No. 258

UN EXEMPLAR : 25 BANI

Sâmbătă, 4^=1 1892

REGATUL ROMÂNIEI





                MONITORUL OFICIAL





PMțOL AmUEXmtll IX REGĂTOL ROMÂNIEI
45 lei pe an; 22 lei, 50 b- pe 6 luni.
Primăriele rurale 36 lei pc an.
Abonamentele încep din ântâia di a fie-cărei luni.

pkrțdl m.ummiii pentru strIinBtate
60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni.
Abonamentele se pot face la biurourile poștale.

PUBLICAJMUg JUniCIARE SE PLĂTESC
Până la.50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, ® lei.
Ori-ce alte acte Introduse tn ele
se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime

DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL IMPRIMI STATULUI
BUCURESCI
Bulevardul Ellsabeta

|               PKE]H. AHNCIUlILOn
’j Publicațiunile prlmăriolor, comitetelor, etc-, linia 60b.
iCilațiunile de hotărnicie, linia 80 bani.
        (aserțiunile și reclamele, linia 1 lefi.
   Anunclurile particulare 50 bani linia de 30 litere.

SUMAR
  PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne :
Decrete — Raport — Prescurtării de decrete.
  Ministerul agriculturei, industriei, comerciului
și domenielor: Decret.
  Ministerul de finance: Decrete.
  Ministerul de justiție: Prescurtare de decret.
  Ministerul de resbel: Decrete — Rapârte.
  Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de
decret.
  Decisiune ministerială.
  PARTE NEOFICIALĂ — Program — Comuni-
cări — Consiliul general de instrucțiune : Sumarul
ședinței de <Ji din 25 Septembre 1891 — Depeșt
telegrafice— Diverse— Prețul cerealelor—Buletine
meteorologice.
  AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative
și particulare.


            PARTE OFICIALĂ


Bucuresci, 2i Februarie

MINISTERUL DE INTERNE
   CAROL I,
   Prin grația Iul Dumnezeii și voința naționali,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de interne sub
No. 5.834;
   Vâdând art. 8, 9 și 8 o din legea județiană,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Colegiul II electoral, pentru consi-
lierii județului Argeș, este convocat a se în-
truni în diua de 22 Martie 1892, la orele 9
diminâța, în localul comunei de reședință, spre
a alege trei consilieri, în locurile D-lor F. To-
mescu, decedat, M. Damian și G. Vasiliu.
   Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1892.
                                 CAROL
  Ministru de interne,
     L. Catargi.                    No. 477.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnedeti și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, Sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de interne sub
No. 5.833;
   Vâdând art. 8, 9 și 80 din legea județiană,
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. Colegiul II electoral, pentru consi-
lierii județului Dâmbovița, este convocat a se
întruni în diua de 22 Martie 1892,1a orele
9 diminâța, în localul comunei de reședință,
spre a alege duoi consilieri, în locurile D-lor
Const. Bucșeneanu și Elie Angelescu, cari ai
primit funcțiuni retribuite de Stat.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1892.
                                 CAROL
  Ministru de interne,
    L. Catargi.                       No. 478.


   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnedeti și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de interne sub
No. 5.832;
   Vâdând art. 30, 31, 34 și 50, alin. 2 din
legea județiană,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului BuzCii este con-
vocat în sesiune extraordinară pentru diua de
1 5 Martie 1892, spre a delibera din noi asu-
pra înființărei unei a duoa decimi pentru dru-
muri, peste una existenta.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
Ia departamentul de interne este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat in Bucuresci, la 19 Februarie 1892.
                                 CAROL
   Ministru de interne,
   L, Catargi.                      No. 479»

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de interne sub
No. 5.798;
   Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală,
  Am decretat și decretăm
   Art. I. Consiliul comunei rurale Tătărani,
din județul Dâmbovița, se disolvă pentru mo-
tivele arătate în sus citatul raport, numindu-
se membri în comisiunea interimară D-nii
Andreii Eftenie, lân lonescu și loniță Neguță.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1892.
CAROL
  Ministru de interne,
L. Catargi.                  No. 470.

   Raportul D-lut ministru de interne către M. S.
Regele.
      Sire,
   V&Jând din raportul sub No. 787, ce am
primit de la D. prefect al județului Dâmbovița,
că membrii cari compun actualul consilia al
comunei rurale Tătărani, din acel județ, încă
de la instalarea lor în funcțiune ati arătat o
completă neingrijire pentru administrațiunea
afacerilor comunale și cu tâte stăruințele de-
puse de autoritatea superiâră continuă a ne-
glige îndeplinirea îndatoririlor ce ati dupe lege,
ast-fel că cele mai însemnate interese ale lo-
calităței sunt expuse a se compromite; sub-
semnatul are onore a ruga pe Majestatea
Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea
comunală, să bine-voiască a semna alăturatul
proiect de decret pentru disolvarea acestui
consilifi și instituirea comisiunel interimare
compusă din D-ni| Andreii Eftenie, lân lonescu

6914

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

și loniță Neguță, cari să gereze afacerile co-
munale până la alegerea și instalarea unui nou
consiliu.
            Sunt, cu cel mai profund respect,
                             Sire,
            Al Majestăței Vâstre,
            Prea plecat și prea supus servitor,
            Ministru de interne,
                         L. Catargi.
   No. 5-798-                 1892, Februarie 18.


   Prin decretul regal cu No. 468 din 19 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea fâcută prin
raport de D. ministru secretar de Stat la de-
partamentul de interne și pe basa art. 5 5 din
legea comunală, D. Dimitrie C. Stati s’a con-
firmat în funcțiunea de primar al comunei ur-
bane Vasluiu, în locul vacant.

   Prin decretul regal cu No. 467 din 19 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin
raport de același D. ministru și pe basa art. 30
din legea comunală, D-nii Gheorghe Cuțitoi,
Mihaiu Filip și C. Alexandrescu s’au numit în
funcțiunea de membri în comisiunea interimară
a comunei rurale Hinova, din județul Mehe-
dinți, în locul D-lor loan D. Hustea, Nicolae
Ciuciu și Dimitrie C. C6ndă, revocați.

   Prin decretul regal cu No. 469 din 19 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin
raport de același D. ministru și pe basa art. 30
din legea comunală, D-nii loniță I6n, Dumi-
tru Stănculescu și Alexandru Dumitrescu s’aii
numit în funcțiunea de membri în comisiunea
interimară a comunei rurale Pojogi, din jude-
țul Vâlcea.



MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
ȘI DOMENIELOR

   CAgOL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul agriculturei, indus-
triei, comerciulul și domenielor No. 7353;
   Văzând transacțiunea încheiată cu D. Gr.
Ch. Rădoiii, autentificată de tribunalul Ilfov,
secția de notariat, la No. 598 din 27 Ianuarie
1892;
   Având in vedere avisul consiliului de advo-
cați No. 867 din 1891, cum și aprobarea
dată de consiliul de miniștri prin jurnalul cu
No. 3 din 24 Ianuarie 1892;
   Având în vedere art. 20 din legea de la 21
Martie 1872 și art. 2 din legea organică a
Zisului minister,

   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Transacțiunea încheiată între mi-
nisterul agriculturei, industriei, comerciului și
domenielor cu D. Gr. Ch. Rădoiti, se aprobă
și de Noi.
   Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nostru
secretar de Stat la departamentul agriculturei,
industriei, comerciului și domenielor este în-
sărcinat cu executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1892.
CAROL
   Ministru agriculturei, indus-
triei, comerciulul și domenielor,
   P. P. Carp.                 No. 480.

TRANSACȚIUNE
   Intre noi, ministrul agriculturei, indus-
triei, comerciulul și domenielor, represintat
prin D. advocat al Statului Const. Borcescu,
de o parte, și D. Grigore Christ. Rădoiu, pro-
prietar, domiciliat în comuna Antonesci, ju-
dețul Teleorman, pe de altă parte, s’a înche-
iat presentul act de transacțiune, și anume :
   Noi, ministrul domenielor, având în vedere
propunerea făcută de D. Gr. Christ. Rădoiu,
prin petițiunea înregistrată sub No. 80.009
din 13 Decembre 1891;
   Avend în vedere avisul consiliului de ad-
vocațl sub No. 867 din 16 Decembre 1891;
   Având în vedere disposițiunile art. 20 din
legea pentru administrațiunea domenielor,
   Convenim a plăti D-lul Gr. Christ. Ră-
doiu lei 20.000 pentru a stinge ast-fel atât
acțiunea pendinte înaintea curței de apel din
Bucuresci, secția I, cât și orl-ce alte preten-
țiunl ar mal putea avea D-sa contra Statu-
lui, provenite din vînZarea și revînZarea mo-
șiei Bleoturile, situată în județul Teleorman.
   Suma de lei 20.000 se va incasa tot de
Stat, în comptul banilor datoriți de D. Ră-
doiu, rate și procente de întârțliare pentru
moșia Părul-Rotund, devenită proprietatea
numitului în urma actului de vînțlare auten-
tificat și transcris de tribunalul Teleorman
sub No. 857 din 30 Noembre 1891.
   Eu, Gr. Christ. Rădoiu, declar că primesc
acăstă transacțiune în condițiunile stipulate
mal sus și recunosc ca bine socotită suma de
lei 44.306, cu care sunt debitat pentru mo-
șia Pânil-Rotund, din județul Teleorman, ne
mai avend în acâstă privință nici o preten-
țiune contra Statului.
   p. Ministru agriculturei, industriei, comer-
ciulul și domenielor,
   C.     Borcescu, advocat, strada Fântânei
No. 76.
   Gr. Christ. Rădoiu, agricultor, comuna
Antonesci, județul Teleorman.

Tribunalul Ilfov, secția de notariat
Proces-verbal
No. 598.— 1892, Ianuarie 27.
   înaintea nostră, I. Vericeanu, judele tri-
bunalului Ilfov, secția de notariat, asistat de
D. grefier 1.1. Petrescu, s’au presintat astăzi,
27 Ianuarie 1892, în pretoriul tribunalului
D-nil C. Borcescu, advocat, domiciliat sțrada
Fântânei No. 76 și Gr. Christ. Rădoiu, agri-

cultor, domiciliat în comuna Antonesci, ju-
dețul Teleorman, personal cunoscuțl noS,
D. C. Borcescu lucrând din partea ministe-
rului agriculturei, industriei, comerciulul și
domenielor, în basa adresei acelui minister
cu No. 4.021 din 1892, care s’a oprit la
dosar, cerend, prin petiția înregistrată la
No. 1.732 din 1892, autentificarea presen-
tulul act în dublu exemplar.
   Dupe ce am viZat ambele exemplare, am
citit acest act din cuvânt în cuvânt, în auțlul
părților, declarându-ne că acest act este fă-
cut cu consimțimântul D-loi' și că unul din
cele duoâ exemplare este semnat de D-lor.
   In urmă părțile aii subscris, în presența
nostră, exemplarul ce se va păstra Ia dosar.
   Noi,
   Luând act de declarațiunea părților, auten-
tificăm presentul act, fiind scris pe o colă de
5 lei, conform legei timbrului.
   Acest proces-verbal s’a semnat de noi și
de D. grefier.
   Jude, 1. Vericeanu.
Grefier, I. I. Petrescu.
   No. 598, voi. 6.



MINISTERUL DE FINANCE
   CAROL I’
   Prin grația lui Dumnedeii și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de finance sub
No. 8.237;
   Vânând jurnalul consiliului de miniștri sub
No. 3 din ședința sa de la 17 Februarie 1892;
   In virtutea art. 25 și 26 din legea comp-
tabilităței generale a Statului,
   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Jurnalul consiliului sus Zis se aprobă.
   Art. II. Se deschide pe sâma budgetului
ministerului de finance pe 1891-92, la cap. VII,
art. 38, un credit suplimentar de lei 1.500,
pentru încălzitul localurilor casierielor gene-
rale de județe.
   Art. III. Acest credit se va acoperi din
fondul prevăzut în budgetul general al Statu-
lui pe exercițiul 1891 —92, pentru deschidere
de credite suplimentare și extraordinare.
   Art. IV. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de finance este însărcinat cu
aducerea la îndeplinire a decretului de față.
   Dat în Bucuresci, la 1 9 Februarie 1892.
CAROL
     Ministru de finance,
      M. Germani.                  No. 481.


   CAROL I,
   Prin grația lui DumneZeil și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de finance sub
No. 8.230,

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6915

   Am decretat și decretăm:
   Art. I. D. Nicolae Brăiloiu, actual referen-
dar clasa II în serviciul înaltei curți de comp-
turi, se numesce în funcțiunea de referendar
clasa I, în locul D-lul Sc. larka, trecut în altă
funcțiune.
   Art. II și cel din urmă.—Ministrul Nostru
secretar de Stat la departamentul de finance
este însărcinat cu executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 18 Februarie 1892.
                                 CAROL
    Ministru de finance,
      M. Germani.                 No. 459.


MINISTERUL DE JUSTIȚIE

   Prin decretul regal cu No. 456 din 18 Fe-
bruarie 1892, în urma propunerei făcută prin
raport de D. ministru secretar de Stat la de-
partamentul de justiție, sunt numiți:
   D.     Ștefan Stătescu, licențiat al facultățel
juridice din Bucuresci, actual judecător de
instrucțiune la tribunalul Ilfov, întrunind con-
dițiunile art. 61 din legea de organisare
judecătorâscă, procuror la curtea de apel din
Galați, în locul D-lui N. Constantiniu.
   D.     Emanuel Anastasiu, licențiat al facultăței
juridice din Bucuresci, actual președinte al
tribunalului Teleorman, dupe consimțimântul
sâCi, în aceeași calitate de președinte al tribu-
nalului Covurluiu, în locul vacant.
   D.     Petru Sfetescu, licențiat al facultățel
juridice din Paris, actual prim-procuror la
tribunalul Ilfov, președinte la tribunalul Te-
leorman, în locul D-lul Emanuel Anastasiu,
permutat.
   D.     Victor Z. Antinescu, licențiat al facul-
tățel juridice din Bucuresci, actual judecător
de instrucțiune la tribunalul Prahova, întrunind
condițiunile art. 60 din legea de organisare
judecătorâscă, președinte la tribunalul Roma-
nați, în locul vacant.
   D.     Paul Theodoru, licențiat al facultățel
juridice din Bucuresci, actual judecător de
ședință la tribunalul Prahova, judecător de
instrucțiune la tribunalul Ilfov, în locul D-lui
Ștefan Stătescu, înaintat.
   D.     loan Ph. Ghețu, licențiat al facultăței
juridice din Bucuresci, fost judecător de in-
strucțiune, întrunind condițiunile art. 59 din
legea de organisare judecătorâscă, judecător
de instrucțiune la tribunalul Prahova, în locul
D-lui Victor Z. Antinescu, înaintat.
   D.     Emil C. Petrescu, licențiat al facultățel
juridice din Bucuresci, actual procuror de sec-
țiune la tribunalul Prahova, dupe a sa cerere,
judecător de ședință la același tribunal, in
locul D-lui Paul Theodoru, trecut în alt post.
   D.    Aristide Alexandrescu, licențiat al facul-
tăței juridice din Bucuresci, actual supleant
la tribunalul Prahova, întrunind condițiunile
art. 5 9 din legea de organisare judecătorâscă,
procuror de secțiune la același tribunal, în
locul D-lui Emil C. Petrescu, trecut în alt post.
   D.    George G. Bădescu, licențiat al facul-
tăței juridice din Paris, întrunind condițiunile

art. 5 8 din citata lege, supleant la tribunalul
Prahova, în locul D-lui Aristide Alexandrescu,
înaintat.
   D.     George Demetrescu, licențiat al facultă-
ței juridice din Bucuresci. actual judecător la
tribunalul Constanța, procuror la același tri-
bunal, în locul D-lui George Săvescu, licențiat
în drept de la aceeași facultate, care trece
judecător în locul D-lul George Demetrescu.



MINISTERUL DE RESBEL
   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnedeu și voința națională,
Rege ai României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Având în vedere art. 4, alin, a din legea
oficierilor de reservă;
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de resbel sub
No. 602,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. înaintăm, pe diua de 16 Februarie
1892, la gradul de medic de batalion în cor-
pul oficierilor sanitari de reservă, pe doctorul
in medicină Gonstantinescu Iulian, chiămân-
du-se a ’și face stagiul de un an, cerut de lege,
la regimentul 3 artilerie.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de resbel este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1892.
CAROL
     Ministru de resbel,
  General J. Lahovari.              No. 450.

   Raportul D-lul ministru de resbel către M. S.
Regele.
       Sire,
   Cu cel mal profund respect supun aprobărei
Majestăței Vostre alăturatul proiect de decret
relativ la înaintarea în corpul oficierilor sani-
tari de reservă, la gradul de medic de batalion,
a doctorului în medicină Gonstantinescu Iulian,
chiămându-se tot-d’o-dată a ’și face stagiul de
un an, cerut de lege.
            Sunt, cu cel mai profund respect,
            Sire,
            Al Majestăței Vâstre.
            Prea plecat și prea supus servitor,
Ministru de resbel,
General J. Lahovari.
  No. 602.                   *892, Februarie.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumne^eâ și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Având în vedere art. 4, alin, a din legea
oficierilor de reservă;
   Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de resbel sub
No. 603,

   Am decretat și decretăm :
   Art. I. înaintăm, pe diua de 16 Februarie
1892, la gradul de medic de batalion in cor-
pul oficierilor sanitari de reservă, pe doctorul
în medicină Tebinca Vilhelm, chiămându-se
a ’și face stagiul de un an, cerut de lege, la
regimentul 1 roșiori.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de resbel este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1892.
CAROL
       Ministru de resbel,
   General J. Lahovari. No. 451.

   Raportul D-lul ministru de resbel către M. S.
Regele.
       Sire,
   Cu cel mai profund respect supun aprobă-
rei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de
decret relativ la înaintarea în corpul oficierilor
sanitari de reservă, la gradul de medic de
batalion, a doctorului in medicină Tebinca
Vilhelm, chiămându-se a ’și face stagiul de
un an, cerut de lege.
           Sunt, cu cel mai profund respect,
           Sire,
Al Majestăței Vâstre,
           Prea plecat și prea supus servitor,
           Ministru de resbel,
           General J. Lahovari.
   No. 603.                 1892, Februarie 17.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnedeil și voința națională,
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Având în vedere art. 4, alin, c din legea
oficierilor de reservă;
   Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de resbel sub
No. 604,
   Am decretat și decretăm :
   Art. I. înaintăm, pe diua de 16 Februarie
1892, la gradul de veterinar de escadron în
corpul oficierilor sanitari de reservă pe medi-
cul veterinar Protopopescu N. Demetre, chiă-
mându-se a 'șl face stagiul legal de un an la
regimentul 3 roșiori.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de resbel este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1892.
CAROL
    Ministru de resbel,
General J. Lahovari.             No. 452.

  Raportul D-luf ministru de resbel către M. S.
Regele.
      Sire,
   Cu cel mal profund respect supun aprobărei
Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret
relativ la înaintarea în corpul oficierilor sâni-

6916

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

tari de reservă, la gradul de veterinar de
escadron a medicului veterinar Protopopescu
N. Demetre, chiămându-se tot-d’o-dată a ’și
face stagiul de un an, cerut de lege.
            Sunt, cu cel mai profund respect,
                         Sire,
           Al Majestăței Vâstre,
           Prea plecat și prea supus servitor,
           Ministru de resbel,
                  General J. Lahovari.
  No. 604.                1892, Februarie 17.

  CAROL I,
   Prin grația Iul Dumnedeii și voința națională.
Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Având in vedere art. 4, alin, b din legea
oficierilor de reservă ;
   Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de resbel sub
No. 600,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. înaintăm,pediua de i Martie 1892,
la gradul de farmacist de batalion in corpul
oficierilor sanitari de reservă, pe licențiatul in
farmacie Constantinescu Ștefan, chiămându-
se a ’și face stagiul de un an, cerut de lege, in
personalul sanitar și de administrație (spitalul
central).
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la
departamentul de resbel este însărcinat cu exe-
cutarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 17 Februarie 1892.
    CAROL
    Ministru de resbel,
General J. Lahovari.            No. 448.

   Raportul D-lut ministru de resbel cStre M. S.
Regele.
       Sire,
   Cu cel mai profund respect supun apro-
bărel Majestăței Vâstre alăturatul proiect de
decret relativ la înaintarea în corpul oficierilor
sanitari de reservă la gradul de farmacist de
batalion, a licențiatului în farmacie Constanti-
nescu Ștefan, chiămâudu-se tot-d’o-dată a
face stagiul de un an, cerut de lege.
             Sunt, cu cel mai profund respect,
                            Sire,
                   Al Majestăței Vâstre,
             Prea plecat și prea supus servitor,
                       Ministru de resbel,
General J. Lahovari.
  No. 600.                   1892, Februarie 17.


  MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE
   Prin decretul regal cu No. 457 din 18 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută de D.
ministru secretar de Stat la departamentul
lucrărilor publice prin raportul No. 1.867,
pe temeiul disposițiunilor decretului regal cu
No.3.124 de la 15 Noembre 1890, se recunâsce

titlul de inginer D-lor Nicolae Rădulescu și
Nicolae Știrbei, absolvenți cu certificat ai scâ-
lei naționale de poduri și șosele și cari au de-
pus cu succes examenul prevădut de art. 5 din
sus disul decret.
   Tot-d’o-dată sunt admiși în cadrele cor-
pului technic al Statului cu gradul de elevi in-
gineri.

DECISIUNE MINISTERIALĂ

   D. ministru de interne cu decisia No. 5.252
din a. c., a bine-voit a aproba admiterea D-lui
Dimitrescu Ilie ca conductor postai gradul III,
pe <Jiua de când va începe a funcționa, în lo-
cul D-lui Dimitrie Duport, considerat demi-
sionat dupe a sa cerere.


            PARTE NEOFICIALĂ"


Bucuresci, 21 Februarie
PROGRAMA
pentru
DESCHIDEREA SESIUNEI CORPURILOR LEGIUITOARE

LA 24 FEBRUARIE 1892

I
   La orele 11 de dimineța se va ce-
lebra un Te Deum la Mitropolie,
în presența:
   D-lor senatori și deputați;
   D-lor miniștri;
   înaltei curți de casațiune;
  înaltei curți de compturi;
   Curților, tribunalelor, corpului
profesoral, autorităților administra-
tive, militare, consiliului comunal
și camerei de comerciu.
II
   La orele 11 7₂ înaltele corpuri și
autorități se vor întruni în sala șe-
dințelor Adunărei și vor ocupa:
   înaltele curți de casațiune și de
compturi, tribuna a duoa în drâpta
tribunei diplomatice.
   Curțile, tribunalele, corpul pro-
fesoral, autoritățile administrative,
comunale și camera de comerciti,
tribuna oficială.

III
   D-nii senatori vor ocupa ântâile
bănci ale Adunărei din drepta Tro-
nului. D-nii deputați băncile din
fața Tronului.
IV
   Pornirea cortegiului Regal de la
Palat se va anunța prin 101 tunuri.

V
   La orele 12, M. S. Regele, însoțit
fiind de A. S. R. Principele Fer-
dinand, Moștenitorul presumptiv,
este primit la scară de către D-nii
miniștri. M. S. Regele va intra în
sala ședințelor Adunărei, precedat
de Casa Sa civilă și militară, și Se
va urca pe Tron, încongiurat de
D-nil miniștri. Casa civilă și mili-
tară a M. S. Regelui seașe^ă d’ina-
poia Tronului.
 . Locul liber se ocupă de oficierii
superiori.
VI
   M. S. Regele, dupe citirea Mesa-
giului de deschidere, părăsesce sala
Adunărei, și Corpurile legiuitore
proced îndată la începerea lucrări-
lor. D-nii senatori trec la localul
Senatului.
VII
   Biletele de intrare în sala Adu-
nărei pentru acâstă ^i se vor da
D-lor senatori și D-lor deputați prin
președința consiliului de miniștri.
   Biletele pentru tribuna diploma-
tică se vor da de către D. ministru
al afacerilor străine, care face și in-
vitațiuni D-lor represintanți ai Pu-
terilor străine, spre a asista la acestă
solemnitate.
   Biletele pentru cele-alte tribune
se vor da prin președința consiliului
de miniștri.



PREȘEDINȚA
CONSILIULUI MINIȘTRILOR


   Se face cunoscut, spre sciință D-lor
senatori și D-lor deputați, că biletele
D-lor de intrare în sala Adunărei
deputaților, în (Jiua deschidere! sesi-
unei Corpurilor legiuitore la 24 Fe-
bruarie curent, sunt depuse la cance-
lariile onor. Senat și onor. Adunări
a deputaților.



MINISTERUL DE FINANCE

   Se aduce la cunoscința generală că D. mi-
nistru al departamentului financelor pri-
mesce în audiență de duoă ori pe săptămână
Lunea și Vinerea, de la orele 10 — 12
a. m.                     ²

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6917

CONSILIUL GENERAL DE HSTRUCȚICNE

Sumarul ședinței de di din 25 Septembre 1891
   Ședința se deschide la orele 3 din ții, sub președința P. S. Sale Păr.
Episcop al Dunărei-de-Jos, asistat de D-nii secretari Ant. Colorian și
I. V.Praja.
   Dintre membrii consiliului permanent, presenți: D-nii Al. Vitzu și
Al. Odobescu.
   La apelul nominal r&pund : P. S. S. Episcopul Parthenie, D-nii G.
Leonardescu, G. Urechiă, G. Cobălcescu, Ant. Colorian, C. I. Șonțu, I.
V. Praja, V. C. Arion, D. I. Popilian, L Gheorghian, Gr. Casănescu,
A. Bădărău, Al. Gogu, Don, Preotul G. Rugescu, D-nii G. Zaharia, I.
Manliu, Gr. C. Buțureanu, A. C. Nanu, Eduard Vachman, Gavril Mu-
sicescu, C. Stăncescu, Emanoil Bardasare, I. Vergolici, C. lenescu,
Dr. N. Nițulescu, Al. Bârsan, Nicolae D. Arbore, C. Vasilescu și
Halița.
In congediu:
  D-nil: G. Lascar și St. Nicolopolu.

Absenți:
   P. S. S. Episcupul de Râmnic Noul-Severin, D-nii: Prodan, D.
Tăcu, V. A. Urechiă, I. Crăciunescu, Dr. Măldărescu, Maior Hârjeu,
Sc. Vârnav, Ștefan Velescu, P. Rascanu, Brătilă, G. Mihailescu, I.
Bombacilă, Sava Ștefănescu.
   — Se citesce sumarul ședinței precedente și punându-se la vot se
aprobă cu observațiunea D-lul Bădărău, că unele discursuri sunt în
extens, altele nu sunt nici în substanță. Pe lângă acâsta nu s’a admis
art. 51 al proiectului, cum se țlice în sumar, ci a că^ut numai amen-
damentul comisiunei de la același articol. Asemenea cu observațiunea
D-lui Buțureanu, că n’a țlis că sunt orășeni în învățământul normal,
nici că învățătorii sătesci sunt un flagel.
  D.    ministru, intrând în sala ședințelor, ocupă fotoliul de preșe-
dinte. D-sa consultă consiliul, dacă voesce să continue discuțiunea le-
gei, sau dacă, conform legei, să se închidă sesiunea consiliului. Legea
și mițllocele financiare, continuă D-sa, nu ’mi permit prelungirea se-
siunei.
   Vă spun franc posițiunea în care mă aflu, voiți să mai lucrăm și a-
cuma și disâră.
  D.    Șonțu crede că s’ar putea lucra și astăzi, țliua și săra, ca să mai
discutăm cel puțin principiul părților esențiale ale legei: ca judecata,
remunerarea și inamovibilitatea.
  D.      Buțureanu este de părere ca să se discute articolele pe rând.
  D.    Musicescu e contra continuărel discuțiunei, cerând închiderea
sesiune!.
   P. S. S. Părintele Parthenie propune a se discuta pe capitole.
  — Se pune la vot propunerea D-lui Musicescu, și se respinge.
   — Se pune la vot propunerea D-lui Șonțu și iarăși se respinge.
   — Asemenea a P. S. S. Părintelui Parthenie.
   — Se pune la vot continuarea discuției, și se primesce, dupe care
D. ministru părăsesce sala consiliului, iar fotoliul de președinte’l reo-
cupă P. S. S. Episcopul Parthenie.
   Se citesce art. 51.
  D     . Cobălcescu observă că, când cad amendamentele comisiunei, al
ministerului rămâne. Acestă normă se păzesce și în cele-alte Corpuri
legiuitore ale Statului.
  —     Se pune la vot art. 51, și se primesce ca în proiectul minis-
terului.
  —     Se citesce art. 52 și 53, și se primesc ca în proiectul minis-
terului.
   — Se citesce art. 54.
   D Bădăreu face amendamentul următor :
   „Propun a se admite în scolele normale de institutori și cel ce au
făcut cel puțin 2 clase (peste anul preparator) în școlele normale de în-
vățători*.
                                                 Bădăreu.

  D. Arion este pentru manținerea art. 54 ca în proiect.
  _____Se pune la vot amendamentul D-lui Bădărău, și se respinge.
  Dupe ore-care discuțiune urmată între D-nii Arion, Șonțu, Nițu-

  lescu și Arbore, mai mulți membri cer închiderea discuțiunei, și se
încuviințeză.
    — Se pune la vot art. 54, și se aprobă.
    — Se citesce art. 55, și punându-se la vot se primesce ca în pro-
iectul ministerului.
    _______Se citesce art. 56 cu amendamentul comisiunei.
    D. Cobălcescu cere a se respinge amendamentul sub cuvânt, că nu e
bine a se limita numărul scolelor.
    D. Buțureanu vorbesce pentru menținerea articolului comisiunei.
    — Se pune la vot art. 56, și se primesce ca în proiectul ministe-
rului, cu intercalarea la finele acelui articol al aliniatului II de sub
art. 56 redactat de comisiune.
    — Se citesc art. 57, 58, 59, 60, 61 și 62, se pun la vot și se
primesc ca în proiectul ministerului.
    — Se citesce art. 63 cu amendamentul comisiunei.
   D. Bădăreu dă explicațiuni de ce comisiunea a pus acel amen-
dament.
   D. Cobălcescu Qice, că legea va determina formarea de licențiate, de
aceea D-sa e de idee a se cere licența, susține deci proiectul guver-
nului.
   D. Vitzu propune a nu se primi absolvente cu cursul secundar să
concureze pentru catedre de scole secundare de fete. Cursurile uni-
versitare, continuă D-sa, sunt astăzi abondente în studente, și deci
este de idee să se manțină, ca condiții de recrutare a corpului didactic
secundar de fete, licența.
   — Se pune la vot art. 63 ast-fel cum e redactat de comisiune,
și cade.
   — Se pune la vot art. 63 din proiectul ministerului, și se pri-
mesce.
    — Se citesce art. 64.
    P. S. S. Episcopul Parthenie propune amendamentul următor:
    „Pentru religiune, juriul examinator se va compune din profesorii
facultăței de teologie, sub președința decanului respectiv.
Parthenie.

    D. Leonardescu observă, că amendamentul e prevățlut în lege.
    D. Vitzu țlice, că e evident de a se lua profesorul respectiv.
    D. Nițulescu declară, că a figurat tot-d’a-una în concursuri pentru
catedra de religie profesori de la seminare, și deci e contra amenda-
mentului P. S. S. Părintelui Parthenie.
    — Se pune la vot amendamentul P. S. Episcopului Parthenie, și
cade.
    — Se pune la vot art. 64 cum e redactat în proiectul ministerului,
și se primesce.
    — Se citesce art. 65 și se primesce așa cum e redactat de comi-
siune.
    — Se citesc art. 66, 67, 68 și 69, se pun la vot și se primesc ca
în proiectul ministerului.
    — Se citesce art. 70.
    D.     Bădăreu dă 6re-carl explicațiuni relative la amendamentul co-
misiunel.
    D.     Colorian cere suprimarea aliniatului I din art. 70 al comi-
siunel.
    D.     Halița e pentru modificarea articolului comisiunei, țlicând că
scola normală și primară trebue să aibă o unitate metodică.
    D.     Vitzu este de idee, că ministrul trebue să aibă mâna liberă în nu-
mirea directorilor, și cere votarea articolului din proiectul guvernului.
    D. Arion e contra părerel D-lui Vitzu.
    D-sa propune amendamentul, ca :
    „In scolele normale de fete, directărea să potă fi alâsă și dintre alte
persone de cât dintre profesore*.
    — Se pune la vot articolul comisiunei, și se respinge.
    —       Se pune la vot amendamentul D-lui Arion, și cade.
    —      Se pune la vot art. 70 cu suprimarea aliniatului IV din proiec-
tul de lege al guvernului, și se primesce.
    —Se citesce art. 71, 72, 73 și punându-se la vot, se primesc ca în
proiectul ministerului.
    —Se citesce art. 74.
    D       . Halița cere ca lâfa să se dea și la cei nelicențiațl ca și la cel li-
| cențiați.

6918

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

  D     . Colorian este de idee să se specifice lefurile profesorilor de scole
normale.
  D     . Cobălcescu propune, ca amendament, de a se prevedea aceleași
lefi tutulor.
   —     Se pune la vot art. 74 din proiectul ministerului cu amendamentul
D-lul Cobălcescu și cu intercalarea la rândul al duoilea, dupe vorbele
primare de băețl, vorbele și de fete și cu intercalarea : „Directorii
scolelor normale vor primi 200 lei lunar, când nu vor fi și directori
al scolelor de aplicație", care punându-se la vot se primesce.
   —     Se citesce art. 75, se pune la vot și se primesce ca în proiectul mi-
nisterului.
   —     Se citesce art. 76 din proiectul ministerului și punându-se la vot
se admite cu înlocuirea aliniatului II prin aliniatul III de sub art. 76
amendat de comisiune.
   —     Se citesc art. 77, 78, 79 și 80, se pun la vot și se primesc ca în
proiectul ministerului.
   —     Se citesce art. 81 și punându-se la vot se primesce cu modifica-
rea următore :
   „Art. 81. „Dupe 5 ani, etc.* propuși de comisiune prin art. 81 și
cu suprimarea cuvintelor carnetele de inspecțiunl din aliniatul III.
   —     Se citesce art. 82, se pune la vot și se admite cu următorea parte
din articolul comisiunel și anume : „Dupe vorba obligați din rândul
al patrulea din articolul proieculul guvernului să se ^ică : „afară de
cașul de forță majoră*.
   —     Se citesc art. 83, 84 și 85, și punându-se la vot se aprobă.ca în
proiectul ministerului.
   —     Se citesce art. 86, se pune la vot și se admite ca în proiectul gu-
vernului, cu introducerea însă la aliniatul II a vorbei consecutive dupe
vorbele trei-deci dile.
   —     Se citesc art. 87, 88 și 89, se pun la vot și se primesc ca în pro-
iectul ministerului.
   —Se citesce art. 90.
                         ■Q
  D.    Bădăreu propune următorul amendament:
   „Duoi învățători aleși de minister din o înduoită listă a aleșilor în-
vățătorilor sau institutorilor din județele cari intră în circumscripțiu-
nile scâlel normale. Alegerea se face cu ocasia conferințelor anuale*.
   Bădăreu.

  D.     Popilian depune și D-sa următorul amendament:
   „Propun ca cel duoi profesori să fie desemnați prin sorți“.
   Popilian.

  D.    Arion țlice, că sistemul ministerului e mal bun, de ore-ce prin
el urmâză a se alege dintre aleșii profesorilor. D-sa nu e de părere, că
trebue să fie aleși prin sorți.
  —      Se pune la vot amendamentul D-lul Popilian, și cade.
  —     Se pune la vot amandamentul D-lul Bădărău și se respinge.
  —     Se pune la vot art. 90 și se primesce amandamentul propus de
comisiune.
  —     Se citesc art. 91 și 92 și punându-se la vot se primesc.
  —     Se citesce art. 93.
  D.    Nanu este de părere să se comunice inculpatului lucrările de
judecată înainte cu 40 țlile libere. D-sa propune amendamentul urmă-
tor la aliniatul II:
   „Inculpatul se va apăra în fața tribunalului singur, sau și asistat de
un apărător ales de el din corpul didactic.
   Nanu.

  D.    Vitzu țlice, că ministerul nu vrea să se introducă în chestie de
scolă persone străine. D-sa crede că inspectorul nu are rolul de acu-
sator, ci el trebue numai să lumineze juriul și acesta o face când se
cere.
  D.       Praja propune amendamentul următor :
   „Condamnarea se va face pe basa unei sentințe motivată, indicân-
du-se capetele de acusație, din rechizitorul inspectorului, care n’au
fost distruse prin apărarea inculpatului*.
   Praja.

   In susținerea acestui amendament D. Praja ^ice, că corpul profe-
soral nu trebue să formeze o castă închisă, sentințele juriului trebue
să fie apraciate de opiniunea publică.
   D-sa dă ca exemplul într’acâstă judecata profesorilor de la Galați.
  D.       Vitzu observă, că nu mal trebuea invocat acest cas.
  D.       Nițulescu cere a se înconjura judecata profesorilor de garanții.
  D.    Vitzu este de părere a se primi articolul așa cum e redactat de
comisiune.
  —Se pune la vot amendamentul D-lor Nanu, Praja și Popilian
și cad.
   —Se pune la vot art. 93 și se primesce aliniatul I cu intercalarea
vorbelor cu dece dile (propusă de D. Nanu), cu introducerea art. 93
amendat de comisie până la vorbele : „el va avea dreptul (exclusiv)
devenit al H-lea aliniat al legei, cum și cu aliniatele 3 și 4 din amen-
damentul comisiunel până la vorbele institutorele va fi suspendat.
   —Se citesce art. 94 și se primesce cu amendamentul propus de D.
Buțureanu la aliniatul II în coprinderea următore:
   „In contra hotăririlor tribunalului se pâte face apel înaintea unui
juriu compus din cinci profesori universitari, etc.*.
  —      Se citesce art. 95, se pune la vot și se primesce cum e în pro-
iectul ministerului.
  —     Se citesce art. 96 și punându-se la vot se primesce cu adaosul
cuvintelor : „cari atrag dupe sine perderea drepturilor cetățenesci* la
aliniatul I dupe rândul al treilea și cu intercalarea, ca al treilea ali-
niat al art. 96, a cuvintelor „în cas de achitare să ’i serestitue salariul
pe timpul suspensiunei * (propus de D. Bădărău.)
  —     Se citesc art. 97, 98 și 99, se pun la vot și se primesc ca în pro-
iectul ministerului.
  —      Se citesce art. 100, se pune la vot și se primesce cu amenda-
mentul propus de D. Bădărău, în coprinderea următâre :
   Un profesor de scola normală nu pote fi însărcinat pe mal mult de
20 țlile pentru a face lecțiuni învățătorilor, și pentru acăstă periodă li
se va plăti o diurnă de 15 lei pe ții.
   Bădăreu.

  —     Se citesce art. 101 și punându-se la vot se primesce ca în proiectul
ministerului.
   —Se citesce art. 102.
  D.     Arion susține articolul din proiectul guvernului.
  D.    Musicescu țlice, că art. 102 nu e aplicabil și nu e în armonie cu
ce s’a votat deja. D-sa propune ca amendament mărirea salariului în-
vățătorilor la 100 lei.
  D.    G. Urechiă propune și D-sa ca amendament, mărirea salarielor
institutorilor la 250 lei.
   —Se pune la vot art. 102 și se primesce cu amendamentele D-lor
Musicescu și G. Urechiă la aliniatele a și d.
   —Se citesce art. 103.
  D.    Bădăreu propune ca amendament la aliniatul II ca : „gradațiu-
nea să fie de cinci termene în loc de patru*.
  —Se pune la vot art. 103 și se primesce cu amendamentul D-lul
Bădărăti.
   Dupe âre-care discuțiune asupra punerel votului general, se pune la
vot întreg proiectul ministerului cu amendamentele propuse, și se pri-
mesc cu unanimitatea membrilor presențl, afară de D. I. lenescu, care
e contra punerel votului.
   D. P. Poni, ministru cultelor și al instrucțiunel publce, reintrând în
sala ședințelor, mulțumesce mal ântâiu membrilor consiliului general
pentru activitatea și zelul ce au depus cu ocasia desbaterilor din se-
siunea anului curent, apoi declară închisă sesiunea acelui consiliu.




   In urma amendamentelor propuse și discutate, proiectul de lege vo-
tat de consiliul general de instrucțiune, rămâne ast-fel redactat:

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6919


        PROIECT DE LEGE

ASUPRA
invețAmEntului primar


CAP. I

Obligativitatea
  Art. 1. învățământul primar este obligator și gratuit pentru toți
fiii de cetățeni români.
  Obligativitatea începe de la vîrsta de șâpte ani împliniți până la
patru-spre-ijece ani împliniți pentru băeți, și până la duol-spre-^ece
ani împliniți pentru fete.
  Tote actele relative la învățământul primar sunt scutite de
timbru.
  Art. 2. Listele copiilor de âmbe-sexe în etate de scolă se vor forma
în fie-care an prin recensemânt în vacanța de Pasce, pe cătune și pe
circumscripțiuni școlare.
  In comunele urbane ele se vor forma de primar, care va comunica
câte un exemplar directorilor scolelor respective din deosebitele cir-
cumscripțiuni și revisorului până la 1 August; iar în comunele rurale
de către primar și de către unul din învățătorii bărbați din comună,
sau în lipsă, de către un învățător dintr’o comună limitrofă, delegat
de revisor.
  Aceste liste vor cuprinde, pe lângă numele copiilor, data nascerei,
locuința, numele și condițiunea părinților sau a personelor însărcinate
cu crescerea copiilor.
  Ele vor fi afișate și apoi citite în duoă Duminici consecutive în bi-
serică sau la primărie, în fie-care cătună din comunele rurale și în fie-
care circumscripțiune școlară din comunele urbane, până la 1 Au-
gust, împreună cu articolele din legea instrucțiunel relative la obliga-
tivitate.
  Art. 3. Primarul și învățătorul, cari nu vor fi făcut listele la timpul
hotărît, cari vor fi făcut sau vor fi lăsat să se facă liste neexacte, vor
fi pedepsiți cu amenda de la 50—100 lei în comunele rurale, și de la
100—500 lei în cele urbane.
  învățătorul în cas de recidivă, se va pedepsi cu suspensiune de la
duoă luni până la un an.
  Art. 4. Părinții, tutorii, stăpânii, sau ori-ce personă în grija căreea
se află copiii, vor presenta la scola primară din circumscripțiunea lor
școlară pe copiii în etate de scolă, cari șunt puși sub autoritatea lor și
’i vor înscrie în fie-care an cu o săptămână înaintea timpului prescris
pentru deschiderea scolel.
  Părinții cari voesc să dea instrucțiunea primară a casă, în scoli
private, sau chiar într’o scâlă publică dintr’o altă circumscripțiune
școlară, sunt datori a face cunoscut acăsta în scris directorului scolel
circumscripțiunel unde sunt înscriși copiii, presentând și un certificat
de înscrierea lor.
  Când instrucțiunea primară se dă în familie, saii într’o scălă privată
neautorisată de a elibera certificate, părinții sunt datori să facă
pe copiii lor să trâcă examenul de fine de an într’o scolă publică. El
vor presenta certificat despre acâsta directorului scolel din circum-
scripția lor.
  Nepresentarea la aceste examene, fără arătare de motive valabile
către revisor, va atrage dupe dânsa aplicarea penalităților prescrise
de art. 7.
  Copilul care va rămâne repetent în duoi ani consecutivi la aceste
examene, va fi în scris din oficiu la scola publică.
  Părinții cari au înscris copiii lor la altă scolă publică, sau într’o
scâlă privată autorisată de a elibera certificate, vor presenta la di-
rectorul scâlei din circumscripția lor, dovada de trecerea examenului
anual.
  Art. 5. Personele prevăzute la articolul precedent, cari nu au în-
scris copiii la scolă și nu au obținut scutirea prevăzută la art. 4, vor
fi chemate la primărie în una din cele duoă d’ântâiu Duminici cari ur-
mâ<jă terminul de înscriere la scolă, înaintea unei comisiunl compusă
din primar, paroch și învățătorul dirigent, sau directorul scolei urbane
din circumscripțiunea lor școlară.


   Comisiunea le va pune în vedere prescrierile legei în privirea obli-
gativitățeî, le va asculta îndreptările și le va da un avertisment în cas
când copiii nu intră în nici unul din cașurile în cari sunt scutiți de
obligativitate.
   Chemarea, avertismentul și motivele de apărare aduse de represen-
tanții legali al copiilor vor fi consemnate într’un proces-verbal.
   Comisiunea este autorisată a scuti de obligativitate, timporal sau
definitiv, pe copiii cari locuesc la o distanță mai mare de 3 kilometre
de scolă, precum și pe acei ce se vor dovedi infirmi, slabi de minte,
bolnavi, puțin desvoltați, saii cari fiind în absolută lipsă, nu vor fi
ajutați de comisiunea prevăzută în acest articol.
   Art. 6. Până în șapte ^ile dupe ultimul termin de chemare, învă-
țătorii dirigenți ai scolelor rurale și directorii scolelor primare urbane
vor înainta revisorilor liste :
   al de școlarii ce s’aîi înscris în fie-care clasă cu etatea fie-căruia;
   b) de copiii cari n’aîi fost înscriși la scolă de și representanțil lor
legali au fost avertisațl.
   Prescriptele verbale de avertisare vor fi trimise revisorilor școlari
o-dată cu aceste liste.
   Art. 7. Representanțil legali ai copiilor, cari nu au presentat la
scolă și nu au înscris pe copiii în etate de scolă până în 7 (jile cel mult
de la îndeplinirea formalităților prevăzute în art. precedent, se vor su-
pune la o amendă de 1—5 lei în comunele rurale, și de 2—10 în cele
urbane, de fie-care copil.
   Amenda se va pronunța de judecătorul de ocol, dupe plângerea în-
vățătorului.
   Dacă nici dupe aplicarea acestei amende, representanțil legali al-co-
piilor nu vor înscrie și trimite copiii la scolă, judecătorul ’I va con-
damna tot dupe plângerea învățătorului la o amendă de 10—50 lei.
   Art. 8. Dacă un copil înscris la scolă lipsesce fără arătare de mo-
tive mai mult de patru ori în cursul aceleeașl luni, câte cel puțin o
jumătate de ții, învățătorul va raporta acâsta primarului chiar în țliua
absenței a cincea.
   Primarul va chema pe representantul legal al copilului, în cea d’ân-
tâiu Duminecă ce urmâză, înaintea comisiunel prevăzute la art. 5,
care ’I va face cunoscut disposițiile legei relative la obligativitate, în-
cheiând tot-o-dată un prescript-verbal despre acâsta.
   In cas de necomparițiune, fără justificare primită, comisiunea va în-
cheia proces-verbal de constatare și ’l va înainta judecătorului de ocol,
pentru a pronunța amenda prevăzută de lege.
   Art. 9. In cas de recidivă în cursul aceluiaș an școlar, representan-
țil legali ai copiilor vor fi chemați d’inaintea comisiunei în termenile
prescrise de articolul precedent, și dacă motivele aduse de ei spre a j ustifica
absențele nu vor fi admise, vor fi condamnați la o amendă de 10 bani
de copil pentru fie-care absență în comunele rurale, și de 20 bani în
cele urbane.
   In genere numai boia copilului, sau băla grea în familie, pote să
apere de pedâpsă pentru lipsire de la scâlă.
   Directorii scolelor urbane și învățătorii dirigenți ai scolelor rurale
vor fi datori să libereze timporal pe copii de frecuentarea scâlel, când
în familia acelora se află bâle molipsitâre, sau când însuși copilul ar
fi atins de o bâlă contagiosă sau repulsivă.
   Art. IO. Când un copil părăsesce scâlă, representantul său legal este
dator să înștiințeze în scris imediat pe învățător de acâsta, și să arate
în ce mod copilul va primi instrucțiunea în viitor.
   Art. 11. Amendele prevăzute la art. 7, se vor executa asemenea de
primar în termen de 15 țlile dupe ce el va fi primit comunicarea
hotărîrei.
   Art. 12. Revisorul școlar este dator ca, în inspecțiunile ce face, să
cerceteze dacă prescrierile legei obligativităței se aplică cu scrupulo-
sitate.
   Dacă vâ constata că aceste prescrieri nu se aplică din vina învăță-
torului sau a directorului scolel, el ’i va condamna la o amendă egală
cu aceea la care ar fi trebuit să fie supuși representanțil legali ai co-
piilor.
   In cas când va constata că neaplicarea legei provine din vina pri-
marului, el va raporta acâsta judecătorului de ocol, care va condamna
pe primar la aceeași amendă.
   Constatările și decisiunile revisorului vor fi comunicate și minis-
terului.

6920

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   Art. 13. Tote amendele se vor vărsa în casa comunală și vor servi
pentru a da ajutore copiilor puși în imposibilitate de a frecuenta scola
din causa lipsei de mișlloce.
   Ajutarea va consta în îmbrăcăminte, cărți, precum și în găzduirea
și hrana copiilor, cari din causa depărtărel nu se pot întorce a casă în
intervalul dintre lecțiunile de diminâță și cele de dupe amia^I.
   Acăstă casă va fi alimentată pe lângă amenzi prin donațiunl parti-
culare, prin subvențiunl de la Stat, județ, comună și la nevoie și prin
1—3 țlecimi școlare.
   Ajutorele vor fi distribuite de comisiunea prevăzută la art. 5, ți-
nându-se o comptabilitate regulată despre acâsta.
   Art. 14. Școlarii de sex masculin, cari au absolvit cursurile scolei
primare elementare înainte de 14 ani împliniți, vor fi obligați să ur-
meze cursurile complementare până la acăstă verstă, dacă nu dovedesc
că frecuentăză o altă scolă superioră.
CAP. II.
Organlsarea Învățământului primar
V
Dispoziții generale
   Art. 15. învățământul primar se dă :
   1.     In grădinile de copil;
   2.     In scolele primare elementare;
   3.     In cursurile complementare anexate pe lângă scolele primare ele-
mentare ;
   4.     In scolele primare superidre ; și
   5.     In scdlele profesionale primare.
§H
Grădinile de copii
   Art. 16. Grădinile de copil sunt stabilimente de prima educațiune
în cari copiii de ambele sexe primesc în comun îngrijirile ce reclamă
desvoltarea lor fisică, morală și intelectuală.
   Intr’ănsele se pot admite copiii de la vârsta de 3 ani împliniți până
la 6 ani împliniți.
   Grădinile de copil sunt dirigiate exclusiv de femei.
   Art 17. învățământul în grădinile de copil coprinde :
   1.     Jocuri, mișcări gradate și însoțite de cântece;
   2.     Exerciții de lucrări manuale;
   3.     Primele principii de educațiune morală și religiăsă ;
   4.     Cunoscințele cele mal usuale;
   5.     Exerciții de vorbire și povestiri;
   6.    Pentru copiii anului din urmă primele elemente ale desemnulpl,
ale lecturei, scrierel și calculului.
   Art. 18. Copiii dintr’o grădină de copii vor fi împărțițl în duoă sec-
țiuni dupe vârsta și desvelirea inteligenței lor.
   Dacă numărul copiilor dintr’o scolă trece peste 30, se va numi,
pe lângă directâre, și o institutore.
   Directârea și institutorea se vor ocupa alternativ de una și de cea-
altă secțiune.
   Fie-care scdlă va trebui să aibă și o femee de serviciu.
   Art. 19. In comunele unde se află grădini de copil, ministerul va
putea institui comitete de domne patronese ale acestor scole.
   Atribuțiunile acestor comitete sunt: de a veghia la observarea pre-
scrierilor higieneî, la ținerea în bună stare a scolei, la întrebuințarea
fondurilor sau darurilor în natură făcute în favorea copiilor.
§m
învățământul primar elementar
   Art. 20. învățământul primar elementar coprinde :
   Instrucțiunea morală și religiosă, vorbirea, citirea și scrierea în
limba română; elementele limbel române; calculul, sistemul legal de
măsuri și greutăți; noțiuni de georgrafia și istoria românilor; noțiuni
de geografia generală; noțiuni de sciințele naturale; cunoscința su-
mară a fenomenelor celor mal obicinuite; desemnul, cântecul și gimnas-
tica; pentru băeți, exerciții de lucrări manuale; pentru fete, lucrul de
mână.
   Art. 21. In scolele primare elementare se pot primi copii de la vâr-
sta de șâse ani împliniți.

SECȚIUNEA I

Scola primară elementară rurală
   Art. 22. In ori-ce cătună rurală unde se află un număr de 40 de
copil în etate de scdlă, se va înființa o scdlă primară elementară
rurală.
   Dacă mal multe cătune sunt destul de apropiate una de alta și în
comunicațiune ușoră între densele, o aceeași scdlă le va putea deservi
pe tote.
   In cas când cătunele ce se reunesc pentru a forma o singură scdlă
fac parte din mal multe comune, atunci fie-care comună va lua parte
la cheltuelile școlare proporțional cu numărul locuitorilor din cătunele
deservite de către scdlă.
   Art. 23. Scdlele primare elementare rurale vor fi mixte.
   De la 120—180 trei învățători, dacă numărul fetelor nu trece
peste 40. In acest cas se va înființa o a duoa scdlă care va fi de fete.
   Art. 24. învățătorii din scdlele mixte cu un singur învățător vor fi
bărbați. In scdlele cu duoi sau trei învățători, unul va putea fi o fe-
meiă, sub condițiunea că acesta va fi soția, fiica sau sora învățătorului,
ori femeie măritată.
   învățătorul va fi însărcinat cu direcțiunea scolei.
   In scdlele de fete vor fi numai învățătore.
   Art. 25. In fie-care scdlă va fi un învățător dirigent. învățătorul
dirigent al scolei va veghia la aplicarea ordinelor, regulamentelor și
programelor, va ținea actele școlare, va avea sarcina conservărei ma-
terialului didactic și mobilierului școlar, va îngriji ca localul scolei să
fie întreținut în stare bună și curat.
   Art. 26. Duminica și sărbătorile cele mari, toți băețil și fetete din
cătuna de reședință a scolei se vor aduna la scdlă diminâța și se vor
duce de învățător la biserică, unde se vor ținea în bună regulă în tinr-
pul serviciului divin.
   Școlarii, sub conducerea învățătorului, vor forma corul bisericei.
   Disposițiunile acestui articol se vor aplica și la scdlele urbane de
băeți.
   Art. 27. Cursul unei scdle elementare rurale este de cinci ani.
   Elevii celor d’ântâiu duol ani nu pot fi ocupați cu studiul în scdlă
mai mult de 24 ore pe săptămână și acei din cei-alțl ani mai mult de
28 ore pe săptămână.
   Joile dupe amia^ă-^i vor fi libere.
   Art. 28. Lângă fie-care scdlă rurală, sau cât se pote mai în arpo-
piare, va fi o grădină a scolei de 50 arii minimum, cultivată de învă-
țător cu ajutorul școlarilor scdlei elementare și complementare, afară
de orele de lecțiuni.
   Cultura se va face ast-fel ca să servâscă de model sătenilor.
   Terenul pentru grădina scolei se va da pe proprietățile Statului de
către Stat, iar pe proprietățile private de către comună, putându’l lua
acesta din pământurile rămase el dupe legea rurală.
   Art. 29. Pe lângă scdlele primare rurale se vor înființa ateliere
pentru învățarea lucrului manual.
   In scdlele mixte unde nu există o învățătore se va preda fetelor lu-
crul de mână de către o femeie, care se va plăti de comună și se va nu-
mi de revisor, dupe propunerile consiliului comunal.
   Art. 30. Numărul total al filelor de vacanță împreună cu Duminici
și sărbători bisericescl și naționale nu va trece peste 140.
   Epoca și durata fie-cărel vacanțe va putea diferi în deosibitele regi-
uni. învățătorul și consiliul comunal sub propria lor chibzuite și răs-
pundere aleg și fixâză, la începutul fie-cărul an școlar, epocele de va-
canțe dupe interesele economice ale locuitorilor, dupe condițiunile lo-
cale și climatice ale satului, comunicând decisiunea lor revisorulul,
care o aprobă dacă îndeplinesce condițiunea aliniatului de sus. Vacan-
țele o-dată fixate nu pot fi schimbate fără autorisarea ministerului.

SECȚIUNEA R
Scola primară elementară urbană
   Art. 31. In fie-care comună urbană se vor înființa un număr de
scole primare elementare urbane de băeți și de fete, suficient pentru
a da instrucțiunea tutulor copiilor în vârstă de scolă din acea comună.
   Fie-care scolă va avea o circumscripțiune determinată.
   împărțirea comunei în circumscripțiunl școlare se va face de către
consiliul comunal; ea pote diferi de circumscripțiunl administrative.

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6921

   Art. 32. In comunele urbane vor fi scoli separate pentru băeți și
pentru fete.
   In școlile de băeți vor fi institutori exclusiv bărbați.
   In scolele de fete vor fi institutore exclusiv femei.
   Art. 33. Cursul complet al scolei primare urbane de băeți și de
fete este de patru ani, împărțit în patru clase, fie-care de câte uu an.
   Școlarii nu vor putea fi ocupați cu studiul în scolă mai mult de
28 ore pe săptămână. Joile dupe amiaZă-Zi vor fi libere.
   Art. 34. Fe-care clasă este condusă de câte un institutor saii
institutore.
   Ministerul pote aplica la scolele la cari va crede de cuviință princi-
piul rotațiunei anuale.
   Art. 35. Maximul numărului de școlari se fixâză la 60 pentru cla-
sa I și la 80 pentru cele-alte clase.
   Art. 36. Unul din institutorii definitivi ai scolei, ales de ministru,
va fi director al ei.
   Directorul se va numi și se va revoca cu decret regal.
   Directorul va locui în scolă.
   Art. 37. Vacanțiile scotelor primare elementare urbane vor fi :
1) de la 28 Iunie până la 1 Septembre; 2) de la 24 Decembre până
la 8 Ianuarie; 3) de la Duminica Florielor până la Duminica To-
mei; 4) Duminicile și sărbătorile mari bisericescl și naționale.

§ iv.
         Cursuri complementare și scolele primare superiore

   Art. 38. Pe lângă scolele primare elementare se vor face, pentru
absolvenții acestor scole, cursuri complementare.
   Cursurile complementare aii de scop, pe de o parte d'a întări pe
copil în materiele învățământului primar, iar pe de alta d'a-’l iniția
în cunoscințele practice necesare vieței lor.
   Art. 39. Cursurile complementare se vor ține de regulă cel puțin
duoă ore pe săptămână în tot timpul anului școlar.
   Ministerul, având în vedere împregiurările locale, va putea da aces-
tor cursuri o extensiune mai mare în unele epoce ale anului, însărci-
nând pe un învățător special.
   Art. 40. In comunele urbane se vor putea înființa scole primare
superiore destinate de a completa instrucțiunea primară a tinerilor,
cari, neputând urma cursurile secundare, doresc să îmbrățișeze carie-
rile industrială, agricolă sau comercială.
   Art. 41. Programa scolelor primare superiore va coprinde:
   Revisiunea aprofundată a materielor studiate în scola primară ele-
mentară, predându-se geografia cu caracter mai mult economic.
   Aritmetica aplicată;
   Elementele calculului algebric și a geometriei;
   Comptabilitatea și ținerea registrelor;
   Noțiuni de sciințe fisice și naturale aplicabile la agricultură, indus-
trie și higienă;
   Desemnul geometric, desemnul de ornament și modelagiul;
   Noțiuni de drept public și economie socială;
   Lucrări manuale în atelier.

§ V
Scole profesionale primare

   Art. 42. Se vor înființa în fie-care județ scoli primare profesionale
de băeți și de fete în cari, pe lângă o cultură generală, copiii vor că-
păta prin lucrări manuale deprinderea necesară la exercitarea unei
profesiuni.
   In aceste scoli nu se vor admite de cât cei ee au absolvit cel puțin
scola primară elementară.
   Art. 43. Programa acestor scoli va cuprinde:
  1.    învățăturile scolei primare predate în mod mai desvoltat și cu
privire la profesiunile ce au a se învăța în scolă;
  2.       Lucrările manuale necesare pentru învățarea unei profesiuni.
   Natura profesiune!, ce are ase învăța în fie-care scolă, va fi determi-
nată dupe nevoile și miZlocele de producțiune ale regiunel unde este
stabilită scola;
  3.    Alte materii de cât acele ale învățământului primar, dacă ele vor
fi necesare pentru învățarea profesiunel.

   Art. 44. In scolele profesionale primare, înființate de Stat, va fi în
sarcina Statului:
   1.    Plata personalului didactic și a maeștrilor profesionali;
   2.    Materialul didactic;
   In sarcina județelor va fi :
   1.    Construcțiunea și întreținerea localului scolei, a atelierelor, a
mașinelor și uneltelor din atelier, a materialului necesar lucrărilor
manuale;
   2.      Cumpărarea, întreținerea și reînuoirea mobilierului școlar ;
   3.      încălzitul și luminatul scolei;
   4.      Retribuțiunea omenilor de serviciu.
   înscrierea acestor cheltueli se va face în mod obligator în budgetele
județelor.
   Art. 45. Fie-care comună din regiunea în care se află o asemenea
scolă, este obligată a întreține ca bursieri cel puțin câte un școlar.
   Art. 46. Scolelor de natura acestora'înființate de județe, comune
sau din fonduri particulare, li se va putea recunosce de minister cali-
tatea de scole publice profesionale primare, dacă se va asigura de re-
gulata lor funcționare.
   Regulamentele și programele lor vor trebui în acest cas să fie apro-
bate de minister.
   Art. 47. In urma unei anchete, constatându-se utilitatea scolelor
prevăzute la articolul precedent și lipsa lor de miZloce, Statul e ținut:
   1.    Saii să acorde o subvențiune anuală ;
   2.    Sau să impună comunelor ca să întrețină bursieri în ele.
   3.     Sau să dispună și una și alta.

§ VI
Întreținerea învățământului primar

   Art. 48. Instrucțiunea primară este în sarcina Statului întru tot
ceea ce privesce:
  1.    Apuntamentele personalului învățător ;
  2.    Apuntamentele și desdăunările de transport a personalului in-
spectoral;
  3.    Cheltuelile pentru materialul didactic, registre, imprimate, etc.,
necesare scolei.
   In sarcina comunelor vor fi :
   1.    Construcțiunea sau chiria și întreținerea localului de scolă și a
locuinței directorilor scolelor urbane și învățătorilor scolelor rurale;
   2.    Cheltuelile pentru facerea, întreținerea și reînouirea mobilierului
școlar;
   3.      Cheltuelile pentru încălZitul și luminatul scolei;
   4.      Remunerarea omenilor de serviciu necesari scolei.
   Aceste cheltueli se vor înscrie între cheltuelile obligatorie ale co-
munelor. In cas de refus sau de insuficiență a sumelor înscrise, ve-
rișorul va raporta ministerului de instrucțiune, care va judeca dacă
este loc de a cere, ca autoritatea administrativă competentă să înscrie
din oficiu sumele în budgetul comunelor.
   Comunele sunt obligate să plătâscă sumele de mai sus, desti-
nate scolei, la timp și în mod regulat, conform instrucțiunilor date de
minister.
   In cas de refus, casierul central va opri din casa comunală suma
prevăZută, care se va încredința învățătorului prin comitetul perma-
nent al județului.
   Art. 49. In cas când scola ar avea miZloce proprii, provenite din
donațiunl, legaturi, etc., acelea vor fi afectate la întâmpinarea chel-
tuelilor ce cad în sarcina comunelor, dacă donatorii nu au dispus
alt-fel.

cap. ni

              Prepararea corpului didactic primar

Scole normale primare

   Art. 50. Pentru prepararea corpului didactic primar vor servi scu-
lele normale primare.
   Scolele normale primare sunt așeZăminte publice, a căror misiune
este de a forma institutori, institutore, învățători, învățătore și insti-
tutore pentru grădinile de copii.

6922

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   Art. 51. Scolele normale primare se împart în :
   a]      Scole normale primare de institutori;
   b]      Scole normale primare de institutâre ;
   ej Scole normale primare de învățători, și
   dj Scole normale primare de învățătâre și institutore pentru grădi-
nile de copii.
   Scolele normale de institutori formeză corpul didactic pentru scolele
primare urbane de băețî; scdlele normale de institutore formeză corpul
didactic pentru scolele primare urbane de fete; scdlele normale de în-
vățători formeză corpul didactic bărbătesc pentru scdlele primare ru-
rale ; scdlele normale de învățătdre și institutore pentru grădinile de
copii, fonnăză corpul didactic femeesc pentru scdlele primare rurale
și pentru grădinile de copii.
   Art. 52. Tote scdlele normale primare sunt institute cu internate.
Elevii și elevele scolelor normale de institutori, de institutore și de în-
vățătâre și institutore pentru grădinile de copii sunt toți interni, parte
bursieri, parte solvenți. Elevii scolelor normale de învățători sunt toți
interni și bursieri.
   Art. 53. Fie-care scâlă normală de institutori și institutdre va fi
prevățlută cu o scolă de aplicație primară urbană ; fie-care scolă nor-
mală de învățători și de învățătdre și institutore pentru grădini de co-
pii va fi prevățlută cu duoă scole de aplicații, din cari una primară
urbană cu clase separate și alta primară rurală cu clasele unite sub
un singur învățător.
   Unde înființarea unei scole de aplicație nu e alt-fel posibilă, se a-
nexeză pe lângă internatul scolei normale un internat de maximum
60 copii, din cari jumătate solvenți și jumătate bursieri, când scola
are tip urban, iar toți bursieri, când scola are tip rural.
   Fie-care scolă normală de învățătâre și institutdre pentru grădinile
de copii, va fi prevățlută și cu o grădină de copii.
   Art. 54. Admisiunea elevilor și elevelor în scolele normale se face
numai prin concurs și cu condițiunile următore :
   a) Pentru scolele de institutori pot concura, și numai pentru clasa
I, absolvenți a patru clase de gimnasiu clasic sau real sau de semi-
nar ; iar materiile concursului vor fi cele predate de o potrivă în
tustrele numitele categorii de scole secundare, lăsându-se la o parte
acele materii cari se predau numai în una sau cea altă din acele
scdle;
   b} Pentru scdlele de institutdre pot concura, și numai pentru clasa
1, absolventele scolelor secundare de fete și a patru clase din scolele
normale de învățătdre ; iar materiile concursului vor fi cele predate de
o potrivă în ambele categorii de scole ;
   c) Pentru scolele de învățători și învățătore pot concura, și numai
pentru anul preparator sau clasa I, absolvenții și absolventele cursului
primar elementar urban și rural; iar materiile concursului vor fi cele
ale cursului primar elementar.
   Absolvenții a patru clase de seminar pot concura pentru clasa IlI-a
a scolelor normale de învățători.
   Art. 55. Concursul se ține, pentru scolele normale de institutori
și institutore, în Iași, Bucuresci și Craiova, înaintea aceleași comisiuni
numite de minister ; pentru scolele de învățători și învățătore în loca-
lurile fie-cărei scdle înaintea unei comisiuni compuse din profesorii
scolei sub președința unui delegat al ministerului.
   In scolele normale de învățători nu sunt admisibili de cât fiii de
români plugari.
   Regulamente speciale și amănunțite vor precisa tâte condițiunile
cele alte de admisibilitate, epoca, numărul probelor și procedările con-
cursului.
   Art. 56. Durata studiilor în scâlele primare este :
  a)     Pentru scâlele normale de institutori, trei ani de cursuri și un
an de aplicațiune ;
  b)     Pentru scâlele normale de institutâre, trei ani de cursuri și un
an de aplicațiune;
  c)    Pentru scâlele normale de învățători și de învățătâre și insti-
tutrice pentru grădinile de copii un an preparator, în care se repetă
materiile învățământului primar, patru ani de cursuri și un an de
aplicațiune.
   Elevele anului de aplicațiune a scâlelor normale de învățătâre fac
practica pedagogică atât în scâlele primare de aplicațiune cât și în gră-
dina de copii.

   Numărul elevilor în scâlele normale va fi de maximum 60 pentru
anul preparator și de maximum 40 pentru cei alțl ani.
   Art. 57. Programele tutulor scâlelor normale vor coprinde, în ve-
derea culturei generale și speciale pedagogice a viitorilor membri al
corpului didactic, următârele studii:
  1.    Religiunea ;
  2.    Limba și literatura română;
  3.    Noțiuni de istoria universală și în special din istoria românilor;
  4.    Geografia;
  5.    Matematica ;
  6.    Sciințele naturale și fisico-chimice;
  7.    Igiena;
  8.    Caligrafia și desemnul.,
  9.    Musica ;
  10.    Gimnastica;
  11.    Limba francesă;
  12.    Pedagogia cu sciințele ei auxiliare și practica pedagogică.
   Pe lângă studiile enumerate, se vor mal preda în mod obligatoriu;
   1.    In scâlele normale de băețî: noțiuni de drept constituțional și
administrativ și instrucțiunea militară;
   2.    In scâlele normale de fete: economia domestică și lucrul de
mână;
   3.       In scâlele normale de institutori și institutâre: limba germană.
   4.    In scâlele normale de învățători: medicina populară, cunoscințe
de agronomie și zootechnie, practica agricolă și lucrări manuale în
ateliere.
   Art. 58. Elevii tutulor scâlelor normale primare trec în fie care
clasă, la finea anului școlar, un examen general.
   Art. 59. Dupe terminarea cursului întreg al acelor scâle, elevii se
supun unul examen general de materiile percurse în scâlă. Acest exa-
men se face înaintea unei comisiuni compusă din corpul didactic al
scâlel unde elevul a urmat și de un delegat din partea ministerului în
persâna unul profesor de Universitate, eventual a altei persâne, ce cu-
nâsce bine organisația scâlelor normale. Delegatul ministerului se nu-
mesce pe cel puțin trei ani consecutivi; el este președintele comisiunei.
   Art. 60. Examenul general, la fie-care scâlă normală, se face prin
probe de trei specii:
   a)     Probe în scris;
   b)     Probe orale;
   e)     Probe de practică pedagogică.
   Art. 61. Regulamente speciale și amănunțite vor determina atât
regulele de promoțiune din clasă în clasă a elevilor, cât și notele ce
trebue să obțină la examenul general pentru a putea fi proclamați
„ absolvenți “, neputând notele să fie mai mici de cât cele admise pen-
tru promovare.
   Art. 62. Sunt scutiți de serviciul permanent în oștire elevii și ab-
solvenții scâlelor normale primare de institutori și învățători. In fie-
care din aceste scâle se va preda instrucțiunea militară sub controlul
ministerului de resboiu; iar elevii fiind obligatoriu înscriși în contrâ-
lele armatei încă de la primirea lor în scâlele normale, vor avea, la
terminarea cu succes a studiilor, gradul la care vor fi considerați apți
în urma examenului militar.
   Art. 63. Corpul didactic de la tâte scâlele normale primare se re-
crutâză dintre licențiați! de Universitate. Corpul didactic al scâlelor
normale de băețî este exclusiv bărbătesc; acel al scâlelor normale de
fete este parte bărbătesc parte femeesc, preferindu-se, la condițiuni
egale, femeile înaintea bărbaților.
   Art. 64. Catedrele scâlelor normale primare se ocupă prin concurs.
Probele concursului atât sciințifice cât și pedagogice vor consta din
probe în scris, probe orale și probe de practică pedagogică. Media ge-
nerală trebue să fie cel puțin 7 din maximum de 10 puncte, pentru
ca concurentul să pâtă fi numit profesor.
   Locul, țliua și programa concursului vor fi stabilite de minister și
publicate prin Monitorul oficial cu 3 luni pline înaintea idilei fixate
pantru concurs.
   Juriul examinator se va compune din trei membri numiți de mi-
nister în preziua concursului, duoi dintre profesorii de Universitate și
al treilea va fi sau inspectorul general al învățământului primar și
normal sau directorul din minister al aceluiași învățământ.
  Art. 65. Pentru catedrele de musică, gimnastică, desemn și caii-

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6923

grafie, ministerul va stabili calitățile speciale ce se cer de la aspiranți
pentru a fi admiși la concurs, preferindu-se absolvenții de scoli speciale.
   Art. 66. Titularii cursului preparator al scolelor normale de învă-
țători și învățătâre se numesc de minister sau dintre institutorii ab-
solvenți ai scâlelor normale de institutori și institutâre, sau dintre
institutorii ce au obținut acest titlu în virtutea art. 82, alin. 2 din
presenta lege. Titularii cursului preparator sunt în număr de
duoi.
   Art. 67. Institutorii și învățătorii scolelor de aplicație se numesc
dintre absolvenții cei mai distinși de la aceeași scolă normală.
   Art. 68. Numirea titularilor cursului preparator și a institutorilor
și învățătorilor scolelor de aplicație se va face dupe recomandarea di-
rectorului scolei de aplicație.
   Art. 69. Profesorii cel mai distinși al scolelor normale primare se
vor trimite succesiv pe la cele mal renumite scole normale străine pe
cheltuiala Statului, pe timp de un an, spre a se perfecționa, asistând
la cursurile din acele scole.
   Art. 70. Personă însărcinată cu direcțiunea unei scole normale este
superiorul întregului institut. El se numesce prin decret regal dintre
profesorii definitivi ai scolei, cari au etatea de 30 ani cel puțin.
   Directorul veghiază ca toți profesorii să mărgă în concordanță în
tot ce privesce învățământul și disciplina, stabilindu-se ast-fel unitatea
pedagogică necesară.
   In special el are următârele îndatoriri și drepturi:
   1.     El conduce internatul atât în privința morală cât și adminis-
trativă ;
   2.       Supraveghiază tote instalațiunile institutului;
   3.     Ingrijesce ca scola normală cu scâla de aplicație să formeze un
întreg nedespărțit și să stea una cu alta în cel mal intim raport;
   4.     Stabilesce în înțelegere cu profesorii orariul, care trebue să
aibă aprobarea ministerului, și stăruesce ca atât profesorii cât și elevii
să’l observe consciincios;
   5.       El conduce conferințele profesorale ;
   6.     El pâte acorda membrilor corpului didactic al scâlel, în cașuri
bine motivate, congediu de cel mult 8 țlile și regulâză suplinirea lor
imediat; peste 8 țlile congediul se acordă de minister ;
   7.       El, în înțelegere cu profesorii, stabilesce programa examenelor;
   8.     El are dreptul de inspecție asupra scâlelor primare din circum-
scripțiunea sa, unde funcționâză absolvenți al scâlelor normale de na-
tura aceleia, în fruntea căreia se află. El notâză în condicile de inspec-
ție observațiunile și propunerile sale, de cari revisoril școlari sunt da-
tori a ține sâmă.
   Art. 71. Fie-care profesor este obligat a’și ține cursul și a lua parte
regulat la tâte conferințele didactice.
   Absentarea nejustifîcată atât de la unele cât și de la altele, trage
dupe sine reținerea corespun^ătâre din lâfă.
   Art. 72. Profesorul de pedagogie și didactică este tot-d’o-dată di-
rectorul scdlei de aplicație. El împărtășesce între normaliștl întrâga
materie de predat în scâla de aplicație; face lecții de model; asistă la
lecțiile normaliștilor; ține conferințe cu elevii normaliștl asupra mo-
dului lor de predare; conduce examenele scâlel de aplicație.
   Art. 73. Profesorii scâlelor normale se bucură de aceleași drepturi
ca și profesorii învățământului secundar.
   Maeștrii și maestrele învățământului technic, titularii anului pre-
parator și institutorii și învățătorii scolelor de aplicație se bucură de
drepturile corpului didactic al categoriei din care fac parte.
   Art. 74. Profesorii și maeștrii scâlelor normale primare de băeți
și de fete vor primi salariile și gradațiunile prevăzute în lege pentru
profesorii și maeștrii de licee și gimnasil clasice; profesorii și maeștrii
scâlelor normale de fete vor primi salariile și gradațiile prevăzute în
lege pentru profesorii și maeștrii scolelor secundare de fete.
   Profesorul de pedagogie al fie-cărel scâle normale însărcinat cu di-
recțiunea scâlel de aplicație primesce deosebit pentru acest serviciu
apuntamentele unui institutor.
   Directorii scâlelor normale vor primi o diurnă de 200 lei pe lună
când nu vor fi și directori al scâlelor de aplicație.
   Maeștrii de lucrări manuale de pe lângă scâlele normale de învăță-
tori și învățătâre se iau dupe trebuință și se retribuesc cu diurne. El
pot fi și străini.

CAP. IV
Numirea corpului didactic primar
   Art. 75. Dupe terminarea examenului general, prevățlut la art. 59,
direcțiunea fie-cărei scâle normale primare înaintâză ministerului de
instrucțiune publică tabloul de clasificare a absolvenților.
   La minister se vor ține patru feluri de tablouri de capacitate:
  1.    Tablouri pentru institutori ;
  2.    Tablouri pentru institutâre ;
  3.    Tablouri pentru învățători ;
  4.    Tablouri pentru învățătâre și institutâre pentru grădini de copil.
   De,fie-care fel se ține atâtea tablouri câte scâle normale sunt; în
aceste tablouri nu sunt înscriși de cât absolvenții scâlelor normale
respective.
   Art. 76. Absolvenții tutulor scâlelor normale se numesc institutori,
institutâre, învățători, învățătâre și institutâre pentru grădinile de copii
cu titlu provisoriu în circumscripțiunea scâlel unde ’și-a făcut studiile,
ținându-se sâmă mai ântâiu de vechimea înscrierel și în urmă, pen-
tru înscrișii având aceeași dată, de ordinea clăsificărel.
   Tablourile sunt valabile pe 5 ani. Dupe acâstă epocă aspiranții și
aspirantele la posturile de institutori și institutâre vor trebui să trâcă
un nou examen de absolvire, dupe care se va constitui un nou tablou.
   Art. 77. Țâra se va împărți în atâtea circumscripțiunl câte scâle
normale, cu privire la fie-care categorie de scâle. Ministerul hotărasce
județele ce fac parte din fie-care circumscripțiune.
   Art. 78. Ministerul publică în luna Iulie a fie-cărul an prin Moni-
torul oficial tablourile de capacitate pentru fie-care circumscripție în
întregimea lor.
   Art. 79. La ivirea unei vacanțe în învățământul primar urban sad
rural, inspectorul însărcinâză cu suplinirea catedrei pe una din per-
sânele cuprinse în tabloul respectiv, iar ministerul publică vacanța
prin Monitorul oficial, cel mult până în duoă săptămâni, arătându-se
circumscripția din care face parte.
   înscrișii în tablouri, doritori de a ocupa acel post, sunt ținuți a se
adresa prin petițiune la minister cel mult până într’o lună de la data
publicațiunel. Ministerul face numirea dintre candidațil ce aîi petițio-
nat în conformitate cu principiul de mal sus.
   Dacă sunt mal multe locuri vacante, dreptul de alegere se exercită
tot în ordinea înscrierel; pentru aceea fie-care candidat va specifica,
în petițiunea adresată ministerului, postul ce ’I convine mal bine, iar
ministrul face numirile cu respectul acestui drept de alegere.
   Când, pentru un același post, se presintă duoi sau mal mulțl can-
didați, cari 'și-au făcut studiile în scâle normale deosebite, el vor fi
supuși la concurs. Concursul se va ține, în termen de trei săptămâni
cel mult, la scâla normală, în circumscripțiunea căreea este locul va-
cant. Resultatul concursului se va da, combinându-se media atestatu-
lui cu aceea a concursului.
   Art. 80. Persânele cari aii obținut o numire provisorie, vor fi su-
puse în timpul provisoratulul la o inspecțiune specială.
   Art. 81. Dupe 5 ani de la data ântâiulul examen, fie-care absol-
vent normalist este obligat să trâcă un al duoilea și ultim examen tot la
scâla unde a terminat studiile sale pedagogice și d’inaintea unei comi-
siunl compuse ca și la primul examen.
   întregul examen este special pedagogic și constă din trei feluri de
probe arătate la art. 60.
   Art. 82. Candidațil cari iau media generală cel puțin 7 dobândesc
titlul definitiv; cel cu media generală inferiâră lui 7, dar superiâră
lui 5, rămân cu titlu provisoriu și obligați, afară de cașuri de forță
majoră, a se presenta din nou la cea mal de aprâpe sesiune ; în fine
cei cu media generală mai mică de 5 perd dreptul de a mai face parte
din corpul didactic.
   Absolvenții scâlelor normale de învățători, cari iau media generală
noue la acest al duoilea examen, dobândesc dreptul de a fi numiți in-
stitutori definitivi și se vor înscrie în tabloul de capacitate a institu-
torilor în urma absolvenților din același an.
   Art. 83. Dupe trecerea cu succes a acestui examen se eliberâză
candidatului diploma de „institutor", „institutâre", „învățător, învă-
țătâre și institutâre pentru grădinile de copil".

6924

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

CAP. V
Drepturile, datoriile și retribuțiunea corpului didactic primar
P
Drepturi și datorii
   Art. 84. Membrii corpului didactic primar sunt datori să frecuen-
teze scola regulat, să aplice cu scrupulositate legile, regulamentele,
programele și instrucțiunile școlare, precum și principiile pedagogico-
didactice și să aibă o purtare exemplară în societate.
   Art. 85. Fie-care membru al corpului didactic primar pote fi obli-
gat prin regulamente a fi ocupat atât în scola primară cât și în cea
complementară până la maximum 34 ore pe săptămână.
   Art. 86. Absențele nemotivate fie de la lecțiuni, fie de la alte în-
datoriri impuse prin lege sau regulamente, trag dupe dânsele reține-
rea corespunțlătore din lâfă.
   Absentarea nemotivată de la clase timp de 30 ^ile ^consecutive se
va considera ca demisiune.
   Art. 87. Membrii corpului didactic primar însărcinați cu direcțiu-
nea scâlel sunt datori să țină în bună stare localul, mobilierul, ma-
terialul didactic și arhiva scălei.
   Art. 88. Pedepsele la cari pot fi supuși membrii corpului didactic
primar sunt următorele :
  a)    Admonestarea;
  b)    Avertismentul secret;
  c)   Amenda de la o ^i până la o lună, neputându-se aplica acâstă a-
mendă uneea și aceleeași persâne mai mult de 30 ^ile în cursul
unui an ;
  d)    In târzia rea cu cel mult un an a terminulul de gradațiune ;
  e)    Transferarea la o scâlă de același grad ;
  f)   Suspendarea pe termin de la o lună și o ^i până la duoi ani, cu
perderea salariului în timpul acesta ;
  g)    Destituirea; cei destituiți nu mai pot fi primiți în corpul di-
dactic.
   Art. 89. Pedâpsă de la litera a va fi pronunțată de revisor; pe-
dâpsa de la litera b va fi pronunțată de inspectorul circumscripțiunei;
pedepsele de la literile a, b, c, d se vor pronunța de ministru în urma
avisului comisiunei permanente de pe lângă ministerul de instruc-
țiune ; pedepsele de la literile e, f, g se vor pronunța în urma unei
judecăți, de către tribunalele constituite conform art. următor.
   Art. 90. Se institue pe lângă fie-care scolă normală un tribunal
permanent compus din câte 5 membri, dintre cari :
  1)    Trei profesori definitivi ai scolei normale designați de ministru
din o listă înduoită presentată de profesorii titulari ai acelei scole.
  2)    Duoi profesori definitivi de liceu saiî gimnasiu clasic saiî real,
designați de ministru din o listă înduoită presentată de profesorii ti-
tulari ai scolelor de acâstă natură din circumscripția scolei normale.
   Art. 91. Acest tribunal este numit pe un termen de 5 ani; mem-
brii săi pot fi realeși.
   In cas de vacanță ivită în intervalul de 5 ani, se va procede la nouă
presentare de listă și numire conform art. precedent.
   Art. 92. Fie-care causă este judecată de trei din membrii tribuna-
lului trași la sorți.
   Cei-alți duoi pot, dupe împregiurări, să fie însărcinați de tribunal
cu facerea nouei instrucțiuni suplimentare.
   Art. 93. Acusarea va fi susținută de către inspectorul general al
învățământului primar sau de către un delegat al său. Punctele de a-
cusațiune vor fi comunicate inculpatului înainte de judecată cu 10
^ile.
   Dosarul causeî va fi pregătit de către inspectorul general al învă-
țământului primar sau de către un delegat al său. Punctele de acusa-
țiune, precum și probele vor fi comunicate inculpatului înainte de
judecată. Inculpatul se va apăra singur în fața tribunalului. El va
avea dreptul să recuse ;
   Membrul tribunalului este dator să se recuse singur când se află în
înrudire până la al patrulea grad cu inculpatul.
   Membrii recusați vor fi înlocuițl de minister prin alții de pe listele
prevăzute la art. 90. Tribunalul în acest cas se va recompune prin
tragere la sorți din totalitatea membrilor eșiți la sorți.
   Art. 94. Tribunalul va putea pronunța, dupe gravitatea cașului,
orl-care din pedepsele de la literile c, d, e, f, g.

   In contra hotărîrilor tribunalului se pote face apel înaintea unul
juriu compus din 5 profesori universitari.
   Comisiunea permanentă respingând recursul, judecata rămâne defi-
nitivă. In cas de admitere a recursului, causa va fi trămisă în judecata
tribunalului dintr’o circumscripție vecină, care decide definitiv.
   Art. 95. Aceste disposițiuni se aplică la institutorii și institutârele
cu titlul definitiv actuali și la învățătorii și învățătorele cu titlul defi-
nitiv, numiții în virtutea legei presente.
   Pentru ca învățătorii și învățătorele actuali să se potă bucura de
prescripțiunile acestei legi, ei trebuesc să se presinte la al duoilea
examen prevăzut la art. 80.
   Membrii corpului didactic primar cu titlul provisoriu, precum și în-
vățătorii și învățătorele rurali, cari nu au obținut titlul definitiv, con-
form prescripțiunilor legei presente, vor putea fi pedepsiți cu pedep-
sele de la literile e, f, g, de către comisiunea permanentă de lângă
minister, având dreptul de a se apăra sau prin memorii scrise sau în
personă.
   Art. 96. Ministerul va desitui de a dreptul pe membri corpului di-
dactic primar, condamnați pe cale judiciară pentru crime și pentru
delictele prevăzute la art. . . . din codul penal, care atrag dupe sine
perderea drepturilor cetățenesc!, pe cei lipsiți printr’o sentință jude-
cătoroscă de o parte sau de tot din drepturile menționate la art. 22
din codul penal și pe cei interziși printr’o sentință judecătorâscă de a
ocupa funcțiuni publice.
   Ministerul are dreptul de a suspenda din funcțiune pe membrii cor-
pului didactic primar, dați în judecată pentru cașurile prevăzute la
articolele enumerate mai sus din codul penal, pe tot timpul până la
pronunțarea și rămânerea definitivă a sentinței.
   In cas de achitare să i se restitue salariul pe timpul suspensiunel.
   Art. 97. Membrii corpului didactic primar cu titlul provisoriu sau
definitiv, cari au încetat de a funcționa prin retragerea de bună voe
sau prin suprimare de post, se pot rechiăma în funcțiune de către mi-
nister la o catedră de același grad cu aceea pe care ati părăsit’o, cu
condițiune ca să nu fi trecut mal mult de 2 ani de la eșirea din func-
țiune.
   Art. 98. Toți membrii corpului didactic primar cu titlul definitiv
pot fi transferați la o altă scolă de același grad dupe propria lor cerere.
   Art. 99. In fie-care an membrii corpului didactic primar din fie-
care județ vor fi întruniți în capitala județului sub președința reviso-
rului școlar pe timp de 10 ^ile consecutive. In aceste țlile se vor ține
conferințe de natură strict pedagogico-didactică.
   Regulamente speciale vor precisa epoca și procedările conferințelor
anuale.
   Art. 100. Acei din membrii corpului didactic primar, ce experiența
va dovedi că nu se află încă în posesiunea tutulor cunoscințelor nece-
sare pentru îndeplinirea sarcinel lor, vor fi întruniți din ordinul mi-
nisterului, în cursul vacanțelor mari, în orașele de reședințe ale sco-
elor normale primare respective, pentru ca sub instrucțiunea profe-
sorilor acelor scoli desemnați de autoritatea școlară, să li se pâtă da
un supliment de instrucțiune, saiî să fie puși în curent cu metodele
didactice cele mai noul. Membrii corpului didactic ast-fel întruniți
vor primi de la Stat cheltuelile de transport, vor fi găzduițl în localu-
rile scolelor normale și li se va mai acorda fie-căruia din ei o diurnă
de 1 leu pe ^i.
   Un profesor de scolă normală nu pote fi însărcinat pe mai mult de
20 ^ile pentru a face lecțiuni învățătorilor, și pentru acâstă periâdă ’i
se va plăti o diurnă de 15 lei pe ^i.

§n

Retribuirea corpului didactic primar

   Art. 101. Retribuirea corpului didactic primar se compune din duoă
părți: una fixă, numită salar primitiv, și alta care variază dupe
timpul servit și care se numesce gradațiune.
   Art. 102. Salariul primitiv al personalului didactic primar defini-
tiv este:
  a)     Pentru învățători și învățătore de 100 lei pe lună ; acei cari vor
avea în cursul anului școlar mai mult de 50 școlari regulați, vor
primi la finele anului o gratificațiune de 120 lei;
  b)       Pentru învățătorii și învățătorele scolelor de aplicație de pe

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6925

lângă scolele normale de învățători și învăță țâre, de 150 lei pe lună.
  e)     Pentru institutorele de grădini de copii 150 lei pe lună și pen-
tru îngrijițârele de copii 60 lei pe lună.
  d) Pentru institutori, institutore și titularii anului preparator de
pe lângă scolele normale de învățători și învățătore, de 250 lei pe lună.
   Membrii corpului didactic primar cu titlul provisoriu vor primi 90%
din salariul celor definitivi.
   Suplinitorii vor primi 70°/ₒ din salariul celor definitivi.

   Art. 103. Gradațiunea constă în crescerea, dupe fie-care termen de
5 ani serviți în corpul didactic, cu titlul provisoriu și definitiv, a re-
tribuțiunei lunare a fie-cărui membru al corpului didactic primar cu
15 % din media salariilor primitive lunare; ce a primit în acei 5 ani
ca membru al corpului didactic.
   Gradațiunea nu se acordă pe mal mult de 5 termene.
   Gradațiunea face parte din salariu și se ține în sămă la regularea
pensiunel.

  DEPEȘITELEGRAFICE
(Serviciul privat al Monitorului)
  Paris, 3 Martie. — D. Loubet a citit la
Cameră declarațiunea ministerială «jicând, că
cabinetul va apăra tote legile republicane,
mal cu sămă legea militară și cea școlară.
Guvernul nu crede că are mandat pentru a pre-
para separarea bisericei de Stat; va manține,
deci, cu vigore legea concordatară și o va
aplica în adevăratul său spirit. Membrii cle-
rului trebue să se supună legilor naționale;
el trebue să se țină cu desăvîrșire departe de
discuțiunile și de luptele de partid. Dacă le-
gislatura concordatară ar deveni neîndestu-
lătore, guvernul va cere Parlamentului mi(l-
locele de acțiune necesare. Declarațiunea
adaogă că Parlamentul a dat Franciel un re-
gim economic care asigură protecția agricul-
turei și industriei prin mijlocul unor tarife
ce Parlamentul singur păte să modifice. De-
clarațiunea reamintesce legile lucrătore deja
depuse; face apel la unirea republicanilor.
  Declarațiunea a fost aplaudată de centru,
primită cu răceală de drăpta și de extrema
stângă.
  D. Rivet (republican) cere explicațiunl
complimentare asupra politicei religiose a ca-
binetului. D. Ribot declară că nu există nici
o negociare, nici o neînțelegere cu Vaticanul
în privința recentei encyclice; între Stat și
cler nu pote fi de cât concordatul. Cabine-
tul precedent atrăsese atențiunea Papei asu-
pra manifestațiunilor episcopilor și asupra
catechismelor electorale; Papa a răspuns
promițând să facă să dispară aceste cate-
chisme. D. Ribot adaogă că politica urmată
în acestă privință este de asemenea aceea a
cabinetului actual și rogă Camera să se ros-
țâscă în mod net în privința sa.
  D.   Barthou (republican) se miră că a fost
crisă ministerială din momentul ce Camera
se găsesce în fața acelorași miniștri și acelo-
rași doctrine.
  D.     Loubet declară că ia răspunderea poli-

ticei religiose a cabinetului precedent; el va
manține proiectul asupra asociațiunilor.
   Camera a adoptat cu 341 voturi contra 91
o ordine de ^i a D-lul Rivet care aprobă de-
clarațiunile guvernului. Ședința este apoi
ridicată.
   Tribunele publice erau înțesate de lume;
aprope toți ambasadorii aii asistat la ședință.
   Marea majoritate obținută de guvern a
surprins chiar pe partisanil săi; minoritatea
coprinde în mod exclusiv pe membrii extre-
mei stânge; chiar partisanil cel mal deciși al
D-lul Constans au votat în favorea cabine-
tului.
   In cursul interpelărilor, cuvintele D-lor
Loubet și Ribot aii fost aplaudate de mal
multe ori.
   Veri-o 40 deputațl al dreptei aii decis să
formeze un grup constituțional, care să re-
presinte un partid conservator în republică.
   Ministrul justiției a făcut la Senat o decla-
rațiune analogă, care a fost primită în mod
favorabil.
   Viena, 3 Martie. — Corespondența Poli-
tică află din Petersburg că cornițele Leon
Tolstoiafost internat la moșia sa din lasnaia-
Poliana, din ordinul ministrului de interne,
în urma scrisorel ce cornițele a publicat în
Daily-Telegraph. Gomitesa a sosit la Pe-
tersburg ca să facă demersuri pentru revo-
carea acestei măsuri, dar este înduoială ca
ea să potă să reușescă.
   Belgrad, 3 Martie. — In urma obiecțiu-
nilor presintate de D. Katici, Scupcina a
respins propunerea președintelui consiliului
de a mări creditul pentru garda de vamă.
   Atena, 3 Martie. — In urma unei confe-
rințe a unul număr 6re-care de deputațl
amici al D-luî Delyannis, veri-o duoă-țlecl
din ei au decis să se alieze cu guvernul.
   Petersburg, 3 Martie. — D. Mehring,
șeful secțiunel străine la direcția afacerilor
de credit ale ministerului de finance, este
transferat la ministerul comunicațiunilor.
(Agenția română.)

DIVERSE

  La 12 Februarie a. c., locuitorul Neculai
Hazapariu, din comuna Târgu-Valea-Rea, ju-
dețul Bacău, a lăsat în casă un copil, căruia
ar^ându’I mânele și șalele, a încetat din viață.
—x—
  Locuitorul Tănase Rojnița, din comuna
Bahna, județul Roman, în vărsă de 70 ani,
care de 20 ani suferea de epilepsie, în nop-
tea de 12—13 Februarie a. c., eșind de la
locuitorul Vasile Nacu, tot din acea comună,
pentru a se duce acasă, a că^ut în pârîul nu-
mit Turbata și a încetat din viață.
  Gasul s’a comunicat parchetului local, care
a autorisat înmormântarea cadavrului.
—x—
  Băiatul lordache N. Șeciu, de 16 ani, din
comuna Bogdana, județul Bacău, s’a dus, în
^iua de 14 Februarie a. c., la pădure unde
fiind lovit la cap de copacul ce tăia, a înce-
tat din viață.
—x—
  In ^iua de 15 Februarie a. c., copilul Du-
mitru, în etate de duoi ani și opt luni, fiul
locuitorului Hristea Gheorghe Gherciu, din
comuna Afumați, județul Ilfov, pe când se
juca lângă casă, au cărlut nisce loitre de car
peste dânsul, din care causă a murit.
—x—
  In sâra de 16—17 Februarie a. c., fata
Ana Palașeanu, de ani 24, de fel din Tran-
silvania, mergând în comuna Militari, jude-
țul Ilfov, împreună cu alțl duoi indivizi, au
tras în gasdă la Nicolae Rădulescu, din lo-
calitate, unde ah mâncat și băut; peste nopte,
fata a spus că o dâre capul, iar în diminâța
următore, pe la orele 7 f/₀, dupe ce mal ân-
tâiu ea a băut cafea și puțină țuică, a încetat
din viață.

PllEȚVL CEilEALFLOSi

                                                                                   Vinurile făcute     prețul de mi<;lloc       
ț)iua și luna Locul unde s’ail Felul cerealelor Greutatea lor  Cătățimile vîndute   de la vag6net   cu care s’ail făcut vîn-    
                   vîndut                                                          șlepuri, magazie          ^Srile             
                                                                                       sad carS                                 
17 Februarie     Constanța     Orz......        Libre 40-46    Hectolitri       70     In oraș      Hectolitru   Lei 7     Bani
9     »              »             * ••••••     »     40-46    »                56                                   6       10
                     țl        Porumb ....      9     56-60    9                14                  •                8      ---
18 „                 9         Rapiță.....      n     50-52    9                14        »         »                4      ---


6926

MONITORUL OFICIAL

                                                                                                         a





22 Februarie 1892

buletin meteorologic din județe

    In dimineța de 21 Februarie Martie] 1892

Adjud ....                      . . . 1-f  t. Darabani . . .  Ninsâre .....    . 4---1 U Pașcani ....      Viscol . .        .... 6---R.  
Alexandria . .   Ninsâre . . .  . . . 14-  9  Fălciu ....     Nor.......       . 3---  9 Pătărlagele . .   Senin . .         .... 2-f- »  
Baia-de-Aramă.   Senin ....     . . . 3--- B  Folticeni . . . Viscol......     . 5---- 9 Piatra ....       Zăpadă .          .... 2--- »  
Babadag . . .    Zăpadă ....    . . . 2+   9  Ferbinți ....   Nor.......       . 1+    9 Pitesci ....      Nor . . .         .... 2-f- »  
Bacăii ....      Nor.....       ... 0      n  Filiași . . ■ • Ninsâre.....     . 24-   9 Piua-Pietri       Senin . .          .... 14- »  
Bălăci ....      Zăpadă ....    • ■ • 1 +  9  Filipesci . . • 9   .....        . 0     9 Pleșcoiu ....     Nor . . .         .... 4-|- »  
Balta-Albă . .   Senin ....     . . . 5--- 9  Focșani . .                      . 2---  9 Ploesci ....      Zăpadă . .                     
Bechet ....      Zăpadă . . .   ... 0         Găesci ....                                Podu-Turcului .                                  
Berlad ....                                9  Gorgova . . . • Senin......      . 0     9 Predeal ....      9                           a 
Bistrița ....    ZSpadă         . . . 3-f- b  Hârlău ....     Ninsâre .....    . 1---  9 Puciosa ....      9         .    .  .... 1--- 9 
Botoșani . . .   Viscol .       . . 4---   9  Hârșova . . .   Variabil.....    . 2---  9 Rămn.-Sărat. .    9          .    , .... 4--- 9 
Brosceni . . .   Zăpadă         . . , 4--- b  Herța.....      Viscol......     . 3---  n Râmn-Vâlcea .     9        .   .    .... 1--- 9 
Budesci ....     Senin          . . 7---   n  Horez ....      9  ......        . 3---  B Rîu-Vadului       9        .   .    .... 0    9 
Buhuși ....      Zăpadă         ::: £      B  Huși.....       Nor.......       . 2---  9 Roșiori-de- Vede. Senin . .         .... 1-f- n 
Burdujeni .. .   Viscol .       2---       B  Isaccea ....    Zăpadă .....     . 0     9 Rădăuți . . .     Viscol . .        .... 4--- 9 
Buzeu . . . .    Senin          ... 2+     B  Ivesci ....     9   .....        . 3---  P Salinelo-Mari .   Ninsâre                     9 
Bălțătesci . . .                              Lacu-Sărat      Nor.......       • 2-f-    Săveni ....       B         .    .  .... 3--- n 
Oalafat ....     Ninsâre        . . . 1--- B  Măcin ....      9 .......        . 0       Sinaia ....       9        .   .     .... 24- 9 
Călărași . . .   Nor . .        ... 0         Măgurele . . .                           9 Slobozia . . .    Nor . . .                   9 
Oâmnina                         . . . 1--- »  Mahmudie . .                     • 3+    B Spineni ....                                    
Câmpu-Lung       Ninsâre        . . . 1--- 9  Mamornița . .                              Slefănesci . . .  Viscol . .                  9 
Caracal ....     Nor . .        ... 1+     9  Mangalia . . .  Nor, Marea calmă • 54-   n Slănic ....                                     
Ceatal . . . .   Senin          . . . 1--- 9  Mărășesci . . .                            Strunga ....                                    
Cerna-Voda . .   Nor . .        ... 1-f-   9  Mărgineni . .   Ninsâre .....    • 2-f-  n   Tecuciu ....    Zăpadă            .... 0    9 
Cetate ....      Zăpadă         ... 0      9  Medgidie . . .  Nor.......       . 2---  9 Târgoviște . . .  Nor . . .         .... 1--- 9 
Chilia- Vechia   Nor . .        4---       n  Mihăileni . . . Viscol......     . 4---  9 Tergu-Frumos .    Ninsâre           .... 3--- 9 
Codăesci . . .   Ninsâre        1---       •  Mizil.....      Zăpadă .....         24- 9  Tergun/iu . . .  9           . .    .... 14- 9 
Corabia ....     Nor , .        ... 5-f-   9  Moinesci . . .  9   .....        . 3---  9  Tulcea . . . .   Senin . .         .... 1--- 9 
Cozia.....       Zăpadă ,       . . 0      9  Neamțu ....     9  ...           . 3---  9    Urlați ....    Nor . . .          .... 14- 9 
Curtea-de-Argeș. Ninsâre        ... 0      9  Novaci ....     9   .....        . 0     9  Urziceni . . .   9      .   •   ,   .... 24- 9 
Călimănesci                                   Obedeni ....    Senin......      • 34-   >    Văleni ....                       .... 14- 9 
Domnesci . . .   Senin          ... 0      9  Ocna.....       Ninsâre .....    . 3---  9   Vasluiu ....    Ninsâre           .....1--- 9 
Dorohoiu . ,     Ninsâre        ... 4---   9  Odobesci ....   Zăpadă ......    . 3 --- 9  Verciorova . .   9        , ,      .... 1--- 9 
Drăgășani . .    9              . , . 1-f- 9  Oltenița ....   Senin......      • 44-   9    Vulcan ....    9         ,    .  .... 2--- 9 
Drăgănesci . .   9              - ■ 24-    9  Ostrovu ....    Nor .......      • 24-   9   Zătreni ....    » • .                       0 
Drânceni . . .   Nor . .        ... 14-    9  Panciu ....     Viscol .....     . 3---  9  Zimnicea . . .   Senin . .         .... 1--- 9 

a

MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR


INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI


BULETIN ATMOSFERIC N°-64

OBSERVAȚIUNI: De la 20 Februarie (3 Martie) 1892, orele 8 dim.                               In 24 ore         Di la 19 Febr. (2 Martie), orele 8sâra.                            
                    Barometru                       Umed^la % Văntul                    Plde sau |  Temper.     Baro-   Temper.   Vântul                                          
                redus la 0° și la    Temperatura                                          zăpadă |   e^tr.      metru                                                             
STAȚIUNI          nivelul mărei        aerului                Direcția | Tăria  Starea                 * G     red. la            Direcția | Tăria Starea  OBSERVAȚIUNI           
                                                              __1              cerului                 S s     (X și Ia                            cerului                        
                Observ. Variaț.     Observ. Variaț.                                                            nivelul                                                            
                                                                                                                mărei                                                             
Bucuresci. .    762.9   4-    7-8   --- 1.7 4- 0.3  86        E        5       acop.    ---            2 --- 3    757-3   --- 0.8 NE       8        acop.                         
Craiova . .     761.6   4-    7-i   --- 1.0 --- 2.2 88           W     5          9     ---        3     --- 2 758.3    3-o       SW       2                                      
Călimănesci.                                                                                                                                                                      
Slatina . . .   759-5   4-    4-7   --- 1.8 --- 2.2 85           E     2          9     ---        3     --- 3 754-9    2.6         ---        --- zăpadă                         
Caracal . .                                                                                                                                                                       
Ruși-de-Vede                                                                                                                                                                      
T.-Măgurele.    761.5   4-    7.7   --- 0.8 1.8     93        ESE      2        senin   __         4     --- 2 757-8          1.0    E     I       n                              
Giurgiu . .     76i.3   4-    7.6   --- i-5 --- 1.6 9°           NE    4       1 noros  ---        3     --- 2 7562     0.4          E     3          9                           
Sinaia . . .    760.8   4-    6.2   --- 5°  --- 2.4 9°           NE    6         câță   ---            2 --- 5 767.0    --- 1.0      N     4       acop.                          
Brăila . .      761.5   4-    5-5   --- 2.2 --- 3°  80        NNE      3        acop.            I     2 --- 3 756-8    --- 1.8     NNW    6       9                              
Constanța .     762.4   4-    6.4   --- I.I --- 3.3 95          NNW    4       f. noros ---        4     --- I 753-0    *•3          N     6       9       Starea Mărei potrivită.
Sulina . . .    760.8   4-    4-9   --- i-5 --- 4.5 80        N        3       acop.    ----       4     --- 3 754-7      --- 0.2 NE       3          9    0     o ușâră.         
Focșani . .     766.2   4-    0.8   --- i-4 --- i-5 78        NNE      5         câță   ---            2 --- 3 765-6      --- 1.0   NNE    6        plâe                          
Bacău . . .                                                                                                                                                                       
lași ....       765.2   4-    5-i   --- 4-2 --- 1.4 ---       N        6         plâe   ---        --- I - 5   761.6    --- 3-2      N     2       acop.                          
Sofia (Bulgar.) 757-0   4-    6.8   --- 1.0 --- 3-6 94          ---        ---  zăpadă  5          6     --- I 754-5    0.4         ---        ---  senin                         
                De la 21 Februarie (4 Martie) 189             2, orele 8 diminâța.      De la 20 Februarie (3 Martie) 1892, orele 8 sâra.                                         
Bucuresci ■ .   759.0   -     3-9     1.0   4- 2-7  91        NE       5       p. noros 1 ---      3     -I    762.1    1.2          NE    6       zăpadă  Nâptea zăpadă.         

     Apa căzută în diua de 3 Martie 1892.
   Cifrele de mai jos represintă în milimetri grosimea stratului de apă, provenită din plde saii din topirea zăpe^eî:
   Argeș i m. din zăpadă. Calafat 3 m. din plde. Cerna-Voda 6 m. din plde și zăpadă. Călărași (port) 6 m. din zăpadă. DorohoiB 3 m. din zăpadă. Folticeni 2 m.
din zăpadă Găesci 1 m. din zăpadă. Giurgiu (port) 4 m. din zăpadă. Hârșova 1 m. dinplde și zăpadă. Huși 3 m. din zăpadă. Mihăileni 2 m. din zăpadă. Oltenița
(port) 3 m. din zăpadă. Ocnele-Mari 2 m. din zăpadă, vent tare. Pitesci 1 m. din zăpadă. Ploesct 1 m. din zăpadă. Stefănesci (Botoșani) 1 m. din zăpadă. Severin
(port), începe a ninge, vent fârte tare. Slatina (oraș) 2 m. din zăpadă, vent tare. T.-Jiu 3 m. din zăpadă. Tulcea 1 m. din zăpadă, Zimnicea 13 m. din zăpadă.

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6927

MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
ȘI DOMENIELOR


INSTITUTUL METEOROLOGIC

RECENSIUNE CLIMATICI SEPTEmÂNAL! X». 9
(De Luni 22 Februarie p&nă Duminică 28 Februarie
st. n. 1892).
BUCURESCI
   Săptămâna ce trecurăm a avut o tempera-
tură relativ ridicată, îusă în același timp ea
a fost scăzută față de aceea a săptămâneî care
fusese înaintea sa.
   Din perioda ultimelor 7 ani, numai în anul
1887, săptămâna de care ne ocupăm a avut
temperatura mai ridicată de cât acum.
   Temperatura sa mijlocie săptămânală 0®.3,
este cu 2°.9 mal scăzută de cât aceea a săp-
tămânei precedente, și cu 3°.l mal ridicată
de cât valdrea mijlocie dedusă din periâda
1885 — 91, în care numai în anul 1887, și
în cel curent mijlociile acestei săptămâni au
fost d’asupra lui zero grade: în toți ceî-alțl
ele au fost mult mai jos de cât acâstă valore,
ajungând până la —7°.9 în anul 1888. Mij-
locia temperaturelor maxime din cursul săp-
tămânei ce trecurăm a fost 3®.5, iar valdrea
maximă absolută 6°.l. Temperaturele minime
au avut în tote jilele valori mai scăjute de
cât zero grade, dând mijlocia săptămânală
—1°.O, cel mai mare frig din cursul săptă-
mânei a fost de —4®.4.
   Este de notat că în cursul acestei săptă-
mâni, a avut loc în aceeași ji, atât cel mai
mare frig, cât și cea mai mare căldură. Ex-
tremele absolute ale acestei săptămâni din
întrâga periodă 1885—92, au fost 11®.5
(maximum) în anul 1887, și —15®.7 (mi-
nimum) în anul 1890. Mijlociile jilnice săp-
tămânale au variat între 1®.8 și —1°.6; în
săptămâna precedentă ele variaseră între
7®.9 și —1°,4.
   Tote jilele acestei săptămâni ad fost cu
îngheț parțial.
   Cerul a fost mult mal înorat de cât în
săptămâna precedentă. Luni, MercurI și Joi
au fost jile cu totul acoperite, Marți și Du-
minică forte norose, iar cele-alte norose.
   Sorele s’a arătat numai în trei jile, și a
strălucit 14 ore. MercurI și Joi am avut ză-
padă, cantitatea de apă dobândită din topirea
el a fost de 5—6 milimetri.
   Luni a fost rouă, Vineri și Sâmbătă bru-
mă, iar Sâmbătă sera ceață.
   Vântul tăricel din cursul acestei săptămâni
a suflat aprope în tot cursul el din direcțiu-
nea NE. In primele duoă jile vântul a fost
puternic.
   Presiunea atmosferei a fost ridicată în cur-
sul acestei săptămâni. Variațiunea sa a fost
forte mică în tot cursul seu, afară de ultima
ji a ei când presiunea a scăjut forte repede;
în câte-va ore barometrul a scăjut aprope
de 8 milimetri.
   Mijlocia săptămânală a presiunel a fost de
762.9 milimetri, pe când în săptămâna pre-
cedentă ea fusese numai 750.3 milimetri.

   Variațiunea între mi jlociile jilnice ale pre-
siunel a fost de 5.7 milimetri, pe când în
săptămâna precedentă fusese de 23.0 mili-
metri.
   In tabela ce urmâză se dau valorile mij-

s                                             TEMPERATURA SOLU-                  0                              
CA           TEMPERATURA AERULUI                LUI LA 2 ORE           0         0      VfiNTUL     CA          
Ch                                             LA ADÂNCIME DE:         ©                            s a         
c            Max.    Min.        Extreme                                         î               (N Presiunea at
%    '3                                         30      60  90 120 lositatea            •xx.      ©   ferel în m
2       s    Mijlocia           Max.     Min.   cm.    cm. cm. cm. Nebu      Helio Apa        Tăria             
w                                                                                                               
£                                                                                                               
XJ                                                                                                              
W                                                                                                               
Anii                                                                                                            
1885 --- 1.6 3.5     --- 4.4 7.6     --- 8.0      0.1 1.1  2.0 3.0 6           32 18.1    ssw     1 759.3       
1886 --- 1.6 3.2     --- 4.6 6.2     --- 6.5  0.2     1.7  3.0 4.0         7 12    6.1    ENE     1 747.4       
1887 1.4     6.9     --- 2.4    11.5 --- 7.8  --- 0.3 0.9  2.4 3.4 6         36     ---   ENE     1 758.2       
1888 --- 7.9 --- 3.1 ---10.9 2.2     ---13.0  --- 1.9 0.7  4.6 3.9         4 31    0.2  ««/««     1 754.4       
1889 --- 1.1 2.3     --- 3.7 3.6     --- 9.6  --- 0.2 0.3  1.4 2.7         7 28    7.9    WSW     1 748.6       
1890 --- 6.3 --- 2.0 --- 9.7 --- 0.4 ---15.7  --- 0.6 1.3  3.0 4.5         6 30    22.5   ENE     2        755.2
1891 --- 5.2 --- 0.9 --- 7.9 0.0     --- 10.2 --- 0.7 1.0  2.6 4.1         6 25    0.4    WSW     1 765.0       
1892 0.3     3.5     --- 2.0 6.1     --- 4.4  2.7     4.3  4.5 5.3       1 8 14    5.6    ENE     5 762.9       

NOTĂ. Mijlocia temperaturel aerului este

considerațiunea temperaturilor de la

8 ore

din

dedusă

diminâța, 2 p. m., 8 sâra și temperatura minimă. Nebulositatea este socotită de la o la io, cifra o
arătând cerul cu totul senin, iar IO cerul cu totul acoperit. Durata strălucirel sOreluI tn colâna He-
liograf este dată în ore. In colâna apa căzută se socotesce în milimetri de grosime atât apa provenită
din plde cât și cea din zăpadă. Pentru vânt se dă direcția dominantă în cursul săptămâneî și tăria
sa mijlocie socotită de la o la 12. Cifra o arată că nu este de loc vent; cifra 12 arată cea mal mare
tempestă. Presiunea atmosferei este mijlocia dedusă din observațiunile de lă 8 ore diminâța, 2 p. m.
și 8 sâra; ea este redusă la 0°. înălțimea barometrului este de 84 metri d’asupra nivelului Mărel.

   Director, St. C. Hepites.



  ANUNCIURI MINISTERIALE


MINISTERUL DE INTERNE

Direcțiunea generală a penitenciarelor

   La 9 Martie 1892, orele 4 p. m., se va
ține, în cancelaria acestei direcțiuni și la pre-
fectura județului Prahova, o licitație publică
cu oferte sigilate, pentru darea în antreprisă
a construirel unei privățl și facerea din nou
a învelitorel salel de mâncare de la peniten-
ciarul Slănic, lucrări cari, de pe devis, se
urcă la suma de 5.900 lei.
   Spre a fi admiși la licitație, concurenții
vor depune o dată cu oferta o cauțiune pro-
visorie de 5 ®/₀ din valârea lucrărilor.
   Devisele și condițiunile lucrărilor se pot
vedea în ori-ce ji și ore de lucru ia orl-care
din autoritățile sus citate.
   No. 1.089.          1892, Februarie 21.

   —La 9 Martie 1892, orele 4 p. m., se va
ține, în cancelaria acestei direcțiuni și la pre-
fectura județului Prahova, o licitație publică
cu oferte sigilate pentru darea în antreprisă
a reparațiunilor de zidărie necesare peniten-
ciarului Telega, lucrări cari, de pe devis, se
urcă la suma de 4.800 lei.
   Spre a fi admiși la licitație, concurenții
vor depune o cauțiune provisorie de 5 la sută
din valorea lucrărei.
   Devisul și condițiunile lucrărei se pot ve-
dea chiar de acum în tote jilele și orele de
lucru la orl-care din sus citatele duoă auto-
rități.
   No. 1.091.          1892, Februarie 21.


locii ale principalelor elemente climatice din
cursul acestei săptămâni, comparate cu ace-
leași valori corespunjătore din săptămâna de
care ne ocupăm, considerată pe perioda
1885—92.


Bucuresci, 1 Martie st. n. 1892.


MINISTERUL CULTELOR
ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE

   Pentru ocuparea în mod provisoriu, con-
form legei, a catedrei de sciințele-naturale
(zoologie, botanică și geologie), cu aplicațiuni
de la scâla normală de institutori din Capi-
tală, ministerul, aujind pe consiliul perma-
nent al instrucțiunel, publică concurs pe jiua
de 15 Maiu 1892.
   Condițiunile de admisibilitate sunt prevă-
jute în art. 1 și 4 al legel de concursuri de
la 17 Martie 1879.
   Programa concursului se compune din ma-
teriele de zoologie, botanică și geologie, cari
se cer la examenul de licență, urmând ca can-
didațil să fie supuși la trei probe scrise, câte
una din fie-care materie
   Tot de asemenea și la oral, una dintre
probe, pe care va alege-o comisiunea exami-
nătore, va consta într’o lecțiune model.
   Concursul se va ține în palatul Universi-
tăței din Bucuresci, iar procedura este fixată
în regulamentul de aplicare al legel de con-
cursuri de la 17 Martie 1879.
   Înscrierile se .fac la minister cel puțin cu
8 jile mai înainte de termenul concursului.
   No. 2.393.     ₉, 1892, Februarie 11.

—Pentru ocuparea în mod provisoriu, con-
form legel, a catedrei de istorie de la gimna-
siul clasic din Pitesci, ministerul, aujind pe
consiliul permanent al instrucțiunel, publică
concurs pe jiua de 15 Iunie 1892.
   Concursul se va ține la Universitatea din
Bucuresci.
   Condițiunile de admisibilitate sunt prevă-
jute în art. 1 și 4 din legea de concursuri

6928

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

de la 17 Martie 1879; iar procedura de ur-
mat este fixată în regulamentul de aplicare
al acestei legi.
   înscrierile se fac la minister cu cel puțin
8 (Jile mai înainte de termenul concursului.
   No. 2.646. ₜ₄* 1892, Februarie 17.

   — Pentru ocuparea în mod provisoriu,
conform legei, a catedrei de istorie, cursul
superior, de la liceul Mateiu-Basarab din Ca-
pitală, ministerul, aurind pe consiliul per-
manent de instrucțiune, publică concurs pe
țliua de 15 Octombre 1892.
   Concursurile se vor ține în palatul Uni-
versităței din Bucuresci.
   Condițiunile de admitere sunt prevăzute
în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la
17 Martie 1879; iar procedura de urmat este
fixată în regulamentul de aplicare al ^isei
legei.
   înscrierile se fac la minister cu cel puțin
8 țlile mai înainte de termenul concursului.
   No. 2.918. ₗₜ* 1892, Februarie 19.



MINISTERUL
LUCRĂRILOR PUBLICE

Extras din programele scâlel naționale de
poduri și șosele
   Scola națională de poduri și șosele se îm-
parte în duoă secțiuni:
  1)      Secțiunea I(secțiunea inginerilor);
  2)    Secțiunea II (secțiunea conductorilor-de-
semnatori).
   Secțiunea I este destinată a forma ingineri
pentru tote ramurile de lucrări publice. Du-
rata cursurilor acestei secțiuni este de 4 ani.
   Pentru a fi admiși în acăstă secțiune, can-
didați! trebue să posede toți actele și să în-
deplinăscă prescripțiunile prevăzute în con-
dițiunile de admisibilitate și tot-de-o-dată să
trâcă în mod satisfăcător examenul asupra
materielor din programul cunoscințelor'cerute
la concursul de admitere.
   Ministerul lucrărilor publice, dupe ce a
luat cunoscință de actele înaintate de candi-
dați, dreseză lista acelor din ei cari întru-
nesc condițiunile de admisibilitate și numesce
juriul examinator, înaintea căruia candidați!
urmeză să trâcă examenul de admitere.
   Juriul examinator, procedând la examina-
rea candidaților, încbeiă un proces-verbal în
care constată resultatul examenului și ’șl dă
părerea asupra admisibilităței fie-căruia din
candidați.
   In basa recomandațiune! juriului exami-
nator se întocmesce, de către ministerul lu-
crărilor publice, lista elevilor admiși în scolă;
acăstă bstă se publică în Monitorul oficial.
   Elevii admiși în secțiunea I sunt: sau in-
ternl-bursierl sau externi.
   Internii locuiesc în scolă și sunt hrăniți și
îmbrăcaț! cu spesele Statului.
   Internil-bursierl sunt elevii cel d’ântâiu la
clasificațiunea generală a fie-cărul an școlar;
numărul internilor este limitat de numărul
burselor vacante; internii, cari nu ar cores-
punde prin silințele lor sau prin o purtare

ireproșabilă sacrificielor ce face Statul pentru
întreținerea lor, vor putea perde bursa chiar
în decursul anului școlar.
   Numai românii sau naturalisațil români
pot fi interni.
   Internii și externii iad parte la întregul
învățământ predat în scolă. învățământul, atât
pentru bursieri, cât și pentru externi, este
gratuit.
   Anul școlar începe la 1 Octombre.
   Opt luni din anul școlar (1 Octombre—31
Maiu) sunt destinate cursurilor și proiecte-
lor, cele-alte patru luni (1 Iunie — 30 Sep-
tembre) sunt destinate lucrărilor de prac-
tică.
   Absolvenții scolei obțin diplome de inginer
sau numai certificate, dupe cum este media
generală a notelor obținute în cel 4 ani de
studiu.
   Legea promulgată cu înaltul decret regal
No. 3.073 din 31 Decembre 1885, prescrie
introducțiune de cursuri militare pe lângă în-
vățământul scâlel și prevede că absolvenții a
secțiune! I vor fi scutiți de voluntariat și că
vor fi trecuțl, la eșirea din scolă, în corpul
geniului militar, cu gradul de sub-locotenențl
în reservă.
   Secțiunea II este destinată a forma con-
ductori de lucrări-desemnatori.
   Durata cursurilor acestei secțiuni este de
duoi ani.
   Pentru a fi admiși în acâstă secțiune, can-
didațil trebue să posede actele și să împlinâscă
prescripțiunile prevăzute în condițiunile de
admisibilitate și tot-d’o-dată să trecă în mod
satisfăcător examenul asupra materielor din
programul cunoscințelor cerute la concursul
de admitere.
   Ministerul lucrărilor publice, dupe ce a
luat cunoscință de actele înaintate de candi-
dați, dresâză lista acelor din el cari întru-
nesc condițiunile de admisibilitate și numesce
juriul examinator, înaintea căruia candidațil
urmâză să trâcă examenul de admitere.
   Juriul examinator, procedând la examina-
rea candidaților, încheiă un proces-verbal în
care constată resultatul examenului și ’șl dă
părerea asupra admisibilităței fie-căruia din
candidați.
   In basa recomandațiunel juriului examina-
tor se întocmesce, de către ministerul lucră-
rilor publice, lista elevilor admiși în scolă;
acestă listă se publică în Monitorul oficial.
   Elevii admiși în secțiunea II sunt: sau
internl-bursierl sau externi.
   Internii locuiesc în scolă și sunt hrăniți și
îmbrăcațl cu spesele Statului.
   Internil-bursierl sunt cei d’ântâiu la cla-
sificațiunea generală a fie-cărul an școlar;
numărul internilor este limitat de numărul
burselor vacante.
   Internii, cari nu ar corespunde prin silin-
țele lor sau prin o purtare ireproșabilă sacri-
ficiele ce face Statul pentru întreținerea lor,
vor putea perde bursa chiar în decursul a-
nului școlar.
   Numai românii sau naturalisațil români
pot fi interni.
   Internii și externii iau parte la întregul
învățământ predat în scolă. învățământul,

atât pentru bursieri, cât și pentru externi,
este gratuit.
   Elevii acestei secțiuni, cari aii satisfă-
cut pe deplin tutulor examenelor în decur-
sul celor duoi ani de studiu, obțin diploma
de conductori de lucrări-desemnatori.
   Divisiunea preparatore. Pentru a înlesni
tinerilor cari aspiră a intra în secțiunea I (sec-
țiunea inginerilor) studiul cunoscințelor ce-
rute la examenul de admitere, ministerul lu-
crărilor publice a înființat pe lângă scolă o
divisiune preparatorie, în care sunt predate
cunoscințele cerute la examenul de admisiune
în secțiunea I.
   Pentru a putea fi primiți a urma cursu-
rile divisiunel preparatore, candidați! trebue
să trâcă în mod satisfăcător examenul asupra
cunoscințelor cerute la examenul de admitere,
conform condițiunilor de admisibilitate a aces-
tei divisiunl.
   Elevii admiși în divisiunea preparatore
sunt externi și scutiți de orl-ce taxă pentru
învățământ.
   Atât elevii car! vor urma cursurile acestei
divisiunl, cât și cei cari se prepară în afară
de scâlă, la admisiune în secțiunea I (secțiu-
nea inginerilor) sunt supuși examenului de
admitere și celor-alte prescripțiuni prevăzute
în condițiunile de admisibilitate a secțiunel I
(secțiunea inginerilor).

Condițiuni de admisibilitate în secțiunea I
           (secțiunea inginerilor)
   Tinerii cari doresc a fi admiși în secțiu-
nea I (secțiunea inginerilor) a scolei de poduri
și șosele trebue să satisfacă următârele pre-
scripțiuni :
   Art. 1.—Să aibă cel puțin vârsta de 17 ani.
   Art. 2. — Să adreseze înainte de 1 (13)
Septembre o cerere în scris D-lul ministru
al lucrărilor publice; acâstă cerere va fi în-
soțită de:
  a)    Un act de nascere în regulă;
  b)    Un certificat de bună purtare, dat de
autoritățile locului unde domiciliază candi-
datul;
  c)   Un certificat medical constatând că can-
didatul este de constituție sănetâsă;
  d)    Un certificat de vaccină;
  e)    Diploma de bacalaureat.
   Art. 3. — Să posedă cunoscințele deta-
liate în programul cunoscințelor cerute la
concursul de admitere și să satisfacă tutulor
probelor concursului ce, în basa acestui pro-
gram, se va ține, cu începere de la 15 Sep-
tembre, la direcțiunea scolei, înaintea unu!
juriu numit de ministerul lucrărilor publice.
   Probele la cari vor avea a satisface candi-
dați! înaintea juriului examinator vor fi de
duoă feluri:
  1)    Proba în scris care, având de basă pro-
gramul cunoscințelor cerute la concursul de
admitere, coprinde:
  a)    Duoă probleme asupra sciințelor mate-
matice;                                             *1
  b)       O epură de geometrie descriptivă;
  c)    Resoluțiunea numerică a unui triunghiu
cu ajutorul tablelor trigonometrice;
  d)       O cestiune de fisică și una de chimie.
  2)       Proba orală, care coprinde tâte mate-
/ Supliment}

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

(Supliment) 6929

riile detailate în programul cunoștințelor ce-
rute la concursul de admitere.
   Art. 4.—Pe lângă condițiunile de mal sus,
aspiranții la bursa de internat vor trebui să
justifice că sunt români sau naturalisați ro-
mâni și să dea o declarațiune legalisată, iscă-
lită de părinții sau de tutorii lor, prin care
se obligă a servi Statului, la eșirea din scolă,
un număr de ani egal cu cel petrecuțl în scolă,
sau, în cas contrariu, a restitui Statului suma
cheltuită cu întreținerea lor pe cât timp au
fost interni.

Programul cunoștințelor cerute la concur-
sul de admitere în secțiunea I (secțiunea
inginerilor)

Aritmetica
   înmulțirea și împărțirea numerilor întregi.
Teoreme asupra înmulțire! și împărțire!. Teo-
reme asupra divisibilitățeî. Cel mal mare co-
mun divisor între duoă numere.
   Numere prime. Descompunerea unul nu-
măr în factori primi. Teoreme asupra nume-
relor prime. Cel mal mic multiplu și cel mai
mare comun divisor prin descompunerea în
factori primi.
   Fracțiuni ordinare. Proprietăți și opera-
țiuni.
   Fracțiuni decimale, transformarea lor în
fracțiuni ordinare și vice-versa. Fracțiuni pe-
riodice.
   Sistemul metric.
   Ridicarea la patrat a numerelor întregi și
a fracțiunilor. Extragerea rădăcinei patra te
a numerelor întregi și fracționare cu o apro-
ximațiune dată.
   Ridicarea la cub a numerelor întregi și
fracționare. Extragerea rădăcinei cubice cu o
aproximațiune dată.
   Raporturi, proporțiuni, regula de trei, de
dobândi, de asociațiuni.
   Teoria erorilor, operațiuni prescurtate.

Geometria elementară
d) Geometria plană
   Linia drâptă și planul, linia frântă și cur-
bă, unghiuri, unghiul drept.
   Triunghiuri, cașuri de egalitate, triunghiul
isoscel, triunghiuri drep-unghi, cașuri de
egalitate.
   Teoria paralelelor.
   Suma unghiurilor dintr’un triunghiu, din-
tr’un poligon ore-care.
   Proprietățile paralelogramelor.
   Circonferința. RelațiunI dintre arce și
corde, între corde și distanța lor la centru.
   Tangenta la cerc. Intersecțiunea și contac-
tul a duoă cercuri. Măsura unghiurilor. Un-
ghiul înscris la circonferință. întrebuințarea
riglei și a compasului în construcțiile pe hâr-
tie. Probleme grafice asupra construire! un-
ghiurilor și a triunghiurilor, a perpendicula-
relor și paralelelor.— întrebuințarea eche-
rului și a raportorului.— Socotirea unghiu-
rilor în grade, minute și secunde. — Con-
struirea tangentei la circonferință și a unui
segment capabil de un unghiu dat.
   Linii proporționale.
   Poligone asemeni,—asemănarea triunghiu-
rilor.

   Descompunerea poligonelor asemenea în
triunghiuri asemeni.
   Raportul perimetrelor a duoă poligone a-
semenea.
   RelațiunI între lungimea perpendicularei
lăsată din vârful unghiului drept al unul
triunghiu drept-unghiii pe hipotenusă, seg-
mentele hipotenusei, hipotenusă și cele duoă
catete.
   Teorema pătratului hipotenusei, valorea
pătratului Ic turei opuse unul unghiu ascuțit
sau obtus.
   Teoremele relative la secantele duse din-
tr’un punct la un cerc. — Probleme grafice;
împărțirea dreptelor în părți egale sau pro-
porționale cu drepte date. — Găsirea unei a
patra proporționale între trei linii, sau a unei
meijil proporționale între duoă linii.
   Construirea tangentei comune la duoă cer-
curi.
   Construirea pe o drâptă dată a unul po-
ligon asemenea cu un poligon dat.
   Poligone regulate, înscrierea lor în cerc,
pătratul, exagonul, decagonul.
   Evaluarea raportului circonferinței către
diametru. — Măsura arielor. — Aria drept-
unghiului, paralelogramului, triunghiului,
trapezului, unui poligon ore-care.— Aria
unei figuri plane mărginite prin o curbă ore-
care.
   Aria unui poligon regulat. Aria cercului
și a sectorului circular, a segmentului cir-
cular.
   Raportul arielor a duoă poligone ase-
menea.
b) Geometria in spațiu
   Planul și linia-drâptă. — Condițiune pen-
tru ca o dreptă să fie perpendiculară pe un
plan.
   Proprietățile perpendicularelor și oblicelor
duse dintr’un punct la un plan.
   Plane și drepte paralele.
   Unghiuri diedre, descrierea unghiurilor
diedre prin învârtirea unui plan în giurul
unei drepte, unghiu diedru drept.
   Măsura unghiurilor diedre.
   Plane perpendiculare între dânsele.
   Unghiuri triedre.—Cașuri de egalitate și
de simetrie.
   Proprietatea triedrulul suplimentar.
   Limita sumei fețelor unui triunghiu po-
liedru convex.
   Limitele sumei unghiurilor diedre ale unui
triedru.
   Poliedre. Prisma. Paralelipipedul. Cubul.
Piramida. Secțiuni plane, paralele făcute în
prismă și piramidă.
   Măsura volumelor prismei, piramidei, tri-
unghiului de piramidă cu base paralele și a
triunghiului de prismă triunghiulară.
   Simetria poliedrelor. —Plan de simetrie. —
   Centru de simetrie.
   Comparațiunea fețelor, diedrelor, unghiu-
rilor poliedre a duoă poliedre simetrice.—
Echivalența volumelor lor.
   Poliedre asemenea. — Cașurile de simili-
tudine a duoă piramide triunghiulare.
   Raportul volumelor a duoă poliedre ase-
menea.

   Centru de similitudine a duoă poliedre a-
semenl și asemenea așezate.
   Corpurile rotunde, cilindru drept cu basa
circulară, măsura suprafeței sale și a volu-
mului său.—Extensiune la cilindrele drepte
cu base ore-carl. — Con drept cu basa cir-
culară, secțiuni paralele cu basa.
   Suprafața laterală a conului, a triunghiu-
lui de con cu base paralele.
   Volumul conului și al triunghiului de con
cu base paralele.
   Sfera. — Secțiuni plane, cercuri mari și
mici.—Polii unul cerc.—Să se găsâscă ra^a
unei sfere dșite prin construcțiune grafică.
   Plan tangent, unghiul a duoă arcuri de
cerc mari.
   Triunghiuri sferice, analogia lor cu un-
ghiurile triedre.
   Măsura suprafeței produsă de o linie poli-
gonală regulată care se învârtesce în giurul
unul ax dus în planul său și trecând prin
centru său.—Aria zonei, a sferei întregi.
   Măsura volumului produs de un triunghiu
ce se învârtesce în giurul unul ax dus în
planul său prin unul din vârfuri.
   Aplicațiune la sectorul poligonal regulat
care se învârtesce în giurul imul ax dus în
planul său prin centrul său.—Volumul sec-
torului sferic, al sferei întregi, al sistemului
sferic. Volumul aproximativ al unul solid li-
mitat printr’o suprafață ore-care.

Algebra
   ExpresiunI algebrice, cantități positive și
negative. Cele 4 operațiuni. Restul divisiu-
nel unul polinom cu x-a consecințe. Frac-
țiuni algebrice (omogenitatea formulelor).
   EcuațiunI de gradul I cu una și mal multe
necunoscute. Discuțiunea soluțiunilor. Cașu-
rile de imposibilitate și de indeterminațiune.
   (Interpretarea valorilor negative), inegali-
tăți de gradul I, operațiuni asupra puterilor
și asupra radicalelor. Exponenț! negativi și
fracționări.
   EcuațiunI de gradul al duoilea. (Transfor-
marea trinomului de gradul al duoilea într’o
diferență sau într’o sumă de duoă patrate.
Cașul când trinomul este un patrat exact.
Discuțiunea rădăcinilor. RelațiunI între coe-
ficienții și rădăcinile ecuațiunei, cașul când
coeficientul lui x² sau termenul liber de x
tinde spre zero. Descompunerea trinomu-
lui într’un produs de duoi factori. Schimba-
rea semnului unul trinom de gradul al duoi-
lea. EcuațiunI bipătrate. Inegalități de gra-
dul al duoilea).
   (Definițiunea unei funcțiuni, de o varia-
bilă. Interpretarea geometrică a unei func-
țiuni printr’o curbă. Variațiunea unei func-
țiuni definită printr’un polinom de gradul al
duoilea sau printr’o fracțiune de asemenea
polinome. Maxima și minima).
   Progresiun! prin diferință și prin cât. Lo-
garitme. Dobândi compuse. Anuități.
   Arangiamente. Permutări. Combinări. Bi-
nomul lui Newton. Ridicare la o putere a
unul polinom.
   Serii convergente și divergente. Condițiuni
de convergență. Cantități incomensurabile;

6930

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

Seria e. Limita lui (1-j-¹) m când m tinde
spre infinit.
   Funcțiuni exponențiale. Continuitatea lor.
Definițiunea logaritmilor prin exponențiale.
Identitatea celor duoă definițiunl ale logarit-
milor. Schimbarea basel unul sistem de loga-
ritmi.
   Derivate, derivata unei sume, unul produs,
unei puteri și a unui cât. Derivata unei func-
țiuni de funcțiune.
   Derivata funcțiunel exponențiale și a func-
țiunel logaritmice. Derivatele funcțiunilor
circulare directe și inverse.-'Derivata unei
funcțiuni compuse. Sensul variațiunel unei
funcțiuni dupe semnul derivatei. Maxima și
minima cu ajutorul derivatelor.
   Cantități imaginare. Representațiunea geo-
metrică, cele patru operațiuni. Des voi tarea
binomului (a-|-b         1) m.
   Teoria ecuațiunilor. Desvoltarea lui f
(x-|-h) dupe puterile crescânde ale lui a, f
(x) fiind un polinom. Semuul polinomului
pentru valori fârte mici sau forte mari ale
variabilei. Un polinom este o funcțiune con-
tinuă pentru tote valorile variabilei.
   Când duoă numere puse în locul lui x în-
tr’un polinom f (x) cu coeficienți reali dau
resultate de semne contrarii, polinomul are
cel puțin o rădăcină reală coprinsă între a-
ces te 'numere.
   O ecuațiune de grad impar, cu coeficienți
reali, are cel puțin o rădăcină reală O ecua-
țiune de grad par cu coeficienți reali al cărui
termen independent de x este negativ, are
sel puțin duoă rădăcini reale.
   Dacă a este rădăcina unei ecuațiunl alge-
brice, primul membru este divisibil prin
x—a. Un polinom de gradu m cu coeficienți
reali sau imaginari, pote fi descompus într’un
produs de m factori de gradul I (se va ad-
mite, fără demonstrațiune, că o ecuațiune al-
gebrică admite cel puțin o rădăcină reală sau
imaginară).
   Duoă numere puse în locul lui x într’un
polinom f (x) cu coeficienți reali, dau resul-
tate de același semn sau de semne contrarii
dupe cum aceste ducă numere coprinde între
dânsele un număr par sau impar de rădăcini
reale ale polinomului. RelațiunI între coefi-
cienți și rădăcinele unei ecuațiunl. O ecua-
țiune algebrică cu coeficienți reali, are rădă-
cinele sale imaginare conjugate duoă câte
duoă.
   Teorema lui Descartes. Consecințe. Limi-
tele rădăcinelor. Divisoril imul polinom. Cel
mal mare comun divisor între duoă poli-
nome.
   Rădăcini egale. Căutarea rădăcinelor co-
mensurabile, întregi și fracțiuni. Teorema
lui Rolle. AplicațiunI la ecuațiunile de gra-
dul al treilea. Căutarea rădăcinelor incomen-
surabile. Interpolațiune prin părți propor-
ționale. Metoda de aproximațiune a lui
Newton.
   Ecuațiunl transcedente.
   Principii din teoria determinanților. Re-
soluțiunea unul sistem de n ecuațiunl de gra-
dul ântâiu cu n necunoscute. Condițiunea
pentru ca un sistem de n ecuațiunl cu n—4
necunoscute să fie comptabil. SoluțiunI co-


mune la un sistem de duoă ecuațiunl de
grade 6re-carl, în particular când ecuațiu-
nile sunt de gradul al duoilea. Eliminarea
unei necunoscute între duoă ecauțiunl.

Trlgonometrla
   Funcțiunile circulare directe și inverse.
RelațiunI între liniele trigonometrice ale a-
celuiașl arc. Expresiunea unei linii trigono-
metrice în funcțiune de o altă linie trigome-
trică ore-care.
   Adițiunea arcelor. Multiplicațiunea și divi-
siunea arcelor.
   Transformarea formulelor în altele, calcu-
labile prin logaritmi.
   Evaluarea liniilor trigonometrice pentru
câte-va arce.
   Principii cari servesc la construirea tabe-
lelor trigonometrice, usul tabelelor.
   Proprietățile triunghiurilor dreptunghie și
ore-cari.
   ExpresiunI diferite ale suprafeței unul tri-
unghiu.
   Resoluțiunea triunghiurilor.
   Introducerea expresiunilor imaginare. Mo-
dul argument.
   Generalisarea formulelor relative la mul-
tiplicațiunea și la divisiunea-arcelor, formula
lui Moivre. AplicațiunI.

Geometria analitică
a)  Geometria plană
   Definițiunea coordonatelor. Coordonate rec-
tiliene, coordonate polare.
   Representarea linielor prin ecuațiunl.
Exemple.
   Homogenitatea.
   Construirea geometrică a formulelor.
   Transformarea coordonatelor.
   Distanța a duoă puncte.
   Clasificarea liniilor.
   Linia drâptă, ecuațiunea el, însemnarea
coeficienților.
   Probleme asupra liniei drepte, unghiul a
duoă drepte.
   Ecuațiunea liniei drepte în coordonate po-
lare.
   Cercul, ecuațiunea lui. Tangenta la cerc,
probleme asupra tangentelor.
   Ecuațiunea cercului în coordonate polare.
   Curbe de gradul al duoilea, construcțiu-
nea liniilor de gradul al duoilea.
   Tangente la curbe de gradul al duoilea.
   Centre, diametre și axe în curbele de gra-
dul al duoilea, diametre conjugate.
   Reducțiunea ecuațiunel de gradul al duo-
ilea.
   Teoria elipsei. Ecuațiunea elipsei raportată
la centrul și axele sale. Construirea elipsei
cu puncte.
   Tangenta la elipsă; construirea el.
   Diametrele elipsei. Ecuațiunea elipsei ra-
portată la duoă diametre conjugate.
   Teoremele lui Apolonius.
   Corde suplimentare.
   Construirea elipsei cu o mișcare continuă.
   Teoria hiperbolei. Ecuația hiperbolei ra-
portată la centru și axele sale.
   Asimptote; hiperbole conjugate.
   Tangenta la hiperbolă, construirea ei.

   Diametrele hiperbolei; ecuațiunea hiper-
bolei raportată la duoă diametre conjugate.
Teoremele lui Apolonius. Corde suplimen-
tare.
   Hiperbola raportată la asimptotele sale.
  Aria unui segment hiperbolic.
   Teoria parabolei. Ecuațiunea parab olei ra
portată la axul său și la tangenta la vârf
Construirea parabolei cu puncte.
   Tangenta la parabolă, construirea ei.
   Diametrul parabolei. Ecuațiunea parabolei
raportată la un diametru și la tangentă, la
extremitatea el.
   Aria unul segment parabolic.
   Focare și directrice.
   Focarele și directricele elipsei. Proprietățile
servind la construirea tangentei.
   Focarele și directricele hiperbolei și ale pa-
rabolei. Proprietățile servind la construirea
tangentei.
   Parabola este limita către care tinde o e-
lipsă sau o hiperbolă, în care axul cel mare
sau axul transvers cresce indefinit.
   Ecuațiunea curbelor de gradul al duoilea
în coordonate polare.
   Secțiuni conice și cilindrice.
   ObservațiunI generale asupra construirel
curbelor în coordonate rectilinii; concavitate
și convexitate.
   Asimptote. Asimptote paralele sat nepa-
ralele cu axa o. y.
   ObservațiunI generale asupra construire!
curbelor în coordonate polare.
   Indicațiuni asupra resoluțiuneî grafice a
ecuațiunilor.

b)  Geometria in spațiu
   Coordonate rectiline și polare.
   Represintarea prin ecuațiunl a supra-fețe-
lor și liniilor.
   Determinarea direcțiunel unei drepte.
   Schimbarea coordonatelor rectiline în co-
ordonate polare și vice-versa.
   Clasificațiunea suprafețelor, secțiunea unei
suprafețe printr’un plan.
   Distanța a duoă puncte.
   Despre plan. Ecuațiunea lui în coordonate
rectilinii. Probleme asupra planului.
   Despre linia drâptă. Ecuațiunile el în co-
ordonate rectiline. Probleme asupra liniei
drepte și asupra planului.
   Suprafețe de gradul al duoilea. Centre și
plane diametrale. Diametre. Plane principale.
Discuțiunea ecuațiunel de gradul al treilea
care dă planele principale ale suprafețelor de
gradul al duoilea.
   Reducțiunea ecuațiunel de gradul al duo-
ilea.
   Elipsoidul, ecuațiunea lui raportată la cen-
tru și planele principale.
   Plane diametrale și diametre conjugate.
   Secțiuni circulare, hiperboloidul cu o pânză
și cu duoă pânze, conul asimptotic al hiper-
boloidului. Secțiuni plane. Plane diametrale
și diametre, secțiuni circulare. Generatrițe
rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză.
   Paraboloidul eliptic și hiperbolic. Plane
diametrale și diametre.
   Secțiuni circulare. Generatrițe rectiline ale
paraboloidului hiperbolic.

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6931

c)  Geometria descriptivă
   Noțiuni preliminare.
   Cum se determină în geometria descrip-
tivă punctul, linia drăptă și planul. Intersec-
țiunî de linii cu plane, de plane cu plane. Li-
nii paralele și plane paralele. Perpendicula-
ritatea liniilor drepte și a planelor. Probleme.
   Rabaterea figurilor plane. Probleme.
   Unghiurile dreptelor, ale drepturilor cu
plane, unghiurile diedre. Probleme.
   Proiectarea poliedrilor, poliedri oblici, des-
facerea suprafețelor poliedrilor, secțiuni plane
făcute în poliedri, intersecțiuni de poliedri.
Exerciții.
   Liniile curbe.
   Construcțiunea rației de curbă tură, a nor-
malei și a tangentei.
   Curbele desfăcătore și desfăcutele lor. Cur-
bele cu mal multe centre. Locurile geome-
trice. Exemple.
   Despre elipsă, despre parabolă și despre
hiperbolă.
   Suprafețele cilindrice. Cilindri proiectanțî,
curbele cu curbătură dublă. Helicele.
   Cilindrul oblic. Secțiunea drăptă. Desface-
rea suprafețelor cilindrice.
   Construcțiunea planelor tangente la ci-
lindri.
   Intersecțiuni de cilindri cu drepte — cu
plane—cu cilindri.
   Cilindrul circular.
   Suprafețe conice. Desfacerea lor.
   Plane tangente la con.
   Intersecțiuni de conuri cu drepte — cu
plane — cu conuri.
   Conul circular și conul eliptic.
   Intersecțiuni de conuri cu cilindri.
   Sfera. Linii principale pe suprafața el.
Secțiuni perpendiculare la planele de proiec-
țiune. Secțiuni făcute in sferă cu plane o-
blice.
   Construcțiunea planelor tangente Îs sferă.
   Intersecțiunea sferei cu o linie drăptă. In-
tersecțiunl de sfere, de sfere cu cilindre, cu
conuri și cu linii curbe.
   Epicicloida sferică.
   Considerațiuni generale asupra suprafețe-
lor curbe în genere.
   Suprafețele de revoluțiune. Paralele, me-
ridiane, meridiană principală.
   Plane tangente la suprafețele de revolu-
țiune.
   Proiecțiunile oblice ale suprafețelor de re-
voluțiune.
   Intersecțiuni de suprafețe de revoluțiune
cu drepte, cu curbe, cu plane oblice.
   Intersecțiuni de suprafețe de revoluțiune
cu cilindre, cu conuri și cu sfere.
   Suprafețele regulare.
   Suprafețe regulare avănd trei directrice,
acelea cari se determină cu un plan director.
   Suprafețele cari se pot desface și întinde
pe un plan.
   Hiperboloidul și paraboloidul hiperbolic.
Cele duoă moduri de a concepe generațiunea
lor.
   Plane tangente la suprafețele regulare.
   Suprafețe normale.
   Secțiuni și intersecțiuni ale suprafețelor
regulare.

Flsica
Proprietățile generale ale corpurilor
Hydrostatica
   Timpul, spațiul, materia. MiZlocele pentru
a le măsura. Cunoscințele actuale relative la
constituția intimă a materiei. Corp. Corpi
ceresc!, tereștri, organici, corpi simpli și com-
puși. Particule, molecule, atomi. Unitatea
materiei, unitatea forțelor.
   Scopul fîsicel. Părțile sale principale.
   Corpi soliei, lichizi, gazoșl. Proprietățile
generale ale materiei; întinderea, divisibilita-
tea, porositatea, elasticitatea, apăsarea (pe-
santeur).
   Apăsarea. Firul cu plumb. Resistența ae-
rului. Legea căderel corpilor. Aparatul lui
Morin. Planul înclinat. Mașina lui Atwood.
   Starea de repaus a corpurilor. Mișcarea.
Forța. Punctul de aplicare, direcția și inten-
sitatea forței. Dinamometru. Vitesa.
   Mișcarea uniformă, variată, accelerația.
Mișcarea uniformă accelerată. Masa. Mișcarea
proectilelor.
   Pendulul. Măsurarea accelerației. Metoda
lui Borda. Variațiunea constantei g. aplicația
la ornicele de perete.
   Ponderele. Pondera specifică. Centrul de
gravitate. Proprietăție sale. Principiul ba-
lanțelor. Diferitele balanțe comerciale. Ba-
lanțele de precisie.
   Mișcarea circulară uniformă. Atracția u-
niversală. Legile lui Kepler. Legile atrac-
ției. Identitatea apăsărel cu atracția uni-
versală .
   Acția și reacție. Ciocnirea corpurilor. Legea
elasticitățel solizilor. Tracția. Torsiunea. Fle-
xiunea. Barometrul și manometrul metalic,
limita elasticitățel. Tenacitatea.
   Constituția lichizilor. Compresibilitatea,
elasticitatea, presiunea. Presa hidraulică. Apa-
ratul lui Pascal, Haldat. Presiunea de jos în
sus, laterală.
   Paradoxul hidrostatic. Principiul lui Ar-
chimede. Vasele comunică tore. LichiZi su-
prapușl. Corporile ce înotă. Nivelul cu apă
cu aer.
   Fenomenele capilare. Atracția moleculară.
Proprietățile comune lichizilor și gazelor.
   Măsura presiunel atmosferice. Barometrul
fin, Fprtin, Gay-Lussac. Hypsometria.
   Elasticitatea gazelor. Experiențele lui Ma-
riotte, Despretz și Regnault. Manometrele.
Volumenometrul.
   Mașina pneumatică. Experiențele clasice.
Mașina lui Bianchi. Mașina de compresiune.
   Scurgerea lichizilor. Fântâna lui Keron.
Fdntânele intermitate. Siphonul. Pompe: as-
pirante, fulante și mixte. Pompa de incendiu.
Acustica
   Scopul acusticei. Sunet. Sgomot. Vibrați-
une. Transmiterea lor. Calitățile sunetului.
Sirena. Rota dințată. Procedeurile grafice.
   Modul de propagațiune al vibrațiunilor. In
un cilindru indefinit (vibrațiuni longitudinale
și transversale). In un mediu indefinit.
   Reflexiunea undelor sonore. Ecoul. Purtă-
torul vocel, tubul acusticei.
   Vibrațiunile longitudinale. Reflexiunea la
extermitățile unui cilindru. Tuburile sonori

Vibrațiunile longitudinale ale vergelor și câr-
delor.
   Măsurarea directă, indirectă și teoretică a
vitesel sunetului.
   Vibrațiunile transversali. Cordele flexibile.
Vergelele. Diapasonul.
   Vibrațiunile compuse. Cu durate egale și
inegale.
   Vocea și auZul.

Optica
   Lumina naturală, artificială. Propagația în
linie drăptă. Undele. RaZele. Umbra, pe-
numbra.
   Vitesa luminel. Metodele pentru a o mă-
sura.
   Reflexiunea. Refracțiunea. Legea lui Des-
cartes.
   Teoria ondolațiunel.
   OglinZI concave. Focarul principal, con-
jugat. OplinZl conjugate, convexe.
   Lentilele. Calcul focarelor. Axe secundare.
Imagini.
   Camera obscură. Lanterna magică. Pha-
rele. Lupa.
   Teoria instrumentelor de precisie. Lunete.
Telescope, microscope.
   Teoria prismei. Focarul virtual. Spectrul
luminos. Inegala refrangibilitate a colorilor.
Liniele negre ale spectrului
   Măsurarea indiciilor. Spectrul calorific.
Spectrul chimic.
   Transmisiunea raZelor simple și fasciilor
colorate. Experiențele lui Melloni.
   Reflexiunea și difusiunea. .
   Legea generală a emisiunel. Emisiunea
căldurilor obscure. Emisiunea luminel. Pho-
tometrile.
   Spectrul flamelor. Analisa spectrală. Ab-
sorbațiunea.
   Phosphorescența. Fluorescența. Photochi-
mia. Photografia.
   Noțiuni asupra interferențelor.
   Noțiuni asupra difracțiunel. Inelele colo-
rate.
   Noțiuni asupra polarisațiel. Rotațiunea
planului vibrațiilor. Sacharimetria.
   Mecanismul vederei.

Chimia generală
Despre sciințele cari se ocupă cu studiul
naturei și clasificațiunea lor. Obiectul
chimiei
   Corpi simpli și compuși. Combinațiunea
chimică și împregiurările cari o favorisăză.
   Legea proporțiunilor simple și multiple.
Echivalenți și metoda urmată pentru deter-
minarea lor. Legea lui Mitscherlich.
   Teoria atomică. Ipotesa lui Dalton ; legile
lui Gay-Lussac, Mariotte și Avogadro (Am-
păre). Pond molecular și pond atomic; deter-
minarea lor. Legea lui Dulong și Petit.
   Notațiunea chimică (moleculară). Simbole,
formule și ecuațiuni chimice. Stabilirea for-
mulei chimice moleculare.
   Quantivalența (atomicitatea) elementelor.
Clasificațiunea elementelor pe basa acestei
proprietăți. CombinațiunI saturate și nesatu-
rate. Radicali. Formule brute și raționale sau
.de constituțiune.

6932

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   Despre acide, base și săruri; definițiunea
acestor trei categorii de combinațiuni din
punctul de vedere electro-chimic. Acide ha-
loide, exacide și sulfacide, basicitatea acidelor,
anhydride acide. Oxibase și sulfobase ; acidi-
tatea baselor, anhydride bășice.
   Formule generale pentru acide și base. Să -
rurl haloide, oxysărurl și sulfosăruri. Săruri
normale acide, bășice și săruri multiple.
Nomenclatura chimică
   Solubilitatea substanțelor solide; curbe de
solubilitate. Solubilitatea gazelor; coeficienți
de solubilitate. Legea lui Dalton.
   Christalografia; cele șâse sisteme cristaline
cu combinațiunile cele mai însemnate. Nota-
țiunea christalografică dupe Nauman.
  a) Metaloide, proprietăți generale
1. Metalolde monatomice
   a)    Idrogen.—Istoric, stare naturală; for-
mațiunea și metode usuale de preparare; pro-
prietăți fisice și chimice; armonica chimică,
amestec detunător: lumina Drumond, briquet
Gay-Lussac.
   b)    Chior. — Preparațiune; proprietăți.
Chlorhydrat și acid chlorhydric. întrebuin-
țare industrială.
   c)    Brom și iod, — Extracțiunea bromnlul
și iodului, proprietăți fisice și chimice. Apă
bromată; bromhydrat. Acid bromidric și io-
didric.
   d)    Fluor.—Acid fluoridric, preparațiune și
usagiu.
2. Metalolde biatomice
   a)     Oxigen. — Istoric, stare naturală; di-
verse metode de preparare, proprietăți fisice
și chimice; oxidațiune și reducțiune.— Com-
bustiune. Ozon. Apa; analisa și sintesa, pro-
prietăți fisice; apă de cristalisare, apă igros-
copică, apă de ploie, de rîâ, de fântână, mi-
nerală și marină; apă oxigenată.
   Acidele, ipochloros, chloros, chloric și per-
chloric cu combinațiuni analoge ale bromului
și iodului.
   b)    Sulf. — Stare naturală, extracțiune și
purificare, proprietăți fisice și chimice. —
Idrogen sulfurat, clasificațiunea analitică a e-
lementelor basate pe reacțiunea idrogenulul
sulfurat asupra soluțiunilor lor. Persulfure
de idrogen. Anhydrid sulfos, preparare, etc.
Acid sulfuric englez de Nordhausen, prepa-
rare industrială. Acid .iposulfos. Acide bio-
nice.
   cj Selen și Telur. — Exaracțiune, proprie-
tăți fisice și chimice. Combinațiuni idroge-
nate. Acidele selenios și teluros, selenic și
teluric.
3.  Metaloide triatomice
   a)     Azot. —Stare naturală, preparare, pro-
prietăți fisice și chimice. Atmosfera. Amoniac.
Combinațiunile esplosibile ale azotului cu
chior, brom și iod. Combinațiunile oxigenate
și idroxigenate ale azotului.
   b)    Fosfor. — Estracțiunea fosforului, pro-
prietăți fisice și chimice ; usagiu. Preparațiu-
nea și studiul proprietăților ale combinațiu-
nilor idrogenate, chlorurate, bromurate și io-

durate. Preparațiunea și studiul proprietăților
ale diverselor anhydride și acide fosforice,
combinațiunile sulfurose ale fosforului.
   c} Arsenic și antimon.— Preparațiune și
proprietăți, studiul combinațiuailor idroge-
nate și clorurate, acidele arsenios și antimo-
nios, arsenic și antimonic. Combinațiuni sul-
furose de antimon și arsenic naturale și arti-
ficiale.
   d)    Bismut. — Preparațiune și proprietăți,
studiul combinațiunilor idrogenate, și chloru-
rate ale bismutulul. Oxida și idroyide de bis-
mut. Nitrate, sulfate și sulfure de bismut.
   e)    Bor.— Bor amorf și adamantin, prepa-
rațiunea lor. Clorure, flourure de bor. Acid
bor ic.
4. Metaloide tetratomice
  a)    Carbon.—Starenaturală, modificațiunî
alotropice, diamant, grafită, cărbune de lemn
și animal, coks. Idrocarbure din seriile
Cₙ Hₙ -ț- 2, Cₙ H₂ₙ șiCn Hₙ. Oxid și bioxid
de carbon. Sulfure și oxisulfure de carbon.
Acid cianidric.
  b)    Siliciu. — Siliciu amorf și cristalisat.
Idogen siliciat. Flourure de siliciu și acid si-
lico-flouridric. Acidul silicic și derivatele lui.
  c)    Cositor. — Extracțiune din minereurile
respective. Proprietăți. Protochlorure și bi-
chlorure de cositor. Protoxid și bioxid de co-
sitor. Stanate, sulfure și bisulfure de cositor.

Condițiuni do admisibilitate în secțiunea II
   (secțiunea conductorilor desemnatori)
   Tinerii cari dpresc a fi admiși în secțiunea
Il-a (secțiunea conductorilor desemnatori) a
scolei de poduri și sesele, trebue să satisfacă
următorele prescripțiunl:
   Art. 1. Să aibă cel puțin vârsta de 17 ani.
   Art. 2. Să adreseze înainte de 15 (27)
Septembre o cerere în scris direcțiune! scolei;
acâstă cerere va fi însoțită de :
   a)     Un act de nascere în regulă;
   b)    Un certificat de bună purtare, dat de
autoritățile locului de unde domiciliază;
   c)    Un certificat medical constatând că can-
didatul este de o constituție sănătâsă;
   d)     Un cerificat de vaccină;
   e)    Un certificat că a absolvit 4 clase pri-
mare.
   Art. 3. Să posâdă cunoscințele detaliate în
programul cunoscințelor cerute la concursul
de admitere și să satisfacă tutulor probelor
concursului ce, în basa acestui program, se
va ține, cu începere de la 25 Septembre, la
direcțiunea scolei, înaintea unul juriu numit
de ministrul lucrărilor publice.
   Probele la cari vor avea a sitisface candi-
dațil înaintea juriului examinator vor fi de
duoâ feluri.
   1)    Proba în scris care, având de basă pro-
gramul cunoscințelor cerute Ia concursul de
admitere, va coprinde:
   a)    In probleme asupra aritmeticei și geo-
metriei ;
   b)       O cestiune de fisică.
   2)     Proba orală, care coprinde tote materiile
detaliate în programul cunoscințele cerute
la concursul de admitere.

   Art. 4. Pe lângă condițiunile de mai sus,
aspiranții la bursa de internat vor trebui să
justifice că sunt români sau naturalisațl ro-
mâni și să dea o declarațiune legalisată, iscă-
lită de părinți sau de tutori, prin care se o-
bligă a servi Statului, la eșirea din scolă, un
număr de ani egali cu cei petrecuți în scâlă,
saii, în cas contrariu, a restitui Statului su-
ma cheltuită cu întreținerea lor pe cât timp
au fost interni.

Programul cunoscințelor cerute la
concursul de admitere in secțiunea Il-a
(secțiunea conductorilor)

Aritmetica
  Cele patru operațiuni asupra numerelor
                   întregi
   Condițiuni de divisibilitate prin 3, 9,
5 și 4.
   Aplicațiuni.— Proba înmulțire!și împăr-
țirel cu 9.
   Numere prime. — Descompunerea unui
număr în factorii săi primi. Gel mai mare di-
visor comun și cel mal mic comun multiplu
a duoă sau mal multe numere.
   Fracțiuni ordinare. — DefinițiunL Pro-
prietăți fundamentale ale fracțiunilor ordi-
nase. Simplificarea fracțiunilor ordinare. Re-
ducerea la același numitor. Operațiuni asu-
pra fracțiunilor ordinare.
   Fracțiuni decimale.—Definițiunî. Scrie-
rea și citirea unei fracțiuni decimale. înmul-
țirea și împărțirea unei fracțiuni decimale
prin un multiplu de dece. Operațiuni asupra
fracțiunilor țlecimale. Transformarea fracțiu-
nilor ordinare în fracțiuni țlecimale și vice-
versa. Definițiunea fracțiunilor periodiodice
simple și mixte.
   Numere complexe.—Definițiunea. Redu-
cerea imul număr complex în unități de or-
dinul cel mal unic.
   Reducerea unul număr complex în un nu-
măr exprimând unități de ordinul cel mal
mare.
   Inversul acestor operațiuni. Operațiuni a-
supra numerelor complexe.
   Sistemul metric. — Definițiune și princi-
piul nomenclaturel sistemului metric. Măsuri
de lungime, de suprafețe, de capacitate, de
volum și de greutăți.
   Sistemul de mesuri vechi române.—Mă-
suri de lungime, de suprafețe, de capacitate,
de volum și greutăți în Muntenia și Moldova.
   Raportul între măsurile vechi române și
cele metrice, fixat prin decisiunea ministe-
rială din 2 Decembre 1864.
   Transformarea măsurilor vechi în măsuri
metrice și vice-versa.
   Patrat și rădecină patrată. — Pătratul
unei sume. Extragerea rădăcinel pătrate a u-
nui număr întreg, a unul număr complex, a
unei fracțiuni ordinare și a unei fracțiuni de-
cimale cu o aproximație dată.
   Cub și rădecină cubică. — Cubul unei
sume. Extragerea rădăcinel cubice a unui nu-
măr întreg, a unul număr complex, a unei
fracțiuni ordinare, a unei fracțiuni deci™³!®
cu o aproximațiune dată.
  Raport și proporțiuni. — Raporturi di-

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6933

       recte și inverse. Proporțiuni. Regula de trei
       simplă și compusă. Regula de asociații. Regula
       de amestecături.
          Interese simple. — Interese simple.

                       Geometria

                        Partea I
                    Geometria plană
          Linia drâptă și unghiu.—Defînițiuni. Li-
       nia drâptă poligonală, plan și suprafață. Un-
       ghiu, bisectriță, perpendiculară, paralelă, tri-
       unghiu. Teoreme asupra unghiurilor făcute
       împregiurul unui punct, asupra perpendicu-
       larelor, asupra paralelelor.
          Triunghiuri. — Suma unghiurilor din-
       tr’un triunghiu, cașurile de egalitate ale tri-
       unghiurilor. RelațiunI între mărimea unghiu-
       rilor și a laturilor unui triunghiu.
          Poligone.—Defînițiuni, poligone regulate,
       perimetru, vârf. Suma unghiurilor dintr’un
       poligon regulat. Teoreme asupra drept-un-
       ghiurilor și paraleleogramelor.
          Circonferință. — Defînițiuni, circonfe-
       rință, arc, centru, cordă, diametru, secantă,
       tangentă, cerc, segment, sector. Teoreme a-
       supra arcurilor și cordelor. Teoreme asupra
       tangentelor și secantelor. Teoreme asupra
       contactului și intersecțiunei circonferințelor.
       Măsurarea unghiurilor. Unghiuri la centru,
       pe circonferință, exteriore, interidre.
          Probleme. — Asupra liniei drepte și un-
       ghiurilor. Compas, riglă, equer. Construirea
       unui triunghiu fiind date trei elemente. Ra-
       portor. Construirea tangentelor la o circdn-
       ferință sau la duoă circonferințe.
          Figuri asemenea. — Lungimi proporțio-
       nale. Divisiunea dreptelor în părți proporțio-
       nale cu lungimi date. Triunghiuri asemenea.
       Teoreme asupra triunghiurilor asemenea.
          Poligonelor asemenea. Teoreme asupra po-
       ligonelor asemenea.
          Proprietăți metrice ale figurilor.— Ra-
       portul între segmentele determinate de o bi-
       sectriță pe o latură opusă a triunghiului și
       cele-alte duoă laturi. Raportul între segmen-
       tele determinate de o perpendiculară lăsată
       din vârful unghiului drept al unui triunghiu
       drept-unghiu și cele-alte duoă lăture ale
       triunghiului.
          Pătratul pe ipotenusă. Pătratul unei lă-
       ture din un triunghiu ore-care în funcțiune
       de cele-alte laturi și de segmentele determi-
       nate pe una din ele de perpendiculara lă-
       sată din extremitatea dreptei date. Media
       proporțională între duoă drepte date.
          Probleme.— Să se construiască pe o linie
       dată un poligon asemenea cu un alt poli-
       gon dat.
          Construirea circonferinței prin puncte.
          Suprafețe și lungimi.— Suprafața unul
drept-unghiu, a paralelogramului a trapezu-
lui, a triunghiului, a poligonului regulat și
neregulat. Determinarea grafică a suprafeței
unui poligon neregulat prin reducerea la un
I triunghiu echivalent. Perimetrul unui poli-
gon. Teoreme. înscrierea unui poligon în o
circonferință și vice-versa.
          Circonferință, măsura ei.
          Suprafața unui cerc, a unui sector și a u-
       nul segment.

Fisica
   Obiectul fisicei. — Diferitele stări în cari
se presintă corpurile.— Proprietățile Corpu-
rilor: divisibilitate, compresibilitate, elasti-
citate.
   Gravitate. — Direcțiunea gravitățel.—Cen-
Iru de gravitate.—Intensitatea gravităței g.
Echilibrul: stabil, nestabil și indiferent.
   Căderea corpurilor.—Legea căderel corpu-
rilor.—luțâla.—Mișcarea corpurilor.— Miș-
carea uniformă, variată și uniformă variată.—
Masa corpurilor,
   Forța centrifugă.
   Balanțe. — Descrierea balanțelor: orizon-
tale. Române ^icimale. — Verificarea balan-
țelor.
   Presiunea unul lichid pe un corp cofun-
dat într’ânsul.
   Transmisiunea presiunilor aplicate unui
lichid pe pereții vasului care ’l conține. Den-
sitate. Măsurarea densităților. Areometre.
Echilibrul lichidelor în vase comunicante. —
Atmosfera. — Presiunea atmosferică. — Ba-
lâne.—Variația presiunel atmosferice cu înăl-
țimea.—Barometre.—Gaze.—Legea lui Ma-
riotte. —Tensiunea gazelor.—Manometre. —
Mașini pneumatice și de compresiune.
Principiul și descrierea diferitelor pompe.—
Căldură.—Frig.—Dilatațiune. — Coeficent
de dilatațiune.—Dilatațiunea gazelor.—Ter-
mometre. — Fusiune și evaporațiune.—Fer-
bere.—Solidifîcațiune.—Variațiunea densită-
țel corpurilor cu temperatura.—Transmisiu-
nea căldurei prin radiare.—Puterea radiantă,
absorbantă, de reflexiune și puterea diater-
mică.
   Gonductibilitatea corpurilor.
   Hygrometria. —Agenții atmosferici.
   Electricitatea statică.— Electricitatea po-
silivă și negativă. —Producțiunea electricită-
țel prin frecare și influență. Electricitatea at-
mosferică.— Fulgere și tunete. Paratrăsnet.
Electricitatea dinamică. Producțiunea el. Pile.
—GurențI electrici. Magneții.— Electromag-
neții. Electricitatea pământului. Busola. —
Telegrafia.—Lumina. Propagarea luminel.—
Reflexiune. Oglindi planeșicurbe.—Refrac-
țiune.—Prisme și lentile. —Centru optic.—
Focar.—Imagini reale și virtuale.—Lunete.
   Descompunerea luminel. Spectru solar.—
Curcubeu.

Condițiuni de admisibilitate iu divisiunea
   preparatăre la secțiunea inginerilor
   Tinerii cari doresc a fi admiși în divisiu-
nea preparatore a secțiunel I (secțiunea in-
ginerilor) a scolei de poduri și șosele, trebue
să satisfacă următorele prescripțiuni:
   Art. 1. Să aibă cel puțin vîrsta de 16 ani;
   Art. 2. Să adreseze înainte de 10 (22) Sep-
tembre o cerere înscrisă direcțiunel scolei:
  a)    Un act de nascere în regulă ;
  b)    Un certificat de bună purtare, dat de
autoritățile locului de unde domiciliază ;
  c)    Un certificat medical constatând că can-
didatul este de o constituție sănătosă ;
  d)    Un certificat de vaccină ;
  e)    Diploma de bacalaureat, conform deci-
.siunel ministeriale No. 11.566 din 19 (31)
Octombre, 1890.

   Art. 3. Să posâdă cunoscințele detaliate în
programul cunoscințelor cerute la concursul
de admitere și să satisfacă tutulor probelor
concursului ce, în basa acestui program, se va
ține, cu începere de la 4 (16) Octombre, la
direcțiunea scolei, înaintea unul juriu exami-
nator nimit de ministerul lucrărilor publice.
   Probele la cari vor avea a satisface candi-
dați! înaintea juriului examinator vor fi de
duoă feluri:
  1.    Proba în scris, care, având de basă pro-
gramul .cunoscințelor cerute la concursul de
admitere, va consista în probleme asupra ma-
tematicelor ;
  2.    Proba orală, care coprinde tote mate-
riele detaliate în programul cunoscințelor ce-
rute la concursul de admitere.

Programul cunoscințelor cerute la concursul
  de admitere în divisiunea preparatârc
Aritmetica
   înmulțirea și împărțirea numerilor în-
tregi. Teoreme asupra înmulțirel și împărți-
re!. Teoreme asupra divisibilitățeî. Cel mal
mare comun divisor între duoă numere.
   Numere prime. Descompunerea unul nu-
măr în factori primi. Teoreme asupra nu-
merilor prime. Căi mal mic multiplu și cel
mal mare comun divisor prin descompunerea
în factori primi.
   Fracțiuni ordinare. Proprietăți și opera-
țiuni.
   Fracțiuni decimale, transformarea lor în
fracțiuni ordinare și vice-versa. Fracțiuni pe-
riodice.
   Sistemul metric.
   Ridicarea la patrat a numerilor întregi și
a fracțiunilor. Extragerea rădăcinei patrate a
numerilor întregi și fracționare cu o aproxi-
mațiune dată.
   Ridicarea la cub a numerilor întregi și
fracționare. Extragerea rădăcinei cubice cu o
aproximațiune dată.
   Raporturi. Proporțiuni. Regula de trei, de
dobândi, de asociațiunl.
   Teoria erorilor. Operațiuni prescurtate.
Geometria elementară
a)  Geometria plană
   Linia drâptă și planul. Linia frântă și cur-
bă. Unghiuri, unghiul drept.
   Triunghiuri, cașuri de egalitate. Triunghiul
isoscel. Triunghiuri drept-unghiu, cașuri de
egalitate.
   Teoria paralelelor.
   Suma unghiurilor dintr’un triunghi ti, din-
tr’un poligon ore-care.
   Proprietățile paralelogramelor.
   Circonferință. Relațiunile dintre arce și
corde, între corde și distanța lor la centru.
   Tragenta la cerc, intersecțiunea și contac-
tul a duoă cercuri. Măsura unghiurilor. Un-
ghiul înscris la circonferență. întrebuințarea
riglei și a compasului în construcțiele pe hâr-
tie. Probleme grafice asupra construire! un-
ghiurilor și a triunghiurilor, a perpendicula-
relor și paralelelor. întrebuințarea equerulu!
și a raportorului. Socotirea unghiurilor în
grade, minute și secunde. Construirea tan-
gente! la circonferență și a unul segment ca-
pabil de un unghiu dat.

6934

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   Linii proporționale.
   Poligone asemenea. Asemănarea triunghiu-
rilor.
   Descompunerea poligonelor asemenea în
triunghiuri asemeni.
   Raportul perimetrelor a duoă poligone a-
semeni.
   RelațiunI între lungimea perpendiculara
lăsată din vârful unghiului drept al unui tri-
unghiu drept-unghiu pe hipotenusă, segmen-
tele hipotenusei, hipotenusă și cele duoă
catete.
   Teorema pătratului hipotenusei, valârea
pătratului laturei opuse unui unghiu ascuțit
sau obtus.
   Teoremele relative la secantele duse din-
tr’un punct la un cerc. Probleme grafice,
împărțirea dreptelor în părți egale sau pro-
porționale cu drepte date. Găsirea unei a
patra proporționale între trei linii, sau a unei
medii proporționale între duoă linii.
   Construirea tangentei comune la duoă
cercuri.
   Construirea pe o drâptă dată a unui poli-
gon asemenea cu un poligon dat.
   Poligâne regulate. Înscrierea lor în cerc,
pătratul, exagonul, decagonul.
   Evaluarea raportului circonferinței către
diametru. Măsura arielor. Aria drept-unghiu-
lui, paralelogramului, triunghiului, trapezu-
lui, unui poligon dre-care. Aria unei figuri
plane mărginite prin o curbă ore-care.
   Aria unui poligon regulat. Aria cercului
și a sectorului circular, a segmentului cir-
cular.
   Raportul arielor a duoă poligâne asemenea.
b) Geometria în spațiu
   Planul și linia drâptă. Condițiunl pentru
ca o drâptă să fie perpendiculară pe un plan.
   Proprietățile perpendicularelor și obligelor
duse dintr’un punct la un plan.
   Plane și drepte paralele.
   Unghiuri diedre, descrierea unghiurilor
diedre prin învârtirea unui plan în giurul
unei drepte. Unghiu diedru drept.
   Măsura unghiurilor diedre.
   Plane perpendiculare între dânsele.
   Unghiuri diedre. Cașuri de egalitate și de
simetrie.
   Proprietatea triedrului suplimentar.
   Limita sumei fețelor unui triunghiu po-
liedru convex.
   Limitele sumei unghiurilor diedre ale unui
triedru.
   Poliedre. Prisma. Paralelipipedul, cubul,
piramida. Secțiuni plane, paralele făcute în
prismă și piramidă.
   Măsura volumelor prismei, piramidei, tri-
unghiului de piramidă cu base paralele și a
triunghiului de prismă triunghiulară.
   Simetria poliedrelor. Plan de simetrie,
centru de simetrie.
   Comparațiunea fețelor, diedrelor, unghiu-
rilor poliedre a duoă poliedre simetrice. Echi-
valența volumelor lor.
   Poliedre asemenea. Cașurile de similitu-
dine a duoă piramide triunghiulare.

   Raportul volumelor a duoă poliedre ase-
menea.
   Centru de similitudine a duoă poliedre a-
semenl și asemenea așezate.
   Corpurile rotunde. Cilindru drept cu basa
circulară, măsura suprafațel sale laterale și a
volumului săd. Extensiune la ciiindreie drepte
cu base dre-carî. Con drept cu basa circu-
lară. Secțiuni paralele cu basa.
   Suprafața laterală a conului, a triunchiu-
lui de con cu base paralele.
   Volumul conului și al triunchiulul de con
cu base paralele.
   Sfera. Secțiuni plane, cercuri mari și mici.
Polii unui cerc. Să se găsâscă ra^a unei sfere
date prin construcțiune grafică.
   Plan tangent, unghiul a duoă arcuri de
cerc mari.
   Triunghiuri sferice, analogia lor cu un-
ghiurile triedre.
   Măsura suprafațel produsă de o linie poli-
gonală regulată care se învârtesce în giurul
unul ax dus în planul său și trecând prin
centrul său. Aria zonei, a sferei întregi.
   Măsura volumului produs de un triunghiu
ce se învârtesce în giurul unul ax dus în
planul său prin unul din vârfuri.
   Aplicațiune la sectorul poligonal regulat
care se învârtesce în giurul unul ax dus în
planul său prin centrul său. Volumul secto-
rului sferic, al sferei întregi, al sistemului
sferic. Volumul aproximativ al unul solid li-
mitat printr’o suprafață dre-care.

Algebra
   Expresiuni algebrice. Cantități positive și
negative. Cele patru operațiuni. Restul divi-
siunei unui polinom cu x-a. Consecințe. Frac-
țiuni algebrice (omogenitatea formulelor).
   Ecuațiunl de gradul 1 cu una și mai multe
necunoscute. Discuțiunea soluțiunilor. Cașu-
rile de imposibilitate și de indeterminațiune.
   (Interpretarea valorilor negative). Inegali-
tăți de gradul 1. Operațiuni asupra puterilor
și asupra radicalelor. ExponențI negativi și
fracționări.
   Resoluțiunea.
   Ecuațiunl de gradul al 2-lea. (Transforma-
rea trimonulul de gradul al 2-lea într’o di-
ferință sau într’o sumă de duoă pătrate. Cașul
când trinomul este un pătrat exact. Discu-
țiunea rădăcinilor. RelațiunI între coeficienții
și rădăcinele ecuațiunel. Cașul când coeficien-
tul lui x- sau termenul liber de x tinde spre
zero. Descompunerea trinomului într’un pro-
dus de duoi factori. Schimbarea semnului
unul trinom de gradul al 2-lea. Ecuațiunl
bipatrate. Inegalități de gradul al 2-lea).
   (Definițiunea unei funcțiuni, de o veriabilă.
Interpretarea geometrică a unei funcțiuni
printr’o curbă. Variațiunea unei funcțiuni
definită printr’un polinom de gradul al 2-lea
sau printr’o fracțiune de asemea polinome.
Maxima și minima).
   ProgresiunI prin diferință și prin cât. Lo-
garitme. Dobândi compuse. Anuități.
   Arangiamente. Permutări, combinări. Bi-
nomul lui Newton. Ridicare la o putere a
unul polinom.

Trlgonometrla
   Funcțiunile circulare directe și inverse.
RelațiunI între liniele trigonometrice ale ace-
luiași arc. Expresiunea unei linii trigonome-
trice în funcțiune de o altă linie trigonome-
trică ore-care.
   Adițiunea arcelor. Multiplicațiunea și di-
visiunea arcelor.
   Transformarea formulelor în altele calcu-
labile prin logaritme.
   Evaluarea linielor trigonometrice pentru
câte-va arce.
   Principii cari servesc la construirea table-
lor trigonometrice, usul tablelor.
   Proprietățile triunghiurilor drept-unghiu
și ori-carl.
   EpresiunI diferite ale suprafeței unul tri-
unghiu.
   Resoluțiunea triunghiurilor.
   Introducerea expresiunilor imaginare. Mo-
dul, argument.
   Generalisarea formulelor relative la mul-
tiplicațiunea și la divisiunea arcelor, formula
lui Moivre. AplicațiunI.

Căile ferate române
   De la 1 Martie a. c., stațiunea Bucuresci
(gara de Nord) și sucursala din Bucuresci,
(strada Regală), vor elibera bilete directe la
Bâle, Geneva, Lucerna și Zurich via Vârcio-
rova și Predeal.
   Tot de la acăstă dată stațiunea Craiova
va elibera bilete directe la Bâle și Zurich via
Vâiviorova.
   No. 23.373. ²            1892, Februarie.

—Se aduce la cunoscința generală că, în țliua
de 5 Aprilie stil nou 1892, orele 3 p. m., se
ve ține licitație, la direcțiunea generală a căi-
lor ferate române, pentru aprovisionarea fur-
niturel de 1.400 kgr. de diferite sfori (ca
sfâră pentru cusut, împachetat, pentru ar-
curi, etc.)
   Doritorii, a participa la acâstă licitație, vor
bine-voi a adresa ofertele D-lor prin postă și
sub plic sigilat :
   «Direcțiunel generale a căilor ferate ro-
mâne, secția P, (gara de Nord (Bucuresci»; cu
următorea inscripție pe plic:
   «Ofertă pentru diferite sfori. Licitația din
5 Aprilie 1892.»
   Ofertele ca să fie valabile trebue să fie în-
soțite de recepisa casieriei centrale a căilor
ferate române de depunerea unei cauțiuni pro-
visorii de 5 la sută din valârea ofertei.
   Depunerea cauțiune! în numerar la licita-
ție nu se admite.
   Cauțiunea definitivă va fi de 10 la sută.
   Ofertele se primesc numai prin postă până
în țliua de 5 Aprilie stil nou a. c., orele 3
p. m., când se vor deschide.
   Supraoferte nu se admit.
   Informațiunl despre condițiunile speciale,
garanția provisorie și orl-ce alte deslușiri ne-
cesare se pot lua în tâte filele de lucru la
serviciul de economat, gara de Nord, biuroul
de aprovisionărl și vînțlărl, unde se vor libera
modelele pentru oferte.
   No. 22.121.           1892, Februarie 14.

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6935

  —Direcțiunea generală a căilor ferate române
, dă în antreprisă pe termen de un an, socotit
de la 8 (20) Aprilie 1892 și până la 18 (30)
Aprilie 1893, manutența materialelor sale în
porturile Galați și Brăila în total sau împăr-
țită pe loturi, precum urmâză:
    Lotul I. încărcarea și descărcarea basti-
mentelor în portul Galați cu tote materialele
inclusiv cărbunii și cocsul, vețll art. 6 din
contract.
    Lotul II. Aceeași lucrare în portul Brăila,
ve^l art. 6 din contract.
    Lotul HI. încărcarea cărbunilor și cocsu-
lui pe vagone în Galați, ve^I art. 7 din con-
tract.
    Lotul IV. Aceeași lucrare în portul Bră-
ila, veți! art. 7 din contract.
    Lotul V. Descărcarea vagonelor și trans-
portul cu căruțile în portul Galați, ve^I art. 8
și 13 din contract.
    Lotul VL Descărcarea vagonelor în portul
Brăila, vețll art. 8 din contract.
    Licitația pentru acestă antreprisă va avea
loc în Bucuresci la direcțiunea generală a
căilor ferate române, serviciul P, gara de
Nord, în ^iua de Marți, 5 Aprilie stil nou
1892, orele 3 p. m.
    Ofertele se vor depune până la sus citata
oră, și vor trebui să fie sigilate și însoțite de
chitanța casieriei nostre centrale pentru depu-
nerea în efecte de Stat sad numerariu a unei
garanții de 1.500 lei pentru fie-care din lo-
turile No. 1 și 2; de 500 lei pentru fie-care
din loturile No. 3—6, sau de 3.000 lei pen-
tru întrâga antreprisă.
    Ofertele vor purta pe plic mențiunea:
    «Oferă pentru descărcare și încărcare de
materiale. Licitația de la 5 Aprilie 1892.»
    Supraoferte nu se admit.
    Depunerea cauțiunel în mâinele comisiei
la licitație nu se admite.
    Direcțiunea generală ’și reservă dreptul de
a fractiona ofertele și a adjudeca antreprisa
pe loturi.
    Ori-ce deslușiri și contractele țipe se pot
cere la serviciul de economat, gara de Nord,
în Bucuresci, camera No. 4, sau în Galați la
agentul economatulul în gară, în tote filele
de lucru.
    No. 22.540. ₂ 1892, Februarie 15.


MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
ȘI DOMENIELOR

    Se aduce la cunoscința generală că, pentru
ocuparea cu titlul provisorid a catedrei de
igienă de la scola comercială din Galați, se va
ține concurs în ^iua de 15 Iunie 1892.
    Concursul se va ține în arătata ^i, la orele
12 din i)i, în palatul Universităței din Bucu-
resci, conform cu legea din 17 Martie 1879,
pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii
și scole profesionale, și conform cu regulamen-
tul de aplicare al acestei legi.
    Condițiunile de admitere la concurs sunt:
   1)      Să fie român sau naturalisat român;
   2)    Să fi satisfăcut condițiunilor legel de
recrutare;


   3)    Să posâdă diploma de bacalaureat și di-
ploma de doctor în medicină.
   Concursul va fi scris și oral, și se va ține
asupra igienei publice și private.
   Cererile de înscriere la concurs se vor a-
dresa ministerului de agricultură, industrie,
comerciu și domenii, cu cel puțin 8 țlile mal
’nainte de ^iua fixată pentru concurs, iar ac-
tele de îndeplinirea condițiunilor de admitere
la concurs se vor presintă juriului exami-
nator.
   No. 7.653.

—Se publică spre cunoscința generală că, în
țliua de 10 Martie 1892, orele 11 din ^i, se
va ține licitație publică orală, în localurile
prefecturilor respective, pentru arendarea
moșiilor notate în tabloul de mal jos, pe un
period de 5 ani, începător de la 23 Aprilie
1892—97.
   Regulamentul, dupe care se va ține licita-
ția și condițiunile generale, cu cari se face
arendarea lor, sunt cele publicate în Moni-
torul oficial No. 202 de la 13 Decembre
1891, cu modificarea art. 45, relativ la pă-
șunatul în pădure, prevăzută în anunciul cu
No. 7.469, inserat în Monitorul oficial
No. 252 din 15 Februarie 1892, precum și
cu osebita condiție specială care se va pune
în vedere concurenților la licitație.
   Doritorii, pentru a putea fîadmișl să con-
cureze, sunt datori să depună garanția pro-
visorie ce se indică la moșia la care este ama-
tor, în numerariu sau efecte publice garan-
tate de Stat.
   No. 8.418.          1892, Februarie 19.

Tabloii de moșiele Statului ce se scot In licita-
  ție în ^iua de io Martie 1892, pe la prefec-
  turile respective, pentru arendarea lor pe perio-
  dul 1892—1897.
Județul Argeș
  1.    Golesci-Vătășesci, fostă a episcopiei Ar-
geș, plasa Topolog, se arendăză cu 1 con-
finist și 2 pădurari; garanția provisorie
lei 700.
Județul Buzeu
  2.    Mărunțișul numit și Valea-Seacă, fostă
a episcopiei Buzău, plaiul Buzău, se arendăză
cu 1 confinist și 1 pădurar; garanția provi-
sorie lei 600.
  3.    Mlăjetul, fostă a episcopiei Buzăîi, plaiul
Buzău, se arendăză cu 1 confinist și 1 pădu-
rar; garanția provisorie lei 510.
Județul Covurluiu
  4.    Duol-spre-țlece stânjeni din moșia Cu-
dalbi, plasa Siretu, din trupul numit Bătrâ-
nul-Obreja, mărginit la răsărit cu Braniștea
defunctului Kebac și Ghibânescilor, la apus
cu moșia Barcea a Statului, la mia^ă-<)i cu
proprietatea D-lul Al. Varlam și la miațlă-
nopte cu proprietatea familiei Armăsărâsca
tot din Bătrânul-Obreja; garanția provisorie
leî 45.
Județul Dâmbovița
  5.    Panaghia-Ocnița, fostă a monastirel
Nucetu, plasa Dealu, se arendăză cu 1 con-
finist și 1 pădurar; garanția provisorie lei 52.

Județul Dorohoiu
  6.    Noua-Suliță sau Păsatul, fostă avere a
D-lul Dimitrie Colescu, comuna Buda, plasa
Herța-Prutu-de-Sus: garanția provisorie lei
115.
Județul Fălciu
  7.    Covasna, fostă a monastirel Dobrovățu,
se arendăză cu 1 confinist; garanția provisorie
lei 110.
Județul Gorj
  8.    Comănesci, fostă a monastirel Tismana;
plasa Amaradia, se arendăză cu 1 pădurar,
garanția provisorie lei 173.
Județul lași
  9.    Andrieșeni, fostă a monastirel Cetățuia,
comuna Epureni, plasa Turia, se arendăză cu
1 confinist și 1 pădurar; garanția provisorie
lei 4.500.
Județul Mehedinți
  10.    Șipotul Trup din Apa-Neagră, fostă a
monastirel Baia-de-Aramă, plasa Cloșani, se
arendăză cu 1 pădurar; garanția provisorie
lei 30.
Județul Muscel
  11.    Isvorani, fostă a Mitropoliei; garanția
provisorie lei 60.
  12.    Corbul-Pădureț și o delniță, fostă a
Mitropoliei, plasa Rîurile, se arendăză cu 1
confinist; garanția provisorie lei 215.
  13.    Partea rămasă nevîndută din moșia
Valea-Mare, fostă a schitului Nămăesci, plasa
Podgoria, se arendăză cu 1 pădurar; ga-
ranția provisorie lei 100.
Județul Olt
  14.    Sfințesci, fostă a monastirel Brânco-
veni, plasa Mi^locu, se arendăză cu 1 pădurar;
garanția provisorie lei 25.
Județul Prahova
  15.    Matița, fostă a episcopiei Buzău, co-
muna Păcureți, plasa Cricov-Podgoria; ga-
ranția provisorie lei 850.
Județul Roman
  16.    Partea rămasă din moșia Incongiură-
torea Monastirel-Giurgeni, se arendăză cu 1
pădurar; garanția provisorie lei 300.
Județul Tutova
  17.    Fdntâna-Blănarulul, fostă a monasti-
rel Precista-Răducanu, plasa Simila, se aren-
dăză cu 1 pădurar; garanția provisorie lei 300.
  18.    Tunsesci, fostă a monastirel Cărțibașu,
plasa Simila, se arendeză cu 1 pădurar; ga-
ranția provisorie lei 150.
  19.    Schitul-Pârvesci, comuna Vlădeni,
plasa Simila, se arendăză cu 1 confinist și 1
pădurar; garanția provisorie lei 650.
Județul Vasluiu
  20.    Armășeni, fostă a monastirel Aron-
Vodă, plasa Fundu, se arendăză cu 1 pădu-
rar ; garanția provisorie lei 385.

6936

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

Județul Vâlcea
   21.     Muntele-Gera, fostă a monastirel Co-
zia, plaiul Cozia, comuna Costesci, se aren-
deza cu 1 pădurar; garanția provisorie lei 42.

   — Se aduce la cunoscința celor interesați
că, în țliua de 27 Martie 1892, orele 11
a. m., se va ține licitațiune publică, conform
art. 6, 24 și următorii din legea vînZărei bu-
nurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în lo-
calul prefecturei județului Brăila, pentru
vînZarea bunurilor mici arătate maî jos.
   Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se
presentă în acea Zi și oră în localul prefec-
turei acelui județ, pregătiți de garanția ară-
tată; cunoscând că supraofertă nu se mai
primesce.
   Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre-
țul bunului resultat la licitațiune se va răs-
punde de adjudecatar în termen de o lună de
țlile, calculat de la data confirmărei publi-
cată prin Monitorul oficial.
   1.     Locul cu duoă perechi case, una în
stare de locuit și alta în stare de ruină, iar
curtea în devălmășie cu cel-alți proprietari,
pe plan No. 1 și 2, fostă avere a lui Ghiță
Iliescu, adjudecate asupra Statului prin or-
donanța tribunalului Brăila No. 210 din
1888, în întindere suprafața totală ca de 45
m. p., 105 cm. p.; ambele case situate în ur-
bea Brăila, strada Plevnei No. 350; înveci-
nată casa de la No. 1 la Nord cu casa lui
Niculae Dumitru, la Sud cu a lui Gheorghe
Dumitru, la Vest cu a lui Ștefan Tănăsescu
și la Est cu locul curței în devălmășie cu cel-
alți proprietari; iar casa de la No. 2 la Nord
cu casa lui Gheorghe Dumitru, la Sud cu
locul defunctului Anton fân, la Est cu locul
lui Pană Gheorghe și la Vest cu locul curței
în devălmășie cu cei-alți proprietari; închi-
riate de la 23 Aprilie 1891 până la 23 Apri-
lie 1892 cu lei 36; garanția lei 72. Concu-
rența începe de la valârea bunului în sumă
de lei 380.
   2.     Locul pe plan lit. a, de pe moșia La-
tinu, în întindere suprafața totală ca de 2
hectare, 0.050 m. p., situat în comuna La-
tinu, plasa Vădeni, fost pendinte de monas-
tirea S-tu Gheorghe-Nou; învecinându-se la
Nord cu lordache Gheorghe și Dobre Ștefan,
la Est cu bunul mic însemnat pe plan cu
lit. b, la Sud și Vest cu strada; arendat cu
sus țlisa moșie pe periodul 1883—1893;
garanția lei 140. Concurența începe de la
valorea bunului în sumă de lei 1.403, bani 5.
   3.     Locul pe plan lit. b, de pe moșia La-
tinu, în întindere suprafața totală ca de 2
hectare, 0.050 m. p., situat în comuna La-
tinu, plasa Vădeni, fost pendinte de monas-
tirea S-tu Gheorghe-Nou; învecinându-se la
Nord cu Voinea Zamfir și Radu Leu, la Est
cu un alt bun mic al Statului, însemnat pe
plan cu lit. c, și despărțite prin stradă, la Sud
cu strada și la Vest cu bunul mic al Statu-
lui, însemnat pe plan cu lit. a, despărțit prin
stradă; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul
1883—1893; garanția lei 140. Concurența
începe de la valorea bunului în sumă de lei
1.403, bani 50.

   4.    Locul pe plan lit. c, de pe moșia Latinu,
în întindere suprafața totală ca de 1 hectar,
0.025 m. p., situat în comuna Latinu, plasa
Vădeni, fost pendinte de monastirea S-tu
Gheorghe-Nou; învecinându-se la Nord cu
preotul Erimia Popia, la Est și Sud cu strada
și la Vest cu bunul mic al Statului, însem-
nat pe plan cu lit. b, despărțit prin stradă;
arendat cu sus țlisa moșie pe periodul
1883—1893; garanția lei 70. Concurența
începe de la valorea bunului în sumă de
lei 702.
   No. 6.327.              1892, Februarie 7.


MINISTERUL DE RESBEL

Serviciul intendenței corpului III de
armată
   Fiind-că la licitația ținută în țliua de 15
Februarie a. c. nu s’au presintat nici un
concurent pentru aprovisionarea cu lemne a
tutulor corpurilor, servicielor și stabilimen-
telor militare din garnisona Galați și județul
Covurluiu, pe timpul de la 1 Aprilie 1892 și
până la 31 Martie 1893, cu cantitatea apro-
ximativă de 1.850.000 kgr. lemne, din cari:
   1.600.    000 kgr. de esență tare, cum fag,
cer, tufan, carpen pentru trupele indicate
mal sus.
   250.000 kgr. de esență fragedă, cum plop
și salcie pentru manutanța militară Galați;
conform ordinului ministrului de resbel cu
No. 12.945, se publică spre cunoscința gene-
rală că, în <jiua de 16 Martie 1892, orele 3
p. m„ se va ține licitație la Galați în locul
comandamentului corpului III de armată, si-
tuat în strada Cuza-Vodă No. 50, de către
serviciul intendenței.
   Caietul de sarcine, în care se prevăd con-
dițiunile necesare acestei aprovisionărl, se
pot vedea în tâte țlilele de lucru de la orele
9—12 a. m. și de la 3—6 p. m., la servi-
ciul intendenței corpului III.
   Licitația va avea loc prin oferte sigilate se-
parat pentru lemnele de esență tare și sepa-
rat de esență fragedă, conform caietului de
sarcine și art. 40—57 din legea comptabili-
tățel generale a Statului.
   Pentru a putea concura la acâstă licitație,
amatorii, pe lângă actele prevăzute la art. 1
din caietul de sarcine, vor depune și o garan-
ție de 10 la sută din valârea lemnelor pentru
care vor concura, în numerar sau în efecte
de ale Statului.
   No. 3.229. ² 1892, Februarie 17.

Manutanța militară de pâine
   Pentru aprovisionarea manutanței centrale
a armatei, din Bucuresci, cu cantitatea de
800.000 kilograme lemne, esență mâle, pen-
tru încălzitul coptârelor de pâine ; conform
ordinului intendenței depositelor No. 1.064,
se publică spre generala cunoscință că, în
Ziua de 23 Martie 1892, orele 9 diminâța,
se va ține licitație publică în cancelaria ma-
nutanței, calea Plevnei, lângă casarma Mal-
maison.
   Licitația se va ține în conformitate cu
art. 40—57 din legea comptabilitățel gene-

rale a Statului, prin oferte sigilate însoțite
de o garanție, în numerariu sau efecte pu- .
blice, calculat 10 la sută din vaidrea ofertei.
   Caietul de sarcine se pâte vedea în tâte
Zilele de lucru de la orele 8—12 a. m. și de
la 2—6 p. m. la cancelarea manutanței. 3,34.


ANUNCIURI JUDICIARE

LICITAȚIUNI

Tribunalul Argeș
   Pe basa sentinței corecționale a acestui
tribunal No. 1.410 din 1889, și a decisiunel
curței de apel, secția III, din Bucuresci, sub
No. 645 din 1889, învestită cu titlul execu-
toriu No. 13 din 1890, și dupe îndeplinirea
disposițiunilor cerute de procedura civilă,
prin jurnalul dresat de tribunal sub No. 2.224
din 1892, s’a hotărît ca, în Ziui de20 Iunie
1892, orele 10 diminâța, să se vindă cu li-
citațiune, în pretoriul acestui tribunal, imo-
bilul jos notat, avere a D-lul Mihalache Gon-
stantinescu, de profesiune muncitor, fost do-
miciliat în comuna Curtea-de-Argeș, plasa și
județul Argeș, iar acum necunoscut, spre
despăgubirea D-lul Zamfir Ștefănescu, de
profesiune proprietar, din comuna Curtea-
de-Argeș, plasa și județul Argeș, de sumele
ce are a primi dupe arătatele mal sus ho-
tărîrl.
   Acâstă vînZare se publică spre generala
cunoscință ca toți aceia ce vor avea asupra
acestui imobil verl-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă
sau veri-ce alte drepturi, să se arate la tri-
bunal mal înaintea termenului de adjudeca-
țiune, căci în urmă nu li se vor mai admite
nici o pretențiune; iar aceia ce vor voi să cum-
pere acest imobil să se presinte la tribunal,
la Ziua și orele indicate mal sus, spre a con-
cura.
   Descrierea imobilului ce se vinde, condi-
țiunile vînZârei și diferite sarcine și împre-
giurărl ale imobilului până acum cunoscute:
   Un loc ca o jumătate pogon pământ, pe care
se află construită o casă în paiantă, învelită
cu șiță, având duoâ camere și pivniță de de-
subt; un slon așeZat pe patru furci, învelit
cu șiță; locul este împrejmuit numai în față
cu gard de nuele; la răsărit se învecinesce cu
strada Cercel-Vodă, la apus cu locul repau-
satei Lânca Maiți, la miaZă-Zi cu Rada Hris-
tea și la miaZă-nâpte cu casa repausatulul
Matei Călinoiu.
   Acest imobil este situat în orașul Gurtea-
de-Argeș, plasa și județul Argeș.
   Examinându-se de D. grefier local regis-
trele de inscripțiunl de la anul 1865 și până
la Februarie 1892, pe numele de Mihalache
Gonstantinescu și vice versa, certifică că asu-
pra imobilului urmărit pe numele celui din
sus nu s’a găsit nici un cas popritor.
   Acâstă vînZare s’a încuviințat în basa ce-
rerei făcută de D. creditor cu petiția înre-
gistrată la No. 12.270, cu care a depus spre
executare sus citatele hotărîrl, ce conțin :
  Sentința No. 1.410 din 1889, hotărasce :
  Condamnă pe Mihalache Gonstantinescu și

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6937

   Andronache lonescu, români, majori, servi-
   tori din Curtea-de-Argeș, să sufere închisore
   corecțională, primul pe termen de 6 lunî și
   o ții, și secundul pe termen de 3 luni, plătind
   ambii Statului solidaricesce lei 5 cheltueli
   de procedură penală.
   Mal condamnă pe Mihalache Constanti-
nescu a plăti și reclamantului Zamlir Stefă-
neseu lei 2.000 despăgubiri civile.
   Respinge ca nefondată cererea de despă-
gubiri civile formulată de către reclamantul
Gavrilă Bazacliu.
   Dispune ca obiectele aflate în depositul
grefei, la stăruința celor în drept și dupe ce
presenta sentință va rămânea definitivă, să se
libereze prorietarilor lor.
   Decisiunea No. 645 din 1889, decide :
   Respinge apelul făcut de Mihalache Con-
stantinescu contra sentinței tribunalului Ar-
geș cu No. 1.410 din 1889, confirmă men-
ționata sentință.
   Admite în parte apelul făcut de A. lonescu
contra aceleeași sentințe.
   Reformâză ^isa sentință numai în ce pri-
vesce aplicațiunea pedepsei și condamnă pe
A. lonescu la o lună și jumătate închisore,
care sa va calcula de la 13 Octombre, data
sentinței apelată.
   Manține despăgubirea civilă acordată de
tribunal.
   Acăstă decisiune este învestită cu titlul
executoriu No. 13 din 1890, ce conține :
   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința națio-
nală, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Dăm putere și ordonăm tutulor agenților
administrativi să execute acăstă decisiune ,
procurorilor să stăruiască pentru a el adu-
cere la îndeplinire; și spre credință presenta
decisiune s’a semuat de noi.
   (Urmăză semnăturile).
   No. 5.335. ² 1892, Februarie 14.

Trlbuualul Buzăii
   La 14 Martie 1892, orele 10 diminăța,
s’a destinat a se vinde prin licitație publică,
în pretoriul acestui tribunal, însemnata mal
jos avere imobilă ce s’a urmărit a D-lul Tănase
Șerbănescu, de profesie proprietar și domici-
liat în comuna Valea-Teanculul, din plășile
unite Tohani-Sărata, acest județ, spre despă-
gubirea D-lui G. Căpitănescu, domiciliat în
orașul Buzău, și de profesiune advocat, pen-
tru suma de lei 1.400, cu dobânda lor de unu
și un sfert pe lună la sută, calculat de la 31
Octombre 1886, data expirărel termenului de
plată, și până la achitare, plus lei 10 spese,
osebit timbrele, așa precum este condamnat
împreună cu Sterian Șerbănescu, prin cartea
de judecată cu No. 1.125 din 1887, a judelui
ocolului Buzău, rămasă definitivă și învestită
cu formula executorie, a cărei coprindere este
precum urmâză:

   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința na-
țională, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
Judecătoria ocolului Buzeu
       Carte de judecății civilă No. 1.125
   Ședința de la 9 Iunie 1887.
   D. G. Căpitănescu, din orașul Buzău, prin
petițiunea registrată la No. 7.420 din 16
Maiu a. c., a intentat acțiune civilă contra
D-lor Sterian Șerbănescu și Toma Șerbănescu,
din comuna Valea-Teancului, pentru datorie
de bani.
   Astăzi, termenul defipt pentru judecarea
acestei cause, la apelul nominal s’a presintat
numai reclamantul, lipsind pârîții, procedura
fiind completă.
   S’a dat citire petițiunel de intentarea ac-
țiunel.
   Reclamantul, având cuvântul, ceru obli-
garea pârîților la plata sumei de lei 1.400,
în mod solidar, ce’I debită, cu procentul lor
de unu și un sfert pe lună la sută, calculat
de la 31 Octombre 1886 până la achitare,
plus spese și timbre; exibând în constatarea
pretențiunel înscrisul cu data 13 Iulie 1886,
în sumă de lei 1.400, semnat de pârîți, prin
care se daîi datori solidari către reclamant
cu sus indicata sumă, procente de unu și un
sfert pe lună și cu termen de plată la 31 Oc-
tombre acel an.
   Judecata,
   Având în vedere acțiunea intentată de G.
Căpitănescu contra lui Sterian Șerbănescu și
Tănase Șerbănescu pentru datorie de bani;
   Ascultând pe reclamant în susținerea sa;
   Considerând că reclamantul, prin exibarea
actului de creanță, ’șl-a probat legalmente
pretențiunea sa;
   Considerând că defendoril, cari au avut
cunoscința termenului de ații, nu s’au presin-
tat în instanță spre a opune contrariu cere-
rei reclamantului;
   Având în vedere art. 1.169,1.170,1.584,
1.586 și 1.039 din codul civil, și 83 din le-
gea judecătorielor de ocole;
   Pentru aceste motive, în virtutea legei,
hotărasce:
   Admite acțiunea și obligă pe pârîții Sterian
Șerbănescu și Tănase Șerbănescu să plătâscă
solidaricesce reclamantului G. Căpitănescu
suma de lei 1.400, cu dobânda lor de lei unu
și un sfert pe lună la sută, calculat de la 31
Octombre 1886, data expirărel termenului
de plată, până la achitare, plus lei 10 spese,
osebit timbrele.
   Acestă carte de judecată se pronunță cu
dreptul de oposiție și apel, conform art. 84,
74 și 76 din legea judecătorielor de ocole.
   Dată și pronunțată în ședință publică as-
tățli, 9 Iunie 1887, în orașul Buzău.
   Jude, C. Ap. Simionescu.
Judele ocolului Buzeu
   Acestă copie, fiind conformă cu originalul,
se atestă de noi.
   Judecător, C. Ap. Simionescu.
                   1887, Septembre 11.

Dovadă
   Am primit, prin corpul portăreilor tribu-
nalului Buzău, copie de pe cartea de judecată
sub No. 1.125 din 1887, a judelui ocolului
Buzău, pronunțată între mine cu D. G. Că-
pitănescu, și am dat acâsta.
   Tănase Șerbănescu.
1888, Noembre 4.
   Comisia interimară Valea-Teancului
   Semnătura de mal sus, fiind justă a D-lul
Tănase Șerbănescu, se atestă de noi.
   p. Președinte, F. Panait.
Secretar, (Nedescifrabil).
   S’a dat de subsemnatul.
   Agent, I. Georgescu.
Proces-verbal
1888, Noembre 4.
   Noi, Ilie Georgescu, agent al corpului de
portărel de pe lângă tribunalul Buzău, trans-
portându-mă în comuna Valea-Teancului, la
domiciliul D-lul Sterian Șerbănescu spre a’l
da în primire copie de pe cartea de judecată
sub No. 1.125 din 1887, a judelui ocolului
Buzău, și negăsindu’l present, am lăsat țlisa
copie în mâna tatălui său Tănase Șerbănescu,
care ’ml a dat dovadă de primire, în așa cas,
asemănat art. 74 din procedura civilă, am
dresat presentul proces-verbal în unire cu
D. președinte al comisiei interimare comu-
nei respective, care m’a însoțit la operațiune.
   Agent, I. Georgescu.
   p. Președinte, F. Panait.
Notar, Marinescu.
   Dăm putere și ordonăm tutulor agenților
administrativi să execute presenta carte de
judecată, procurorilor să stăruiască pentru a
ei aducere la îndeplinire; spre credință pre-
senta s’a semnat de noi.
   p. Jude, T. G. Căpitănescu.
   Astăzi, 8 Maiu 1889, s’a învestit cu for-
mula executorie presenta, dându-se celui în
drept.
   Jude, T. G. Căpitănescu.
   No. 459.                   1889, Maiu 8.
   Averea ce urmâză a se vinde se compune
din:
   I)    O vie lucrătore, în mărime ca de 6 po-
gdne, situată în comuna Valea-Teancului,
plasa Sărata, acest județ, numită la cătunul
Nisipu, cumpărată de la D. Dumitru Ivan;
având pe dânsa ca construcțiuni o cramă de
bârghii, învelită cu stuf, și o casă de gard,
învelită cu șindrilă, compusă din duoă camere
cu sală la mițlloc; se învecinesce la răsărit
cu drumul Sărățel, la apus cu un drum ce
merge la viea Iliaschi, la mia^ă-^i cu viea lui
Mihalache Ștefănescu și la mia^ă-nopte cu
viea lui Ștefan Neculae.
   H)     Un han, situat tot în comuna Valea-
Teancului, acea plasă și județ, construit de gard
și învelit cu olane, compus din trei camere
și sală, cu beciu de desubt, zidit pe grinzi.
   Locul pe care este construit acest han este
în mărime ca de un sfert pogon, împrejmuit
cu gard; se învecinesce la răsărit cu șosâua
comunală, la apus cu o altă vie a debitorului,

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   6938

la miațlă-ndpte cu Dumitru Tomescu și la
mia^ă-^i cu casele debitorului.
   La numele de Șterian Șerbănescu și Tă-
nase Șerbănescu, dupe atestarea dată, nu s’a
mal găsit nici o sarcină asupra imobilului
scos în vîndare.
   Sunt somați, dar, toți aceia cari ar pretinde
verl-un drept de proprietate, usufruct, servi-
tute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alt
drept asupra bunurilor puse în vîndare ca,
înaintea termenului de adjudecațiune, să se
arate la tribunal spre a’șl arăta pretențiunile
lor ce vor fi având; contrariu nu li se vor mai
ține în sâmă.
   Doritorii, dar, se vor presinta la însemnata
mai sus ții și ore, în pretoriul acestui tribu-
nal, spre concurare și adjudecare.
   No. 2.841.           1892, Februarie 12.


   Rectificare. — piua de vînțlare a imobi-
lului urmărit de D. Ștefan Zinculescu, prevă-
țlută în afiptul tribunalului Buzău No. 19.559
din 14 Noembre 1891, inserat în Monitorul
oficial No. 183 din 1891, pagina 4832, co-
16na II, se va citi: 39 Februarie 1892, iar nu
29 Ianuarie 1892, cum din erore s’a publicat.

Tribunalul Mehedinți
   Onor, societate a creditului funciar ur-
ban din Bucuresci, în basa actului de îm-
prumutare cu ipotecă, înscris în registrele
acestui tribunal la No. 91 din 11 Septembre
1885, prin adresa cu No. 2.860 din 1890,
a cerut punerea în vînțlare cu licitațiune pu-
blică înaintea acestui tribunal, a imobilului
situat în Severin, strada Trajan No. 161, a-
vere imobilă a D-lui Trailă Ion, din Severin,
care consistă în 2 corpuri de clădiri, primul
corp este de zid masiv și construit în mod
sistematic, învelit cu țiglă bună, are o pră-
vălie în colț, duoă încăperi lângă prăvălie și
un salon cu 3 încăperi, o cameră la antreul
podului, duoă antreuri, unul închis cu gea-
muri, este așețlat pe o pivniță mare boltită
de zid sub prăvălie și 3 încăperi; al duoilea
corp de clădire este tot de zid masiv și înve-
lit cu țiglă, are o bucătărie și trei încăperi
de locuit, cu un antreu, este așezat pe o piv-
niță tăvănită cu bârne sub duoă încăperi.
   Acăstă vînțlare, conform jurnalului tribu-
nalului No. 5.113 din 1891, s’a prelungit
pentru ^iua de 14 Martie 1892, anulându-se
termenul de 11 Ianuarie 1892, ce se fixase
pentru acăstă vîndare.
   Se publică dar spre cunoscința tutulor cari
ar fi amatori pentru cumpărarea acestor imo-
bile, să se presinte în sala de audiență a aces-
tui tribunal, în ^iua de 14 Martie 1892,
orele 11 diminăța, spre a concura.
   Strigarea se va începe de la prețul oferit
de societate și menționat în caietul de însăr-
cinări ce se va depune la acest tribunal, cel
puțin cu 8 țlile înaintea adjudecațiune, con-
form art. 65 din legea societățel.
   Tot-o-dată se somăză toți acel cari ar pre-
tinde veri-un drept de proprietate, usufruct,
servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-
ce alte drepturi asupra imobilelor în cestiune,

să se presinte la acest tribunal mai ’nainte
de țliua licitațiunel, spre a'și arăta pretențiu-
nile; căci în urmă nu li se vor mal ține în
sămă.
   Acăstă vîndare se găsesce publicată în Mo-
nitorul oficial No. 211 din 22 Decembre
1891 și No. 231 din 22 Ianuarie 1892.
   No. 43.622. ⁸ 1891, Decembre 13.

   — Pentru despăgubirea creditului funciar
urban din Bucuresci, județul Ilfov, de suma
de lei 8.000, ce are a primi de la D. Barbu
Severineanu, prin D-na Ecaterina B. Severi-
neanu, tutorea și moștenitorea defunctului
său soț, de profesie menageră, domiciliată în
T.-Severin, plasa Ocolu, județul Mehedinți,
dupe actul de împrumut legalisat de tribu-
nalul local No. 48 din 27 Maiu 1883, s’a
pus în vînțlare cu licitațiune publică, în lo-
calul acestui tribunal, averea imobilă a nu-
mitului debitor, a cărui situațiune este:
   Terenul pe care se află ambele imobile are
configurațiunea drept-unghiulară și anume :
plațul No. 96 se învecinesce la răsărit cu
D. C. Cârjeu, la mia^ă-^i cu Trajan Iconomu,
la miațlă-năpte cu loniță Crăiniceanu și la
apus cu Ștefan Apostol; iar plațul cu No. 1.232
se învecinăză la răsărit cu locul temniței
vechi, la miadă-di cu Băluț Stretcu, la mia-
^lă-nopte cu Strehăianu și la apus cu locot.
Florea; ambele imobile consistă în duoă cor-
puri de clădiri, situate pe linia stradel Graio-
va, fiind de zid masiv, învelite cu șindrilă,
avănd fie-care câte o prăvălie și 3 camere de
locuit, ambele aceste imobile au câte o piv-
niță și grădină; având împrejmuirile parte
de zid, parte de ulucă și cu porțile de lemn,
situate în orașul T.-Severin, plasa Ocolu, ju-
dețul Mehedinți, colorea de Albastru.
   Dupe atestarea dată de D. grefier respectiv,
asupra acestor imobile există următârele gre-
vațiunl:
   La No. 96 din 1883, Severineanu Barbu
ipotecâză către societatea creditului funciar
urban din Bucuresci plațurile No. 96 și
1.232 din Severin, șoseaua Graiovel, pentru
lei 8.000, actul No. 48 din 1883.
   Strigarea se va începe de la prețul oferit
de societate și menționat în caietul de însăr-
cinări ce se va depune la acest tribunal, cel
puțin cu 8 <^ile înainte de adjudecațiune, con-
form art. 65 din legea societățel.
   Acâstă vîndare, conform jurnalului tribu-
nalului local No. 5.111 din 1891, s’a fixat
pentru ^iua de 14Martiel892,orelel0 a. m.
   Se publică acâsta spre cunoscința tutulor,
ca doritorii ce vor voi de a cumpăra aseme-
nea imobile, să se presinte în sala audiențe-
lor acestui tribunal, în arătata ^i și ore, spre
concurență.
   Somându-se tot-d’o-dată toți aceia cari ar
pretinde verl-un drept de proprietate, usu-
fruct, servitute, chirii, privilegiurl, ipoteci
sau ori-ce alte drepturi asupra bunurilor ur-
mărite ca, înaintea adjudecați unei, să vie la
tribunal spre a’șl arăta pretențiunile; căci
dupe adjudecațiune nu li se vor mal ține în
sâmă, conform art. 506, alin. III din proce-
dura civilă.
   No. 43.664. ₃ 1891, Decembre 13.

Tribunalul Muscel
   Pe basa cărților de judecată ale judecăto-
riei ocolului Podgoria No. 120, 121, 218 și
219 din 1889, învestite cu titlul executoriu
No. 278 și 279 din 1889, și dupe îndeplini-
rea disposițiunilor cerute de procedura civilă,
prin jurnalul dresat de tribunal sub No. 683
din 1892, s’a hotărît ca, în Șiua de 28 Mar-
tie 1892, orele 10 diminăța, să se vînțjă cu
licitațiune, în pretoriul acestui tribunal,
imobilul jos notat, avere a D-lul lancu Stoe-
nescu țlis și GirivișI, de profesiune proprie-
tar, domiciliat în comuna Ștefănesci, plasa
Podgoria, județul Muscel, spre despăgubirea
D-lul Petre Mihălescu, de profesiune farma-
cist, din comuna Constanța (Dobrogea), de
sumele ce are a primi dupe arătatele mai sus
hotărîrl.
   Acâstă vîndare se publică spre generala
cunoscință, că toți aceia ce vor avea asupra
acestui imobil, verl-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipo-
tecă saii veri-ce alte drepturi, să se arate la
tribunal mai ’naintea termenului de adjude-
cațiune, căci în urmă nu li se va mal ad-
mite nici o pretențiune; iar aceia ce vor voi
să cumpere acest imobil să se presinte la
tribunal, la <liua și orele indicate mai sus,
spre a concura.
   Descrierea imobilului ce se vinde, condițiu-
nile vîndârei și diferitele sarcine și împregiu-
rărl ale imobilului până acum cunoscute:
   O vie de duoă răzore, parte lucrată,
parte nelucrată, împreună cu polele el, loc
de arătură, puțină fânâță și o grădiniță cu
flori, în pole se află puțini pruni și alți pomi,
în întindere via cu polele el, ca un pogon și
jumătate, închisă spre drum, care imobil fi-
ind situat pe valea Ștefănescilor, comuna Ște-
fănesci, plasa Podgoria, județul Muscel; se
învecinesce la capul polelor viei cu șosâua
comunei, la capul viei unde se îngustează
se învecinesce cu drumul Humi, iar pe ală-
turi se învecinesce pe de o parte cu via do-
tală a debitorului, iar pe cea-altă parte cu
via numită Păltineanu, care imobil, credito-
rul, prin comandament ’l-a notat ca supus
la dare de otaștiuă către D-sa, soția debito-
rului contestă darea de otaștină, iar prima-
rul a arătat că nu cunosce nimic asupra
otaștinel.
   D. grefier local atestă că cercetând regis-
trele tribunalului de inscripțiuni și tran-
scripțiuni de la anul 1872 și până astăzi, pe
numele debitorului lancu Stoenescu ^is și
GirivișI, pentru imobilul urmărit, n’a găsit
nici o sarcină de ipotecă sau alte drepturi
reale.
   No. 2.355.           1892, Februarie 17.

Tribunalul Prahova, secția I
   Societatea creditului funciar urban din Bu-
curesci, cu adresa No. 10.870 din 1890 și
pe basa actului de ipotecă înscris la acest
tribunal și secție la No. 149 din 1887, a ce-
rut punerea în vîndare cu licitație publică a
imobilului cu locul lui din Ploesci, strada
Călărași, avere a D-lui Constantin I. Sores-
cu, proprietar și advocat din Ploesci, a cărui

।

J

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6939

vînZare s’a încuviințat de acest tribunal și
secție, prin jurnalul cu No. 5.977 din 1890,
pentru despăgubirea numitei societăți de suma
de lei 10.000, ce numitul debitor a primit
împrumut, plus spesele.
   Imobilul debitorului ipotecat și care ur-
mâză să se vînjă, este situat în Ploescl și
consistă într’un singur corp de clădire de zid
masiv, învelit cu tablă de metal, locul cu
imobilul este solid, situat în colțul stradelei
Joi, Călărași și Poterași, iar spre apus se în-
vecinesce cu proprietatea D-lui P. Bărbules-
cu, are 5 încăperi, un salon și antreu, are și
comodități.
   Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, s’a
găsit supus la următorele sarcine :
   1)     C. I. Sorescu ipotecă în al duoilea rang
lui M. Predinger o pereche case cu locul lor,
din Ploescl, S-ții Voivozi, strada Poterași și
Călărași, pentru lei 5.000, actul cu No. 24
din 1889.
   2)     C. I. Sorescu, Maria C. Sorescu, asi-
gurare de dotă, casele cu locul lor, din Plo-
escl, S-ții Voivozi, strada Călărași No. 9, și
via din dealul Valea - Meilor, pentru lei
21.248, actul No. 136 din 1889.
   Se face cunoscut în general că acestă lici-
tație se va urma în pretoriul acestui tribu-
nal și secție în țliua de 18 Aprilie 1892, o-
rele 10 a. m.; avend în vedere că toți aceia
cari ar pretinde veri-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipo-
tecă sau veri-ce alt drept asupra acestui imo-
bil ca, înaintea Jilel de adjudecare, să se pre-
sinte la acest tribunal și secție spre a ’și arăta
pretențiunile lor, conform alin. III de sub
art. 506 din pr. civilă.
   No. 18.221. 3,11 1891, Decembre 14.

   —Societatea creditului funciar urban din
Bucuresci, cu adresa No. 12.784 din 1891,
și pe basa actului de ipotecă înscris la acest
tribunal și secție, la No. 123 din 1884, a
cerut punerea în vînțlare cu licitație publică
a imobilului cu locul lui din Ploescl, Piața-
Oborulul, averea a D-lul Panait Tănescu,
proprietar, din Ploescl, a cărei vînZare s’a
încuviințat de acest tribunal și secție, prin
jurnalul cu No. 12.353 din 18 Decembre
1891, pentru despăgubirea numitei societăți
de suma de lei 40.000, ce numitul debitor a
primit, plus spese.
   Imobilul ipotecat și care urmâză să se
vînjă este situat în Ploescl, și consistă în
duoă corpuri de clădire de zid masiv, învelite
cu fer; locul cu imobilul este solid, situat în
Ploescl, Piața-Oborulul No. 472; corpul I
are jos 2 prăvălii, gang și 4 camere, latrine,
2 scări și pivniță sub prăvălie, iar la eta-
giul de sus are 7 camere; corpul II are par-
ter și etagiul învelit cu fer, se compune din-
tr’o magazie de bucate jos la parter și alta
sus, curtea pavată cu piatră de riu, are și un
puț cu pompă în curte.
   Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, s’a
găsit supus la următorea sarcină :
   1.    P. Tănescu, G. Radovici, ipotecă în pri-
mul rang duoă prăvălii cu tot locul lor din Plo-
escl, S-ții împărați, precum și 3 și jumătate
stânjeni loc, tot la fisele prăvălii, cu casele
și dependințele lor, precum și în al duoilea

rang fabrica de făină de la bariera Văleni,
pentru lei 76.000; actul No. 196 din 1884.
   Se publică despre acâsta spre generala cu-
noscință că vînjarea va avea loc în țliua de 25
Aprilie 1892, orele 10 a. m.; având în vedere
că toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de
proprietate, usufruct, servitute, chirie, privile-
giu, ipotecă sau ori-ce alt drept, asupra a-
cestor imobile ca, înaintea Jilel de adjudecare,
să se presinte la acest tribunal și secție spre
a ’și arăta pretențiunile lor, conform alin. III
de sub art. 506 din pr. civilă.
   No. 910. j 1892, Ianuarie 15.

Tribunalul Vlașca
  D. I. D. Corbeanu, de profesiune proprie-
tar, domiciliat în Giurgiu, cu petițiunea în-
registrată la No. 10.612 din 1891, a anexat
sentința comercială a acestui tribunal cu
No. 26 din 1890, învestită cu formula exe-
cutorie, a cărei coprindere este precum ur-
mâză :

Tribunalul județului Vlașea
HotKrîre comercială No. 26
   Președința D-lul I. A. Florian, jude in-
structor ; Em. Stroici, membru ; A. Vâlco-
vici, membru comercial; Lazăr Stoenescu,
asemenea.
   Fotoliul ministerului public ocupat de D.
Dumitru Șuțu, substitut.
   Astățll, fiind la ordinea țiilei judecarea ac-
țiune! comerciale făcută de D. I. D. Corbea-
nu contra D-nei Leanca Tudorache Măn-
tescu, tutore, pentru bani.
   La chemarea făcută s’a presentat recla-
mantul personal, asistat de D. advocat Con-
stantin Rădulescu, și pârîta asistată de D.
advocat N. Bălănescu.
   S’a dat lectură actelor relative aflate în
dosarul causei.
   D. advocat G. Rădulescu, pentru recla-
mant, desvoltă acțiunea, se basează pe actele
aflate la dosar, și ceru admiterea acțiunei, și
a se obliga pârîta în calitate de tutore să
plătească clientului său suma de lei 4.473
cu dobândă și cheltueli de judecată.
   D. advocat Bălănesau, pentru pârîta, sus-
ținu că contractul de asociațiune cu data 4
Maiu 1881, intervenit între părți, s’a desfi-
ințat prin mențiunea făcută în josul lui, și
care portă data de 10 Iunie 1884, consta-
tare care s’a și făcut de tribunal prin jur-
nalul No. 1.080 din 1890. Ast-fel că dara-
vera de față provine dintr’un act sub semnă-
tura privată, și deci, conform art. 884 din co-
dul comercial, acțiunea este civilă, nici de
cum comercială, apoi acest act nefiind scris
în întregul lui de personă care ’l-a subscris,
sau nefiind făcută în josul lui mențiunea
„bun și aprobat* actul este nul, pentru a-
ceste considerațiuni ceru admiterea acestor
incidente și respingerea acțiunel ca nefon-
dată, cu cheltueli.
   Părțile aâ avut replică.
   D. substitut lasă la apreciarea tribunalului.
   Tribunalul,
   Asupra excepțiunel de necompetință invo-
cată de pârîtă ;
   Având în vedere susținerile părților și
conclusiunile emise de D. substitut;


   Având în vedere că tribunalul prin jur-
nalul No. 863 din 1890, pe basa art. 3, ali-
niatul I din codul comercial, a constatat că
acțiunea făcută de reclamant este de compe-
tința jurisdicțiunel comerciale, de 6re-ee
dânsa derivă dintr’un contract de asociațiune
pentru cumpărări și vînjări de producte ;
   Considerând că de și acest contract s’a
desființat prin mențiunea cu data 4 Iunie
1884, făcută în josul lui, însă acâstă men-
țiune coprinjând o datorie de bani care pro-
vine tot din daravera comercială de mai sus,
(contractul de asociațiune). Acțiunea este de
competința jurisdicțiunei comerciale, dânsa
derivând dintr’un act puramanent comercial;
   Ast-fel că excepțiunea de necompetință
urmâză a se respinge.
   Asupra fondului:
   Având în vedere acțiunea făcută de I. D.
Corbeanu contra tutărei Leanca Tudorache
Măntescu pentru suma de lei 4.473 ;
   Având în vedere susținerile părților și
conclusiunile D-lui substitut;
   Având în vedere <ă reclamantul în susți-
nerea acțiunei se basâză pe un contract de
asociațiune atribuit defunctului Th. Măn-
tescu, soțul pârîtei;
   Considerând că pârîta In Jiua de 14 De-
cembre 1889 declarând că nu cunosce sub-
scrierea din contractul presentat și atribuit
defunctului său soț;
   Tribunalul, prin jurnalul său cu No. 4.318,
a încuviințat a se face verificarea de scrip-
tură prin D-nii C. Săvescu, I. Popescu și
PipoșI, profesori, numiți experți din oficiu ;
   Considerând că din raportul experților
făcut în <Jiua de 18 Ianuarie 1890, se con-
stată că iscăliturile din menționatul contract
sunt ale defunctului Th. Măntescu;
   Considerând însă că tribunalul, prin jur-
nalul No. 1.080 din 1890, a constatat că
contractul cu data 4 Maiu 1881 s’a desfiin-
țat prin mențiunea făcută în Jiua de 10 Ia-
nuarie 1885, și că a intervenit un altul,
pentru care s’a și plătit taxa și amenda ;
   Considerând că din coprinsul acestei men-
țiuni, subsemnată de defunctul Th. Măntescu,
se constată că numitul a rămas dator recla-
mantului suma de lei 4.800, însă dintr’o
altă mențiune făcută în Jiua de 15 Iunie
1884, de către reclamant, se constată că
reclamantul a primit de la numitul defunct
în comptul sumei de lei 4.800 suma de lei
1.710, ast-fel că acăstă sumă scăjându-se
din suma de lei 3.090, la care urmâză a se
obliga tutorea să’I plătâscă reclamantului ;
   Având în vedere că cererea făcută de pâ-
rîtă de a se declara nul acest act întru cât
nu este scris în întregul lui de defendorul
Th. Măntescu, care i ’l-a subscris, sau cel
puțin să fie adăogate la finele actului cuvin-
tele: „bun și aprobat*, este neîntemeiată; căci
pe lângă că din causa lipsei acestei forme, un
act nu se pote declara nul, legea necerând
inperios acâsta, apoi părțile fiind comercianțl
în timpul confecționărei actului, în confor-
mitate cu disposițiunile prevăjute de art.
1.180 din codul civil, nu putea fi supuși la
regulele de mal sus;
   Pentru aceste motive și jpe basa art. 1.169
din codul civil, în numele legei, hotărasce;

6940

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   Respinge excepțiunea de declinare de com-
petință propusă de pârîta ;
   Admite în parte acțiunea făcută de I. D.
Corbeanu prin suplica cu No. 11.333 din
1889, și
   Obligă pe Leanca Tudorache Măntescu,
tutorea minorilor săi copii, să plătâscă recla-
mantelul suma de lei 3.090, cu dobenda le-
gală de la 23 Octombre 1889, data acțiunel,
până la achitare, plus 20 lei cheltuell.
   Sentința se pronunță cu dreptul de apel,
conform legei.
   Dată și pronunțată în ședință publică ații,
9 Iunie 1890.
  I.    A. Florian, Em. Stroici.
   Membri comercianțl, Al. Vâlcovtâ, Lazăr
Stoenescu.
   p. Grefier, Boerescu.

Grefa tribunalului Vlașca
   Presenta copie, fiind conformă cu origi-
nalul, se atestă.
   p. Grefier, Boerescu.
1890, Iunie 19.

   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința națio-
nală, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
   Dăm putere și ordonăm tutulor agenților
administrativi și judecătorescl ca să execute
acâstă sentință, procurorilor să stăruiască
pentru a el aducere la îndeplinire; și spre cre-
dință presenta s’a semnat de noi.
   N. Algiu, C. Gabrielescu.
p. Grefier, I. Cristescu.
   No. 155.             1890, Noembre 28.

   Cerând ca pentru despăgubirea sa de suma
de lei 3.090,cu dobândă legală de la 23 Oc-
tombre 1889, data acțiunel, până la achitare,
plus lei 20 cheltueli, osebit de timbre și ur-
mărire, ce are a lua de la casa decedatului
Thudorache Măntescu, ai căruia copil moște-
nitori este numit de acest tribunal D. Ion
Enache, din comuna Flămânda, plasa Gla-
vaciocul; iar minorii sunt: Benedicto, Gheor-
ghe și Niculae.
   Să se vîn^ă cu licitație publică imobilele
rămase pe urma defunctului, situate în Giur-
giu, strada Bulevardul-Exterior, colorea de
Verde, și o vie ca de trei pogâne, situată pe
islazul acestui oraș Giurgiu, șosâua Ghizda-
rulul; care imobil, dupe cum resultă din pro-
sesul-verbal de situațiune, este :
   O casă cu locul ei, îngrădit de tote părțile,
clădită de zid, învelită cu olană și cu pivniță
dedesubt, compusă din 4 camere cu sală la
mijloc și o cuhnie mică de zid alături lângă
casă, învelite cu olane, tot în curte suntduoă
maghernițe de scânduri și o ghețărie, învelite
cu trestie.
   Se învecinesce de o parte cu proprietatea
lui Velicu Radu Moraru, de alta cu a lui
Cristache Stroe, la fund cu chiristigia lui
Stoian Cernea și la față cu strada Bulevardul-
Exterior (f. n.)
   O vie pe islazul acestui oraș Giurgiu, ca
de trei pogone și pomi roditori, alături cu
șosâua județiană a Ghizdarului.

   Se învecinesce de o parte cu via lui Cos-
tache Bicu și Tudorache Călin Ciolacu, de
alta cu drumul Ghizdarului și la față cu șo-
sâua județiană a Ghizdarului.
   Asupra acestor imobile, dupe atestarea
dată de grefă de la anul 1860 și până în
present, nu figurâză nici o împregiurare po-
pritore.
   Tribunalul, prin jurnalul seu No. 4.264
din 1891, a încuviințat acâstă vînȘare în
țliua de 30 Maiu 1892.
   Se publică, dar, spre generala cunoscință
că, în arătata ^i, orele 11 a. m., se va efec-
tua vînZarea în pretoriul acestui tribunal, și
se somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un
drept de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alt drept
asupra bunurilor urmărite ca, înaintea adju-
decațiu'nei să se presinte la tribunal spre a’și
arăta pretențiunile lor, sub pedâpsă de a nu
li se mai ține în sâmă.
   Dosarul No. 2.040 din 1890.
   No. 3.448.          1892, Februarie 17.

Comisarul de urmărire al ocolului IV din
Bucuresci
   Sâ publică spre generala cunoscință că D.
jude al ocolului I din Bucuresci, prin adresa
No. 1.375 din 1892, a fixat țliua de 28 Fe-
bruarie 1892 pentru vinderea prin licita-
țiune publică a averei mobilă compusă din
o machină de cusut originală. Singer și mo-
bilier de casă, urmărită de la D-nii Ștefan și
Hermina Waneck spre despăgubirea D-lui
G. Meidlinger de suma prevâțlută în cartea de
judecată cu No. 1.817 din 1891, ajudelului
ocolului I, cu spese.
   Vînțlarea se va efectua pe piața Amzel, în-
cepând la orele legale.
   No. 302.            1892, Februarie 21.


CITAȚ1UNI

Tribunalul Ilfov, secția I civilo-
corecțională

   D-na Smaranda Ilie Minculescu, cu domi-
ciliul necunoscut, se citâză prin acâsta ca, în
țliua de 9 Martie 1892, orele 11a. m., să se
presinte la acest tribunal spre înfățișare în
procesul ce are cu soțul său Ilie Minculescu
pentru divorț; contrariu procesul se va judeca
în lipsă, conform legei.
   No. 4.670.          1892, Februarie 17.

Tribunalul Ilfov, secția II civilo-
corecțională
   D. Zoltan Varga, cu domiciliul necu-
noscut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de
9 Martie 1892, orele 11 a. m., să se pre-
sinte la acest onor, tribunal în procesul ce
are cu soția sa Laura Varga pentru divorț;
cunoscând că în cas contrariu procesul se va
judeca în lipsă, conform legei.
   No. 4.134.             1892, Februarie.

   — D. Florea Iliescu, cu domiciliul necu-
noscut, se citâză prin acâsta ca, în ^iua de 9
Martie 1892, orele 11 a. m., să se presinte la
acest onor, tribunal în proces cu soția sa

Ana Iliescu pentru divorț; cunoscând că în
cas de nevenire procesul se va judeca în lipsă,
conform legei.
   No. 4.147.               1892, Februarie.

  — D-na Ținea ^ndreica, soția lui Dumi-
tru Ion, cu domiciliul necunoscut, se citâză
prin acâsta ca, în țliua de 9 Martie 1892,
orele 11 a. m., să se presinte la acest onor,
tribunal în proces cu soțul său Dumitru Ion
pentru divorț; cunoscând că în cas de neve-
nire procesul se va judeca în lipsă, conform
legei.
   No. 4.151.               1892, Februarie.

   —D. Solomon Svartz, croitor de domne, cu
domiciliul necunoscut, se citâză prin acâsta
ca, în țliua de 23 Martie 1892, orele 11 a.
m., să se presinte la acest onor, tribunal în
proces cu soția sa Pepi Svartz pentru divorț;
cunoscând că în cas de nevenire procesul se
va judeca în lipsă, conform legei.
   No. 3,812.               1892, Februarie.

   — D. Niculae Viișeșeanu, cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acest tribunal
în țliua de 28 Martie 1892, orele 11 a. m.,
spre a se cerceta ca inculpat într’un proces
corecțional; având în vedere că de nu va fi
următor se va judeca în lipsă, conform legei.
   No. 4.052;           1892, Februarie 18.

   — D. Ion Boeru, cu domiciliul necunos-
cut, este chemat la acest tribunal în țliua de
28 Martie 1892, orele 11 a. m., spre a se
cerceta ca inculpat într’un proces corecțio-
nal; având în vedere că de nu va fi următor
se va judeca în lipsă, conform legei.
   No. 4.053.           1892, Februarie 18.

Tribunalul Ilfov, secția III civilo-
corecțională
  D.    lanache Hagi Figui, cu domiciliul ne-
cunoscut, se citâză prin acâsta ca, în țliua
de 28 Martie 1892, orele 11 a. m., să se
presinte la acest onor, tribunal în procesul
cu soția sa Ecaterina I. Figui pentru divorț;
cunoscând că în cas de nevenire procesul se
va judeca în lipsă, conform legei.
   No. 2.953.               1992, Februarie.

   — D-na Dumitra Niculae Ion, cu domici-
liul necunoscut, se citâză prin acâsta ca, în
țliua de 28 Martie 1892, orele 11 a. m., să
se presinte la acest onor, tribunal în proce-
sul cu soțul său Nicolae Ion pentru divorț;
cunoscând că în cas de nevenire procesul se
va judeca în lipsă, conform legei; urmâză șt -
copie.
   No. 3.174.               1892, Februarie.

  Petiția D-lnf Niculae Ion către D. prun-preșe-
dinte al tribunalului Ilfov.
     Domnule prim-președinte,
   Soția mea Dumitra Niculae, părăsind do-
miciliul de mai mult timp fără nici un motiv
legal, luând cu dânsa și tot ce am avut în
casă și dupe tote cercetările făcute nu am
putut afla unde este retrasă.
   Având în vedere că prin faptul acesta a

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL-

6941

pus în imposibilitate existența căsniciei din-
tre noi.
   Vâ rog respectuos, D-le prim-președinte,
să bine-voițl ca numita, în basa certificatului
onor, prefecturi a Capitalei cu No. 27.936
din 1891, să dispuneți a fi citată prin Moni-
tor și, pentru motivele ce voiu arăta la «jiua
îofățișărel, să ordonați desfăcută căsătoria
dintre noi.
   Pentru plata taxei, timbre și portărei, ală-
tur actul de paupertate al onor, primăriei
No. 29.308 din 1891.
   Primiți, D-le prim-președinte, stima și res-
pectul meu.
   Niculae Ion.

   — D. V. Comănescu, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal în ^iua
de 11 Maiu 1892, orele 11 diminâța, spre a
se cerceta ca inculpat într’un proces corec-
țional; având în vedere că de nu va fi urmă-
tor se va judeca în lipsă.
   No. 3.148.          1892, Februarie 18.

   — D. Nae Popescu, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal în ^iua
de 11 Maiu 1892, orele 11 diminâța, spre
a se cerceta ca inculpat într’un proces co-
recțional ; având în vedere că de nu va fi ur-
mător se va judeca în lipsă.
   No. 3.149.          1892, Februarie 18.

Tribunalul Bacăii
  D.    Hizo Filip, din comuna Lemnia (Austro-
Ungaria), este citat a se presintă înaintea
acestui tribunal în diua de 16 Martie 1892,
orele 10 diminâța, spre a se asculta ca in-
culpat în procesul corecțional intentat contra
sa pentru contravenție la legea vamală ; la
neurmare se va judeca în lipsă.
   No. 4.801.          1892, Februarie 17.

Tribunalul Buzăti
   D-na Luxandra Mihaiu Rădulescu, născu-
tă Maria Arnăuțâia, din Buzău, ultimul do-
miciliu, este citată pentru (Jiua de 7 Martie
1892, orele 10 a. m., să se presinte la acest
tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu
soțul său Mihaiu pentru divorț; contrarii se
va judeca causa în lipsă, conform legel.
   No. 3.336.          1892, Februarie 18.

   —D. Nae Andreescu, cu domiciliul necu-
noscut, este citat pentru ^iua de 14 Martie
1892, orele 10 a. m., să se presinte la acest
tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu
soția sa Profira pentru divorț; contrariu se
va judeca causa în lipsă, conform legel.
   No. 3.339.          1892, Februarie 18.

   —D. Bucur Stoica Gradin, cu domiciliul
necunoscut, este citat pentru «jiua de 14 Mar-
tie 1892, orele 10 a. m., să se presinte la
acest tribunal spre înfățișare în procesul ce
are cu soția sa Anica pentru divorț; contra-
riu se va judeca causa în lipsă, conform legel.
   No. 3.347.          1892, Februarie 18.

   — D. Mihaiu Niță Florea, cu domiciliul
necunoscut, este citat pentru jiua de 24

Martie 1892, orele 10 a. m., să se presinte
la acest tribunal spre înfățișare în procesul
ce are cu Elena Ion Vasile Nisiparu pentru
partagiu; contrariu se va judeca causa în lipsă,
conform legei, fără drept de oposiție, fiind
aplicat art. 151 din procedura civilă.
   No. 3.350.           1892, Februarie 18.

Tribunalul Dâmbovița
   D-na Stana N. Constantinescu, din comuna
Tergoviște, ultimul domiciliul, născută Ivan
Pârlitu, este citată prin acâsta ca, în jiua de
14 Martie 1892, orele 11 diminâța, să vină
la acest tribunal spre a se înfățișa în proce-
sul ce are cu D. N. Constantinescu soțul său
pentru divorț; cunoscând că nefiind urmă-
tore se va judeca causa în lipsă, conform
legel.
   No. 1.063.           1892, Februarie 15.

   —D. Rizea G. Ciocodeică, fost cu domici-
liat în comuna Vârfurile, iar acum necunos-
cut, este citat prin acâsta ca, în țliua de 19
Martie 1892, orele 11 diminâța, să vină la
acest tribunal spre a se înfățișa în procesul
ce are cu D-na Voica Constantin Dumitra-
che, născută G. Ciocodeică, pentru moștenire
și eșire din indivisiune, și a răspunde perso-
nal la interogatorii!, conform art. 227 din
procedura civilă; cunoscând că nefiind urmă-
tor se va judeca în lipsă, conform legel.
   No. 1.098.           1892, Februarie 15.

   —D. Ion Dragomirescu, din comuna Bil-
ciuresci, acum cu domiciliul necunoscut, se
citâză prin acesta ca, în jiua de 20 Martie
1892, orele 11 diminâța, să se presinte la
acest tribunal spre a fi ascultat ca inculpat
pentra înstrăinare de avere sechestrată; în
cas de nevenire se va judeca în lipsă.
   No. 3.158.           1892, Februarie 17.

   —D-na Maria Radu Țugui, din comuna
Boțesci, ultimul domiciliu, este citată prin a-
câsta ca, în țliua de 28 Martie 1892, orele
11 diminâța, să vină la acest tribunal spre a
se înfățișa în procesul ce are cu D. Ion Du-
mitrache G. Bundă soțul său pentru divorț;
cunoscând că nefiind următâre se va judeca
c;iusa în lipsă, conform legel.
   No. 1.162.           1892, Februarie 15.

   —D. Chirilă Petrescu, de fel din comuna
Odobesci, acum cu domiciliul necunoscut, se
citâză printr’acâsta ca, în jiua de 15 Aprilie
1892, orele 11 diminâța, să se presinte la a-
cest tribunal spre a fi ascultat ca inculpat
pentru faptul prevăzut și penal de art. 204
din codul penal; în cas de nevenire se va ju-
deca în lipsă.
   No. 3.321.           1892, Februarie 18.

Tribunalul Muscel
   D-na Ecaterina, născută Ion DrăghicI, cu
domiciliul necunoscut, se citâză ca, în țliua
de 18 Aprilie 1892, orele 10 diminâța, să
vină la acest tribunal a se judeca cu soțul
său Ion I. Deaconu pentru divorț, cum se
constată din anexata copie de ordonanță;
contrariu se vor face cele legale în lipsă.
   No. 2.184.           1892, Februarie 13.


Proces-verbal
1892, Ianuarie 13
   înaintea nostră N. I. Sachelarie, preșe-
dintele tribunalului Muscel, s’a presentat în
camera de consiliu reclamantul Ion Ion Dea-
conu în personă și, atât verbal, cât și prin
acâstă petițiune, a cerut desfacerea^căsătoriel
dintre el și soția sa Ecaterina, născută Ion
DrăghicI, basată pe cause determinate, insulte,
dosire din domiciliu, beție.
   Subsemnatul ascultând pe reclamant în
cererea șa, ’l-am făcut observațiunile ce am
socotit de trebuință, am parafat cererea, căci
dovedi nu s’a presentat, și am dresat acest
proces-verbal, subscris numai de noi preșe-
dintele, căci reclamantul a declarat că nu
scie carte.            "
   Conform art. 220 din codul civil, ordo-
năm ca părțile să se înfățișeze înaintea nos-
tră în jiua de 18 Aprilie 1892, orele 11 di-
minâța, comunicându-se defendorel copie de pe
acâstă ordonanță.
   Președinte, N. I. Sachelarie.
Grefier, C. Manolescu.

      Tribunalul Prahova, secția 11
  D.    Neacșu Ștefan, din Ploesci, acum cu
domiciliul necunoscut, cu copie de pe ordo-
nanță, este citat ca, în jiua de 28 Martie
1892, orele 10 diminâța, să vină la acest tri-
bunal și secție spre înfățișare în procesul ce
are cu soția sa Voica pentru divorț; contrariu
se va judeca causa în lipsă, conform legel.
   No. 3.062.          1892, Februarie 18.

Proces-verbal
1891, Decembre 17
   înaintea nâstră, președintele tribunalului
Prahova, secția II, s’a presentat astăzi D-na
Voica Neacșu Ștefan, care prin presenta pe-
tițiune, înregistrată la No. 9.987 din 1891,
a cerut să fie divorțată de soțul săli Neacșu
Ștefan pentru cause determinate de lege, pre-
cum bătae și insulte grave.
   Noi, conform art. 219 din codul civil, am
dat reclamantei consiliele ce am crezut de
cuviință pentru a o face să ’și retragă cere-
rea și să revie la viața conjugală, însă a
fost imposibil de a putea reuși, căci recla-
manta a persistat în cerere.
   Conform art. 220 din codul civil, para-
făm presenta cerere și ordonăm ca ambii soți
să fie citați înaintea nostră pentru «jiua de
8 Februarie 1892, spre a li se da consilii și
până când se va trimite soțului pârît copie
de pe acest proces-verbal.
   Se constată că reclamanta nu scie carte.
   Președinte, Al. Panaitescu.
p. Grefier, C. Angelian.

  Judecătoria ocolului II din Bucuresci
  D. Ion Pojor, cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acâstă judecătorie în țliua de
10 Martie 1892, orele 10 și jumătate dimi-
nâța; având în vedere că de nu va fi următor f
se va condamna în lipsă, conform art. 147
din procedura penală.
   No. 1.289.

6942

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

   — D. Dumitru lonescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat la acâstă judecătorie
în Jiua de 10 Martie 1892, orele 10 și ju-
mătate diminâța; având în vedere că de nu
va fi următor se va condamna în lipsă,
conform art. 147 din pr. penală.
   No. 1.290.

   — D. Vasilie Die, cu domiciliul necunos-
cut, este chemat la acâstă judecătorie în «Jiua
de 10 Martie 1892, orele 10 și jumătate di-
minâța, spre a se cerceta ca contravenient;
având în vedere că de nu va fi următor se
va condamna în lipsă, conform art. 147 din
procedura penală.
   No. 1.291.
   Judecătoria ocolului Câmpu-Lung
   D. Constantin I. Florescu, fost în comuna
Stâlpeni, acum cu domiciliul necunoscut, este
citat la acâstă judecătorie în țliua de 18 Mar-
tie 1892, orele 10 diminâța, spre înfățișare
ca inculpat pentru faptul de furt; contrariu
se va judeca în lipsă.
   No. 1.887.           1892, Februarie 15.



     ORDONANȚE DE ÎNFĂȚIȘARE

  Curtea cu jurați din județul Prahova
   Noi, primul președinte al tribunalului
Prahova și loco-țiitor de președinte al curței
cu jurați din acest județ,
   Vățlând și decisiunea de acusațiune cu
No. 167, pronunțată la 12 Septembre 1891
de curtea de apel din Bucuresci, în contra
lui Istvan Șomeg, țlis și Temo Istvan, fost
domiciliat în comuna Valea-Călugărească,
dosit și contumace, prevenit pentru tâlhărie;
   Vâjând actul de acusațiune cu No. 8.659,
redactat la 13 Septembre 1891 de D. pro-
curor-general al curței de apel din Bucuresci,
și actul de notificațiune făcut la cel din urmă
domiciliu al său;
   Vățlând că au trecut maî mult de 10 Jile
de când Jisa decisiune s’a notificat numitului
fără ca să se fi înfățișat și constituit prisonier
în executarea art. 470 din pr. criminală;
   Ordon numitului Istvan Șomeg, țlis și Te-
mo Istvan, a se presinta în termen de 10 Jile
înaintea curței cu jurați din Ploescl, spre a
se judeca asupra Jisei acusațiuni și a se pune
în slare de arestare în casa de oprâlă așezată
pe lângă curte; cunoscând că în cas de neur-
mare va fi declarat rebel legel, suspendat din
exercițiul drepturilor cetățenesc!, averea sa
va fi sechestrată în cursul instrucțiunei con-
tumace, ori-ce acțiune către judecători ’I va
fi oprită în curgerea aceluiași timp și se va
procede contra sa, conform lege!, de și absinte
și contumace;
   Declarăm că orl-cine este dator să arate
locul unde se află.
   Mal ordonăm ca acâstă ordonanță să se
publice prin tobă în cea d’ântâiu Duminică
următore și afige la porta locuinței acusatu-
lul, la primărie și la porta audienței curței
cu jurați;

   Ministerul public va trimite acâstă ordo-
nanță la tribunalul în cărui circumscripțiune
se află averea contumacelul ce urmâză a se
sechestra.
   No. 46.              1892, Februarie 15.

   — Noi, primul președinte al tribunalului
Prahova, loco-țiitor de președinte al curței cu
jurați din județul Prahova,
   Vejend decisiunea de punere sub asusa-
țiune, pronunțată Ia 16 Noembre 1890 de
curtea de apel din Bucuresci, în contra pre-
venitului Marin Tohăneanu, țlis și Dogaru,
fost domiciliat în comuna Valea-Călugărâscă,
acest județ, absinte și contumace, prevenit
pentru tâlhărie;
   Vâjând actul de acusațiune No. 10.374,
redactat la 20 Noembre 1890 de D. procu-
ror-general al curței de apel din Bucuresci,
și actul de notificațiune făcut la cel din urmă
domiciliu al seti;
   Văjând că au trecut mal mult de 10 țlile de
când țlisa decisiune de punere sub acusațiune
s’a notificat numitului fără ca să se fi înfă-
țișat și constituit prisonier în executarea art.
470 din procedura criminală;
   Ordonăm numitului Marin Tohăneanu, Jis
și Dogaru, a se presinta în timp de 10 Jile
înaintea curței cu jurați din Ploescl, spre a
se pune în stare de arestațiune în casa de
oprâlă așezată pe lângă acea curte și a se
judeca asupra țlisel acusațiuni; căci în cas
contrariu va fi declarat rebel legei, suspendat
din exercițiul drepturilor cetățenescl, averea
sa va fi sechestrată în cursul instrucțiunei
contumace, verl-ce acțiune către judecători
’I va fi oprită în curgerea aceluiași timp și,
de și absinte, se va procede în contra sa, con-
form legel;
   Declarăm că orl-cine este dator să arate
locul unde se află;
   Mal ordonăm ca acâstă ordonanță să fie
publicată prin tobă în cea d’ântâiu Duminică
următore și să se afigă la porta locuinței acu-
satului, la primărie și la porta audienței cur-
ței cu jurați;
   Ministerul public va trimite acâstă ordo-
nanță la tribunalul în a cărui circumscripție
se află averea contumacelul ce urmâză a se
sechestra.
   No. 48.              1892, Februarie 15.

   — Noi, primul președinte al tribunalului
Prahova, loco-țiitor de președinte al curței
cu jurați din județul Prahova,
   Vățlând decisiunea de punere sub acusa-
țiune, pronunțată la 12 Septembre 1891 de
curtea de apel din Bucuresci în contra pre-
venitului Răducanu Șerban, fost domiciliat
în comuna Scorțeni, acest județ, absinte și
contumace, prevenit pentru tâlhărie;
   Vânând actul de acusațiune No. 8.917,
redactat la 23 Septembre 1891 de D. procu-
ror-general al curței de apel din Bucuresci,
și actul de notificațiune făcut la cel din urmă
domiciliu al său;
   Văzând că aii trecut mal mult de 10 (Jile
de când țlisa decisiune de punere sub acusa-
țiune s’a notificat numitului fără ca să se fi

înfățișat și constituit prisonier în executare
art. 470 din procedura criminală;
   Ordonăm numitului Răducanu Șerban a
se presinta în timp de 10 Jile înaintea curței
cu jurați din Ploesei, spre a se pune în stare
de arestațiune în casa de oprâlă așejată pe
lângă acea curte și a se judeca asupra Jisel
acusațiuni; căci în cas contrariu va fi decla-
rat rebel legei, suspendat din exercițiul drep-
turilor cetățenesci, averea sa va fi sechestrată
în cursul instrucțiunei contumace, verl-ce
acțiune către judecători ’i va fi oprită în
curgerea aceluiași timp și, de și absinte, se va
procede în contra sa, conform legei,
   Declarăm că orl-cine este dator să arate
locul unde se află;
   Mai ordonăm ca acâstă ordonanță să fie
publicată prin tobă în cea d’ântâiu Duminică
următore și să se afigă la porta locuinței acu-
satulul, la primărie și la porta audienței
curței cu jurați;
   Ministerul public va trimite acâstă ordo-
nanță la tribunalul în a cărui circumscrip-
țiune se află averea contumacelul ce urmâză
a se sechestra.
   No. 50.              1892, Februarie 15.


DECISIUNE

Tribunalul Prahova, secția I
  Tribunalul,
   Având în vedere acțiunea intentată deTița
Stroe Radu contra soțului său Stroe Radu,
prin care cere a se declara desfăcută căsăto-
ria dintre dânșii pentru cause determinate de
lege, insulte grave, rele tratamente și aban-
don conjugal;
   Având în vedere că acestă acțiune este for-
mată pe hârtie liberă, în basa actului de pau-
pertate liberat de primăria Ploescl, și că în
acest proces sunt îndeplinite tâte formalită-
țile prevăjute de lege în materie de divoaț;
   Având în vedere că reclamanta, în dovedi-
rea acțiunei sale, a propus de martori pe
Leanca Gonstantinescu și Ioana Frăncu, cari
au fost audiațl de tribunal, în ședința secretă
de la 28 Septembre 1891, prin prestare de
jurământ;
   Considerând că din depunerile acestor
martori se constată în mod suficient că re-
clamanta, în timpul căsătoriei, a suferit din
partea soțului său insulte, rele tratamente,
amenințări și în urmă a abandonat’o;
   Considerând că defendorele, fiind citat legal-
mente, nu s’a presintat astăjl la judecată
spre a face veri-o obiecțiune;
   Că ast-fel fiind, tribunalul cată a admite
acâstă acțiune ca justă și bine fundată;
   Văjând și disposițiunile art. 212 din codul
civil;
   Pentru aceste motive, în virtutea legei,
hotărasce:
   Admite acțiunea de divorț intentată de
Tița Stroe Radu contra soțului său Stroe
Radu și, prin consecință, declară desfăcută
căsătoria dintre dânșii. Divorțul se pronunță
în favorea reclamantei.
   Obligă pe defendorul Stroe Radu să plă-
tâscă Statului lei 247, baul 50, taxele legale

22 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6943

și timbre, și corpului de portărel local lei 16,
bani 66, taxele de transport.
   -Sentința se pronunță cu dreptul de apel,
conform legei.
   Dată și citită in ședință publică astăzi, 16
Noembre 1891.
   No. 344.

România
     Grefa tribunlului Prahova, secția I
   Presentul extract, fiind conform cu origi-
nala sentință, se atestă de noi, spre a se pu-
blica prin Monitorul oficial.
   p. Grefier, 1. Gr. Morcovescu.


ACTE DOTALE

   Subsemnata, Estera David Hazan, declar,
prin actul de față, că la trecerea în căsătorie
a fiicei mele Elisa D. Hazan cu D. Israil
Benzimon ’I constituiu dotă cele următore:
   1.     In bani numerariu lei noul . . 5.000
   2.    In trusou compus din lingerie și
haine de damă, prețuite.............5.000
Lei noul . 10.000
   Adică peste tot lei noul ^ece mii.
   Estera David Hazan, menageră, strada
Olteni No. 44.
   Mă mulțumesc pe dota ce ’ml constitue
mama mea.
   Elisa Hazan, menageră, strada Olteni
No. 44.
   Dota de mal sus declar că am primi t’o pe
deplin și sunt mulțumit.
   I. Benzimon, comerciant, calea Victoriei
No. 65.
   Scris de mine dupe voința părților.
   Martori: Dan Al. Lăzărescu, liber,strada
Pitagora No. 40; C. Tășiulescu, advocat,
strada Bradului No. 36.
   (Urmâză autentificarea tribunalului Ilfov,
secția de notariat, sub No. 8.339 din 28 No-
embre 1891).

Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială
   Presenta copie, fiind conformă cu origina-
lul, se legalisâză.
   p. Grefier, Niculescu.


   SubscrișiI, Gaterina Ardai Lajos, jună, do-
miciliată în Bucuresci, strada Tabaci No. 3,
și Ion Niculescu, june, comerciant, domiciliat
în Bucuresci, calea Moșilor, convenim a ne
lua în căsătorie, regulând prin acest act re-
gimul patrimoniului nostru care va fi acela
al dotalitățel.
   Eu, Gaterina Lajos, ’ml constitui dotă la
trecerea mea în căsătorie cu D. Ion Nicules-
cu a treia parte ce mi se cuvine mie din ave-
rea rămasă moștenire de la decedatul meu
tată Ardai Lajos și anume : a treia parte din
suma de lei 12.900 în scrisuri funciare ur-
bane 5 la sută, cu cuponele de 1 Ianuarie
st. n. 1892 și următârele, adică 4.300.
   Acâstă sumă este depusă la casa de depu-
neri, consemnațiunl și economie, recepisele
acelei case fiind depuse la grefa tribunalului
Ilfov, secția I, unde este deschisă moștenirea
decedatului meu tată Ardai Lajos.

   Acestă sumă D. Ion Niculescu o va primi
de la țlisul tribunal.
   Eu, Ana Ardai Lajos, mama și tutârea le-
gitimă a minorei mele fiice Gaterina, con-
simț la acâstă căsătorie și ’i constitui și eu
dotă, pe lângă cele arătate mal sus, din pro-
pria mea avere următorele :
   Trusoul consistând în rufărieși haine pre-
țuite tote drept lei.................2.000
   Bani în numerariu pe cari ’l-am re-
mis astăzi D-lui Ion Niculescu, vii-
torul soț ...........................9.700
Adică în total lei . 16.000
   Ecaterina Ardai, menageră, strada Ta-
baci No. 3.
   Ana Ardai idem, idem.
   Ion Niculescu, comerciant, calea Moșilor
No. 38.
   Martorii: D. Vlădoianu, advocat strada
Sălciilor No. 3; D. Popescu, bulevardul In-
dependenței No. 22.
   (Urmâză autentificarea tribunalului Ilfov,
secția de notariat, la No. 7.757 din 6 Noem-
bre 1891.)
Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială
   Presenta copie, fiind conformă cu origina-
lul, se legalisâză.
   p. Grefier, Niculescu.


Președintele tribunalului Ilfov, secția
de notariat
   Conform cererei făcută de D. D. Andreescu
prin petiția înregistrată la No. 23.985 din
1891, subsemnatul constat că, cu petiția în-
registrată la No. 23.966 din 1891, s’a depus
spre autententificare un act dotai, prin care
D-na Stețiana Dumitru Petre ’și constitue
dotă la trecerea în căsătorie cu D. D. Dumi-
tru Andreescu următorele:
   I.    Un loc, situat în Bucuresci, suburbia
Dobrotâsa, cheiul Dâmbovițel drept No. 12,
evaluat la lei 5.000.
   II.     Bani în numerariu 4.200.
   III.    In obiecte 800 lei.
   Adică în total lei 10.000.
   Pentru care dar am liberat presentul ex-
tract, conform art. 813 din procedura civilă.
   Președinte, Ștefan P. Christu.
   (Urmâză autentificarea tribunalului Ilfov,
secția de notariat.)
   No. 10.311.          1891, Noembre 22.
Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială
   Pretenta copie, fiind conformă cu origina-
lul, se legalisâză.
   p. Grefier, Niculescu.


ANUNCIURI ADMINISTRATIVE


Primăria Bucuresci
   Se aduce la cunoscința generală că a 15-a
tragere la sorți a obligațiunilor împrumutu-
lui orașului Bucuresci de 16.000.000 lei,
emisiunea 1884, se va efectua în țliua de 2(14)

| Martie 1892, la orele 3 p. m., în sala consi-
liului comunal.
    La acâstă tragere se vor amortisa titluri
în valore nominală de lei 96.000.
    No. 6.101.           1892, Februarie 19.

Prefectura poliției Capitalei
    In țliua de 28 Februarie 1892 se va ține
licitație, în cancelaria acestei prefecturi, pen-
tru aprovisionarea corpului sergenților de
oraș cu materialul următor⁻:
    2.348 metri postav ser, 600 metri postav
albastru închis. 52 metri postav roșu, 2.000
metri căptușâlă, 200 metri chembrică roșie,
400 metri galone de aur, 9.800 bucăți nas-
turi de metal, 100 câcourl, 500 perechi
cisme, 370 kilograme talpă, 45 bucăți piei
de toval, 200 pături, 400 cârșafurl, 400 fețe
de pernă, 240 tocuri de revolver.
    Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se
vor depune în țliua arătată, însoțite de o ga-
ranție de 10 la sută din prețul cu care se va
oferi aprovisionarea acestui material, fie în
total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când
se vor deschide.
    Pe lângă acâsta, concuiențil vor avea în
vedere art. 40—57 din legea asupra compta-
bilitățel generale a Statului.
    Amatorii se vor presenta, pentru a lua
cunoscință de modele și de condițiile între-
prindere!, la cancelaria corpului sergenților
din strada Academiei (secția 6), în tote filele
și orele de lucru.
    No. 4.055.                               *


 ANUNCIURI PARTICULARE


AUTORISAȚIUNE

   Autorisăm cu deplină putere pe casierul
nostru, D. Moritz S. Atias, ca să ne repre-
sinte înaintea autorităților publice, diferite-
lor ministere, administrațiunl sau direcțiuni,
precum casa de depuneri, prefecturi, primă-
rii, eforii, direcțiunea generală a poștelor,
a drumurilor de fer, a fortificațiunilor, regia
monopolurilor tutunurilor, etc., precum și
înaintea ori cărui particular, în afacerile
nostre. Va putea D. Moritz S. Atias să pri-
mâscă și să achite, în numele nostru, veri
ce sume de bani, efecte publice, mandate,
cupone, polițe, grupuri, obiecte de veri ce
valore; scrisori, etc., și da chitanțe valabile,
precum și efectua veri ce plăți în numele
nostru, retrage sau primi veri ce chitănțl
sau polițe ale nâstre, etc. Va putea, la cas
de trebuință, introduce veri ce acțiuni ci-
vile, comerciale sau penale, constitui advocat,
face veri ce act de urmărire, sechestra și
propri, precum și lua veri ce moduri va
crede necesare pentru apărarea intereselor
nâstre.
   leschek & C-nie, bancheri, strada Lipsani
No. 1.
   Acâstă autorisațiune este autentificată de
tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. 837
din 5 Februarie 1892.

6944

MONITORUL OFICIAL

22 Februarie 1892

DECLARAȚIE

  Prin care fac cunoscut că am perdut co-
pia de contract cu No. 4.560 din 14 Oc-
tombre 1891, prin care se constată că am
luat cu împrumut de la Banca Națională a
României lei 20.000 și am depus ca garan-
ție 30.000 lei în diverse efecte.
  Ori cine va găsi acea copie o va considera
ca o hârtie albă ?i fără nici o valâre.
Benzion Schwarz.               Iași.

De vîndare o parte din locul meu viran
ce ’l am în strada Zaverei, vis-a-vis de
podul căilor ferate române.
   Doritorii se vor adresa la subsemnata,
proprietară, în strada Știrbel-Vodă No. 42.
   Sultana Crețeanu.                   3,24.

BANCA ROMÂNIEI

Societate anonimă cu capital de 25 milione franci, împărțit în 50.000 acțiuni
              a 500 franci, din cari franci 150 vărsați

      Sediul principal Bucuresci, sucursala Brăila, agenția Londra

                           A v i s

  Avem onâre a informa pe D-nii acționari al Bănceî României că nouile
foi de cupone la acțiunile Bănceî României se vor libera cu începere de
la 24 Februarie (7 Martie) a. c.
  Pentru acest sfârșit, D-nii detentOri sunt rugați a depune chiar de
acuma acțiunile lor însoțite de borderouri numerice, la sediul nostru
principal în Bucuresci, la sucursala din Brăila sau la agenția din Londra.
Bucuresci, 18 Februarie (1 Martie) 1892.
                                            Banca României.



        CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI

COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 21 Februarie (4 Martie) 1892

                                                                 1                   SCADENȚA                                                                                       OFERITE                                                                                                                         CERUTE                                                               ÎNCHEIATE                                                             
                            EFECTE                               |j Dobânda         cup6neloh                                   CU                                         CU                                         CU                                                              cu                                                        cu                                                              cu                                            
                                                                                                                            ban! gata                                    termen                                   bani gata                                                         termen                                                  bani gata                                                         termen                                          
                  Împrumuturi de Stat Române                                                            |l 1 1 1 1 1 1 1      8SS3S 1 81 1 3    ^21   8 8?  -                                 1 1 1 1 1 1 1 1      8S2SȘ I 81 1 3         I § 88  1 1 1S'1 1 1 1 1                1 1 1 1 1                1 1 1 1 1 1 1 1 1  .....III          .......III 111111111 1 । । 81 । 1 §              1 1 1 1 1             1 1 1 1 1             1 1 1 1 1 1 1 1 1
                Rentă perpetuă................                   5%                                                                                         111S111111         11111 III 1 II                                                     -               ____________________i                                                                                                                                                                       
                 , amorlibilă...............                     5°/o        Aprilie---Octombre ...                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
        ,      ,     (împrumutul de     milidne).....            4"/.        Aprilie---Octombre...                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            
,      ,     (împrumutul de 50 milidne)......                    4"/.        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
,      ,     (împrumutul de 274 milidne)......                   Wo          Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                                                   ,45........   4?/o        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Scbuldverscbreibung) .   5"/o        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
,      de Stat (convertite rurale)........                       6»/o        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei........                10          Maiu---Noembre......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             
Imprumutur! de orașk                                             5»/.        MaiCL---Noembre......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            
               Obligațiuni alo comunei Bucuresci 1883 ........   5"/.        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
            _          '      ,         ,        1884 ........   5"/o        Maiu---Noembre......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             
_        ,       ,         ,        1888........                 5%          Iunie---Decembre ....                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            
,        t                  ,        1890 ........               La trag.    MaiCi---Noembre .....                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            
„        #                  t        cu losurl a 20 le! . . .    6»/o        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                   Împrumuturi de societăți                      7»/,        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
Scrisuri funciare rurale......... ...                            6»/.        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
,      ,     urbane Bucuresci . ........                         S»/o        Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
’        ’         * Iași...........                             5%          Ianuarie---Iulie......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                                                                   Ultim             VAL6REA                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  
                           AcțiunI                                 divid.            NOMINALĂ                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 
           Banca națională a României ............               88.45         500 lei întreg vărs.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
        Societatea de asigurare Dacia-Romănia........            30          200 ,     ,      _                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
,      ,      ,     Naționala..........                          65          200 ,     ,      ,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
,      , reasigurare............                                 10          200 .     ,      »                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
,    română de construcțiunl și lucrări publice. . . .           30          250 .    »                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
, de basalt artificial............                                           250 ,     -      ,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
,   pentru fabricarea hârtiei ........ . .                                   100 ,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            
Banca României.......... .     . .                                           200 ,     ,      ,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
                                                             OFERITE                             CERUTE                                                                       ÎNCHEIATE                                                              1 SCHIMB                                                                                                                                                                                                 
M O N E T E                                            cu                 cn                cu              CU                                          cu                                                              cu                                                                                                                                           CURSUL                                                                                   
                                                    bani gata           termen           bani gata        termen                                    bani gata                                                         termen                                                                                                                                                                                                                                  
Napoleonul...............                       1 1 1 1 1 1 1 1 1                 1  1 1 1 1 1 1 1 1 1   1 1II111 11  11111111 f                                                               1 1 1 1 1 1 H 1                                       Londra  .  .  .  cek                                                                                                                                   25.36'/,-35                                       
Galbenul austriac............                                      1 1 1 1 1 1 1 11                                                                                                            ।                                                     »       .  .  3 luni                                                                                                                                   25.20-17'/,                                       
Cordna germană (marca)..........                                                                                                                                                                                                                     Paris     .  .   .  cek                                                                                                                                 100.55-50                                        
Lira sterlină..............                                                                                                                                                                                                                          .       .  .  3 luni                                                                                                                                    99.85-80                                         
Lira otomană..............                                                                                                                                                                                                                           Francia  .  .  .  cek                                                                                                                                   2.W/.-14                                         
Imperialul rusesc.............                                                                                                                                                                                                                       ,       .  .  3 luni                                                                                                                                   2.12’1.-12                                        
Florinul austriac de hârtie..........                                                                                                                                                                                                                Viena    .  .  .  cek                                                                                           124.20-10                                                                                
Rubla de bărtie.............                                                                                                                                                                                                                         »       .  •  3 luni                                                                                            123.60-40                                                                                
Aur contra argint (agiul) .     ........                                                                                                                                                                                                             ,      nap. (scurt)                                                                                             99.50                                                                                    
                             Greutatea                       OFERITE                             CERUTE                                                                       ÎNCHEIATE                                                              Berlin    .  .  .  cek                                                                                                                                                                                   
      CEREALE                 tn libre                                                                                                                                                                                                               .       .   .  3 luni                                                                                                                                                                                    
                                                hectolitrul            100 kilo         hectolitrul    100 kilo                                    hectolitrul                                                                             100 kilo  Germania. . . cek                                                                                                                                                                                        
Grâti.............   1 11 11 11                 1 1 1 1 1 1 1      ■ l l 1 l i i r   1                 1 1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1 1 1                                                            1 1 1 1 1 1 1                                         ,       .  .  3 luni                                                                                                                                                                                     
Porumb............                              1__                i                 jl 1 1 1 1 1 1                                                                                                                                                  Amsterdam . 8 luni                                                                                                                                                                                       
Secară..........  .                                                                                                                                                                                                                                  Petersburg . 3 luni                                                                                                                                                                                      
Ov£z.............                                                                                                                                                                                                                                    Belgia ... 3 luni                                                                                                                                                                                        
Orz.............                                                                                                                                                                                                                                     ,       . . (scurt)                                                                                                                                                                                      
Raplță ............                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Elveția . . 3 luni                                                                                           
Fasole .............                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Italia ... 8 luni                                                                                           
SCOMPTUR1 ( Banca națională 1 scompt...... .       ..............                                                                                                                                                                                                                                                                                                    5»/,                                                                                     
șl       l Banca naționala ț aTansurI pe deposite de efecte sau lingouri..............                                                                                                                                                                                                                                                                               6»/,                                                                                     
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     6»/.                                                                                     

•) NB. Cursul rentei amortibile 5%, pe ijiua 20 Februarie curent, a fost de lei 98 b. 65.

Imprimeria Statului.

                                       Director GENERAL, alexandru gh. cantacuzino