Marți, 1892 * ’ 1 Martie No. 254 UN EXEMPLAR : 25 BANI REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRKȚKL ABOSmMIILU IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luaL Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din ântâia ⁱⁿ unei crise religiâse, de care să ne ferâscă DumneZeii. D-lor senatori, legea ce vă propune comi- tetul delegaților D-vâstre, este un remediu radical și priincios al acestei stări bolnăviciâse din biserica nâstră. Ea fixând parochiele de- termină și numărul clerului necesar serviciu- lui divin, în coprinsul acestor parochii. Prin ast-fel de măsură, numărul de 6.975 al preo- ților, astăZi în serviciul diferitelor biserici, s’a redus la 4.879, adică aprâpe cu a treia parte. Acâsta e o mare-înlesnire întru reali- sarea dorinței nâstre, pentru că scurt timp porțiunea de bani și pământ ce se cuvenea celor 2.096 preoți, acum reduși, se va îm- părți peste cât-va timp tot la cel 4.879, ră- maăl în serviciu, dupe norma stabilită de sfîntul Sinod. Preotul parochiel, la rândul său, având pe de o parte determinat cercul său de activitate religiâsă și morală numai în poporul său, iar pe de alta existența sa ^ilnică asigurată, se 6814 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 va aplica cu totă inima și sufletul său la îm- plinirea sfintelor sale datorii în societate. O altă bine-facere a acestei legi este și aceea că, achitarea salariului preotului, fă- cându-se de către ministerul cultelor, tote în- târzierile, șicanele și abusurile făcute preo- ților de către primari, se vor înlătura pe vii- tor. Asemenea tote certele, daraverile și pro- cesele dintre cler și popor, provenite în cea mai mare parte din insuficiența miZlocelor de traiu de până acum, vor dispărea d’o-dată și pentru tot-d’a-una dintre el. Remediarea tutulor acestor rele va reda societățeî nostre creștină viața sa cea curată și sfîntă, iar preotului prestigiul și demni- tatea sa. De alt-fel noi, prelațil, vom observa în deaprope pe preoți și vom apleca celor abătuți de la datoriile lor totă asprimea canonelor și a disciplinei bisericescl. D-lor senatori, legea de față întrupeză tote dorințele sfîntulul Sinod și corespunde în totul legitimelor și dreptelor așteptări ale clerului nostru mirean. Comitetul delegaților ’și-a Zis cuvântul său; acum este rândul D-vostre, și sper că aveți să’l luațl în considerațiune și să’l votați așa precum ’l-am elaborat noi. Raportor, Partenie, episcop al Dunărel- de-Jos. PROIECT DE LEGE pentru fixarea parochiilor și regularea posițiunei materiale a clerului mirean Proiectul' comisiunel ad boc Modificările făcute de comitetul de delegați CAPITOLUL I Paroehiile Art. 1. Conform votului sfîntulul Sinod din ședințele de la 7 și 8 De- cembre 1888, sunt în România 3.031 parochil ortodoxe, din cari 297 urbane și 2.734 rurale. Numărul, numirea și locul fie-cărel parochil se arată în tabela a- nexată. Art. 2. Tâte bisericile ortodoxe din România, afară de catedralele Mitropoliilor și Episcopiilor, precum și de bisericile de prin monastirile și schiturile de monahi și monahe, fac parte dintr’o parochie. Art. 3. Fie-care parochie are biserica el parochială; cele-alte bise- rici din parochie sunt filiale. Art. 4. In paroehiile urbane sunt 596 biserici, din cari 297 paro- chiale și 299 filiale; în paroehiile rurale sunt 6.165 biserici, din cari 2.734 parochiale și 3.431 filiale. CAPITOLUL H Personalul bisericesc parochial Art. 5. Fie-care parochie are câte un preot paroch, iar unele și preoți ajutători. Sunt dar: a) In paroehiile urbane preoți parochl 297 ; b) In, paroehiile urbane preoți ajutători 309 ; c) In paroehiile rurale preoți parochl 2.734; d) In paroehiile rurale preoți ajutători 1.343. La numărul preoților parochl rurali se adaogă și preoții servitori pe la monastirile și schiturile de maici, în număr de 54. Art. 6. In fie-care capitală de județ vor fi câte duol diaconi, afară de Bucuresci, Iași și Craiova, unde trebuința a reclamat mai mulți; iar în comunele urbane, cari nu sunt capitale de județ, va fi câte un diacon. Numărul total al diaconilor în parochiele urbane este de 123; iar pe la monastirile și schiturile de maici 19. Art. 7. La fie-care biserică parochială urbană vor fi câte duol cân- tăreți ; iar fiind mai multe biserici filiale în coprinsul unei parochil, vor fi și de fie-care preot ajutător câte duoi cântăreți Fie-care biserică din paroehiile urbane va avea câte un paracliser. In paroehiile rurale vor fi de fie-care preot câte duol cântăreți și câte unul de fie-care biserică, ce va întrece numărul preoților, afară de cașul, când vor fi duoă saii mai multe biserici într’un sat, ce formâză o parochie cu un singur preot; în acest cas vor fi tot numai câte duol cântăreți. Sunt dar: a) Cântăreți în paroehiile urbane 981; V) Paracliseri în paroehiile urbane 588; c) Cântăreți în paroehiile rurale 9.605. (VeZl rubricile respective în tabelă). CAPITOLUL IU Numireaji datoriile preoților Art. 8. Numirea și înlăturarea personalului bisericesc în parochie se face de chiriarchul respectiv, conform sfintelor canone și regulamen- telor sfîntulul Sinod. Admise. Admis. Până la reducerea numărului preoților astăzi în serviciu la norma stabilită prin legea de față, nu vor mal putea fi hirotonisiți la locu- 18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6815 Proiectul comisiunei ad hoc Modificările făcute de comitetul de delegap rile vacante, de cât absolvenții unul seminar de gradul II și ai făcui tățel de teologie. Art. 9. Tote serviciele religiose se vor face de cler, conform sfinte- lor canine și regulamentelor sfintulul Sinod; la parochiile unde sunt mal multe biserici de cât preoți, serviciul divin se va regula de chiriar- chul respectiv. Art. 10. Preoții și diaconii salariațl, dupe prescripțiunile legei de față, vor fi datori să săvîrșăscă în parochia lor fără altă plată, botezu- rile, cununiile și înmormântările creștinilor respectivi. Art. 11. Chiriarhul respectiv, în înțelegere cu ministrul instrucțiu- nel publice, păte însărcina pe preoții din parochil cu predarea religiu- nel în școlele rurale din coprinsul parochiei lor. Acești preoți, în materiile pur didactice, vor fi supuși legei instruc- țiunel. Admise. CAPITOLUL IV Întreținerea bisericilor și a personalului lor Art. 12. Din numărul total de biserici, prevăzute prin actuala lege, 274 fiind întreținute din fordurile lor proprii și de alte așezăminte de bine-facerl (veZi anexa) rămâne în sarcina Statului numai întreținerea a 391 biserici din parochiele urbane și 6.096 din cele rurale. Din cele 391 biserici urbane, 182 sunt parochiale și 209 filiale; iar din cele 6.096 biserici rurale, 2.733 sunt parochiale și 3.363 filiale. Art. 13. întreținerea lunară a acestor biserici va fi: a) Pentru o biserică parochială urbană 50 Iei; b) Pentru o biserică filială urbană 30 lei; c) Pentru o biserică parochială rurală 25 lei; d) Pentru o biserică filială rurală 12 lei, 50 bani. Cumpărarea de cărți și micile reparațiunl ale bisericilor parochiei se fac din suma prevăzută mai sus. Reparațiunile mal mari, precum și cumpărarea de vestminte și odăre bisericescl sunt în sarcina celor ce le întrețin. Art. 14. Din numărul personalului bisericesc prevăzut la art. 5, 6 și 7, scăZăndu-se personalul bisericilor cu fonduri proprii și ale așeză- mintelor de bine-facerl, rămâne în’sarcina Statului 4.757 preoți, din cari 269 preoți parochi urbani, 2.806 preoți parochl rurali, 285preoți ajutători urbani, 1.343 preoți ajutători rurali, 45 preoți de pe la mo- nastirile și schiturile de maici, 127 diaconi, 897 cântăreți urbani, 544 paracliseri urbani și 9.585 cântăreți rurali. Art. 15. Retribuțiunea lunară^ a personalului bisericesc va fi: Admise. 1) Pentru preotul paroch urban 200 lei. 2) Pentru preotul ajutător urban 166 lei, 67 bani. 3) Pentru un diacon din parochia urbană, 166 lei, 67 bani. 4) Pentru un diacon din monastirile și schiturile de maici 100 lei. 5) Pentru preotul paroch rural 100 lei. 6) Pentru preotul ajutător rural 83 lei, 34 bani. 7) Pentru un cântăreț din parochia urbană 100 lei. 8) Pentru un paracliser din parochia urbană 80 lei. 9) Pentru un cântăreț din parochia rurală 33 lei, 34 bani. La preoți și diaconi cu curs seminarial de gradul II, li se va da un plus de 50 lei pe lună, iar la cel de facultate 100 lei în plus. Art. 16. Preoții parochl și ajutorele lor din fie-care categorie de parochil, vor împărți egal cu preoții aflațl astăZI în plus într’o paro- chie tote beneficiele acordate prin legea de față. Dar fiind-că numărul preoților și diaconilor, astăZI în serviciti pe la biserici, este mal mare de cât cel fixat ca normă prin legea de față, se va înscrie și pentru aceștia în buget aceeași retribuțiune, până la re- ducerea numărului lor. Preoții aflațl astăZI într’o parochie, cari, în urma regulărel de față, nu ar voi să se permute în locul vacant desemnat de chiriarchul său, rămân în disponibilitate, fără a se putea bucura de beneficiile prevă- Zute în acest articol. Art. 17. Statul și comunele vor vărsa în casa fiscului sumele nece- sare pentru întreținerea bisericel lor și retribuirea personalului lor. Art. 18. întreținerea bisericilor și retribuțiunea personalului lor, se Admise, va plăti de ministerul cultelor, conform legei de comptabliitate. Art. 19. T6te pământurile date preoțimel sătescl prin legi anteriore 6816 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 Proiectai comisiunel ad hoc Modificările făcute de comitetul de delegați și consfințite prin art. 14 din legea rurală de la 1864 sunt in folosul clerului, care deservesce bisericile și pe creștinii din parochia respectivă. Ele se vor delimita de către autoritatea comunală și se vor scuti de ori-ce dare către Stat, județ sau comună. Din aceste pământuri preoții vor lăsa a treia parte în folosul cântă- reților. Art. 20. La cele 448 parochil rurale, unde preoții n’au primit pă- mânt, dupe art. 14 din legea rurală de la 1864, precum și la preoții și diaconii de pe la monastirile și schiturile de maici, salariul acestor preoți și diaconi va fi crescut lunar cu 20 lei, iar al cântăreților cu 10 lei. Art. 21. Poporenil parochielor vor construi casele necesare servito- rilor bisericescl, dupe anume plan restabilit și vijat de chiriarchul res- pectiv. Art. 22. Cântăreții și paracliserii, ca și preoții și diaconii, sunt scu- tiți de ori-ce serviciu comunal sau județian, care ar împiedica mersul regulat al serviciului religios în biserică și prin popor. CAPITOLUL V ₉ Diferite disposițiuni Art. 23. înființarea sau desființarea de parochil, deslipirea cătune- lor de la parochiele lor și alipirea lor la altele, se va face de către sfîn- tul Sinod, dupe mijlocirea chiriarchulul respectiv. Art. 24. Când mai târjiu populațiunea parochielor va cresce și se va constata, că personalul fixat prin legea de față nu ar fi suficient pentru preîntâmpinarea servicielor religiose în popor, consiliele comu- nale vor putea cere, prin chiriarchul respectiv, sfîntulul Sinod cresce- rea acestui personal. Art. 25. Despre ori-ce schimbare făcută în virtutea art. 23 și 24, sfîntul Sinod va comunica ministerului cultelor, spre a se adgogi saii scădea la budget. Art. 26. Bisericile cu fonduri proprii pot avea un personal mal nu- meros și cu o mal mare alocațiune pentru salariu și material; nici o dată însă mal puțin de cât este stabilit prin legea de față. Art. 27. Personele piose, precum și creștinii dintr’o comună sau cătun, cari ar voi să fundeze încă veri-o biserică sau să crâscă numărul personalului legal al veri-unel biserici, vor putea face acesta cu învo- irea chiriarchulul respectiv, dupe ce mal antâiîi vor asigura la casa de depuneri și consemnațiunî sau în veri-un imobil, fondul necesar pentru întreținerea bisericei și a personalului, dupe norma stabilită prin legea de ,față. Art. 28. Consiliele comunale urbane vor zidi, în fie-care cimitir, câte o bisericuță și o vor întreține împreună cu clerul respectiv, dupe norma stabilită în acâstă lege. Art. 29. Tot personalul bisericesc din țâră se va supune legel pen- siunilor și se va bucura de tote drepturile acestei legi. Aceeași normă se va urma și cu clerul de pe la bisericile cu fonduri proprii și de pe la așejămintele de bine-facerl. Art. 30. Bisericile din parochil vor primi donațiunl și legaturi, con- form codului civil. Alt. 31. Un regulament special, făcut de sfîntul Sinod, va regula vinderea obiectelor sacre necesare cultului religios (cărți bisericescl, imagine, făclii, etc.), în scop de a spori venitul bisericilor și al biseri- cașilor, peste cele prevăjute prin legea de față. Art. 32. Tote legile și disposițiunile anteridre, contrarii legei de față, sunt și rămân desființate. Raportor, Partenie, episcop al Dunărei-de-Jos. P. S. Episcop al Râmnicului: I. P. S. Stăpâne, Prea sfinți membri! Vă aduceți a- minte P. S. Vostre, că la propunerea făcută de decanul facultăței de teologie, P. S. Gerasim Piteșteanu, adică ca sfîntul Sinod să aprobe tipărirea în tipografia nostră a feselor studen- ților săraci de la facultatea de teologie; vă aduceți jic aminte cu câtă dragoste am îm- brățișat acăstă propunere. Sfîntul Sinod a dat Poporenil parochiilor vor construi împregiurul bisericilor casele ne- cesare servitorilor bisericești, dupe anume plan prestabilit și vijat de chiriarchul respectiv. Admise. Admise. chiar un vot, dupe care D. director al tipo- grafiei cărților bisericescl era îndatorat ca, una din aceste țese s’o tipărâscă cu spesele tipografiei. Dupe acâsta studenții noștri, cei mal mulți, au continuat și ș’au tipărit fesele lor la acâs - tă tipografie. Eu ca unul, care am fost în ca- pul tipografiei nostre, sciu, că este o lege specială, prin care toți tipografii sunt datori, ca un număr din tipăriturile lor să le înain- teze ministerului, spre a se depune în biblio- tecele publice. Legea acesta nu obligă pe ti- pografi, de a da câte un exemplar din cărțile religiose, ce se tipăresc în țâră, spre a fi de- puse în biblioteca S-tulul Sinod. Cu tote a- ceste, S-tul Sinod este în drept să câră, prin decanul facultăței de teologie, de la fie-care absolvent câte un exemplar din tesa sa. A- L 18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6817 câsta, spre înavuțirea bibliotecel S-tulul Si- nod, și apoi și pentru cunâscerea mal de aprâpe a mersului facultățel. Cuviința chiar cerea, ca decanul facultățel de teologie, cu adresă formală să înainteze biuroului un nu- măr din aceste țese, din cari duoă sau trei exemplare să se depună în bibliotecă, iar res- tul să se împarță membrilor S-tulul Sinod. Dacă propunerea mea în acăstă formă se va părea grea de îndeplinit; dacă, voesc să ^ic, că numărul de 18—19 țese s’ar părea prea împovărător pentru un student, care ar fi obligat, de a da 16 țese pentru membrii Si- nodului și 3 pentru bibliotecă; atunci să se dea cel puțin 3 țese, cari să intre în biblio- teca Sinodului și să se trăcă în catalogul spe- cial. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eu cred, că acăstă dorință exprimată de P. S. Episcop al Râmnicului, dacă nu s’a îndeplinit până acum a fost numai o negligență sau o scăpa- re din vedere. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu: Cer cuvântul, ca să arăt că n’a fost negligen- ță. Este prea adevărat, că S-tul Sinod a dat un vot, ca „tipografia Cărților-BisericescI* să tipărăscă tesele studenților; până acum însă tipografia n’a putut să tipărăscă nici o tesă cu spesele sale, ci tote au fost tipărite cu spesele studenților sau ajutați de alții. Prin urmare, singuri studenții sunt proprie- tari al acelor țese. Studenții le trimit noă profesorilor ca să le studiăm și, dacă nu mă înșel, au dat și fie-cărui membru al S-tulul Sinod. Cei cari au depus până acum tesele au crezut, că dacă fie-care membru are câte o tesă, nu mal este de trebuință să fie și la cancelarie. Dacă însă S-tul Sinod va da un vod în sensul acesta, ca decanul să fie obli- gat să trimită și la biblioteca S-tului Sinod câte un număr de duoă sau trei exemplare, atunci eu sunt gata a mă supune. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Eu văd, că cestiunea se schimbă acum dupe explică- rile date de P. S. Gherasim Piteșteanu. P. S. Sa spune, că tesele studenților s’au tipărit cu spesele lor; și deci dacă tesele studenților licențiați în teologie se tipăreau cu cheltu- iala tipografiei, atunci veneau de drept fără nici o înduoială, ca să se dea și pentru bi- blioteca S-tulul Sinod și pentru fie-care membru. Dar pentru că, dupe cum spune P. S. Ghesarim Piteșteanu, decanul facultă- țel, până acum tesele s’au tipărit cu cheltu- iala particulară a fie-cărui student, atunci este facultativ pentru dânșii, dacă trebue să dea sau nu. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântul, ca să mă explic. In privința cheltue- lilor ce studenții fac cu tipărirea feselor lor, eu n’am afirmat nimic; fiind însă că P. S. Decanul m’a provocat, mă cred dator să ’ml spun cu- vântul meii. In urmarea unui vot al S-tului Sinod, tipografia a tipărit o tesă a unui stu- dent, fiind obligat studentul să dea numai hârtia. Acest student se numea, mi se pare, Protopopescu. P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu: Acel student n’a depus tesa până acum. P. S. Episcop al Râmnicului: Eh nu discut numele, ci eti cred obligați pe studen- ții facultăței de teologie de a-’și înainta te- sele lor la S-tul Sinod. Toți studenții, și din totă lumea ’și tipăresc tesele cu cheltuiala lor, și cu tote acestea studenții de la tote fa- cultățile dau câte un număr de 15, mi se pare, exemplare pentru biblioteca universi- tăței. Și când un membru al S-tului Sinod, fost și el profesor și decan al facultățel de teologie vine și vă rogă, ca fie-care student să dea câte trei țese, pentru biblioteca S-tului Siaod, acâsta vi se pare prea mult ? Apoi, de ce S-tul Sinod, care este un corp eminamen- te religios, să nu aibă în biblioteca sa tote cărțile religiose, și mai ales ale tinerilor noș- tri de la facultatea de teologie? Ba adaug, este cuviincios, ca să se dea și fie-cărui mem- bru al S-tului Sinod. P. S. Decan a spus, că acești tineri dau, dar sciți cui daii, și pentru ce dau? Eu chiar astăzi am primit o tesă și mal alaltăerl alta; fiind-că eu le-am fost profesor, și el cu acâsta ’și arată recunoscința lor pen- tru mine. Dar eh cer, că acâstă dare să se facă în mod obligatoriu și prin decanul facul- tăței de teologie, care cu adresă oficială se înainteze la biurou un număr de țese, cel puțin trei la număr, spre a se păstra în bi- blioteca S-tului Sinod. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Eu nu sciu ce discutăm, și ar fi bine să se'preciseze o- biectul discuțiune! nostre.Este veri-o propu- nere făcută în sensul acesta sau nu ? Dacă este veri-o propunere, atunci ea trebue să urmeze calea regulamentară. P. S. Episcop al Romanului : Neapărat, și acea propunere să se rânduiască la o co- misiune. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Dacă nu este nici o propunere, atunci trebue să se facă, și dupe ce va merge la comisiunea ad hoc, acâsta va veni cu raportul său și noi vom discuta, și de se va găsi bună ne vom grăbi cu toții să o votăm ca să împlinim do- rința unul coleg al nostru și membru al S-tulul Sinod. Alt-fel cum voițl Prea Sân- ția Vâstre să discutăm? Consecințe celor ce tot-d’a-una amz susținut sunt și acum, pen- tru împlinirea prescripțiunilor regulamentu- lui nostru. Voesce însă S-tul Sinod să trăcă peste prescripțiunile acestui regulament și să procedă somar la disutarea unei propuneri, este liber să o facă; în ori-ce cas însă, eu voiu fi cel din urmă, care să mă asociez la acest procedeu. Dar în sfârșit, să vedem ce cere P. S. E- piscop al Râmnicului Noul Severin? P. S. Sa doresce, ca S-tul Sinod să oblige printr’un vot al său pe licențiați! în teologie de la fa- cultatea nostră, ca să depună pentru biblio- teca acestui Sânt Corp câte trei exemplare din tesele lor. Eu gândesc că propunerea sau dorința P. S. Sale nu se pote lua în conside- rațiune—cel puțin acum—și din alt punct de vedere. Un asemenea vot al S-tulul Sinod întru acâsta ar eși din atribuțiunile ce are. Cum? Voițl Prea Sânția Vâstră, ca noi să o- bligăm pe acești tineri să trimită S-tului Sinod câte trei exemplare din tesele lor? Dar, nu vă închipuiți, că bieții băeți abea pot ti- pări un număr de exemplare, câte ’i obligă regulamentul facultățel? Cred că este bine să ne oprim de la asemenea voturi, și în ori- ce cas trebue să consultăm cel puțin pe de- canul facultărel de teologie și tocmai dupe ce P. S. Decan ne va aduce consimțimântul li- cențiaților, noi putem, nu să decidem, ci să luăm act de modesta ofrandă, ce numițil li- cențiați voesc a face bibliotecel nâstre. Alt- fel făcând, eșim, cum am țlis, din atribuțiu- nele nâstre și chiar din lege și regulamentele nâstre respective, în ori-ce cas, cestiunea re- gulamentară se impune și nu putem trece a- lăturea de ea. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântnl în cestiune de regulament. P. S. Epis- cop al Dunărei-de-Jos voesce să ne bage în regulamant cu dorința, exprimată de mine, de a se înainta tesele studenților de la teolo- gie bibliotecel S-tulul Sinod. Dar P. S. al Dunărei-de-Jos citiți articolul din regula- ment, la care faceți alusiune. Acel articol are cu totul alt înțeles. El vorbește despre pro- punerile, cari se fac pentru schimbarea de regulamnnte, întregi sau a veri-unui articol din regulamentele nâstre ; dupe cum s’a fă- cut și mal dăunățll cu regulamentul pentru revisuirea cărților didactice. Propunerea mea este o dorință, exprimată de un membru al S-tulul Sinod, dupe care S-tul Sinod să se pronunțe, că se unesce cu fisele acestui membru, sau nu. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos aduce și argumente; și sciți cari ? Când este vorba de spesele studenților, să băgați, 4>ce P- S. Sa, de sâmă. Dar ce spese P. S. se cer față cu propunerea mea ? P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu: 500 lei fie-care carte. P. S. Episcop al Râmnicului: P. S. De- can ne spune, că 500 lei fie-care carte. Dar eu n’am ^is, ca să se tipărăscă pentru Sinod o lucrare a parte, ci am propus, ca din tesele tipărite să se dea și pentru biblioteca S-tului Sinod câte trei exemplare. Acâsta am ^is și rog să se discute. I. P. S. Mitropolit al Moldorei: Cred, că opiniunea exprimatăde P. S. Episcopul Râm- nicului este fârte simplă și lesne de înțeles, fârte lămurită și drâptă, și nu mal are tre- buință de discuțiune. Din partea nâstră nu se ascâptă, de cât să ^icem da sau ba. Acum întreb pe S-tul Sinod; se unesce cu opiniunea exprimată de P. S. Episcop al Râmnicului saii nu? P. S. Episcop al Romanului: Eu aș ruga pe P. S. Episcopul Râmnicutul să ’și retragă propunerea, fiind-că este o propunere atât de mică și nebăgată în sâmă, P. S. De- can a au^it’o, a luat cunoscință de ea, și uude se va putea o va îndeplini, unde nu se va putea, nu o va îndeplini. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu: Eti creu, că este bine, ca din fie-care tesă să se trimită câte un exemplar sau duoă la bi- blioteca S-lui Sinod, fiind-că tâte aceste țese sunt de cuprins religios și S-tul Sinod are să le cerceteze. Dacă S-tul Sinod dă un vot în acestă pri- vință, decanul va fi obligat să le trimită imediat. 6818 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Nu se pote; acostă procedare este și oprită de re- gulament și contra atribuțiunilor S-tulul Sinod. P. S. Episcop al Râmnicului : Ași! voiesc să’mi arătați regulamentul. P. S. Episcop al Hușilor : MS unesc în totul cu cele Zise de P. S. decan al făcuită- ței de teologie, că daca S-tul Sinod ’î va pune acâstă sarcină, are să stăruiască la studențl ca să dea câte trei exemplare și pentru bi- blioteca S-tul Sinod, și cred că acâsta o pote face forte bine, și că nici unul dintre studențl nu se va opune. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: MS asociez și eu cu dorința exprimată de P. S. Episcop al Râmnicului. Fie-care instituțiune care tipăresce ceva, dă pentru biblioteca Statului, fiind pusă obli- gațiunea prin lege. De ce și S-tul Sinod să nu se împărtășâscă cu tezele studenților de la facultatea de teologie ? P. S. Episcop al Argeșului: Eu, văd că discuțiunea acâsta se întinde, mă iertați să Zic cuvântul—în zadar. N’ar fi trebuit atâta vorbă: Un student cum ’șl scote teza, o îm- parte la toți prietenii și profesorii, și pote s’o împartă și la membrii S-tului Sinod și bi- bliotecei prin decanul facultăței. Acum tipărirea acestor teze nu se face, dupe cum a spus P. S. decan, de tipografia cărților bisericescl, ci se face pe socotâla stu- dentului. Așa fiind lucrul, se lasă dar la lati- tudine, sau la facultatea studentului, ca prin îndemnul decanului să depună trei exem- plare și pentru biblioteca S-tului Sinod. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: S-tul Sinod nu pote să dea un vot prin care s’ar sustrage ceva din averea materială a imul li- cențiat în teologie, fie măcar trei teze de li- cență. Sântul Sinod pote să exprime un deside- rat și de voiți chiar să însărcineze pe decan ca să comunice licențiaților în teologie acâsta dorință a S-tulul Sinod, dar ca să dea un vot, prin care să invite pe decan ca să le pună în vedere un vot obligatoriu, eu nu în- demnez pe S-tul Sinod să facă acâsta. Un a- semenea vot ar trece, cum am Zis, peste com- petința nostră. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Atunci dar se va trece la ordinea Zilei. P. S. Episcop al Râmnicului: Vă rog să puneți la vot propunerea mea. P. S. Episcop al Romanului: Vă rog Prea Sânte să renunți. Numai cerșitorie nu este bună să facă S-tul Sinod la băeți. — S-tul Sinod, consultat, respinge propune- rea P. T. Episcop al Râmnicului și trece la ordinea Zilei- P. S. Episcop al Hușilor, raportor, citesce raportul comisiunei de petițiunl, relativ la apelul făcut de diaconul Nicolae Hâncu din Târgușorul Ivesci, județul Tecuciu. Asupra acestei cestiuni comisiunea gă- sesce că apelul nu este făcut în termen și, cerând respingerea lui, rogă pe S-tul Sinod ca să lase la apreciare Episcopului respectiv ca să ierte pe numitul diacon când va crede că a dat probe de îndreptare. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : înalt Prea Sânte Președinte, ridic mai ântâiu o cestiune de regulament. Cer că înainte de a se începe discuțiunea asupra cașului de cate- risire a diaconului Hâncu, să se recuze trei din membri S-tului Sinod și anume: P. S. Episcop de Roman, Melhisedec, P. S. loco- tenent de Roman, loanichie Bacaoanul și P. S. Valerian Rdmniceanu, fratele P. S. .Epis- cop de Roman. P. S. Episcop al Romanului: Cer cu- vântul. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Cel ân- tâiu ca Episcop care a judecat și caterisit; cel de al duoilea ca președinte al consistoriu- lui care a luat parte la tratarea procesului de unde e caterisirea, și al treilea ca frate al Episcopului respectiv, și dupe ce vom lămuri cestiunea regulamentară de recusare, vom in- tra în discuția cestiune!. P. S. Episcop al Romanului: Acâstă idee a P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos este o lucrare cu totul nouă și neprevăzută în procedura S-tului Sinod. S-tul Sinod nu de astă-ZI judecă asemenea cestiuni. Nici o-dată nu s’a sulevat asemenea cașuri ca Episco- pul, care este de la locul de unde s’a făcut judecata, să se recuze și să nu ia parte. Pe ce temeiu face P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos asemenea propunere. Care este temeiul ca- nonic ? Te rog, Prea Sânte, să ne arăți un canon bisericesc, căci regulamentele nostre sunt făcute dupe canonele bisericesc!. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Am să’ți arăt acum temeiurile. P. S. Episcop al Romanului: Nici o-dată de când este S-tul Sinod nu s’a pomenit ca un Episcop să fie scos afară din Sinod și să fie tratat ast-fel. Acum ce voesci să faci cu acâsta ? P. S. Ta pretinzi să fie scos afară, ba Episcopul, ba fratele Episcopului, care este membru al S-tului Sinod, ba pe un alt membru al consistoriului, care este membru și al Sinodului. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Da, cer să fiți recusați P. S. Ta, fratele P. S. Tale și P. S. loanichie, președintele consistoriului P. S. Sale de la Roman. P. S. Episcop al Romanului: Ce are a face fratele meii cu acâsta ? Acâsta nu este de cât o răutate. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: I. P. S. Președinte, vă rog să mă apărați, căci P. S. Melchisedec, Episcop de Roman, îmi adresâză cuvinte cari nu sunt demne de un Corp Sânt cum este S-tul Sinod. P. S. Episcop al Romanului: Și eu fac apel la I. P. S. Președinte să mă apere, căci sunt... I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aceste curente de răutate cred că nu sunt la locul lor. Aci se judecă dupe starea lucrurilor și dupe impresiunea cuvintelor. P. S. Episcop al Romanului: Antâiii sunt cu totul contra ideel emise de pe P. S. Epis- cop al Dunărei-de-Jos, de a se exclude un număr din membrii S-tului Sinod. Dar ce cas e acâsta, pentru care cereți excluderea a trei membri ? Un nenorocit om, care dupe tote consiliile ce i s’au dat, a mers din răii în mal rău și să’șl găsâscă în membrii S-tu- lul Sinod un mare advocat, pe P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, care să buliverseze te- meiul, pe care stă S-tul Sinod, în favorea acestui nenorocit. Modul cum a prevăZut comisiunea este forte bun. Lucrarea acestei comisiuhl este forte corectă și la locul el. P. S. Episcopal Dunărei-de-Jos: Nu țiu eu sâmă de raportul comisiunei. S-tul Sinod nu o dată a decis alt-fel de cât conclusiunile comisiunei. P. S. Episcop al Romanului : Ții sau ții sâma, acâsta te privesce. Am Zis că lucrarea acestei comisiunl este forte la locul el. Ape- lul acesta este unul din acelea care nu se pote primi de S-tul Sinod pe bazele pe cari le-a arătat comisiunea. Mai departe ce este ? Observațiunile pe cari le-a făcut secretarul S-tulul Sinod. Acâsta e o altă cestiune. Eu vă rog, să deosebiți cestiunea în duoă : Mai ântâiu să regulați cu cestiunea respingere! apelului și pe urmă să vină cel cari vor pofti să’șl însușâscă acele observațiuni ale secreta- rului S-tulul Sinod, și cu toții ne vom inte- resa, ca să auZim opiniunile emise asupra a- celor observațiuni și să avem o idee stabilită despre acele lucruri, care acum, ântâia dată, se ivesc la noi. Așa dar, eu sunt cu totul con- tra celor Zise de P. S. Episcop al Dunărei- de-Jos, nu pentru că mă privesc pe mine, și daca S-tul Sinod crede că acel om nenorocit, pe care voesce a ’l susține P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, face onore bisericel, să’l sus- țină, să și’l ia P. S. Sa ca arhidiacon. Nici o-dată nu mă voiu împotrivi la acâsta, dar să veniți pe de lături și să vă căutațl nisce ade- văruri, care n’au nici un temeiu, ci numai să loviți în mine și în demnitatea mea de episcop, acâsta eu nu pot suferi și rog pe S-tul Sinod să mă scoță dintr’o asemenea critică posițiune în care P. S. Vostre mă pu- neți. I. P. S. Mitropolit al Moldovei:N6 rog să ne lămurim asupra votărei acestei cestiuni. Aci nu e cestiunea asupra părerel personale cum a Zis P. S. Episcop șl Romanului. Eu cred, că e constatat, că acest diacon e un ne- norocit căZut moralicesce; cestiunea e numai de formă, de procedură, și asupra acesteea trebuie să ne aruncăm privirile. P. S. Episcop al Romanului: Vă rog ca mai ântâiu să limpezim chestiunea prealabilă pusă de P. S. Episcopul Dunărei-de-Jos. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Să vedem mai ântâiu ce are de Zis P- S. secretar al S-tului Sinod. P. S. Arh. Calistrat Bârlădeanu: N’am să vorbesc relativ la propunerea făcută de P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, și am să vorbesc asupra concluZiunilor raportului P. S. Episcop al Romanului: Nu e acâsta în discuțiune, ci cestiunea prealabilă pusă de P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : P. S. Melchisedec, episcop al Romanului, care a judecat și caterisit pe diaconul Hâncu, Zice că noi trebuie să judecăm după canone. Dar cine a propus ca noi să părăsim canonele?— Nimeni. 18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6819 Eu ’mi-am făcut de mult, forte de mult o dogmă din ele, și ’mi sunteți cu toții martori de modul cum le-am apărat și susținut tot-d’a- una. Judec dar dupe canone, dar acolo unde nu am canâne, judec dupe legile țârei și aveți să vedeți că suntem chiar obligați să ținem socotâlă de aceste legi. încep cu acest Sânt Sinod al bisericel nos- tre. Ființa S-tului nostru Sinod s’a creat prin legea organică de la 1872. Acestă lege a fost votată de Corpurile legiuitâre ale țârei, singurele în drept și stăpâne a face legi în țâră. Noi dar, Sinod al bisericel române or- todoxe autocefale, nu putem să trecem ală- turi de legile țârei. Pote că lucrul ar fi dorit de mulți din noi, dar trebue să ținem soco- tâlă de legile țârei, alt-fel nu o să avem drept să țină și legile socotâlă de noi. D.ar, dacă este verl-unul cari este dator să le recunoscă ântâiu, este Prea S. Prelat de Roman și iată pentru ce : P. S. Episcop al Romannlui: Nu sunt eu Prelat ci pote P. S. Ta. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: P. S. Prelat de Roman, când a făcut regulamen- tul, pe care S-tul Sinod l’a primit și l’a votat, Zicea : Citesc articolul 10 din regulamentul pentru disciplina bisericâscă: „Art. 10. Basele administrărel și judecăței eparhiale sunt: „aj Legea lui Dumnezeii coprinsă în Sânta Scriptură; „bj Caninele Sânților Apostoli, ale Sân- telor Sinode ecumenice și locale, ale Sânților Părinți și alte așezăminte bisericesc!; „c/ Regulamentele S-tului Sinod ; Legile civile ale țârei, întru cât ele se ating de persone saii obiecte, de pe terenul eclesiastic.“ Vedeți P. S. Prelat de Roman. P. S. Episcop de Roman : P. S. Ta ești Prâlat. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Că noi suntem chiar obligați de regulamentul, elabo- rat de Prea S. Ta, ca să ținem socotâlă de legile țârei. Te întreb dar pe Prea S. Ta acum și ’țl Zic: Cum vrei să te sustragi de la legea comună a țârei în ceea-ce privesce recusa- rea. S-tul Sinod trebue să se țină de legile țârei întru cât ele nu lovesc dogmele Sântei nostre religiunl. In conformitate dar cu legile țârei, cari prevâd recusarea judecătorilor în tâte cașu- rile, unde s’ar presupune că au sentimentul interesului, nu poți Prea S. Ta să fii de duoâ ori judecător într’o cestiune în cari al dat o-dată o sentință, și acum, când s’a făcut apel contra el, să judeci din nou. Nu pote asemenea fratele P. S. Tale să fie judecător într’o causă unde episcopul, fratele sâu, a dat o sentință ; nu pote P. S. loanichie Bacaoanul să ia parte la acâstă cestiune, întru cât P. S. Sa a luat parte ca președinte al consistoriel când s’a tratat procesul diaconului Hâncu. Prea S. Vostre vâ apărați singur în acâstă cestiune, pentru că vâd că nici unul din cei- alțl membrii n’au cerut cuvântul. Să’ml dațl voe să nu vâ urmez. Eu am să mâ țin în acâstă cestiune de legile țârei și Prea S. Ta trebue să scil că legea organică a S-tului Sinod spune la urma urmei, că tote dispo- sițiunile ulteriore, pentru sau contra legei de față, sunt și râmân abrogate. Nu veZI Prea Sânția Ta în acâstă disposițiune a legei că departe de a se fi desființat verl-unul din disposițiunile legilor țârei, din contra s’au abolit cele-alte disposițiuni, cari ar fi contra legilor țârei ? Prea Sânțite, ori-ce ați Zice și ori-ce ați face legile țârei stau în picidre. Se pote ca S-tul Sinod să respingă cestiunea de recusare ce am ridicat, dar atunci va trece .peste le- gile positive ale Statului român. Pentru prestigiul S-tului Sinod, eu vâ rog pe toți trei să vâ recuzați și să ne lăsațl pe noi liberi, membri ai S-tului Sinod, să jude- căm în acâstă cestiune în cunoscință de causă, Rog și pe S-tul Sinod să recuze pe acești trei membri al sâl. P. S. Episcop de Roman: Iată ce teme- iuri a adus P. ’S. Episcop al Dunărei-de -Jos ca să susție ceea-ce avansâză: cum că trebue să recuzați pe cel trei din membrii S-tulul Sinod Zice că: în regulamentul care ’l-am făcut eii— și în adevâr că eu ’l-am făcut, dar cu concursul tutulor membrilor, cari erau atunci în Sinod— se Zice în el, că judecata bisericâscă se face și dupe legile țârei; sau administrația bisericâscă ar avea în vedere legile civile ale țârei, întru cât ele se ating de persone și de obiecte pe terenul bisericesc. Iată ce însemnâză aceste vorbe și care este ideea: Statul face legi prk vitore și la biserică; n’avem noi legi făcute de Stat ? Cum, legea organică bisericâscă și altele, și asemenea lege nu este făcută dupe candne nici dupe Șânta Scriptură, ci dupe legislațiunea țârei și noi nu putem să jude- căm, nici să ne abatem câtuși de puțin de la aceste legi. Acâsta e o cestiune destul de clară și Prea Sânția Ta ori-ce al Zice și ori- ce ai face, nu poți vârî în Sinod, nici în ju- decata bisericâscă tot codul civil. P- Ș. Episcop al Dunărei-de-Jos: Te re- cuz, pentru că nu poți fi de duoâ ori jude- cător în una și aceeași causă. P. S. Episcop de Roman: ’MI pare bine că menții recusațiunea. Prea Sânția Ta mâ poți recusa, dar să vedem ce Zice și S-tul Sinod. Este sau nu de aceeași opiniune ? P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Vom vedea, daca se va călca legile țârei. Cel puțin avem să fim noi causa, pentru ce se cere re- forma S-tului Sinod. Prea Sânția Ta însă, precum și fratele Prea Sânției Tale și Prea Sânțitul lonichie, sunteți interesați în causă. Nu puteți judeca. P. S. Episcop de Roman: Nu mâ poți recuza. Mie mi se pare lucru curios, ca noi să avem aci procurori. Eu trebue să mâ apăr. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Când S-tul Sinod va crede necesar, te va chema să te aperi. Acum trebue să vâ recusați. P. S. Episcop al Romanului: Eu trebue să stau aci, dupe cum au stat toți Mitropo- liții și Episcopii, și să iau parte la vot, căci nu e nici un canon bisericesc cari să mâ oprâscă de la acâsta. P. S. Episcop al [Dunărei-de-Jos : Eu spun că și canonele te opresc să el parte la vot și trebue să te recuzi. P. S. Episcop al Romanului: Am să fac, cum au făcut toți MitropolițiI și Episcopii, și dacă S-tul Sinod mâ va recuza, atunci este alt-ceva. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : E fârte logică propunerea P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos de a recuza pe P. S. Episcop de Roman, în calitate de episcop, pe P. S. loanichie Bacaoanul, ca președinte al consis- toriului, și pe P. S. Valerian Rdmniceanul, ca frate al episcopului, și iată pentru ce: P. S. Episcop al Romanului, nu intru în fon- dul cestiune! acum, dar să mâ servesc de ac- tele, cari se găsesc în dosar, a dat o sentință în care nu s’a unit cu opinia consistoriului. Apoi P. S. S. nu pote fi în același timp jude- cătorul, acusatorul și apărătorul. Un caspre- cedent s’a petrecut chiar și la curtea de casație: Un domn președinte al unei secțiuni de acolo, fiind rudă cu fostul mitropolit Calinic s’a recuzat când era să se judece un proces. Cu atât mal mult P. S. Episcop al Romanului trebne să se recuze în cașul de față, fiind-că e vorba de o caterisire, unde singur a judecat și a dat o sentință și aci nu mai pote judeca acum pentru a duoa oră. Atunci un vot dat pentru o sentință a unul nenorocit, judecat pe nedrept de duoi membri ai consistoriului, de P. S. loanichie Bacaoanul, care, ca arhiereu și președinte al consistoriului, nu pâte să ia parte acum la acâstă lucrare în S-tul Sinod, și de un arhimandrit anume Stamatin, nu cred să primiți ca aceleași persone, cari aii judecat o-dată pe acel nenorocit, să’l mai ju- dece încă o-dată. EH n’ași crede să existe nici într’o țâră civilisată și mai cu deosebire în Statul român asemenea neregularitate de procedură bisericâcă; mai cu sâmă, că în ju- decata civilă există mai multe miZlâce de a constata și de a cerceta faptele cari simt în contra legilor țârei. Noi avem numai acâstă instituțiune sinodală, care este instanța cea mai înaltă, și numai în materie de caterisire și de disciplină bisericâscă avem dreptul de a cerceta; de și acâsta e un termen vag, dar de mute ori și atunci se lasă cașul la apre- ciarea chiriarchului respectiv, Zic^ndu-se: până va da probe de îndreptare. A se lăsa cașul la apreciarea episcopului până va da probe de îndreptare, eu Zic că e un termen vag... 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Dați-ml voe să vâ dau explicațiuni. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: Prin urmare, aceia cari au caterisat pe acel nenorocit diacon, adică: P. S. Episcop al Ro- manului, P. S. loanichie Bacaoanul și P. S. Valerian Rdmniceanul, ca frate cu episcopul, să se recuze și să nu ia parte la vot contra sau 'pentru apelul făcut de acel nenorocit. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Dați-ml voe să dau explicațiune asupra unei expresiuni a P. S. Calistrat Bârlădeanul, anume că dacă în tote consistoriele se întrebuințâză expre- siunea: Până va da probe de îndreptare: Cine constată acâsta ? Apoi se constată; căci cel puțin avem și noi o administrație bisericâscă, avem protoe- rei cari constată daca un caterisit a dat sau nu probe de îndreptare. Acâsta e un miZloc 6820 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 de coercițiune, ca cel caterisit să se mal în- grijâscă și să se mal stăpânâscă de obi- ceiurile lui cele rele, și când protoiereul prin raportul său arata că acel om s’a mal îndreptat și ’și-a mal schimbat obiceiurile cele rele, iertarea pentru el e o indulgență din partea bisericei și un mijloc de îndrep- tare pentru faptele greșite ale celui iertat. Vă rog să băgați de sâmă că noi și în administrațiunea civilă ne lovim de asemenea fapte. Un funcționar îndată ce a făcut o greșâlă e aruucat afară și dat judecăței. No! nu procedăm ast-fel ci ’l oprim de la serviciul bisericesc până va da probe de în- dreptare. Tâte acestea le constată protopo- pul, dupe care apoi vine și personă oprită de serviciu să mărturisescă că s’a îndreptat, și capătă saii dobândesce ertarea. Apoi, P. S. Galistrat Bârlădene, acâsta nu e o vorbă elastică, ci de indulgență biseri- câscă. P. S. Episcop al Hușilor: Văd că P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos și P. S. Galistrat Bârlădeanu ar voi să pună instanța judecăto- râscă a Bisericei nâstre pe același tărâm, și să introducă în ea aceleași formalități cari sunt în legile civile. Dacă nu mă înșel jude- cata nostră bisericâscă, de la început și până astățll, a avut și are totă buna-voință de în- dreptare și ridicarea unul căt^ut; iar nu mor- tea lui. Așa am vă^ut eii în câte canâne, în câte jurisprudențe bisericesc! am citit, așa am văijut și așa trebue să vedem noi și în consistoriile nostre și în S-tul Sinod. Nu e nimeni care să stăruiască să dea în capul cui-va ca să ’l omore moralmente; din con- tra toți suntem cu cea mai mare bună-voință, fie în consistoriu, fie aci în Sinod, de a da îndreptare celui că^ut. De aceea eu nu sunt de părerea Prea Sânțiților Lor, ca să ne ți- nem de tote formalitățile legei civile, când ele nu sunt reclamate nici de canâne, nici de legea organică a Bisericei nostre, nici de re- gulamentul S-tului Sinod. P. S. Arhiereu Calistvat Bârlădeanu: Gând P. S. Episcop al Romanului dă ordin la poliție ca să desbrace pe acel nenorocit, ce însemnâză acâsta de cât că face uz de legile civile. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acum o să ne prăpădescl P. S. al Hușilor. P. S: Episcop al Hușilor: Cum ne prăpă- diți P. S. V. pe noi, așa și noipeP. S. Vâstră. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Ce vo- esci să se omore omenii? P. S. Episcop al Hușilor: Nu omâră ni- meni omenii. Am țlis, că nu sunt de opinie ca să introducem în procedura nostră biseri- câscă tote amănuntele procedurei civile, când ele nu sunt reclamate de legea organică și regulamentele S-tului Sinod. Nici în canone, nici în legea organică, nici în regulamentele S-tului Sinod nu se prevede ca un mitropolit sau episcop să nu ia parte la cercetarea unui apel făcut contra sentinței date de el. Pe lângă acestea practica, urmată în Sinodul nostru de aprope 20 ani, dovedesce pe deplin acâsta. La nici un apel făcut în Sinod, de la 1872, nu s’a cerut și nici n’a fost recusată personă chiriarhului care a dat sentința. Dupe legile țărei nâstre, delictele și cri- mele civile comise de clerici se judecă de instanțele civile; cele bisericesc! însă se judecă de autoritățile bisericescl respective și în apel de S-tul Sinod. Regulamentele S-tului Sinod prescriu normele de urmat la judecata bisericâscă și cașurile când să aibă în vedere și legile civile; așa d. e. în art. 13 din regulamentul de procedură, în materia de judecată bisericâscă, se spune: „Să se con- formeze cu art. 74 din codul de procedură civilă....“ etc. De ce, fără necesitate să mal cerem și introducerea acelora ce nu sunt, și să ne laicisăm forma de judecată bisericâscă? Sunt delicte și crime bisericescl pe cari le- gea civilă nu le pedepsesce. Ge facem no! când ne vom apropria totă legea civilă? Le- giuitorii noștri civili au fost ma! înțelepți și mai prudenți de cât cei ce cer astățll să ne laicizăm forma de judecată bisericâscă. EI ne-au lăsat ca în cele bisericescl să ne condu- cem de legea divină și de canone și numai în unele cașuri ne-au obligat a avea în vedere și legile civile. In cașul ce face obiectul dis- cuțiunel nâstre, autoritatea bisericâscă res- pectivă a constatat până și ocular faptele de- gradatore ale nenorocitului diacon, în urmă s’a dat în judecata consistoriului, care ’l-a chemat de trei ori să se justifice și el n’a venit nici o-dată. Vedeți, că membrii consis- toriulu! au fost cu totă buna-voință pentru dânsul. Dar episcopul respectiv credeți că n’a dat asemenea sentință cu inima sdrobită și plină de milă? Da, eu, sunt convins de a- cesta, căci un părinte nu pâte face alt-fel. Noi, comisiunea, ce am opinat? Am opinat că P. S. Episcop pâte să’I ierte dacă se va îndrepta. Cum vedeți, din tâte părțile este bună-voință. EI bine, de ce acum să ne mal referim la le- gea civilă și să cerem ba recuzarea episcopu- lui, ba fraține-sâu, ba a cutărul sau cutăru! membru din Sinod. Sunt dar contra părerei P. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos și a Prea Sânțitulul Galistrat Bârlădeanu de a recuza pe trei membri ai S-tulul Sinod să nu ia parte la vot în cestiunea apelului diaconului N. Hâncu, și rog pe toți membrii S-tulul Si- nod să nu primâscă asemenea propunere. P. S. Archiereu Inocentiu Ploeșteanu : Numai o întrebare respectuâsă voesc să fac S-tului Sinod, și anume: dacă am avut noi veri-un cas de caterisire și dacă în verl-unul din acestea mitropoliții sau episcopii au fost recusațl. P. S. Episcop al Râmnicului: 1. P. S. Stăpâne, P. P. S. S. membrii S-tul Sinod al Sântei nâstre Biserici se basâză, cum s’a țlis și prin regulamentul pentru disciplina clerului, se basâză ^ic, pe S-ta scriptură și pe S-tele canâne. Dupe acestea vin în al duoi- lea rând regulamentele S-tulul Sinod, și în sfârșit legile țârei, întru cât ele au atingere cu lucrările S-tulul Sinod. In materia acâsta de judecată, țlic în materia de procedură a apelului unul cleric, eu cred că suntem da- tori înainte de tâte să ne uităm în S-ta scrip- tură și acolo să căutăm ântâiu dacă este țlis ceva față cu cestiunea ce ne ocupă. Dar S-ta nâstră scriptură este mal pre sus de tote bă- nuelile omenescl și ea nu recuză pe nimeni și mal ales pe părinții spirituali, când este vorba de o judecată. Dupe acestea să trecem în revistă sântele canone și regulamentele S-tulul Sinod și nici aici nu vom găsi cea mal mică alusiune, că unP. S. Episcop pote fi recusat, fiind-că aceste instrumente de dis- ciplină bisericâscă nu au putut nici o-dată bănui că un episcop pâte fi părtinitor în ju- decățile sale. S-tul Sinod, acâstă instituțiune emina- mente morală a Statului nostru, n’a dat loc nici o-dată bănuelei, că un episcop, ori-care ar fi el, pâte fi recusat în judecarea unul apel, fiind-că nu a presupus verl-o-dată că un episcop pote să judece cu părtinire, fie chiar și într’o sentință pronunțată de con- sistoriul eparchiei sale. De aceea practica S-tulul Sinod, de la 1872, de când s’a în- ființat el, a fost tot-d’a-una acâsta, de a se primi toți membri S-tulul Sinod în judecarea apelurilor și a se primi chiar cu vot decisiv. Eu, unul, din procesele-verbale ale S-tulul Sinod, nu cunosc ca să se fi recusat veri-o- dată un episcop din eparhia căruia s’a pre- sintat o sentință de caterisire. Am Șis că S-tul Sinod, prin regulamentele sale, n’a prevăzut nisce asemenea împregiurărl; n’a specificat prin un anume articol, că cutare membru pote să ia parte la judecarea apelu- lui, iar cel-alt nu. Și scițl pentru ce? Fiind- că S-tul Sinod, când a formulat regulamen- tul în materie de judecată bisericâscă, ’și-a țlis, acesta este regulamentul instanței cu preferință superiâre, moralmente vorbind. Nu putea S-tul Sinod și nici n’a putut bănui că în sufletul unuia din episcopi s’ar fi pu- tut veri-o-dată încuiba răutatea ca să ne- norocâsca pe un preot. Nu, P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos! De când s’a înființat Bise- rica, ea tot-d’a-una a căutat să stea pe aceste base, pe cari a pus’o Mântuitorul, pe basele acelea de a fi numai instituție morală. S-tul Sinod, nepronunțându-se până acum asupra acestei împregiurări, prin practica sa a con- sființit ca episcopul, fie el direct interesat în causă, cum s’ar țlice, cu termeni nu de ai noștri, ci aduși de afară, fie țlic interesat di- rect sau indirect, prin relațiunl de înrudire sau altele, nu se pote recusa nici în judeca- rea apelului făcut de către diaconul Hâncu. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos ne-a spus că este specificată acâstă recusare prin regu- lament. Eu ’I spun, că în regulamentul nostru nu este specificat nimic în acâstă privință, căci tâte prescripțiunile regulamentului nostru sunt luate din canone și prin canâne nu se va găsi că un Mitropolit sau un Episcop, care a pronunțat o sentință într’o formă sau alta, să nu ia parte, se înțelege, nu ca judecător. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Nu puteți să mă combateți, urmați dupe canone, căci nu puteți eși de aci. P. S. Episcop al Râmnicului: Am țlis că prin regulament nu se prevede nimic și nici un canon nu există, în care să Șică că epis- copul, în a cărei eparhie s’a pronunțat cate- risirea, să fie înlăturat. De aceea regulamen- tul S-tulul Sinod n’a înscris și nici n’a putut 48 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6821 să înscrie prin articolele sale o asemenea restricțiune. Găsindu-ne în fața principiilor pe cari se basâză instituțiunea ndstră sinodală și urmând acelorași principii, ^ic, noi nu putem sa pri- mim asemenea restricțiune și să recusăm pe membrii S-tului Sinod; s’a ^is, că episcopul, care confirmă o sentință, este părintele celui judecat. Și fiind-că părintele nu pote fi nici o-dată bănuit și nici pote să facă cu fiul său duhovnicesc lucruri de acelea cari ar pu- tea să atingă demnitatea lui morală, eu rog pe S-tul Sinod să înlăture cestiunea prealabilă ce ne ocupă. Resumându-mă însă asupra celor vorbite până acum, ^ic: fiind-că regulamentul nostru și cu cano- nele n’au nici o prescripțiune anumită ca episcopul să se recuse saii să rămână la ju- decarea unui apel, noi nu putem să primim practicele propuse, mai ales că ah și carac- terul de a fi personale. Vin acum și la legile țărei, pe cari, cum vedeți, un spirit dre-care voesce a le aduce în S-tul Sinod. Se strigă în gura mare, că legile țărei trebuesc respectate ! Dar de cine s’au călcat, P. S. al Dunărei-de-Jos, legile țărei în acestă instituțiune? Va ^ice P. S. Sa ? Eu anticepez tot eu trebuesce să și răspund ; și de aceea Zic, nimeni n’a călcat legile țărei. Și voiîi adăoga, pentru P. S. Episcop al Du- nărel-de-Jos, că nici legea organică a S-tului Sinod, nici S-tul Sinod, nici actele acestei in- stituțiuni, nimenea nu va dat rolul de pro- curor. Dupe lege este ministrul, care îndată ce acăstă instituțiune depășesce, Domne fe- resce, din căile sale, el este, Zic, dator să vină și să susțină legile. ț)ic încă o dată P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, că legile țărei nu s’au călcat nici o-dată și nici se vor că (că de veri-un membru, care să nu fie pus la ordine chiar de către președinte. Degâba umblați cu sperietorea „că se calcă legile*. Oare se calcă legile țărei nostre aci, când noi dupe o pro- cedură de la 1873 și procedem până astă-Zl, dată înadins și pe căile legale. Este adevărat, că tot-d’a-una Episcopii și chiar Episcopii cari au dat o sentință de caterisire aii luat tot-d’a-una parte la judecata apelurilor? sau mal bine ^Lis nu la judecată; căci nu un Epis- cop singur judecă în S-tul Sinod. Nu s’a re- cunoscut nici un Episcop până acum, în timp de 19 ani, de nimene. S’a lăsat Episcopul ca să dea informațiunl S-tului Sinod, iar el prin majoritatea sa a judecat și a hotărît. Iată dar cum stau lucrurile în privința recusărilor ce- rute. Rog dar pe S-tul’;Sinod să nu’și contra- zică o procedură de 19 ani, pe care a ur- mat-o, și să nu Introducă proceduri străine de acăstă instanță, căci o-dată acăstă proce- dare adusă în S-tul Sinod, nu va aduce bine și fie sigur P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, că ori-ce procedură, ca și ori-ce lege, este o sabie cu două tăișuri. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos; Eu nu’ml fac ilusiune de reușita propunere! mele, pentru că înțeleg spiritul de care sunt cu- prinșl'cel ce combat propunerea mea; voiu nu- mai să stabilesc lucrul de la început, că pro- punerea mea este conformă tutulor legilor; fie bisericești, fie civile. Aii vorbit preopenenții, cum că noi nu trebuie să urmăm dupe legile civile, căci a- vem canonele. Heil Prea Sânțiți preopinenți. Gând discu- tăm cestiuni așa de seriose nu este destul să Zicem, că urmăm dupe canone. Cuvântul ca- non este vag. El trebuie precisat și în ces- tiunile bisericești trebuie să citați candnele. Alt-fel ele n’au nici o însemnătate și eu cred, că una din căușele care a contribuit la des- creditarea lor este și acăsta. Când nu poți a- vea nici o basă în discuțiune, când nu poți să oferi nimic, atunci Zid preopinentului: calci canonele și noi nu putem să facem cu- tare lucru, pentru că călcăm canonele. Eu cunosc jocul acesta de convingere și v’așl ruga să’l abandonați. Nu este de folos. Eu pot să vă spun, că S-tul Vasile Zice curat: Nu poți fi judecător în lucrurile unde ai ore-care interes. Dar eu admit, că canonele nu recusă. Ei bine! Credeți Prea Sânția Vos- tră că este lovitor justiției și prestigiului S-tului Sinod dacă s’ar recusa Episcopii in- teresați? Nu cred una ca acăsta; din contră, eu cred că avem datoria și suntem obligați cu dinadinsul să urmăm legilor țărei acolo unde nu avem canone. Prea Sânțiți membri. Nu uitați, că legile civile ale țărei au constituit acest Sânt Sinod; nu uitați că totă puterea nostră administra- tivă asupra bisericel ne este dată de țâră; nu uitați că noi prelații suntem aleși de marele colegiu electoral; mai presus de tote nu ui- tați chiar, că aceste discuțiunl prin forța lu- crurilor o să se publice prin Monitorul ofi- cial și să se citâscă de toți. Nu vă temeți, că dacă veți admite propu- nerea mea se nrăpădesce Sinodul nostru. Din contră, eu cred, că S-tul Sinod ar pierde mult din autoritatea și prestigiul său atunci când nu va ține socotălă de legile țâ- rei. Caterisirea, Prea Sânțiți membri, este degradarea unui preot, ca să nu Zic mortea lui. Apoi cum voiți Prea Sânția Vostră să nu ținem socotâlă de legile țărei, când este vorba de mortea sufletăscă a unui cetățân român și membru activ al bisericei nostre. Am auZit susținându-se că episcopul este părintele creștinilor. Da, o fi părinte dar ce- fei de părinte este el, când trece peste jude- cata consistoriulul și agraveză pedâpsă atât de mult în cât ’l sugrumă moralmente? P. S. Episcop al Hușilor: ’I da drept regulamentul. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Ași dori să’mi spuneți, care regulament ’i dă acest drept ? Vă rog nu vă jucațl de a re- gulamentul, ca să nu se Zică, că noi abusăm de puterile nostre spirituale. Nu putem să credem că lucrurile sunt așa de dulci cum are aerul P. S. Episcop al Hu- șilor să le credă. P, S. Episcop al Hușilor nu trebue să uite că dreptatea nostră trebue să prisosâscă mai mult de cât a fariseilor și a cărturarilor, prin urmare chiar dacăn’am avea legi înrtru acâsta, tot nu trebue să se uite principiul cel mare, către care tind legislațiunile omenesc!, și anume acelea, că judecătorul nu trebue să fie nici chiar bănuit. Măsura unei înalțe înțelepciuni ne a dat’o chiar acum P. S. Valerian, care s’a recusat de a lua parte ia lucrarea comisiunei privi- tore la cestiunea de față, cu totă insistența și votul S-tului Sinod întru acâsta; cred că ex- emplu P. S. Valerian are să fie urmat și de cel lalți duoiP. S. membri interesați. Daca la din contră mă voiu înșela, cred că S-tul Sinod nu va da un vot prin care să respingă pro- punerea mea. Voci: Are s’o facă. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos; Eu ași dori să se facă și acâsta, ca să se vadă și mai bine, ca în cestiunile cele mari, în cari se discută mortea unui diacon cetățean român și părinte de familie, se trece peste tdte legile atât bisericecsi, cât și civile. Resumând cele Zise, ridic incidentul de recusare și propun S-tului Sinod, ca trei din membrii săi și anu- me: P. S. Melchisedec, episcop ai Romanu- lui, P. S. Idnichie Bacaonul, locotenent al Romanului, și P. S. Valerian Râmniceanu, locotenent al Buzăului să fie recusați în dis- cuțiunea cașului de caterisire a diaconului Hâncu; cel ântâiu ca episcop care a judecat, altul ca președinte, membru al consistoriulul, și cel altreilea ca frate al Episcopului, care a judecat. P. S. Episcop al Romanului: Și pe Prea Sânția Ta ca advocat. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eu văd că disc ițiunea se agită din ce în ce invocân- du-se când S-tele canone, când legile țărei; unii Zic, că se calcă candnele și legile țărei, alți susțin, că nu se calcă nici canonale nici legile țărei. Dar eu un lucru observ, ceea ce am Zi» mai de ună-Zi, că cestiunea acâsta nu este asupra cașului de caterisire al unui nenorocit diacen căZut de patima beției, ci a- supra formei, asupra procedurei cum s’a ur- mat judecarea lui. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos Vă rog să puneți la vot cestiunea de recuzare. P. S. Episcop al Romanului: ECi rog pe S-tul Sinod ca și în cestiunea acâsta să pro- cedeze cum a procedat în tot-d’a-una de când esistă la noi S-tul Sinod. Pâte ca au drepta- te și propunători și de prefaceri, dar să vină P. S. Lor pe urmă cu o propunere s’o pună în discuțiunea S-tulul Sinod și în urma dis- cuțiunei se va vedea dacă pe viitor este bine să se urmeze așa cum propun P. P. S. Lor. Pentru present, eu rog pe S-tul Sinod să se urmeze conform regulamentului în vigore și să puneți la vot propunerea P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos pentru recusareaa trei mem- bri din S-tul Sinod. I. P. S. Mitropolit al Moldavei:: Eu ași dori să sciu, pentru care cuvânt se cere recu- sarea acestor trei membri. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Sunt trei membri cari sunt inplicați în acâstă ces- tiune și nu putem discuta în fond până ce aceștia nu vor fi reeusați. P. S. Arhiereu loanichie Bacaoanul : Nu ași fi luat cuvântul în acsâtă cestiune dacă nu aș fi auZit pe P. S. Episcop al Dunărei- de-Jos pronunțându-se în med categoric și 6822 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 într’un mod forte blamator pentru mine, care am fost președintele consistorulul. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Vărog să declarați când și cum v’am blamat. P. S. Arhiereu loanichie Bacaoanul: Al aruncat cuvinte că noi am fi în eparhia Ro- manului omorîtori de omeni. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aș dori să sciu, cine a fost judecătorii cari au jude- cat pe acel nenorocit. P. S. Arhiereu loanichie Bacaoanul: Eu am fost în duoă rânduri și a treia âră, când s’a pronunțat sentința, am fost lipsă, căci e- ram la Sinod. P. S. Episcop al Argeșului: Vă rog să luați pe rând tote aceste cestiuni. Mai ântâiii este cestiune de recuzare acelor trei membri din S-tul Sinod. Acâstă cestiune se cere a se resolva mal ’nainte de a intra în fondul ces- tiunel, de târnă ca să nu se facă o majori- tate în cestiunea caterisirel. Eu vă mărturi- sesc un lucru, că de când este S-tul Sinod nu am vă^ut să se recuze un episcop în eparchia căruia s’a dat o sentință de caterisire și deci nu putem admite acum că un episcop să fie recuast, ci el trebue să stea în Sinod pentru a-’șl apăra lucrarea. El este de drept mem- bru al Sinodului și sentinelă neadormită și vă mărturisesc că nu putem admite propunerea P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Vă rog să puneți la vot propunerea mea de recusare. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Nu pot pune la vot până ce mal ântâiii nu veți ex- plica cine sunt judecătorii cari aii judecat pe acel nenorocit diacon. P. S. Episcop al Râmnicului: Vă rog să’ml dațl cuvântul ca să întreb, punem în discuțiune o altă cestiune, adică cestiunea judecătorilor cari aii judecat pe acest diacon? Eîi scifi că până acum s’a discutat dacă trei membri din Sinod pot sau nu să fie recusați. Dacă puneți în discuțiune o altă cestiune vă rog să terminăm cu cestiunea recusărel. P. S. Episcopal Dunărei-de-Jos: Vă rog, I. P. Sânțite, puneți la vot cu apel nominal cestiunea ridicată de mine, pentru a se vedea cine este pentru recusare și cine contra. P. S. Episcop al Râmnicului : Vă rog s’o puneți la vot prin sculare și ședere. I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun la vot propunerea P. S. Episcop al Dunarel-de- Jos, care este pentru recusarea a trei membri din S-tul Sinod. Cine este pentru să bine- voiască a ridica mâna. Numai duol membri ad votat pentru; prin urmare, propunerea a că^ut. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Vâ rog să se constate în procesul-verbal că în con- tra propunerel mele majoritatea a fost nu- mai 8 membri, împreună cu cei trei intere- sați în causă. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântul în cestiune de regulament. Regula- mentul interior al S-tulul Sinod nu dă drep- tul nici unuia din membrii săi să proclame votul, ci numai președintelui. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos 'și '1 a constatat singur. P. S. Episcop al Râmnicului: N’are drept, ci numai președintele are drept să constate votul. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Acum intrăm în fondul cestiunel. P. S. Episcop al Râmnicului : Vă rog să suspendați ședința pentru câte-va minute că sunt duoă ore de când necontenit discutăm. Noci: Xâ rugăm să ridicați ședința și să amânați discuțiunea fondului pe mâne. Alte voci : Vă rugăm să avem ședința pe polmâne. S-tul Sinod, consultat dacă primesce ridi- carea ședinței, și se aprobă. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Mă în- scriu cel d’ântâiii în discuțiunea fondului pentru ședința viitore. — Ședința se ridică și se anunță cea vii- tore pe Vineri, 1 Noembre, orele 2 p. m. •j- Președinte, loslf Mitropolit Moldovei și Sucevei. •{• Secretar, Gerasim Piteșteanu. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Pentru ocuparea în mod definitiv a postu- rilor de medici de orașe și de spitale, notate în tabloul de mal jos, se va ține concurs la 20 Aprilie 1892, în conformitate cu regu- lamentul concursurilor pentru posturile me- dicale, publicat în Monitorul oficial No. 94 din 1885. Pentru posturile de medici de orașe și de spitale de dincoce de Milcov, precum și pen- tru tote spitalele rurale, concursul se va ține în Bucuresci, în localul direcțiunel ge- nerale a serviciului sanitar; iar pentru ace- lea de medici de orașe și de spitale de peste Milcov, concursul se va ține în Iași, la epi- tropia spitalelor casei Sf. Spiridon. D-nil doctori saii licențiațl în medicină, cari ar dori să se presinte la concurs, vor înainta cererile la direcțiunea sanitară, cu 15 ^ile înainte de țliua concursului, o-dată cu tâte actele ce ar proba dreptul de admisibi- litate la concurs, cerute de menționatul re- gulament și anume : Pentru posturi de medici de orașe : a) Actul de nascere sau actul de natura- lisare; b) Diploma de doctor în medicină și Mo- nitorul oficial în care este publicat dreptul de Liberă practică în țâră; c) Certificatul care probâză că au făcut un an serviciu ca medic de plasă, sau duol ani ca medic secundar de spital în urma imul con- curs, sau că au făcut practică în țâră în timp de 4 ani, precum și certificatul constatător că au făcut stagiul de un an în armată, con- form acâsta cu modificarea introdusă în re- gulamentul concursurilor prin decretul regal cu No. 1.918, publicat în Monitorul oficial No. 56 din 1886. LicențiațiI în medicină vor presenta în lo- cul certificatului că au făcut stagiul de un an ca medic în armată, certificatul că au fă- cut serviciul militar și că ah servit un an ca medic de plasă. Pentru posturljde medici de spitale : a] Actul de nascere sau actul de natura- lisare; b) Diploma de doctor în medicină și Mo- nitorul oficial în care este publicat dreptul de liberă practică în țâră; c] Certificatul care probâză că au făcut 4 ani de practică, saii duol ani de funcțiune ca medic secundar într’un spital numit prin concurs, sau că au făcut cel puțin duol ani ca intern în spitalele din Paris, sad duol ani ca asistent în spitalele din Germania, sau că aii servit un an ca medic de plasă, precum și certificatul constatător că au făcut stagiul de un an în armată, conform menționatului decret. LicențiațiI în medicină nu sunt admiși la concurs pentru posturile de medici de spi- tale. Petițiunile pentru admiterea la concurs cari nu vor fi însoțite de actele enumârate mal sus, și cari nu se vor înainta la di- recțiunea sanitară cu 15 ^ile înainte de ^iua concursului, nu vor fi luate în consi- derațiuue. In acele petițiuni se va arăta postul pen- tru care petiționarul doresce să concureze și domiciliul său. No. 2.232. 6^j. 1892, Februarie 4. Tabloil de posturile vacante de medici de orașe și de spitale, pentru ocuparea cărora urmâză a se ține concurs la 20 Aprilie 1892. Medici de orașe Alexandria, din județul Teleorman. Roșiori-de-Vede, » » Sinaia, din județul Prahova. Văleni, , , Sulina, , Tulcea. Măcin, „ » , însărcinat și cu serviciul medical al spitalului. Târgul-Frumos, din județul Iași, idem. Panciu, „ Putna, idem. Medici de spitale județiane și comunale Spitalul Buzău, din județul Buzău. „ Curtea de Argeș, din județul Argeș. Spitalul Drăgășani, din județul Vâlcea. „ Ferbinți, din județul Ilfov. , Budesci „ , » Cernavoda, din județul Constanța. , Moinesci , Bacău. Spitalul Podu-Turculul, din jud. Tecuciu. > Târnăuca , Dorohoiu. , Ștefănesci , Botoșani. „ Burdujeni , , > Babadag , Tulcea, îm sărcinat și cu serviciul medical al urbei. Medici de spitale rurale Spitalul Slatina, din județul Suceava, re- tribuit cu 500 lei pe lună din casa Statului, având locuință, iluminat și încălzit. Spitalul Vidra, din județul Putna idem. , Horez , Vâlcea „ , Bujor „ Covurluiu , 18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6823 Spitalul Mozăceni, din județul Argeș, re- tribuit cu 500 lei pe lună din casa Statului, având locuință, iluminat și încălZit. Spitalul Răducăneni, din județulFălciu Idem „ Plainesci , R.-Sărat , , Negresei w Vasluiii „ , Obedeni „ Vlașca , — Licitațiunile ținute anteriâre nedând re- sultat satisfăcător, se publică o nouă licita- țiune pentru darea în întreprindere a lucră- rilor de reparațiuni, ce urmâză a se face la localurile spitalelor rurale Floresci din jude- țul Tutova, Horezu din județul Vâlcea, Sla- tina din județul Suceava, Strehaia din jude- țul Mehedinți și Vidra din județul Putna, cari lucrări vor urma a se executa în cursul primă-verel anului 1892. Licitațiunea se va ține atât în Bucuresci, în localul ministerului de interne (cancelaria direcțiunel generale a serviciului sanitar), precum și pentru fie-care spital în parte, la prefecturile județelor respective, în Ziua de 28 Februarie 1892, orele 3 p. m. Estimațiunea lucrărilor de pe devise este cea următore : Lucrări de reparație necesare a se face la spitalul : Floresci........................lei 20.000. Horezu........................... „ 9.800. Slatina.......................... „ 7.400. Strehaia......................... , 7.800. Vidra......................• „ 17.250. Licitațiunile se vor ține cu oferte sigilate, însoțite de o garanție provisorie de 5 la sută, în numerariu sau efecte publice garantate de Stat. Deviaele și caietele de sarcine se pot vedea în tote Zilele și orele de lucru, atât în Bucu- resci, în cancelaria direcțiunel generale a ser- viciului sanitar (serviciul spitalelor rurale), precum și la prefecturile județelor în cari sunt situate spitalele. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului sunt obligatore la ținerea acestei licitațiunl. No. 2.579. ₄ 1892, Februarie 13. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legel, a catedrei de sciințele-naturale (zoologie, botanică și geologie), cu aplicațiunl de la scola normală de institutori din Capi- tală, ministerul, aurind pe consiliul perma- nent al instrucțiunei, publică concurs pe Ziua de 15 Maiu 1892. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 al legel de concursuri de la 17 Martie 1879. Programa concurulul se compune din ma- teriele de zoologie, botanică și geologie, cari se cer la esamenul de licență, urmând ca can- didațil să fie supuși la trei probe scrise, câte una din fie-care materie Tot de asemenea și la oral, una dintre probe, pe care va alege-o comisiunea esami- nătâre, va consta într’o lecțiune model. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, iar procedura este fixată în regulamentul de aplicare a legel de con- cursuri de la 17 Martie 1879. Înscrierile se fac la minister cel puțin cu 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 2.393. i₃₋ 1892, Februarie 11. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legel, a catedrei de matematici de la gimnasiul real din Turnu-Severin, ministe- rul publică concurs pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 100 din 6 August 1889, iar proce- dura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare al legel de concursuri din 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 1.874. 1892, Ianuarie 31. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere aprovisionarea a 3.776 metri cubi petrișl pe șoseua județiană Stefănesci-lașI între hectometri 534 și 588 inclusiv. Valârea, de pe devis, este de lei 49.843, bani 20, sau lei 13, bani 20 pe metru cub. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Botoșani în Ziua de 20 Februarie 1892, la orele 4 dupe amiaZl precis. Pentru formalitățile licitației, cătimei lu- crărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele cla- use ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 Zile înainte de licitațiune. Disposițiile art. 40—57 din legea compta- bilitățel generale a Statului sunt obligatâre la licitație. Supraoferte nu se primesc. No. 14.648. 3,n, 1891, Decembre 19. —Se dă în întreprindere construcțiunea unul pod provisoriu peste apa Vedea lângă Ale- xandria. Valârea, de pe devis, este de lei 36.432, bani 36. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura Teleorman în Ziua de 27 Fe- bruarie 1892,1a orele 4 dupe amiaZl precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 Zile înainte de lici- tațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 965'. 3,104. 1892, Ianuarie 25. — Se dă în întreprindere aprovisionarea cu petrișl pe termen de 2 ani, pe șoselele Co- pou, Bahluiu și • lași-Sculeni, capu dealului din circumscripția X. Valârea, de pe devis, pentru anul curent este: Pentru șosâua Copou lei 870. , „ Bahluiu , 4.705. „ „ lași-Sculeni „ 14.969. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura de Iași pentru fie-care șosea în parte în Ziua de 28 Februarie 1892, la orele 4 dupe amiaZl precis. Pentru formalitățile licitațiunel, ‘cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele cla- use ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-niî concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40^57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 980. 3,104 1892, Ianuarie 25. —Se dă în întreprindere aprovisionarea pie- trișului la întreținerea șoselelor din portul Giurgiu, în anul 1892. Valârea, de pe devis, este de lei 22.029, bani 60. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Vlașca, în Ziua de 18 Martie 1892, orele 4 dupe amiaZl precis. Pentru formalitățile licitațiunel, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și ose- bitele clause ale contractului, D-nii con- curenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefectura Vlașca, cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nii concnrenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabi- litățel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 15 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 1.833. 3,154 1892, Februarie 15. Căile ferate romăne Se aduce la cunoscința generală că, în Z*ua de 2 (14) Martie 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație la acâstă direcțiune, pentru da- rea în întreprindere la depositul de machini din Bucuresci (gara de Nord), a manipulațiu- nel de combustibil, adică încărcare, descăr- care și așeZare de cărbuni negri, lignit, lemne de foc, precum și eventual tăiarea de lemne. Cantitățile anuale variază: De la 8.000—9.000 tone cărbuni negri; „ 10.000—11.000 , lignit; „ 10.000—12.000 metri cubi lemne de foc. Pentru informațiuni mai amănunțite, D-nii amatori se pot adresa în tâte Zile de lucru la serviciul tracțiunel în Bucuresci, calea Griviției No. 144. 6824 MONITORUL OFICIAL Ofertele timbrate, sigilate și însoțite de re- cepisa casieriei căilor ferate centrale pentru de- punerea unei garanții de 500 lei se vor adresa direcțiune! generale a căilor ferate, serviciul P, Bucuresci (gara de Nord), cu următorea inscripțiune pe plic: «Ofertă pentru manipulația combustibi- lului la depositul Bucuresci. Licitația de la 2 (14) Martie 1891». Ofertele se vor primi numai până în Șiua licitației, la orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Depunerea garanției în numerar saii efecte la licitație nu se admite. No. 9.037. 1892, Februarie 10. — Se publică licitațiune pentru furnitura a 66 petre kilometrice de piatră de pe valea Prahovei, sau din cariera Târcău, județul Neamțu, necesare pentru linia Vasluiu-lașI, predabile în ori-ce stațiune în exploatare. Condițiunile contractului, caietelor de sar- cine și desemnul se pot vedea la secretaria- tul serviciului lucrărilor noul, calea Victoriei No. 65, otel Mano, în tote filele de lucru de la orele 3—6p. m. Ofertele se vor presenta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea : «Ofertă pentru furnitura de petre kilome- trice, serviciul lucrărilor noul. Licitația de la 28 Martie st. n. 1892»; ele vor fi însoțite de recepisa casei centrale a căilor ferate române, constatând vărsarea unei garanții provisorie de 150 lei și vor coprinde prețurile pe bucată cu care amatorii sunt dispuși a executa fur- nitura. Garanția definitivă va fi de 300 lei. Depunerea garanției în numerariu la lici- tațiune nu se primesce, urmând neapărat ca ofertele să fie însoțite de recepisa casei cen- trale a căilor ferate române. Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, piână în ^iua de 28 Martie st. n. 1892, orele 3 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se primesc. No. 20.066. ² 1892, Februarie 11. —Se dă în întreprindere executarea clădiri- lor de pe secția III a liniei ferate Vasluiu-lașI, în valore de lei 67.501, bani 84. Condițiunile contractului, caietelor de sar- cini, planurile și devisul se pot vedea la Iași (biuroul secției IV Vasluiu-lașI), strada Toma Cosma No. 7, în tâte filele de lucru, de la orele 3—6p. m. Ofertele se vor presenta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea: «Ofertă pentru executarea clădirilor de pe secția III a liniei ferate Vasluiu-lașI. Licitația de la 28 Martie st. n. 1892»; ele vor fi în- soțite de recepisa casei centrale a căilor ferate române, constatând vărsarea unei garanții provisorie de lei 2.500 și vor coprinde numă- rul procentelor în raport cu devisul cu care amatorii sunt dispuși a executa lucrarea. Garanția provisorie va fi și definitivă. Depunerea garanției în numerariu la licita- țiune nu se primesce, urmând neapărat ca ofertele să fie însoțite de recepisa casei cen- trale a căilor ferate române. Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în ^iua de 28 Martie stil nou 1892, orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. No. 20.819. ² 1892, Februarie 12. — Se dă în întreprindere executarea lu- crărilor gărel de triagiu de la Bărboși, cari se compun din terasmente, lucrări de artă, consolidări, clădiri, balastagiu și așezare de cale și împrejmuiri, în valdre totală de 200.000 lei de pe devis. Condițiunile contractului, caietelor de sar- cini, seria prețurilor, planurile și devisul se pot vedea la secretariatul serviciului lucră- rilor noul, calea Victoriei, No. 65, otel Mano, în tâte filele de lucru, de la orele 3—6 p. m. Ofertele se vor presenta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea: „Ofertă pen- tru lucrările gărel de triagiu Bărboși, lici- tația de la 23 Aprilie 1892“'; ele vor fi înso- țite de recepisa casei centrale a căilor ferate române, constatând vărsarea unei garanții provisorie de 5 la sută din valorea devisului și vor coprinde numărul procentelor în ra- port cu devisul cu care amatorii sunt dispuși a executa lucrările. Oferte parțiale nu se primesc. Garanția definitivă va fi de 10 la sută din valârea contractului. Depunerea garanției în numerar la licita- ție nu se primesce, urmând neapărat ca ofer- tele să fie însoțite de recepisa casei centrale a căilor ferate române. Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua 23 Aprilie st. n. 1892, orele 3 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se primesc. No. 19.550. ² 1892, Februarie 11. —Se dă în întreprindere executarea lucrări- lor de terasmente și zidărie ale unul pasagiu superior de 10 m. 00 deschidere pe linia Brăi- la-Port, gara de triagiu, în valore de 29.672 lei, bani 43, de pe devis. Condițiunile contractului, caietelor de sar- cini, planul și devisul, se pot vedea la secre- tariatul serviciului lucrărilor noul, calea Vic- toriei No. 65, hotel Mano, în tote filele de lucru de la orele 3—6 p. m. Ofertele se vor presenta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea: „Ofertă pentru executarea unul pasagiu superior Brăila-Port, gara de tiragiu, licita- ția de la 30 Aprilie stil noâ 1892“; ele vor fi însoțite de recepisa casei centrale a căilor ferate române, constatând vărsarea unei ga- ranții provisorie de 5 la sută din valorea de- visulul și vor coprinde numărul procentelor în raport cu devisul cu care amatorii sunt dispuși a executa lucrarea. Garanția definitivă va fi de 10 la sută din valorea contractului. Depunerea garanției în numerar la licita- ție nu se primesce, urmând neapărat ca ofer- 18 Februarie 1892 tele să fie însoțite de recepisa casei centrale a căilor ferate române. Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 30 Aprilie stil nou 1892, orele 3 p. m., când ve vor deschide. Supraoferte nu se primesc. No. 21.316. ₃ 1892, Februarie 13. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Avănd trebuință a închiria de la S-tu Gheor- ghe 1892 un local pentru instalarea cance- lariei ministerului, se vestesce prin acăsta pe toți proprietarii de case din Bucuresci a depune ofertele lor la minister, în termen de cel mult 15 ^ile de la publicarea acestui anunciu. Localul cată să coprindă cel puțin 20 ca- mere spațiâse, afară de dependințe, situat în apropiare de centrul orașului și bine între- ținut. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR In administrația centrală a acestui minis- ter devenind vacant un post de copist, care post urmând a fi ocupat prin concurs, minis- terul publică . spre cunoscința generală că concursul va avea loc la minister, în țliua de Sâmbătă, 22 Februarie 1892 la orele 3 p. m. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1) Să fie român sau naturalisat; 2) Să aibă o scriere frumâsă și corectă; 3) Să presinte certificate de studii și cu preferință de bacalaureat. No. 7.633. ₃ 1892, Februarie 15. — In temeiul jurnalului consiliului mi- niștrilor No. 1 de la 12 Februarie 1892, se publică spre cunoscința generală că art. 45 din condițiunile generale pentru arendarea moșielor Statului, pe periodul începător de la 23 Aprilie 1893, publicate în Monitorul oficial No. 202 de la 13 Decembre 1891, se modifică în modul următor: Art. 45. Pășunatul vitelor în pădurile sau părțile de pădure, de verl-ce esențe sau vârstă, este cu desăvîrșire oprit. Prin escepțiune pășunatul este permis : a) In pădurile de baltă ce au o etate mal mare de 5 ani, cum și cele exploatate în scaun; bl La pădurile de munte numai în goluri, indicându-i-se de către agenții silvici trecă- târele la acele goluri și la dăpătorl. Introducerea caprelor este cu desăvîrșire interzisă în pădurile de ori-ce categorie. In cas de contravenire la disposițiunile coprinse în acest articol, arendașul va plăti, fără somațiune sad judecată, ci numai prin aplicarea legei de urmărire, atât pentru vi- tele sale cât și pentru cele învoite de dânsul, amenzile prevăzute de codul silvic și valorea stricăciunilor causate, dupe constatarea și estimarea ce seva face de către agenții silvici. No. 7.469. 1892, Februarie 14. /Supliment} 18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 6825 —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 2 Martie 1892, orele 11 a.m., se vor vinde prin licitație, în localul prefecturel Făl- ciu și la comuna Viltotesci, 93 arbori de esențe diferite, având 0 m. 70-2 m. 50 în circumfe- rența și marcațl cu ciocanul silvic —y- și răs- pândiți prin pădurea Statului Văleni, cu con- dițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la numita comună. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presenta în localul acelei prefecturi și la nu- mita comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevățlută prin condițiune în sumă de lei 50. No. 7.351. 1892, Februarie 13. — Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 12 Martie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul pre- fecturei Teleorman și la primăria comunei Drăgănesci, un număr de 701 arbori de ste- jar, frasin, carpin și ulm, având grosimea în circumferență de Om. 50— 2 m., și mar- cațl cu ciocanele silvice și arborii sunt tăiați din pădurea Statului Țigănia-Dră- gănesci, din județul Teleorman, cu ocasia stu- dielor pentru calea ferată Bucuresci-Roșiori, cu condițiunile caii se pot vedea la prefec- tură și la primăria respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presenta în localul acelor autorități, la țliua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 855 lei. No. 7.358. 1892, Februarie 13. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 16 Martie 1892, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- rel Teleorman și la comuna Basesci, materia- lul lemnos (7.593 arbori) aflațl în braniștele Chiriță și Dina de pe moșia Statului Basesci, din județul Teleorman, terenul fiind destinat a se vinde în loturi la locuitori, cu condițiu- nile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acest material se vor presinta în localul acelei prefecturi și la Zisa comună, la Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă- zută pian condițiune. No. 7.348. 1892, Februarie 13. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 16 Martie 1892, orele 11a. m., se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- rel Bacău și la primăria comunei Monastirea Cașinul, un număr de 302 braZl, având gro- simea în circumferență de la 1 m. 10-3 m. 50, aflațl în pădurea Statului Monastirea Cași- nul, din județul Bacău, cari arbori sunt mar- cațl cu ciocanele silvice și -5-5 cu condi- țiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la primăria numitei comune. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelor autorități, la Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind în- soțiți și de garanția prevăZută prin condiți- une în sumă de lei 220. No. 7.356. 1892, Februarie 13. MINISTERUL DE FINANCE Casa de depuneri, consemnațiuni și economie Casa de economie, cu începere de la 1 Martie 1892, face împrumuturi particulari- lor pe deposit de efecte de ale Statului și cele garantate de dânsul, cu dobândă de 5 7a % pe an și un provision °/₀, în condițiunile art. 29 și 30 din legea casei și art. 108 din regulament. Efectele se vor primi în deposit pentru duoă treimi din valorea ce vor avea pe piață în Ziua când se face împrumutarea. No. 43.676. , MINISTERUL DE RESBEL Tăbăcăria militară din comuna Bucovăț, județul Dolj, având necesitate de: 1 .000.000 kilograme coje de stejar; Ministerul publică spre cunoscința tutulor doritorilor că, în Ziua de 9 Aprilie 1892, orele 2 p. m., se va ține licitație la ministe- rul de resbel, bulevardul Carol și Ia direcția tăbăcăriei militare pentru aprovisionarea el. Licitația se va efectua în conformitatea le- gei de comptabilitate generală a Statului, art. 40—56 inclusiv, și în condițiile caietu- lui de sarcine stabilit, care se pote vedea de doritori le minister (direcția V administrativă) și la direcția tăbăcăriei în tote Zilele de lu- cru de la orele 11 diminâța până la 5 dupe amiaZi. Ofertele se primesc pentru cantitatea în- trâgă a furniturel sau pentru parte din- tr’ânsa de la 100.000 kilograme în sus, prețurile se vor scrie pe unitate și în total. Ele urmâză să fie scrise deslușit pe hârtie, având timbru de 25 bani. Supralicitație nu se va ține. Doritorii, de a concura, spre a fi admiși la licitație, o-dată cu oferta vor depune cauțiune 10 la sută în numerariu sau efecte publice din valorea cojel pentru care ofer tâză, garan- ție care va rămâne definitivă în cașul de ad- judecare și nu se va libera de cât dupe efec- tuarea în total a contractului. Ofertele neînsoțite de garanție se vor con- sidera ca nule. Concurenții, cu 25 Zile înainte de Ziua li- tației, vor depune la minister sau la tăbăcă- rie o notă deschisă în care se va arăta ju- dețul, plasa și comuna unde se află situată pădurea din care voiesc a preda coja. No. 1.244. 5^ 1892, Februarie 3. ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Buzău La 6 Iunie 1892, orele 10 diminâța, s’a destinat a se vinde prin licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, însemnata mai jos avere imobilă ce s’a urmărit a D-lul Gheor- ghe Rușescu, de profesie advocat și domici- liat în orașul Ploesci, spre despăgubirea D-nei Sofia Gh. Rușescu, astăZi Sofia P. Titu, de profesie menageră și domiciliată tot în orașul Ploesci, pentru suma de câte 80 lei lunar ca pensie alimentară pe tot timpul acțiunei de divorț, cu începere de la 10 Septembre 1890, așa precum este condam- nat prin sentința civilă a ;tribunalulul Pra- hova, secția I, cu No. 244 din 1890, rămasă definitivă și învestită cu formnla executorie, a căror coprindere este precum urmâză : NOI CAROL I, Prin grația lui DumneZeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față ji viitori, sănetate: Tribunalul județului Prahova, secția I Sentință civilă No. 244 Audiența de la 10 Octombre 1890, No. 5 965. Președința D-lul I. Bălteanu, prim-preșe- dinte, presinte D. C. C. Deșliu, membru de ședință. AstăZi, fiind termenul fixat pentru cerce- tarea și judecata acțiunei civile intentată prin petiția registrată la No. 12.492 din 10 Sep- tembre 1890, de către Sofia G. Rușescu, me- nageră, contra soțului său G. G. Rușescu, avocat, ambii din Ploesci, pentru a fi auto- risată să părăsâscă domiciliul conjugal și a ’i plăti o pensiune de întreținere pe tot timpul procesului de divorț. La apelul nominal s’aîî presintat recla- manta Sofia G. Rușescu în persdnă, asistată de D. advocat St. Nicolescu, precum aseme- nea și defendorul în personă, asistat de D. advocat N. P. Rășcan; procedura fiind înde- plinită, s’a luat causa în cercetare. Reclamanta, având cuvântul, ceru, prin advocatul său D. St. Nicolescu, să se întrebe personal defendorul dacă dânsul are o moșie în județul Buzău, și, defendoi ui G. G. Ru- șescu, fiind întrebat de D. prim-președinte, a răspuns că are o sforă de moșie de veri-o 50—60 pogâne, ce o are arendată și luată arenda înainte pe veri-o 7 — 8 ani, dupe care, D. advocat Nicolescu susținu că clienta sa a pornit acțiune de divorț contra defendoru- lul G. G. Rușescu, pentru cause determinate de lege, cerând, în virtutea art. 250 din codul civil, să ’i se acorde o pensiune alimentară de câte 200 lei pe fie-care lună până la tranșarea procesului de divorț, și să fie auto- risață să părăsâscă domiciliul conjugal, decla- rând că pensiunea cerută nu este exagerată față cu posiția socială a soților și cu dota adusă de clienta sa, care se prevede în actul dotai autentificat de tribunalul Prahova, sec- ția I, la No. 1.029 din 1883, presintat în instanță în copie, precum și de averea ce se posedă de defendor, arătând că copiii ’i-a ridicat în mod brutal defendorul; a cerut și execuția provisorie a hotărîrel. D. Rășcan, advocatul defendorulul, răs- punse că tribunalul nu pote da o pensie alimentară, căci reclamanta a ridicat din casa conjugală tote lucrurile încă de la Iulie ex- pirat, în lipsa soțului său, de când a și părăsit casa fără autorisația tribunalului, ceru ast- 6826 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 fel să se respingă cererea ca neadmisibilă. Dacă însă tribunalul va găsi că trebue să ’l acorde reclamantei o pensiune alimentară să ’l oblige la o sumă minimă pe care clientul său, față cu mițllocele restrînse, ar putea să ’l-o dea, și pe care tribunalul pote să o apre- cieze. D. Nicolescu, replicând, dice că în proce- sul de divorț nu este necesitate de autorisația soțului sau a tribunalului, că clienta sa nu a luat din casă de cât lucrurile sale ce le adu- sese ca dotă și care mal în urmă s’au dat de tribunal în păstrarea fratelui defendorelul, insistând în admiterea cfererel și execuția provisorie. Defendorul Rușescu se opuse și ceru res- pingerea acțiune!. Tribunalul, deliberând, a pronunțat urmă- torea hotărîre care s'a redactat de D. mem- bru de ședință C. C. Deșliu. Tribunalul, Având în vedere acțiunea intentată de So- fia G. Rușescu contra soțului său G. G. Ru- șescu, prin care cere a se condamna acest din urmă să’I plătâscă ca pensie de întreți- nere câte 200 lei pe fie-care lună și să fie autorisată a părăsi domiciliul conjugal pe tot timpul cât va dura procesul de divorț; Având în vedere susținerile și obiecțiunile părților ; Având în vedere că reclamanta Sofia G. Rușescu a intentat deja la acest tribunal acțiune de divorț contra soțului său pentru cause determinate de lege ; Considerând că, dupe disposițiunile art. 250 din codul civil, femeea în procesul de despăr- țenie pâte cere părăsirea domiciliului conju- gal, precum și o pensie de întreținere în ra- port cu midlocele bărbatului; Considerând că tribunalul apreciind asu- pra sumei de 200 lei pretinsă de reclamantă, găsesce că este prea mare în raport cu posi- ția materială a soțului defendor și condițiu- nea socială a soților, și prin urmare, o re- duce la cifra de lei 80 mensual, sumă destul de suficientă pentru întreținearea recla- mantei; Considerând că în ce privesce execuția pro- visorie a hotărîrei în cerere de pensiune ali- mentară este admisibilă dupe disposițiunile art. 129, alin. VII din pr. civilă; Pentru aceste motive, în numele legei, hotărasce: Admite acțiunea intentată de Sofia C. Ru- șescu și prin consecință pe de o parte o au- torisă să părăsâscă domiciliul conjugal al so- țului său, iar pe de alta obligă pe defendorul Gheorghe G. Rușescu să’i servâscă numitei reclamante o pensiune alimentară de câte 80 lei pe fie-care lună pe tot timpul acțiu- nel de divorț, cu începere de la 10 Septembre 1890, data intentărei acțiunel. Acestă sentință se pronunță cu dreptul de execuție provisorie, fiind supusă apelului conform legei. Dată și citită în ședință publică la 10 Oc- tombre 1890, în orașul Ploescl. I. I. Bălteanu, C. C. Deșliu. Grefier, I. G. Alexiu. Dosarul No. 2.632 din 1890. România Grefa tribunalului Prahova, secția I Acestă copie fiind conformă cu originalul se ateslă pentru conformitate, dându-se în primirea D-nei Sofia Rușescu din Ploescî, conform cerei făcută, liberându-se pe hârtie simplă în basa actului de paupertate. Dosarul No. 2.632 din 1890. p. Grefier, D. Grigorescu. 1891, Iulie. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi ca să execute presenta sentință, procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire; și spre credință s’a subscris de noi. (Urmâză iscăliturile D-lor judecător și a grefierului). Avere ce urmâză a se vinde se compune din: 1) Ca 38 pogâne mari pământ și 577 stânjeni pătrați, având pe dânsul pădure tăiată ca 31 pogone mari și 47 stânjeni pătrați, iar restul până la completarea pogonelor vorbite mai sus se compune din poiana numită la Secs, râpa mare, la piatra No. 1, tuferiși și dru- muri, care imobil este situat în cătunul Stră- jeni, comuna Tisău, plasa Tohani-Sărata, ju- dețul Buzău, în hotarul Năeni, începând din apa Tisăului-Vechiu cu pădurea Statului și cu proprietatea D-lor frați Postelnicescu, iar lungimea având pe ambele laturi vecini pe moșnenii Năeni și zestrașilor și merge până dă în gardul lui Marin Oprea, în apropiere de satul Strejeni unde este capătul pădurei, având lungimea de 3.358 metri, având însă aceste hotare diferință curmezișului de la 40 până la 60 metri partea pe jumătate din acest imobil de la rîul Nișcov spre Sud aparține de comuna Năeni, tot plasa Tohani-Sărata, acest județ. La numele de G. Rușescu s’au mai găsit următârele sarcine: 1) Prin actul transcris la No. 591 din 1886, G. G. Rușescu vinde fraților Ștefan și Hristodor Postelnicescu 35 jumătate stân- jeni pădure din hotarul moșiei Năeni până în apa Tisăului cu lei 2.130 ; 2) Prin actul transcris la No. 435 din 1888, arendăză spre tăiere lui N. Hristodo- rescu pădurea sa din hotarul Năeni cu lei 11.097, și 3) La No. 70 din 1890 al registrului de inscripțiunl s’a luat inscripțiune ipotecară în averea lui G. G. Rușescu, compusă din stân- jenii de pădure din cătunul Strejeni, comuna Tisău, și asupra pogonelor de loc arabil din aceeași comună numită la Năeni, pentru asi- gurarea dotei soției sale Șefia G. Rușescu compusă din 6.800 lei. Sunt somați, dar, toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce al drept asupra bunurilor puse în vînZare ca, înaintea termenului de adjudecațiune, să se arate la tribunal spre a ’și arată preten- țiunile lor ce vor fi având; contrariu nu li se vor mai ține în semă. Doritorii, dar, se vor presinta la însemnata mai sus di și ore, în pretoriul acestui tribu- nal, spre concurare și adjudecare. No. 3.221. 1892, Februarie 15. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția comercială, cu No. 1.926 din 1892, și ordonanței D-lui jude-comisar al falimentu- lui D. Georgescu cu No. 767 din 1892, se publică spre generala cunoscință că, în diua de 24 Februarie 1892, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, la localitate, în șosăua Basarab No. 56, averea mobilă a falitului D. Geor- gescu, față cu sindicul falimentului D. G. S. Florian; și în cas de nu se va putea termina vîndarea în acea di, va continua și în cele următore. No. 2.278. 1892, Februarie 13. — Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 2.039 din 1892, se publică spre generala cunoscință că, în diua de 26 Februarie 1892, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, pe piața tribunalului, averea mobilă a D-lor Jean Baron d’Eder și Elisa Baroneasa d’Eder, compusă din mobilier de casă, un pian de nuc și altele, urmărită pen- tru despăgubirea D-lui Th. Hugo. No. 2.290. 1892, Februarie 13. — Conform adresei onor, tribunal Ufov, secția comercială, cu No. 2.034 din 1892, se publică spre generala cunoscință că, în diua de 27 Februarie 1892, începând de la orele 11 a. m. înainte, se vinde prin licitație pu- blică, la localitate, în calea Călărașilor No. 1, parte din marfa supusă stricăciune! a falitu- lui C. Naumescu, compusă din făină de grâu, din susan prăjit în saci și altele; vîndarea se va face față cu sindicul falimentului D. ad- vocat D. Carp și cu delegațiunea creditorilor. No. 2.284. 1892, Februarie 13. —Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția III, cu No. 2.382 din 1892, se publică spre generala cunoscință că, în diua de 28 Februa- rie 1892, începând de la orele 11 a. m. îna- inte, se va vinde prin licitație publică, pe piața tribunalului, averea mobilă a D-lui losef Ștreitfelder, compusă din mobilier de casă, duoă arme și altele, urmărită pentru despăgubirea D-nei Maria I. Bucur, cesionara D-lui Gr. Temelie și acesta al D-lui Carol Gontzi. No. 2.337. 1892, Februarie 14. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Conform adresei D-lul jude al ocolului V din Bucuresci No. 1.261, se publică spre ge- nerala cunoscință că s’a fixat diua de 22 Fe- bruarie 1892 pentru vîndarea prin licitație a averei mobilă, compusă din bijuterii, mo- nete de aur și o lădiță mică de fer, urmărită de la D. Th. Bauer în basa cărței de ju- decată No. 1.390 din 1890, pentru despă- gubirea D-lui A. Jak de suma prevădută în menționata carte, cu spese și cheltueli de ju- decată. Vîndarea se va efectua pe piața Amzel, în- cepând la orele legale. No. 376. 1892, Februarie 15. । 18 Februarie 1892 6827 CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția III civilo- corecțională D. Ion Aron, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal in țliua de 26 Fe- bruarie 1892, orele 11 diminua, spre asecer- ceta ca inculpat în procesul corecțional pentru delict silvic; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 2.713. 1892, Februarie 14. — D. B. Glasberg, cu domiciliul necunos- cut, este chemat la acest tribunal în țliua de 15 Aprilie 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat într’un proces corec- țional; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 2.660. 1892, Februarie 14. — D. Ițic Bucureșteanu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal în țliua de 11 Maiu 1892, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat într’un proces corecțional; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 2.672. 1892, Februarie 14. Tribunalul Dâmbovița D. lancu Solomon, fost domiciliat în co- muna Târgoviște, iar acum necunoscut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de26 Februarie 1892, orele 11 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre a fi ascultat ca inculpat; în cas de nevenire se va judeca în lipsă, con- form legei. No. 2.863. 1892, Februarie 13. Tribunalul Ialomița D. Tudorache Dumitru, fost prin comuna Sudiți, actualmente dosit, se citâză prin acâsta ca, în ^iua de 19 Februarie 1892, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal spre înfă- țișare ca inculpat pentru faptul prevăzut și penat de art. 323 din codul penal; cunoscând că în cas contrariu se va judeca conform legei. No. 2.197. 1892, Februarie 12. Tribunalul Prahova, secția II D. Ion Macarie, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în țliua de 7 Martie 1892, orele 10 a. m., să vină la acest tribu- nal a se judeca în procesul ce are cu soția sa Maria pentru divorț; contrariu se va judeca causa în lipsă, conform legei. No. 2.915. 1892, Februarie 13. Tribunalul Tulcea D. Gheorghe S. Pațos, cu ultimul domi- ciliu în Tulcea, iar acum cu domiciliul necu- noscut, este citat a se presenta la acest tribunal în țliua de 14 Martie 1892, orele 10 a. m., în persână sau prin procurator spre a se as- culta ca pârît în procesul ce ’i-a intentat so- ția sa pentru divorț; se comunică o copie dupe petiția de reclamațiune; cunoscând că la ne- urmare se va procede conform legei. No. 2.457. 1892, Februarie 11. MONITORUL OFICIAL Petiția D-net Mana G. S. Pațos către D. pre- ședinte al tribunalului Tulcea Domnule președinte, Subsemnata, Maria Gheorghe S. Pațos, născută Mihail Stamatopol, casnică, domici- liată în Tulcea, strada Smârdan No. 13, in- tentes acțiune de divorț în contra soțului meii Gheorghe S. Pațos, fost cu domiciliul în Tul- cea, iar actualmente cu domiciliul necunoscut. Motivul acțiunei mele este: că numitul soț luându-mâ în căsătorie în anul 1886, și dupe un traiii de duoâ luni și jumătate, am fost adesea ori maltratată grav prin bătăi și in- sulte, cari în urmă a dispărut din acest oraș, părăsindu’ml domiciliul conjugal, fără să sciiî unde se află. Pentru aceste motive, rog citarea înaintea onor, tribunal, ca, prin sentința ce o va pro- nunța, să fie desfăcută căsătoria mea de nu- mitul soț; și pentru că subsemnata nu posedă avere a plăti taxele de timbru, anexez aci actul de paupertate, liberat de onor, primăria Tulcea, sub No. 5.241 din 1891, și vi^at de casierie, conform legei. Cu respect, Maria G. S. Pațos. 1891, Octombre 16. Judecătoria ocolului I Iași Se citâză părțile a se presenta în pretoriul acestei judecătorii la 20 Martie 1892, orele 9 a. m. 1892, Februarie 6. Petiția D-lul W. Gruchol către D. jude de pace al ocolului I iași. Domnule judecător, Subsemnatul, W. Gruchol, comerciant, domiciliat în Iași, despărțirea I, strada Lă- pușneanu, reclam contra D-lui W. Krupka, domiciliat în Lembreg, imperiul austro-ungar și în România cu domiciliul necunoscut, și conform art. 75 din procedura civilă, să fie citat ast-fel: și care D. Krupka, ’mi debitâză suma de lei 392, pentru hainele ce ’I am fă- cut, și vă rog a ’l chema în judecată și a fi condamnat la plata sumei de lei 392, a cărei scadență a expirat de mult, și tot-o-dată să ’l condamnați și la procente comerciale, plus lei 80 cheltuell și timbru și 40 lei, plata de advocat. Primiți, vă rog, D-le jude, încredințarea deosebitei mele considerațiunl. W. Gruchol. Judecătoria ocolului Ploesci Părțile se citâză spre înfățișare pentru țliua de 24 Februarie 1892, orele 10 de di- minâțăjîncas contrariu se vor judeca în lipsă. Petiția D-luT Zamfir Dumitrescu către D. jude- cător al ocolului Ploesci. Domnule judecător, Chem în judecată pe D. Mihalache Nico- lescu, din Ploesci, iar acum cu domiciliul ne- cunoscut, și prin cartea ce veți bine-voi a pro- nunța să se vadă obligat a ml plăti suma de lei noul 70, ce ’mi debită cu duoă chitanțe. Ger cheltuell de judecată și timbrele. Cu stimă, Zamfir Dumitrescu, prin procurator. Judecătoria ocolului Roșiori-de-Vede, județul Teleorman D. Bănică Hornștein, din Roșiori-de-Vede, iar acum cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în țliua de 7 Martie 1892, orele 10 de diminâță, să se presinte la acâstă judecătorie spre a răspunde la interogatorul ce ’i la pro- pus D. Samuel Asriel et fii din Roșiori, dacă ’i datorâză saiî nu lei noul 250, chiria pră- văliei ce a avut’o închiriată, și dacă s’a ținut de condițiunile ce a avut între dânșii; con- trariu se va judeca în lipsă. N. 1.790. 1892, Februarie 13. Judecătoria ocolulului Turnu-Măgurele, județul Teleorman D. Ion Prapogicu, fost din comuna Ologi, iar acum dispărut, este citat prin acâsta ca, în ^iua de 25 Februarie 1892, orele 10 di- minâța, să se presinte la acâstă judecătorie ca inculpat pentru insultă; la neurmare se va procede în lipsă. No. 1.867. 1892, Februarie. MANDATE DE ADUCERE Judele de instrucție al tribunalului Vlașca In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, D. P. Georgescu, judecător de instruc- ție al tribunalului Vlașca, în virtntea facul- tățel ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Marcu SfetcicI, fost cu domiciliul în Giurgiu, acum dispărut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre a ’i se lua interogatorul ca inculpat pentru fap- tul prevâțlut și penat de art. 309, alin. III din codul penal; Cu executarea acestui mandat se însărci- nâză agenții forței publice, cari se vor con- forma art. 99, 101, 110 și următorii din țlisa procedură. Dat la 12 Februarie 1892. No. 588. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, D. P. Georgescu, judecător de instruc- ție al tribunalului Vlașca, în virtutea facul- tăței ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Dumitru Niță, țlis și Merișor, de fel din comuna Dărăsci, cătunul Pâslari, acum dispărut, să fie adus la cabi- netul nostru de îndată, spre a ’i se lua inte- rogatorul ca inculpat pentru faptul prevâțlut și penat de art. 320 din codul penal. Cu executarea acestui mandat se însărci- nâză agenții forței publice, cari se vor con- forma cu art. 99, 101, 110 și următorii din țlisa procegură. Dat la 13 Februarie 1892. No. 595. Consiliul de resbel al corpului IV de armată In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, căpitan Gujbă Alexandru, raportor de pe lângă consiliul de resbel al corpului IV de ar- mată mandăm și ordonăm la toți portăreii și a- gențil puterei publice, militare și civile, a aduce 6828 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 înaintea nâstră, conformându-se legei, pe sol- datul Danciu Gheorghe, din regimentul Ba- cău No, 27, pus în urmărire pentru fapta de deșertare în țâră a duoa oră, fiul lui Vasile și al Ilincăi, cu domiciliul din urmă la co- muna Drăgugesci, județul Bacău, avend sem- nalimentele: talia 1 m. 670 mm., părul și sprincenile castanii, fața lungărâță, ochii că- prii, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite, spre a fi ascultat asupra faptului de care este inculpat; Invităm pe toți depositariî puterel publice a da mână de ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea mandatului de față. Dat la 12 Februarie 1892. No. 710. SECHESTRU Comisarul de urmărire al'ocolului V din Bucuresci Conform adresei D-lul jude al ocolului II din Bucuresci cu No. 1.077, se publică spre generala cunoscință că s'aii urmărit venitu- rile generale-ale imobilului din strada Radu- Calomfirescu No. 12 și 14, partea cuvenită D-lui Victor Athanasiu, pentru despăgubirea D-lui Max Fișer de restul ce a mai rămas neachitat din sumele prevâțlute în cărțile de judecată No. 2.391 și 2.405 din 1886, în- vestite cu formula executorie. No. 216. 1892, Februarie 15. EXTRACT din contractul de asociațiume în nume colec- tiv intervenit între D-nii A. Davidescu, co- merciant, domiciliat în Bucuresci, strada Stavropoleos No. 2, și D-nil losef și Benia- min Davidescu, comercianți, domiciliați în Buzău, sub următorele condițiuni, și anume : 1. Scopul societățeî este comerciul de ti- pografie și librărie cu tote ramurile lor. 2. Sediul societățeî este în Bucuresci, srada Stavropoleos No. 2, având și sucursală în Buzău. 3. Firma socială va fi condusă sub denu- mirea „Frații Davidescu “. 4. Durata sorietăței va fi de 5 ani, cu în- cepere de la 1 Ianuarie 1892. 5. Numai de A. Davidescu are dreptul exclusiv de a semna în numele firmei. 6. Ga misă socială se aduce în societate de D. A. Davidescu tot activul aflător astăzi, în ambele afaceri, cari aii existat până ații sub firma A. Davideseu în Bucuresci și Bu- zău, conform inventarului întocmit, iar D-nil Ben. și losef Davidescu fie-care câte 7.000 lei. 7. Beneficii șiperderl se va împărți ast-fel : D. A. Davidescu va lua 40 la sută, iar D-nil losef șt Ben. Davidescu câte 30 la sută fie- care. A. Davidescu, I. Davidescu, B. Davidescu. 1892, Februarie 14. Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul de or- dine la No. 735 din 15 Februarie 1892, fiind transcris în registrul respectiv la No. 735 din aceeași ^i și trecut în registrul societăți- lor la No. 369 din 1892; iar actele s’au a- tașat la dosarul No. 415 din 1892, vi^ându- se acest extract, conform art. 5 și 10 din re- gulament. p. Grefier, Niculescu. Oficiul stărei civile al urbei Călărași Extract de pe actul de căsătorie din anul 1892 Județul Ialomița, plasa Borcea, comuna urbană Călărași No. 10 din anul una mie, opt sute nouă-țlecl și duoi, luna Ianuarie duoă-^eci și trei, orele duoă și jumătate p. m. Actul de căsătorie al junelui loan S. Slobozeanu, în etate de ani duoâ-țleci și șese, de profesie comerciant, năs- cut la anul una mie, opt sute șâse-țlecl și șâse, și domiciliat în acest oraș, fiu major al D-lul Stan G. Slobozeanu, de ani cinci-țlecl și duoi, de profesie comerciant, și al D-nei Maria, so- ția sa, de ani patruzeci și cinci, de profesie menageră, ambii domiciliați în acest oraș, cari au fost de față și au consimțit, și a D-șârei Elena, al cărei nume din botez este Neguța, de ani opt-spre-^ece, de profesie menageră, născută la anul una mie, opt sute șâpte-țleci și duol, și domiciliată în comuna Gacomianca, fiică minoră a D-lul Haralambie Gsida, de ani patru-țlecl și cinci, de profesie comerciant, și a D-nei Vasilca, soția sa, de ani trei-^eci și cinci, de profesie menageră, și ambii domi- ciliați tn comuna Gacomianca, cari asemenea aO fost de față și au consimțit; cei de față contractanți și părinți ai viitorilor soți ne-au declarat că între dânșii s’au făcut un act do- tai și autentificat de tribunalul Ialomița la No. 61 din 1892. Actele preliminare sunt: pubiicațiunile făcute fără oposiție în acâstă urbe și în comuna Gacomianca, în Dumini- cile de la 12 și 19 Ianuarie a. c., actul de nascere al viitorilor soți, resultând dintr’un extract liberat de acâstă primărie, din care se constată că este născut la anul una mie, opt sute șâse-^ecl și șâse, și trecut în regis- tru la No. 125, actul de nascere al viitorel soții, resultând dintr’un proces-verbal liberat de primarul comunei Gacomianca, în basa art. 56 și 57 din codul civil, din care se con- stată că este născută la anul una mie opt sute șâpte-țleci și duol, și trecut la No. 21, certi- ficatul primarului comunei Gacomianca, îna- intat cu adresa No. 99, din care se constată că nu s’a ivit nici o oposiție contra acestei căsătorii în urma publicațiunilor, tutulor a- cestor acte parafrate de noi și oprite la acest oficiu, spre a rămânea alăturate la registru, precum și cap. 6 de sub titul 5 din codul ci- vil ; s’a dat citire de noi în auțlul tutulor celor de față mal sus arătațl, dupe care con- tractanții au declarat că voiesc a lua în că- sătorie unul pe D-șdra Elena, al cărui nume din botez este Neguța, și alta pe junele loanS. Slobozeanu; și noi, Mihalache Antonescu, aju- tor de primar și oficier de stare civilă al ur- bei Călărași, am pronunțat în numele legel, că contractanțil sunt uniți prin căsătorie; tote cele de mal sus s’a făcut în public, în casa acestui oficiu și în ființa ceruților patru mar- tori și anume: ântâiul martor Neculae Hris- tescu, de ani duoă-țlecl și șâpte, funcționar; al duoilea martor Nicu Ștefan Stănescu, de ani patru-^eci, funcționar; al treilea martor Martin Irimia, de ani cincl-țlecl și trei, ingi- ner, și al patrulea martor Dimitru Mitulescu, de ani trel-țlecl și trei, funcționar, și toți domiciliați în acest oraș, cei duoi d’ântâiu din partea soțului, iar cel dupe urmă din partea soției, și dupe ce am dat citire acestu, act în au^ul tututor celor de față, soți, pă- rinți al soțului, părinți ai soției și martorii ’l am subscris împreună cu toți aceștia. Mirele, loan S. Slobozeanu. Mireasa, Elena H. Csida. Părinții mirelui, S. G. Slobozeanu. Părinții miresei, Hara Csida. Martori, N. Hristescu, N. St. Stănescu, M. Irimia, D. Mitulescu. Oficier, Mihalache Antonescu. Oficiul stărei civile al urbei Călărași Presentul contract de căsătorie, fiind re- produs întocmai de pe actele stărei civile din anul 1892, înscris la No. 10, se atestă de noi. Oficier, M, Antonescu. No. 110. 1892, Ianuarie 27. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Primăria Bucuresci Se face cunoscut că astăzi, 14 Februarie 1892, s’a depus planurile parcelare relative la expropriarea proprietăților D-lor : 1. T. M. Agemolu, o porțiune de 782 m. p., teren din imobilul ce are în strada Gornăriel No. 5. 2. Frații AltînovicI, idem 236, 10 m. p., teren strada Gornăriel No. 3, întrâga pro- prietate. 3. Elena Nacu, născută Hristodorescu, întrâga proprietate din bulevardul Carol I No. 43; proprietățile notate mal sus urmâză a se expropria de comună în interesul de utilitate publică. Aceste planuri vor sta la comună 10 țlile, în care interval cel interesați pot veni spre a lua cunoscință .conform legel, dupe care se vor înainta tribunalului. No. 5.261. 1892, Februarie 14. Prefectura poliției Capitalei In țliua de 28 Februarie 1892 se va ține licitație, în cancelaria acestei prefecturi, pen- tru aprovisionarea corpului sergenților de oraș cu materialul următor : metri căptușâlă, 200 metri chembrică roșie, 400 metri galone de aur, 9.800 bucăți nas- turi de metal, 100 câcourl, 500 perechi cisme, 370 kilograme talpă, 45 bucăți piei de toval, 200 pături, 400 cârșafuri, 400 fețe de pernă, 240 tocuri de revolver. Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se vor depune în ^iua arătată, însoțite de o ga- ranție de 10 la sută din prețul cu care se va oferi aprovisionarea acestui material, fie în total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Pe lângă acâsta, concurențil vor avea în 18 Februarie 1892 MONITOfiUL OFICIAL 6829 vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilitățel generale a Statului. Amatorii se vor presentă, pentru a lua cunoscință de modele și de condițiile între- prindere!, la cancelaria corpului sergenților din strada Academiei (secția 6), în tote (Jilele și orele de lucru. * No. 4.055. VITE PRIPĂȘITE, PERITE SI FURATE Prefectura județului Iași La comuna Copou s’a declarat de pripas o scrăfă, la păr roșiu, avănd pete negre pe tot corpul. Se publică acăsta spre cunoscința păguba- șului. No. 540. 1892, Ianuarie 28. —La comuna Gropnița, acest județ, s’au declarat de pripas 3 bol : unul plăvan, cor- nele țapoșe, în lături, pișcătură la urechea stângă de desubt; unul porumb, cornele la- tișe; și altul porumb-închis, cornele grebleșe, galben între corne, toți inferați pe cornul stâng cu literele M. T. Se publică acâsta spre crnoscința păguba- șilor. No. 646. Prefectura județului Bacă ii La oborul comunei Odobesei, din plasa Bistrița-de Sus, s’a declarat de pripas un cal la păr roib, țintat în frunte, cu coma în drăpta retezată, asemenea și coda retezată. Se publică aflarea proprietarului, conform art. 48 din legea poliției rurale. No. 687. 1892, Februarie 1. —La oborul comunei Onesci, din plasa Tro- tuș cu Taslău-de-Jos, s’a declarat de pripas, o iapă, la păr negru, coma mal mult în drepta, puțin în stânga, urechea drăptă ciuntată, cea stângă crăpată, și o pată albă pe spinare din stânga, puțin păr alb în frunte și coda rete- zată. Se publică aflarea proprietarului, conform art. 48 din legea poliției rurale. No. 745. 1892, Februarie 5. Prefectura județului Buzău La comuna Mihăilesci, din plășile Tohani- Sărata, acest județ, s’a pripășit o vacă roșie- inspicată, cornele cercuril, fără alte semne. La comuna Padina, din plasa Gâmpu, a- semenea s’a pripășit o mânzată murgă, cor- nele mici, una idem cam gălbue, cornele în sus și puțin cam pe spate; și o vacă bălană, puțin cam roșie între corne și greabăn, furcu- liță la ambele urechi. La comuna Metelu, din aceași plasă, aseme- nea s’a pripășit o vacă vînătă, cornele subțiri și cercuril, furculiță la urechea drăptă, pișcă- tură din urmă la cea stângă. Se publică spre cunoscința proprietarilor acelor vite. No. 604. 1892, Ianuarie 31. —In țliua de 28 Decembre 1891 a perit de la pășune o vacă, a lui S. T. Mănăilă, din comuna Padina, plasa Câippu, acest județ, la păr galben, cornele cercuril, pișcătură îna- inte și pe urmă la urechea drăptă și câmă la cea stângă. In năptea de 9—10 curent, s’a furat din comuna Scurtesci, aceeași plasă, un bou, vînăt, mare, cornele cercuril, cam înainte și se cam lovtsce în cotele picărelor de d’inapol, al lui T, Bârsan; și un alt bou cam bălan, plăviț, mărunt, cornele adnse de pe la mijloc cam pe spate, vâr- furile ambelor urechi ciugărite, inferat la spata piciorului de d’inapol cu marca cam nedesci- frabilă și codalb. In noptea de 16—17 curent asemenea s’a fu- rat lui Ion din comuna Țintesci, aceași plasă, un cal murg, căma în stânga, puțin in drăpta, puțin stei în frunte, pete albe de șea pe spi- nare, ceacâr de ochiul drept, un rotogol în formă de fer la spata stângă de d’inainte; o iapă murgă, coma în drăpta, puțin în stânga, o pată albă în spinare, umblă și in buestru; cum și altă iapă năgră, coma în duoă părți, puțin steiu în frunte și coda sură. In nopteade 17—18 curent, asemenea s’au furat lui E. Vasile, din comuna Boldesci, plășile Tohani-Sărata, patru boi, dintre cari: unul cam gălbui, cornele țepoete; cel de al duoilea bălan,cam murg, cornele cercuril, tăiat puțin cu herăstrău! la cornul drept; cel de al treilea vînăt-închis, cornele cam pe spate, pișcătură la urechi și ciuntat vârful ce- lei drepte, iar cel de al patrulea vînăt-deschis, cornele cam cercuril. Sunt rugate tote autoritățile administra- țive și comunale din țără să bine-voiască a lua măsurile necesare pentru găsirea vitelor și prinderea făptuitorilor. No. 606. 1892, Ianuarie 31. Prefectura județului Covurluiu In cursul lunel Decembre 1891, s’au decla- rat de pripas în comunele din acest județ ur- mătorele vite: La comuna Drăgușani, un gonitor (buhaiu) la păr porumb, pe la gât închis, cornele ța- poșe; o mânzată porumbă, cărnele țapoșe, vârful urechel drepte retezat și în mijloc preducică, urechiă stângă spintecată d’inapol; și un vițel din vara trecută, la păr porumb, cărnele butace în lături. La comuna Vlădesci, o vacă la păr porumb- închis, cărnele țapoșe înainte, urechile băl- țate cu alb, iar botul și capul bălțat cu alb și galben. La comuna Piscu, o mânzată la păr po- rumm, cornele mici cercuril. La comuna Băleni, o iapă la păr negru, coma în drăpta negră și mal multe pete albe pe spinare. La comuna Bujor, o iapă ca de 3 ani, mică de trup, la păr sur-șoriciu, coma în stânga, o pată albă pe spinare în partea stângă; și un vițel la păr porumb-gălbul, cornele cresc, pișcătură la urechea drăptă. La comuna Tulucesci, o vacă la păr po- rumb, urechea drăptă tăietură și coda rete- zată; și o vacă gălbue, cărnele cercuril, coda cudalbă, la cornul stâng litera O. La comuna Lupesci, un bou porumb-în- chis, cornele înainte scurte, urechea drăptă tăeată și potricală, pe cornul drept ferul D. K. și pe crupa dreptă fer necunoscut. Se publică aflarea proprietarilor acelor vite, conform art. 48 din legea poliției rurale. No. 183. 1892, Ianuarie 11. Prefectura județului Dolj La oborul de globă al comunei Sopotu s’a sprijinit de pripas o bivoliță in păr negru și cornele potrivite. Idem la al comunei Măceșu-de-Jos, o vacă de un vițel, la păr vînăt, cărnele potrivite și urechea stângă ciupită d’inainte. Idem la al comunei Sadova, o cârlană în păr cenușiu-închis și brăză în frunte, și o câr lână în per murg-închis. Idem la al comunei Padea, o iapă în păr negru-buciu, căma la stânga, pete albe pe spinare de șea, bătută de ham la piept. Idem la al comunei Adunați-de-Geormane, un cal în păr murg-închis, coma la drăpta, cu stea albă în frunte, pete albe de șea pe spinare și la greben și cu fire de păr alb prin codă. Locuitorului loniță Popescu, din comuna Vărbița, i s’a furat din câmp de la pășune duoi cal, unul în păr negru, coma la stânga, cu o mică stea în frunte, și pete albe de șea în spinare; și unul în păr murg, căma la drepta și un semn de fer nedescifrabil în ar- mul stâng d’inapol. Idem lui Stan Pătru Spânu, din comuna Făntâna-Banulul, i s’a furat o iapă în păr negru, coma în duoă părți; și o iapă în păr galben, căma în duoă părți, brăză în frunte și în bot. Idem lui Mihaî D. G. Deliu, din comuna Cetatea, i s’a furat un cal în păr negru, cu coma la drăpta; și o iapă în păr negru, căma drept în sus. Idem lui Matei Brândușoiu, din comuna Bucovățu, se află de pripas un copoi, în păr roșu, pe spinare negru și alb pe sub gît. La oborul de glăbă al comunei Catanele, s’a sprijinit de pripas o vacă în păr alb, u- rechea stângă furcă și drăpta ciupită de jos. Idem la al comunei Fratoștița, o vacă în păr roșu, cornele mici. In noptea de 7—8 curent, de către făcă- torii de rele s’a furat D-lul Ștefan Marecsi- ciu, din comuna Gubaucea, duoi bol, unul în păr roșu, brăz în frunte, cornele în lături; și unul în păr alb-vînăt, cărnele potrivite, ambii inferați în cornul stâng cn inițialele S. M. La oborul de glăbă al comunei Bărca s’a sprijinit de pripas o iapă murgă-deschisă, brăză în frunte și coma la drăpta. —La oborul de glăbă al comunei Afumați s’a sprijinit de pripas un cal în păr negru, coma la drăpta, cu puține fire de păr alb la rădăcina urechel drepte. Idem la al comunei Cernelele, un cal în păr șoreciu-muced, căma la drăpta, puțin la stânga, cu pete albe de șea pe spinare. Idem la al comunei Gremoșteni, o cârlană de iapă în păr negru, căma la drăpta, ure- chea drăptă despicată, cu o pată albă în spi- nare, coda retezată. 6830 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 La oborul de globă al comunei Sălcuța, o vacă în păr vînăt, cornele {epure, inferată în cornul stâng cu inițialele nedescifrabile. Idem la al comunei Grindeni, un mânzat în păr vinăt, cornele largi. Idem la al comunei Adunați-de-Geormane, o iapă în păr negru, coma la drăpta și spi- cul code! retezat. Idem la al comunei Bechetu, o vacă cu vițelel dupe ea, în păr puțin galben, cornul drept sărit melc. Locuitorului Petre Munteanu, din comuna Ghidiciu, ia dispărut o bivoliță în păr ne- gru-deschis, cornele pe spate, etate ca de 3 ani. Locuitorului I. Brașoveanu, din comuna Is- voru, i s’a furat duoi boi, unul în păr vî- năt-alburiu, comele potrivite, și unul în păr galben-alburiu. Idem femeeî Maria Șerban Ilie, din co- muna Stoiana, din curtea casei ’i a fugit o vacă, în păr galben cam roșu, cârnele la vârf puțin aduse. Idem lui Ion Popa Oprea, din comuna Grindeni, ’i a perit o bivoliță în păr rus, cor- nele pe spate, puțin brâză, merlă, inferată în cornul drept cu litera M. ciuntă puțin. Idem locuitorului Alexandru G. Gârgă din comuna Murta, în (Jiua de 5 Ianuarie a dispărut din curtea sa un cal ce era că^ut de pripas la acea comună și dat sub îngriji- rea și paza sa, în păr murg, coma la stânga, cu o bubă în spata stângă. Locuitorului Pătru Grecu, din comuna Mărșani, în noptea de 16—17 Ianuarie, i s’a furat o iapă în păr negru, ambele urechi despicate în vârf, coma în duoă părți, narea dreaptă crestată, la greben râsă de ham și vârful câdel retezat. Prefectura Județului Dorohoiii In comuna Mitocul, din acest județ, s’a de- clarat de pripas o gonitore în păr plăvan, cârnele țapușe, și o mânzată în păr plăvan, cârnele țapușe, fără alte semne. Se publică spre cunoscința păgubașului acelor vite, care să se conformeze legei poli- ției rurale în ceea ce privesce primirea lor de la primăria comunei Mitocu. No. 190. —In comuna Dimăcheni, acest județ, s’a pri- pășit o tretină, la păr roib, câma câda idem, brâză în frunte, pintenâgă de piciorul stâng d’inapoi și pete albe pe spinare. Se publică spre cunoscința păgubașului acelei tretine, care să se conformeze legei po- liției rurale în ceea ce privesce primirea ei de la primăria comunei citate. No. 254. —In comuna Horodiscea, acest județ, s’a declarat de pripas o strâjnică râibă, câma, câda idem și cu stea în frunte. Se publică spre cunoscința păgubașului a- celei strâjnice, care să se conformeze legei po- liției rurale în ceea ce privesce primirea ei de la primăria comunei citate. No. 256. —In comuna Săveni, din acest județ, s’a pri- pășit un cal armăsar în păr murg-deschis, coma, coda negre retezate, pete albe pe spi- nare, d’asupra câmei puțin păr suriii. Se publică spre cunoscința păgubașului acelui cal, care să se conformeze legei poliției rurale în ceea ce privesce primirea lui de la primăria comunei citate. No. 333. —Mânzata ce se pripășise în comuna Da- rabani, acest județ, despre care trateză publi- cația prefecturei No. 2.898 din 2 Iunie 1891, dândn-se la imașul de strânsură de pe acea moșie, a perit în țliua de 26 Iulie același an. Se publică acâsta spre cunoscința generală, cunoscându-se revocată publicația citată mai sus. No. 534. Prefectura județului Fălcii! La comunele notate mai jos, din județul Fălciu, s’au declarat de pripas următârele vite : La comuna Gugesci, un mânzat, la păr ne- gru pe spate și la pântece, piciârele, câda, fruntea, bărbia și unghiile albe, fără alte semne. La comuna Epureni, un bou, la păr po- rumb galben, cârnele țapoșe, cam aduse pe spinare, inferat pe cornul stâng cu litera G, și pe șoldul stâng fer necunoscut; un bob, la păr porumb plăvan, cârnele țapoșe, inferat la cornul drept cu litera G, și pe șoldul drept fer necunoscut; o vițea din vara anului 1891, la păr plăvan, fără alte semne. La comuna Șuletca, o gonitâre, la păr po- rumb, cârnele țapoșe și vârful urechei drepte retezat. Se publică pentru încunosciințarea pro- prietarilor. No. 77. 1892, Ianuarie 5. — La comunele notate mai jos, din jude- țul Fălciu, s’au declarat de pripas următâ- rele vite : La comuna urbană Huși, o mânzată, la păr porumb, cârnele cam rădășcate, furculiță la urechea drâptă, și puțin gălbuie între cârne. La comuna rurală Fălciu, un gonitor, la păr lupan galben, cârnele țapoșe, puțin gal- ben între cârne, furculiță la urechea drâptă. La comuna Găbălăesci, un mânzat de 2 ani în primă-vara anului curent, la păr po- rumb, cârnele țapoșe, urechea stângă tăiată cam d’asupra. La comuna Târzii, o vacă, la păr porumb închis, cârnele țapoșe, pișcătură la urechea dreptă d’inapoi, șoldul drept șters, inferată pe crupa drâptă nediscifrabil, câda scurtă. Se publică spre încunosciințarea proprie- tarilor. No. 306. 1892, Ianuarie 16. Prefectura județului Muscel La oborul comunei Golesci-Badi, plasa Pod- goria, se află de pripas o vacă, la păr vînăt deschis, cârnele potrivite, și inferată la cor- nul drept. Se publică despre acesta, spre a se putea afla de proprietarul ei. No. 167. 1892, Ianuarie 14. Prefectura județului Olt De la 10 Decembre trecut, la comuna Ali- mănesci, acest județ, se află pripășită o mânză, în păr murg, câma în duoă părți, cu puțin păr alb în frunte și pe bot, cu albâță în ochiul drept, și câda puțin retezată. Prefectura publică de acâsta spre a ajunge la cunoscința păgubașului. No. 19. 1892, Ianuarie 3. — De la 17 Decembre trecut, la comuna Bărcănesci, acest județ, se află de pripas un cal, în păr galben, coma în drâpta, și puțin în stânga, dungă nâgră pe spinare, urechea dreptă ciupită, și câda retezată. Prefectura publică de acâsta spre a ajunge la cunoscința pugubașulul. No. 59. 1892, Ianuarie 4. — De la 17 Decembre trecut, la comuna Gomani, acest județ, se află de pripas o tur- macă cu stea albă în frunte, pintenâgă de piciârele de pe urmă, și câda codalbă. Prefectura publică de acâsta spre a ajunge la cunoacința păgubașului. No. 57. 1892, Ianuarie 4. — De la comuna Optași, acest județ, de pe câmp de la pășune, ah perit preotului Gheor- ghe Bogdănescu, duoi cârlani, din cari unul în păr murg, câma în drâpta, și puțin în stânga, coda retezată, și în etate de duoi ani; și cel-alt, în păr murg, câma în duoă părți, câda retezată, orb de ochiul drept, și în etate de un an. Prefectura publică de acâsta pentru afla- rea cârlanilor. No. 145. 1892, Ianuarie 2. —In nâptea de 30 Noembre trecut s’aii fu- rat de la comuna Urși, acest județ, trei iepe,, având semnele următâre: O iapă cu cârlan, în per murg închis, câma în stânga, cu pete de șea, și la pulpele piciârelor din urmă cu semne de mușcătură de lup; și cârlanul în păr negru deschis, câma în drâpta, cu stea în frunte, și pintenog de piciorul drept din urmă; o iapă în păr vînăt-bălan, câma în drâpta și puțin în stânga, cu pete, și stricată de șea pe spinare și pintenâgă de piciârele din urmă; și o iapă în păr negru, câma în drâpta, cu pete de șea, și pe sub burtă cu pete albe de chingă. Prefectura publică de acâsta pentru afla- rea lor și prinderea furulul No. 166. 1892, Ianuarie 9. — De la 29 Decembre trecut, la comuna Frunzaru, acâst județ, se află de pripas uneai în păr negru, câma în drâpta, urechea stângă . spintecată, câda retezată, pete de șea pe spi- nare; și unul în păr murg închis, câma în stânga și puțin la drâpta, armăsar. Prefectura publică de acâsta spre a ajunge la cunoscința păgubașului. No. 208. 1892, Ianuarie 12. — De la 2 Decembre trecut, la comuna Gucueți, acest județ, s’au declarat de pripas vitele cu semnele următâre: Un taur în păr J 18 "Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6831 negru, cornele potrivite, dungă albă pe șira spinărei; o vacă în păr vînăt, comele bune; o gonitore în păr galben, cornele cercuri!; una idem în păr bălan, cam vînăt; una idem în păr galben, cornele țepure; un mân- zat în păr vînăt; un june, în păr negru, cor- nele țepure; o vacă, în păr negru, puțin și- vînătă, cornele cercuril. Prefectura publică de acăsta spre a ajunge la cunoscința păgubașului. No. 254. 1892, Ianuarie 15. — In noptea de 12 spre 13 Ianuarie cu- rent, s’a furat D-lui Hristache Eliad, din co- muna Corbu, acest județ, un cal în păr murg, coma în drăpta, fără alte semne. Prefectura publică de acăsta pentru afla- rea calului și prinderea furului. No. 471. 1892, Ianuarie 29. Prefectura județului Putna Primăria comunei Suraia, prin îndeplini- rea disposițiunilor art. 45 din legea poliției rurale, a declarat de pripas duoi boifunulla păr porumb, cornele țepușe cam aduse pe spate, furculiță la urechea drăptă și inferat la cornul stâng cu cifra 18, iar la ambele șold uri d’inapol nedescifrat; cel-alt la păr po- rumb, cornele țepușe aduse cam pe spate și inferat la șoldul stâng d’inapol nediscifrat. Se publică acăsta spre cunoscința proprie- tarilor, cari urmăză a se presenta la țlisa primărie, cu actele prevăzute de art. 49 din menționata lege. No. 147. 1892, Ianuarie 5. Prefetura județului Roman Conform art. 45 din legea poliției rurale, D-nil primari al comunelor Strunga și Mi- clăușeni, județul Roman, au declarat de pri- pas, cel ântâiu o iapă șoricie, coma, coda cas- tanii, mai multe pete albe pe spinare și pe coste, puțin pintenogă la piciorul stâg d’ina- pol, dreptul d’inainte, și stea în frunte; iar cel al duoilea un cal murg, coma, coda ne- gre, coda retezată. Se publică acăsta spre cunoscința proprie- tarilor acelor cal, cari în termen de 6 luni să se presinte la comunele menționate, însoțiți de actele cerute de art. 49 din citata lege, spre a ’I primi pe sămă. No. 96. 1892, Ianuarie 8. ANUNCIURI PARTICULARE Ctubsemnatul per^ând diploma cu No. 115 0 a scolel de comerciu din Craiova, obți- nută în anul 1888, o declar anulată. Gheorghe Nieolaescu. Subsemnatul, lancu Q. Sombola, comer- ciant de băuturi spirtâse în calea Gri- vițel No. 34, și proprietar în strata 11 Iu- nie No. 18, fac cunoscut că de a^I înainte retrag de la numele meu porecla de Sombola, iscălindu-mă cu adevăratul nume al familel, adică Constantinescu lancu, dupe cum sunt trecut și în listele electorale ale colegiul I de deputațl Ilfov. Constantinescu lancu. SOCIETATEA MINIERA ROMANA Societate anonimă, capital iOO.OOO lei, deplin versat. Consiliul de administrație are onorea, con- form art. 32 din statute, de a convoca pe D-nii acționari în adunare generală ordinară pe țliua de Duminecă, 8 (20) Martie 1892, orele 10 a. m., în biurourile societățel, strada Domnei No. 8, la Bucuresci. Ordinea glilei: 1. Citirea raportului consiliului de admi- nistrație ; 2. Citirea raportului censorilor; 3. Aprobarea bilanțului; 4. Descărcarea consiliului de administra- ție de gestiunea sa; 5. Fixarea dividendului; 6. Fixarea jetănelor de presență a mem- brilor consiliului de administrație și a cen- sorilor ; 7. Alegerea a 3 censori și 3 censori su- pleanți pentru exercițiul 1892. Conform art. 33 din statute, D-nii acțio- nari, cari vor voi a lua parte la adunare, vor bine-voi a depune acțiunile D-lor până în țliua de 27 Februarie 1892, orele 4 p. m., la casa societățel, strada Domnei No. 8; Ori-ce purtător de 5 acțiuni este de drept membru al adunărei generale. Consiliul de administrație. smffl ANONIMĂ DE BASALT ARME Șl DE CERAMICĂ DE LÂ COTROCENI Capital social 1.500.000 lei, Întreg vărsat Consiliul de administrație are onorea, conform art. 25 din statute, de a convoca pe D-nil acționari în adunare generală ordinară, pentru țliua de Duminică, 8 (20) Martie 1892, orele 2 p. m., în biuroul administrației centrale, strada Domne! No. 8, la Bucuresci. Ordinea tfilei: 1. Citirea raporturilor consiliului de administrație și a censorilor asupra exercițiului 1891; 2. Aprobarea bilanțului; 3. Descărcarea consiliului de administrație de gestiunea sa; 4. Fixarea dividendului; 5. Alegerea a 4 membri în consiliul de administrație, în locul celor eșițl, conform art. 17 din statute; 6. Alegerea a 3 censori, și 3 censori supleanțl pentru exercițiul 1892; 7. Fixarea pentru anul 1892 a jetonelor de presență a membrilor consiliului de admini- strație și a censorilor: D-nil acționari, cari doresc a lua parte la adunare, trebue să depună acțiunile D-lor Ia casa societățel, strada Dâmnel No. 8, până la 27 Februarie 1892, orele 4 p. m. Extract din statute: Art. 27. Ori-ce purtător de 10 acțiuni este de drept membru al adunărei generale; Depunerea acțiunilor, cari dau drept de a lua parte la adunare, trebue să aibă loc cu 5 ^ile cel puțin înainte de adunare, dacă convocarea s’a făcut cu termen de 15 ^ile, și cu 10 ^ile înainte de adunare, dacă convocarea s’a făcut cu termen mal depărtat; Acțiunile se vor depune la casa societățel; O carte de admisiune se va remite fie-căru! acționar’ care a depus acțiunile. Acâstă carte este nominativă și personală; Art. 28. Prin derogare la art. 159 din codul de comerciu, 10 acțiuni dau drept la un vot deliberativ, și nici un acționar nu va putea întruni mal mult de 25 voturi pentru dân- sul și 25 voturi ca mandatar, ori-care ar fi numărul acțiunilor pe cari le posedă sau pe cari le represintă. Nimeni nu pote represintă drepturile unui acționar dacă nu este el însuși acționar. Administratorii nu pot fi mandatari. 2.4ș Consiliul de administrație. De vînțlare o parte din locul meii viran ce ’l am în strada Zaverei, vis-a-vis de podul căilor ferate române. Doritorii se vor adresa la subsemnata, proprietară, în strada Știrbel-Vodă No. 42. Sultana Crețeanu. 3^ Se face cunoscut că tovărășia mea cu D. G. Nuțu, ce o aveam de brutărie din calea Rahovei No. 108, s’a desființat, și ori-ce persone ar avea veri-o pretenție să se adre- seze numitului; iar eu am rămas singur proprietar; prin urmare, se face cunoscut spre sciință. Marcu Constantinescu. Subsemnatul referându-mă la Monitorul oficial No. 56 din 14 Iunie 1891, în care am publicat că mă voiu numi Lucescu Ruse, omițând a pune și numele tatălui meu, Dimitrie; aduc la cunoscința publică că, de astățll înainte, mă voiu semna Ruse Dimitrie Lucescu. Subsemnați! perțlând recepisă No. 7.712 din 1882, de lei 480, liberată de casie- ria Gorj pe sâma casei consemnațiilor și la disposiția D-lor Alexe Schileru, Gh. Beu- ran, N. Vâlcu și alții din Schela, publicăm spre generala cunoscință că o considerăm anulată. M. Țerveloiu și Trăilă Palițiă. 6832 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892 SOCIETATEA CLERULUI ROMAN „AJUTORUL" Se aduce la cunoscința publică că, în țliua de 26 Martie 1892, orele 2 p. m., se va ține licitație în cancelaria societăței de la Silves- tru, pentru construirea din noii a duoă apartamente de case pe locul ce societatea po- sedă în dosul bisericel Dobroteasa, strada Dobroteasa. Planul, devisul și caietul de sar- cine se pot vedea ori pând la cancelaria so- cietăței. Doritorii sunt rugați a veni însoțiți de ga- ranții în regulă. Comitetul. a io d Epitropia așezămintelor Brăncovenesci La 20 Martie 1892, orele 10 precis, se va ține licitațiune cu oferte sigilate, în cancelaria epitropiel, calea Rahovel No. 3, pentru darea în întreprindere a construcțiu- nilor pe cari epitropia le va face la moșiile ce aparțin așezămintelor Brăncovenesci. Ofertele se vor primi pentru totalitatea lucrărilor, sau pentru parte dintr’ânsele, dupe cum sunt împărțite în secțiuni de epi- tropie. Valorea lucrărilor, dupe devise, se urcă la suma de lei 416.500. Vor fi admise la licitațiune persone cari vor putea dovedi că au cunoscințe technice îndestulătore, sau că aii executat încă lu- crări de asemenea natură în țeră. Pentru a fi admiși la concurență, dorito- rii vor trebui să depună o dată cu ofertele lor și o garanție provisorie de 5 % din va- lorea lucrărilor pentru cari presintă oferta. Planurile, devisele, ante-măsurătorele și caietele de sarcine se pot vedea în fie-care Zi de lucru, în cancelaria epitropiel la biu- roul technic, de la orele 10—12 din Zi- No. 61. 3,34. 1892, Februarie 13. Acțiunea provisorie a creditului agricol Bacău, pe numele meu Gheorghe Arapu, cu No. 47, având duoă vărsăminte a 25 lei, pei'Zând’o, o declar ca nulă și fără valore, însciințând despre acesta și pe onor, credit agricol Bacău. Gheorghe Arapu. Bacău. 1892, Februarie 14. Subsemnata, de profesiune moșă, fac cu- noscut că, în loc de Matilda Gohn, mă numesc Sara M. Israil, dupe numele actua- lului meii bărbat. Sara M. Israil. Subsemnatul pei'Zend polița subscrisă de D. D. Dimitrescu la ordinul meu, în va- lore de lei 190, bani 60, făcută în Ziua de 17 Ianuarie și scadența la 20 Maiu, o de- clar ca nulă și nevalabilă. M. Pomuț. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 17 (29) Februarie 1892 Dobânda SCADENȚA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE EFECTE cup6nelor CU cu cu cu cu ca bani gata termen bani gata termen «bani gata termen Împrumuturi de Stat Române Renta perpetuă................ 5% Aprilie---Octombre... 100‘/a 100 _ __ _ , ămortibiU............... 5% Aprilie---Octombre... 98% --- 98»/, _ . . (împrumutul de 321/, milidne) ..... 4°/o Ianuarie---Iulie...... _ __ , , (Împrumutul de 60 milidne)...... 4»/0 Ianuarie---Iulie...... _ , . (împrumutul de 274 milidne)...... 4»/o Ianuarie---Iulie...... j> 83a/«i | 83’/, _ . . . ,45....... 4% Ianuarie---Iulie...... __ _ Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schaldverschrelbnng) . 5»/o Ianuarie---Iulie...... _ --- _ _ 1 1 1 ll 11 , de Stat (convertite rurale)........ 6»/0 Maiti---Noembre...... 101»/, --- 101’/, Obligațiunile case! pensiunilor a 800 lei........ 10 Maiil---Noembre...... 278 --- 274 --- • 1 Împrumuturi de orașe 1 Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883........ 5% Ianuarie---Iulie...... 92>A 92 _ _ _ , , , , 1884........ 5% Maiti---Noembre...... _ _ __ _ , , , 1888........ 5% Iunie---Decembre .... _ --- _ --- , , . , 1890 ........ 6»/. Maiu---Noembre..... 93»/, 93% _ _ „ , , , cu losurl a 20 lei . . , La trag- --- --- --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale............. 5% Ianuarie---Iulie...... 97% __ 97V4 _ _ _ , , urbane Bucuresci......... 7% Ianuarie---Iulie...... 102% 102 __ _ _ 6% Ianuarie---Iulie...... 101% 101 _ _ _ 5% Ianuarie---Iulie...... 92% --- 92% _ . > . Iași........... 5% Ianuarie---Iulie...... 83% --- 83 --- ---■ _ Ultim val6rea AcțiunI divid. nominală Banca națională a României............ 88.45 500 lei Întreg vers. --- 1645 _ 1635 _ 1640 Societatea de asigurare Dacia-România........ 30 200 , 412 410 __ , , , Naționala.......... 55 200 , --- 418 _ 415 __ _ , t reasigurare............. 10 200 , , _ _ ■ _ _ , română de construcțiuni și lucrări publice. . . . 250 , . 117 _ 112 _ ___ - , de basalt artificial............ 30 250 , ---_ _ _ _ , pentru fabricarea hârtiei.......... 100 , _ _ Bancă României................ --- 200 , , --- --- --- --- --- .--- OFERITE CERUTE încheiate M O N E T E CU cu CU CU CU cu SCHIMB CURSUL ban! gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul........... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 111 11 11 1 1 111 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek Galben’d austriac........ 1 11111111 f . . . 3 luni Cortina germană (marca)...... Paris . . . cek 25_38%-37% Lira sterlină.......... B . . 3 luni 25.25-22% Ura otomană.......... Francia . . • cek 100.60-50 Florinul austriac de hârtie...... . . . 3 luni 99.95-90 Rubla de hârtie......... Viena . . . cek 2.14»/,-% Aur eontra argint (agiul)...... , . . 3 luni 2.12%-12 , nap. (scurt) CEREALE Greutatea OFERITE CER UTE încheiate Berlin . • . cek 124.25-15 , . . 3 luni 123.50-45 tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania. . . cek Grâti............. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Porumb............ 1 1 1 1 1 1 1 Petersburg . 3 luni Secară............ Belgia ... 3 luni Ovăz............. , . . (scurt) 99.55 Orz............. Elveția . . 3 luni Raplță............ Italia ... 3 luni Fasole............ SCOMPTURI / ganea națională / scompt......... 5% și i Banca naționala j aVansurI pe depo8ite de efecte sad lingouri . 6% _ AVANSURI ( Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte 6°/o Imprimeria Statului. Director general , ALEXANDRU GH. CANTACUZINO I