No. 260 UN EXEMPLAR : 25 BANI Luni, 1892 24 Februarie 7 Martie REGATUL ROMÂNIEI NITORUL OFICIAL PREȚDL AB0NASEXT0LD1 IN REGATUL ROHINIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele incep din AnUia di a fle-căreî luni. PREȚCL ABONmmJLBI PENTRU STRilNETATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurouriie poștale. PSBL1CAȚIUH1LE JBB1CURE SE PLĂTESC Până la 60 linii, 5 leî; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALA Â MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elieabeta I PfiEJDL ANCNariULOR [Publicațiunile primărielor,comitetelor,etc^linia80b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserționile și reclamele, linia 1 lefi. | Anunciurile particulare 50 banî linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Mesagiii. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice. AnunciurY judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 24 Februarie Astădl, Luni, 24 Februarie, a avut loc des- chiderea Corpurilor legiuitâre. La orele 1 i¹/» diminăța, D-nii senatori, D-nil deputați și înaltele corpuri ale Statului s’ati întrunit în sala ședințelor Adunărei. La orele 12, M. S. Regele, însoțit de A. S. R. Principele Ferdinand, a intrat în sala Adu- năreî, precedat de casa Sa civilă și militară fiind primit la scară de domnii miniștri. Regele, suindu-Se pe Tron, încongiurat de domnii miniștri, a citit următorul mesagiu : „ Domnilor Senatori, „ Domnilor Deputați, „ Este tot-d’a-una pentru Mine o „ împregiurare fericită a Me găsi în „ mijlocul Representațiunel națio- „ nale. „ Astăzi se împlinesce mai bine „ de un pătrar de secol de când, che- „ mat prin decretele Providenței și „ prin voința Poporului român. Mă „ aflu în capul acestei Țări, căreia „ ’I am consacrat tote cugetările și „ tdte actele viețel Mele. „ In acest lung șir de ani orga- „ nele constituționale ale Națiune! „ ’MI au dat concursul lor prețios „ pentru a lucra cu Mine la înălța- „ rea și propășirea necurmată a iu- _ bite! nostre Românie. „ EșițI din noul alegeri generale, „ sunteți mal cu deosebire în me- „ sură, Domnilor Senatori și Dom- „ nilor Deputați, a cunosce nevoile „ cele mai recente ale Țărei care v’a „ ales. „ Corpul electoral, prin alegerea „ Domniilor-vostre, a manifestat în „ modul cel mai neînduoios ideile „ cari ’l conduc. Țera cere, înainte „ de tote, ordine și stabilitate. „ Guvernul Med, putându-se re- „ zema pe o majoritate însemnată „ și constantă, va fl îmbărbătat a „ desăvîrși și a îmbunătăți opera „ legislativă ale cărei temelii s’au „ pus în acești patru ani de țlile și. „ căreia Țera ’l dâ astăzi încuviin- „ tarea sa. „ Este, dar, de sperat că Guvern ul „ se va bucura de aci înainte de a- „ cea stabilitate și liniște politică, „ fără de care reformele nu se pot „ studia cu maturitate, nici aplica „ cu folos. „ Domnilor Senatori, „ Domnilor Deputați, „ Numerose și importante legiuiri ,, așteptă soluțiunea lor de la înțe- „ lepciunea Domniilor-vostre pa- „ triotică și de la o muncă luminată „ și neobosită. „ Programul pe care Guvernul „ Meu ’l a așternut în apelul său „ către Țâră nu pote fi de cât opera „ unei întregi legislaturi. „ In sesiunea actuală, însă, cu tot „ timpul înaintat, trebue cel puțin „ începută acestă lucrare bine-făce- „ țâre. „ înainte de tote, este de neapă- „ rată trebuință a intra de îndată ₛ în practica constituțională pentru „ gestiunea financelor publice. „ Budgetul general al Statului „ pentru anul financiar 1892—1893 „ este pregătit și se va supune ime- „ diat cercetărei și aprobărei Dom- „ niildr-vâstre. El se află echilibrat „ și este de dorit să fie votat la timp „ și să se pună in lucrare de la 1 „ Aprilie, spre a se înlătura aplica- „ rea a duoe budgete deosebite în „ același exerciții!. „ Votarea legilor financiare va fi, „ sper, cea mai de căpetenie grijă a „ Domniilor-vostre. B De asemenea se vor aduce pe „ rând în desbaterile Domniilor- „ vâstre proiecte pentru reforma în „ deobște reclamată a unora din „ impositele în ființă și proiectul „ pentru modificările de introdus „ în actuala lege a curțel de comp- „ turi. Mai ales legea pentru orga- „ nisarea creditelor agricole, înain- „ tată Adunărei Deputaților încă „ din sesiunea anului 1889—1890, „ reclamă deosebita Domniilor-vâs- „ tre atențiune. Prin votarea ei se „ va putea aduce ia îndeplinire una „ din disposițiunile esențiale ale le- 6962 MONITORUL OFICIAL 24 Februarie 1892 „ gel pentru vîndarea bunurilor Sta- „ tulul la cultivatorii țărani. „ Tot în acest scop veți avea a „ vă ocupa în urmă de tablourile de „ prețuri pentru vîndarea dome- „ niilor Statului. Modificarea legei „ docurilor, a căror administrațiune „ trebue organisată pe base mai po- „ trivite de cât acele prevăzute la „ înființarea lor, vă va fi de aseme- „ nea supusă de către ministrul do- „ menielor. „ Ministrul lucrărilor publice vă „ va cere credite necesare pentru „ gara centrală. Imensa desvoltare „ ce a luat circulația pe căile năs- „ tre ferate, deschiderea atâtor linii „ noul, fac neapărată ridicarea unei „ gări în proporții mal încăpătore „ de cât le are gara actuală, care nu „ mai corespunde nici necesităților „ comerciului, nici chiar siguranței „ călătorilor. „ Necesitatea unor reforme în ad- „ ministrațiune a deșteptat îngriji- „ rea tutulor guvernelor și mai „ multe proiecte de legi ah fost stu- „ diate și supuse Corpurilor legiui- „ tore de ministerele precedente. „ Guvernul Meu, folosindu-se de „ aceste studii și supuindu-le la o „ nouă cercetare, se crede în măsură „ de a vă presinta în acăstă cestiune „ o legislațiune definitivă, care va „ satisface nisce trebuințe simțite de „ Țăra întrăgă și a căror îndeplinire „ este de mult așteptată. „ Proiecte pentru reorgani sarea „ ministerului de interne, pentru „ revisuirea legilor județiane și co- „ munale, pentru înființarea unul „ corp de gendarmerie rurală, pen- „ tru posta rurală, pentru modifi- „ carea legei sanitare, pentru înfiin- „ țarea de noui spitale rurale, com- „ pun acest plan de reforme, din „ care numai o parte va putea să „ ve fie supusă în sesiunea actuală. „ Armata, pentru care Națiunea „ s’a arătat tot-d’a-una darnică, mul- „ țumită ultimelor credite acordate „ de Corpurile legiuitore și legilor „ noui de organisare, este din ce în „ ce mai în stare de a îndeplini mi- „ siunea sa și a răspunde încrederel „ ce Națiunea are în vitejia ostași- „ lor și în buna direcțiune a coman- „ damentului superior. Totuși, se „ mai simte trebuință de a arma in- „ fanteria cu pușca cea mai nouă și „ cea mal perfecționată, de a reor- „ ganisa cavaleria și de a da trupe- „ lor un cazarmament sănătos și ra- „ țional. „ Țăra nu se va da îndărăt înain- „ tea acestor noul sacrificii pentru a „ desăvîrși organisarea forțelor sale „ de apărare. „ Ministrul justiției va supune „ deliberărilor Domniilor-vostre re- „ forma judecătoriilor de ocole; a- „ cestă lege va completa reformele „ introduse in administrația justi- „ ției prin legea asupra organisărei „ judecătoresc!, ale cărei efecte bi- „ ne-făcătore sunt simțite din $i în „ $i mai mult. „ Din seria proiectelor de legi „ destinate a săvlrși reforma învă- „ țămăntului, atât de mult cerută „ de Țeră, Guvernul Meu va atrage „ atențiunea Domniilor-vostre mai „ cu semă asupra legei învățămăn- „ tulul primar, legei asupra orga- „ nisărei interiore a ministerului, „ legei asupra completărei și îmbu- „ nătățirei facultăței de drept din „ Bucuresci. „ Domnilor Senatori, „ Domnilor Deputați, „ Suntem în drept de a spera că „ împregiurările din afară nu vor „ turbura opera la care sunteți che- „ mâți. Constatăm cu fericire că „ tote Puterile Europei au procla- „ mat voința lor de a manține pacea „ de care lumea se bucură in acest „ moment. „ Politica României fiind aseme- ., nea o politică de pace și de ordine, „ ne putem făli că relațiile nostre „ cu cele-alte țări sunt din cele mai „ amicale. „ In fața, dar, a acestui câmp de „ activitate bine-fâcătăre ycare se „ deschide patriotismului Domnii- „ lor-vostre, nu Mă înduoesc că „ veți răspunde la încrederea Na- „ țiunei și veți îndeplini dreptele „ așteptări ale Țărei pe care o re- „ presentați. „ Dumnezeu să bine-cuvinteze lu- „ crările Domniilor-vostre. “ CAROL Președintele consiliului miniștrilor și ministru de interne, L. Catargi. Ministrul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. Ministrul afacerilor străine, Al. Lahovari. Ministrul de finance, M. Germani. Ministrul de justiție, Al. Marghiloman. Ministrul de resbel, General J. Lahovari. Ministrul lucrărilor publice, C. Olănescu. Ministrul cultelor și instrucțiunel publice, Take lonescu. No. 515. La 24 Februarie 1892. Bucuresci. Dupe terminarea citire! Mesagiului, M. S. Regele părăsesce sala Adunărel, iar Corpurile legiuitdre proced îndată la inceperealucrărilor, pentru cari domnii senatori au trecut la loca- lul Senatului. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 24 Februarie DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Budapesta, 5 Martie. — Cornițele Ștefan Csaky, în etate de 24 ani, fiul ministrului cultelor, s’a sinucis ații dupe amia^i în casa părinților săi; el ’șl a tras un foc de revol- ver ; motivele sunt necunoscute. Petersburg, 5 Martie. — Agenția de Nord declară neîntemeiate scirile dupe cart kavasul Ivanoff ar fi asasinul lui Vulcovicl. Ivanoff s’a stabilit la Odessa cu 2 luni înainte de omor, și de atunci nu a mai eșit. Paris, 5 Martie.— Amiralul Jurien de la Laviere a murit. Chrlstianla, 5 Martie. — Importul cailor și al porcilor cart provin din orl-ce port german este oprit. Berlin, 5 Martie.—La discuția budgetului coloniilor la Reichstag, D. de Caprivi a jus- tificat expulsarea jurnalistului Wolff din Africa-Orientală; a declarat că el va manține acâstă expulsare. /Agenția română). 24 Februarie 1892 SÂNTUL SINOD MONITORUL OFICIAL 6963 SESIUNEA DE TOAMNA A ANULUI 1891 Proces-verbal Ședința de la 1 Noembre 1891 Ședința se deschide la orele 2 p. m., sub președința I. P. S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei. — Se face apelul nominal. Presenți 15. Absenți 1 (in congediu). I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Fiind în număr, ședința e deschisă. P. S. Arh. loanichie Bacaoanu citesce su- marul ședinței precedente. P. S. Episcop al Râmnicului: In suma- rul ședinței de ieri se dă cestiunea relativă la congediul Arhiereului Dionisie Craioveanu, nu așa cum s’a petrecut. Dionisie Craioveanu astățll estepresinte și, prin urmare, nu beneficiază de congedifl. Să se (lisă deci în sumar, că congediul cerut s’a recunoscut. P. S. Arhiereu loanichie Bacaoanu : Se va trece în sumar. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Vă cer voe să atrag atențiunea P. S. Vostre asupra celor ce se dice în sumar, că P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos presintă proiectul de lege pentru îmbunătățirea sortei clerului și I. P, S. Președinte hotărasce ca acăsta să se trâcă în sumar. Nu am^iseu,eu am primit acăsta numai ca președinte, însă S-tul Sinod a decis, vă rog să rectificați. P. S. Arh. loanichie Bacaoanu: Se va rectifica. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Lip- sesce din sumar că, dupe proclamarea votu- lui, am cerut să se constate numărul celor cari au votat contra propunerel de recusare. scăpându-se cel trei cari trebuiau recusațl, Apoi, că P. S. Episcop al Argeșului, dupe ce am citit aci propunerea pentru îmbunătă- țirea sortei clerului făcută în Senat, a cerut să se constate cum că a fost în contra pro- iectului asupra câtor-va puncte. P. S. Arh. loanichie Bacaoanu: Vă rog, I. P. Sânțite, să’mi dațl voe să mă explic. ’Mi vine procesul-verbal cu o oră, duoă înainte de a intra în ședință, în cât nu am timpul material, ca să trag dintr’ănsul ceva mai detaliat. P. S. Lor au dorința să se trăcă cam în total aci în sumar. Să mi se' trimită dar de către secretar procesul-verbal al ședinței cu cu 6, 7 ore mai înainte, ca să pot corespunde dorinței P. S. S. Lor. P. S. Arh. Calistrat Bărlădeanu: D-nil stenografi al S-tului Sinod ’mi comunică că s’a dat procesul-verbal la 7 */, ore ații dimi- neță. Prin urmare, secretarul biuroulul nu se pote plânge, că secretarul cancelariei S-tului Sinod și stenografii nu ’și fac datoria. P. S. Arh. loanichie Bacaoanu: Se tri- mite fără nici o formă de către un băiat care le lasă în mâna ori-cui găsesce, așa că eu târ- diu iau cunoscință. P. S. Episcop al Argeșului : Venind acum la finele citire! sumarului, nu am audit spu- năndu-se din cele ce am țlis eu, că luând cu- vântul cel din urmă, dupe aceea s’a pus la vot. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Se va trece întocmai. Pun acum la vot sumarul cu rectificările cerute... S’a primit. Trecem la comunicări. P. S. Gerasim Piteșteanu citesce o adresă a decanului facultăței de teologie, prin care înaintâză 6 țese ale studenților acelei facul- tăți. P. S. Episcop al Râmnicului: Ed, în nu- mele S-tului Sinod, ca unul ce am exprimat dorința acăsta, mă cred dator să mulțumesc P. S. Decan pentru buna-voință și atențiunea ce a dat dorinței mele. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: In nu- mele P. S. Văstre înțeleg, dar nu în numele S-tului Sinod. Cu tote acestea, cu toți îm- părtășim acest sentiment. Se va trimite dar la biblioteca S-tului Sinod. P. S. Episcop al Hușilor: Cred că cu toții suntem mulțumiți de acâsta. P. S. Arhiereu Calistrat Bărlădeanu : I. P. S. Stăpâne! Se continuă acum discuțiu- nea asupra raportului comisiunel, relativ la caterisirea diaconului Nicolae Hâncu, căci în acest sens voesc să vorbesc, dacă'mi acordați cuvântul. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cuvân- tul asupra ordinel de di- 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Acum intrăm în ordinea ^ilel, și pe cât ’mi aduc aminte, alaltă-ieri ceruse cuvântul P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos. P. S. Sa zelos chiar alaltă-ieri când s’a ridicat ședința a (tis că cel d’ântâiu va avea cuvântul, înscriindu- se. Acum cred că P. S. are drept și apoi va veni P. S. Calistrat. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Schimb rândul cu P. S. Calistrat. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântul în cestiune prealabilă. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Aveți cuvântul. P. S. Episcop al Râmnicului: I. P. S. Stăpâne, P. Sânțiți membri! Mulțumesc I. P. S. nostru Președinte, că a bine-voit să recu- nâscă cestiunilor prealabile prioritatea, că ele au tot-d’a-una preferință. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Nu atârnă de la buna-voință a mea. P. S. Episcop al Râmnicului : Mulțu- mesc că ați recunoscut. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos a ridicat și P. S. Sa o cestiune prealabilă în una din ședințele trecute, cum seim, și S-tul Sinod a primit’o ca bine venită, și în sfârșit, cu aju- torul lui D-deu, acea cestiune prealabilă a fost discutată, luminată și hotărîtă de S-tul Sinod. Astăzi viu și eu înaintea S-tului Sinod și ’l rog să bine-voiască a’mi acorda bine-voito- rea sa atențiune, ca să ridic și eu o altă ces- tiune tot prealabilă. Cestiunea mea, vă spun de mal înainte, o să fie simplă, căci ea se fundăză pe însăși regulamentul S-tului Sinod, pe acea normă pe care noi ne-am dat’o de mult, fiind tot-d’o-dată basată și pe S-tele canone. Regulamentele de procedură în materii de judecată bisericâscă, la art. 36, ne obligă ca noi să avem în vedere mai ântâiu cestiunea de timp a unui apel âre-care, iar la art. 45 tot din acel regulament, se prevăd și cele-alte condițiunl ale unui apel. Să stabilim acâstă cestiune cu prioritate, și rog pe S-tul Sinod a’mi da voe că citesc în audul tutulor acest articol, spre a ’l împros- păta în memoria ndstră. Art. 45 țlice: Apelul ca să fie valabil tre- bue : a] să fi fost preces de declarațiunea de nemulțumire cu decisiunea eparhială; b] să fi fost făcut în curgerea termenului preveȘut la articolul 36. Iată cum art. 45 stabilesce ordinea în care trebue să se discute ori-ce apel, cum el ne impune ca să ne ocupăm mai ântâiu și în mod prealabil; să limpedim duoă cestiunî, anume: cestiunea timpului, adică venirea apelului în timp de 15 țlile și în urmă căutăm, dacă ape- lantul ’și-a făcut declarațiune de nemulțu- mire cu sentința consistoriului. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acăstă cestiune nu este prealabilă. P. S. Episcop al Râmnicului : Este prea- labilă P, Sânțite. Dacă voiți, eu cedez, ca să stau în loc, să mă explic cu P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos și să 'i arăt că în orl-ce apel aceste cestiunî sunt prealabile, au prioritate. Voci: Continuați. P. S. Episcop al Râmnicului: Art. 45 sună : apelul ca să fie primit. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Ai ce- rut cuvântul în cestiune prealabilă, .citesce art. 26 în acestă cestiune. F. S. Episcop al Râmnicului: Vă voiu răspunde așa cum voiți. Art. 36 prescrie țlilele în cari trebue pre- sintat apelul la S-tul Sinod, și acest articol sună așa: Termenul apelului este de 15 Șile, socotit de la data inmânărei decisiu- nei episcopului eparhiot. Dacă nu voiți să ne conformăm prescrip- țiunilor acestor duoă articole, cestiunea ridi- cată de mine nu are caracterul de prealabilă, dar eu ’l mențiu, și pe basa acestor duoă ar- ticole, trebue să ne întrebăm înainte de tdte, adică: este venit apelul în timpul prescris de regulament, sau nu ‘l S’a presintat el în for- mele prescrise de art. 45 din regulament, sau nu? Aceste sunt condițiunile prealabile ale ori-cărul apel venit la S-tul Sinod. Să viii acum și la apelul care ne preocupă pe noi. Diaconul Nicolae Hâncu, devenit as- tăzi vestit, ’șl trimite apelul său, dupe cum am auțlit din raportul comisiunel ndstre, ba mal mult, din referatul directorului cancela- riei S-tului Sinod, ’l trimite dic, cu trei dile mal tâi’diu de cât prescrie art. 36 din regu- lamentul de procedură. Tot din raportul ra- portorului ad-hoc al comisiunel de petițiunl am audit că acest apel nu a venit în condi- țiunile prescrise de art. 45. De aceea, eu rog pe S-tuț Sinod ca, având în vedere raportul comisiunel ndstre; având în vedere opiniunea comisiunel ce ’și-a expri- mat’o prin acel raport; rog, dic, pe S-tul Si- 6964 MONITORUL OFICIAJi 24 Februarie 1892 nod, ca mai ântâiti să se pronunțe asupra acelui raport, și dupe acâsta, noi vom mai vedea ce este de făcut cu acest apel. Acâsta este și prealabil, dupe mme, și în acâsta stă ordinea- în care putem să procedăm. Regula- mentul, cum am mal țlis, și o mal repet, ne prescrie, ca un apel să fie valabil trebue să întrunâscă condițiunile cutare și cutare, și anume, să fie venit în termen de 15 țlile și precedat de o declarajiune de nemulțumire. Acestea am avut de țlis în cestiunea preala- bilă. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Cer cu- vântul în cestiune de regulament. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aveți cu- vântul. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Am cerut cuvântul în cestiune de regulament ca să răspund P. S. Episcop al Râmnicului Noul Severin, că nu a vorbit în cestiune preala- bilă. Iată ce țiice în cestiune prealabilă art. 26 al regulamentului interior al S-tulul Sinod: Cestiunea prealabilă, adică cestiunea de se primesce sau nu proiectul sau propunerea în discuțiune, cestiunea de amânare sau amendamentele se pun la vot înaintea pro- punere! principale, iar subamendamentele se pun înaintea amendamentelor. P. S. Sa a cerut cuvântul în cestiune prealabilă, ca și cum cerea să se pună la vot raportul comi- siunei. Prin urmare, incidentul ridicat de P. S. Sa, voind să facă un pandant la cestiunea de recusare propusă ieri de mine, nu ’și avea locul, P. S. Sa a voit să intre în fondul ces- tiunei și s’a agățat de cea din urmă cestiune. P. S. Arhiereu Inocentiu Ploeșteanu: Tocmai că nu voim să intrăm în fondul ces- tiunel. P. S. Episcopal Dunărei-de-Jos: Rog dar pe I. P. S. Președinte să nu considere propu- nerea P. S. Episcop al Râmnicului ca ces- tiune prealabilă, ci să înlăturăm tâte cestiu- nile acestea cari ne împedică a continua mai departe intrarea în fondul cestiunei, liber este fie-care P. S. membru să ridice ori-ce incident asupra' acestei mari cestiuni, dar cestiunile prealabile nu au loc. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Dați-’ml voe, atunci nu mai isprăvim. Mi se pare că asupra obiectului pentru care discutăm s’a luat o hotărîre ieri; s’a propus să se elimi- neze trei din numărul P. S. membri, s’a vo- tat și s’a respins propunerea; deci atunci nu mai are loc nici o cestiune. P. S. Episcop al Râmnicului: Am făcut o propunere, a țlis P. S. Episcop al Dunărel- de-Jos; rămâne ca S-tul Sinod să o respingă și pe acâsta, cum a respins și pe cea a P. S. Sale. Vă rog, să’ml dațl voie ca să vorbesc și eu în cestiune de regulament; fiind-că P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos nu primesce cestiunea cu formă prealabilă, să arăt că re- gulamentul, cerând de la apelant timpul de apel și nemulțumirea cu sentința, ne impune, ca mal ântâiu să limpezim aceste elemente ale causel. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos a cerut cuvântul în cestiune de regulament, și ne-a citit art. 26 din regulamentul inte- rior al S-tulul Sinod. Dați-ml voie să citesc ți eu acest articol, și să’l dăm adevăratul în- țeles. Art. 26 din regulamentul interior al S-tulul Sinod sună ast-fel: Cestiunea prea- labilă, adică cestiunea de se primesce sau nu proiectul sau propunerea în discuțiune, cestiunea de amânare sau amendamentele, se pun la vot înaintea propunerei princi- pale, iar sub amendamentele se pun înain- tea amendamentelor. Dupe mintea mea, acest articol, aplicat în cașul de față, ne prescrie următorea proce- dură... P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : S’o auțlim. P. S. Episcop al Râmnicidui: Am drep- tul să vorbesc ? I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Poftiți de vorbiți. P. S. Episcop al Râmnicului : Articolul acesta, aplicat la cestiunea ce ne preocupă, la apelul diaconului Hâncu, ne impune, cum v’am mai spus, și în forma cum am pus eu cestiunea, să ne ocupăm mal ântâiu cu ces- tiunea venire! apelului în timp, cum s’a mal făcut și cu alte apeluri. Și dupe prescripțiile acestui articol, noi, sau mal bine picând S-tul Sinod, trebuie să se pronunță dacă pri- mesce apelul; adică, noi să ne ocupăm ântâiu cu timpul apelului, și pe urmă să trecem la elementele Cele-alte ale acestei cestiuni. Iată cum stă cestiunea. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: A cerut cuvântul Prea S-tul Episcop al Romanului. P. S. Episcop al Râmnicului: închideți incidentul cu cestiunea prealabilă dupe re- gulament. Voci: Nu se pâte. P. S. Episcop al Romanului: Văd că se face o încurcătură fârte mare, că nu se pro- cedârlă într’un mod natural. Noi avem un apel. Regulamentul nostru regulâză și arată modul cum trebuie să procedăm la apeluri. Ce se întâmplă însă? Secretarul S-tului Si- nod, dupe capacitatea lui, dupe cine scie ce, vine și sulevâză altă cestiune, vine și me a- cuză pe mine prin fel de fel de lucruri. Eu cred că D-lui nu este în drept să facă acâsta, este o abatere. P. S. Arhiereu Calistrat Bărlădeanu : Domnia-lui?! Cer cuvântul. P. S. Episcop al Romanului: Prea Sân- ția Sa,—să dea Dumnezeu să’țl răspundă și faptele la acest frumos titlu și epitet,—vine și dă altă turnură cu totul, lasă cestiunea principală la o parte. De aceea rog pe S-tul Sinod să ia o procedură regulată, să ia în cer- cetare apelul, să se cerceteze ce cere acel om în apelul său. Acum, dacă P. P. S. S. Lor cerceteză cari opiniuni sunt de luat, dupe ce se va regula cestiunea apelului, orl-care să’șl facă propunerea, căci acelea nu sunt le- gate cu apelul lui Hâncu. Să se cităscă ape- lul, dar ce să ne coborîm în cestiuni așa de mici ? Să se citâscă apelul și pe urmă să se hotărască dacă se primesce apelul, și dupe aceea să dați voie și Părintelui Calistrat să mă acuze cu ce ’i va plăcea, și atunci va ho- tărî S-tul Sinod. P. S. Arh. Calistrat Bărlădeanu: Am cerut cuvântul ca secretar al S-tului Sinod. P. S. Episcop al Argeșului: Cer cu- vântul. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: întreb pe S-tul Sinod dacă primesce ca să dăm cuvân- tul și P. secretar al S-tului Sinod, asupra căruia se ridică P. S. Episcopal Romanului. P. Ș. Episcopal Dunărei-de-Jos: Cestiu- nile personale vin la urmă. Intrăm în fondul cestiunei, sau nu? Eu sunt înscris ântâiu, și am dreptul.... P. S. Episcop al Romanului : Care este fondul cestiunei ? P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Rapor- tul comisiunei asupra apelului. P. S. Episcop al Romanului: Da, să se citâscă apelul. P. S..Episcop al Hușilor: Cer cuvântul în calitate de raportor. P. S. Episcop al Romanului: Are prio- ritate raportorul. P. S. Episcop al Argeșului: Am cerut cu- vântul înainte. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aveți cu- vântul. P. S. Episcop al Argeșului : Din ședința de ieri s’a constatat că cestiunea prealabilă, cum a țlis P. S. Episcop al Râmnicului, s’a terminat și a rămas ca astă-țli să intrăm în fondul cestiunei, care este ca să se citâscă apelul, ca ast-fel să intrăm în legalitate. P. S. Episcop al Hușilor: înalt Prea Sân- țite Stăpâne, dacă pâte să se urmeze o pro- cedură de felul acesta, ca adică apelul să se citâscă în S-tul Sinod, atunci este întreba- rea, pentru ce s’a rânduit o comisiune care să se ocupe și să cerceteze cașul acesta? Go- misiunea a venit și a constatat cu articole din regulament că apelul nu este venit în ter- menul prescris de regulament. Prin urmare, eu rog ca acâstă cestiune să se pună ântâiu la vot, acâsta să se hotărască, și pe urmă vom vedea ce e de făcut. P. S. Episcop al Argeșului : Să se pună la vot raportul comisiunei. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Pun la vot opiniunea P. S. raportor. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Este discuțiune asupra raportului. P. S. Episcop al Râmnicului: Ger să se citâscă încă o dată raportul. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: S’a ci- tit o-dată, și nu se pâte pune la vot fără dis- cuțiune. P. S. Episcop al Râmnicului: ’L-am uitat. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Atunci, cred că are dreptate P. S. raportor în pri- vința acâsta, ca să țlică, de ce mal este co- misiune. Raportul comisiunei s’a citit ieri, s’a luat o hotărîre, s’a pus la vot, astă-țli nu urmâză, țlic și eu ca P. S. Episcop al Râm- nicului, de cât să discutăm asupra fondului cestiunei. P. S. Episcop al Romanului: Dar care este fondul ? P. S. Arh. Calistrat Bărlădeanu: Am cerut cuvântul și mi s’a răspuns că mi se va da. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Nu se pâte lua cuvântul. MONITORUL OFICIAL 6965 24 Februarie 1892 I. P. S. Mitropolit al Moldovei: I se va da cuvântul, P. S. Episcop al Hușilor: Cum remâne cu propunerea mea ? 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: P. S. Calistrat are cuvântul. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu:Dupe decisiunea S-tulul Sinod de alaltă-ierî, ca să se continue discuțiunea în fond, asupra apelu- lui diaconului Hâncu am cerut cuvântul. P. S. Episcop al Argeșului: Noi avem un regulament, și mi se pare că acesta sună ași: ori-ce hârtie, petițiune sau apel, ca în cașul de față vine la S-tul Sinod, trebuie să se tri- mită la comisiunea respectivă, care vine cu raportul său, în urma cetireî raportului, se începe discuțiunea asupra raportului, acâsta este și nimic alt de făcut. P. S. Episcop al Hușilor : Dați-mi voie, raportul se mărginesce pur și simplu la con- statarea dacă apelul este venit în termen ; prin urmare, acâsta este cestiunea de dis- cutat. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Acâsta s’a isprăvit de alaltă-ierî. Voci: Acâsta este la ordinea țlileî. P. S. Episcop al Hușilor : Dacă apelul este venit în termen sau nu, acâsta e de dis- cutat. F. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Am cuvântul, intrăm în cestiune. P. S. Episcop al Hușilor: Ia cestiunea de primirea apelului in termen. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: In ces- tiunea adusă de raportor. Eu schimb cu P. S. Calistrat. P. S. Episcop al Râmnicului: Dați-mi voie să adresez biurouluî o rugăminte. Eu rog pe biurou să nisemai cisâscă incăo-dată raportul. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: S’a maî citit o-dată. P. S. Episcop al Râmnicului: Nu am au^it. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Nu se maî pote citi. P. S. Episcop al Romanului: De ce să nu se citâscă? I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Dacă nu sunteți mulțumiți, eu mă duc de aci. Voci: Să se citâscă raportul. P. S. Episcop al Hușilor citesce din nou raportul comisiunei însărcinată cu cercetarea apelului diaconului Nicolae Hâncu. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Am cerut eu cuvântul cel d’ântâiu asupra con- clusiunel raportului, și acum schimb cu P. S. Calistrat, care vine al duoilea dupe mine. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: I. P. S. Stăpâne, pot vorbi ? I. P. S. Miropolit al Moldovei: Aveți cu- vântul. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: I. P. S. Stăpâne, vâ rog, cu tot respectul ce datorez I. P. S. Vâstre și tutulor P. Sân- țițî membri aî S-tuluî Sinod, să bine-voiți a ’mî da cuvântul și, cu indulgența ce vâ ca- racteriză, să mâ ascultați în puținele cuvin- te ce voiu rosti în acâstă durerâsă, dar în- semnată cestiune, căci este vorba de condam- narea la caterisire pe nedrept judecat, a dia- conului Nicolae Hâncu, din Târgul Ivesci, a- parținând S. Eparhii a eminentului prelat de Roman. P. 8. Episcop al Romanului: Prelat ești P. S. Ta. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : Am au^it că P. S. Episcop protestâză con- tra cuvântului de prelat. Să ’mî dea voie P. S. Sa a ’î spune că se derivă de la verbul latin praefero; iată și timpurile primitive: praefero, praefers, praetuli, praelatum, prae- ferre. (preferat). P. S. Episcop al Romanului: Și româ- nesce însemneză a fi preferit. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : In calitatea mea de director saii secretar al cancelariei S-tuluî Sinod, acordată prin bu- na-voință P. S. Vâstre, am avut dreptul și datoria impusă de regulament, să studiez a- facerea ce preocupă astă^î pe S-tul Sinod, dupe actele aflate în dosarul causeî. Să ’mî dațî voie, ca să citesc articolul care ’mî dă acest drept și anume art. 48, despre apelați! care țlice asț-fel: In intervalul sesiunel S-tului Sinod, di- rectorul studiază tote cestiunile apelate, eerend prin Mitropolitul Președinte actele relative la cașuri, din eparhiele respective, le studieză și observă validitatea sau neva- liditatea temeiurilor apelantului, daca are sau nu drept la apel, de se afla sau nu veri o neregulalitate in procedura consis- torială. Acest articol ’mi a dat dreptul mie să stu- diez apelul presentat. P. S. Episcop al Râmnicului: Citiți îna- inte. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : Să citim și mai înainte, iată : Adună tote sciințele necesare la completarea instruc- țiunei și despre tâte refereză Mitropolitu- lui Președinte, care, la deschiderea sesiunei sinodale, supune cașurile la decisiunea S-tului Sinod. P. S. Episcop al Râmnicului: Supune cașurile, așa ^ice regulamentul. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: Prin referatul ce am avut onâre a presenta I. P. S. Președinte, citit în S-tul Sinod, am expus pe de oparte că diaconul acusat, jude- cat anti-regulamentar și condamnat la cate- risire, n’are dreptul de apel la S-tul Sinod, nefiind făcut în termenul prescris de regu- lament; iar pe de alta, nici duhovnicescul consistoriu, ast-fel precum este compus, nu avea dreptul să judece și să ’șî dea opiniunea sa, care este „ca diaconul Nicolae Hâncu să fie oprit din serviciul diaconiei până va da probe de îndreptare¹⁴, și dupe care a urmat ordinul de caterisire al P. S. Prelat. Așa că acestă sentință și ordin sunt lovite de nu- litate. Mâ supun și respectez votul S-tuluî Sinod, dat în ședința precedentă, ca P. S. Prelat de Roman, P. S. loanichie Băcăoanul, președin- te ilegal al duhovnicescului consistoriu de Roman, și fratetele nostru în Ghristos P. S. Valerian Romniceanu fratele legitim al P. S. Prelat de Roman, să ia parte Ia decisiunea ce va da S-tul Sinod în judecata nefericitului și urgisitului diacon Nicolae Hâncu, de și de- clar că mâ unesc cu opiniunea P. S. Epis- cop al Dunărei-de-Jos, că acești trei P. Sânțițî membrii trebuiau să fie recusați în cașul de față. P. S. Episcop al Romanului: Nu ’țî place votul S-tului Sinod. F. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: Regret din suflet și cu inima sdrobită, că P. S. Prelat de Roman... P. S. Episcop al Romanului: Nu pri- mesc vorba de prelat. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Fiți mai parcimonios cu titlu de prelat, mai cu sâmă că P. S. Episcop al Romanului a protestat de atâtea orî. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: ’I stă la cap titlul acesta pe bancă la Senat. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: Am țlis că regret din suflet și cu inima sdro- bită că P. S. Prelat de Roman nu are aceeași atitudine către S-tul Sinod, dupe propunerea P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, care am avut’o eu, când P. S. Episcep al Romanului a propus, acum câți-va ani, ca să nu iau parte la ședințele S-tulul Sinod, fiind-că eram acusat și dat în judecata S-tului Si- nod, și ’l-am ascultat părăsind sala Sinodu- lui 1 Nu tot ast-fel se găsesce P. S. Sa în ca- șul de față, căci P. S. Sa este cunoscut din dosarul causei, că a dat sentința de caterisi- re contra diaconului Nicolae Hâncu și acum vine să ia parte și să judece din nou tot pe aceeași persână. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Nu este P. S. Episcop dat în judecată. P. S. Episcop al Râmnicului : Ce discu- tăm noi aci? 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Are cu- vântul, pote să spună ori-ce va voi. P. S. Episcop al Râmnicului: Avem o ordine de ții ? I. P. S. Mitropolit al Moldovei; Daca nu voițl să discutăm, atunci eu mâ duc. A luat cuvântul și trebue să vorbâscă. P. S. Episcop al Râmnicului : Eu nu țlic nimic în privința acâsta, dar ar fi bine să fim în regulă. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: ’L-am auțlit în ședința trecută, că dupe ra- portul comisiunei S-tuluî Sinod, să se res- pingă apelul diaconului nefiind în termen, și aci să se termine totul. P. S. Prelat și bătrân Episcop! Eu doresc maî ântâiu să se lucideze cestiunea de către S-tul Sinod, adică să vedem, daca consisto- riul ast-fel cum este compus astă^î avea saii nu dreptul, dupe regulamentul S-tuluî Sinod, ca să redacteze procese-verbale în causa dia- conului și să emită opiniunea sa cu referat către episcopul respectiv. La episcopia de Roman ială cum este com- pus consistoriul: P. S. loanichie Bacaoanul, arhimandritul G. Stamatin, și un singur preot de mir, ca la nici o episcopie din țâră. P. S. Episcop al Râmnicului: Facem proces de administrație a unul Episcop ? Auțl că se citesce cum e organisat consistoriul de 6966 MONITORUL OFICIAL 24 Februarie 4892 la Roman, și în discuțiune avem raportul co- misiunel. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Asupra raportului s’a luat erî hotărîrea, cum că a- pelul nu este în termen și nu e valabil. P. S. Episcop al Râmnicului: De ce lun- gim atunci discuțiunea dar ? I. P. S. Mitropolit al Moldovei: P. S. Vostre o lungiți. P. S. Episcop al Hușilor: Acum trebue să se ia o hotărîre asupra raportului. P. S. Episcop al Romanului: Să se ho- tărască cestiunea apelului, și pe urmă se va discuta, daca este bun sau nu consistoriul de la Roman. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: Să rămână diaconul caterisit ? Acâsta nu do- resc eu. P. S. Episcop al Romanului : Acâsta este alt ceva. Nu primesce P. S. Ta, nu se scie daca S-tul Sinod se va uni cu P. S. Ta, ca să manținem scandalurile in biserică, eu nu sunt de acâstă idee. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: Vă rog să mi se respecteze cuvântul. La nici o eparhie nu e compus consistoriul ca la Roman. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Dați’mi voie, nu este Episcopul de Roman în judeca- tă aci, ce vorbiți P. S. Vâstră ? P. S. Episcop al Romanului: M’a dat pe mine în judecată. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Cum ’l al dat și P. S. Ta. P. S. Episcop de Roman; Nu sâmănă cașul acesta cu acela. P. S. Episcop ăl Dunărei-de-Jos : Ba sâ- mână prea mult, am să vă arăt eu mai multe. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : ț)ic că acest diacon a fost judecat rău de că- tre P. S. Sa, și el trebue să fie achitat și să intre în drepturile sale. Să se înlocuâscă apoi P.. S. Băcăoanul, care nu pâte să stea pe fotoliul consistorial. P. S. Arhiereu loanichie Bacaonul: Nu te amesteca în eparhie străină. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : Acâsta este dorința mea, S-tul Sinod este suveran, pote să respingă, saii să primâscă acâstă propunere. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Pentru mine, modul cum a fost judecat diaconul Hâncu rămâne pe a treia mână. închiși, în- grădiți de regulamentul pe care ’l călcăm adese ori, astăzi voim să stăm în el. P. S. Episcop al Râmnicului: Apelăm la I. P. Vâstră... P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Afară numai daca nu va vrea să trâcă peste el. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aduceți un blam S-tulul Sinod. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Prin votul ce va da S-tul Sinod se va vedea daca rămâne in îngrădirea ce ’i dă legea organică a S-tului Sinod, canânele și legile țărei. P. S. Episcop al Râmnicului: In numele S-tului Sinod, protestez I Dați-ml voie să ’I susțin autoritatea 1 Este atinsă instituțiunea întrâgă! P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : S-tul Sinod n’a fost atacat de nimeni ca să aibă nevoie de apărare și cu atât mal puțin de a P. S. Tale. Eu ași dori să te arăți grozav când se calcă în piciâre aiurea drepturile S-tului Sinod și ale bisericel; iar nu acum când năzuim cu toții să vă oprim pe câți va de a ’l compromite prin călcarea legilor ță- rei, canânelor și regulamentelor sale. Aceste (lise vin la cestiune și am să pro- bez contrariu conclusiunei raportului. Mal ântâiu secretarul S-tulul Sinod, în raportul ce a făcut I. P. S. Președinte, și apoi comi- siunea S-tulul Sinod în rapotul său ah de- clarat că acest apel nu este făcut în termen; și secretarul și comisiunea s’au înșelat și s’au înșelat nevoind să citâscă regulamentul S-tulul Sinod sau citindu-1 să ’l înțelâgă alt- fel] de cum (lice el. Secretarul ^ice : Apelul nu este făcut în termenul prescris de art. 36 din regulament. Comisiunea la rândul săti ne spune același lucru. Va să ^ică sunt duoă afirmațiuni. Eu am să vă probez că ambele aceste afirmațiuni nu sunt drepte. In cestiuni de caterisiri S-tu Sinod are dreptul și este dator să observe ânteiii : daca caterisitul a făcut apel în termen și al duoi- lea daca chiriarchia caterisitâre a împlinit tâte cerințele legei întru acâsta, când a por- nit judecata și când a judecat. Prin urmare cestiunea de caterisire este pe al duoilea rând. Prima cestiune, de care avem să ne ocu- păm, este să vedem daca apelul făcut la S-tu Sinod de diaconul caterisit Hâncu este în termen. Articolele la tari și secretarul și comisiunea s’au referit sunt 35 și 36 din re- gulamentul de procedură în materie de ju- decată bisericâscă, sancționat prin decretul regal No. 1.188 din 7 Iunie 1873. Iată cum se exprimă aceste articole: „ Decisiunea relativ la caterisire va ară- ta și termenul apelului" (Art. 35). , Termenul apelului este de 15 tfile, so- cotit de la data înmânărei decisiunei episcopului eparchiot * (Art. 36). Va să (jică > apelul ca să fie valabil trebue să fie făcut în termen de 15 rlile. Daca ca- terisitul nu a făcut apel, înainte de terme- nul de 15 <)ile el a perdut dreptul de apel, el trebue să se supue canonului prevăzut în cartea de caterisire, art. 37. Dacă diaconul Hâncu a fost sau nu caterisit, dupe dreptate și conform cu legile bisericesci, nu discut acum. Ceea-ce trebue să seim acum este a- câsta: daca administrația eparchiel ’I a dat în primire sentința sau decisiunea de cateri- sire a consistorulul și daca a împlinit pre- scripțiunile regulamentului S-tulul Sinod mai sus citat. La aceste duoă cestiuni nu trebue să răs- pundem cu vorbe sau cu rapârte, sau cu în- torsături de vorbe, carî să zăpăcâscă pentru un moment judecata membrilor- S-tulul Si- nod. Noi trebue să vorbim dupe regulament și dupe actul de caterisire. EI bine, întreb pe Prea Sânțitul raportor al comisiunei să ne spună dacă în dosar există veri-o carte de caterisire ? Pâte că Prea Sânțiel Sale, în dorința de a fi plăcut episcopului caterisitor, i se va fi părut că există o asemenea sentință. Eu vă spun că nu există nici o carte de caterisire la noi, ci numai un ordin al chiriarhulul, și reu a făcut diaconul Hâncu de a făcut apel la S-tul Sinod contra unul ordin al chiriar- hulul, apoi ordinele chiriarhulul nici se discută de S-tul Sinod, nici se opinâză de clerici la acest Sânt Corp. Actele episcopului cari se pot apela sunt sentințele de caterisire, și regulamentul nos- tru ne spune și cum trebue ca să fie făcute și cum să se dea în primire celui caterisit. Sentința de caterisire trebue să se trimită condamnatului prin protoiereu, și să i se ia dovadă, în care să spună că a primit deci- siunea și că se mulțumesce sau nu cu ea. întreb acum, tot pe Prea Sânțitul rapor- ter să ne spună, dacă există o asemenea do- vadă? Comisiunea, care a cercetat dosarul causei, vă spun eu, nu există; apoi când nu există dovadă de primire, așa cum țlice regu- lamentul, ce decisiune voițl să luațl ? P. S. Episcop al Hușilor: Există do- vadă de primire, dar nu există declarația de mulțumire sau nemulțumire. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Auriți declarațiunea Prea Sânțitului raportor! Există, întrerupe Prea Sânția Sa, dovadă, dar nu există declarațiune de mulțumire sau nemul- țumire. Hei, Prea Sânțite raportor, eu te văd că nu poți să o mal întorci; acum este vorba să precisăm lucrurile; să punem punc- tele pe i, pentru ca să vadă S-tul Sinod cu cine este dreptatea. Art. 45 despre apelație ^ice: «Apelul ca să fie valabil trebue : a) Să „fi fost preces de declarațiunea de nemulțu- „mire cu decisiunea eparhială; b) Să fi fost „făcut în curgerea termenului prevăzut la „art. 36 “. P. S. Episcop al Hușilor: A primit, dar nu a declarat că este mulțumit sau nu. P. S. Episcop al Romanului: El a fost chemat la episcopie de trei ori și nu a venit. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Ca să fie apelul valabil, adică să se pâtă lua în dis- cuțiune de S-tul Sinod, trebue să fie făcut conform art. 38 din citatul regulament, care 5. Moșia Plaviceni din Olt; 6. Moșia Plaviceanca și 1 .. _ 7. Moșia Grădinile J dm Arendarea se face pe un termen de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1893 și până la 23 Aprilie 1898. Licitația se va ține în cancelaria eforiei, în casa din curtea bisericei Kretzulescu, în jiua de 26 Martie 1892, la ora 1 p. m. Amatorii pot vedea planurile de întinde- rea moșiilor și condițiunile pentru a lor re- arendare în tote jilele de lucru, în cancela- ria eforiei, de la orele 10—12 ante-me- ridiane. 12 54 6976 MONITORUL OFICIAL 24 Februarie 18^2 BILANȚUL GENERAL Al societăței Casa de economie și împrumut din Iași încheiat în săra de 31 Decembre 1891 activ Ct. Acțiuni.................................... Ct. escompturl................................. Gt. ipoteci............ ....................... Ct. obiecte cumpărate cu drept de rescump. . Gt. efecte de valore........................... Gt. contenciose................................ Gt. imobile.................................... Gt. interese de întâr^iare pro 1891 .... Gt. obligații și efecte dubiăse............... Gt. dividenda.................................. Ct. casa....................................... 25.300 _ 135.942 30 34.662 16 78.154 --- 6.139 50 1.113 57 4.149 38 1.914 15 2.827 68 8.756 --- 55.766 60 354.725 34 PASIV Gt. Capital social........... 250.000 Gt. depuneri............. 29.159 Gt. deposite............ 38.900 Gt. fond de reservă........... 14.086 50 Gt. dividenda pro 1889 ......... 57 84 „ „ 1890 ......... 131 „ „ 1891 semestrul 1..... 164 Gt. profit și perderi. Beneficiu neto resultat 1)22227 în cursul anului, conform art. 60 din statute 354.725 34 Consiliul de administrație Președinte, G. Macedon. Secretar, C. Faur. Casier, C. Zira. Comitetul diriginte Comptabil, C. Faur. Ct. PROFIT ȘI PERDERI Al societăței Casa de economie și împrumut din lași încheiat in sera de 31 Decembre 1891 CREDIT DEBIT Retribuțiunea personalului casei dupe budget........... 8.160 --- Jetonele consiliului de administrație 680 Jetănele censorilor de administrație 500 9.340 Cheltueli generale de administrație precum: Chiria localului societăței . . . 1.000 --- Patenta societăței....... 306 25 încălzitul și iluminatul . . . . ■ 199 60 Imprimate șl publicațiuni .... 300 --- Registre și timbrarea lor..... 143 75 Cheltueli de cancelarie..... 60 --- Abonament la Gazeta de Iași . . . 14 40 Mobilierul biuroului societăței . . 19 50 2.043 50 Cheltueli suplimentare, aprobate de consiliul de administrație .... 40 15 Interese a 5 Ia sută pe an plătite de- punătorilor în cursul anului . . . 448 30 Capitalisate la 81 depunători . . . 884 60 , „ fond de reservă . . 410 25 1.743 15 Profit și perderi. --- Beneficiu curat • resultat în cursul anului, conform art. 60 din statute...... *) 22.227 84 35.394 64 Sald din 1890 reportat aci, conform votului adunărel ge- nerale din 3 Februarie 1891 Provisiăne prelevate în cur- sul anului, conform art. 11 din statute ................ Taxe la acțiuni prelevate în cursul anului, conform art. 23 din statute ................ Taxe de depuneri prelevate în cursul anului, conform art. 7 din statute.......... Interese, însă: Realisate în cursul anului Se scad interesele de întâr- Ziare pro 1890, încasate și trecute la acest compt. . . Remase în întâr^iare. . . 14 45 2.567 80 111 --- 40.333 56 79 --- 9.625 32 30.708 24 1.914 15 32.622 39 35.394 64 Revăzut și verificat de noi censoril: Anton Camban, Dr. G. luliano, Petru Cujbă. Consiliul de administrație Președinte, C. Macedon. Secretar, C. Faur. Casier, C. Zlra. Comitetul diriginte Comptabil, C. Faur. Verificat și aprobat de adunarea generală ordinară în ședința sa de la 9 Februarie 1892. Președinte, G. Macedon. Secretar, C. Faur. Scrutători: Dr. G. luliano, D. Dotez. ') Adunarea a decis ca beneficiul de lei 22.227, bani 84, să se distribue, conform art. 61 din statutele societăței precum ! urmăză: 1 A se da: a) Lei 1.111, bani 39, adică 5 % pentru fondul de reservă ; bl „ l.Hl, , 39, „ 5 pentru efectele dubiose ; , c) „ 19.986, „ —, „ 9 °/₀ dividendă anuală la acțiunile emise din cari 4 la sută s’a plătit deja în Iulie 1891 ; . dl „ 19, „ 06, a se reporta la comptul de profit și perderi pro 1892. _____________________22/227, „ 84_____________________________________ IMPRIMERIA STATULUI, DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO