No. 226 UN EXEMPLAR: 25 BANI Joi, 16 (28) Ianuarie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONAMENTULUI IN RfiGATUL ROMÂNIM 45 lei pe an: 22 Iei 50 b. pe 6 luni. Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din Antâia di a fie-cărel luni. OFICIAL PREȚUL IBOMSENTDLDI PEKIN STRĂIliSTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLIUJHMK JUDICIARE SE PLĂTESC Pani la 50 linii, 5 lei: mal lungi do 50 linii, lOleL Ori-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit, ea și publica’,iuniie. dupe lungime. DIRECȚII GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNC1UR1L0R Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc^ linia 80b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. •S UMĂR PARTE OFICIALĂ — Ministerul afacerilor străine: Notificare. Ministerul de interne : Jurnale — Referate — Prescurtări de jurnale. Ministerul de finance : Prescurtare de jurnal. Ministerul de justiție: Prescurtări de jurnale. Ministerul de resbel: Prescurtare de jurnal. Decisiunî ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice— Diverse — Raport —Buletine meteorologice—Pre- țul cerealelor. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 15 Ianuarie MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE M. S. Regele a primit din partea A. S. R. Marelui Duce de Sax Wei- mar o scrisore prin care ’I notifică încetarea din viață a A. S. Princi- pelui Frederic Gustav de Sax Wei- mar-Eisenach, Duce de Saxa. MINISTERUL DE INTERNE Jurnale ale consiliului miniștrilor Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 8 Ianuarie 1892, luând in deliberare referatul D-lul ministru secretar de Stat la departamen- tul de interne No. 303; Vedând art. 30, 31 și 34 din legea jude- țiană, Vedând art. 36 din legea pentru organisa- rea Dobrogei, In virtutea art. 1 din înaltul decret regal cu No. 3.547 de la 22 Decembre 1891, Decide. Art. I. Consiliul județului Constanța este convocat, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, in sesiune extraordinară, pentru diua de 10 Februarie 1892, spre a se ocupa cu lucrările următâre : a) Să delibereze în privința înființărei unei decimi jadețiane asupra contribuțiunilor directe către Stat, peste cele duoâ existente; bl Idem asupra cerere! D-lul architect G. Montureanu de a ’i se plăti 2.000 lei peste suma de 5.000 lei, prevâdută în contractul încheiat cu prefectura în anul 1890, pentru facerea planului și devisului palatului admi- nistrativ din Constanța; c) Să ia din nou în deliberare.cestiunea re- lativă la contractarea unui împrumut de lei 400.000; d) Să delibereze dacă urmâză a se face in- tervenite la ministerul instrucțiune! publice pentru a lua din sarcina județului o parte din cheltuelile pentru plata lefilor a 12 învățători; e] Să delibereze dacă târgul săptămânal din orașul Medgidie urmâză să mal aibă loc, în urma înființăre! unui asemenea târg pe lângă târgul de vite din Constanța; f) Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul decimilor pe exercițiul 1891—92. Art. II. D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne este însărcinat cu exe- cutarea disposițiunilor aci coprinse. L. Catargi, P. P. Carp, M. Germani, Al. Marghiloman, General J. Lahovari, C. Olănescu, Take lonescu. No. 6. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astădi, Sâmbătă, 4 Ianuarie 1892, luând în conside- rație referatul D-lui ministru de interne sub No. 97; Având în vedere cererea ce se face de a se autorisa epitropia spitalelor case! S-tului Spi- ridon din Iași ca să primâscă legatul de 500 lei în numerar, lăsat prin testamentul defunc- tului lân Teodoru, autentificat de tribunalul Iași, secția III, sub No. 1.843 din 12 August 1887; In virtutea art. 1 din înaltul decret sub No. 3-547 de la 22 Decembre 1891, Decide: Art. I. Incuviințâză ca epitropia spitalelor casei S-tulul Spiridon din laș! să primâscă a- rătatul legat, lăsat prin testamentul defunctu- lui Ion Teodoru în folosul casei spitalelor, fără nici o condițiune, sub reservă sancțiunel ulte- riâre a M. S. Regelui. Art. II. D. ministru de interne este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a disposiținni- lor coprinse în acest jurnal. L. Catargi, P. P. Carp, M. Germani, Al. Marghiloman, General J. Lahovari, C. Olănescu, Take lonescu. No. 13. Consiliul miniștrilor, in ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne No. 702, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Bătinesci din județul Putna; Având în vedere motivele expuse in cita- tul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: Incuviințâză, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus $isei comune și numirea în comisiunea interi- mară a D-lor Constantin Darie, loniță Gurău și Toader Opincă. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 12. Referatul D-lul ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vădând din raportul sub No. 10.811, ce am primit de la D. prefect al județului Putna, că administrațiunea comunei rurale Bătinesci, din acel județ, se găsesce în desordine și inte- resele cele mai însemnate ale comunei, pre- cum perceperea veniturilor, serviciul de sigu- ranță publică și întreținerea drumurilor și pă- durilor, sunt lăsate in părăsire, din causă că 6060 MONITORUL OFICIAL 16 Ianuarie lS9â membrii cart compun actualul consilia comu- nal negligâză cu desâvîrșire îndeplinirea înda- toririlor ce au dupe lege; subsemnatul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voiți a încuviința, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Rege- lui, disolvarea acestui consiliu și instituirea co- misiunei interimare compusă din D-nii Con- stantin Darie, loniță Gurău și Toader Opincă, cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea și instalarea unui nou consiliO. Ministru de interne, L. Catargi. No. 702. 1892, Ianuarie II. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 701, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Isvo- rălu din județul Mehedinți; Având în vedere motivele expuse in citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus di- sei comune și numirea în comisiunea interi- mară a D-lor D. Gheorghe, Stancu V. Pașol și V. D. Cioclov.. L. Catargi, P. P. Carp, AI. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 13. Referatul D-lut miniștru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vâdând din raportul sub No. 170, ce am primit de la D. prefect al județului Mehedinți, că la comuna rurală Isvorălu, din acel județ, funcționâză tot vechiul consiliu din periodul expirat, din causă că membrii acestui consiliu întrebuințâză tâte midlâcele de a nu se putea efectua alegerea noului consiliu spre a se man- ține cât mai mult timp in capul administrațiu- nei comunale; subsemnatul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decem- bre 1891, să bine-voiți a încuviința, sub re- serva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disol- varea acestui consiliu și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii D. Gheorghe, Stancu V. Pașol și V. D. Cioclov, cari să ge- reze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noU consiliu. Ministru de interne, L. Catargi. No. 701, 1892, Ianuarie II. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 700, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Dra- gosloveni din județul Râmnicu-Sărat; Având în vedere motivele expuse în citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus di- sei comune și numirea în comisiunea interi- mară a D-lor Ilie Nicolau, Mirică Petre și Matheiu Râmniceanu. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 14. Referatul D-lul ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vâdând din raportul sub No. 127, ce am primit de la D. prefect al județului Râmnicu- Sărat, că primarul comunei rurale Dragoslo- veni, din acel județ, contra disposițiunilor art. 68 din legea electorală comunală ține stabili- ment de bâuturi spirtuâse, iar cei-alți membri ai consiliului comunal nu se ocupă cât de pu- țin de afacerile comunei, ast-fel că, din acâstă causă, cele mai însemnate interese ale locali- tăței sunt expuse a se compromite; subsemna- tul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și con- form disposițiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voiți a încu- viința, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea acestui consiliu și institui- rea comisiunei interimare compusă din D-nii Ilie Nicolau, Mirică Petre și Matheiu Râmni- ceanu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consiliu. Ministru de interne, L. Catargi. No. 700. 1892, Ianuarie 11. Consiliul miniștrilor, in ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne sub No. 699, re- lativ la disolvarea consiliului comunei rurale Săveni din județul DorohoiCi; Având în vedere motivele expuse în citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus di- sei comune și numirea in comisiunea interi- mară a D-lor Constantin Teodorescu, că- pitan în retragere, Ștefan Chisimovici și Gh. Cojocaru. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 15. Referatul D-lul ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vâdând din raportul sub No. 81, ce am primit de la D. prefect al județului Dorohoiu, că atât primarul, cât și membrii cari compun actualul consiliu al comunei rurale Săveni, din acel județ, aU lăsat cu totul in părăsire adminis- trațiunea afacerilor comunale, în cât, din acâstă causă, interesele cele mai însemnate ale loca- litățel, precum perceperea veniturilor, îndes- tularea obște! cu pâine și carne, siguranța pu- blică, etc., sunt în suferință, expuse a fi cu desâvîrșire compromise; subsemnatul are onâre a ve ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposi- țiunilor decretului regal sub No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voiți a încuviința, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea acestui consiliu și instituirea comisiu- nei interimare compusă din D-nii Const. Teo- dorescu, căpitan în retragere, Ștefan Chisimo- vici și Gh. Cojocaru, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noii consiliu. Ministru de interne, L. Catargi. No. 699. 1892, Ianuarie II. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne No. 705, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Avrămeni din județul Dorohoiu; Având in vedere motivele expuse în citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: încuviințâză, sub reservă sancțiunei ulte- riâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus disei comune și numirea in comisiunea interimară a D-lor Gh. Scarlat, Vasile Ichi- manu și Neculai Mandache. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 16. Referatul D-lul ministru de interne către consiliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vâdând din raportul sub No. 69, ce am primit de la D. prefect al județului Dorohoiu, că șâse dintre membrii actualului consilia al 46 Ianuarie 1892 comunei rurale Avrămeni, din acel județ, ati demisionat, rămânând in funcțiune numai un singur membru care este arendaș de moșie și nu pâte căuta de afacerile comunei; subsem- natul are onâre a vă ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 2 9 și 3 o din legea comunală și con- form disposițiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voițl a încuvi- ința, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea acestui consilii! și institui- rea comisiunel interimare compusă din D-nii Gh. Scarlat, Vasile Ichimanuși Neculai Man- dache, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consiliu. Ministru de interne, L. Catargi. No. 705. 1892, Ianuarie II. Consiliul miniștrilor, in ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lul ministru de interne No. 704, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Păusesci- Măglași din județul Vâlcea; Având în vedere motivele expuse in citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus disei comune și numirea in comisiunea in- terimară a D-lor Dumitru Băjan, Ghiță Stro- escu și Constantin Niculae Stroe. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 17. Referatul D-luT ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vânând din raportul sub No. 74, ce am primit de la D. prefect al județului Vâlcea, că administrațiunea comunei rurale Păusesci-Mă- glași, din acel județ, se găsesce in desordine și interesele cele mai însemnate ale comunei lă- sate în părăsire, din causă că membrii ce com- pun actualul consilifi comunal negligâză îndepli- nirea îndatoririlor ce au dupe lege; subsemnatul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform dis- posițiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voițl a încuviința, sub reserva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea acestui consilia și instituirea comi- siunei interimare compusă din D-nil Dumitru Băjan, Ghiță Stroescu și Constantin Niculae Stroe, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noa consilia. Ministru de interne, L. Catargi. No. 7°4- 1892, Ianuarie n, Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lui ministru de interne cu No. 696, relativ MONITORUL OFICIAL la disolvarea consiliului comunei rurale Ca- cova din județul Vâlcea ; Având în vedere motivele expuse în citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului*sus disei comune și numirea în comisiunea inte- rimară a D-lor lân Hagiescu, Gh. Diaco- nescu și lân Marinescu. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 18. Referatul D-lul ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vâdând din raportul sub No. 7.203, ce am primit de la D. prefect al județului Vâlcea, că membrii cari compun actualul consilii) al co- munei rurale Cacova, din acel județ, negli- gâză cu desâvîrșire îndeplinirea îndatoririlor lor, nevoind a se întruni spre a da curs dife- ritelor cestiuni de atribuțiunea lor, ast-fel că, din acâstă causă, cele mal însemnate interese ale comunei stau în părăsire; subsemnatul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voițl a încuviința, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Rege- lui, disolvarea acestui consiliu și instituirea co- misiunel interimare compusă din D-nii Ion Ha- giescu, Gh. Diaconescu și lân Marinescu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consilii). Ministru de interne, L. Catargi. No. 696. 1892, Ianuarie II. Consiliul miniștrilor, in ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lul ministru de interne cu No. 697, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Stoe- nesci din județul Vâlcea; Având în vedere motivele expuse în citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus di- sei comune și numirea în comisiunea interi- mară a D-lor Constantin Caramatescu, Dumi- tru Ion Cheianu și Marin G. Popescu. L. Catargi, P. P. Carp, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 19. 6051 - - . Referatul D-lul ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vânând din raportul sub No. 7.201, ce am primit de la D. prefect al județului Vâlcea, că administrațiunea comunei rurale Stoenesci, din acel județ, se găsesce în desordinfe și interesele cele mai însemnate ale comunei sunt lăsate în părăsire, expuse a se compromite, din causa negligențel și relei voințe cu care membrii ac- tualului consiliu comunal continuă a se con- duce în îndeplinirea îndatoririlor ce aă dupe lege; subsemnatul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 Decembre 1891, să bine-voițl a încuviința, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea acestui consilii) și instituirea comisiunel interimare compusă din D-nii Constantin Caramatescu, Dumitru Ion Cheianu și Marin G. Popescu, cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea și instalarea unui nod consilii). Ministru de interne, L. Catargi. No. 697. 1892, Ianuarie ii. Consiliul miniștrilor, în ședința sa de la 11 Ianuarie 1892, luând în deliberare referatul D-lul ministru de interne No. 698, relativ la disolvarea consiliului comunei rurale Fișcălia din județul Vâlcea ; Având în vedere motivele expuse în citatul referat; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposițiunilor drecretului regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: Incuviințâză, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, disolvarea consiliului sus di- sei comune și numirea în comisiunea interi- mară a D-lor Ghiță Petculescu, Chiriță Con- stantinescu și Gheorghe Catalan. L. Catargi, P. P. Carp, AI. Lahovari, Al. Marghiloman, C. Olănescu, Take lo- nescu. No. 20. Referatul D-luT ministru de interne către con- siliul miniștrilor. Domnilor miniștri, Vâdând din raportul sub No. 7.199, ce am primit de la D. prefect al județului Vâlcea, că membrii cari compun actualul consilii) al co- munei rurale Fișcălia, din acel județ, cu tâtă stăruința pusă de autoritatea superiâră conti- nuă a negligia cu desâvîrșire îndeplinirea în- datoririlor ce ai) dupe lege, în cât, din acâstă causă, interesele cele mai însemnate ale locali- tăței sunt în suferință; subsemnatul are onâre a vâ ruga, D-lor miniștri, ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală și conform disposi- țiunilor decretului regal No. 3.547 din 22 De- cembre 1891, să bine-voiți a încuviința, sub reserva sancțiunei ulteriâre a M. S. Regelui, 16 Ianuarie 1892 6052 ................ disolvarea acestui consiliu și instituirea comi- siunei interimare compusă din D-nii Ghiță Petculescu, Chiriță Constantinescu și Gheor- ghe Catalan, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consilii! Ministru de interne, L. Catargi. No. 698. 1892, Ianuarie 11. Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 10 din 11 Ianuarie 1892, dupe propunerea făcută prin referat de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne și pe basa art. 30 din legea comunală, s’a încuviințat, sub re- serva sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, nu- mirea D-lor Vasile Malahi, C. Ciobanu și Vasile Vacă în funcțiunea de membri în co- misiunea interimară a comunei rurale Cârja din județul Tutova, în locul D-lor Andreiu Chiri- că, Teodor Cârjă și Gheorghe Cimpoeșu. Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 12 din 4 Ianuarie 1892, dupe propunerea făcută prin referat de același D. ministru, D. doctor Constantin Scbina, pe basa concursului depus, se numesce în postul vacant de medic de des- părțire și verificator de morți din orașul Craiova, sub reservă sancțiune! ulteriâre a M. S. Regelui. MINISTERUL DE FINANCE Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 3 din 10 Ianuarie 1892, dupepropunerea făcută prin referat de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance, D. G. M. Tănăsescu, actual verificator-taxator în serviciul taxei de */₂ la °/₀, este numit, sub reservă sancțiune! ulteriâre a M. S. Regelui, în postul de șef-per- ceptor clasa II în serviciul exterior al vămilor, in locul D-lul Sebastian Greceanu, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin jurnalul No. 10 din 4 Ianuarie 1892, în urma propunere! făcută prin referat de D. ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, consiliul miniștrilor, în temeiul înal- tului decret No. 3.5 47 din 2 2 Decembre 1891, a încuviințat, sub reservă sancțiune! ulteriâre a M. S. Regelui, următârele numiri: D. Ștefan Hagi-Pantele, licențiat al facultă- țel juridice din Bucuresci, actual judecător de ședință la tribunalul Ilfov, procuror la același tribunal, în locul D-lui G. Fratoștițeanu, li- cențiat în drept de la aceeași facultate, care trece în postul ocupat de D. St. Hagi-Pantele. D. M. Rahtivan, licențiat al facultăței ju- ridice din Paris, actual supleant la tribunalul Ilfov, procuror de secțiune la același tribunal, în locul D-lui I. Mitilineu, licențiat în drept de la aceeași facultate, care trece în postul o- cupat de D. M. Rahtivan, MONITORUL OFICIAL Prin jurnalul No. 44 din 1 o Ianuarie 1892, în urma propunere! făcută prin referat de ace- lași D. ministru, consiliul miniștrilor, în pute- rea înaltului decret No. 3.547 din 22 Decem- bre 1891,2 încuviințat, sub reservă sancțiune! ulteriâre a M. S. Regelui, următârele numiri: D. Al. SfetcovicI, licențiat al facultăței ju- ridice din Iași, actual judecător de instrucțiune la tribunalul Tutova, in aceeași calitate la tri- bunalul Bacăâ, în locul D-lui Th. Rădvan, li- cențiat al facultăței juridice din Bucuresci, care trece în postul ocupat de D. Al. Sfet- covicI. D. G. I. Bahrim, actual judecător al oco- lului Pereschiv, județul Tutova, în aceeași ca- litate la ocolul Pechea, județul Covurluiu, în locul D-lui G. Papadopol. D. Irimia Gheorghiu, licențiat al facultăței juridice din Iași, actual judecător al ocolului Balș, județul Romanați, dupe a sa cerere, în aceeași calitate la ocolul Pereschiv, județul Tutova, în locul D-lui G. I. Bahrim, permutat. D. Pantazi Pariano, fost ajutor de jude de ocol, întrunind condițiunile art. 57 din legea de organisare judecătorâscă, ajutor la ocolul Marginea, județul Râmnicu-Sărat, în locul D-lui G. Pătârlăgeanu, care va fi chiămat în alt post. D. M. Ciurea, actual ajutor la ocolul Ho- rincea, județul Covurluiu, în aceeași calitate la ocolul Pechea, din acel județ, în locul vacant. D. Radu Marinescu, fost ajutor de judecă- tor de ocol, întrunind condițiunile art. 5 7 din legea de organisare judecătorâscă, ajutor la ocolul Urziceni, județul Ialomița, în locul vacant. D. N. Mathciă, fost ajutor de judecător de ocol, întrunind condițiunile citatului articol, ajutor la ocolul Pereschiv, județul Tutova, în locul D-lui Sterian Dimitriu, care se va chiăma în alt post. Prin jurnalul No. 43 din 10 Ianuarie 1892, în urma propunerei făcută prin referat de ace- lași D. ministru, consiliul miniștrilor, în puterea înaltului decret No. 3.547 din 22 Decembre 1891, a încuviințat, sub reservă sancțiune! ulteriâre a M. S. Regelui, următârele numiri: D. I. Visalion, actual ajutor la ocolul II Bo- toșani, în aceeași calitate la ocolul Pașcani, în locul vacant. D. V. Bobeică, fost ajutor de jude de ocol, întrunind condițiunile art. 5 7 din legea de or- ganisare judecătorescă, ajutor la ocolul II Bo- toșani, în locul D-lui I. Visalion, permutat. D. C. Rafail, actual copist în grefa tribu- nalului Putna, ajutor de grefă la același tribu- nal, în locul D-lui 1. Botez, demisionat. — . ..- ir» — MINISTERUL DE RESBEL Prin jurnalul consiliului de miniștri No. 40, încheiat în ședința de la 10 Ianuarie 1892, dupe propunerea făcută de D. ministru secre- tar de Stat la departamentul de resbel prin referatul No. 573, în basa înaltului decret cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, s’a apro- bat, sub reservă sancțiunel ulteriâre a M. S. Regelui, trecerea în posiție de retragere din oficiu, pe diua de 15 Ianuarie 1892, a colo- nelului Holbau Nicolae, comandantul regi- mentului Mircea No. 32, cu drepturile ce ’i acordă legea pensiunilor militare, ca unul ce a atins limita de vârstă, prevâdută de art. 20 din legea asupra posiției oficierilor, promulgată la 24 Octombre 1891, ast-fel cum se constată din registrul matricul în care este înscris cu data nascerei de 11 Octombre 1833. —----------------------------—— DECISIUNI MINISTERIALE .Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 1.662 din 11 Ianuarie 1892, D. Sebas- tian Greceanu, actual șef-perceptor clasa II în serviciul exterior al vămilor, este numit în postul de verificator taxator în serviciul taxei de l/₉ la °/₀, în locul D-lui G. M. Tănăsescu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 1.048 din 9 Ianuarie 1892, sunt numiți: D. M. Popovici, actual revisor în serviciul exterior al vămilor, în funcțiunea de verifica- tor-taxator în același serviciu, în locul D-lui Paul Martinescu, înaintat. D. G. Vasilescu, actual impiegat de cance- larie în serviciul exterior al vămilor, în func- țiunea de revisor în același serviciu, în locul D-lui M. Popovici, înaintat. D. M. Cerchez, vechii! funcționar, în pos- tul de impiegat de cancelarie în serviciul exte- rior al vămilor, în locul D-lui G. Vasilescu, înaintat. D. Petre Rădulescu, actual supraveghiător în serviciul exterior al vămilor, în funcțiunea de impiegat de cancelarie în același serviciu, în locul decedatului H. P. Georgescu. D. Radu Nițescu, fost supraveghiător vamal, în asemenea calitate în serviciul exterior al vămilor, în locul D-lui Petre Rădulescu, îna- intat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 1.663 din 11 Ianuarie 1892, D. N. V. lordanovici, student al facultăței de drept, se numesce în funcțiunea de copist la direcția vămilor, timbrului și înregistrărei din admi- nistrațiunea centrală a financelor, in locul D-lui D. Prisiceanu, demisionat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 45 Ianuarie DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Vlena, 26 Ianuarie.— In urma indisposi- ției prelungită a .archiducesel Valeria, care suferă de reumatism, împerătesa nu a putut să se ducă lângă muma sa, archiducesa Luisa, în timpul bolel sale. Afară de acâsta doctorii au sfătuit pe împă- rătesă să nu asiste la înmormântare. Belgrad, 26 Ianuarie.—Comisiunea Scup- cinel a votat tote părțile budgetului afară de 16 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6053 suprataxa de 20 °/₀ asupra impositulul fun- ciar care a fost lăsată în suspensiune. Mem- brii influenți al partitulul guvernamental propun- să înlocuiască acestă suprataxă prin mărirea impositului asupra tutunului și pre- țului sărel. Caii-, 26 Ianuarie. — Oficierii au prestat aZi jurământ de credință și fidelitate kedivu- lul Abbas în presența ministrului de resbel al șeikulul-islam și generalului Greenfell. Turin, 26 Ianuarie. — In urma unei de- monstrații a studenților, Universitatea a fost închisă. New-York, 26 Ianuarie.—(Agenția Reu- ter). Chili a cedat la cererile Statelor-Unite, a retras circulara fostului ministru Matta' și cererea de rechiămare a ministrului ameri- can D. Egan. Chili propune de a supune a- facerea ,Baltimore“ unul tribunal al State- lor-Unite. Berlin, 26 Ianuarie.— Beneficiul brut al băncel naționale a Germaniei se urcă la 3.848.204 mărci, adică 10.69 °/₀ din capi- tal. Scăpând cheltuelile, impositele și amor- tisarea, care represintă un total de 934.476 mărci, rămâne ca beneficiu net 2.913.728 mărci, adică 8.09 % din capital. Adunarea generală, care se va întruni la 20 Februarie, va statua, dupe propunerea sa, de a distribui un dividend de 6 d/ₛ %• Dupe distribuirea tantiemelor și gratificațiilor la amploiațl, va rămâne 187.444 mărci cari vor fi reportate pe anul 1892. Berlin, 26 Ianuarie. — Târgul central al vitelor s’a închis de 6re-ce a isbucnit epizo- otia aftel. Berlin, 26 Ianuarie.—Reichstagul a apro- bat în a 3-a citire convențiunile cu Austro- Ungaria și Italia pentru brevetele, modelele și mărcile de fabrică. Pe urmă a adoptat în a 3-a citire tratatul cu Elveția. Apoi a început a duoa citire a proiectului asupra transitulul de mărfuri. D. de Caprivi a țlis că resoluțiunea comi- siunei de a întinde legea implică întinderea dreptului națiunel celei mal favorisate și Sta- telor cărora nu le revin acest drept. Stocurile de grâu în depositele de transit sunt așa de abondente în cât aprovisionarea populației este asigurată pentru un timp. Petersburg, 26 Ianuarie. — Principele moștenitor al Suediei a sosit; a fost primit la j gară de împăratul și de marii duci. । Petersburg, 26 Ianuarie. — împăratul a ordonat să se împartă lemne, din pădurile Coronei, lucrătorilor cari exercită meseria lor a casă. Atena, 26 Ianuarie.—Târgul monetar este paralisat de urcarea prețului aurului care a atins 4O°/ₒ; o neliniște seridsă domnesce. Viena, 26 Ianuarie. — Conferința sani- tară a aprobat regulamentul general, acela al carantinei în canalul de Suez și acela al pe- lerinagiilor; a aprobat de asemenea institui- rea gardelor sanitare. Nu mal rămâne de cât cestiunea financiară de regulat; ea va fi discu- tată mâine. Berna, 26 Ianuarie. — Consiliul național a aprobat în unanimitate tratatele de comer- ciu cu Germania și Austro-Ungaria. Belgrad, 26 Ianuarie.—La ședința secretă de ieri a Scupcinel, în care s’a discutat in- terpelarea liberărilor, a fost vorbă și de un împrumut de 10 milidne pentru înarmare și de o acusație contra D-lul CirkovicI, deputat din Pirot, pentru agitație bulgarofilă. D. NicolicI, ministru al cultelor, fiind ple- cat în congediu, interimul departamentului său va fi ținut de ministrul afacerilor străine. Se asigură că ministrul de resbel, D. Pra- porcetovicl, ’șl ar fi dat demisia. Roma, 26 Ianuarie. — Răspunzând la o cestiune a D-lul Luzzatti, D. di Rudini a Zis că interesul de a păstra liga monetară latină este general; primul ministru se declară con- tra orl-cărel idei de a face să iasă Italia din ligă și de a o face să adopte monometalismul argintului. D. di Rudini respinge propunerea de a face să se plătescă taxele fiscale în aur; el va presenta o lege care să dea mal multă garanție circulațiunel hârtiei. El insistă asu- pra necesitățel unei legi contra speculațiuni- lor avide și josnice (aprobări). Berlin, 26 Ianuarie. — Se asigură din sor- ginte bună că în curând se va emite împru- muturi d’ale imperiului și d’ale Prusiei de aprope veri-o 300.000.000 mărci. Roma, 26 Ianuarie.—Papa a presidataZl o ședință a congregațiunel riturilor pentru canonisarea redemptoristulul Magella. Sântul părinte este sănătos; a asistat la întrăga șe- dință care a ținut 2d/ₐ ore, și a rostit o alocuțiune. (Agenția română/. Ministerul aduce viuile sale mulțumiri personelor notate mal jos, cari au bine-voit să contribue cu obolul lor pentru scolă și pentru elevii sărmani, cu bani, cărți și alte obiecte: D-nii G. O. Basarabeanu, T. Mendel, Z. C. Zamlirescu, camera de comerciu din Brăila, N. Filipescu, deputat, L. Calfoglu și alte 164 persone, cari, prin inițiativa învățătoru- lui P. Chirițescu, aii donat suma de 2.751 lei, 5 bani, pentru a se construi un local de scolă în comuna Tudor-Vladimirescu, ju- dețul Brăila. D. Panait Doniciu, inginer, a dăruit lei 100 pentru a se cumpăra cele necesare ele- vilor săraci de la gimnasiul real din Vasluiu. D. M. Michăilescu, învățător, a dăruit sco- lel de fete din comuna Ceptura, județul Pra- hova, portretele culorate ale MM. LL. Re- gele și Regina. D. Ion Șerbănescu a oferit gratis până la Aprilie 1892 casele sale pentru scdla din comuna Mihăesci, județul Vâlcea, când se vor putea face reparațiunile necesare vechiului local. D. Gr. Michăescu, învățătorul scolei din comuna Vlădesci, județul Vâlcea, a dăruit acelei scdle o masă de brad pentru a servi de catedră și materialul necesar pentru face- rea a duoă bănci; iar D. Ion Michăilescu, tâmplar, s’a oferit a le lucra gratis. D. Dem. Prof.opopescu a dăruit elevilor săraci de la scola din comuna Poboru, jude- țul Olt, 12 căciuli și 7 perechi pantofi. -----" -----------------— DIVERSE In Ziua de 8 Ianuarie a. c., pe teritoriul comunei Schineni, județul Tutova, s’a găsit cadavrul unei femei necunoscute. Parchetul, stabilind că mortea ’I a fost naturală, a autorisat înmormântarea cada- vrului. — x— In noptea de 8—9 Ianuarie a. c., văduva Anica, în etate de 74 ani, din comuna Mic- șunesci-Greci, județul Ilfov, pe când se întor- cea a-casă în cătunul Balamuci de la fiica sa din cătunul Lilieci, obosind, din causa bătrâ- nețelor, a fost găsită mdrtă pe drum. MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor Tablou statistic de numărul cărților de visită și al telegramelor presentate cu ocasia anului nou 1892 CĂRȚI DE VISITĂ TELEGRAME La bîuroul central Numărul bu- Numărul bu- Greutatea Valorea Numărul tele- Numărul tele- Numărul Suma Bucuresci căților pentru căților pentru timbrelor aplicate gramelor pen- gramelor pen- cuvintelor taxelor percese interiorul țărei străinătate Chilog. Grame L e 1 Bani tru interior tru străinătate L e I Bani 332.300 5.700 1.379 --- 11.960 --- 1.462 236 15.246 2.026 87 In total la tâte biurou- rile poștale din țeră • 1.050.125 39.884. 4.260 803 36.989 29 16.460 1.141 202.361 19.151 05 Venitul total din cărțile de visită și telegramele ordinare în Ziua anului nou în totă țâra, a fost de 56.140 lei, 34 bani. 6054 MONITORUL OFICIAL 16 Ianuarie 1892 RAPORT CONSULAR CONSULATUL DIN ROTTERDAM Septembre 1891. Industria pieilor in Olanda Introducere Am crezut necesar ca acest studiu să urmeze a celui asupra fabricațiunei brânzei, ce am avut onorea să pre- sint industriei române¹). Animalele din rasa bovină și câte-va altele sunt cel mal utili servitori ai omului; dupe ce ’l-a dat în timpul cât au trăit laptele și forțele lor, ’i mai dau, dupe morte, carnea și pielea. Acâstă piele a fost unul din primele vestminte ale omului, însă pentru a fi utilisată, dânsa trebue supusă la ore-cari operațiuni. In adevăr, cât e prospâtă, dânsa e flexibilă, însă se strică repede și putre^esce. Uscată, e susceptibilă de a fi conservată, dar se întăresce și perde ori-ce flexibilitate. De aceea, din timpurile cele mai în- depărtate s’a căutat a se conserva pielea cât mai mult posibil, păstrându-i în același timp flexibilitatea și elas- ticitatea ei. Ramura industriei care realiseză acest scop se numesce tăbăcărie. Dupe mi^locele întrebuințate și dupe felul de piele tăbăcită ce dorim să obținem acestă industrie ia alte nume. De aceea vom trata succesiv următorele cestiuni: I. Pielea, composițiunea și proprietățile ei; II. Tăbăcitul propriu $is ; III. Lucrul pieilor preparate ; IV. Prepararea pieilor de capră sălbatică; V. Prepararea pergamentelor; VI. Câte-va detalii statistice asupra fabricațiunei și comerciului pieilor în Olanda. I. Pielea, composițiunea și proprietățile ei Pielea este formată din mai multe pături suprapuse, compuse din țesături diferite. Pătura superioră sau ex- terioră se numesce epidermă. Dânsa se compune din ce- lule morte, având o formă lată, cari se desfac prin exfoliațiune și nu mai participă la transmutațiunea materiei din corp. Aceste celule se reînouesc fără încetare, pentru că pătura care se află imediat d’asupra, ^isă reț^ua lui Malpighi, se strînge necontenit. Acestă rețea se com- pune din celule vii conținând sîmburul lor și cari sunt cu atât mai turtite cu cât se găsesc mai apropiate de suprafață. In pielea de colore, rețeua lui Malpighi este reședința materiei colorante. Sub acestă rețea se găsesce derma (corium), care este materia din care se face pielea tăbăcită. Densa se com- pune dintr’o țesătură de fibre, formând o rețea și con- stituite dintr’o materie celulosă. Aceste fibre se rami- fică și sunt prevăzute cu o mare cantitate de vase san- VeiJI Monitorul oficial No. 122 din 4 Septembre 1891, și raporturile ețo«oinițe ale Legaț. ți Consul, seria IX, Noembre 1891, pagina 408 și următ. guine și cu nervi forte fini cari se termină în papile. Aceste papile se găsesc în număr mai mare în regiunile unde simțul pipăitului este mai desvoltat și determină pe suprafața exterioră a dermei și epidermei o încreți- tură a țesăturilor. Pătura inferioră sau interioră a pielei se numesce țesătura celulosă subcutanată; într’ânsa se găsesce celu- lele de grăsime, precum și glandele cari secreteză sudo- rea. Vasele prin cari aceste materii sunt evacuate tra- versâză în întregime derma și epiderma și răspund la suprafața exterioră a pielei. Tot în acâstă pătură se găsesc și rădăcinile perului. Dânsa se desface cu ușurință din țesătura dermei și se numesce carnea dermei. Grosimea pielei variază dupe felul animalelor din cari provine și dupe părțile corpului de unde a fost extrasă. Sub acțiunea apei, a alcalinelor și altor substanțe, epiderma și părul se deterioreză ast-fel în cât pot fi cu ușurință smulse prin mi^loce mecanice. Daca, în urmă, se usucă pielea, fibrele dermei se lipesc așa de tare între ele în cât formăză o masă tare și rigidă proprie usagiu- lui ce vrem să facem cu pielea. Pentru a conserva pielei uscate flexibilitatea și elasticitatea pielei umede, trebue s’o îmbibăm cu substanțe cari să împedice fibrele de a se usca și de a se lipi. Acesta este scopul tăbăcitului. Schimbările operate în piele sub acțiunea acestei o- perațiuni sunt mai mult fisice de cât chimice. Substan- țele tăbăcitore ca acidul tanic, sărurile oleuminose, grăsi- mele, cari pătrund în piele prin osmoză, învelesc fibrele cu o pătură ușoră și le împedică în acest mod de a se usca și lipi unele de altele. Acidul tanic, întrebuințat în tăbăcărie, formăză, ce e drept, cu fibrele pielei nisce substanțe insolubile în apa fertă ; alunul (piatră acră) însă, întrebuințat în lucrarea pieilor preparate, nu precipită substanța și nici uleiul în- trebuințat în lucrarea pieilor de căpridră. In lucrarea per- gamentelor nu se întrebuințeză nici o substanță tanantă. Aceste patru metode dau patru feluri de piele, anume: I. Pielea tăbăcită, în care intră pielea ordinară, pielea de Rusia, marochinul și pielea de lac. II. Pielea albă, alunată sau preparată, în care intră pielea albă ordinară, pielea de Ungaria, pielea francesă sau piele glosată și blănăriele. III. Pielea de capră sălbatică (chamois) și pielea de ied (chevreau), ambele pentru mănuși. IV. Pergamentul, care coprinde pergamentul propriu țlis, pielea numită „chagrin“ și pielea de câine de mare. II. Tăbăcitul Pielea ordinară Tăbăcitul se compune din operațiunile următore: a) îndepărtarea murdărielor și a sângelui; b) curățitul; c) smulgerea părului; d) umflarea ; e) tăbăcitul propriu ^is; f) lucrarea pielei. 16 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6055 a) îndepărtarea murdărielor și a sângelui Acestă primă operațiune este forte simplă. Dânsa consistă în a pune pieile în apă pentru a le muia ca să potă suferi operațiunile ce urmâză. Acestă înmuiare diferă dupe piei. Pieile de cai și de animale din rasa bovină, cari ne interesâză în mod special, sunt aduse în tâbăcării în trei stări diferite. Dânsele sunt prospete, sărate sau uscate. Pieile prospete, venind di- rect din măcelării, sunt ținute 4 «Jile în apă (ele sunt așezate cu perul în sus). In fie-care (Ji ele sunt scose din apă, scurse bine și pe urmă așezate din nou în apă. • Pieile sărate sunt tratate în același mod, însă opera- țiunea durâză 2 sau 3 ^ile mai mult. Pieile uscate trimise mai cu semă din America-Meri- dională, Rusia, Polonia și Ungaria, și cari sunt mult mai numerose de cât cele-alte la un loc, trebuesc căl- cate cu piciorele la fie-care 2 (Jile, pentru a le face fle- xibile. La acâsta servesc niște pantofi cu talpa grosă de lemn. In același scop densele pot fi bătute pe o masă (chevalet'). fig. 1. Peste 4 (Jile se examinâză pieile: cele cari sunt des- tul de mol sunt separate de cele-l’alte cari sunt din noti puse în apă până ce se înmoie și dânsele în deajuns. b) Curățitul Curățitul are de scop de a îndepărta resturile de carne, de grăsime și cele-l’alte rămășițe ce se mai găsesc încă pe piei. Pentru acâsta se așâză pieile pe uu cheva- let (B) și se curăță cu un cuțit destinat acestui usagiă, numit cuțitul tocit (emoussâ) (fig. 2) având o formă con- cavă care se adoptâză numai bine formei conexe a che- valetului. Cuțitul are 2 mânere și, dupe cum ne spune chiar numele lui, nu trebue să fie ascuțit, dosul e gros și greu. Fig- c) Smulgerea p&rului Acâstă operațiune consistă în îndepărtarea epidermei și a părului. Pentru a prepara pieile pentru acâstă operațiune, se întrebuințâză mai multe mitjloce dintre cari cel mai obicinuit este o baie de apă de var stins. Când pieile sunt prea grose, ele se supun mai ântâiu unui început de putrezire: dânsele sunt frecate, în a- cest scop, în părțile cărnose cu sare și îngrămădite în- tr’o pivniță, într’un loc călduros. Putrefacțiunea începe repede, așa că epiderma și rădăcinele părului se desfac (cam la 8—12 (Jile, dupe intensitatea căldurel). Trebue însă a se prinde bine momentul în care părul se desface. Câte-va cesuri mai mult sunt de ajuns pentru a ataca derma și pentru a o înmuia. Pieile mai puțin grose sunt puse de ordinar în apă de var stins, căreia se dă numele de plamee. Pentru acâsta ele sunt așezate într’o serie de cinci mari vase numite peline, cari sunt de lemn sau de zid. De ordinar fie-care din acest vas pote conține de la 150—300 piei. Tăria apel de var merge crescând de la ântâiul vas până la al cincilea. Plamea se amestecă din când în când cu ajutorul unui baston special numit bouloir. Fig- 3- Numărul de (Jile cât trebue ca pieile să stea în fie- care tocitore variază forte mult cu gradul de căldură al temperaturei sau al climatului. In Olanda trebue să rămână câte 6, 7, 8 (Jile în fie-care tocitore, pentru ca să se ia părul. Varul ordinar pote fi înlocuit în mod avantâgios prin calciul din uzinele cu gaz, care conține sulfură de cal- ciu, substanță care înlesnesce forte mult căderea părului. In unele tăbăcării se întrebuințâză calciul amestecat cu cenușa de lemne. In acest cas, potasiul caustic este agentul principal. Pentru pieile subțiri ale animalelor mal mici se in- trebuințâză un amestec de o parte de arpiment și de duoă sau trei părți de calciu. Pieile fiind ast-fel preparate, se procede la smulgerea părului propriu (Jisă, cu ajutorul unui cuțit încovoiat, care e întocmai ca și cuțitul tocit (fig. 2), cu deosebire că e puțin mai ascuțit; cu dânsul se apasă în sensul contrariu al părului. Dupe acâsta se netezesce derma cu ajutorul unui cu- țit încovoiat ascuțit, cu care se înlătură tote membranele și fibrele țăsăturei sub cutanee; se taie mărginile și cele- alte părți inutile. Părțile grăuntose sunt unite pe cât este cu putință cu ajutorul unei pietre ascuțite ; 6056 MONITORUL OFICIAL 16 Ianuarie 1892 acâsta este un patrat de piatra vărît și fixat într’o bu- cată de lemn. Vârfurile pietrei trebue să fie bine as- cuțite. * In urmă pieile trebuesc spălate de multe ori cu apă. Une-ori pieile de căputat sunt tratate cu găinaț de găină. d) Unfl ar e a Unflarea pieilor curățite are de scop să alunge com- binațiunile de calciu, și să deschidă porii pe cât este cu putință pentru ca pielea să se potă îmbiba cu ușurință cu tanin. Pentru acesta se întrebuințâză un lichid nu- mit condrement. Acest condrement se prepară în diferite moduri. In Olanda se face de ordinar cu o infusiune de tance, adică cu cojă de stejar care a servit deja la argăsit. Infusiunea se lasă la aer ca să se înacrescă și atunci pote servi. In Anglia se întrebuințeză acidul sulfenic (So³Ho), forte diluat,^; în alte părți se întrebuințeză 5 infu- siune de tărîțe. Umflarea pieilor se face în nisce mari tocitori, unde stai! aprope 15 ^ile. e) Tăbăcitul propria dis Tăbăcitul are drept scop de a imbiba pieile cu o substanță conținând acid tanic. Acesta se face în 3 mo- duri diferite. 1° Cu ajutorul cojei de stejar metoda cea mai veche și cea mai întrebuințată. 2° Cu infusiuni de substanțe conținând acid tanic; 3° Prin metoda repede. 1° Coje de stejar Acestă metodă consistă în a pune pieile în destul de umflate în contact cu apa și cu diferite coji măcinate plămădite în acid tanic. Metoda acestă dă cele mai bune resultate, însă dânsa cere un timp considerabil pentru că pieile prea grose trebue să stea adesea mal mult de un an în gropile cu cojă de stejar. Substanțele tăbăcitore cele mai cunoscute sunt: 1) Coje de stejar. Ea se scote din stejari tăiați cari au 10 până la 15 ani și se culege primă vera când seva circulă cu putere. In urmă se macină în nisce moriște particulare. C6ja măcinată se numesce tan și conține de la 6—7 % ac^ tanic. 2) C6ja de brad (Pinus Sylvestris) conține mai puțin acid tanic ca cojea de stejar. 3) Sumacul e un fel de praf negru-ver^iu ce se obține din frunzele arborilor Rhus coriaria și Rus syphnia cari cresc în Europa meridională și în Asia mică. Sumacul e forte bogat în acid tanic și se întrebuințeză mult în marochinărie. 4) Cachuul. Sunt mai multe feluri de cachu, cel mai cunoscut este cel care se extrage din măduva arborelui acacia catechu, care cresce în India. 5) Substanța numită dividivi (pojghițele coesalpiniae cariariae). 6) Nucșorele (noix de galle) produse pe ramurele și pe frunzele diferitelor specii de stejar prin împunsă- turile unor musce. Dânsele conțin 60 °/₀ și mai mult chiar, de acid tanic. 7) Scorța fagului, castanului, ifului etc. etc. Gropile cu argăsălă în cari se face operațiunea tăbă- citului au diferite dimensiuni, dupe mărimea pieilor ce trebuesc tratate. Adâncimea lor e până la 3 metri. A- ceste tocitori sunt lucrate din scânduri de stejar sau de brad impermeabile, sau sunt făcute în zidărie acoperite cu o pătură de ciment de Portland. Mai ântâiu se așeză în fundul lor o pătură de tan de câte-va centimetri de grosime. In urmă se pune o piele cu pârul în jos și d’asupra o altă pătură de argăselă de 3 centimetri; d’asupra o nouă piele și încă o pătură de argăsâlă și așa mai încolo până ce se umple tocitorea. Trebue a avea grijă să se umple cu argăselă tote go- lurile. Se acopere totul cu o pătură de tan de 3 până la 4 decimetri de grosime și se adăugă apă până se um- ple totă gropa. Se pune pe d’asupra câte-va scânduri, cari sunt apăsate de nisce pietre și se închide gropa cu un capac care se potrivește forte exact. Pieile, dupe ce au stat patru, șâse sau opt săptămâni în acestă gropă—dupe gradul de temperatură —, sunt scose, curățite și depuse într’o a duoa gropă, de astă dată cu carnea în jos. Argăselă se pune în pături mai puțin grose de cât în prima gropă, încolo se urmeză întocmai ca și în prima gropă. Peste trei sau patru luni, dupe temperatură, pieile sunt scose din a duoa gropă, pentru a fi tratate în ace- lași mod într’o a treia grăpă, unde vor sta de la patru până la șese săptămâni. Pieile cele mai grose trebuesc ținute, mai tot-d’a-una, încă șese până la opt luni într’o a patra gropă. In general pielea pentru talpa de încăl- țăminte cere să fie lăsată în argăsălă mai mult de un an, pe când pielea pentru căpute nu cere de cât șâse până la opt luni. Pielea argăsită în acest chip este scosă din gropă, pusă să se usuce, întinsă, presată sub nisce scânduri în- cărcate cu pietre grose, pentru ca să nu rămână încre- țită. Dupe acea se frâcă cu argăsâlă uscată sau cu tan uscat, se atârnă unde-va și când s’a uscat bine este bună de a fi pusă în comerciu. 2° Tăbăcitul ^is „â Id flotte“ Acestă operațiune se aplică mai cu semă pieilor sub- țiri și consistă în a tăbăci pieile într’o infusiune de sub- stanțe bogate în acid tanic. Dânsa trebue să se facă, pote, cu mai multă îngrijire de cât tăbăcitul descris mai sus, însă, în schimb are nevoe de un timp mai scurt și pro- duce o forte bună piele. Curățirea pielei de murdării și de sânge, smulgerea pârului și umflarea fiind terminată, se așeză pieile în 16 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL______________________2___⁶⁰⁵⁷ nisce tocitori succesive, într’o infusiune, din ce în ce mai tare, de cojă măcinată, de cachu saii de sumac. Infusiunea trebue să fie preparată într’un mod me- todic, de ore-ce durata cufundărei depinde de forța aces- tei infusiuni. Pentru tăbăcirea pieilor de bou și de malaci prin a- cestă metodă nu se cere de cât patru până la opt săptă- mâni; pentru cele de vaci și de cai trebue trei până la șâse săptămâni, iar pieile de viței sunt gata în opt ^ile. 3° Metodă repede Sunt mai multe midloce de a tăbăci pielea printr’o metodă repede. Ar fi prea lung să le descrim aici pe tote; afară de acesta tote se basâză pe același principiu : a răspândi o infusiune tanantă în piele prin mijlocul unei presiuni hidrostatice. Pielea este considerată ca fiind în destul de tăbăcită când lichidul ce iese dintr’ânsa conține tot atât tanin ca și lichidul primitiv. Acestă metodă presintă un mare inconvenient: pieile nu sunt de o potrivă tăbăcite. Părțile subțiri sunt mai mult de cât părțile grose, și, mai tot-d’a-una, mărgi- nele nu sunt de loc sau forte puțin. f) Lucrarea pieilor Pielea de tălpi trebue acum supusă operațiunel nu- mită „martelage“-, (bătaie cu ciocanul) dânsa e întinsă pe nisce lespezi sau plăci de piatră și bătute cu un ciocan prevăzut cu cuie de lemn rotunde, spre a’l spori densitatea. 12 cm. Fⁱg-⁵ Pielea pote fi de asemenea călcată cu nisce^pantofi cu talpa de lemn tare. Pielea mai subțire este mai ântâiti întinsă pe un che- vdlet de curelar (fig. 1 A); în urmă, cu ajutorul unui cuțit încovoiat analog cu cuțitul tocit (fig. 2) de care am mal vorbit, se turtesc părțile cele mai grose, pentru a’l se da pretutindeni aceeași grosime. Dupe acesta urmâză corrompagiul, operațiune care tinde a da pielei mai multă elasticitate. In acest scop se întinde pielea pe o tablă plană cu ajutorul unor câr- lige de fer și se frecă cu o pamelă (fig. 6), instrument de lemn tare prevăzut cu nisce dinți puțin adânci. Se strînge pielea în așa mod, în cât grăuntele părței în- duoite să frece grăuntele pielei peste care este înduoită. Se plimbă pamelă dintr’o parte într’alta; acâstă mișcare face ca grăuntele să se marcheze mai bine. Pielea ast-fel lucrată se numesce piele trasă (cuir dtirdj. Dupe aceea se așâză pielea pe o masă spre a fi unsă cu seu sau cu unt-de-lemn, spre a o face mai elastică. De ordinar se întrebuințâză untubde-pesce, uneori însă se recurge la untul-de pesce care a servit deja la lucra- rea pieilor și care a fost separat prin o soluțiune de po- tasiu. Acâstă grăsime se imbibă în piele cu ajutorul pamelei. In fine, pielea care servesce de căpută trebue să fie înegrită pe partea cărnosă. Pentru acâsta o frecăm mai ântâiu cu argășâlă prospâtă și umedă și în urmă cu un lichid ce se obține disolvându-se un fer într’o cantitate ore-care de bere acră. In urmă trebue frecată cu un a- mestec de grăsime, de protosulfat de fer (fer vitriolat), de negrâlă de fum și de săpun verde, și în fine cu un a- mestec de talc și cu o soluțiune de cleiu. Numai în urma tutulor acestor preparațiuni pielea este pusă în comerciu. Lucrul cel mai dificil este acel cerut de pielea de ha- muri, de șele și de curele. Pielea fiind tăiată mai ântâiu în duoe, fie-care jumă- tate trebue să fie supusă unei bătăi prelungită ca să dis- pară tote picăturile de argășâlă ; se spală cu apă, se așâză pe un chevalet larg și partea cărnosă este bine bă- tătorită cu un cuțit rotund. Acâstă operațiune terminată se frâcă ambele părți cu unt-de-pesce și se atârnă pielea ca să se usuce. Când e aprope uscată se egalizâză grăunțele din nou cu o piatră ascuțită—o cremene—și ’i se așterne o pătură de ne- grâlă. Când acâstă pătură se usucă, ’i se aplică o a duoa pe d’asupra. Acâsta uscându-se la rândul ei, se pune din noii pielea pe masă și se frecă cu un lemn de netezit (lissoir), adică cu un sul de lemn de palmier. Dupe acâstă operațiune se mal frâcă pielea cu unt-de- pesce, câte o-dată amestecat cu puțin unt-de-lemn de măsline ; în fine, când unt-de-lemnul a fost în de ajuns supt, se mai frâcă pielea cu o bucată de stofă saă de lână și atunci este gata. Pentru a ne convinge dacă pielea este bine tăbăcită trebue să ne asigurăm dacă satisface următârele condi- țiuni : Când se taie pielea de talpă, tăietura trebue să fie u- nită și lucitore, să aibă colorea deschisă fără dungi ne- gre sau albe, și pielea nu trebue să fie coruosă nici pe laturi, nici pe grăunte. Pentru a compara între dânsele diferite feluri de piei de tălpi, se ia din fie-care fel câte o bucată de aceeași mărime și se lasă tote aceste bucăți în același timp în apă, dupe ce mai ântâiu le-am cântărit în mod exact. Se șterge bine, la scoterea din apă și cântărim din noii fie-care bucată. Acea piele este mai bună a cărei greu- tate a crescut mai puțin. Când înduoim cu precauține pielea pentru tălpi, gră- untele nu trebue să plesnescă. Pielea de căpute trebue să fie tot-de-a-una albă și mole și nu trebue să se rupă când o înduoim. 6058 MONITORUL OFICIAL 16 Ianuarie 1892 Pielea de Rusia Pielea de Rusia, de ordinar vopsită în negru sau în roșu, se distinge prin marea ei elasticitate și prin mirosul ei particular. Dânsa se fabrică din vaci sau din boi ti- neri, din viței, din capre. Dupe cum ne-o spun chiar numele ei, acestă piele se lucreză în mod exclusiv în Rusia de unde se exporteză în cantități considerabile; e probabil însă că a fost inventată de Bulgari. Cele trei prime operațiuni sunt identice cu cele la care sunt supuse pieile destinate a fi tăbăcite; a patra însă, umflarea, diferă. Pielea de Rusia se umflă într’o infusiune de faină de secară și de aluat, sau în excre- mente de căine diluate în apă. Tăbăcitul se face cufundând pieile și frământându-le de duoă ori pe Și într’o infusiune de cojă de salcie sau de betulă (mai cu semă se preferă salis cahrea și betulă alba). Fiind în deajuns tăbăcită, pielea este vopsită în roșu prin ajutorul unei infusiuni de lemn de santal, sau în negru, cu protosulfat de fer și cu o infusiune de „noix de galle“. In fine, partea cărnosă este frecată cu un unt-de-lemn având un miros forte tare și care este extras prin disti- lațiune din coja de betulă. Acest oleu previne mucezela și îndepărteză insectele. Marochinul Marochinul se face din pielea de capre, care este mai ântâiu tăbăcită într’o infusiune apoasă de sumac. In urmă este vopsită, ca și stofele, în tocitori; colorea roșie ’i se dă roȘând’o cu chlorură de staniu. Pielea comună este numai frecată cu o perie muiată într’o infusiune de ma- terii colorante. Pielea de lac Astăzi acest fel de piele se face aprope exclusiv din pielea tăbăcită care se acopere cu un lustru negru. Acest lustru de lac trebue să fie gros și vîscos când este rece și să devină lichid când se încălȘesce. Dânsul se așeză fiind rece peste piele, și în urmă, expunându-se unei temperaturi de 50°, devine lichid și acopere pielea cu o pătură de lustru negru, care se întăresce râcindu-se. III. Lucrul pieilor preparate In lucrerea pieilor preparate deja cele 2 dantâiu opera- țiuni la cari dânsele sunt supuse sunt identic cu acele pe cari le-am descris când am vorbit despre tăbăcitul lor; pe urmă însă, snnt lucrate tot-d’a-una sub acțiunea juseei (lichid pentru argăselă) și tăbăcite cu un amestec de alun și de sare de bucătărie, care în disoluțiune se transformă în chlorură de aluminiu și în sulfat de sodiu: Al² (/O⁴) ³+6 Na /O⁴ +A1² CI⁶. Pielea albă ordinară Lucrarea pieilor în alb (la migisserie) se aplică mai cu semă pieilor de oi și de capre. Dupe îndepărtarea murdă- rielor și dupe ce sunt curățite, dânselesuntsupuse acțiunel juseei. Pentru acâsta partea cărnăsă este acoperită cu o pastă grosă, compusă jumătate din var și jumătate din cenușe de lemne, pe lângă care se adaogă și forte puțină apă. In urmă pielea este înduoită ast-fel ca varul să nu potă atinge lâna. Pieile prospete vor fi gata, pen- tru deburagiu, în timp de 3 sau de 4 Șile; piele uscate trebuesc lăsate, prealabil într’o tocitore umplută cu apă opt până la Șece Șile. Mai nainte de a procede la smulgerea pârului, se cu- răță partea cărnosă pentru a o desface de pasta de var; se atârnă unde-va pielea, spre a înlesni scurgerea apei, și, dupe aceea, se spală cu îngrijire lâna. In urmă se așâzălâna pe un chevalet (fiig. 1, B) care are de ambele sale părți duoă mese jose pentru a primi lâna, și se destupă pielea cu un cuțit încovoiat. Lâna ast- fel obținută se numesce dcouailles (mițe). Pielea ast-fel desbrăcată de lâna ei, se cufundă în- tr’o gropă de putrefacțiune, în care s’a îngrămădit, prin- tr’un usagiu îndelungat, o mare cantitate de substanțe organice în putreziciune. Se lasă pielea acolo până ce resturile de carne au putrezit în deajuns spre a putea fi îndepărtate cu ușurință pe chevalet. Pe urmă se um- flă piele trei Șile într’o infusiune de tărlțe, a cărei propor- țiune este de aprope un litru de tărîțe la trei litruri apă. Dupe umflare, se tăbăcesce pielea într’o soluțiune caldă de 5 kgr. de alun, de 2 kgr. de sare de bucătărie (clorură de sodiu, Na o, Ce) și de 180 litri de apă, în care râmâne de la 2—3 Șile. Uscându-se, pielea se sbîrcesce și pierde din elastici- tatea ei, care i se redă prin lustruire. Lucrătorul ține pielea de cele duoă capete ale ei și o întinde, frecând’o, în același timp, pe pcdisson, adică pe un semicerc de fer to- cit, dupe ce mai ântâiu a udat’o. In fine piele mai este frecată pe chevalet, până ce devine cu totul mlădiosă. Pielea de Ungaria In Ungaria se tăbăcesce cu alun tote pieile, chiar cele mai grose, ca cele de bivoli, de boi și de vaci. T6te operațiunile precedente sunt identice cu cele pe care le am descris. Lichidul de argăseală se obține prin di- solvarea a 3 kgr de alun și a 3 kgr. de sare de bucătă- rie în 20 litri de apă. Acest lichid se varsă călduț peste piele, care este pusă cu grăunțele în sus într’o tocitore, unde rămâne aprope 8 ^ile, în care interval trebuesce frământată, din când în când, călcând’o cu piciorele. Dupe acăsta, pielea este îmbibată cu grăsime. In acest scop este atîrnată mai ântâiu d’asupra unui jăratec, pe urmă e întinsă încă caldă pe o masă și frecată de am- bele părți cu talc. Fie-care piele are nevoe de 3 kgr. de talc. Pentru a o îmbiba bine este pusă de mai multe ori d’asupra unui jăratec, și numai în urmă e atîrnată la aer. Acestă piele servesce mai cu semă curelarilor. Pielea grasă (le cuir gras), nu e alt-ceva de cât pielea de Ungaria. Dânsa este întrebuințată la fabricarea cis- melor impermeabile și a curelelor. 16 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6059 Pielea francesă In Francia și în Germania pieile de miei tineri și de capre sunt întrebuințate la fabricarea mănușilor de piele. In Francia acestă fabricațiune ocupă un mare nu- măr de lucrători cari fac în fie-care an 24 milidne pe- rechi de mânuși, în valore de 70 miliâne franci. Preparațiunea pieilor se face dupe metoda cunoscută, însă tăbăcitul și ungerea cu grăsime (le graissage) se fac în același timp. Dânsele sunt unse cu o pastă compusa din făină de grâu, din gălbenuș de ou, din unt-de-lemn, de măsline, din alun, sare de bucătărie și din lapte. Dupe acâsta, pieile sunt uscate, udate, palisonate, întinse și frecate cu un sul (lissoir). Blănile Blănile, înainte de a fi tăbăcite, sunt spălate cu apă și cu săpun ; se îndepărtează carnea care mai aderează încă la piele, și se freacă cu un amestec de unt, de o- sînză topită și de unt-de-lemn. Dupe aceea sunt călcate cu piciorele spre a face să pă- trundă bine grăsimea și în urmă umflate, frecându-se partea cărnosă cu o infusiune acră de tărîțe. Acâstă operațiune terminată, blănile se întind și ne- curățeniile ce s’ar fi mai găsind pe partea cărnosă în- depărtate, pe cât este cu putință. Partea cărnosă trebue, dupe aceea, să fie frecată în mai multe rânduri cu alun și cu sare de bucătărie di- solvate în apă. Blănile se pun la uscat și se calc din nou cu piciorele. Pentru a debarasa pârul de grăsime se presară d’asu- pra lui nisce pulbere uscată și frote fină, ca praful de gips, tărîțile, etc. Fig- 7 IV. Prepararea pieilor de capre sălbatice Pielea de capră sălbatică De multe ori în locurile unde se prepară pielea de ca- pră sălbatică, pielea de oie și de vițel, câte o-dată chiar cea de bou, este tăbăcită cu ajutorul grăsimei sau a untului-de-pesce, spre a o converti în „piele de capră sălbatecă„; această piele putându-se spăla, se intrebuin- țeză mai cu seamă la fabricarea pantalonilor, ghetelor, mânușilor etc. Operațiunile care preced tăbăcitul sunt identice cu acele pe care le-am descris, cu deosebire nu- mai că se îndepărtează mal tot-d’auna grăunțele cu aju- torul cuțitului încovoiat. Dupe aceasta se pune pieile într’o infusiune acră de tărîțe, spre a îndepărta varul; se întind pe o masă și se ung cu grăsime în starea în care se află pielea; e indi- ferent dacă grăsimea se aplică pe grăunțe sau pe carne: de ordinar însă se aplică pe grăunțe. Atunci începe o operațiune cu totul particulară aces- tui fel de piele: o punem sub maiu (foulon) și o batem mai multe ceasuri cu maiul. Prin aceasta operațiune pielea se încăldesce forte mult, de aceea, din timp în timp, trebuesc scose spre a lăsa să se evaporeze umidi- tatea ; se frecă din nou cu grăsime și se reîncepe opera- țiunea. Peste 3 sau 4 ceasuri mirosul puturos de carne în pu- trefacțiune, dispare. Pieile, fiind în deajuns călcate, sunt puse grămadă pe un cearșaf și se acoperă cu îngrijire: acesta în scop de a o face să se încălzească în interior spre a permite absorbirea grăsimei. Totuși o parte din acestă grăsime neputând fi în- ghițită, o scotem afară cu ajutorul unei soluțiunl cal- de de potasiu: grăsimea se degajează și plutește la su- prafață. Nu ne mai remâne atunci de cât de a usca pielea și de a o supune lustruirei, ca și pielea albă. Pielea de ied (chevreau) Acesta nu diferă de pielea de capră sălbatecă de cât prin aceea că ’și a păstrat grăunțele și că parte ei cărnosă a fost înegrită. Această din urmă operațiune se face în- tocmai ca și pentru pielea tăbăcită. Din pielea de ied se fac mănuși și ghete fine. ¹ V. Fabricarea pergamentelor Pergamentul propriu ^,is. In acâstă preparațiune nu se face us de nici o substanță spre a înpedica fibrele de a se lipi împreună. Prin urmare, acum nu mai pote fi vorba, propriu vorbind, de piele tăbăcită, ci de piele uscată. Pieile uscate de viței și de măgari servesc la fabrica- țiunea tobelor și cimbalelor; cele da oi și de capre sunt utilisate de legaturi de cărți și de fabricații de site. Preparațiunea pergamentului e forte simplă: pieile sunt mai ântiu curățite ca și pielea albă și pe urmă bine întinse pe o rețea, dupe aceea dânsele sunt netezite cu un cuțit anume întrebuințat în curelărie, unse cu cre- tă în pulbere, sau cu var stins și frecat cu piatra ponce. Pergamentul pe care vrem să scrim, trebue mai ântâiu să fie lipsit de grăuntele seu. Velinul sau pergamentul virgin se face din piei de vi- ței tineri, de miei și de capre tinere. Pergamentul dis „chagrinu: este o specie particulară fabricată din pieile de cal sau de măgar. Acestea se pun mai ânteiu în apă, pe urmă se îndepărtâză epiderma și pă- rul și se egalisâzâ cu îngrijire ambele părți: atunci pie- ile semănă cu niște bășici umede. In urma se întind pe o rețea și se presar peste dânsele niște bote numite „pat- tes d’oie blanche“, aceste bobe se calc cu piciorele spre a le face să pătrundă în piei. 6060 MONITORUL OFICIAL 16 Ianuarie 1892 Se scutură pe urmă pieile spre a îndepărta bobele și Ie egalisăză cu cuțitul tocit. Când mai târziu, umflăm pieile, părțile cari au fost apăsate de bobe formează nisce ușore ridicături. Pergamentul este în urmă tăbăcit cu coaje de stejar sau cu alun și dupe aceea vopsit și frecat cu grăsime. Pergamentul ^is „peau d’auge“ se face din pieile de rechini, cari se debarasăză malântăiu de tote inegalită- țile, se vopsesc și se întind bine. Ast-fel întinse, se lasă să se usuce. Acestă piele cunoscută și sub numele de piele de câine de mare, servesce la fabricarea a diferite mici obiecte, ca cutii, tocuri, etc., etc. VI. Notițe statistice Reamintim aici cititorului raportul nostru anual a' supra comerciului cu piei în Holanda, și vom adăoga numai câte-va cifre asupra importațiunei și exporta- țiunei. Importațiunea generală Țările de provenință 18 8 9 18 9 0 Belgia..... 14.791.000 kgr. 12.788.000 kgr. Francia .... 1.244.000 „ 742.000 „ Anglia..... 8.922.000 „ 9.387.000 , Indiile orientale. 2.679.000 „ 2.370.000 „ Germania. . . . 5.484.000 „ 5.992.000 „ Alte State . . . 1.760.000 „ 1.619.000 „ Total . . 34.880.000 „ 32.889.000 „ In privința exactităței cifrelor nu pentru a avea nici o îndoială de 6re-ce ele sunt date chiar de vamă. In ceea-ce privește Belgia, ar fi mai exact să ^icem: fron- tiera belgiană; pieile importate prin acestă frontieră pot veni din Franța și chiar din America, via Anvers. Importațiunea s’a sporit în 1889 cu 13.868.000 kilo- grame representând o valore de 6.751.000 florin ; în 1890 cu 13.092.000 kilograme cu o valore de 6.469.000 florin. In aceste pieii trebue să înțelegem și sumele urmă- tore: 142.000 florin în 1889 și 149.000 florin în 1890, representând piei de lac și piei de capră sălbatecă pro- venind din Anglia, Germania și din câte-va alte state. Exportațiunea generală Țările de destinațiune 18 8 9 18 9 0 Belgia..... 3.448.000 kgr. 4.484.000 kgr. Francia .... 659.000 „ 673.000 „ Anglia..... 6.299.000 „ 7.470.000 „ Indiile orientale. 214.000 , 63:000 „ Germania . . . 19.951.000 „ 17.009.000 „ Alte state . . . 1.137.000 „ 1.343.000 „ Total . . 31.708.000 „ 31.042.000 „ Consulul României la Rotterdam, 0. G. Rommenhdller. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 15 (21) Ianuarie 1892 Adjud .... Nor . . . . . 5-R. Darabani . . . R. Pașcani .... Ninsâre ......9---K. Alexandria . . Ninsâre . . . ... 2- „ îălctH .... Nor....... . 4 --- Pătărlagele . . Nor . . ...... 6- „ Baia-de-Aramă M • • ■ ... 3--- „ Fălticeni . . . . 7--- »» Piatra .... Ninsâre . ......3--- » Babadag . . . • ■ ■ *--- » Ferbinți .... Ninsâre...... . 4--- Pitesci .... ......4- „ Bacău .... Nor..... ... 7- „ Filiași .... Piua-Pietri . . ......2- , Bălăci .... Ninsâre . . . 2__ Filipesei . . . . 2--- » Pleșcoiu .... Nor . • . ..... 6- „ Balta-Albă . . Senin . . . . . . 4--- „ Focșani . . Nor....... 3--- n Ploesei .... Ninsâre . ......3- „ Bechet .... » • • • • 2- „ G^esci .... Ninsâre ..... . 5--- Podiș-Turcului . Nor . . ......6- „ Berlad .... Variabil . . . • ■ ■ 4- , Gorgova .... . 3--- Predeal .... ......3- „ Bistrița .... Ninsâre . . . • • ■ 4- „ Hârlău .... . 3--- Puciosa .... Ninsâre ......5--- , Botoșani . . . Nor..... ... 5- „ Hârșova . 5--- » Rămn-Sărat. . Senin ... . 3- „ Brosceni . . . Variabil . . . ... 9- » Herța..... Variabil..... . 6--- Râmn.-Vâlcea . Ninsâre ......2- „ Budesci .... Zăpadă . , . • • 12- „ Horez .... Ninsâre..... . 3--- Riu-Vadului Nor . . ..... 3- „ Buhuși .... Nor ..... ... 3- „ Huși..... Nor....... . 6--- Roșiori-de-Vede. ..... 3- „ Burdujeni . . Ninsâre . . . ... 3- „ Isaccea .... >1 , 4--- » Rădăuți . . . ......5- „ Buziu .... n • • . . . 5- „ Ivesci .... n • • . « . • . 4--- Salinele-Mari . Ninsâre ......5- , Bâlțătesci . . . Lacu-Sărat . . Săveni .... Nor . . Calafat .... a • * • * ... 5- „ Măcin .... 8 . 2--- n Sinaia .... 9 • • .....4- » Călărași . . . n • • ••• 4- „ Măgurele . . . . 3--- » Slobozia . . . ... ■ 5- „ Câmpina . . . » • • • * • • • 5- , Mahmudie . , B • • . . . . . 4--- Spineni .... Ninsâre ......4- „ Câmpu-Lung » • • ... 4- „ Mamornița . . 8--- Stefănesci . . . Nor . . ......13- „ Caracal .... n • • • • • ■ ■ 4--- „ Mangalia . . . Nor, Marea agitată . . 4--- » Slănie .... Ceatal . . . ... 4- , Mărășesci . . . Strunga .... Cerna-Voda . . w * - ■ 3- , Mărgineni Ninsâre..... . 4--- Teeuciu .... ......5- » Cetate .... ... 3- „ Medgidie . . . . 3--- Tergoviște . . . Ninsâre ......2--- „ Chilia-Vechio . Nor ..... • ■ 5- „ Mihăileni . . . X • • . . 2--- H Tergu-Frumos . Nor . . ......5- „ Codăesci . . . ... 5- „ Mizil..... . 2--- Tergu-Jiu . . . Ninsâre ......1- „ Corabia .... ■ • 2- „ Moinesci . . . Nor ...... 6--- Tulcea . . ......5--- » Cozia ..... Zăpadă . - . ... 3- „ Neamțu .... . 10--- » Urlați .... Viscol . ......3--- , Ourtea-de-Arqeș . Ninsâre • . . ... 4- „ Novaci .... Ninsâre ..... . 2--- Urziceni .....2- „ Călimănesci Obedeni .... . 6--- » Văleni..... Ninsâre ......3- „ Domnesci . . . Nor..... « 4--- „ Ocna ..... Nor...... . 4--- n Vasluiu .... Nor . . ......5- „ Dorohoiu . . ... 1- » Odobesei .... . 7--- » Verciorova . . . Ninsâre ......4--- „ Drăgășani Ninsâre . . . • •• 2- , Oltenița .... Ninsâre ..... . 3--- Vulcan .... ......1- . Drăgănesci . . n • • ... 3- „ Ostrovu . . . n •••«.. . 2--- Zătreni .... .....3- , Drânceni . . . Nor..... • •• 6--- » Panciu .... Nor...... . 7--- M Zimnicea . . . » • ......5- „ ■16 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6061 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N°- 27 OBSERVAȚIUNI: De la 14 (26) Ianuarie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la I3(25)lan.,orele8s6ra. Barometru Vântul Temperat, Baro- Vântul redus laO° și la Temperatura extr. metru STAȚIUNI nivelul mărel aerului Direcția Tăria Starea Max. ri red. la Direcția] | Tăria Starea OBSERVAȚIUNI cerului 3 0° și la i cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. nivelul ’/o Bișfraran P16e sau zăp. mărel Temper. Bucuresci . . 764.5 --- 9-o --- 7.5 + 5° 94 SW 4 acop, --- --- 9 ■---li 770.1 --- 9-4 w 2 acop. Craiova . . 764.1 --- - 8.4 --- 94 E 2 » --- --- I ■---II 770.3 --- 8.0 E 2 Călimănesci . --- 8.8 Slatina . . • 764.1 --- 79 - 7.8 -|- 2.2 95 NW 2 câți --- --- 8 --- IO 769.8 --- --- Caracal. . . 765.2 - 8.3 --- 8.2 + 1.8 81 W I acop. --- --- 7 --- 9 770.5 --- 9-0 hz I T.-Severin . . T--Măgurele. 764-4 --- 7-4 --- 7.0 -|- 2.2 99 --- ---. --- --- 6 --- 8 770.3 --- 7-2 --- --- n Giurgiu . . 763.2 - 8.4 --- 9-4 + >-2 IOO NW 3 n --- --- 7 --- 17 768.3 --- 7-4 E 2 M Sinaia . . . 761.6 ---10.2 --- 3.2 4-11.4 99 N 4 ।. --- 6 ---IO 768.3 --- 9.6 N 2 senin Brăila . . . 763.0 --- 95 --- 5-6 4-II.6 90 SSW 3 f. noros --- --- 7 --- 9 766.6 --- 9-4 NNE 1 acop. Constanța . . 764.2 ---10.0 --- 2.0 --- 0.8 99 w 3 acop. --- .--- I --- 9 766.4 --- 9.0 N I Starea Măre! ușâră. Sulina . . 763.8 -10.5 --- 4.0 4-19.0 90 --- --- >» --- --- --- 770-8 --- 9.8 NE I senin „ „ f. liniștită. Focșani . . 763.9 --- 1.7 --- 9.0 + 5> 90 NE 4 pl6e --- --- --- 763-6 ---I.5-0 NE 4 acop. Bacău . . . 762.6 --- 8.2 ---19.2 --- 2.4 95 S I zăpadă 1 ---15 ---19 764.8 ---14.8 s 4 senin Iași .... 766.7 --- 9.7 --- II.O 4-11.4 --- N X acop. --- ---13 ---16 771.8 ---16.0 NE I f. noros Sofia (Bulgar.) 763.6 --- 5® --- 7.0 --- 3-9 97 --- --- n --- 6 --- 3 767-5 --- i-9 SE I senin De la 15 (27) Ianuarie 1892, orele 8 diminâța. De la 14 (26) Ianuarie 1892, orele 8 sâra. Bucuresci . 765.9 + 1-4 - 5° + 2-5 89 ENE 6 zăpadă --- - 2 - 5 764.8 - 3-5 ENE 4 lipadă Vîn^Srile făcute prețul de mijloc piua și luna Locul unde s’au Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagâne, cu care s'ail fUcut vîn- vîndut șlepuri, magazie ^ârile saii carâ Lei Bani 11 Ianuarie Constanța Grăit...... Libre 56-61 Hectolitri 350 In oraș Hectolitru 15 9 9 9 Orz ...... » 40-46 9 280 75 9 7 * > 9 Porumb..... 9 57-60 » 46 9 75 8 20 9 9 9 In....... 9 52-53 9 14 9 > 12 70 12 , 9 Grâu...... 9 57-60 9 56 n 7» 14 50 Orz...... 41-46 9 220 9 71 7 70 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Licitațiunea ce a fost fixată pentru diua de 30 Decembre 1891, conform publicațiune! din Monitorul oficial No. 191 din 1891, ne- putându-se ține din causa lipsei de concu- renți, se publică o nouă licitațiune pentru da- rea in întreprindere a lucrărilor de repara- țiune ce urmâză a se face la localurile spita- lelor rurale Floresci, din județul Tutova, Ho- rezu, din județul Vâlcea, Slatina, din județul Suceava, Strehaia, din județul Mehedinți și Vidra, din județul Putna, cari lucrări vor urma a se executa în cursulprimă-verel anu- lui curent 1892. Licitațiunea se va ține pentru fie-care din aceste spitale, la prefectura județului res- pectiv, în (Jiua ^iua de 10 Februarie 1892, orele 3 p. m. Estimațiunea lucrărilor, de pe devise, este cea următdre: Lucrările de reparație necesare a se face spitalului: Floresci . lei 20.000. Horezu............................„ 9.800. Slatina..........................., 7.400. Strehaia..........................„ 7.800. Vidra.............................„ 17.250. Licitațiunile se vor ține cu oferte sigilate, însoțite de o garanție provisorie de 5 la sută înnumerariu sau efecte publice garantate de Stat. Devisele și caietele de sarcine se pot vedea în tote filele și orele de lucru la prefecturile județelor respective. Art. 40—57 din legea comptabilităței ge- nerale a Statului sunt obligatorii la ținerea acestei licitațiunl. No. 280, ₅ 1892, Ianuarie 11. Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul Dumitru Tănase Borcan, 45 153 Uu brasdar pentru plug. . 1 4 00 4 00 14 25 Sticle ordinare ver/„ Ianuarie---Iulie...... --- --- --- --- --- --- de Stat (convertite rurale)........ 6% Maiu---Noembre...... lOl'/a --- 101’/. --- --- --- Obligațiunile case! pensiunilor a 300 lei........ 10 Maiti---Noembre...... 278 --- 275 --- --- --- Împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5»/o Ianuarie---Iulie...... 92»lt --- 92’/, --- --- --- , , , , 1»84 ........ 5°/o _ _ _ --- 1888 ........ &la Iunie---Decembre .... _ _ ’ ’ ’ ’ 1890 ........ Maid---Noembre ..... 94 93»/4 --- --- --- 9 t , cu losurl a 20 lei . . . La trag. 78 --- 74 Împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale............. OTo Ianuarie---Iulie...... 97’/, --- 97»/, --- --- --- , urbane Bucuresci ......... 7% Ianuarie---Iulie...... 102*/a --- 102 --- --- --- 6"/0 Ianuarie---Iulie ....... 10V/a --- 101 --- --- 5°/0 Ianuarie---Iulie...... 93 92»/, --- _ __ ’ I lași........... 5% Ianuarie---Iulie...... 84 --- 83»/4 --- --- --- Ultim valorea y Acțiuni divid. NOMINALĂ Banca națională a României . . . *........ 83 500 lei Întreg vers. --- 1635 --- 1625 --- 1640 Societatea de asigurare Dacia-România........ 80 200, , --- 395 --- 390 --- --- t , . Naționala.......... 55 200 , , » --- 400 --- 397 --- --- , , reasigurare............ 10 200 • B * --- 110 --- 106 --- , română de construcțiunl și lucrări publice. . . • 250 , „ , de basalt artificial............ 30 250 , , , --- --- --- --- --- --- , pentru fabricarea hârtiei.......... --- 100 , ---- --- --- --- --- Banca României................ --- ■ 200 , , , --- --- --- --- --- Creditul agricol Ilfov.............. .--- 100 , 50 ’/o , --- --- --- --- --- Losurî sârbesci (Tabac) esecutare ..... --- --- --- ÎNCHEIATE CERUTE OFERITE M O N E T E cu bani gata cu termen cu bani gata cu termen cu ban! gata Napoleonul ................ Galben¹ d austriac . . . Cordna germană (marca) . Lira sterlină . . . . . Lira otoman;-.............. imperialul rusesc . . . . Florinul austriac de hârtie Rubla de hârtie ■ • ♦ Aur contra argint (agiul) ■ 0»h CEREALE Greutatea In libre OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE GrâO . Porumb Sec ar & Ovăz . Orz Rapiță Fasole hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo I hectolitrul 100 kilo cu termen SCHIMB CURSUL Londra , . . cek 25.38»/4-37’/a 3 luni 25^1‘/4-18»/4 Paris . . . cek 100.80-70 3 luni 100.05-99.95 Francia . . . cek _ 3 luni _ Viena . cek 2.15-14»/4 3 luni 2.12»/,-12’/a , nap (scurt) Berlin . . . cek 124.50-40 3 luni 123.90-80 Germania . cek _ 3 luni --- Amsterdam . 3 luni --- Petersburg . 3 luni .--- Belgia . . . 3 luni 99.75 > . (scurt) ---- | Elveția . . 3 luni --- Italia . . . 3 luni _ SCOMPTURI Și AVANSURI Banca națională avansuri pe deposite de efecte sad lingouri . Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte 5o/o 6% 60/0 Imprimeria Statului. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO