No. 218 UN EXEMPLAR: 25 BANI Sâmbătă, 4 (16) Ianuarie 1892 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRKȚOL ABONABESTOLDI IN REGATUL ROHAN1EI 45 lei pe an; 22 lei 50 b. pe 6 luni Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ânUia di a fie-căre! luni. PRUTUL iBONAIENTCLUl PENTRU STRIINSTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLlUțlUMlE JUDICIARE SE PLĂTESC Până La 5011.211» 5 le!; mal lungi de 50 linii, 10 leL Ori-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta T PRKȚCL ANUMC1CRIL0K BPublleațiunile primărielor, comitetelor, etc. linia 80 U ! Citațiunile de hotărnicie linia 80 bani I Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. J Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Prescurtare de decret. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret. Ministerul de finanțe : Jurnal. Decisiune ministerială, PARTE NEOFICIALĂ — Comunicare, — Con- siliul general de instrucțiune : Sumarul ședinței de la 18 Septembre 1891—DepeșI telegrafice — Di- verse— Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, adminis.iative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 3 Ianuarie MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal No. 3.574 din 22 De- cembre 1891, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. C. Roșianu, fost di- rector de prefectură, este numit în funcțiunea de director al prefecturel județului Gorj, în lo- cul D-lui Gr. Mongescu, demisionat, și tot- d’o-dată se însărciniză să gereze provisoriii afacerile acelei prefecturi până la numirea unul titular prefect. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, in- dustriei, comerciului și domenielorNo. 61.947, Am decretat și decretăm : Art. I. D. Emil P. Teodoru, fost advocat public, se numesce, pe diua de 1 Ianuarie 1892, în postul de advocat al Statului clasa II la județele Buzeii-Râmnicu-Sărat, în locul D-luI Al. M. Petrescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, co- merciului și domenielor este însărcinat cu exe- cutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 22 Decembre 1891. CAROL Ministru agriculturei. indus- triei, comerciului și domenielor, P. P. Carp. No, 3.546. -o. » MINISTERUL DE FINANCE Jurnal al consiliului miniștrilor Consiliul miniștrilor, în ședința sa din 3 o De- cembre 1891, avfind în vedere referatul D-lui ministru al financelor; In basa înaltului decret regal cu No. 3.547 din 22 Decembre 1891, Decide: D. Aristide G. Mătăsaru este numit, sub re- serva sancțiunel ultendre a M. S. Regelui, în funcțiunea de casier-general de județ, in locul vacant. L. Catarg!, P. P. Carp, M. Germani, Al. Lahovari, Al. Marghiloman, General J. Lahovari. No. 4. DECISIUNE MINISTERIALĂ Noi, ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance, Decidem: D. Aristide G. Mătăsaru, numit casier-ge- neral de județ prin jurnalul consiliului de mi- ntstri cu No. 4 din 30 Decembre 1891, va îndeplini ac&tă funcțiune la județul Neamțu, în locul vacant. D. director al comptabilităței generale este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei decisiunl. Dată la 31 Decembre 1891. Ministru, M. Germani. No. 61.700, PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 3 Ianuarie PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Felicitările de anul nou și urările cele mal fierbinți, pentru încurenda completă însănătoșire a M. S. Regi- nei, fiind adresate Majestăților Lor, din totă țera, D. ministru președinte al consiliului este însărcinat să ex- prime mulțumirile cele mai viui cle- rului, autorităților civile și militare, comerciului, tutulor persanelor par- ticulare și, în special, doamnelor cari, prin nenumărate adrese și tele- grame, ca și prin înscriere la Palat, s’au grăbit să manifeste dorințele cele mai bine simțite pentru Tron și Dinastie. Adânc mișcați au fost Majestățile Lor de ecoul mult simpatic venit din țeră. CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE Sumarul ședinței de la 18 Septembre 1891 Ședința se deschide la orele 8 ’/, sera, sub președința Prea Sânțiel Sale Părintelui Epis- cop al Dunărel-de-Jos, asistat de D-nil secre- tari Ant. Colorian și I. V. Praja. Dintre membrii consiliului permanent, pre- sențl D-nil Alex. Odobescu, A. Vitzu și N. Quintescu. Se face apelul nominal și se constată 32 membri presențl și anume: Prea Sânția Sa Episcopul Dunărei-de-Jos, D-nil D. Tăcu, G. Leonardescu, G. Urechiă, Gr. Cobâlcescu, I. Grăciunescu, Ant. Colorian, C. I. Șonțu, I. V. Praja, V. C. Arion, D. I. Po- 5858 MONITORUL OFICIAL 4 Ianuarie 1892 pilian, I. Gheorghian, A. Badarău, G. Mi- chailescu, A. Gogu, I. Don, Preut G. Ru- gescu, G. Zaharia, Gr. G. Buțureanu, A. G. Nanu, Ed. Vachman, Gavril Musicescu, G. Stăncescu, Em. Bardasare, I. Vârgolici, I. Bombăcilă, G. lenescu, Dr. N. Nițulescu, Al. Bârsan, N. D. Arbore, G. Vasilescu și S. Halița. In congediu : Ștefan Nicolopol. Absenți 13 și anume: PreaSânția Sa Epis- cop de Râmnic, I. Prodan, V. A. Urechiă, Dr. Măldărescu, Maior Hârjeu, Sc. Varnav, G. Lascar, Ștefan Velescu, Gr. Găzănescu, P. Rașcanu, M. Brătilă, I. Manliu și Sava Stefă- nescu. —Se citesce sumarul ședinței precedente; se pune la vot și se primesce. —Se comunică cererea de congediu a D-lui G. Lascar, până la finele sesiunel anului cu- rent și punându-se la vot se aprobă. Prea Sânția Sa Președintele suspendă ședința pentru cinci minute. —La redeschidere D. Petru Poni, minis- trul cultelor și al instrucțiunel publice, ia președința consiliului. D. Gr. Cobălceseu comunică biuroulul, că absența sa de la ședințele trecute a provenit din causa unui acces de friguri, despre care lucru să ia act. La ordinea țhlel fiind continuarea discu- țiunel generale asupra proiectului de lege, D. președinte dă cuvântul D-lui Badarău. D. Badareu, luând cuvântul, spune că su- perioritatea legei resultă și din creația a trei categorii de învățământ primar: complimen- tat, superior și profesional. Afară de aceste o creație utilă e și grădina de copii. * țliceam că proiectul crează: 1) Scoli com- plimentare cari a îi să fie scoli de adulți. E de regretat că nu vor avea un învățământ special, ci vor utilisa pe cel de la scola primară com- plimentară, ceea ce de și va duce la un re- sultat slab, totuși e bine a recurge la orl-ce mițlloce pentru ca până la 14 ani școlarul eșit din scola primară elementară să fie man- ținut în scolă, pentru împrospătarea cunos- cințelor, căci s’a observat că, de multe ori absolvenții scolei primare pierd cunoscința ce- tire! și a scriere!, dovadă sunt recrutările cari constată acâsta. 2) O creație fericită e încă scola profesională, care pentru sate nu există în legea din 1864, iar pentru orașe era prevăzută într’un mod vag. De și legea din 1864 nu organisâză ase- menea scâle,. ele s’au creat pe ici pe colea și resultatele trebue să sperăm că vor fi îmbu- curătore, ceea ce se presimțesce dupe începu- turile de resultate deja obținute. Aceste scole pe viitor nu se mai lasă la voia întâmplărei; ele se vor popula, căci duc imediat la un mij- loc de traiu și acâsta va proveni și din obliga- țiunea ce am impus comunelor de a întreține bursieri în ele. Chiar dacă proiectul s’ar opri la aceste ameliorări, încă ar trebui să felici- tăm pe Corpurile legiuitore ce l’ar vota. Să examinez acum proictul din punctul de vedere al numirel, preparărei și a situației per- sonelor ce vor îmbrățișa cariera de învățător. Aci superioritatea proiectului asupra legei din 1864 e incontestabilă. O lacună mare a legei din 1864 era că nu prevedea nimic în privința preparărei corpului didactic primar, a cărui misiune e mare, mai ales Ia sat, unde ni- menea nu ’I dă concursul. Pote că exagerăm când țlicem, că scola va fi cum va fi profesorul, dare drept că în mare parte scola se resumă în profesor. Modul de recrutare a învățătorilor dupe legea din 1864, e detestabil. Recruta- rea în practică se făcea până acuma din ome- nii fără pregătire, cari aii făcut patru clase, sau cari nu aii găsit alte cariere. Legea din 1864 cerea să dovedescl cunoscinți simile ce- lor ce. ai de predat, ceea ce era un mare inco- venient, căci e evident că trebue o pregătire specială pentru a face educația cul-va. In- fluența de căpetenie în concurs revenea ora- lului care putea fi preparat de alții. O atare situație era pericolosă pentru învățământul primar rural și urban și e explicabil pentru ce țăranul nu vedea utilitatea scolei și pentru ce la oraș s’a luat măsuri pentru a se da un concurs de admitere în liceu. Astăzi, prin proiectul de lege, se cere nu numai cunoștințe ci și metode de predare; iată un mare avan- tagiu asupra legei din 1864. Numirea prin proiect se va face de acum din absolvenții scolelor normale, ceea ce cred că e un titlu superior concursului, în care șansa jocă rol și aptitudinea și pregătirea pe- dagogică nu se pot cunosce. Relativ la scolele normale se va nasce o importantă discuțiune în privința faptului dacă trebue o singură scolă, sau duoâ, căci comisiunea propune alte articole în proiect de cât cele propuse de onor, minister. Lăsăm acâstă cestiune la discuția pe arti- cole a proiectului. Să examinăm asigurarea corpului profeso- ral și să vedem dacă se face sau nu un pro- gres asupra legei din 1864. E natural că si- tuațiunea învățătorului, când nu va fi la dis- creția administrațiunei pe lângă că e drâptă pentru o carieră grea și modest retribulă, a- pol acâstă stabilitate e trebuitore scolei. D. Odobescu în astă-seră ’ml-a dat un exemplu viu de ce însâmnă desăvîrșita nestabililate, chiar când ea vine din motive personale ale învățătorului. Exemplu cu bacalaureații, cari ’și pun suplinitori la catedre de scole primare cele ocupă prin concurs. Profesorii din învățământul urban și se- cundar, luând parte mai activă în politică, au fost în stare să creeze tradiția care ’i face a- prope inamovibili, ceea ce nu a putut căpăta învățătorul. O stare ca a învățătorului nu pote fi mai prostă ; dar se țlice că proiectul merge prea departe, așa că învățătorul ajunge stăpân Statului, contrariu de ceea ce e a^i. Lucru nu e tocmai așa. Proiectul nu asigură o funcțiune pe viâță, ci numai o stabilitate, căci învățătorul va putea fi amendat, suspen- dat, destituit. Totuși se strigă contra acestor disposițiuni, dar contra profesorilor s’a stri- gat tot-d’a-una; acum e la modă a se țlice că propagă idei subversive; realitatea e, că a fă- cut politică care le-a dat o influență, ca corp mai cult, asupra corpului electoral restrîns ce '1 avem, și din causă că lumea s’a deprins a crede pe funcționar al guvernului, nu al Sta- tului, din acestă causă s’a născut porniri în contra profesorilor. Profesorii de Universitate sunt inamovibili, cum, au contribuit el prin idei subversive a răsturna ordinea stabilită? Daca se pote plânge serios de corpul profe- soral, se pote plânge de rutină în felul de a gândi nu de înouirea ideilor. Deci corpul profesoral va fi un corp cu idei conservatore, și să se observe, că nicăeri corpul profesoral n’a fost pentru inovări, ceea-ce s’a întâmplat asemenea cu corpul preoțesc și militar, cari formâză ca și cel ântâiu un fel de clase. Din punctul de vedere politic eu cred că inamovibilitatea va face din învățător un con- • servator, un om care se va considera ca fa- voritul stărel actuale și deci cu interes de a o manținea. Deci, din punctul de vedere social, inamo- vibilitatea nu pote fi o nenorocire pentru Stat. D. Arion a suggerat D-luI ministru ideia, ca învățătorii și institutorii să ’șl piardă locul când ar propaga idei subversive. Eu nu pot să admit ideia D-luI Arion, căci ar intra arbitrariul. Dar ce e de făcut cu în- vățătorul care, trăind din budget, va contribui la răsturnarea ordine! existente? Mai ântâiu nu s’a dovedit un cas, în care învățătorul să fie așa de înaintat nu numai ca idee, dar și ca entusiasmat pentru idee. Gel mult învă- țătorul a făcut pentru țărani petiții, ceea ce s’a considerat pe nedrept ca idei subversive. Legile penale există, sunt suficiente pentru reprobarea unor asemenea fapte, și chiar ju- decătorii naturali al profesorului ’I vor pe- depsi în asemenea cașuri. Felicit pe D. Poni că aceste abateri le-a lăsat pe sâma lege! co- mune. Și chiar dacă am da scola pe mâna autoritățel, să nu credeți că se pot împedica ideile subversive, căci ideile ’și fac cursul numai pe un teren favorabil. Nu ved primejdia de la stabilitatea învățăto- rului, care va veni când el va fi copt la minte, dupe 5 ani de practică, ca profesor proviso- riu, având bune referinți din partea reviso- rului. Dacă inamovibilitatea nu e o primejdie ci e o siguranță pentru ordinea exis.tentă, atunci trebuie votată, căci inăresce prestigiul învă- țătorului, dorul lui de lucru, și dacă sunteți convinși că învățătorul e scola, atunci trebue să considerați cu toții, că stabilitatea e o mare bine-facere pentru scolă. Să nu ni se spună că pretutindeni sunt la îndemâna adminis- trației, căci pe aiurea toți funcționarii sunt stabili prin tradițiuni și moravuri; apoi când și aiurea se pune preț pe stabilitate, din cau- sa rațiunei didactice, trebuie să votăm și să insistăm a se transforma în lege un proiect în acest sens. D. C. lenescu. Eu am să vorbesc contra D-lui Badareu. S’a vorbit de inferioritatea legei din 1864, dar toți au condamnat’o. Duoe considerațiuni m’a făcut să iau cu- vântul : I) Că, de și am fost ales membru în comisiune, nu am putut lua parte activă în tot-d’a-una în comisiune; al II-lea că onor. D. ministru doresce o desbatere largă, ceea ce mă încuragiază. Observațiunile mele vor fi, în adevăr, gene- rale și nu vor eși din proiectul ce ați presentat. Nu mă voiu ocupa de ceea ce se fiice în afară, 4 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 5859 ci voiu combate ceea ce se ^ice aici, susținân- du’ml părerile. Ași fi dorit un proiect integral pentru în- vățământul de tote gradele^ dar D-vostre ați preferat calea de a lua parțial lucru. Nu e în putința mea să am ceea ce nu e; voiu dis- cuta dar ceea ce am. Să iau obligativitatea și gratuitatea învățământului, princip mal de- mocratic nu se pote, ’ml voiu face reserve însă în privința mergerel la biserică. Aceste principii nu sunt combătute de nimeni, deci le primim cu toții. Voiu discuta asupra mo- dulul cum vom ajunge a realisa acest lucru ce interesâză pe totă lumea. Prin proiectul ce ați presentat mi se pare că vom ajunge la același resultat ca cu legea din 1864. Legea din 1864 prevedea măsuri să se ajungă la reali- sarea principiului, dar din diferite împregiu- rări nu ’și a ajuns ținta. Mai ântâiu Statul nu a făcut scole, nici nu s’a îngrijit de corpul didactic. Ca să ajungem la realisarea obligati- vități sunt duoă căi: Corecțiunea și persua- siunea. Ați îmbrățișat ântâiul sistem, n’am credința că ne va duce la realisarea dorințelor nostre. Articolele relative la obligativitate sunt o codificare penală, sunt arangiate ast-fel că nimeni nu scapă nepedepsit. E întrebarea, cu acest sistem nu se vor nasce alte nemulțu- miri? Căci totă lumea cere de la țăran. Co- misiunea propune și închisore; mi se pare că vom ajunge la unul din duoă lucruri: sau să facem o lege care să nu se aplice, sau va fi nevoie să facem ceea ce țlice D. Badarău, să alergăm la mi^loce de constrîngere și atunci urma va alege. Cred că trebue să ajungem la persuasiune, adică să fim în vederile, pe cari le a exprimat actualul D. ministru în Senat; însă pentru acesta ne trebue omeni, factori, cari să realiseze lucrul. Daca nu vom avea prefecți dmeni cu inimă, nu se va face nimic. ’MI țlicețl că art. 5 conține mi^loce persuasive, dar sunt prea puține dupe cre- dința mea. Eu socotesc că sătenii ar înțelege mai bine, dacă D. ministru de resbel ar ^ice, că în loc de serviciul de 3 ani, de exem- plu, cel cu carte va face numai un an sau duol. Apoi scițî că la țeră în privința că- sătoriei sunt formalități grele; scutiți de taxe pe cel cu carte. Iată mi^locele de persuasiune, cari ar face pe poporul de la țeră să facă un pas înainte pentru scolă. D. ministru și co- misiunea pune obligativitatea timp de șepte ani, acăsta e lucru greu în starea actuală. Să punem în lege obligativitatea de la vârsta de șepte ani, dar să o aplicăm cât vom putea mai mult. Dar sunt și alte greutăți; D-vostră cereți ca lista copiilor să se facă de primar și învățător; dar primarii nu sciu carte, ei sunt agenți ai stăpânire! pentru alte trebi. Dupe proiectul D-vostre, învățătorii vor fi dresători de procese-verbale. Să trec la al II-lea punct, la personalul învățătoresc. S’a ^is că proiectul de lege present mai prevede scole compli- mentare, profesionale și chiar grădini de co- pii; dar ore pe aceste din urmă veți reuși a le face până și pe la sat? Văd că însoriți un principiu destul de frumos dai’ care va rămâ- nea literă mortă, afară de acăsta am de făcut observație la numirea profesorilor, pe cari ’i numiți din scolele normale. Nu sciu pentru ce s’ar înlătura concursul? S’a ^Lis, că învă- țătorii eșiți din scola normală au pregătiri anume, dar câte scole normale ne vor trebui atunci, și apoi mal țineți sâmă, că proiectul onor, minister ține pe învățători trei ani în nesiguranță și le mai cere și un al duoilea concurs la care intervine carnetul personal al învățătorului. Acăstă din urmă inovație va ținea în nesiguranță pe învățători trei ani, când el va avea timpul să ’și strice caracte- rul. Din cele <,lise resultă că noi ar trebui prin lege să facem profesori în adevăratul înțeles al cuvântului și nici să ne gândim la idei subversive și cari sunt pedepsite, la urma urmei, de legea comună. Viu la chestia ina- movibilităței; se ^ice, că D. ministru actual e pentru inamovibilitate, eu cred însă că e numai pentru stabilitate, căci cuvântul de inamovi- bilitate, care figura în legea de la 1864 pentru cei mat'I, este alungat din legea actuală. Legea D-lui Maiorescu tot prevedea inamovibilitatea pentru institutori, tăcând însă în ceea ce pri- vesce pe învățători. D. Sturdza prevedea ina- movibilitatea pe totă linia. E curios cum în proiectul actual nu e nimiccategoricînacâstă privință. Rău vă acuză, D-le ministru, că sunteți pentru inamovibilitate! In ce privesce garanțiile, nici stabilitatea nu e precisată în proiect. Sciu că sunt și profesori răi, dar dacă unul ar fi bun, tot nu l’ași lăsa la bu- nul plac al stăpânirel. Eu unul cred, că cu amenda care o lăsați în mâna ministrului, se va face așa șicanie profesorilor în cât veți lua cu o mână ceea ce ați dat cu cea-altă, inamo- vibilitatea n’ar mai însemna atunci nimic. Trec la judecată, prin proiect văd, că ape- lul e lăsat pe mâna agenților direcțl al mi- nistrului. Eu unul cred că ar trebui să avem mal multă încredere în profesorii de la Uni- versitate, trași la sorți în fața inculpatului; în fine, vă rog să ’mi explicați de ce vă atin- geți de legea de gradație, micșorând salariul cu 10 lei pe lună? Termin dar cu următărele duoă întrebări, pe cari le adresez D-lui ministru: 1) Crede D-sa că așa, cum e alcătuită acâs- tă lege, se va putea aplica, și al II) Cam ce sacrificii ar costa pe țâră rea- lisarea acestor principii și dacă țâra e dis- pusă a le face ? —Ședința se ridică la orele 12 din nopte, anunțându-se cea viitore pe mâne seră, 19 Septembre, ora reglementară. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Vie na, 14 Ianuarie.—Se anunță din Bel- grad Nonei Prese Libere că guvernul bulgar a reclamat din nod pe lângă guvernul sârb în contra uneltirilor emigraților bulgari și în același timp a cerut extrădarea lui Rizov. Londra, 14 Ianuarie.—Ducele de Clarence a murit. Vie na, 14 Ianuarie. — împăratul a trimis pe adjutantul seu ca să presinte complimen- tele sale de condoleanță ambasadorului En- gliterei pentru mortea ducelui de Clarence; el a adresat apoi reginei Victoria și princîpe- sei de Galles telegrame concepute în termeni forte mișcători. Viena, 14 Ianuarie. — Dupe o telegramă adresată din Paris Șiarulul Fremdenblatt, antreprenorul Grikos din Belgrad ar fi fost însărcinat de guvernul sârb să negocieze cu casa Caii pentru furnitura nouilor tunuri pentru armata sârbă. Cetinge, 14 Ianuarie.— Porta a decretat pentru granița albaneso-muntenegreană mă- sura pasportelor. Berlin, 14 Ianuarie.— Camera seniorilor a ales pe ducele de Ratisber președinte. D-nii de Manteuffel și Botticher au fost aleși vice- președinți. Berlin, 14 Ianuarie. — Dieta a fost des- chisă la amia^I printr’un discurs al tronului a cărui citire a dat’o D. de Caprivi; discur- sul anunță diferite proiecte de legi, dar nu conține nici un pasagiu asupra relațiunilor străine. Printre proiecte se află și acela asu- pra întrebuințărei fondurilor guelfe, asupra scolelor publice și asupra drumurilor de fer. Situația financiară este mal puțin favora- bilă de cât în 1891. Londra, 14 Ianuarie.—Cardinalul Manning a murit. Roma, 14 Ianuarie.—Cardinalul Simeoni a murit. Brun, 14 Ianuarie. — Generalul sârb Zach, cunoscut prin ultimul resbel sârbo-turc, a murit în etate de 85 ani. Borna, 14 Ianuarie. — Camera a reluat lucrările sale. D. di Rudini a depus docu- mentele relative la recentele înțelegeri cu șefii Tigrului. Camera a început apoi discu- ția tratatelor de comerciu. Președintele Camerei și D. di Rudini au anunțat, in termeni forte mișcători, mortea ducelui de Clarence și au invitat Camera să exprime marele sale păreri de rău, (aproba- țiunl unanime). D. Giovagnoli a anunțat că va întreba gu- vernul asupra atitudine! sale în afacerea din Maroc. Regele și Papa afi trimis telegrame de condoleanță familiei regale a Engliterel. Prânzul care trebuia să aibă loc aȘ! la Curte, și la care era invitat corpul diplomatic, s’a retras. Dupe Fanfulla, un principe al familiei re- gale va representa pe rege la înmormânta- rea ducelui de Clarence. Presa este unanimă să declare că doliul Engliterel este de asemenea un doliu și pentru Italia. Londra, 14 Ianuarie.— Regina și princi- pesa de Galles sunt sdrobite de durere. înmormântarea ducelui de Clarence se va face cu onorurile regale Ia capela S-tulul George al castelului din Windsor. țliarele de sâră au apărut cernite. Serbările publice s’au suspendat, teatrele sunt închise. Din tote părțile regatului sosesc manifestații de condoleanță. Paris, 14 Ianuarie. — D. Carnot a tele- grafiat reginei Victoria pentru a ’i exprima adânca tristeță a Franciel și partea sinceră ce o ia el însuși la nenorocirea care lovesce pe familia regală. 5860 MONITORUL OFICIAL 4 Ianuarie 1892 P ia rele exprimă viuile lor simpatii pentru familia regală a Engliterei și pentru poporul engles. Bruxel, 14 Ianuarie.— Curtea a luat do- liu pentru șâse săptămâni cu ocasiunea mor- țel ducelui de Clarence. Tote serbările s’au amânat. Regele va asista, probabil, în personă la înmormântare; ducele de Flandra va fi repre- sentat. Constantinopol, 14 Ianuarie. — D. Res- mann, noul ambasador al Italiei, a remis a^ll sultanului scrisorile sale de creanță. Constantinopol, 14 Ianuarie. — Se asi- gură că Puterile cari au sprijinit dreptul de expulsare al Bulgariei ad profitat de acestă ocasie pentru a fixa interpretarea capitulațiu- nilor în materie de expulsare, spre a evita pe viitor neînțelegeri eventuale. Puterile recu- nosc Porței dreptul absolut de expulsare cu condiția ca Poarta să însciințeze într’un ter- men determinat pe autoritățile consulare com- petinte și va cere intervenirea lor. In acest interval va fi timp de a încerca veri-o învoială; dacă învoiala s’ar recunosce cu neputință sau dacă autoritățile consulare nu ar interveni, Porta p6te să facă singură expulsarea sub reserva de a examina în urmă dacă s’ar fi vătămat veri-un interes. Viena, 14 Ianuarie. — Ministrul agricul- turel a declarat că clausa tratatului cu Italia în privința taxelor asupra vinurilor nu este, în adevăr, forte favorabilă, dar nu presintă nici o primejdie, căci Italia este silită ca scă- pând eventualmente taxele asupra vinurilor în favorea tutulor țărilor să excepteze Francia. Ministrul relevâză, dupe statistică, că cul- tura viticolă în Tyrolul de Sud ar fi produc- tivă chiar în cașul de scădere a taxelor asu- pra vinurilor; speră că agitația în contra acestei clause va înceta și că chiar deputății cari se opuneau o vor vota. Au vorbit de asemenea în cestiunea tra- tatelor: D-nii Stalitz și Neuber pentru; Ges- man și Vasaty contra. D. Vasaty a reînouit atacurile sale violente contra triplei alianțe și a declarat că simpatiile cechilor sunt pen- tru Francia și Rusia. Cair, 14 Ianuarie. — Kedivul Abbas este așteptat ații. Muktar-Pașa, care este lovit de influenză, nu va asista la recepțiunea din Alexandria. Londra, 14 Ianuarie. — Daily News află din Hong-Kong, cu data de ieri, că amploiații chinesl, violând obligațiunile convenționale, au confiscat bunurile negustorilor englesi și aii arestat pe servitorii lor creștini. Berlin, 14 Ianuarie. — Reichstag. — D. de Botticher constată că mișcarea comercială în Asia orientală și în Australia s’a mărit în anii din urmă. D. Richter propune să se cără guvernului să depună o lege asupra voluntariatului. Pro- punerea s’a adoptat. Paris, 14 Ianuarie.— Camera.— D. Fio- quet a rostit un discurs luând posesiunea portofoliului presidențial. El a țlis că Francia, sub drapelul republicel, a recâștigat locul său în lume. Toți francesil vor fi uniți pe viitor pentru a face să triumfe între popore dreptatea și o pace solidă întemeiate pe respectul dreptului. Paris,15 Ianuarie.—Senat.—D. Leroyer, ocupând fotoliul presidențial, a constatat că Senatul crede că reformele trebue să fie ob- ținute fără sguduituri și fără grabă. Dacă in- teresele și drepturile tutulor cetățianilor tre- bue să fie garantate, nu trebue ca aceste ga- ranții să se transforme în instrument de apă- sare. (Agenția română). DIVERSE In diminâța țlilel de 21 Decembre 1891, s’a găsit mort, în localul scolel din comuna Colelia, județul Ialomița, individul Ion Vă- caru. Cașul s’a comunicat parchetului. — x— In țliua de 24 Decembre 1891, locuitorul Toader Rusu, de loc din comuna Bicazu, ju- dețul Neamțu, lucrând în pădurea de pe te- ritoriul comunei Doftana din județul Bacău, a fost lovit de cracul unul arbore, din care causă, la orele 8 săra, numitul a încetat din viață. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 1 (13) Ianuarie 1892 Adjud . . . Alexandria . Baia-de- Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . CernarVoda . Cetate . . . Chilia- Vechia Codăesci . . Corabia . . . Cozia . . . . Curtea-de-Argeș Călimănesci Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesti . Drânceni . . Senin......... n • ....... n ••••••• n ............ » .............. Nor............. « ........• • . n ••••*••• Senin........... Nor Senin........... „ ................. Nor............... Senin............. » ••••.•♦ Nor............... Senin............. Nor............... Senin............. Zăpadă ........... Senin ............ Nor............... Senin............. v » 2+ » 2— „ 3- „ 4- » Darabani . Fălciu . . Fălticeni . Ferbinți . . Filiași . . Filipesci . Focșani . . G^esci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova . Herța . . . Horez . . Huși . . . Isaccea . . Ivești . . Lacu-Sărat Mătin . . Măgurele . Mahmuri ie Mamornița Mangalia . Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Misii . . Moinesti Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Senin......... Nor............ Frumos......... Nor.... n • • ......... Senin.......... M .......... » ••••••• b • » ....... » ........... n ••••••• n »•...«• n •«««,•• Ninsâre, Marea agitată . Senin......... Nor, câță...... Senin.......... n «..•••« » n • n »•».».« 3---1 L Pașcani . . . . 2--- n Pătărlagele . . 4--- Piatra . . . . 3--- n Pitești .... Piua-Pietri . . 2--- n Pleșcoiu .... 3--- » Ploesci .... 2--- » Podu-lurcului . 2+ » Predeal .... 0 Puciâsa .... 2--- » Rămn.-Sărat. . 4+ Râmn.-Vâlcea . 2--- Riu-Vadului 3--- Roșiori-de-Vede. 2+ n Rădăuți . . . 0 Salinele-Mari . Săveni .... 2--- n Sinaia . . . . 1--- n Slobozia . . . 1+ n Spineni .... 3+ Stefănesci . . . 0 n Slănic . . . . Strunga . . . . 2--- Tecuci# .... 0 » Tergoviște . . . 3+ Tergu-Frumos . 1 --- Tergu-Jiu . . . 5--- Tulcea . . . . 3--- Urlați .... 2--- n Urziceni . . . 5--- » Văleni .... 0 Vasluw .... 3--- Verciorava . . . 1+ Vulcan . . . . 2--- Zătreni .... 3--- A Zimnicea . . . Nor.................. Senin................ Nor.......... Senin........ W .......... » *•••••• 9 ••••••• n n ••••••• Nor........ Senin................ Nor.................. Senin................ Nor.................. Senin B B » n n ■ Nor . Senin n 3—R. 2— 2— 4— 2— 2— 2— 0 2— 5— 2— 4— 2— 3— 1+ 4+ 6— 2— 2- » 0 2— 2+ 6— 3+ 4— 1— 0 2— 5+ 2— 3— n 4 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 5861 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC N° ^5 OBSERVAȚIUNI: De la 2 (14) Ianuarie 1892, orele 8 dim. Barometru Temperatura Vântul STAȚIUNI redus la0° și la aerului Direcția | Tăria Starea nivelul mărel cerului Observ. Variaț. Observ. Variaț. »/o ei?t>aran | Bucuresci . . 755-8 --- 2.0 ------ 1,1 + *-3 95 ENE 5 pl6e Craiova . . 759-9 --- --- 2.4 --- 84 NW 2 acop. Călimănesci . 752-5 --- --- 1.0 --- 92 NW 2 zăpadă Slatina . . • 754-z --- O.2 --- 89 NE 4 acop. Caracal. . . Ruși-de-Vede ---. --- . --- --- --- --- --- --- T--Măgurde. 752.6 --- 6.9 O.2 + 10 94 --- --- acop. Giurgiu . . 753-7 --- 4-4 O.2 + 1-6 9° NE 3 plâe Sinaia . . . 754-4 --- 2.8 --- 1.8 -ț- 2.2 75 S 4 acop. Brăila . . . 755-6 --- 1-3 1-4 + 0.4 85 SE 2 i> Constanța . . 757-9 + 2.4 6.2 + 6.2 85 S 5 M Sulina . . . 758.0 --- 3-3 --- 9° SE 2 n Focșani . . 762.0 -ț- O.2 --- 3-0 --- 4.2 99 NE 2 senin Bacău . . . 755-7 ------ --- 4-2 --- 99 S I acop. T.-Severin. . 753-2 --- 1.0 --- 96 NNW I n Sofia (Bulgar.] 759-5 --- --- 4-3 --- 73 WNW I senin De la 3 (15) Ianuarie 1892, orele 8 dimină ța. Bucuresci . 75’-3 --- 4-5 - 1.0 4- 0.1 100 SW 5 câță De la 2 (14) Ianuarie 1892, orele 8 sâra. i| 2'|— 749.6] 0.2] NNE | i| câță I a 24 ore De la 1 (13 Ian., orele 8 săra. Temperat. Baro- Vântul N extr. metru q> •3 red. la Starea 0u și la E cerului {nivelul H PI de sa Max. Min. mărel Direcți ] Tăria _ 5 --- 3 759.6 --- 1.6 SW I noros 2 2 --- 3 754.7 1.2 N 4 zăpadă _______, 3 --- 8 758.4 --- 3-5 N 3 noros --- 5 --- 2 758.3 0.6 S 2 senin _ 6 4 --- --- --- --- --- _ 5 --- I 758.5 0.0 SE I senin --- 4 --- 3 758.5 --- 0.4 W 2 n __ 5 --- IO 748.0 --- 5-6 S I p. noros 4 --- 3 757-o --- 1.8 WNW I senin _ 5 0 755-9 2.3 WNW 3 M __ 3 --- 3 758.7 --- 0.7 NW 2 n __ 10 --- 7 761.8 --- 1.2 NE 3 » --- 4 --- 4 757-5 --- 2.0 N 3 1 6 --- 6 754-2 1.0 NW I noros 12 7 0 756.0 0.6 SW 3 zăpadă Starea Mărel potrivită. „ „ ușâră. OBSERVAȚIUNI MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE CLIMATICI SEPTEhINALI N» 2 (De Luni 4 pănăjDuminică 10 Ianuarie 1892 st. n.). BUCURESCI A duoa sâptâmână a acestui an a fost re- lativ forte căldurosă. Temperatura sa mijlo- cie — l°.l, este cu 4®.5 mal ridicată de cât aceea a acestei săptămâni dedusă din perioda anilor 1885/91. In anul 1886 acestă săptămână a avut a- prdpe aceeași temperatură ca și acum; în anul 1889 ea a fost cea mal frigurosă din toți anii periodel de mal sus când a avut mijlocia —12°.2. Mijlociele jilnice ale temperaturel | din săptămâna ce trecurăm au fost coprinse între 4-l°.8 și —3°.3. Cea mal ridicată temperatură din cursul săptămânel a fost -1-7°.2, iar cea mal scă jută — 4®.7. In cel-alțlani al periodel ce am arătat mal sus ele a ti fost coprinse între —ț—7°.2 și—20°,6. Gen mal ridicată temperatură maximă a a- cestel săptămâni din toți anii de la 1885 până acum a avut loc în anul acesta. Gerul a fost noros. Sorele a strălucit 19 ore în curs de 5 jile, în cari s’a arătat. In primele 4 jile am avut ceață, în 2 jile chiciură, iar brumă mal în tote serile și di- minețele. Duminică am avut puțină pldie d'abia 2 mm. Dupe ploie s’a observat un frumos curcu- beu la NE. Zăpada care acoperea pământul în ultima ji a săptămânel precedente a dispărut aprope cu totul sub influența căldurel și ploiel. To- tuși pe ici pe colo se mal văd încă grămejl de zăpadă. Tote dilele acestei săptămâni au fost cu îngheț; 2 dintr’ănsele au fost jile de iarnă. Vântul predominant a fost cel de la SW cu d N X a a oo Anii 1885 1886 1887 1888 1889 1890 1891 1892 TEMPERATURA AERULUI •3 Max. Min. Extreme 0 s Mijlociu Max. Min. --- 6.9 --- 2.4 ---10.0 0.7 ---20.6 --- 1.0 3.9 --- 3.2 6.6 --- 9.0 --- 3.2 1.0 --- 4.7 5.0 --- 9.5 --- 6.2 --- 2.1 --- 9.1 2.0 ---15.4 ---12.2 --- 3.9 ---15.9 1.0 ---19.5 --- 5.2 --- 1.6 --- 7.8 3.5 ---11.0 --- 4.6 --- 0.9 --- 7.7 4.2 ---17.4 --- 1.1 2.7 --- 3.6 7.2 --- 4.7 0.3 30 cm 0.4 1.9 2.3 —1.6 —3.7 — 1.5 -2.1 tărie potrivită. Presiunea atmosferei a fost fărte variată, am avut 2 minime forte accen- tuate Joi și Duminică. Mijlocia săptămânală a fost scăjută. Intre mijlociele jilnice am avut o variațiune de 12.6 mm. In tabela următore s’a indicat ca și în săp- tămâna precedentă mijlociele elementelor cli- matice ale săptămânel de care neocupăm, în comparație cu aceleași săptămâni din anii 1885 și până acum. TEMPERATURA SOLU- LUI LA 2 ORE LA ADĂNCIME DE: 60 cm. 90 cm. 120 o a S a a Z K 6,1 o 8 9 8 8 8 7 8 11 9 7 14 3 14 14 23 6 0 17 2 9 23 vEntul o . a § co £ Q S a 2.4 2.6 4.7 1.1 0.9 1.2 3.1 3.9 4.4 6.1 5.8 3.1 3.9 4.0 5.1 5.8 5.6 4.3 6.2 6.1 SW Var ENE ENE Var WSN NE 1 1 2 2 1 1 759.6 749.8 760.0 757.6 761.0 764.2 754.4 4.8 6.8 6 19J- 2l SW 4 3 751.0 de la 8 ore io, cifra o temperaturilor NOTĂ. Mijlocia temperaturel_____________ ___ . . dimineța, 2 p. m., 8 săra și temperatura minimă. Nebulositatea este socotită de la o la , arătând cerul cu totul senin, iar 10 cerul cu totul acoperit. Durata strălucirel sârelul^ tn colâna e- liograf este dată în ore. In colâna apa căjută se socotesce în milimetri de grosime atatapa provenită din plâe cât și cea din zăpadă. Pentru vent se dă direcția dominantă- in cursul săptămânel șt tăna sa mijlocie socotită de la o la 12. Cifra o arată că nu este de loc vent; cifra 12 arată cea mal mare tempestă. Presiunea atmosferei este mijlocia dedusă din observațiumle de la 8 dimineța, 2 p. m. și 8 săra; ea este redusă la 0°. înălțimea barometrului este de 84 metri d’asupra nivelului Mărel. Director, St, C. Hepites, BuQurpșci. aerului este dedusă din considerațiunea 1 42 Ianuarie 1892 5862 MONITORUL OFICIAL 4 Ianuarie 1892 Primăria Craiova Listă de numele și prenumele comercianților și industriașilor patentări clasa I—IV, cu dreptul de a fi alegători la camera de comerciii și in- dustrie din orașul Craiova, județul Dolj, pe anul 1892, Orașul Craiova D-nil: Alexandru Dumitrescu, Acsentie Pilcă, A. P. Florescu, Aureliu I. Fiscuța, Anghel lonescu, Andreiu E. Popleanu, Ale- xandru D.Lungulescu, Andreiu Dumitrescu, Alexandru Manolescu, Aristide Georgianu, Antonie Păunescu, Avram Marinescu, An- dreiu Pascu, Antonie loan, Alexandru Sado- veanu, Alecu Păunescu, Băluță Marotineanu, Barbu Drugă, Costică I. Grecescu, Costache B. Ciocănescu, Constantin Mihailescu, Cos- tică Dumitrescu, C. Constantinescu, Const. I. Vulpeanu, Cornelie loan, Costică D. lo- nescu, Constantin Toma, Costache D. Mihail, Christea lonescu, CostacheN. Motea, Costică I. Dioșteanu, Costică lonescu, Coman M. U- reche, Costică Stoenescu, Costache Iliescu, Chiriță Săvulescu, Costică I. Poboran, C. Du- mitrescu, Costache Vasiliu, Chiriac Stoiano- vici, Constantin Gheorghiu, Const. D. Dumi- trescu, Dumitru Dumitrescu, Dumitrache Gheorghiu, Dumitru F. Căpitănescu, Dumitru Ștefănescu, Dimitrie Mladinescu, Dumitru Marinescu, D. C. Amărăscu, Dumitru S. For- tunescu, Dincă Stefănescu, Dimitrie Dimovicl, Dimitrie H. Sterie, Dimitrie Crăciunescu, Du- mitru Marinescu, Dumitru D. Constantinescu, Dobre F. Olteanu, Dumitru Marinescu, Di- mitrie M. Georoceanu, Dumitru Ghisdăvescu, Dimitrie Cacaliceanu, D. C. Berneanu, Dimi- trie Constantinescu, Dimitrie Constantinescu, Dimitrie Vasiliu, Dimitrie Condă, Enache Manea, Efrim Burcușescu, Eduard Contesch- veler, EmanuelD. Paulian, Elie Ghisdăveanu, Eraclie Constantinescu, Francisc Pohl, Firu N. Popescu, Firache Constantinescu, Florea Ploeșteanu, Florian Stoenescu, Florea Stăn- cescu, Fotache Slăvilescu, Grigorie S. lones- cu, Gheorghe Mihăescu, Grigorie Nicolae, Gheorghe Pârvănescu, Gheorghe Ștefănescu, G. I. lonescu, Grigorie C. Pârvulescu, Gheor- ghe Mladinescu, Grigorie Stănescu, Grigorie Constantinescu, Gavril Adamescu, Gheorghe Stănescu, Grigorie R. Popescu, Gheorghe lonescu, Grigorie Chiriță, Grigorie R. So- reanu, Gheorghe Marinescu, Ghiță lonescu, G. M. Șerbănescu, G. M. Mihăileanu, Ghiță lonescu, G. I. Grigorescu, G. Pencioiu, Ga- briel D. Fulgulescu, G. Georgescu, Grigorie P. Crăsnaru, Ghiță Popescu, Gheorghe An- dronescu, Herman Mendel, Hristea A. Van- ghelie, Hristache Hristescu, Haralambrie I. Bălșeanu, Hristea Anghelescu, Ion Ridl, lan- cu P. Petrescu, lorgu Manolescu, Ilie M. Troceanu, Ion P. Petrescu, Ion Popp, Ilie Marinescu, loniță T. Godeanu, Ion Elian, Ilie Gheorghiu, lancu Ștefănescu, Ion Niculescu, Ion G. Dumitrescu, Ilie G. Stănescu, loniță Dimitrescu, Ilie Sfetcovici, loniță Ștefănescu, loniță M. Gorunescu, Ion Dejoianu, Ion S. Athanasiu, lancu Iliescu, Ion Neagu, I. Ște- fănescu Gogu, Ion M. Ciulea, Ion Florescu, Ion M. Grigorescu, Ion Constantinescu, Ion Dimitrescu, lorgu G. PopovicI, loniță Dră- goescu, Ion G. Coșoveanu, I6n Osvald, lancu M. Comănescu, Ion Florea Prejbeanu, I6nD. Lungulescu, Ilie R. Opran, lancu I. Constan- tinescu, loniță Petrescu, lancu lulescu, I. Stănescu, lancu Boicescu, Ion Dumitriu, lulius Glatz, Ion Christescu, I6n N. Rădu- lescu, Ion N. Pencovici, loniță Thomescu, Ion T. Lilovici, lancu Constantinescu, loniță M. Gorunescu (mare), Lache N. Coman, Leo- pold St. Mendel, Luță Gheorghiu, Ludvik Mrazek, Lache lonescu, Lache Gheorghiu, Mihalache Niculescu, Mihail Sterescu, Moise A. Mendel, Marin Pârvănescu, Mateiță An- ghel, Marin Eliescu, Mihăiță Rădulescu, Mi- halache Marinescu, Marin Diaconescu, Marin D. Popescu, Mitrică D. Cercelariu, Mihail Stănciulescu, Marcu Ștefănescu, Mitrică C. Dimitriu, Marin Antonescu, Mihaiu Teodo- rescu, Mihail Burlan, Mihalache Stănescu, Mihăiță M. Rădulescu, Mihalache Georgescu, Mihail C. Berneanu, Mihalache Petrescu, Mi- trache Dumitrescu, Mihail Nasfa, Marin A. Cercelaru, Mihail Mladinescu, Năstasie Țecu Rusu, Nicu Dimoviceanu, Nică Marinescu, Nică N. Mirea, Nae M. Popescu, Nicolae G. Coșoveanu, Nicolae Calotescu, Niță Rădules- cu, Nicolae Marin, Năstasie Dumitru Chiriță, Niță Angelescu, Nae Călinescu, N. Niculescu, Nicolae Popescu, Nae T. Popp, Nicolae Con- stantinescu, Nicolae P. Popp, Nicolae M. Co- coșiu, Nică Coandă, Oprea Gheorghiu, Pan- delie Nicolau, Păun Treerescu, Petre Diaco- nescu, P. Staricu, Petre Constantinescu, Petrache Andreescu, Petre Niculescu, Petra- che M. lonescu, Petrache T. Marinescu, Pân- dele Lăzeanu, Pandelie Velescu, Petre Marian, Radu Mihăilescu, Răducan Georgescu, Ște- fan Dumitrescu, Ștefan Mercuriu, Ștefan Ștefănescu, Ștefan G. Saita, Stancu Gavri- lescu, Ștefan D. Popescu, Ștefan Dumitrescu, Stancu Petrescu, Ștefan G. Pănuțescu, Ștefan P. Saita, Ștefan Lupescu, Ștefan Mihăilescu, Simion A. Curculescu, Ștefan D. Popescu, Savu M. Caracaleanu, Stan Durlea, Ștefan Ghencea, Ștefan Cănescu, Ștefan I. Petrescu, Ștefan M. lancovicl, Ștefan Georgescu, Savu Alexiu, Stan Roșianu, Ștefan Geblescu, Ște- fan Mihăilescu, Tudor lancu, Tache Buzdu- ceanu, Toma Demetrescu, Tănasie loanovici, Tasie M. Anastasiu, Tache Constantinescu, Tache S. Veleanu, Tache N. Puțureanu, Teodor B. Celăreanu, Tănăsache D. Dimi- trescu, Teodoi- Cosma, Tache Constantinescu, Tache Andreeanu, Vasile Constantinescu, Voicu C. Rigman, Vasile Niculescu, Vasile Constantinescu, Zamfir Popescu. Plasa Amaradia-Ocolu Comuna Adâncată: D-nii Grigorie R. Gră- unțeanu, Zamfir V. Țecovici. Comuna Amărăsci: D-nii Dumitru Săn- dulescu, Gheorghe I. Dumitrache, Ion Ștef. Gălan, Petre Mărculescu. Comuna Bucovățu : D-nii Tudorache C. Rigman, Sterie Staicu. Comuna Bodăesci: D-nii Dumitru Călino- iu, Sandu Nedelcu. Comuna Bulzesci: D-nii Dumitru Fl. Pa- raschivu, Constantin Popescu, Ion M. Deme- trescu, Ion Ștefănescu, Marin Graure, Stancu Murgășeanu. Comuna Breasta : D-nii Constantin Nițu- lescu, lancu C. Vrăbiescu, Nae Giulescu, Nae Stan Predoiu, Petre Stoicescu. Comuna Balta-Verde: D-nii Dumitru Va- silescu, Gheorghe Ion Leoveanu, Ion I. Po- pescu, loniță Paraschivu, Petru Ion Ciobanu. Comuna Cernelele: D-nii Dincă Bușcă, Ion B. Belu, loniță Dimitrescu, Marin Gher- ghina, Mihaiu Frimu, Preotu Mihaiu Po- pescu. Comuna Căpreni: D-nii Avram Semo, Alex. Petrescu, A. Firulescu, C. I. Ioana, Ion Florescu, Ilie G. Neagoe. Comuna Coșoveni-de-Sus : D-nii Ion M. Tudosiu, Mirea Dincă, Mitrică M. Vasile. Comuna Godeni: D-nii Anastasie Gheor- ghiu, Grigorie Doană, Ion Florea Badea, Ristea Florea, Sandu Ion. Comuna Glodu: D. Stan Pârvu Bădulescu. Comuna Goesci: D-nii Amza Răiculescu, Ilie Alexandrescu. Comuna Ghercesci: D-nil Marin Hiuță, Smarandache Voicu. Comuna Isvorul: D-nii Constantin M. Doca, Dumitru C. Barbu, Ilie N. Foleanu, Ilie Foleanu, Ilie Columbeanu, Ilie M. Marin. Comuna Ișalnița : D-nii Dumitru I. Sol- da tu, Ion Andreiu. Comuna Murgașu : D. Gheorghe C. Pre- descu. Comuna Melinesci: D-nii Ilie Mateescu, Ilie Radu Drăghici, Mateiu Munteanu, Nico- lae Tudor, Petre Pârvulescu, Pavel Dimu- lescu. Comuna Mischi: D-nii Ion Ion Nedelcu, Ion M. Vulpeanu, Marin R. Stancu, Radu D. Pița, Preda Croitoriu, Sandu Rașcă. Comuna Negoesci: D-nii Antonie lonescu, Apostol Cornu, Constantin Ștefan, Dumitru Beloescu, Ion Nicolăescu, Marin Nuțu, Mi- haiu Tismănariu, Nițu M. Ferariu, Niță I. Nedeianu, Radu I. Pătru. Comuna Preajba: D-nii Alecu S. Marcu, Demetru Balița, Anastasie B. lonescu, Ion Iliov, Ilie Anghel, loniță Rădescu, loniță Jitienescu, Mitrică Popescu, Marin M. Sec- șoreanu, M. I. Samfirescu, Ștefan Ion. Comuna Podari: D-nii Constantin P. Fira, Grigorie Alexandrescu. Comuna Pielesci: D-nii Dumitru I6n, Ște- fan Florescu. Comuna Șimnicu : D-nii Enache Măndri- cel, Gheorghe G. Dobrinescu, Ion M. Ciulea, Nicolae M. Trițoiu, Sima Gheorghe, Păun Ghelbegeanu, Enache Andreiu, Ion St. Tu- cană, Ilie N. Grigorie, Ion G. Săndoiu, Ma- rin G. Săndoiu. Comuna Tălpașiu: D-nii Ghiță N. Grecu, Gheorghe D. Dragomir, Ilie I. Boștină, Mi- halache B. Roșianu. Comuna Craiova : D-nii Gheorghe Basta, Ion Gheorghiu, Marin Păunescu, Marin Con- stantin, Marin Coandă, Niță D. Puțureanu, Costache Geblescu, Alecu Popa, Marin Ni- chitoianu, Ion Marin. 4 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 5863 Plasa Balta Comuna Afumați: D-niî Costache Constan- tinescu, Constantin Sufanu, Dinu M. Ciobanu, Dumitru FI. Berceanu, Florea T. Bojiu, Flo- rea M. Ociococu, Florea Tică, Gheorghe lo- nescu, Ion FI. Șeicăriu, Ion T. Nicolae, Mi- haî I. Decă, Stan B. Pena. Comuua Boureni : D-niî Dumitru M. Io- nică, Ion S. Mitroî, lordache I. Mitre, loan Velcovicî, Gheorghe Bercea, Nae Enciu, Pă- tru I. Nicola, Pantelimon Constantinescu. Comuna Băilesci: D-niî Alexandru P. Teo- dorescn, Anastasie Jifcu Ștefanovicî, Alexan- dru lonescu, Costache M. Voinea, Costea P. Staminu, Constantin C. Becherescu, Constan- tin T. Seceanu, Cârstea M. Gabroveanu, Cos- tea Nicola Docna, Diță Popescu, Dimitrie Va- silescu, Docea M. Gabroveanu, Dimitrie Ghe- nescu, Decă D. Iureși, Dumitru D. Dișia, Ef- timie S. Caloghir, Fane R. lonescu, Florea A. Vulturu, Florea V. Badină, Florea N. Fir- tulescu, Gheorghe C. M. Pârvu, Gheorghe Staicov, Ion Popa Stancu, loniță Niculescu, loniță Marincu, Ion Pârvu Cârciumaru, Ion D. Gabroveanu, lovan M. Gabroveanu, Ignat G. Croitoru, Ilie D. Iureșî, Ion N. Becherescu, Ion Ilinca Văduva, Ion S. Cărșinescu, lorgu M. Popovicî, Ion FI. lonescu, lovan N. Aran- ghel, Lazăr lovauovicî, Lazăr N. Donea, Mi- haî I. M. Stanucă, Mihail Stoicescu, Mitrică Moțățeanu, Marin Teodorescu, Marcu Hagi lovan, Marin D. Iureșî, Mihaî D. Săceanu, Marin I. FI. Ciochia, Nică M. FI. Ciochia, Ni- colae D. Săceanu, Niță S. Fițoiu, Nicolae Țe- culescu, Nicola Nicolau, Nae R. lonescu, Preda Teodorescu, Pătru M. Staminu, Petre Tolovici, Pătru Staicu, Petre Ivanovicî, Stan N. Firțulescu, Ștefan R. lonescu, Ștefan Ț. Becherescu, Savu B. Marta, Toma Dragomir, Teodor Culescu, Trică Ilie R. Ciobanu, Țecu P, Becherescu, Vâlcea D. Gabroveanu. Comuna Bărca; D-niî Andreî C. Potbăni- ceanu, Constantin Dumitrescu, Crăciun C. Vilan, Costică Iliescu, Constantin ,M Șegăr- ceanu, Dinu R. Marcu, Dinu B. Catană, Fio- rea St. Florița, Florea I. Devesel, Ghiță Ră- dulescu, Gheorghe Vârvoreanu, Gheorghe Simionescu, Ghrigorie FI. Roșiu, Gheorghe Marinescu, loan M. Lungu, loniță Mihăilescu, loan D. Firănescu, Marin lonescu, Marin V. Pădureanu, Radu Dumitru Gurgiu, Tile E- nache Gâdar, Tudor Ion Cârstea, Vrăbiescu Constantin. Comuna Bistrețu : D-niî Costache Ciupitu, Florea D. Popescu, lancu lonescu, Ispas Pe- trescu, Ilie Gadescu, Mihaî Tomescu, Stan M. Staurea, Stan D. Fotescu. Comuna Coveiu : D-niî Mihaî Nicolae, Ni- colae Trandafir, Pascu Marinescu, Ștefan Mușetescu. Comuna Cătunele: D-niî Costache lonescu, Gheorghe Băltărețu, Ion Mitrănescu, Marin Popescu, Stancu Minea. Comuna Gârna : D-niî Barbu I. Coșoreanu, Florea Alamița, Ion Marinescu, Ion Enciu, Ion N. Marinescu, Ion P. Toma, Țecu Pâr- van, Teodor lonescu. Comuna Calopăru : D-niî Florea I. Radu, Gheorghe Constantin, lancu M. Stroe, Nico- lae Năucă. Comuna Cerătu : D-niî Const. Ion lanov, Dumitru Nicolau, lancu V. Nicăla, Ion D. Chitiși, Hie D. Chirișî, Mihaî lonescu, Mitrică Dobre. Minca P. Marin, Pană P. Mitran, Pe- tre Verdeșeanu, Vasile D. Mischiranu. Comuna Cioroiașiu: D-niî Costache Po- pescu, Dan M. Popescu, Dinu lanoșî, Dinu Ilie Mitroî, Dumitru Marinescu, Dănilă Pă- tru, Ion D. Mateescu, Ion Pascu, Ion St. Pe- trescu, Ion Stoenescu, Ilie Popescu, Ion M. Fluturescu, Marin St. Buldur, Marin Popescu, Stan Dincă. Comuna Ghidiciu: D-niî Dinu Teică, Ilie lonescu, Ilie Ilie Vasile, Ion D. Bar- bu, Ion G. Butoescu, Ion P. Bora, Mitran Enache Pădureanu, Marin Mihaî, Petre Bo- goseru, Petre Stancăî, Stan Dincă Borcea, Ștefan N. Lelea. Comuna Gighera ; D-niî Bercu Iliescu, Ion N.Vărzaru, Jifcu Iliescu, Mihaî G. Purcariu. Nicolae C. Dascălu. Comuna Goicea-Mare: D-niî Filip Bădescu, Gheorghe D. Marcu, loan Crăciunescu, loan I. Berceanu, Ion Drăgoî Oncică, Marin M. Bălășoiu, Radu M. Mitroi, Stoian Enciu, Stan Mitroî. Comuna Goicea-Mică: D-niî Constantin FI. Rusu, Dumitru I. Rusu, Dumitru I. M. Du- mitru, Ion Petcu Vanță, Gheorghe Ștefănescu, G. FI. Russu, Florea Mirionescu, Ion Russu, Ion P. Sârbu, Ion St. Șearpe, Ion Lăzanu, Ion Mirea Dumitru, Marin I. Cuța, Marin Savu, Nicolae T. B. Passa, Nicolae Gună, Preda N. Russu, Stan Mitr. Dumitru, St. I. Lazanu. Comuna Giurgița : D-niî Ghiță Dundescu, Gheorghe N. Nică, Ilie Dimovicî, Nael. Cârstea, Radu Stujeu. Comuna Intorsura : D-niî Dinu Boangiu, Florea I. Poenaru, Gheorghe Nistor, Gheor- ghe D. Nicolae, Gheorghe lonescu, Ion Geor- gescu, Ion D. Ghercioiu, Toma FI. Ghiță, Tache Ivanovicî, Vladimir P. Radovicî. Comuna Lipovu : D-niî Ghinia Sandu, Hristea lonescu, Filip St. Urdu, Ion R. Du- mitrescu, lorgu Mateî Ilie, Mihalache Popes- cu, Niță lonescu, Niță lordache, Tache Cio- culescu. Comuna Măceșiu-de-Sus : D-niî Costache I. Stiucă, Dumitru lonescu, Dumitru Stăn- culescu, Dinu Pătru Serbu, Dumitru Stă- nescu, Dumitru Zănescu, Dinu Zamfirescu, Ion FI. Albu, Ion St. Mirea, Ion Dănescu, Ion Stănculescu, Ion Nicolăescu, Matei Popa, Nicolae Stănescu, Niță Dumitrescu, Tudor Stoenescu. Comuna Măceșiu-de-Jos: D-niî Dumitru Ține, Dumitru M. Drăniceanu, Florea P. 0- prișî, Ion M. Ignat, Marin Chiser, Petrache Hristescu, Vasile Chiurtu. Comuna'Nedeia : D-niî Costache M. Staicu, Dinu R. Rotaru, Florea Marinescu, Florea M. Andreî, Marin Șarpe. Comuna Negoiu : D-niî Costache M. Voi- nea, Florea Popescu, Gheorghe Popescu, Ha- ralambie Petrescu, Mitrică M. Voinea, Mi- trică Nină, Marin Avram, Ion Stănescu. Comuna Plosca : D-niî Dumitru S. Mitroî, Gheorghe N. Stanciu, Ion Brătănescu, Petre Mușetescu. Comuna Rastu : D-niî Costache Petrescu, Const. R. Nedeianu, Gheorghe Veleanu, Ion lordache, Ion Ilie Ciuru, Ion Mirițoiu,IonM. Băltărețu, Stan T. Vlădoî, Ștefan FI. Lăză- rică, Teodor Ghițulescu, Tănase D. Chirișî. Comuna Siliscea-Cruci: D-niî lordache Trancă, Marin Chifu, Manea P. Enache, Mi- trache Trancă, Mirea I. Petcușinu, Marin D. Curcă, Mateî lovanescu, Marin B. Beciu, Ște- fan P. Mitrache, Ștefan Pârvulescu. Comuna Șegarcea : D-niî Constantin M. Dumitrescu, Constantin Enculescu, Costache G. Nicola, Dumitru Davidescu, Ion Eucules- cu, Marin R. Fetoiu, Marin R. Dumitrescu, Grigorie Petrescu, Nicolae D. lonescu, Pă- tru M. D. Popa, Ștefan FI. Dimitrescu, Tu- dor R. Dimitrescu. Plasa Câmpu Comuna Basarabi: D-niî Florea Predescu, Dumitru Popescu, Marin Stoenescu, Stan Brandibur, Vasile Mirică. Comuna Ciuperceni: D-niî Filimon Moco- fan, Ion M. Gârjealiu, lovan Simion, Ion Mârșolescu, Mitran Lungu, Mitrică M. Lun- gu, Marin Dimitrescu. Comuna Caraula : D-niî Ghiță I. Gegiu, Ion Tănăsescu, Ion D. Motroc, Marin lones- cu, Stan D. Cruceru. Comuna Cetatea ; D-niî Cole Stoian, C. Teoharie, C. I. Casinescu, Dinu P. Deliu, Dinu P. I. Grecu, Dumitru G. Răduț, G. D. Constantin, Ion Cismaru, Ion Duță, lancu Popescu, Ion S. Duță, Ion P. Risipiceanu, Ion M. Staicu, Ion Costovicî, Ion Stănescu, Ion Sărbulescu, Ion S. L. Tănasie, loniță Stoenescu, Mihaî Năstase,Mihalache I. Agiu, Mitran P. Dianu, Mitrică D. Pălpea, Marin Arizon, Mih. Iov. Popa, Mih. Popa Mihalache, M. Scărlătescu, M. Georgescu, Nică Mari- nescu, Nițu Bădescu, Nicolae S. Coca, Pătru S. Șculeanu, Vasile Petrescu. Comuna Corlate : D-niî Ion N. Becheres- cu, Ion D. Gabroveanu, Marin Percescu. Comuna Dobridoru: D-niî Dumitru D. Lungu, Florea D. Negrețu, lacov Filimon, Marin M. Răsteanu, Mitrică Negrețu, Mihaî Fior .seu, Radu D. Negrețu, Ștefan FI. Ne- grețu. Comuna Fântâna-Banuluî: D-niî Ion M. Bărbuceanu, Ion Dinuțu, Hie lordăchescu, Ion Stănescu, Ion M. Gheorghișor, Ion Ion Rotaru, Nicolae Gheorghișor, Preda Vasile. • Comuna Galicea, D-niî Chiriță Iliescu, Costache Chirițescu, Dincă N. Toma, Florea Apostolu, Ion A. Boată, Ion 1. Durlan, Petre Durlănescu, Vladimir P. Radovicî. Comuna Giubega : D-niî Antonie lovano- vicî, Alecsie Petrescu, Costache Vasilescu, Dinu St. Calotă, Dumitru lordache, Firan St. Popi, Ion C. Dumitru, lovan Gheorghe, Ion N. Bobolocu, Mitrache Dumitru, Marin I. Popescu, Mihaî sin Mihaî, Neagoe I. Nico- la, Nicolae Iov. I. Curcă, Preotu Ion Ilie, Preotu St. Stănculescu, Ștefan Iliescu, Toma M. Bistriceanu, Vasile Gheorghescu. Comuna Galiciuica: D-niî Alexie Bălăcescu, Ion Ciocârlteu, Marin Georgescu, Teodor lo- văhescu. Comuna Hunia: D-niî Dinu Gh. Mitrănescu, Florea F. Stoichiță, Gheorghe Stănescu, Ion M. Drăgan, Nicolae D. Schiopu. Comuna Moțățăi: D-niî Athanasie Iova- 5864 MONITORUL OFICIAL 4 Ianuarie 1892 novici, Câncea Savovici, D. Petro viei, Florea Etegan, Florea Corcoveanu, Ghiță Stoenescu, Ghiță Vasilescu, G. Petrescu, G. Fiilgulescu, Ilie I. Etegan, Ion I. Etegan, Ion Țecovicî, Ion Plotogea, Ion Stăncescu, Jifcu Țenea, Mitrică G. Mitrol, Mitrică Dumitrescu, Nico- lae Dumitrescu, N. O. Stănol, N. loanidis, Preda P. Jiainu, Petcu Nicolovici, Stoian Isak, Stoian Stăncescu, Stăncuna Marinicu, Zaharia Stoenescu. Comuna Maglavitu: D-nil C. D. Toncescu, Costache Dulamca, C. Vălulescu, Dumitra- che Toncescu, Dinu I. Voinea, Ion P. Stancu, Ion Dinu Lupu, Ion S. Coca, Mitrică S. Plă- viciosu, Marin Belu, Nicolae N. I. Năsipași, Preotul I. Brănișteanu, Savu S. Coca, Stan Ion Dinu, Vasile Mirica, Vasile M. Mirica, Vasile V. St. Petcu. Comuna Orodelu: D. Ilie Marinescu. Comuna Pisca: D-nil Firu Stănescu, Ion Petrescu, Mitrică Decă. Comuna Plenița: D-nii Alexiu Ciurazu, C. I. Dimulescu, Ion D. Mărinică, Ion Voinea, Lepădat S. Tacoi, Mihail P. Ciocâlteu, Ma- teiu L. Mangă, Marin D. Șerbănoi, Stancu Popescu, Toder I. Dimulescu. Comuna Poiana Plenița: D-nii C. D. Ma- ria, Firu D. Maria, Giurcă D. Grămescu, Ion Niculescu, Petre Popescu. Comuna Poiana: D-nii Alex. lovanovici, Câncea Savovici, Dinu B. Meleancă, D. Lă- custeanu, Florea Corcoveanu, Florea F. Stă- noiu, Ion E. Mărgărit, Ion Pașea, Ispas Ti- șulescu, Ion N. Țacea, Ilie Damian, Ion I. Marincu, Ion P. Dobre, loniță Ivănescu, Ion C. Stănol, Ion N. Stana, Ion Florescu, Mi- halache Drăgulescu, Mitrâche Bălăci, M. Munteanu, Mitran Dinescu, Nică Marincu, Naică loniță, Oprea P. Dinu, P. Stănărângă, Petre I. Ciurea, Stoian Vârban, Stăncuna Marin, Stoian Albișor, Sima Stăncunescu, Țenea loniță, Vărban Dan, Vasile Micu. Comuna Rudari: D-nii Dincă Nuță, Flo- rea Mirea, lancu S. Gheorghe, loniță Gheor- ghiu, Ion D. Stanciu, Ștefan Stănescu. Comuna Risipiți: D-nii Ion M. F. Găman, Ion St. Dugăiașiu, Marin M. Badea, Marin Găman, Mandy Gheorghe, P. Nicolăescu, Radu Niță, Sima lonescu, F. Gheorghe. Comuna Smârdan : D-nii Florea Mocofan, Nicolae I. Marinescu. Comuna Tunar: D-nii Dumitru I. Muci- că, Mihail Sfetculescu, Stan I. Mucică. Plasa Jiu-de-Jos Comuna Afumați-de-Geormane: D-nii Flo- rea loneasca, Ilie Stancu, Tache Constan- tinescu, Avram M. Popescu, Anastasie Rașcu, Dumitru Florescu, Dumitru Oprescu, Dumi- tru Dumitrescu, Dumitru P. Nechifor, Du- mitru Poescu, Gheorghe Nicolăeseu, Gheor- ghe Grigorescu, Gheorghe N. Stoian. Comuna Bechetu: D-nii Grigorie Nițescu, loniță Demetrescu, loan D. Mazilu, Ilie Ghi- ță, Stan Mihăilescu, Ștefan D. Mateescu, Ta- che Gr. Popescu, Tomache M. Cherceșcu, Tudorache Sterie. Comuna Barza: D-nii Atanasie M. Neguți, Ion Bârzeanu, Ion Dinculescu, Petre St. Pre- doianu, Radu Muscalagiu, Radu Vâlcea. Comuna Călărașiu : D-nii Manea Marine- scu, N. Sterie, Petre lonescu, Stancu An- drei, Stan Diaconu. Comuna Comoșteni: D-nii Bătuți Danco- vici, Florea Florescu, Marin Nicolăescu, Ma- rin Popescu. Comuna Căciulătești: D-nii Ghiță Fău- .rescu, Ilie Popescu, Petre Dumitrescu. Comuna Damianu: D-nii Florescu Iliescu, Florea Petrescu, Gheorghe M. Socoteanu, Ion Pâr van, Ion R. Safta, Petre Grigorescu, Petre D. Dinu. Comuna Foișoru: D-nii Camiu Peșiu, Mi- haiu Păun Stanciu. Comuna Gângiova: D-nii ConstantinG. Isak, Ion N. Pața, loniță Boangiu, Ion T. Pițigoi, loniță Popescu, Ilie lonescu, Marin N. Isac, Nicolae Pața, Stan Drăgulescu, Tănase N. Ciufu. Comuna Giorocu-Mare: D. Florea Robă- nescu. Comuna Grecesci: D-nii C. Tomescu, I. Marinescu. Comuna Grindeni: D-nii Dumitru P. Ca- ramaliu, Ghiță Stoian, Ion D. Căldărușe, Ion Marinescu, Lazăr Demetrescu, Nicu Gheor- ghe. Comuna Horezu-Poenari: D-nii Dumitru I. Vasiliu, Nicolae Măceșeanu, Petrache lo- nescu. Comuna Locusteni: D-nii Ilie Călugăru, Nicolae Preda, Tudor Trifănescu. Comuna Mărșani: D-nii Ion Radu Cerătu, Ion Stan Popescu, Lache Ștefănescu, Teodor Stoicescu. Comuna Murta: D-nii Dumitru lonescu, Ion N. Gheorghiu. Comuna Padea: D-nii Alexandru Oprescu, Elisei Neagu, Gheorghe Ilie Cârstea, M. M. Neagu, Marin Neagu, Niță M. Ene, Ștefan lonescu, Stan I. Voicu. Comuna Rojiștea: D-nii Gheorghe N. Bo- țoi, Ilie Dumitriu, Ion S. Răducan. Comuna Sadova: D-nif Florea Drăgoi, G. Dumitrescu, Gg. St. Ciotea, Mateiu lonescu, Mihaiu Ciuciuc, Petcu Dumitru, Toma Ni- colau. Comuna Valea Standului: D-nii Dinu D. Tica, Dumitru Lăzărescu, Florea M. Tica, Gheorghe Botescu, Ion Pretorian, Vâlu Ne- șovici. Plasa Jiu-de-Sus-Dumbrava Comuna Argetoia: D-nii Const. Nițulescu, Dincă C. Ionică, Gheorghe Dumitrescu, loan Căldărușean.u, lorgu Țăuleanu, Mihalache Ciupagea, Nicolae M. Crețulescu, Nicolae Gămulescu, Vasile Popescu. Comuna Braloștița: D-nii Dumitru Ș. Pru- noiu, Mihaiu lonescu, Nae Ștefăneanu. Comuna Brădesci: D-nii Alexandru R. Făgat, David Cristea, Ion Leoveanu, Pavel Șăndulescu. Comuna Brabova: D-nii Cristudor Cafa- sidis, Dincă loanovici, Ilie Popescu, Ion St. Drăgotescu, Ion Pavel. Comuna Carpenu: D-nii Barbu Păunete, Const. I. lordache, Ghiță G. Vasilea, Ilie Ruin, Ion Stan Bănă, Ion Popescu, Ion Dinu Neagoe, Ion Manciu, lancu Nicolescu, Marin M. Bejan, Răduț Goblescu, Stan Nuță, Ta- che Mihăilescu. Comuua Cernătesci: D-nii Alexandru D. Cernătescu, Ilie C. Berneanu, Ilie lonescu, Tudor Constantinescu. Comuna Ciutura: D-nii A. Z. Dumitrescu, Camcu Naiden, Costică Dragomirescu, Ion N. Dincă, Stoian D. Mateescu. Comuna Călugărei: D-nil Dincă Muntea- nu, Mihaiu Constantinescu, Nicolae P. Tru- fica. Comuna Cornu: D-nii Dincă Vasile, Din- că Florea Firu, Firu loan, loan G. Chimirel, lancu I. Calafeteanu, Marin Mihăilescu, Ni- nică Dabulici, N. Anghelescu, P. P. Trufică. Comuna Căciulatu : D-nii C. Nicolăescu, C. I. Pârșcoveanu, Radu D. Firu. Comuna Coțofeni-din-Față : D-nii Geor- ghe Bălăcescu, G. Pătrașcu. Comuna Coțofeni-din-Dos : D-nii Bănică I. Proteșescu, Vladu R. Preduți. Comuna Filiașiu : D-nii Const. Dinulescu, Const. lonescu, Ghiță Florescu, Nicolae Flo- rian, Pavel Crețu. Comuna Floresci: D-nii Ion Stanciu Buric, Petre loan, Ștefan I. Sfetcovici. Comuna Fratoțtița : D-nii Costea G. Fra- toștițeanu, Petre P. Fratoștițeanu. Comuna Mosna : D-nii Dumitru lonescu, Ion Ștefan, M. Păunescu, Mihail Popescu, M. Șăndulescu, Stancu Preda, Trandafir Ștefan. Comuna Mihăița: D. Ion S. Calafeteanu. Comuna Predesci: D-nii Aurel S. Ge- blescu, Ion G. Mateescu, Vasile Vlădoianu. Comuna Pleșoiu : D-nii Ion Lazăr, M. Dunăreanu, Nicolae Bogea. Comuna Perișoru : D-nii Nae M. Sușo- reanu, Petre Gața, Stan Dinescu, Ștefan Georgescu. Comuna Poiana: D-nii Dumitrache Gheor- ghiu, Grigorie Stănescu, Matei D. Puțurea- nu, N. N. Manarovici, Petre Pârvu, Petre loan, Petre Purcărescu, loan Heleșteanu. Comuna Răchita: D-nii Dumitrache lo- nescu, Ghiță Purcaru, Radu D. Stoian. Comuna Rasnicu : D-nii Nuță C. Anoiu, Ștefan Bărsănescu. Comuna Răcariu: D-nii Dumitrache Ni- culescu, Ion lonescu. Comuna Salcia: D-nii Dumitru Ghergu- lescu, Mitrică G. Duncă, Nicolae N. Stăncu- lescu, Simion Besnă, Ștefan Ion Lăța. Comuna Saca: D-nii C. I. Geblescu, Dinu Nicolae, Gheorghe Dinoi, lacov Giuroiu, Ion Barbu, Ion N. Cernețu, Mihaiu Vasile, Nae Po- pescu. Comuna Sălcuța: D-nii Alexandru Măgu- lea, Alecu Silea, Florea Enache, Ilie D. Mar- cu, Ion G. Olariu, Ilie Mirescu, Mateescu Constantin, Marin Popa, N. Alexandrescu, N. Pârvulescu, Nae Susoianu, Niculae Ion, Pârvan Boangiu, Stan Marinescu, Stanciu Barbu, Ștefan Purcaru, Vâlcea Petre. Comuna Sopotu : D-nii lancu Georgescu, Ion Florescu, Nistor Popescu, Niculae De- metrescu, Ștefan Dănciulescu. Comuna Târpezița: D-nii Const. Ooteanu, D. Popescu, Ilie C. Buneanu. 4 Ianuarie 1892 MONITORUL OFICIAL 5865 Comuna Tatomiresci: D-nii Const. Bră- nescu, Ion Vlădescu, Petre Militaru. Comuna Țiu: D-nii Constantin Vătășoiu, Dumitru Zaharia, Dumitru G. Botorogă, Gheorghe Scăiceanu, Gheorghe Oprescu, Ilie M. Mirea, Ion G. Niță, Ion D. Daia, Ion D. Naramza, Mitrache Tutor, Vasile G. Niță. Comuna Țânțăreni: D-nii C. Pârvulescu, C. Vasiliu, C. Manolache, Dumitru Nicu- lescu, Florea Stănescu, Gh. C. Cosma, Ghe- orghe Cosma, Gh. lonescu, Ion Mutulescu, Ion N. Robănescu, N. Manolache, N. Mihai- lescu, Pârvu B. Călărășeanu, Petre Niculescu. Comuna Vârtopu: D-nii Ion Filipescu, Ște- fan D. Șeandru. Comuna Vela: D-nii Ghiță Velefecu, Muță G. Marinescu, Nae Anastasiu. Comuna Vârvoru : D-nii Alexandru Voi- culescu, Barbu G. Toma, losif loan, Niculăe I. Galiceanu, Stan I. Toma. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor Prețul resulat la licitațiunea ținută în ^iua de 20 Decembre 1891 fiind prea mare, se pu- blică o altă licitațiune pentru aprovisionarea acestei direcțiuni cu 1.548 stâlpi telegrafici de stejar, din cari 250 de 7 metri lungime, 1.042 de 8 metri lungime, 36 de 9 metri lungime, 200 de 10 metri lungime și 20 de 12 metri lungime. Licitația se va ține în ^iua de 18 (30) Ia- nuarie 1892, atâtla direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefecturile județelor Bacău, Botoșani, Iași, Fălciti, Mus- cel, Mehedinți, Tulcea, Buzău și Ialomița și va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p, m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Cauțiunea provisorie ce concurențil trebue să depună spre a fi admiși la licitație, cum și cele-alte condițiunl ale licitației și furnitu- rei, sunt cele de sub No. 32.013, publicate în Monitorul oficial No. 185 din 21 Noem- bre (3 Decembre) 1891. No. 781. ₃ 1891, Decembre 30. —Licitația anunțată pentru /, --- --- --- \ » > 1884 • • 5% Mai fi---Noembre...... --- ------ --- --- --- » 1888. . 5"/. Iunie---Decembre .... _ _ --- --- --- Iii I 1890 . . /o Maiu---Noembre ..... 93'/, --- 93>/4 --- --- --- , , , t cu losurl a 20 lei . La trag. 78 --- 4 --- --- --- Împrumuturi de societăți Scrisuri iunciare rurale....... 5% Ianuarie---Iulie...... 97’/, --- 97'/, --- --- --- „ , urbane Bucuresci . . . 7»/. Ianuarie---Iulie...... 102 --- 1017, --- --- --- 6% Ianuarie---Iulie...... 101 --- 100'/, --- --- --- 5% Ianuarie---Iulie...... 92% --- 12 --- ------ » , » Iași..... Wo Ianuarie---Iulie...... 83'/, --- 837. --- --- •--- Ultim VALOREA , AcțiunI divid. NOMINALĂ Banca națională a României...... 83 500 lei Întreg vârs. --- 1650 1640 --- 1640.44.43 Societatea de asigurare Dacia-România . . 80 200 , ■ ■ --- 393 390 --- --- , » » Naționala . . . • 55 200 » » • --- 396 398 --- --- , , reasigurare.......... •--- 200 » 9 9 --- 106 102 --- 105 . română de construcțiunl și lucrări publice. . 250 » , de basalt artificial...... 10 250 , ■ ■ I --- --- --- --- --- , pentru fabricarea hârtiei . . . . 1 100 » ■ M --- --- --- --- --- Banca României.......... 200 , • ■ --- ------ --- --- --- Creditul agricol Ilfov........ .--- 100, 50% . 1 --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE CURSUL M O N E T E cu cu cu cu CU cu 3 c n 1 m n bani gata termen bani gata termen hani gata termen Napoleonul .......... --- --- 1 --- --- --- --- Galbenul austriac........ Londra . . . cek 25.38%-36y4 Cordna germană (marca)...... 11 1 1 1 1 1 1 1 --- . . 3 luni 25.25-22% Lira sterlină . . ........ --- Paris . . . cek 100.70-60 Lira otomani.......... 9 . . 3 luni 100-99.90 Imperialul rusesc......... _ --- --- --- --- --- Francia . . . cek --- Florinul austriac de hârtie...... --- --- --- *- --- ------ ■ . . 0 mm --- Rubla de hârtie......... --- --- --- --- --- --- Viena . . . cek 2.15V4-15 --- --- 1 --- --- 0% --- 9 . . 3 luni 2.13-42.1/!! Aur contra argint (agiul).......... nap. (scurt) OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 124.70-60 CEREALE Greutatea . . 3 luni 123.70-60 In libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek --- , . . 3 luni Grâ ii _ _ ---- --- --- Amsterdam . 3 luni --- Pnrnmb . ... --- •--- --- --- --- Petersburg . 3 luni --- Secară ............ 1 --- _ --- --- --- --- --- Belgia . . . d luni Ovăz .... .. ... 1 tata -___ ------ --- ------• --- 9 . . (scurt) Orz .... ..... 1 _________________________ ------ --- --- Elveția . . 3 luni --- Răpi ță............ 1 --- --- --- --- --- --- --- Italia . . . 3 luni --- Fasole............ 1 ---• --- --- --- --- --- _________ _ --- SCOMPTURI / Banca națională I scompt 5 % si < 1 1 avansuri pe depo site de efecte sau lingouri . 6 % . AVANSURI 1 Casa de Depuneri și Consemnatului: avansuri ne deposite de efecte 5Vs °/o___ Imprimeria Statului. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO