Marți, 1892 • ’ 9 Februarie No. 236 UN EXEMPLAR: 25 BANI REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an; 22 lei, 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep-din ântâia d> a fie-cărel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRIINETHE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale» POBLlCApCNILE J0MC1ÂKE SK PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de50 linii, 10 lei. I Ori-ce alte acte introduse în ele i se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungimel DIRECȚIA GENERA LA A MOaNITOKULUI OFICIAL Șl IMPRIM E RIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNCIUR1LGR Publicațiunile primărielw, comitetelor, etc, linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 lefi. Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul afacerilor străine; Comunicare. Ministerul de interne: Decrete — Raport — Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret. Ministerul de resbel: Decret — Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Prescurtare de decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică — Depeșî telegrafice — Diverse— Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 27 Ianuarie MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Duminică, 26 Ianuarie curent, la orele 12 din ^i, Exc. Sa D. Boschko- vitch,trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Serbiei, a fost primit la Palatul din Capitală în audiență oficială cu ceremonialul prescris. Exc. Sa D. Boschkovitch a avut onore a remite M. S. Regelui, fiind față A. S. R. Principele Moștenitor, scrisorile din partea Regenței Ser- biei, care ’l acredită în calitate de trimis extraordinar și ministru ple- nipotențiar pe lângă M. S. Regele. Dupe terminarea audienței ofi- ciale, la care a asistat și D. preșe- dinte al consiliului de miniștri, în absența D-lui ministru al afacerilor străine, Excelența Sa a fost recon- dus la ospelul s6u cu ceremonialul ce a presidat la sosire’i. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 2.044; Vexând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 3 din 17 Ianuarie 1892; In virtutea art. 24 din legea de la 29 Oc- tombre 1891, Am decretat și decretăm : REGULAMENT de aplicațiane al legei asupra poliției vânatului CAPITOLUL I Despre dreptul de venat Art. 1. Orl-ce proprietar de fonduri ru- rale este dator să așe^e pe hotarele și la di- ferite intrări ale proprietăței sale tăblițe pe cari să figureze inscripțiunea: Venătorea este oprită. Art. 2. Ori-cine vâneză pe proprietatea altuia este dator să dovedâscă că a dobândit autorisarea scrisă a proprietarului fondului, sau representanților săi. Acâstă autorisare va coprinde: numele și prenumele persone! căreea s’a acordat dreptul de vânat, durata permisiunel, numele fondu- lui și descrierea pe scurt a limitelor între cari urmâză a se exercita dreptul de a vâna. Purtătorul autorisațiune! este dator, dacă scie carte, să subsemneze autorisarea. Art. 3. Acâstă autorisare trebue să fie le- galisată de autoritatea în drept. Totuși autorisațiunile sunt valabile și fără acestă legalisare, când ele vor fi investite cu sigiliul sau alt semn distinctiv al proprieta- rului. In acest cas» proprietarul este dator să de- pună la autoritatea comunală, în circum- scripțiunea căreea cade fondul, prin arătare scrisă, și înainte de 1 Februarie al fie-cărul an, care este modul scrierel și subscrierel sale, care este sigiliul sau ori-care alt semn distinctiv cu care se va servi spre a se putea recunosce în cursul anului autorisările de vânat liberate de dânsul. Aceste mi^Loce de recunoscere, declarați- unea și semnele mai sus indicate, se vor a- duce de către autoritatea comunală respec- tivă la cunoscința agenților însărcinați cu paza și poliția vânatului. Art. 4. Personele invitate, cari iau parte Ia vânătâre pe proprietatea altuia, în presența sau societatea proprietarului, sau în puterea unei invitațiun! oficiale, în cașurile anume prevăzute de lege, sunt scutite de formalita- tea ori-cărei autorisațiuni. Art. 5. Proprietarii de fonduri rurale cu o mică întindere, cum sunt mal cu sâmă lo- cuitorii împroprietăriți, conform legei rurale și celei de vîndare în loturi a bunurilor Sta- tului, vor putea, prin o comună înțelegere, să însărcineze pe primarul comunei respective să arendeze prin licitație publică, în numele și pe sema lor, dreptul de vânat pe proprietă- țile lor. In acest cas primarii comunelor rurale sunt datori a servi ca agenți intermediari pentru arendarea acestor drepturi. Art. 6. Declarațiunea de arendare dată primarului comunei va trebui să fie scrisă, iar coprinsul și semnăturile dintr’ânsa vor trebui să fie legalisate de autoritatea comu- nală, dupe ce dânsa va fi fost citită în au^ul tutulor proprietarilor semnați în ea. Art. 7. Aceste declarațiunl de comună în- țelegere vor trebui depuse la primărie în in- tervalul de la 15 Februarie până la 15 Iunie. Intr'ânsele proprietarii vor precisa anume termenul de plată, durata arendărel, cuantu- mul cauțiune!, spre a putea cine-va lua parte la licitațiune, și arătarea precisă a limitelor și întinderel totale a fie-cărui din fondurile ce se cere a se arenda în comun. Art. 8. Dupe ce declarațiunea, în condi- țiunile de mai sus, se va depune la cancela- ria autorităței comunale, ea se va afișa de îndată pe ușa primăriei, unde va sta lipită până în «Jiua adjudecațiunel definitive. Ea se mai pote afișa de asemenea și prin alte mi^loce de publicitate, dacă proprietarii interesați vor depune, o dată cu declarațiunea 6322 28 Ianuarie 1892 lor, și costul necesar acestor publicațiuni mal întinse. Art. 9. Licitațiunea se va ține în țliua de 15 Iulie a fie-căruia an, în pretoriul primă- riei unde se va fi făcut declarațiunea, în pre- sența primarului sau ajutorului său. Primarul va lua act de ofertele verbale ce se vor face, dupe ce mal ântâiu va incasa cau- țiunile provisoril ale concurenților. El va adjudeca provisoriu dreptul de vână- tore asupra aceluia dintre concurențl care va fi oferit prețul cel mal mare. Licitațiunea se închide la orele 4 dupe amia^I în aceeași ții. Primarul va depune în păstrarea percep- torului circumscripțiunel cauțiunea concu- rentului asupra căruia s’a făcut adjudecarea provisorie, liberând imediat cauțiunile celor- alțl concurențl. Art. 10. Supralicitațiunea se va ține în ^iua de 15 August a aceluiași an. Ea se va urma în același chip ca și licita- țiunea precedentă, admițându-se ori-cine va depune o cauțiune echivalentă cu aceea a ad- judecatarulul provisoriu, iar ofertele se vor începe de la prețul adjudecărel provisoril. Dreptul de vânat se va adjudeca aceluia care va fi oferit prețul cel mal mare, iar cau- țiunea se va înainta de către primar în păs- trarea casei de depuneri și consemnațiunl prin casieria generală locală. Art. 11. Dacă la 15 Iulie nu se va presentă nici un concurent, licitațiunea se amână la 15 August, și dreptul de vânat se va adju- deca atunci definitiv asupra aceluia dintre concurențl care va fi oferit prețul cel mal mare, urmându-se în cât privesce cauțiunea în chipul arătat la articolul precedent. Art. 12. Resultatul definitiv al operațiunel licitațiunel se va constata de către primar printr'un proces-verbal, care se va păstra la cancelaria primăriei. Primarul comunei, ca delegat al proprie- tarilor, va semna împreună cu adjudecatarul contractul de arendare, în care se va preve- dea condițiunile de arendare a vânatului, în conformitate cu coprinsul declarațiunei scrisă, depusă la primărie de proprietari. Art. 13. Prețul arendăreî se va vărsa la termenul stipulat în contract la casa co- munală, și se va împărți de către primar în- tre toți proprietarii subscrișl în declarațiune, în proporțiune cu impositul funciar ce fie- care din proprietari plătesce pentru fondul arendat în comun, afară numai de cașul când proprietarii, în declarațiunea lor, ar fi însăr- cinat pe primar a întrebuința prețul arendă- rei pentru un interes comun, anume precisat in declarații. CAPITOLUL II Timpul în care unele specii de venaturî sunt permise sau prohibite Art. 14. Prin derogațiune la art. 3 al le- gel asupra poliției vânatului: a) Caprele negre, fără deosebire de sexul lor, nu se vor putea vâna de cât numai în intervalul de la 15 Iulie până la 15 Octombre; b) Găpriorele de sex masculin (țapi) se vor MONITORUL OFICIAL putea vâna numai în intervalul de la 1 Maiu până la 1 Decembre. Vânarea căpriorelor de sex femenin, pre- cum și a iezilor, cari nu au încă corne, este cu desâvîrșire oprită; c) Cerbii nu se pot vâna de cât numai acei cari vor avea corne de peste duoi ani, și nu- mai în intervalul de la 15 Iunie până la 15 Septembre. Vânarea cerboicelor (ciutelor) este cu de- săvîrșire oprită; d) Porcii sălbatici (mistreți), se pot vâna în tot cursul anului. Art. 15. Se mai pot vâna și în timpul opri- rei generale a vânatului: a) Sitarii și tote cele-alte specii de becațe și becaține în intervalul de la 1 Martie la 15 Aprilie; b) Rațele, gâscele sălbatice și veri-ce spe- cie de vânat de baltă, cu începere de la 15 Maiu; c) Prepelițele cu începere de la 1 August; d) Cocoșii cei negri (speța cea mică) și acei mari de munte, de sex masculin, în interva- lul de la 15 Martie până la 15 Maiu. Vânarea găinilor lor este cu totul oprită; e) Dropiile, numai cocoșii lor, în interva- lul de la 15 Martie până la finele Aprilie. Art. 46. Este de asemenea cu desăvîrșire interzis: a) Prinderea dropiilor de ambele sexe pe timp de pldie; b) Vânătorea iepurilor cu ogari, când câm- pul este acoperit cu zăpadă. CAPITOLUL III Despre urmărire și judecată Art. 17. In fie-care comună proprietarii de fonduri rurale sunt în drept a presentă la recunoscerea autorităței comunale un număr de păzitori însărcinați cu paza vânatului. Autoritatea comunală va putea refusa re- cunoscerea numai: a) Pesonelor cari au fost osândite la o pe- dâpsă criminală; b/ Celor osândiți la o pedâpsă corecțională pentru delictele următore: Falsificare, spargere de pșceți și sustragere de acte depuse în locuri publice; furtișag, înșelăciune, abus de încredere, mărturii min- cinose, calomnii, atentat la bunele moravuri, mituire. Refusul recunoscerei de către autoritatea comunală e supus apelului la prefectul ju- dețului. Art. 18. Primarul în camera primăriei va citi păzitorilor recunoscuțl legea și regu- lamentul asupra vânătorel. Dupe acâsta pă- zitorii punând mâna pe cruce, vor depune jurământul următor: „Jur în numele Iul Dumnezeu și pe sânta cruce că voiu păzi cu cea mai mare grije și sârguință, potrivit legel, tote drepturile de vânat a căror pază ’mi sunt încredințate, că voiu urmări și arăta pe toți acei cari se vor încerca să calce sau vor fi călcat de fapt a- ceste drepturi. „Așa să’mi ajute Dumnezeu". Primarul va elibera fie-cărui păzitor câte o carte legalisată, prin care ’i se va certifica calitatea de păzitor-jurat. Competința acestor păzitori se întinde nu numai asupra fondului proprietarului care ’i a numit, dar și asupra teritoriului ^ntreg al comunei de care au fost recunoscuțl. Art. 19. Procesele verbale ale păzitorilor- jurați, până la contra probă, vor constitui o deplină dovadă în contra delicuenților. Păzitorii cari nu sciu carte, vor dicta pro- cesul-verbal notarului comunei și ’l yor sub- semna prin punerea degetului cu adeverirea primarului. Procedura acâsta nu e supusă la nici-un fel de taxă de timbru sau altele. Procesele-verbale se vor înainta, în termen de 24 ore de la dresarea lor, autorităței com- petinte a judeca infracțiunea. La cas când identitatea delicuentulul n’ar fi cunoscută păzitorului, el este (în drept a’l urmări și pe teritoriul unei alte comune, spre a constata, sau a face a se constata acâstă identitate. Toți agenții prevățluți la art 19 din legea asupra poliției vânatului sunt da- tori a’și da unul altuia concursul necesar pentru constatarea identitățel și pentru con- ducerea delicuentulul la primăria cea mai apropiată. Agentul care a recunoscut identitatea e tot-d’a-una dator a adeveri acâsta în proce- sul-verbal dresat de cel care la început a con- statat faptul. Art. 20. In ^iua de 12 August al fie-că- rui an, toți proprietarii unui județ, cari se interesâză la o bună stare a vânatului, se vor putea întruni, la prefectura județului, pen- tru a constitui o societate de protecțiune a vânatului. Acâstă societate va fi recunoscută de prefect și va avea însușirea : a) A arăta în fie-care an prefectului mă- surile ce crede necesare a se lua în limitele legel pentru înmulțirea vânatului și sțârpi- rea animalelor răpitore; bj A desemna în fie-care plasă un numâr de agenți de priveghiare a vânatului, sub a- celeași condițiuni de admisibilitate ca și pen- tru păzitorii recunoscuțl de autoritatea co- munală. Acești agenți vor depune în mâ- nile prefectului același jurământ ca ș| pă- zitorii ; ei vor avea tot aceleași însușiri, cu osebire însă că competința lor se va întinde asupra întregei plăși, pentru care au fost de- semnați, esceptându-se totuși fondul aflat în proprietatea lor personală. Misiunea lor principală este de a priveghia târgurile și vîn^ările de vânaturi ce se fac în fie-care localitate. Funcțiunea lor este onorifică și gratuită. Ei vor fi considerați de tote autoritățile ca agențidelegați ai administrațippei pentru paza vânatului. Ei sunt numiți de prefect, dupe recoman- dația proprietarilor. Art. 21. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 2 j Ianuarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 198. 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6323 Tabel indicând timpul In care vânatul șl unele specii de vânat sunt permise șl prohibite CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința naționali, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. .1.347; Vâdând decretul Nostru cu No. 3.392 de la 9 Decembre 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Iași este au- torisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următâre: a} Să ’și dea avisul asupra înființărei unui târg de vite în comuna Țibana; bl Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul decimilor pe exercițiul 1891—92, pentru mărirea alocațiunilor de la art. 17, 3 6 și 7 3 ale acelui budget; c) Să delibereze asupra cerere! D-lui I. T. Simionescu pentru pretențiuni derivând din expropriările făcute pentru linia ferată lași- Jijia-Dorohoiii. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 Ianuarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 143. CAROL I, Prin grația lui DumnedeCi și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 2.045, Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Râmnicu-Sărat, pentru exercițiul curent, următârele modificări, votate de consiliul comunal în ședința sa de la 28 Decembre 1891, adică : Lei 3.000 prevâ^uți la art. 1, cap. VIII, pentru iluminatul cu gaz și întreținerea a 600 felinare, se reduc. 1.500 idem la art. 3, același capitol pentru înlocuirea a 200 felinare vechi, idem. 1.200 idem la art. 3, cap. XII, salariul unui conductor la serviciul technic, idem. 2.300 idem la art. 4, cap. XVIII, pentru continuarea canalisărei gârlei morilor ce traversâză orașul, idem. 8.000 total, care se va adăoga la art. 4, cap. IX, fond pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare, peste suma prevâdută de 29.000 lei, in urma modificărei încuviințată prin decretul Nostru No. 3.415 din 11 De- cembre 1891, saii în total 37.000lei 6524 MONITORUL OFICIAL 2ă Ianuarie 1892 Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Ianuarie 1892. CAROL Ministru de interne, L, Catargi. No. 193, CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 1.254 ; Ve^find art. II din decretul Nostru No. 3.547 de la 22 Decembre 1891, Vedând jurnalele consiliului miniștrilor sub No. 1, din 23 Decembre; 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din 28 Decembre; 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26. 27, 28, 29, 31 și 43 de la 30 Decembre 1891; i, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 de la 2 Ianuarie; 3, 4, 5, 6, 7 și 8 de la 3 Ianuarie; 1, 2, 3, 4 și 5 de la 4 Ianuarie; 1, 2, 3 și 4 de la 8 Ianuarie; 8, 9, 10 și 11 de la 10 Ianuarie; 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8 de la 11 Ianuarie 1892, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă definitiv de Noi numi- rile, înaintările, transferările și înlocuirile de funcționari administrativi și polițienesc!, făcute de către consiliul de miniștri, prin jurnalele mai sus citate, provisoriu și sub reserva sanc- țiunei Nostre ulteriâre. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 16 Ianuarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 67. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 2.040; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Târgu-Jiu, din județul Gorj, se disolvă pentru moti- vele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri in comisiunea interimară D-nii Dr. I. Frmușeanu, Constantin Stanciovici, Luță Râmniceanu, Petrache Gheorghiu și Vasile Scorțanu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, Ia 23 Ianuarie 1892. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 192. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prin raportul sub No. 190, D. prefect al ju- dețului Gorj ’mi aduce la cunoscință că, din causa neînțelegerilor ce există între membrii cari compun actualul consiliu al comunei ur- bane Târgu-Jiu, din acel județ, sunt cu desâ- vîrșire paralisate ori-ce măsuri și lucrări mai seridse în interesul orașului. Ast-fel arată, între altele, D. prefect că, de și consiliul de igienă local, vâdând starea de- plorabilă în care se află comuna sub raportul sanitar, a luat diferite decisiuni și a propus mai multe mâsuri de îmbunătățire, cari s’aU adus la cunoscința autorităței comunale spre a avisa asupră-le, totuși nici o disposițiune nu s’a pu- tut lua încă până astădi pentru executarea lor, în cât orașul continuă a suferi simțitor din punctul de vedere al igienei și salubrităței publice. Osebit de acâsta, D. prefect ’mi mai sem- nalâză că duol dintre membrii actualului consi- liu sunt rude in gradul prohibit de lege, fiind cumnați, iar un altul foncționâză asemenea, de și se găsesceîn cașul prevâ^ut de art. 68, alin. 1 din legea electorală comunală, fiind salariat de comună. Pentru a se pune dar capât unei asemenea stări de lucruri, subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea sus disul consiliu comunal și instituirea unei comisiuni interimare compusă din D-nii Dr. I. Frumușeanu, Constantin Stanciovici, Luță Râmniceanu, Petrache Gheorghiu și Vasile Scorțanu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noU consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 2.040. 1892, Ianuarie 22. Prin decretul regal cu No. 213 din 24 Ia- nuarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Ghiță Lăzărescu, Filip T. Corlătescu, Procopie Negulescu și Zaharia Nicolau s’au numit în funcțiunea de membri în comisiunea interimară a comunei urbane Plo- esci, in locul D-lor Stef. Niculescu, Al. G. Serghiescu, N. V. Târgșoreanu și I. C. Go- gălniceanu, demisionați. Prin decretul regal cu No. 167 din 20 Ianua- rie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Constantin lonescu, actual registrator-archivar al prefecturei jude- țului Ilfov, este autorisat să gereze provisoriu afacerile subprefecturei plășei Negoesci, din acel județ, pe timpul absenței titularului sub- prefect, impedicat dîn causă de bâlă. Prin decretul regal cu No. 142 din 18 Ianua- rie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Vasile Popovici este numit In funcțiunea de comisar polițienesc al portului Constanța, în locul D-lui Dimitrie Buca, trecut în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 162 din 20 Ianua- rie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa alin. 2, de sub art. 42 din legea comunală, comuna ru- rală Dobresci, din județul Romanați, este auto- risată să cumpere din moșia Statului Rotunda, situată în localitate, lotul de pământ prevâdut în încheiarea consiliului comunal No. 11 din ședința de la 10 Decembre 1891, plătind prețul cumpârărei, conform legei pentru în- străinarea bunurilor Statului, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la întreține- rea bisericei. Prin decretul regal cu No. 163 din 20 Ia- nuarie 1892, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa alin. 2 de sub art. 42 din legea comunală, comuna rurală Fometesci, din județul Vâlcea, este autorisată de a cumpâra, din moșia Statului cu același nume, situată în localitate, loturile de pământ, prevâdute in încheiarea consiliului comunal No. 17, din ședința de la 1 Decem- bre 1891, plătind prețul cumpârărei, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la întreținerea scâlei și bisericei. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUl ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 2.723; Având în vedere jurnalul consiliului de mi- niștri cu No. 31, încheiat in ședința de la 1 o Ianuarie 1892; Având în vedere înaltul decret sub No. 3-547 din 22 Decembre 1891; 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6325 Având in vedere și art. 3 2 din legea înstrăi- nărei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm vîndarea de veci a bunu- rilor mici ale Statului, de mai jos, adjudecate în localul prefecturei județului Teleorman, in diua de 16 Decembre 1891 : a) Locul de obrație dintre viele supuse la plată de otașniță, pe plan No. 171, lit. b, de pe moșia Suhaia, în întindere suprafața to- tală ca de 5.865 m. p., situat în comuna Suhaia, plasa Marginea-Călmățuiu, fost pen- dinte de monastirea Clocociov, asupra D-lul Florea Simionescu, cu lei 213; bl Locul de obrație dintre viele supuse la plată de otașniță, pe plan No. 172, lit. c, de pe moșia Suhaia, în întindere suprafața to- tală ca de 5.135 m. p , situat in comuna Suhaia, plasa Marginea-Călmățuiu, fost pen- dinte de monastirea Clocociov, asupra D-lul Florea Simionescu, cu lei 194; cl Locul de obrație dintre viele supuse la plată de otașniță, pe plan No. 173, lit. D, de pe moșia Suhaia, în întindere suprafața totală ca de 9.171 m. p., situat în comuna Suhaia, plasa Marginea-Călmățuiu, fost pen- dinte de monastirea Clocociov, asupra D-lui Florea Simionescu, cu lei 230; d/ Locul pe plan No. 7, de pe moșia Spă- tărei, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 1.000 m. p., situat în comuna Spă- tărei, plasa Marginea-Călmățuiu, fost pen- dinte de monastirea Văcăresci, asupra D-lul C. Atanasiu, cu lei 1.000; e/ Locul pe plan No. 8, de pe moșia Spă- tărei, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 6.000 m. p., situat în comuna Spă- tărei, plasa Marginea-Călmățuiu, fost pen- dinte de monastirea Văcăresci, asupra D-lul C. Atanasiu, cu lei 1.310; fl Locul de pe moșia Segarcea, în întin- dere suprafața totală ca de 5.011 m. p., situat în comuna Segarcea-din-Deal, plasa Margi- nea-Călmățuiâ, fost pendinte de episcopia Argeș, asupra D-lul Hristea Istrătescu, cu lei 1.970. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 24 Ianuarie 1892. CAROL Ministru agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No. 220. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 1.790; Având in vedere legea de înaintare in armată, Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de sub-locote- nent în reservă in arma artileriei, pe diua de 1 Februarie 1892, pe sergentul bacalaureat Vasiliu Costache, din regimentul 4 artilerie, la corpul IV de armată. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 25 Ianuarie 1892. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 221. Prin decretul regal cu No. 203 de la 24 Ia- nuarie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 1.658, s’a primit demisiunea din armată a locotenentului Holban Victor, aflat în posiție de disponibilitate pen- tru causă disciplinară, pe diua de 2 5 Ianuarie 1892. MINISTERUL LUCRlRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 206 din 24 Ia- nuarie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice prin raportul No. 908, în virtutea art. 30 din regulamentul corpului technic al Statului, D. loan Negură, inginer ordinar clasa II în serviciul de poduri și șosele al acestui minister, pentru motivele arătate în citatul raport, este lăsat în disponibilitate, pe timp nelimitat, cu începere de la 1 Februarie 1892. Prin decretul regal cu No. 204 din 24 Ia- nuarie 1892, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 906, s’a aprobat jurnalul consiliului de miniștri sub No. 47 din 10 Ianuarie 1892, prin care D. Chr. Panaitescu, inginer ordinar clasa III în corpul technic al Statului, actual inginer-șef al serviciului drumurilor din județul Râmnicu- Sărat, a fost înaintat, pe diua de 15 Ianuarie 1892, la gradul de inginer ordinar clasa II. Prin decretul regal cu No. 205 din 24 Ia- nuarie 1892, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru, s’a aprobat jurnalul consiliu- lui de miniștri sub No. 46 din 1 o Ianuarie 1892, prin care D. loan Trifan, inginer ordi- nar clasa III în serviciul de poduri și șosele al acestui minister, s’a numit în serviciul portu- rilor, pe diua de 10 Ianuarie 1892. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUCȚIUNEl PUBLICE Prin decretele regale cu No. 2 2 și 17 5 din I 20 Ianuarie 1892, în urma propunerilor făcute de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiune! publice, sunt numiți și permutați: D. C. Petrescu, actual revisor școlar al ju- dețului Râmnicu-Sărat, în aceeași calitate de revisor școlar la județul Tecuciâ, în locul D-lui P. Condrea, care urmâză a ’șl relua catedra sa de institutor la scâla primară No. 5 de băeți din Bârlad. D. lacob Pella, actual institutor provisoriu al clasei IV și director al scdlei primară de băeți No. 2 din Râmnicu-Sărat, revisor școlar al județului Râmnicu-Sărat, în locul D-lui C. Petrescu, transferat, și sub reservă drepturilor sale câștigate ca institutor. D. Constantin I. Lupu, actual profesor provisoriu la cursul superior de la liceul din Focșani, revisor școlar al județului Putna, în locul vacant, și sub reservă drepturilor sale câștigate ca profesor. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de interne cu data de 21 Ianuarie 1892, D. Dimitrie Buca este confirmat în funcțiunea de comisar poli- țienesc în orașul Constanța, din județul Con- stanța, în locul D-lui Marin loanid, care râmâne a fi chiămat în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 21 Ianuarie 1892, D. Ștefan I. Vasiliu este confirmat în funcțiunea de comisar poli- țienesc in orașul Neamțu, din județul Neamțu, in locul râmas vacant prin încetarea din viață a D-lui Costache I. Găman. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 21 Ianuarie 1892, D. Constantin I. Ghenea este confirmat în funcțiunea de sub- comisar polițienesc în orașul Severin, din ju- dețul Mehedinți, în locul D-lui I6n G. Ba- loescu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu data de 21 Ianuarie 1892, D. I6n Christescu este confirmat în funcțiunea de registrator- archivar la subprefectura plășei Câmpu, din județul Dolj, în locul D-lui N. Hiotu, destituit. Prin decisiunea D-lui ministru de finance sub No. 3.985 din 23 Ianuarie 1892, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. P. Voinescu se numesce în funcțiunea de verifi- cator gradul II în serviciul casierielor gene- rale de județe, în locul D-lui M. Petrovi- cescu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 4.088, D. Ion lonescu, agent de control pe lângă fabrica de spirt Ibănesci, din județul Dorohoiu, se permută în aceeași calitate pe lângă fabrica de spirt Dumbrăveni, din judț- 6326 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 țul Botoșani, în locul D-lui I. Grecinscki, lăsat în disponibilitate, iar în locul D-lui Ion lo- nescu, la fabrica Ibănesci, se numesce D. I. Zamfirescu. Indemnitățile ambilor agenți se fixeză ca și în trecut la suma de câte 150 lei lunar. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 3.984 din 23 Ianuarie 1892, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Ștefan Teodorescu se numesce în funcțiunea de copist în serviciul casierielor generale de județe, înlocui D-lui Paraschiv Voinescu, îna- intat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 3.986 din 23 Ianuarie 1892, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Mi- hail Grigoriu se numesce în funcțiunea de copist în serviciul casierielor generale de județe, în locul D-lui V. Dracopol, destituit. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 27 Ianuarie Sâmbătă, 25 Ianuarie curent, M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand au asistat în sala tea- trului național, la balul „studenților uniți", organisat sub patronagiul D-nei Lascar Catargi cu concursul a mai multor D-ne din societate. La sosire Regele și Principele ah fost întâmpinați de D-na preșe- dinte a comitetului,, de întregul co- mitet și de delegațiunea studen- ților. In sală se aflau: D. președinte al consiliului, mai mulți D-ni miniș- tri cu D-nele, un forte numeros public, multe persone de distinc- țiune și un numer fdrte mare de studenți din ambele universități. La intrarea Suveranului și a Prin- cipelui în sală, musica a intonat im- nul național; sala era frumos deco- rată și înțesată de lume din tote clasele societăței, care salută cu res- pect și iubire pe Majestatea Sa și pe Alteța Sa Regală. D-nii Policrat și Antonescu, de- legați de camaradiî lor, au mulțu- mit, în numele studenților, Majes- tăței Sale pentru înalta solicitudine și buna-voință ce în tot-d’a-una și în special în acâstă ocasiune a ară- tat pentru dânșii și au oferit Rege- lui un prea frumos coș cu flori pen- tru M. S. Regina, iubita nostră Su- verană. Majestatea Sa le a mulțu- mit pentru cuvintele ce ’l-au expri- mat, spuindu-le că va trimite M. S. Reginei acest dar al tinerime!; tot atunci a fost presentați Regelui și delegațiunea studenților din Iași. Majestatea Sa s’a întreținut cu fie- care dintr’ânșii în parte. In tot timpul cât a durat balul, Regele și Principele au bine-voit a se întreține, în modul cel mai afabil, cu tote domnele din comitetul de organisare al balului, cumpărând la diferite chioșcuri, frumos împodobite cu covore și obiecte de artă, și dupe ce au privit cât-va timp din lojea Regală danțurile, la orele 1 */₃ Re- gele și Principele S’au întors la Palat. D E P E ȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 6 Februarie.— Archiducele Franț- Salvator, bolnav de veri-o câte-va (file, cu simptomul de influenză, suferă a^I de o pleu- resie unilaterală puțin întinsă; frigurile sunt moderate. Viena, 6 Februarie. — Corespondența Politică află din Atena că D. Delyanis va fi înlocuit în curând ca ministru de resbel de locotenentul-colonel Gorpas, dar până acum nu s’a luat nici o decisiune definitivă în acâstă privință. Răspunzând la o interpelare asupra afa- cerel scirilor publicate la 14 Noembre de Wiener-Tagblatt, ministrul justiției a Zis la Cameră că din ancheta procurorului și co- mitetului bursei resultă că panica exista deja înainte de amiaZI la bursă, și că nu a fost provocată de articolul Zⁱarului incriminat. Causa panicel a venit din străinătate. Redactorul ^iarulul a reprodus de bună credință o scire pe care o credea că provine din sorginte sigură. Nu se pote presupune și încă mai puțin proba că redactorul și edito- rul ^tiarului Wiener- Tagblatt au voit să tragă un profit de bursă din scirea lor. Berlin, 6 Februarie.— Curtea disciplinară a condamnat pe cornițele Limburg Stirum, pentru articolul său din Kreuzzeitung asu- pra tratatelor de comerciu,- la destituire, la perderea pensiei și a titlului său de ministru. Petersburg, 6 Februarie.— Consiliul im- periului a votat proiectele de lege în privința inalienabilităței pământurilor țăranilor și în privința stabilirel a caselor de ajutor și de retragere pentru lucrătorii drumurilor de fer ale Coronei. Roma, 6 Februarie. — A treia divisie a escadrei comandate de contra-amiralul Turi a plecat la Alexandria; comandantul este în- sărcinat să presinte kedivului felicitările re- gelui și guvernului italian. Belgrad, 6 Februarie. — Colonelul De- bange și inginerul Giffard, cari sunt de cât-va timp la Belgrad pentru furnituri de tunuri, se Zice că au fost primiți aZi de regenți, de D. PasicI și de ministrul de resbel. Constantinopol, 6 Februarie. — Scirea Ziarului Temps dupe care fostul atașat militar frances, căpitan Berger, ar fi fost numit, dupe însăși propunerea sultanului, membru fran- ces al administrației datoriei, este desmințită în mod formal de sferile competinte; ea este cu desâvîrșire contrarie obiceiurilor sulta- nului. Porta a remis ieri D-lui Cambon răspun- sul săii la nota francesă in afacerea Chadourne. Petersburg, 6 Februarie. — Birchewya Wiedomosti anunță că băncile principale din Petersburg aii de gând de a se însărcina cu emisiunea nouilor obligațiuni de drumuri de fer, dar cercurile bine informate asigură că negociările în acâstă privință aii fost amânate Ia un timp nedeterminat. Belgrad, 6 Februarie.—Vărsămintele pen- tru societatea sârbă de navigațiune neatin- gând de cât 600.000 franci și termenul de furnitură al materialului fiind forte scurt, so- cietatea a modificat obiectul licitațiilor redu- când cifra remorcherilor mari dela 12 la 8 și a celor mici de la 20 la 16. Scupcina a ascultat raportul comisiunel budgetare. Cifra proiectului guvernului s’a redus la 59.900.000 franci. In loc de supra- taxa de 20 la sută asupra impositulul fun- ciar, comisiunea propune un imposit asupra sărel și tutunului. Madrid, 6 Februarie.— Patru anarchișll din Xeres au fost condamnați la morte. Budgetul presentat Cortesilor conține șâpte sute cincI-Zeci milione duoă sute șâse-Zeci și trei mii pesetas la cheltueli și șâpte sute patru-Zed și opt milione șâpte sute cinci-Zoci mii la venituri. Economiile in- troduse în budget represintă 6.910.000; ceva mai mult, cheltuelile pentru personalul civil vor fi reduse cu 10 °/₀ într’un termen de 3 luni; produsul nucilor imposite se urcă la 26.250.000 pesetas. Lisabona, 6 Februarie. — D. Arriaga, deputat republican, a cerut la Cameră pune- rea în acusație a D-lui Marianno Carvalho pen- tru că a făcut avansuri companiei drumuri- lor de fer portugese. Soda, 6 Februarie. — Generalul Fejer- vary, ministrul apărărei naționale al Unga- riei, care a venit la Sofia ca să facă visită fii- cei sale D-na Buriam, a plecat la Budapesta. Berlin, 7 Februarie.—Cornițele de Launay, ambasador al Italiei, a murit în timpul dimi- neței. împăratul s’a dus, însoțit de împărătâsa, la palatul ambasadei italiane, unde a făcut să se exprime familiei părerile sale de rău pen- tru mortea comitelui de Launay. Apoi s’a dus principele Henric la amba - sadă; împărătâsa Frederic a făcut să se de- pună o coronă forte frumosă pe patul mor- tului. Se așteptă ordinele regelui Humbert pen- tru înmormântare. Roma, 7 Februarie. — Scirile Ziarel°r străine, dupe cari orașele italiane, mai cu semă acelea cari sunt frecuentate de străini, ar fi în condițiuni sanitare proste, sunt cu desâvîrșire inexacte. Din contră, aceste con- J I 28 Ianuarie 1892 dițiuni sunt minunate, mulțumită anotimpu- lui splendid și dulceței temperaturei. Viena, 7 Februarie. — Starea generală a archiducelui Franț Salvator este satisfăcă- tore; somnul său a fost adesea întrerupt în timpul nopței de tuse, dar frigurile sunt pu- țin simțite. Londra, 7 Februarie. — Agenția Reu- ter află din Atena că principesa moștenîtâre Sofia este atinsă de influenză. Viena, 7 Februarie.— Scirea Agenției He- rald, reprodusă de Wiener-Tagblatt și dupe care corabia de resbel austro-ungară „Na- îade“ ar fi perit, este cu desâvîrșire lipsită de temeiîi. „Naiade'' a plecat la 4 Februarie, în forte bune condițiuni, de la Gartagena la ■ • Palermo. k Roma, 7 Februarie. — Un bal forte stră- ‘ lucit s’a dat ieri la ambasada germană. Re- gele, regina, miniștrii și aristocrația aă a- sistat, dar regele n’a stat de cât o jumătate oră, de 6re-ce restul serei ’l-a petrecut pe V locurile incendiului marelui stabiliment Pan- tanella, unde mulțimea 'Fa aclamat în mod călduros. Gran, 7 Februarie. — Nunțiul apostolic monseniorul Galimberti a consacrat pe pri- matul monseniorul Vaszary, și ’l-a remis o- moforul. Primatul a dat un prân^ în onorea nun- țiului și a ridicat un toast în sănătatea Papei și a împăratului. Monseniorul Galimberti a ₍ mulțumit în numele Papei. Monseniorul Vas- zary a dat 40.000 fiorini pentru bine-faceri. Paris, 7 Februarie.— Congresul național . al burselor de muncă din Francia s’a deschis a^l diminăță la St. Etienne. 459 sindicate de lucrători erau represintate. Congresul a adoptat principiul federațiunei burselor de lucru din Francia. Baltlmore, 7 Februarie.—Vaporul Poly- nesian mergând de la Liverpool la Baltimore s’a cufundat lângă capul Henry. S'a luat măsuri pentru scăparea echipagiului și a că- lătorilor. Se speră că vaporul va putea fi scos la suprafață în curând. Madrid, 7 Februarie.—Impositul de l°/₀ asupra plăților tesaurului nu lovesce de loc cuponele datoriei exteriore cari vor fi plătite ₍ integralmente ca și în trecut. Fiume, 7 Februarie. — Corabia italiană „Peppiu" ciocnită de stâncile insulei Galiola se consideră ca perdută, dar se speră că se va putea scăpa încărcătura (de lemne) dacă timpul continuă a fi frumos. Temișoara, 7 Februarie. — Președintele consiliului, cornițele Szapary, a primit adi do- cumentele cari constată alegerea sa. Cu acăstă ocasiune a rostit un discurs în care a ^is că partitul liberal va apăra compromisul de la 1867, care nu trebue atins. El a arătat ne- cesitatea de a lua măsuri forte curând pentru a împedica abusurile libertăței discuțiunei; a anunțat depunerea proiectului de reformă administrativă, cel mal târziu în tomna anu- lui 1892; sarcina principală a ministrului de finance va fi regularea etalonului monetar pentru care lucrările preliminare sunt ter- minate. Primul-ministru a accentuat apoi însem- MONITORUL OFICIAL nătatea tratatelor de comerciu și nevoia de a le completa; el a anunțat că ministrul a- griculturei a terminat proiectele de regula- risare a cursului rîurilor, printre cari Theis, destinat să împedice inundările. Cornițele Szapary a terminat ^icend că atât timp cât guvernul va avea încrederea suve- ranului și se va bucura de concursul majo- rităței, el va sci să’șT îndeplinâscă datoria ; partitul liberal are cunoscință de răspunderea sa față de țâră; el va ține piept pârlitului din oposiție cu mai multă decisiune încă (aplause frenetice). In timpul serei a fost o plimbare cu torțe; orașul este iluminat; s’a făcut ovațiunl en- tusiaste ministrului, guvernului și pârlitului liberal. /Agenția română.) D. Niculae Vasiliu, proprietar, în comuna Podu-Iloei, județul Iași, oferind comunei 3 stânjeni lemne de foc spre a se distribui să- racilor din localitate, ministerul ’I exprimă mulțumirile sale. DIVERSE In ^iua de 13 Ianuarie a. c., locuitorii Gh. V. Harabu^ariu și Cost. V. Radu, am- bii din comuna Buda-Rafaila, județul Vasluiu, cel d’ântâiu de 28 ani și cel de al duoi- lea de 30 ani, ducându-se în comuna Pun- gesci pentru a cumpăra și vinde vite; sera la întorcere, în cătuna Buda, trecând prin pă- durea de pe teritorul comunei Gursesci, și fiind turmentați de băuturi, au că^ut jos și, înghețând de frig, ambii ari încetat din viață. — x— Individul Vasile lanuș aflându-se, în ^iua de 17 Ianuarie a. c., în pădurea numită Fun- dul-Negrei, teritorul comunei Bicaz, județul Neamțu, pe când da nisce lemne din pădure spre vale, a fost lovit de un butuc și sdrobit, din care causă a încetat din viață imediat. —x— In ^Liua de 19 Ianuarie a. c., pe la orele 12 a. m., s’a găsit mortă jos pe parchet în casa ei, din orașul Bârlad, femeea Anica Dorebeiu, văduvă. Dupe constatarea făcută, resultă că numita a murit din causa gazului evaporat din nisce cărbuni ce erau în sobă. —x— Ia diminâța ^ilei de 20 Ianuarie a. c., s’a găsit mort, pe malul ghețăriei comerciantu- lui Ilie Teodorescu, din comuna Otopeni, ju- dețul Ilfov, individul Dumitru Mihaiu, de fel din comuna Balotesci, servitor la îngrijitorul moșiei Otopeni-de-Sus. Din cercetările făcute, resultă că mortea ’i a provenit din beție și frig, de vreme ce în noptea precedentă a dormit beat în locul unde a fost găsit mort. —x— Locuitorul Constantin M. Neagoe, din co- muna Musculesci, județul Gorj, voind a trece rîul Gilortu, care era înghețat, spre a se duce în cătunul Frasinu, unde ’și avea domiciliul, s’a rupt gheața sub el și s’a înecat. 6327 l6zlS$|—lessțsw !■ MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 6328 Adjud . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . Bacău . . Bălăci . . Balta-Albă Bechet . . Berlad . . Bistrița . . Botoșani . Brosceni . Budesci . . Buhuși . . Burdujeni Buzeu . . Bâlțătesci . Oalafat . . Călărași . Câmpina . Câmpu-Lung Caracal . . Ceatal . . Cerna-Voda Cetate . . . Chilia- Vechia Codăesci , . Corabia . . . Cozia . . . . Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani . Drăgănesci . Drânceni . . Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni . . Buzeu . . . Bâlțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu- Ling Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia- Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia . . . . Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . , Dorohoiu . . Drăgășani . Drăgănesci . Drânceni . . BULETIN meteorologic din județe In dimineța de 25 Ianuarie [6 Februarie) 1892 Variabil Senin Nor . , Senin Nor C«ță Nor Senin Nor Senin Nor . . Câță . . Nor . , Variabil Senin Nor Senin Senin Ninsâre Senin Nor Senin Nor Senin Nor Senin Nor Senin Nor Senin Nor Senin Nor 1-R. 1— . 2— „ 7— , 1— > 1— „ 34- , 0 „ 2— „ 24- « 0 „ 24- 4— 1— 24- 34- 54- 0 3 1- 2— 3— 24- 2— 2— 2— 34- 2— 0 Darabani Fălciu . I’olticeni Ferbinți . Filiași . Filipesei Focșani. Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesei . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin....... 2--- R. 2--- n Nor........ 1--- » Câță........ ~0 n Senin....... 1--- n 1 --- n Nor..... . 2--- n ........ 74- B ........ 1--- » B 0 ?? n ........ 24- w 4--- W Senin . . ... 2--- W Ii ...... » 0 n Nor........ 2 4- » n • ..... 24- n Senin....... 0 n Nor........ 74- n 99 * • r . • • 1--- » Nor, Marea calmă . . 104- n • ........ 34- » n ........ 2--- n 1--- « Senin....... 1--- n Nor........ 3--- n «a ..••••• 1 --- n Senin....... 0 ii Nor........ 2--- ii 99 «•••«.•• 0 » ață........ 6--- w Senin ...... 34- J» Nor....... 14- n Senin....... 2--- n Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitesci . . . , Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesei . . . Podu-Turculuz Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.- Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . , . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . S>e!ănesci . . Slănie . . . Strunga . . . Teeuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Târgu-Jiu . , Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova Vulcan . . Zătreni . . . Zimnicea . . In dimineța de 26 Ianuarie /7 Februarie) 1892 1—R. 24- * 2- „ 0 „ 24- 1— 2— 4— 1 — 6— 34- 1— 1— 24- 4— 0 2 — 4— 1— 6— 3— 24- 2— 2— Senin.......... Nor............ n •••••••• Senin.......... 0 Darabani Fălciti . Folticeni Ferbinți . Filiași . Filipesei Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău ■ Hârșova Herța . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesei . Oltenița . Ostrovu . . Panciu . . Senin .... Pâclă............... Senin............... Frumos.............. Nor................. Senin............... Variabil............ Senin............... • ...... » *............... Nor ....... . C£ță................ Variabil............ Senin............... Variabil............ Senin............... Senin, Marea calmă . . Nor................. Senin............... Variabil............ Senin .............. J» . 4 . . . Viscol.............. Senin............... Variabil............ Senin............... n . • . . • Nor................. Senin............... 0 R. Pașcani . . . 1--- n Pătărlagele . . 2--- Piatra . . . . 2--- Pitesci . . . . Piua-Pietri . . 2--- a Pleșcoiu .... 34- Ploesei .... 1--- TI Podu-Turcului . 1--- Predeal .... 3--- Puciosa .... 24- » Rămn.-Sărat. . 3--- n Râmn.- Vâlcea . 3--- n Rîu-Vadului 3--- n Roșiori-de- Vede. 14- g Rădăuți . . . 24- Salinele-Mari . Săveni . . . . 2+ n Sinaia .... 14- » Slobozia 24- n Spineni .... 4--- n Stelănesci . . . 14- n Slănie . . Strunea .... 4--- n Teeuciu .... 0 n Tergoviște . . . 2--- Tergu-Frumos . 1--- jj Tergu-Jiu . . 3--- n Tulcea .... 1--- Urlați .... 1--- ii Urziceni . . . 7--- n Văleni .... 2--- n Vasluiu .... 34- n Verciorova . . 14- n Vulcan .... 0 u Zătreni . . . 24- Zimnicea . . . NinsOre Senin Nor . Senin C6ță . Senin Variabil Senin Nor . Senin Câță Nor Senin C6ță . Senin Nor Nor . Senin . Variabil Senin Nor . Câță . Senin Nor Senin Nor Senin Senin n B » » n Variabil n Senin Nor . » • Senin Câță . Senin Nor Senin Nor . Senin 3—R. 2— 3— 3— 0 2— 1— 3— 4— 2— 44- 1— 3— 1 — 1— 4— 34- 3— 2— 1— 2— «4- 5— 2— 2— 0 3— 2—R. 1- „ 3— 2— 1— 1— 1— 5— 2— 54- 0 0 2 4- 2— 2— 2— 2— Variabil .... 2__ . .... . * „ Senin..............2____ „ " ............2— „ Nor . . . . . 0 „ Senin..............0 „ Nor................5- „ Semn............. 1 Nor................1— » • ................3— „ Semn...............24- „ Ninsâre............1— Nor................4— „ Senin..............2-|- „ J 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6329 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N° 37 OBSERVAȚIUNI: De la 24 Ianuarie (5 Februarie) 1892, orele 8 dim In 24 ore | De la 23 Ian. (4 Febr.), orele 8 sâra. Barometru o” Vântul Temperat, Baro- Vântul redus laO° si la Temperatura 0 Starea N extr. metru Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelnl mărel aerului 2 >9 Min. red. la & 0 aș CD 0° si la a zx 0 s 0 cerului 0 0 cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. P 2 & 2 mărel 6 Bucuresci . . 751-9 + 8.1 o-5 - 4.6 98 WSW 3 acop. 4 IO 0 747-4 6.0 w 2 f. noros Diminâța plâe și zăpadă. Craiova . . Călimănesci . 1 Slatina . . . 75i 7 + 5-5 1.4 --- 4-4 86 NW I n I 8 1 748.4 3-8 SW 2 acop. ’ Caracal. . . 752.2 + 67 1.0 --- 2.2 84 W 6 n 2 9 1 749-6 2.8 w 5 p. noros T.-Severin . . T.-Măgurde. 752-3 7-8 2.0 --- 30 88 w 3 p.noros 3 11 2 748.1 3-8 WNW 2 acop. Giurgiu , . 752.1 + 7-7 1.8 --- 4-4 92 w 2 f. noros 7 1 746.6 6.6 w 2 n Sinaia . . . 751.0 9-i --- 1-4 --- 2.0 85 N 6 zăpadă --- 7 --- 2 748.4 i-4 N 4 zăpadă Brăila . . . 749.6 6.0 3-6 --- 30 88 NW I acop. --- 12 3 745-4 6.0 SSW 3 acop. Constanța . . 751.0 + 5-5 4-4 4- 1.2 99 NNW 3 5 9 2 748-3 8.0 SW 3 n Sulina . . 749-1 5-8 93 SW 2 12 5 747-8 7-3 SW 5 noros Starea Mărel lină. Focșani . . 761.4 10.4 3-4 --- 0.7 80 NE I plâe --- 8 2 760.8 I 1.0 NE I acop. Bacău . . . 751.8 4-10.7 1.0 --- 5-2 99 NNW I zăpadă ---. 7 O 746.0 2.4 S I n Iași .... 753-6 + 9-2 *■5 --- 5 9 --- S I acop. _- II 2 747-2 7.0 SW 2 » So/ta(Bulgar.) 752.1 + 8.3 --- 0.6 --- 5-2 75 w 3 » 7 6 O 747-7 0.2 W 2 zăpadă De la 25 Ianuarie (6 Februarie) 1892, orele 8 diminâța. De la 24 Ianuarie (5 Februarie) 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 755-2 --- 3-31 - 1.0 - ’-sl 96 WSW 4 acop. 3 6| -îl 754-3 i-5 w *1 pl6e BULETIN ATMOSFERIC N°- 38 OBSERVAȚIUNI: De la 25 Ianuarie (6 Februarie) 1892, orele 8 dini. 1 In 24 ore De la 24 Ian. (5 Febr.), orele 8 sâra. Bucuresci . . 755-2 + 3-3 --- 1.0 --- i-S 96 WSW 4 acop. 3 6 --- I 754-3 >•5 W I pl6e Craiova . Athena . . . 748.4 --- 8.0 --- 76 E 2 f. noros 8 20 8 762.8 11.4 S 5 p. noros Slatina . . . 755> + 4-6 1.8 4- 0.4 88 --- ---. senin --- 4 -- 2 755-7 2.6 SE I f. noros Caracal . . . 756.4 + 4-2 --- 0.6 --- 1.6 80 w 4 p. noros --- 6 --- 1 755-7 2.4 W 5 acop. T.-Severin. . T.-Măgurele. 755-4 + 3* I«O --- 1.0 76 w 2 senin --- 7 O 754-5 3-8 W I n Giurgiu . . 754-6 + 3-4 0.6 --- 1.2 80 w 2 2 7 --- I 753 6 3-o w I pl6e Sinaia . . . 756.3 + 4-3 --- 7-5 --- 6.1 95 N 2 noros 6 2 --- 8 754-9 --- 2.4 N 4 acop. Brăila . . . .752.1 + 2-5 --- 0.6 --- 4-2 88 SSW 2 câță --- 9 ---• I 753-1 2.6 NNE 3 n Constanța. . Sulina . . . 7534 -1- 4-3 --- 1-4 --- 7-2 92 NW I senin 5 6 --- I 752.5 1.9 N 3 plâe Starea Mărel lină. Focșani . . 761.9 + °5 --- 0.2 --- 3-6 9° NE 2 p. noros I IO --- 3 7623 4.1 NE I acop. Bacău . . . 752.3 + °-5 --- 0.6 --- 1.6 99 SW 2 noros I 10 --- 3 75*-9 5-8 S I senin Iași .... 755-1 + *-5 --- 0.6 --- 2.1 --- S I acop. _ 5 --- I 754-0 1.6 SE 2 acop. Sofia (Bulgar.) 755-8 + 3-7 --- 4-4 - 3.8 79 w I senin --- 2 --- 2 755-1 --- 1.6 W 3 senin De la 26 Ianuarie (7 Februarie) 1892, orele 8 diminâța. De la 25 Ianuarie (6 Februarie) 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 7564 + *-2 --- 0.9 + o-t 89 WSW 5i f. noros 3 --- 2 754-7 0.3 SW 2 p. noros BULETIN ATMOSFERIC N°- 39 OBSERVAȚIUNI: De la 26 Ianuarie (7 Februarie) 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 25 Ian. (6 Febr.), orele 8 sâra. Bucuresci. . 756.4 + 12 --- 0.9 + 0.1 89 WSW 5 f. noros --- 3 --- 2 754-7 0.3 SW 2 p.noros Craiova . . 755-7 _ --- 04 95 WSW 2 câță --- 6 --- I 755-7 2.2 SE 2 acop. Athena . . . 739-3 --- 9-i 10.5 + 15 83 s 5 noros 6 19 9 75-1.1 II.8 S 8 plâe Slatina . . . 756.6 + ,-5 0.4 1-4 80 NW I acop. --- 6 --- I 755-5 3-o W 4 senin Caracal. . . 759-8 4" 3-4 + 0.6 + 1.2 82 SW I --- 6 I 759-1 1.6 W 6 p. noros T.-Severin. . 757-2 2.0 98 NNW 2 plâe 2 7 754-3 1.8 NNW I noros T.-Măgurele. 756.8 + i-4 2.0 + 1.0 82 --- --- noros --- 6 --- I 756.0 1.6 W I senin Giurgiu . . 756.0 + ^4 0.7 + 0.1 90 NW 2 brumos । --- 5 --- 2 754-2 1.0 w 2 noros Sinaia . . . 756.5 + 12 --- 6.0 + «•5 90 NE 4 acop. --- --- I --- 7 754-4 --- 2.8 N I zăpadă Brătia . . 754.4 + 2-3 _ 1.0 0.4 90 SE 2 câță --- 4 --- 2 751 7 0 2 SSE I noros Constanța. . 7565 0.4 99 NNW 3 p. noros 1 --- 6 0 755 9 3 0 NNW 3 n Starea Mărel ușâră. Sulina . . . 754-7 + 1 3 1.4 0.0 86 SW I noros --- 7 --- 2 753-6 --- 0.3 SW I p. noros „ , liniștită Focșani . . 762.1 + 0.2 _ 0.4 ------ 0.2 99 NW I _ 7 --- 3 762.0 M NE 3 n Bacău . . . 755-0 + 2-7 2.4 4- 3-o 95 SE 2 p. noros --- 5 --- 3 752.8 1.2 SW I n Iași .... 756.9 + «8 _ 3-2 2.6 _ __ senin --- 7 --- 4 754-2 1.3 S I noros Sofia (Bulgar.) 757-0 + i-2 --- 3-o 4- i-4 89 --- --- f. noros .--- 2 --- 5 756.3 --- 0.6 WNW 2 acop. De la 27 Ianuarie (8 Februarie) 1892, orele 8 diminâța. De la 26 Ianuarie (7 Febr.) 1892, orele 8 sâra. Bucuresci. . 760.4I -1- 4.0 --- 2.4 --- «•5 79i WNW «I senin | 3 --- 3i 756.7 1.2 WNW 5 f. noros I 28 Ianuarie 1892 6330 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, GOMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Concursul de semănători La 10 (22) Septembre 1891, a a- vut loc—conform condițiunilor sta- bilite de mai înainte—pe ferma sco- lei centrale de agricultură și silvi- cultură de la Herăstrău, concursul machinelor de semănat, organisat de ministerul agriculturei, indus- triei, comerciulul și domenielor. încă în ajun, juriul compus din D-nii P. S. Aurelian, președinte, Pană Constantinescu, I. Don, B. G. Assan, V. C. Munteanu, mem- bri, și Gr. B. Popov, șeful divisiei agriculturei, industriei, comerciu- lui și statisticei, delegat din partea ministerului, s’a întrunit la scola de la Herăstrăti și au examinat—din punctul de vedere mecanic—tote machinele ce se presentase. In (Jiua de 10 (22) Septembre, orele 8 diminâța, a început concursul pe teren, a unui număr de 19 machini de semănat, unele în rănduri, altele prin împrăștiare, în presența D-lui G. Missail, secretar general al minis- terului, a juriului, presidat de astă dată de D. Gr. G. Păucescu, în lipsa D-lui P. S. Aurelian, a mai multor ^iariști și agricultori, cari veniseră să vadă acest resbel pe cale econo- mică. Activitatea machinelor concuren- te a durat până la 8 ored. a., când încetând lucrul pe teren, juriul a hotărît amânarea verdictului săă până dupe răsărirea seminței ce a fost semănată, când nu mai se putea cuunosce mai bine modul de lucrare al machinelor. In intențiunea juriului a fost ca amânarea să nu dureze mai mult de 10 ^ile, timpul judecat necesar pentru răsărirea seminței. Cum însă în întrâgă lună Septembre și în prima jumătate a lui Octombre, se- ceta — ce bântuia de mai mult timp — s’a prelungit, iar în a doua jumătate a lui Octombre a că^ut în trei rănduri zăpadă—abia dupe ridi- carea ei, la finele lui Noembre, s’a putut cunosce resultatul lucrului pe teren, grâul semănat fiind acum ră- sărit. MONITORUL OFICIAL Din împregiurări independente, juriul nu s’a putut însă aduna de cât la 23 Decembre, când a rostit verdictul său, transcris în raportul ce urmâză, și ale cărui conclusiuni au fost aprobate de minister, decer- nând concurenților învingători re- compensele ce au dobândit: RAPORTUL JURIULUI Domnule ministru, Juriul instituit de D-vostră pentru exami- narea, clasificarea și decernerea premielor la machinele de semănat, ce s’au presentat cu ocasiunea concursului de semănători de la ’%2 Septembre 1891, ținut la scola centrală de agricultură și silvicultură de la Herăstrău, terminându-și lucrările, avem onore a le a- duce la cunoscința D-vostre. S’au presentat la concurs următârele case, și anume : I. Fabrica Rud. Sack din Plagwitz-Leip- zig, representată prin D. W. Staadecker din Bucuresci și aducând la concurs: a] Machine de semănat în rânduri, de dife- rite mărimi, construite întregi numai din fer. Unele din aceste machini de semănat în rânduri se pot transforma cu multă în- lesnire în machini de semănat prin împrăș- tiare. La tote, distribuțiunea seminței se face prin nisce răte de fontă, așezate pe o axă, și pe circonferința cărora sunt săpate alveole de diferite mărimi, corespundând di- feritelor feluri de semințe ce voesce cine-va să semene. La aceste machini se pot adopta și semănă- tori speciale pentru semințe de tot mici, ca trifoiul, lucerna etc. bj Machini de semănat prin împrăștiare, a- vând ca distribuitor de semințe tot rotițe sau discuri alveolate, ca și machinele de semănat în rânduri, construite tot din fer. c/ Machine de semănat prin împrăștiare de forma obicinuită Aberdeen, cu cutie lungă de lemn pentru semințe. Intre aceste machini sunt duoă tipuri: tipul vechiu, în care dis- tribuțiunea seminței se face prin orificiuri regulabile, d’asupra cărora se afla pe o axă piese de fer înduoite, spre a mișca sămînța și a împiedeca astuparea, dar fără închidere automatică; și un tip nou, care împedică că- derea seminței, cândmachina nu este în miș- care. II. Fabrica Fr. Mdicar dm Brandeis pe Elba, representată prin D. I. Focschaner din Bucuresci, a presentat la concurs machina de semănat în rânduri numită ,Patent" F. Me- licar, și în care distribuțiunea semințelor se face prin lingurițe. III. Fabrica F. Zimmermann et Comp, din Hale a/d Saale din Saxonia, a presentat la concurs duoă machini: una în care distribu- țiunea semințelor se face prin lingurițe, ca și la sistemul Melicar, iar alt model care,, sub nu- mele de machina „Superieur“ brevetată, are un sistem de distribuțiune cu totul nou, con- sistând în alveole laterale, a căror capacitate se pote mări sau micșora după voință, pen- tru semințe de diferite mărimi, așa în cât nu este necesar a se schimba sistemul de rotițe distribuitore pentru semințe diverse. Tubu- rile distribuitore la machinele Zimmermann sunt formate din o fâșie spirală de oțel, forte elastice, și flexibile în tote sensurile, așa că se evită ușor astuparea lor. La tote cele-alte machini, distribuțiunea se face prin tuburi articulate, cari pot intra unele în altele ca la o lunetă. IV. Fabrica Theodor Flother din Gassen în Germania, represintată prin d. E. Behles din Bucuresci, a presentat la concurs mal multe machini de semănat în rânduri, de di- ferite lărgimi, la tote însă distribuțiunea se- minței se face prin rotițe alveolate, ca și la semănătorele Sack. De asemenea a mal pre- sentat și machinlde semănat prin împrăștiare, cu distribuitor și fără distribuitor automatic, precum și machini pentru semănatul semințe- lor mici, ca: mei, trifoi, lucernă etc., ce se pot mișca cu mâna, sau cu un cal. V. Fabrica H. F. Eckert (societate prin ac- țiuni) din Berlin a figurat la concurs cu două machini de semănat în rânduri, numite «Be- rolina», și cari diferă de tote cele-alte ma- chini prin modul de distribuțiune a seminței. Organele distribuitore, în loc să fie formate din rotițe alveolate sau din linguri, consistă din două rotițe așezate sub orificiele cutiei cu semințe. Una din rotițe este puțin cane- lată, spre a putea atrage semințele spre eșire, iar cea-altă este încinsă cu un inel de cau- ciuc. Aceste rotițe se mișcă în sens contrariu și, după spațiul mal mare sau mal mic ce se lasă între ele, se regulâză machina ușor pen- tru a semăna tot felul de semințe în canti- tatea dorită. Aci dar, ca și Ia machina «Supe- rieur» a casei Zimmermann, nu este de lipsă să schimbăm piesele distribuitore ale machinel pentru a putea semăna semințe dife- rite. Casa Eckert a mal presentat și o machină de semănat prin împrăștiare cu închidere au- tomatică. VI. Casa Lemaitre din Bucuresci a figu- rat la concurs cu o machină de semănat în rânduri, cu distribuțiunea prin rotițe alveo- late pe circumferințe. VII. Fabrica Cari Beermann din Berlin a presentat la concurs două machini de semă- nat pin împrăștiare, una sistemul Aberdeen obicinuit, și una supranumită «Patent» cu marca F. D. inventată de casa Beermann, a- vând regulatorul pentru distribuțiunea se- minței automatic, adică oprind scurgerea se- minței singur, îndată ce machina nu mal este în mișcare. Ca și la machinele cu distribuitor automatic menționate mal sus la cele-alte case, mecanismul se potrivește ușor pentru tot felul de semințe și pentru orl-ce canti- tate la hectar. VIII. Fabrica Ingermann din Germania a presentat la concurs o machină de semănat prin împrăștiare de formă obicinuită, cu ori- ficil, fără închidere automatică. 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6331 După examinarea generală a fie-cărei ma- chine, descrise mal sus, juriul a supus pe fie- care la încercările obicinuite la asemenea concursuri. Una din cele mai însemnate în- cercări era să vadă dacă machinele distribue regulat și uniform semințele; și pentru acest scop, la fie-care tub distribuitor al machinelor de semănat în rânduri s’a legat câte un să- culeț, în care s’a prins grâul ce’l distribuia machina prin fie-care tub, când rotele fac 60 de învîrtituri: natural că cu cât cantitățile de grâu din fie-care săculeț vor fi mai egale, sau aprdpe egale, cu atât distribuțiunea se- minței pe câmp se va face mai uniform. Resultatele acestei experiențe sunt con- semnate în tabloul următor exprimând în grame grâul cântărit din fie-care săculeț. Tablou de resultatul experiențelor făcute în filele de 9 și io Septembre 1891, pentru a observa mo- dul de distribuțiunea semințelor de către machinele de semănat în renduri, cu ocasiunea concursului ți- nut la șcâla centrală de agriculturii și silvicultură de la Herestrău- DENUMIREA MACHINELOR ÎNCERCATE Grame Th. Flother (cu alveole) Grame Grame Grame Grame Grame 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Mod ia po rând Maxim. Minim. Difer. Grame 530 546 540 505 505 545 542 537 532 531 548 540 548 533 530 537 508 531 558 Grame 397 392 407 396 395 397 397 373 385 380 375 390 384 406 411 410 408 398 405 477 477 455 480 487 492 472 477 463 508 532 577 482 470 487 467 477 480 495 402 416 392 392 383 422 390 396 372 395 372 510 510 510 518 526 530 524 534 535 520 505 531 538 530 516 260 237 263 228 271 268 241 295 287 272 302 280 258 288 281 263 277 278 268 250 270 516 510 522 520 520 532 530 540 552 540 519 557 520 540 Închis 460 417 411 390 435 465 372 357 300 427 365 384 380 402 396 534 558 505 53 395 487 411 577 373 455 38 122 394 422 372 50 522 538 505 33 268 228 74 530 557 510 74 397 465 300 165 Din acest tablou resultăcum că, în ce pri- vesce regularita tea distribuțiunei, machinele se pot clasifica cum urmăză; 1) Machina Zimmermann numită «Supe- rieur» cu 33 grame diferența. 2) Machina Sack cu 38 grame diferența. 3) Machina Flother cu 15 rânduri cu 47 grame diferența. 4) Machina Zimmermann cu linguri cu 50 grame diferența. 5) Machina Eckert cu 53 grame diferența 6) Machina Flother cu 21 rânduri cu 74 grame diferența. 7) Machina Melicar cu 122 grame dife- rența. 8) . Machina Lemaîtrecu 165 grame dife- rența. Este de observat că la machina Melicar tote tuburile au funcționat normal, afară de tubul No. 11, de unde provine și diferența de 122 grame. Cu ocasiunea acestor experiențe, s’a mai examinat în detaliâ construcțiunea fie-cărei machini în parte, în ce privesce soliditatea, simplicitatea, înlesnirea cu care machina se pote regula pentru a face să varieze cantita- tea de semințe pe hectar, și înlesnirea cu care se pote adapta machina pentru diferite feluri de semințe. In aceste privințe juriul a constatat cum că în ultimii ani machinele de semănat în general s’aii perfecționat forte mult, simpli- ficându-li-se mecanismul și asigurându-li-se în același timp o funcționare regulată; ceea- ce denotă încă o dată mai mult utilitatea concursurilor agricole, cari sunt menite a pune pe cultivatori în curent cu ultimele per- fecționări aduse machinelor agricole. Tote machinele în rânduri se pot adapta pentru a semăna semințe de diferite mărimi. La machinele la cari distribuțiunea se face prin rotițe alveolate, sau prin linguri, se schimbă numai aceste rotițe sau linguri, pu- nând altele la loc cu alveole mai mari sau mai mici, dupe trebuință; la machina Zimmer- mann numită «Superieur», acâstă schimbare nu mai este necesară, de 6re-ce alveolele la- terale sunt cu o capacitate ce se pote regula dupe voință. Cantitatea de semințe se regulâză nu nu- mai prin alveole sau linguri, ci și prin schim- barea rotelor de angrenagiu, ce activeză axa rotelor distribuitore. In machina Eckert, patenta Lins, nu e de lipsă să se facă nici o schimbare de piese, fiind-că pentru a semăna cantități variabile de diferite feluri de semințe, este suficient să se apropie sau să se depărteze puțin între ele cele duoă cilindre distribuitore din dreptul fie-cărul orificiu. Mai e de observat că în machinele cu ro- tițe alveolate pe circumferință, sau cu linguri, sămînța trebuind a fi urcată de cel puțin '/₉ din o rotațiune pentru a fi aruncată în tubu- rile distribuitore, în terenurile înclinate ele lucrâză mai puțin uniform, pe când în siste- mele Zimmermann și Eckert acest inconve- nient nu există, de ore-ce sămînța nu e de loc ridicată, ci cade direct prin propria ei greutate între organele regula tore și dis- tribuitore. Acâstă observațiune ’și are impor- tanța sa pentru localitățile decline, pe când în câmpiile plane ea este fără valore. Distanța între rânduri se pote regula la tote machinele dupe trebuință. Tot cu ocasia încercărei sus amintite, s’a constatat cum că în ce privesce umplerea ma- chinelor cu sămînță, golirea și curățirea lor, există la tâte disposițiuni practice, cari le în- lesnesc serviciul. Pentru a ne da sâmă de modul cum lu- crâză fie-care machină pe câmp, de înlesnirea, de conducere, de regularitatea lucrărei, de forța de tracțiune ce reclamă, s’a dat fie-că- rul concurent spre însămînțare câte o par- celă de teren bine preparat, pe moșia scolei centrale de agricultură dela Herăstrău. Supra- fața parcelelelor era 3.470 m. p., iar varie- tatea de grâu semănată a fostgrâul englezesc Mold. S’a dat fie-cărul concurent câte un hectolitru de grâu, iar în urmă s’a măsurat restul, de unde am dedus cantitatea semă- nată la hectar. Juriul a prescris ca să se așe^e machinele ast-fel în cât să semene câte 160 litri la hectar. Resultatele acestei încercări, împreună cu măsurătorile dinamometrice ale forței de tra- cțiune, ce reclamă fie-care machină, sunt con- semnate în tabloul ce urmeză : NUMELE Macnrentilni Tracțiunea in kilo- gramometri CANTITATEA de grâu se- menată pe hectolitri 1 2 3 4 5 6 Sack .... Lemaître. Eckert . . Melicar . . Flother . . Zimmermann. 2.50 19 2.0015 150-200 90—170 100—180 90—150 80-150 80-160 175 285 130 260 140 345 120|250 1151220 120 270 158 155 140 197 264 164 Adâncimea medie Ia care machinele îngro- pa u semințele a variat între 3—5 centime- tri. Era ușor de vă^ut că acâstă adâncime pote să varieze și dupe natura terenului, pre- cum și dupe gradul de împovărare al brăs- darelor de la extremitatea tuburilor distri- buitore. Pentru tragerea acestor machini, duol cai sau duoi boi sunt suficienți, dupe cum se pote vedea ușor din cifrele de sus ce arată tracțiu- nea în kilogramometri. întrebuințarea cailor ca animale de tras la tote aceste machini e pre- ferabilă boilor, atât din punctul de vedere al vitesei, cât și pentru înlesnirea conducere! și dirigerea machinel pe o linie dată. De și con- ducerea lor reclamă în genere duoi omeni când sunt neexperimentați, în cașul însă când coducătorul este dibaciu, dacă se servesce de cai, pote dirige singur machina fără alt ajutor. Dirigarea se face cu ajutorul unei cârme, care e atașată înaintea sau în urma machinel; mai toți fabricanții construesc ambele sis- teme de cârmă. Ga machine de semănat prin împrăștiare aii figurat la concurs, dupe cum am menționat la început, următorelele tipuri: a)Machinedesemenat prin împrăștiare, în cari distribuțiunea semințelor se face prin rotițe cu alveole, ca și la semănătorele în rân- duri. Din acest tip au fost presentate 2 ma- chini din fabrica Rud. Sack, și anume una de 2 m. 50 lățime, se pote utilisa atât pentru rânduri cât și pentru semănat prin împrăști- are, iar alta forte ușoră este numai pentru împrăștiat ; 6) Machine de semenat prin împrăștiare, a- vend forma semănătorelor obicinuite, cu cutia de sămînță lungă de 3 m., 75, însă având avantagiul de a închide curgerea seminței din cutie în mod automatic, când machina se 0- presce din mers, fie la capătul locului la în- torcere, fie în orî-ce alt loc. Acesta constitue o inovațiune prețiosă, fiind-că în vechile machine conducătorul trebuia să fie forte atent și să închidă la timp machina, spre a împedica curgerea seminței la capul locului sau când se oprea ; Machine de acest fel au fost presentate de casa Beermann, care e și inventatorul lor, Th. Flother și H. F. Eckert și Sack; 6332 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 c) Machine de semănat prin împrăștiare de forma obicinuită, fără închidere automatică, așa că la capul locului, sau ori când se o- presce machina din loc, conducătorul este obli- gat să închidă machina singur, spre a nu curge sâmînța grămadă pe loc. Machine din acest sistem au fost presintate de casele: Flother, Beermann și Inge'rmann; d) In fine, casa Flother a presentat și o machină de semănat semințe forte mici, ca trifoiul. Machinele de sub litera a erau construite integral de fer, pe când tdte cele-alte aveau cutia de sămînță formată din lemn. Tdte se pot adopta pentru a semăna dife- fite cereale, iar cantitatea semănată pe hec- tar se regulâză prin deschiderea, mal mare sad mal mică, a orificiilor distribuitdre. La machinile cu alveole de sub litera a, regula- rea pentru semințele diferite și pentru canti- tate se face ca și la semănătdrele în rânduri. Pentru a ne da sâmă de regularitatea dis- tribuțiunel semințelor cu aceste semănătdre, s’a dat fie-cărei machini o parcelă tot de 3.470 m. p., cerând ca fie-care să fie aran- jată spre a semăna 220 litri de grâu la hec- tar. Cu acâstă ocasiune s’a făcut și diferitele încercări dinamometrice pentru măsurarea forței de tracțiune necesară mersului lor. Iată resultatele acestei încercări : NUMELE COSCLRE^lULUl Tracțiunea In kilogra- mometri 7S a— c ■o a 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Beermann (automat) . Eckert.............. Sack (cu turbur!). . . Sack (sim. cu alveole) . Flother ............ Idem (automat) . . . Ingermann........... Eckert ............. Beermann (simplă) . . Flother (autom. nereg.) 3.75 3.75 2.50 2.00 3.75 3.75 3.00 3.75 3.75 375 30—80 30—80 25—75 10-60 35—75 35—85 25-75 80-80 30-75 30—80 55 55 50 35 55 60 50 55 52 55 170 180 130 150 65 170 160 175 165 170 211 196 210 221 199 189 212 265 262 250 Din resultatele încercărilor dinamometrice reese cum că tracțiunea la machinele de se- mănat prin împrăștiare e forte mică și aprope egală la tdte, așa în cât cu un cal mal pu- ternic, sau în lipsă și cu 2 vite mal slabe, se pot pune în funcțiune. Un om este sufi- cient pentru conducere, când se înhamă caii. Juriul a dat o deosebită atențiune spre a observa modul de distribuțiune a semințelor cu aceste machine și, spre a putea aprecia mal sigur resultatele, a decis ca să ia o resolu- țiune în privința acordărel premielor, dupe răsărirea grâului semănat. Basat pe resultatul inspecțiunel tarlalelor semănate, făcută în ^iua de 4 Decembre, și pe probele și examinările anteridre, juriul a acordat premiile precum urmăză : Medalie de aur: Fabricei Zimmermann et C-ie din Halle (Saale), pentru machinele de semănat în rân- duri. Fabricei Rud. Sack din Plagwitz-Leip- zig, pentru machinele de semănat în rânduri și pentru machinele de semănat prin împrăș- tiare. Medalie de argint: Fabricei Fr. Melicar din Brandeis (Boe- mia), pentru machinele de semănat în rân- duri. Fabricei Cari Beerman din Berlin, pen- tru machinele de semănat prin împrăștiare. Medalie de bronz : Fabricei H. F. Eckert din Berlin, pentru machinele de semănat în rânduri. Fabricei Th. Flother, pentru machini de semănat prin împrăștiare. Acestea fiind resultatele lucrărilor nostre, avem onore, D-le ministru, a ie aduce la cu- noscința D-vdstră. Primiți, vă rugăm, D-le ministru, asigu- rarea considerațiunel nostre distinse. Președintele juriului, P. S. Aurellan. Membrii juriului, Pană Constantinescu, L Don, V. C. Munteanu, B. G. Assan. Delegatul ministerului de agricultură, Gr. B. Popov. RAPORT CONSULAR LEGAȚIUNEA DIN BELGRAD 16 Decembre 1891. Biuroul central de statistică din Belgrad, de curând înființat, a publicat prin luna lui Noembre a anului cu- rent, expunerea comerciului exterior al Serbiei pe anul trecut 1890. Dupe acâstă publicațiune comerciul exterior sârbesc s’a ridicat în 1890 la suma de lei 88.885.309, arătând față cu anul precedent un spor de circa dece milione, datorit principalmente unei bine recolte; n’a reajuns încă cifrele din 1886, 1884, și căușele acestei inferiori- tăți remân cele indicate deja în raportul comercial al anu- lui trecut, No. 300 din 1890. Din suma de 83.885.309 franci, 45.840.561 sunt pentru export și 38.044.748 pentru import. Trebuie însă iarăși observat că cifra tre- cută la import pare a fi sub realitate din causa decla- rațiunilor scăzute făcute de comercianțl, pentru a’și u- șura taxa de 5% asupra comerciului, și din causa con- trabandei înlesnite prin vecinătatea graniței mai ales în ce privesce confecțiunile. Jumătate din belgradeni, pentru a se îmbrăca eftin, se duc cu vaporul la Semlin și se întorc cu haine noui cu drumul de fer, fără ca vameșii se pote împedeca asemenea fraudă. In astfel de condițiunl statistica importațiunilor nu pote să nu dea cifre prea mici; cu obiceiurile de lux însă care încep a se întinde, o țără fără industrie, obligată a ’și procura din străinătate majoritatea celor necesare, trebuie să importeze mai mult de cât exportâză, și în adevăr, cifrele culese de austro-uugarl indică pentru Serbia o preponderență la importațiuni. । Ca să putem urmări cu metod variațiunile comerciu- lui sârb, am continuat pe anul acesta, și voiti continua pe viitor, modul de expunere adoptat în anul tre- cut; adică am adunat într’un singur tablou A tote ci- frele exportațiunilor atât pe țări, cât și pe grupurile de articole ale tarifului autonom sârb. (Țările și grupurile sunt rânduite dupe importanța to- talurilor respective pe anul de pe urmă 1890). Examinând tabloul sinoptic A, întocmit pe ultimul period de trei ani, vedem că articolele cele mai impor- tante ale exportațiunei sârbesc! rămân ca și în trecut productele agricole, (prune, cereale) și vitele (porci, boi), cari amânduoă se exporteză principalmente în Austro- Ungaria ; pentru cereale continuâzâ a se accentua o mică tendință de a lua drumul Salonicului; vedem, in adevăr, că pe 1890 s’a exportat în Turcia 1,567,506 franci ce- reale, contra 190.070 pe 1889.— Exportațiunile de ce- reale către Austria remăn totuși cu mult superiore ; 15.444.889 franci pe 1890, contra 12.678.290 franci pe 1889.—In ce privesce vitele, exportul lor remâne aprope cu totul dependințe de Austro-Ungaria. Tabloul A bis, întocmit specialmente pentru a învedera exportul vite- lor, arată acăsta în mod și mai lămurit. Speranțele în- temeiate pe instalațiunea unei fabrice de conserve de porc la Niș nu s’aă realisat. Societatea creată de conce- sionarul englez Marshall a lichidat și, cutote proiectele de cari se vorbesce acum de isnovă, nimic nu s’a făcut până astă-^i. Cu tote încercările lor de independență e- 28 Ianuarie 189â MONITORUL OFICIAL 6333 conomică, sârbii recunosc singuri că, în starea actuală, cu singura linie de drum de fer care o au, nu sunt în po- siție să lupte în mod eficace. Tendința lor va fi pe vii- tor de a’și înmulți liniele de drum de fer pentru a intra în legături directe și cu alte țâri; trebuie însă parale și timp: ori, parale nu prea sunt, și obligațiunea încheia- rei unui tratat bate la ușă. Dupe vite și cereale, principalele articole ale expor- tațiunei sârbesc!, sunt: 1° pieile, cari se vînd iarăși prin- cipalmente în Austria; 2° lemne de construcțiune și de încălzit; 3° vinurile cari merg principalmente în Fran- cia; 4° cărbunii cari încep a se exporta în România; 5° cânepa și inul cari se vînd în Bulgaria pentru fabrica- rea funielor; cele-alte exportațiunl n’au de cât o im- portanță cu totul secondară, și, neivindu-se nici un fe- nomen nou în acestă privință, nu este nimic nou de ^is. In ce privesce importațiunea, am grupat asemenea, pentru ultimul period de trei ani, tote cifrele pe țâri și grupuri de articole într’un singur tablou sinoptic B, în același mod ca și pentru exportațiuni. Și aici vedem pe Austro-Ungaria ocupând primul rang cu franci 22.819.380 din franci 38.044.748. Acestă preponderanță se impune prin motivele deja cunoscute: vecinătatea, avantagiile reservate prin „co- merciul de fruntarie*, eftinătatea, etc. Trebuie însă observat ca importațiunile din Austria n’au dat pe anul 1890 de cât un spor neînsemnat de franci 156.000 față cu anul 1889, pe când cele din An- glia au dobândit un spor de franci 1.146.110 pentru bumbac, grăsimi, cauciuc; cele din Germania un spor de franci 813.456 pentru metale, bumbac și articole de lână; cele din America un spor de franci 539,666 pentru piei lucrate și coloniale; cele din Francia un spor de franci 77.693 pentru diferite articole. Aceste mici sporiri ob- ținute de rivalele industriale ale Austro-Ungariei, pro- bâză că sârbii cârcă să se adreseze direct la productorii cel mai eftini, și să evite intermediarul comercianților austriaci. Aceste încercări nu vor isbuti însă pe deplin până când nu vor avea drumuri libere pentru a vinde și ei direct marfa lor la consumatorii cei mai avanta- gioși. Seim cât de anevoie e acest desideratum pentru un comerciiî de vite. Dacă considerăm comerciul special cu țâra nostră (tablou C), observând ântâiu importațiunile din Serbia în România, vedem cu mirare pe 1890, numai franci 997,106, contra franci 1.531.915 pe 1889. Tratatul de comerciiî încheiat între noi și Serbia la 19 Februarie 1890, fiind intrat învigore la începutul lui Maiu și con- tractul făcut cu regia sârbă în Aprilie acelaș an, asigurându-ne întrâgă furnitură de sare a Serbiei, trebuia necesarmente să se producă o desvoltare a importațiunelor din țâra nostră, și, în adevâr, scă- derea care pare a reeși din cifrele statisticei sârbe, nu corespunde de fel cu realitatea faptelor. Atât tratatul de comerciiî, cât și convențiunea sărei strâns legate împreună, nu aii lipsit de ne a aduce beneficele forte exact calculate, pe care le-am așteptat, iar dife- rența între suma de franci 811.015, arătată la articolul ântâiiî al tabloului 0, ca valorea sărei importată în 1890, și suma de lei 1,470,907 arătând ca valorea sărei im- portată în 1889, nu provine de cât din estimațiunile ne-topice făcute de vămile sârbe pe baza declarațiunei vechilor concesionari. In adevâr, în 1889, când nu exista încă contractul nostru cu regia sârbă, s’a importat, după statisticile sârbe numai 10.880.680 kilograme sare română (50 la sută aproape din consumațiunea anului); aceste 10.880.680 kilograme s’au evaluat însă de vămile sârbe cu prețul de 0,13 centime kilogramul, cu care Anglo-Bank vindea atuncea sarea nostră în Serbia. In anul 1890, în urma încheiărei tratatului nostru cu regia sârbă, s’a importat, iarăși dupe statisticile sârbe, nu numai 10 milione, ci 18.439.427 kilog. sare ro- mână (întrâgă cumpărătură a anului); aceste 18.439.427 kilog., au fost însă calculate de vămile sârbe nu cu pre- țul urcat a vechilor concesionari, ci cu prețul de franci 0,046 centime kilogramul, la care sarea revine astă zi guvernului sârb. Acâstă diferență de evaluare, care n’are nimic a face nici cu cuantitățile vîndute de noi, nici cu prețurile cu cari am vîndut noi, constituie tâtă încur- cătura, și explică scăderea aparentă numai, care s’ar putea crede la prima vedere că reiese din cifrele fără normă stabilite a statisticilor sârbe. In realitate, importațiunile din România nu numai nu s’au micșorat în Serbia, dar au crescut în mod real. In ce privesce sarea, contractul încheiat între ambele regii ne-a asigurat întrâgă furnitură a Regatului, pro- tegând tot-d’o-dată întinderea comerciului nostru de sare în Bulgaria; și pe lângă folosele cari le tragem din vîn- (Jarea sărei, mai vedem că și o sumă de alte mici arti- cole aiî dobândit la importațiunea din România un spor destul de însemnat în anul 1890. La pesce vedem franci 68.281, contra franci 1.907 pe 1889; la icre franci 5.241, contra franci 3.634; la cafea surogată, franci 9.544, con- tra franci 4.787. Lână s’a importat în 1890, pentru franci 26.750, pe când în 1889 nu se făcuse nici o im- portațiune de acest articol. Acest progres se datoresce cumpărăturilor făcute de casaMiinch, care, dupâ îndem- nările mele, a încercat pentru fabrica sa lânele nostre din Dobrogea. Exportațiunile din Serbia în România aiî rămas a- prope indentic aceleași: franci 276.944, contra franci 277,719, o probă și mai mult că nici o marfă austriacă nu s’a introdus la noi prin Serbia : criticile adresate tratatului de comerciu româno-sârb sunt demonstrate vane, iar folosele aduse de dânsul remân certe. Un ultim tablou D, ne arată amănuntele comerciului de transit care se face prin Serbia. Acest comerciu se ridică la suma destul de însemnată de franci 13.905.705. Linia Pesta Belgrad, Niș-Salonic saiî Constantinopol, fiind până acum singura legătură ferată continuă între centrul Europei și peninsula balcanică, ea atrage nea- părat un mare trafic. De aceea am crezut tot-d’a-una că ar fi de mare interes pentru noi să avem și prin Ro- mânia o comunicație continuă cu peninsula. Ministru plenipotențiar, G. Rosetti Solescil. 6334 MONITORUL OEICIAL 28 Ianuarie 18&2 TABE Exportați uni din Serbia pe anii 1888, 1889 și 1890, Teri renduite dupe importanța exportațiunei în No. Denumirea grupurilor de articole aședate dupe im- portanța la exportațiunea lor, în anul de pe urmă 1890 Produse agricole și orticole . Animale..................... Piei. Alimente și băuturi. Lemne și derivate . Bumbac, cânapă, in Metale............. Grăsimi 10 Piatră, pământ, sticlă. Lână și păr.......... 11 12 13 Rămășițe.................... Medicam., țrod. chim., culori. ConfecțiunI................. 14 15 Mașine, instrumente, arme. . Coloniale.................... 16 Unelte 17 Mătase. 18 Itârtie TotâlurI dupe țări pentru tâte grupurile de articole ...... AUSTRO-UNG.A?IA TUB CIA GERMANIA BCLGARIA bosnia FRANCIA 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 15424889 12678290 15567392 1567506 190070 87286 729028 682866 988027 32446 14715 15386 218029 119718 105192 235705 28965 217960 17231783 15630346 12579686 487484 568152 568427 27313 50 --- 21627 15209 13211 175205 81390 64868 16790 --- 2301244 2915418 3168815 260 380 1486 --- 68120 89159 --- --- 230 --- 353 --- 46450 --- 146700 1834923 982907 272891 219331 239681 99230 6466 30928 63236 15604 8151 3967 21828 12077 22084 53794 690808 1169880 1787550 1610455 987076 12114 17866 8998 47890 --- --- 119449 40540 121603 27538 19393 17549 --- 17500 --- 13730 9984 25217 543672 368073 407621 --- --- 563168 414587 447214 39 7579 22 --- --- --- 493321 221187 223187 1988 5297 4474 --- 150 --- 1403 5227 4759 375 925 117 --- --- --- 2756 1065 2315 486053 135781 115177 --- --- --- 9172 11842 19116 144 485 3 --- --- 63801 107931 92466 2718 1781 4658 --- --- --- -30856 24357 6712 9417 11955 7824 --- --- --- 154568 74329 310708 8476 15464 10158 7 0 180 120 6575 2322 4170 1063 13451 503 --- 320 480 54774 29947 24649 715 30 --- - --- --- --- --- --- 43 228 35 --- --- --- 30940 110961 195879 861 218 681 --- --- --- 4620 6531 10027 24 2099 32 --- --- - 13: 178 2859 6571 3779 23006 --- --- --- 1229 1429 11076 1041 456 1933 --- --- --- 2509 3885 2170 30 210 --- --- --- 1067 1215 402 --- 139 --- --- --- --- 98 23 --- 468 - --- --- --- - 163 123* 420 --- --- --- --- --- --- --- --- 134 48 --- 788 --- --- --- 223 192 353 --- --- --- - --- --- --- --- 90 --- 460 - --- --- --- 300 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 8 25 - --- --- 43 301 22 - --- --- --- --- --- 39397016 34377015 33455444 3338385 1546790 1332475 811417 782291 1140542 807645 548154 658668 454746 270246 220162 352739 737593 1535020 i 2 3 4 5 6 7 8 9 TABE Exportațiunile sârbesc! de porci șl boi în Austria, față cu exportațiunlle de porci șl boi în cele- 18 8 8 O DENUMIREA ANIMALELOR In Austria In alte țări Capete Valâr^ Cepete Valâre I Porci, purcel.................. 188406 74395'° 209 2218: 2 Boi, vaci, bivoli................. 33Q°4 4811984 I4II 238090 Boi și po.rcl împreună. . . . 222310 12251494 1620 260275 Totalitatea exportațiunilor . . . --- 33455^44 --- 5426655 NB. Diferențele, cart mai rămân între cifrele trecute la «bol și porci împreună», și sumele trecute în tabloul A, la totalitatea gru- 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAX 6335 dupe Jeri șt grupuri de articole în valori în franci fie-care dintre ele pentru anul de pe urmă 4890 TotalurI dupe grupuri ROMÂNIA ANGLI A ELVEȚIA AMERICA ITALIA BELGIA de articole pentru tâte țările © în anii: K 1890 1889 | 1888 1890 1889 1888 1890 1889 | 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 189oll889 18& 1890 | 1889 | 1888 103629 138116 72810 69015 58272 81480 _ 1956 79820 106530 19484 7200 2000 _______________I 1 1 J 1 1 1 1 1 1 1 1 1' 1 1 1 1 | 18460067 14028602 17379489 1 17467 13964 6265 2978 220 92482 40255 900 200 18735 ' 18000151 16309471 13251192 2 5451 2898 «35 136000 100150 180 3850 2395844 3001771 3415075 3 3244 3396 3225 1890 250 2249879 2216440 1675878 4 11381 4600 18764 8300 1950895 1691648 1153990 5 133327 74§ 23007 H3199Q 804823 903081 6 84 109877 147 633087 333045 232684 7 829 2705 588 498125 149921 137199 9 472 1Q60 11756 240119 255901 123416 10 60 142 705 173356 109481 326844 11 213 8300 55532 30205 24684 12 37274 120869 214919 13 9443 5842 38874 14 3666 5601 2572 15 729 1259 420 16 8 8 2 271 405 1275 17 co t* od ........1 1 1 1 1 i s 1 1 I 90 300 460 18 1 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 | | | | __________________._____ 8 8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 s 1 1 43 309 47 276944 277719 150402 209883 158892 81480 92482 252170 422111 79820 107430 241000 19484 7580 24585 - 110 --- --- Totalurile exportațiunilor pentru tâte țările și tâte grupurile. • • 45840561 39065883 38882099 „ importațiunilor » , » 38044748 34843436 33838879 , tutu|or exportațiunilor și tutulor importațiunilor împreună . 83885309 73909319 72720979 Totalul comerciului de transit . 13905705 79^9930 --- L A Abⁱs alte teri, pe anii 1888, 1889 șl 1890, în comparație cu totalitatea exportațiunilor sârbesc! 18 8 9 18 9 0 In Austria In alte ț £ r I In Austria In alte ț « r î Capete Valfire Capete Valdre Capete Valfire Capete Valdre 214009 9567967 310 16005 154610 7605379 1222 38625 38193 5680423 1319 139582 63109 9082711 2104 203359 252202 15248390 1629 «55587 217719 16688090 3326 241984 34377015 4688868 39397016 6443545 pulul No. 2 (animale), represintă exportațiunile mult mal puțin importante de alte animale, precum: ol, capre, măgari, curcani, etc. 6336 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 TABE Importațiuni în Serbia pe anii 1888, 1889 și 1890, Țevi renduite dupe importanța importațiunei din No. II Denumirea grupurilor AUSTRO-UNGARIA ANGLIA GERMANIA AMERICA RUSIA TURCIA de articole dupe importanță la importațiunea lor totală, în anul de pe urmă 1890 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1 Bumbac, cânepă, in......... 3506055 3348966 3662206 3046230 2503242 2132454 427186 261491 240792 _ _ _ _ 20 _ 113011 73591 49942 2 Coloniale............... 2049154 1871384 2047489 526465 541621 745940 2461S 13511 9482 1171662 947045 997998 6800 4329 7047 140235 151798 176106 3 Metale................. 2538815 2225613 2478030 97107 112354 60722 712738 412652 274369 _ _ --- 198 186 673 11974 7198 7265 4 Piei, cauciuc, etc........... 1761869 2155706 1469829 209302 80158 84386 209988 122152 96491 424902 109121 151022 3066 6642 74C 43090 24018 10740 5 Lână, păr și derivate........ 1752952 1735291 1780971 157214 151316 169260 526960 380299 250596 _ ___ --- 43768 21590 2268 6 Grăsimi............... 870775 896129 877823 684516 219473 250416 64674 24655 15922 21597 8353 38902 769246 597076 561602 128348 97397 47601 7 Confecțiunî, broderii......... 2422728 2262183 2726651 22624 52877 36253 111522 136602 116751 __ 963 .---. 369 46474 63002 16511 8 Piatră, pământ, sticlă, (sare) .... 1042276 1775164 2063590 7773 4337 _ 37001 70092 _ _ _ --- 31207 2264 __ 9 Produse agricole și orticole..... 537808 440292 515976 68390 89720 20514 _ _ _ 208 222 303254 273269 1209459 10 Lemne și derivate.......... 1538207 2004266 1189923 9026 6023 5408 _ _ 652 --- _ 1585 928 104 11 Mașini, instrumente, arme..... 1080141 580412 395260 3224C 1300 2902 184188 104523 46876 2255 13443 _ 890 4806 --- 297 118 70 12 Unelte................. 912943 902609 844612 8320 12474 8859 259186 245969 183340 _ _ 1133 _ 30C 7717 6634 9285 13 Medicamente, prod. chimice, culori . 869070 828812 687723 80630 39734 3680’ 134991 97983 74028 11C 2899 13 _ 1170 13042 10906 10012 14 Hârtie................ 845119 629729 629248 196 1240 747 13919 14475 12391 --- 576 _ 205 10 68 15 Alimente și beuturi......... 561557 418423 460344 15529 21521 12657 46837 41022 40043 __ _ 1196 24578 7485 12343 7832 5469 16 Animale și produse animale..... 219714 285148 225801 _ 1196 5801 4249 --- ------ --- 272765 413750 493431 113072 58973 75704 17 Mătase................ 300332 288030 349702 205 994 2124 34324 26719 39516 ------ --- --- 46931 32926 52234 18 Rămășițe............... 9865 7478 22689 --- --- 8859 1519 1117 337 --- --- --- --- --- 300 --- 30 9285 Totalurl dupe țări pentru tdte gru- purile de articole.......... 22819380 22655635 22427867 4888351 3742241 3545297 2868264 2054808 1475721 1620527 1080861 1187935 1056909 1057062 1073674 1056553 853645 1684876 Exportațiuni din Serbia în România dupe articole și valdre în anii 1888,1889 și 1890 No. Denumirea articolelor după importanța lor la exportațiuni în anul de pe urmă 1890 Valârea tn franci 1890 1889 18 8 8 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Cărbuni de piatră............................................................... Grâu, porumb, ovăz, secară...................................................... Cânepă și funie ...»............................................................ Pesce prdspăt si uscat...................................'...................... Cal, iepe și mânzl . . . •...................................................... Vinuri.................................................‘........................ Bol, vaci și bivoli............................................................. Verdețuri și semințe............................................................ Lemne de facăl^it................................. . . . ..................... Luntre...............•.......................................................... Articole de lemn................................................................ Var ordinar..................................................................... Piatră de construcțiune......................................................... Țuică........................................................................... Ciobdte de piele................................................................ Pietre de mdră.................................................................. Ciorapi de lână................................................................. Cov6re și pături................................................................ Cărți de citit.................................................................. Bolob6ce........................................................................ Lucrări de piatră............................................................... Păr de animale.................................................................. Căruțe ordinare................................•................................ Scârțe și planturl pentru culori................................................ Păcură ..................................... Unelte...................................... Lemne de construcțiune......................-................................... Minerale, antimonium.....................*...................................* • Total..........................• . . . 132737 101576 11381 6337 6170 5093 4960 2053 1250 1055 915 829 450 358 340 140 132 84 60 24 107115 98996 4600 6714 5890 2898 1360 39120 1820 406 471 402 1169 1536 1170 1060 748 355 276944 277719 11593 72810 23007 2706 3559 3225 15680 3096 8300 163 680 50 2704 93 785 15040 1 2 (Supliment} 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 6337 LA B dupe țeri șl grupuri de articole, în valori în franci fie-care dintre de, pentru anul de pe urmă 1890 Totalurl dupe gru- No. II BULGARIA ROMÂNIA ELVEȚIA ITALIA FBANCIA BELGIA BOSNIA GRECIA puri de articole pentru tdte țările, în anii: 1889 | 1 1889 1 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 1890 1888 1890 ; 1889 1888 1890 1888 1890 1889 1888 1890 1889 1888 2472 489 1015 _ 130 392 5244761431148 332525 3354 3168 16751 18008 9130 7710 15281 2229 563 210 405 _ 7647808 6655744 6431091 1 638 1228 918 19182 14348 5996 598 197 389 1503541151231155814 4373 3474 7618 _ --- 43 _ 457 25039 35395 27215 4119163 3735561 4182469 2 1452 1376 210 14 122 71 --- 460 --- 832 1950 199 1851 661 1159 60193 8548 97566 23244 50023 13855 __ _ _ 3448418 2821143 2934119 3 18748 57999 5670 3050 21211 6037 8751 7618 13216 34832 12030 25733 18160 1586 _--- __ 795 3238 10675 4224 4447 5883 2600 2751016 2631374 1847336 4 126612 86601 78355 26750 84 88 16277 18080 7882 _ 445 42388 17750 15079 18441 8659 7350 3379 4775 4344 _ 2714741 2424445 2316638 5 13203 12495 2734 609 1413 1017 106 100 _ 76011 43640 85294 23083 30559 16689 14991 36198 28098 519 214 158 20923 17306 21985 2688601 1985008 1948241 6 17825 26520 7103 50 279 250 6108 6926 8255 8355 961 614 8714 12075 5860 231 250 __ 3425 2447 2600 _ _ 2649019 2563872 2921467 7 232 377 --- 841889 1471437 939544 386 __ 5454il72056 --- 2488 442 13289 18216 585 _ _ _ 4981996 3536131 3201572 8 996376 114093 1520 1093 72 308 820 9290 351 538 1504 636 __ --- 980 1968 131 _ 252 283 1909698 929702 1749917 9 838 349 3933 653 6500 2249 --- --- 24 419 380 297 696 _ --- 3770 8441 4455 _ _ 1555052 2029045 1207148 10 781 2653 480 30 293 585 3117 --- 949 4000 170 10210 4554 ------ 92439 108645 58694 _ 70 _ _ __ 1404996 826641 507953 11 144 --- --- --- --- 15515 11896 1884S 23922 --- 13792 8541 _ 8724 2086 ------ 21 2012c 19126 11481 _ _ __ 1259631 1221147 1099269 12 8048 12301 1878 820 336 269 4565 615 401c 514 7602 1727 25491 15065 1432( 1782 8491 10464 624 1382 321 _ _ _ 1139687 1026127 842752 13 1727 776 503? 2819 4305 _ 1050 345 _____________■ 2< __ 866204 649899 647903 14 140 94 271 5785 5144 3115 21249 1373? 184361 10468 1112C 20625 39577 20142 24832 _ i: 137 76’ _ 152 714694 563352 594196 15 4027 4009 21656 77141 10839 16950 --- 262 8138 144( 119 29( 9432 11596 4828 _ 697609 798373 844349 16 --- --- 134 --- --- --- 9845 1809$ 1664" 4993S 36348 48305 42251 31821 2976c 965 __ 306 _ _ 484135 435902 538425 17 856 345 964 40 --- 38 --- 18849 - --- 13792 --- 8724 --- 21 --- _ --- --- 12280 8970 24035 18 1192392 320929 127102)977106 1531915 976617 609281 521284 420212)367339 468796 461245 257415 179722 142971 211163)206053 214601 6965S 11164948511 >50409)58836 52235 Totalurile importațiunilor pentru tâte țările și tâte grupurile: 38044748 34843436 33838879 ■ exportați unilor V • > 45840561 39065883 38882099 > tutulor importațiunilor și tutulor exportațiunilor: 83885309 73909319 72720978 Totalul comerciului de transit: 13905705 7989930 LA C Importațluni din România In Serbia dupe articole și valdre în anii 1888, 1889 și 1890. i - Denumirea articolelor dupe importanța lor la importațiunl In anul de pe urmă 1890 V a 1 6 r e a in franc! 1 2 3 4 & 6 7 8 9 10 H 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22j 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Sare ........................... Pesce prăspăt și uscat ......... Lână și articole de lână........ Cafea (surogat)........■ .... Cal, iepe și mânzi .... ■ . . . Orez............................ Icre și sardele................. Coloniale....................... Piei de vite și de ol (brute) . . . Făină........................... Sticlă . ....................... Var și ciment................... Uleia........................... Zahăr și bombăne................ Căruțe ordinare ................ Bolobăce ....................... Bere............................ Porumb........................... Diferite plante pentru culori, flori Săpun ordinar și luminări .... Miel............................ Verdețuri și semințe............ Ceaiuri......................... Cărămidă........................ Dulceața si cofetărie........... ................................ Pusei și revolvere.............. Articole de piele............... Brânzeturi...................... Opinci.......................... Chromahlă....................... Sodă ordinară .................. Articole de fer.................. Idem de lemn.................... Fructe de amiază-di............. Porci și purcel................. Piei lucrate..................... Unelte.......................... Luminări de stearină............ Măgari ......................... Covăre și pături................ Pânză de bumbac și de in ... ■ ConfecțiunI..................... Medicamente..................... Tutun și țigarete........• • • • Cărți de citit........... Cărbuni......................... Grâil............................. Total 18 8 9 18 8 8 841015 1470901 938365 68281 190’ 354 26750 _ 88 9544 478’ 3751 8760 814C 11470 5696 571' 1332 5241 3634 1645 3634 913 3050 2027( 6037 815 814 1151 655 6? 92 482 841 797 444 532 360 150 160 280 --- 2029 275 52( 1470 208 _ 130 14c 188 127 172 222 100 66 46 63 60 45 530 40 _ 30 _ 150 30 25 _ 20 _ 20 _ 15 125 _ 14 122 71 13 6350 78 --- 3570 --- --- 1360 5126 •--- 941 --- 409 ---. 400 --- --- 170 __ --- 84 __ --- --- 354 --- --- 250 --- --- 177 --- --- 150 --- --- 143 --- 28 --- 29 977106 1531915 976617 I 6338 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 TABELA » Comerciul de transit al Serbiei în anul 1890, dupâ valdre în iranci O DENUMIREA TOTALUL V A L 6 R E A TRANSITULUI ÎN FRANCI ÎN 1890 totalul z Grupurilor de articole transitulul in Din Austro- Ungaria Din Germania Din Francia Din Bulgaria Din Turcia Transitulul în 1890 In In In In !n In In In In In 1889 Bulgaria Turcia Bulgaria Turcia Bulgaria Aust.-Ung, Turcia Aust.-Ung. Bulgaria România 1 Hârtie................ 329785 304124 15981 9580 100 _ _ --- 342639 2 Produse agricole și orticole..... 1991325 67832 1178 630 --- 1820CK _ 99802 1230 --- 403589 2 Lână și păr............ 759316 58501S 4661 113252 _ _ 47615 8462 16? --- 120 528867 4 Lemne și derivate........... 545043 514434 9063 2476 -822( 85C --- --- 314947 £ Animale și produse animale..... 293162 39808 76848 --- 51C 104934 988 69734 340 --- 593442 6 Alimente și băuturi.......... 1754617 744540 896664 78952 25946 7375 681 110 126 200 36 399604 7 Piatră, păment, sticlă......... 254862 220819 23948 2725 7170 _ 200 _ --- --- 252783 8 Metale............... 1202263 442205 43381 715383 50 _ _ 28 _ 706 51C 1239287 £ Piei, cauciuc, gutapercha....... 851127 46326 1372 5266 1874 115965 490695 __ 189629 --- --- 702248 10 Coloniale............... 1980198 710526 915934 290168 5086 58484 --- --- --- 868070 11 Medicamente............. 760922 732109 13399 5086 458 7010 2410 156 295 --- --- 228754 12 Grăsimi................ 64074 6189C 16 198 --- 1970 _ _ _ --- 63368 13 Mașine, instrumente, arme...... 1528830 430931 33324 1058119 2916 540 2950 _ 50 --- 456715 14 Bumbac, cânepă, in...... ... 350952 242292 2914 71946 500 120 1300 900 30980 _ 520203 15 Metase................ 76904 14574 1200 1600 _ 57700 1830 _ --- _ 78645 16 Remăsițe............... 15360 20 --- __ 15340 _ _ --- --- 1700 17 Unelte................. 167777 114564 2406 23632 500 8936 _ ------ _ 50 17689 150341 18 ConfecțiunI.............. 979187 920750 23179 4716 4016 600 4657 18565 552 --- 2152 844728 Total ....... 13905705 6192742 2065488 2383729 48610 258670 2507070 34189 361150 33556 20501 7989930 MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Adminlstrațiunea generală a tarelor din imperiul Otoman AVIS NAVIGATORILOR Marea Mediterană (căsta Syriei) Portul Beyrut Navigatorii sunt înștiințați că: In urma construcțiunel portului Beyrut, focul următor situat pe vârful de jos al for- tului în ruină, în apropiate de vamă și ofi- ciul sanitar și anume la: Latitudine: 33° 54’ Nord. Longitudine: 35°29’ Est,meridianulGre- enwich. Longitudine: 33°09’ Est, meridianul din Paris. Un foc roșu. înălțimea focului d’asupra nivelului Mă- rel : 18 metri. Vederea: 6 mile, Va fi schimbat la 15 Februarie 1892, și mutat cu 500 metri mal la Est, înălțimea d’asupra nivelului Mărel va fi de 18 metri, și focul va avea aceeași vedere de 6 mile. Navigatorii vor ancora la 1.000 metri la Nord de sus ^isul foc pentru a evita anro- camentul digului. Constantinopol, 8 Ianuarie 1892. ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Din motive legale neputându-se efectua lici- tațiunea anunțată pentru țliua de 20 Ianuarie 1892, pentru vinderea timbrelor telegrafo- postale scose din circulațiune, se publică ți- nerea unei noul licitațiunl în țliua de ⁷/₁₈ Martie 1892, pentru vinderea următorelor timbre : 2.220 timbre a 1 bani, franco negre, cifră mare. 5.817 timbre a 3 bani, franco violet, cifră mare. 106 timbre a 3 bani, franco ver^I. 5.559 timbre a 5 bani, franco verțll, ci- fră mare. 37.840 timbre a 10 bani, franco roșii. 876 timbre a 10 bani, franco albastre. 4.862 timbre a 15 bani, franco chiocolat, cifră mare. 7.660 timbre a 15 bani, franco chiocolat, cifră mică. 1.988 timbre a 15 bani, franco cărămițlil. 3.091 timbre a 25 bani, franco albastre. 798 timbre a 50 bani, franco rose. 7.832 timbre a 50 bani, franco galbene. 7.758 cărți poștale a 5 bani, rose, cifră negră. 176 cărți poștale a 10 bani, rose, cifră roșie. 1.918 timbre jubileu a 1 Vs bani, roșii. 1.968 „ „ „ 3 „ violet. 1.968 „ „ „ 5 „ verțli. 1.968 „ , , 10 „ roșii. 1.968 „ „ „ 15 , gris. 1.978 cărți poștale jubileu a 5 bani roșii. 12.946 timbre telegrafice a 2 lei, galbene. 488 timbre taxa de plată a 2 bani, brune. 260 , „ , , „ 5 „ , 400 „ „ „ , ,30 , , Licitațiunea se va ține la direcțiunea ge- nerală prin oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor des- chide, și concurenții, spre a fi admiși la lici- tațiune, trebue să depună o cauțiune de 25 °/„ din suma oferită. Supraoferte nu se primesc. Ofertele se primesc, atât pentru întrega cantitate de timbre puse în vînțlare, cât și pentru numărul total al fie-căreea speță de timbre. Licitațiunea nu va fi valabilă de cât daca prețurile oferite vor fi mai mari de cât va- lorea lor nominală și dupe ce se va fi obținut aprobarea D-lui ministru de interne. Adjudecatarul este ținut ca, în termen maximum de 10 Șile de la aprobarea licita- țiunel de către D. ministru, să se presinte la di- recțiune spre a depune suma ce a oferit, și a ’și primi timbrele, iar la cas de nu va fi următor, cauțiunea ce a depus la licitațiune va rămâne în profitul direcțiunel, fără ca pentru acâsta să fie nevoe de veri-o somați- une prealabilă, judecată sau punere în întâr- țliare. Tipul și coldrea acestor timbre se pote ve- dea de amatori în tote țlilele de lucru de la orele 12—2 p. m., în cancelaria D-lui diri- ginte comptabil al oficiului postai central. No. 3.275. ₃ 1892, Ianuarie 24. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrelor mai jos notate, mi- nisterul, auțlind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică concursuri pe țliua de 15 Aprilie 1892 și anume : 1. Catedra de limba elenă clasa III—IV de la liceul S-tu Sava, unită cu catedra de limba elenă clasa III—IV de la liceul Lazăr din Bucuresci. 2. Catedra de limba latină clasa V—VII de la liceul Lazăr din Bucuresci. 3. Catedra de limba latină clasa I—III de la gimnasiul Mihal-Bravul din Bucuresci. 4. Catedra de limba română clasa I—IV și limba latină clasa IV de Ia gimnasiul cla- sic din Alexandria. 5. Catedra de limba francesă clasa V—VII de la liceul Lazăr din Bucuresci. 6. Catedra de limba francesă clasa I—IV de la liceul din Craiova. 7. Catedra de limba francesă clasa V—VII de la liceul din Craiova. MONITORUL OFICIAL 6339 28 Ianuarie 1892 8. Catedra de limba francesă de la gim- nasiul clasic din Buzău. 9. Catedra de limba francesă de la gimna- siul clasic din Giurgiu. 10. Catedra de limba francesă clasa I—VII de la liceul real din Brăila. 11. Catedra de filosofic de la liceul real din Brăila. 12. Catedra de geografie de la liceul real din Brăila. 13. Catedra de geografie de la liceul clasic din Ploescl. Concursurile se vor ține în palatul univer- sitățel din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 al legel de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de ur- mat este fixată în regulamentul de aplicare a Zisei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mai ’nainte de termenul concursurilor. No. 160. ²* 1892, Ianuarie 8. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrelor de desemn și cali- grafie de la gimnasiile clasice din Alexandria, Caracal, R.-Sărat, de la gimnasiul real din Slatina și de la scola normală de învăță- tori «Carol I» din Bucuresci, ministerul, au- Zind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică concursuri pe Ziua de 15 Aprilie 1892. Concursurile se vor ține în localul scolei de Bele-Arte din Bucuresci. Condițiunile de admitere sunt publicate în Monitorul oficial No. 120 de la 1 Septembre 1889 și programa materiilor este publicată în Monitorul oficial No. 250 din 6 Noembre 1880. Procedura de urmat este cea fixată în re- gulamentul de aplicație al legei de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile mai ’nainte de termenul concursurilor. No. 161. ²* 1892, Ianuarie 8. — Pentru ocuparea în mod provisorie, conform legei, a catedrelor de limba germană de la externatul comunal secundar de fete «Penetis et Zurmale» din Brăila și de la ex- ternatul secondar de fete din Craiova, minis- terul, auZind pe consiliul permanent de in- strucțiune, publică concursuri pe Ziua de 15 Aprilie 1892. Concursurile se vor ține în palatul Uni- versitățel din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de apli- care al legel de concursuri din 17 Martie 1879. Înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursurilor. No. 162. ²‘ 1892, Ianuarie 8. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legel, a catedrelor de musica vocală de la externatul secundar de fete No. 1 din Bu- curesci și de la externatul secundar de fete din Ploescl, ministerul, auZind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică concurs pe Ziua de 20 Aprilie 1892. Concursul se va ține în localul conserva- torului de musică și declamațiunl din Bucu- resci ; iar procedura care se va urma în ți- nerea concursului este fixată de regulamen- tul de aplicațiune al legel de concursuri din 1879. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul oficial No. 291 din 28 Martie 1882. Aspiranții sau aspirantele se vor inscrie la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 454. 1892, Ianuarie 11. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrelor de limba română și sciințele fisico-naturale de la scola comunală secundară de fete din Galați, ministerul, au- Zind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică concurs pe Ziua de 20 Aprilie 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile și programa materiilor sunt publicate în Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este prevăZută în regulamentul de aplicare a le- gel de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 864. g 1892, Ianuarie 15. —Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form -legel, a catedrei de matematici de la gimnasiul clasic din Roman, ministerul pu- blică concurs pe Ziua de 15 Maiti 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Iași. Condițiunile de admitere sunt prevăZute în art. 1 și 4 din legea de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura ce se va urma este fixată în regulamentul de aplicare al acestei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 653. ₆₊ 1892, Ianuarie 14. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedrelor de limba francesă și geografie de la scola comunală secundară de fete din Galați, ministerul, auZind pe con- siliul permanent al instrucțiunel, publică con- curs pe Ziua de 15 Septembre 1892. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor pentru limba francesă sunt publi- cate în Monitorul oficial No. 164 din 25 Octombre 1888, iar pentru geografie în Mo- nitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885. Procedura de urmat în ținerea acestor con- cursuri este fixată în regulamentul de apli- care a legel de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 893. ₉ᵣ 1892, Ianuarie 16. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursurile, publicate pe Ziua de 15 Aprilie 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedrelor de geografie de la externatul secundar de fete din Ploescl și de matematici de la exter- natul secundar comunal de fete «Penetis et Zurmale» din Brăila, se amână pe Ziua de 15 Octombre 1892. Concursurile se vor ține în palatul Uni- versitățel din Bucuresci. Condițiunile de admitere și programa ma- teriilor sunt publicate în Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare al legel din 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursurilor. No. 1.185. 1892, Ianuarie 21. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursurile, publicate pe Ziua de 15 Aprilie 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedre- lor de limba română și matematică și comp- tabilitate de la scola profesională de fete din Bucuresci, se amână pe Ziua de 15 Octom- bre 1892. Concursurile se vor ține în palatul Uni- versitățel din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 253 din 20 Februarie 1890, iar procedura de urmat este fixată în regulamen- tul de aplicare al legel din 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursurilor. No. 1.186. 1892, Ianuarie 21. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursurile, publicate pe Ziua de 15 Aprilie 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedre- lor mal jos notate, se amână pe Ziua de 15 Octombre 1892 și anume : 1. Catedra de limba de la liceul din Galați. 2. Catedra de limba și latină clasa IV de la 3. Catedra de limba română clasa V-VII română clasa I—IV liceul din Botoșani, română clasa I—IV și limba latină clasa IV de la gimnasiul din Fălticeni. 4. Catedra de limba latină clasa I—IB de la liceul din Botoșani. 5. Catedra de limba latină clasa I—III de la gimnasiul din Fălticeni. șr 6. Catedra de limba elenă clasa Bl—VII de Ia liceul din Focșani. 7. Catedra de limba elenă clasa Bl—VB de Ia liceul din Galați. 8. Catedra de limba francesă clasa I—IV de la liceul din Focșani. 9. Catedra de limba francesă clasa V—VB de la liceul din Focșani. 10. Catedra de limba francesă de la gim- nasiul din Bacău. 11. Catedra de limba germană de la liceul din Bârlad. 12. Catedra de limba germană de la liceul din Focșani. 13. Catedra de sciințele fisico-naturale de la gimnasiul clasic din Alexandria. 6340 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 14. Catedra de sciințele fisico-naturale de la gimnasiul clasic din Târgoviște. Concursurile se vor ține în palatul Uni- versităței din Iași. Condițiunile de admitere sunt prevăzute în art. 1 și 4 al legei de concursuri de la 17 Martie 1879, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de aplicare al ^isel legi. Aspiranții se vor înscrie la minister cu cel puțin 8 ^ile mal nainte de termenul fixat pentru concursuri. No. 1.187. ₁₁# 1892, Ianuarie 21. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursurile, publicate pe ^iua de 15 Aprilie 1892 pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedrelor mal jos notate, se amână pe ^iua de 15 Oc- tombre 1892 și anume: 1. Pentru catedra de limba germană de la externatul secundar de fete din Botoșani. 2. Pentru catedra de limba germană de la externatul secundar de fete din Bârlad. 3. Pentru catedra de istorie de la exter- natul secundar de fete din Botoșani. 4. Pentru catedra de matematici de la externatul secundar de fete din Bârlad. 5. Pentru catedra de sciințele fisico-natu- rale de la externatul secundar de fete din Botoșani. 6. Pentru catedra de sciințele fisico-natu- rale de la externatul secundar comunal de fete „Penetis et Zurmale' din Brăila. 7. Pentru catedra de desemn și caligrafie de la externatul secundar de fete din Boto- șani. Concursurile pentru catedrele specificate de la punctul 1 până la 7 se vor ține în palatul Universitățel din Iași, iar pentru aceea arătată în punctul 7 se va ține în localul scolei de Bele-Arte tot din Iași. Condiținnile de admitere și programa ma- teriilor sunt publicate în Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este fixată în regulamentul de apli- care al legel de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 £ile mal înainte de termenul fixat pentru concursuri. No. 1.188. ₁₁₊ 1892, Ianuarie 21. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursurile, publicate pe $iua de 15 Aprilie 1892, pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legel, a catedrelor de religiune de la liceul din Galați și de la gimnasiul clasic din Alexandria, se amână pe (Jiua de 15 Octombre 1892. Concursul se va ține în palatul Univer- sitățel din Bucuresci. Aspiranții, spre a putea fi admiși, trebue să fi terminat seminarul complet și să aibă di- plomă de licențiați sau doctori în teologie. Programa materiilor este publicată în Mo- nitorul oficial No. 192 de la 1 Decembre 1884. Procedura de urmat este fixată în regula- mentul de aplicare al legei de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^i le mai înainte de termenul concursului. No. 1.189. 1892, Ianuarie 21. — Ministerul aduce prin acâsta la cunos- cința generală că concursurile, publicate pe ^iua de 15 Aprilie 1892, pentru ocuparea catedrelor de religiune de la externatul se- cundar de fete din Bârlad, Botoșani, Ploescl și Galați, se amână pe ^iua de 15 Octombre 1892. Concursurile se vor ține în palatul Uni- versitățel din Bucuresci. Aspiranții, spre a fi admiși, trebue să fi ter- minat seminarul complet și să aibă diplomă de licențiați sau doctori în teologie. Programa materiilor e publicată în Mo- nitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885, iar procedura de urmat este fixată în regula- mentul de aplicare al lege! de concursuri de la 17 Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile mai nainte de termenul concursurilor. No. 1.190. 1892, Ianuarie 21. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere drenarea și rectifi- carea șoselei Sabaoani-Fălticeni la intrarea în orașul Fălticeni. Valorea, de pe devis, este de lei 30.800, bani 5. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Neamțu în ^iua de 3 Februarie 1892, la orele 4 dupe amia^i precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caier tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurențl pot lua in- formațiuni de la minister și de la prefectura sus numită, cu 10 ^ile înainte de licitațiune. Disposițiele art. 40 — 57 din legea compta- bilitățel generale a Statului sunt obligatore la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. No. 14.882. 3354. 1891, Decembre 23. — Se dă în întreprindere construcțiunea unui pod provisoriu peste apa Vedea lângă Alexandria. Valorea, de pe devis, este de lei 36.432, bani 36. Licitațiunea se va (ine la acest minister și la prefectura Teleorman în ^iua de 27 Fe- bruarie 1892,1a orele 4 dupe amiabil precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 țlile înainte de lici- tațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 965. 8,104. 1892, Ianuarie 25. — Se dă în întreprindere aprovisionarea cu petriși pe termen de 2 ani, pe șoselele Co- pou, Bahluiu și lași-Sculeni, capu dealului din circumscripția X. Valorea, de pe devis, pentru anul curent este: Pentru șosâua Copou lei 870. „ „ Bahluiu „ 4.705. „ „ lași-Sculeni „ 14.969. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura de Iași pentru fie-care șosea în parte în ^iua de 28 Februarie 1892, la orele 4 dupe amia^i precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele cla- use ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 ^ile înainte de licitațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40 —57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicațiu- nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ianuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 980. 3304. 1892, Ianuarie 25. — Se dă în întreprindere repararea calei naționale în traversarea orașului Turnu-Se- verin. Valârea, de pe devis, este de lei 282.342. Licitația se va ține la acest minister și la prefectura județului Mehedinți în ^iua de 27 Martie 1892, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 ^ile înainte de lici- tațitme. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citațiune ait. 40—57 din legea comptabi- litățel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 976. 3, 11. 1892, Ianuarie 25. —Se scote din noii în licitație construcția podului Gura-Văei, cu apărările și șoselele de racordare de la capetele podului. Valorea, de pe devis, este de lei 121.014, bani 56. Licitațiunea se va ține la acest minister în ^iua de 28 Martie 1892, la orele 4 dupe a- mia^i precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caietul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6341 lua informațiuni de Ia minister cu 10 «jile înainte de licitațiune. D-nil concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 968. 34 ₜ 1892, Ianuarie 25. —Se scote din noii în licitație construcția a 16 cantone pe șosăua Piatra-Prisecani. Valorea, de pe devis, este de lei 75.208, bani 68. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Neamțu în țliua de 28 Martie 1892, la orele 4 dupe amia^I precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus numită cu 10 țlile înainte de licita- țiune. D-nil concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- țel generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 970. ₃ᵢ 11. 1892, Ianuarie 25. — Se scote din nou în licitație construcția și reconstrucția șoselei Isaccea-Luncavița între kilomertu 36-|-200 și 52-|-550. Valârea, de pe devis, este de lei 219.201, bani 17. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Tulcea în ^iua de 28 Martie 1892, la orele 4 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, caie- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- se ale contractului, D-nil concurențl pot lua informațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 țlile înainte de licitațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la li- citațiune art. 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Ofertele vor fi făcute conform publicației din Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia- nuarie 1892. Supraoferte nu se primesc. No. 978. 3₍il 1892, Ianuarie 25. Căile ferate române Se dă în intreptindere lucrări de tinichi- gerie și vopsitorie în divisia a IV-a linia Plo- escI-Buzău-Mărășescî, Buzău-Făureî-BarboșI și Făurel-Fetescl. Amatorii profesioniști vor adresa ofer- tele lor sigilate către direcțiunea generală a căilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: „Ofertă pentru tinichigerie și vop- sitorie în divisia IV-a. Licitația din 5 Martie 1892.“ Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 5 Martie 1892, orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 900 la casa centrală a direcțiunel la Bucu- resci. Depunerea cauțiunel în numerar la lici- tație nu se admite. Ofertele vor fi, prin ur- mare, însoțite de recepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la serviciul central de întreținere al căilor ferate române, calea Victoriei No. 124, Bu- curesci. No. 11.913. 1892, Ianuarie 21. — Se dă în întreprindere lucrări de tini- chigerie și vopsitorie în divisia V-a, liniile Ga- lați-Bacău, Tecuciu-Vasluiu, Dobrina-HușI și Adjud-Târgu-Ocna. Amatorii de profesiune vor adresa ofertele lor sigilate către direcțiunea generală a căilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru tinichigerie și vopsitorie în divisia a V-a. Licitația din 5 Martie 1892.» Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în «jiua de 5 Martie 1892, orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 800 la casa centrală a direcțiunel la Bu- curesci. Depunerea cauțiunel în numerariu la lici- tație nu se admite. Ofertele vor fi, prin ur- mare, însoțite de recepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la serviciul central de întreținere al căilor ferate române, calea Victorel No. 124, în Bucuresci. No. 11.914. 1892, Ianuarie 21. —Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de Luni, 7 Martie st. n. 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație, la direcțiunea generală a căilor ferate române, pentru aprovisionarea de 23 stâlpi de telegraf de 9 m. lungime și 197 stâlpi de telegraf de 8 m. lungime, de predat în cursul lunelor Aprilie și Maiu 1892. Informațiele despre condițiele speciale, pre- cum caiete de sarcine și orl-ce alte deslușiri necesare, se pot lua în tote filele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pen- tru oferte. No. 10.154. ² 1892, Ianuarie 21. — Se aduce la cunoscința generală că, în ^iua de Luni, 7 Martie st. n. 1892, orele 3 p. m., se va ține licitațiune, la direcțiunea gene- rală a căilor ferate române, pentru aprovisio- narea de 65.000 kgr. cărbuni de lemn, pre- dările începând din luna Aprilie 1892, câte 6.000—8.000 kilograme lunar. Informațiele despre condițiele speciale, pre- cum caiete de sarcine și orl-ce alte deslușiri necesare, se pot lua în tote filele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor liltera și formulare pentru oferte. No. 10.155. ² 1892, Ianuarie 22. — Se aduce la cunoscința generală că, în țliua de Luni, 7 Martie st. n. 1892, orele 3 p. m., se va ține licitație, la direcțiunea ge- nerală a căilor ferate române, pentru aprovi- sionarea de 200 bucăți cumpene de brad pentru bariere de transmisiune, de predat în cursul lunelor Aprilie și Maiu 1892. Informațiele despre condițiele speciale, pre- cum caietele de sarcine și ori ce alte deslușiri necesare, se pot lua în tâte țlilele de lucru la serviciul de economat, gara de Nord, camera No. 6, unde se vor libera și formulare pen- tru oferte. No. 10.156. j 1892, Ianuarie 22. — Se publică licitațiune pentru furni- tura a 7.200 bucăți traverse semi-rotunde de 2.20x0.22x0.125 necesare pentru linia Turnu-Măgurele port. Condițiunile caietului de sarcine se pot vedea Ia secretariatul serviciului lucrărilor noul, calea Victoriei No. 65, otel Mano, în tote țlilele de lucru de la orele 3—6 p. m. Ofertele se vor presenta în scris și sigilate și vor purta pe plic mențiunea: «Ofertă pentru furnitura de traverse. Lici- tația din 7 Martie 1892», și vor fi însoțite de recepisa casei centrale a căilor ferate române, constatând vărsarea unei garanții provisorie de 5 la sută din valârea furniturel, și vor con- ține prețurile cu cari furnisorii sunt dispuși a executa acâstă furnitură. Garanția definitivă va fi de 10 la sută din valorea contractului. Depunerea garanției în numerariu la licita- țiune nu se primesce, urmând neapărat ca oferta să fie însoțită de recepisa casei cen- trale a căilor ferate române. Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 7 Martie stil noii 1892, orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. No. 11.191. ₄ 1892, Ianuarie 21. — Se dă în întreprindere înființarea unul dig pentru apărarea podului de peste-Argeș, de lângă Pitescl, kilometrul 103, de pe linia Pitesci-Vârciorova. Amatorii de profesiune vor adresa ofertele lor sigilate către direcțiunea generală a că- ilor’ferate române, secția P, cu adăugare pe plic: «Ofertă pentru apărarea podului Argeș de lângă Pitescl. Licitația din 12 Martie 1892 st. n.“ Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 12 Martie 1892 st. n., orele 3 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 1.350 la casa centrală a direcțiunel la Bu- curesci. Depunerea cauțiunel în numerariu la li- citație nu se admite. Ofertele vor fi, prin urmare, însoțite de recepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la serviciul central de întreținere G. F. R., calea Victoriei No. 124 din Bucuresci. No. 12.840. ₉ 1892, Ianuarie 23 1 .1 6342 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 —Se dă în întreprindere executarea tunelu- lui de la EpurenI, de pe linia Dorohoiu-IașI, precum și lucrările de consolidare și de tera- samente din tranșeele de la capetele acestui tunel, în valdre de lei 2.798.165, bani 25 de pe devis. Condițiunile contractului, caietelor de sar- cine, seria prețurilor, planurile și devisul, se pot vedea la secretariatul serviciului lucră- rilor noul, calea Victoriei No. 65, otel Mano, în tdte filele de lucru de la orele 3 —6p. m. Ofertele se vor presenta în scris și sigilate și vor fi însoțite de recepisă casei centrale a căilor ferate române, constatând vărsarea unei garanții provisorie de 5 la sută din va- ldrea devisulul și vor coprinde numărul pro- centelor în raport cu devisul cu care ama- torii sunt dispuși a executa lucrarea. Garanția definitivă va fi de 10 la sută din valdrea contractului. Depunerea garanției în numerariu la lici- tațiune nu se primesce, urmând neapărat ca ofertele să fie însoțite de recepisă casei cen- trale a căilor ferate române. Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în ^iua de 11 Aprilie st. n. 1892, orele 3 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se primesc. No. 11.689. ₃ 1892, Ianuarie 21. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că, în (jiua de 4 Maiu 1892, se va ține concurs pentru ocuparea cu titlul provisoriu a următdrelor catedre de la scola comercială din Ploescl: 1. Limba română și corespondența comer- cială ; 2. Geografia și statistica; 3. Limba francesă. Concursul se va ține în țliua de 4 Maiu 1892, orele 12 diminâța, în palatul Univer- sitățel din Bucuresci, conform legei din 17 Martie 1879, pentru numirea profesorilor la licee, gimnasii și școle profesionale și potri- vit regulamentului de aplicarea acestei legi. Concursul va fi scris și oral. Condițiunile de admitere la concurs și pro- grama concursului sunt următorele: 1. Pentru catedra de limba română și corespondența comercială a) Să fie români saii naturalisațl; b) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; c) Să posede diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în litere. Materia concursului este: Gramatica limbel române, istoria limbel române, literatura ro- mână, sistemele ortografice de la introduce- rea literilor, logica și estetica, principalele scdle filosofice, corespondența comercială, sti- lul și lexicologia comercială (circulărl, scri- sori de credit, scrisori de informațiuni, reco- mandări, reclame, avise, contracte, etc). ] 2. Pentru catedra de geografie și statistică a) Să fie români sau naturalițațl; b) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; c) Să posede diploma de bacalaureat și di- ploma de licență în litere sau diploma unei școle speciale superioră în cari se predau cur- suri de geografie și statistică. Materia concursului este: Geografia fisică, politică și comercială. Statistica. 3. Pentru catedra de limba francesă Să posede diploma de bacalaureat și diplo- ma de licență în litere, sau aceea a unei scole speciale superiore, în cari cursurile se pre- dau în limba francesă. Materia concursului este: Gramatica fran- cesă, literatura francesă, terminologia comer- cială, corespondența comercială. Proba scrisă se va face în limba francesă, iar cea orală în limba română. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului de agricultură cu cel pu- țin 8 țlile înainte de ^iua concursului, iar actele se vor presenta juriului examinator în ^iua fixată pentru concurs. No. 2.133. ₇₄ 1892, Ianuarie 16. —Se aduce la cunoscința celor interesați că, în țliua de 8 Februarie 1892, orele 11 diminâța, se va ține licitație publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăină- rei bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturei județului Buzău, pentru vînțlarea bunurilor mici arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presenta în acea ții și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția ară- tată în dreptul bunului, cunoscând că supra- ofertă nu se mai primesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul bunului resultat la licitație se va răspunde de adjudecatar în termen de o lună de țlile, calculat de la data confirmărel publicată prin Monitorul oficial: 1. Via din Dealul-Cârlomănesci, cu 181 arbori fructiferi, în întindere suprafața totală ca de 12 hectare, 0.640 m. p., situată în comuna Nișcovului, plasa Sărata, fostă pendinte de monastirea Berea, și învecinată la Est cu via lui Manea Stoica, la Sud cu via D-lui Mărgăritescu, Dumitru Dorobanțu și Dinu Petre, la Vest cu Valea-Mantei și la Nord cu viile D-lui Ghiță Tăbăcaru, Nicolae Somnea, Nicolae lonescu, Ghiță Mănescu și Dinu Bărbuleanu; închiriată pe periodul 1890—1895 eu lei 285 anual; garanția lei 570. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 5.272, bani 25. 2. Locul cu mdra cu duoă perechi pietre, construită de zid și învelită cu șindrilă, cu o casă de gard și ’l hambar, ruinate, în întin- dere suprafața totală ca de 1 hectar, 1.569 m. p., în care intră și călcarea făcută de Constantin Țibelea, pe o suprafață ca de 451 m. p., situat în comuna Potoceni-de- Jos, plasa Sărata, fost pendinte de Schitul- Găvanu, și învecinată la Nord cu Gheor- ghe Haralambie, Constantin Țibelea și un drum al comunei, la Sud cu proprietatea D-lul Hrisoscoleu, la Estcu Anghel Negoiță și la Vest cu Ion Șerban ; închiriată de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 320 anual; garanția lei 640. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 6.000. 3. Locul de fănâță cu pomi roditori, înfun- ’ dat în hotarul Ciomăgesci, în întindere su- prafața totală ca de 4 hectare, 0.370 m. p., din cari ca un hectar, 0.660 m. p. nuele și pari de esență fag, în vârstă de la 5 — 10 ani, ca 2.330 m. p. loc sterp, ca 9.295 m. p. islaz și ca un hectar, 8.085 m. p. livede cu pomi, situat în comuna Mănesci, plaiul Slă- nic, fost pendinte de Schitul-Găvanu și înve- cinat la Sud cu pădurea moșnenilor Ciomă- gesci și cu livedea lui Vasile Stan Delu, la Est cu pădurea și islazul moșnenilor Ciomă- gesci, la Nord cu islazul moșnenilor Ciomă- gesci și la Vest cu moșia moșnenilor Echi- m mesei, despărțit prin pârîul Văel-Porculul; închiriat de la 23 Aprilie 1890 până la 23 Aprilie 1893 cu lei 21 anual; garanția lei 50. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.585, bani 40. 4. Locul ce servea de livede de pruni, re- servat la 1864, cu ocasia delimitărel de pe moșia Buda-Rânceni sau Marginea-Pădurel, în întindere suprafața totală ca de 3.604 m. p., situat în comuna Cislău, plaiul Buzău, fost pendinte de episcopia Buzău și învecinat de giur împregiur cu pământul locuitorilor din Buda; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 10. Concurența în- cepe de la valorea bunului în sumă de lei 50. 5. Locul viran din vatra satului, reservat pentru casa arendașului, în delimitarea însu- rățeilor de pe moșia Căldăreasca, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0 m. p., 0.023 c. m. p., situat în comuna Caragelele, plasa Câmpu, fost pendinte de episcopia Buzău, și învecinat la Nord cu strada ce mer- ge d’acurmezișul satului însurățeilor, la Sud cu locul casei lui Călin Toader, la Est cu strada ce merge d’alungul satului și la Vest cu partea din moșia Căldăreasca, vîndută în loturi; neînchiriat; garanția lei 40. Concu- rența începe de la la valdrea bunului în sumă de lei 360. 6. Locul cultivabil de pe moșia Căldăreas- ca, vîndută în loturi, în întindere suprafața totală ca de 15 hectare, 78 arii, situat în comuna Caragelele, plasa Câmpu, fost pen- dinte de episcopia Buzăii, și învecinat la Nord cu islazul delimitat locuitorilor cari aii cum- părat loturile, la Sud cu parcela din terenul categoria II al lui Mirea Drăgușin, pe plan No. 87, la Est cu moșia Luciu a D-lul Mar- ghiloman și la Vest cu moșia Țuguiatu; ne- închiriat; garanția lei 400. Concurența în- cepe de la valdrea bunului în sumă de lei 3.832, bani 50. 7. Locul de islaz, pe plan litera B’, de pe moșia Jugureni, în întindere suprafața totală ca de 2.880 m. p., situat în comuna Jugu- reni, plasa Sărata-Tohani, fost pendinte de monastirea S-ții Apostoli; învecinându-se la Nord cu islazul locuitorilor din marginea pă- durel, la Sud și Est cu islazul c, proprietatea Statului, și la Vest cu locul lui Niță Nistor; nearendat; garanția lei 17. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 179. 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6343 8. Locul cu ecarete, pe plan litera A, de pe moșia Vatra-Schitulul-Ciolanu, compuse din o casă cu 5 camere, un șopron, un grajd, o velniță și o fântână de piatră, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 9.679 m. p., cu dreptul de trecere la șosea pe un spațiu ca de 330 m. p., prevăzut în plan cu litera a, b, situat în comuna Tisău, plasa Tohani- Sărata, fost pendinte de Schitul-Giolanu; în- vecinându-se la Nord cu Stanca Văduva și cu Ion Stoica, la Sud cu locul lui Nicolae Popescu și cu locul hanului, pe plan litera B, la Est cu Stanca Văduva și la Vest cu Nicolae Popescu și cu islazul satului Giolanu; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1885—1895; garanția lei 280. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 2.806. 9. Locul viran, în întindere suprafața to- tală ca de 0.596 m. p., 70c. m. p., situat în comuna Buzău, fost pendinte de monastirea Banu; învecinându-se la Est cu șosâua Urzi- cenilor, la Vest cu drumul ce duce la satul Poșta, la Nord cu bariera gărel și la Sud cu locuitorul Ion Nicolae; neînchiriat; garanția lei 60. Concurența începe de la valdrea bu- nului în sumă de lei 603. 10. Locul cultivabil de pe moșia Șeineasca, vîndută în loturi, în întindere suprafața to- tală ca de 9.663 m. p., situat în comuna Săgeata, plasa Câmpu, fost pendinte de epis- copia Buzău; învecinându-se la Nord și Est cu locurile locuitorilor împroprietăriți în anul 1864,1a Est cu locul locuitorului Dra- gu Bocă și la Vest cu locurile locuitorilor împroprietăriți în anul 1887; nearendat; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 290. 11. Locurile cultivabile de pe moșia Mă- gura-Ungureu, pe plan litera C și G', în în- tindere suprafața totală ca de 3.705 m. p., situate în comuna Măgura, plasa Pârscov- Slănic, foste pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se cel sub litera G la Nord cu apa Buzăului, la Sud cu șosâua județiană, la Vest cu locul lui Vasile Voinoiu și la Est cu Ion Gh. Nastasia; iar cel sub litera C’ se în- vecinesce la Nord cu șosâua județiană, la Sud cu locul lui G. Ilie Ene, la Est cu locul lui Gheorghe Nastasia și la Vest cu locul lui Vasile Voinoiu; arendat cu sus $isa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 20. Con- curența începe de la valorea bunului în sumă de lei 200. 12. Locul de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 3.534 m, p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârs- cov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu locul lui Ion Ghel- muș, la Sud cu locul Ion Nic. Dăniță, la Est cu locul Ștefan Dragomir Podoreanu și la Vest cu Ene Stan; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 20. Con- curența începe de la valorea bunului în sumă de lei 120. 13. Livedea cu pruni de pe moșia Măgura- Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 3.757 m. p., situat în comuna Măgura, pla- iul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu drumul satului, la Sud cu locul lui Ion Șchiopul, la Est cu locul lui Filipache Gh. Vizitiu și la Vest cu locul lui Nicolae Gavrilă; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; ga- ranția lei 20. Concurența începe de la valo- rea bunului în sumă de lei 150. 14. Locul viran pe care se face de duoă ori pe an târg, de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 5.374 m. p., situat în comuna Măgura, pla- iul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzăii; învecinându-se la Nord-Est cu tere- nul cotropit de Nicolae Vasilescu, la Vest cu drumul ce trece apa Buzăului și merge la comuna Pârscov și prundul Buzăului și la Sud cu șoseua județiană; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 130. Concurența începe de la valdrea bunu- lui in sumă de lei 1.230. 15. Locul cu o lăsă de gard ruinată, de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere su- prafața totală ca de 1.802 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu șosâua județiană, la Sud cu Joița Văduva, la Est cu locul cotropit de Nicolae Vasilescu și la Vest cu drumul Văel; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 200, bani 20. 16. Locul de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 6.823 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârs- cov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu pământul lui Ion Cârstea, la Sud cu pădurea Statului Măgura, la Est cu Constantin Dumitru Florea și la Vest cu Ilie Șogher; arendat cu sus ^isa mo- șie pe periodul 1886—96; garanția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 40. 17. Locul de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 3.276 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu pământul lui Ion Cârstea, la Sud cu pământul lui Mitu Militaru, la Est cu drumul ce vine des- pre monastirea Ciolanul și la Vest cu Gh. Florea Olaru; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 10. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 50. 18. Locul cultivabil de pe moșia Măgura- Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 5.472 m. p., situat în comuna Măgura, pla- iul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu pământul locuitorului Gh. lacob, la Sud cu al lui Con- stantin Grigore, la Est cu al lui Gh. Pădu- raru și la Vest cu al lui Gh. Oprea; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 20. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 158. 19. Locul cultivabil și de fânețe de pe moșia Măgura-Ungureu, în întindere supra- fața totală ca de 8 hectare, 1.560 m. p., si- tuat în comuna Măgura, plaiul Pârscov- Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se de tote părțile cu pământul locuitorilor din comuna Măgura, și anume : la Nord cu pământul lui Nicolae Mocanu, la Sud cu Mihaiu Poștașu, la Est cu pământul locuitorilor Mihaiu Poștașu, Gh. Netedu, Gh. Ilie Ene și Nicclae Hie Ene, fâ Vest cu locul lui Nicolae Vasilescu și cu drumul ce vine de la schitul Nifon; arendat cu sus țlisa mo- șie pe periodul 1886—96; garanția lei 250. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 2.447. 20. Locul de fânețe de pe moșia Măgura- Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.494 m. p., situat în comuna Mă- gura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Vest cu pământul scolei, la Nord cu locul lui Mihaiu Zaharia, la Sud cu locul lui Ion Rusu și la Est cu locul lui Pascu Florea; arendat cu sus ^isa moșie pe periodul 1886—96; garanția lei 30. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 315. 21. Lotul No. 34, de pe moșia Măgura- Ungureu, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 6.500 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu apa Buzăului, la Sud cu loturile No. 9, 10, 11 și 12, la Est cu lotul No. 33 și la Vest cu apa Buzăului; arendat cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—1896; garanția lei 120. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 1.162, bani 50. 22. Lotul No. 35, cu mal mulțl arbori de esență anini și plopi, în vârstă de 30—80 ani, de pe moșia Măgura-Ungureu, în întin- dere suprafața totală ca de 5 hectare, situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov-Slănic, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinân- du-se la Nord și Vest cu prundul apel Bu- zăului, la Sud cu pădurea Statului Măgura și la Est cu lotul No. 36; arendat cu sus țjisa moșie pe periodul 1886—1896; garan- ția lei 110. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.055. 23. Grădinile de legumi, pe plan lit. A și B, împreună cu locul cu o moră, o casă a morel, o pivă și o morișcă pe plan lit. C, în întindere suprafața totală ca de 7 hectare, 4.532 m. p., situate în comuna Simileasca, plasa Sărata, foste pendinte de monastirea Ba- nului ; învecinându-se de tote laturile cu mo- șia orașului, proprietatea comunei Buzău, nu- mai pe o parte din laturea despre Nord-Vest cu grădinile de legumi, proprietatea D-lui Fătu Vasiliu și Simion Nencu; arendate cu moșia Vatra Episcopiei Buzău pe periodul 1S83—1893; garanția lei 1.500. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 15.000. 24. Locul cu 6 pomi roditori de pe moșia Măgura, în întindere suprafața totală ca de 8.926 m. p., situat în comuna Măgura, plaiul Pârscov, fost pendinte de monastirea S-tu Gheorghe-Nou; învecinându-se la Nord cu locul lui Mihaiu Zaharia, la Sud cu al lui Ion lordache, la Est cu al lui Pascu Florea și la Vest cu locul cedat de Stat scolei din comuna Măgura; arendat cu moșia Ungureu și Ojâsca cu trupurile pe periodul 1885—1895; ga- ranția lei 60. Concurența începe de la valo- rea bunului în sumă de lei 600. 25. Locul la cârciuma lui Pană de pe mo- șia Pârscovul și Lunca-Frumosă, pe plan lit. A, în întindere suprafața totală ca de 3 hec’ 6344 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 tare, 2.267 m. p., situat în comuna Pârscov, plasa Pârscov, fost pendinte de episcopia Bu- zău ; învecinându-se la Nord cu locul lui lo- niță Giurgea, la Sud cu șoseaua ce duce la Munte, la Est cu locul Iul Gheorghe Popa și la Vest cu locul lui Ion G. Negoiță; arendat cu sus £isa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 130. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 1.291. 26. Locul la cârciuma lui Pană, de pe moșia Pârscovul, pe plan lit. B, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.950 m. p., situat în comuna Pârscov, plasa Pârscov, fost pendinte de episcopia Buzeu; învecinându-se la Nord cu șoseaua ce duce la Munte, la Sud cu prundul apei Trestia, la Est cu locul lui Gheorghe Popa și la Vest cu Dragomir Gerea; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888-93; garanția lei 50. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 438. 27. Locul la Poiana-Morei, de pe moșia Pârscovu și Lunca-Frumâsă, pe plan lit. A, în întindere suprafața totală ca de 1 hectar, 0.739 m. p., situat în comuna Pârscovu, plasa Pârscovu, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Sud cu prundul apei Tres- tia, la Nord cu șoseaua ce duce la Munte și la Est și Vest cu delimitarea locuitorilor din Lunca-Frumâsă; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1888—1893; garanția lei 50. Con- curența începe de la valârea bunului în sumă de lei 430. 28. Locul la Poiana-Morei, de pe moșia Pârscovu și Lunca-Frumâsă, pe plan lit. B, în întindere suprafața totală ca de 5.890 m. p., situat în comuna Pârscovu, plasa Pâr- scovu, fost pendinte de episcopia Buzăii; în- vecinându-se la Sud cu șoseaua ce duce la Munte și la Vest, Est și Nord cu delimitarea locuitorilor din satul Lunca-Frumâsă; aren- dat cu sus țlisa moșie pe periodul 1888 — 1893; garanția lei 30. Concurența începe de la va- lârea bunului în sumă de lei 236. 29. Via cu duoă perechi case, o pivniță, un lin și 810 arbori de esență pomi roditori și ulmi, de pe moșia Istrița-de-Jos, în întin- dere suprafața totală ca de 18 hectare, 3.079 m. p., situată în comuna Breaza, plasa To- hani-Sărata, fostă pendinte de monastirea S-ții Apostoli; învecinându-se la Nord cu pămân- tul locuitorilor din cătunul Greceanca, co- muna Breaza, la Sud cu viile cu otașniță de pe moșia locală, la Est cu drumul ce duce de la Breaza la Mizil și la Vest cu viile cu otaș- niță de pe moșia locală, precum și cu drumul despărțitor de moșnenii Brezeni; via este în- grădită cea mai mare parte, numai spre Vest este puțin fără îngrădire; arendată cu sus Zisa moșie pe periodul 1886—1896; garan- ția lei 770. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 7.668, bani 40. 30. Via cu 37 pomi roditori, fostă a lui Papazolu, de pe moșia Istrița-de-Jos, în în- tindere suprafața totală ca de 17 hectare, 7.868 m. p.,situată în comuna Breaza,plasa Sărata-Tohani; învecinându-se la Nord și Est cu pământul locuitorilor din satul Gre- ceanca, la Sud și Vest cu viile Statului în otaș- niță din cătuna Greceanca, comuna Breaza, la Est se atinge și cu drumul ce merge de la Breaza la Mizil; via este parte îngrădită și parte se desparte prin răzor de vecinătăți; arendată cu sus țlisa moșie pe periodul 1886—1896; garanția Iei 700. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 7.034. 31. Locul de cârciumă de pe moșia Mă- runțișu-Valea-Seacă, în întindere suprafața totală ca de 2 hectare, 630 m. p., situat în comuna Mărunțișu, plaiul Buzău, fost pen- dinte de episcopia Buzăii; învecinându-se la Nord și Est cu locul nisipos rămas ca nepro- ductiv, la Sud cu delimitarea foștilor clăcași și la Vest cu șoseaua județiană ; nearendată; se caută în regie; garanția lei 60. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 600. 32. Locul reservat ca livede de pe moșia Mărunțișu-Valea-Seacă, în întindere supra- fața totală ca de 2 hectare, 1.987 m. p., si- tuat în comuna Mărunțișu, plasa Buzău, fost pendinte de episcopia Buzău; învecinându-se la Nord cu moșia Crețuleasca saii Mărunțișu a fraților Jitieni, la Sud cu gârla Valea-Seacă, la Est cu delimitarea locuitorilor și la Vest cu pădurea Statului; nearendat; se caută în regie; garanția lei 80. Concurența începe de la valârea bunului în sumă de lei 800. No. 61.915. ² — Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 20 Februarie 1892, se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei Vlașca și la comuna Bălănâia, 1.744 arbori în piciâre de esență cer și gârniță, rămași în afară de perimetrul parchetelor din pădurea Statului Turbatu, exploatabile pe periodul 1890-94, arborii marcați cu ciocanele silvic și -^g—, au 0 m. 30—1 m. 60 în circumferință și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna Bălănâia. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la țlisa comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- văZută prin condițiune în sumă de 324 lei. No. 3.649. 1892, Ianuarie 24. — Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 20 Februarie 1892, se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei Vasluiu și la comuna Buda-Rafaila: a) 543 arbori de diverse esențe căluți prin pădurea Statului Buda-Rafaila,arborii marcați cu ciocanul silvic — și având 0 m. 50-3 m. 00 în circumferință; h) 715 juguri crăci extrase tot din acea pădure, cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna Buda-Rafaila. Amatorii, de a cumpăra acest material, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la țlisa comună, la ^iua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de 380 lei. No. 3.651. 1892, Ianuarie 24. — Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 25 Februarie 1892, se vor vinde prin licitație, în localul prefecturei Romanați și la comuna Popânzălesci, 309 gârnițe, parte uscate din piciâre și parte cățlute prin pădu- rea Statului Popânzălesci pe o porțiune ce are aproximativ 40 hectare, și este limitată la Nord cu moșia Giuparia, la Est cu drumul de mițlloc, la Sud cu drumul Frasinului. Acești arbori sunt marcați cu ciocanele silvice -g- și -^g- și se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la țlisa comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- văzută prin condițiune în sumă de 800 lei. No. 3.647. 1892, Ianuarie 24. — Se publică spre cunoscința generală că moșia Băsesci, plasa Marginea, din județul Teleorman, s’a scos în vînZare în loturi, conform legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în cestiune, împărțită în 388 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la primăria comunei Băsesci, pentru ca cei ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de 2 luni, conform art. 32 și următorii din regu- lamentul de aplicarea Zisei legi. No. 2.612. 3,54. 1892» Ianuarie 20. MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea vămilor, timbrului șl lureglstrărei Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 3 Februarie 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroului vamal Turnu-Severin, 270 kgr. zahăr în bucăți. Doritorii urmâză a se presinta, în Ziua a- rătată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 4.115. 1892, Ianuarie 24. —Se publică spre cunoscința generală că, în Ziua de 10 Februarie 1892, se vor vinde prin licitațiune, în localul biuroului vamal Turnu-Severin, 400 gr. marmoră, 3 kgr. 100 gr. esențe de spirt, 88 kgr. sticle pentru bere, 211 kgr. patru lăZi cutii de carton, 9 kgr. mărgean, 3.659 kgr. sticlărie, 226 kgr. un butoiîi cu rom, 69 kgr. conserve alimentare, 191 kgr. cinci colete cu colori, 380 kgr. duoă butâie cu cogniac, 488 kgr. pălării de pâslă țărănesc! și cu cafton, un cărucior cu duoă râte. Doritorii urmâză a se presinta, în Ziua a- rătată, la menționatul biurou de vamă, spre a concura la licitațiune. No. 4.120. 1892, Ianuarie 24. Casieria generală a județului Buzăă Fiind-că în Zilele de 24, 25 și 26 Octom- bre 1891 nu s’a putut efectua vînZarea ave- i ilor urmărite D-lor arendași ai Statului co- prinși în publicațiunea acestei casierii cu No. 16.496 din 1891, se publică din nou spre cunoscința amatorilor că, în Zilele de 4, 5, 6 și 7 Februarie 1892, se va ține licita- țiune publică dupe cum urmâză : 150 hectolitri porumb ștulețl din recolta 28 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6345 anului 1891, avere a D-lul N. Vasilescu, ur- mărită pentru arenda moșiei Vatra-Schitu- lul Nifon, pe câșturile 1 Iulie, 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 1.518, bani 50. 3.500 hectare porumb ștuleți din recolta anului 1891, avere a D-lui V. Bănescu, ur- mărită pentru arenda moșiei Unguriu-Ojasca, pe câșturile 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 18.500. 5 chile porumb ștuleți cu aproximație din recolta anului 1891, avre a moștenitorilor lui I. A. Sfinteș, urmărită pentru arenda mo- șiei Codru-Stânca-Leulul, pe câșturile 1 Iu- lie, 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 375. 350 hectolitri porumb din recolta anului 1891, și 12 chile fasole, avere a D-lui Ște- fan Dobrescu, urmărită pentru arenda mo- șiei Sfoara-Albesci, pe câșturile 1 Iulie, 1 Oc- tombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 2.505. 750 hectolitri orz, 42 chile porumb ștu- leți, recolta anului 1891, avere a D-lui Ste- rie M. Mănciulescu, urmărită pentru arenda moșiei Largu, pe câșturile 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 3.045. 1.600 hectolitri grâu din anul 1891, a- vere a D-lui B. N. Mareșu, urmărită pentru arenda moșiei Istrița-de-Jos, pe câșturile 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 29.100. 700 hectolitri porumb ștuleți din recolta anului 1891, avere a D-lui N. I. Seceleanu, urmărită pentru arenda moșiei Sărata sau Mărgineanca, pe câșturile 1 Iulie, 1 Octom- bre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 8.250. 1 .000 hectolitri porumb ștuleți, rcolta anului 1891, avere a D-lui D. Seceleanu, ur- mărită pentru arenda moșiei Mărgineanca cu tufele Cotunei, pe câșturile 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 9.090. 525 hectolitri porumb ștuleți din anul 1891, avere a D-lui C. Arghiriade, urmă- rită pentru arenda moșiei Buda-RâncenI, pe câșturile 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 2.458, bani 69. 1.260 hectolitri porumb, recolta anului 1891, avere.a D-lui Scarlat Ghiriacescu, ur- mărită pentru arenda moșiei Călțuna sau Că- tuna, pe câșturile 1 Iulie, 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 15.063, bani 5. 1.400 hectolitri porumb cu aproximație din rocolta anului 1891, avere a D-lui C. C. larca, urmărită pentru recolta anului Glo- deanu Grădiștea, pe câșturile 15 Iulie și 15 Octombre 1891, în sumă de lei 8.670. 234 hectolitri porumb ștuelți recolta anu- lui 1891, avere a 18 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Sărata fără vie, în sumă de lei 3.815. 3.487 hectolitri porumb ștuleți din anul 1891, avere a 110 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Glodeanu-Gârlig-Mic, în sumă de lei 19.100, bani 23. 230 hectolitri porumb și 600 hectolitri grâu, din anul 1891, avere a D-lul D. T. Bonciu, urmărită pentru ratele moșie Pâclele partea II, în sumă de lei 3.846. 230 hectolitri porumb și 300 hectolitri grâu, avere a D-lui Radu Oprescu, idem, in sumă de lei 3.846. 200 hectolitri porumb și 506 hectolitri grâu, avere a D-lul I. Marghiloman, idem, în sumă de lei 3.846, bani 10. 800 hectolitri orzoaică, 600 hectolitri po- rumb ștuleți și ca 50 chile grâu din anul 1891, avere a D-lui H. Robescu, urmămrită pentru ratele moșiei Gura-Gălnăulul, în sumă de lei 11.363,bani 42. 2.275 hectolitri porumb ștuleți, 96 ⁴/₂ chile grâîi, 225 chile orz, 6 chile secară, din anul 1891, avere a 14 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Spiridoneanca, în sumă de lei 26.580. 840 hectălitri pormb, 1.725 hectolitri orz, din anul 1891, avere a 87 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Rotunda de lângă Mete- leu, în sumă de lei 10.035, bani 52. 4.500 hectolitri porumb bobe din anul 1890, 100 chile grâu, 1.500 hectolitri meiu din 1891, avere a D-lui I. F. Robescu, ur- mărită pentru ratele mășiei Dâmbroca, în sumă de lei 17.869, bani 24. 3.500 hectolitri porumb bobe, 160 chile grâu, 700 hectolitri meiH, din anul 1891, avere a D-lui I. F. Robescu, urmărită pen- tru ratele moșiei Gochirleanca, în sumă de lei 8.289, bani 68. 1.400 hectolitri porumb, 100 chile grâu din 1891, avere a moștenitorilor lui C. A. Dobrogeanu, urmărită arendașului moșiei Sa- lcia sau Mogoșeasca, pentru ratele acestei mo- șii, în sumă de lei 11.094, bani 30. 700 hectolitri grâu, 700 hectolitri porumb, din anul 1891, avere a 18 locuitori, urmă- rită pentru ratele moșiei Hârboca-Blestema- tele, în sumă de lei 3.564, bani 96. 229 chile porumb din anul 1890, și 826 hectolitri porumb din anul 1891, avere a 70 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Căl- dărasca, în sumă de lei 15.928, bani 24. 360 hectolitri porumb din anul 1890, 70 chile pormb ștuleți, 25 chile grâu, din anul 1891, avere a D-lul H. Rălescu, ur- mărită pentru ratele moșiei Valea-Fântânel, în sumă de lei 9.085, bani 62. 400 chile grâu, 200 hectolitri porumb ștuleți, din anul 1891, avere a 19 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Pâclele-cu-Sfo- rile, în sumă de lei 3.028, bani 96. 147 hoctolitri porumb ștuleți, 16 hectoli- tri grâu, avere a 20 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Grabicina, în sumădelel 3.234, bani 15. In pretoriul comunei Merei 1 london nou, un docar pe arcuri, o tră- sură cu coș pe arcuri, 3 cazane de aramă a 100 lei fie-care, 4 căpițe fân a 5 cară fie- care, 2 cai de trăsură, avere a D-lul M. C. Alexandrescu, urmărită pentru.arenda moșiei Vatra-Monastirel-Bradu, pe câșturile 1 Iu- lie, 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 4.791, bani 55, In pretoriul comunei Gura-Sărăței 2 trăsuri de lux pe arcuri, una cu coș alta fără coș, avere a D-lui lordache Stă- nescu, urmărită pentru arenda moșiei Gă- geni-cu-Sforile, pe câșturile 1 Octombre și 31 Decembre 1891, în sumă de lei 670. In pretoriul comunei Mânzălesci 4 bol de jug, avere a D-lui I. Mânzălescu, urmărită pentru arenda moșiei Jumătate- Muntele-Cireș, în sumă de lei 405. In pretoriul comunei Măgura 3 cazane aramă pentru fabricat rachiul, împreună cu capacele și țevele, 20 tocitori pentru borhot, 5 zăcătorl de gorun, avere a D-lul N. Vasilescu, urmărită pentru arenda moșiei Vatra-Schitulul-Nifon, în sumă de lei 1.518, bani 50. In pretoriul comunei Breaza 60 cal, 120 boi de jug, 6 vaci, 30 bivoli, 2 garnituri mașini cu vapori, sistem Claiton, 3 mașini de secerat și legat, avere ajD-luI B. N. Mureșu, urmărită pentru arenda mo- șiei Istrița-de-Jos, în sumă de lei 29.100. In pretoriul comunei Bozioru 2 cai,'din cari unul galben și altul șioriciu, o iapă rdibă și 20 ol, avere a moștenitorilor lui I. A. Sfinteș, urmărită pentru arenda mo- șiei Godru-Stânca-Leului, în sumă de lei 375. In pretoriul comunei Pâclele O trăsură cu coș pe arcuri, puțin uzată, 2 cai de lux, patru perechi bol, și o vântură- tore, avere a D-lui D. T. Bonciu, urmărită pentru arenda moșiei Pâclele-Urlători, în sumă de lei 3.140. O mașină de treerat puțin uzată, avere a D-lui Radu Oprescu, urmărită pentru ra- tele moșiei Pâclele partea II, în sumă de lei 3,846. 8 boi dejug, avere a D-lui D. T. Bonciu, urmărită idem, în sumă de lei 3.846. In pretoriul comunei Largu 10 perechi bol de jug, avere a D-lul Ste- rie M. Mănciulescu, urmărită pentru arenda moșiei Largu, în sumă de lei 3.045. In pretoriul comunei Brădeanu 56 cal, 18 vaci, 181 ol și 4 bol, avere a 87 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Ro- tunda de lângă Meteleti, în sumă de lei 10.035, bani 52. In pretoriul comunei Caragelele 112 boi dejug, 121 vaci, 183 cal, avere a 70 locuitori, urmărită pentru ratele mo- șiei Clădărasca, în sumă de lei 15.928, bani 24. In pretoriul comunei Scurtesci 72 bol, 26 vaci, 1.050 ol și 2 cal, avere a 14 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Spiridoneanca, în sumă de lei 26.580. In pretoriul comunei Odăile 10 căpițe fân și 4 boi de jug, avere a D-lul H. Rălescu, urmărită pentru ratele moșiei Valea-Fântânel, în sumă de lei 9.085, banI52. 6346 MONITORUL OFICIAL 28 Ianuarie 1892 In pretoriul comunei Cănești 30 boi de jug, avere a 19 locuitori, urmărită pentru ratele moșiei Pâclele-cu-Sforile, în sumă de lei 3.028, bani 96. In pretoriul comunei Grabitina 40 boi, 32 vaci, 216 ol, avere a 20 locu- itori, urmărită pentru ratele moșiei Grabi- cina, în sumă de lei 3.234, bani 15. In pretoriul comunei Jugureni 6 bol de jug, 6 cai de trăsură și 50 capre, averea D-lor N. și D. Luscan, urmărită pen- tru ratele moșiei prima parte din Jugureni, în sumă de lei 627, bani 50. 4 cal de trăsură, avere a D-lul Nae Lus- can, urmărită pentru ratele moșiei Sfoara - Ju- gureni, tn sumă de lei 334, bani 77. In pretoriul comunei Glodeanu-Cârlig-Mic 25 cal, 68 bol, 10 vaci, avere a 110 lo- cuitori, urmărită pentru ratele moșiei Glo- deanu-Gârlig-Mic, în sumă de lei 19.100, bani 23. In pretoriul comunei Niculesci 30 bol de jug, avere a D-lul Lazăr Du- mitrescu, urmărită pentru ratele moșiei Câm- pu-Lungeanca, în sumă de lei 5.029, bani 42. Condțiunile de vîndare sunt prevăzute în publicația acestei casierii No. 2.393, inse- rată în Monitorul oficial No. 256 din 1888, pagina No. 5833 ; sunt invitați toți D-nil debitori prevățluți în acăstă publicație ca, în filele fixate, să se presinte la localitățile arătate pentru vînțlare spre a asista la lici- tație. No. 1.098. 3 ₃₍j 1892, Ianuarie 21. Casieria generală a județului Suceava Agentul de urmărire și casier general al județului Suceava, conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acâsta că, în ^iua de 10 Februarie 1892, la orele 11 dimi- nâța, se va vinde prin licitație, la casieria ge- nerală a județului, din suburbia I6n, strada Ion, averea ce s’a sechestrat pentru neplata dărilor datorite. Averea sechestrată este: 50.000 kgr. porumb, 60.000 kgr. ovâz, aflat pe moșia Dolhesci, pentru datoria de lei 10.556, bani 13, sechestrat cu No. 195 din 13 Noembre 1891. 50.000 kgr. porumb, aflat pe moșia Gulia, pentru datoria de lei 3.619, bani 75, seches- trat cu No. 189 din 11 Noembre 1891. 60.000 kgr. porumb, 40.000 kgr. grâu, aflat pe moșia Preutesci, pentru datoria de lei 1.551, bani 2, sechestrat cu No. 181 din 7 Noembre 1891. 170.000 kgr. porumb, aflat pe moșia Hă- rimănesci, pentru datoria de lei 12.200, se- chestrat cu No. 171 din 31 Octombre 1891. 90.000 kgr. porumb, aflat pe moșia Heciu, pentru datoria de lei 11.215, bani 61, seches- trat cu No. 3 din 15 Ianuarie 1892. 20.000 kgr. porumb, 10.000 kgr. ovăz, aflat pe moșia Probota, pentru datoria de lei 2.210, bani 96, sechestrat cu No. 5 din 16 Ianuarie 1892. 60.000 kgr. porumb, aflat pe moșia Tătă- ruș, pentru datoria de lei 5.250, sechestrat cu No. 4 din 14 Ianuarie 1892. 50.000 kgr. porumb, aflat pe moșoia Dră- gănesci, pentru datoria de Iei 4.756, bani 85, sechestrat cu No. 324 din 19 Octombre 1891. 1.700 kgr. ovăz, aflat pe moșia Boroea, pentru datoria de lei 7.371, bani 38, seches- trat cu No. 292 din 22 Decembre 1891. Prin urmare, aceia cari vor voi a eoncura la licitația acestor averi, să se presinte la lo- cul indicat, în /. Ianuarie---Iulie...... v , (împrumutul de 274 milidne)...... 4°/„ Ianuarie---Iulie...... Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverechrelbung) . 6»/. Ianuarie---Iulie...... 1O16/, 101»/s , de Stat (convertite rurale)........ 6% Maiu---Noembre...... 277 274 - 10 Maid---Noembre...... --- - --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei BucureacI 1883 ........ 5°/o Ianuarie---Iulie...... 92'L _ 92’/. --- --- . , 1884........ 6»/o Maiii---Noembre...... ’ , 1888 ........ 5»Jo Iunie---Decembre .... --- --- --- ’ ’ , 1890 ........ 5»/. Maiii---Noembre ..... 93’/* 93>/s ’ ’ w , cu losurl a 20 le! . . . La trag. --- --- --- --- --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale............. 6»/. Ianuarie---Iulie...... 97’/, --- 97’/, --- --- --- v urbane Bucuresci......... 7"/. Ianuarie---Iulie...... 102’/. --- 102 --- --- --- 6“/o Ianuarie---Iulie...... 101’/, --- 101 --- ------ --- 6°/o Ianuarie---Iulie...... 92»/* --- 92’/< --- --- --- ’ ’ I laț’........... 6»/. Ianuarie---Iulie.....-. 84 83»/< Ultim val6rea , AcțiunI divid. nominala Banca națională a României............ 83 500 le! Întreg vărs. 1640 _ 1632 --- 1635 --- Societatea de asigurare Dacia-România........ 30 200 » 405 401 --- 401 ------ , , , Naționala.......... 55 200 , 410 405 --- 405 , , reasigurare............. 10 200 . --- , română de construcțiunl și lucrări publice. . . . __ 260 , , 130 125 --- --- 125 , de basalt artificial............ 30 250 , , 1 --- --- --- --- --- --- v pentru fabricarea hârtiei.......... 100 . , --- --- --- --- --- --- Banca României................ __ 200 , , --- --- --- --- Creditai agricol Ilfov.............. --- 100 , W »/o . --- --- --- --- Losurl sârbesci (Tabac) esecutare.......... --- ....... --- --- --- ------ OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU cu cu cu cu cu SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen ban! gata termen Napoleonul .......... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 II1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek Galbenul austriac........ , . . 3 luni Cordna germană (marca)...... Paris . . . cek Lira sterlină.......... , . . 3 luni 25^2’ /a-30 Lira otomană.......... Francia . . . cek 25.20-17VS Imperialul rusesc......... „ . . 3 luni 100.50-40 Florinul austriac de hârtie...... Viena . . . cek 99.75-70 Rubla de hărtie......... , . . 3 luni 2.14>/a-14 Aur contra argint (agiul)...... 0»/, , nap. (scurt) 2.12»/a-12 OFERITE CERUTE încheiate Berlin . . . cek 124-123.90 CEREALE Greutatea , . . 3 luni 123.10-123 tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek --- , . . 3 luni Grâd............. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni 99.50 Porumb . . • ......... ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 1 Petersburg . 3 luni Secară ............ Belgia ... 3 luni Ov6i............. , . . (scurt) Or»............. Elveția . . 3 luni Rapiță............ Italia ... 3 luni Fasole............ SCOMPTURI ( Banca națională / scompt . 5°/o și { ’ i avansuri pe depo site de efecte sad lingouri . 6»/, AVANSURI ( Casa de Depuneri și Consemnațiuniî avansuri pe deposite de efecte 6°/# DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO Imprimeria Statului.