No. 25 0

UN EXEMPLAR: 25 BANI

Duminică, 16 (28) Februarie 1892

REGATUL ROMÂNIEI

MONITORUL

PREȚUL IIMUIMTDLDI IN REGATUL ROHAMEI
45 lef pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni.
Prîmăriele rurale 36 lei pa an.
Abonamentele încep din ântcia <Li a fiecărei luni.





                OFICIAL




     PREȚUL ABO.WiEnDUH PENTRU STRĂINĂTATE
60 lef pe an, 35 lei pe 6 luni.
Abonamentele se pot face la bîurourile poștale.

PUBUCAȚIUNILK JUDICIARE SE PLĂTESC
Până 1a 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei
Orl-ce alte acte introduse In ele
se plătesc deosebit, ea și publicațiunile, dupe lungime

DIRECȚIA GENERALA A JIONITORBUII OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI
BUCURESCI
Bulevardul Elisabeta

PREȚUL imCTORILOR
Publicațiunilc primârielor,comitetelor,etc^liniabOb.
i Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani.
I       Inserțiunile și reclamele, linia 1 led.
| Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere.

               SUMAR                      |
  PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne :
Prescurtări de decrete.
  Ministerul agriculturei^ industriei, comerciului
și domenielor: Decret.
  DecisiunI ministeriale.
  PARTE NEOFICIALĂ — Comunicare— DepeșI
telegrafice—Diverse— Prețul cerealelor— Buletine
meteorologice — Sântul Sinod: Procesc-verbate.
  AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative
și particulare.


            PARTE OFICIALĂ


         Bucuresci, 15 Februarie
       ministerulTie interne
  Prin decretul regal cu No. 422 din 14 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin
raport de D. ministru secretar de Stat la de-
partamentul de interne, D-nil C. Ciupercă și
Gr. Palade, actuali diriginți în serviciul peni-
tenciarelor centrale, s’aO înaintat în posturile
de grefieri-comptabili clasa II în același ser-
vicii, în locurile D-lor P. Patza, demisionat,
și St. Gr. Miculescu, destituit.
  Prin decretul regal cu No. 401 din 12 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin ra-
port de același D. ministru și pe basa alin. 5 de
sub art. 42 din legea comunală, s’a aprobat
aliniarea stradelor Austrului, Primăverei, Do-
garilor, Rudolf, Lacului, Saul și Dichiu, din
interiorul Capitalei, de pe planurile întocmite
de serviciul technic al primăriei și aprobate de
consiliul technic superior de pe lângă ministe-
rul lucrărilor publice prin jurnalul No. 58 din
ședința de la 24 Ianuarie 1892.
  Prin decretul regal cu No. 405 din 12 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin ra-
port de același D. ministru și pe basa alin. 5 de
sub art. 42 din legea comunală, s’a aprobat ali-
niarea stradelor Meilor și Termopile, din inte-
riorul Capitalei, de pe planurile întocmite de
serviciul technic al primăriei sub No. 243 și
267, admise de consiliul comunal prin votul din
ședința sa de la 30 Octombre 1891 și apro-

bate de consiliul technic superior de pe lângă
ministerul lucrărilor publice prin jurnalul cu
No. 41 din 1 892.
   Prin decretul regal cu No. 403 din 1 2 Fe-
bruarie 1892. dupe propunerea făcută prin
raport de același D. ministru și pe basa art. 42,
alin. 6 din legea comunală, comuna ur-
bană Brăila este autorisată a încheia cu D.
Lazăr Predingher, antreprenorul islazului ur-
bei, transacțiunea votată de consiliul comunal
in ședința sa de la 18 Septembre 1890, pen-
tru stingerea pretențiunilor decurgând dinsu-
pra-arendă anuală de 8 lei de pogon de la
posesorii de vii de pe islazul propriu al comu-
nei și de 20 lei anual de pogon de la posesorii
de vii de pe adăogatul islaz, adecă acele ce
cad pe cele 1.500 pogone cedate de Stat co-
munei .
   Prin decretul regal cu No. 400 din 12 Fe-
bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin
raport de același D. ministru și pe basa alin. 2
de sub art. 42 din legea comunală, comuna
rurală Nicoresci, din județul Tecncih, este au-
torisată a cumpâra cu prețul de 5.000 lei, plă-
tibil in condițiunile votate de consiliul comunal
in ședința sa de la 6 Ianuarie 1892, casele cu
locul lor, situate în comună, ce sunt proprie-
tatea defunctului Vasile Radu lacomi, spre a
servi casele de local de primărie, iar locul pen-
tru ținerea iarmarocului anual.


MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
ȘI DOMENIELOR
  CAROL I,
  Prin grația Iul Dumnedeu și voința națională,
Rege al României,
  La toți de față și viitori, sănetate:
  Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul agriculturei, indus-
triei, comerciului și domenielor;

   Având în vedere jurnalul consiliului de mi-
niștri cu No. 4, încheiat în ședința de la 24
Ianuarie 1892;
   Având în vedere legea vîndârei de loturi
din 15 Maiii 1890, pentru facere de case par-
ticulare pe lângă stațiunile balneare ale Statu-
lui și art. 32 din legea instrăinărei bunurilor
Statului din 6 Aprilie 1889,
   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a lotu-
rilor specificate mai jos și adjudecate, la licita-
țiunea ținută în diua de 17 Decembre 1891,
la prefectura județului Brăila :
   al Lotul No. 16 de la Lacu-Sărat, din do-
meniul Brăila, în întindere de 1.250 m. p.,
categoria I, situat în co muna Chiscani, plasa
Vădeni, cu lei 1.272, asupra D-lui Stănică Ră-
dulescu ;            „
  b) Lo.ul No. 31 de la Lacu-Sărat, din do-
meniul Brăila, in întindere de 1.250 m.p.,
categoria I, situat în comuna Chiscani, plasa
Vădeni, culei 1.270, asupra D-lui Tănase
Apostolescu.
   Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul agriculturei, industriei, co-
merciului și domenielor este însărcinat cu exe-
cutarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 10 Februarie 1892.
CAROL
   Ministru agriculturei, indus-
triei, comerciului și domenielor,
  P. P. Carp.                         No. 380.


DECISIUNI MINISTERIALE

   Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu
No. 42.908 din 1892, D. C. T. Budescu se
numesce adjunct al casei de depuneri, consem-
națiunl și economie în serviciul casieriei ge-
nerale Râmnicu-Sărat.
   Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu
No. 7.409 din 13 Februarie 1892, D. U. N.
Delladecima, absolvent a patru clase comer-
ciale, se numesce în funcțiunea de copist cla-
sa 11 la casa de credit agricol din județul Il-
fov, post creat din nou prin budgetul anului
curent.

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

6^78



            PARTE NEOFICIALĂ



Bucuresci, i5 Februarie

    Se aduce la cunoscința generală că D. pre-
ședinte al consiliului de miniștri și ministru
de interne acordă audiențe Marțea și Vine-
rea de la orele 11—12 diminâța.
    Di secretar general al ministerului de in-
terne primesce în tote filele de la orele 3—5
dupe amiațli.
    Se face tot-d*o-dată cunoscut celor intere-
sați că cererile de funcțiuni administrative
și polițienesc! trebuesc de prealabil adresate
D-lor prefecți și diferiților capi de serviciu.
    Aceste cereri se pot însă presentă și D-lui
secretar general al ministerului. 10^.



   DEPEȘITELEGRAFICE
(Serviciul privat al Monitorului)
   Paris, 26 Februarie.— D. Bourgeois, în-
tâmpinând greutăți pentru formarea unui
cabinet, a depus mandatul său. D. Carnot a
chiămat pe senatorul Loubet, care a acceptat
misiunea de a constitui un minister..D-nii de
Freycinet, Ribot, Rouvier, Develle și Bour-
geois au consimțit în mod oficial să păstreze
portofolurile lor într’un cabinet al D-lui Lou-
bet, care va lua internele; probabil că D. Ro-
che va păstra comerciul; D. Cavagnac va lua
lucrările publice și C.Burdeau va lua marina.
   Viena, 26 Februarie. — Convalescența
archiducesei Maria Valeria urmând cursul
său normal, nu se va mai publica buletine
medicale.
   Viena, 26 Februarie.— Bilanțul creditu-
lui mobiliar pentru 1891 s’a fixat; se va a-
corda acționarilor un dividend de 14 fiorini.
   Roma, 26 Februarie. — Camera a început
discuția moțiunel Perrone care propune nu-
mirea unei comisiuni însărcinată să modifice
organisația militară, fără să slăbească ar-
mata, dar într’un mod ast-fel în cât să se
realiseze economii în budget.
   Ministrul de resbel nu primesce moțiunea;
el nu consimte la reducerea corpurilor de
armată; crede granițele italiane destul de
apărate; sistemul regional aplicat în câte-va
corpuri a dat probele sale. Discuția va con-
tinua mâine.
   Belgrad, 26 Februarie. — Scupcina dis-
cută reorganisarea controlului în adminis-
trația publică. Trei radicali, dintre cari D.
Katici, au susținut sistemul electiv pentru
amploiați. Ministrul de justiție a combătut
propunerea și a pus cestia de încredere.
Atitudinea D-lui Katici este caracteristică.
Radicalii disidenți au de gând să creeze un
club independent.
  Londra, 26 Februarie. — Camera comu-
nelor a adoptat în unanimitate excluderea
D4ui Derohains din Parlament.
  Sofia, 26 Februarie. — Ații, aniversara
nascerei principelui, este serbare națională;
la 8 ore diminâța 21 tunuri au anunțat în-
ceputul seibărel.
  La 10 ore un Te Deum s’a celebrat pe
piața Alexandru înaintea Palatului, în pre-

sența principelui, principesei Clementina, mi-
niștrilor, înalților funcționari, a trupelor gar-
nisonei și a unei mare mulțimi. Apoi s’a fă-
cut o recepțiune la Palat; s’au rostit discur-
suri căldurose de președintele Camerei și de
ministrul de resbel. Principele a răspuns. Dis-
cursurile au fost forte aclamate. In timpul
serei bal la Palat. S’a conferit mai multe de-
corațiuni; între alții D. Slevkoff, președintele
Camerei, a primit marele cordon al noului
Ordin pentru servicii civile.
   D. Stambuloff a apărut a^I în public pen-
tru prima oară de la accidentul său, mer-
gând aprope fără greutate; avea o înfățișare
forte bună; a fost felicitat în mod călduros
de numeroșii asistenți ai recepțiunei de la
Palat.
   Constantinopol, 27 Februarie.— (1 oră,
30 minute diminâța). D. Vulkovici a murit în
timpul serei.
   Sofia, 27 Februarie.—îndată ce s’a pri-
mit la 9 ore sâra scirea că D. Vulkovici
este în agonie, serata dansantă, care trebuia
să aibă loc la Palat, s’a amânat, dar n’a fost
vreme să se vestâscă invitații cari n’aflară
lucrul acesta de cât când au sosit la Palat.
   Principele și miniștrii sunt forte mâhniți
de mortea D-lui Vulkovici. Țâra perde în-
tr’ânsul pe lângă Porta suzerană un repre-
sintant îndemânatic care va fi greu de înlocuit.
   O mare indignațiuhe domnesce în totă
țâra; ea n’a atins acest grad nici în timpul
asasinărei D-lui Belceff.
   Se aude pretutindeni dovedi de viue părere
de rău pentru noua victimă. Fie-care se în-
trâbă când vor înceta asemenea grozăvii
rușinose și nedemne de secolul nostru.
   Petersburg, 27 Februarie. — Peters-
burgskaia Wiedomosti țiice că guvernul rus
a amânat conclusiunile nouilor tratate de
comerciu cu Statele Europei-Occidentale,
voind a aștepta resultatele noului regim va-
mal care s’a stabilit în aceste țări.
   Paris, 27 Februarie. — D. Camille Pel-
letan anunță că va adresa chiar din prima ^i
noului cabinet, când se va presinta constituit,
o interpelare asupra negociărilor cu Vatica-
nul. Interpelarea va conchide la ruperea ori-
cărei politice de împăcăciuire cu biserica.
Deputății conservatori au hotărît să continue
o politică care tinde a recunosce Republica.
   In viitdrea întrunire se va formula o de-
clarațiune oficială în acest sens, care va fi
supusă semnăturel deputaților.
   Se crede în general că acâstă declarațiune
va avea peste 100 semnături.
                      (Agenția română/.


COMITETUL CENTRAL
de sub patronagiul
MM. LL. REGELE SI REGINA
AJUTOR PERTRU INCEMIAȚl ȘI IMUNDAȚl
   Consiliul general al județului Prahova ofe-
rind suma de lei 500, cari bani s’au și primit la
casa de depuneri, comitetul central exprimă
viul mulțumiri D-lor membri cari compun
menționatul consilii! pentru acestă ofrandă.
   No. 25.               1892, Februarie 12.

   D. prefect al județului Mehedinți, prin ra-
pdrtele cu No. 929 și 941, arată că D. I. A.
Protopopescu, proprietar și arendaș în acel
județ, a oferit spitalului județian din comuna
Baia-de-Aramă suma de lei 300 pentru în-
tâmpinarea cheltuelilor de cari spitalul are
nevoie, angagiându-se a procura și perdelele
trebuinciose tutulor ferestrelor de la came-
rele acelui spital; iar D. Ion Ștefănescu, a-
rendașul moșiei Coșcovă, a oferit suma de
1.300 lei cu care s’a construit o fântână la
arătatul spital.
   Ministerul exprimă prin acâsta mulțumirile
sale numiților domni pentru ofrandele făcute
în folosul spitalului județian din comuna
Baia-de-Aramă.
—x—
   D. Eugeniu Behles, representantul general
al fabricel de machini agricole Th. Flolher,
din Gassen (Germania), dăruind pentru ferma
scolei centrale de agricultură de la Herăstrău:
un plug normal bibrăzdar No. 5, un plug
tribrăzdar cu semănătore de porumb, o semă-
nătoreprin împrăștiare (latăde 3 m. 75 c.m.,)
o semănătore manuală pentru semințe mă-
runte, o semănătore manuală, o garnitură
grapă flexibilă cu trei câmpuri, ministerul ’I
aduce mulțumiri pentru acâstă frumosă faptă.
—x—
   Ministerul exprimă mulțumirile sale per-
sânelor mal jos notate, din comuna Jurilofca,
plasa Babadag, județul Tulcea, cari au oferit
comunei pentru completarea mobilierului
primăriei sumele trecute în dreptul fie-că-
reea și anume:
   D-lor Hasan Halit lei 100, Moise Poh lei
20, Mendel Feldman lei 20, Herșcu Herman
lei 20, Brajcu Neicof lei 20, Petre N. Gorso
lei 20, Culino Cupcic lei 20, Nae Gheorghiu
lei 40, Gheorghe Vasiliu lei 80.
— x—
   Personele notate mal jos bine-voind a face
ofrande bănescl pentru procurarea mobilie-
rului necesar scolei primare rurale din co-
muna Strădui-de-Sus, județul Putna, minis-
terul le exprimă viuile sale mulțumiri:
   Nicolae Atanasiu, preot, lei 2; Dimitrie
Șerbănescu, preot, 1 leu, 40 bani, D. loan
Ungureanu 5 lei, Ștefan Graur 2 lei, Vasile
Robescu 2 lei, loan G. Sbîrciog (cantor) 2
lei, Nicu Andronache 2 lei, Vasile G. Zbîr-
ciog 1 leu, Nicolae Ganea 1 leu, Vasile Graur
(cantor) 2 lei, lorgu Gonstandache 1 leu, 50
bani, Ghiță Ghirilă 1 leu, Tănase Melinte 1
leu, loan Robescu 50 bani, Manolache Bălă-
nuță 1 leu, 50 bani, Ion N. Dragan 1 leu,
50 bani, loan V. Hârâhov 1 leu, 50 bani,
Nicu Asenache Graur 2 lei, Gheorghe Hui-
pescu 1 leu, 50 bani, Nicolae Giobotaru 1
leu, Cristea Bondar 1 leu, loan Pi,toi 5 lei,
Gheorghe N. Blagan 1 leu, Paraschiv Gegea
50 bani, Petre Giobotar 1 leu, Gheorghe St.
Barău II 1 leu, Vasile N. Gegea 1 leu, Stoi-
ca Bursuc 50 bani, Grigore Graur 1 leu,
loan M. Enache 50 bani, Gheorghe Tiron 1
leu, Gheorghe Pruteanu 1 leu, Gheorghe
Roată 1 leu, 50 bani, Enache Pistol 1 leu,
50 bani, Neculai Necula 50 bani, Mihalache
Groza 1 leu.
  Total 52 lei, bani 40.

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL________________

DIVERSE

   In noptea de 30—31 Ianuarie a. c., femeea
Lisaveta, cu soțul el Gheorghe Mocanu, luân-
du-se la certă cu Vasile I. Anton, câte trei
din comuna Șerbi, județul Tutova, cel din
urmă Vasile I. Anton a dat mal multe lo-
vituri femeel Lisaveta care în noptea de 6-7
Februarie a încetat din viață.
   Atribuindu-se mdrtea suferințelor prove-
nite din bătae, parchetul a fost avisat.
                  —x—
   In ^iua de 31 Ianuarie a. c., copila Zam-
fira, în etate de duoi ani, fiica lui Gheorghe
Isdrail, din comuna Fruntișeni, județul Tu-
tova, în lipsa mamei sale de acasă, șe^ând
lângă foc ’i s’au aprins hainele cari, arddnd, ’I afi
causat mal multe răni de la genuchl până la
brâu, din care causă numita a încetat din
viață a duoa <ji.
                  —x—
   Femeea Gasandra N. Epure, din comuna
Berbinceni, județul Bacău, la 5 Februarie
a. c., voind a se sui în podul casei a cătjutcu
scara; dupe câte-va ore de suferință ea a în-
cetat din viață.
   In ^iua de 5 Februarie a. c., a încetat din
viață locuitorul Ichim Antal, din comuna Co-
mănesci, județul Bacău, în etate de 102 ani.
                  —x—
   In rliua de 6 Februarie a. c., pe la orele 12
din <Ji, a încetat grabnic din viață cârciuma-
rul Idn Trandafirescu, în etate ca de 38 ani,
din comuna Vizuresci, județul Dâmbovița.
   Din cercetările făcute de D. medic respec-
tiv s’a constatat că mdrtea a fost naturală.
                  —x—
   Fata Maria, în etate de 16 ani, fiica locui-
torului Gheorghe Drăgan, din orașul Măcin,
județul Tulcea, stând la lucru de mână, îm-
preună cu alte fete, în casa părinților săi, în
săra de 6 Februarie a. c., s’a răsturnat lampa
cu gaz de la care aprimjendu-se hainele de
pe numita fată, ’i s’a fript mânile și piciorele
până la genunchi.
   Pacienta, fiind grav rănită, a fost imediat
internată la spitalul din orașul Măcin.
                  —x—
   In <jiua de 7 Februarie a. c., pe la orele 4
și jumătate p. m., femeea Nița, soția cârciu-
marulul Dumitru Fr. Istoc, din comuna Ghe-
răesci, județul Roman, aflându-se la tejghea,
a că^ut din picidre încetând grabnic din viață.
   D.    procuror, fiind sezisat, s’a transportat la
fața locului unde s’a făcut disecația cadavru-
lui. Din cercetările făcute s’a constatat că
numita femee a fost lovită în inimă cu un in-
strument tăios de către chiar bărbatul el,
care s’a și trimis parchetului.

z
s
o
Q

O

6780

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

PiiEȚUE CMEALELOH

                                                                                  Vinurile făcute      prețul de mijloc       
piua și luna Locul unde s’aii Felul cerealelor Greutatea lor  Cătățimile vîndute   de la vagâne,   cu care s’aii făcut vîn-   
                  vîndut                                                          șlepuri, magazie          ^ârile            
                                                                                      sau carS                                
                                                                                                                  Lei    Bani
                Constanța                      Libre 40-47    Hectolitri      112                  Hectolitru       6      60
9 Februarie         9         Orz ......       9     57-60        9            14     In oraș      *                8      50
10 ’                9         Porumb.....      9     57-60    ti               28        «1        9                8      20
ii »                9         Orz              9     41-44    9          26              St        9                7      40
9     »             9         Porumb ....      9     40-46    9                42        9         9                6 50     
9     9             9         Rapiță.....        W   56-60    W                14        V         W                8 50     
9     9             9         Meiu......       9     50-52    9          14              V         9                4      50
12   ,              9         Orz......        •fi   52-55    9          14       9                9                7 50     
                                                     41-45    9          28                                         6        

MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR


Târgul de rîmători de la Turnu-Severin

Buletin asupra comerciului de rimători în tergul de la Turnu-Severin pe anul 1894—92

        LUNA ȘI piUA                 RESULTATUL INSPEUȚ1UNE1 ȘI CARANTINA                       TRANSPORTAȚI            Ramași în sălașe
                              Sosiți în anul  PerițI sub durata    Exterminați din                        TăiațI de so-                 
                                curent din       carantinei      causa bdlet de lințî          In Austro-   cietatea                    
                              România Serbia  România Serbia     1 România Serbia      In ț6ră  Ungaria     elvețiană                   
                                                                 1__                                       pentru ex-                   
                                                                                                              port                      
Intrațl în târg de la 1 Apri-                                                                                                           
    lie 1891pânălal Februarie                                                                                                           
                1892 ........ 14.553                                                     3.287      2.635         4.192                 
      Eșiți de Ia 1 până la 7                                                                                                           
          Februarie 1892 ....  ---.     ---     ---      ---        ---        ---          44 ---                  240              ---
                   Total .... 14.553    ---     ---      ---        ---    ---           3.331      2.635         4.432            4.155

        BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE


In diminâța de 15 /27! Februarie 1892


Adjud . . .
Alexandria .
Baia-de-Aramă
Babadag . .
Bacău . . .
Bălăci . . .
Balta-Albă .
Bechet . . .
Berlad . . .
Bistrița . . .
Botoșani . .
Brosceni . .
Budesci . . .
Buhuși . . .
Burdujeni
Buzeu . . .
Bălțâtesci ■ .
Calafat . . .
Călărași . .
Câmpina . .
Câmpu-Lung
Caracal . . .
Ceatal . .
Cerna-Voda .
Cetate . . .
Chilia- Vechia
Codăesci . .
Corabia . . .
Cozia . . . .
Curtea-de-Argeș
Călimănesci
Domnești . .
Dorohoiu . .
Drăgășani
Drăgănesci .
Drânceni . .

Nor ....                   05 ' ’     Darabani    
Senin . . .                 1 1       Fălciu . .  
9          .    ,    ,      o c*      Folticeni, .
Nor ....               . . . . 3--- ” Ferbinți . .
Senin . . .            . . . . 3--- ” Filiași . . 
9             • .      . . . 0      » Filipesci   
9         .    .    »                 Focșani . . 
9        •   .   ,     . . . . 3--- » Gfăesci . . 
Nor ....               . . . . 1--- ” Gorgova . . 
Senin . . .                           Hârlău . .  
Variabil . .           . . . 0      » Hârșova     
Senin . . .            . . . . 6--- ” Herța . . . 
n • • .                ... 2-f- »     Horez . .   
Nor ....                              Huși . . .  
Senin . . .            0    »         Isaccea . . 
1»         •   .   •                  Ivești . .  
                                      Lacu-Sărat  
9        • . •         .    .  4--- » Măcin . .   
9  ...                 3--- »         Măgurele .  
9   ...                      . 2--- » Mahmudie    
9   ...                . 6--- "       Mamornița   
9   ...                . . . . 24- »  Mangalia .  
Variabil . .           . 3--- »       Mărășesci . 
Nor ....               2--- ->        Mărgineni   
Senin . . .            2--- »         Medgidie .  
Nor ... .                             Mihăileni . 
Senin . . .            2--- »         Mizil . . . 
                                      Moinesci .  
                       2--- »         Neamțu . .  
                       4--- ”         Novaci . .  
                                      Obedeni . . 
                       0    ”         Ocna . . .  
                       . 2+ ”         Odobesci . .
                       3--- ”         Oltenița .  
                       3--- ”         Ostrovu . . 
Nor ....               . . . 0      ’ Panciu , .  
Senin.......                     2---K.  Pașcani ....     Nor ....                . . . 3---R.
Nor........                      24- »   Pătărlagele . .  Senin . . .               ... 24- ..
Senin.......                     7--- »  Piatra ....      9         ,    .   . ... 4--- »     
» ... . . .                      1--- ”  Pitesci ....     » ...                 . . .   6--- 9
                                         Piua-Pietri      Nor ....                            
” .......                        44- „   Pleșcoiu ....    Senin . . .                ... 24- »
” • « » • »                      2--- »  Ploesci ....     „ ...                               
n           . .          . , . . 3--- «  Podu-Turcului .  Nor ....                  ... 2--- »
V ariabil......                  3--- ”  Predeal ....     Senin . • .               ... 8--- »
Senin.......                     0 »     Putiosa ....     Nor ....                  ... 4--- .
Nor........                      0    9  Rămn. -Sărat. .  Senin . . .           . . .   3--- 9
Senin.......                             Râmn.-Vâlcea .   ” ...                               
Nor........                      1--- 9  Rîu-Vadului      » ...                     ... 4--- »
” ... . . . .                    24- »   Roșiori-de-Vede. 9   ...              ... 0          
„ . .                            3--- 9  Rădăuți . . .    Nor ....                  ... 2--- »
» . . . . .                      2--- »  Salinele- Mari . Senin . . .                         
                                         Săveni ....      Nor ....             . . .    2--- n
” • . . . . . .                  0    9  Sinaia ....      Senin . . .             . . . 5--- »
Senin.......                     24- »   Slobozia . . .   ” ...                ... 0          
Nor........                      2--- »  Spineni ....     n   ...                             
n                                2--- »  Stefănesci . . . Nor ....               . . . 3 --- ”
Nor, vânt, Marea agit. .         14- »   Slănic ....                                          
                                         Strunga ....                                         
Senin.......                     1--- ”  Tecuciu ....                               ... 2--- »
                                 3--- »  Tergoviște . . . Senin . . .           . . .   3--- 9
                                 3--- »  Tergu-Frumos .   Nor ....                  ... 2--- n
» . . .                          1--- ”  Tergu-Jiu . . .  Senin . . .               ... 4--- n
» ... . . .                      4--- ”  Tulcea ....      Nor ....                . . . 1--- ”
                                 3--- ”  Urlați ....      Senin . . .               ... 8--- ”
n                                2--- »  Urziceni . . .   » ...                          . . 0
n                                5--- >  Văleni ....                              .      ■ 0 ”
Variabil.....                    3--- ’> Vasluiă ....     Nor ....                            
Senin.......                     3- »    Verciorova . .                               ... 1+ »
»                                1 + ”   Vulcan ....      Senin . . .               ... 1--- »
Nor . .          . . . .         2--- »  Zătreni ....                                         
” • • . . . .                    1--- »  Zimnicea . , .                             ... 4--- »


16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6781

MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR


INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI



BULETIN ATMOSFERIC N°-58

            OBSERVAȚIUNI: De la 14 (26) Februarie 1892, orele 8 dim.                           In 24 ore         De la 13 (25)Febr., orele8 sâra.                                             
                    Barometru                                       Vântul                            Temper.     Baro-              Vântul              observațiuni                         
                redus la Oo și la   Temperatura                                                        extr.      metru                                    Cifrele din acăstă coldnă repre-   
STAȚIUNI          nivelul mărel       aerului                   Direcția | Taria Starea              Max.      c red. la          Direcția 'U»l Starea   sintă In milimetri grosimea stratului
                                                                                 cerului                         0° și la                       cerului     de apă, provenită din plăe sad    
                Observ. Variaț.    Observ. Variaț.                                        P16e sad 1             nivelul                                         din topirea zăpedel.         
                                                   °/o «[Șpeuia                           zApadă                  mărel   Temper.                                                             
Bucuresci. .    773-1   + >-5      --- 1-9 --- 0.5 84           WNW      4       acop.    5              0 --- 3 772.0    --- 2.0 NNE         2 acop.    i Hârșova . . 1 mm. zăpadă.          
Craiova . .     773.3   + 1.6      --- 0.4 --- 0.4 79           W        4                               4 0     772.4    2.0        SW       2    M     | Tulcea. . . 1 »       »            
Călimănesci .                                                                                                                                            Giurgiu . . 3 »     »                
Slatina . . .   767-8   - 3-8      --- 0.6 4- 0.4  80             ---    ---      zăpadă           I 2     --- 3 771-8    --- 0.7    SE    3     zăpadă  Pitesci . . 3 »      »               
Caracal . .     774°    + '-3      --- 1.6 --- 0.8 83              NE    3       acop.    ------         3 -- 2  772.6    --- IO     NE    6             Zimnicea . 9 «     »                 
T.-Severin. .                                                                                                                                            Ploesci . . 2 »     n                
T.-Măgurele     773-1   + i-4      --- 1.0 --- 1.0 98             ---    ---        JJ    ---            3 --- 2 771.9    --- 0.6    E        2    n     Oltenița . . 2 »      »              
Giurgiu . .     771-7   + «-5      --- 1.6 --- 1.0 90              NW    3          *     ---            I --- 3 770.4    --- 1.0 E        2    acop.    Slatina (suc.) 1 »     »             
Sinaia . . .    771-7   -1- 1.0    --- 54  1.8     80              N     6       f. noros ----       --- 4 --- 7 770.8    --- 5-2    N     6       jj    Pășcani . . 1 »      »               
Brăila . .      769-8   + « >      --- 1.2 4- 1.6  85             NNW    5        acop.            I     5 --- 2    770.5 --- 1-4 NNE      6       H                                          
Constanta .     770.9   + 0.7      --- 0.1 4- 0.1  99             NNW    4          M     ---            3     0    770.7     2.0   NNW    3             Starea Măre! periculăsă.             
Sulina . . .    769.7   + 1.0      --- 0.6 -ț- 0.6 90             NNE    3       H                 I     2 --- 2 769.9    --- 0.1 NNE         3    n     "       jj lină.                     
Focșani . .     767.5   + 0.3      --- 0.2 + 0.2   75              NE    4       p. noros        ---     0 --- 3    767.4 --- 1.2    NE    4       H                                          
Bacău . . .                                                                                                                                                                                   
Iași ....       775-1   4- 1.2     --- 2.6 --- 1.6 ---             N     2       noros           --- --- 2 --- 3 775.2    --- 2-5 NW          I                                               
Hoția (Bulgar.) 770-1   + 3 3      --- 31  4- 1-4  82             ---    ---      senin          ---     5 --- 5 767.4        0.0   ---     --- f. noros                                      
                         De la 15 (27) Februarie 1892, orele 8 diminâța.                             De la 14 (26) Februarie 1892, orele 8 sâra.                                              
Bucuresci . .   772.0   - 1.1      --- 1.3 0.6     80           -        -        senin                  6 - 4|     770 9     0.4   WNW    2    senin                                         

SÂNTUL SINOD


  SESIUNEA DE TOAMNA A ANULUI 1891


Procese-verbale
Ședința de la 23 Octombre 1891
    Ședința se deschide la orele 2 p. m.
sub președința I. P. S. Mitropolit Primat.
   Se face apelul nominal și răspund pre-
sențl 15 P. P. S. S. membri, fiind bolnav
P. S. Episcop al Romanului.
   —Se citesce sumarul ședinței precedente.
   I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Să ’mi
dați voe să fac o observație asupra sumaru-
lui. P. S. secretar ^ice în sumarul acesta,
că sumarul ședinței precedente s’a admis cu
observația făcută de I. P. S. Mitropolit al
Moldovei, și atâta tot, așa că în tot cursul
acestui șir de fapte expuse sau arătate nu
spune ce observațiuni s’au făcut. Eu ași dori,
ca acolo unde se țlice că am făcut observa-
țiuni să se <jică asupra cutărul lucru sau cu-
tărul cuvânt.
   I. P. S. Mitropolit Primat : Era vorba
asupra raportului comisiunei de petițiunl
unde se ^icea că, «S-tul Sinod fiind contra»
acel cuvânt să se ștârgă.
   P. S. Arh. Gherasim Piteșteanu: Este tre-
cut pe larg în procesul verbal acestă obser-
vațiune.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Puteți a-
dăoga acolo asupra raportului comisiunei,
dupe cererea făcută de I. P. S. Mitropolit al
Moldovei, de a se înlocui cuvântul contra,
coprins în raportul comisiunei de petițiunl.
   I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Se pote
face, dacă este bună voință.
   P. 8. Episcop al Râmnicului: Cer cu-

) vântul asupra sumarului, rugând pe P. S.
secretar să îndeplinescă o lipsă ce schimbă
chiar înțelesul, și iată cuvintele pentru ce
cer acesta. P. S. Sa, aducând motivele pe cari
m’am întemeiat când am vorbit contra opi-
niunel P. S. Episcop al Dunărel-de-Jos, țlice
ca să nu ne luăm după obiceiuri. Este
mal mult acâsta, de cât ceea-ce am ^is eu.
Eu am <jis să nu ne luăm dupe obiceiuri
străine de noi. Ca să nu ne luăm dupe obi-
ceiu însemnâză ca să desprețuim chiar obi-
ceiurile nostre din Sinod și câte alte obiceiuri,
cari pot fi accesibile. Eu nu am ^is acâsta,
ci am țlis dupe obiceiuri străine de noi, adică
civile, sau dacă voițl și alt-fel.
    P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu:
Dar ați țlis cuvântul obiceiu.
    I. P. S. Mitropolit Primat: Se va adăoga
în sumar.
    P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Mal
ântâiu cer să se rectifice în prescriptul ver-
bal cuvintele prin cari diaconul lonescu ar
cere, în suplica sa de acum adresată S-tulul
Sinod, ca să’I aprobe cartea sa. Părintele su-
plicant numai aduce aminte S-tulul Sinod,
că are o carte trimisă aci spre cercetare și ’l
rogă să ia o soluțiune în acâstă cestiune. Am
ținut să se facă acâstă rectificare, pentru că
așa stă scris în petițiunea lui.
    P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu:
N’am citit petițiunea.
    P. S. Episcop al Dunărei de-Jos; Eu am
citii’o și vâ vorbesc în cunoscință de causă ;
pentru aceea am și cerut rectificarea.
    P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu: Nu
a fost respinsă cartea, ci s’a respins raportul.
    P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: A duoa
rectificare. Ași cere să se facă chiar asupra
celor ^ise de P. S. Episcop al Râmnicului

asupra cuvintelor, că sunt obiceiuri fie chiar
străine de noi. ’Ml aduc aminte că am spus
că: eu am cerut recusarea P. S. Valerian din
comisiunea de petițiunl, nu basându-mâ pe
obiceiuri, ci pe regulamentul S-tulul Sinod
în materie de judecată bisericâscă și pe legile
țârei. Țin să afirm încă o dată acâsta, ca să
se scie că și noi în procedările nostre urmăm
conform legilor țârei.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Eu am ^is
obiceiuri străine de noi.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: A treia
rectificare este cea privitore la votul S-tulul
Sinod dat asupra propunerel mele. In suma-
rul ce ni s’a citit nu auriii nimic in acâstă
privință; pâte că în notele stenografilor,
dupe cari se va face desbaterile S-tulul Si-
nod, se va vorbi despre aceste voturi; pen-
tru că pe cât vâ aduceți cu toții aminte I. P.
S. nostru președinte, când a proclamat votul
asupra propunerel mele, prin care ceream
recusarea din comisiunea de petițiunl, a țlis,
că acâstă propunere a cățlut cu 5 voturi.
   P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu:
Acâsta nu e trecută în sumar.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: A pa-
tra rectificare este privitore la cestiunea de
regulament. Vâ aduceți aminte că atunci când
I. P. S. nostru președinte a țlis, ci propune-
rea mea a că^ut neavând de cât 5 voturi, eu
am țlis că și cel-l’alt vot nu mal este valabil
neavând majoritate regulamentară, fiind-că
dacă scotem din numârul de 14 membri pre-
sențl pe cel 5 cari au votat propunerea mea,
ar râmânea 9; dar scă^ându-se și din acest
numâr de 9 cel 3 membri al S-tulul Sinod,
interesați în causă, din cari unul ca episcop
caterisitor, cel-l’alt ca membru al consisto-
riulul care a judecat o dată cașul, și cel de

6782

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

al treilea ca frate al episcopului, rămân nu-
mai 6 voturi din majoritate. Conform art. 37
al regulamentului interior, un vot spre a fi
valabil trebue să coprindă jumătate plus unul
din numărul membrilor presențî. In cestiunea
votului de față n’a fost majoritatea reglemen-
tară și prin urmare votul a fost nul. Cer dar
să se rectifice și acest punct.
    I. P. S. Mitropolit Primat: Cu aceste
rectificări pun la vot sumarul ședinței pre-
cedente.
    S’a primit.
    P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cuvân-
tul dupe comunicări.
    —Se comunică de la biurou o adresă a
S-tei Episcopii a Buzăului relativă la călu-
găriri și se trimite la comisiunea de petițiuni.
    —Idem o adresă a S-tei Mitropobi a Un-
gro-Valahiei relativă la călugăriri și se tri-
mite și acăsta la comisiunea de petițiuni.
    —P. S. lonichie Bacaonul, secretar, ci-
tesce pentru a treia oră propunerea făcută
pentru modificarea regulamentului, privitor
la cercetarea cărților didactico-religiose. (VeZl
propunerea din ședința de la 18 Octombre,
pagina 19).
    I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S.
Părinți, acum dacă voițl să mai faceți alte
desvoltări le puteți face, iar dacă nu să pro-
cedăm imediat la alegerea comisiunei.
    P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: I. P.
S. președinte, cer cuvântul în cestiune de re-
gulament. Este bine ca tot-d’a-una să proce-
dăm conform prescripțiunilor regulamentului
nostru interior. Asupra cașului de față, iată
cum se enunță numitul regulament: „Ori
„când cinci membri vor socoti că este tre-
„buință a se introduce veri-o modificare în
„regulamentul S-tului Sinod, vor face o pro-
„ punere subscrisă de dânșii. Acâstă propu-
„nere se va citi în trei ședințe succesive.
„Dupe aceste trei citiri, dacă S-tul Sinod
„prin majoritate de duoă treimi va lua pro-
„punerea în considerațiune, o va trimite la o
„comisiune specială spre a se elabora un noii
„proiect". Prin urmare, cel ântâiu lucru ce
avem noi de făcut acum este ca să puneți la
vot acâstă propunere și dacă ea se va lua în
considerație cu duoă treimi din numărul
membrilor presență ai S-tului Sinod, atunci
se va proceda la alegerea comisiunei.
    I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci pun
la vot luarea în considerație a acestei propu-
neri.
    S’a primit în unanimitate.
    Acum vă rog să procedem la alegera comi-
siunei.
    I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Din câți
membrii să se compună acea comisiune ?
   1.   P. S. Mitropolit Primat: Din cinci
membrii și aceștia eu cred că aii să fie sub-
scriitoril.
    Suspend ședința pentru 5 minute spre a
ne consulta.
    —Ședința se suspendă pentru cinci minute.
    — La redeschiderea ședinței se procede la
alegerea comisiunei prin vot secret.
    I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul
votului este:
        VotanțI.............................15
        Majoritate absolută ... 8

   Au întrunit majoritatea voturilor cerută
de regulament:
   P.     S. Episcop al Romanului, 15 voturi.
   »      »       , „ Râmnicului, 15 „
   „      „       „ „ Argeșului, 15 „
   „      „       „ „ Dunărei de-Jos, 15 „
   „ „ Arhiereu lânihie Bacaoanu, 15 vo-
turi, iar
   P. S. Episcop al Hușilor numai 2 voturi.
   Prin urmare, P. P. S. S. Episcop! al Ro-
manului, al Râmnicului, al Argeșului, al
Dunărei-d-Jos și P. S. loanichie Bacaoanul
vor forma comisiunea pentru modificarea re-
gulamentului pentru cercetarea cărților di-
dactice.
   Acum P. S. Episcop al Râmnicului are
cuvântul.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Am luat
cuvântul ca să vorbesc asupra unei cestiunl
de regulament. P. S. Episcop al Dunărel-de-
Jos în rectificarea ce a adus sumarului șe-
dinței precedente a cerut ca să se trâcă nu-
mărul cu care s’a respins opiniunea P. S.
Sale. Acest us la noi n'a fost și nici se pre-
vede de regulament. Se declară de obiceiu
din partea biuroului, că propunerea cufărul
membru a căZut și pe urmă rămânea să se
primâscă propunerea cea-l’altă, contrarie ce-
lei căzute. Acâsta a fost până acum practica
S-tului Sinod.
   Când însă se cere ca acest obiceiu să se
introducă, de aci resultă dupe mine una din
duoă, adică sau are să se ia de normă ca nu-
mărul voturilor prin care se respinge o pro-
punere să se trâcă și în sumar, sau avem să
ne ținem de practica de până acum, ’anun-
țându-se simplu că cutare propunere s’a res-
pins. Să ne aducem aminte că în Corpurile
legiuitore, când voturile se cer prin sculare
și ședere, se Zice că s’a respins propunerea.
Mi se pare că tot așa a fost și în cașul de
față. S’a votat prin sculare și ședere, sau s’a
ridicat numai mâinile. Așa dar, dacă se ad-
mite propunerea sau cererea P. S. Episcop
al Dunărei-de-Jos, atunci cred că suntem da-
tori să ținem acâstă procedură cu tote pro-
punerile de o asemenea natură.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: DațI
lecțiune președintelui cum să interpeleze
art. 37 din regulamentul interior, sau aveți
veri-o propunere de făcut ?
   P. S. Episcop al Râmnicului: Vorbesc
în cestiune de regulament.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Sânțite,
dați-mi voie să vă întreb. N’am înțeles bine
ce ați voit cu acâstă întrebare ce o faceți biu-
roului.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Am voit
să cunosc, cum trebue să ne ținem în viitor;
căci până acum n’am avut obiceiul să se trâcă
în sumar cu ce număr de voturi s’a primit
sau s’a respins o propunere.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Unde vedeți
răul ?
   P. S. Episcop al Râmnicului: Nn văd
nici rău, dar cer să se ia act de asemenea
procedare.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Avem un re-
gulament în care se prevede că desbaterile
ședințelor vor fi trecute în extenso, și ceea-ce

se dă la viitorea ședință este un resumat de
ceea-ce s’a petrecut în ședința trecută.
   Când se scâlă un membru al S-tului
Sinod și ^ice sau cere să se constate
că în ședința trecută s’a votat cutare
cestiune care nu este trecută, biuroul este da-
tor să trâcă în sumar propunerea acâsta ca să
satisfacă cererea unui P. S. membru, și prin
acâsta vă rog să credeți că nu se calcă regu-
lamentul.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Mulțumesc
I. P. S. Vostre și biuroului că ’mi-a dat a-
câstă explicațiune, așa ca să sciu în viitor ce
este de făcut.
   P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu: I.
P. Sânțite, în una din ședințele trecute s’a
înaintat un raport din partea directorului ti-
pografiei, prin care se cerea să se intervină
la D. ministru de culte ca să dea 75.000 lei
pentru plata hârtiei Mineelor ce au început
să se tipărescă. Acel raport a fost înaintat la
comisiunea ad-hoc. Comisiunea nu s’a putut
constitui și de aceea vă rog să interveniți ca
comisiunea să facă răspuns la acea cerere.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Sânțite,
iată cum stă lucrul. Cunâsceți tot atât de bi-
ne ca și mine, că guvernul a decis, dupe mij-
locirea S-tului Sinod făcută în sesiunea tre-
cută, ca să trimită un delegat care să parti-
cipe la acâstă lucrare cu comisiunea orânduită
de S-tut Sinod. In urma miZlocirel făcute mi-
nistrul a 4is că are trimită pe cutare
domn, care n’a mai venit nici până acum și
nici chiar în sesiunea actuală comisiunea nu
s’a putut întruni, fiind-că lipsesce delegatul
ministerului.
   Prin urmare în urma celor spuse de P. S.
Gherasim Piteșteanu, biuroul imediat a făcut
mijlocire la minister ca să trimită cât mal
neîntârziat pe acel delegat, și cred că delega-
tul ministerului va veni ații sau mâine ca să
lucreze împreună cu comisiunea. îndată ce
ministerul va răspunde, negreșit că atunci se
va trimite o invitare comisiunei din partea
biuroului ca să se ocupe de cestiune.
   Mal ’nainte însă de a veni răspunsul din
partea ministerului, nu cred că biuroul să se
ocupe de acâstă cestiune.
   P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu :
Regulamentul privitor la luarea socotelilor
nu prevede un asemenea control din partea
ministerului și cred că comisiunea ar putea
să lucreze, în cas când ministerul nu va tri-
mite pe delegatul săii.
   1.    P. S. Mitropolit Primat: La acâsta am
onore să vă răspund, că de și nu se prevede
în regulament participarea unui delegat, dar
din momentul ce S-tul Sinod a luat o hotă-
rîre, acea hotărîre este mai presus de regu-
lamentul S-tului Sinod și trebue respectată,
cum s’a și făcut. Acum dacă ministerul răs-
punde că nu trimite pe acel delegat, atunci
vom însciința.
   P. S. Episcop al Râmnicului: I. P. S.
Stăpâne și prea sânți membri, pe cât ’mi a-
duc aminte, din însărcinarea ce S-tul Sinod
a pus asupra comisiunei cu luarea socotelilor,
cestiunea ridicată de P. S. Gherasim Piteș-
teanu nu intra în domeniul luărei socotelilor.
Acesta, dupe cum scițl, trebue să fie o comi-
siune deosebită; S-tul Sinod însă a crezut că

I

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6783

și cestiunea celor 75.000 lei să se trimită tot
la comisiunea luărei socotelilor. Acăstă este o
însărcinare nouă și ca ast-fel, întreb pe I. P.
S. Președinte, dacă la hotărîrea sau la opiniu-
nea ce comisiunea ar da în privința celor
75.000 de lei, maî este trebuință de delega-
tul ministerului? Eu nu sciu daca delegatul
ministerului are vre-un rol în acăstă cestiu-
ne. De aceea eu comunic, ca membru al co-
misiuneî, că comisiunea s’ar fi ocupat până
acum de cestiunea mișcată de P. S. Ghera-
sim Piteșteanu, dar sciți ce a oprit pe comi-
siune ? Că biuroul nu ’f-a comunicat votul.
   De aceea, vă rog ca să dați ordin directo-
rului cancelariei, atât în cestiunea acâsta cât
și a facere! budgetului; și noi atunci vom de-
păși imediat la însărcinarea ce ni s’a impus.
Acâstă cestiune, vă rog, să nu o mai ameste-
cați cu cestiunea luărei socotelilor.
  I.    P. S. Mitropolit Primat: Atunci cer
votul S-tului Sinod, dacă mă autorisă să fac
acâstă adresă de la biurou.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Ce s’a
hotărît cu acâstă cestiune? Mi se pare că s’a
trimis la o altă comisiune.
   Voci: S’a trimis la o comisiune.
  I.    P. S. Mitropolit Primat: Se va face
dar adresă. Acum intrăm în ordinea ^ilel.
   P. S. Arhiereu lânichie Băcăonul: La
biurou sunt mai multe raporte ale comisiu-
nei de petițiunl.
  I.   P. S. Mitropolit Primat: P. S. rapor-
tor este rugat a da citire raportelor în ces-
tiune.
   — P. S. Inocentiu Ploeșteanu citesce ra-
portul comisiunei de petițiunl relativ la ce-
rerea d-lui Alex. Mândrescu, prin care arată
că nu i s’a plătit nici un ban pentru sesiu-
nea trecută când a lucrat ca copist la S-tul
Sinod.
   Asupra acestei cestiuni, comisiunea con-
stată că D-nul Alexandru Mândrescu a lucrat
în curs de opt ani, pentru care servicii-a fost
plătit cu diurnă potrivit cu serviciile făcute.
   In vederea acestora, comisiunea este de
opiniune să ’i-se plătâscă 200 lei din suma
rămasă din sesiunea acâsta.
   P. S. Episcop al Râmnicului : Eu rog pe
comisiune să nu se accentueze mult asupra
ideei de drept; căci pote mâne ne putem aș-
tepta la multe inconveniente. Să se primâscă
dar propunerea comisiunei pentru a se da ca
un fel de răsplată acelei persone pentru
munca ce a depus în lucrările S-tulul Sinod,
și să nu se ^ică că are un drept; și apoi să
se arate și sursele de unde are a se plăti.
   Primindu-se cestiunea în formă de drept,
au să vină și alte persâne cari ’șl-au depus
munca lor.
   Să ne ferim dar de a pune cestiunea pe
principiul dreptului, ca nu cum-va să ne lo-
vim de multe alte inconveniente.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Mă ra-
liez și eu cu opiniucea P. S. Episcop al Râm-
nicului, pentru că este drept a se plăti oste-
nelile amploiaților S-tulul Sinod. Acum tre-
bue să hotărîm suma ce i se cuvine D-lui
Mândrescu.
   P, S. Arhiereu Calistrat Bărlădeanu:
P. S. raportor spune că ar fi o scăpare din

vedere. Eu aș voi să ne spună din partea că-
ruia s’a făcut acea scăpare din vedere ? Căci
îmi aduc aminte că D. Mândrescu nu s’a
plătit nu din altă causă, ci D. ministru de
atunci a decis că nu trebue să se plătâscă D.
Mândrescu, de ore-ce este funcționar la mi-
tropolie, dar nu este o scăpara din vedere a
nimărui; căci biuroul a fost dispus, și’mi a-
duc aminte forte bine că I. P. S. Mitropolit,
președintele nostru, a făcut o adresă dupe
chiar stăruința mea, că D. Mândrescu să se
manțină în cancelarie S-tulul Sinod ca unul
care a lucrat mai mult timp, dupe cum spune
și P. S. raportor. La facerea tabloului s’a
pus pe tabloul de diurne, și D. ministru l’a
scos de pe tablou ca să nu i se plătâscă. Iată
dar, că acâsta n’a fost scăpare din vedere, ci
o disposiție ministerială.
   Dacă însă S-tul Sinod găsesce de cuviință
să se plătâscă acestui domn, care a lucrat în
sesiunea trecută, eu nu mă opun, dar numai
daca mitjlocele budgetare ar putea satisface
acâstă cerere. D. ministru prin o adresă ne-a
comunicat, că pentru acâstă sesiune nu avem
alți bani de cât suma de 8.700 de lei și ceva
și atâta tot, și că daca se va prelungi sesiu-
nea, D-lui numai cere credit.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Aceea
s’a pus la dosar.
   P. S. Arhiereu Calistrat Bărlădeanu :
Acum dacă S-tul Sinod găsesce de cuviință
ca să se plătâscă, eu n’am nimic de ^is, dar
când nu se va ajunge suma ca să se plătâscă
membrii S-tulul Sinod, atunci pote să se facă
repartisare pentru că D. ministru a declarat
că nu este dispus să mai câră nici un credit
pentru sesiunea acâsta daca nu se va ajunge
suma disponibilă.
   P. S. Arhiereu Inocentiu Ploeșteanu: Am
spus că este o scăpare din vedere, ca să nu
mă pronunț categoric asupra refusului d-lul
ministru, care este cu totul ilegal, căci tot
acel D. ministru a suspendat și pe servitorii
de la scoli.
   P. S. Episcop al Hușului: înalt Prea
sânțite, P. S. Calistrat Bărlădeanu, în calitate
de secretar al S-tului Sinod, vine și comu-
nică că D. ministru prin o adresă supune la
cunoscința S-tului Sinod că pentru sesiunea
acâsta nu are de cât suma de 8.700 lei și ce-
va, și că prin urmare în acâsta să’și reguleze
ședințele, ne mai putând cere alt credit. Intre
acestea 'mi aduc aminte că tot P. S. Calis-
trat, în mod privat, ’mi-a spus că pentru se-
siunea trecută n’a primit de la onor, minister
restul sumei până la 15.000 lei, adică 6.000
și ceva, ci a primit mai puțin. Eu acum în-
treb : Ce s’a făcut cu restul sumei până la
15.000 lei? S’a deturnat dela menirea ei
și s’a întrebuințat în altă parte, când acâstă
sumă era anume destinată prin budget pen-
tru ședințele S-tului Sinod ? Cuvintele P. S.
Calistrat prin care spune că „daca nu va a-
junge suma care mai este, atunci să se facă
repartiție", m’a provocat să fac acâstă între-
bare. Eu sunt de părere că daca nu va ajunge
totă suma prevăzută prin budget, numai a-
tunci să se facă repartiție; dar să se iea din
suma prevăzută prin budget și să se între-
buințeze la altă destinațiune, eu nu cred să

fie posibil și nici e drept, de cât numai în ca-
șul când ar rămânea vre-un excedent la fi-
nele ambelor sesiuni ale anului.
   I.    P. S. Mitropolit al Moldovei: Noi dis-
cutăm acum asupra unui principiu dacă este
drept satt nedrept ca să se plătâscă celui
care a muncit. Cu toții suntem de acord că
trebue să i se plătâscă. P. S. Episcop al Râm-
nicului propune ca să se arate și sursele. A-
câsta nu este trâba nostră. Tot-d’a-una s’au
plătit omenii cari au muncit, se va găsi sur-
sele de unde să se plătâscă de către D. minis-
tru. Din partea nostră numai atâta este să
țlicem, că omul acela a muncit și că trebue
plătit.
    I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot
conclusiunile raportului cari sunt ca D. Mân-
drescu, să se plătâscă din suma care este pen-
tru S-tul Sinod.
    — S’a primit.
    P. S. Inocentiu Ploeșteanu, raportort, ci-
tesce raportul comisiunei de petițiunl, asu-
pra apelului diaconului Nicolae Hâncu, din
târgul Ivesci, județul Tecuciîi.
    Asupra acestei cestiuni, comisiunea com-
pusă numai din P. S. Inocentiu Ploeșteanu,
prin raportul presentat opinâză a se înapoia
dosarul la eparhia respectivă pentru a se
completa în el lipsurile constatate.
    P. S. Valerian Râmniceanu, al duoilea
membru, s’a abținut de a lua parte la acâstă
cestiune, ca unul ce singur s’a recusat în
ședința trecută, de și S-tul Sinod n’a voit a’i
primi recusarea. P. S. Dotoseiu Botoșeneanu,
al treilea membru, prin opiniune separată,
se abține de a lua parte la acâstă cestiune
conform art.... din regulament, pentru mo-
tivul că nu pot lucra numai duoi membri.
    I. P. S. Mitropolit Primat: P. SânțițI
părinți, ați ascultat raportul subscris nu-
mai de un singur membru din comisiune,
Cred că acest raport nu este valabil, de vre-
me ce este subscris numai de un singur
membru. Dați’ml voe să mâ întorc îndărăt
în ședința trecută. Atunci unul din membri
comisiunei, și anume P. S. Valerian, în fața
observațiunilor ce s’au făcut de către unii
din membrii S-tulul Sinod, a declarat că se
retrage din comisiune pentru cașul acesta.
S-tul Sinod nu ’l-a primit dimisiunea, biu-
roul nu putea să facă alt de cât să considere
comisiunea întrâgă cum era compusă.
    Acum ca să eșim din acest impas, v’așl
ruga, ca mal înainte de ori-ce discuțiune, să
facem rugăminte comisiunei să lucreze în
întregul sâu de trei membri și dacă nu va
primi vota vedea ce este de făcut.
    P. S. Arh. Inocentiu Ploeșteanu: Eu
cred că numai este trebuință a se mal cer-
ceta, de vreme ce însuși secretarul S-tulul
Sinod spune că apelul nu este in termen.
    I. P. S. Mitropolit Primat: Nu vorbim
în fond, ci numai asupra numărului de trei
membri, cari compun comisiunea. Eu cred
de cuviință să ’i rugăm să primâscă acâstă
însărcinare și să lucreze ca și mal înainte.
    P. S. Valerian Râmniceanu: In pri-
vința incidentului ce s’a ridicat alaltă-ierl de
către P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, eu
negreșit nu pot figura în comisiunea aceea,

6784

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892          /

fiind-că sunt rudă cu P. S. Episcop al Ro-
manului și pentru aceea am declarat că mă
retrag. S-tul Sinod n’a voit să primâscă a-
cesta. Eu chiar, dupe votul S-tului Sinod,
am declarat că mă retrag, și ca să mă abțin
de la acâstă lucrare trebue să iau o hotărîre.
N’am luat’o atunci, trebue s’o iau astățll,
declarându-vă că nu pot lucra în comisiune
în acestă cestiune.
   1. P. S. Mitropolit Primat: S-tul Sinod
este mai presus de voința nostră individuală
P. Sânțite, și o manțin acesta cu tote pute-
rile. S-tul Sinod voesce să fiți un membru
în comisiune. P. S. Vostră sunteți datori să
vă supuneți.
   P. S. Valerian Râmniceanu: Eu nu pot
să fiu în posițiunea în care mă găsesc.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci sun-
teți un revoltant în contra S-tuluî Sinod.
   P. S. Valerian Râmniceanu: Pote să
fiu bolnav și nu pot lucra și acesta este o
bolă morală pentru mine, ce pot face? Nu
pot face nimic.
    P. S. Episcop al Râmnicului: Am cerut
cuvântul asupra propunerel I. P. S. Vostre,
ca să declar, că este una din măsurile cele
mal nemerite pentru noi, spre a eși din im-
pasul în care unii din membrii comisiunel
alâsă de S-tul Sinod a voit să ne bage.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Nu acusațî
pe nimeni P. Sânțite.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Am cerut
cuventul ca să răspund asupra celor țlise de
P. S. Valerian. Să ’mi dațl voie să ’I spun
cu tot respectul, ce ’I păstrez, că până când
este membru al acestui St. Sinod nu pote să
se retragă de la datoria ce i s’a impus de
S-tul Sinod. Acâsta o <^ic în principiu, și eu
mă supun lui, ca ceva obligator pentru ori-
ce membru al S-tulul Sinod. Dovadă este
faptul că mal alaltă-ierl S-tul Sinod ’ml-a
pus însărcinarea ca să iau parte în comisiu-
nea pentru revisuirea unor cărți didactice și
eu ’ml-am plecat capul, de și eram ales de
S-tul Sinod și în alte comisiunî, am arătat
S-tulul Sinod imposibilitatea de a lucra, și apoi
m’am supus, căci este o hotărîre a celui mai
înalt Corp bisericesc. Și dacă noi cești bise-
ricesc! nu vom respecta hotărîrile nostre, nu
sciu ce vor ajunge aceste hotărîri pentru
cel-alți.
   De aici eu trag o conclusiune și ^ic: P. S.
Valerian în nici o împrejurare, invocată de
P. S. Sa, nu se pâte retrage din comisiunea
de petițiunl.
   Dupe aceste P. S. Sa a invocat o cestiune
de delicateță, picând că nu pote să lucreze în
în acâstă cestiune. Apoi când S-tul Sinod,
acest sfânt Corp, compus din 16 bărbați,
omeni cel mai bătrâni ai poporului și capii
bisericel române, vin și ^ic: lasă la o parte
tote susceptibilitățile și intră în lucru, P. S.
Ta mal stal încă pe gânduri ? Eu încă o-dată
P. S. te rog să primescl sarcina ce ți s’a im-
pus de S-tul Sinod, și asemănat propunerel
I. P. S. Mitropolit Președinte, împreună cu
cel-alți duoi membri ai comisiunel, să stu-
diați dosarul în cestiune și apoi să veniți cu
un raport în regulă.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: înalt

Prea Sânte Președinte, ceea-ce am precis s’a
împlinit. Acum vedeți că nu putem eși din
impasul în care am intrat. Eu am cerut re-
cusarea P. S. Valerian. S-tul Sinod a voit s’o
înlăture și să oblige pe P. S. membru recu-
sat de a lucra în comisiune.
   Mai ântâiu țin să afirm și acum ceea-ce
am țlis mai sus, că cestiunea inlăturărei re-
cusărei n’a avut pentru sine de cât șâse vo-
turi. Gel trei membri urmând să fie recu-
sați de drept ca interesați în proces. Dar să
admit că S-tul Sinod a manținut pe P. S.
Valerian in comisiune. Hei! iată că P. S. Sa,
în scrupulul care ’l are și care ’I face laudă,
n’a voit și nu voiesce să participe în comisiu-
ne. Ce credeți că puteți să ’l obligați la a-
câsta ? Nu, nici de cum da; S-tul Sinod pote
să caterisâscă pe MitropolițI, pe Episcop! și pe
Archiereî, pâte să ia ori-ce fel de decisiuni
în maginile canonelor și ale legilor țărei, dar
nu pote să impună nimănui sarcină pe care
țlisele canone și legi nu le prevede. Și ca să
covertizez lucru și mai bine, afirm că S-tul
Sinod nu pote să oblige la lucru pe membri
săi, dacă legea ’I opresce de la acea lucrare.
Dar I. P. Sântul nostru președinte crede cum
că Prea Sânțitul Archiereu Valerian trebue
să lucreze în comisiune, ca fiind obligat prin-
tr’un vot al S-tului Sinod. Eu rog pe înalt
Prea Sânția Sa să bine-voiască a ’mi da voie
să fiu de altă părere. Mal ântâiu că S-tul Si-
nod, precum v’am demonstrat mai sus, nu a
decis nimic, pentru că dacă propunerea mea
a cățlut cu 5 voturi, nici cea-altă nu a avut
majoritatea regulamentară de 8 voturi. Ges-
tiunea acâsta am demonstra t’o mai sus și
v’am spus că din numărul de 14 membri
presențl 5 au votat propunerea mea, rămâ-
nând pentru opiniunea contrară 9 voturi,
dacă însă se scade, dupe cum trebue să se
scadă trei voturi, adică votul Episcopului
care a dat sentința de caterisire, al duoilea al
fratelui episcopului caterisitor și al treilea al
președintelui consistoriului, care iarăși tre-
bue recusat, nu rămâne de cât 6 voturi. Și
fiind-că decisiunea S-tului Sinod nu se dă de
cât cu majoritate plus unul din membri pre-
senți, propunerea contrară celei propuse de
mine n’a avut pentru sine de cât 6 voturi, și
deci votul nu este valabil. Iată pentru ce am
^is că nu trebue să recurgem Ia un vot care
a rămas nul.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Dați’mi voie,
vă rog, să fac o apărare biuroului. Acusațî
biuroul că a luat o decisiune fără să fi avut
votul S-tului Sinod. Eu declar că s’a luat
decisiunea în urmarea votului S-tului Sinod,
dar se invocă că nu era majoritate, căci trei
membri trebue să se scadă.
   Pentru prima oră văd acesta și apoi acest
procedeu nu ’l-am avut și nu ’l avem în re-
gulamentul nostru. Eu vreau să arăt regu-
laritatea ce a avut biuroul din momentul ce
asemenea lucruri nu se văd în regulament și
us nu a fost.
   Eu mă cred că sunt în totă regula, ră-
mâne însă ca S-tul Sinod să se rostâscă, și
rog chiar să se rostâscă, „mea culpa*,atunci
și dacă nu am fost în regulă atunci susțin că
biuroul a fost în regulă.

   P. S. Episcop al Argeșului: Fiind în con-
gediu ’mi pare rău că nu am fost presinte
la ședința în care s’a discutat cestiunea de
față. Dupe câte am putut să înțeleg, propu-
nerea I. P. S. Vostre din tote punctele de
vedere este drâptă, fiind-că unul din membri
comisiunel s’a recusat și acel membru negre-
șit s’a și retras, însă S-tul Sinod nu ’I-a ad-
mis recusarea.
   P. S. Valerian, până la ore-care punct,
fiind frate cu episcopul respectiv, pote să
aibă dreptate, eu unul nu ’l acuz, comsiunea
însă există, sunt duoi membrii în majoritate
și ei pot să ’și dea opiniunea asupra cașului
de față.
   Mai mult de cât atât, că vine secretarul
S-tului Sinod și spune, că apelul diaconului
nu este făcut în termen, și când secretarul
spune acâsta, nu se pote primi apelul, deci
cei duoi membri pot să ’se pronunțe da sau
ba. Și propunerea I. P. S. Vostre este bună,
dar eu propun, că dacă unul din membri se
retrage, să rămână să lucreze cel-alți duoi
membri, cari sunt în majoritate.
   Acâsta este părerea mea și vă rog să o
admiteți.
   P. S. Episcop al Hușului: înalt Prea
Sânțite Președinte, eu manțiu propunerea
I. P. S. Valerian, membru în comisiunea de
petițiunl, pote forte bine și fără multă vorbă
să ia parte la cercetarea apelului în cestiune
și în raport să facă observațiune arătând că,
fiind frate cu episcopul sau și alte motive,
s’a abținut.
   O Voce: Așa am spus noi să facă.
   P. S. Episcop al Hușului: Dacă S-tul
Sinod se unesce la acesta, comisiunea întrâgă
să cerceteze cașul.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acum
e târziu.
   P. S. Episcop al Râmnicului: înalt Prea
Sânțite Stăpâne, iau pentru a duoa oră cu-
vântul în acâstă cestiune și să’mi dați voie
ca să o privesc tot din laturea dacă membrii
S-tului Sinod se pot sustrage de la însărci-
nările ce li se impun; la o cestiune ca acâsta
ce ne încurca pe toți.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: De ca-
terisire.
   P. S. Episcop al Râmnicului: La o ces-
tiune ^ic, ca acâsta, orl-care ar fi ea, eu, caut
să văd duoă laturi. Mai ântâiu laturea care
obligă pe membrii comisiunel de a lucra și
de la cari nici un membru nu se pote re-
trage, și pe urmă vine însărcinarea de a se
pronunța asupra mersului procedurei.
   P. S. Dosoteiu era, ca și P. S. Valerian,
dator să lucreze și acum putea să vină și să
^ică: nu eil ’mi declin sarcina, dar sunt de
opiniunea cutare asupra cestiune!. Asupra
modulul de a vedea cestiunea P. S. Sa este
pe deplin stăpân, căci nu cred că acești duoi
membri ai S-tului Sinod pot să se pună în
oposițiune cu S-tul Sinod. Nu este alt mijloc
țlic, de cât să primâscă însărcinarea dată de
S-tul Sinod, și cercetând cestiunea să se pro-
nunțe, fie pentru regularitatea procedurei,
fie contra.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: înalt
Prea Sânțite Președinte, am cerut cuvântul

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6785

iarăși în cestiune de regulament, ca să vă
dovedesc că ne întorcem într’un cerc cum să
^ice vițios, ânteiu, și v’am spus nu sciu pentru
a câtea oră, că am intrat într’un impas din
care nu putem eși până ce nu ne vom pune
în calea regulamentară. Eu am ridicat chiar
de la început cestiunea de recusare și daca
de atunci se primea recusarea, era să ale-
gem un membru și cestiunea se termina. Dar
nu s’a făcut apel la regulament și s’a^iscă re-
gulamentul s’a aplicat și că votul este va-
labil.
   Art. 37 din regulamentul interior țlice
așa : Votul S-tului Sinod spre a fi definitiv,
trebue să întrunâscă majoritatea absolută,
adică jumătate plus unul din numărul mem-
brilor presenți. Apoi când s’a stabilit în pro-
cesul-verbal cum că în majoritate nu au ră-
mas de cât 6 membri, nu sciu unde este ma-
joritatea acum și nu sciu cum se susține că
regulamentul s’a aplicat.
   Avem dar de hotărît cestiunea de regula-
ment și trebue să hoțărîm o-dată pentru
tot-d’a- una. Dacă S-tul Sinod, printr’un vot
al său, spune că nu voesce a se ține de re-
gulament, ci decide așa cum e decis, acestă
e altă cestiune. Să se scie însă atunci că noi
în S-tul Sinod nu ținem socotălă nici de re-
gulamentele sale, nici de legile țărei cari re-
cusă pe judecător, când este interesat în
causă. Cer să se noteze acâsta ca să se scie,
cine dintre noi urmâză dupe lege și cine nu.
Se <jice că comisiunea pote să lucreze în duoi,
dar regulamentul se opune la acâsta și mă
mir cum P. S. Episcop al Râmnicului și al
Hușului susțin cu acâstă ocasiune, că comi-
siunea pote să lucreze într’o cestiune de
caterisire numai cu duoi membri. Eu ’mi
aduc forte bine aminte când, într’o ces-
tiune analogă cu acâsta, acești duoi P. S. S.
membrii au fost de ideia contrară. Ii întreb
dar P. S. S. Lor, când spuneau adevărul ?
Atunci când, dupe propunerea P. S. S. Lor,
S-tul Sinod a întors înalt Prea Sânțitului
Mitropolit al Moldovei un cas de caterisire
pe motivul că nu era judecat de cât de duoi,
sau acum când, fiind în joc P. S. Episcop de
Roman, (Jiceți că fratele P. S. Sale nu pote
fi recusat și chiar de ar fi recusat sau n’ar
voi să participe în acâstă comisiune, ea (co-
misiunea) pote să lucreze în duoi.
   Eu nu sciu ce să cred acum și aveți cu-
vântul să vă explicați ca să ne luminați și pe
noi de noua schimbare operată în resonul ce
urmați acum. Dar ori vă veți explica ori nu vă
veți explica, eu vă declar încă o-dată că a-
veți să fiți forțați a recusa pe P. S. Valerian,
unul din membri, ca să alegeți un altul în
locul P. S. Sale. Din acest impas nu puteți
eși. Voiu vedea cum veți decide.
   P. S. Episcopal Râmnicului.P.S. Epis-
cop al Dunărei-de-Jos a luat cuvântul în ces-
tiune de regulament și ne-a citit din art. 37
jumătate...
   P. S, Episcop al Dunărei-de-Jos: Am
citit întreg articolul.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Nu ați ci-
tit de cât jumătate...
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Chiar
întreg de ’l-așl fi citit tot aceia era.

   P. S. Episcop al Râmnicului: Și dacă
nu a citit tot articolul, dați-mi voie să citesc
eu cea-l’altă jumătate: (citesce).
   „La cas de paritate votul președintelui
decide majoritatea; de aceia președintele vo-
tâză tot-d’a-una pe față și biuroul însem-
nâză cum s’a exprimat acest vot: pentru sau
contra, spre a se putea face us de dânsul la
cașul menționat pentru determinarea majo-
ri tăței.
   Citind articolul acesta din regulament, ar-
ticol, pe care ’l ați adus P. S. Vâstră în dis-
cuțiune, am venit numai să arăt totala lui
coprindere, fără să primesc teoria P. S. Tale,
că adică în cestiunea comisiunei pe care noi
am ales’o, a fost pentru comisiunea acâsta
un număr numai de 6 voturi. Dar lucrul nu
a fost așa, și chiar dacă comisiunea, ce a avut
a studia dosarul, era alâsă numai prin 6 vo-
turi, cum ați țlis, dupe art. 37 din regula-
mantul nostru interior votul președintelui
dă majoritatea cerută. Eu mai repet, nu pri-
mesc acâstă teorie și o las pe sâma P. S.
Sale.
   Ce am ^is în ședința precedentă, Șlic și
astăzi. Comisiunea, compusă din trei mem-
bri ai S-tului Sinod, are să studieze dosarul,
spre a ne înlesni cunâscerea mersului aces-
tei judicățl și noi avem să ne pronunțăm. Ea
are să ne spună dacă în judecarea diaconu-
lui Hâncu s’a observat canonele și s’au apli-
cat regulamentele nostre.
   Rog deci pe S-tul Sinod încă o-dată să
nu primâscă recusarea, căci acea recusare
se aplică la civil), când e vorba de a se ju-
deca fondul cestiunei. Aici e vorba de jude-
carea în fond. Comisiunea, alâsă de noi, are
însărcinarea de a urmări și a ne arăta înde-
plinirea procedurel, adică să’șl arate opiniu-
nea pe care S-tul Sinod, judecătorul proce-
durei, o va primi sau o va respinge, dupe
cum-va chibzui el.
   Vedeți că regulamentul, invocat de P. S.
Episcop al Dunărei-de-Jos, nu se aplică aci
și noi rămânem tot pe lângă incidentul de
recusare a membrilor comisiunel.
   Terminând deci cu art. din regulament
vin iarăși la votul S-tulul Sinod din ședința
precedentă și-l rog să’șl respecteze votul său,
căci acest vot are și astăzi puterea sa pentru
noi. Președintele ne-a propus atunci să ru-
găm pe comisiune ca ea să primâscă a lucra
și eu mă unesc și astăzi cu acâstă propunere.
   P. S. Arh. Calistrat Bârlădeanu : I. P.
S. Stăpâne, am auijit cuvântarea forte elo-
cintă a P. S Episcop al Râmnicului și a P.
S. Episcopului al Hușului, în care dă atâtea
sfaturi P. S. membri din comisiune, atât P.
S. Dosoteiu Botoșeneanu, cât și P. S. Vale-
rian, ce trebue să facă la comisiune.
   Eu sunt convins, că dacă comisiunea de
petițiuni a S-tulul Sinod nu ar fi fost alâsă
așa cum e astăzi, ci ar fi fost compusă din
P. S. loanichie Băcădnul, din P. S. Episcop
al Râmnicului și din P. S. Valerian
Râmniceanu ; și venind cestiunea ce ni să
presintă astăzi, cu tot respectul ce datorăm
S-tului Sinod ași putea întreba, ce ar fi fă-
cut în cașul de față ? Puteam noi atunci să
primim ca comisiunea acâsta să’șl dea votul

asupra cestiunei pe care a mal judecat’o
o-dată ?
   P. S. Episcop al Hușului: Cum ar fi
voit S-tul Sinod, așa ar fi făcut.
   P. S. Arh. Calistrat Bârlădeanu : Ca
să să aplaneze acest incident, ași dori ca să
se alâgă un alt P. S. membru, căci noi pu-
tem să rugăm pe membrii comisiunel ca să
lucreze dar nu putem să le impunem. O-dată
mi s’a impus mie de S-tul Sinod ca să sub-
scriu o enciclică, și ne voind a o subscrie...
   P. S. Episcop al Hușului: Ați fost pe-
depsit.
   P. S. Arh. Calistrat Bârlădeanu: Nu
sciu dacă am fost pe drept sau pe nedrept
pedepsit, dar sciu că nu am fost judecat.
   Ași ruga dar pe S-tul Sinod pentru că
toți avem deplinitatea cugetărel, să nu mai
dăm sfaturi la membrii S-tulul Sinod cum
trebue să lucreze în comisiune, căci ași
bănui că venind un alt apel care ar avea la-
cune, și noi dând explicațiunl la membri din
comisiune, să le $icem; vedeți că aci este o
lacună, în cutare loc e o lipsă de formă; apoi
vâ întreb eu, este drept acâsta?
   Vă rog dar să primiți modesta mea pro-
punere, ca să se alâgă un alt membru în co-
misiune în locul P. S. Valerian, ca ast-fel
comisiunea să potă studia în fond cestiunea,
cum am studiat’o și eu.
   I. P. S. Mitropolit al MMovei: Vă rog
să’ml dațl mie voie să (jică câte-va cuvinte,
căci aprâpe un câs, de când discutăm cestiu-
nea acâsta, ne învârtim prea într’un cerc
vițios, cum se (lice, și trebue să eșim din
el. Suntem cu toții datori să respectăm vo-
turile S-tului Sinod, acesta este principiul
căruia trebue să ne închinăm toți.
   S’a emis opiniunea aci, într’un fel sau al-
tul, fie-care dupe ideile sale. A venit și I. P.
S. Mitropolit Primat, președinte al S-tulul
Sinod, și a exprimat o părere, pe care trebue
să o respectăm toți, căci acea părere este un
principiu, căci fie-care din membrii S-tulul
Sinod suntem datori să ne supunem la ceea
ce suntem îndatorați de votul S-tulul Sinod,
dar acăstă idee încă o dată ^ic — și rog să
se noteze bine — că este în principiu.
   Dar când însuși un membru din comisi-
unea alâsă vine și declară, că eu mă retrag,
apoi ia să cercetăm, să vedem ce sens are
acâsta ?
   Acâsta privesce și pe P. S. membru, și
privesce și cestiunea care motivâză retragerea.
E bine să ținem compt de motivele P. S.
membru, care ^ice: mă retrag ca să nu fiu
bănuit; e bine să țimem compt de acâsta și
în interesul causei chiar, ca nu cum-va să se
jeneze și să atingă causa, căci acâstă retra-
gere, dupe mine pe cât pot înțelege eu, în-
semnâză, dupe singura declarațiune, că cașul
acesta este.... forte delicat, nu <jlic alt cuvânt,
și singur vede că trebue să se retragă.
   De aceea eu ași crede, că nu trebue să mai
insistăm cu discuțiunea asupra acestei cesti-
uni. Pe de o parte repet că suntem datori
cu toții să respectăm părerea I. P. S. preșe-
dinte, că fie-care din noi membrii S-tului
Sinod suntem datori să ne supunem votului
S-tului Sinod, iar pe de altă parte să res-

6786

16 Februarie 1892

pectăm delicateța sentimentului causei, și să
lăsăm pe membru din cemisiune să stea la o
parte și să alegem un altul pentru cașul a-
cesta, și pentru care cuvânt rog pe I. P. S.
președinte ca să primâscă acâstă opiniune a
mea.
   P. S. Valerian Râmniceanu: I. P. S.
Stăpâne, cunosceți că de atâțea ani, de când
sunt în S-tul Sinod, nu am făcut nici o opo-
sițiune, de multe ori am fost însărcinat pes-
te sâmă, și tot-d’a-una am lucrat cu devota-
ment. Dacă astă-^I vine un cas ca acesta și
eu vin și spun că nu pot lucra pentru cutare
motiv, de ce nu alegeți calea aceea, care este
mal ușoră, ca să se alâgă un alt membru nu-
mai pentru cașul de față ?
   Dar cine a fost mai supus de cât mine?
   Acesta de ații este un cas de neputință.
   1. P. S. Mitropolit Primat: Când am ve-
nit eu cu propunerea de adinâori, care ’mi-a
făcut onore I. P. S. Mitropolit al Moldovei a
o menționa, am scăpat din vedere a spune
cuvântul acela care ’l-a Zis 1. P. S. Mitropo-
lit al Moldovei, că am susținut în principiu
tesa și nefiind autorisat în ședința precedentă
de a primi retragerea P. S. Sale, și având în
băgare de sâmă usurile parlamentare, ca nu
imediat să primim demisiunea, ci să’I rugăm
o-dată cel puțin și, dacă persistă în părerea
sa, atunci neapărat că se decide; acum dacă
e vorba numai de cașul care ne preocupă,
mă unesc cu ideia I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei, ca să primim retragerea P. S. Valerian
numai in cașul acesta.
   P. S. Arhiereu Gherasim Piteșteanu:
Nu ca recusat.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Dar ca
ce? Nu mă întrerupeți ca să schimbați ade-
vărul, Ziceți mai bine, cu mine: S-tul Sinod
primesce recusarea.
   I, P. S. Mitropolit Primat: Lăsați jocul
de cuvinte.
   — Se pune la vot alegerea unui al III-lea
membru în comisiunea de petițiuni, în locul
P. S. Valerian Râmniceanu, care se retrage
numai pentru cașul de față.
   —Se procedeză la alegerea prin vot secret.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul
votului.
   Votanți 15.
   Au întrunit:
   P. S. Episcop al Hușului ... 9 voturi.
   „ „ Arh. Dionisie Craioveanu . 1 „
   . , Episcop al Râmnicului . 4 .
   Un bilet alb.
   Prin urmare este ales P. S. Episcop al
Hușului, care a întrunit majoritatea regula-
mentară de voturi.
   Acum continuăm cu ordinea țlilei.
   —P. S. Valerian, raportor, citesce rapor-
tul comisiunel de petițiuni pentru tunderea
în monahism a surorilor Domnica V. Popo-
vici de 50 ani, Dobrița Ivanciu de 59 ani și
Zmaranda Cojocaru de 45 ani, tote din mo-
nastirea Țigănescl.
   Pentru surorile Domnica V. Popovici și
Dobrița Ivanciu, comisiunea, găsind îndepli-
nite formalitățile cerute de regulament, este
de opiniune a li se admite călugărire; iar
pentru surora Zmaranda Cojocaru, negăsind

MONITORUL OFICIAL

îndeplinite prescripțiunele articolului 7 din
regulamentul pentru desciplina monahală,
este de părere a i se amâna călugărirea.
   —Se pune la vot acâstă opiniune a comisiu-
nei și S-tul Sinod o aprobă.
   — Idem, raportul comisiunel de petițiuni,
pentru tunderea în monahism a 4 frați din
monastirea Neamțului și anume: fratele Ghe-
orghe Gavrilă de 65 ani.
   Comisiunea, găsind îndeplinite formalitățile
cerute de regulament, este de opiniune a i se
aproba călugărirea, II a fratelui Pintilie a
Kiriloei de 63 ani. Comisiunea, găsind înde-
plinite formele cerute de regulament, este de
opinie a i se aproba călugărirea.
   Pentru frații Nicolae Colivarul și Ion Ghe-
orghe negăsindu-se în dosarele respective ac-
tul de despărțire de soțiele lor, comisiunea
este de opiniune a li se respinge călugărirea.
   — Se pune la vot opinia comisiunel și se
primesce.
   Idem, raportul comisiunei de petițiuni pen-
tru tunderea în monahism a surorilor Maria
Zănescu de 64 ani și Aristița de 39 ani, din
monastirea Agapia. Comisiunea, găsind înde-
plinite formele cerute de regulament, este de
opinie a li se aproba călugărirea.
   —Se pune la vot acâstă opinie a comisiu-
nei și S-tul Sinod o aprobă.
   — Idem, raportul comisiunei de petițiuni
pentru tunderea în monahism a surorei Eli-
sabeta Lăpușneanu de 60 ani, din monastirea
Agafton.
   Comisiunea, găsind îndeplinite formalită-
țile regulamentului, este de opinie a i se a-
proba călugărirea.
   — Se pune Ia vot opiniunea comisiunei și
S-tul Sinod o aprobă.
   I. P. Ș. Mitropolit Primat: P. P. S. S.
Părinți, ordinea țlilei este epuisată, ridic
dar ședința.
   — Ședința se ridică și se anunță cea vii-
tore pentru Joi, 24 curent, orele 2 p. m.
   -j- Președinte, losil Mitropolit Primat.
       f Secretar, Gherasim T. Piteșteanu.



Ședința din 24 Octombre 1891
   — Ședința se deschide la orele 2 p. m.
sub președința I. P. S. Mitropolit Primat.
   — Se face apelul nominal și răspund pre-
senți 16 Prea Sânți membri.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Suntem în
număr, prin urmare ședința este deschisă.
   P. S. secretar este rugat să bine-voiască
a da citire sumarului ședinței precedente.
   P. S. loanichie Băcădnul citesce sumarul
șadințel precedente.
   /. P. S. Mitropolit al Moldovei : Deși dis-
cuțiunea asupra acestui sumar pare a fi de
prisos, însă cred, că nu e rău să îndreptăm
dre-care lipsă de sens. Chiar la sfârșitul su-
marului, P. S secretar a Zis: „Se pune la
vot opiniunea comisiunel pentru călugărire'',
dar ce s’a Zis ? Care este acea opiniune ? Ași
dori ca să sciu punend punctul pe i. Sciu că
este în prescriptul-verbal, care este în ex-
tenso, dar nu este greutate mare să se Zică
și în sumar.

    P. S. Arhiereu Joanichie Băcăânul:
Așa este; dar acest volum ’ml-a venit chiar
aZi la 10 ore și deci n’am avut vreme.
   I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Aseme-
nea pentru comisiunea care a fost însărcinată
cu cercetarea apelului diaconului Hâncu se
Zice în sumar, să se alâgă un membru în lo-
cul celui recusat. Dar cine ’l-a recusat.
   P. S. Arhiereu loanichie Băcăânal: Sin-
gur s'a recusat. Pun și în activ. L’a recusat
P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Eu am
cerut recusarea pe care S-tul Sinod de și nu
a primit’o, P. S. Valerian însă s’a recusat
singur. Acâsta ’I face onore și eu ’i aduc o-
magiele mele.
   P. S. Episcop al Râmnicului; Am cerut
cuvântul asupra sumarului ca să atrag aten-
țiunea P. P. S. S. secretari asupra a duoă
puncte. Ântâiu vorbindu-se de majoritatea ce
se cere, când este vorba de modificarea re-
gulamentului, adică că majoritatea să fie de
duoă treimi, nu se țlice „dupe regulament".
    P. S. Arhiereu loanichie Băcăonul:
Pentru repeziciune am Zis: majoritatea de
duoă treimi cerută de regulament.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Dacă ați
Zis majoritatea cerută de regulament, n’am
nimic de Zis. Al duoilea punct, asupra că-
ruia iarăși rog pe Prea Sânțiți secretari, ca
să întorcă privirea, este acela asupra căruia
v’a atras atențiunea și însuși I. P. S. Mi-
tropolit al Moldovei. piceți că comisiunea
era compusă numai din duoi membrii;
comisiunea de petițiuni față cu S-tul Sinod
a fost compusă din trei membri, nu din
duoi. Acum, că unul s’a recusat, acâsta este
alt-ceva, nu trebuesce să se dea ca hotă-
râre a S-luî Sinod.
   P. S. Inocentiu Ploeșteanu: Ași dori să se
rectifice acolo în sumar, unde se Zice că vo-
sul S-tului Sinod este mai presus de tote re-
gulamentele.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Gel care
este în drept să ceră să rectifice acăsta, acela
să ceară.
   I. P. S. Mitropolit Primat : Mai cere
cine-va cuvântul ? Ne mai cerând nimeni cu-
vântul, pun la vot sumarul ședinței prece-
dente, cu rectificările făcute.
   — S’a primit de S-tul Sinod.
   P. S. Episcop al Romanului : I. P. Sân-
te, din citirea prescriptului-verbal am vă-
Zut că S-tul Sinod ’mi-a făcut onorea neme-
ritată de mine, ca să mă alâgă membru în
comisiunea de prefacerea regulamentului. Eu
rog pe S-tul Sinod să mă scutâscă de acâsta,
ântâiu fiind că sunt bolnav și nici nu pot să
stau mult în Bucuresci, pentru că trebue să
mă duc să’mi caut de sănătate și sunt oprit
de doctori chiar să nu ies din casă ; și dacă
am venit aci, am venit pote mișcat de suve-
nirea trecutului, ca să particip câte puțin la
sesiunea S-tului Sinod, și al duoilea ca să mă
consult cu doctorii cari m’au curat, și de a-
ceea nu pot să iau parte la o asemenea lu-
crare.
   Mal am încă un cuvânt. Văd că în contra
mea personală este un curent forte răii voi-
tor aci în S-tul Sinod ; și dacă m’ași apuca să

46 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6787

lucrez, n’așl avea alt resultat, de cât comba-
tanți din tâte părțile spre a zadarnici lucra-
rea mea.
   Pentru aceea, vă rog, să mă scutiți de a-
câsta, căci sunt o mulțime de omeni învă-
țați și procopsiți și numai este nevoe de mine.
Eu am slăbit, am îmbătrânit, îi las pe dânșii
să facă cum îl va lumina Dumnezeu; și tot
ceea ce vor face el, din partea mea va fi
bune.
   Acestea sunt cuvintele male.
   P. S. Episcop al Argeșului : Sunt nevoit
să iau cuvântul, ca să respund P. S. Epis-
cop al Romanului, la cuvintele care țlice,f că
este un curent în contra P. S. Sale în S-tul
Sinod.
   Noi cu toții îl respectăm și tot-d’auna
am fost alăture cu P. S. Sa, când am vâțlut
că a fost ceva. Lucrările P. Sale sunt îna-
intea ochilor noștri, și când ’l am pus
în comisiune, am avut în vedere că este au-
torul regulamentului.
   P. S. Episcop al Romanului : Acum nu
mai e bun.
   P. S. Episcop al Argeșului : Când a fost
cestiunea de modificare, singur ați dat păre-
rea ca să se modifice acest regulament, și
noi am avut nevoe ca să fiți în mijlocul
nostru.
   Pentru aceste cuvinte, vă rog, să nu’I’pri-
miți demisiunea, să fie bun să lucreze îm-
preună cu noi in comisiunea în care s’a ales.
   P. S. Episcop al Romanului : Mi se
pune învinovățirea, că eu am provocat a-
câsta. Apoi firesce, când văd eu și ori-care
om, care judecă ce se lucrâză în S-tul Sinod,
fiind un regulament, într’o cestiune ce se lu-
crâză fără de dânsul ca și când nicin’ar exista
apoi neapărat trebue să țlic eu, când nu se
urmâză dupe dânsul, atunci nu este bun,
ori este greșit în procedura lui, ori proce-
dura nu se manține, și se face tot în afară
de dânsul, apoi schimbați regulamentul ca
să fiți în regulă. Acâsta este o urmare din
ceea-ce văd eu că se petrece în S-tul Sinod,
având un regulament și nu’l pui în lucrare
și faci totul alături cu el, atunci presupui,
că acel regulament este defectuos și trebue
să’l prefaci; dar n’am țlis, că mă îndatorez
eu să-l prefac. Eu numai am dat un sfat pe
care’l cred că este bun să-l dau colegilor
mei. Acesta eu văd că este ca o resbunare
asupra mea ca să mă însărcinați pe mine ca
să fac eu regulamentul. Eu vă spun că nu
pot să-l fac din multe cause. Nu sciu cât
trebue să aștept ca să mă fac sănătos și să
mal am gust de a lucra. Eu nu pot să pun
pe S-tul Sinod în întârțliare, și vă rog fră-
țesce să mă scutiți de acâsta.
   Mă mir de P. S. Episcop al Argeșului care
țlice că mă stimâză și nu ține sâmă de starea
sănătățel mele. Acâsta eu privesc ca o duș-
mănie și vă mărturisesc că nu pot lucra.
   P. S. Episcop al Argeșului : Acâsta nu
este dușmănie. Noi avem prea multă dra-
goste către P. S. Ta.
   P. I. Episcop al Romanului : De dra-
goste ca acâsta sunt sătul și vă voiu vedea
dragostea când vom veni la cercetarea ape-
lului acelui diacon.

   Voci : Ați anticipat.
   I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Să-mi
dați voe și mie Prea Sânți Părinți și frați, ca
să protestez în contra cuvintelor P. S. Epis-
cop al Romanului.
   Antâi doresc o deslușire: Care regulament
este acela care s’a călcat și s’a lucrat alături
cu el ?
   I. P. S. Episcop al Romanului : Regu-
lamentul pentru cercetarea cărților didac-
tice, că nu se mal urmâză dupe el de multă
vreme. Pentru fie-care carte se rânduesce o
comisiune aparte.
   I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Acesta
am înțeles și sunt de acord cu P. S. Vostră,
dar când veniți și aduceți o acusațiune asu-
pra tuturor membrilor S-lui Sinod...
   P. S. Episcop al Romanului : Nu. Cer
scusele mele în acâstă privință. Am țlis că
este un curent. Este departe de mine inten-
țiunea de a însuși acâsta tuturor membrilor.
   P. S. Episcop al Argeșului ’. Protestăm.
  1.    P. S. Mitropolit al Moldovei : Atunci
eu fac scusele mele, că n’am înțeles și nu în-
țeleg pe P. S. Episcop al Romanului.
  I.    P. S. Mitropolit Primat : Când unul
din membrii comisiunei alâsă pentru revizui-
rea regulamentului, pentru cercetarea căr-
ților didactice se retrage, eîi ași fi de părere
ca să-i respectăm dorința, dupe cum a fost
cașul, numai departe de cât erl, și să alegem
un alt membru în comisiune.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Eu
chiar de atunci am fost de opinie a nu se se
pune în comisiune P. S. Episcop al Roma-
nului, pentru că ’l am auțlit de când cu pro-
punerea, că nu voesce să lucreze fiind bolnav.
N’am putut să influențez și s’a primit să fie
în comisiune, de și eii am spus ca P. S. fiind
bolnav n’are să potă lua parte la lucrările
comisiunei și avem să fim ținuți în loc, mal
cu sâmă că avem să’l numim președinte al
comisiunei. Sunt dar de părere să-I primim
dimisiunea. Mai cu sâmă, că P. S. Sa insis-
tând în dimisiune, noi nu putem să’l impu-
nem o sarcină pe care P. S. Sa nu o pote
duce. Acâstă teorie am susținut-o și în altă
cestiune și o manține și acum.
   Cât pentru cele-alte motive care le invocă
și care ^ice P. S. Sa că îl fac să nu ia parte
în comisiune, acelea îl privesc. Omul de
multe ori vede lucrurile dupe cum îșl are
ochii și judecata sa. Se pote, ca cine-va să
vadă vrăjmași tocmai acolo unde are prieteni
și din contră. Acâsta este cestiune de optica,
de judecată și de apreciare. Dar fiind că e
vorba de regulament, să căutăm să revizuim
acel regulament. De alt-fel cestiunea este ho-
tătîtă, pentru că era un regulament mort, și
mort prin faptul că, atunci când s’a făcut,
s’a pus într’ânsul anume persone cari aii să
compue comisiunea.
   Aliniatul al doilea de la art. 2 al regula-
mentului în cestiune țlice: Comisiunea din
Bucuresci se va compune din următorii pro-
fesori al Seminarului local: a) Directorul
seminarului ; b) Irodiaconul Ghenade Ena-
ceanu, profesor de filosofie ; c) Protosincelul
Silvestru, profesor de sciințele teologice; d)
dr. Zotu, profesor de limba elenă și e) G.

lonescu, directorul cancelariei S-tel Mitro-
polii a Ungro-Vlahiel.
   Comisiunea din Iași se va compune din
următorii profesorii al seminarului de acolo:
a) Directorul seminarului; b) Arhimandritul
Ironim Buțurânu, profesor de Sacra Scrip-
tură ; c) G. Erbiceanu, profesor de limba
elenă ; d) C. Erbiceanu, profesor de științele
teologice și G. Costachescu, profesor de limba
latină.
   Presupuneți, precum este natural și dupe
cum s’a^și întâmplat, că unii din membrii
comisiunei au murit sau au încetat de a mal
fi dascăl la catedrele menționate. Ei, atunci
cum remâne cu regulamentul nostru. Iată
pentru ce acest regulament a fost născut
mort și iată pentru ce trebuia să fie modifi-
cat chiar de atunci.
   P. S. Episcop al Hușilor: S’a înlocuit cu
altul dacă a murit.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acâsta
este o altă cestiune.
   Prin urmare, vâ rog, să primim dimisiu-
nea P. S. Episcop al Romanului, și să alegem
un alt membru în comisiune.
   P. S. Episcop al Argeșului : Voiu să
constat un lucru. P. S. Episcop al Romanu-
lui spune că în S-tul Sinod este un curent
în contra P. S. Sale. Eti constat că nu este
nici un curent prin acesta că noi îl iubim și
ținem la P. S. Sa, precum acesta sedovedesce
prin votul ce am dat de a ’l avea ca membru
în comisiune.
  I.    P. S. Mitropolit Primat: Ne mai ce-
rând nimeni cuvântul, pun la vot demisiu-
nea P. S- Episcop al Romanului din comi-
siunea pentru modificarea regulamentului
privitor la rivizuirea cărților didactice.
   — S’a primit.
   Acum vâ rog să procedăm la alegerea unul
al V-lea membru în locul P. S. Episcop
al Romanului.
   — Se procede la alegerile prin vot secret,
și se alege P. S. Episcop al Hușului.
  I.    P. S. Mitropolit Primat: Resultatul
votului este :
   Votanți 16.
   Majoritate absolută 9.
   P. S. Episcop al Hușului a întrunit una-
nimitatea voturilor (16), prin urmare P. S.
Sa va face parte din comisiunea pentru re-
visuirea regulamentului privitor la cerceta-
rea cărților didactice, în locul P. S. Episcop
al Romanului, demisionat.
   — ^e comunică de la biurou adresa D-lul
ministru al cultelor și instrucțiunel publice,
prin care face cunoscut că a reînouit delega-
țiunea D-lul Stoenescu de a lucra împreună
cu comisiunea alâsă de S-tul Sinod, pentru
luarea socotelilor tipografiei „Cărților Bise-
ricescl“, și se ia act de acesta.
   I. P. S. Mitropolit Primat: De ore-ce
D. ministru anunță ca s’a rânduit personă
indicată, care să ia parte la luarea socoteli-
lor tipografiei „ Cărților BisericescI ‘, adresez
rugăciunea mea comisiunei însărcinată cu a-
câstă lucrare, să bine-voiască a se ocupa cât
mal cu grabă de acâstă lucrare.
   P. S. Episcop al Râmnicului : Eu, în
numele comisiunei ad hoc, rog biuroul,

6788

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892 I

să bine-voiască a anunța pe acest Domn ca
să vină să terminăm o-dată cu socotelile.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Președin-
tele comisiunei face acesta pentru că acum
are cunoscință de personă, iar nu biuroul.
   — Se comunică de la biurou petițiunea
P. S. Arhiereu Dositeiu Botoșeneanu, prin
care cere un congediu până Marți.
   — Sântul Sinod aprobă congediul.
   P. S. Arhiereu leremia Gălățeanu: Și
eii, vă rog I. P. Sânțite, să bine-voiți a’ml
acorda un congediu până Marți.
   — Se pune la vot congediul cerut, și se
aprobă de S-tul Sinod.
   — Se comunică de la biurou 6 adrese ale
S-tel Episcopii a Hușilor relative la călugă-
riri, și se trimit la comisiunea de petițiunl,
   —Idem, raportul comisiunei ad hoc, pen-
tru cercetarea unui manual de învățământ
religios, pentru școleL: primare de ambe-sexe
din țâră, prelucrat de D. Dimitrie Petrescu,
institutor și director al școlel primare de bă-
eți No. 4, din Capitală.
   I. P. S. Mitropolitul Primat: Cine este
raportorul acestui manuscript ?
   P. S. Arh. Gerasim Pitișteanu : Este P.
S. Episcop al Hușilor.
   I. P. S. Mitropolit Primat : Atunci P.
P. S. Sa este rugat să bine-voiască a’l da
citire.
   — P. S. Episcop al Hușilor citesce rapor-
tul comisiunei ad hoc, pentru cercetarea ma-
nuscriptului întitulat: „Manual de învăță-
mânt religios al bisericei crescine ortodoxe “
pentru școlele primare de ambe-sexe, din
țâră, de D. Dimitrie Petrescu, director de la
școla primară de băeți No. 4 din Capitală ;
se conchide a fi aprobată de S-tul Sinod.
   P. S. Episcop al Râmnicului: I. P. Stă-
pâne și P. P. S. S. membri! Din raportul P.
S. Episcop al Hușilor ne-am deslușit pe de-
plin asupra coprinderei acestui manual, sau
mal bine țlis manuscript, precum și a meto-
dei de pe care sunt expuse materiile. Eii, ca
delegat al S-tului Sinod, în consiliul general
de instrucțiune, vă declar că am dat o deo-
sebită atențiune când s’a citit acest raport,
spre a vedea, dacă autorul în adevăr s’a con-
format cu acele condițiuni pur didactice, sta-
bilite în consiliul general, țlic programa ana-
litică a învățământului religios din școlele
primare. P. S. raportor ne-a spus că, acest
manual, nu numai satisface prescripțiunilor
programei analitice, dar a mal adaos și alte
materii. Pe lângă acestea, consiliul general,
în programa sa model, ca s’o numesc așa,
pentru tote studiile a pus un număr ore-care
de ore, și acâsta a făcut’o și pentru studiul
religiune!. P. S. raportor ne-a spus că au-
torul manuscriptului a crescut și numărul
orelor de peste săptămână la studiul reli-
giunei.
  Acestea, cum vedem, sunt note deosebitore
și de laudă, față cu noi, și ele dovedesc în
deajuns, că tînărul autor al manuscriptului
a avut o gnjă specială pentru studiul religiu-
nel din școlele primare.
   Mal amănunțit voiu spune că materiile ce
compun manualul sunt bine alese și proprii
pentru înțelegerea copiilor, făcând a se da

copiilor adevărurile Sântei nostre credințe cu
narațiuni, poesil, etc.; așa cum a făcut și
consiliul general. Adausele din manual nu
sunt de loc în detrimentul Sântei nostre cre-
dințe ; din contră, eu văd că ele sunt spre
desvoltarea el. Apoi a mai adaos și câte-va
materii din istoria bisericâscă, și a’și putea
chiar s’o numesc istoria bisericei nostre.
   Vin acum și la metodă. A țlis P. S. rapor-
tor de la început, că autorul s’a condus de
metoda intuitivă ; adică, a plecat de la cu-
noscut, ca să ajungă la necunoscut, a plecat
de la concret și a ajuns la abstract, a plecat
de la natură și a ajuns la Dumnezeu, a ple-
cat în sfârșit de la narațiuni și a ajuns la idei
și acestă metodă, dupe cum o seim cu toții,
se numesce în pedagogie metoda intuitivă.
Am urmărit și acâstă parte din raport și am
vățlut că autorul a făcut expunerea mate-
riilor dupe cerințele sciințeî. Acum dațe-ml
voe ca eu să pun tote aceste condițiuni ale
cărței în meritul autorului.
   Mal adaog și acâsta, că meritul autorului
cresce și cu aceea că el a fost unul din cel
d’ântâiu și cel mai buni școlari al seminaru-
lui nostru din Bucuresci.
   Pentru tote aceste cuvinte religiose și sci-
ințifice, eu rog pe S-tul Sinod să primâscă
conclusiunile raportului, și să aprobe ma-
nuscriptul ca carte didactică în școlele pri-
mare din țâră.
   1.     P. S. Mitropolit al Moldovei: N’am
nimic de ^is, mal vârtos în contra celor țlise
de P. S. Episcop al Râmnicului; din contra
însă mă unesc cu opiniunea P. S. Sale, de
cât numai că ași avea ceva de observat. Mal
în tot șirul citire! raportului comisiunei des-
pre acest manuscript, am auțlit pronunțân-
du-se : „Isus, Isus și iar Isus* ; forte râu ;
n’am auțlit țlicându-se Isus Ghristos ; adică
„lisus* cu duoi i.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acâsta
a țlis’o P. S. raportor.
   P. S. Episcop al Hușilor : Ge am țlis eu?
Faceți observație asupra cuvintelor mele ?
   Cartea este una, și vorba mea este alta.
Eu în raport, pentru prescurtare, am scris
Isus și la citire pote că nu s’a auțlit bine cu-
vântul lisus.
   I. P. Ș. Mitropolit al Moldovei : Fac scu-
zele mele P. S. raportor ; vă rog, să nu vă
supărațl.
   P. S. Episcop al Hușilor: Pâte să fie de
50 ori în raport pronunțat cuvântul de lisus,
și de aceea ’l-am prescurtat.
   1.     P. S. Mitropolit al Moldovei: Asupra
numelui că a’țl țlis numai lisus, lisus, nu și
•Christos.
   P. S. Episcop al Hușilor: Acâstă am fă-
cut’o tot pentru prescurtare, în carte însă
este trecut lisus Christos.
   I.    P. S. Mitropolit al Moldovei: Noi seim
din istorie, din biblie, că numele de lisus la
purtat mal mulți, și lisus a lui Navi și lisus
Sirah, etc.; pe urmă la SânțiI Părinți ai bise-
ricei, eu am crezut că cuvintele exprimate
de P. S. raportor sunt luate de pe cartea pe
care a cițit’o acolo, unde țiice Atanasie, Va-
sile și cutare, fără să se țlică „SânțiI Părinți
al bisericei*.

   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acesta
este limbagiul episcopului.
   1.    P. S. Mitropolit al Moldovei: Pe urmă,
între aceștia, aduce și pe Dosoteiu, Varlaam
și alții. Aceștia nu fac parte din șirul Sânți-
lor Părinți al bisericei, ci sunt părinți al bi-
sericei române, și pe cari ar fi bine să’l ur-
măm și noi; de cât eu vorbesc asupra ideei,
ca aceștia să nu se confunde cu SânțiI Pă-
rinți al bisericei. Pentru noi românii și a-
ceștia sunt din Sânții Părinți al bisericei ro-
mâne, însă în expresiunile nostre trebue să
facem deosebire între unii și alții. Aceste ob-
servațiuni am avut de făcut.
   P. S. Episcop al Romanului: Și eu gă-
sesc că cărticica acâsta pentru învățământul
religios este forte bine lucrată, din câte am
vățlut și am auțlit până acum, acâsta este cea
mal bună. Și eii cred că în confusiunea. a-
câsta mare ce este la noi în învățământul
religios, ar fi bine ca S-tul Sinod să nu se
mărginească simplu numai a o încuviința ca
carte didactică și a o recomanda ministrului,
ci ași găsi că este bine ca S-tul Sinod s’o re-
comande pentru tote școlele primare din țâră,
ca normă la învățământul religios.
   Voci: Forte bine.
   P. S. Episcop al Romanului : Să înce-
teze o mulțime de parascovenil sari au făcut
pe unii, pe alții, numai să câștige parale fără
să facă ceva bun. Noi, mal nainte de tote,
trebue să ne interesăm de folosul sufletesc și
moral, ce trebue să introducem în școle, ca
să încuragiăm pe autori să facă și altele de
acest fel.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: S-tul
Sinod a aprobat până acum mal mul țlecimi,
ca să nu țlic sutimi de cărți didactico-reli-
giose, fie pentru învățământul primar, fie
pentru cel secundar. ’Ml aduc aminte, că o-
dată S-tul Sinod vâțlând că unii din dascăli
îșl permit a suprima și parafrasa nu numai
ideile și frasele de prin cărțile aprobate, dar
chiar și materiile privitore la unele din arti-
colele nostre de credință, a luat decisiunea
lăudabilă, și mi se pare că chiar a însărcinat
pe unul din membrii săi, S-tul Sinod, și a-
nume pe P. S. Arhiereu Gerasim Pitișteanu,
ca să facă o carte didactică religiosă. Nu’ml
aduc bine aminte dacă era pentru cursul
piimar sau secundar, dar în fine s’a luat o
decisiune de către S-tul Sinod; eu am aplau-
dat măsura luată de S-tul Sinod, dar până
acum n’am vățlut nimic, iar noi, în interva-
lul acesta, am aprobat multe cărți, cari, fie
țlis între noi, lăsau multe de dorit. Pentru
prima dată ni se presintă o nouă carte, în
condițiunile cele mal bune posibile, și din
câte au trecut la noi până acum, precum au-
rirăți, ea întrunesce și cerințele Sântei nos-
tre Biseriei drept măritâre de răsărit și vede-
rile programei și cerințele pedagogice.
   Me grăbesc dar, și vă rog și pe P. S. Vos-
tre să ne asociem cu toții la opiniunea P. S.
raportor, care conchide la aprobarea și la re-
comandarea el D-lul ministru de culte. Dar
numai a o recomanda, mi se pare că ar fi
prea puțin din partea nostră, în vederea os-
tenelilor și a succesului ce a avut autorul în
lucrarea cărței sale, eu gândesc că ar fi bine,

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6789

și rog și pe S-tul Sinod să se unescă cu mine,
ca nu numai să aprobăm cartea și s’o reco-
mandăm D-lui ministru, dar chiar să’l cerem
s’o imprime cu spesele ministerului. Acăstă
ar fi ca un premiu și recompensă dată auto-
rului. Cu acăstă observațiune ași ruga pe
S-tul Sinod să voteze conclusiunile rapor-
tului.
   jP. S. Episcop al Romanului: Acăstă
idee ar fi bună, dar atinge întru cât-va drep-
turile autorului. Cum să atingem noi drep-
turile lui să le dăm altuia 7 Căci ministerul
nu o să ’I-o tipărăscă de geaba.
   Voci: Acăstă să fie ca o recompensă cât
de mică.
   P. S. Episcop al Romanului: Nu sciți
cum sunt aceste lucruri 7
   P. S. Episcop al Hușilor: Vă asigur că
autorul primesce acăsta.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Sunt de pă-
rere ca, luând în considerațiune tote laudele
bine-meritate aduse acestei cărți de unii din
membrii S-tului Sinod, să ne mărginim cu-
rat la ideea ca s’o încuviințăm și a o reco-
manda guvernului 6a s’o recomande la tote
scolele din țâră.
   Voci : Să fie obligatorie pentru tâte școlele.
   L P. S. Mitropolit Primat: Cât pentru
imprimare să facă autorul cum va crede.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Sunt
autorisat de autor să rog pe S-tul Sinod în
acăstă privință, și fac propunerea în acest
sens.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Nu putem
să ne angagiăm noi a ruga pe ministru să
facă acăsta, adică de a o imprima; acăsta este
trăba autorului, căci noi nu putem cere de
la Stat un lucru care nu este în putința nâs-
tră. Seim noi dacă Statul are sau nu bani să
o imprime? Noi, S-tul Sinod, nu putem cere
de la guvern ca să imprime acăstă carte.
   P. S. Episcop al Argeșului: Eu cred că
este destul, cum a țlis și P. S. Episcopul Ro-
manului, să o recomandăm D-lui ministru,
ca acăstă carte să fie recomandată pentru tâ'te
scolele din țără. Este destul acăsta. Acum,
în ceea-ce privesce partea cea-altă a opiniu-
nei P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, eu gân-
desc că este mai bine să se lase la autor, ca
singur să se ducă și să se înțelăgă cu D. mi-
nistru, avănd în vedere mai ales D. ministru
recomandația cărței, care este aprobată de
S-tul Sinod și să o recomande pentru tote
scolele de ambe sexe din țără, atunci eu gân-
desc că D. ministru singur va consimți la
acăsta.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Ed auțlcă
să o recomandăm simplu D-lul ministru.
Acăsta este puțin. Eu ași țlice să cerem ca ea
să fie singura de o cam-dată carte didactică;
fiind-că este cea mai bună din câte ne-au
venit până acum.
   L P. S. Mitropolit Primat: Ne mai ce-
rând nimeni cuvântul, pun la vot conclusiu-
nile raportului comisiunei cu propunerea
emisă de P. S. Episcop al Râmnicului, de a
se recomanda D-lui ministru. S’a primit în
unanimitate.
   —P. S. Valerian Râmniceanu, raportor,
citesce raportul comisiunei de petițiuni pen-

tru tunderea în monahism a sorei Luxandra
Berilă, de 28 ani, din monastirea Gotesci.
   Asupra acestei cestiuni comisiunea con-
stată că sunt îndeplinite tote formele cerute
de regulament și de și sora în cestiune are
numai 28 ani, dar fiind bolnavă greu este de
opinie a i se admite călugărirea.
   —Se pune la vot opiniunea comisiunei și
S-tul Sinod o aprobă.
   —Idem, raportul comisiunei de petițiuni,
pentru tunderea în monahism a fratelui Ion
Gheorghe, de 46 ani, din monastirea Căldă-
rușani.
   Asupra acestei cestiuni, comisiunea găsind
îndeplinite tote formele cerute de regulament,
este de opinie a i se admite călugărirea.
   — Se pune la vot opiniunea comisiunei și
S-tul Sinod o aprobă.
   Idem, raportul comisiunei de petițiunl,
pentru tunderea în monahism a surorilor:
Elisabeta Apostol, Efrosina DaschievicI, Ma-
ria Ștudilaru, Natalia Constantin Petrișor,
și Olga Gaman, tote din monastirea Agapia,
și cari au vârsta de la 24—37 ani.
   Comisiunea văzând că din dosare lipsesc
mal multe acte neîndeplinite, precum de nas-
cere și actele medicale pentru unele, cari se
țlic că sunt bolnave, este de opinie a se îna-
poia dosarele spre completare.
   I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Sciu că
între cele recomandate de la Mitropolia Mol-
dovei, nu sciu de la care monastire, de la
Agapia sad de la Varatecu, sciu că sunt unele
cari sunt crescute în monastire și, prin ur-
mare, sunt cu anticipare, voiti să ^ic că ele
erau acolo chiar înainte de a fi regulamentul
S-tului Sinod și deci au drept de scutire la
regulamentul S-tului Sinod, fiind-că sunt
crescute în monastire. Acum, dacă acestea
sunt acelea despre cari vă vorbesc, că sunt
crescute în monastire, v’așl ruga să respin-
geți conclusiunea raportului și să le admiteți
la călugărire; dacă nu sunt acelea ași ruga
pe P. S. Raportor să bine-voiască a ne da
deslușire.
   P. S. Valerian Râmniceanu: Noi, comi-
siunea, am vățiut, că la tote lipsesc actele de
nascere și de aceea am cerut să se înapoeze
dosarele spre completare.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Acestea
sunt recomandate de chiriarhul respectiv?
   P. S. Valerian Râmniceanu: Da.
   P. S. Episcop al Hușilor : Ger cuvântul
ca să răspund P. S. Episcop al Dunărei- de-
Jos, carejntrâbă dacă acestea sunt recoman-
date de chiriarchul respectiv. Ce însemnâză
acâsta? OrI-care chiriarch ’și are un direc-
tor de cancelarie; el face tote aceste lucrări
și sunt cașuri când chiriarchul respectiv nu
le pote urmări pe tote la moment.
   Voci: A! A! Ger cuvântul.
   P. S. Episcop al Hușilor: Eu vă spun din
experiență. Mie mi s’a întâmplat acâsta. Am
avut o mulțime de recomandați! de călugăriri
și mi s’ati făcut lucrările pentru 12; eu am
luat la cercetat dosarele unul câte unul și
am dat 6 la o parte. Tot ast-fel se pote în-
tâmpla și fie-căruia din Prea Sânțiții Ghi-
riarchi, și de aceea sunt pentru conclusiunea
raportului.

   P. S. Episcop al Argeșului: Să mă ierte
P. S. Episcop al Hușilor, ca să iasă din can-
celarie la hârtii fără de scirea episcopului
respectiv, acâsta nu o cred, căci nu s’a putut
și nu se pote veri-o-dată.
   P. S. Episcop al Hușilor: Sunt de exem-
plu 20 dosare de felul acesta, și eșițl în aju-
nul sad cu oră înainte de plecare, cine le
pote observa la moment tote.
   P. S. Episcop al Argeșului: 50 să Ce,
cu tote acestea episcopul trebue să aibă cu-
noscință de tote actele cari es din cancelarie.
   Pentru aceste motive, vă rog ca pe acelea
cari n’au actele îndeplinite să se conformeze
cu regulele stabilite și să se înapoeze actele.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Eu nu
împărtășesc opiniunea Ghiriarchulul Hușilor,
cum că chiriarchil semnâză ceea-ce le pun
directorii înainte.
   P. S. Episcop al Hușilor: N’am ^is așa;
eu am țlis, că nu le-am semnat, ci le-am re-
văzut ântâiu pe tote, și apoi am semnat pe
cari le-am găsit în regulă, adică pe cele 6,
iar pe cele-alte 6 le-am dat la o parte.
   Voci: Așa a țlis.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Al țlis
că ne spui și afirm acestea din experiență.
   Eu, consecințe simțimântelor cari le-am
exprimat și altă-dată, și anume cum că ar fi
destulă autoritatea episcopului, ca singur să
decidă călugărirea saii necălugărirea celor ce
vin la monahism; și având în vedere că S-tul I
Sinod de multe ori a trecut peste rigorea
regulamentară; având în vedere usul și des-
crierea care ne-o face raportorul cum că
aceste femei sunt nemăritate și că ’șl-au pe-
trecut tot timpul în monastire, pentru aceste =
motive, ași ruga pe S-tul Sinod să le pri-
mâscă și pe dânsele a fi tunse în monahism,
de 6re-ce întâr^iarea ce se cere nu avansâză
întru nimic; sciți că dacăle respingem într’o
sesiune pentru cutare lipsă de formă, ele vin
în altă sesiune cu actele cerute și S-tul Sinod
le primesce, faptul că una din reclamantele
de până acum n’au fost respinse pentru tot-
d’a-una de la tunsură, mă face să rog pe
S-tul Sinod să nu fie riguros cu nisce femei
cari n’au fost nici chiar măritate. Pentru
aceste motive, vă rog să le primiți călugări-
rea contra conclusiunilor raportului.
   P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu:
Am au^it pronunțându-se numele de Efro-
sina DaschievicI. Acâsta este de familie din
Bucovina și cu greu ’și pote procura actul de
botez.
   P. S. Episcop al Argeșului: Nu este greu
a le primi și pe acestea S-tul Sinod, fără ac-
tele de nascere. Dar noi avem un regulament
având nisce formule. Prin urmare, este vorba
de un act de nascere. De unde seim noi de
ce etate sunt acestea, cari se recomandă?
   Stareța le recomanda episcopului respec-
tiv și episcopul S-tului Sinod, însă din do-
sar lipsesc actele cele mai importante, acte
de botez. De unde putem noi sci de ce etate
sunt; pote să fie de 20 ani și chiar de 15 ani.
   Eu protestez dacă S-tul Sinod le primesce
fără actele de nascere și ’l rog să înapoeze
dosarele spre completare.
   P. S. Episcop al Romanului: Pote că

6790

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

sunt și de altă religiune și noi trebue să seim.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Dacă nu mal
cere nimeni cuventul pun la vot conclusiu-
nile raportului comisiunei, care este pentru
înapoiarea dosarelor.
   P. S. Episcopal Dunărei-de-Jos: Vă rog,
I. P. Sânțite, puneți la vot opiniunea mea ca
cea mal depărtată.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci pun
la vot opiniunea P. S. Episcop al Dunărei-
de-Jos, care este ca să se primâscăfără adele
de nascere. Cine este pentru să bine-voiască
a ridica mâna.
   S’a primit.
   Ordinea Zilei s’a epuisat, și deci ridic șe-
dința.
   —Ședința se ridică și cea viitore se anunță
pe Luni, 28 Octombre, orele 2 p. m.
   -J- Președinte, losit Mitropolit Primat.
   -j- Secretar, Gerasim T. Piteșteanu.


Ședința din 28 Octombre 1891
   — Ședința se deschide la orele 2 p. m.,
sub președința I. P. S. Mitropolit Primat.
   — Se face apelul nominal și răspund pre-
senți 13 Prea Sânțiți membri, fiind duoi în
congediu și unul absent.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Suntem în
număr, prin urmare, ședința este deschisă.
   —P. S. loanichie Bacadnul citesce suma-
rul ședinței precedente.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Cere cine-va
cuvântul asupra sumarului ? Ne cerând ni-
meni cuvântul, pun la vot sumarul ședinței
precedente.
   S’a primit.
   — Se comunică de la biurou petițiunea
D-lui Dimitrie Petrescu, prin care rogă pe
S-tul Sinod a interveni la minister spre a’i
da un ajutor pentru imprimarea cărțel sale,
fiind-că n’are nici un ajutor.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Să mârgă la
comisiunea de petițiunl și comisiunea va veni
cu raportul său în acestă privință.
   P. S. Arhiereu Valerian Râmniceanu:
Cestiunea acâsta este lichidată din ședința
trecută; ce să facă acum comisiunea ? Mai
bine să hotărască S-tul Sinod acum.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci, dacă
S-tul Sinod primesce ca cererea suplicantu-
lui să se recomande D-lul ministru ca sa’I
imprime cartea, eu n’am nimic de ^is. Cine
este pentru să bine-voiască a ridica mâna.
   S’a primit.
   Acum se va face recomandație D-lui mi-
nistru pentru imprimarea acestei cărți.
   — Se comunică de la biurou petițiunea
D-lui Gheorghe Rădulescu, servitor, prin
care arată că, în sesiunea de primă-vâră anul
curent, a fost ca servitor la S-tul Sinod, și
de și în tablou i s’a pus suma de lei 50, dar
nu i s’a plătit, și cere a i se plăti acum.
   Voci: Sa se trimită la comisiunea de pe-
tițiuni.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: P. S.
secretar al S-tului Sinod să ne dea informa-
țiuni.
   P. S. Arh. Calistrat Bărlădeanu: Acesta
este un om care a fost în calitate de servitor

al S-tului Sinod în sesiunea trecută și nu i
s’a plătit nimic.
   P. S. Episcop al Râmnicului: S’a trimis
la comisiunea de petițiunl.
   Voci : Nu s’a trimis.
   P. S. Episcop al Râmnicului: Atunci să
se citâscă petițiunea, ca să ’icunoscem coprin-
derea.
   P. S. Arh. Calistrat Bărlădeanu: Acâsta
este un om care în sesiunea trecută a servit
la S-tul Sinod pe timpul sesiune!. D. minis-
tru de atunci ’l a omis din tabloul, care i s’a
trimis de biuroul S-tului Sinod, și n’a voit
să’i plătâscă suma de 50 lei care i se pusese,
și acum el face cererea ca să i se plătâscă
acea sumă.
   I. P. S. Mitropolit Primat i Mai sunt și
alții afară de acâsta ?
   P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos: Iată ce
se întâmplă, când S-tul Sinod abdică la au-
toritate și lasă pe ore-cari miniștri să se a-
mestece și în administrațiunea interidră a sa.
   S-tul Sinod ar fi trebuit și acum, mai mult
de cât ori când, să apere pe amploiații și ser-
vitorii sâi, contra tendințelor lovitore în acești
servitori ai săi.
   S-tul Sinod este autoritatea cea mai înaltă
în biserica nostră. El are norma sa de pur-
cedere în mersul lucrărilor sale și trebuea
să Zică ministrului: „N’ai dreptul, D-le mi-
nistru, a te amesteca în administrațiunea
nostră interidră. Noi avem un regulament,
și acel regulament este sânt pentru noi, și
trebue să ne ținem de densul. A lăsa să se
omită astăzi un servitor, mâine altul, cine
sciadacă poimâine nu se va încerca să omită
și pe veri-unul din membrii S-tului Sinod I
Noi dar trebuia să’i arătăm D-lui ministru,
cari sunt hotarele atribuțiunilor D-sale, față
cu regulamentul nostru interior și pe cari
trebue să’l păstrăm.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Dați-mi voe
să vă dau o mică lămurire. Aceste ștergeri
au fost făcute dupe închiderea sesiunei S-tu-
lui Sinod, și nu se mai putea face nimic.
Când s’a dus tabloul, D. ministru a șters pe
cutare și pe cutare, și, prin urmare, nu era
nici timpul, nici locul, ca să se mai facă ceva.
Acum în cestiunea de față ce voiți să facem?
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: In ces-
tiunea de față noi trebue să’i arătăm D-lui
ministru actual situațiunea în care ne-a pus
predecesorul D-sale. D. ministru de atunci a
omis pe cutare servitor dupe tabloîi și vă ru-
găm ca să i se plătâscă.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind-că D.
ministru a arătat, că nu mal are alt fond, de
cât acela pecare’l-a semnalat, și ca să nu mai
facem străgănire, rog pe P. S. secretar al
S-tului Sinod să bine-voiască a plăti pe comp-
tul meu acâstă sumă de 50 franci, ca să nu
mai avem desagramente.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Dar nu
se pote face acâsta cu amploiații S-tului Si-
nod. Petiționarul este un servitor al S-tului
Sinod și ca atare, el trebue să se plătâscă din
fondul S-tului Sinod. Dacă I. P. S. Vostră
vâ oferiți a face acâsta, eu nu primesc pentru
prestigiul S-tului Sinod.
   P. S. Episcop al Romanului: Dacă nu

primiți P. S. Vostră, pâte să primâscă acel
servitor.
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Ed nu
primesc propunerea I. P. S. Vostră. Petițiu-
nea ce ni s’a dat s’a adresat la președintele
S-tului Sinod și trebue să i se dea cursul
legal, conform regulamentului.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Dar ce voiți
să se facă cu acâstă hârtie ?
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Să se
spună D-lui ministru, ca să plătâscă pe toți
cei puși în tablou.
   P. S. Episcop al Argeșului: Rog pe P. S.
secretar să ne explice de cine a fost numit
acest servitor ? De minister sau de Mitro-
polie ?
   P. S. Arh. Gerasim Pitișteanu: Este un
servitor, care a servit aci de mai mult timp;
a fost pus pe tablou și nu i s’a dat nimic,
cum nu i s’a dat nici D-lui Mândrescu.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Voiți să i se
plătâscă cum s’a hotărît și cu D. Mândrescu,
sau hotărîți alt-fel ?
   P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Să se
câră D-lui ministru ca să’i plătâscă.
   I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci dar i
se va plăti din suma totală, care este prevă-
zută pentru S-tul Sinod.
   Primiți acâsta?
   Voci: Primim.
   —Se pune la vot propunerea I. P. S. Mi-
tropolit Primat și se aprobă.
   — Se comunică și se sitesce de la biurou
un raport al D-lui director al „Tipografiei
Cărților Bisericesei⁴, în următdrea coprin-
dere :

      Înalt Prea Sânțite /
   „Tipografia Cărților Bisericesc!“ cu multe
greutăți a terminat imprimatul cărților de
ritual, afară de Minee. Până la anul budgetar
1888 — 1889 înaltul guvern a prevăzut a-
nual în budget o subvențiune pentru insta-
larea tipografiei și reimprimarea cărților de
ritual al bisericel nostre națională. Din acea
an 1888 — 1889 și până în present s’a ter-
minat imprimatul următorelor cărți de ritual
și anume : Evangelia, Apostolul, Psaltirea,
Penticostal¹, Octoihul, Triodiul și Arhierati-
conul, pentru care imprimare nu s’a acordat
nici o subvențiune de către înaltul guvern.
Din acâstă causă, tipografia a fost nevoită,
spre a nu’și întrerupe lucrarea, a contracta
împrumuturi, pe cari le-a achitat treptat,
planând asupra ei numai suma de 7.795
lei, 19 bani. Acum însă, punându-se sub
presă ultima și cea mai voluminosă carte
de ritual, Mineele, 12 volume, direcția tipo-
grafiei, vă aduce respectuos la cunoscință că
nu se pote continua imprimarea acestei cărți,
numai prin veniturile tipografiei, fiind-că
numai costul al hârtiei trebuitore e de
75.000 lei. De aceea cu cel mai profund
respect, vă rog, I. P. Sânțite, să bine-voiți,
a miZloci pe lângă înaltul guvern, d’a preve-
dea în exercițiul budgetului anului viitor
acâstă sumă, în alt mod nu este cu putință
imprimarea acestei cărți. Acâstă sumă acor-
dându-i-se saiî în bani sau procurându-i-se
hârtia în cantitate de 1.500.000 cdle și de

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6791

aceeași calitate cu a celor-alte cărți impri-
mate, numai așa este posibilă terminarea în-
tregel serii a cărților de ritual. Cheltuelele
tipografice ca culegere, cernelă, cleiu, etc.,
se pot întâmpina de tipografie, prin desface-
rea cărților deja imprimate.
   I.    P.Sânțite! «BisericaRomână Ortodoxă»
este biserica națională și nu pote apela aju-
tor, spre a’șl procura cărțile necesare pentru
serviciul divin în bisericile române, de cât
de la națiune. Dacă i s’ar refusa acest ultim
ajutor s’ar priva biserica nostră română de
cea mal însemnată carte ritualistică, așa că
nu s’ar putea săvârși serviciul bisericesc
complet, în nici o biserică din regatul Ro-
mân, pentru că deja mal preliitindenea hp-
sesce acestă carte.
   Vă rog, cu cel mal profund respect I. P.
Sânte, a pune în cunoscința și a mijloci pe
lângă înaltul guvern de a da acâstă ultimă
sumă tipografiei, ca instituțiune bisericâscă
națională.
   Supunându-Vâ acâsta la cunoscința I. P.
S. Vostre, simt etc.
   I.    P. S. Mitropolit Primat: Comisiunea
deja are cunoscință, că D. ministru a trămis
pe acel delegat și n’are de cât să să se ocupe
cu acâstă afacere.
   P. S. Episcop al Râmnicului : Dați-ml
voe să să comunic, că votul S-tului Sinod stă
așa: Comisiunea, însărcinată cu luarea soco-
telelor, se va ocupa și cu acâstă cestiune. D.
delegat n’are nici un amestec în cestiunea
ajutorului cerut de tipografie pentru tipări-
rea Mineelor. Comisiunea, pentru luarea so-
cotelelor are în acâstă privință o însărcinare
specială și ea se va pronunța asupra acestui
raport. Hârtia, venită de la D. director al ti-
pografiei, este un adaos la lucrările comisiu-
nei ad-hoc, și dacă S-tul Sinod aprobă, să o
trimiteți pur și simplu la comisiune.
   I.    P. S. Mitropolit Primat: Atunci se va
trimite la comisiune.
   — Se comunică de la biurou petiția D-lui
lonescu, institutor, prin care arată că a in-
trodus în cartea sa corecțiunile făcute de
S-tul Sinod.
   I.    P. S. Mitropolit Primat: Se va tri-
mite la comisiunea respectivă, care a fost
însărcinată cu cercetarea acestei cărți, spre
a vedea dacă modificările introduse de autor
sunt conforme cu votul S-tulul Sinod și cu
desbaterile urmate în acâstă cestiune.
   I.    P. Sânte și Prea Sânțiți Părinți! Vin să
vâ fac o respectuosă rugăciune, și fac apel la
sentimentele Prea Sânțiel Vostre către mine.
Sunt forte greu bolnav. Doctorul ’ml-a spus,
că trebue să stau în casă cel puțin 3 — 4
^ile, căci în cas contrar nu se scie ce urmări
va lua boia. Eu vâ rog, să ’mi acordați un
congediu pentru 4 ^ile, fiind că nu sunt în
stare să mai stau, și în locul meu va presida
I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
   P. S. Episcop al Romanului: Dacă nu
sunteți bine, trebuia să ne trimiteți o hârtie,
prin care să ne cereți congediul și să nu fi
mai venit.
   I.    P. S. Mitropolit Primat: Am ținut să
viu în personă să vâ rog și în locul meu râ-

mâne I. P. S. Mitropolit al al Moldovei ca să
presideze. îndată ce voiu fi bine voiu veni.
    F. S. Episcop al Râmnicului : cu părere
de râu, și neputând alt-fel, primim concediul.
    P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Gu do-
rința de a vâ face sănâtos cât mal curând.
    — Se pune la vot concediul sus citat de
I. P. S. Mitropolit Primat și se primesce în
unanimitate.
    — Dupe aceste I. P. S. Mitropolit Primat
se retrage din sala ședințelor; iar I. P. S. Mi-
tropolit al Moldovei ocupă fotoliul președen-
țial.
    — Se comunică de la biurou trei adrese
ale S-tel Mitropolii a Moldovei, relative la
călugăriri și se trimit la comisiunea de peti-
țiuni.
    P. S. Valerian, citesce raportul comisiunel
de petițiuni, pentru tunderea în monahism a
surorilor: Gatinca Ștefănescu, Ana Popescu,
Zoița Munteanu, Zanfira Oancă, Maria Ni-
chita și Ecaterina Munteanu din monastirea
Adam, tote între versta de la 40—42 ani.
    — Comisiunea, găsind îndeplinite tâte
prescripțiunile cerute de regulament, este de
opinie a li se admite călugărirea.
    — Se pun la vot conclusiunile raportului
comisiunei și se primesc.
   I.   P. S. Mitropolit al Moldovei: Ne mai
fiind nimic la ordinea țlile! ridic ședința.
    — Ședința se ridică și se anunță cea vi-
itâre pe Joi tot la orele 2 p. m.
      Președinte, loslf Mitropolit Primat.
        -j- Secretar, Gerasim Piteșteanu.


  ANUNCIURI MINISTERIALE


MINISTERUL DE INTERNE

Direcțiunea generală a serviciului
sanitar
   Pentru ocuparea în mod definitiv a postu-
rilor de medici de orașe și de spitale, notate
în tabloul de mai jos, se va ține concurs la
20 Aprilie 1892, în conformitate cu regu-
lamentul concursurilor pentru posturile me-
dicale, publicat în Monitorul oficial No. 94
din 1885.
   Pentru posturile de medici de orașe și de
spitale de dincoce de Milcov, precum și pen-
tru tote spitalele rurale, concursul se va
ține în Bucuresci, în localul direcțiunel ge-
nerale a serviciului sanitar; iar pentru ace-
lea de medici de orașe și de spitale de peste
Milcov, concursul se va ține în Iași, la epi-
tr'opia spitalelor casei Sf. Spiridon.
   D-nil doctori sau licențiațl în medicină,
cari ar dori să se presinte la concura, vor
înainta cererile la direcțiunea sanitară, cu 15
țlile înainte de ^iua concursului, o-dată cu
tote actele ce ar proba dreptul de admisibi-
litate la concurs, cerute de menționatul re-
gulament și anume :
   Pentru posturi de medici de orașe :
  a)    Actul de nascere sau actul de natura-
lisare;
  b)      Diploma de doctor în medicină și Mo-

nitorul oficial în care este publicat dreptul
de liberă practică în țâră;
  c]    Certificatul care probâză că au făcut un
an serviciu ca medic de plasă, sau duol ani ca
medic secundar de spital în urma unul con-
curs, sau că au făcut practică în țâră în timp
de 4 ani, precum și certificatul constatător
că au făcut stagiul de un an în armată, con-
form acâsta cu modificarea introdusă în re-
gulamentul concursurilor prin decretul regal
cu No. 1.918, publicat în Monitorul oficial
No. 56 din 1886.
   LicențiațiI în medicină vor presenta în lo-
cul certificatului că au făcut stagiul de un
an ca medic în armată, certificatul că au fă-
cut serviciul militar și că aii servit un an ca
medic de plasă.
   Pentru posturi’de medici de spitale:
    a]    Actul de nascere sau actul de natura-
lisare;
  b)    Diploma de doctor în medicină și Mo-
nitorul oficial în care este publicat dreptul
de liberă practică în țâră;
  c]    Certificatul care probâză că aii făcut 4
ani de practică, sau duol ani de funcțiune
ca medic secundar într’un spital numit prin
concurs, sau că au făcut cel puțin duol ani
ca intern în spitalele din Paris, saii duol ani
ca asistent în spitalele din Germania, saii că
aii servit un an ca medic de plasă, precum și
certificatul constatător că aii făcut stagiul
de un an în armată, conform menționatului
decret.
   LicențiațiI în medicină nu sunt admiși la
concurs pentru posturile de medici de spi-
tale.
   Petițiunile pentru admiterea la concurs
cari nu vor fi însoțite de actele enumârate
mal sus, și cari nu se vor înainta la di-
recțiunea sanitară cu 15 ^ile înainte de
<jiua concursului, nu vor fi luate în consi-
derațiune.
   In acele petițiuni se va arăta postul pen-
tru care petiționarul doresce să concureze și
dpmiciliul sâu.
   No. 2.232.            1892, Februarie 4.

Tabloă de posturile vacante de medici de orașe
  și de spitale, pentru ocuparea cărora urmâză a
  se ține concurs la 20 Aprilie 1892.
Medici de orașe
  Alexandria, din județul Teleorman.
  Roșiori-de-Vede,       »        »
  Sinaia, din județul Prahova.
  Văleni,
  Sulina, , Tulcea.
  Măcin, „                 «  , însărcinat și cu
serviciul medical al spitalului.
  Târgul-Frumos, din județul Iași, idem.
  Panciu,                „ Putna, idem.
Medici de spitale județiane și comunale
  Spitalul Buzâu, din județul Buzâu.
    „           Curtea de Argeș, din județul
Argeș.
  Spitalul Drăgășani, din județul Vâlcea.
    „                  Ferbinți, din j udețul Ilfov.
    ,                  Budesci „
    „          Cernavoda, din județul Constanța.
    ,          Moinesci „ Bacău.

6792

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

  Spitalul Podu-Turcului, din jud. Tecuciu.
       „         Târnăuca           „   Dorohoiu.
       ,         Ștefanesci         „   Botoșani.
       „         Burdujeni
       ,         Babadag            „ Tulcea, în-
sărcinat și cu serviciul medical al urbei.
Medici de spitale rurale
   Spitalul Slatina, din județul Suceava, re-
tribuit cu 500 lei pe lună din casa Statului,
avend locuință, iluminat și încălzit.
   Spitalul Vidra, din județul Putna idem.
       „         Horez        ,    Vâlcea
       *         Bujor        „    Covurluiu „
       „         Mozăceni     ,    Argeș    „
       , Răducăneni, Fălciu „
       „         Plainesci    ,    R.-Sărat „
       ,         Negresei     „    Vasluiu  „


   —Licitațiunile ținute anteriore nedând re-
sultat satisfăcător, se publică o nouă licita-
țiune pentru darea în întreprindere a lucră-
rilor de reparațiunl, ce urmăză a se face la
localurile spitalelor rurale Floresci din jude-
țul Tutova, Horezu din județul Vâlcea, Sla-
tina din județul Suceava, Strehaia din jude-
țul Mehedinți și Vidra din județul Putna,
cari lucrări vor urma a se executa în cursul
primă-verel anului 1892.
   Licitațiunea se va ține atât în Bucuresci,
în localul ministerului de interne (cancelaria
direcțiunel generale a serviciului sanitar),
precum și pentru fie-care spital în parte, la
prefecturile județelor respective, în Ziua de
28 Februarie 1892, orele 3 p. m.
   Estimațiunea lucrărilor de pe devise este
cea următore :
   Lucrări de reparație necesare a se face la
spitalul :
   Floresci ........ lei               20.000.
   Horezu.......................... „   9.800.
   Slatina......................... „   7.400.
   Strehaia........................ „   7.800.
   Vidra........................•   „ 17.250.
   Licitațiunile se vor ține cu oferte sigilate,
însoțite de o garanție provisorie de 5 la sută»
în numerariu sau efecte publice garantate de
Stat.
   Devisele și caietele de sarcine se pot vedea
în tote filele și orele de lucru, atât în Bucu-
resci, în cancelaria direcțiunel generale a ser-
viciului sanitar (serviciul spitalelor rurale),
precum și la prefecturile județelor în cari
sunt situate spitalele.
   Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge-
nerale a Statului sunt obligatore la ținerea
acestei licitațiuni.
   No. 2.579.       ₆ 1892, Februarie 13.

Direcțiunea generală a penitenciarelor
   Condamnatul PavelPopa, fiul lui Nicolae
și al Magdalinel, din comuna Tichirișiu,
plasa Vrancea, județul Putna, încetând din
viață, în Ziua de 24 Ianuarie 1892, în peni-
tenciarul Bucovăț din județul Dolj, unde T-a
rămas un capital de 33 lei, 20 bani, se pu-
blică spre cunoscința celor în drept a’l moș-
teni ca să se presinte cu acte în regulă a re-
clama acești bani de la direcția citatului pe-

nitenciar ; cunoscând că, dupe trecere de un
an de la data acestei publicații, el se vor face
venit Statului, conform art. 18 din regula-
mentul închisorilor.
   No. 899.              1892, Februarie 13.



MINISTERUL CULTELOR
ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE

   Pentru ocuparea în mod provisoriu, con-
form legei, a catedrei de sciințele-naturale
(zoologie, botanică și geologie), cu aplicațiunl
de la scdla normală de institutori din Capi-
tală, ministerul, aurind pe consiliul perma-
nent al instrucțiunel, publică concurs pe Ziua
de 15 Maiii 1892.
   Condițiunile de admisibilitate sunt prevă-
zute în art. 1 și 4 al leg-el de concursuri de
la 17 Martie 1879.
   Programa concurulul se compune din ma-
teriele de zoologie, botanică și geologie, cari
se cer la esamenul de licență, urmând ca can-
didați! să fie supuși la trei probe scrise, câte
una din fie-care materie
   Tot de asemenea și la oral, una dintre
probe, pe care va alege-o comisiunea esami-
nătore, va consta într’o lecțiune model.
   Concursul se va ține în palatul Universi-
tăței din Bucuresci, iar procedura este fixată
în regulamentul de aplicare a legei de con-
cursuri de la 17 Martie 1879.
   Înscrierile se fac la minister cel puțin cu
8 Zile mai înainte de termenul concursului.
   No. 2.393.          1892, Februarie 11.

   — Ministerul aduce prin acesta la cunos-
cința generală că concursul publicat pe Ziua
de 20 Aprilie și 15 Septembre 1892, pentru
ocuparea în mod provisoriu, conform legei,
a catedrelor mai jos notate de la scola comu-
nală secundară de fete din Galați, se amână
irevocabil pe Ziua de 15 Octombre 1892.
   Aceste catedre sunt:
   1.    Catedra de limba română;
   2.    Catedra de sciințele fisico-naturale;
   3.    Catedra de geografie;
   4.    Catedra de limba francesă;
   5.    Musica vocală.
   Concursurile pentru catedrele specificate
în punctele 1, 2, 3 și 4 se vor ține în pala-
tul Universităței din Bucuresci, iar pentru
musica vocală în localul conservatorului de
musică și declamațiuni tot din Bucuresci.
   Condițiunile de admisibilitate și programa
materielor pentru catedrele de limba româ-
nă, sciințele fisico-naturale și geografie sunt
publicate în Monitorul oficial No. 1 din 2
Aprilie 1885, pentru catedra de limba fran-
cesă sunt în Monitorul oficial No. 164 din
25 Octombre 1888, iar pentru musica vo-
cală sunt în Monitorul oficial No. 291 din
28 Martie 1882.
   Procedura de urmat este fixată în regula-
mentul de aplicație al legei de concursuri de
la 17 Martie 1879.
   înscrierile se fac la minister cu cel puțin
8 Zile mal ’nainte de termenul concursului.
   No. 1.573.          1892, Ianuarie 28.

  —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con-
form legei, a catedrei de matematici de la
gimnasiul real din Turnu-Severin, ministe-
rul publică concurs pe Ziua de 15 Octombre
1892.
   Concursul se va ține la Universitatea din
Bucuresci.
   Condițiunile de admisibilitate și programa
materiilor sunt publicate în Monitorul ofi-
cial No. 100 din 6 August 1889, iar proce-
dura de urmat este fixată în regulamentul
de aplicare al legei de concursuri din 17
Martie 1879.
   înscrierile se fac la minister cu cel puțin
8 Zile mal înainte de termenul concursului.
   No. 1.874.             1892, Ianuarie 31.

   —Se aduce la cunoscința doritorilor că, în
Ziua de 15 Aprilie 1892, orele 5 p. m., se
va ține licitațiune publică, în pretoriul acestui
minister, din strada Diaconeselor, pentru da-
rea în întreprindere a construcțiunel semina-
rului central din Bucuresci.
   Valorea totală alucrărilor este de 530.000
lei aproximativ pentru construcție propriu
Zisă.
   Licitațiunea se va ține prin oferte sigilate,
conform legei comptabilitățel generale a Sta-
tului, în care se vor precisa, atât în litere,
cât și în cifre, scăZâmentul sau sporul la sută
asupra prețurilor unitare prevăZute în devis;
ori-ce oferte formulate în alt mod și în con-
dițiunl diferite și cu adaose nu se vor lua în
considerațiune și se vor refusă categoric chiar
în licitațiune.
   Concurenții, spre a fi admiși să liciteze,
vor trebui să depună o-dată cu oferta reee-
pisa casei de depuneri și consemnațiuni sau
altei casierii generale, coprindend, în nu-
merar sau în efecte garantate de Stat, o
cauțiune provisorie de 5 la sută la valorea
totală a lucrărilor de pe devis, și să întru-
nâscă următorele condițiunl:
   1.    Să justifice prin diplome sau certificate
că posed calitatea de architect sau inginer-
constructor.
   2.    In lipsă de asemenea diplome vor trebui
ca, prin certificate de capacitate, liberate de
omeni speciali și cu o dată ce nu va trece
peste trei ani în momentul licitațiunei, să
probeze că au executat în mod consciincios și
satisfăcător, în țâră sau în străinătate, lu-
crări publice sau particulare de importanța
acestei construcțiuni.
   3.    In certificatele produse va trebui să se
arate felul în care antreprenorul ’și-a înde-
plinit îndatoririle, fie către administrație sau
direcție, fie către lucrători sau alte persâne
cu cari a avut afaceri în lucrările ce a
întreprins.
   4.    Certificatele și ori-ce alte acte vor tre-
bui presentate ministerului la biuroul con-
strucțiunilor de către antreprenori, cel pu-
țin cu opt dile înaintea termenului fixat
pentru licitațiune.
   Se mai pune în vederea D-lor concurenți
că nici o altă ofertă sau supraofertă nu se
va mai primi dupe încheiarea licitațiunei, al
cărei resultat rămâne la facultatea ministe-
rului de a o aproba sau nu.
{Supliment)

16 februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

   Antreprenorul, asupra căruia se va fi ad-
judecat licitațiunea, în termen cel mult de
^ece ^ile de la data aprobărei licitațiune), se
va presenta la minister spre a semna con-
tractul și a ’l înveți cu vi«ja casieriei de plata
taxelor cerute de legea timbrului; iar în cas
contrariu consecințele orl-cărel întârțliărl vor
privi pe antreprenor.
   Aprovisionarea materialelor, precum și lu-
crările de terasamente, zidărie, ele., vor în-
cepe imediat dupe semnarea contractului, și
materialele nu se vor întrebuința în clădire
până ce nu vor fi esaminate, spre a se vedea
daca sunt conforme cu probele de material
presentate și aprobate mai ’nainte, și până
ce nu vor fi primite ca bune de architectul
diriginte.
   Clădirea va trebui să fie dată de cheiă,
adică cu totul gata, cel mult până la 1 Sep-
tembre 1893.
   Antreprenorul ce ar aprovisiona cărămizi
sau ori-ce alt fel de material și de ori-cena-
tură, neconforme cu prescripțiunile condițiu-
nilor speciale, caietului de sarcine și devisului,
și refusate, va trebui să ridice acele mate-
riale în 24 ore de la punctul șantierului; în
cas de se va constata că a întrebuințat în
clădire, în total sau în parte, din materialul
refusat, lucrarea făcută cu acel material se
va dărâma fără ca antreprenor să aibă veri-un
drept de despăgubire.
   Statul ’și reservă dreptul de a introduce
modificări în planuri înainte de începerea
lucrărilor și chiar în curs de execuțiune, spo-
rind saîî reducând cantitățile de lucrări până
la concurența de 20 °/₀ din valorea totală a
devisului și, în acest cas, sporurile, reduce-
rile și modificările efectuate se vor socoti pe
basa analisei prețurilor unitare din devis
pentru lucrări simile și pe basa seriei pre-
țurilor unitare a materialelor brute sau în
parte fabricate în comerciu, și căror prețuri
li se vor aplica avantagele ofertei aprobate;
lucrările în spor vor trebui să se execute în
epoca fixată până la predarea clădire!.
   Plata materialelor și lucrărilor se va face
de minister, treptat cu aprovisionarea și îna-
intarea lor, pe basa situațiunilor în regulă
întocmite de către direcțiunea lucrărilor, asu-
pra cărora se va reține:
   5     °/₀ pentru completarea garanție! depusă
la semnarea contractului și care garanție se
ra înapoia integral antreprisei la efectuarea
vecepțiunei provisorie.
   10     °/₀ pentru constituirea garanției de în-
treținere a lucrărilor, care se va păstra până
la facerea recepției definitive.
   0,50 °/₀ garanție pentru ajutorul lucră-
torilor bolnavi sau răniți și cari rețineri se
vor înapoia atreprisei la primirea provisorie,
dacă nu va fi nici un cas de pretențiune.
   Iar materialul aprovisionat, până la între-
buințarea lui în clădire, se va trece provi-
soriu in situațiune cu scăZământ de 20
asupra valore! lui, conform seriei de prețuri
respective.
   Planurile, devisul, memoriul, antemăsu- .
rătorea, caietul de sarcine, condițiunile ge-
nerale ale acestui minister și ministerului
lucrărilor publice, cum și condițiunile spe-

ciale și de bună executare a lucrărilor de
artă, pe basa cărora se va ține licitațiunea și
vor face parte integrantă din contract, se pot
vedea în fie-care ții de lucru, cu începere de
la 1 Aprilie 1892, în pretoriul acestui mi-
nister la biuroul construcțiunilor, de la orele
4—6 p. m.
   Disposițiunile art. 40-57 din legea compta-
bilităței generale a Stalului sunt obligatorii
pentru ținerea licitațiunel.
   Până la data de 1 Aprilie 1892, dacă
verl-unul dintre concurențl doritori a lua
parte la licitațiune, va avea necesitate de in-
formațiuni saii alte explicațiunl, se va adresa
D-lui inginer-achitect N. G. Duca, la biu-
roul său din strada Primăverei No. 3, Bu-
curesci.
   No. 826.             1892, Februarie 13.

Direcțiunea scâlei de băeț! No. 2 din
Târgul-Ocna
   Tânărul Ion Teodorii perijând atestatul cu
No. 38 din 28 Iunie 1876, liberat de direc-
țiunea acestei scole, se publică că acel ates-
tat rămâne anulat, de ore-ce s’a liberat nu-
mitului duplicatul cu No. 74 din 12 Februarie
1892.

Direcțiunea scdlei primare No. 4 de
băeți din Brăila
   D. Stanciu Mircea, născut în comuna
Domnița, județul Râmnicu-Sărat, per^end
certificatul No. 22 din 20 Iulie 1883, libe-
rat de direcțiunea scolei No. 1 comunală (as-
tăzi No. 4), se publică anularea și liberarea
unui duplicat cu No. 11 din 9 Februarie a. c.
1892, Februarie 11.



MINISTERUL
LUCRĂRILOR PUBLICE

   Se dă în întreprindere construcția po-
dului de piatră peste Dâmbovița, pe șosâua
Câmpu -Lung-F rontieră.
   Valorea, de pe devis, este de lei 103.958,
bani 78.
   Licitația se va ține la acest minister și
la prefectura județului Muscel, în «jiua de 19
Februarie 1892, la orele 4 dupe amiațil
precis.
   Pentru formalitățile licitațiunel, cătimeî
lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie-
tul de sarcine special, forma și osebitele clause
ale contractului, D-nii concurențl pot lua in-
formațiunl de la minister și de la prefectura
sus numită cu 10 «jile înainte de licitațiune.
   Disposițiele art. 40—57 din legea comp-
tabilităței generale a Statului sunt obliga-
târe la licitație.
   Supraoferte nu se primesc.
   No. 14.409. ₃ ₁₁ 1891, Decembre 16.

   —Se dă în întreprindere construcțiunea a
12 cantone pe șeselele Vasluiu-Podul-Dom-
nel și Movila-Vasluiu.
   Valorea, de pe devis, este de lei 51.416,
bani 61.
   Licitațiunea se va ține la acest minister și

(Supliment) 6793

la prefectura județului Vasluiu în «jiua de 15
Aprilie 1892, la orele 4 dupe amiaiji precis.
   Pentru formalitățile licitațiunel, cătimeî lu-
crărilor de executat, costul lor parțial, caietul
de sarcine special, forma și osebitele clause ale
contractului, D-nii concurențl pot lua infor-
mațiunl de la minister și de la prefectura
sus numită cu 10 $ile înainte de licitațiune.
   D-nil concurențl vor avea în vedere la li-
citațiune art. 40—57 din legea comptabilită-
țe! generale a Statului.
   Ofertele vor fi făcute conform publicației
din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia-
nuarie 1892.
   Supraoferte nu se primesc.
   No. 1.789. ₃ᵢ i1892, Februarie 14.

Căile ferate române
   Serviciul lucrărilor noui având necesitate
de un copist-caligraf, plătit cu 150 lei lunar,
se publică spre cunonoscința amatorilor spre
a se presintă cu cererile lor, însoțite de ac-
tele ce vor fi posedând, la secretariatul ser-
viciului lucrărilor noui, calea Victoriei No. 65,
otel Mano, până în țliua de 12 Martie stil
nou 1892, orele 9 diminâța, când se va ține
concurs.
   La concurs se va examina numai scrierea
candidatului.
   No. 21.317.          1892, Februarie 13.

—Se aduce la cunoscința generală că, în «jiua
de 2 (14) Martie 1892, orele 3 p. m., se va
ține liritație la acâstă direcțiune, pentru da-
rea în întreprindere la depositul de machinl
din Bucuresci (gara de Nord), a manipulațiu-
nei de combustibil, adică încărcare, descăr-
care și așeijare de cărbuni negri, lignit, lemne
de foc, precum și eventual tăiarea de lemne.
   Cantitățile anuale variază:
   De la 8.000—9.000 tone cărbuni negii;
    „       10.000—11.000 „ lignit;
    „      10.000—12.000 metri cubi lemne
de foc.
   Pentru informațiunl mal amănunțite, D-nii
amatori se pot adresa în tote țlile de lucru
la serviciul tracțiune! în Bucuresci, calea
Griviției No. 144.
   Ofertele timbrate, sigilate și însoțite de re-
cepisa casieriei căilor ferate centrale pentru de-
punerea unei garanții de 500 lei se vor adresa
direcțiunel generale a căilor ferate, serviciul
P, Bucuresci (gara de Nord), cu următârea
inscripțiune pe plic:
   «Ofertă pentru manipulația combustibi-
lului la depositul Bucuresci. Licitația de la
2 (14) Martie 1891».
   Ofertele se vor primi numai până în țliua
licitației, la orele 3 p. m., când se vor deschide.
   Supraoferte nu se primesc.
   Depunerea garanției în numerar safl efecte
la licitație nu se admite.
   No. 9.037.       ² 1892, Februarie 10.

   —Se dă în întreprindere construirea unei
clădiri de călător! pentru sesonul de vară în
gara Câmpu-Lung.
   Amatorii de profesiune vor adresa ofer-
tele lor sigilate către direcțiunea generală a
căilor ferate române, secția P, cu adăogire

6794

16 Februarie 1892

pq plic: „Ofertă pentru clădirea din Câmpu-
Lung. Licitația din 28 Martie st. n. 1892.“
   Ofertele se vor primi la direcțiunea gene-
rală, serviciul P, până în țliua de 28 Martie
1892, st. n., orele 3 p. m., când se vor
deschide.
   Supraoferte nu se admit.
   Se va depune prealabil o cauțiune de lei
600 la casa centrală a direcțiunel, la Bu-
curesci.
   Depunerea cauțiunel în numerariu la lici-
tație nu se admite. Ofertele vor fi, prin ur-
marej însoțite de recepisele casei centrale a
căilor ferate române.
   Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa
la serviciul central de întreținere al căilor
ferate române, calea Victoriei No. 124, Bu-
curesci.
   No. 19.786.           1892, Februarie 10.

   — Se publică licitațiune pentru furnitura
a 66 petre kilometrice de piatră de pe valea
Prahovei, saii din cariera Târcău, județul
Neamțji, necesare pentru linia Vasluiu-Iași,
predabile în ori-ce stațiune în exploatare.
   Condițiunile contractului, caietelor de sar-
cine și desemnul se pot vedea la secretaria-
tul serviciului lucrărilor noul, calea Victoriei
No. 65, otel Mano, în tote filele de lucru de
la orele 3 — 6 p. m.
   Ofertele se vor presenta în scris și sigilate
și vor purta pe plic mențiunea :
   «Ofertă pentru furnitura de petre kilome-
trice, serviciul lucrărilor noul. Licitația de la
28 Martie st. n. 1892»; ele vor fi însoțite de
recepisa casei centrale a căilor ferate române,
constatând vărsarea unei garanții provisorie
de 150 lei și vor coprinde prețurile pe bucată
cu care amatorii sunt dispuși a executa fur-
nitura.
   Garanția definitivă va%fi de 300 lei.
   Depunerea garanției în numerariu la lici-
tațiune nu se primesce, urmând neapărat ca
ofertele să fie însoțite de recepisa casei cen-
trale a căilor ferate române.
   Ofertele se vor primi la direcțiunea gene-
rală, serviciul P, până în țliua de 28 Martie
st. n. 1892, orele 3 p. m., când se vor des-
chide.
   Supraoferte nu se primesc.
   No. 20.066. ₃ 1892, Februarie 11.

—Se dă în întreprindere executarea clădirir
lor de pe secția 111 a liniei ferate Vasluiu-Iași,
în valore de lei 67.501, bani 84.
   Condițiunile contractului, caietelor de sar-
cini, planurile și devisul se pot vedea la Iași
(biuroul secției IV Vasluiu-Iași), strada Toma
Cosma No. 7, în tdte țlilele de lucru, de la
orele 3—6p. m.
   Ofertele se vor presenta în scris și sigilate
și vor purta pe plic mențiunea:
   «Ofertă pentru executarea clădirilor de pe
secția 111 a liniei ferate Vasluiu-Iași. Licitația
de la 28 Martie st. n. 1892»; ele vor fi în-
soțite de recepisa casei centrale a căilor ferate
române, constatând vărsarea unei garanții
provisorie de lei 2.500 și vor coprinde numă-
rul procentelor în raport cu devisul cu care
amatorii sunt dispuși a executa lucrarea.


__________MONITORUL OFICIAL

   Garanția provisorie va fi și definitivă.
   Depunerea garanției în numerariu lalicita-
țiune nu se primesce, urmând neapărat ca
ofertele să fie însoțite de recepisa casei cen-
trale a căilor ferate române.
   Ofertele se vor primi la direcțiunea gene-
rală, serviciul P, până în țliua de 28 Martie
stil nou 1892, orele 3 p. m., când se vor
deschide.
   Supraoferte nu se primesc.
   No. 20.819. 3 1892, Februarie 12.

   — Se aduce la cunoscința generală că în
<)iua de Luni, 4 Aprilie 1892, st. n, orele 3
p. m., se va ține licitație la direcțiunea ge-
nerală a căilor ferate române pentru aprovi-
sionarea de 2.750 metri cubl lemne de foc
de predat în una din stațiile coprinse între
Filiași și Târgu-Jiu.
   Informațiile despre condițiile speciale, pre-
cum caiete de sarcine și orl-ce alte deslușiri
necesare se pot lua în tote țlilele de lucru la
serviciul de economat, gara de Nord, camera
No. 6, unde se vor libera și formulare pentru
oferte.
   No. 12.298.          1892, Februarie 10.

   — Se aduce la cunoscința generală că în
(jiua de Marți, 5 Aprilie 1892, st. n., orele
3 p. m., se va. ține licitație la direcțiunea ge-
nerală a căilor ferate române pentru aprovi-
sionarea de 1.147 metri cubl lemne de foc
de predat în una din stațiile coprinse între
Focșani și Adjud.
   Informațiile despre condițiile speciale, pre-
cum caiete de sarcine și orl-ce alte deslușiri
necesare se pot lua în tdte țlilele de lucru la
serviciul de economat, gara de Nord, camera
No. 6, unde se vor libera și formulare pentru
oferte.
   No. 12,299.          1892, Febrqirje 10.

   — Se dă în întreprindere executarea lu-
crărilor găreî de triagiu de la Bărboși, cari
se compun din terasmente, lucrări de artă,
consolidări, clădiri, balastagiti și așețlare de
cale și împrejmuiri, îu valdre totală de
200.000 lei de pe devis.
   Condițiunile contractului, caietelor de sar-
cini, seria prețurilor, planurile și devisul se
pot vedea la secretariatul serviciului lucră-
rilor noul, calea Victoriei No. 65, otel
Mano, în tâte filele de lucru, de la orele
3—6 p. m.
   Ofertele se vor presenta,în scris și sigilate
și vor purta pe plic mențiunea: „Ofertă pen-
tru lucrările găreî de triagiu Bărboși, lici-
tația de la 23 Aprilie 1892“; ele vor fi înso-
țite de recepisa casei centrale a căilor ferate
române, constatând vărsarea unei garanții
provisorie de 5 la sută din valorea devisului
și vor coprinde numărul procentelor în ra-
port cu devisul cu care Amatorii sunti dispuși
a executa lucrările.
   Oferte parțiale nu se primesc.
   Garanția definitivă va fi de 10 la sută din
valorea contractului.
   Depunerea garanției în numerar Ia licita-
ție nu se primesce, urmând neapărat ca ofer-

tele să fie însoțite de recepisa casei centrale
a căilor ferate române.
    Ofertele se vor primi la direcțiunea gene-
rală, serviciul P, până în țliua 23 Aprilie
st. n. 1892, orele 3 p. m., când se vor des-
chide.
    Supraoferte nu se primesc.
    No. 19.550. ₃ 1892, Februarie 11.

    —Conform art. 22, 23,24 și 26 din legea
de expropriări pentru causă de utilitate pu-
blică, se face cunoscut că, pentru construcția
liniei ferate Qrasna-Dobrina, D. Anghel Ma-
nea a fost expropriat, prin încheiarea tribu-
nalului Fălciu. No. 2.137 din 12 Iunie 1891,
de suma de 355,85 m. p. din proprietatea
D-sale situată în comuna Corni, plasa Qrasna,
județul Fălciu, și toți aceia cari au veri-o
pretențiune să ’șl înscrie drepturile lor la
tribunal în termenul legal.
    No. 20.321.            1892, Februarie 5.

    — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le-
gea de expropriări pentru causă de utilitate
publică, se face cunoscut că, pentru construc-
ția liniei ferate Crasna-Dobrina, personale
notate mal jos au fost expropiate, prin încheia-
rea tribunalului Fălciu No. 2.138 din 12
Iunie 1891, de suma de teren arătat la nume-
le lor, din proprietatea D-lor: hie Tranda-
fir, parcela No. 1, m. p. 888,75; Vasile
Darie, parcelele No. 39 și 41, m. p. 258,16
și 139,13; Manolache Jomir, parcela No. 48,
m. p. 142,88; C. Rață, parcelele No. 23 și
57, m. p. 917,70 și 137,50; St. Radovici,
parcela No. 42, m. p. 258,38, situată în
comuna Oltenesci, plasa Crasna, județul Făl-
ciu, și toți aceia cari ap veri-o pretențiune
să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în
termenul legal.
    No. 20.321.            1892, Februarie 5.

    — Conform art. 22, 23, 24 și 26 dm le-
gea expropiărei pentru causă de utilitate pu-
blică, se face cunoscut că, pentru construi-
rea liniei ferate Crasna-Huși, locuitorii no-
tați mai jos au fost expropiați, prin încheia-
। rea tribunalului Fălciu No. 2.157 din 13
Iunie 1891, de terenurile prevăzute în. tabe-
lele parcelare, din proprietățile D-lor: C.
Chirică, Mih. Arhire, lancu Solomon, D. Bă-
' lănescu, Gh. Bălănescu, Mih. Hangau, D.
Agarici, I. Dinu, Metei Bocan, V. Arhire,
! Ion V. Popa, Cost. Popa, Gh. Arhire, D. E-
| nache, Andrei Pivniceru, St. Moscu, Gr.
i Gordu, V. G. Popa, Gr. Gor.ovei, Sava Du-
| ghie, D. Laptiș, 1. Agarici, Mih. Arhire, Lupu
। Dinu, Th. Cărare, Daniil Cărare, Mih. Aga-
rici, V. Mihai, Ion Criste țlis și Țagui, loniță
(jis și Niță Criste, V. Pivniceru, Const. Bu-
hăescu, 1. Gogălniceanu, Gavril I. Cogălni-
ceanu, Anuța Stoleriu, Mih. Buznicu, lord.
Popa, Preotul C. Ursăceanu, C. Busdugan,
Andrei Dascălu, Ion Solomon, St. Popica (jis
; și Popovici, Ion Popa <jis și Popică și Popo-
vici, Catinca Codreanu, Mih. Melenli (jis și
Buznicu, St. Vicol, Cos. Codrescu, Sandu
Cazan, 1. Lefterache, Gav. Trofin, 1. Buhăts-
cu, V. Bălănescu, P. Vicol, Niță Vechiu,
Lupu Paraschiv, N. Bălănespu, V. Tujbatu,

16 Februarie 1892*

MONITORUL OFICIAL

6795

       I. Godrescu, Mih. Popa, Tdder Biciușcă, Pa-
raschiva Sc. Sava, I: Onofrei, Toma Filip)
St. Văleanu, P. Vartan, H. Hape, Ispir Fi-
lip, Catinca Ulubaru, Ni I. Vrănceanu, Gr.
Macovei, I. Ghindar, Racsandra V. Vartanj
Gh. Pruteanu, Simeon Bucur, Zoița N. Bu-
cur, St. Dumitrașcu, G. V. lacob, N. M>
Strungaru, V. Pancuj St. Ir. Chira, Ion Irina
Mihăescu, N. Văleanu, Mih. Bărbuță, Ir. Ii
Dumitrescu, Paraschiva V. Avram, Anița N.
Filip, Gav. Onofrei, Profira St. Bombea, Ioni
Burnaz, Măria Aba Scutaru, V. Ir. Hulubă-
rița și Simeon Abram, situate în comuna*
1! Curteni, plasa Crasna, județul Fălciii, și toți
acel cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie
drepturile lor la tribunal în termenul legal.
          No. 20.321'.                 1892, Februarie 5.

          — Conform arte 22, 23, 24 și 26 din le-
       gea de expropriări pentru causă de utilitate
       publică, se face cunoscut că, pentru construc-
       ția liniei ferate Crasna-Hușl, locuitorii notați
       mai jos au fost expropriațl, prin sentința tri-
       bunalului Fălciu No. 2.974 din 28 Septem-
       bre 1891, de terenele arătate în tabela par-
       celară, din proprietățile D-lor: D-nii Theodor
       Cosma, Ion C. Țabară, Gr. Enache, G. Cos-
       tandache, Ion Ciobanu, Dumitru Nichita, I.
       V. Rusu, Ion, N. Murganu, G. V. Țabară,
       Luca Prisacariu, V. Ursachej Marghiola Th,
       Rojnița, I. G. Mihălachiță, Gr. Stalmescu,
       I. Diaconu, Maria G. Basgan, G. Sofronie,
       N. Benghius, T. Murgaciu, Ion Grisaru, D.
       Mihalache^ I. Ghelanuj Mania P. Alecu, Maria
       Rogojan, Q. Tabaru, St. Zaharia, St. Gardea,
       V. Grădinara, G. Benghius, D. Grigoraș, Gr.
       Zaharia, St. I. Ciobanu, l. Pemșira, V. Ta-
       nase, D. Sofrone, I. Luca, Paraschiv Ichim,
       St. Băican, Tanase a Nastasiel D. lancu, I.
       Grigoraș, I. I. Bobu, I. Braț, I. Crețu, D.
       Enache, Coste Artem, Creciun Trifan, C.
       Enache, D. Moraru, C. Ichim, Paraschiva G.
       Ichim Moraru, lancu Condrea, Gr. Condrea,
       Ilie Bardea, Niță Moraru, V. G. Bordea, Ni-
       colae a Marinițel, G. Patrascu, G. Zbanț,
       Enache Cucu, Niță Bob, G. Ichim} Coste G.
       Timofte} Ghi Benea, N. losop, TudoseFulgaj
       Luca P. Darie} Sava Faloianu, I. Balan, G.
       Falcian, Di Falcian, S. Darie, G. David,.G.
       V. Eulga, Maria Rotarița, Leahu, Vasilache
       Ursache, Gh. Lângea, V. Falcianu, T. Ursa-
       che, C. Vicol, G. V. Vicol, St. Panaitescu,
       G. Baican, Ion Orzm, D. Basgan, Lupu Gri-
       gorașj Maria Ciobanița, Niță a Anei, Gh.
       lordache, V. I. Baican, Ileana N. Tănase, St.
       Ciobanu, V. Nechita, St. Vicol, G. Prisacaru,
       Mih. Ciobanu, Gh. Nichita și Ion Oprea}
       situate în comuna Crețesci, plasa Crasna,
       județul Fălciu, și toți aceia cari au veri-o
       pretențiune să. ’și înscrie drepturile lor la
       tribunal în termenul legal.
          No. 20.321.                  1892} Februarie 5.

          — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le-
       gea de expropriări pentru causă de utilitate
       publică, se face cunoscut că, pentru construc-
       ția liniei ferate Crasna-Huși, personele no-
       tate mai jos>au fost expropriațl, prin sentința
       tribunalului Fălciu No. 2.975 din 28 Sep-
       tembre 1891, de terenele arătate în tabela

       parcelară, din proprietățile D-lor: D-nii Dumi-
       tru Moraru, Profir a Petroei, Simeon Grosu,
       Solomia Șopârleanu, Ion Marian, Gr. Pădu-
       raru, Chira C. Moga și Marghiola aiFrasinei,
       situate în comuna Târlii, plasa Crasna, ju-
       dețul Fălciti, și toți aceia caii au veri-o
       pretențiune să 'și înscrie drepturile lor la
       tribunal în termenul legal.
    No. 20.321.            1892, Februarie 5.

    — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le-
gea de expropriări pentru causă de utilitate
publică, se face cunoscut că pentru construc-
ția liniei ferate Crasna-Huși, locuitorii no-
tați mai jos au fost expropriațl prin înche-
iarea tribunalului Fălciu No. 3.971 din 10
Decembre 1891, de suma de teren prevăzut în
tabelele parcelare, din proprietatea D-lor: D-nii
Dumitru Ganea, Gh. Corozie, Ion T. Mocanu,
Petre Mocanu, Ion Basgan} C. Corozie, Gh.
Saviu, St. Savin, Savina Mihailă, Ion lancu,
D. Constandache, Savina Prințâsca, D. Crețu,
Ilinca Ganea, Ion a Anei, Nicolae Baican,
Lupu Huțuțul, Nicolae Mircea, Năstase Da-
rie, Enache Miron, Andronache Cucu, Paras-
chiva St. a Năstăsoi, C. Filip, St. Vicol,
Antohie Miron, Simeon Grigoraș, Ștefan
Groitoru, G. Stan, V. Hobincu, Chița Cucu,
Lefter Hobincu, Alecu Condrea, G. lancu
Baican, Ancuța Mihălachița și Niță Tabaru,
situate în comuna Crețesci) plasa Crasna) ju-
dețul Fălciu, și toți aceia cari au veri-o
pretențiune să 'șl înscrie drepturile lor la
tribunal în termenul legal.
    No. 20.321.            1892, Februarie 5.

    — Conform arti 22, 23, 24 și 26 din le-
gea de expropriări pentru causă de utilitate
publică, se face cunoscut că, pentru construc-
ția liniei ferate Crasna-Hușl, personele notate
mal jos au fost expropriate prin încheiarea
tribunalului Fălciu No. 3.973 din 10 De-
cembre 1891, de terenurile prevăzute în ta-
bela parcelară, din. proprietățile D-lor, situate
în comuna Tânjii, plasa Crasna, județul Făl-
citt, și toți acel cari au veri-o pretențiune
să’șl înscrie drepturile lor la tribunal în ter-
menul legal:
    D-nii Leonida-Constantin, lona Mihalache,
P.N. Pavel, St. Ghența, D. Nica, P. Surlacu,
C. Dughie, T. Chirică, N. I6n, Ilie Bulug, I.
Struna, lacov Grosu, V. Grosu, Onofrei Tu-
dor, C. lacob, V. Ungureanu, L Ciobotaru,
Pavel Tudon, T. Mreja, D. Turculeț, C. Bă-
lan, V. Păduraru, Nec. Perf, G. Șoitu, M. a
Frasinei, C. Bunescu, Th. Sim. Grămadă, G.
Moga} G. Grosu, I. Gavril, V. Spătaru, I. D.
Rusu, V. Mihailă, Catinca Dogă, Maria T.
Secobeanu, Th. Păduraru, Niță Alistar, A-
fenduța Ghența, V. Bulgaru, Ion Ursan, Se-
vastina Alistar, Alex. Pricop, lancu Bârleanu,
Nastasia Budacea, Măranda Grămadă, Ion
Florea, Pavel Mocanu, C. Dulcescu, Ilie Rusu,
,V. Nistor, N. M. Pintilie, lona G. Dogă, V.
Tonea, Ion St; Marcu, Ion En. Grămadă, lo-
niță Mihailă, Nicolae Lecobeauu, Ion Ilie
Popa, Miron Crăciun, C. Ciocan, Gavril Ma-
xim, Gr. Dulcescu, Ion Neculaeș, N. Negoiță,
V. Geles, Catinca Cristea, V. Conduragiu, C.
P. Radu, V. I. Verfu, D. Nechita, C. lancu,


G. Gavril, Dunăreanu Sandu Sonea, C. Pri-
cop, orfanii lui C. Dănilă prin tutorul lor
G. Secobeanu, C. h Pricop, Ion Vigu, Mar-
ghiola Lupu, Ion Prisacaru, Ion Ivan, Gh.
Alistar, Th. Bulgariu, Ștefan Mogoșanu, Tran-
dafir G. Andone, V. P. Budacea, St. Mun-
teanu, Ion Nistian, Th. Rusu, Ion Mihaiu,
Alecu Nazare, Petru Antohe, Cosma Grosu,
Zoița Spătaru, Ion Marin, lona loniță Spă-
taru, G. A. Spătaru, Cosma Grosu; N. Spă-
taru, G. Socoleanu, Th. Grămadă, T. Cernă-
tescu.
   No. 20.321.          4892, Februarie 5.



MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
ȘI DOMENIELOR

   Concursul de la 11 Ianuarie 1892, pen-
tru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei
de limba italiană de la scolă comercială din
Ploescl, nedând un resultat satisfăcător, se
publică un nou concurs irevocabil pentru
(jiua de 8 Maiu 1892, orele 12 din ^i.
   Concursul se va ține în palatul Universi-
tar din Bucuresci, conform legel din 17
Martie 1879, pentru numirea profesorilor la
licee, gimnasii și scdle profesionale, și potri-
vit regulamentului de aplicarea acestei legi.
   Condițiunile de admitere la concurs sunt:
   Posedarea diplomei de bacalaureat și a di-
plomei de licență în Utere, sau acea a unei
scole superiore speciale, în care cursurile
se predau în Umba italiană ;
   Materiele concursului sunt: gramatica
itahană, Uteratura italiană, terminologia co-
mercială, corespondența comercială.
   Proba scrisă se va face în limba italiană |
iar cea orală’ în limba română.
   Cererile de înscriere la- concurs se vor
adresa ministerului agriculturei, industriei,
comerciului și domenielor cu cel puțin opt
<jile înainte de ^iua concursului, iar actele
prin cari se dovedesc titlurile candidaților
se vor presinta, juriului examinator în (jiua
concursuluL
   No. 3.823.

   — In temeiul jurnalului consiliului mi-
niștrilor No. 1 de la 12 Februarie 1892, se
publică spre cunoscința generală că art. 45
din condițiunile generale pentru arendarea
nrișielor Statului) pe periodul începător de
la 23 Aprilie 1893, publicate în Monitorul
oficial No. 202 de la 13 Decembre 1891, se
modifică in modul următor:
   Art. 45. Pășunatul vitelor în pădurile sau
părțile de pădure, de veri-ce esențe sau vârstă)
este cu desăvîrșire oprit.
   Prin escepțiune pășunatul este permis :
   aj In pădurile de baltă ce au o etate mai
mare de 5 ani, cum și cele exploatate în
scaun;
  b] La pădurile de munte numai în goluri,
indicându-i-se de către agenții silvici trecă-
torele la acele goluri și la dăpători.
   Introducerea caprelor este cu desăvîrșire
interzisă în pădurile de ori-ce categorie.
   In cas de contravenire la disposițiunile

6796

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

coprinse în acest articol, arendașul va plăti,
fără somațiune sau judecată, ci numai prin
aplicarea legei de urmărire, atât pentru vi-
tele sale cât și pentru cele învoite de densul,
amenZile prev&jute de codul silvic și valorea.
stricăciunilor causate, dupe constatarea și
estimarea ce se va face de către agenții silvici.
   No. 7.469. ²         1892, Februarie 14.

—Se publică spre cunoscința amatorilor că,
în țliua de 17 Martie 1892, orele 10 J/₂ a.
m., se va ține licitațiune publică orală, în lo-
calul prefecturei județului Brăila, pentru în-
chinarea a 3 prăvălii, situate în interiorul
stațiunei balneare Lacul-Sărat, din cari duoă
destinate pentru vînțlare de carne și una pen-
tru vînțlare de zarzavaturi.
   închinarea se face pe timp de un an, înce-
pător de la 1 Aprilie 1892.
   Concurenții, pentru a putea fi admiși la
licitațiune, vor trebui a depune o garanție
provisorie de 150 lei în numerar sau efecte
publice garantate de Stat.
   Condițiunile sub cari se închiriază aceste
prăvălii se pot vedea în tote Zilele de lucru
la prefectura județului Brăila; iar regula-
mentul dupe care se va ține licitațiunea este
cel publicat în Monitorul oficial No. 230 din
22 Ianuarie 1884.
   No. 7.461.           1892, Februarie 14.

— Se publică spre generala cunoscință că, în
Ziua de 19 Martie 1892, orele 11a. m., se vor
vinde prin licitație, în localul prefecturei Pra-
hova și la comuna Poiana-de-Verbilău :
  a)     998 buluci lemne ;
  b)    120 grămezi crăci, material provenit
din pădurea Statului Poiana-de-Verbilău,
din județul Prahova, cu condițiunile ce se
pot vedea atât la prefectură cât și la co-
muna menționată.
   Amatorii, de a cumpăra acest material, se
voi⁻ presenta în localul acelei prefecturi și la
țlisa comună, la Ziua mal sus fixată, spre a
concura, fiind însoțiți și de garanția prevă-
zută prin condițiune în sumă de lei 200.
   No. 7.126.           1892, Februarie 12.

  —S      e publică spre generala cunoscință că,
în ^ua de 19 Martie 1892, orele 11a. m.,
se vor vinde pian licitație, în localul prefec-
turei Teleorman și la comuna Bucovul:
   a)    1.286 arbori de diferite esențe, marcați
cu ciocanul silvic și având 0m.50-lm.40
în circumferință;
   b)    120 cară lemne material aflat pe lotu-
rile 1—16 din moșia Burda-Căldărari, scosă
în vînZare, cu condițiunile ce se pot vedea
atât la prefectură cât și la comuna respec-
tivă.
   Amatorii, de a cumpăra acest material, se
vor presinta în localul acelei prefecturi și
la Zisa comună, la Ziua mal sus fixată, spre
a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă-
Zută prin condițiune în sumă de lei 600.
   No. 7.128.           1892, Februarie 12.

   — Se aduce la cunoscința celor interesați
că, în Ziua de 20 Martie 1892, orele 11 di-
minâța, se va ține licitațiune publică, conform

art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinereî
bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în
localul prefecturei județului Botoșani, pentru
vînZarea bunurilor arătate mai jos.
   Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a
se presinta la acea Zi și oră, în localul pre-
fecturei acelui județ, pregătiți de garanția
arătată în dreptul bunului, cunoscând că
supraofertă nu se mai primesce.
   Se explică că, dupe art. 38 din lege,
prețul bunului resultat la licitațiune se va
răspunde de adjudecatar în termen de o
lună de Zile, calculat de la data confirm ărei
publicată prin Monitorul oficial.
  1.    Locul pe care a fost hanul în formă de
dughiană cu o pivniță boltită, în întindere
suprafața totală ca de 1.802 m. p., situat in
urbea Botoșani, strada Târgul Vitelor, cuar-
talul IV, No. 142, fost pendinte de monas-
tirea Popăuți; și învecinat la Nord cu strada
Ștefan-cel-Mare, la Sud cu locul lui I. Gra-
mer, la Vest cu strada Mihaiu-Bravul și la
Est cu strada Hanurilor; neînchiriat; garan-
ția lei 100. Concurența începe de la valorea
bunului în sumă de lei 1.000.
  2.    Via în stare de păragină, cu mai mulțl
pomi roditori, în întindere suprafața totală
ca de 1 hectar, 842 m. p., situată în urbea
Botoșani, spre rohatca Gurtescilor, fostă pen-
dinte de monastirea Agafton; și învecinată la
Nord-Vest eu via lui Hainaru și la Sud-Est
cu locul lui Costache Făgădău și via armen-
cei Hapeta; arendată cu moșia Incongiurăto-
rea-Monastirei-Agafton, pe periodul 1888
până la 1893; garanția lei 60.
   Acest bun, vîndut la licitația de la 25
August 1885 cu lei 600 D-lui lân lonescu,
se revinde pe comptul D-sale pentru că nu
a achitat prețul și taxele de timbru și înre-
gistrare.
  3.    Locul pe care a fost hanul, desființat
prin incendiu, cu un beciu cu duoă despăr-
țituri, boltit în piatră, donat de repausatul
C. Roseti, în întindere suprafața totală ca
de 2.145 m. p., situat în urbea Botoșani,
strada Târgul Vitelor, cuartalul III, fost pen-
dinte de monastirea Vorona; și învecinat la
Nord și Est cu strada Târgul. Vitelor, ce ’i
Zice și Mihaiu-Viteazul, și cu strada Hanul
Suliței, la Vest și Sud cu casa văduvei lui
losif Făinaru, un loc sterp, scdla ebrească și
cu strada Hanurilor, vis-ă-vis de hanul Su-
liței; neînchiriat; garanția lei 800. Concu-
rența începe de la valdrea bunului în sumă
de lei 8.000.
  4.    Locul pe care a fost dughianele, des-
ființate prin incendiu, cu o casă pe el cu duoă
odăi, ruinate, vis-ă-vis de Meer Sleidinger,
în întindere suprafața totală ca de 4 ariiF
60 de centiarii, situat în urbea Botoșani,
strada Petru Rareș, sub No. 944, 945, 946
și 947 (acum 1.218), fost pendinte de
monastirea Popăuți; și învecinat Ia Nord cu
strada Petru Rareș, la Sud cu Lupu Sin
Sulem, la Est cu strada Vărăriel și la Vest
cu Mendel Heim Țigler; închiriat de la 23
Aprilie 1889 și până la 23 Aprilie 1892 cu
lei 80 anual; garanția lei 160. Concurența
începe de la valdrea bunului în sumă de lei
6.040.

  5.     Locul pe care se află ruinele de zidărie ।
rămase în urma incendiului, în întindere
suprafața totală ca de 96 centiarii, situat în J
urbea Botoșani, strada Sticlăriei No. 930 și
931, fost pendinte de monastirea Popăuți; și
învecinat la Nord cu Herșcu Ștrulovici, la
Sud cu Leiba Văraru, la Est cu Hudița ce
duce la Târgul Vitelor și la Vest cu strada
Vărăriei sau Sticlăriei; neînchiriat; garanția ,
lei 141. Concurența începe de la valârea
bunului în sumă de lei 1.410.
  6.    Locul viran de alăturea cu binaua lui
I. Petcu spre Lipschi, în întindere suprafața
totală ca de 11 arii, 68 centiarii, din cari ca
3 arii, 36 centiarii sunt încălcate, situat în
urbea Botoșani, fost pendinte de monastirea
Popăuți; și învecinat la Nord-Vest cu Costa-
che Neacșu și V. G. Bogza, la Sud cu Anica
Vătășița (I. Petcu) și la Est cu drumul Lips-
chi prin o rîpă; neînchiriat; garanția lei 27.
Concurența începe de la valorea bunului în
sumă de lei 270.
  7.    Locul viran de alături cu Marcu Hara-
bagiu, în întindere suprafața totală ca de
17 arii, 64 centiarii, situat în urbea Boto-
șani, suburbia Galicimea, cuartalul IV, fost
pendiate de monastirea Popăuți; și învecinat
la Nord cu Costache Covasă, la Sud cu Moise
Surolo, la Est cu Marcu sin Ițic Harabagiu
prin drumul la Lipschi și la Vest cu locul
viran și o rîpă; neînchiriat; garanția lei 10.
Concurența începe de la valorea bunului în
sumă de lei 100.
  8.     Locul viran de lângă Zeindel sinFroim,
în întindere suprafața totală ca de 6 arii, 51
centiarii, situat în urbea Botoșani, suburbia
Galicimea, fost pendinte de monastirea Po-
păuți; și învecinat la Nord cu grădina Lips-
chi, la Sud cu Hana Herșcu Leiser, la Est
cu Șloim Țapu și la Vest cu Ilie N. Chirilă;
neînchiriat; garanția lei 20. Concurența în-
cepe de la valorea bunului în sumă de lei 200.
  9.     Locul viran de alături cu Toader Bru-
taru, în întindere suprafața totală ca de 3
arii, 85 centiarii, situat în urbea Botoșani,
fost pendinte de monastirea Popăuți; și înve-
cinat la Nord cu Tudor Brutaru (Formagiti),
la Sud cu V. Ungureanu, la Est cu Marin
Gbițoiu și la Vest cu Petrea Damian; neîn-
chiriat; garanția lei 10. Concurența începe
de la valorea bunului în sumă de Iei 100.
  10.     Locul cu casa supusă la plată de em-
batic, ce s’a stăpânit de ebreul lancu Cra-
mer, în întindere suprafața totală ca de 13
arii, 32 centiarii, situat în urbea Botoșani,
pe șosâua Dorohoiulul, No. 1.068, fost pen-
dinte de monastirea Gorovei; și învecinat la
Nord cu șosâua Dorohoiulul, la Sud cu D-na
Ileana Nacu, la Est cu Gh. Gh. Govrigescu
și la Vest cu George Huluță; neînchirial; ga-
ranția lei 977. Concurența începe de la va-
lorea bunului în sumă de lei 9.770.
  11.     Locul viran de lângă hanul Spânu,
(numit și Leiba Băiatu) în întindere supra-
fața totală ca de 24 arii, 40 centiarii, situat în
urbea Botoșani, despărțirea III, fost pendinte
de monastirea Vorona; și învecinat la Nord
cu strada Ștefan-cel-Mare, la Sud cu un loc
viran al ebreului Ilie Bordeinic, la Est cu
strada ce duce la Lipovenime și la Vest cu

16 Febtuarie 4892

MONITORUL OFICIAL

6797

      strada Mihaiu Vitâzu; neînchiriat; garanția
      leî 800. Concurența începe de la valorea bu-
      nului în sumă de leî 8.000.
        12.    Locul cu ecaretele aflate pe el, com-
     puse din o casă de locuință, cu grajd, șură,
     hambar, bucătărie, o magazie, un coteț de
     scânduri, un beciu, o pivniță, o retiradă de
     scânduri și o fântână cu o rota, foste ale
     D-lul Alecu Sevastos, în întindere suprafața
     totală ca de 8.041 m. p., situat în urbea Bo-
     toșani, strada Liberlățel; și învecinat la Est
     cu strada Libertățel, la Vest cu strada bise-
     ricei Trei IerarchI, la Nord cu casele D-lul
     Teodor Boian, cu grădina D-nei Elena Chris-
     tea și cu casele D-nelEleonora Gavrilaș, și la
     Sud cu locul cu casă a D-lul Teodor Pisos-
     chi; închiriat de la 23 Aprilie 1890 până la
     23 Aprilie 1893, cu leî 400 anual; garanția
     lei 800. Concurența începe de la valorea bu-
     nului în sumă de lei 7.708.
        13.    Locul cu o casă cu duoă camere și cu
     12 pomi roditori, fostă avere a defunctei Ana
     Ciobanu, moștenită de Stat, în întindere su-
     prafața totală ca de 446 m. p., situat în ur-
     bea Botoșani, despărțirea I, sub No. 1.023; și
     învecinat la Sud-Vest cu strada Spitalului,
     la Sud-Est cu locul de casă al lui Andreiu
     Lucas, la Nord-Vest cu casa și locul lui Herș-
     cu Mihăileșteanu și a lui Gheorghe Floran și
     la Nord-Est cu locul lui Ion Vizitiu și al
     Zamphireî C. Ciobotaru; închiriat, de la 23
     Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1892, culei
     40 anual; garanția Iei 80. Concurența începe
     de la valdrea bunului în sumă de lei 400.
        14.          Locul cu casa cu duoă camereșio sală
     ce servă de cârciumă, de pe moșia Protopo-
     peni, în întindere suprafața totală ca de
     2.440 m. p., situat în comuna Poiana-Lungă,
     plasa Siretu, fost pendinte de monastirea Pro-
     bota; și învecinat la Nord cu ulița satului, la
     Sud cu locul de grădină al văduvei Tasica
     Moraru, la Est cu ulița lăsată pentru comu-
     nicație la casa femeeî Tasica și la Vest cu lo-
     cul reservat ca drum de comunicație la ca-
     sele locuitorilor Nicolae Neamțu, Gavril
     Lupu și Manolache Petraru; arendat cu sus
     i țlisa moșie pe periodul 1885—1895; garan-
     ția lei 25. Concurența începe de la valorea
     bunului în sumă de lei 250.
        15.    Locul cu o casă ruinată și cu 165
     pomi roditori de pe moșia Unsa, în întindere
     suprafața totală ca de 7.875 m. p., situat în
     comuna Feredeni, plasa Coșula, fost pendinte
     de schitul Unsa; învecinându-se la Sud și
     Est cu ulița satului, la Vest cu locul de gră-
     dină al locuitorului Vasile Olaru și la Nord
     cu Vasile al Irinei; arendat cu sus ^isa mo-
     șie pe periodul 1885—1895; garanția lei 26.
     Concurența începe de la valorea bunului în
     sumă de lei 260.
।        16. Terenul împreună cu zăvoiul de esen-
। ță răchită, în etate până la 12 ani, de pe mo-
șia Protopopeni, în întindere suprafața totală
; ca de 4 hectare, 1.516 m. p., situat în co-
■i muna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pen-
dinte de monastirea Popăuți; învecinându-se
de tote părțile de moșia Fdntânelele a D-lul
Silion și în duoă puncte se atinge cu apa Și-
retului; arendat cu sus <jisa moșie pe perio-
dul 1885—1895; garanția lei 100. Concu-

rența începe de la valdrea bunului în sumă
de lei 1.000.
  17.    Lotul No. 16 cu mâr a, cu accesoriele
el, cu iazul, locul de cultură și cu balta cu
stuf, indicat în planul parcelar al moșiei
Burdujeni, în întindere suprafața totală ca
de un hectar, 3.800 p. m., situat în comuna
Burdujeni, plasa Șiretul, fost pendinte de mo-
nastirea Teodoreni; învecinându-se la Nord
cu lotul No. 15, la Sud cu No. 18 și 39, la
Est cu pădurea locală și la Vest cu lotul
No. 17 și!5;arendat pe periodul 1892-1897;
garanția lei 204. Concurența începe de la
valorea bunului în sumă de lei 2.040.
  18.    Lotul No. 54 (țlis și cotul Țiganului),
cu o lozie de răchită în partea prundului, în
verstă ca de duol ani, indicat în planul par-
celar al moșiei Burdujeni, în întindere su-
prafața totală ca de 2.083 m. p., situat în
comuna Burdujeni, plasa Șiretul, fost pen-
dinte de monastirea Teodoreni; învecinându-
se la Nord cu pământul clăcașilor și pămân-
tul Bucovinei, la Sud cu rîul Suceava, la Est
cu delimitarea locuitorilor și la Vest cu Su-
ceava; arendat pe periodul 1892—1897; ga-
ranția leî 5. Concurența începe de la valorea
bunului în sumă de lei 55.
  19.    Locul cârciumel, din satul Icușeui, pe
plan No. 1, de pe moșia Vorona, în întindere
suprafața totală ca de 0.760, m. p., situat în
comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pen-
dinte de monastirea Vorona; învecinându-se la
Nord și Vest cu strada, la Est cu Costache lo-
nescu și la Sud cu Matache al Popi; închiriat cu
sus țlisa moșie pe periodul 1885—1895; ga-
ranția lei 6. Concurența începe de la valorea
bunului în sumă de lei 60.
  20.    Locul numit Livedea-Neamțului, cu
pomi roditori, pe plan No. 2, de pe moșia
Vorona, în întindere suprafața totală ca de 2
hectare, 6.200 p. m., situat în comuna Poia-
na-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte de mo-
nastirea Vorona; învecinându-se la Nord și
Vest cu vatra satului Icușeni și la Est și Sud
cu delimitarea locuitorilor din Icușeni; aren-
dat cu sus țlis» moșie pe period ul 1885 — 1895;
garanția lei 161. Concurența începe de la
valorea bunului în sumă de lei 1.610.
  21.    Locul cu cârciuma din satul Poiana-
Lungă, de pe moșia Vorona, pe plan No. 3,
în întindere suprafața totală ca de 1.615
m. p., situat în comuna Poiana-Lungă, plasa
Șiretul, fost pendinte de monastirea Vorona;
învecinându-se la Nord cu Vasile Turcu, la
Est și Sud cu șosâua și la Vest cu Vasile Me-
linte; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul
1885—1895; garanția lei 22. Concurența
începe de la valorea bunului în sumă de
lei 220.
  22.    Locul cu o casă și un beciu, din satul
Poiana-Lungă, de pe moșia Vorona, pe plan
No. 4, în întindere suprafața totală ca de
1.650 m. p., situat în comuna Poiana-Lungă,
plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea
Vorona; învecinându-se la Nord, Est și Sud
cu imașul locuitorilor din Poiana-Lungă și la
Vest cu Alexandru Paicu; arendat cu sus
țlisa moșie pe periodul 1885—1895; garan-
ția lei 20. Concurența începe de la valorea
bunului în sumă de lei 200.

  23.    Locul cu cârciuma și o pivniță diu satul
Chiscovata, de pe moșia Vorona, pe plan No. 5,
cumpărătorul va respecta dreptul de servi-
tute de trecere prin el, în întindere suprafața
totală ca de 1.663 m. p., situat în comuna
Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pendinte
de monastirea Vorona; învecinându-se la
Nord cu Costache Tudor și cu lordache Co-
jocaru, la Est cu drumul mare, la Sud cu Ion
Hriscu și la Vest cu Dumitrache Andreiaș;
arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1885
până la 1895; garanția lei 18. Concurența
începe de la valorea bunului în sumă de
lei 180.
  24.    Locul viran din vatra Satulul-Noâ, de
pe moșia Vorona, pe plan No. 6, în întindere
suprafața totală ca de 3.844 m. p., situat în
comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost pen-
dinte de monastirea Vorona; învecinându-se
la Nord cu Rafailă Cr. I. Murariu, la Est și
Sud cu strada și la Vest cu Ileana Alexoaia;
arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1885
până la 1895; garanția lei 20. Concurența
începe de la valorea bunului în sumă de lei
200.
  25.    Locul viran din vatra Satulul-Nou, de
pe moșia Vorona, pe plan No. 7, în întindere
suprafața totală ca de 3.844 m. p., situat în
comuna Poiana-Lungă, plasa Șiretul, fost
pendinte de monastirea Vorona; învecinân-
du-se la Nord și Est cu strada, la Sud cu
Paraschiva I. Pânzaru și la Vest cu Costache
Horoneanu; arendat cu sus țlisa moșie pe pe-
riodul 1885—1895; garanția lei 20. Con-
curența începe de Ia valorea bunului în sumă
de lei 200.
  26.    Locul cu mdra construită de bârne,
cu duoă pietre din delimitarea foștilor clăcașl
din Chiscovata, de pe moșia Vorona, pe plan
No. 8, în întindere suprafața totală ca de
6.000 m. p., situat în comuna Poiana-Lungă,
plasa Șiretul, fost pendinte de monastirea
Vorona; învecinându-se de tote părțile cu
delimitarea locuitorilor din Chiscovata; aren-
dat cu sus țlisa moșie pe periodul 1885-1895;
garanția lei 200. Concurența începe de la
valorea bunului în sumă de lei 2.000.
  27.    Locul cu casa cu duoă odăi și o tindă,
pe plan No. 1, de pe moșia Ciornohalu, în
întindere suprafața totală ca de 2.486 m.p.,
situat în comuna Rânghilesci, plasa Jijia-Ște-
fănesci, fost pendinte de monastirea Fâstâci;
învecinându-se la Nord cu Petrache Șusu, la
Est cu strada Mare, la Sud cu Gheorghe
Bodron și la Vest cu imașul locuitorilor; a-
rendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888
până la 1893; garanția lei 16. Concurența
începe de la valdrea bunului în sumă de lei
164, bani 30.
  28.    Locul cu o casă și un coșar, pe plan
No. 2, de pe moșia Ciornohalu, în întindere
suprafața totală ca de 2.100 m. p., situat în
comuna Rânghilesci, plasa Jijia-Ștefănesci,
fost pendinte de monastirea Fâstâci; înveci-
nându-se la Nord cu locul cârciumel proprie-
tățel, la Est cu Petrache Stăncescu, Toder
Stăncescu și Costache Păvăloiu, la Sud cu
Vasile Ungureanu și la Vest cu strada Mare;
arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888
până la 1893; garanția lei 12. Concurența

1

6798

MON1TORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

începe de la valorea bunului în sumă de
lei 125.
   29.     Locul împrejmuit, cu o casă ruinată,
pe plan No. 3, de pe moșia Giornohalu, în
întindere suprafața totală ca de 2.4C0 m. p.,
situat în comuna Rânghilesci, plasa Jijia-
ȘtefănescI, fost pendinte de monastirea Fâs-
tâci ; învecinându-se la Nord cu Ion Romanic,
la Est cu lân Mihăianu, Vasile Mânzatu și cu
Alexandru al Petri, la Sud cu Eftimie Hă-
nescu și la Vest cu strada Mare; arendat cu
sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; ga-
ranția lei 13. Concurența începe de la va-
lorea bunului în sumă de lei 130.
   30.     Locul împrejmuit, cu o casă, pe '.plan
No. 4, de pe moșia Ciornohalu, în întindere
suprafața totală ca de 1.974 m p., situat în
comuna Rânghilesci, plasa Jijia-ȘtefănescI,
fost pendinte de monastirea Fâstâci; înveci-
nându-se la Nord cu Eftimie Hănescu, la Est
cu Ioana Cărășoiu, la Sud cu strada și la Vest
cu strada Mare; arendat cu sus țlisa moșie
pe periodul 1888—1893; garanția lei 11.
Concurența începe de la valârea bunului în
sumă de lei 115.
   31.    Locul împrejmuit, cu trei case, din cari
duoă ale Statului și una a dascălului Vasile,
căruia ’i aparține materialul, și care este obli-
• gat a ’șl/l ridica îndată dupe confirmarea
vtnțlăreî, pe plan No. 5, de pe moșia Ciorno-
halu, în întindere suprafața totală ca de 4.760
m. p., situat în comuna Rânghilesci, plasa
Jijia-ȘtefănescI, fost pendinte de monastirea
Fâstâci; învecinându-se la Nord cu Ion Gob-
zaru și Nicolae Răuț, la Est cu strada Mare,
la Sud cu Gheorghe Surugiu și la Vest cu
via proprietățel și cu locul lui Ion Ciobanu;
arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1888
până la 1893; garanția lei 25. Concurența
începe de la valdrea bunului în sumă de lei
258.
   32.     Locul, parte împrejmuit și parte liber,
cu o casă cu duoă odăi și un beciii, pe plan
No. 6, de pe moșia Ciornohalu, cumpărătorul
va respecta dreptul de servitute de trecere
prin el, în întindere suprafața totală ca de 2
hectare, în care nu intră drumul ce traver-
sâză acest loc și care se exclude din vînțlare
și ca 40 m. p. căleați de locuitorul Ion Ro-
man, situat în comuna Rânghilesci, plasa Jijia-
ȘtefănescI, fost pendinte de monastirea Fâs-
tâci ; învecinându-se la Nord cu imașul lo-
cuitorilor, cu Ion Roman și cu Costache Pa-
veloiu, la Est cu drumul, la Sud cu un loc
al Statului, cu Petrache Busanceanu și cu
imașul locuitorilor și la Vest cu imașul lo-
cuitorilor ; arendat cu sus țlisa moșie pe pe-
riodul 1888—1893; garanția lei 147. Con-
curența începe de la valdrea bunului în sumă
de lei 1.470.
   33.     Viia .cu terenul liber și cu un bordeiu,
împrejmuită, pe plan No. 7, de pe moșia
Ciornohalu, în întindere suprafața totală ca
de 1 hectar, 7.250 m. p., situată în comuna
Rânghilesci, plasa Jijia-ȘtefănescI, fostă pen-
dinte de monastirea Fâstâci; învecinându-se
la Nord cu Ion Ciobanu și imașul locuitori-
lor, la Est cu locul Statului .și Gheorghe Su-
rugiu, la Sud cu Ion Tdder Stăncescu tși cu
imașul locuitorilor și la Vest icu imașul lo-

cuitorilor; arendată cu sus țlisa moșie pe peri-
odul 1888—1893 ; garanția lei 112. Concu-
rența începe de la valorea bunului în sumă
de lei 1.120.
   34.     Ciairul din giurul schitului Unsa, cu
pomi roditori și răchită, în întindere supra-
fața totală ca de 8 hectare, 1.555 m. p., și
afară de 9.707 m. p., terenul reservat în
giurul bisericei, exclus din vînijare, situat în
comuna Feredieni, plasa Coșula, fost pen-
dinte de schitul Unsa; învecinându-se la
Nord, Est și Vest cu moșia Rădeni, la Sud
cu locul de casă al locuitorului lordache a
Leonesei și Constantin Panțâru; arendat cu
moșia Unsa pe periodul 1885—1895; ga-
ranția lei 260. Concurența începe de la va-
lârea bunului în sumă de lei 2.600.
No. 5.364.                            ²


MINISTERUL DE FINANCE

Direcțiunea vămilor, timbrului și Inre-
                 gistrărei
   Se publică spre cunoscința generală că,
în țliua de 24 Februarie 1892, se vor vinde
prin licitațiune, în localul biuroulul vamal
sucursala Dorna, 71 mucherl de brad, 68
ghile și 43 capete de diferite lemne.
   Doritorii urmăză a se presinta, în țliua a-
rătată, la menționatul biuroU de vamă, spre a
concura la licitațiune.
   No. 7.362.          1892, Februarie 12.

Casa de depuneri, consemnațiuni și
economie
   Casa de economie, cu începere de la 1
Martie 1892, face împrumuturi particulari-
lor pe deposit de efecte de ale Statului și cele
garantate de dânsul, cu dobândă de 5 J/₂ °/₀
pe an și un provision °/₀, în condițiunile
art. 29 și 30 din legea casei și art. 108 din
regulament.
   Efectele se vor primi în deposit pentru
duoă treimi din valârea ce vor avea pe piață
în țliua când se face împrumutarea.
   No. 43.676.                            ₃


MINISTERUL DE RESBEL

   Se .aduce la cunoscința doritorilor că con-
cursul de la 2 Ianuarie 1892 nedând resul-
tate satisfăcătâre, se va ține din nou concurs
la 2 Maiu 1892 la Galați, în localul coman-
damentului flotilei, înaintea unei comisiunl
numită de minister, pentru a se trimite un
tânăr spre a urma cursurile scolei navale din
Brest.
   Doritorii vor înainta ministerului, cel mal
târziu până la 24 Aprilie 1892, pe lângă ce-
rerea de a fi admis la concurs și actele pre-
vățlute în publicația No. 4.208, inserată în
Monitorul oficial No. 130 din 13 Septem-
bre 1891, pagina 3445.
   Condițiunile de admitere se pot vedea tot
în Monitorul menționat mal sus.
   Programul dupe care se vor examina con-
curenții este publicat în Monitorul oficial cu
No. 237 din 25 Ianuarie 1891, paginele
5688—5693.


   Pentru ori-ce alte detalii doritorii se pot
adresa în orele de cancelarie (11 a. m. — 5
p. m.) serviciului flotilei din ministerul de
resbel.
   No. 502.             1892, Februarie 14.

            Corpul I de armată
   Conform ordinului ministerului de resbel
No. 103 din 1892, se publică spre cunos-
cioța tutulor amatorilor că, în țliua de 29
Februarie 1892, orele 10 diminâța, se va
ține licitație publică în localul corpului I de
armată, casa sa proprie din strada S-tu Mina
No. 14, pentru vinderea cu kilogramul a do-
sarelor de hârtie veche și diferitelor registre
pe anii de la 1874 până la 1882 inclusiv.
   Licitația se va ține în conformitate cu
art. 40—57 din legea comptabilitățel gene-
rale a Statului.
   D-nil amatori, cari doresc a cumpăra acâstă
archivă veche în total, se vor presenta în ară-
tata ții și oră la locul indicat spre a con-
cura la licitație.
   Cumpărătorii, asupra cărora se v.i adju-
deca defiinitiv cantitatea de hârtie în kilo-
grame ce va resultă din archiva veche susci-
tată și pentru care a licitat, vor plăti și taxa
de 2 la sută din valorea archivel.
   No. 1J728. 4, s <j 1892, Ianuarie 30.

Serviciul intendenței comandamentului
          corpului II de armată
   Conform ordinului ministerului de resbel
cu No. 23, se publică spre cunoscința dori-
torilor că, în țliua de 28 Februarie 1892,
orele 2 p. m., se va ține licitație la serviciul
intendenței acestui corp de armată, cu reșe-
dința în calea Victoriei No. 82, pentru vînțla-
rea a următârelor obiecte de studiu, rămase
de la desființată scâlă a copiilor de trupă din ।
Bucuresci:                                        j
   48 exemplare catechismul soldatului, un (
exemplar carte de citire, 3 exemplare istoria
românilor, 19 exemplare gramatici, 23 exem-
plare geografii, 17 exemplare geometrii, un
exemplar aritmetică, 5 exemplare agrimen-
sura și topografie, un exemplar fortificație, 3
exemplare istoria sacră, 13 exemplare cali-
grafii, 11 exemplare desemne liniare, 6 cu-
tii cu compasuri mi.cl, 4 cutii cu compasuri
mari, 44 echere, 14 linii centimetri, 4 linii ,
ordinare, o hartă a Asiei, legată în pânză, 2
hărți ale Africel, legate în pânză, o hartă a
Americel, legată în pânză, 2 hărți ale Ocea-
niei, legate în pânză, o hartă a Asiei, nele-
gată, o hartă a Africel, nelegată, 2 tablouri
măsuri și greutăți, legate în pânză, 4 atlase
topografice, 12 teurl bune, un teu rupt, 2
planșete, 2 feare pentru registru foilor de pe-
dese și mal multe condici de scris și topogra-
fie, usate.
   Doritorii de a le vedea se ,pot presenta în       j
ori-ce ții de lucru de la orele 11 a. m. și       ț
până la orele 3 p. m.
   Licitația se va ține oral și o dată pentru
tâte obiectele în cestiune, cari se vor da în |
primirea aceluia care va oferi prețul mal a-
vantagios, fără nici o altă formalitate.
   No. 3.069. 2,54. 1892, Februarie 7.

1

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6799

    Comandamentul corpului flotilei
   Pentru carne, legume, zarzavat și gazul
necesar trupelor din comandamentul flotilei,
pe timp de la 1 Aprilie 1892 și până la 31
Martie 1893, se publică licitație pentru țliua
de 10 Martie 1892, orele 9 diminâța.
   Licitația se va ține la comandamentul flo-
tilei, strada Portului No. 4, la ^iua și orele
arătate mai sus.
   Doritorii, ce vor voi a se angagia cu pre-
darea furniturilor mai sus arătate, se vor
presenta la licitație, având și garanția de 10
la sută din valdrea furniturel.
   No. 967.            1892, Februarie 10.

    Comenduirea garnisonei Pitesci
   In conformitate cu ordinul corpului II de
armată No. 3.188, comunicat cu al divisiei
a 3-a No. 1.388 și avându-se în vedere că la
licitația ținută în țliua de 1 Februarie 1892,
nu s’a presentat nici un concurent;
   Se publică din nou spre cunoscința gene-
rală că, în țliua de 1 Martie 1892, orele 3
p. m., se va ține o nuoă licitație în cance-
laria regimentului Argeș No. 4, pentru a
se aprovisiona cu lemne tdte corpurile și
serviciile din garnisonă pe timpul de la 1 A-
prilie 1892 până la 31 Martie 1893, cu can-
titatea aproximativă de 1.485.600 kilograme
lemne.
   Caietul de sarcine, în care se preiăd con-
dițiunile necesare acestei aprovisionări, se
pote vedea în tote țlilele de lucru de la orele
9—12 a. m. și de la orele 3—6 p. m., la
cancelaria garnisonei.
   Licitația va avea loc prin oferte sigilate
conform caietului de sarcine și art 40—57
din legea comptahilitățel a Statului.
   Pentru a putea concura la acâstă licitație,
amatori, pe lângă actele prevăzute la art. 1,
din caietul de sarcine, vor depune și o ga-
ranție de 10 la sută din valdrea lemnelor,
pentra care vor concura, în numerariu sau
efecte de ale Stalului.
1892, Februarie 12.


   ANUNCIURI JUDICIARE


LICITAȚIUNI

Tribunalul 'Ialomița
   D. Ion Dobrinescu, de profesiune comer-
ciant, domiciliat în acest oraș Călărași, a ce-
rut punerea în vînțlare cu licitație publică a
imobilului D-lor Tudora Radu Ștefan Cob-
zaru și Radu Ștefan Cobzaru, de profesie lău-
tari, domiciliați tot în acest oraș Călărași,
pentru despăgubirea D-sale de suma de lei
190, coprinsă în actele de împrumut auten-
tificate de judecătoria ocolului Călărași la
No. 1.582 și 3.074 din 1890, cu procentul
de câte lei 2 la sută pe fie-care lună, socotit
de la 8 Septembre 1890, data expirărei din
act, împreună și cu ori ce cheltueli se vor
face până la definitiva achitare, a căror co-
prindere este:

   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința națio-
nală, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
Act de împrumut
   Subsemnați! soți Tudora Radu Ștefan
Cobzaru. în unire cu soțul meu Radu Ște-
fan Cobzaru,din urbea Călărași, declarăm că
ne am împrumutat de la D. loniță Dobri-
nescu, de profesie comerciant, domiciliat tot
in urbea Călărași, cu suma de lei 140, care
sumă ne obligăm solidar a ’I o restitui până
la 8 Septembre 1890 negreșit; și spre asi-
gurare ’i încredințăm actul magistratului
urbei Știrbeiu No. 627 de la 27 Februarie
1863, cu care posedăm parte din locul cu
No. 3, despărțirea IX, colorea Galbenă, stra-
da Plevna, urbea Călărași.
   La cas de a nu fi consecințe cu plata, D.
Dobrescu are facultatea a obține investirea
cu formula' executorie a acestui act, privin-
du-ne pe noi atât procentul de 2 la sută pe
lună pentru timpul ce va mal trece de la a-
rătatul termen, cât și ori ce cheltueli va face
până la definitiva sa despăgubire.
   Tudora Radu Ștefan Cobzaru, Radu
Ștefan Cobzaru.
   Scris și redactat de mine precum și sem-
năturile ambilor soți cari nu sciu carte, fă-
cute de mine dupe a ioc cerere.
   I. Stochiade, advocat.

Proces-verbal
   Astățll, la 2 Februarie 1890,
   In pretoriul judecătorie! ocolului Călă-
rași și înaintea nostră Al. C. Doicescu, ju-
decător, asistat fiind de D. Ion N. Bundă,
scriitor la acâstă judecătorie, s’a presintat în
personă D-lor Tudora Radu Ștefan Cobzaru
și Radu Ștefan Cobzaru, ambii din Călărași,
cunoscuțl de noi personal, cerând cu petițiunea
registrată la No. . . , a li se autentifica acest
înscris ce ne a depus format în dublu exem-
plar, din cari unul iscălit de numițil iar cel-
alt neiscălit, scris și redactat acest act de D.
Ion Stochiade, de profesie advocat și domici-
liat în acest oraș Călărași, cunoscut de noi
personal.
   Dupe care citindu-se acest act din cuvent
în cuvânt, în auțlul și în fața celor de mal
sus, la întrebările puse de noi, D-lor Tudora
Radu Ștefan Cobzaru și Radu Ștefan Cob-
zaru au declarat că actul ce li s’a citit este
al D-lor, că cele coprinse într’ânsul sunt cu
consimțimântul D-lor, că nesciind carte ’lau
semnat prin punere de deget.
   Asemenea D. Stochiade a declarat că a
scris și redactat acest act dupe cererea nunii-
ților Tudora Radu Ștefan Cobzaru și Radu
Ștefan Cobzaru, pe cari ’I a și iscălit nesciind
carte, semnând și D-sa cu acâstă mențiune.
   In urma acestora, toți cel de mai sus, au
semnat în presența nostră și exemplarul pre-
sintat nescălit, ce este a se păstra la dosarul
causel, și în urmă vidând ambele exemplare
pentru neschimbare.
   Noi, judecătorul,
   Luând act de aceste declarațiuni dăm au-
tenticitatea legală acestui act, care s’a format

pe timbru a 20 bani, anulându-se și o colă
a 1 leu spre autentificare, și cererea pe‘tim-
bru a 25 bani.
   Dupe care am dresat presentul proces-
verbal, semnat de noi și scriitor.
   Jude, Al. C. Stoicescu.
Scriitor, I. N. Bundă.
   No. 1.582.             1892, Februarie 2.
   Dăm putere și ordonăm agenților adminis-
trativi ca să execute presentul act autentic,
procurorilor să stăruiască pentru a lui adu-
cere la îndeplinire; spre credință presenta for-
mulă s’a semnat de noi.
  p. Jude, G. Săndulescu.
   No. 424.               1891, Aprilie 15.
   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința na-
țională, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate:
Act de împrumut
   SubsemnațiI, ambii soți, Radu Ștefan și
Tudora Radu Ștefan, de profesie lăutari, do-
miciliați în urbea Călărași, declarăm că ne-am
mal împrumutat de la D. loniță Dobrinescu,
de profesie comerciant, având același domi-
ciliu, cu suma de lei 50, pe cari bani ne obli-
găm solidari a’i restitui tot la 8 Septembre
1890-; iar în cas contrariu vom mai plăti
câte lei 2 la sută pe lună de la arătatul ter-
men până la achitare, plus cheltuelile ce va
fi nevoit a întrebuința cu învestirea acestui
act cu formula executorie și până la exe-
cutare.
   Eu, Radu Ștefan.
   Eu, Tudora Radu Ștefan.
Călărași, 1890, Martie 13.
   Scris și redactat, precum și iscăliturile îm-
prumutaților Radu Ștefan și Tudora Radu
Ștefan, cari nu sciii carte, făcute de mine,
dupe a lor cerere.
   I. Stochiade, advocat.
       D.  Antonescu, I. Stochiade.
Proces-verbal
   Astățll, 14 Martie 1890, în pretoriul ju-
decătoriei ocolului Călărași, și înaintea no-
stră, P. Crivețeanu, ajutor de judecător, asis-
tat de D. Ion N. Bundă, scriitor la acâstă ju-
decătorie, s’au presintat în personă D-lor
Radu Ștefan și Tudora R. Ștefan, ambii din
Călărași, necunoscuți de noi personal, cerând,
cu petiția registrată la No. 2.229, a li se au-
tentifica acest act ce ne-a depus, format în
dublu exemplar, din care unul iscălit de nu-
miți!, iar cel-alt neiscălit; scris și redactat
acest act de D. Ion Stochiade, advocat din
Călărași, cunoscut personal de noi, care ’l-a
și Iscălit cu acâstă mențiune.
   Pentru constatarea identitățe! D-lor Radu
Ștefan și Tudora Radu Ștefan aii presintat
ca martori pe D-lor I. Stochiade, scriitorul, și
pe D. D. Antonescu, funcționar, cunoscut
personal de noi, cari ne-au afirmat că în ade-
văr numițil cari s’au presintat înaintea nostră
sunt personele semnate in act.
   Dupe cari citindu-li-se acest act, din cu-
vânt în Ctivânt, în auriii și în fața celor de

6800

16 Februarie 1892

mai sus, la întrebările puse de noi D-lor
ne-aîi declarat că actul ce li s’a citit este al
D-lor, că cele coprinse într’ânsul sunt cu
consimțimântul D-lor, că nesciind carte ’l-au
semnat prin punere de deget.
    In urma acestora toți cei de mai sus aii
semnat în presența nostră și exemplarul pre-
sintat neiscălit, ce este păstrat la dosarul
causei și vidând cu vi^a ambele exemplare.
    Noi, judele,
    Luând act de aceste declarațiuni, dăm au-
tentificarea legală acestui act, care s’a făcut
pe o colă cu timbru a 1 leu și un timbru
mobil a 10 bani, iar cererea pe timbru de
25 bani.
    Drept care am dresat presentul proces-
verbal semnat de noi și de scriitor.
   p.     Jude, P. Crivețeanu.
Scriitor, I. N. Bundă.
    No. 3.074 al autentificărei.
    Dăm putere și ordonăm tuturor agenților
administrativi să execute presentul act au-
tentic ; procurorilor să stăruiască pentru a
lui aducere la îndeplinire; spre credință s’a
format presentă formulă și s’a semnat de noi.
   p.     Jude, G. Sănduleseu.
No. 425 din 1891.
    Tribunalul, prin jurnalul No. 233 din 23
lanuare 1892, a admis punerea in vînZare
cu licitație publică a imobilului D-lor Tudora
Radu Ștefan Cobzaru și Radu Ștefan Gobzaru,
ce’I are situat în acest oraș Călărași, a cărui
situațiune este următorea:
    O jumătate loc, situat în strada Plevna,
fața și fundul aproximativ câte 5 stânjeni, iar
lungimea pe ambele laturi câte 20 stânjeni,
pe care se află construite un ochiîi de prăvă-
lie ce servă de ferărie, o sală și o cameră sub
un acoperimănt, vechi, ruinate, construcția
de gard, lipite cu pământ, învelite cu scân-
duri, un puț spre stradă și în fund o retiradă,
construcția de scânduri, ale cărei vecinătăți
sunt: la răsărit cu locul și casele lui Marin
Costache, la apus cu proprietatea lui Miha-
lache Puiu, la mia^ă-nâpte cu un loc viran
și la mia$ă-<Ji cu strada Plevna.
    Dupe încredințarea dată de D. grefier al
acestui tribunal, acest imobil nu se află su-
pus la nici o sarcină.
    Se face cunoscut în general că acâstă lici-
tațiune se va urma în sala ședințelor acestui
tribunal în țliua de 23 Maiu 1892, la o-
rele 11 a. m.; având în vedere că toți aceia
cari ar pretinde verl-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă
sau veri-ce alt drept asupra imobilului în
cestiune să se arate la tribunal, mai înainte
de țliua adjudecațiunei; căci în urmă veri-
ce cereri se vor ivi nu se vor mai consi-
dera.
    No. 2.094.           1892, Februarie 12.
Tribunalul Teleorman
    Pentru despăgubirea D-lui A. Aftalion de
suma banilor ce are a lua de la D. Ion Mircea
Pârvu, cu actul de ipotecă ca investit cu for-
mula esecutorie și înscris de acest tribunal
la No. 132 din 1891, a cărei coprindere este:

MONITORUL OFICIAL

   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința națio-
nală, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate.

Act de ipotecă
   Eii, Ion Mirea Pârvu, agricultor din T.-Mă-
gurele, m’am împrumutat astă-țli de la D.
Avram Aftalion, tot din T.-Măgurele, cu suma
de lei 520, pe care mă oblig a ’i o plăti de
astă-țli peste o jumătate an fără nici o do-
bândă.
   Pentru asigurarea D-lui Avram Aftalion
că voiu plăti la termen suma împrumutată
’i ipotez locul și casele mele ce posed în
T.-Măgurele, strada Mircea-Vodă, în puterea
actului de vînZare, transcris de tribunalul
Teleorman la No. 352 din 1890, și care case
se învecinesc de o parte cu casele decedatu-
lui Paraschiva Panduru, de alta cu locul lui
Mirea Pârvan, fața în stradă, și în fund cu
locul lui Drăguț Stamate.
   Dacă la termenul stipulat nu voiu plăti
suma împrumutată, împrumntătorul este în
drept a pune în vînțlare imobilul ceipotecez,
fără curs de judecată, pentru a sa despăgubire,
putând învesti cu formala esecutorieacest act.
   Eu, Avram Aftalion, mă mulțumesc pe
stipulațiunele acestui act și pe imobilul ce se
ipotecăză, pentru asigurarea plăței sumei ce
am împrumutat D-lui Ion Mirea Pârvu.
   împrumutat, Ion Mirea Pârvu.
   Imprumutător, Avram Aftalion.
   Scris și redactat de mine, Stef. Nicolopol.
   Stef. Nicolopol, Christ Viișoreanu.
1890, Iulie 7.
Proces-verbal No. 3.589.

   Astă-țli 7 Iulie 1890,
   In pretoriul tribunal Teleorman și înain-
tea nostră N. I. Maimarol, membru supleante
al tribunalului Teleorman și președinte al
sesiunei vacante, asistat D. grefier G. Milian,
s’aîi presentat în personă D-lor Ion Mirea
Pârvu și Avram Aftalion, a căror identitate
am constatat’o prin martorii Stef. Nicolo-
polu, de profesiune liberă și Ghrist. Viișoreanu
de profesiune funcționar, ambii domiciliațl
în T.-Măgurele, cunoscuți noă personal, cari
ne au declarat că mai sus espusele persone
cari se presintă cu acest act sunt în adevăr
cele subscrise într’ânsul și cu suplica regis-
trată la No. 8.142 de ații au cerut autentifi-
carea presentulul act de ipotecă scris pe hâr-
tie de 5 lei, format în duoă exemplare, din
care numai unul semnat de D-lor și ambele
exemplare semnate de D. Stef. Nicolopolu,
redactorul actului.
   Dupe ce am vițlat ambele exemplare pen-
tru neschimbare, am dat citire presentulul
act din cuvânt în cuvânt în presența și au-
țlul părților, și a amatorilor, și la întrebările
puse de noi, părțile ne au declarat că actul e
al D-lor, că cele coprinse în el sunt cu con-
simțimântul D-lor și că un «xemplar e sub-
scris de D-lor prin propriele semnături, pre-
cum asemenea părțile au subscris în presența
nostră și exemplarul presentat nesemnat ce

este a se păstra la dosar, iar martorii au sub-
scris propriu ambele exemplare.
   Noi, președintele,
   Luând act de aceste declarațiuni și,
   Vățlând recipisa casieriei generale locale
No. 2.269 din 1890, de plata taxei de înre-
gistrare;
   Ia conformitate cu legea de autentificarea
actelor ;
   Dăm autenticitatea legală presentului act
de ipotecă.
   N. I. Maimarol.
Grefier, C. Milian.
   No. 451 din 1890, al repertoriului au-
tentic.
Tribunalul Teleorman
Ordonanță de inscripțiune No 3.590.
   înaintea nostră, președintele sesiunei va-
cante, s’au presentat astă-țli, 7 Iulie 1890 în
personă D-lor Ion Mirea Pârvu și Avram Af-
talion, și, cu suplica registrată la No. 8.143
de a^i, au cerut inscripțiunea presentului act
de ipotecă autentificat de acest tribunal la
No. 451 din 1890.
   Noi, președintele,
   Vățlând cererea părților;
   Vățlând că presentul act de ipotecă a cărui
inscripțiune se cere este autentificat de acest
tribunal la No. 451 din 1890;
   Văzând că părțile aii renunțat de a se mai
face cercetări despre titlul de proprietate,
pacinieă posesiune și legalele împrejurări ce
ar plana asupra imobilului constituit ipo-
tecă;
   Văzând ca taxa de înregistrare s’a respuns
fiscului cu recipisa casieriei generale locale
No. 2.269 din 1890;
   Vățlând și disposițiunele art. 1.781 și
1.782 din codul civil;
   Ordonăm inscripțiunea presentulul act de
ipotecă în registrul respectiv, conform art.
725, și 727 din procedura civilă.
   Președinte, N. I. Maimarol.
Grefier, C. Milian.
      Grefa tribunalului Teleorman.
   Subscrisul grefier atest că acest act de
ipotecă s’a înscris în registrul de inscripțiunl
la No. 31 astă-țli, 7 Iulie 1890.
   p.    Grefier, Florian Moncea.
   Dăm putere și ordonăm tutulor portărei-
lor și agenților administrativi ca să execute
disposițiunele presentulul act de ipotecă au-
tentifîat de acest tribunal Teleorman- la
No. 451 din 1890, procurorilor să stăruiască
pentru aducerea lui la îndeplinire și spre cre-
dință s’a subsemnat de noi, completul tri-
bunalului Teleorman.
       E.     Anastasiu, P. Poni.
   p. Grefier, Florian Moncea.
Grefa tribunalului Teleorman.
   Subscrisul grefier atest că presentul act
de ipotecă s’a învestit cu formula executo-
rie și s’a trecut în registrul de învestiri la
No. 132 astă-țli, 4 Noembre 1891.
   p. Grefier, I. Petrescu.

16 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6801

   Tribunalul, prin jurnalul No. 206 din 1892,
a încuviințat vîndarea averei imobilă în sala
ședințelor acestui tribunal în ^iua de 23
Maiu viilor, a. c., și care avere este :
   Un loc de casă din urba Turnu Măgurele,
strada Mircea-Vodă. în lungime de 23 stân-
jeni, și lățimea de 3 stânjeni, are construit
pe acest loc o pereche case, care se înveci-
nesc de o parte cu casele decedatului Paras-
chiv Panduru, de alta cu locul lui Mircea
Pârvu, fața în stradă și în fund cu locul lui
Drăguț Stamate, și care avere dupe încredin-
țarea dată de grefă nu s’a găsit supusă la
nici o sarcină popritore.
   Se publică, dar, spre generala cunoscință a
amatorilor ce vor voi de a cumpăra expusa
avere pusă în vînțlare, să se presinte în țliua
și oreie indicate mal sus spre a concura ; so-
mându-se toți aceia cari ar pretinde verl-un
drept de proprietate, usufruct, servitute,
chirie, privilegiu, ipotecă sad orl-ce alt drept
asupra expusei averi pusă în vîndare, să se
presinte, mal înainte de termen, spre a’șl
face pretențiunile ce vor avea; căci în urmă
nu li se vor mai considera.
   No. 2.539.          1892, Februarie 10.

Tribunalul Vlașca

   D. Anton Dumitrescu, de profesie comer-
ciant, domiciliat în orașul Giurgiu, coldrea
de Negiu, strada Sinagoga, prin petiția re-
gistrată la No. 10.672 din 189.1, a anexat
actul de ipotecă autentificat de acest tribu-
nal la No. 141 din 1882 și înscris la No. 18
din 1882, învestit cu titlul executoriu, a că-
rui coprindeie este precum urmeză :

Act de ipotecă
   Subsemnațil, pe de o parte Marghiola Ni'
culescu, și pe de alta Anton Dumitrescu, am
făcut următdrea convențiune :
   Eh, Marghiola Niculescu, declar prin acâsta
că astăzi am primit cu împrumutare de la
D. Anton Dumitrescu, suma de lei noul
1.420, obligându-mâ a’i înapoia în termen
de un an, socotit de astăzi; și pentru asigu-
rarea acestor bani și înapoiarea lor la termen
de un an depun ipotecă în primul rang:
   Un imobil compus de mai multe încăperi
și cu tote îmbunătățirile aflate pe densul și
cu tot locul, în stânjeni patrațl de 189, pal-
me 3, și care se învecinesce pe de o parte cu
Tache Niculescu, pe de alta cu Luxița
Niculescu, și in față cu strada Bileargiu-
lui și pe de alta într’o ulicioră înfun-
dată, aflat în acest oraș, colorea de Ver-
de, strada Bileargiului, și pe care ’l posed
cu actele de cumpărătore, unul cu No. 235
cu data 16 Decembre 1872, legalisat de
onor, tribunal de Vlașca și altul cu No. 147
cu data 28 Iulie, anul 1878, legalisat tot de
onor, tribunal de Vlașca; și care imobil va
servi pentru despăgubirea D-lui Anton Du-
mitrescu dacă nu voiu plăti la termen suma
împrumutată; atunci numitul va putea cere
și obține vîndarea imobilului de mal sus ipo-
tecat, fără a mijloci veri-o judecată sau so-
mațiune de întârțliare, având acest act puterea
unui titlu executoriu, și din prețul ce va
resultă la licitație se va despăgubi D. Anton

Dumitrescu, atât de capete cât și de o do-
bândă legală, începând acestă dobândă de Ia
expirarea termenului prevăzut mai sus de
un an și până va primi bani de la casa de
depunerea și de primirea sa și de cheltueli de
urmărire și taxa timbrului.
   Eu, Anton Dumitrescu, declar că am îm-
prumutat pe D-na Marghiola Niculescu cu
suma de lei noul 1.420, tot cu condițiunile
de mai sus.
   Făcut astățll, 20 Aprilie 1882, în Giurgiu.
   Marghiola Nindescu.
   Anton Dumitrescu.

Tribunalul județului Vlașca
1882, Aprilie 20
   In țliua de 20 curent s’a presentat îna-
intea tribunalului D-lor Marghiola Niculescu
și Anton Dumitrescu în persdnă, în auțlul și
în fața D-lor s’a citit din cuvânt în cuvânt
acest act depus cu petiția înregistrată la
No. . . . din 1882, au declarat că este al
D-lor, că conține libera D-lor voință și că
este subsemnat de D-lor, una prin punere
de deget, iar unul propriu.
   Tribunalul,
   Pe basa acestor declarațiunl și conform
art. 1.171 din codul civil, dă autenticitatea
legală presentului act.
   Stătescu.
                     Grefier, I. A. Ciuley.
   No. 141 al condicel.

Președintele tribunalului Vlașca
Ordonanțtt de inscripțiune
1882, Aprilie 22
   înaintea nostră s’au presentat D-lor Mar-
ghiola Niculescu și Anton Dumitrescu în
persdnă și ambii, prin petițiunea registrată la
No. ... din 1882, au cerut să ordonăm lu-
area inscripțiunel ipotecară asupra imobilului
compus de mai multe încăperi și cu tot lo-
cul de stânjeni patrațl 189, palme 3, si-
tuat în acest oraș, coldrea de Verde, strada
Bileargiul, cu care prima asigură suma de
lei 1.420, ce se împrumută de la secundul,
pe termenui și cu condipuniie prevăzute în
actul de ipotecă.
   Noi, președintele,
   Având în vedere actul de ipotecă, auten-
tificat de acest tribunal la No. 141 din 1882;
   Avend în vedere declarațiunea făcută de
împrumutător în josul petițiunel, prin care
declară că se mulțumesce a se lua inscrip-
țiunea asupra imobilului fără a se mal cer-
ceta pacinica posesie, opisele de proprirl și
titlurile de proprietate;
   Având în vedere că taxa de înregistrare
s’a plătit la casierul general local, în sumă
de lei 7, bani 10, cu recepisa No. 361 din
1882,
   Având în vedere și’art. 1.782 din codul
civil,
   Ordonăm inscripțiunea actului de ipotecă
în registrul respectiv, canform art. 725 și
727 din procedura civilă.
   Președinte, Stătescu.
                     Grefier, I. A. Ciuley.

Grefa tribunalului Vlașca
   Se atestă că presentul act s’a trecut in
registrul de inscripțiuni la tribunalul Vlașca,
astăzi, 22 Aprilie 1882, sub No. 18, con-
form lege!.
   Grefier, 1. A. Ciuley.

   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Durnnețleu și voința națio-
nală, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate :
   Dăm putere și ordonăm agenților admi-
nistrativi ca să execute acest act de ipotecă,
procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere
la îndeplinire; și spre credință, presentul act
de ipotecă, s’a semnat de noi adi, 15 Noem-
bre 1891.
   N. Algiu, C. Gabrlelescu.
Grefier, 1. A. Ciuley.
   No 135 din 1891 al form.

   A cerut punerea în vînțlare cu licitație
a menționatului imobil, avere a D-nel Mar-
ghiola Niculescu, debitore, de profesiune
menajeră, domiciliată în orașul Giurgiu, co-
lorea de Verde, strada Bileargiului.
   Care imobil, dupe cum resultă din proce-
sul-verbal de situațiune, este compus din o
casă cu locul el, îngrădită nu de tote părțile
bine, având 4 camere și un salon la mijloc,
cu pivniță dedesubt de zid, învelită cu fer ;
învecinendu-se de o parte cu proprietatea
D-lul Radu Marin Palada, de alta cu ulicioră
înfundată și în fund cu proprietatea D-lul
Tache Niculescu și la față cu strada Bilear-
giulul No. 23.
   Pentru despăgubirea sa de suma de lei
1.420 capete, osebit procente legale și chel-
tuelf.
   Asupra menționatului imobil, dupe încre-
dințarea dată de grefă, sunt următorele sar-
cine :
  I.    Prin actul înscris de acest tribunal la
No. 18 din 1882, D-na Marghiola Niculescu,
ipotecă menționatul imobil D-lul Anton Du-
mitrescu, pentru lei 1.420;
  II.   Idem prin actul înscris de la No. 42
din 1886, ipotecă și al duoilea rang tot acest
imobil D-lul Anton Dumitrescu, pentru
lei 840.
   Tribunalul,
   Prin jurnalul No. 381 din 24 Ianuarie
1892, a încuviințat vîndarea acestui imobil
cu tote îmbunătățirile, averea D-nel Mar-
ghiola Niculeasca, pentru suma de de lei
1.420, fixând țliua de 30 Maiu 1892.
   Se face, dar, cunoscut că acestă vînțlare
se va efectua în pretoriul tribunalului la ară-
tata ții, la orele 11 a. m.
   Tot-d’o-dată se somâză toți aceia caii ar
pretinde verl-un' drept de proprietate, usu-
fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă,
sau orl-ce alt drept asupra bunurilor ca îna-
intea adjudecațiunel, să se presinte la tribunal
spre a’șl arăta pretențiunile lor sub pedepsă
de a nu li se maî ține în sâmă.
   No. 3.127.           1892, Februarie 11.

6802

MONITORUL 'OFICIAL

16 Februarie 1892

Corpul portăreilor tribunalului Illov
   Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec-
ția comercială, cu No. 2.044 din 1892, se
publică spre generala cunoscință că s’a fixat
a se vinde prin licitație publică, la localitate,
în comuna Dudesci, cătunul Cioplea, județul
Ilfov, în «Jitia de 26 Februarie 1892, înce-
pând de la orele 11 a. m. înainte, averea mo-
bilă a D-lui Velea Velicu, compusă din 30
ol, spre despăgubirea D-lul Natan Zlocever
cesionarul D-lui Herman Krohmanlik.
   No. 2.257.          1892, Februarie 13.

Comisarul de urmărire al ocolului III
din Bucuresci
   Se publică spre generală cunoscință că D.
jude al ocolului III din Bucuresci, prin adresa
cu No. 1.917 din 1892, a fixat «Jiua de 20
Februarie 1892 pentru vînZarea prin lici-
tație publică a averel mobilă a D-lul lacob
Caiser, compusă din o mașină de cusut cu
No. 8.037.083, urmărită spre despăgubirea
D-lui Volf Rosenberg pentru plată de chirie,
de sumele ce are a primi conform cărțel de
judecată No. 1.758 din 1891, a acelei jude-
cătorii, învestită cu formula executorie.
   VînZarea se va efedtua pe piața tribunalu-
lui Ilfov începând de la orele legale.
   No. 380.            1892, Februarie 14.

  — Se publică spre generala cunoscință că
D. jude al ocolului III din Bucuresci, prin
adresa cu No. 2.067 din 1892, a fixat țliua
de 22 Februarie 1892, pentru vînZarea prin
licitație publică a averei mdbilă a D-nei ’Ga-
terina Breslaner compusă din mobilier de
casă urmărită spre despăgubirea D-lui Cos-
tache Ion de sumele ce are a primi conform
cărțel de judecată No. 2)611 din 1891, a
acelei judecătoi ii. învestită cu formula exe-
cutorie;
   Vînțlarea se va efectua pe piața tribunalu-
lui Ilfov, începând de la orele legale.
   No. 376.            1892, Februarie 14.

   — Se publică spre .generala cunoscință că
D. jude al ocolului III din Bucuresci, prin
adresa cu No. 2.146 din 1892, a fixat țliua
de 25 Februarie 1892, pentru vînțlarea prin
licitație publică a averei mobilă a D-lui Mi-
halache Nicolae, compusă din mobilier de casă,
urmărită spre despăgubirea D-lui Ilie Stăn-
cescu de sumele ce are a primi conform căr-
țel de judecată cu No. '3.551 din 1891, a ace-
lei judecătorii, învestită cu formula execu-
torie.
   Vînjarea se va efectua pe piața tribunalu-
lui Ilfov, începând de la orele legale.
   No. 361.            1892, Februarie 12.


GITAȚIUNI

Curtea de apel din Bucuresci, secția I
   Diaconul P. ‘Popescu, fost domiciliat în
Bucuresci, calea Șerban-Vodă No. 238, iar
acum cu domiciliul necunoscut, se vestesce
printr’acâsta una și singură citație ca, la 8
Maiu 1892, orele 10 și jumătate diminâța,

să vină a se înfățișa în procesul ca inculpat
pentru escrocherie, pregătit cu tote actele
necesare; cunoscând că la cas de nevenire,
procesul se va resolva în lipsă’I, conform
legei.
   No. 2.422.           1892, Februarie 14.

Tribunalul Ilfov, secția dl civilo-
corecțională
   D-na Ecaterina lonescu, din calea Victoriei
No. 171, este chemata la acest tribunal în
^iua de 12 Martie 1892, orele 11 diminâța,
spre a se cerceta ca martoră într’un proces
corecțional; având în vedere că de nu va fi
următore se va amenda.
   No. 1.647.             1892, Ianuarie 20.

—D. Abaș Dehav, cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acest tribunal în țliua de 21
Aprilie 1892, orele 11 diminâța, spre a se
cerceta ca inculpat într’un proces corecțional;
având îfi vedere că de nu va fi următor se va
judeca în lipsă.
   No. 3.426.           1*892, Februarie 11.

Tribunalul Ilfov, secția III civilo-
corecțională
   D. Manole Alexe, cu domicilul necunoscut,
este chemat la acest tribunal în țliua de 29
Aprilie 1892, orele 11 diminâța, spre a se
cerceta ca inculpat într’un proces corecțional;
având în vedere că de nu va fi următor se
va judeca în lipsă.
   No. 2.513.           1892, Februarie 13.

   — D. G. Petre, cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acest tribunal în țliua de 29
Aprilie 1892, orele 11 diminâța, spre a se
cerceta ca inculpat într’un proces corecțional;
având în vedere că de nu va fi următor se
va judeca în lipsă.
   No. 2.514.           1892, Februarie 13.

   — D. Costache Bălănescu, cu domiciliul
necunoscut, .este chemat la acest tribunal în
<jiua de 29 Aprilie 1892, orele 11 diminâța,
spre a se cerceta ca inculpat într’un proces
corecțional; având în vedere că de nu va fi
următor se va judeca în lipsă.
   No. 2.542.           1892,-Februarie 13.

   — D.FaniN.Balaban, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest «tribunal în «Jiua
de 29 Aprilie 1892, orele 11 diminâța, spre
a se cerceta ca inculpat într’un proces co-
recțional ; având în vedere că de nu va fi ur-
mător se va judeca în lipsă.
   No. 2.543.           1892, Februarie 13.

   — D. Al. Manolescu, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal în
^iua de 6 Maiu 1892, la orele 11 diminâța,
spre a se cerceta ca inculpat într’un proces
corecțional; având în vedere că de nu va fi
următor se va judeca în lipsă.
   No. 2.501.           1892, Februarie 13.

   — D. Costache lonescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat Ia acest tribunal în

(Jiuade8Maiu 1892, orele 11 diminâța, spre a
se cerceta ca inculpat într’un proces corec-
țional; având în vedere că de nu va fi următor
se va judeca în lipsă.
   No. 2.495.           1892, Februarie 12.

   — D. I6n Șilișteanu, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal în țliua
de 8 Maiu 1892, orele 11 diminâța, sprea a
se cerceta ca inculpat într’un proces corec-
țional; având în vedere că de nu va fi următor
se va judeca în lipsă.
   No. 2.534.           1892, Februarie 13.

   —D-na Maria Pațak, cu domiciliul necu-
noscut, este chemată la acest tribunal în țliua
de 11 Maiu 1892, orele 11 diminâța, spre a
se cerceta ca inculpată într’un proces corec-
țional; având în vedere că de nu va fi următore
se va judeca în lipsă.
   No. 2.550.           1892, Februarie 13.

Tribunalul Bacăii
   D. loan Crintea, din- comuna Poiana-Sărată,
Transilvania, este citat a se presinta în ca-
mera acestui tribunal în țliua de 24 Februa-
rie 1892, orele 10 diminâța, spre a se as-
culta ca inculpat în procesul corecțional in-
tentat contra sa pentru contravenție la legea
vamală; la neurmare se va judeca în lipsă.
   No. 3.107.           1892, Februarie 4.

   — D. N. Mamoi, din comuna Poiana-Să-
rată, Transilvania, este citat a se presinta în
camera acestui tribunal în țliua de 24 Fe-
bruarie 1892, orele 10 diminâța, spre a se
asculta ca inculpat în procesul corecțional
intentat contra sa pentru contravenție la le-
gea vamală: la neurmare seva judeca în lipsă.
   No. 3.108.           1892, Februarie 4.

   —D. SpridonTenechi, din comuna Poiana-
Sărata, Transilvania, este citat a se presinta
în camera acestui tribunal în «jiua de 24 Fe-
bruarie 1892, orele 10 diminâța, spre a se
asculta ca inculpat în procesul corecțional
intentat contra sa pentru contravenție la le-
gea vamală; la neurmare se va judeca în lipsă.
   No. 3.109.           1892, Februarie 4.

   — D. Nițe Mamoi, din comuna Poiana-
Sărată, Transilvania, este citat a se presinta
în camera acestui tribunal în țliua de 24 Fe-
bruarie 1892, orele 10 diminâța, spre a se
asculta ca inculpat în procesul corecțional
intentat contra sa pentru contravenție la legea
vamală; la neurmare se va judeca în lipsă.
   No. 3.110.           1892, Februarie 4.

   —iD-na Maria Gh. Burducel, din comuna
Poiana-Sărată, Transilvania, este citată a se
presinta în camera acestui tribunal în țliua
de 24 Februarie 1892, orele 10 diminâța,
spre a fi ascultată ca inculpată in procesul co-
recțional intentat contra sa pentru contra-
venție la legea vamală; la neurmare se va ju-
deca în lipsă.
   No. 3.111.           1892, Februarie 4.

46 Februarie 1892

MONITORUL OFICIAL

6803

Tribunalul Buzăă
   D, Napoleon Popescu, cu domiciliul necu-
noscut, este, citat pentru țliua de 22 Februa-
rie 1892, orele 10 diminâța. să se presinte
la acest tribunal spre înfățișare in procesul
ce are cu soția sa Zoe pentru divorț; contra-
riu se va judeca causa în lipsă,conform legei.
   No. 2.463.           1892, Februarie 10.

   — D. Mașinistru Ofernistu, din comuna
Cernătesci, acum cu domiciliul necunoscut,
este citat prin acâsta a se presenta înaintea
acestui tribunal în țliua de 2 Martie 1892,
orele 10 diminâța spre a fi ascultat ca re-
clamant într’un proces corecțional; cunos-
când că nefiind următor se va judeca în lipsă.
   No. 2.O90.             1892, Februarie 10.

   —D. Sterie Nicolescu,din comuna Buzâîb
acum cu domiciliul necunoscut, este citat
prin acâsta a se presintă înaintea acestui tri-
bunal în țliua de 4 Martie 1892, orele 10
diminâța, spre.a ’șî Susține oposiția sentinței
într’un proces corecțional; cunoscând că 'ne-
fiind următor se va judeca în lipsă.
   No. 2.541.           1892, Februarie 11.

   — D. Ion Popovici, din comuna Buzâu,
acum cu domiciliul necunoscut, este citat
prin acâsta a se presintă înaintea acestui tri-
bunal în țliua de 4 Martie 1892, orele 10
diminâța, spre a fi ascultat ca inculpat în-
tr’un proces corecțional; cunoscând că ne-
fiind următor se va judeca în lipsă.
   No. 2.567.           1892, Februarie 11.

Tribunalul Dâmbovița
   D-na Catrina Duță, de fel din comuna Pro-
dulesci,acum dispărută, se citâză printr’acesta
ca, în țliua de 2 Martie 1892, orele 11 di-
minâța, să se presinte la acest tribunal spre
a fi ascultată ca inculpată pentru furt de la
stăpân; în cas de nevenire se va judeca în
lipsă, conform legel.
   No. 2.732.           1892, Februarie 11.

   — D. căpitan doctor Ion Iliescu, din bata-
lionul 2 vânători, garnisona Craiova, se citâză
printr’acâsta ca, în țliua de 6 Martie 1892,
orele 11 diminâța, să se presinte la acest tri-
bunal spre a fi ascultat ca inculpat pentru
delict silvic; în cas de nevenire se va judeca
în lipsă.
   No. 2.691.           1892, Februarie 11.

   — D. Ion Gheorghe Miriță, din comuna
Cândesci, iar acum cu domiciliul necunoscut,
se citâză printr’acâsta ca, în țliua de 18
Martie 1892, orele 11 diminâța, să se pre-
sinte la acest tribunal spre a fi ascultat ca
inculpat pentru furt de lemne; în cas de ne-
venire se va judeca în lipsă.
   No. 2.655.           1892, Februarie 10.

Tribunalul Ialomița
  D.    loniță Olteanu Mocanu, fost prin co-
muna Bordușelele, acum dosit, se citâză prin
acâsta ca, în (jiua de 9 Martie 1892, orele
10 a. m., să vină la acest tribunal spre înfă-

țișare ca inculpat pentru lovire gravă; cunos-
când că în cas contrariu se va judeca în lipsă,
conform legel.
   No. 1.830.           1892, Februarie 8,

   — D. Nicolae Anastasiu, fost prin orașul
Călărași, actuamente necunoscut, se citâză
prin acâsta ca, în (jiua de 9 Martie 1892,
orele 10 a. m., să vină la acest tribunal spre
înfățișare ca inculpat în procesul prevSțlut și
penat de art. 203 din codul penal; cunoscând
că în cas contrariu se va judeca în lipsă, con-
form legel.
   No. 1.863.           1892, Februarie 10.

   —D. Sanache Gheorghe, ^is și Ion Gheor-
ghe, fost cu domiciliul în orașul Călărași, iar
acum dosit, se citâză prin acâsta ca, în țliua
de 13 Martie 1892, orele 10 a. m., să vină
la acest tribunal spre înfățișare ca inculpat
pentru furt, fapt prevăd ut și penat deart. 310,
al. III din codul penal ; cunoscând că în cas
contrariu se va judeca în lipsă, conform legel.
   No. 2.043.           1892, Februarie 11.

Tribunalul Prahova, secția II
  D.    Gheorghe Ognan, fost cu domiciliul în
comuna Ploescl, iar acum necunoscut, este
citat ca, în (jiua de 18 Februarie 1892, orele
10 diminâța, să vină la acest tribunal spie
a fi cercetat ca inculpat pentru ultragiu și
loviri; cunoscând că nefiind următor se va
judeca în lipsă, conform legel.
   No. 2.028.           1892, Ianuarie 29.

Tribunalul Suceava
   Fiind-că D. Grigore Sârbu, n’are acum do-
miciliul cunoscut, pentru ca să i se potă în-
mâna citația acestui tribunal, prin care în
virtutea art.... din pr. civilă, este citat a se
presenta în personă sau prin procurator ad-
mis de lege înaintea tribunalului Suceava la
24 Februarie 1892, orele 10 din ții, când are
a se judeca procesul ce i s’a intentat de soția
sa pentru divorț; apoi, conform art 75 al. 6
din pr. civilă, se publică acâsta, afișându-se
și la ușa tribunalului local; aducând atunci
și dovezile ce va fi posedând, la neurmare
causa se va judeca în lipsă.
   No. 386.             1892, Februarie 13.

   — Fiind-că D. ‘David Friedman n’are a-
ciun domiciliul cunoscut, pentru ca sed se
potă înmâna citația acestui tribunal, prin
care este citat a se presenta în personă sau
prin procurator admis de lege înaintea tribu-
nalului județului Suceava^ la 2 Martie 1892,
orele 10 din ții, când are a se judeca proce-
sul ce i s’a intentat de soția sa Mina Fried-
man, născută luster, pentru divorț, apoi, con-
form art. 75 aliniatul 6 din procedura civilă,
se publică acâsta, afișându-se și la ușea tri-
bunalului dinpreună cu copia de pe ordo-
nață, aducând .atunci și dovițlile ce va fi po-
sedând ; la neurmare causa se va căuta în
lipsă.
   No. 350.             1892, Februarie 10.

Tribunalul Teleorman
  D.    Harim D. Periețeanu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat prin acâsta ca, în «jiua

de 29 Februarie 1892, orele 10 diminâța,
să se presinte la acest tribunal spre înfățișare
cu soția sa Floarea, în procesul intentat con-
tră’! pentru divorț; la neurmare se va.pro-
ceda în lipsă, conform legel.
   No. 2.490.           1892, Februarie 8.

Tribunalul Vlașca
   D-na Anghelina Vasile Marinescu, cu do-
miciliul necunoscut, se citâză ca. la 13 Apri-
lie 1892, la orele 10 diminâța, să vină la a-
cest tribunal ca inculpată în procesul cu E-
caterina D. Marinescu, din Giurgiu ; cunos-
când că, de nu va fi următore acestei citațiunl,
se va urma conform legei.
   No. 2.926.           1892, Februarie 10.

Judecătoria ocolului I din Bucuresci
   D. S. Schvarz, fost domiciliat în strada
Gabroveni No. 49, iar în present dispărut,
este citat pentru țliua de 20 Februarie 1892,
de a se presenta în pretoriul acestei onor, ju-
decătorii, în procesul ce are cu D. H. Allias,
pentru pretenții de bani pentru chirie.
1892, Februarie 11.

Judecătoria ocolului II din Bucuresci
  D.    Martin Glein, cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acâstă judecătorie, în (jiua de
25 Februarie 1892, Ia orele 10 și jumătate
dimineța, spre a se cerceta ca contravenient;
având în vedere că de nu va fi următor se va
condamna în lipsă, conform art. 147 din pr.
penală.                      No. 1.102.

   —D. Dumitru Ghesca, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat la acâstă judecătorie
în (jiua de 25 Februarie 1892, orele 10 și
jumâtatediminâța, spre a se cerceta ca incul-
pat; având in vedere că de nu va fi următor se
va condamna în lipsă, conform art. 147 din
procedura penală.            No. 1.104.

Judecătoria ocolului III din Bucuresci
  D.      Giusepe Guamier este chemat la
acestă judecătorie în ^iua de 3 Martie 1892,
orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cer-
ceta ca inculpat; având în vedere că de nu va
fi următor se va condamna în lipsă, conform
art. 147 din pr. penală.
   No. 2.060.

Judecătoria ocolului Olteuița
  D.    Vasile Duță, cu domiciliul necunoscut,
este citat ca, in țliua de 6 Martie 1892, orele
10 diminâța, să se^presinte la acâstă judecă-
torie spre a se cerceta ca inculpat; contrariu
se vor aplica disposițiunile legel.
   No. 1.069.           1892 Februarie 8.

Judecătoria ocolului Târgovlște,
județul Dâmbovița
  D.    Idn Marinescu, din comuna Mircea-
Vodă, iar acum cu domiciliul necunoscut, se
citeză prin acâsta ca, în (jiua de 28 Februa-
rie 1892, orele 10 diminâța, să se presinte la
acâstă judecătorie ca inculpat pentru bătae;
cunoscând că nefiind următor se va judeca
în lipsă, conform legel.
   No. 1.165.           1892, Februarie 7.

6804

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

   — D. Niță Marinescu, fost pompier din
comuna Șerbănesci, iar acum cu domiciliul
necunoscut, se citâză prin acesta ca, în țliua
de 28 Februarie 1892, orele 10 diminâța,
să vină la acestă judecătorie ca inculpat pen-
tru bătae; cunoscând că nefiind următor se
va judeca în lipsă, conform legei.
   No. 1.202.           1892, Februarie 8.

Judecătoria ocolului Tulcea
   D. Șoim Șoan, cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acâstă judecătorie ințliua de 27
Februarie 1892, orele 10 diminâța, spre a
i se lua sciință ca inculpat în contravenție;
cunoscând că la neurmare se va procede con-
form legei.
   No.1.594.            1892, Februarie 8.



DECISIUNI

Tribunalul Argeș
   Astăzi fiind la ordinea ^ilei judecarea de
divorț intentată deD. Vintilă'Marin Bimbirel,
în contra soției sale Păuna Ion Ungreanu,
   La apel s’a presentat reclamantul Vintilă
Marin Bimbirel în personă, lipsind defendo-
rea Păuna Ion Ungureanu, procedura com-
pletă.
   S’a citit petiția de intentarea acțiunei ce
conține:
   Viața conjugală devenind imposibilă între
mine și soția mea Păuna, născută Ion Ungu-
rânu, din comuna Mazăceni, iar acum cu șe-
derea în Pitesci, colorea de Negru, la D. A-
postol Alexandrescu, pentru motiv de adul-
terii! și altele, ne mai voind a ședea cu mine
de este un an trecut dupe cum voi con-
stata tote acestea la înfățișare cu martori și
anume :
   Radu Teacă, Tănase Călugăru și Mihala-
che Călugăru toți din comuna Mozăceni, plasa
Gălășesci, județul Argeș, rugându-vă res-
pectos, D-le președinte, să bine-voiți a face
de a se cita în judecată soția mea și prin sen-
tință să pronunțați divorțul dintre mine și
dînsa.
   S’a citit și raportul format de D. membru
suplininte și cele-alte lucrări din dosar.
   Reclamantul a cerut a se proclama desfa-
cerea căsătorie de ore-ce soția s’a nu s’a mai
înapoiat în domiciliul conjugal.
   Tribunalul asupra acțiunei de divorț, in-
tentată de Vintilă Marin Bimbirel, în contra
soției sale Păuna Ion Ungureanu.
   Ascultând susținerile reclamantului;
   Având în vedere raportul format de D.
membru suplininte;
   Având în vedere că dupe art. 212 din co-
dul civil, soți pot cere desfacerea căsătorii
pentru escese, cruzimi și insulte grave ce’și
va fi făcut unul altuia ;
   Având în vedere că din depunerea marto-
rului lancu Dobre, audiat sub prestare de
jurământ, conform art. 196 din procedura ci-
vilă, se dovedesce că defendorea încă din a-
nul 1875 a părăsit domiciliul conjugal, fără
ca până astăzi să se fi înapoiat;
   Considerând că acest fapt al defendorei

constitue pentru reclamant o insultă gravă
din acelea prevăzute de lege și prin urmare
acțiunea de divorț este fondată :
   Pentru aceste motive, în numele legei,
hotărasce :
   Admite acțiunea intentată de Vintilă Ma-
rin Bimbirel și în consecință căsătoria dintre
dîusul și soția s’a Păuna Ion Ungureanu, se
declară pentru tot-d’auna desfăcută.
   Acâstă sentință este supusă oposițiunei și
apelului conform legei.
   Dată și citită în ședința publică la 25 Ia-
nuarie 1892.
   No. 31.

   Corpul portăreilor tribunalului Argeș.
   Presenta copie, fiind conformă cu origina-
lul, se atestă și se va publica prin Monitorul
oficial, fiind privitore pe Păuna, născută Ion
Ungureanu, fostă în comuna Mozăceni, iar
acum cu domiciliul necunoscut.
                       1892, Februarie 8.

Tribunalul Tecucitt
   Astăzi fiind la ordinea ^ilel acțiunea de
divorț intentată de Ion Chiper contra soției
sale Maranda Chiper,
   La apelul nominal s’a presentat numai re-
clamantele Ion Chiper, asistat de sfătuitorul
seu D. advocat S. Adomide, lipsind pârîta
Maranda Chiper, al cărui domiciliu fiind ne-
cunoscut, citațiunea i s’a publicat prin Mo-
nitorul oficial No. 198 din 1891, și s’a afi-
șat pe ușa tribunalului.
   S’au citit actele afacerel și s’a observat că
disposițiunile art. 219 și 239 din codul civil,
sunt îndeplinite.
   Reclamantele, prin sfătuitorul său, â ^is,
că dânsul s’a căsătorit cu pârîta în anul
1865, însă a trăit împreună numai veri-o
jumetate an, dupe care ea a plecat unde nu
se mal scie, ast-fel că, din acestă causă, care
constitue o gravă insultă, cere să se desfiin-
țese acâstă căsătorie.
   Tribunalul,
   Asupra acțiunel de divorț intentată de Ion
Chiper contra soției sale Maranda Chiper;
   Având în vedere că dupe art 212 din co-
dul civil, căsătorițil pot fie-care în parte cere
desființarea căsătoriei pentru excese, cruzimi
sau insulte ce ’șl vor fi făcut unul altuia;
   Având în vedere că motivele de divorț in-
vocate de reclamantele Ion Chiper, sunt in-
sulte grave ce a primit de la soția sa Ma-
randa Chiper, cara încă din anul 1865 ’l-a
părăsit, ducându-se unde nu se mai scie ;
   Având în vedere că din depunerile marto-
rilor Neculae Popa, Toma Cartaș și lancu
Gh. Varlam, ascultați sub jurământ la 19
Noembre 1891, se constată că reclamantele
Ion Chiper, căsătorindu-se cu pârîta Maran-
da Chiper, au trăit bine numai veri-o jumă-
tate an, dupe care dânsa a părăsit pe recla-
mante, care de atunci numai scie de urma el;
   Considerând că, părăsirea domiciliului
conjugal de către pârîta, constituind o gravă
insultă pentru soț, în sensul art 212 din co-
dul civil, în asemenea cas acțiunea de divorț
este fondată și ca atare desființarea căsătoriei
are loc;

   Pentru aceste motive, văzând și art. 240
din codul civil, în virtutea legei, hotărasce :
   Admite reclamațiunea făcută de Ion Chiper,
prin petițiunea înregistrată subs No. 7.362
din 1873.
   Desființâză căsătoria dinte numitul cu Ma-
randa Chiper.
   Obligă pe Maranda Chiper a despăgubi pe
Stat cu 52 lei, 20 bani costul timbrului și
pe corpul de portărel cu 120 lei, 60 bani
costul actelor de procedură.
   Sentința este supusă apelului.
   Dată și pronunțată în audiență publică la
16 Ianuarie 1892.
   No. 11.

România
  Corpul portăreilor tribunalului Tecuciu
   Presenta copie se va înainta D-lul direc-
tor al Monitorului oficial spre a o insera în
Monitor de ore-ce D-na Maranda Chiper este
cu domiciliul necunoscut.
   (Urmâză semnătura șefului portăreilor.)
   No. 24.                1892, Februarie 6.

Tribunalul Vlașca
   Astăzi fiind la ordinea ijilel judecarea ac- ।
țiunel făcută de D-na Adelina Petrovici, pen-
tru părăsirea domiciliului conjugal,
   La chemarea făcută s’a presentat recla-
manta asistată de D-nu advocat Bălănescu,
lipsind pârâtul; procedura îndeplinită.
   S’a dat lectură petițiunel de formarea ac-
țiunel.
  D. advocat Bălănescu, desvoltând acțiunea
ceru atmiterea el.
   Tribunalul, având în vedere acțiunea fă-
cută de D-na Adelina Petrovici, prin petiția
registrată la No. 8.183 din 1891, pentru a
fi autorisată de tribunal ca să părănâscă do-
miciliul soțului său losza Petrovici ;
   Având în vedere conclusiunile reclamantei;
   Având în vedere că, după disposițiunile
art. 241 și 250 din codul civil, femeea în
procesul de despărțenie, pote să părăsâscă do-
miciliul bărbatului în timpul cât va ține pro-
cesul, în care cas urmâză sa fie autorisată de
tribunal.
   Considerând că în specie din actele aflate
în dosarul acestui tribunal, se constată că re-
clamanta a făcut acțiune de divorț contra pâ-
râtului pentru motive de violență, asprime
și iojurl grave, ast-fel că tribunalul în con-
formitate cu disposițiunile de mai sus, ur-
mâză a autorisa pe reclamanta ca să pără-
sescă domiciliul soțului șeii.
   Pentru aceste motive și pe baza art. 250
din codul civil, în numele legei, hotărasce :
   Admite acțiunea făcută de D-na Adelina
Petrovici, prin petițiunea înregistrată la
No. 8.183 din 16 Septembre 1891.
   Autoriză pe numită să părăsescă domici-
liul soțului săti losza Petrovici.
   Cu oposiție și apel.
   Dată și pronunțata în ședință publică la
7 Decembre 1891.
   No. 282.

r

16 Februarie 1892

M0NIT0RUL 0FICIA1

6805

EXTRACTE DE DECISIUNI

          Tribunalul Ilfov, secția comercială
          Tribunalul, prin sentința cu No. 193, ho-
       tărasce :
          Declară in stare de faliment pe Ebei’
       Berlin, comerciant de sticlărie în strada
       Căldărari No. 9;
          Fixâză, în mod provisoriu, epoca încetărel
       plăților sale din (Jiua de 15 Ianuarie 1892 ;
          Ordonă sigilarea avere! mobilă a numitu-
       lui și arestarea lui;
          Numesce jude-comisar pe D. membru
       G. Fratoștițeanu și sindic provisoriu pe D.
       advocat D. Rădulescu;
          Se va seri bursei a trece numele falitului
       în tabloul ținut în sala acelei onor, burse,
       conform art. 710 din codul comercial;
          Ordonă sus Șișului falit ca, în termen de
       3 (Jile de aji, să depună bilanțul și regis-
       trele sale comerciale în starea în care se află;
          Fixâză (Jiua de 14 Februarie 1892, orele
       12 din (Ji, pentru când creditorii se vor aduna
       la tribunal pentru a delibera asupra alegerel
       membrilor delegațiunei de supraveghiare a
       creditorilor și pentru a se pronunța asupra
       numirel definitive a sindicului;
          Acordă creditorilor termen până la 20 Fe-
       bruarie 1892 pentru a depune la grefa decla-
       rațiunea de verificarea creanțelor;
          Fixâză (Jiua de 25 Februarie 1892, orele 12
       din <Ji, pentru a se procede la închiderea
       procesului-verbal de verificarea creanțelor;
          Acâstă disposițiune se va comunica par-
       chetului cu copie de pe sentință și acțiune;
          Extract de pe acâstă sentință se va publica
       prin Monitorul oficial, se va mal afișa în sala
       tribunalului, la bursă, la primăria Capitalei,
       la camera de comerciu și la domiciliul fali-
       tului.
          Sentința este executorie provisoriu.
       T. Dată și citită în ședință publică la 1 Fe-
       bruarie 1892.


          —Tribunalul, prin sentința No. 229, hotă-
       rasce :
          Declară în stare de faliment pe Anghel
       Carabin, comerciant de băuturi spirtâse în
       strada Trinitățel No. 21;
          Fixeză, în mod provisoriu, epoca încetărel
       plăților sale din diua de 21 Octombre 1891 ;
          Ordonă sigilarea averei mobilă a numi-
       tului ;
          Numesce jude-comisar pe D. membru G.
       Fratoștițeanu și sindic provisoriu pe D. ad-
       vocat Stavri Predescu;
. Se va seri bursei a trece numele falitu-
!’ lui în tabloul ținut în sala acelei onor, burse,
conform art. 710 din codul comercial;
I          Ordonă sus Șișului falit ca, în termen de
        3 țlile de ații, să depună bilanțul și registrele
        sale comerciale în starea în care se află ;
          Fixeză țliua de 24 Februarie 1892, orele
       12 din^i, pentru când creditorii se vor aduna
       la tribunal pentru a delibera asupra alegere!
       membrilor delegațiunei de supraveghiare a
       creditorilor și pentru a se pronunța asupra
       numirel definitive a sindicului ;
          Acordă creditorilor termen până la 29 Fe-

bruarie 1892 pentru a depune la grefă decla-
rațiunea de verificarea creanțelor.
   Fixâză țliua de 10 Martie 1892, orele 12
din <Ji, pentru a se procede la închiderea pro-
cesuluî-verbal de verificarea creanțelor ;
   Acâstă disposițiune se va comunica parche-
tului cu copie de pe sentință și acțiune.
   Extract de pe acâstă sentință se va publica
prin Monitorul oficial, se va mal afișa în sala
tribunalului, la bursă, la primăria Capitalei,
la camera de comerciu și la domiciliul fali-
tului.
   Sentința este executorie provisoriu.
   Dată și citită în ședință publică la 10 Fe-
bruarie 1892.


SECHESTRE

Corpul portăreilor tribunalului Ilfov
   In basa adresei cu No. 820 din 1892, a
tribunalului Ilfov, secția de notariat, se pu-
blică spre generala cunoscință că s’aii urmă-
rit veniturile generale ale imobilului D-lul
loan Popescu din stiada Fraților No. 76,
pentru despăgubirea D-nei Maria I. Popescu
de pensia alimentară de câte 50 lei pe lună,
cu începere de la 7 Septembre 1891 și până
la terminarea procesul de divorț, conform
sentinței tribunalului Ilfov, secția III, No. 84
din 1891, pronunțată cu execuția provisorie;
acâsta conform art. 481 și 482 din pr. civilă.
   No. 2.236.         1892, Februarie 12

  — Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec-
ția de notariat, cu No. 1.322 din 1892, se pu-
blică spre generala cunoscință că s’au urmărit
veniturile imobilului D-lul Dumitru Andreiu,
situat în Bucuresci, strada S-tul loan Moși
No. 9, pentru despăgubirea D-nei Marița Du-
mitru de pensia alimentară de 25 lei pe lună
ce ’i se datorâză de la intentarea acțiune! de
divorț și până la definitiva tranșare a proce-
sului de divorț, conform sentinței tribunalu-
lui Ilfov, secția II, No. 1 din 1892, pronun-
țată cu execuția provisorie, conform art. 481
și 482 din pr. civilă.
  No. 2.241.          1892, Februarie 12.

Comisarul de urmărire al ocolului II
din Bucuresci
   Conform adresei D-lui jude al ocolului II
cu No. 1.057, se publică spre generala cu-
noscință că s’a urmărit venitul general al imo-
bilului din strada Viișârei No. 15, averea
D-nei Eliza I. Duțescu, atât pe examinia cu-
rentă, cât și pe cek viitâre, pentru despăgu-
birea D-lui Mihail Bras de suma de lei
1.000, conform disposițiilor cărțel de judecată
No. 3.153 din 1891, investită cu formula
executorie.
   Imobilul să compune din duoă camere sus,
cu bucătărie pivniță și antreu,- cum și o ca-
meră jos.
   No. 355.           1892, Februarie 13.


Tribunalul Iași
   Conform art. 5 din regulamentul de orga-
nisarea grefelor tribunalelor, se face cunos-

cut că, în termen de șâse luni de la data a-
cestei publicațiuni, urmâză a se libera ga-
ranția ce a fost depusă pentru D-nii Const.
Coroi și Th. Th. Antoniadi, foști portărel pe
lângă acest tribunal.
   Toți acel cari vor avea veri-o pretenție de
despăgubire să se presinte, în termenul arătat,
la acest tribunal cu reclamație.        12

Trlbunaluf Vasluiu
   D-na Antonetta Stoinescu, născută Gra-
bowska, prin petițiunea registrată la No. 8.123
din 1891, a cerut a ’i se elibera garanția ipo-
tecară de 6.000 lei, depusă pentru funcțiu-
nea de grefier ce a ocupat soțul său Vasile
Stoinescu.
   In basa art. 5 din regulamentul pentru
organisarea grefelor tribunalelor,
   Se publică spre cunoscința persanelor ce
ar avea veri-o pretenție asupra fostului gre-
fier Stoinescu cu invitare ca, în termen de 5
luni de «Jile, considerate de la aparițiunea a-
cestel prin publicitate, să se presinte la acest
tribunal spre a 'și arăta pretențiunile ce vor
fi având.
   No. 1.587. M 1892, Februarie 12.


    Tribunalul Ilfov, secția comercială
   Se certifică că în registrul firmelor indi-
viduale, ținut de acest tribunal la No. 7.900
din 1892, s’a înscris firma „Ghiță lonescu",
cu comerciul de băuturi spirtuâse, cu maga-
sinul în strada Zahanalei No. 12, fără su-
cursală, fără procurator și căsătorit fără act
dotai.
   No. 2.237.           1892, Februarie 14.


ANUNCIURI ADMINISTRATIVE


Comitetul permanent al județului
Fălcii!
   In (Jiua de 12 Martie 1892, se va ține li-
citație și la 20 ale acelei luni supralicitație
în camera acestui comitet, pentru darea în
antreprisă a procurărel hranei necesară de-
ținuților din arestul județului pe timp de un
an, începător de la 1 Aprilie 1892; concu-
renții sunt rugați a se presenta în arătatele
țlile, orele 12, însoțiți de garanțiile cuvenite.
   No. 390.            1892, Februarie 12.

Primăria Mărășesci din plasa BlUescl,
județul Putna
   In filele de 1 și 2 Martie 1892, orele 10
diminâța, se va ține licitație în camera aces-
tei primării pentru arendarea taxelor bău-
turilor spirtuâse de la acâstă comună pe ter-
men de 3 ani, începător de la 1 Aprilie 1892
și până la 1 Aprilie 1895; se publică spre
generala cunoscință, ca D-nil amatori să se
presinte în arătatele țlile spre a concura la
licitație, fiind însoțiți de garanția cuvenită.
   No. 204.            1892, Februarie 12.

Primăria Odobescl
   Conform încheia re! comisiunei interimare
de la 10 curent, se publică spre cunoscința
amatorilor că, în (Jiua de 8 Martie 1892, la

6806

16’ Februarie 1892

orele 2—4 p. m. se va ține licitație orală
la primărie pentru reconstruirea șoselei Odo-
besci-Vărsătura, dupe proiectul întocmit în
1891, în valore de 1.238 lei, 40 bani.
   No. 487.              1892, Februarie 12.

   — Conform încheiărei comisiunei interi-
mare de la 10 curent, se publică spre cu-
noscința amatorilor «ă, în țliua de 8 Martie
189-2, la orele 2 —4 p. m., se va ține licita-
ție orală la primărie pentru construirea la-
trinelor dela spitalul local, cu o galerie și sală,
dupe proiectul întocmit în 1891, în valore
de 3.333 lei, 57 bani,
   No. 490.              1892, Februarie 12.

       Prefectura poliției Capitalei
   In ^iua de 28: Februarie 1892 se va ține
licitație, în cancelaria acestei prefecturi, pen-
tru aprovisionarea corpului sergenților de
oraș cu materialul următor :
metri căptușelă, 200 metri chembrică roșie,
400 metri galone de aur, 9.800 bucăți nas-
turi de metal, 100 câeouri, 500 perechi
cisme, 370 kilograme talpă, 45 bucăți piei
de toval, 200 pături, 400 cârșafuri, 400 fețe
de pernă, 240 tocuri de revolver.
   Licitația se va face cu oferte sigilate, ce se
vor depune în țliua arătată, însoțite de o ga-
ranție de 10 la sută din prețul cu care se va
oferi aprovisionarea acestui material, fie în
total, fie în parte, până la orele 4 p. m., când
se vor deschide.
   Pe lângă acâsta, concurențil vor avea în
vedere art. 40—57 din legea asupra compta-
bilitățel generale a Statului.
   Amatorii se vor presentă, pentru a lua
cunoscință de modele și de condițiile între-
prindere!, la cancelaria corpului sergenților
din strada Academiei (secția 6), în tote țlilele
și orele de lucru. * No. 4.055.

Prefectura județului Bacăii
    D: sub-prefect al plășei Trotușu, prin la-
portul No. 841, comunică că agentul fis-
cal numit Jora Ion, de loc din urbea Bacău,
în etate de 30 anL statura mică, părul cas-
taniu, ochii căpril, gura mare, nasul mic și
lat, fața smâdă, barba'rade și o mică alunică
în obraz, fără alte semne, în jiua de 20 Ia-
nuarie 1892, a dispărut din comuna Be-
resci, împreună cu suma de lei 282, bani
39, incasați de la locuitori din contribuțiuni
și funcieră, lăsând condicele de percepție în
camera primăriei.
    Sunt rugate tote autoritățile administra-
tive din țâră a lua-măsuri pentru aflarea și
prinderea numitului.
    No. 856.             1892; Februarie 10.

        Prefectura județului Tulcea
    La licitațiunea fixată în țliua de 4 Fe-
bruarie curent, pentru darea prin antreprisă
a construirei a 4 case de cantonieri, pe șose-
lele Cataloi-Măcin la kilometri 13.000. Ga-
taloi-Măcin, la kilometri 34.000, Congagi-
Casimcea la kilometri 13.000, Sariurt-Ca-
ranasuf la kilometri 16.000, a căror cost
total, de pe devis, este delel 17.791—65, ne-
presentându-se nici un concurent, s’a dispus

MONITORUL OFICIAL ________________

a se ține o nouă licitație în țliua de 20 Mar-
tie a. c., orele 4 p. m.
   Se publică despre acesta spre cunoscința
generală cu deșteptare pentru concurenți că,
spre a fi admiși la licitație, trebue să depună
recepisa casieriei generale locale, constatând
consemnarea unei cauțiuni provisorie de 5
la sută din suma devisulul, în numerar sau
efecte publice ale Statutul; iar planul, de-
visul și caietul de sarcine se pot vedea în tote
țlilele și orele de lucru la biuroul consiliu-
lui județian din prefectură.
   No. 774.             1892, Februarie 8.

   —La licitația fixată în țliua de 4 Februa-
rie curent, pentru, darea prin antreprisă a
construcțiunei podurilor în număr de 7, pe
șosâua Cataloi-Măcin, a căror valore, de pe
devis, este de lei 17.843—46, nepresentându-
se nici un concurent, s’a dispus a se ține o
nouă licitație în țliua de 20 Martie a. c., orele
4 p. m.
   Se publică despre acâsta spre cunoscința
generală cu deșteptare pentru concurenți că,
spre a fi' admiși la licitație trebue să depună
recepisa casieriei generale locale, constatând
consemnarea unei cauțiuni provisorie de 5 la
sută din suma devisulul, în numerar sau e-
fecte publice ale Statului; iar planul, devisul
și caietul de sarcine se pot vedea în tote. țli-
lele și orele de lucru la biuroul consiliului
județean din prefectură.
   No. 777.             1892, Februarie 8.

   — La licitațiunea ținută în jiua de 30 De-
cembre 1891, pentru darea prin antreprisă
a construcțiunei unui pod pe șoseaua Sari-
chioi-Zebil, a cărui cost, de pe devis, este de
lei 9.360—77, nepresentându-se nici un con-
curent s’a dispus a se ține o nouă licitație în
țliua de 20 Martie 1892.
    Se publică despre această spre cunoscința
concurenților cari, până în arătata ții, orele
4 p. m., să’și depună la prefectură ofertele
lor, însoțite de recepisa casei de depuneri,
constatând consemnarea unei cauțiuni pro-
visorie de 5 la sută din suma devisulul, în.
numerar sau efecte publice ale Statului saii
garantate de Stat; iar proiectul acestei lucrări
se pote vedea în tote filele și orele de lucru
la biuroul județian din prefectură.
   No. 781.             1892, Februarie 8s

VITE PRIPĂȘITE, PERITE SI FURATE
Prefectura județului Buzeîl
    In țliua de 17 Decembre 1891 a perit o
iapă cu mânz în pântece, aiul Gh. V. Onciu,
din comuna Cislău, plaiul Buzău, acest ju-
deț, la. păr negru-închis, coma în ambele
părți, coda puțin ridicată.
    In (jiua de 23 ale aceleași luni, asemenea
a perit, din comuna Pogonele, plasa Câmpu-
lui, un vițel murg, cornele mici, însemnat la
urechiă stângă, a-1 lui N. V. Burloiu; și o vi-
țea galbenă, cornele mici, urechile cam ble-
gi și furculiță la cea dreaptă, a lui N. P.
Burloiu.
    In noptea de 26 — 27 ale aceleași luni, a-
semenea a perit o iapă a lui V. Petrea

din comuna Baba-Ana, plășile Teohani-Să-
rata, la păr roib, breză în frunte, coda rete-
zată.
   Sunt rugate autoritățile administrative și
comunale din țâră ca să bine voiască a lua
măsurile necesare pentru aflarea acelor vite
și prinderea furilor.
   No. 183.               1892, Ianuarie 11.

   — La comuna Gochirleanea, din plasa
Câmpului, acest județ, s’a pripășit un mânzat
la per vînăt, cornele Iaci și codalb.
   La comuna Glodeanu-Sărat, asemenea s’a
pripășit o vițea la păr bălan și âcheșă, fur-
culiță, la ambele urechi și suetură înainte,
cornele mici;
   La comuna Caragelile, din plasa Câm-
pului, asemenea s’a pripășit o mânzată vî-
nătă, cornele mici țăpoete;
   La comuna Săgeata, din aceeași plasă, ase-
menoa s’a pripășit un cal sur, coma în drâpta.
   Se publică spre cunoscința proprietarilor
acelor vite.
   No. 186.               1892, Ianuarie 11.

Prefectura județului Neamțu
   In comuna urbană Piatra-, din județul
Neamțu, s’a declarat de pripas un mânz în
etate de 2 ani, la per murg, coma coda ne-
gre, furculiță la urechea drâptă, coda rete-
zată și o spărtură la gât.
   Prefectura publică pentru aflarea proprie-
tarului acelui mânz, care, în termenul pre-
scris de legea poliției rurale, să se presinte
la comuna arătată cu doveji de proprietatea
lui spre a’l primi.
   No. 773.               1892, Februarie 6.

Prefectura județului Tecuciii
    La primăria comunei Giurgiâna, din a-
cest județ, s’a declarat pe pripas o vacă,
la păr bălan plăvaiu, cornele țepușe.
] Se publică pentru aflarea proprietarului
acelei vite ca, în termenul legal și cu acte
în regulă, să se presinte la menționata co-
[ mună spre a’și primi vita; cunoscând că în
cas contrariu se va vinde în folosul casei co-
munale.
    No. 290.                1892, Ianuarie 27.

    — La primăria comunei Negulesci, acest
județ, s’a declarat de pripas un juncan, la-
păr porumb-deschis, cornele țepușe, ambele
urechi spintecate, fără alte semne.
    Se publică spre sciință proprietarului a-
celui juncan ca, în termenul legal și cu acte
în regulă, să se presinte la primăria citatei
comune spre a și’l primi; contrariu se va
vinde în folosul casei comunale.
    No. 317.                1892, Ianuarie 29.

      Prefectura județului Teleorman
    La oborele de globă ale comunelor mai
jos notate s’au pripășit vitele cu semnele ur-
' mătore :
    La comuna Flămânda: o turmacă de bi-
vol, la păr negru, ca de duoi ani, la urechea
stingă scos răboj dupe urmă, drepta spinte-
cată și retezată în vârf;
| La comana Frumosa: un cal la păr vînăt-

16 Februarie 4892

MONITORUL OFICIAL

6807

bălan, coma în duoă părți, bătut de șea. în
spinare și cu albeță.în ochiul drept.
   Prefectura publică pentru a ajunge la cu-
noscința posesorilor acestor vite.
   No. 234,              1892, Ianuarie 11.

   —La oborele de globă ale comunelor mal
jos notate, s’a pripășit vitele cu semnele ur-
mătore :
   La comuna GhimpețenI, o vacă la per gal-
ben și cornele micî.
   La comuna Bârla, o iepă murgă, coma în
două părți, fără alte semne.
   Prefectura publică pentru a ajunge la cu-
noscința posesorilor acestor vite.
   No. 650.              1892, Ianuarie 25.


SOCIETATEA DE B1NE-FACERE „REGINA ELISABETA"

Situație de venituri și cheltueli ale balului cu tombolă dat la 18 Ianuarie 1892
Venituri


Oferiți de M. S. Regina..........................................•   . lei 1.000 —
Produsul tombolei............................................................  6.012
Din vînțlarea a 2 logi avant-scenă a 80 lei....................................  160
„      ,      2 logi „       „ a 60 „       . . ...............................  120 —
„     „       14 logi rang. I-iu a 40  ,                                »        560 —
        „               8 logi „ 11-lea a 20    „    . ..........................»        160 —
„     „      855 bilete de intrare a5„                                   »    4.275
Oferiți prin   D-na Maria Gantacuzino.....................................„       360 —
   „        „ D-na Alexandrina Mânu................................................  250 —

12.897 —
Cheltueli
Cheltuelile sălei de bal dupe comptul casieriei tătrulul..............lei   1.366 —

Imprimatele și afișe........................................................  170
Afișatul prin Agenția Havas...................................................  25  —
Materialul pentru arangiarea tombolei...................................„       69 55
Obiecte cumpărate pentru tombolă............................................   571  65
Cheltueli diverse și transporturi pentru plasare și încasarea biletelor . „    285 —

2.487 20
Beneficii! netto...................Iei   10.409 80

  Cu acăstă ocasiune, oferindu-se obiecte pentru tombolă, pe lângă cele trimise de M. S.
Regele și D-nele din comitet, și de către D. Bortoli Frereset comp. (Magasin Universel), Ra-
divon, bijoutier, Capșa, Muler (pieptănar), Nestor (cofetar), M-me Paul Martin, Sobre, Da-
vis etc., consiliul de administrație le aduce mulțumirile sale în numele societăței.
                                                                          Comitetul.


 ANUNCIURI PARTICULARE


Recunoscut cea mai bună, efttnă
șl mai reală sursă pentru cea-
sornice.
Un ceas de pozunar de bărbați re-
montoir, de nickel, cu duoă capace, resort

regulat, pentru lei 13, bani 50.
    Un ceas de domne, remontoir, de nickel,
forte durabil și solid, lei 18.
    Ceasornice de posunar de argint garantat,
de la 18 lei în sus.
    Regulatore americane de nickel, cu arătă-
tor de secunde și cadran luminând noptea, a
lei 10 pr. bucata.
    Contra ramburs sau banii înainte la
I. Chyba, fabrica de ceasornice, 1 Viena
franco-porto.                      ₅

       Prefectura județului Tulpea,

   La comuna Gogelac, din plasa Babadag,
aflându-se de pripas un armăsar la păr murg,
ca de trei ani, coma în drăpta, coda roșie; și
la cătunul Ghecet, pendinte de comuna Măr
cin, de asemenea s’a pripășit o vacă cu vițelul
ei, la păr porumb, comele cercuri! și am-
bele urechi ciuntate.
   Se publică acăsta pentru cunoscința păgu-
bașilor, cari, cu acte în regulă și în terme-
nul prescris de legea poliției rurale, să se
presinte la primăria, Z>seb comune spre a’șl
primi vitele.
   No. 5.                 1892, Ianuarie 2.


Fiind-că în actul meu de nascere nu se
prevede numele tatălui meu Nae Hara-
lambie, și eu actualmente port numele de
Ilie N. Haralambie, public spre cunoscința
generală că, de a^i înainte, mă voiu numi ca
și până acum Ilie N. Haralambie, adevăratul
meu nume de familie, cu care sunt trecut,
și în alte acte de studiu și de serviciu.
   Ilie N. Haralambie, impiegat la deposi-
tul C. F. R. în Galați.__________________
Subsemnatul am perdut în țliua de 12 Fe-
bruarie a. c., o cambie iscălită de D.
Ștefan Covaci, în valore de 170 franci, cu
scadența la 10 Martie a. C. Pubhc că acestă
cambie ori cine o va găsi să o aducă la do-
miciliul meu, strada Ecoului No. 32, căci
în cas contrariu se va considera ca nulă și
fără valore.

    Nicolae lonescu.


Moșia, „Ordor6nca“, proprietatea bisericel
     Slobozia, din Bucuresci, situată în ju-
dețul Romanați, Teleorman, se arendăză pe
un period de 5 ani, cu începere din anul
1893, Aprilie 23, și până la 1898, Apri-
lie 23.
   Doritorii se pot adresa. în Z'ua de 20 Fe-
bruarie 1892, spre a concura la licitațiunea
care se va ține în cancelaria epitropiei din
Bucuresci, strada Leon-Vodă, No. 6, însoțiți
de garanția legală; detaliurile se pot vedea aci.

    Epitropia.                        3,3a


Epitropia așezămintelor Brâncovenesci
   Se publică spre cunoscința generală că, în
filele de 2 Martie 1892 și următorele, la
orele 10 diminăța, se va ține licitațiune pu-
blică orală, în cancelaria epitropiei așeză-
mintelor Brâncovenesci, calea Rahovei No. 3,
pentru arendarea pe un nou period de 10 ani,
începător de la 23 Aprilie 1893j a moșiilor
următore:
   1.    Gîngiova-Gomoșteni, din județul Dolj,
plasa Jiu-de-Jos, comuna Gîngiova.
   2.    Dăbuleni, din județul Romanați, plasa
Balta, comuna Dăbuleni.
   3.    Măceșurile, din județul Dolj, plasa Balta,
comuna Măceșurile.
   4.    Stoenesci, din județul Romanați, plasa
Ocolu, comuna Stoenesci.
   5.    Gurbănesci și Belciugul, din județul
Illov, plasa Negoesci, comuna Gurbănesci.
   6.    Gula-Giumernicu, din județul Ilfov,
plasa Dâmbovița, comuna Leurdeni.
   7.    Găujani, din județul Vlașca, plasa Mar-
ginea, comuna Găujani.
   8.    Braniștea-Săvesci, din județul Dâmbo-
vița, plasa Bolintinu, comuna Braniscea.
   9.    Manolache sati Mdra-Banulul, din jude-
țul Ilfov, plasa Dâmbovița, comuna Bobesci.
   10.     Necșesci, din județul Teleorman, plasa
Teleorman, comuna Necșesci.
   11.     Mătăsarul, din județul Dâmbovița,
plasa Gobia, comuna Mătăsarul.
   12.     Grovul, din județul Dâmbovița, plasa
Bolintinu, comuna Grovul.
   13.     Răsturnați, din județul Buzău, pjasa
Tohani, comuna Mihăilesci.
   14.     Rîioși, din județul Teleorman, plasa
Târgului, comuna. Peri-RîioșI.
   15.     Fundeni, din județul Prahova, plasa
Cricovu, comuna Măgurele.
   16.     Sărățeni, din județul Ialomița, plasa
Ialomița, comuna Bâcu.
   17.     Bădesci-Gorganul, din județul Muscel,
plasa Podgoria, comuna Gorganul.
   18.     Cervenia, din județul Teleorman, plasa
Marginea, comuna Cervenia.
   19.     Prăvăliele din. Bucuresci calea Moși-
lor No  
   Doritorii, de a lua în arendă una sau mai
multe din aceste moșii, pot vedea atât con-
dițiunile generale cât și cele speciale la can-
celaria epitropiei, în tote Zilele de lucru, de
la orele 10 diminăța până la 2 p. m.
   P. S. Moșiele Gurbănesci și Belciugul,
prevăZute la No. 5 de mal sus, se vor a-
renda împreună sau fie-care în parte.
   No. 558. ie, 4 4. 1891, Decembre 21i

MONITORUL OFICIAL

16 Februarie 1892

  6808

MINISTERUL DE FINANCE

Direcțiunea generală a regiei monopo-
lurilor Statului
   Licitațiunea ținută în (Jiua de
10 Ianuarie 1892 pentru construc-
țiunea unei magasii pentru depo-
sit de sare la gara orașului Doro-
hoiu, nedând un resultat avanta-
gios, se publică o nouă licitațiune
pentru darea în întreprindere a
acestei construcțiuni, pe ^iua de
28 Februarie 1892.
   Licitațiunea se va ține la orele
3 p. m., atât în localul direcțiunel,
calea Victoriei No. 133, Bucuresci,
cât și la prefectura județului Do-

rohoiu, în aceleași condițiunl ca și
cele din publicațiunea No. 14.947
de la 10 Septembre 1891, apărută
în Monitorul oficial No. 131 de la
14 Septembre acelaș an, (pag. 3480).
   Planul, devisul și condițiunile
lucrărei se pot vedea în ori-ce <Ji
de lucru ațâț la prefectura jude-
țului, cât și la direcțiunea generală
a regiei.
No. 2.003. 3,4(i. 1892, Februarie 8.

Perind libretul sub No. 11.154, liberat
de casieria generală Brăila, pentru depu-
nerea sumei de lei 300, la casa de economie,
public spre a se considera anulat acel libret,
împreună cu chitanța No. 2.816 din 1891,
notată intr’ânsul.
  Tudorache Simion.

Cîubiemnatul perind actul autentificat de j
   judecătoria ocolului Călărași, sub No. 742     ।
din 1887, în care erau semnați debitorii
Nache Voicu, Tache Popa Gheorghe din co-
muna Poiana, și Ghiță Mihalcea din Călărași,
public spre a se considera anulat acel act.
   Gh. P. Manolescu, comerciant în Călă-
rași.

S~’ubscrisul, locuitor în comuna Gângiova,
județul Dolj, perind recepisa cu No. 6.416,
din Septembre 1890, emisă de casieria ge-
nerală Dolj, în personă D-luî N. Gheorghescu,
fost primar, pe suma de lei 830, garan-
ție depusă de mine în urma adjudecațiunel,
pentru construirea noului local de scolă din
acestă comună, public spre generala cunos-
cință că citata recepisa se va considera anu-
lată oii într’ale cui mâni se va afla.
   Tudor Simionovici.
   Gângiova.             1892, Ianuarie 29.


        CAMERA DE COMERCIU SI. INDUSTRIE DIN BUCURESCI

COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 15 (27) Februarie 1892



---                                                                         «5                                                                                              
                                                                           •tf                               OFERITE      CERUTE           ÎNCHEIATE                        
                                                                            a     SCADENȚA                                                                                  
                                 EFECTE                                           cup6nelor              cu          cu   cu        cu     cu                        CU    
                                                                         O                               ban! gata termen bani gata termen bani gata                 termen
                       ImplumuturI de Stat Române                                                                                                                          
Rentă perpetuă................                                           5%       Aprilie---Octombre...  100'/,    ---    100       ---    ,---                      ---*  
8 amortibilâ............ .  •                                            5»/o     Aprilie---Octombre...  98’/,     ---    98»/,     ---            98.75.80          ------
,       „     (Împrumutul de 32^2 milidne).....                          4%       Ianuarie---Iulie......                            ---    ---                        ---  
„       D     (Împrumutul de 50 milidne)......                           4“/o     Ianuarie---Iulie...... | 83V,             | 83    ---    ---                       ---   
,      ,     (împrumutul de 274 milidne)......                           4"/o     Ianuarie---Iulie......                                                                   
,            „                    B                    45      . •...... 4%       Ianuarie---Iulie......                            _      _                               
Obligațiunile căilor ferate rom. (conv.Schuldverschreibung) .            &7c      Ianuarie---Iulie...... ---       ---    ---       ---    ---                       ---   
,      do Stat (convertite rurale)........                               6»/.     Maiu---Noembre......   1013/»           IOV/.     ---    ---•                            
Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei . . .        ...               10       Maiti---Noembre......  278        ---   274       ---               ---             ---  
Împrumuturi de orașe                                                                                                                                                       
Obligațiuni ale comune! Bucuresci 1883 ...                               5»/o     Ianuarie---Iulie...... 92’A      ---    92*/.     ---    ---.                      ---   
1884 ........                                                            5°/o     Maiâ---Noembre......                              ---                              ---   
'                '        1888 ........                                  B"/o     Iunie---Decembre ....  _                __                                         ---   
.       ;      :        ;       «90........                              5»/0     Maiti---Noembre .....  93»/,     ---    93'/,     ---    ----                      ---   
„           ■                ,        cu losurl a 20 lei . . .           La trag. . .... > .             ---       ---    ---       ---               ---             ---  
                        Împrumuturi de soctETÂȚi                                                                                                                           
Scrisuri iunciare rurale.............                                    5»/o     Ianuarie---Iulie...... 97’/,     ---    97'/.      ---   ---                             
,       .      urbane Bucuresci     . .     .....                        7%       Ianuarie---Iulie...... 102'/,    ------ 102       ---    ---                        ---■ 
■ . ■ 9 .......                                                          6"/.     Ianuarie---Iulie...... 101'/.           101       ---                                    
                                                                         5»/.     Ianuarie---Iulie...... 92’/,     __     92'/,                                      _     
i i            i lăți ■ • _•........                                     6»/.     Ianuarie---Iulie...... 83'/,     ---       83     ---    ---                       ---   
                                                                         Ultim           val6rea                                                                           
                                Acțiuni                                  divid.          NOMINALĂ                                                                          
Banca națională a României . . . . . ..   ...                            83       500 lei întreg vărs.   ---        1685  ---        1682  '------------------------  ---  
Societatea de asigurare Dacia-România .    ..... .                       30       200 ,     .            ---        412   ---       410    ---                       ---   
,      ,      ,     Naționala..........                                  55       200 ,                  ---        416   ---       413    ---                       ---   
a      . reasigurare............                                         10       200 ,                  --- «     ---    ---       ---    ---                        ---  
, română de construcțiuni și lucrări publice. . . .                               D »                    ------     120   ---       117    ---                       ---   
s de basalt artificial..........                                         30       2d0 ,    9             ------    ---    ---       ---    ---                       ---   
a pentru fabricarea hârtiei..........                                    _        100 ,                  ---       ---    ---       ---    ---                             
Banca României ............ ....                                         ---      200 B v      »         ---        ---   ---       ---    ---                        ---  
                                                         oferite                             CERUTE                         ÎNCHEIATE                                                   
               M O N E T E                        cu                 cu                cu                cu            CU             cu         SCHIMB                   CURSUL        
                                               ban! gata           termen           bani gata          termen       bani gata       termen                                              
Napolecnul ...... .......                  l 1 I 1 1 1 l ! 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1' 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 ! 1 1 1 1     0%      1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra     .  . cek      25.37'/,-36'/4
Galben d austriac ....   .....                                       l          !                 1                                              ,       .  .  3 luni      25.25-22'/,  
Cor6na germană (marca) ........-                                                                                                                 Paris     .   .   .  cek   100.60-55   
Ura sterlină . ........... -                                                                                                                     ,       .   .  3 luni     99.95-82'/,  
Lira otomand . .......  ,.....                                                                                                                   Francia  .  .  •  cek    2.14’/,-'/,   
Imperialul rusesc . ............                                                                                                                 ,        .   .  3 luni   2.12'/,-12    
Florinul austriac de hârtie . .    ......                                                                                                        Viena    .  .  .  cek    124.20-10     
Rulîa de hârtie .............                                                                                                                    .       .   .  3 luni    123.50-40     
                                                                                                                                                 ,      nap. (scurt)      99.60         
\ur contra argint (agiul)..........                                                                                                              Berlin    .  .  .  cek                 
                          Greutatea                      OFERITE                             CERUTE                         ÎNCHEIATE            „        .   .  3 luni                 
                          în li bre                                                                                                                      Germania . . cek               
      CEREALE                              hectolitrul            100 kilo         hectolitrul        100 kilo     hectolitrul                    ,        .   .   3 luni               
Porumb . . ,.......                                                                                                                              Amsterdam . 3 luni                     
Secară ..........                                                                                                                  100 kilo      Petersburg . 3 luni                    
Ovăz .........                                                                                                                         -         Belgia ... 3 luni                      
Orz .   . ,   .....                                                                                                                              t         . (scurt)                    
Raptță                                                                                                                                           Elveția . . 3 luni                     
Fasole............                                                                                                                               Italia ... 3 Iun!                      
                                                                                                                                                                          5»/.          
și      / Banca națională { aTân9Purț pe deposite de efecte sau lingouri..............                                                                                          6%      
AVANSURI 1 Casa do Depuneri și CoasemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte       ................                                                                            6“/»     

Imprimeria statului.                                      Director general, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO