■' No. 261 UN EXEMPLAR •. 25 BANI Marti, 4^¹⁸⁹² REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PftEȚBL IN REGATUL R0HIME1 45 leî pe an; 22 leî, 50 b. pe 6 luni Primărieie rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din ântdia 41 a fle-eArel luni OFICIAL PREȚUL AmAmTDMH PENTRU STdltfTATE 60 leî pe an; 35 leî pe 6 luni. Abonamentele se pot face la blumurile poștale. PUBLICAJIUMU JUDICIARE SE PLĂTESC | Până la 50 linii,5 lei; mal lungi de50 linii, 10lei. ! Ori-ce alte acte introduse in ele I se plătesc deosebit, ca și pubiicațiunile, dupe lungime DIRECTA GENERALA A MONITORULUI mClAL ȘI MIM STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta | rsEȚOL amicii iilor Pubiicațiunile primArlelor, comitetelor, etc^ linia 80 b. Cilațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțîunile șl reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului ș» domenielor: Decret. Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Ministerul de finance: Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decrete — Rapârte — Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice ; Prescurtare de decret. Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALĂ—Comunicare —DepeșI telegrafice — Diverse — Buletin meteorologic — Raport — Sântul Sinod: Procese-verbale. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 24 Februarie MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 508 din 22 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută, prin raport de D. ministru secretar de Stat' la de- partamentul de interne, D. Ernest Sturdza, fost prefect, este numit in funcțiunea de di- rector general al telegrafelor și poștelor, in locul D-lul colonel August Gorjan, chiămat in activitate la serviciul militar. Prin decretul regal cu No. 490 din 20 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea comunală, s’a aprobat aii— niarea stradei Fidelitățel, din orașul Piatra, de pe planul intocmit de serviciul technic al primă- riei, admis de consiliul comunal prin votul din ședința de la 23 Ianuarie 1892 și aprobat de consiliul technic superior de pe lângă ministe- rul lucrărilor publice prin jurnalul No. 80 din 1892. Beatificare. — Prin decretul regal No. 416, publicat în Monitorul oficial No. 255 din 19 Februarie 1892, trecându-se, din erâre de ma- nuscris. că s’a numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Uesd-Moșteni, din județul Vlașca, D. Dimitrie Al. Băleanu în loc de Dimitrie Albăleanu, se rectifică. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 8.803» Am decretat și decretăm : Art. I. D. Tudor P. Rădulescu, fost șef al divisiei agriculturei, industriei și comerciului, se numesce, pe diua depunere! jurământului, în postul vacant de director general al dome- nielor și pădurilor. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, co- merciului și domenielor este însărcinat cu exe- cutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 21 Februarie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 501. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Prin decretul regal cu data din 21 Februa- rie curent, sub No. 492, dat asupra raportului D-lui ministru al afacerilor străine, s’a acordat esecuatorul D-lui Rudolph Wodianer de Ma- g!6d, vice-consul al Austro-Ungariei la Tumu- Severin. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 491 din 20 Fe- bruarie 1892, în urma propunere! făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance, D. Dimitrie Cătuneanu, fost administrator de credit agricol, este nu- mit in aceeași funcțiune la casa creditului agri- col din județul Muscel, în locul D-lui George Paul, demisionat. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere art. 23 și 29 din legea asupra posiție! oficierilor; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 3.702, Am decretat și decretăm : Art. I. Maiorul Lupașcu Constantin, din al 7-lea regiment Racova No. 2 5, se trece în posi- ție de reformă pentru greșeli grave în servicii!. Art. II. Modificăm decisiunea consiliului de anchetă pronunțată contra locotenentului Talian Dumitru, preschimbând reforma în dis- ponibilitate ca mfcsură de disciplină; iar maio- rul Dimitriu N. Vasile se va pedepsi disci- plinar. Art. III. Aceste posițiuni se vor considera pe diua de 25 Februarie 1892. Art. IV. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 21 Februarie 1892^ ⁰³ CAROL if 2 Ministru de resbel, jij? îiucn ¹ General J. LahovarlquJ kno: No. 4994 ' -asvno 5; Raportul D-lut ministru de-resbel câtre M. S. Regelc’ :aî 513J» W -b di'1 Sire '^ⁿ⁰ £T,ⁿO³ ăî «Dna? D. comandant al corpului IV de armată, printr’un raport ce ’mi a adresat la 16 Decem- bre anul expirat, ’mi a făcut cunoscut că, in puterea dreptului ce ’i acordă legea asupra posiție! oficierilor, a trimis înaintea consiliului de anchetă de reformă pe maiorii Lupașcu Constantin, Dimitriu N. Vasile și locotenentul Talian Dumitru, din al 7-lea regijjjpnt Racova 6978 MONITORUL OFICIAL 25 Februarie 1892 No. 25, pentru faptul de greșeli grave în ser- viciu, sau contra disciplinei, și greșeli contra onâreL La 1 Februarie a. c., pe lângă raportul sfiii No. 2.044, am primit dosarele acestei a- faceri însoțite de procesul-verbal încheiat de consiliul de anchetă, înaintea căruia acești ofi- cieri au fost trimiși, și prin care în unanimi- tate de voturi se pronunță că acești oficieri sunt în cașul de a fi reformați: maiorul Lu- pașcu Constantin, pentru greșeli grave în ser- viciii; maiorul Dimitriu N. Vasile, pentru gre- șeli contra onârei; iar locotenentul Talian Dumitru, pentru greșeli grave contra discipli- nei, și greșeli contra onârei. Căutând a ’mi da sema de gravitatea fap- telor comise de fie-care din acești oficieri, am vedut că în adevăr o serie de fapte ne corecte și greșeli de natură a atinge prestigiul și dem- nitatea de oficier se petrecuse în al 7-lea regi- ment Racova No. 25, în care luase o parte activă maiorul Lupașcu Constantin și loco- tenentul Talian Dumitru. Și, în adevăr, din tâte actele aflate, atât în dosarul afacere! și în special în ordinul cu No. 17.970 din 1891, de trimiterea înaintea consiliului de anchetă, cât și din instrucția orală urmată și consemnată în procesul-verbal încheiat de acel consiliti în diua de 24 Ianua- rie a. c., am vâ^ut că dacă asupra maioru- lui Lupașcu Constantin și locotenentului Talian Dumitru există probe de culpabilitate, nu este tot ast-fel și cu maiorul Dimitriu N. Vasile, de âre ce singura imputațiune ce se pâte a- duce acestui oficier superior este aceea că ar fi făcut denunțări contra camaradului său maior Lupașcu Constantin, denunțări cari de alt-fel s’au găsit întemeiate; pe când faptele impu- tate maiorului Dimitriu N. Vasile de către maiorul Lupașcu Constantin sunt relative la afaceri de familie ce s’ar fi petrecut la 1887, și pe cari le arată numai acum, căutând a se apăra ast-fel de acusațiunile precise relative la greșeli în servicii!, neputând încă nici a le proba cu nimic; aceste imputări chiar daca ar fi reale, nu pot apăsa tocmai asupra maiorului Dimi- triu N. Vasile, ci asupra unui fost șef al săh. Subsemnatul având în vedere că maiorul Lupașcu Constantin a fost recunoscut de vi- novat de consiliul de anchetă pentru fapte bine caracterisate, abusuri comise în coman- damentul său; Că locotenentul Talian Dumitru, părtaș la aceste fapte, are însă în favârea sa ca scuză că a greșit mai mult sub impulsiunea superioru- lui săd maiorul Lupașcu Constantin; In ceea ce privesce pe maiorul Dimitriu N. Vasile am constatat că nu există nici în ordi- nul de trimitere înaintea consiliului de anchetă pentru greșeli în contra onârei, nici în rapor- turile ce ’mi a adresat în acăstă afacere D. comandant al corpului IV de armată, alt fapt bine precisat de cât acela de a nu fi făcut de- nunțarea m contra maiorului Lupașcu Con- stantin in mod direct și că a avut esitațiuni înaintea consiliului de anchetă, aceste imputa- țiuni nu pot fi de natură a atrage asupra a- cestui oficier grava pedâpsă a reformei; cu cel mai profund respect, are onârea a presinta Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret prin-care, basat pe disposițiunile art. 29 din legea asupra posiției oficierilor, solicit modi- ficarea decisiunel consiliului de anchetă în fa- vârea maiorului Dimitriu N. Vasile în sensul de a fi pedepsit disciplinar; iar în ceea ce pri- vesce pe locotenentul Talian Dumitru, să se preschimbe avisul de reformă în acela de dis- ponibilitate ca măsură de disciplină. Cât pentru maiorul Lupașcu Constantin să fie reformat pentru greșeli grave în serviciu, conform avisulul consiliului de anchetă. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 3.702. 1892, Februarie 21. Cuantumul lunar al Vechia Sporul pe pensiuneî pensiune lună rectificată Lei B. Lei B Lei B. Căpitan Mateescu Mihail..... 262 50 250 --- 12 50 Șef de biurou Petrescu Nicolae..... 240 50 225 33 15 17 Căpitan Carapancea Gheorghe. . . 277 50 260 --- 17 50 Adm. clasa II Nicolescu Spiridon . . . . 186 ---. 184 --- 2 --- Căpitan lonescu Constantin . . . 262 50 250 --- 12 50 „ Drăgoescu Nicolae. . . . 277 50 260 --- 17 50 „ Ralet Constantin . . . . 277 50 260 --- 17 50 „ Dan Dimitrie...... 285 --- 265 --- 20 --- Adm. clasa I Popescu Luca Ecaterina , . 217 --- 214 66 2 34 Căpitan • Atanasiu D. Smaranda . . 103 62 101 45 2 17 „ Spălățelu loan..... 285 --- 265 --- 20 ---. „ Rușescu Mihail..... 270 --- 255 --- 15 --- „ Misir Dimitrie..... 300 ---. 280 --- 20 --- „ Șeinescu Gheorghe . . ■ . 262 50 250 --- 12 50 „ Mehedințeanu Constantin . 280 ---. 266 --- 14 --- „ StoianovicI Chirilă . . . . 228 --- 212 --- 16 --- „ Popescu Christache (Mehedi □ți) . . . 270 --- 255 --- 15 --- Șef de biuroti Serafim C. Petre . • . . 208 --- 203 60 4 40 Maior în reservă Lecca Gheorghe..... 270 --- 255 --- 15 --- Art. 11. Acest spor de pensiune se va plăti din budgetul casei pensiunilor militare. Art. III și cel din umră.--- Ministrul Nostru secretar de Stat la. departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 21 Februarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 495. se trece în posiție de reformă pentru greșeli CAROL I, contra onârei, conform alin, c de sub art. 23 Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, din legea asupra posiției oficierilor. Rege al României, Art. II. Acâstă positiune se va considera La toți de față și viitori, sănetate: pe diua de 2S Februarie 1802. Având în vedere legea și regulamentul asu- pra posiției oficierilor; Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat Asupra raportului ministrului Nostru secre- la departamentul de resbel este însărcinat cu tar de Stat la departamentul de resbel sub executarea decretului de față. No. 3.703, Dat în Bucuresci, la 21 Februarie 1892. Am decretat și decretăm : CAROL Art. I. Administratorul clasa II Constanti- Ministru de resbel, nopol Alexandru, din regimentul Ba că ti No. 27, General J. Lahovari. No. 500. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 1.666; Având în vedere art. 24 din legea de pen- siuni militare de la 9 Iunie 1889, precum și modificările aduse prin legea din 15 Iulie 1891, Am decretat și decretăm: Art. I. Militarilor arătați mai jos, cari aCi făcut campania din 1877—78 și se găsesc regulați la pensie în condițiunile legei din 9 Iunie 1889, li se rectifică cuantumul de pen- siune lunar, cu începere de la 15 Februarie 1892, dupe cum urmâză: 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6979 Raportul D-lut ministru de resbel, M, S. Regele. Sire, Administratorul clasa II Constantinopol Ale- xandru, din regimentul Bacăii No. 27, fiind trimis de D. comandant al corpului IV de ar- mată înaintea unui consilii! de anchetă, pen- tru greșeli contra onârel, conform alin, c de sub art. 2 3 din legea asupra posițiel oficierilor, acest consiliu, în majoritate de trei voturi, contra duoă, s’a pronunțat că menționatul ofi- cier asimilat este în cașul de a fi trecut în posiție de reformă pentru greșeli contra onârel. Subsemnatul, în vederea acestora, și în acord cu opinia D-lui comandant al corpului IV de armată din raportul No. 77, cu cel mai pro- fund respect supun aprobărei Majestățel Vâstre alăturatul proiect de decret relativ la trecerea în posiție de reformă pentru greșeli contra onârel a administratorului clasa II Constanti- nopol Alexandru. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, AI Majestățel Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 3.703. >892, Februarie 21. Prin decretul regal cu No. 497 din 21 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 3.701, s’a primit de- misiunea din armată a administratorului prin- cipal Naiman Hect, șeful depoului central de echipament, pe diua de 31 Martie 1892, cu drepturile ce ’i acordă legile în vigâre pentru anii de serviciu ce are. Prin decretul regal cu No. 494 din 21 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 1.667, pensiunea acordată D-lui Petre Crețu, prin decretul No. 404 din 11 Martie 1866, se rec- tifică și se fixâză, cu începere de la 1 Februa- rie 1892, la cuantumul de lei 74, bani 7 pe lună, cât ’i se cuvine pentru 24 ani serviți ar- matei, ca grad inferior și ca secretar de gra- niță, conform art. 29 din regulamentul orga- nic al Valahiei, sub imperiul căruia s’a retras din serviciu. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUCțIUNEl PUBLICE Prin decretele regale cu No. 287 și 399 din Februarie a. c., în urma propunerilor făcute prin raporte de D. ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiune! pu- blice, s’a' aprobat jurnalele consiliului de mi- niștri No. 1 și 3 din Ianuarie a. c., prin cari a fost numit revisor școlar D. Anghel Bogdă- nescu al județului Teleorman, și D. V. M. Macedonescu, revisor școlar al județului Putna, a fost transferat în aceeași calitate la județul Buzeti., DECISIUNE MINISTERIALA Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 37.545, D. Vasile Vlădiceanu se nu- mesce în postul de adjunct la casieria Fălcii!, în locul D-lui George Chiriță, înaintat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 34 Februarie Se aduce la cunoscința generală că D. pre- ședinte al consiliului de miniștri și ministru de interne acordă audiențe Marțea și Vine- rea de la orele 11—12 diminâța. D. secretar general al ministerului de in- terne primesce în tote .filele de la orele 3—5 dupe amia^i. Se face tot-d’o-dată cunoscut celor intere- sați că cererile de funcțiuni administrative și polițienesci trebuesc de prealabil adresate D-lor prefecți și diferiților capi de serviciu. Aceste cereri se pot însă presenta și D-lul secretar general al ministerului. 10,34. —---- ---------------------- DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopol, 5 Martie. — Se asigura că D. de Nelidoff a protestat cu tărie pe lângă Poartă contra articolului Svobodeiin privința morței lui Vulkovici, articol insultător în a- celașl timp pentru Rusia și pentru Poartă. Scirea în privința numirei D-lui Dimitroff, în locul lui Vulkovici, pare că se confirmă. Paris, 5 Martie. — Consiliul de miniștrii a decis ca alegerile municipale, fixate de Con- stituție pentru ântâia Duminecă a lunel lui Maiu, să aibă loc și în anul acesta la 1 Maiu, cu tdte manifestațiile eventuale. • Camera a respins propunerea care tinde la suprimarea censurei teatrale. Darmstadt, 5 Martie. — Marele duce a fost lovit ații de o apoplexie care ’I paralisdză jumătatea dreptă a corpului; cunoscința nu ’i s’a turburat;noptea a petrecut’o liniștit; sta- rea sa nu s’a schimbat a^I. Viena, 5 Martie. — Impărătăsa a plecat la Miramar. Corespondența politică află din Atena, din sorginte autorisată, că pretinsele desor- dine, cu dcasia crisel ministeriale, se reduc la o manifestație neînsemnată arangiată în favdrea D-lul Delyannis de partisanil săi. Pe de altă parte o mulțime fdrte mare s’a dus înaintea castelului regal pentru a aproba de- cisiunile luate și pentru a aclama pe rege. De la venirea noului cabinet la putere, lini- ștea nu a fost turburată nici la Atena și nici în restul țârei. Căușele crisel sunt în mod efectiv diver- gințele de vederi dintre rege și D. Delyannis asupra măsurilor financiare. Belgrad, 5 Martie. — Miniștrii au ținut consiliu la clubul radical; s’a discutat cesti- unea de cabinet; resultatul deliberărilor este necunoscut. Aniversarea proclamărej regalitățel s’a ser- bat ații dupe programul stabilit. Atena, 5 Martie. — Regele a primit la amiațll deputațiunea deputaților, foști parti- sanl ai D-lul Delyannis; le a mulțumit pen- tru decisiunea lor patriotică și a exprimat speranța că va putea, cu ajutorul lor, să scotă țera din situațiunea dificilă în care se găsesce; el a adăogat că tote silințele sale tind să asigure prosperitatea și gloria țărei. Se crede că acest demers al deputaților nu va face de cât să complice situațiunea. Wlesbaden, 5 Martie. — Contrariu să- rilor celor-altp țl iare, Rheinische Currier află din sorginte bine informată că D. de Giers este sănătos și că nu se gândesce nici de cum să ’și dea demisia. Darmstadt, 5 Martie. — Starea marelui duce s’a înrăutățit; facultățile sunt puțin alterate și simptome alarmante se produc din partea respirațiunel. Belgrad, 5 Martie.—Skupcina a terminat budgetul în a duoa citire. Propunerea D-lul DinicI de a suprima posturile de atașați la legațiunile din Berlin și Londra a fost res- pinsă; s’a respins de asemenea propunerea gu- vernului de a numi duor.noul consilieri con- sistoriali, ceea ce anuleză învoiala guvernului cu Mitropolitul asupra cestiune! eclesiastice. Skupcina a votat o subvenție de 50.000 dinari pentru nouile scoli de creat la granița bulgară. Berlin, 5 Martie. — Consilierul de lega- țiune Kayser a declarat la Reichstag că im- portul și exportul Africel Orientale, în ceea ce privesce Germania, iau o desvoltare satisfăcă- tore. Reichstagul a aprobat creditul pentru a combate sclavagiul. Bleiia, (Sardinia) 5 Martie. — Un cutre- mur de pământ ondulatoriu s’a produs pe când înopta. Atena, 6 Martie. — Pare sigur că demer- sul deputaților majoritățel pe lângă rege va rămânea fără resultat. Ministerul se comple- teză. Noul ministru de finance, D: Deimezis, a prestat jurământ. Numirea fostului minis- tru la Roma, D. Meletopulos, ca ministru al afacerilor străine este iminentă. Paris, 6 Martie.— Veniturile vămilor pen- tru Februarie 1892 a dat un beneficiu de 5.562.000 franci asupra aprețuiriloi⁻ bud- getare, și un.beneficiu de 10.339.000 franci în raport cu luna corespunțlătore din 1891. Darmstadt, 6 Martie. — Marele duce a petrecut o ndpte liniștită; buletinul medical apărut la amiațll, și care este semnat și de consilierul intim, Dr. Kussimaul, arată o he- miplegie la partea dreptă a corpului și la limbă, dar adaogă că forțele în general sunt manținute până acum. Roma, 6 Martie. — Dupe Economistul Italian, guvernul va depune în curând un proiect pentru aplicarea clausel tratatului cu Austro-Ungaria asupra vinurilor. Ministrul Elveției a remis ații D-lul di R11 dini răspunsul guvernului din Berna pro- punerilor italiane în privința bumbacurilor; răspunsul este ast-fel în cât o înțelegere pare cu putință, dar ea conține 6re-carl Observa- țiunI pe cari D. di Rudini ’și reservă dreptul de a le examina. 6980 MONITORUL OFICIAL 25 Februarie 1892 Belgrad, 6 Martie. — Baronul de Tholm- mel, ministrul Austro-Ungariel, a dat a^I un prân^ în onorea noului ministru german, baronul de Waeckergotter, și a D-nel de Waeckergotter. Miramar, 6 Martie. — împărătâsa Elisa- betha a sosit ații diminâță la 11 ore și ju- mătate. Belgrad, 6 Martie.—Skupcina a adoptat în mod definitiv, prin apel nominal, cu 73 voturi contra 12, budgetul care conține 60.135.000 franci la venituri și 60.110s000 franci la cheltuell. D. KaticI a votat pentru budget, dar preo- tul ProcopievicI care aparținea până acum partidului guvernamental a votat contra, de- clarând că este sigur că deficitul va fi de 5-6 milione și că întregul budget în general este contrariu programului partidului radical. Scirea fiarelor dupe cari discursul D-lul RisticI la academia de sciințe ar fi fost între- rupt prin demonstrații ostile de către studențl este cu desăvîrșire neîntemeiată. Madrid, 6 Martie.—Președintele consiliului a declarat că 'șl va da demisia în cașul, de almintrelea neprobabil, când Cortesil ar refusa proiectul de budget echilibrat. Londra, 6 Martie.—La alegerile munici- pale de ieri aii fost aleși: 69 progresist! și 25 moderați. Ne mal fiind de cât 24 membri de ales, majoritatea este asigurată progresiștilor în consiliul municipal. Munlch, 6 Martie.—Ducesa Amelia, fiica cea mare a ducelui Carol Theodor, s’a logo- dit ieri cu ducele Wilhelm de Urach. /Agenția română/. Ministerul exprimă mulțumirile sale locui- torilor mal jos notați din comuna Geamurli- de-Jos, județul Tulcea, cari au oferit comunei, spre a servi la completarea mobilierului pri- măriei, sumele însemnate în dreptul fie cărui anume, adică: D-nil Coliu Gertadan, lei 12; Tănase Ja- liu, lei 4; Ivan Ognef, lei 3, bani 60; Dencu Ognef, lei 4, bani 25; Iordan Ognef, lei 7, bani 50; Todor Dimitrof, lei 3; Stoian Dimi- trof lei 18; Peniu Milea, lei 16; bani 60; Stancu Văliu, lei 11, bani 60; Iordan Teo- dorof, lei 19, bani 50; Nicu Mincu, lei 17, bani 50, Stoian Topal, lei 20, bani 50; Tu- dor Slave, lei 15, bani 50; Gheorghe Ivanof, lei 19, bani 50; lorgu Popov, lei 23; Dimi- trie Uzun, lei 12, bani 70; Constantin Nicola, lei 13, bani 50; Ivan Gertazan, lei 13; Sto- ian Vasile Sar., lei 14; Vasile Mihail, lei 17, bani 50; Ivan Dencu, lei 11, bani 50; Ivan lorgof, lei 12; Stoian Gh. Vrina, lei 16, bani 50; Ivan Chiru, lei 25; Vasile Ivanof, lei 18; Moise Ivan, lei 20; Petre Țone, lei 28; Mi- hail Ivanof, lei 13, bani 25; Petre Teodorof, lei 16; Gheorghe Stan, lei 18; Dumitru Chrefi, lei 13; Gheorghe Despo, lei 10; Sebe Ghincu, lei 11. —x— Persânele notate mai jos bine-voind a oferi bani și cărți pentru mărirea bibliotecel gim- nasiulul din Fălticeni, ministerul le aduce viuile sale mulțumiri: 1. D-na Maria G. Ghițescu și D-nil Em. Mortzun, Filip Ghițescu și Al. Gr. Bonachi au oferit fie-care câte 50 lei. 2. D. Al. Rod-de-deal, D-na S. Apostoleanu, D-rele Eloiza Neculau, Lucreția Ciohodariu, Smaranda Cardașși D-niiCiolac G.,Stino G., Gherman I., Filip I., Bârjovanu Gr., Lovi- nescu T. V., Movilescu M., Scorpan Gr., Că- pitan lonescu și Halperiu s’aii obligat a plăti în rate suma de 1.152 lei, în comptul căreea au plătit lei 100. 3. D. I. Văsescu a oferit lei 2, D. Edelșlein idem 20 lei, D-nil S.teria și Genescu idem fie-care câte 5 lei, D. Feit idem 10 lei, D. Lupescu în Brosceni idem 20 lei și 50 bani, D. Tăcu idem 7 leî, și un anonim idem 22 lei și 50 bani. 4. D. Isidor Goldner a oferit cărți pentru suma de 225 lei, D-nil Gr. Goilav și Ghiria- cos Miltiade idem fie-care pentru suma de 100 lei, D. Rod-de-deal idem pentru suma de 10 lei, D. Botez V. idem, idem 23 lei și D. Eugeniu Ghica idem, idem 50 lei. DIVERSE In ndptea de 4—5 Februarie a. c., orele 2, femeea Evghenia, soția lui Platon Vihod- cenco, din orașul Chilia-Veche, plasa Sulina, județul Tulcea, a dat nascere la duoi copil gemeni, morți deja, din care causă imediat a încetat din viață și numita femee. —x— In țliua de 15 Februarie a. c., copila Ele- na Gh. a Saftei, din comuna Bogzesci, județul Roman, fiind lăsată de părinții ei în casă cu alți copii, la vatra focului,’i s’au aprins hai- nele arțlându’i corpul atât de grav că a duoa a încetat din viață. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminâța de 23 Februarie /6 Martiel 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . ■ Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . ■ Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci , . . Buhuși . . . Burdujeni Buzei . . . Bălțătesci . . Oalafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia- Vechia Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Senin..............9—R. Senin, viscol .... 1+ ’ Ninsâre............3— ■ V£nt ..............3— » Senin, v^nt........9— » Viscol . . ...........1+ ’ Nor................1— ” Ninsâre............5— » Senin..............3— » Ninsâre............3— » Senin..............8— » Vânt, ninsâre .... 4— • Senin ....... 5— » . 8— ” Variabil.............1-ț- » Ninsâre,'viscol .... 4— • Vânt ..............2— » Ninsâre ...........3— ” . ..........4— » . 4— » Vânt..................2— b Nor................1— » Vânt .................3— » * ...............6— » Senin..............10— » Ninsâre ...........4— » « .................1— » Zăpadă ...............1— • Viscol.............2— ’ . 1— » Ninsâre ...........2— » ......................2— • Senin ....... 7— ■ Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți. Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Liniștit..............9—R. Senin............4— » Variabil, senin .... 9— » Nor..............3— » Plâe, ninsâre .... 4+ . Ninsâre, senin .... 4— » Plâe, ninsâre .... 4— » Vânt .................3— ” Senin............8— » Vent .................4— » Variabil.........7— » Ninsâre..........2— ” Senin............1— ” Nor..............2— » Senin............4— » Variabil.........2— » Ninsâre ..............2— » Nor..............3— ’ . 10— . Nor, vânt, Marea’agit. . Ninsâre ...... 1— • Senin............7— » Nor..............1— » B ....................8--- ” B ....................9— • Ninsâre ....... 1— » Viscol...........4— » Vânt.................... 3— » Senin............5— » Vânt ....4— » Senin ....... 5— » Pașcani .... Senin.....................10—R. Pătărlagele . . Variabil..............2— * Piatra .... Senin................4— » Pitesci .... Ninsâre..............4— » Piua-Pietri . Vânt ................3— » Pleșcoiu .... Variabil.............2— b Ploesci .... Nor..................1— » Podu-Turcului . Senin.................8— » Predeal .... Pâclă................4— » Puciosa .... Nor..................2— » Râmn -Sărat. . • ..................1— » Râmn.- Vâlcea . Ninsâre................2— » Rîu-Vadului . » ...... 3— » Roșiori-de-Vede. Senin, viscol...........1-|- . Rădăuți . . . Ninsâre ...... 7— » Salinele-Mari » ...........1— • Săveni .... Nor............6— » Sinaia .... Variabil.......3— >. Slobozia ... Vânt .....................3— » Spineni .... Viscol, ninsâre .... 2— . Slelănesd . . . Viscol.........12— » Slănic .... Strunga .... Tecuciu .... Senin.................5— b Târgoviște . . . Nor...................1— » Tergu-Frumos . Senin.................10— » Teigu-Jm . . . Ninsâre...............1— » Tulcea .... Vent violent.........2— b Urlați .... Nor..................4— b Urziceni . . . Variabil, nor .... 2— » Văleni .... Nor...................1— „ Vasluiu .... Senin................10— » Verciorova . . Ninsâre .............2— » Vulcan .... ...................1— » Zătreni . . . . • ....... 2— ₐ Zimnicea . . . Viscol . . ..............*+ < 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6981 RAPORTUL D-lui DIRECTOR AL MUSEULUI DE ANTICHITĂȚI DIN BUCURESCI No. 92 din 1891, înregistrat la No. 1 din 2 Ianuarie 1892 Domnule ministru, Incheiându-se campania anului acesta pentru săpătu- rile începute la castrul Roman de lângă turnul Adam- Klissi, am onore a vă aduce respectuos la cunoscință principalele resultate obținute. Dupe ce prin săpăturile întreprinse anul trecut la turnul Adam-Klissi s’a ajuns până la plat-formă, s’a cu- rățit basa și tot terenul dinpregiur, și s’a regăsit tote elementele necesarii pentru restaurarea monumentului, îmi rămânea de executat a doua însărcinare, ce ați bine- voit a ’mi da prin ordinul No. 3.914 din 1890, seria B: cercetarea castrului Roman din apropiere. In scopul acesta, de la 25 Maiu până la 1 Iunie 1891, am studiat partea topografică a localităței, și dupe mai multe sondage, am constatat că ruinele represintă o ce- tate Romană (castrum stativum), de formă poligonală cu o lățime de 300 metri și lungime de 400 metri, avănd în partea S. E. o altă fortărăță adiacentă cu o lățime de 90 metri și o lungime de 115 metri. Cetatea era în părțile dintre N. și V. mult mai bine întărită de cât în cele-alte, numărând spre laturea vestică ^ece turnuri, dintre cari 9 de formă ovală, iar unul pătrat cu archi- tectură bine-cunoscută a fortificațiilor romane. Fie-care turn avea o eșire de pietre pătrate, destul de întărită. La N N V. se află un turn, chiar în colț, iar la N. șâse turnuri. Partea estică pare a nu fi avut veri-un turn, fiind simplă cu trei eșiri, din cari cele două din margine pen- tru persone, iar cea din mijloc pentru cară. In partea S. E. se întinde fortăreța adiacentă, care avea o intrare deosebită pe costa dealului și se afla la un nivel mai jos de cât corpul principal al cetăței. De giur împregiur cetatea era fortificată cu întăriri naturale și artificiale. In interiorul cetăței se recunosc încă urmele ziduri- lor, unele la nivelul terenului, altele mai jos, represen- tând numerose edificiuri de mărimi și forme diferite. Săpăturile au început în (Jiua de 1 Iunie cu 40 sol- dați, puși la disposițiune de către onor, minister de Răsboiu. Dupe câte-va sondage, făcute în diferite părți ale ce- tăței, s’a descoperit în partea N. E. porta principală a castrului așezată între duoă turnuri, s’a desgropat mar- ginile turnurilor la drăpta și la stânga, precum și mar- ginile porței, și s’a constatat că porta principală are o lățime de 3 m. 40 și o lungime de 4 m. 15; că bolta por- ței era formată de pietre mari cioplite, avănd la mijloc o rotă cu 8 spițe. Intrarea este așternută cu lespezi de piatră, late până la 1 m. 60, pe care se recunosc urmele adânci ale roților de cară și ale unei circulațiuni forte active. Bucățile de fer oxidat aci aflate indică locul unde a fost porta cea mare de fer și pote și altă portă mal mică. Intre pietrele întrebuințate la construirea porței, unele sunt sculptate cu diferite ornamente, spirale, bu- cranil; ele provin de sigur de la alte edificiuri, fiind aci utilisate ca material de construcțiune. Una din aceste pietre (anexa No. 1) portă chiar pe densa o inscripțiune a unui Nevius Palmas Theotimianus pentru împărații Diocletianus și Maximian și pentru Caesarii Constantius și Maximianus (a. 293—300), o probă că lagărul a fost reconstruit mai târziu, probabil de către împăratul Justinian. Altă piatră găsită d’inaintea porței mal în inte- rior (anexa No. 2), este un altar ridicat de un centurion al legiunel I Italice în onorea lăcașului Dumnețjeesc al Sorelul neînvins (IN HON. D. D. SOLI. INVICTO SACRUM), dovadă că la acestă epocă o parte din legiu- nea I Italică staționa aci. O sculptură representând Victoria sau altă divini- tate cu o coronă în mână, o basă pe care se văd labele a 4 lei, diferite obiecte de metal și arme, monete, o că- rămidă cu joc de țintar pe dânsa și mal multe scheleturi omenescl, alcătuesc obiectele desgropate la intrarea principală. S’a curățit apoi intrările altor 3 turnuri, din cari unul pătrat, situate în aceeași direcțiune vestică. In partea opusă, spre răsărit, s’a desgropat porta corespun^ătore porței principale a cetăței, care se deschidea spre oraș, însă forte deteriorată, așa că abia câte-va pietre pătrate aii mal rămas la locul lor; porta are 2 m. 60 lățime și 4 m. 15 lungime. Intre ruinele zidului s’a găsit dife- rite obiecte de fer, de bronz, lut și sticlă, precum și 16 monete imperiale și bizantine. Săpăturile din interiorul cetăței aii dat la ivâlă: I. In partea estică lângă via principalis, zidurile unei basilice creștine, având o lungime de 33 m. și lățime 15 m., 50, și a unui număr de construcțiuni adiacente. Zidul bisericei are o grosime de la 1 m. până la 1 m. 40; pereții erau văruițl și împodobiți de ambele fețe cu nisce linii în formă de §, coprinse între duoă chenare paralele, ornamentare cu totul simplă din primii secol! ai crești- nismului. Se constată basele colonelor, ce susțineau edi- ficiul, din cari un fragment cu cruce pe dânsul s’a aflat în interior; alt fragment de marmură cu o cruce mare bizantină, candele în formă de cruce și două monete ale împăratului Constantin sunt găsite tot aci; II. La mică distanță de zidurile basilicei, s’a dat peste un mare edificiu construit din pietre pătrate; dupe în- tinderea sa și dupe înălțimea colonelor (2 m. 70), se pre- supune a fi palatul pretorian (praetorium); III. Un edificiu tot așa de întins a început să se des- grope în fața porței căiei principale, cinci camere a eșit până acum la lumină, din cari o sală mare cu colone. O copită de cal în marmură arată existența unei statue mari equestre. Intre pietrele întrebuințate în construcțiune, duoă din ele portă pe dânsele inscripțiunl. Una (anexa No. 3 și 4) 6982 MONITORUL OFICIAL 25 Februarie 1892 lungă de 2 m. 23 și lată de 1 metru, conține în partea stângă epitaful luliei Surilla (anexa No. 3); iar în dreptă al luliei Valentina, fiica lui lulius Valentinus bis duum- viralis Munic (ipii) Trop (aei), adică fost în duoă rânduri duumvir al municipiului Tropaeum (anexa No. 4). IV. In partea N. N. E. s’a aflat un fragment de altar închinat peului celui Sfânt Apolline (anexa No. 5), iar în (Jiua de 15 Iulie s’a găsit în colțul unui zid, nu departe de pretoriti, o piatră cu inscripțiune dedicată de către lăcuitorii Traianenses Tropaeenses împăratului Tra- ian, în anul 1151116 d. Chr., fiind guvernator al Moesiei- Inferiore Q. Roscius Murena Coelius Pompeius Falco> Afară din castru, în partea N. W. s’a aflat un fragment de inscripțiune latină (anexa No. 6) și duoă fragmente dintr’o diplomă militară de bronz (anexa No. 7 a și 7 b), dări, judecând dupe numele cohortelor auxiliare men- ționate în ele și dupe începutul numelui guvernato- rului provinciei Moesiei-Inferiore: P. Cal (purnius Macer Rufus),— sunt fragmentele unei diplome a împăratului Traian din anul 112/115 d. Chr. La 25 August săpăturile aii încetat, din causă că sol- dați! fură rechiămați. îmi rămâne acum să arăt, D-le ministru, în puține cuvinte conclusiunile ce se pot trage din monumentele ăpigrafice descoperite: ele vin ca să confirme opiniunea emisă de subscrisul în sânul institutului archeologic din Roma (ședința din 11/23 Ianuarie 1891), la societatea archeologică și filologică din Viena (ședința din 12/24 Februarie acelaș an), cum și în ședința de la 17 Aprilie 1891 a Academiei Române, că la Adam-Klissi a trebuit să existe un vechiu oraș, și că acest oraș a avut numele de Tropaeum. Părerea acâsta 0 sprijineam pe o inscripțiune (anexa No. 8) găsită lângă Adam-Klissi și publicată încă din 1882, în care se citesce ORDO SPLENDIDISSIMA- MVN- TROP., adică munic (ipii) Trop (aei). Pe lângă acâstă dovadă epigrafică, mai invocam și autoritatea scriitorului bizantin Hierocles, care în opera sa Synec- demos (Veterum Romanorum itineraria, ed. Wesseling, p. 637), enumără între orașele provinciei Scythia (adică Dobrogea), orașul Tpoxaîo;. Acutti alte duoă pietre vin să întărescă acestă opi- niune : una (anexa No. 4) care vorbesce de un duumviral al Municipiului Tropaeum (Municipium Tropaeum), cea- altă (anexa No. 5) care constată existența vicului Tro- paeum Trajanum deja la anul 115/116 dupe Ghrist, și prin acâsta ridică ori-ce Îndoială, ce ar mai putea avea cine-va asupra caracterului monumentului circular de la Adam-Klissi, și mai ales asupra epocei sale: Acest monu- ment circular este un trofeu; d a fost înălțat de împăratul Traian, dupe cucerirea Daciei, în anul 108/9; vicul ce începuse' să se formeze în prejma monumentului a luat numele însuși al monumentului: Tropaeum Trajanum, acăsta deja în epoca lui Traian, și curând dupe aceea din vicus el a devenit municipium, cum ne apare pe cele duoă inscripțiunl sus menționate. Cu acâstă ocasiune mai aduc la cunoscința D-vostre, că între monetele găsite la Constanța, se află una bătută de orașul Tomis, în care pe avers se vede bustul lui Trai an cu titulatura împăratului în castil dativ: «împăratului Caesar Nerva Traian augustul, germanicul, dacicul» (AYT- KAIC- NEPOYA TPAIANG3 CEB- PEP- AAK), iar pe revers; uu tropaion compus din cască, lorică, scu- turi și ocreae (poturi) și înălțat pe o basă având legenda T0MITG9H. In acest trofeu cu basă trebue recunoscut monumentul de la Adam-Klissi și anume: nu trofeul propriu ^is cu basa sa sexagonală de d’asupra coperișului, nu partea adică superioră a monumentului circular, ci însăși basa cilindrica a monumentului cu trofeul de d’asupra, fără basa sexagonală. In sprijinul acestei păreri putem invotta împrejurarea, că pe exemplarul ce posedă Musăul din Bucuresci din acâstă monetă, ca și pe cel din Milan, basa trofeului nu este oblă, ci lucrată, ceea ce denotă intențiunea artistu- lui de a representa: nu o față a sexagonului sau a basei propriu (Jise, care era oblă, ci partea inferioră a monu- mentului circular cu îmbrăcămintea sa compusă dintr’un șir de bas-reliefuri alternând cu colone între duoă frise. Obiecțiunea, că pe moneta în cestiune basa este mai mică iu înălțime de cât trofeul și aprope egală cu dânsul în lățimd, se pote înlătura, admițând neexperiența gra- vorului. Dar și într’un cas și într’altul, aflarea unul trofeu cu basă pe o monetă bătută de orașul Tomis având pe aVers bustul lui Traian și titulatura împăratului în cașul da- tiv, ca o dedicațiune, este o prețiosă dovadă sincronică pentru existența unul monument triumphal în Dobrogea, și acest monument nu pote fi altul de cât Tropaeum al lui Traian de la Adam-Klissi. Aducând tote acestea la cunoscința D-vostre, D-de mi- nistru, ’ml remâne speranța, că apreciănd însemnătatea descoperirilor de până acum, veți bine-voi a prevede în budgetul exercițiului viitor fondurile necesare pentru continuarea săpăturilor, cari promit a fi din cele mai interesantei Bine-voiți, etcj ....... Director, Gr. G. Tocilescu. ’ ■ ' ii ¹ < [ ■ •’ * - ■ r, / r , ANEXE ’ No. 1 * O lespede de pătră de var, dîn cârd se păstrăză numai o bucată stri- cată cu ciocanul spre a fi pusă în zidire. Gele d’ântâiu trei rânduri ale inscripțiunel săpate strîmb și neregu- lat se întrerup printr’o cordnă, ce ocupă jumătate lespedea. 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6983 Literile puțin săpate sunt pe alocurea sterse. Monumentul nu e încă transportat la Musău. IIOLBIOPOLT I I V T I A D corona impp. D IOCLETIANIET maximiani augg. et constant- ul ET MAXIMIANI NOBILISSIM arum cacsa- RVM NEVIVS PALMAS TLEOTLVIlANVs No. 2 Altar de petră de var cu inscripțiune răii săpată ți mai mult ștârsă. Nu e încă adus la Musău. I N • H O N D • D SOLIINVIGTO S A G R V M Q • L V G I L I V S P I S I I N V S 7 L E G ■ I ■ I T A L* V ■ S ■ L • M In hon (orem) d (omus) d (ivinae) Soli invicto sacrum, Q (uintus) Lucilius Pis[ci]nus centuria leg(ionis) primae Ital (icae), v(otum s(olvit) l(ibens) m(erito). adică : «Altar consacrat în onorea lăcașului dumne^eesc al Sdrelul neîn- vins, Q. Lucilius Piscinus, centurionele legiune! prime Italice a înde- plinit voios pletosul jurământ celui ce a bine-meritat.» Legiunea I Italică ave lagărul său principal în cursul secolului al II și al III la Novac (astăzi Steklen lângă Șistov), unde o indică și Notitia Dignitatum (ed. Otto Seeck pag. 90), pe lângă Sexaginta- prista (a^I Rusciuk). Pe temeiul inscripțiunel de mai sus, trebue să admitem, că pe la finele secolului al III-lea, dacă nu și mai înainte, un detașament al acestei legiuni se găsea în lagărul de la Adam-Klissi. No. 3 și 4 Lespede de pătră de var având 1 m. de înălțime, 2 m. 23 lățime și Om. 32 grosime, spartă în mai multe bucăți. Se păstrâză în Musăul Național din Bucuresci. Pe acest monument se află duoă inscripțiunl: una (No. 3) săpată în partea drâptă mal cu multă îngrijire, este mal vechiă de cât cea din stânga (No. 4). Prima este epitaful Iulie! Valentina, fiica lui lulius Valentinus și nepota luliel Surilla. Cea d’a duoa este epitaful acestei lulia Surilla, care a murit în urma nepdte! sale lulia Valentina. No. 3 □ M S IWs invAUM HVSRkiwrWCTROP swwimivs posv.mKBWOM D (ts) m (anibus, lulia Valentina quae vix (it) ann (is) XI dies LVIIII, Iul(ius) Valentinus bis duumviral (is) munic(ipii) Trop(aei), pater eius, cum lulia Surilla avia eius posuit; ne qui (s) pos (tea) hoc aperuerit, dabet (sie) fisco denarios duomil (ia) quingentos. adică : «Sfintelor umbre, lulia Valentina care a trăit ani 11, rlile 59; lu- lius Valentinus, fost în duoă rânduri duumviral al municipiului Tro- paeum, tatăl el împreună cu lulia Surilla bunica eî, a pus (epitaful). Pentru ca nu cineva în urmă să deschidă acest (mormânt), va plăti fiscului 2.500 denarî.» Duumvirales se numiau foști! duumviri, adică magistrați! muni- cipali cel mal înalți, car! se alegeau în fie-care an. In calitate de duumvirales sau duumviralicii, el făceau parte din Senatul muni- cipiilor sau coloniilor, venind în rang dupe quinquennalicii sau duumviri quinquennales, ce erau însărcinați cu facerea censului. lulius Valentinus fusese de duoă or! duumvir în municipiul Tro- paeum, ceea ce se considera ca o însemnată onore. Pentru ca mormînturile să fie respectate, să nu se înstrăineze sau să se violeze, era obiceiu a se prescrie diverse penalități în bani, în favorea fiscului, a municipielor sau a colegielor sacerdotale. Cf. indi- cele volumelor din Corpus Inscriptionum Latinarum; între altele voi. IX, No. 1.010: «si quis eum aperberit, fisco dabit sestertios D.» ; No. 5.860: «contra quae si quis fecerit, dabit fisco denarios X milia.» Idem, Wilmanns, Exempla inscriptionum latinarum, index. No. 4 D(is) m (anibus) Iul[i] ae [SJ urill (a) e, qu (a)e vix (it) ann(os) LVI1I ; C(aius) lul(ius) Vale[n]tinus duumviral(is), iteru [m] duumvir [e] t lulii Vales et C (aius) Fuscinus Surus, matri b'(ene) m (erenti) p (osuerunt). adică: «Sfintelor umbre ale luliel Surilla, care a trăit 58 ani; Gaius lulius Valentinus duumviral, de duoă ori duumvir, și luliil Vales și Caius Fuscinus Surus, puseră (monumentul) mumei lor, care a bine-meritat.» Este deci vorba despre lulia Surilla, ce figureză în inscripția prece- dentă (No. 3) și care era mama lui Caius lulius Valentinus, a lui lu- lius Vales și Caius lulius Fuscinus Surus. ^Judecând dupe forma literilor, ambele inscripțiunl datâză de pe la finele secolului al Rl-lea. 6984 MONITORUL OFICIAL 25 Februarie 1892 No. 5 Altar de pâtră de var, sfărâmat în mal multe bucăți și cu inscrip- țiunea stricată, din care se mal văd următorele: D E O S A N C T O APOLLINI IIIIIIIII I II IALDI I I I I I I I I Deo Sancto Apollini............. adică: «I)eulul celui Sfânt Apolline..........» No. 6 Basă de pâtră de var, înaltă 0 m. 65, lată 0, 95 și grosă 0. 80, având în partea superioră o scobitură largă 0 m. 46 și lungă 0. 63. S’a aflat într’o zidire din interiorul lagărului, fiind întrebuințată ca material deconstrucțiune. Se păstrăză în museul național de anticități. /ĂMEN SESTROFA EENSK Ba ommrWa c o et i o;Pdk i'O FA LCON E [Imp (eratori) Caes/arij, divi Nervae f(iliol, N] er [vae Traiano op] t (imo) aug(usto), Germ (anico), Dac (ico), Parthicfo), [p/ontifici) m] /aximo), [trib (unicia p] ot /estate) XX, imp (eratori) XII, co (nj- s[uli) VI, p (atri) p (atriae), [Tra] ianenses Tropaeense[s Q. R] oscio MurenaCoelio Po[mpe]io Falconeleg (ato) aug (usti) pr (o) [pr [ae- t ore) ». Traducerea : «împăratului Gesar, fiiuluî divinului Nerva, lui Nerva Traian, celui prea bun august, germanicului, dacicului, parthicului, pontificelui maxim, având puterea tribunicianăa XX, fiind (aclamat) împărat de 12 ori, fiind consul de 6 ori, părintelui patriei, Traianenil Tropaeeni (ri- dică monumentul), Q. Roscius Murena Goelius Pompejus Falco, fiind guvernator al provinciei». A XXa putere tribuniciană a luî Traian corăspunde anului 115/116 dupe Christos; deci acâsta este data monumentului nostru. Traianenses Tropaeenses nu pot fi de cât locuitorii așezămintelor ce se stabilise în prâjma Tropaeulul lui Traian, așezăminte cari pro- babil la epoca acesta nu erau, din punctul de vedere politic, de cât un vicus (sat) cu numele Tropaeum Traianum, ceea-ce și explică de ce numele Traianenses Tropaeenses stă în cașul nominativ. Puțin mai târZiu acest vicus a căpătat dreptul de cetate și anume de municipiu, cum figurâză în inscripțiunea de mal sus (No. 3) și în cea de mai la vale (No. 8) cu numele Municipium Tropaeum. Guvernatorul Moesiei inferiore Q. Roscius Pompejus Falco ne este cunoscut din alte inscripțiuni și mărturii antice. El era un bun amic al lui Pliniu cel tânăr, care-I adreseză mal multe scrisori (I, 23, IV, 27, VII, 22, IX, 15), din care se vede, că în anul 98 Falco a fost tri- bun al poporului. O marmură, ce se păstrâză în museul din Vatican la Roma, (C. I. L. X, 6321) înșiră tâte funcțiunile și demnitățile ce a ocupat. El a comandat legiunea V macedonică în primul răsboiu al lui Traian cu Dacii (anul 101—103 d. Chr.) și s’a distins prin vite- jia sa, dobândind decorațiuni milităresci, a guvernat provincia Licia și Pamphylia probabil de la 103 — 106, apoi provincia Judeia, de la 106—109, când comanda și legiunea X Fretensis (Cf. Plinius, VII, 22); în anul 109 s’a întors la Roma și a fost numit curator al șoselii Tra- iane [curator viae Traianae). Dupe aceea a devenit consul, probabil între anii 112 și 113,și dupeeșirea din consulat, Traian ’l-a trimis gu- vernator în Moesia Inferidră. Epoca legațiunel sale în acâstă provincie o putem determina cu deplină siguranță; căci dintr’o altă inscripțiune găsită de noi în orașul Constanța și publicată în revista vienesă Ar- chăol.—Epigr. Mittheilungen aus Oesterreich, voi. VI, pag. 12 No. 20 (=suplimentul volumului IU din Corpus Inscript. Latinarum, No. 7.537), resultă că Falco era încă guvernator al Moesiei Inferiore în anul 116/7 ; pe la începutul domniei împăratului Hadrian (August 117), el fuse numit guvernator al Britanniel; guvernământul unei provin- cii durând obicinuit trei ani, urmâză deci că Pompeius Falco a guvernat Moesia Inferidră de la 114/115—116/117, succedând, precum vom do- vedi mai la vale, lui P. Galpurnius Macer Rufus. După legațiunea din Britannia el ajunse la proconsulatul Asiei, (G. I. L. X, 6321 și G. I. Gr., 2963 c) cea mal înaltă și însemnată demnitate din cariera sena- torială, și care nu se putea dobândi de cât cel puțin 10 ani dupe ocu- parea consulatului. Dintr’o scrisâre a împăratului Marcu Aureliu că- tre Frontone (II, 11 ed. Naber) se vede că Falco era încă în viață în anul 140, primind în acest an în casa sa de la țâră pe împăratul An- tonin Piui. El a ocupat și funcțiuni sacerdotale, făcând parte din co- legiul celor XV viri sacris faciundis, care între altele avă prive- ghiarea supremă asupra cultelor străine. Eacă genealogia familiei sale alcătuită dupe monumente contimpo- rane (C. I. L. VIII, 7066, X, 6321, 6322, VI, 1490, 1491, cf. Bor- ghesi, Oeuvres completes VIII, 365): Sex. lulius Frontinus cos. II a. 98, III a. 110 Q. Sosius Senecio^^-Iulia cos. a. 99. 107 | Q. Pompeius. Sex. f. Falco,, zSosia cos. 112 —113 | Q. Pompeius Sosius Priscus cos. a 169,+ a. 180 Sosia Falconilla Q. Sosius Falco | cos. a. 193 . fiul I Q. Pompeius Falco Sosius Priscus Cunâscem și un libert al lui Falco, mort la Ghigen (vechiul Oes- cus, pe malul drept al Dunărei, în fața Celeiului), cum se citesce pe epitaful aflat la un țăran din acel sat. (Supplementum voluminis tertii C. I. L. No. 7.433 : D M Q • P O M P E I O EVTYCI■LIB Q • P O M P E I F A L C O N I S 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6985 Dțis) mfanibus], Qfuinto] Pompeio Eutyci libfertof Q(uinti) Pompei Falconis. Adică : «Sfintelor umbre, lui Quintus Pompeius Eutycus, libertul (ierta- tul de robie) lui Quintus Pompeius Falco». Se înțelege ușor interesul ce Falco purta monumentului lui Traian de la Adam-Klissi și locuitorilor din prejur Traianenses Tropaeenses, dacă acum cunoscem, că dânsul luase parte la răsboiul dacic al lui Traian, pentru eternisarea căruia în a. 108/109 se înălțase în acel loc giganticul trofeu cu bas-reliefurî representând scene din acest răs- boiu, cum și pe cei 36 principi daci legați cot la cot, fie-care de câte un arbore. No. 6 Fragment dintr’un altar de pâtră de var, din care se păstrâză par- tea numai de jos. Se află în Museul de Anticități. R V F V S • V L M .... Rufus vțotum) [sțplvit) l(ibens) m(erito). Adică: «Rufus a îndeplinit cu bucurie pietosul jurământ, (^eulul) care a bine meritat». Votum solvit libens merito (V. S. L. M.) este formula sacramen- tală, care constată pe de o parte, că cel ce a ridicat monumentul, sau a făcut darul, s’a achitat, fără părere de râu, de făgăduiala prin jură- mânt ce făcuse vre unui ȘÎ a altei pieh'e, găsită câte-va săptămâni mai în urmă, cu numele unui duumviralis Munic(ipii) Trop(aeiJ. Existența acestui municipium este acum pe deplin sigură. Monu- mentul reprodus mai sus (No. 8) arată, prin forma stricată a literilor sale, finea secuiului al treilea, începutul chiar al secolului următor. El constată dar că în acest timp orașul încă se bucura de prosperi- tate și de instituțiunile sale municipale; senatul său se mândrea cu titlul—de și exprimat într’o barbară latinâscă —de ordo splendidissima (în loc de splendidissimus); precum la Roma, praetorele se considera ca un collega minor consulum (colleg mai mic al consulilor), tot ast- fel la Tropaeum, aedilii (aediles), cei însărcinați adică cu poliția pieței, a stradelor, băilor și edificiilor, se socoteau colegi mai mici (collegae minores) ai duumvirilor (corespunzători cu cei duoi consuli la Roma), numindu-se: duumviri aediles și formând cu aceștia colegiul celor quatuorviri; afară de ei, mai erau încă duoi quaestores, însărcinați cu administrarea financelor; că în fine, lângă Tropaeum exista un pagus, al cărui nume Oc.. .. nu’l putem completa, dar pe teritoriul căruia s’a ridicat piatra cu inscripțiunea ce comentăm. Analele mai departe ale Tropaeului dobrogean stau îngropate sub ruinile seculare ale lagărului de lângă satul Adam-Klissi. Ele vor veni să adaoge noul și interesante pagini la istoria epocei imperiale a Sta- tului roman, și în special la istoria provinciilor dunărene. Până atunci să notăm încă, că într’o ihscripțiune grecâscă găsită în Lydia (G. I. Gr. No. 3.497), un T. Antonius Glaudius Alfenus Arig- notus, care trăia sub Garacalla, se numesce între altele curator sau XofWTiți; al orașului Tropesios (Tpoit^aw^ care pote fi Tropaeum din Dobrogea, și că geograful bizantin Hierocles, în opera sa Synecdemos (Veterum Rornanorum itineraria ed. Wesseling. p. 637), vorbind de orașele Scythiel (Dobrogea), Ie enumeră ast-fel: Nume grecescl Nume latmesci Nume moderne corespondente 1. Td[«?.... . Tomis . . . 2. AwwaoTOXtț. . . Dionysopolis 3. ’A-xpat. . . . . Acrae . . . 4. KaXXavfț . . . Callatis . . 5. Tavpoț. . . . . Istrus . . . 6. Kaivavswiava . . Constantiana 7. ZăXSeita . . . . Zeldepa . , 8. Tpâicawț. . . . Tropaeum . 9. ’A^ioutoXi?. . . Axiupolis . . 10. Kaz(Sa0a . . Capidava . . 11. Kâpaoț . . . . Carsum . . 12. Tpâap.t<; . . . . Troesmis . . 13. NoptoSouMo?. . . Noviodunum 14. Atyiaao<;. . . . Aegissus . . 15. ‘AXu.up(<;. . . . Halmyris . . Constanța-. Balcik. Akrania. Mangalia. Karanasib și Kasapkioi. Constanța. X. Adam-Klissi. Hinok (lângă Cerna-vodă). Geatalorman. Hirșova. Iglitza. Isakcea. Tulcea. Lângă lezero Razelum. Din aceste 15 orașe, cele șese d’ântâiu sunt situate pe lângă țărmul mărel Negre, urmâză apoi Zeldepa și Tropaeum, ce trebuesc căutate în interiorul țârei, și în fine alte 7 situate pe malul drept al Dunărei. Tpiitaio? corespunde deci situațiunei geografice a ruinilor de lângă monumentul Adam-Klissi. Cât pentru Zeldepa, putem deja anunța, că suntem pe drumul de a! determina cu precisiune situațiunea. Acest oraș nu a fost departe de Adam-Klissi, și pare a fi avut o mare întindere, judecând dupe ruinile însemnate ce a lăsat. Dar despre acâsta,— cu altă ocasiune. Gr. G. Tocilescu. 1891, Decembre 31. 6988 MONITORUL OFICIAL 25 Februarie 1892 SÂNTUL SINOD SESIUNEA DE TOAMNA A ANULUI 1891 Procese-verbale Ședința de la 4 Noembre 1891 Ședința se deschide la ora 2 p. m. sub președința I. P. S. Mitropolit al Moldovei. —Se face apelul nominal și râspund presenți 13 P. P. S. membri, fiind bolnav I. P. S. Mitropolit Primat și absenți P. P. S. S. Epis- cop al Râmnicului și al Hușilor. — Se citesce sumarul ședinței precedente. P. S. Episcop al Râmnicului: Rog pe P. S. Secretar să introducă următorele modificări în sumar, care sunt drepte și înfățișâză lucru- rile cum s’au petrecut. Antâia rectificare este asupra teselor. P. S. Secretar a țlis în privința teselor, presentate de P. S. Decan „susținute destudențl". Natural este, lucrate și susținute de studențl. A duoa rectificare este asupra termenului impropriu unui act public și care pote că este personal al P. S. S. Secretar; anume „discuțiunea îndelungată și înferbântată”. Eu rog ca asemenea vorbe, care nu sunt la locul lor, să fie eliminate. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eu sunt de idee ca să rămână. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Și eu ași fi fost de opiniunea 1. P. S. nostru Preșe- dinte, ca să rămână cuvântul pus în sumar de P. S. raportor, dar și de va rămâne și de nu va rămâne el nu are nici o însemnătate, pen- tru că scițl că sumarele nu se publică. Eu am de observat P. S. Sale alt-ceva și ’l ași ruga să ne spună, unde, când și de cine s’a întrebuințat cuventul de : discuțiune în- delungată și înferbentată ? Pe cât ’mi aduc aminte, nimeni nu a pronunțat aceste cuvinte și rău face P. S. Sa de ’șl permite a face în sumar reflexiunile P. S. Sale. Sumarul este resumatul unei discuțiunî. El trebue să coprindă în esență tot conținu- tul discuțiune! urmată în ședință. Acest lu- cru este prea elementar, pentru ca să nu se scie de P. S. raportor. Este de dorit dar, că Prea SânțițiI raportori să ne redea în sumar, dupe cum însuși cuvântul arată, expresiunea viue a celor vorbite în ședință. P. S. Episcop al Argeșului: Și eu am a- vut acestă pretențiune în mal multe rînduri, și mi s’a răspuns, că acesta nu este de cât un sumar, iar discuțiunea în estenso este tre- cută în procesul-verbal. Prin urmare așa stă lucrul și cu rectificările cerute deP. S. Epis- cop al Râmnicului, cred că sunt trecute în sumar. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun la vot sumarul ședinței precedente cu rectifică- rile cerute. — S’a primit. — Se comunică și se citesce de la biurou petițiunea P. S. Episcopal Hușilor, prin care cere un congediu pentru trei țlile și se pri- mesce. P. S. Arhiereu Calistrat Bărlădeanu: I. P. S. Președinte, înainte de a intra în ordinea $ilei, dați-ml voe să fac următorea propu- nere : Propunere „Subscrișii propunem că P. P. S. S. Epis- cop!, membri a! Senatului, să fie rugați a elabora și a presenta onorabilului Senat un proect de lege, prin care să se interzică pe viitor a se mal fabrica lumînărl de câră falsă, ci numai de câră curată”. P. P. S. S. Arhierei Valerian Râmni- ceanu, Calistrat Bărlădeanu, Gerasim Piteșteanu, Ieremia Gălățeanu, loanichie Bacaonul, Dositeu Botoșeneanu, Jnnocen- tie Ploeșteanu și Dionisie Craioveanu. P. S. Episcop al Râmnicului : Propune- rile se citesc mal ântâiu de trei ori și pe urmă să iau în discuțiune. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Aseme- nea propunere, dupe cum sciți, s’a tratat de mal multe ori în S-tul Sinod și s’a făcut și un regulament, prin care se prevede, ca lu- minările să fie de ceră curată. Acum eu nu înțeleg la ce ar mai servi a- câstă propunere. P. S. Episcop al Argeșului : Asupra pro- punere! făcute de P. S. Calistrat eu cred, că de 6re-ce comerciul este liber. Voci: Cer cuvântul în cestiune de regu- lament. P. S. Episcop al Argeșului: De ore-ce comerciul este liber, nu putem să impunem un asemenea lucru. Ce am putea face este, ca fie-care chiriarch în eparhia sa, să facă fabrică de lumînărl de câră curată. Dar ca să venim no! Sinodul cu o propu- nere ca acâsta, nu se pote. P. S. Episcop al Râmnicului: Dupe re- gulament, nisce asemenea propuneri, care tind a ajunge chiar proiecte de lege, trebue mal ântâiu citite de trei ori în ședință pli- nară, apoi puse în discuțiune, spre a se ve- dea care sunt vederile S-tulul Sinod și apoi trimise la o comisiune. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu: A- semenea propuneri sunt pentru modificarea regulamentelor, dar nu de felul acesta. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Să pâte ca S-tul Sinod să fi mal discutat și chiar să fi regulamentat ceva în acâstă cestiune. Dar pentru că luminările de câră întrebuin- țate prin biserici se lâgă strîns cu comerciul nostru, un regulament elaborat de S-tul Si- nod, nu pote impune nimănui obligațiuni, cari pote ar lovi în interese materiale. Noi ar trebui să năzuim la a obține de la Corpurile legiuitore o lege în acâstă privință, care să împedice falsificarea acestor luminări. Propunerea P. S. locotenent de Huși Ca- listrat Bărlădeanu, merită totă atitudinea și solicitudinea S-tului Sinod. Noi, mitropoliți, episcopl, preoți și creș- tin! cunoscem cu toții relele ce resultă și pentru inconvenientele ce strică pictura reli- giâsă de prin biserici și pentru sănătatea creș- tinilor, cari vin să asculte serviciul divin. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Din causa luminărilor ? P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Da, din causa luminărilor, înalt Prea Sânțite Președinte, seim cu toții cât sunt de falsifi- cate luminările, ce se consumă prin biseri- cile nostre și cu toții seim causa falsificărel. Fabricanții susțin, că nu pot vinde lumînărl de câră curată, pentru că nu li se plătesce de creștini prețul lor ; iar creștinii se plâng, că nu găsesc să cumpere lumînărl de câră cu- rată. Eu cred, că nici unii nici alții n’au dreptate și orl-ce sfaturi li s’ar da sunt nefo- lositore. Aprinderea de luminări de câră, prin bi- sericile nostre ortodoxe, face parte din ritua- lul nostru și precum am țlis, una din cău- șele, care strică pictura nostră eclesiastică și împedică, se ^ice, pe creștini de a veni la bi- serică este și falsificarea luminărilor. Cestiunea importă dar forte mult cultul nos- tru și dacă episcopul nostru român voesce în adevâr să remediese un răii, care se perpe- tuă țlilnic prin bisericile nostre, n’are de cât să se grăbâscă a admite propunerea ce ni se tace. Cât pentru motivele invocate de unii din noi, cum că comerciul fiind liber, comercian- ții nu pot fi împedicațl de a falsifica lumină- rile, sunt dupe mine, sau frica de a nu su- păra pe cel ce profită din aceste falsificări, sau reaua voință de a pune mâna la basă și a îndrepta râul. Statul face legi și pentru siguranța pu- blică și pentru activitatea cetățenilor. N’are de a face libertatea comerciulul cu frauda. Cetățenii sunt liber! să facă comerț, dar sunt datori să nu înșele pe nimeni. Dacă s’ar înțelege libertatea comerciulul, așa cura pretindeț! atunci cel car! înșală ar putea să ne ijică : Ce vrei ? Ce ai cu comer- ciul meu? Eu sunt liber să'b falsific ceea-ce voiu, sunt liber să vâ înșel. Dar unde, când și de cine se pote susține asemenea teorii ? Statul, care ar îngădui asemenea lucruri, n’ar putea exista nici un an. Pentru aceste motive eu sunt contra ce- lor ce voesc să înlăture aceste propuneri prin trecerea la ordinea idilei; precum sunt con- tra trimiterel el la o comisiune. I. P. S. nostru Președinte v’a spus că S-tul Sinod a votat chiar un regulament în acâstă cestiune; prin urmare el este luminat asu- pra propunerel și nu mal are nevoe de un alt raport, mal cu sâmă că propunerea în cestiune este semnată de toți Prea Sânții Arhierei, LocotenențI, cari sunt in numâr de opt. Aceste duoâ considerente înlătură în mod radical propunerea P. S. Episcop de Râmnic, de a se trimite propunerea în ces- tiune, mal ântâiu, la o comisiune. Sunt cestiunî, cari nu pot suferi întâr- țliare și acâstă cestiune este din numârul ce- lor mal însemnate și mal urgente. P. S. Vdstre vâ aduceți aminte că în Gestiunile mari S-tul Sinod a afirmat la moment dorința și voința lui. Pentru acâsta nu am de cât să vâ aduc aminte, că atât propunerea privitâre la a- meliorarea sortei clerului, cât și cea privi- târe la elaborarea unul proect pentru învă- țăm’ntul religios din țâră, ce a făcut S-tul Sinod în sesiuneă trecută, nu s’au mai tri- mis la comisiune, ci s’au luat de urgență în considerațiune și prima parte a propunerel s’a și tradus în fapt, prin presentarea din inițiativa senatorială a prelaților a proectu- 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6589 lui de lege care acum este pus la ordinea țli- lel la Senat. Propunerea P. S. Calistrat, coprin^ând în sine principiul acela, că membri S-tuluî Si- nod, care sunt în același timp și membri al Senatului, să facă un proiect de lege și să’l presinte din inițiativa lor la Senat, gândesc că ea este întru tote conformă precedentelor, ce noi am făcut și întru nimic contra regu- lamentului care’l avem. A ajurna noi acâstă cestiune, de ații pe mâine, ar însemna că noi ne ocupăm forte puțin de activitatea bisericel nostre și de cele ce o privesc direct. Presentarea unul asemenea proect de lege din partea nostră la Senat, gândesc că avea aprobarea tutulor representanților țârei, cari se îngrijesc de viața religiosăa bisericel nos- tre ortodoxe și de monumentele nostre bise- ricești. De aceea, eu rog pe S-tul Sinod, ca să nu mal întindă discuțiunea asupra el, ci s’o primâscă acum chiar așa cum este. P. S. Episcop al Râmnicului: Când am cerut cuvântul asupra acestei propuneri, ’i-am dat caracterul de cestiune de regulament. Am voit, ca acâstă propunere, pe care recu- nosc și eu, ca și P. S. Episcop al Dunărel- de Jos, că este de cea mal mare importanță și cere mal multă meditațiune, să mârgă pe totă filiera legală, dupe cum merg tote pro- punerile de asemenea natură ce vin în discu- țiunea nostră. P. S. Episcop al Dunărel-de- Jos tratând cestiunea în fondul el, cere de la S-tul Sinod, ca ea să fie imediat resolvată. Eu unul, și vorbesc pentru mine personal, care sciu că S-tul Sinod are un regulament în privința acesta; care țin ca în cestiunea luminărilor de câră să mă gândesc și la le- gile țârei mele, cred, că nu este bine să luăm cu ușurință o hotărîre: ț)ie dar, nu este ne- merit ca acâstă propunere să vină imediat în desbaterea S-tulul Sinod. încă o-dată mal repet că propunerea este forte bună și eu aduc mulțumirile mele propunătorului, dar să mârgă pe calea regulamentară; pentru ca cu chipul acesta să avem și noi timpul să ne gândim, iar comisiunea ce va transforma a- câstă propunere în proiect de lege, sau P. P. S. S. Membri al Senatului să cunoscă mal bine vederile tutulor membrilor S-tulul Sinod. P. S. Episcop al Argeșului: Eu când am ^is, că comerciul este liber, am avut în ve- dere legea, Gonstituțiunea țărel și am avut în vedere chiar libertatea ce s’a dat S-tului Sinod, prin înființarea „Tipografiei Cărților Bisericești'. Noi ca să venim și să facem pas asupra acestei propuneri, ce ni se presintă, cred că eșim din legile bunel cuviințe. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Cer cuvântul în cestiune de regulament. P. S. Episcop al Argeșului: S’a ijis de P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, că comer- ciul este îngrădit de legile țărel, da, comer- ciul este î ngrădit de legile țărel întru atât cât este pe cale legală. Prin urmare, cum este pentru unii așa este și pentru noi. S-tul Si- nod pote lua însărcinarea prin sine să facă o fabrică de luminări de câră, ca de acolo să se împartă în totă țâra. I. P, S. Mitropolit al Moldovei: Preroga- tivele S-tulul Sinod le discutăm noi acum? P. S. Episcop al Argeșului: Și acâstă propunere care a venit acum putem s’o ad- mitem și s’o înaintăm și guvernului, dar nu vom face nimic. Acâsta am avut de (jis. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: I. P. S. Președinte ! las la o parte vorbirea P. S. Episcop al Argeșului, pentru că n’a răspuns nici la conținutul propunerel, nici la cele ce am țlis eu. Eu am cerut cuvântul in cestiune de regulament, ca să pun în cunoscință pe S-tul Sinod, despre regula care se urmâză de el (S-tul Sinod) în privința propunerel făcu- tă de P. S. Episcop al Râmnicului, care este o autoritate mult mal mare în acâstă mate- rie de cât P. S. Episcop al Argeșului și să arate că propunerea P. S. Sale este contra regulamentului nostru interior. P. S. Episcop al Râmnicului: N’am fă- cut eu propunerea. Vă rog rectificați. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Eu n’am ce rectifia, să rectifici P. S. Ta, retră- gându-țl propunerile. Acum văd, că bați în retragere, dar mal adinâorea cereai S-tulul Sinod să trămilă, conform regulamentului, propunerea P. S. Calistrat la o comisiune și țliceai că acâstă propunere trebue să urmeze filiera regulamentară. De acord cu P. S. Sa, eu vin și spun, că acâstă propunere este ve- nită pe filiera regulamentară. Vă citesc art. 30 din regulamentul interior al S-tului Si- nod al S-tei Biserici autocefale ortodoxă ro- mână, cap. 4, unde țlice așa: „Fie-care membru este în drept a face „propuneri privitore la trebuințele bisericei, „asupra cărora ar socoti, că trebue să atra- „gă luarea aminte a S-tului Sinod, spre a se „lua în discuțiune. „Asemenea propuneri spre a putea fi puse „în discuțiune de către biurou, se cere să fie „sprijinite cel puțin de duoi membri'. Acâstă propunere este susținută nu numai de duoi, ci de jumătatea membrilor S-tului Sinod și, prin urmare, trebue să se pună în discuțiune chiar acum. Acâsta aveam de țlis asupra propunere! P. S. Episcop al Râmnicului, care ne trimite la un alt articol, care nu se lâgă cu acâstă propunere și rog pe S-tul Sinod să decidă asupra ei. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântul în cestiune de regulament. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : Nu mal veniți cu regulamentul, căci văd că nu ’l cunosceți. Eu am făcut acâstă propu- nere dupe cum a calificat’o P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, în interesul bisericei, în in- teresul creștinătăței și pot supune la apreciarea și hotărî- rea S-tului Sinod resultatul lucrărilor sale, compuse dintr’un proiect de budget pe între- gul an al XVI-lea și opiniunea sa, în ce pri- vesce restul anului al XV-lea financiar al re- vistei. Mal ântâiii în privința restului din anul XV-lea, comisiunea este de părere, ca S-tul Sinod să împuternicâscă pe comitetul redac- tor al revistei, ca să mârgă tot cu budgetul anului financiar 1890—91, dupe cum a fă- cut’o acâsta și pentru prima jumătate a aces- tui an, în ședința de la 15 Maiii trecut. Și acâsta cu atât mai mult că de la deschiderea S-tului Sinod, în sesiunea de tomnă și până la sfârșitul anului XV-lea al revistei, nu a mai rămas de cât cinci luni și ceva, și apoi a face un budget pentru câte-va luni numai, este un lucru și de prisos, față cu măsura propusă de comisiune și introdusă acum de către S-tul Sinod. Pentru alcătuirea budgetului pe anul XVI al revistei (1892—93), comisiunea a putut să înlăture greutățile ce o împedică în sco- pul urmărit, numai recurgând la măsurile pe cari le supunem aici la apreciarea S-tulul Sinod, adică: Pentru veniturile proiectului de budget, alăturat aici, s’a luat ca punct de plecare ^iua de 1 Noembre 1891 și s’a trecut numerariul casă la acâstă dată lei 5.442, bani 01; rămășițele de incasat de pe abonamentele a- nijor precedenți până la 31 Martie 1892, în sumă de lei 80.027, bani 15 ; abonamentele prin protoierel pe anul XVI-lea al revistei, calculate pe 3.500 abonați, număr aproxi- mativ, primit de comisiune dupe abonamen- tele a trei ani precedenți, și acestea au dat suma de lei 42.000; s’au mal adaos 150 a- bonați direcțl, cari aduc pentru veniturile budgetare lei 1.800; și în sfârșit s’aii mai pus și lei 100, cu denumirea de venituri ex- tra-ordinare, cari pot resultă din desfacerea revistei de pe anii precedenți și din vînțlarea cărței „Tedeumuri*, proprietate tot a revis- tei „Biserica Ortodoxă Română*. Tote aceste capitole, calculate în modul arătat mai sus, dau un total de venituri al revistei pe anul XVI-lea (1892—93) în sumă generală de 129.369 lei, 16 bani. Cu cheltuelile din alăturatul proiect de budget al revistei, comisiunea a ținut aceeași | normă, luându-și adică de basă în calcule, iarăși ^iua de 1 Noembre 1891, și trecând apoi la cheltueili tote plățile, ce cad în sar- cina casei redacțiunei pe anul al XVI-lea (1892—93) și anume: s’au însemnat rămăși- țele de plată din salariile membrilor comite- tului pe anii 1885 până la 1 Aprilie 1892 și care fac lei 35.700; apoi s’au trecut ră- mășițele de plată ale tipărirel revistei tot până la 1 Aprilie 1892, pe 9 luni din anul XlV-lea și întreg anul XV-lea neplătiți încă și cari dau suma de lei 21.000; iar în ce privesce cheltuelile proprii ale anului XVI-lea ele tote s’au pus dupe budgetul anului XIV, (1890—91), aprobat de S-tul Sinod, afară de § 7, remisa de 20 % ce se dă protoierei- lor, și care aici s’a calculat tot dupe numărul de 3.500 abonați, admiși la venituri, și care remisă se urcă la suma de lei 8.400. Tote aceste cheltueli cari se specifică în proiectul de budget alăturat, se ridică la suma totală de lei 95.680, rămânând în casă la 31 Mar- tie 1893 și un excedent de 32.689 lei, 16 bani. In consecință, subsemnatul raportor al comisiunel, pentru întocmirea budgetului revistei „Biserica Ortodoxă Română" pe anul XVI-lea, râgă pe S-tul Sinod, în numele co- misiunel, să bine-voiască a aproba alăturatul proiect de budget, întocmit pe .basa prevede- rilor de mal sus; și mai mult, a autorisa pe redacție, ca pentru restul anului XV-lea al revistei, până la 31 Martie 1892, să mârgă tot cu budgetul anului XIV-lca, adică 1890—91. Supunând acestea la apreciarea S-tulul Si- nod, vă rog, înalt Prea Sânțite Stăpâne, în numele comisiunei ad-hoc să bine-voițl a re- gula, ca să se aprobe alăturatele două pro- iecte de budget identice, din cari unul să ră- mână în archiva cancelariei S-tului Sinod, iar al douilea să se trimită comitetului re- dactor al revistei, și în cas de aprobare să porte vițla: „Aprobat de S-tul Sinod în șe- dința de la 4 Noembre 1891 “. Sunt, cu cel mai profund respect, al înalt Prea Sânției Vâstre, plea plecat și supus ser- vitor, Ghenadie al Râmnicului. —Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunei și S-tul Sinod le aprobă. —Idem raportul comisiunei ad-hoc, asu- pra situațiunei casei jurnalului „Biserica Or- todoxă Română* pe anul XlV-lea, precum și cu budgetul jurnalului pe anul 1891—1892, în următorea coprindere: înalt Prea Sânțite Stăpâne, însărcinați încă din sesiunea de primă^vâră a S-tului Sinod, cu verificarea socotelelor re- vistei „Biserica Ortodoxă Română", comi- siunea ad-hoc a S-tului Sinod, compusă din P. S. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, P. S. Ar- hiereu Ieremia Gălățeanu și subsemnatul ra- portor, aii voit încă de atunci a aduce la în- deplinire acestă sarcină, dar delegatul onor, minister de culte fiind atunci ocupat cu lu- crări de ale serviciului seu, nu a putut să ia parte la lucrările comisiunei. Acăstă îm- pregiurare supunându-se la timp cunoștinței 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6991 S-tulul Sinod, s’a hotărît, ca numitele soco- teli să se ia în sesiunea acâsta; iar redacțiu- nea a fost autorisată ca să ’și urmeze chel- tuelile cu budgetul anului 1890—91, adică XIV al revistei. In urmarea unei mijlociri noui a S-tului Sinod, onor, minister a bine- voit a trimite ca delegat al său pe comptabi- lul ministerului, D. C. Stoenescu, când co- misiunea a și pășit la verificarea socotelilor; iar resultatul acestei operațiuni se supune aci, de către subsemnatul raportor, la apre- ciarea S-tului Sinod, rămânând ca delegatul ministerului să ’și facă raportul său către D. ministru, șeful său. Luând mai ântâiu în studiu situațiunea casei Revistei pe anul XlV-lea al editărei sale și de la 1 Aprilie 1890 până la 31 Mar- tie 1891, presentată S-tului Sinod cu rapor- tul comitetului redactor sub No. 40 din 1891, a găsit că veniturile acestei instituțiuni pe anul financiar citat, trecute tote în registrele casei, sunt pe deplin justificate cu piesele res- pective și se compun din numerariul aflător în casă la 1 Aprilie 1890, în sumă de lei 12.014, bani 65; din rămășițele de încasat de la protoierei pe anii 1882 până la 1891; din abonamentele directe pe anii 1888 până la 1891; din vînZarea a șese cărți de Tede- umuri, și din venituri extraordinare în sumă de lei 24.129, bani 25; ceea-ce a. făcut, că în anul XlV-lea financiar al Revistei, veni- turile casei să se ridice la suma totală de lei 36.143, bani 90. In cheltuelile pentru același an financiar se ridică la suma totală de 27.365 lei, 28 bani, rămânând în casă, 31 Martie 1892, un excedent de 8.778 lei, 62 bani. Aceste chel- tueli se împart în salarii de ale membrilor comitetului și ale amploiaților Iei 13.120; în plata pentru tipărirea Revistei pe patru luni din anulXII-lea (1888—89) și opt din anul XlII-lea (1889—90) în sumă de lei 12.800; din cheltueli pentru expediția Re- vistei, Iei 1.385; din chieltueli pentru can- celarie lei 23, bani 15, și de corespondență lei 36, bani 60; și ele sunt făcute în margi- nele prevederilor budgetare, cu economii la fie-care paragraf, având fie-care condeiu de cheltuială piesa sa justificativă. Acesta fiind resultatul cercetărilor comisiunei pentru lu- area socotelelor, îl supune, prin subsemnatul raportor, la deliberările S-tului Sinod și ’l rogă, tot-o-dată, ca să aprobe acăstă situa- țiune, așa cum ea s’a prestntat S-tului Sinod. Comisiunea, neputând aci vorbi nimic asupra budgetului pe anul financiar 1891 —1892, fiind-că acum S-tul Sinod a autorisat pe comitetul redactor de a merge pe acest an, care este la jumătate, cu budgetul anului 1890—1891, găsesce cu cale a se opri și ea asupra rămășițelor de încasat, cari la 31 Mar- tie 1891, se ridicati la suma de 74.314 lei, 20 bani, și din care până la data acestuia s’a incasat forte puțin și tot-o-dată a ruga pe P. P. S. S. ChiriarhI, ca să facă prin proto- ierei a se incasa aceste rămășițe, cari datâsă încă de la 1883. Pentru aducerea la înde- plinre a acestei dorințe a comisiunei, care crede că va fi și a S-tului Sinod, subsemna- tul propun ca redacția Revistei să înainteze P. P. S. S. ChiriarhI câte un tablou de da- toriele fie-cărei eparhii. Sunt cu cel mal profund respect, P. al I. P. S. Vostre, prea plecat și supus servitor, Ghenadie al Râmnicului. —Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunei și S-tul Sinod le aprobă. — Idem raportul comisiunei ad-hoc cu budgetul tipografiei „Cărților Bisericesc! “ pe anul 1892—1893, în următorea coprindere: Înalt Prea Sânțite Stăpâne, Subsemnatul raportor al comisiunei, vo- tată de S-tul Sinod, în ședința de la 15 Oc- tombre expirat, pentru întocmirea budgetului tipografiei „Cărților BisericescI*, supune la apreciarea și hotărîrea S-tulul Sinod alătu- ratul proiect de budget, înjghebat dupe cum urmâză: La venituri s’a trecut: rămășițele de in- casat la 1 Noembre 1891, de pe deosebitele tipărituri, aflătore în desfacere pe Ia proto- ierei și în sumă de 27.802 lei 18 bani; din rămășițele de incasat, pentru tipărirea re- vistei „Biserica ortodoxă română*, până la 31 Martie 1892, cari dau suma de 21.000 lei; precum și din tipărirea revistei pe anul al XVI-lea (1892—93) în sumă de Iei 12.000; și în sfîrșit din venituri extraordinare ale ti- pografiei ; car! sunt în sumă de 10.100 lei. Prin urmare, tote veniturile tipografiei „Căr- ților Bisericesc! “, pe anul budgetar 1892— 93, se ridică la suma de le! 70.902 ban! 18. La cheltueli s’a trecut rămășițele de plată la 1 Noembre 1891, în sumă de 4.963 lei 74 bani; salariile personalului administrativ pe anul financiar 1892—93, cari fac lei 4.560; personalul atelierelor de culegătorie și al mașinelor lei 14.520; materialul tipo- grafic cu cheltuelile de legătorie în sumă de lei 23.000; materialul combustibil lei 1.500; și în sfîrșit cheltueli de cancelarie, corespon- dență, expediarea comandelor de cârțl și chel- tueli extraordinare, în sumă de 3.480 lei. Tote aceste cheltueli pe anul financiar 1892 — 93 ale tipografiei dau suma de lei 52.023, bani 74, lăsând la sfîrșitul acestui an, 31 Martie 1893, în casa tipografiei și un excedent de lei 18.878 bani 44. Supunând acestea la aprecierea S-tului Si-, nod, Vă rog, înalt Prea Sânțite Stăpâne, în numele comisiunei ad-hoc, să bine-voiți a re- gula, ca să se aprobe alăturatele duoă proeicte de budget, din cari unul să rămână în ar- hiva cancelariei S-tulul Sinod; iar al duoilea să se trimită tipografiei „Cărților Bisericesc!*, și în cas de aprobare să porte viza: „aprobat de S-tul Sinod în ședința de la 4 Noembre 1891; iar pentru anul financiar (1891 —92), tipografia să fie autorisată ca și redacția re- vistei, a merge cu budgetul anului 1890—91. Sunt cu cel mal profund respect, al înalt Prea Sânție! Voetrp, prea plecat și supus ser- vitor. Ghenadie al Râmnicului. — Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunei și S-tul Sinod le aprobă. — Idem, raportul comisiunei ad-hoc, re- lativ la cererea ce face D. director al tipo- grafiei „Cărților Bisericesc!", pentru a înlesni suma de 75.000 lei, necesară la tipărirea Mi- neelor, în următorea coprindere : Înalt Prea Sânțite Stăpâne, Comisiunea însărcinată cu luarea socote- lelor ravistei „Biserica ortodoxă română* și ale tipografiei „Cărților Bisericesc!* pe anul financiar 1890—91, primind adresa biurou- lu! S-tulul Sinod sub No. 70 din 1891, cu care i-se înaintâză și raportul directorului ti- pografiei „Cărților BisericescI*, referitor la suma de 75.000 lei, cerută de domnia sa ca ajutor pentru tipărirea Mineelor, a găsit că cererea este fondată și vrednică de o deose- bită solicitudine a S-tulul Sinod. Domnul di- rector spune, că pentru tipărirea celor 12 volume de Minee, are trebuință de peste 1.500.000 cole de hârtie, totă comandată de o dată, spre a putea fi la fel, și că costul hâr- tiei ridicându-se până la suma de lei 75.000, întrece veniturile ordinare ale tipografiei, cari abia pote întâmpina cheltuelile de tipărire ; adică jumătate din costul unei asemenea ti- părituri voluminose. Comisiunea găsind, că tote aceste aratărl sunt drepte, iar tipărirea Mineelor, cu un singur fel de hârtie, se im- pune pentru completarea cărților ritualului sântei nâstre biserici; de altă parte sciindu- se, că biserica nostră este și trebuesce să fie ajutată în nevoile el de către Stat, mai ântâiu ca biserica nâstră românâscă și apoi ca insti- tuțiune, care ’și-a depus în mâinile Statului român tote averile sale; în sfîrșit avându-se în vedere, că dacă S-tul Sinod primesce ce- rerea D-lul director, de a ’I se mijloci de la onor, guvern suma de lei 75.000, pentru ti- părirea și a Mineelor, lucrul se reduce la un simplu împrumut, ce Statul ar face bisericei. Pentru aceste cuvinte, comisiunea, prin subsemnatul său raportor, rogă pe S-tul Si- nod de a mijloci la onor, guvern ca Statul să dea tipografiei „Cărților Bisericesc!" suma de lei 75.000 saii hârtia trebuitore, pentru tipărirea Mineelor, în sumă de 1.500.000 cole, dupe modelul presentat de tipografie, rămânând apoi ca Statul si se despăgubiască de acest împrumut, din vînZarea celor ântâiu Minee sau din vînțlarea și a altor cărți de ri- tual aflătore acum în depositul tipografiei și în valore aprope de 300.000 lei, putându-se tot odată afecta pentru acest scop și suma a- nuală de mal multe mii le! din budgetul mi- nisterului de culte, destinată anume pentru cumpărarea de cărți bisericescl. Sunt, cu cel mal profund respect, al înalt Prea Sânțiel Vostre, prea plecat și supus ser- vitoi. Ghenadie al Râmnicului. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: I. P. S. Președinte. Eu cerusem cuvântul cu oca- siunea discuțiunel raportului, pentru luarea socotelilor tipografiei, ca să expun, pe lângă cele arătate de noi, membri ai comisiunei, și opiniunea mea personală, cu ore-carl mici ob- servări, dar nu am avut parte de cuvânt. Acum vă rog să’mi dați voe ca să expun acesta, în calitate de membru al comisiunei ad-hoc, pentru luarea socetelilor tipografiei 6992 MONITORUL OFICIAL 26 Februarie 1892 și jurnalului, rog pe S-tul Sinod ca ca câră directorului tipografiei să facă un tablou în care să se arate : 1) Numărul cărților de ritual tipărite; câte din ele s’au vîndut; câte din cele vîndute au fost legate și deslegate și ce număr mai are acum în podul tipografiei nevîndute ; 2) Ca să țină un registru de comandele de cărți, care ’i se fac; 3) Ca să arate, dupe ce anume tarif ur- mâză cu tipăriturile, ce i se comandă în ti- pografie. Tot cu acăstă ocasiune aduc la cunoscința S-tului Sinod: 1) Că direcțiunea îngădue pe unii din cei ce tipăresc cărți să aducă hârtia lor; 2) Că votul S-tului Sinod în ceea-ce pri- vesce tipărirea teselor studenților în teologie, nu s’a executat. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aș avea și eti de observat asupra conclusiunei rapor- tului comisiunel. De acolo, de unde începe cu vorba de îm- prumut, sunt cu totul în contra a tot ce se coprinde în raport, în privința propunerel de împrumut. Apoi guvernul a luat milidnele bisericilor și acestă sumă trebue să o dea pentru ca să rămână în profitul tipografiei .Cărților Bise- ricesci". Noi nu facem comeriu aci. Acâsta este opiniunea mea. P. S. Episcop al Râmnicului: Opiniunea acâsta I. P. S. președinte, aș primi-o și eu și aș fi venit cu dânsa prin raport, dacă nu ni s’ar spune ,și n’am cunosce și noi nevoile ce le are Statul. Comisiunea a crezut de cu- viință, că aflându-se în fața unui refus, mai mult sau mai puțin continuu din partea gu- vernului, față cu trebuințele bisericel; pe de altă parte aflându-se în față cu trebuința im- periosă, de a se avea Mineele cât mai curând; comisiunea, ^ic, a trebuit să găsâscă o solu- țiuue în privința acestei cestiunî. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Negus- torâscă. P. S. Episop al Râmnicului: Negusto- râscă și popâscă. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Nu am ^is popâscă, ci negustorâscă. P. S. Episcop al Râmnicului: Da, negus- torâscă, însă eu țlic și popâscă. Așa a găsit comisiunea de cuviință. Comisiunea ’și-a <^is : Să recurgem la Stat, ca el să ne dea acâstă sumă, dacă Statul cum va ar <)ice, că nu are mițlloce, cu ce să în- tâmpine aceste cheltueli ale bisericel, biserica pote să-I $ică: Domnule ministru, când D-v. dați o asemenea sumă pentru biserică, tot biserica pote să vă facă, ca să vă luați banii îndărăt de pe acăstă tipăritură. Iată ideia co- misiunel. Dacă dorința I. P. S. Vostre se rea- liseză, o declar și eu, ca membru al comisiu- nel și ca întemeietor al tipografiei, că o pri- mesc cu totă inima, dar numai rog ca Mineele să se tipărâscă cât mai curând. I. P. S. Mitroplit al Moldovei: Eu nu cer bani cu împrumutare de la guvern, dacă nu va putea astăzi, va putea mâine, acâsta este opiniunea mea, și rog a se modifica conchi- sinnea raportuîul în acest sens. P. S. Episcop al Râmnicului: Tot ra- portul este basat pe ideia acâsta. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eu vă declar, că sunt contra conclusiunei rapor- tului. Pun la vot acâstă conclusiune. P. S. Arh. loanichie Bacaoanul : Gu modificările propuse de înalt Prea Sânția Vostră. P. 8. Episcop al Râmnicului: Acesta nu este proces-verbal, ca să se potă modifica. I. P. S. să facă o propunere în acest sens și să se pună la vot. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun la vot conclusiunea raportului, cu observările ce am făcut eu. S’a primit. P. 8. Episcop al Dunărei-de-Jos : Eu v’am citit o-dată propunerile ce am de făcut, însă rog pe S-tul Sinod a’mi admite să mai citesc încă o-dată. Iată prima mea propunere : Să se ceră directorului tipografiei ca să facă un tablou, in care să se arate nume- rul cărților de ritual tipărite; câte din ele s’au vîndut; câte din cele vîndute au fost legate sau deslegate și ce numer mai are acum în podul tipografiei nevîndute. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun la vot acâstă propunere. S’a primit. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: II) Ca tipografia să țină un registru de coman- dele de cărți cari i se fac. — Se pune la vot acestă propunere și se primesce. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: III) Să se ceră directorului Tipografiei ca să arate S-tului Sinod, dupe ce anume tarif ur- meză cu tipăriturile ce i se comandă în Tipografie. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun la vot acâstă a treia propunere. P. S. Episcop al Râmnicului : Eu declar că sunt contra acestei propuneri. P. S. Arh. Innocentie Ploesteanu : Noi avem înainte de tote să fim considerați ca cinstiți. Pentru aceea, eu cer ca prin pro- punerea care a votat’o S-tul Sinod deja, să se înțelâgă a se trece fie-care carte cu anume prețuri. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Apoi eu acâsta am înțeles’o. Ceea ce cere P. S. Epis- cop al Durărei-de-Jos, se coprinde în punc- tul al doilea din propunerea sa. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Ceea ce cer eu este să ne arate tariful dupe care urmâză. P. S. Episcop al Râmnicului: Eu declar, că sunt contra propunerel, fiind-că prin ea se ucide Tipografia. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei : Propu- nerea acâsta a P. S. Episcop al Dunărei-de- Jos, o primesce S-tul Sinod 1 O pun la vot. P. S. Arh. Innocentie Ploesteanu: Cum ați exprimat dorința I. P. S. Vos- tiă, ca să se însemneze prețul fie-cărei cărți. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Am în- țeles ca să se trâca cărțile în condică. P. S. Episcop al Râmnicului: Să o es- plice propuitorul. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Propui- torul are cuvântul. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Eu ași dori, ca S-tul Sinod să câră D-lui director să ne trimită un tablou, un raport dupe care anume tarif primesce comandele. P. S. Episcop al Râmnicului: Dați-mi voe să fac eu o contra propunere, care să fie mal admisibilă și să aibă un scop. P. S. Epis- cop al Dunărei-de-Jos să se ducă la Tipo- grafie și să culâgă din registrele Tipografiei, ca să vadă cui și cu ce preț să fac tipăritu- rile la deosebite persone. Gu propunerea P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos lovim în Tipo- grafie și va veni în curând momentul, când va trebui închisă. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun la vot acestă a 111-a propunerea a P. S. Epis- cop al Dunărei-de-Jos. S’a respins. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Aduc la cunoscința S-lui Sinod, că direcțiunea îngâ- due pe unii din cei ce tipăresc cărți, să a- ducă hârtia lor. Că votul S-luluI Sinod, în ceea ce privesce tipărirea teselor studenților în teologie, nu s’a executat. P. S. Episcop al Râmnicului : P. S. E- piscop al Dunărei-de-Jos indirect inculpă Tipografia, fără să se gândâscă bine la culpa ce’I o asvărlă. P. S. ne spune : Că Tipografia . primesce hârtie de la unii, carii tipăresc cărți. Dar ce este mal natural, de cât acâsta. Tipografia nu are fonduri la în- dămână, ca să mai cumpere și hârtia trebui- târe tipăriturilor particulare și atunci să mulțumesce ca să câștige ceva, sau mai bine țlis, să se ajute în întreținerea ei cu tipăriri făcute la personele, ce bine-voiesc a o ajuta pe acâstă cale. Eu vă comunic, că cartea ce am tipărit acum, adecă Iconografia, am tipă- rit’o cu hârtie de la mine, căci D. director mi-a spus, că nu are bani pentru a cum- păra hârtia, ce i-o ceream eu. Dacă P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos mai are ceva încă de bănuit, eu mă ofer să’i arăt și comptul D-lui Socec, cu care am cumpărat și am a- chitat hârtia. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jus : Ați vățlut din declarațiunea P. S. Episcop al Râmnicului, că direcțiunea’i a îngăduit chiar pe P. S. Sa să aducă hârtie ca să tipărâscă, dupe cum v’am spus eu. Nu am nimic de de un an, de la data aprobărel licitației; i Se publică spre cunoscința generală că, în diua de 16 Martie 1892, de la orele 10 — 4 dupe amiadl, se va ține o nouă licitație în lo- calul casieriei, conform legel de urmărire. Concurenții, pentru a fi admiși la licitație, vor trebui să depună o garanție provisorie de leî 200. Condițiunile în care se efectuiază vîndarea, sunt publicate în Monitorul oficial No. 159 din 1891 și osebit se pot vedea la casierie în tdte dile de lucru. No. 2.426. 1892, Februarie 19. Casieria generală a județului Ialomița In vederea decisiunilor acestei casieri date asupra corupturilor de gestiune ale foștilor perceptori din acest județ și prin care se con- damnă, conform art 55 din legea de perce- pere și costatare, a plăti sumele din rămăși- țele constate asupră-le, fie ca nejustificate, fie ca sustrase; In vederea asemenea că, de la încetarea lor din funcțiune, aceste rămășițe nu s’au lichidat până în present, conform art. 12 din legea de urmărire, se face cunoscut prin acăsta că, în diua de 28 Februarie a. c., la orele 10 a. m., se va vinde prin litație în localul a- cestel casieri din urbea Călărași, strada Știr- beiu-Vodă, garanțiele cari constă în urmă- tdrele efecte, însă : 1. Lui Grigore Ușurelu, fost perceptor la circumscripția 9 Piua-Petri, 8 acțiuni ale ca- sei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 2. Lui Ghinea I. Pcpescu, fost perceptor la circumscripția 11 Bucu, 7 acțiuni ale ca- sei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 3. Lui Petcu R. Dobrinescu, fost percep- tor la circumscripția 12 și 12, 6 acțiuni ale casei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 4. Lui Radu Nițescu, fost perceptor la cir- cumscripția 10 și 13, 11 acțiuni ale casei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 5 Lui Cană Poenaru, fost perceptor la cir- cumscripția 22 Jilavele, 11 acțiuni ale casei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 6. Lui Anton Cană, fost perceptor la cir- cumscripția 24 Axintele, 12 acțiuni ale casei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 7. Lui V. Grigorescu, fost perceptor la cir- cumscripția 15 Poiana, 10 acțiuni ale casei creditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 8. Lui C. Giuglea, fost perceptor la cir- cumscripția 3 Ulmu, 11 acțiuni ale casei cre- ditului agricol Ialomița, a lei 100 una. 9. Lui S. D. lorgavicl, fost perceptor, 11 acțiuni, ale casei de credit agricol Ialomița, a lei 100 una. Prin urmare, acel cari vor voi a concura la licitația acestor efecte, să se presinte la locul indicat în diua și orele fixate. Se cere concurenților să depună mal ân- tâiu o garanție de 5 Ia sută din valorea efec- telor. No. 2.364. 1892, Februarie 19. MINISTERUL DE RESBEL Tăbăcăria militară din comuna Bucovăț, județul Dolj, avănd necesitate de: 1.000.000 kilograme căje de stejar; Ministerul publică spre cunoscința tutulor doritorilor că, în diua de 9 Aprilie 1892, orele 2 p. m., se va ține licitație la ministe- rul de resbel, bulevardul Carol și la direcția tăbăcăriel militare pentru aprovisionarea el. Licitația se va efectua în conformitatea le- gel de comptabilitate generală a Statului, art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietu- lui de sareine stabilit, care se pote vedea de doritori le minister (direcția V administrativă) și la direcția tăbăcăriel în tote filele de lu- cru de la orele 11 diminăța până la 5 dupe amiadl. Ofertele se primesc pentru cantitatea în- tregă a furniturei sau pentru parte din- tr’ânsa de la 100.000 kilograme în sus, prețurile se vor serie pe unitate și în total. Ele urmâză să fie scrise deslușit pe hârtie, având timbru de 25 bani. Supralicitație nu se va ține. Doritorii, de a concura, spre a fi admiși la licitație, o-dată cu oferta vor depune cauțiune 10 la sută în numerariu sau efecte publice din valdrea căjel pentru care ofertâză, garan- ție care va rămâne definitivă în cașul de ad- judecare și nu se va libera de cât dupe efec- tuarea în total a contractului. Ofertele neinsoțite de garanție se vor con- sidera ca nule. Concurenții, cu 25 dile înainte de diua li- tațiel, vor depune la minister sau la tăbăcă- rie o notă deschisă în care se va arăta ju- dețul, plasa și comuna unde se află situată pădurea din care voiesc a preda coja. No. 1.244. 5^4. 1892, Februarie 3. Regimentul 5 călărași In basa ordinului corpului III de armată No. 23.804, comunicat cu al divisiei V in- fanterie No. 11.730,6.089, se publică lici- tație pentru vîndarea efectelor de îmbrăcă- minte, afară din serviciu, următore: 10 tunici, 80 bluze, 20 capele, 4 mantale de ordonanță, 16 haine de ordonanțe, 6 pan- taloni de ordonanță, 16 veste de ordonanță, 11 șepci de ordonanță, și 200 carâmbi. Licitația se va ține în orașul Ploescl, pa- latul administrativ, reședința regimentului; ea va fi publică și orală. Pentru a fi admiși la licitațe, concurenții trebue să depună o cauțiune în numerariti de lei 50 sau în efecte de Stat. Efectele se pot vedea în tote dilele de lu- cru de la orele 7 — 12 din di- Termenul de licitație va fi în diua de 1 Martie 1892. Regimentul Vâlcea No. 2 Comisia de administrație a regimentului Vâlcea No. 2, conform ordinului corpului I de armată No. 22.612, comunicat cu al di- visiei II infanterie No. 94, prin care s’a apro- bat reformarea a mal multor efecte de îm- brăcăminte cu termenul împlinit, urmând a se vinde prin licitație publică efectele urmă- târe: 107 mantale de combatant, 214 bluze de pânză, 329 perechi pantaloni de pânză, 481 capele, 35 metri galon tricolor, 10 man- tale de ordonanțe, 6 haine de ordonanțe, 9 25 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6997 veste de ordonanțe, 15 perechi pantaloni postav de ordonanțe, 6 șepci de ordonanțe, 136 perechi pantaloni postav alb și 82 că- ciuli. Se publică acăstă licitație, care se va ține în piața orașului Râmnicu-Vâlcea in țliua de 25 Aprilie 1892, de la orele 8 a. m. până la orele 4 p. m. D-nil concurențl, cari vor bine-voi a con- cura și vor fi amatori, vor fi însoțiți de ga- ranțiele prevăzute de art. 40 până la 56 din legea comptabilitățel Statului; îndată dupe adjudecare și dupe ce mal ântâiu se vor nu- măra banii, efectele tote se vor da în primi- rea D-lui concurent asupra căruia s’a adju- decat. No. 776. 3^24 1892, Februarie 16. Regimentul Gorj No. 18 Nepresintându-se nici un concurent la li- citația ținută în ^iua de 15 Februarie 1892 pentru aprovisionarea lemnelor necesare re- gimentului Gorj No. 18 și escadronului 4 călărași pe timp de un an, începând de la 1 Aprilie 1892 și până la 1 Aprilie 1893, co- misia de administrație a regimentului Gorj No. 18 publică o nouă licitație pentru /i-35 Cordna germană (marca).......... 1 1 _ _ , . . 3 luni 25.20-17Va Lira sterlină.............. 1 1 --- Paris cek 1C0.60-55 Lira otomană.............. _ 1 1 --- _ * \ i 3 luni 99.90-85 Imperialul rusesc............ --- --- 1 --- --- --- --- Francia cek --- Florinul austriac de hârtie .......... ------ --- £ luni Rubla de hârtie............. --- --- II --- --- --- --- Viena . . . cek 2.L4-U’/, --- --- 0% --- V . . 3 luni 2.12-11*/, Aur contra argint (agiul).......... nap. (scurt) ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 1*24.20-10 _ _ || Greutatea | OFERITE || CERUTE . . 3 luni 123.50-40 CEREALE in libre 100 kilo II hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek --- | hectolitrul , . . 3 luni Grâu............. 60 14 --- 13>/a --- --- Amsterdam . 3 luni --- 8>(. - 8 --- --- Petersburg . 3 luni --- Secară ............ --- --- 1 --- --- ---- ------ Belgia . . 3 luni 99.50 Ovăz............. --- --- --- --- • . . . (scurt) --- --- --- --- Elveția . . 3 luni ---- Rapițâ.............H --- --- --- --- Italia . . . 3 luni --- Fasole ..........II --- --- --- SCOMPTURI ( Banca națională f Scompt . . . ■ ■ • ■ 5% și ! Banca naționala . avansuri pe deposite de efecte saii lingouri . 6% AVANSURI ’ Casa de DepunerLși ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de etecte _____6%_____ Imprimeria Statului. director general, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO