _ română de construcțiunl și lucrări publice . ---- 250 , _ a 115 --- 112 --- , de basalt artificial..... 30 250 . --- --- --- --- , pentru fabricarea hârtiei . . . --- 100 . --- ---- --- --- --- Banca României.......... --- 200 , a _ --- --- --- --- --- Creditul agricol Ilfov........ --- 100 , 5% . --- --- --- --- --- oferite CERUTE ÎNCHEIATE MONETE cu cu cu cu cu CU SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul........... ! _______________________ --- --- --- --- --- Galbenul austriac........ 1 --- --- --- --- --- Londra . . . cek 25.361/4-35 Cordna germană (marca)...... 1 --- --- --- --- --- --- . . 3 luni 25.20-17>/, Lira sterlină.......... 1 __________________________ --- --- --- Paris cek 100.55-50 Lira otomană.......... 1 --- --- --- --- --- --- 9 . . 3 luni 9955-90 Imperialul rusesc........ 1 _______________________ --- --- --- --- Francia . . . cek --- Florinul austriac de hârtie..... 1 --- --- --- --- --- . . 3 luni --- Rubla de hârtie......... l --- --- --- --- --- --- Viena . . . cek 2.13'/,-'/, Aur contra argint (agiul).......... 1 -------------------------- --- --- --- 0»/, --- . . 3 luni 2.11’/a-ll nap. (scurt) oferite CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 124-123.90 CEREALE Greutatea . . 3 luni 123.40-30 in libre 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek --- [hectolitrul , . . 3 luni Grâu............• --- i _____________ --- --- --- Amsterdam . 3 luni _ Porumb............ --- । _____________ ---- --- --- Petersburg . 3 luni ---- Secară ............ i ________ ---- --- --- --- Belgia . . 3 luni 99.60-55 Ovăz............. --- --- --- . . (scurt) --- Orz.............. ------ _ --- --- Elveția . . 3 luni --- Rapiță............. ------ --- --- ---■ --- --- Italia . . 3 luni --- Fasole . .......... --- --- --- --- --- --- --- SCOMPTURI I / scompt 6% si avansuri pe deposite de efecte sau lingouri . 7% avansuri ( Casa de Depuneri și Consemnațiuni: avansuri pe deposite de eiecte 6»A_______. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO Imprimeria statului.