No. 252 UN EXEMPLAR : 25 BANI Sâmbătă, 15 (27) Februarie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL ABfmHmULUl IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântâia di & fie-cârel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU SIlLlUSTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. H1BL1CAJO1U JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 1 inii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse In ele l se plătesc deosebit, ea și publicațronile, dupe lungime DIRECȚIA GENERALA A «TORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta ■ . - ________==— ,■ l'REȚOL nmioium Publicațiunile primârielor,comitetelor,etc, linia oOU Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. i Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. [ Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Comunicare. ministerul de interne: Decrete — Prescurtări de decrete. Ministerul afacerilor străine: Decret — Pre- scurtări de decrete. Ministerul de finance: Decret — Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Resultatele alegerilor și balotagielor pentru Adunarea deputaților și Senat — DepeșI telegrafice — Buletine meteorolo- gice — Sântul Sinod: Procese-verbale. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 14 Februarie MINISTERUL AFACERILOR STRllNE M. S. Regele a primit din partea M. S. Reginei Regatului - Unit al Marei - Britanii și Irlandei, Impă- rătdsă a Indiilor, o scrisore care pune capăt la misiunea ce Exc. Sa Sir Henri Drummond Wolff înde- plinea în calitate de trimis extra- ordinar și ministru plenipotențiar al Marei-Britanii. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 4.943; V&dând votul dat de consiliul județului Iași în ședința de la 28 Ianuarie 1892 a sesiune! sale extraordinare; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul decimilor județului Iași, pe exercițiul 1891—92, virementele de fonduri următore: Lei 200 se vor lua de la art. 25, § 2, cap. III, completarea instrumentelor ce lipsesc pe la spitale, care lasă economie. 400 idem de la art. 5 3, § 2, cap. VII, bene- ficiul elevilor scâlel de meserii, idem. 1.900idem de la art. 57, § 3, cap. VII, anui- tatea împrumutului de 780.000 lei, idem. .2.500 total, care se va repartisa precum ur- m6ză: 700 se vor adăoga la art. 17, § 2, cap. III, lemne de foc necesare spitalelor. 300idem la art. 36, §2, cap. IV, nutrimen- tul arestărilor. 1.500 idem la art. 73, § 1, cap. XI, cheltueli extraordinare. 2.500 total. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 5 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 355. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 2.374; Vexând voturile date de consiliul județului Vasluiii în ședința de la 12 Ianuarie 1892 a sesiune! sale extraordinare ; In virtutea art. 5 4 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face in bud- getul decimilor județului Vasluiu, pe exercițiul 1891 —92, modificările și virementele de fon- duri următdre: LeI La venituri 50.000 — se vor adăoga la art. 5 , § 4, cap. II, din împrumutul de lei 370.000, autorisat prin legile de la 9 Aprilie 1886 si 20 Februarie ’ 1888. La cheltueli 2.025 — se vor lua de la art. 12, § 1, cap. III, stat No. 2, tratamentul personalului serviciului sanitar, care lasă economie. 400 — idem de la art. 29, § 1, cap. VI, lit. c, chiria casarme! companiei a 3-a de dorobanți, idem. 2.425 — total, care împreună cu lei 50.000, adăogați la venituri, însumAză lei 52.425, ce se vor repartisa pre- cum urmâză: 439 37 se vor adăoga la art. 11, §4, cap. II, registre imprimate, etc. 50.000 — se vor adăoga la art. 39, § 1, cap. XI, plata lucrărilor clădire! palatului administrativ, etc., adăo- gându-se la finele articolului: plata terenului palatului, facerea îngră- dire! și a plantațiunilor. 1.985 63 idem la art. 42, § 1, cap. XII, cheltueli suplimentare și extra- ordinare. 52.425 — total. Art. U. Cu aceste modificări, budgetul decimilor județului Vasluiii, pe exercițiul 1891—92, presintă la venituri lei 327.331, și la cheltueli lei 327.268, bani 53, cu un excedent de lei 62, bani 47. Art. IU. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat înBucuresci, la 25 Ianuarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 240. 6746 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 CAROL I, Prin gratia lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 3-773 i Vâdând votul dat de consiliul județului Ro- manați in ședința de la 15 Noembre 1891 a sesiunel sale ordinare; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Romanați, pe exer- cițiul 1891—92 , virementele de fonduri următâre: Lei 600 se vor lua de la art. 115, § 1, cap. XI, pentru construcția localurilor de scâle rurale, și se vor înscrie sub un nou articol, la același paragraf și capitol, indemnisație ingi- nerului județian, pentru priveghiarea construi- re! localurilor de scâle rurale, date în între- prindere de județ. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret Dat în Bucuresci, la 1 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 323. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 4.942; Vâdând votul dat de consiliul județului Tulcea în ședința de la 16 Octombre 1891 a sesiunel sale ordinare; Vâdând art. 5 4 din legea județiană, Vâdând art. 36 din legea pentru organisa- rea Dobrogei, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul Zecimilor județului Tulcea, pe exercițiul 1891—92, virementele de fonduri următâre: Lei 150 se vor lua dela art. 41, § 1, cap. V, tratamentul personalului scâlelor, care lasă economie, și se vor adăoga la art. 42, de sub același paragraf și capitol, salariul unui maestru de lucru manual la scâlele rurale. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. ( Dat în Bucuresci, la 5 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 354. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 3.877; Vâdând decretul Nostru sub No. 321 de la 1 Februarie 1892; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Dorohoiti este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să delibereze și asupra reparațiunei bisericei cu hramul S-tu Ion de la schitul GoroveiO din acel județ. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la4 Februarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 350. Prin decretul regal cu No. 313 din 1 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. Alexandru Anino, fost polițaiu, este numit în funcțiunea de sub- prefect la plasa Oltu-de-Jos—Balta din jude- țul Romanați, în locul D-lui Nae N. Vericeanu, care urmâză a fi chiămat în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 314 din 1 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Ștefan Vasi- lescu, fost sub prefect, este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Vedea-Olt din județul Olt, în locul râmas vacant prin demisionarea D-lul George Murgescu. Prin decretul regal cu No. 315 din 1 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Nicu Cion- tescu, fost ajutor de judecător de ocol, este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefec- tura plășei Novaci-Amaradia din județul Gorj, în locul vacant. Prin decretul regal cu No. 358 din 6 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Iordan D. Vasiliu este numit în funcțiunea de comisar polițienesc al gărei orașului Giurgiu din ju- dețul Vlașca, în locul D-lul Dianu Daniilescu, care râmâne în disponibilitate. Prin decretul regal cu No. 407 din 12 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, sunt permutați și numiți in funcțiuni medicale pe la spitalele eforiei din Bucuresci, provisoriCi până la concurs: D. doctor Mihail Mirinescu, șef de clinică infantilă la facultatea de medicină din Bucu- resci, în postul de medic secundar la divisiu- nea medicală dri spitalul de Copil, în locul D-lul doctor Romalo, demisionat. D. doctor Virgiliu Vrabie, actual medic secundar la ospiciul Panteleimon, în asemenea calitate la divisia I medicală din spitalul Col- țea, în locul D-lul doctor Patzel junior, trecut în altă funcțiune. D. doctor Pompiliu Popescu, în postul de medic secundar la ospiciul Panteleimon, în locul D-lui doctor Vrabie, permutat. Aceste numiri și permutări se vor considera pe diua de 16 Februarie 1892. Prin decretul regal cu No. 409 din 12 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. doctor Ștefan Panteli, pe basa concursului depus și avisul consiliului sanitar superior, este numit definitiv în postul de medic comunal din orașul Brăila, în locul D-lui Dr. N. Popa, care îndeplinesce provisoriii serviciul acelui post. Prin decretul regal cu No. 410 din 12 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D-nil doctori Leon larchi și I. Popescu Cornet sunt nu- miți definitiv, pe basa concursului depus și avisul consiliului sanitar superior, cel d’ântâiU în postul de medic al orașului Tecuciti și cel d’al duoilea în postul de medic al urbei Târgu- Ocna din județul Bacău. Prin decretul regal cu No. 408 din 12 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Dimitrie Greceanu este numit în postul de advocat al casei spitalelor S-tulul Spiridon din Iași, pe diua de 16 Ianuarie 1892, în locul D-lui lân Mânu, care a trecut în funcțiunea de advocat al Statului. ------------------------------------- MINISTERUL afacerilor STRĂINE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul afacerilor străine sub No. 2.506; Având în vedere art. 17 din legea supli- mentară relativă la organisarea disului depar- tament, 15 Februarie 1892 Am decretat și decretăm : Art. I. Se inființâză un consulat de a duoa categorie la Milan (Italia). Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 8 Februarie 1892. CAROL Ministru afacerilor străine, Al. Lahovari. No. 36S. Prin decret regal din 8 Februarie curent sub Nq. 369, dat asupra propunerel ministrului afacerilor străine, D. Bambergi (Enrico) este numit consul honorar al României la Milan (Italia). S’a acordat D-lui Butculescu (Nicolae N.), sub-locotenent în reservă, înalta autorisațiune de a primi și purta insemnele Ordinului Afed- jidie cl. 4a (Turcia). MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance sub No. 6.766/165; Vedând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 14 din ședința sa de la 7 Februarie 1892; In virtutea art. 25 și 26 din legea comp- tabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul consiliului sus dis se aprobă. Art. II. Se deschide pe sâma budgetului datoriei publice, pe exercițiul 1891 —1892, un credit extraordinar de lei 4.384, bani 76, necesar pentru plata dobândilor la împrumu- s.J tul provisoriii făcut de la fondul de epizootie. y Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul prevejut în budgetul general al Statu- lui pe 1891 —1892, pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare. Art. IV și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Bucuresci, la 11 Februarie 1892. , CAROL Ministru de finance, M. Germani. No. 375. Prin decretul regal cu No. 394 din 11 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance, sunt numite în admi- MONITORUL OFICIAL nistrațiunea centrală a financelor următârele persâne: D. Mihail I. Panaitescu, actual impiegat clasa I la biuroul statistic, în funcțiunea de țiitor de registre la biuroul timbrului și Inre- gistrărei, in locul D-lui Al. Panaitescu, îna- intat ; și D. Corneliu Axente, actual impiegat clasa II la biuroul statistic, în funcțiunea de archivar la biuroul timbrului și înregistrărei, în locul D-lui losif Cerkez, trecut in altă funcțiune. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 391 din 11 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice prin raportul No. 1.507, D. lacobescu loan, actual inspector de circum- scripție la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, este numit in postul de șef al ser- viciului telegrafic la direcțiunea generală a căilor ferate române pe diua de 12 Februarie st. noii 1892. Prin decretul regal cu No. 411 din 12 Fe- bruarie 1892,dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 1.570, D. Burchi Victor, actual inginer-asistent la servi- ciul intreținerei din administrația căilor fe- rate, este înaintat în postul de șef de secție la același servicii! pe țliua de 1 5 Februarie 1892; iar D. Christache Alexandru, conductor de- semnator și supraveghiător de lucrări, cu di- plomă de la scâla națională de poduri și șo- sele, este numit în postul de inginer-asistent la serviciul intreținerei din aceeași administra- ție, pe diua de 15 Februarie 1892. Prin decretul regal cu No. 412 din 12 Fe- bruarie 1892, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 1.569, D. Rădulescu Nicolae, actual impiegat de mișcare clasa II la serviciul mișcărei din administrația căilor ferate, este înaintat în postul de contro- lor clasa III la același servicii! pe diua de 3 (1 5) Februarie 1892; iar D. Comănescu George, actuai șef de gară clasa III la serviciul mișcărei din aceeași administrație, este numit în postul de controlor clasa 111 la același ser- viciu, pe diua de 3 (15) Februarie 1892. Rectificare. — In decretul No. 375, inse- rat în Monitorul oficial No. 25a din a. c., pag. 6683, se va citi: La bunul de la No. 10, I. Cotea, în loc de I. Costea. La bunul de la No. 17, Ion Păușescu, in loc de lân Păunescu. 6747 La bunul de la No. 26, Fotache T. Veduva, în loc de Fotache D. Veduva. La bunul de la No. 27, Ion Din Roșea, în loc de lân Dinu Roșea. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lul ministru de interne cu data de 3 Februarie 1892, D. Pantelimon Va- silescu, actual registrator-archivar la subpre- fectura plășel Siretu-de-Jos-Moldova din ju- dețul Roman, este transferat in aceeași calitate la plasa Siretul-de-Sus, in locul D-lui Con- stantin I. Dănilă, care se transferă in aceeași calitate, în locul D-lui Pantelimon Vasilescu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 3 Februarie 1892, D. Petre Dimitriu este confirmat în funcțiunea de copist în cancelaria prefecturei județului Putna, în locul D-lui I. Pascale, încetat din viață. Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 7.037 din 11 Februarie 1892, sunt nu- mite, în administrațiunea centrală a financelor, următârele persâne : D. losef Cerkez, actual archivar la biuroul timbrului și înregistrărei, în funcțiunea de im- piegat clasa I la biuroul statistic, în locul D-lui Mihail I. Panaitescu, înaintat. D. Sava Christescu, actual impiegat de can- celarie în serviciul exterior al vămilor, în func- țiunea de impiegat clasa II la biuroul statistic, in locul D-lui Corneliu Axente, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 7.408 din 13 Februarie 1892, D. Anton lânide, fost controlor, se numesce în funcțiu- nea de controlor la casa de credit agricol Muscel, în locul D-lui D. Urlățeanu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 7.038 din 11 Februarie 1892, sunt numiți: D. Sebastian Șoiculescu, bacalaureat, în funcțiunea de impiegat de cancelarie în ser- viciul exterior al vămilor, în locul D-lul Sava Christescu, trecut în alt post. D. N. Alexandrescu, actual supraveghiător în serviciul exterior al vămilor, in funcțiunea de impiegat de cancelarie în același serviciu, in locul D-lui Al. Bratoșeanu, trecut in altă funcțiune; și D. Petre Pivniceru, fost supraveghiător va- mal, retras prin demisiune, în asemenea cali- tate in serviciul exterior al vămilor, în locul D-lui N. Alex'andrescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 43.661 din 1892, D. M. G. Negreanu, bacalaureat, se numesce copist în serviciul comptahilitățel casei de economie. 1- 6748 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 14 Februarie TABEL GENERAL RESUMATIV De resuliafele alegerilor ji balolagielor ce aQ avut loc In dilele de 1—9 gr 12—13 Februarie 1892, pentru Adunarea deputaplor ji Senat I. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Argeș Colegiul I D. Comăneanu I. „ Hagiescu G. Colegiul II D. Rădulescu I. „ Damian I. Colegiul III D. Dobrescu C. Bacău Colegiul I D. Roseti-Tețcanu D. „ Sterian Gheorghe P. „ Ghica D. Colegiul II D. Crupenski Lupu. „ Lecca Caton G. „ Beloianu Gh. Colegiul III D. Vidrașcu Al. , Lecca loan G. Botoșani Colegiul I D. Hermeziu Gh. „ Ghica Deleanu C. » Goilav Cristea I. Colegiul II D. Bobeică Costică. „ Epureanu Nicolae Boldur. » Miclescu loan Gh. Colegiul III D. Ghika Leon L. Brăila Colegiul I D. Suditu t „ Filipescu N. Colegiul II D. Marghiloman M. „ Negulescu I. » Simu Anastasie. Colegiul 111 D. Beloiu St. Buză! Colegiul I D. Marghiloman Al. » Pâcleanu Al. » Christodorescu C. A Colegiul II Fălciîî D. Georgescu Nicu. Colegiul I „ Maresch V. D. Rallea Radu. Colegiul III „ Negrutzi Al. D. Marghiloman I. Colegiul 11 „ Deșliu C. C. D. Tutov Th. CovurlulU „ Teleman loan T., Căpitan. Colegiul I , Colegiul III D. Catargi Lascar. D. Rosetti Radu. „ Robescu George C. Gorj Colegiul II Colegiul I D. Resu C. D. Cămărășescu Toma. , Macri Victor. „ Maiorescu Titu. „ Butculescu D. Colegiul 11 Cdegiul III D. Danaricu Const. M. D. Papadopolu Aristide P. Colegiul III Dâmbovița D. Păsăreanu C. Colegiul I Ialomița D. Olănescu C. Colegiul I „ Ciuflea I. D. Poenaru Bordea I. Colegiul II „ Marghiloman Al. D. Nicolaescu Const. I. Colegiul 11 Colegiul 111 D. Nicolau Anghel. D. Dumitropol Vasile M. Cdegiul 111 Dolj D. Hristodorescu G. Iași Colegiul I Cdegiul I D. Știrbeiu Alexandru B. D. Negrutzi lacob. , Pop N. T. » Sturdza Dimitrie C. „ Crătunescu N. » Pogor Vasile. „ Pleșea St. » Mavrocordat Emil. Colegiul 11 Colegiul 11 D. lonescu Take. D. Cuza Al. , Ștefănescu Gogu G. » Ceaur Aslan Nicu „ Stolojan Anastasie. „ Reșcanu Sandu. 4 „ Săulescu Mihail N. „ Catargiu George Al. • Cdegiul 111 „ Cantacuzino Pășcanu Al. r D. Boldescu Ulisse. » Sculy Logotetides V. „ Vlădoianu Vasile I. Colegiul Iii Dorohoiu D. Zarifopol D. Colegiul I Ilfov D. Văsescu Ilie Al. Colegiul I „ Moruzi Dim. P. D- Mânu G., General. Colegiul II » Germani Menelas. D. Docan I. » Carp P. P. Cdegiul 111 » Triandafil Gr. D. Stroici Gheorghe M. » Orbescu D. 15 Februarie 1892 Colegiul II D. Arion G. G. „ Gostaforu G. „ Gerkez Nicu. „ Dimitrescu Mirea. x Voinescu Boldur G. x Brătianu V. x Șoimescu Niță N. x Crețulescu Radu. x Popovici Andreiu. Colegiul III D. Gatargiu Al. x Gherasi N. Mehedinți Colegiul I D; Ghelmegeanu M. x Constantinescu Gr. x Porumbaru Em. M. Colegiul 11 D. Lupulescu I. x Ștefănescu V. Colegiul III D. Stefăneanu I. „ Oteteleșanu lancu. Muscel Colegiul I D. NegulicI Gheorghe I. x Vlădescu Gheorghe G. Colegiul II D. lorgulescu Nicolae Gr. Colegiul III D. lonescu Take. Neamțu Colegiul 1 D. Rosnovanu Roseti G., Colonel. x Albu Nicu. Colegiul 11 D. Burchi Nicu, Colonel. Colegiul 111 D. Isăcescu Grigore Gr. Olt Colegiul I D. Polihronie I. „ Protopopescu D. Colegiul II D. Popp loan H. Colegiul III D. Mânu C. Prahova Colegiul 1 D. Cantacuzino George Gr. „ Stanian Radu. x Stoicescu C. I. MONITORUL OFICIAL Colegiul II D. Micescu N. I. x Grigorescu C. T. x Dobrescu C. C. x Brătianu D. Colegiul 111 D. Filipescu Constantin C. x Corlătescu Filip T. Putna Colegiul 1 D. Voinov N. x Săveanu N. „ Ghâță Gheorghe T. Colegiul II D. Catulescu Al., Dr. „ Apostoleanu Vasile G. „ Gernat Costache. Colegiul III D. Nicolescu Voetineanu Lazăr. x Vârnav Scarlat C. Râmnicu-Săra t Colegiul I D. Germani Menelas. „ Blasianu Octaviu, Dr. Colegiul II D. Friedman I. Colegiul III D. Dumitrescu I. Roman C o l e g i u l 1 D. Docan Al. x Cantacuzino Pășcanu C. Colegiul II D. Mortzun Vasile G. „ Delimarcu Al. x Gheorghiade Gh. Colegiul III D. Bogdan Gheorghe Em. Romanați Colegiul I D. Poroineanu C. „ Demetrianu M. Colegiul II D. Brătașanu Pavel P. Colegiul III D. Cezianu C. Suceava Colegiul I D. Măcărescu Gh. „ Ganea Nicu M. Colegiul II D. Miclescu C. Colegiul 111 D. Popovici C. x Kogălniceanu C. 6749 Tecuciu Colegiul I D. Balș M. x Guza Gh. Colegiul II D. Cincu Teodor Al. Colegiul III D. Jurgea Negrilești lancu G. Teleorman Colegiul I D. Mânu G., General. x Păucescu Gr. x Hristodorescu I. Colegiul II D. Bădescu Roșiori D. ₙ Burcă George C. x Dimitrescu Mavrodineanu Anton. Colegiul III D. Lenș Slătineanu I. G. Tutova Colegiul I D. Epureanu loan M. K. x Șabner Tuduri AI., Dr. x Sturdza St. Colegiul II D. Vulpe Rmil. x Budu Nicolae G. x Pruncu G., Maior. Colegiul 111 D. Sturza D. Al. Vasluiti Colegiul I D. Hinna Alexandru G. ₙ Negrea I. • Colegiul II D. Stati Dimitrie G. Colegiul III D. Holban Alexandru D. Vâlcea Colegiul I O. Lahovari Alexandru N. x Lămotescu M., Căpitan. Colegiul II D. Lahovari EmiL Colegiul III D. Temelie Matache. Vlașca Colegiul 1 0. Lahovari loan N. x Profirescu Spirache D. Colegiul II 0. Ulubeanu Anghel I. x Dimitriu loan T. Colegiul III D. Zădăriceanu Nicu N. 6750 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 Argeș Colegiul I D. Lerescu T. „ Bălăceanu C. Colegiul II D. Theodosiade Miltiade C. Bacăfi Colegiul I D, Buzdugan V. „ Rafailă Toma. Colegiul II D. Villner Al. „ Sebastian C. G. Botoșani Colegiul l D. Ciolac Garabet. „ Ciolac I. Colegiul II D. Cristescu T. „ Sofian N. Brăila Colegiul I D. Blaremberg N. „ Vericeanu Const. N. Colegiul II D. Fotin Const. G. „ Sassu Vasile P. Buzăii Colegiul I D. Sibiceanu Nae. „ Rusavețianu Nae. Colegiul 11' D. Garoflide Nicolae, Dr. „ Borănescu St. Covurlulă Colegiul I D. Plesnilă I. „ Bonachi Mihail Gr. Colegiul II D. Flondor Emanoil G. » Urechiă V. Al. Dâmbovița Colegiul I D. Teodorescu Florea Dr. „ Vlădescu Matei, General. Colegiul 11 D. Hristescu Gr., Dr. , Lerescu Gr. Dolj Colegiul I D. Economu N. , Brăiloiu Anton. Colegiul II D. Cernătescu I. N., Dr. , Seulescu Ghiță. II. SENATUL Doroholii Colegiul I D. Manoliu Gh., Căpitan. „ St. Georges Gh. Colegiul II D. StoianovicI Al. Fălciă Colegiul 1 D. Rosetti Scarlat. „ Buicliu G. M. Colegiul II D. Berea D. Gorj Colegiul I D. Petroniu C., Colonel. „ Culcer Dimitrie, Dr. Colegiul II D. Laurian D. Aug. Ialomița Colegiul I D. Lahovari J., General. „ Stătescu Eugenifl. Colegiul II D. Laurian D. Aug. Iași Colegiul I D. Sturdza Gr. » Mârzescu Gh. Colegiul II D. Panu G. „ Culianu N. „ Șendrea St. Ilfov Colegiul 1 D. Cantacuzino Gh. Gr. » Zerlendi Cristofi. Colegiul II D. Tocilescu Gr. G. , Cantacuzino Gr. C. „ Lămotescu N., Maior. , Capșa Gr. , Niculescu Dorobanțu Ilie. Mehedinți Colegiu l I D. Stătescu Eugeniu. , Vernescu G. Colegiul II D. Urdarianu C. „ Sefendache G. Muscel Colegiul I D. Tamara Gh. „ Gussi Nae. Colegiul II D. Rucăreanu M. Neamțu Colegiul I D. Blancfort Al. » Tatos Hristea. Colegiul II D. Dornescu Th. >, Theoharu I. Al. Olt Colegiul 1 D, Munteanu I. „ Isvoranu M. Colegiul II D. Eliad Hristache. Prahova Colegiul I D. Stirbeiu Dimitrie B. „ Văcărescu Th. G. Colegiul II D. Aurelian P. S. , Enescu Const. Putna Colegiul I D. Simionescu Râmniceanu D. „ Tufelcică Panait. Colegiul II D. Gotescu Costache Al. „ Negrea N, Râmnicu-Sărat Colegiul 1 D. Chircu Toma. » Tătăranu lancu. Colegiul II D. Mavrodin C. Al. Roman Colegiul I D. Burada M. » Stroescu I. Colegiul II D. Eraclide Leon. Romanați Colegiul I D. Popescu D. C. „ Locusteanu N. B. Colegiul II D. Jianu Amza. „ Atanasiu I. Suceava Coleg iul I D. Valy Anghel. » Tatos Teodor I. Colegiul II D. Goilav Gr. T. Tecuclă Colegiul I D. Cincu Anton. » Papadopolu Calimach Aristide. 15 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6751 Colegiul H D. lanov I. Teleorman Colegiul I D. Păucescu 1., Colonel. „ Alexescu Gh. Colegiul II D. Nanoveanu I. S. „ Paciurea Leonida. Tutova Colegiul I D. Diamandi lancu. „ Șuțu Gr. Colegiul II D. Alexiu C. „ Mânu Rodrig, Căpitan. Vaslultt Colegiul I D. Vidrașcu D. C. , Lupașcu Neron. Colegiul II D. Beldimano Gh. Vâlcea Colegiul I D. Marocneanu Toma. „ MiUo P. Colegiul II D. Cerkez Gr. Vlașca Colegiul I D. Budișteanu Const. 1. „ Nedelcovici Anastase. Colegiul II D. Costaforu V., General. UNIVERSITATEA BUCURESCI D. Orăscu Al. UNIVERSITATEA IAȘI D. Poni P. D E P E Ș ITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 25 Februarie. — D. Rouvier a de- pus mandatul său în mod definitiv. D. Car- not a chiămat dupe amia^I pe ministrul in- strucțiunel publice care aparține partitului radical. D. Bourgeois a început îndată de- mersurile sale în vederea formărel cabinetu- lui. Se asigură că D-nil de Freycinet și Ri- bot au promis în principiu concursul lor. Camera și Senatul au ținut o scurtă șe- dință fără incident. Camera s’a amânat pe Sâmbătă, Senatul pe Joia viitâre. Stânga democratică a Senatului a adoptat o resoluțiune care declară că Republica fran- cesă nu pote să admită veri-un amestec străin în afacerile sale interiore; stânga democratică exprimă, prin urmare, dorința sa de a vedea crisa resolvându-se în sensul triumfului spiritului temporal în contra în- călcărilor clericalismului. fiarele radicale atacă cu violență pe D. Carnot; ele ’l acusă că el a provocat crisa prin politica sa personală și că vrea să im- pună noului cabinet politica sa în loc de aceea a Camerei. In ore-carl cercuri politice se crede pe viitor cu putință o combinație radicală cu D. Bourgeois sau Brisson. Sofia, 25 Februarie. — O depeșă oficială din Gonstantinopol ^ice ca a sără, la 7 ore, pe când D. Vulkovici, agentul Bulgariei, se în- torcea la agenție, dupe ce a făcut mal multe visite, și la 50 pași de porta agenției, un ne- cunoscut ’l a lovit cu un cuțit în partea stânga lombară; ucigașul a lăsat cuțitul în rană și a dispărut. D. VulkovicI observase că un individ ’l urmărea, dar nu ’l a bănuit. D. VulkovicI ’șl a scos el însuși cuțitul din rană și a putut să se târască până la agenție strigând la asasin. Ultimele informațiunl anunță că starea ră- nitului este forte gravă; medicii au constatat perforațiunea intestinelor, ceea-ce va necesita o operație. Acest atentat a produs cea mal penibilă impresie în tote cercurile din Constantinopol. Constantlnopol, 25 Februarie. — AțJI dupe amia^I s’a făcut operația necesitată de rana D-lul VulkovicI. Operația a fost execu- tată de D. Kamburoglu cu un deplin succes; intestinele cari erau perforate au fost cusute; starea generală a rănitului este satisfăcătore, dar primejdia tot există, pentru că nu se pâte prevedea consecințele operațiunel. Petersburg, 25 Februarie. — Se asigură că împăratul s’a rostit contra supresiunel proiectate a postului de ministru al căilor și comunicațiilor și că principele Alexandru d’Oldenburg va fi numit în acest post. Constantinopol, 25 Februarie.—In răs- punsul său de Marți la nota D-lul Cambon de la 4 Februarie, relativă la D. Chadourne, Poarta, dupe ce declară că a primit și repetat conținutul acestei note, rogă pe ambasadorul Franciei să indice basele stabilite în capitu- lațiunl sau alte tratate,pe carl’șlsprijinăgu- venul Republicel interpretarea sa în privința dreptului de expulsare din Turcia. Vlena, 25 Februarie.—Un comunicat al Corespondenței politice declară neexactă sci- rea dupe care guvernul austriac ar avea de gând să amâne negociările comerciale cu Ser- bia până la încheiarea unul tratat de comer- ciu sărbo-german. Guvernul Austriei și ace- la al Ungariei, doresc din contra o înțelegere definitivă pe cât se pote de apropiată asu- pra tratatului austro-sârb, resultat la care se va ajunge dacă Serbia dovedesce puțină bună- voință și dacă înțelege propriele sale interese. Aceeași foiă află din Belgrad că ministrul de resbel a insistat în consiliul de miniștri asupra necesitățel de a arma de urgență tru- pele sârbe cu pusei de calibru mic; probabil că guvernul sârb se va ocupa în curând de acăstă afacere. Frâncfort, 25 Februarie. — Dupe trece- rea trenului expres, tunelul dintre Kaisers- lantern și Hohspeyer s’a dărâmat; se crede că 7 lucrători au fost acoperițl sub dărâ- mături. Strasburg, 25 Februarie.—La banchetul guvernatorului acesta a declarat că, mulțu- mită bunei-voințe a împăratului, s’a putut în- deplini dorințele poporului; dar Germania va sci să asigure granițele chiar fără obligațiu- nea pasportelor. Delegați unea va putea începe lucrările sale fără neliniște. Vlena, 25 Februarie. — Camera seniori- lor a adoptat proiectul privitor la societatea de navigațiune pe Dunăre; a adoptat de ase- menea proiectul de subvenție a micilor func- ționari ai Statului, dar cu cifra propusă de guvern, iar nu cu aceea a Camerei. Cornițele Taafe a declarat Parlamentul închis. Ministrul de finance a plecat Ia Pesta. Budapesta, 25 Februarie. — împăratul a plecat la Viena. O serată forte strălucită a fost a^i la pre- ședintele consiliului, cornițele Szapary. Ati asistat: archiducele Eugeniu, miniștrii, gene- ralii și un mare număr de deputațl, printre cari D-nii Apponyi și Ugron. Camera a ales pe D. Bokross și pe corni- țele Andrassy vice-președinți. Londra, 25 Februarie. — Archiducesa de Connaught, ușor răcită de veri-o 2 țlile, este silită să rămână în pat. Petersburg, 25 Februarie. — Dupe im avis apărut în Oficialul, noul tunuri de po- siție, de oțel, cu calibru de 57 milimetri și cu tir repede, se vor introduce în artileria rusă. Belgrad, 25 Februarie. — D. VukovicI, vice-președinte al Scupcinei, a fost ales vice- președinte cu 75 voturi; și D. loka lovâno- vici a fost ales vice-președinte cu 61 voturi. Scupcina a adoptat legea de administrație din Niș. Liberalii aii votat contra pentru că ea restrînge autonomia administrației, fă- când să depindă acâsta de consiliul districtului. Atena, 25 Februarie.—Se asigură că îm- părăteasa Frederic va face anul acesta o lungă visită fiicei sale principesa regală a Greciei. Roma, 25 Februarie. — Camera a apro- bat proiectul de taxe asupra actelor judiciare. Londra, 25 Februarie. — Agenția Reu- ter află din Calcuta că guvernul rus a recu- noscut ilegalitatea expulsărel oficierilor en- glesl din Pamir în Septembre 1891, și că a exprimat părerile sale de rău guvernului In- diilor orientale. Petersburg, 25 Februarie.—Afacerea în privința furnisărel făinel proste s’a terminat ieri printr’un vot al consiliului municipal care blamâză pe consilierii Niemann și Ja- blowski. Consilierii orașului nu au fost tri- miși înaintea tribunalului, de ore-ce mem- brii consiliului municipal au rambursat banii plătiți pentru acâstă făină prostă, dar instruc- ția contra furnisorului Richter continuă. Londra, 25 Februarie. — Căminul unei fabrici din Checkhcaton s’a dărâmat acope- rind sub dărâmături mal mulțl lucrători, cea mal mare parte femei; sunt 15 morți din- tre cari 7 nu au putut fi scoși încă. Budapesta, 25 Februarie. — Camera a ales ca președinte pe D. Banffy cu 243 vo- turi; oposiția întrâgă în număr de 158 a vo- tat in favorea fostului președinte Peehy. (Agenția română.) 6752 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 buletin meteorologic din județe , In dimineța de 14 {26/ Februarie 4892 Adj ud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmnina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia- Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Variabil...............3— R- Nor...................24" ” Variabil..............2-b ” Nor....................1— ” „ .................1— ” „ 2+ ” Senin...............3— ” Nor.................0 Senin..................2— ” Nor.......................” Senin..................2— ” „ 6— ” Nor....................1— ’ Senin................1—' ” Nor.....................3— ” „ .............0 » .............2— » „ .............3— ” Senin............6— ” Nor..............3— ’ „ .............3- ” » .............7+ » » .............0 ” >, .............6— ” . ..............2— " » ..............0 „ ..............1— " „ .............2— » „ .............2— ” Senin............1— » Nor..............0 » ..............1+ ” » ..............1— ” Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți . Fiiiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivești Lacu-Sărat Macin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihaileni Mizil . . Moinesti Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin....... 3---R. Pașcani .... Senin . . . . . . . 3---R Nor....... 2--- n Pătărlagele . . Nor..... ... 2+ > Senin....... 2--- » Piatra .... Senin . . . . ... 4--- » Nor........ 2--- Pitesci .... Nor..... Piua-Pietri 55 • • . . . ... 2--- n 2+ 55 Pleșcoiu .... 55 . . • • . ... 2+ Senin . . 2--- n Ploesci .... ... 0 Nor........ 2--- 55 Podu-Turcului . ... 2--- ” • 3--- 55 Predeal .... Ninsârc . . . » • • 1--- n Puciosa .... Senin . . . . . . . 5--- n , 2--- n Rămn.-Sărat. . » . . . . Variabil...... 1--- Râmn.-Vâlcea . Nor..... . . . 1--- Nor........ 7--- n Rîu-Vadului » i» . . . . . . . 2--- > 1--- » Roșiori-de- Vede. ... 24- » • . . 0 » Rădăuți . . . Senin . . . . » ........ 1--- 55 Salinele-Mari . Nor..... Săveni .... Senin . . . . ... 1--- n ..... 2--- Sinaia .... 5» . . . . n * 1+ » Slobozia . . . Nor..... ... 0 » ........ 1 --- » Spineni .... 55 . • . . • Senin....... 2--- » Stefănesci . . . Senin . . . . Nor, plâe, Marea agit. . Slănic .... Strunga .... 8 ........ 2--- » Tecuciu .... Nor..... ... 2--- 8 ........ 3--- 55 Tergoviște . . . Senin . . . . . . . 5--- ’ Variabil...... 3--- Tergu-Frumos . Nor..... . . . 2--- Nor........ 1--- Tergu-Jiu . . . 55 • • . . . ... 0 Senin....... 3--- 55 Tulcea . . • . 55 • • . . . 3--- > B ..... 2--- 55 Urlați .... 55 . . . • . ... 2--- » ..... 1--- 55 Urziceni . . . 55 - ... 0 3--- Văleni .... ... 2--- » ...... 1--- 55 Vasluiu . . . . • ..... Nor........ 6--- 55 Verciorova . . 55 ..... n .......* 1 --- n Vulcan .... n ..... ... 1--- 8 4--- n Zătreni .... 55 . . • . . ... 3--- Senin....... 4--- Zimnicea . . . ... 2+ MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N°-56 OBSERVAȚIUNI : De la 12 (24) Februarie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 11 (23) Febr., orele 8 sâra. 3* Vftntui P16e saii l Temper. Baro- Temper. 1 Vântul OBSERVAȚIUNI Barometru Temperatura ei tăpadă extr. metru Cifrele din acâstă coldnă repre- STAȚIUNI redus la O și la aerului V Direcția | Tăria Starea Max. d red. Ia Direcția | Tăria Starea sintă în milimetri grosimea stratului nivelul măreî S cerului 2 0° și la cerului de apă, provenită din plâe sau D nivelul din topirea zăpe Slatina . . . 770.7 --- 3-o --- 1.0 --- 1.8 87 --- --- acop. --- 5 --- 3 769.4 0.6 --- --- acop. Tulcea. . . 1 » * Caracal . . 771.8 --- 2.8 --- 1.6 --- 2.2 81 SW I zăpadă 4 --- 2 773--I --- 0.6 w I p. noros Tecuciu . . 1 » » T.-Severin. . 768.2 --- 2.1 --- 0.6 --- 2.8 98 NNW 1 acop. --- 4 --- 7 770.3 2.0 NE I acop. T.-Măgurele 771.0 - 2.5 --- 0.2 -- 1.0 98 --- --- zăpadă 3 --- 2 772-1 --- 1.0 --- --- senin Giurgiu . . 769.3 --- 2.2 0.8 0.0 88 El 3 n --- 2 O 769.8 1.2 E 3 acop. Sinaia . . . 769.8 --- 3-2 --- 4 2 + 2.8 80 NE 6 acop. --- 4 --- 5 771-7 --- 2.2 N 4 senin Brăila . . 768.3 --- 3-2 --- 0.8 --- 0.2 88 NNE 6 zăpadă 3 5 --- I 769.4 3-2 NNE 6 acop. Constanța 767.3 --- 3-6 1.2 + 0.2 99 N 6 acop. --- 3 --- I 768.3 2.0 N 5 Starea Mărel periculâsă. Sulma . . . 768.3 2-3 --- 9o NE 5 zăpadă 2 3 + 1 768.9 2.0 ENE 4 n » » f. rea. Focșani . . 767.0 --- 0.4 --- 0.3 --- 0.7 90 NW 8 n --- 6 --- al 767-2 1.4 NW 6 n Bacău . . . 773.8 _ --- 3o --- 80 N 3 p. noros --- 3 --- 4 773.8 --- 1.0 NW 2 n Iași .... 774.7 --- 3-9 --- 0.6 4- 1.8 --- SE 2 acop. --- 5 --- I 775-9 2.0 SW I noros Sofia (Bulgar.) 767.8 --- 0.2 --- 1.0 --- 0.2 74 E I ---. 2 --- 2 768.5 --- 2.3 --- --- senin De la 13 (25) Februarie 1892, orele 8 diminâța. De la 12 (24) Februarie 1892, orele 8 sâra. București ■ . 771.6 + «-1 --- i-4 - 1.0 89 SW I acop. 4 - 2 771.3 - 0.8 NNE 7 acop. 15 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6753 BULETIN ATMOSFERIC N° 57 OBSERVAȚIUNI: De la 13 (25) Februarie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 12(24) Febr., orele 8 sâra. Bucuresci . . 77i-6 + i» --- i-4 --- 1.0 89 SW I acop. --- 4 --- 2 771-3 --- 0.8 NNE 7 acop. Craiova . 77i-7 + ’i 0.0 + 1-2 93 sw 4 --- 2 0 772-0 1.0 SW 4 n Călimănesci . Slatina . . . 771.6 + 0.9 --- 1.8 0.0 9i --- » I --- 2 771-8 0.0 w 3 n Caracal. . . 772.7 + 0.9 --- 0.8 4- 0.8 86 sw I --- 2 --- I 772.4 0.0 --- --- zăpadă T.-Severin . . T.-Măgurele. 771.7 + 0.7 0.0 -|- 0.2 98 E I » --- 3 --- I 771.6 0.4 E 2 H Giurgiu . . 770.2 + 0.9 --- 0.6 --- 1.4 92 E 3 » I 3 --- 2 770.3 --- 0.2 E 2 n Sinaia . . . 770.7 + 0.9 --- 7-2 --- 3.0 95 N 4 f. noros --- --- 2 --- IO 770.0 --- 4-2 N 2 senin Brăila . . . 768.7 + 0.4 --- 1.8 --- 1.0 50 NNE 3 zăpadă 2 2 --- 2 768.7 --- 0 2 NNE 5 acop. Constanța. . 770.2 + 2-9 0.0 --- 1.2 99 NNW 5 noros --- 3 I 770 0 2.0 N 5 Starea Mărel potrivită. Sulina . . . 768.7 -f- 0.4 --- 1.2 --- 3.5 92 NW 2 zăpadă I 3 --- 2 779 4 r-9 NE 4 * » Focșani . . 767.2 -j- 0.2 --- 0.4 --- 0,1 80 NW 5 acop. --- 6 --- 3 767-6 0.1 NE 6 Bacău . . . 772.0 - 1.8 --- 4.0 --- 1.0 85 N I w I 4 --- 8 767-8 --- 2.0 N I plâe Iași .... 773.9 --- 0.8 --- 1.0 --- 0.4 ---■ NE l w --- --- I --- 2 774-5 --- 1.6 SW 2 acop. Sofia (Bulgar.) 766.8 --- i.o --- 4-5 --- 3.5 86 W I senin --- I --- 2 767.2 --- 1.8 --- --- senin De la 14 (26) Februarie iS 92, orele 8 dimineța. De la 13 (25) Februarie 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 773-1 +1.5 - 1.9 - °-5 841 WNW 4 acop. 5 0 - 3 772.2 --- 2.0 NNE 2 acop. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE CLIMATICĂ SEPTÎMANALI N® 8 (Do Luni 15 Februarie până Duminică 21 Februarie st. n. 1892). BUCURESCI Săptămâna de care ne vom ocupa a fost caracterisată print’un timp fârte frumos și o temperatură relativ forte ridicată, atât față de săptămâna precedentă, cât și de cele-alte săptămânel corespunjătâre de la 1885 până acum. Temperatura sa mijlocie săptămânală 3°.2 este cu 4°.5 mai ridicată de cât aceea a săp- tămânei precedente și cu 7°.7 asemenea mal ridicată de cât valorea mijlocie a acestei săp- tămâni dedusă din perioda 1885/91. Dintre toți anii periâdei de mai sus, acăstă săptă- mână numai în anul curent a avut mijlocia sa d’asupra lui zero grade; în toți cei-alți ani ea a fost mult mai scăzută, ajungând până la — 7°.9 în anul 1887. Temperatura maxi- mă în cursul săptămânel de care ne ocupăm a fost 13°.7; acâsta este tot-d’o-dată și valorea maximă absolută a acestei tăptămânl din în- trâga periodă 1885/92. Temperatura mini- mă s’a coborît până la —4°.l. In anul 1887 tot în cursul acestei săpămâni, valârea mi- rimă se cobrîse la —19°.0. Mijlociile jilnice aii variat între —7°.9 și —1°.4; în săptămâna precedentă ele varia- serăă între -|-l⁰.7 și —5°.5. Am avut patru jile cu îngheț parțial în cursul săptămânei ce am trecut, cele-alte jile au fost fără îngheț. Cerul a fost tot atât denorat ca și în săp- tămâna precedentă. Mercur!, Vineri și Sâm- bătă au fost jile puțin norose, jiua de Du- minică a fost acoperită, cele-alte jile au fost norose. Sârele în cursul celor 5 jile cât s’a arătat a strălucit 31 ore, amai mult de cât în săptămâna precedentă când a stălucit numai 25 ore și jumătate. In prima ji a săptămânei am avut puțini fulgi de zăpadă, iar în cea de pe urmă pu- țină burniță de ploe. Zăpada care mai per- sista la începulul săptămânei a dispărut cu totul. Luni sâra, Marți, Mercur! și Joi diminâța am avut brumă; Marți, Mercuri și Vineri sâra rouă; iar Marți, Joi și Sâmbătă câte pu- țină ceață. Vântul potrivit din cursul acestei săptă- mânei a suflat din direcțiuni variate; mal fre- cuent a suflat din direcțiunile WSW și NE. In ultima ji vântul a suflat puternic. lâna No. 8 st. n. temperatura solu- lositatea 0-10 | graful în ore căzută în mm. iunea atmos- TEMPERATURA AERULUI lui LA 2 ORE VÂNTUL el în mm. LA ADÂNCIME DE: o Max. Min. Extreme 30 60 90 120 d : 0-12 8 'O* Mijlociii Max. Min. cm. cm. cm. cm. Nebu Helio; Apa 5 | Tăria Preș XV fei ci XV cn Anii 1885 --- 0.1 3.5 --- 2.8 7.6 --- 6.1 0.0 1.0 2.0 3.0 9 4 5.4 ssw 1 753.2 1886 --- 3.2 2.9 --- 6.9 7.5 ---10.3 0.5 2.1 3.3 4.3 5 23 0.0 ENE 1 759.7 1887 --- 7.9 0.5 ---13.9 4.0 ---19.0 --- 1.6 1.0 2.7 3.7 4 34 _ 1 760.3 1888 --- 4.0 0,0 --- 6.0 2.5 --- 8.8 --- 0.2 0.3 4.5 3.4 9 7 11.1 NE 2 753.3 1889 --- 3.0 1.8 --- 6.5 5.6 ---16.2 --- 0.9 0.1 1.7 2.8 5 43 13.0 wsw 2 750.0 1890 --- 6.3 --- 3.8 --- 8.1 --- 1.8 ---14.5 --- 0.3 1.6 3.2 4.7 8 23 5.0 E,ENE 1 767.3 1891 --- 7.1 --- 1.6 ---11.2 0.1 ---16.3 --- 1.3 1.0 2.7 4.3 6 35 0.0 2 763.2 1892 3.2 8.4 --- 1.0 13.7 --- 4.1 2.8 3.5 3.8 4.9 5 31 0.0 Var. 4 750.3 NOTĂ. Mijlocia temperaturel aerului este dedusă din considerațiunea temperaturilor de la 8 ore diminâța, 2 p. m., 8 sâra și temperatura minimă. Nebulositatea este socotită de la o la io, cifra o arătând cerul cu totul senin, iar io cerul cu totul acoperit. Durata strălucire! sârelul tn colâna He- liograf este dată în ore. In colâna apa căzută se socotesce tn milimetri de grosime atât apa provenită din plâe cât și cea din zăpadă. Pentru vent se dă direcția dominantă tn cursul săptămânel și tăria sa mijlocie socotită de la o la 12. Cifra o arată că nu este de loc vânt; cifra 12 arată cea mal mare tempestă. Presiunea atmosferei este mijlocia dedusă din observațiunile de la 8 ore diminâța, 2 p. m. și 8 sâra; ea este redusă la 0°. înălțimea barometrului este de 84 metri d’asupra nivelului Mărel. Director, St. C. Hepites. Presiunea atmosferei care era scăjută la începutul săptămânei a variat fârte puțin, până Joi sâra când a atins un minimum; de acici ea a crescut într’un mod simțitor de re- pede până la sfîrșitul săptămânei. Variațiunea între cea mai scăjută și cea mai ridicată valore a presiunel din cursul acestei săptămânei a fost de 24.0 mm. Mi jlociele jilnice ale presiune! aii variat de 23.0 mm. Mijlocia săptămânală a presiune! a fost de 750.3, aprope egală cu aceea din săptămâna precedentă și cu 9.3 mm. mai scăjută de cât valorea sa normală. In tabela ce urmâză se dau valorile mij- locii ale principalelor elemente climatice din cursul acestei săptămâni, comparate cu valo- rile corespunjâtore a acelorași săptămâni din perioda 1885/92. Bucuresci, 10 (22) Februarie 1892. 6754 SÂNTUL SINOD SESIUNEA DE TOAMNA A ANULUI 1891 Procese-verbale Ședința de la 12 Octombre 1891 Sesiunea de tomnă a S-tulul Sinod s’a des- chis cu solemnitatea obicinuită, făcându-se un Te Deum în biserica catedrală a S-tel Mi- tropolii, de către I. P. S. Mitropolit Primat, la care au asistat P. P. S. S. membri ai S-tu- lui Sinod aflațl în Capitală și D. ministru al cultelor și instrucțiune! publice. La orele 11 a. m., s’a făcut sânțirea apel de către P. S. Inocentiu Ploeșteanu în sala de ședințe a S-tulul Sinod, dupe care D. mi- nistru al cultelor și instrucțiunel publice ci- tesce jurnalul cu No. 7 al consiliului de mi- niștri pentru deschiderea sesiunel de tomnă a S-tulul Sinod, cum și telegrama M. S. Re- gelui pentru aprobarea jurnalului. I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. Părinți, eu declar deschisă sesiunea de tomnă a S-tulul Sinod. — Se face apelul nominal. PresențI 8. Absenți 8. 1, P. S. Mitropolit Primat: Nefiind în numărul cerut de regulament, amân ședința pentru Marți, la orele 2 p. m. — Ședința se ridică la orele 11 și jumă- tate, j- Președinte, losif Mitropolit Primat. -j- Secretar, Gerasim T. Piteșteanu. Ședința de la 15 Octombre 1891 Ședința se deschide la orele 2 p. m., sub președința înalt P. S. S. Mitropolit Primat. — Se face apelul nominal. PresențI 14. Absenți 2. I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind în nu- mărul cerut de regulament, ședința este des- chisă. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu ci- tesce sumarul ultimei ședințe din sesiunea de primă-vâră a anului curent. I. P. S. Mitropolit Primat: Cere cine-va cuvântul asupra acestui sumar ? P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântul. I. P. S. Mitropolit Primat: Aveți cu- vântul. P. S. Episcop al Râmnicului: Am cerut cuvântul ca să rog pe biurou să ’mi dea o explicațiune. înalt Prea Sânția Sa Președintele, în ul- tima ședință a sesiune! trecute, a făcut o pro- punere, ca budgetul jurnalului, precum și al tipografiei, să se facă de o comisiune alâsă de Sântul Sinod ; nu am auțlit în sumarul ce ni s’a citit spunându-ni-se dacă s’a ales saii nu acea comisiune. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu ; Nu s’a ales acea comisiune. P. S. Episcop al Râmnicului: Prin ur- mare, dacă nu s’a ales, trebue să aducem la îndeplinire votul S-tulul Sinod. MONITORUL OFICIAL 1. P, S. Mitropolit Primat: Se va alege și acea comisiune. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Trebue să vedem cum este în procesele S-tului Si- nod cu desbaterile. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu: Da- țl’mi voie să citesc procesul-verbal tipărit, ceea-ce este numai relativ la cestiunea acesta la pagina 105 : „Pentru cea-altă părere, ca să se înfăți- șeze budgetele în sesiunea de tâmnă, eu ași fi de părere, că la tomnă să se alâgă o comi- siune din partea S-tului Sinod, care împreună cu directorul să chibzuiască dacă este posi- bil să se facă acâsta sati nu“. P. S. Episcop al Râmnicului: Va să ^ică nu e alesă acea comisiune și trebue să se a- legă acum. I. P. S. Mitropolit Primat: Vedeți că dupe cele ^ise, trebue să se alâgă acum co- misiunea, ceea-ce vom face. Mal cere cine-va cuvântul asupra suma- rului ? — Ne mai cerând nimeni cuvântul, se pune la vot sumarul ultimei ședințe din se- siunea trecută și se primesce. P. S. Arhiereu Gerasim Piteșteanu dă citire sumarului ședinței de la 12 Octom- bre a. c. —Se pune la vot și se primesce. I. P. S. Mitropolit Primat: Procedem acum la alegerea secretarilor biuroulul. P, S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Eu ași propune ca să rămână tot Prea S. S. Lor, cari au fost și în sesiunea trecută. I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci pun la vot acâstă propunere; cine e pentru să ri- dice mâna. — S’a primit. Prin urmare, secretari vor fi: P. S. Arhie- reu Gerasim Piteșteanu și P. S. Arhiereu loanichie Băcăânul. Acum procedem la alegerea comisiunel de petițiuni. P. S. Episcop al Argeșului: Eu ași pro- pune să se procâdă cu alegerea membrilor acestei comisiuni, cum s’a procedat și cu a- legerea secretarilor, tot prin aclamețiune, fiind-că și acei membri sunt buni lucrători, cred că nu se opune nimni la acâsta. P. S. Episcop al Râmnicului: Cum se pote să se facă ast-fel ? I. P. S. Mitropolit Primat: Prea S-tul Episcop al Argeșului propune ca tot acel Prea Sânțiți membri să formeze comisiunea de petițiuni cari aii fost și în sesiunea tre- cută, însă văd că se ridică obiecțiuni, și ca să fim în regulă, trebue să procedăm la alegerea regulată. Bine-voiți, vă rog, dar a vota. P. S. Episcop al Argeșului : Apoi cu se- cretarii cum s’a făcut 7 Nu este tot un vot al S-tului Sinod ? I. P. 8. Mitropolit Primat: Atunci când s'a propus votarea ast-fel, pentru P. P. S. S. secretari nu s'a ridicat nici o obiecțiune, dar fiind-că acum s'a ridicat, sunt dator să vă rog să votați. —Se procede la votarea membrilor comi- siune! de petițiuni prin vot secret. 15 Februarie 1892 1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului: Votanț!.......................... Majoritate.......................8 Au întrunit: Prea Sânția Sa Arh. Inocenții Ploeșteanu, 12 voturi. Prea Sânția Sa Dosoteiu Botoșeneanu, 5 voturi. Prea Sânția Sa Episcop al Râmnicului, 1 vot. Prea Sânția Sa Arh. Valerian Râmniceanu, 12 voturi. Prea Sâuția Sa Episcop al Buzăului, 1 vot. Prea Sânția Sa Arh. Dionisie Craioveanu, 6 voturi. Prea Sânția Sa Episcop al Argeșului, 5 voturi. Prea Sânția Sa Arh. Eremia Gălățeanu, 1 vot. Prea Sânția Sa Episcop al Dunărei-de-Jos, 1 vot. Prin urmare, ad întrunit majoritatra votu- rilor numai P. S. Inocentiu Ploeșteanu și Valerian Râmniceanu, cari au câte 12 voturi. Așa dar vom procede din nou la alegerea unui al IlI-lea membru. —Se procede la votarea unui al treilea membru în comisiunea de petițiuni. I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului: Votanți..............14 Majoritate............8 Au întrunit: Prea Sânția Sa Arh. Dosoteifi Botoșeneanu, 5 voturi. Prea Sânția Sa Episcop al Dunărei-de-Jos, 1 vot. Prea Sânția Sa Arh. Dionise Craioveanu, 3 vpturi. Prea Sânția Sa Episcop al Argeșului, 5 voturi. Neîntrunind nici unul majoritatea regle- mentară, trebue să procedem pentru a treia oră la vot. —Se procede pentru a treia oră la votarea unul membru în comisiunea de petițiuni. 1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului : Votanți..........................14 Majoritate........................8 Au întrunit: Prea Sânția Sa Arh. Dosoteiu Botoșe- neanu, 7 voturi. Prea Sânția Sa Episcop al Argeșului, 6 voturi. Un bilet alb. Așa dar, P. S. Arhiereu Dosoteiu Botoșe- neanu, întrunind majoritatea voturilor, este ales al treilea membru în comisiunea de pe- tițiuni. Prin urmare, membri ai comisiunei de pe- tițiuni vor fi: P. S. Inocentiu Ploeșteanu, P. S. Valerian Râmniceanu și P. S. Doso- teiu Rotoșeneanu. Acum avem alegerea comisiunel pentru cercetarea cărților didactice religiâse. P. S. Episcop al Râmnicului: Nu ar fi bine să sfârșim cu lucrările din sesiunea tre- cută? 15 Februarie 1892 6755 I. P. 8. Mitropolit Primat: Trebue să alegem tote comisiunile. P. S. Episcop al Romanului: Apoi și a- legerea acestei comisiuni face parte din lu- crările din sesiunea trecută. P. S. Episcop al Râmnicului: Cer cu- vântul asupra formărei acestei comisiuni. Am votat până acum comisiunile regle- mentare, ca aceea de petițiunl, am ales se- cretari, etc... Comisiunile pentru cercetarea cărților didactice sunt comisiuni ad-hoc și ele se aleg cu venirea fie-cărei cărți; de și s’a țlis de P. S. director al cancelariei că este o co- misiune permanentă pe lângă biurou; o ase- menea comisiune nu există și noi prin urmare trebue să procedem la alegerea comisiunei ad-hoc, care va cerceta aceste cărți. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu: P. S. Episcop al Râmnicului spune că eu am afirmat că acâstă comisiune face parte din biurou, nu am țlis acesta, dar în vedere că sunt venite la biurou veri-o trei patru cărți de cercetat, trebue să se alâgă o comisiune de trei membri care să le cerceteze. P. S. Episcop al Râmnicului: Am ^is că ați spus că este o comisiune permanentă. I. P. 8. Mitropolit Primat: Vă rog să se citâscă comunicările. P. 8, Arhiereu Gerasim Piteșteanu dă citire următorelor comunicări: Telegrama I. P. S. Mitropolit al Moldovei, prin care comunică că va fi în Bucuresci MercurI diminâța, 16 curent. P. S. Episcop al Râmnicului comunică că va veni în Capitală la 12 curent. P. S. Dosoteiu Botoșeneanu cere conge- diu până Marți, 15 Octombre. P. S. Episcop al Dunărel-de-Jos cere con- gediu trei «Jile. P. S. Episcop de Argeș face cunoscut că la 15 curent va fi presinte la S-tul Sinod. P. S. Ieremia Gălățeanu comunică că va veni la 15 Octombre în Bucuresci. 1. P. S. Mitropolit Primat: Prea SânțițI Părinți, eu v’așl ruga, asupra tutulor aces- tor telegrame, ca tâte să se considere ca luare de congediu, fiind-că forțamente nu au putut să vie fiind ocupați. Vă rog, dar să bine-voiți a primi acâstă propunere, ca tâte să fie luate ca congediu. — Se pune la vot și se primesce. P. S. Episcop al Hușului : Eu nu am ve- nit la 12 Octombre când s’a deschis S-tul Sinod, dar nici nu am dat telegramă, am ve- nit însă la 13; în asemenea cas, eu cum sunt considerat ? I. P. S. Mitropolit Primat: Nu este ces- tiunea de o «Ji pentru diurnă, ci pentru re- gularitatea biuroului. Biuroul nu pote de cât să supună la apreciarea S-tulul Sinod te- legramele cari s’au presentat, dar cari nu s’aîi presentat, de unde să le iea? P. S. Episcop al Hușului: M’am presen- tat la secretariat chiar în «Jiua sosire! mele. I. P. S, Mitropolit Primat: Este trecut în apelul nominal ? P. S. Archiereu Gerasim Piteșteanu : Nu este trecut. MONITORUL OFICIAL I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci nu este nimic de făcut. Continuăm cu citirea co- municărilor ? P. S. Archiereu Gherasim Piteșteanu continuă cu citirea următorelor comunicări: Adresa ministerului cultelor cu No. 6.477 din 20 Iunie 1891, prin care înaintâză spre cercetare un manual de Istoria sacră, lucrat de D. T. A Gelculescu. I. P. S. Mitropolit Primat; Se va trimite la comisiunea ad-hoc,care seva alege îndată. — Se citesce petițiunea locuitorilor din co- muna Zaboloteni, cari cer schimbarea paro- hiei din comuna Zaboloteni-Sturzel în co- muna Trifesci. — Se trimite la comisiunea de petițiunl. — Se citesce cererea de congediu a P. S. Inocentiu Ploeșteanu pentru țliua de 15 Oc- tombre. — Se ia act. — Directorul tipografiei cărților biseri- cescl înaintâză S-tulul Sinod trei exemplare Biblia de Buzău. — Se trimit la biblioteca S-tulul Sinod. — Directorul tipografiei cărților biseri- cescl arată că s’a pus sub presă Mineele și a se mijloci la guvern că în budgetul anului viitor să se prevadă suma de lei 75.000 cos- tul hârtiei. — Se trimite la comisiune. — Diaconul I. Plevianu trimite în cerce- tare un manuscris și un exemplar imprimat intitulat: .Despre religiune; Formarea dife- ritelor confesiuni și dogmele bisericei orto- doxe, pentru usul scdlelor secundare". — Se trimite la comisiunea ad-hoc. — Diaconul Nicolae lonescu, profesor la liceul din Ploescl, cere a se cerceta și a aproba ca carte didactică Istoria sacră a Nou- lui testament. — Se trimite la comisiunea ad-hoc. —Adresa înalt Prea Sânțitulul Mitropolit Primat cu șâse dosare relative la călugăriri. — Se trimite la comisiunea de petițiunl. — Adresa directorului tipografiei, prin care înaintâză «Jece exemplare cărți rituale. — Se trimit la biblioteca S-tulul Sinod. — P. S. Archiereu loanichie Băcădnul face cunoscut că va veni în Capitală la 15 Oc- tombre și cere congediu de trei (Jile. — Se acordă. — Părintele St. Călinescu, profesor la se- minarul central, cere aprobarea cărței Istoria sântă a Vechiului testament, pentru clasele primare. — Se trimite la comisiunea ad-hoc. — Adresa P. S. Episcop de Buzău cu do sar, relativ la călugăriri. — Se trimite la comisiunea de petițiunl. — Adresa ministerului cultelor, prin care face cunoscut că lasă ca S-tul Sinod să’șl a- lâgă personalul cancelariei, punându-I la dis- posițiune suma disponibilă rămasă pentru se- siunea acâsta. — Se pune la dosar. P. S. Episcop al Hușului: Am dre-carl lucrări la episcopie cari reclamă presența mea acolo; rog pe S -tul Sinod să-mi acorde congediu până Marți. — Se pune la vot congediul și se primesce. P. S. Arhiereu Valerian Râmniceanu: Am cerut cuvântul pentru o lămurire. Am vă^ut că directorul tipografiei face cunoscut că s’a pus sub presă Mineele, și că acea lu- crare s’a trimis la comisiune, dar nu se scie la care comisiune. 1. P. S. Mitropolit Primat: La comisiu- nea cere este însărcinată cu luarea socoteli- lor tipografiei. Să procedăm acum Ia alegerea comisiunei pentru cercetarea cărților didactice religidse. P. S. Episcop, al Hușului: înalt Prea Sânțite, Se propune alegerea unei comisiuni pentru examinarea cărților didactice; dar este forte greu să se pună în sarcina numai a duoă sau a trei persdne asemenea lucrare, este bine să se alegă mal multe comisiuni. Acâsta este cestiunea ce am voit să o sulevez și vă rog să luațl act de dânsa. I. P. S. Mitropolit Primat: Așa, și eu aș propune să se alâgă pentru fie-care carte o comisiune. — Să procedem dar la alegerea comi- siunel. P. S. Episcop al Râmnicului: Alegem numai o comisiune ? I. P. S. Mitropolit Primat, președinte : P. S. Episcop al Hușului propune pentru fa- cilitatea lucrărilor să se alâgă mal multe co- misiuni, și mă unesc și eu cu acestă părere, și ași propune ca pentru fie-care carte să se alegă câte o comisiune, ca în câte-va ^ile să avem tote lucrările — Se pune la vot acâstă propunere și se primesce. P. S. Episcop al Râmnicului: înalt P. S. Stăpâne, Prea SânțI părinți, eu am luat parte în mal multe din aceste comisiuni, și prin urmare din experiența mea proprie vă comunic că nu e o muncă ușoră; pe urmă acâstă lucrare nu pote să se efectueze de ori- cine și orl-cum „pe picior" cum țiice Româ- nul. Să nu se crâdă, că dacă cartea este de co- prins dogmatic, acâsta este un lucru de care cine-va pâte scăpa cu ușurință. Pe urmă, când coprinderea cărței este morală, liturgică, etc. ele tote cu doctrinete lor, trebue să fie mal ântâiu conforme cu credințele bisericei nâstre. In al duoilea plan vine înșirarea materiilor căr- ței ; și acâsta trebuesce să corespundă cu pro- gramele analitice, cum se numesc ele, ale sco- lelor nostre. Dupe acestea, vine cestiunea care preocupă pe totă lumea didactică ; țlic, este cestiunea metodei, cum trebue să fie desfășu- rată materia, pentru ca atât profesorul să potă face pre copil a’și apropria acea ma- terie. Vedeți dar, că cestiunea cercetărel unei cărți didactice, pe care o cunosc mal ântâiu ca fost dascăl și acum ca membru al S-tu- lui Sinod, este o cestiune de mare importanță. Mal am încă un argument, cum s’ar țiice al timpului. Frumos este, ca noi, cari ne-am făcut cursurile 10, 20 de ani ațum îndărăt; alții și mal mult. O voce: Alții de o sută de ani. P. S. Episcop al Râmnicului: Primesc și acâsta. Frumos e, bine e, ca noi să ne pro- nunțăm cu ușurință asupra unei cărți didac- tice, mai ales, când trebue să recunoscem, că 6756 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 didactica a făcut atâtea progrese ? Putem noi, fără a ne expune peste măsură, și a Zice sim- plu, că cutare sau cutare carte este bună sau rea, numai că ne-am impresionat din ea în- tr’un mod, sau altul? Bine s’a Zis odinioră, într’o conversațiune particulară, că ne expu- nem prea mult. Vă aduceți aminte, că eu am avut curagiul să vin cu un raport în aseme- nea materii, și înalt Prea Sânțit Mitropolit al Moldovei m’a aprobat. Dar scițl, ce ’mi-am auZit, pentru că s’a respins cartea ? Bine s’a ^is, nu trebue să expunem pe membrii S-tului Sinod. Noi avem un regula- ment special. Daca acel regulament nu este destul de practic, dupe cum experiența ne-a dovedite, el se pote modifica; și chiar propun ca să se alegă o comisiune, care să se ocupe de revisuirea acelui regulament, pe care noi votându-1 să-1 avem pentru viitor de normă. P. S. Episcop al Romanului: Ar fi forte practic când s’ar da o diurnă acelei comi- siunl. I. P. S. Mitropolit Primat: Noi discu- tăm asupra alegerel unei comisiuni pentru cercetarea căiților didactice religiosă, însă fiind-că sunt prea multe dificultăți asupra a- cestel cestiuni, s’a suggerat ideea ca să se re- vină asupra regulamentului primitiv, și asu- pra acestei cestiuni a vorbit P. S. Episcop al Râmnicului. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Pro- punerea P. S. Episcop al Hușilor este drâptă, cel puțin este conformă practicei adoptată de S-tul Sinod, pentru a eși din inpasul im- posibil în care se aruncase prin votarea u- nul regulament, care prevedea anume per- sone în comisiunile pentru cercetarea cărților didactice. Acum văd, că unii din P. S. membrii in- troduc în discuțiune și alte cestiuni. Este bi- ne să ne restrîngem în propunerea făcută și să decidem ceea-ce ni se propune : trimitem saii nu la o comisiune ad-hoc aceste cărți spre cercetare ? Dacă le trimitem, procedăm cum am făcut până acum, dacă nu, atunci nu mai perdem timpul în zadar, să dăm un vot radi- cal, că ceea ceea-ce am făcut până acum nu am făcut bine; dar un asemenea vot ar fi fârte atingător prestigiului S-tulul Sinod și nu eu voiu fi acela care voiii îndemna saii voiu vota acesta. Ași avea și eu de Zis multe asupra cărți- lor cercetate până acum de S-tul Sinod, dar alta este propunerea ce ni-s’a făcut; și a in- troduce în discuțiune alte cestiuni de cât cea propusă ar fi să discutăm de giaba. Ceea-ce noi am putea să cerem cu acâstă ocasiune, P. S. S. membri din comisiune ar fi, ca să revisuâscă cu dinadinsul aceste cărți, pentru ca să nu se mal strecore erori dog- matice, contra așezămintelor sântei nostre bi- serici drept măritore. picând acestea, să revenim la propunerea făcută și s’o votăm. Alt-fel discutăm în zadar fără a ajunge la verl-un resultat practic. P. S. Arhiereu Calistrat Bârlădeanu : Prea sânțițl, aș dori ca pentru cașul de față, fiind-că sunt numai 4 manuale de cercetat puțin voluminose, să alegem o comisiune care să efectueze cercetarea lor și pe viitor vom modifica și regulamentul actual, cerând de la guvern să ne dea miZloce ca să alegem o co- misiune permanentă. P. S. Episcop al Râmnicului: Primesc și eu propunerea acâsta, însă cu adaosul, ca acea comisiune pentru revisuirea regulamen- tului să se alegă chiar acum. P. S. Episcop al Argeșului: Eu cred, că ar fi mai bine cum a ^is P. S. Calistrat, și revisuirea regulamentului să se lase pentru sesiunea viitore. P. S, Calistrat Bârlădeanu: Să se alâgă comisiunea care să lucreze acum. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Să sus- pendăm revisuirea regulamentului, să alegem o comisiune de 2, 3 membri, dar nu trebue să suspendăm lucrările acelea. I. P. S. Mitropolit Primat: Reveniți tot la ideea Părintelui Calistrat. O resum în ter- menii aceștia. P. S. Sa propune în modul următor: a se alege acum o comisiune pentru cărțile ac- tuale, și în același timp să se alâgă o comi- siune pentru revisuirea regulamentului; a- câsta este mi se pare fondul propunerel. Pun dar la vot acâstă propunere. S’a primit. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Duoâ cetiunl amestecate o dată, cred că nu se pot vota. I. P. S. Mitropolit Primat: Este vorba ântâid de alegerea unei comisiuni pentru cer- cetarea cărților ce ad venit acum. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos : Ne ți- nem de practica adoptată sad nu? Atunci rămâne cestiunea de revisuire a regulamen- tului în al duoilea rang. 1. P. S. Mitropolit Primat; Trebue să alegem o comisiune, care să cerceteze cărțile ce ni s’au trimis astăzi, sunt patru manuale, bine-voițl a vâ chibzui asupra personelor, care să figureze în acea comisiune. — Se procede la votarea unei comisiuni pentru cercetarea celor patru manuale. I. P. S. Mitropolit Primat; Resultatul votului: VotanțI............................14 Majoritate ....... 8 Au întrunit: P. S. Episcop alDunărel-de-Jos 11 voturi. >i « Gerasim Pitișteanu. . . 7 » * « loanichie Bacaonu ... 7 » » * Episcop al Argeșului . . 4 » * » Dosoteiu Botoșeneanu. . 3 * » » Episcop al Râmnicului. . 4 » » » " » Buzăului . . 1 » » » » » Hușului... 2 " A întrunit majoritatea reglementară nu- mai P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos,; prin urmare numai, P, S. Sa este ales; trebue deci să procedăm la alegerea și a celor-alțl duol membri cari să figureze în comisiune. — Se procede din nou la votarea a celor- alțl duol membri. I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului: VotanțI...........................12 Majoritate.........................7 Ad întrunit: P. S. Episcop al Râmnicului. . 6 voturi. » » » » Hușului ... 7 » » » Arh. loanichie Bacaonu. . 2 » » » n Gerasim Piteșteanu. 1 » » » » Dosoteiu Botoșeneanu 2 * » » Episcop al Buzăului ... 1 » Un bilet alb. Prin urmare, s’a ales P. S. Episcop al Hu- șulul, care a întrunit majoritate. Trebue dar să procedăm pentru a treia oră la alegerea celui de al treilea membru. — Se procede pentru a treia 6ră la ale- gerea unui al treilea membru în comisiune. 1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului : VotanțI......................13 Majoritate..................7 A întrunit: P. S. Fpiscop al Râmnicului 11 voturi, fiind duoă bile albe. Prin urmare, comisiunea care să cerceteze cărțile didactice religiose, venite astăZI la S-tul Sinod, se compune din : P. S. Episcop Partenie al Dunărei-de-Jos, P. S. Episcop al Hușului și P. S. Episcop al Râmnicului. Acum rămâne ca să facem alegerea unei comisiuni pentru formarea budgetului tipo- grafiei, care va lucra împreună cu directorul și președintele jurnalului. Ed ași propune ca tot acea comisiune, care este pentru luarea socotelilor, să primâscă și acâstă însărcinare. Pun la vot acâstă propunere. S’a primit. Ne mal fiind nimic la ordinea ZileL ridic ședința. — Ședința se ridică la orele 4 post-meri- diane, anunțându-se cea viitâre pentru Vi- neri, 18 curent, la orele 2 post-meridiane. ■j- Președinte, losif Mitropolit Primat. ■j- Secretar, Gerasim T. Piteșteanu. Ședința de la 18 Octombre 1891 Ședința se deschide la orele 2 post-meri- diane, sub președința I. P. S. Mitropolit Primat. — Se face apelul nominal și răspund pre- sențl 15 P. P. S. S. membri, fiind în conge- diu P. S. Episcop al Hușilor. I. P. S. Mitropolit Primat: Suntem în nu- mărul cerut de regulament, prin urmare șe- dința este deschisă. P. S. secretar este rugat a da citire suma- rului ședinței precedente. P. S. Gerasim Piteșteanu, secretar, citesce sumarul ședinței de la 15 ale curentei. I. P. S. Mitroplit Primat: Cere cine-va cuvântul asupra sumarului ? — Ne cerând nimeni cuvântul se pune la vot sumarul și se primesce. P. S. Episcop al Râmnicului: I. P. Sân- țite Stăpâne, vă rog să ’mi dațl cuvântul dupe comunicări. — Se comunică de la biurou duoă adrese ale Sfântel Mitropolii a Ungro- Vlahiel rela- tive la călugăriri și se trimit la comisiunea de petițiuni. — Idem petițiunea preotului Georgescu 15 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6757 din Craiova, pe lângă care înaintâză un ma- nual de Istoria Sacră a vechiului și noului testament, tradusă dupe Belezi, pentru scâ- lele secundare, cerând aprobarea el, și se trimite la comisiunea ad-hoc. — Idem mal multe raporte ale comisiunel de petițiunl. L P. S. Mitropolit Primat: Acestea se vor citi pe urmă. Mal înainte însă de a intra în ordinea Zilei, dațl-’ml voie să reamintesc S-tulul Sinod, că în ședința trecută s’a luat hotărîre ca în ședința viitdre să se procedă imediat la alegerea comisiunel pentru revi- suirea regulamentului relativ la cercetarea cărților didactico-religiose. Acestă hotărîre fiind luată de S-tul Sinod, eu v’o reamintesc și dacă credeți de cuviință, să procedem la acâstă alegere. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Cer cuvântul în cestiune de regulament. Aud pe I. P. S. nostru președinte picând că trebue să ne ocupăm de alegerea unei comisiunî, care va fi însărcinată să revizuiască regula- mentul S-tulul Sinod pentru cercetarea căr- ților didactico-religiose; dar eu rog pe I. P. S. să ne spună, dacă este verî-o propunere făcută în acest sens, căci regulamentul nos- tru interior ne îngrădesce de a procede la alegerea unei asemenea comisiunî. Regula- mentul nostru este formal în acâstă cestiune ce se discută. Iată ce țlice articolul relativ la cestiunea ce se discută: „Ori când cinci membri vor socoti că este trebuință a se in- troduce veri-o modificare în regulamentul S-tulul Sinod, vor face o propunere sub- scrisă de dânșii. Acâstă propunere se va citi în trei ședințe succesive. Dupe aceste trei ci- tiri, dacă S-tul Sinod, prin majoritate de duoâ treimi, va lua propunerea în considera- țiune, o va trimite la o comisiune specială spre a se elabora un nou proiect". Precum vedeți, pentru a se procede la ale- gerea' unei comisiunî, care are să revizuiască un regulament al S-tulul Sinod, trebue să miZlocâscă o propunere făcută conform men- ționatului articol și dupe ce se va citi în trei ședințe consecutive și se va lua în considera- țiune cu duoă treimi, numai atunci se tri- mite la o comisiune. Prin urmare, numai atunci se procede la alegerea comisiunel res- pective. Alt-fel se trece alături cu regula- mentul. De aceea, eu rog pe S-tul Sinod să procâdă conform regulamentului său interior. I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci ră- mâne să faceți propunerea in scris. Acum P. S. Episcop al Râmnicului are cuvântul. P. S. Episcop al Râmnicului: jL S. Sânțite șiP. P. S. S. membri al S-tulul Sinod, în sesiunea trecută, de primă-vâră, ați pus însărcinarea unei comisiunî ad-hoc, ca să ia socotelile redacțiunel revistei „Biserica Or- todoxă Română" și ale tipografiei cărților bisericescl. Gu acâstă ocasiune, vă aduceți aminte s’a luat de S-tul Sinod hotărîrea, că anul acesta să ia parte la luarea socotelilor și un delegat al guvernului. Noi am așteptat, dupe cum vi s’a făcut cunoscut, o sesiune întregă și delegatul guvernului nu s’a pre- sentat nici până la sfârșitul sesiunel. Astăzi am cerut cuvântul ca să rog pe biurou a ne însciința, dacă este veri-o comu- nicare în acâstă privință. Dacă comunicarea nu există în privința delegatului onor, minis- ter, rog atunci pe biurou să intervină la onor, minister ca cât mal curând să ne tri- mită pe acel delegat, căci suntem amenințați ca să rămânem și în sesiunea acâsta cu so- cotelile neluate. Vă rog să faceți acâsta cât mal neîntârziat, căci trebue a se recunosce că luarea socotelilor acestor instituțiuni nu este o lucrare de o oră sau duoă, ci de câte- va Zile» și că, dacă delegatul nu va veni mal înainte să cercetăm aceste socoteli, vom fi iarăși paralisățl în însărcinarea ce S-tul Si- nod ne-a impus. I. P. S. Mitropolit Primat: Biuroul n’are nici o cunoscință dacă acel delegat s’a tri- mis sau nu de către guvern. Biuroul dar va repeta din noii invitarea D-lul ministru de a trimite pe acel delegat, ca ast-fel comisiu- nea să se ocupe de luarea socotelilor. Acum P. S. raportor este rugat să bine- voiască a da citire raportelor comisiunel de petițiunl. — P. S. Arhiereu Valerian Romniceanu citesce raportul comisiunel de petițiunl pen- tru tunderea în monahism a D-lul Dimitrie Humulescu, de 27 ani, student în facultatea de teologie. Asupra acestei cereri comisiu- nea opinâză a se admite călugărirea. — S-tul Sinod aprobă în unanimitate con- clusiunile raportului. — Idem, raportul comisiunel de petițiunl, pentru admiterea la monahism a fratelui Di- mitrie Stănescu, de 37 ani, din monastirea Giolanu; Comisiunea, găsind îndeplinite tote for- mele regulamentului, este de opiniune a se admite călugărirea. — S-tul Sinod aprobă. — Idem, raportul comisiunel de petițiunl pentru admiterea la monahism a surorilor: Petra lamandi de 54 ani. Preda Constantin Nedelea de 60 ani, Ștefana Georgescu de 35 ani și Cleopatra Alexandru Florescu de 34 ani, tâte din monastirea Samurcasesci. Pentru surorile Petra lamandi și Preda Constantin Nedelea, comisiunea este de pă- rere a li se admite călugărirea, iar surorilor Ștefana Georgescu și Cleopatra Alexandru Florescu a li se amâna călugărirea până vor împlini vârsta cerută de regulament. — Se pune la vot conclusiunile raportu- lui comisiunel și se primesc. — Idem raportul comisiunel pentru tun- derea în monahism a fratelui Duțu Dușa din schitul Cheia, călugărit în cas de bolă. Comisiunea, găsind că acâstă călugărire este efectuată conform regulamentului, este de opiniune a se aproba și de S-tul Sinod. —Se pune la vot conclusiunile raportului și S-tul Sinod le aprobă. — Idem raportul comisiunel de petițiunl pentru tunderea în monahism: 1) A fratelui Dumitru Ștefănescu de 60 ani, din monastirea Cernica. Comisiunea, negăsind îndeplinite unele formalități cerute de regulament, este de opiniune a se amâna călugărirea. — Se pune la vot conclusiunile raportu- lui și se resping, aprobându-se călugărirea numitului frate. 2) A fraților Petre Niță de 58 ani, Mirea Chiru de 43 ani și Ghiță Gheorghe Hagiu de 70 ani, toți din monastirea Cernica. Comisiunea, în urma verificărel actelor, găsind că sunt îndeplinite tote formalitățile cerute de regulament, este de opiniune a li se admite călugărirea. — S-tul Sinod aprobă conclusiunile ra- portului. 3) A fratelui Constantin Mitrea, tot din monastirea Cernica. Asupra acestei cereri, comisiunea găsind că n’are actul de despărțire de soția sa și nici de vârstă, este de opinie a se înapoia dosarul spre completare. — Se pun la vot conclusiunile raportului și se primesc. — Idem raportul comisiunel de petițiunl pentru tunderea în monahism a surorilor Luxandra Bănescu de 37 ani și Safta Grigo- rescu fără certificat de vârstă, ambele din monastirea Viforita. Pentru suroraLuxandra Bănescu, comisiu- nea, găsind îndeplinite formele cerute de re- gulament, este de opinie a’i se admite călu- gărirea ; iar pentru surora Safta Grigorescu, comisiunea, găsind că n’are actul de vârstă, este de opinie a se înapoia dosarul spre com- pletare. — Se pun la vot conclusiunile raportului și se primesc. — Idem raportul comisiunel de petițiunl pentru tunderea în monahism a surorel Sul- tana Năstase de 40 ani, din monastirea Zamfira. Comisiunea, găsind îndeplinite formalită- țile cerute de regulament, este de opinie a se admite călugărirea numitei surore. S-tul Sinod aprobă conclusiunile rapor- tului. I. P. S. Mitropolitul Primat: Prea SânțițI Părinți, suspend ședința pentru 10 minute. — Ședința se suspendă pentru 10 minute. — La redeschidere se dă cuvântul P. S. Episcop al Dunărei de Jos. — P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: înalt Prea Sânte Președinte, vă aduceți a- minte cum că cu ocasiunea mal a fie-cărei cărți ce se trimite spre a se cerceta și numai departe de cât alaltăieri, chiar S-tul Sinod a discutat cestiunea dacă asemenea cărți tre- buesc trimise la comisiunile prevăzute de re- gulament sau la o comisiune ad-hoc. S-tul Sinod, având în vedere intârZiarea ce comisiunile respective puneau în cercetarea cărților ce li se trimiteau, a găsit de cuviință să lase la o parte aceste comisiunî și a ad- mis practica de a se trimite cărțile spre re- viZuire la o comisiune ad-hoc. Mal tot-d’a-una s’a vorbit și pentru și contra unei asemenea comisiunî formată afară de regulament. Pen- tru a eși din acâstă măsură provisorie, mal mulțl membri al S-tulul Sinod au gândit că ar trebui să reviZuim regulamentul în ces- tiune și să’l punem în acord cu cerințele lu- crărilor S-tulul Sinod. In numele a patru din colegii mei, înplinim acâstă dorință a 6758 MONITORUL OFICIAT. 15 Februarie 1892 P. P. S. S. membri de atunci și fac următo- rea propunere, subscrisă de cinci Prea Sânțiți membri: ! Propunere „Având în vedere regulamentul S-tulul Sinod pentru cercetarea cărților scolastice de învățământ religios, publicat în „Monitorul oficial" No. 139 din 1875 ; , Având în vedere înțărcările ce comisiu- nile respective ati pus mal tot-d’a-una pen- tru espediarea lucrărilor ce li s’au trimis; „Având în vedere practica admisă de S-tul Sinod de a lăsa la o parte aceste comisiunl și a trimite fie-care carte didactică la o comi- siune ad-hoc din sânul S-tulul Sinod ; „Având în vedere inconvenientele ce se observă mal cu fie-care alegere a acestor co- misiunl ; „Având în vedere diferitele discuțiunl -ce s’ati urmat în S-tul Sinod asupra acestei ces- tiunl; „Pe basa art. adițional al ragulamentulul interior al S-tulul Sinod, votat în ședința de la 3;Maiu 1873, propunem revizuirea re- gulamentului în cestiune. f Parthenie al Dunărei de Jos. Ghenadie al Râmnicului. -j- Episcop Melhisedek. Ghenadie al Argeșului. -f- loanichie Băcăonul. I. P. S. Mitropolit Primat: Acâstă pro- punere, conform regulamentului, se va citi în trei ședințe consecutive și în urmă se va trimite la o comisiune. P. S. Episcop al Argeșului: I. P. Sân- țite, vâ rog să’ml acordați un congediti pen- tru patru Zile, pentru că am o sânțire de bi- serică și alte necesități la eparhie cari re- clamă presența mea. I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot congediul cerut de P. S. Episcop al Argeșului. S’a primit. Lucrările ședinței de aZI sunt epuisate, prin urmare, ridic ședința. — Ședința se ridică și se anunță cea vii- ttire pe Luni, 21 ale curentei, orele 2 p. m. Președinte, losif Mitropolit Primat, j- Secretar, Gerasim Piteșteanu. Ședința de la 21 Octombre 1891 Ședința se deschide la orele 2 p. m., sub președința înalt Prea Sânțitulul Mitropolit Primat. — Se face apelul nominal. PresențI 14. Absenți (în congediu) 2. I. P. S. Mitropolit Primat: Ședința este deschisă, fiiud în număr. — Se citesce sumarul ședinței precedinte de la 18 Octombre. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: ’MI-așI permite să fac o observațiune asupra redac- țiunei sumarului, asupra unei expresiunl, unde se Zice : că s’a admis tunderea în mo-, nahism a fratelui cutare, in contra hotări- rei comisiunei, care ne găsind formalitățile îndeplinite, etc.; nu cred că ar fi bine, dupe părerea mea, dacă și Prea Sânția Vostră gă- siți cu cale, să existe asemenea frasă în pro- cesul-verbal. P. S. Arh. Gerasim Piteșteanu: Dacă voițl atunci să se șteargă acâstă frasă. Voci: Da, da, să se șteargă. I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mal ce- rând nimeni cuvântul asupra sumarului, eti pun la vot, cu modificarea propusă de înalt Prea Sânțitul Mitropolit al Moldovei. S’a primit. — Se citesc următorele comunicări : — Adresa înalt Prea Sânțitulul Mitropolit al Moldovei relativ la mai multe călugăriri. — Se trimite la comisiunea de petițiuni. — Mai multe raporte relative la călugă- riri. — Se trimit la comisiunea de petițiuni. —Referatul secretarului cancelariei S-tu- lul Sinod relativ la apelul diaconului Ni- colae Hâncu din Tecuciu. — Petițiunea D-lul Alexandru Mândrescu prin care arată S-tului Sinod că nu ’I s’a plă- tit în sesiunea trecută când a lucrat ca copist în cancelaria S-tului Sinod în sesiunea de primă-vară. P. S. Episcop al Râmnicului : I. P, S. Stăpâne și Prea Sânțiți membri, acâsta, cum vâd, este o petițiune a unul domn care a lucrat în cancelaria S-tulul Sinod și căruia nu s’a plătit. Cred că nu este nemerit a se da o soluțiune acestei petițiuni până nu cu- noscem împrejurările și dreptatea causei. De aceea Zic, că acâstă petițiune să mârgă Ia co- misiunea de petițiuni, și ea să ne presinte un raport, și noi atunci să vedem întru cât pe- tiționarul are dreptate asupra cererel sale. Eu pe cât sciu, aci sunt funcționari, parte de la mitropolie, parte de la minister ; a- cesta de unde este ? Voci: De la mitropolie. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Nu sciu ce are să spună comisiunea de petițiuni, dar eu cred că ar fi mal bine secretarul can- celariei S-tulul Sinod să ne facă un referat în acâstă privință. P. S. Arh. Calistrat Bârlădeanu : Este adevărat că D. Mândrescu a lucrat în cance- laria S-tul Sinod până la finele sesiunel de primă-vară a anului acesta, însă D. ministru al cultelor de atunci, prin o adresă către S-tul Sinod, spunea că, de 6re-ce D-nil Bil- ciurescu și Mândrescu ating legea cumulului nu mal pot fi la S-tul Sinod. S’a făcut în urmă o adresă din partea înalt Prea Sântu- lui Președinte al S-tulul Sinod, ca să se men- ție D. Mândrescu și D. ministru nu a aprobat acâstă cerere, și a numit pe un domn ca co- pist să lucreze în cancelaria S-tulul Sinod. P. S. Episcop al Râmnicului : Cum vâd eti, cestiunea nu este așa de simplă cum am creZut noi, ca dintr’un singur raport verbal al directorului cancelariei să ne putem lă- muri. Eti adaug încă o-dată, ca să se trimită acea petițiune la comisiunea respectivă și ea să ne facă un raport, ca pe urmă să ne pro- nunțăm în cunoscință de causă. 1. P. S. Mitropolit Primat : Se va tri- mite la comisiunea de petițiuni. — Se citesce petițiunea diaconului lonescu din Ploescl, prin care cere a se cerceta car- tea sa. — Se trimite la comisiunea ad-hoc. — Se citesce pentru a duoa oră propune- rea de revisuirea regulamentului. I. P. S. Mitropolit Primat: Intrăm în ordinea Zilei. Avem mal ântâiti referatul P. S. secretar al cancelariei S-tulul Sinod, re- lativ la apelul făcut de diaconul Nicolae Hâncu din Tecuciu. P. S. Arhiereii Gerasim Piteșteanu dă ci- tire următorului referat : Înalt Prea Sânțite Stăpâne, „Conform apostilei pusă pe petițiunea diaconului Nicolae Hâncu, din comuna Târ- gușoru Ivesci, plasa Bârlad, județul Tecuciu, primită la 11 Iulie anul curent, prin care face apel contra ordinului de caterisire al Prea SânțitululEpiscopdeRaman cu No. 359 din 13 Iunie 1891, și în urma adresei S-tu- lul Sinod cu No, 54 din 18 Septembre ex- pirat prin care s’a cerut de la episcopia de Roman dosarul relativ la judecata diaconu- lui menționat; s’a primit cu adresa P. S. episcop de Roman cu No. 501 din 20 Sep- tembre un dosar conținând 42 pagini. Subsemnatul, în calitate de secretar al S-tulul Sinod, studiind apelul diaconului Nicolae Hâncu, am descoperit următorele : Apelul diaconului în cestiune nu este fă- cut în termenul prevâZut de art. 36 din re- gulament pentru apelațil, dupe cum se con- stată din dovada de primire a adresei protoie- reulul de Tecuciu sub No. 229, însoțită de copia P. S. Episcop de Roman No. 359 (pag. 40) cu data 22 Iunie 1891; iar cestiunea care a concurat la caterisirea acestui diacon, dupe cum se constată din dosarul causei, este următorea : Protoiereul județului Tecuciu, prin rapor- tul No. 71 din 8 Februarie 1891 către P. S. Episcop de Roman, că diaconul Nicolae Hâncu, servitor la biserica din Târgu Ivesci, de mai mult timp a contractat vițiul beției și a ajuns într’o stare forte decăZută ; că, din causa acestui vițiu, a ajuns chiar a nu mal fi capabil de serviciul diaconiei, tremu- rându’l mânile într’atât în cât nu mal pote ține nici orarul în sus, necum să mal iasă cu sfintele daruri, sau să strîngă sântele dupe ce se împărtăsesce preotul; că chiar la protoiereti a venit în mal multe rânduri beat, și în orașul Tecuciti adesea s'a vâZut beat și într’o ținută forte necuviinciosă ; că în aju- nul Nascerel Mântuitorului umblând cu icona prin popor a bâut până într’atâta în cât a căZut pe drum cu icona. Acâsta s’a petrecut în ajunul Botezului Domnului umblând cu aiasmă, a căZut prin casele omenilor și râ- mâind pe acolo ; că soția sa ne mal putând suporta miseria și bătăile ce suferea de la numitul diacon, a cerut și a obținut disolva- rea căsătoriei de la tribunalul Tecuciti anul trecut; că și disolvarea căsătoriei a contribuit și mal mult la decăderea diaconului, așa căas- tăZi nu’șl mai pote da socotâla de sine și altele de felul acesta, cerând de la P. S. Episcop, în basa art. 60 din regulamentul S-tului Sinod pentru disciplina bisericâscă, să se tae acâstă 15 Februarie 189$ MONITORUL OFÎCIAL 6759 cangrenă de pe corpul clerului, și să se ștâr- gă o asemenea pată, care nu-I aduce de cât desonore și disprețul lumel, și că ori-ce în- cercare de îndreptare este imposibilă. Prea Sânțitul Episcop de Roman dă ordi- nul cu No. 131 din 26 Februarie protoiereu- lul de Tecuci, prin care decide: 1) Ca diaco- nul Nicolae Hâncu să fie dat în judecata du- hovnicescului consistoriu, pentru dedarea la viciul beției, și 2) Până la pronunțarea hotă- rîrei definitive să fie suspendat din serviciul său. Membrii consistoriulul eparchiel de Ro- man, compus din arhiereul loanichie Floru Băcăonu, Gh. Stamatiu și Sachelarie G. Mano- liu, (dos. pag. 3), prin procesul-verbal cu No. 3 din 27 Februarie 1891, decid să se fixeze termenul acestui proces în rliua de 20 Mar- tie, înăintându-se diaconului citația cuvenită prin protoereul de Tecuci, sub No. 7 din 28 Februarie 1891, și protoereul cu raportul No. 90 din 11 Martie 1891,către Prea Sân- țitul loanichie Băcăonul, președintele duhov- nicescului consistoriu al eparhiei de Roman, înaintâză dovada obținută de predarea citați- unel diaconului Nicolae Hâncu, care nu este o dovadă, ci un proces-verbal al primarului comunei Târgului Ivești, cu data 6 Martie 1891, în care constată că negăsind la domi- ciliu pe diaconul Nicolae Hâncu, a predat ci- tația consistoriulul, preotului Simion Hâncu, tatăl diaconului, dar care a refusat să libe- reze chitanță de primire (pag. 8). D. director al cancelariei, prin referatul de la 20 Martie 1891, arată că în acea (li fiind termenul pentru tratarea procesului in- tentat diaconului Nicolae Hâncu, nu s’a pre- sentat. Gonsistoriul, compus din aceiași membrii, prin procesul-verbal din acea ^i, conform art. 12 din regulamentul de procedură în mate- rie de judecată bisericâscă, decide să se fixeze al duoilea termen pentru 10 Aprilie, înain- tându-se diaconului în cestiune citația cuve- nită, și protoiereul de Tecuci cu raportul No. 107 din 6 Aprilie către P. S. loanichie Bă- căânul, președintele consistoriulul, înaintâză chitanța diaconului Nicolae Hânu, de primi- rea citației sub proprie semnătură. D. director al cancelariei, prin referatul de la 10 Aprilie 1891, arată către P. S. pre- ședinte, că diaconul nu s’a presentat în acea ^i, pentru tratarea procesului. Membrii con- sistoriulul, prin procesul-verbal No. 8, decid să se fixeze pentru a treia oră termenul de 17 Maiu, pentru judecarea procesului. Protoereul de Tecuci, prin raportul cu No. 155 din 13 Maiu, înaintâză chitanța cu data de 3 Maiu, a diaconului Nicolae Hâncu de primirea citației. In dosar la pag. 28 există ordinul P. S. Episcop de Roman cu No. 313 din!7 Maiu 1891, prin care numescepe prea cucernicul Sachelarie V. Stupeanu ca să ia parte la procesul diaconului Hâncu, ca al trei- lea membru în locul președintelui consisto- riulul P. S. loanichie Băcăonul, care se află dus la Bucuresci, spre a lua parte la lucră- rile S-tulul Sinod. Dupe acâsta D. director al cancelariei, în (liua de 17 Maiu, prin referat arată că dia- conul nici de astă-dată nu s’a presentat. Membrii consistoriulul eparhial din Ro- man, prin procesul-verbal No. 28 din 17 Maiu 1891, dupe ce enumeră faptele diaco- nului Nicolae Hâncu, relatate de protoiereul de Tecuci, prin raportul No. 71, constată că numitul diacon este dedat cu desăvârșire la vițiul beției, și pe temeiul art. 60 din regu- lamentul pentru disciplina bisericâscă, opi- nâză: „ Ca diaconul Nicolae Hâncu, să fie oprit de la serviciul seu, până va da probe de îndreptare". Acâstă opiniune supunându-se la cunos- cința P. S. Episcop prin anaforaua cu No. 29 din 10 Maiu 1891, de către membrii consis- toriulul. P. S. Episcop nu s’a unit cu acea o- piniune și decide: „ Ca diaconul Nicolae Hâncu să se caterisescă*, și ordonă protoie- reulul de Tecuci să i se facă cunoscut acâstă decisiune, sub luare de adeverință și dupe rămânerea definitivă a decisiunel, să nu mai aibă dreptul a purta costumul diaconesc și prin autoritățile civile să facă a se respecta acâstă decisiune. Protoiereul de Tecuci, prin raportul cu No. 332 din 3 Septembre a. c., supune la cu- noscința P. S. Episcop că ordinul de caterisire dându-se în copie diaconului Nicolae Hâncu la 22 luniu a. c., acesta a făcut apel la S-tul Sinod, dupe cum se constată din recipisa po- ștei de Tecuci No. 173, din 21 Iulie 1891, aflată în dosar la pag. 39, apel făcut cu duoă ^ile mal târziii peste termenul de 15 (Iile prescris de regulamentul S-tulul Sinod pen- tru apeluri. Acesta este I. P. Sânțite Stăpâne istoricul dupe actele aflate în dosarul causel a diaco- nului apelant Nicolae Hâncu. In ceea ce privesce procedura de judecată a diaconului se constată: 1) Gonsistoriul eparhialn’aobservat strict procedura în materie de judecată bisericâscă, de ore-ce pe lângă raportul protoiereulul de Tecuci, despre care s’a amintit mal sus în acest referat, nu există nici un proces-verbal în regulă de constatare la localitate a cașului de abatere și nesupunere la ordinile chiriar- hale; 2) Că în dosarul causel nu există nici o copie de pe sentința tribunalului de Tecuc-I, relativă la desfacerea căsătoriei diaconului Nicolae Hâncu de soția sa, dupe cumsemen- ționâză în raportul protoiereulul de Tecuci; 3) Gonsistoriul eparhial în judecarea pro- cesului nu indică etatea diaconului, data in- trărei sale în cler, și dacă a mai fost dat în judecata bisericâscă pentru abateri de la da- toriile sale, și 4) O lipsă de procedură care isbesce cu nulitate judecata consistoriulul este și acâsta că diaconul Nicolae Hâncu a fost judecat de membrii consistoriulul eparhial de Roman, cari nu erau competinți a judeca, căci între cei trei membrii ai consistoriulul, a partici- pat la dresarea actelor Prea Sânțitul Arhiereu loanichie Floru Băcăonul, dupe cum se vede subscris la pag. 3, 12 și 22 din dosar, și ar- himandritul Gh. Stamatin, subscris în dosa- rul causel la pag. 3, 12, 22, 29, 33 și 37, care a luat parte și la judecată în (liua pro- nunțărel opiniunei de oprire a diaconului, căci art. 21 din legea pentru alegerea mitro- poliților și episcopilor eparhioți, cum și a con- stituirei S-tulul Sinod se exprimă ast-fel: ,Fie-care eparhie are un consistoriu perma- „nent, pentru administrarea și judecarea afa- , cerilor clerului curat bisericescl. El trebue , să fie compus din cel puțin trei membrii, „numiți de episcop dintre preoții eparhiei „sale". Acestea fiind, înalt Prea Sânțite Stăpâne, cele ce resultă din studiul ce am făcut dosa- rului causei diaconului apelant, cu cel mal profund respect le supun la cunoscința înalt Prea Sânției Vâstre, spre a decide cele ce veți bine-voi a crede de cuviință. Sunt al înalt Prea Sânțiel-Vâstre, smerit și devotat fiu sufletesc. Secretar -j- Callistrat. I. P. S. Mitropolit Primat: Dupe re- gulament, ori-ce apel vine din partea veri-u- nui cleric, mai ântâiu șe studiază de secre- tar, să se vadă dacă s’a îndeplinit formalită- țile, și dupe aceea, ori-care ar fi resultatul cercetărilor secretarului, se rânduesce la co- misiunea de petițiunl, și numai ea vine și ’și dă părerea sa. Cred, că ar fi regulat, ca acest referat să mârgă la comisiunea de petițiunl. P. S. Episcopal Dunărei-de-Jos: înalt Prea Sânte președinte. Ger cuvântul ca să rădic o escepțiune în acâstă cestiune și anu- me, voesc să atrag atențiunea S-tulul Sinod asupra cașului, că unul din membrii comi- siunei de petițiunl fiind frate cu P. S. Epis- cop care a caterisit pe diaconul Hâncu, nu pote să lucreze în comisiune în ceea ce pri- vesce cestiunea de caterisire. P. S. Valerian, membru în comisiunea de petițiuni, urmând a se recusa, comisiunea se descompletâză și nu pâte lucra în duoi într’o cestiune așa de însemnată ca acâsta, unde este vorba de ca- terisirea unul diacon. I. P. S. Mitropolit Primat: Eu vorbesc numai în principiu, că tote aceste lucrări să mârgă la comisiunea de petițiunl. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Cateri- sirea unul diacon saii preot este o cestiune gravă, și, prin urmare, comisiunea descom- pletată, prin recusarea care se impune P. S. Valerian, nu mal pâte lucra în acâstă cesti- une cu duoi membri. I. P. S. Mitropolit Primat: Acea cestiune este secundară. Principalul este: primiți să mârgă la comisiunea de petițiunl 7 Voci: Primim. I. P. S. Mitropolit Primat: Se va trimite la comisiunea de petițiunl. P. S. Episcop al Râmnicului: Raportu- rile directorului cancelariei care se ating de caterisiri, nu se citesc în S-tul Sinod ; ele se trimit la comisiunea de petițiunl. Asemenea procedare este contrară regulamentului inte- rior al S-tulul Sinod, și nici nu este basată cel puțin pe o practică anterioră a S-tulul Si- nod. De aceea, vâ rog, I. P. Sânțite, bine-voiți a trimite acest raport comisiunei respective, rămânând ca să discutăm raportul comisiunei 6760 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 nostre; iar P. S. director al cancelariei este rugat să facă aceste raporturi numai preșe- dintelui, și pe noi să ne scutescă de aseme- nea procedări. P. S. Arh. Inocențiu Ploeșteanu: Și eu cred că referatul acesta s’a adresat președin- telui S-tulul Sinod. Să se vadă acum dacă apelul trebue să se supună S-tulul Sinod sau să se respingă. P. S. Arh. Calistrat Bârlădeanu: Dacă s’a citit referatul adresat înalt Prea Sânțitu- lui președinte al S-tulul Sinod, nu a resultat nimic de aci, căci s’a trimis pur și simplu la comisiunea de petițiunl dupe cum s’a expri- mat P. S. Episcop al Râmnicului. Iar dacă nu se citea, de unde putea să ia cunoscință Prea Sântul Episcop al Dunărel-de-jos des- pre conținutul acelui referat ? P. S. Valerian Râmniceanu: Dupe cere- rea P. S. Episcop al Dunărel-de-Jos, trebu- ind ca eu să mă recuz, urmâză să procedați la alegerea unui alt membru în comisiunea de petițiunl. I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Sânțiți Părinți S-tul Sinod va hotărî ce va crede de cuviință, însă părerea mea este a nu se recusa nici unul din membrii S-tulul Sinod, și iată pentru ce: este inadmisibil ca unul din mem- brii S-tulul Sinod să fie acusat că ar lucra cu părtinire, aci nu este în joc personă unuia din membrii S-tulul Sinod, ca să bănuim că ar fi părtinire, este inadmisibil acâsta, cel puțin în principiu. Să mârgă dar acest referat la comisiunea de petițiunl așa cum este întoc- mită, și dacă S-tul Sinod va vedea ore-care părtinire, ceea ce cred că nu are să fie, atunci va hotărî ce va crede, până atunci însă vă rog să primiți a merge la comisiunea de peti- țiunl, așa cum este ea întocmită. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: înalt P. S. președinte. Eu m’am deprins de mult să nu bănuesc pe nimeni și cu atât mal puțin pe un coleg al nostru, cum este P. S. Ar- hiereul locotenent de Buzeu, Valerian, pen- tru care am o deosebită stimă și considera- țiune. Dar aci nu este vorbă de bănuire nici de apreciare personală. Aci este vorba de condamnarea unui diacon la caterisire; prin urmare de o gravă cestiune, care aduce dupe sine degradarea acestui diacon și eu am cre- zut și cred, că în judecarea unor atarl Gesti- uni, noi trebue să urmăm legea comună a țârei, care prevede cașul recusărel, în tote cestiunile de judecată unde judecătorul ar putea fi bănuit. Dar dacă credeți că unul din membrii comisiunei de petițiunl, fiind rudă cu episcopul, care a caterisit, nu trebue să se recuze; dacă S-tul Sinod voesce să facem es- cepțiune în procedările sale de la legea co- mună a țârei în materia de judecată, eu am să mâ supun votului acestui Sânt Corp. Dar am crezut să ’I atrag atențiunea asupra unuia din principiile cele mal elementare și dupe care se impune recusarea. Așa este legea țâ- rei nostre și așa se urmâză pretutindeni. Ru- denia trebue să se recuze în materia de ju- decată și rog pe S-tul Sinod să primâscă acâstă recusare. I. P. S. ^Mitropolit Primat: Regula- mentul nostru nu prevede acâsta. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Regu- lamentele nostre nu sunt dogme, cari nu se pot schimba sau lăsa la o parte; I. P. S. Vostre scițl ca și mine, că legile omenesc! și prin urmare și regulamentele nostre au la- cune și cred că S-tul Sinod nu va greși dacă va urma legilor țârei în cașurile neprevâ^ute de regulamentele sale. Trebue să ne gândim că aci e vorba de degradarea unul diacon și suntem datori să luăm măsurile ca judecata lui să fie făcută cu totă seriositatea și încon- jurată de tote garanțiile ce legea comună prevede. Pentru aceste motive, vâ rog, să primiți recusarea propusă și să alegem un alt membru în comisiune, în locul P. S. Va- lerian. Acâstă procedare din partea S-tul Sinod va da mal multă forță sentinței P. S. Ghiriarh respectiv, și ’l vom învesti cu mal multă au- toritate în pedepsirea abaterilor de la sân- tele canone pe clericii netrebnici. Rog dar pe S-tul Sinod să primâscă propu- nerea mea de recusarea P. S. Valerian. P. S. Valerian Râmnicenu : Ca să ușu- rez cestiunea acâsta, viu a ruga pe S-tul Sinod să alâgă pe un alt membru în locul meu, pentru cașul acesta. P. S. Episcop al Râmnicului: P. S. E- piscop al Dunăril-de-Jos a învocat o prac- tică din lumea civilă, învitându-ne ca să o aplicăm și noi. A invocat usul și obiceiul, că de câte ori există bănuială în pronunțarea unei sentințe, membrul bănuit pote să fie recusat. Dupe mine P. S. Sa se înșală, și vâ rog, să nu ne înșelăm și noi. Gasul citat de P. S. Sa nu este identic cu al nostru, dar cel puțin nici analog. Comisiunea căreea noi îi trimitem în cer- cetare cașul caterisire! diaconului Hâncu, nu face alt-ceva de cât studiază procedura și’și face raportul sâu, studiază dosarul causei; îl sucesce în drâpta și în stânga ca să adune tote elementele spre a se vedea daca judecata s’a pronunțat de către consistoriu în marge- nile canonelor, și dupe prevederile regula- mentelor S-tulul Sinod. Judecătorul proce- durei este și râmâne S-tul Sinod. Acum dacă între acești trei secretari, ca să ’l numesc așa, dacă în acâstă comisiune s’ar găsi unul să părtinâscă, mai sunt încă doi cari au totă libertatea opiniunei lor; și apoi noi mal seim că S-tul Sinod, ca tote corpurile deli- berative, ține de multe ori socotâlă și chiar primesce opiniunea minorităței comisiunei. Va să șlică, S-tul Sinod este asigurat în ceea- ce privesce cercetarea dosarului și studiarea procedărei; va să țlică, în cașul de față duoi din membrii comisiunei au să spună că bine s’a judecat diaconul Hâncu, sau nu s a jude- cat bine; iar S-tul Sinod are să judece, și în sfârșit să se pronunțe. Pe lângă aceste, noi membrii ai S-tulul Sinod, avem dreptul să cerem a ni se citi actele; căci ce ne împe- dică pe noi să ^icem: dați citire cutărui act dacă vom observa, sau și bănui că causa nu este bine urmărită ? Acesta este dupe păre- rea mea un soiu de argumentațiune care ar putea să liniscâscă pe P. S. Episcop al Du- nării-de-Jos, că în cașul de față nu’și pote avea loc părtinirea. Mai am un cuvânt. Un cuvânt, eșit din însăși natura acestei instituțiuni, ^ic un cuvânt moral. Dar cum putem noi să ne conducem aici, într’o ces- tiune de instruire a causei, de acele reguli cari conduc viața civilă? Seim cu toții, că de când am intrat în S-ta nostră Biserică, de când o cunoscem mal de aprope, de când suntem puși în fruntea ei, avem principiul nepărtinirei, al dreptățel și al abnegațiunei față nu numai cu alții, dar chiar cu noi înșine. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: ’L a- vem ?! Ori așa ar trebui să fie ? ! P. S. Episcop al Râmnicului: ’L avem; căci dacă nu 'l-am avea, atunci nu am putea fi unde suntem. Și acest cuvânt de ordine morală mai înaltă, S-tul nostru Sinod ’l-a și practicat; căci el până acum n’a recusat pe membrii sâi nici din dreptul de a judeca chiar în chestiunea apelurilor. De aceea, eu, rog pe S-tul Sinod, să nu primâscă propu- nerea P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, care ar lăsa să se vadă între noi lucruri mai mult mirenesci. Să remânem în marginele pro- cedurei, de care am făcut us până acum; căci acâsta nu ar aduce nici o jicnire causei, și comisiunea de petițiunl nu pote face alt-fel de cât să se intereseze de aprope de cestiune. P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: Cre- deam că P. S. Episcop al Râmnicului, luând cuvântul, are să ne arate motivele care ar milita depărtarea nostră de la legea comună a țârei în cestiunea recusărei. Dar, precum au^iră-ți, P. S. Sa aduce, ca mod contrar, pro- punerea de recusare principiul nepărtini- rei, al dreptăței și abnegațiunei care ne ca- racterisă. Să pote ca acest principiu să fie bun și drept, dar el este străin și legilor țâ- rei și însăși regulamentului S-tulul Sinod. P. S. Vostre uitați că principiul recusărel există pentru consistoriu în regulamentul nostru... O voce: Acolo este judecată ! P. S. Episcop al Dunărei-de-Jos: A! A- colo este judecată ? Dar aici ce este ? Ge ? Comisiunea n’are să ne spue în raportul sâu dacă episcopul în caterisirea diaconul Hâncu a observat sau nu S-tele Canone și regula- mentele S-tului Sinod ? Eu cred că da, și P. S. Vostre trebue să răspundeți ca și mine pentru că acesta este rolul comisiunei. Ce, voiți P. S. S. Vâstre, ca noi membrii S-tului Sinod să ne sustragem de la legea comună în materia de judecată ? Oh ! Nu. Eu nu cred și nici că veți putea obține a- câsta. Dacă principiul recusărei există pen- tru membrii consistorului, el există și pentru noi. Acestea de la orele 11 —5 p. m. Concurențil spre a fi admiși la licitație vor trebui se depună o garanție provisorie de 1.000 lei în numerariu saii efecte publice ga- rantate de Stat. No. 941. 3.104. 1892, Ianuarie 24. Căile ferate române Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de 2 (14) Martie 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație la acăstă direcțiune, pentru da- rea în întreprindere la depositul de machinl din Bucuresci (gara de Nord), a manipulațiu- nel de combustibil, adică încărcare, descăr- care și așezare de cărbuni negri, lignit, lemne de foc, precum și eventual tăiarea de lemne. Cantitățile anuale variază: De la 8.000—9.000 tone cărbuni negri; „ 10.000—11.000 „ lignit; „ 10.000—12.000 metri cubi lemne de foc. Pentru informațiunl mal amănunțite, D-nil amatori se pot adresa în tote țlile de lucru la serviciul tracțiunel în Bucuresci, calea Grivițiel No. 144. Ofertele timbrate, sigilate și însoțite de re- cepisa casieriei căilor ferate centrale pentru de- punerea unei garanțil.de 500 lei se vor adresa direcțiunel generale a căilor ferate, serviciul P, Bucuresci (gara de Nord), cu următorea inscripțiune pe plic: «Ofertă pentru manipulația combustibi- lului la depositul Bucuresci. Licitația de la 2 (14) Martie 1891». Ofertele se vor primi numai până în țliua licitației, la orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Depunerea garanției în numerar saii efecte la licitație nu se admite. No. 9.037. ₈ 1892, Februarie 10. — Se dă în întreprindere construirea unei clădiri de călători pentru sesonul de vară în gara Câmpu-Lung. Amatorii de profesiune vor adresa ofer- tele lor sigilate către direcțiunea generală a căilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru clădirea din Câmpu- Lung. Licitația din 28 Martie st. n. 1892.“ Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în ^iua de 28 Martie 1892, st. n., orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 600 la casa centrală a direcțiunel, la Bu- curesci. Depunerea cauțiunel în numerariu la lici- tație nu se admite. Ofertele vor fi, prin ur- mare, însoțite de recepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa 6764 MONITORUL OFICIAL 15 Februarie 1892 la serviciul ceniral de întreținere al căilor ferate române, calea Victoriei No. 124, Bu- curesci. No. 19.786. ₄ 1892, Februarie 10. — Se aduce la cunoscința generală că în (Jiua de Luni, 4 Aprilie 1892, st. n , orele 3 p. m., se va ține licitație la direcțiunea ge- nerală a căilor ferate române pentru aprovi- sionarea de 2.750 metri cubl lemne de foc de predat în una din stațiile coprinse între Filiași și Târgu-Jiu. Informațiile despre condițiile speciale, pre- cum caiete de sarcine și ori-ce alte deslușiri necesare se pot lua în tote filele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pentru oferte. No. 12.298. 1892, Februarie 10. — Se aduce la cunoscința generală că în (Jiua de Marț), 5 Aprilie 1892, st. n., orele 3 p. m., se va ține licitație la direcțiunea ge- nerală a căilor ferate române pentru aprovi- sionarea de 1.147 metri cubl lemne de foc de predat în una din stațiile coprinse între Focșani și Adjud. Informațiile despre condițiile speciale, pre- cum caiete de sarcine și ori-ce alte deslușiri necesare se pot lua în tote (Jilele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pentru oferte. No. 12.299. ² 1892, Februarie 10. —Conform art. 22, 23,24 și 26 din legea de expropriări pentru causă de utilitate pu- blică, se face cunoscut că, pentru construcția liniei ferate Crasna-Dobrina, D. Anghel Ma- nea a fost expropriat, prin încheiarea tribu- nalului Fălciu, No. 2.137 din 12 Iunie 1891, de suma de 355,85 m. p. din proprietatea D-sale situată în comuna Corni, plasa Crasna, județul Fălciu, și toți aceia cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 20.321. ₂ 1892, Februarie 5. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Crasna-Dobrina, personale notate mal jos au fost expropiate, prin încheia- rea tribunalului Fălciu No. 2.138 din 12 Iunie 1991,de suma de teren arătat la nume- le lor, din proprietatea D-lor: Ilie Tranda- fir, parcela No. 1, m. p. 888,75; Vasile Darie, parcelele No. 39 și 41, m. p. 258,16 și 139,13; Manolache Jomir, parcela No. 48, m. p. 142,88; C. Rață, parcelele No. 23 și 57, m. p. 917,70 și 137,50; St. Radovici, parcela No. 42, m. p. 258,38, situată în comuna Oltenesci, plasa Crasna, județul Fal- ciu, și toți aceia cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 20.321. ² 1892, Februarie 5. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea expropiărel pentru causă de utilitate pu- blică, se face cunoscut că, pentru construi- rea liniei ferate Grasna-HușI, locuitorii no- tați mai jos au fost expropiațî, prin încheia- rea tribunalului Fălciu No. 2.157 din 13 Iunie 1891, de terenurile prevăzute în tabe- lele parcelare, din proprietățile D-lor: C. Chiriei, Mih. Arhire, lancu Solomon, D. Bă- lănescu, Gh. Bălănescu, Mih. Hangau, D. AgaricI, I. Dinu, Metei Bocan, V. Arhire, Ion V. Popa, Cost. Popa, Gh. Arhire, D. E- nache, Andrei Pivniceru, Sl. Moscu, Gr. Gordu, V. G. Popa, Gr. Gorovei, Sa va Du- ghie, D. Laptiș, I. AgaricI, Mih. Arhire, Lupu Dinu, Th. Cărare, Daniil Cărare, Mih. Aga- ricI, V. Mihal, Ion Griste (Jis și Țagui, loniță (Jis și Niță Griste, V. Pivniceru,. Const. Bu- hăescu, 1. Gogălniceanu, Gavril' I. Gogălni- ceanu, Anuța Stoleriu, Mih. Buznicu, lord. Popa, Preotul C. Ursăceanu, C. Busdugan, Andrei Dascălu, Ion Solomon, St. Popica ijis și Popovici, Ion Popa (Jis și Popică și Popo- vici, Catinca Codreanu, Mih. Melenti (Jis și Buznicu, St. Vicol, Cos. Codrescu, Sandu Cazan, I. Lefterache, Gav. Trofin, I. Buhăes- cu, V. Bălănescu, P. Vicol, Niță Vechiu, Lupu Paraschiv, N. Bălănescu, V. Turbatu, I. Codrescu, Mih’. Popa, Toder Biciușcă, Pa- raschiva Sc. Sava, I. Onofrei, Toma Filip, St. Văleanu, P. Vartan, H. Hape, Ispir Fi- lip, Catinca Ulubaru, N. I. Vrănceanu, Gr. Macovei, I. Ghindar, Racsandra V. Vartan, Gh. Pruteanu, Simeon Bucur, Zoi ța N. Bu- cur, St. Dumitrașcu, G. V. lacob, N. M. Strungaru, V. Pancu, St. Ir. Chira, Ion Irina Mihăescu, N. Văleanu, Mih. Bărbuță, Ir. I. Dumitrescu, Paraschiva V. Avram, Anița N. Filip, Gav. Onofrei, Profira St. Bombea, Ion Burnaz, Maria Aba Scuiaru, V. Ir. Hulubă- rița și Simeon Abram, situate în comuna Curteni, plasa Crasna, județul Fălciu, și toți acel cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 20.321. ⁵ 1892, Februarie 5. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Crasna-Huși, locuitorii notați mal jos au fost expropriațî, prin sentința tri- bunalului Fălciu No. 2.974 din 28 Septem- bre 1891, de terenele arătate în tabela par- celară, din proprietățile D-lor: D-nil Theodor Cosma, Ion C. Țabară, Gr. Enache, G. Cos- tandache, Ion Ciobanu, Dumitru Nichita, I. V. Rusu, Ion N. Murganu, G. V. Țăbară, Luca Prisacariu, V. Ursache, Marghidla Th. Rojnița, I. G. Mihălachiță, Gr. Stalmescu, I. Diaconu, Maria G. Basgan, G. Sofronie, N. Benghius, T. Murgaciu, Ion Grisaru, D. Mihalache, I. Chelaru, Maria P. Alecu, Maria Rogojan, G. Tabaru, St. Zaharia, St. Gardea, V. Grădinaru, G. Benghius, D. Grigoraș, Gr. Zaharia, St. I. Ciobanu, I. Pemșira, V. Ta- nase, D. Sofrone, I. Luca, Paraschiv Ichim, St. Băican, Tanase a Nastasiel D. lancu, I. Grigoraș, I. I. Bobu, I. Braț, I. Crețu, D. Enache, Coste Artem, Creciun Trifan, C. Enache, D. Moraru, G. Ichim, Paraschiva G. Ichim Moraru, lancu Gondrea, Gr. Gondrea, I Ilie Bordea, Niță Moraru, V. G. Bordea, Ni- | colae a Marinițel, G. Patrascu, G. Zbanț, Enache Gucu, Niță Bob, G. Ichim, Coste G. Timofte, Gh. Benea, N. losop, TudoseFulga, Luca P. Darie, Sava Falcianu, I. Balan, G. Falcian, D. Falcian, S. Darie, G. David, G. V. Fulga, Maria Rotarița, Leahu, Vasilache Ursache, Gh. Lângea, V. Falcianu, T. Ursa- che, G. Vicol, G. V. Vicol, St. Panaitescu, G. Baican, Ion Orz.m, D. Basgan, Lupu Gri- goraș, Maria Ciobanița, Niță a Anei, Gh. lordache, V. I. Baican, Ileana N. Tănase, St. Ciobanu, V. Nechita, St. Vicol, G. Prisacaru, Mih. Ciobanu, Gh. Nichita și Ion Oprea, situate în comuna Grețesci, plasa Crasna, județul Fălciu, și toți aceia cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 20.321. ² 1892, Februarie 5. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Crasna-Huși, personele no- tate mal jos au fost expropriațî, prin sentința tribunalului Fălciu No. 2.975 din 28 Sep- tembre 1891, de terenele arătate în tabela parcelară, din proprietățile D-lor: D-nii Dumi- tru Moraru, Profir a Petroei, Simeon Grosu, Solomia Șopârleanu, Ion Marian, Gr. Pădu- raru, Chira C. Moga și Marghidla a Frasinel, situate în comuna Târijii, plasa Crasna, ju- dețul Fălciu, și toți aceia cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 20.321. ² 1892, Februarie 5. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- ția liniei ferate Crasna-Huși, locuitorii no- tați mal jos au fost expropriațî prin înche- iarea tribunalului Fălciu No. 3.971 din 10 Decembre 1891, de suma de teren prevățlut în tabelele parcelare, din proprietatea D-lor: D-nii Dumitru Ganea, Gh. Corozie, Ion T. Mocanu, Petre Mocanu, Ion Basgan, G. Corozie, Gh. Savin, St. Savin, Savina Mihailă, Ion lancu, D. Constandache, Savina Prințdsca, D. Crețu, Ilinca Ganea, Ion a Anei, Nicolae Baican, Lupu Huțuțui, Nicolae Mircea, Năstase Da- rie, Enache Miron, Andronache Cucu, Paras- chiva St. a Năstăsoi, G. Filip, St. Vicol, Antohie Miron, Simeon Grigoraș, Ștefan Croitoru, G. Stan, V. Hobincu, Ghița Gucu, Lefter Hobincu, Alecu Gondrea, G. lancu Baican, Ancuța Mihălachița și Niță Tabaru, situate în comuna Grețesci, plasa Crasna, ju- dețul Fălciu, și toți aceia cari aii veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No. 20.321. ² 1892, Februarie 5. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că, pentru construc- ția liniei ferate Crasna-Huși, personele notate mal jos aii fost expropriate prin încheiarea tribunalului Fălciu No. 3.973 din 10 De- cembre 1891, de terenurile prevăzute în ta- bela parcelară, din proprietățile D-lor, situate 15 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6765 în comuna Tânjii, plasa Crasna, județul Făl- ciu, și toți acei cari au veri-o pretențiune să’șl înscrie drepturile lor la tribunal în ter- menul legal: D-nil Leonida Constantin, lona Mihalache, P. N. Pavel, St. Ghența, D. Nica, P. Surlacu, C. Dughie, T. Ghirică, N. Ion, Ilie Bulug, I. Struna, lacov Grosu, V. Grosu, Onofrei Tu- dor, C. lacob, V. Ungureanu, I. Ciobotaru, Pavel Tudor, T. Mreja, D. Turculeț, C. Bă- lan, V. Păduraru, Nec. Perf, G. Șoitu, M. a Frasinel, C. Bunescu, Th. Sim. Grămadă, G. Moga, G. Grosu, I. Gavril, V. Spătaru, I. D. Rusu, V. Mihailă, Catinca Dogă, Maria T.- Secobeanu, Th. Păduraru, Niță Alistar, A- fenduța Ghența, V. Bulgaru, Ion Ursan, Se- vastina Alistar, Alex. Pricop, lancu Bârleanu, Nastasia Budacea, Maranda Grămadă, Ion Florea, Pavel Mocanu, C. Dulcescu, Ilie Rusu, V. Nistor, N. M. Pintilie, lona G. Dogă, V. Tonea, Ion St. Marcu, Ion En. Grămadă, lo- niță Mihailă, Nicolae Lecobeanu, Ion Ilie Popa, Miron Crăciun, C. Ciocan, Gavril Ma- xim, Gr. Dulcescu, Ion Neculaeș, N. Negoiță, V. Geles, Catinca Cristea, V. Conduragiu, C. P. Radu, V. I. Verfu, D. Nechita, C. lancu, G. Gavril, Dunăreanu Sandu Sonea, C. Pri- cop, orfanii lui G. Dănilă prin tutorul lor G. Secobeanu, C. I. Pricop, Ion Vigu, Mar- ghiola Lupu, Ion Prisacaru, Ion Ivan, Gh. Alistar, Th. Bulgariu, Ștefan Mogoșanu, Tran- dafir G. Andone, V. P. Budacea, St. Mun- teanu, Ion Nistian, Th. Rusu, Ion Mihaiu, Alecu Nazare, Petru Antohe, Cosma Grosu, Zoița Spătaru, Ion Marin, lona loniță Spă- taru, G. A. Spătaru, Cosma Grosu, N. Spă- taru, G. Socoleanu, Th. Grămadă, T. Gernă- tescu. No. 20.321. ² 1892, Februarie 5. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Concursul de la 11 Ianuarie 1892, pen- tru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de limba italiană de la scola comercială din Ploescl, nedând un resultat satisfăcător, se publică un nou concurs pentru ^iua de 8 Maiu 1892, orele 12 din ții. Concursul se va ține în palatul Universi- tar din Bucuresci, conform legel din 17 Martie 1879, pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și scole profesionale, și potri- vit regulamentului de aplicarea acestei legi. Condițiunile de admitere la concurs sunt: Posedarea diplomei de bacalaureat și a di- plomei de licență în litere, sau acea a unei scole superiore speciale, în care cursurile se predau în limba italiană ; Materiele concursului sunt: gramatica italiană, literatura italiană, terminologia co- mercială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba italiană, iar cea orală in limba română. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domenielor cu cel puțin opt (jile înainte de «jiua concursului, iar actele prin cari se dovedesc titlurile candidaților se vor presinta juriului examinator în «jiua concursului. No. 3.823. ⁵* — In temeiul jurnalului consiliului mi- niștrilor No. 1 de la 12 Februarie 1892, se publică spre cunoscința generală că art. 45 din condițiunile generale pentru arendarea moșielor Statului, pe periodul începător de la 23 Aprilie 1893, publicate în Monitorul oficial No. 202 de la 13 Decembre 1891, se modifică în modul următor: Art. 45. Pășunatul vitelor în pădurile sau părțile de pădure, de verl-ce esențe sau vârstă, este cu desăvîrșire oprit. Prin escepțiune pășunatul este permis : aj In pădurile de baltă ce au o etate mal mare de 5 ani, cum și cele exploatate în scaun; bj La pădurile de munte numai în goluri, indicându-i-se de către agenții silvici trecă- torele la acele goluri și la dăpătorî. Introducerea caprelor este cu desăvîrșire interzisă în pădurile de ori-ce categorie. In cas de contravenire ia disposițiunile coprinse în acest articol, arendașul va plăti, fără somațiune sau judecată, ci numai prin aplicarea legel de urmărire, atât pentru vi- tele sale cât și-pentru cele învoite de dânsul, amenzile prevăzute de codul silvic și valorea stricăciunilor causate, dupe constatarea și estimarea ce seva face de către agenții silvici. No. 7.469. ₃ 4892, Februarie 14. —Se publică spre cunoscința generală că, în «jiua de 29 Februarie 1892, orele 11 */₂ a. m., se va ține o nouă licitație publică orală, în localul prefecturei județului Dorohoiu, pen- tru arendarea moșiorel Statului Noua Suliță sau Păsatu, din plasa Herța, județul Doro- hoiu, fostă avere a D-lui Dimitrie Golescu, pe un period de trei ani, socotit de la 23 Aprilie 1892. Regulamentul dupe care se va ține licitația este cel publicat in Monitorul oficial No. 202 din 13 Decembre 1891. Condițiunile cu cari se arendeză sunt con- dițiele generale inserate în Monitorul oficial No. 226 din 14 Ianuarie 1887. Concurențil, pentru a putea fi admiși la licitație, sunt datori a depune garanție pro- visorie suma de lei 120, în numerar sau efecte publice garantate de Stat. No. 7.033. — Se publică spre cunoscința generală că, în (jiua de 2 Martie 1892, orele 11a. m., se va ține licitație publica orală, în localul pre- fecturei județului Ialomița, pentru arendarea pe un nou period de cinci ani, începător de la 1 Aprilie 1892 până la 1 Aprilie 1897, a șanalulul Dunărei, partea stângă de la gura Botului la gura lalomițel. Arendarea se face conform regulamentu- lui de licitației inserat în Monitorul oficial No. 202 din 13 Decembre 1891, cu condi- țiunile generale publicate în Monitorul ofi- cial No. 129 din 1887, afară de art. 6 care se modifică în sensul că: arenda se va plăti în patru câștiurl egale la 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 2 Ianuarie a fie-cărui an, iar pădurarii a căror lâfă se plătesce de antre- prenor, conform art. 8 din acele condițiuni, sunt în număr de duoi, precum și cu condiția specială că arendașul este obligat să respecte tote închinările și arendările făcute sau cari se vor mai face de regie pe anul 1892 până în momentul aprobărei arendărel. Doritorii, pentru a putea fi admiși să con- cureze, sunt datori a depune garanție provi- sorie lei 2.000, în numerar sau efecte pu- blice garantate de Stat. No. 7.030. — Se publică spre cunoscința generală că, în Marinescu, (Nedeseifrabil/. p. Grefier, S. lonescu. No. 19—1872, Martie 2. România Grefa tribunalului Prahova, secția I Acest act de ipotecă, investindu-se cu for- mula executorie prevăzută de art. 135 din pr. civilă, s’a liberat în primirea D-lul Mi- hail Gogălniceanu, conform art. 136 din a- ceeași procedură, pentru care se atestă. p. Grefier, S. lonescu. 1872, Martie 2. Ordonanța No. 4 NOI 1888, Octombre 21 Noi, primul-președinte al tribunalului Prahova, secția 1 ; Având în vedere presentă cerere înregis- trată la No. 10.558 din 1888, făcută de D. M. G. Gogălniceanu prin procuratorul D. ad- vocat Al. Al. Demetrescu, de a se reînoui inscripțiunea luată sub No. 52 din 1870, a- supra actului de ipotecă intervenit între M. C. Gogălniceanu ca creditor și G. I. Sorescu ca debitor ; Având în vedere actul de ipotecă sus men- ționat prin care D. C. I. Sorescu afectează către D. Gogălniceanu o vie cu tote îmbună- tățirile, situată în Dealul-Valea-Meilor, pen- tru suma de lei vechi 9.000; Având în vedere că procuratorul credito- rului declară astăzi prin acâstă cerere că clientul său din suma de 9.000 lei vechi a primit lei vechi 3.198, mai rămânând dator D. Sorescu suma de 5.802 lei vechi; Având în vedere și disposițiunile art. 1.786 și 1.787 din codul civil; Ordonăm: Reînoirea inscripțiune! luată în anul 1870 15 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6773 asupra imobilului coprins în actul de ipotecă înscris la No. 52 din 1870 ; Acâstă ordonanță se va trece în registrul de inscripțiuni al anului curent, iar grefa_pe de o parte va lua inscripțiunea asupra imo- bilului, și pe de alta va face mențiune des- pre acesta și pe marginea registrului unde este trecut actul. p. Prim-președinte, A. Năcescu. p. Grefier, D. Grigorescu. No. 117 al inscripțiune!. Averea pusă in vînțlare este : O vie situată în Dealul-Valea-Meilor, pen- dinte de comuna Valea-Călugărească, județul Prahova, în mărime ca patru hectare dupe aproximație, distrusă de filoxeră, și se înve- cinesce la răsărit cu via D-lui Ghica Bărbu- lescu, la apus cu drumul Văei, la mia^ă- nopte cu via D-nel Despa Șoimăreanu, și la miațlă-țli, la cap, în vârf, cu D. lulius Go- răneanu, și cu via ce nu este ipotecată a de- bitorului G. I. Sorescu, și cumpărată cu ac- tul legalisat de tribunalul Prahova, secția I, No. 131 din 29 Ianuarie 1891; având la via ipotecată următorele îmbunătățiri : O retiradă cu duoâ despărțituri de scân- duri, învelită cu șindrilă, iar tote cele-alte îmbunătățiri s’au ars din negligența vierului încă de mal mult timp. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, s’a găsit supus la următârele sarcine : Sorescu I. C., M. G. Gogălniceanu reîno- irea de inscripțiune a actului de ipotecă în- scris la No. 52 din 1870, o vie cu tote îmbu- nătățirile din Dealu-Valea-Mantei, lei vechi 5.802, actul 117 din 1888. Se publică despre acâsta și se somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de pro- pietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau orl-ce alt drept asupra acestui imobil ca, înaintea țlilel de adjudecare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a’și arăta pretențiunile lor, conform alin. III de sub art. 506 din pr. civilă. No. 2.094. 1892, Februarie 6. — In -k. £> 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1111111 i 11111 11111 111111 i 11 Renta perpetuă................ 5% Aprilie ---Octombre... gj S 1 S£ § 1 1 1111(111 1 1 1 81 588 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , amortibilă............... 4»/. Aprilie e---Iulie...... cq «i- , , (împrumutul de 32’/a miliâne)..... 4“/o lanuar e---Iulie...... , , (Împrumutul de 50 miliâne)...... 4% lanuar e---Iulie...... , , (Împrumutul de 274 miliâne)...... 4“/o lanuar e---Iulie...... . . , , 45 ...... . 5»/o lanuar e---Iulie...... Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreîbung) . 6"/o lanuar Noembre...... , de Stal (convertite rurale)........ 10 Maiu--- Noembre...... Obligațiunile casei pensiunilor a 300 lei........ 5»/. MaiO--- e---Iulie...... Împrumuturi de orașe 5% lanuar Noembre..... Obligațiuni ale'comunei Bucuresci 1883 ... ... Wo Maiu--- Decembre .... , , , , 1884 ....... 5’/. Iunie--- Noembre ..... 9 9 9 1888 ........ La trag. Mai ii--- o---Iulie ...... , , , , 1890 ........ 5% lanuari 9 9 9 , cu losurl a 20 lei . . . 7“/„ lanuar e---Iulie...... Împrumuturi de societăți 6“/. lanuar e---Iulie...... Scrisuri iunciare rurale ............. 5“/o lanuar e---Iulie...... , , urbane Bucuresci ......... 5°/o lanuari e---Iulie...... ■ v g , .... .... Ultim * * * (ași........... divid. val6rea ACȚIUNI 83 N OM IN AL A Banca națională a României . ........... 30 500 lei întreg vărs. Societatea de asigurare Dacia-România........ 55 200 . , , • a . Naționala.......... 10 200 , , , , e reasigurare............ 30 200 - , t română de construcțiuni și lucrări publice. . . • 250 , , , • de baaalt artificial............ 250 , , , s pentru fabricarea hârtiei.......... 100 , , Banca Românie! *...... ... .... 200 . , OFE BITE CEF UTE ÎNCHEIA TE 1 M O N E T E CU CU cu cu CU cu SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen 25.37V»-36V4 Napolecnul . . ........... Londra , . , cek 25.25-22'/a Galben ti austriac............ , . . 3 luni 100.60-55 1 Cortina germană f marca).......... Paris . . . cek 99.95-87>/a , Lira sterlină.............. v . . 3 luni 2.14’/a-Y4 Ura otomană ... ........... Francia . . . cek 2.121/3-12 Imperialul rusesc............. , . . 3 luni 124.20-10 Florinul austriac de hârtie.......... Viena . . . cek 123.50-40 Rubla de hârtie........ , ... , . . 3 luni 99.60 aur contra argint (agiul)...... Greutatea OFEI VITE CER 0% E g nap. (scurt) CEREALE în libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul ÎNCHEIAT 100 kilo Berlin . . . cek Grâii............. hectolitrul g . . 3 luni Porumb . ......... . Germania . . cek Secară ........... . . . 3 luni Ovăz ........ . . Amsterdam . 3 luni Rnp!^ . . . ...... Petersburg . 3 luni Fasole . , .... Belgia ... 3 luni UTE , . . (scurt) 100 kilo Elveția . . 3 luni - Italia ... 3 luni ș? ' Da^ouA ( avansuri pe deposite de efecte saO lingouri . . ....... 5»/o AVANSURI 1 Casa de Depuneri si Consemnațianl: avansuri pe depozite de efecte • 67c Imprimeria Statului. Director GENERAL? ALEXANDRU GH, CANTACUZINO J