No. 65 UN EXEMPLAR: 25 BANI Marți, 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 le! pe an 22 le! 60 b. pe G luni. Primâriele rurale 36 le! pe an. Abonamentele Încep din Ant6ia a fie-cărei lunL IHEȚUL WONAIiENTOUJl PENTItl) STRllNEUTE 60 le! pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; ma! lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIM STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNCIURILOR Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete — Rapdrte — Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție: Decret —Prescurtare de decret. Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: D ecret. DecisiunT ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Depeși telegrafice— Diverse— Raport — Buletine meteorologice. Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 24 Iunie ministeruîTde interne CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față șt viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.163; Vedtod decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiti 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Ilfov este au- torisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să delibereze asupra cestiu- nei construirei unui pod fix peste rîul Argeș, în punctul Oltenița-Chimogi. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 13 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. No. 1.903. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.161; Vedând decretul Nostru cu No. 1.438 din 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Mehedinți este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să deliberede dacă ur- mâză a se plăti medicului-primar cheltueli de transport pentru serviciul ce face la plășile unde este vacanță de medici, avizând, în ace- lași timp, și la găsirea midlâcelor necesare de plată, prin facere de viremente de fonduri. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 1 3 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. No. 1.901. CAROL 1, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.162; Vâdând decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiti 1891 ; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Muscel este au- torisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lu- crările următâre: a) Să delibereze asupra închiriărei localuri- lor necesare escadronului de călărași, avidând și la găsirea midlâcelor de plată; b) Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul decimilor pe exercițiul 1891 —92; c) Să delibereze asupra construcțiunel unei linii telegrafice de la Câmpu-Lung la Rucăr, avidând și la găsirea midlâcelor de plată.. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 13 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.902. CAROL 1, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori', sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.164; Vâdând decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiti 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Dâmbovița este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să alâgă pe un membru din consiliti ca comisar pe lângă casa creditu- lui agricol. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 3 Iunie 1891. CAROL Ministru de inteme, L. Catargi. No. 1.904. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.165; 1618 __________________ Vâdând decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Tecuciii este au- torisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să alâgă pe un membru din consilii! ca comisar pe lângă casa creditului agricol. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 13 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.905. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.166 ; Vâdând decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Argeș este auto- risat ca, in sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să alâgă pe un membru din consiliu ca comisar pe lângă casa creditului agricol. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 13 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.906. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.526; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliele comunelor rurale Târna- va-de-Sus și Vida - Furculesci, din județul Vlașca, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în co- misiunile interimare D-nii I6n Popa, Ion Du- mitru Toma și Gheorghe Simedrea la comuna Târnava-de-Sus, și D-nii I6n Dumitru Barbu, Tudor Stoica și Zamfir Stoean la comuna Vida- Furculesci. MONITORUL OFICIAL Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 19 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.983. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 3.439, ce am primit de la D. prefect al județului Vlașca, că primarii comunelor rurale Târnava-de-Sus și Vida-Furculesci, din acel județ, sunt cu totul abătuți de la datoriele lor, și cei-alți membri ai consilielor comunale, pe lângă că nu ati nici o îngrijire pentru administrațiunea afacerilor comunale, sunt fără sciință de carte, ast-fel că, nici unul dintr’ânșii nu pâte fi însărcinat cu conducerea administrațiunei, și, din acâstă causă, interesele cele mai însemnate ale numi- telor localități sunt expuse a fi compromise; subsemnatul are ondre a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestor consilii și instituirea comisiunilor interimare cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea și instalarea unor noui consilii, numindu- se membri: la comuna Târnava-de-Sus, D-nii lân Popa, lân Dumitru Toma și Gheorghe Simedrea; iar la comuna Vida-Furculesci, D-nii lin Dumitru Barbu, Tudor Stoica și Zamfir Stoean. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor. Ministru de interne, L. Catargi. No. 11.526. 1891, Iunie 18. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.527; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Obârșia, din județul Gorj, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Gheorghe M. Cumpănașiu, Petre Croitoru și Gheorghe V. Stan. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 19 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.984. 25 Iunie 18^1 Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 3.261, ce am primit de la D. prefect al județului Gorj, că atât primarul cât și cel-alțl membri cari com- pun actualul consilii! al comunei rurale Obâr- șia, din acel județ, sunt fără sciință de carte, ast-fel că, din acâstă causă, interesele localită- ței sunt expuse a se compromite, iar locuitorii întâmpină dificultăți în relațiunile lor cu auto- ritatea comunală, mal cu sâmă în ce privesce autentificarea de acte; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea comi- siunei interimare compusă din D-nii Gheorghe M. Cumpănașiu, Petre Croitoru și Gheo/ghe V. Stan, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unul noii consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. n.527. 1891, Iunie 18. Prin decretul regal cu No. 1.899 din 13 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. loan lonescu, actualul sub-prefect al plășei Negoesci din județul Il- fov, este transferat în aceeași calitate la plasa Oltenița, în locul D-lul Petre Dragomirescu, care trece la plasa Negoesci, Prin decretul regal cu No. 1.900 din 13 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. loan Lăzăreanu este numit în funcțiunea de șef de biurou în cancelaria prefecturei județului Botoșani, în locul D-lui loan Herescu, care râmâne a fi chiămat în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 1.972 din 19 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. doctor V. Ra- poțeanu este numit în postul vacant de medic la plasa Prutu-Midlocu din județul Fălciu, în- sărcinat și cu căutarea spitalului județian din târgul Fălciu. Prin decretul regal cu No. 1.980 din 19 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. I. V. Cerchez, actual econom la spitalul rural Băilesci din ju- dețul Dolj, s’a transferat în asemenea calitate la spitalul rural Strehaia din județul Mehe- dinți, în locul D-lui C. Mănoiu, demisionat, și D. Tache Gheorghiu s’a numit în postul de 1619 25 Iunie 4894 econom la spitalul rural Băilesci din județul Dolj, în locul D-lui I. V. Cerchez, transferat; iar acâstă numire și transferare se va considera pe diua de I Iulie 1891. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, .sănetate: Corpurile legiuitâre ad adoptat și Noi sanc- ționăm ce urmâză: LEGE Articol unic. — Pe lângă personalul pre- ’ vâdut la art. 7 din legea de organisare jude- cătorâscă, se adaogă încă trei judecători: unul la«tribunalul Ilfov, secția I, unul la tribunalul Covurluiti și altul la tribunalul Mehedinți. Acâstă lege s’a votat de Adunarea deputa- ților în ședința de la 16 Ianuarie 1891 și s’a adoptat cu majoritate de 5 3 voturi, contra a 3 3. Președinte, G. Gr. Cantacuzino. (L. S. A. D.) Secretar, Al. Rosetti Solescu. Acâstă lege s’a votat de Senat în ședința de la 25 Maiii 1891 și s’a adoptat cu majoritate de 43 voturi, contra a 14. Vice-președinte, V. A. Urechiă. (L. S. S.) Secretar, C. G. Fotin. Promulgăm acâstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 8 Iunie 1891. (L. S. St.) CAROL Ministru de finance și ad interim la justiție, G. Vernescu. No. 1.848. Prin decretul regal cu No. 1.986 din 19 Iunie 1891, în urma propunerel făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de justiție, șunt numiți: D. Theodor Andriescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Teleorman, întrunind condi- țiunile art. 5 7 din legea de organisare judecă- torâscă, ajutor la judecătoria ocolului Turnu- Măgurele, în locul D-lul Dimitrie C. Vernescu. D. loan Petrescu, actual copist în grefa tribunalului Teleorman, ajutor de grefă la același tribunal, în locul D-lui Th. Andriescu, înaintat. D. Dimitrie Grecescu, actual ajutor la jude- cătoria ocolului I Caracal, în aceeași calitate la judecătoria ocolului II din acel oraș, în lo- cul D-lui P. Christescu, care trece în postul ocupat de D. Dimitrie Grecescu. _________MONITORUL OFICIAL MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Prin decretul regal din 6 Iunie curent sub No. 1.8 o 5, dat asupra propunere! D-lui minis- tru secretar de Stat la departamentul afaceri- lor străine și în basa art. 6 din legea supli- mentară relativă la organisarea disului depar- tament, sunt numiți membri în comisiunea in- stituită pe lângă acel minister pentru exami- narea candidaților la gradul de atașați de le- gațiune, care va avea loc la 28 Iunie curent: D. Crătunescu (N.), profesor la facul- tatea de drept din Bucuresci; D. lonescu (Tache), advocat, și Olănescu (Grigorie P.) secretar general al ministerului de finance. S’a acordat D-lui Pappasoglu (Dimitrie A.), locotenent-colonel în retragere, înalta autori- sațiune.de a primi și purta însemnele Ordinului Corona de Fer clasa III (Austria). MINISTERUL LUCRĂRILOR PUJBLICE Prin decretul regal cu No. 1.985 din 19 Iunie 1891, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice prin raportul cu No. 6.246, se înaintâză în serviciul direcțiunei generale a căilor ferate, pe diua de 1 Iulie 1891, urmă- târele persâne: ' D. Mardari Gr. Petru, actual verificator clasa I, în postul de controlor clasa II, și D. Brezeanu Dimitrie, actual verificator clasa I, în postul de impiegat definitiv clasa II. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, • Prin grația lui Dumne^ed și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publicesubNo. 6.278 din i7lunie 1891, Am decretat și decretăm : Art. I. Se numesc definitiv la catedrele lor, conform art. 364 din legea instrucțiunei pu- blice, D-nii Nicolae Sebaștian, institutor la clasa I de la scâla de băeți No. 1 din Vasluiti; Toma Tăbuș, institutor la clasa I de la scâla de băeți No. 2 din Bacăii, și Mihail Pop, in- stitutor la clasa III și IV de la scâla primară urbană mixtă din comuna Răducăneni. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 19 Iunie 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, G. Dem. Teodorescu, No. 1.969. DECISIUNI MINISTERIALE Prin ordinele D-lu! ministru de interne către prefecturile respective, sunt confirmați, pe diua de 15 Iunie 1891 : In administrația județului Roman D. Dimitrie Manole, în funcțiunea de co- misar polițienesc în orașul Roman, în locul D-lui lân Teodorescu, revocat. In administrația județului Prahova D. loniță Lăzărescu, în funcțiunea de copist în cancelaria sub-prefecturei plășei Filipesci, în locul D-lui N. Popescu, care nu s’a presentat la post. Prin ordinul aceluiași D. ministru către prefectura județului Iași, D. Constantin Butna- riu este confirmat, pe diua de 15 Iunie 1891, în funcțiunea de sub-comisar polițienesc în orașul Iași, în locul D-lui Enerst Baronzi, des- tituit. Prin ordinul aceluiași D. ministru către prefectura județului Dorohoiu, D. Alexandru Beiu este confirmat, pe diua de 13 Iunie 1891, în funcțiunea de sub-comisar polițienesc în orașul Dorohoiii, în locul D-lui Fotache Hol- ban, care se lasă in disponibilitate din causă de bâlă. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 24 Iunie D E P E Ș1 TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 3 Iulie. — Sir Fergusson a de- clarat că representanțil Puterilor semnatare a actului anti-sclavagist din Bruxel se vor îptruni în curând pentru a schimba ratifică- rile. El nu scie încă ce măsuri s’ar putea lua în cas de amânare a ratificărilor. New-York, 4 Iulie. — 1.600.000 în aur s’a comandat în vederea exportărei pentru Sâmbătă. Rouen, 4 Iulie.—Mama D-lul Wadding- ton, ambasadorul Franciei la Londra, a mu- rit ieri. Londra, 4 Iulie. — Camera comunelor a terminat discuția specială în privința proiec- tului de învățământ. Londra, 4 Iulie.—Se anunță din Benares Agenției Reuter că un nor imens de locuste, traversând orașul în timp de duoâ ore, a causat mari devastări în grădini și pometuri. Viena, 4 Iulie.—Camera a adoptat, dupe o discuțiune în ședință secretă, propunerea comitetului de a pronunța censura contra D-lor Wrabetz și Lueger pentru cuvintele lor din ședința de ieri. Petersburg, 4 Iulie.—Generalul Friede, comandantul fortărețe! din Varșovia, a fost numit prim adjutant al comandantului dis- trictului militar Varșovia; și generșlpl Pa- vloff, comandantul corpului VII de armată, 1620 MONITORUL OFICIAL 25 Iunie 1891 al duoilea adjutant. Acest din urmă este în- sărcinat în mod special cu comandamentul superior al fortărețelor aceluiași district. New-York, 4 Iulie. — Principele George al Greciei s’a îmbarcat a^I pe «Servia» pen- tru a pleca în Europa. Bamberg, 4 Iulie.— Un tren special, ,or- ganisat de la Berlin la Munich cu ocasia va- canțelor școlare, a deraiat lângă Eggolsheim în urma scufundăreî șinelor. O femee a fost omorîtă; alți 12 călători au fost răniți, dintre cari 6 într’un mod grav. Serviciul drumului de fer întrerupt la Eggols- heim se va relua mâine. In urma ploilor torențiale, drumurile de fer și telegrafele sunt întrerupte de aseme- nea și în alte puncte ale Franconiei de Sus. Londra, 4 Iulie. — Perechea imperială germană a fost salutată pe bordul «Hohen- zollern» de către principele de Galles, ducii de Connaught, d’Edimburg și de Clarence, co- rnițele de Hatzfeld și de personalul ambasa- dei germane. împăratul s’a îmbrățișat cu principele de Galles și cu ducele de Connaught, într’un mod forte cordial. EI afi plecat la Windsor la 2 ore. Copenhaga, 4 Iulie. — Regele și regina Danemarcei au sosit. Kalocza, 4 Iulie.—Cardinalul Haynald a murit. Windsor, 4 Iulie.—împăratul și împără- teasa Germaniei, însoțiți de principi, au sosit la 4J/S dupe amia^I. Au fost salutați cu en- tusiasm de o mulțime imensă. Împăratul a răspuns pe englezesce la dis- cursul primarului. El a ^is: Vă sunt forte recunoscător de buna primire ce ’mi faceți și sunt fericit că fac visită reginei, bunica mea, care a fost forte bună pentru mine atât îna- inte cât și dupe urcarea mea pe tron. Viena, 4 Iulie.—A^i a fost ședința de în- chidere a congresului postai. Ministrul mar- chis de Bacquehem a mulțumit membrilor congresului in numele împăratului. Discur- suri s’au rostit de către D. Obentrau, de către primarul Prix, de președenția congre- sului și de mai mulțl delegați, dintre cari delegatul egiptean Saba Pașa și secretarul de Stat german Ștefan, care a țlis că pavilio- nul uniunel poștale plutesce acum asupra celor 5 părți ale lumei ca un simbol al civi- lisațiunei și al fraternităței națiunilor. Convențiunea a fost semnată. Originalul a fost depus la ministerul afacerilor străine. Petersburg, 5 Iulie. — împăratul și îm- părăteasa aii sosit ieri la Bomarsund. Marele duce moștenitor este pe drumul de la Irkuțk. Rio-de-Janelro, 5 Iulie. — Nisce modifi- cări s’au făcut în cabinet. Baronul Lucena a fost numit ministru de finance; D. Gaval- conti, ministru al agriculturei. Lisabona, 5 Iulie. — Camera a adoptat tratatul cu Statul Congo relativ la teritoriul Lunda. Londra, 5 Iulie. —împăratul Wilhelm, făcănd mal repede drumul, a sosit la Port- Victoria înaintea principilor englesi. Aștep- tându-i, el a invitat, pe bordul Hohenzollern, pe amiralii și pe comandanții corăbiilor en- glese, cu cari s’a întreținut până la sosirea principilor. Windsor, 5 Iulie.— La prânzul de fami- lie ce s’a dat aseară au asistat: împăratul, împărăteasa, regina și toți membrii familiei regale. In timpul dimineței de ații împăratul a visitat casarma Victoria unde a inspectat al II-lea batalion al gardei scoțiane și batalio- nul al II-lea al gardelor corpului; a asistat apoi la serviciul divin la biserica Trinity; erau de asemenea față principele Albert d’Anhalt și principesa Luisa de Schleswig Holstein. Predicatorul a vorbit în discursul său de mareșalul de Moltke, căruia el ’I a făcut elogiu. împăratul a făcut visită apoi principelui și principesei Christian pe cari ’I a felicitat cu ocasia nunței de argint. Seara, împăratul a asistat la executarea de bucăți de musică re- ligiosă la capela S-tului George. Paris, 5 Iulie. — D. Carnot a visitat, în timpul dimineței, casele lucrătorilor de curând construite în cartierul Belleville. A fost în- soțit numai de generalul Brugâre și de colo- nelul Toulza în civili; nici o desfășurare de poliție. Președintele a fost forte aclamat; a asistat dupe amiațll la distribuirea recompen- selor cursurilor profesionale pentru lucră- torii mecanici. El a rostit o scurtă alocu- țiune, care a fost forte aplaudată. Olten, 5 Iulie. — O societate din Olten, întreprin^ând o partită de plăcere la Biel pe Aar, barca care o ducea s’a răsturnat; 12 persone s’au înecat. Charlestone, (Virginia ocidentală), 5 Iu- lie. —Pe linia drumului de fer Canada Mi- chigan, dărămându-se podul, 13 vagone s’afi precipitat de la o înălțime de 30 piciâre; sunt 13 călători omorîți, 58 răniți, unul singur a scăpat nevătămat. Douai, 5 Iulie.—Curtea cu jurați a jude- cat afacerea turburărilor din Fourmies de la 1 Maiu. Acusatul Culine a fost condamnat la 6 ani de reclusiune și 10 ani de interdic- ție, și Lafargue la un an închisdre și 100 franci amendă. Metz, 5 Iulie. — Lupta pentru alegerile comunale a fost forte viue. Afi fost aleși: 6 bătrâni germani și 100 indigeni. Sunt 17 balotage. D. Hahn, primar din Metz, a fost reales. (Agenția română./ D-na Victoria Popilian, învățătorea sco- lel de fete din comuna Panteleimon, județul Ilfov, dăruind un număr de 200 exemplare din lucrarea decedatului săfi soț N. Popilian, intitulată «Românii din peninsula Balcanică», spre a se distribui ca premii elevilor scolelor din județ, ministerul ’I exprimă mulțumirile sale. —x— D. Al. Degenmann depunând la minister 120 exemplare din cartea D-sale , Bibliogra- fia română", spre a se distribui ca dar din parte’I elevilor premiațl din scolele normale, ministerul exprimă, prin acesta, mulțumiri D-lul Degenmann pentru un asemenea dar bine-voi tor. DIVERSE Tânărul loan Nică Măreșoiu, în etate de 12 ani, de fel din comuna Șirnea, ținutul aus- tro-ungar, în țliua de 10 Aprilie a. c., aflân- du-se în muntele Plaiul-Mare (Zăpodia), ju- dețul Muscel, de unde se transporta bușteni de brad pentru cherestea, a fost lovit de un buștean ce se prăvălise pe o râpă de vale. Lovitura fiind gravă, a duoa ții, dupe ce a fost transportat de părintele său în comuna Șirnea, numitul tânăr a încetat din viață. —x— In ^iua de 7 Iunie a. c., copila Maria, fiica locuitorului Ilie Manda, din comuna Gătuiju, județul Vlașca, fiind lăsată la umbra unei căpițe de fen, de care era rezemat un lemn; acel lemn, cățlend peste copilă, a sdrobit’o cu totul, causându’I mortea. —x— In țliua de 9 Iunie a. c., la comuna Me- reni, județul Olt, trăsnetul a că^ut pe un ar- bore sub care se aflafi mai multe ol, omo- rînd 17 din ele; iar duoă copile, cari erafi în apropiare, au fost numai amețite, stând cât-va timp în nesimțire, apoi s’afi deșteptat. —x— La 13 Iunie a. c., pe teritoriul comunei Beresci, din județul Bacăfi, a căi^ut ploie cu grindină, care a distrus ca 50 hectare grâu, orz, ovăz, porumb și rapiță (asigurate) la pro- prietari; iar ca 100 hectare la săteni. Pa- guba se urcă peste 18.000 lei. —x— Locuitorul Petrea G. Sandu, din comuna Brusturosa, județul Bacău, în țliua de 13 Iunie a. c., s’a strangulat într’un grajd de lângă casă, unde a fost găsit pe dată de Ma- ria Ghiță Sandu și Marghiola V. Matei, cari au tăiat ștreangu. Făcându-i-se fricțiuni, el a început, dupe 3 safi 4 ore, a respira; iar a duoa ții dimineța a vorbit câte-va cuvinte și dă speranță de însănătoșire. Numitul era exaltat. —x— In țliua de 14 Iunie a. c., pe când locuito- rul Mareș Marica, din comuna Comani, jude- țul Olt, se înapoia de la orașul Caracal, unde fusese dus cu rapiță spre vînțlare, a fost lovit de trăsnet și a rămas mort pe loc. In țliua de 14 Iunie a. c., pe la orele 4f/₂ p. m., începând a ploua pe teritoriul comu- nei Deleni din județul Vasluiu, locuitorii Ion Andrei Donea, Anica Cojocariu, Neculai Ignat și soția acestuia Safta Ignat, din acea comună, ce se aflafi pe câmp, afi părăsit prășitul cu care se ocupafi și s’afi adăpostit de ploie sub un teiu unde, cărând trăsnetul, afi rămas morți, instantaneu, Ion Andrei Donea și Anica Cojocariu; iar cel-alți duoi au scăpat. 25 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1621 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 22 Iunie /4 Iulie/ 1891 Adjud .... Senin..... . 19+R. Darabani . . . R. Pașcani .... Senin .... Alexandria . . . 24+ n Fălciă .... Senin .... . . . 25+ V Pătărlagele . . . . . 24+ Baia-de-Aramă • 19+ Fălticeni . . . 77 • • • • . . . 23-f- n Piatra . . . . ■ • • 17+ n Babadag . . . . 22-f- n Ferbinți .... 77 • • ■ • . . . 26-f- n Pitesci .... • • 18+ n Bacău .... • 19+ n Filiași .... 77 • • • • . . . 22-f- 77 Piua-Pietri . . „ • • • • . . . 20+ Bălăci .... . 24-f- n Filipesci . . . Pleșcoiu .... n • • • • . . . 24-j- n Balta-Albă . . . 25+ » Focșani .... . . . 21+ 77 Ploesci .... . . . 21-f- Bechet . . . . . 20+ Găesci .... Plâe, senin . . . . . 21-j- 77 Podu-Turcului . . . . I94- n Berlad .... . 20+ 77 Gorgova . . . . Senin .... . . . 19+ Predeal .... v .... . . . 23-f- Bistrița .... • 19+ » Hârlău .... . . . 20-f- 71 Puciosa .... Botoșani . . . . 22-f- 71 Hârșova . . . Furtună . . . . . . 224- » Rămn. -Sărat. . » .... . . . 22+ »i Brosceni . . . . 20-f- 77 Herța..... Senin .... . . . 21+ » Râmn.-Vâlcea . » • • . . . 19+ n Budesci .... . 27+ 11 Horez .... . . . 20-f- 77 Rîu-Vadulul w ...» . . . 13-f- n Buhuși .... 77 . . • . . 20-f- n Huși..... 77 .... . . . 22-f- 71 Roșiori-de- Vede. » • • • • ... 24-f- n Burdujeni . . . 20+ n Isaccea .... Plâe, senin . . . . . 15-f- 71 Rădăuți . . . . . . 17+ w Buzeu .... . 24-f- n Ivesci .... w n • • . . 20-f- » Salinele-Marl . n • • • • . . . 17+ » Bălțătesci . . . Lacu-Sărat . . Senin .... . . . 22-j- Săveni .... » • • • ’ n Calafat .... . 30+ Măcin .... . . . 22-j- Sinaia . . . . . . . 15+ Călărași . . . . 24-f- Măgurele . . . 77 ...» . . . 20-j- 77 Slobozia . . . h • . . . 22+ Câmpina . . . . 22-f- Mahmudie . . » . • • » . . . 21-f- Spineni .... Plâe, senin . . . . . Câmpu-Lung . 10+ 71 Mamornița . . Ștefănesci . . . Senin .... » Caracal .... . 18+ 71 Mangalia . . . Slănic .... Ceatal .... . 29+ n Mărășesci . . . Strunga .... Cerna-Voda . . . 22-f- h Mărgineni . . 77 • • • • . . . 19+ Tecuciu .... . . . 20+ n Cetate .... . 25+ Medgidie . . . Tergoviște . . . n .... . . . 22-f- n Chilia- Vechia . . 20-f- n Mihaileni . . . n • • • • . . . 18+ » Tergu-Frumos . w .... . . . 20-j- n Codăesci . . . . 16+ n Mizil..... 77 .... . . . 24-j- 77 Tergu-Jiu . . . w .... . . . 22-f- Corabia .... . 22-j- n Moinesci . . . » • • • • • • 19+ 9 Tulcea .... Furtună. . . . . . . 21-j- » Cozia..... Puțină plâe, senin . . 16+ n Neamțu .... 77 • • • • . . . 19+ 77 Urlați .... Senin .... H Curtea-de-Argeș. Senin..... . 20-1- n Novaci .... n • • • • . . . 18+ 77 Urziceni . . . n .... . . . 26-j- n Călimănesci . . Obedeni . . . . 77 • • • • . . . 24+ n Văleni .... » .... . . . 22-j- n Domnesci . . . . 30+ n Ocna..... 77 .... . . 19+ » Vasluiu . . . . • • • 18+ Dorohoiu . . . . 20-j- » Odobesci .... 77 » • » » . . . 18+ 77 Verciorova . . . n .... n Drăgășani . . « ..... . 20-f- n Oltenița .... m .... . . . 23-j- » Vulcan .... n .... . . . 17-4- n Drăgănesei . . 11 ..... . 19+ 77 Ostrovu .... n • • • • . . . 20+ n Zătreni .... » • • . . . 19+ n Drânceni . . . n ..... . 20-j- Panciu .... Zimnieea . • . . . . 24-f- n In dimineța de 23 Iunie [5 luliel 1891 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacăă . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesei . Drânceni . . Senin .... . . . 19+R. Darabani . B «... . . . 15-f- . Fălciă . . Fălticeni . n • * ... 21+ „ Fbrbinți . . n .... ... 21+ , Filiași . . . . • 15+ . Fdipesci ... 18+ . Focșani . . . . . 22+ „ Grăesci . . ... 20-f- „ Gorgova . . . . . 20+ . Hârlău . . n • . . 23+ . Hârșova Herța . . . . . . 24+ „ Horez . . . . . 21+ „ Huși . . . . . . 19+ „ Isaccea . . Ivesci . . . . . 24+ , Lacu-Sărat . . . 23+ . Măcin . . 7» ...» . . . 25+ . Măgurele . . . . 21+ , Mahmudie . . • 15-f- . Mamornița . . . 20+ , Mangalia . ... 24-f- , Mărășesci . . . • 24+ , Mărgineni >1 .... . . . 22+ , Medgidie . Mihaileni . . . . 17+ . Mizil . . . . . . 22+ „ Moinesci . »» . . . . . . . 18+ . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . . . . 28+ » Ocna ■ . . Variabil . . . ... 18+ , Odobesci . . Senin . . . . . . . 21+ , Oltenița . . . . . 18+ „ Ostrovu . . 77 • * * . . . 19+ . Panciu . . Plâe.................18+B. Senin................25-f- „ Plâe ou pâtră, senin . . 21+ » Senin................23+ » ...........24+ „ ...........21+ „ ...........25+ „ Plâe, grindină, senin . 21+ » Senin ...................23+ „ Variabil.................20+ „ Senin....................15+ » » 25+ „ „ 18+ » „ 24-f- „ „ 22+ » .......................21+ . Variabil ...... 21-f- » Senin, Marea calmă . . 30-f- » Plâe, senin . Senin . . . . . . 19+ » . . . 22+ , . . . 18+ . . . . 27+ . . . . 17+ . . . . 18+ . . . . 19+ „ . . . 24+ , . . . 18+ . . . . 18+ . ...........21+ , Pașcani .... Pătărlagele . . Piatra . . . . Pitesci . . . . Piua-Pietri . . Pleșcoiu .... Ploesci . . . . Podu-Turcului . Predeal . . . . Puciăsa . . . . Rămn.-Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Riu-Vadului Roșiori-de-Vede. Rădăuți . . . Salinele-Mari , Săveni . . . . Sinaia . . . . Slobozia . . . Spneni . . . . Ștefănesci . . . Slănic . . . . Strunga . . . . Tecuciu . . . . Tergoviște . . . Tergu-Frumos ; TergtuJiu . . . Tulcea . . . . Urlați . . . . Urziceni . . . Văleni . . . . Vasluiu . . . . Verciorova . . . Vulcan . . . . Zătreni . . . . Zimnieea . . . Senin..............2O+R. . ................13+ » Plâe Senin, p. plâe 18+ . 25+ „ 13+ „ 22+ „ 18+ „ 20+ „ 17+ „ 20+ „ 18+ , 15+ . 13+ , • 15+ , . 25+ . . 20+ , . 20+ » . 15+ » . 20+ , . 22+ . . 20+ , . 27+ , . 23-f- . . 18+ . . 25+ , . 22+ , . 28+ » . 29+ , . 19+ , • 20+ „ 1622 MONITORUL OFICIAL 25 Iunie 11891 RAPORT CONSULAR CONSULATUL GENERAL DIN HAMBURG Raport comercial pe ș^se luni Octombre—Martie 1890-1891 Hamburg, 31 Martie (12 Aprilie) 1891. Lunga durată și rigorea excesivă a iernei trecute a paralisat cu totul, In timp îndelungat, navigațiunea pe fluvii, acest factor capital al traficului, și a contribuit, în mare parte, la starea lângezindă a comerciului cu țările de peste Mări, fie direct fie indirect, prin închi- derea porturilor din Nord. Hamburgul mai în deosebi, portul cel mai importat al imperiului german, a fost cel mai atins; ori-ce comu- nicare cu Marea a fost întreruptă- din causa enormei cantități de ghiață care plutea pe Elba, precum și din causa blocurilor cari astupau gurile el. O-dată ce aceste obstacole fură înlăturate, se iviră altele, nu mai puțin prejudiciabile comerciului: afacerile cari rămăsese în suspensiune în acest timp prin forță majoră a trebuit să se efectueze tote de o-dată, de aci resultă o sporire de lucru la care personalul nu putu să fie de ajuns; cheu- rile, i-ntrepositele și magaziele se umplură de marfă care aștepta transportul, ceea-ce dete loc la întâr^iări, și consecințele acestei stări de lucruri se resimțiră nu numai la Hamburg, dar chiar in întrega țeră. Extensiunea mereu crescăndă a comerciului la Ham- burg dete nascere la cereri ale căror număr sporesce mereu; ast-fel noul nostru porto-franc care, abia ispră- vit, se găsi insuficient și a cărui întindere se începu de îndată; de asemenea și pentru gările năstre cari în ca- șurile extraordinare ca acele pe cari ’l-am citat mai sus—cașuri din fericire rare și cari nu sunt de cât tre- câtore—nu răspund cerințelor și chiar cu timpul devin insuficiente. Din cifrele oficiale de mai jos se pote vedea sporirea comerciului și proporțiunile în care dănsa s’a efectuat: Importuri la Hamburg câte 1.000 kilograme pe Mare pe uscat total 1886 1.771.132 1.808.448 3.579.580 1887 1.948.055 1.812.141 3.760.197 1888 2.144.292 1.918.478 4.062.770 1889 2.395.729 2.449.455 4.845.185 Exportațiuni din Hamburg câte 1.000 kilograme pe Mare pe uscat total 1886 1.771.122 1.808.448 3.579.580 1887 1.948.055 1.812.141 3.760.197 1888 2.144.292 1.918.478 4.062.770 1889 2.395.729 2.449.455 4.845.185 Dare de sdmă a comerciului grâului interna- țional în luna Martie 1891 încă în luna Martie ne aflam în deplină iarnă și ni- mic nu făcea să se prevadă o repede sosire a primă- verel. Nopțile erau forte frigurose și termometrul nu se urca în timpul ^ilei mai sus de zero ; zăpada cădea deasă, ploua mereu și sorele abia apărea ici colea printre norii încărcați cu zăpadă. Aceste intemperii atât de târlii nu aveau nici cum drept resultat de a împrăștia temerile la cari o iarnă așa de grea dăduse nascere, privitor la semănăturile fă- cute. Mal ales în Vestul Europei continentale lumea se așteptă la consecințe rele, dar nu e mai puțin adevărat că recoltele vor fi slabe mai ântâiu în Francia, apoi în Belgia și Olanda. Germania nici dânsa nu a fost cru- țată, mai cu deosebire la Vest și în centru. Raportu- rile primite din provinciile orientale și centrale ale Ru- siei nu ascund temerile fundate asupra unei recolte rele; secara a suferit fărte mult. De asemenea și în Austro- Ungaria de unde primiam, la început, sciri satisfăcătore despre recolta secarei, dar cari au fost urmate mai târ- ziu de altele mai întristătore. Geea-ce merită mai în deosebi atențiunea nostră este perspectiva unei bune recolte în țările de export de peste Mări. In America, California promite mult și nu are de cât să se bucure de starea semănăturilor sale de grâu. Dincoce de munții stâncoși, In unele din marile state cari cultivă grâul de iarnă, s’au întins mult terenurile afectate la acestă cultură. In total se valoreză la 96 °/₀ starea actuală a grâului de iarnă, contra 80 °/₀ în a- nul trecut. Aceste dări sunt totuși puțin sigure. In Indii secerișul este în deplină activitate, și peste curând vom sci cantitatea producțiunei. Totă speranța se pune acolo asupra provinciei Pendjab, unde s’au se- mănat peste- un milion acrii de grâu mai mult ca în anul trecut. In genere se crede că în Indiile orientale recolta acestui an va întrece pe acea din anul trecut. Un fapt de observat este că Chili are și dânsul anul a- cesta o bună recoltă de constatat și că deja pe la sfâr- șitul lunei trecute oferte importante s’au făcut Angliei. In tot timpul Marea-Britanie a fost principalul cum- părător al grâului din țările de export de peste Mări și concurența pe care alte țări’I-a putut’o face nu a distras de la dânsa de cât o minimă fracțiune din cantitățile pe cari le cumpără. Acum însă situațiunea s’a schimbat. Francia mal ales, apoi Belgia și alte țări ale continentului iau Angliei cantități enorme de grâu și o silesc, pentru a’și îndestula propria sa consumațiune, a face cumpărări la timp de mari cantități de grâu cu prețuri ridicate. Aprovisionarea Angliei a fost ast-fel de insuficientă în cursul lunei Martie, în cât la Liverpool de exemplu, în luna trecută, stockul scăzuse pe jumătate din totalul său de la început. Stockurile în porturile de Mare bri- tanice sunt reduse la o forte mică cantite, ceea-ce dă de gândit. La sfârșitul lui Martie nu se aștepta pe vase de cât 895.000 quarteri de grâu și de făină, pe câtă vreme ei se urcau la 1.550.000 quarteri la începutul anului. Din țifrele de mai la vale se va putea vedea schim- bările operate în sosirile din Europa în luna lui Martie. Se așteptai, pe vase, la începutul lui Martie 3.127.000 quarteri; la sfârșitul lunei, în Anglia și pe continent, 4.576,000 quarteri. La aceeași epocă, anul trecut, se așteptau 3.303.000 quarteri în Europa. Cu tote aceste mari cantități, prețurile în Anglia nu 25 Iunie 1894 MONITORUL OFICIAL 1623 au încercat nici o scădere, ceea-ce se înțelege din causa, insuficienței stockurilor. Francia, căreia cea mal mare parte din cantitățile de grâii pe drum spre continent, este destinată a urma exemplul Angliei. Aceste ope- rațiuni sunt probă a profundei convingeri ce există în Francia asupra faptului unei slabe recolte și a unor ce- rințe enorme cari ’și aveau causa în prosta stare a pro- ducținnei de cereale. Indiile-Orientale nu au încercat cu totul lipsă; le ră- măsese o ore-care cantitate din ultima recoltă care le permise de a face trimiteri în Anglia, cari întreceati pe acele din luna Martie a anului trecut. Trimiterile din Indii, în luna Martie, cu destinațiune spre Anglia și continent, se urcă la 226.000 quarterl contra 150.000 quarteri în aceeași epocă a anului 1890. Pe la finele lunel trecute s’au făcut câte-va afaceri de grâne produse de noua recoltă, cu nisce prețuri cari întrec cu mult prețurile anului 1890. Australia asemenea, nu încetează de a aduce partea sa de grâne pe piața europeană. Nu ne sosesc de cât puține nuvele asupra resultatului recoltei. Sudul Aus- traliei a avut o recoltă forte de mijloc, Victoria din contră a fost tare avantagiată și Noua Zelanda a recol- tat producte cu 25 la 30 °/₀ mai puțin numerose de cât acele ale anilor precedenți. Cereale. Se constată în acest ultim semestru, o mare reducțiune a importațiunei de cereale din România în Hamburg, în comparație cu aceiași periodă a anului 1889—90. Orzul și secara mai ales n’au fost importate de cât într’o cantitate pe jumătate mai mică de cât acea a anului trecut. Statistica ne dă țifrele următore : 49.006 hectolitre de grâu;. 242.660 „ orz; 357.382 „ „ secară; 42.258 „ „ porumb; 16.599 „ „ meiu. Total 707.905 hectolitri. Aceste producte au fost importate prin 25 vase cu aburi, dintre cari 17 erau sub pavilion engles, 5 sub pavilion german, 2 sub pavilion grec, 1 sub pavilion norvegian. Totalul pentru intervalul de la Aprilie 1890 până la 31 Martie 1891 a fost de 1.531.036 hectolitre. Animale domestice. Importațiunea animalelor domes- tice din America, începută în Februarie, nu pare să fi avut resultatele dorite, căci dupe sosirea câtor-va mii de boi, importațiunea a scăzut forte mult. Motivele cari au împiedicat reușirea întreprindere! asupra ani- malelor domestice sunt necunoscute de public; suntem prin urmare siliți să recurgem la nisce simple suposi- țiuni pentru a explica pentru ce acea importațiune a fost defavorabilă. Primele animale domestice, cari au sosit, erau de o calitate superioră și s’au vîndut cu prețuri bune; cele- alte insă cari au venit pe urmă erau de o calitate forte inferioră și se vindeau cu ane voință. Vîn^ătorii credeau că se vor desface repede de marfa lor; acestă speranță s’ar fi realisat dacă calitatea mărfei ar fi fost bună; însă cheltuelile necesare pentru întreținerea boilor sosiți mai târziu au fost așa de înalte, în cât au ocasionat o prea mare sporire a prețului mărfei. Traficul între Hamburg și România Am onore a îna- inta onor, minister următorele detaliuri, basate pe cer- tificatele date de acest consulat-general, asupra princi- palelor articole ale traficului între Hamburg și Româ- nia, în timpul acestor ultimi 6 luni. Greutate în kilogr. Val<5re în frânei Piei sărate și uscate. 244.315 375.250 Droguerie Glucose. 21.300 7.150 Hârtie 30.430 22.500 Obiecte manufacturate. 1.400 39.720 Păstrăvi sărați și cu oțet. 5.766 1.385 Uleiu mineral 586 1.000- Consulul general, Schabert. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR BULETIN AGRICOL de starea timpului și a semănăturilor din țeră, în interval de la 15 Maiu până la 1 Iunie 1891 Bacău. — In filele de 22, 23, 28 și 31 Maiu cărând ploie cu grindină de diferite mărimi în comunele Gioseni, Beresci, Tama- și, Osebiți-Mărgineni, Onesci și Petresci, a distrus, pe alocurea, aprope 700 hectare ocu- pate de vii, pomi, grâu, porumb, ovăz și ra- piță. Arăturile terminate. Semănăturile, islazu- rile, viile, grădinile cu legume și livezile cu pomi fructiferi în genere sunt relativ bune. Cultivatorii se ocupă cu săpatul viei și cu prașila ântâia porumbului. Buzeu.—In urma ploilor abundente grâul timpuriu cresce repede în bob și se speră a da curând în copt; secara de asemenea; orzul merge crescând. Grădinile cu legume și live- zile cu fructe merg bine. Viile nefiloxerate promit rod abundent. S’a început prașila po- rumbului pus de timpuriu. In comuna Mi- hălesci s’au ivit nisce insecte la parte din orz, cari ’i sug firele. Govurluiu. — Pe unde ploile ad fost mai abundente semănăturilede orz, grâu, porumb, paring merg progresând, iar în unele comune ploia fiind forte puțină în genere sămănătu- rile sunt rele, porumbul încă n’a răsărit. Grădinile, viile și fânețele în general sunt bunicele. Locuitorii se ocupă cu activitate cu prașila porumbului în părțile unde a plouat. Dâmbovița.—Ploi au căZut parțiale și nu suficiente; grânele sunt bune, orzurile și ove- zurile mediocre, răpița slabă, fiind mănată, porumburile în cea mai mare parte slabe, fânețele sunt bune, grădinile cu zarzavaturi mediocre, grădinile cu pomi fructiferi au pu- ține fructe. Locuitorii se ocupă cu prașila porumbului și seceratul rapiței. In Ziua de 23 Maiu a căZut puțină grin- dină în comunele Cojasca, Bilciuresci, și Bo- lovani, fără nici o consecință. In Ziua de 31 Maiu a căZut de asemenea grindină, de mărimea alunei și unele chiar cât nuca, pe teritoriul comunelor Răsvadu, Gura-Ocniței, Ocnița și Dragomiresci, causând stricăciuni la vil și la grâu, iar în orașul Ter- goviște a stricat mai ales grădinile cu legume și a spart mai multe geamuri pe la case și prăvălii. Dorohoiu. —In urma ploilor căZute, pe a- pro pe întregul județ, timpul e cam răcoros. Pe unele locuri a căZut grindină care a causat stricăciuni la semănături. Grâul, ovăzul și orzul merg bine, viile, grădinele cu pome și cu zarzavaturi în genere sunt bune. Pășunele și fânețele de asemenea. Fălciu.—A ploat în tot județul, nu insă cu abondență peste tot. Recoltele de tomă și primă-vârăsunt bune numai în locurile unde au avut Iqc ploi mal abondente, restul sunt compromise. 1624 MONITORUL OFICIAL 25 Iunie 1891 Viile, ogrăzile cu pometuri și grădinele cu zarzavaturi merg bine, fânețele de asemenea. Prășila porumbului începută continuă cu activitate, în unile locuri chiar s’a început a duoa. Gorj.—In Zile de 16, 18, 19 și 20, ploie în tot județul, restul filelor frumose, iar în cea de 31 Maiu, a fost ploie cu grindină, fă- când pe alocuri mici stricăciuni. In genere semănăturile frumose, viile, gră- dinele cu legume și cu pomi roditori fromose. LiveZele și izlazurile promit a fi bune. Cultivatorii se ocupă cu prășila porum- bului. Ialomița.—Ploi a căZut îndestulătore în județ. Grâul și rapița a început să seîndrep- teze, orzul, ovăzul, porumbul, fasolea și meiul sunt bune și se speră la o recoltă abondentă. Viile și grădinele de zarzavat sunt de aseme- nea bune. Fânețele fiind puține de cosit, lo- cuitorii se ocup cu prășila porumbului și fa- solei. Muscel. —Timpul a fost mal mult variabil, ploile puține, dar liniscite și bine făcătore. In țliua de 23, Maiu pe teritoriul comunelor Gorganu și Călinesci, a căZut piatră făcând daune, grâului, porumburul, orzului, fasolei, pepenilor și zarzavaturilor. Diferite semănături din cele-alte localități sunt frumose și progresâză. Grădinele cu legume, cu pometuri și viile sunt bune, în unele localități însă pomii a fost bântuițî de insecte Neamțu.—Timpul a fost variabil, cu ploi dese și căldură. Acâstă stare de lucruri a a- dus și îndreptarea recoltelor de tot felul care promit o bună recoltă. Grădinele cu zarzavat și pomi fructiferi, promit iarăși o rodă abon- dentă. Fânețele de asemenea. In comuna Humulesci, s’a ivit un fel de viermi la iarba de pe imașul vitelor locuitorilor, care o mănâncă din rădăcină. La 18 Maiii a căZut o ploie torențială cu tunete și trăsnete, pe teritoriul comunei Câr- ligi, când a fost trăsnită casa locuitorului N. Petraru, la care a ars acoperișul și alte obiecte aflate în pod. In țliua de 31 Maiu a căZut asemenea ploie cu grindină în mărimea alunelor, nucelor și chiar a oulelor de găină, în veri-o 18 comune ale județului pe unde a și făcut ore-carl stri- căciuni. Olt. — In tot intervalul de la 16—31 Maiu a ploat aprope Zilnic în tot județul ploi liniștite și abondente. In filele de 17 și 18 Maiii a cățlut pe te- ritoriul comunei Orbeni o plde atât de abun- dentă, în cât pâraele a debordat și a mălit mal multe locuri semănate cu diferite recolte, causând pagube cari se pot evalua la 2.500 lei aproximativ. Recoltele^ în genere promit un produs abondent. Locuitorii în present se ocupă cu prașila porumbului. Prahova.— Timpul a fost variabil urmat de ploi, cari au cățlut în tot coprinsul jude- țului. Semănăturile de tomnă și primăvâră s’aii îndreptat și promit o bună recoltă. Li- vezile cu pruni și alți pomi roditori nu pro- mit așa mult din causa răcelel și secetei ce a suferit. Fânețele sunt frumâse și merg pro- gresând. Ploile cățlute în țlilele de 18 și 31 Maiu au făcut, cel d’ântâiu ca pâraele să debordeze și să inundeze semănăturile lăturalnice, cau- sând, cu modul acesta, mari daune; iar cele de al duoilea prin mărimea grindine!, ce cân- tarea de la 25—30 grame, să distrugă multe semănături, vil, grădini, etc. Locuitorii se ocupă cu prașila porumbului. Romanațl.—Ploi au fost regulate; în Zi- lele de 20 și 23 a căZut și puțină grindină pe alocurea, dar fiind forte mică n’a causat nici o stricăciune. Starea recoltelor în genere bună. Rapița promite un rod abundent. Fâ- nețele, grădinele cu zarzavaturi, viele și po- mii roditori promit o recoltă de miZloc. Râmnicu-Sărat. — Ploi regulate în tot județul, afară de podgoriele din comuna Sgâr- ciți cari aiî fost atinse de grindină, fără însă a causa pagube. In tot județul s’a început prașila porum- bului. Roman.—Timpul a fost favorabil în urma ploilor abundente ce au căZut. Locuitorii se ocupă cu prașila porumbului care încă are trebuință de plde. Grădinele cu legume, viele și suhaturile sunt bune. In Ziua de 30 Maiu, în unele părți, a căZut plde însoțită de grindină, care a făcut pe alo- curea multe stricăciuni. Suceava.— A ploat parțial, în unele părți cu grindină care ajungea la mărimea unul ou de gâscă. Recoltele în genere, parte me- diocre și parte bune. Pomii roditori, fiind stricați de grindină, promit puțin. Viele, liveZile și fânețele merg bine. Locuitorii continuă cu săpatul porumbu- lui și cu arăturile pentru semânatul hriscei. Tutova. — Timpul forte favorabil, ploi mai în fie-care Zi, lucru ce a contribuit la îndreptarea semănăturilor și în deosebi pe cele de primăvâră. Rapița ce a rămas e aprope gata de seceră. Prașila continuă la păpușoiul ce a eșit. LiveZile cu pomii roditori, grădinele, viele și fânețele sunt bune. In Ziua de 18 Maiii se semnaleză o plde cu piatră, ce a căZut în cotuna Bortălus, din comuna Puesci, care a stricat veri-o 4 hec- tare vie și 500—600 pomi roditori. Tulcea.—Ploile aprope generale din județ promit o recoltă bună, cu singura excepțiune de comuna Garcaliu, unde n’a ploat de loc și unde semănăturile au început a se usca. In comuna Casimcea recolta este atacată de gândaci și purici; aceste din urmă insecte s’a ivit și în inutile din comunele Toxof și Co- jelac. Viele, grădinele cu zarzavat, liveZile cu pomi fructiferi, fânețele și islazurile de pă- șune sunt mulțumitdre. Tecuciu. — Ploi a căZut în abondență pe tot teritoriul acestui județ. Semănăturile în genere s’au îmbunătățit. Păpușoiul semănat în timpul secetei a răsărit dupe ploi. Viele, fânețele și islazurile s’aii îmbunătățit. Grădi- nele și pomii roditori promit recoltă bună. Vasluiu. — Timpul variabil, ploi în de- ajuns, semănăturile, fânețele, grădinele, live- Zile cu pomi roditori și viele, în genere sunt frumose și promit o recoltă abundentă. Vâlcea.—Ploi generale, nu însă suficiente. Semănăturile parte bune, viele au puțin rod. Vlașca. — Ploi abundente în tot județul, semănăturile de grâu bune. Locuitorii se ocupă cu semănăturile de porumb, strînge- rea rapiței și recolta tutunurilor acolo unde se cultivă. ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor In Ziua de 30 Iulie (11 August) 1891, se va ține licitație, atât la acâstă direcțiune cât și la prefectura județului Vâlcea, pentru da- rea în antreprisă a transportului expediției și de călători de la Râmnicul-Vâlcea prin Rîul- Vadulul la Turnu-Roșiu și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antreprisă acest transport sunt cele următore: 1. Transportul va fi de trei ori pe săptă- mână de la Râmnicul-Vâlcea prin Rîul-Vadu- lul la Turnu-Roșu și tot de atâtea ori de la Tumu-Roșu prin Rîul-Vadului la Râmnicul- Vâlcea, și se va efectua cu trăsurile, caii și tote accesoriele antreprenorului. 2. Trăsurile cu cari se vor face cursele vor fi de cele ușâre, învelite, și pe arcuri ca să se potă transporta cel puțin duoi călători, afară de conductor și excorta cari merg gra- tis, ele vor fi asigurătore expediției având și câte o lădiță cu încuiătore dublă pentru con- servarea expediției de valore. Trăsurile vor fi tot-d’a-una în bună stare spre a nu se a- duce nemulțumiri călătorilor. 3. Obiectele de mesagerii ce vor trebui transportate cu o cursă nu vor putea trece peste greutatea de 500 kilograme afară de posta ușoră care se va transporta ori câte ar fi. 4. Plata călătorilor și prisosul taxei baga- gelor peste greutatea gratis acordată de lege vor fi în profitul antreprenorului. Taxa călătorilor se va calcula a câte 15 bani pentru personă de fie-care kilometru. Distanța între Râmnicul-Vâlcea și Turnu- Roșu este de 66 ¹/ₐ kilometri. Fie-care călător are dreptul la 20 kilogra- me bagagiu pentru care nu se percepe nici o taxă, prisosul ce va trece peste acâstă greu- tate se va taxa, conform legei taxelor poștale. 5. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la biuroul postai cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora destinată pentru pornirea expediției, conform orariului pus de 25 Iunie 1894 MONITORUL OFICIAL 1625 direcțiunea generală care va avea dreptul a ’l schimba ori când, anunțând și pe antreprenor. 6. Maximum timpului pentru parcurs în- tre punctele extreme se fixâză la 12 minute de kilometru. 7. In cas de întâr^iare a curselor peste o- rele fixate, antreprenorul va fi supus la o amendă de 15 lei, pentru fie-care oră de în- târ^iare. Se apără de acăstă penalitate înțărcările provenite din causă de forță majoră, dacă vor fi legalmente constatate prin procese-verbale dresate în unire cu primăria sau poliția lo- cală și un amploiat al direcțiune! poștelor. Constatările întârțliărilor, pentru care urmâză a se aplica amenda, asemenea se vor face prin procese-verbale încheiate de către diriginte șah conductor, în unire cu călătorii dacă vor fi, și cu un om al antreprenorului. In cas când ar lipsi antreprenorul sau veri un om al său, sau când aceștia ar refusa să ia parte la dresarea proceselor-verbale, ele se vor încheia de diriginte sau conductor, în u- nire cu un agent al veri unei autorități locale și amențlile aplicate pe basa unor atari pro- cese-verbale rămân bine aplicate, fără drept de pretențiune din partea antreprenorului. 8. Când se va constata prin procese-ver- bale dresate în regulă că caii sau trăsurile antreprenorului sunt în prostă stare, în cât n’ar putea face serviciul în regulă, direcțiu- nea are facultatea sau să angagieze cai și să cumpere trăsuri în comptul garanției taxelor pasagerilor sau a subvențiunel antreprenoru- lui spre a se putea efectua cursele, conform condițiunilor, fără ca antreprenorul să aibă drept de judecată saii a usa de drepturile re- servate la articolul următor. 9. In cas când contravenirile de la contract din partea antreprenorului vor fi repetate, direcțiunea ’i va da un singur avertisment, invitându’l a’și pune antreprisă în regulă, și dacă până în termen de 30 țlile de la data avertismentului, antreprisă nu va fi satisfă- cătore, ceea ce se va constata prin proces-ver- bal dresat în unire cu prefectura sau primă- ria locală, direcțiunea va putea resilia con- tractul, publicând o singură licitație în termen de 15 țlile, în comptul garanției antrepreno- rului. Dacă la acâstă licitație nu se va presenta nici un concurent, direcțiunea va putea să contracteze prin bună învoială în comptul garanției antreprenorului; iar până va găsi un asemenea amator va usa de disposițiunile prevăzute la art. 8 de mal sus. 10. Antreprenorul va permite mergerea gratis în trăsurile sale, deosebit de conductor și escortă, D-lul director general, inspectori- lor și amploiaților telegrafo-postall, precum și D-lor inspectori financiari când merg în interesul serviciului. 11. Numărul locurilor trăsurel se va de- termina de către direcțiune și antreprenoru- lui nu ’I este permis să angagieze mal mulțl călători de cât numărul acestor locuri, di- recțiunea având dreptul de control asupra angagiărel călătorilor; biletele liberate nu vor fi valabile dacă .nu vor fi vițlate de către diri- gintele respectiv și conductorul va avea drept a nu admite în trăsură personele cari vor avea biletele nevi^ate de dirigite. 12. Durata contractului va fi de 3 anî, cu începere de la 1 (13) Noembre 1891, afară numai dacă va începe să circule o cale ferată, în care cas contractul va rămâne resiliat de fapt fără ca antreprenorul să pâtă pretinde veri-o despăgubire. 13. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni prin mandat asupra tesaurului public. 14. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la subsemnarea contractului, o garanție în numerar saii efecte garan- tate de Stat echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii, trăsurile și accesoriile de orl-ce na- tură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstreina in timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în ca- șurile de abateri prevădute la art. 8 și 9 de mal sus. 15. Antreprenorul e obligat a observa și a face să se păzâscă de către personalul său art. 254—267 inclusiv din regulamentul postai, în cas de contravenire fiind pasibil de penalitățile acolo prevățlute. Orl-ce servitor al antrepriseî se va con- stata dominat de veri-un vițiu și se va sem- nala de direcțiunea generală, acel servitor sau vizitiu se va depărta imediat și se va refusa de conductor în servicii!; orl-ce întâr^iare ar resultă în efectuarea cursei prin refusul con- ductorului de a accepta veri-un vizitiu a că- rui depărtare a fost cerută se va imputa an- treprenorului, conform disposițiunilor art. 7 de mal sus. 16. Antreprenorul este dator să oprâscă trăsura prin dreptul comunelor pe unde trece spre a putea conductorii face schimbul expe- dițiunilor poștale și cu agenții poștali de prin acele comune. 17. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise altei persâne fără consimțimântul direcțiunel. Spre a fi admiși la licitațiune, concurenții vor depune o cauțiune provisorie, în numerar saii efecte de a le Statului, în valore de lei 1.400. In termen de 5 «jile maximum de la dala aprobărei licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la oficiul Râmnicu- Vâlcea, adjudecatarul se va presinta la numi- tul oficiu ca să încheie contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămâne în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întânjiare adjudecatarului. Taxa de timbru și înregistrare, ce va nece- sita facerea contractului, va fi conform legel timbrului în sarcina antreprenorului. Pe lângă acâsta, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statului. No. 16.666. 1891, Iunie 18. —In țliua de 1 (13) August 1891 se va ține licitație, la prefectura județului Dâmbovița, pentru darea în antreprisă a transportului expediției de la oficiul postai Târgoviște la gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în acea ^i până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu caii se dă în antreprisă a- cest transport sunt următorele: 4. Transportul se va efectua cu caii, ha- murile și tote accesoriele antreprenorului și cu cariola direcțiunel; până când însă ’i se va pune la disposițiune acestă cariolă, antrepre- norul va fi dator să facă transportul expedi- ției de la oficiu la gară și vice-versa cu tră- sura sa. 2. Antreprenorul este obligat a întreține cu cheltuiala sa în bună stare și curată, în tot timpul duratei contractului, cariola ce ’I se va da de direcțiune, dator fiind ca la expi- rarea contractului să o înapoeze în starea în care ’i s’a predat. La cea d’ântâiu notificare antreprenorul este dator a face la cariolă, în termen de 5 țlile, tdte reparațiele ce ’i se vor semnala; în cas de a nu fi următor, acele reparațiuni se vor efectua de direcțiune, fără somațiune saii altă punere în întâr^iare, în comptul subven- țiunel sau garanției antreprenorului, care va primi de bune tdte cheltuelile făcute și care nu va avea drept la nici un fel de pretențiunl. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți; ha- murile de curea, solide și curat ținute. 4. Vizitiul va trebui să pdte uniforma re- glementară a factorilor. Când se va constata că vizitiul a făcut transportul neuniformat, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o ții. 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiu la gară și vice- versa, la orele ce se vor pune în vederea an- treprenorului de dirigintele respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu cariola la oficiu saii gară cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi urmă- tor, dirigintele va angagia cu orl-ce preț cal și trăsură în comptul antreprenorului care va fi amendat și cu subvenția pe o «ji. 7. In cas de întârțliare a trenurilor, cariola va adăsta la gară sosirea lor. 8. Gând se va constata că antreprisă este în prostă stare în cât transportul să nu se potă face în regulă, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertis- ment ca, în termen de 45 țlile, să aducă an- treprisa în condițiunile contractului, și, nefi- ind următor, direcțiunea va putea resilia con- tractul, fără judecată și fără a se face veri-o somațiune sau altă punere în întâr^iare an- treprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune, iar transportul se va concede altul amator prin licitație saii bună învoială în comptul garanției antreprenorului. 9. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 4 (43) Noembre 4894, reser- vându’șl însă direcțiunea dreptul de a ’l re- silia și înainte de împlinirea acestui termen -1626 25 Iunie. 1891 ori când va crede necesar, cu condițiune de a anunția¹ acâsta antreprenorului cu 15 țlile înainte: IO¹. Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni prin mandat asupra tesaurulul public. 11. Pentru asigurarea Statulul că servi- ciul concedat se va îndeplini¹ conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la subsemnarea contractului, o cauțiune, în numerar sau efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii și accesoriile de ori-ce natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri prevăzute la art. 8 de mal sus. 12. Când vizitiu] va¹ fi dominat de veri-un vițiâ și se va semnala de direcțiune antrepre- norului, acel vizitiu se va depărta imediat din serviciu. Când cariola va veni la oficiu cu un vizitifi a cărui depărtare a fost cerută, dirigintele va avea dreptul a nu’l primi, și va urma con- form art. 6 de mar sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcțiune!. 14. Spre a fi admiși la licitație, concurenții vor depune o cauțiune provisorie de lei 100, în numerar sau efecte garantate de Stat. 15. In termen de 5 țlile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință la oficiul telegrafo-pos- tal din Târgoviște, adjudecatarul se va pre- senta la numitul oficiu ca să încheie contrac- tul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cau- țiunea provisorie va râmânea în profitul Sta- tului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întârțliare adju- decatarulul, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. Taxa de timbru și înregistrare, ce va ne- cesita facerea contractului, va fi, conform legel timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statulul. No. 46.796. ₃ 1891,.Iunie 20. —In țliua de 14 (26) August 1891, se va ține licitație la prefectura județului Vâlcea pentru darea în antreprisă a transportului expediției de la oficiul postai Râmnicu-Vâl- cea la gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi în acea ții până la 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antreprisă acest transport sunt următorele: 1. Transportul se va efectua cu caii, ha- murile și tote accesoriile antreprenorului și cu cariola direcțiunei. 2. Antreprenorul este obligata întreține cu cheltuiala sa, în bună stare și curată, în tot timpul duratei contractului, cariola ce ’I se va da de direcțiune, dator fiind ca la expira- ___________MONITORUL OFICIAL rea contractului să o înapoieze în starea în care ’I s’a predat. La cea d’ântâiu notificare antreprenorul este dator a face la cariolă, în termen de 5 țlile, tote reparațiele ce ’I se vor semnala; în cas de a nu fi următor acele reparațiuni se vor efectua de direcțiune, fără somațiune sau altă punere în întâr^iare, în comptul sub- vențiunel sau garanției antreprenorului, care va primi de bune tote cheltuelile făcute și cari nu va avea drept la nici un. fel de pre- tențiunî. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți, ha- murile de curea solidă și curat ținute. 4. Vizitiul va trebui să porte uniforma re- glementară a factorilor. Când se va constata că vizitul a făcut trans- portul neuniformat, antreprenorul va fi a- mendat cu subvenția pe o ții. 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiu la gară și vice- versa, la orele ce se se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la oficiu sau gară, cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pen- tru pornirea expediției; în cas de a nu fii ur- mător, dirigintele va angaja, ou ori-ce preț, cal și trăsură în comptul antreprenorului care va fi amendat și- cu subvenția pe o ^i- 7. In cas de întârțliare a trenurilor, ca- riola va adăsta la gară sosirea, lor. 8. Când se va constata că antreprisă este în prostă stare în cât transportul să nu se poUL face în regulă, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertis- ment ca, în termen de 15 <^ile, să aducă an- treprisa în condițiunile contractului și nefiind următor, direcțiunea va putea resilia contrac- tul, fără judecată și fără a se face veri-o so- mațiune sau altă punere în întârțliare antre- prenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune; iar transportul se va con- ceda altul amator prin licitație sau bună în- voială în comptul garanției antreprenorului. 9. Durata contractului va fi de trei ani cu începere de la 1 (13) Noembre 1891, reser- vându’șl însă direcțiunea dreptul de a ’l re- silia, și înainte de împlinirea acestui termen, ori când va crede necesar cu condițiune de a anunța acâsta antreprenorului cu 15 țlile înainte. 10. Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni prin mandat asupra tesaurulul public. 11. Pentru asigurarea Statulul, că servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la subsemnarea contractului, o cauțiune în numerar sau efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii și accesoriele de ori-ce natură pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri prevăzut la art. 8 de mal sus. 12. Gând visitiul va fi dominat de veri-un vițiu și se va semnala de direcțiune antrepre- norului, acel visitiu se va, depărta imediat din serviciu. Când cariola va veni la oficiu, cu un visi- tiu a cărui depărtare a fost cerută, dirigin- tele va avea dreptul a nu ’l primi și va urma conform art. 6 de mal sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcțiune!. 14. Spre a fi admiși la licitație concurenții vor depune o cauțiune provisorie de 100 lei în numerar sau efecte garantate.de Stat. 15. In termen de 5 țlile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință la oficiul telegrafo- postal din Râmnicu-Vâlcel adjudecatarul se va presinta la numitul oficiu ca să închee contractul cuvenit; în cas de a nu fi urmă- tor cauțiunea provisorie va râmânea în pro- fitul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întâr- țliare adjudecatarului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune, Taxa de timbru și înregistrare, ce va ne- cesita facerea contractului, va fi, conform le- gei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea concurenții vor avea în vedere art. 40 — 57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statulul. No. 46.728. ⁵ 4891, Iunie 49. — In Ziua de 44. (26) August 4894 se va ține licitație, la prefectura județului Putna, pentru darea în antreprisă a transportului expediției de la oficiul telegrafo-postal Pan- ciu la gara Mărășesci și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în acea ții până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu car! se dă în antreprisă acest transport sunt următorele : 4. Transportul se va face (Jilnic, socotin- du-se câte o cursă în fie-care direcțiune, și se va efectua cu trăsura, caii și tdte accesoriile antreprenorului. 2. Trăsurile vor fi în bune condițiuni și a- sigurătore expediției, remânând antreprenorul responsabil pentru ori-ce perderl sau dete- riorare provenită din causa trăsurei. Caii vor fi buni și bine intreținuți; hamu- rile vor fi de curea, solide șis curate. 3. Obiectele de mesagerii ce vor trebui transportate cu o cursă nu vor putea trece peste greutatea de 400 kgr. deosebit de ex- pediția de postă ușoră. 4. Antreprenorul va fi dator a trimite caii și trăsurile la biuroul postai și la gară cel puțin cu o jumătate oră înainte de orele ho- tărî te pentru pornirea expediției, conform orariului pus de direcțiunea poștelor, care va avea dreptul a’i schimba ori-când va crede necesar, anunciând și pe antreprenor. 5. Maximum timpului pentru parcurs în- tre punctele extreme se fixeză la 6 minute de kilometru. Distanța acestei curse este de 45 */, kilo- metri. 6. In cas de întârzierea curselor peste orele fixate, antreprenorul va fi supus la o 25 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL «627 amendă de 15 lei pentru fie-care oră de în- târZiare. Se apără de acăstă penalitate întârzierile provocate din causa de forță majoră daca vor fi legalmente constatate prin procese-verbale dresate în unire cu primăria saii poliția lo- cală, și cu un amploiat al direcțiunei poștelor. Constatările întârzierilor pentru cari ur- mâză a se aplica amenZile, asemenea se vor face prin procese-verbale încheiate de către diriginte saii conductor în unire cu antrepre- norul, sau veri-un om al său. In cas când antreprenorul saii veri-un om al său ar lipsi, saii când aceștia ar refusa să ia parte la dre- sarea proceselor-verbale, ele se vor încheia de diriginte sau conductor în unire cu un agent al veri-unei autorități locale, și amen- Zile aplicate, pe basa unor atarl procese-ver- bale, rămâne bine aplicate fără drept de pre- tenție din partea antreprenorului. 7. Când se va constata că antreprisă este în prostă stare în cât să nu se potă face ser- viciul în regulă conform condițiunilor, direc- țiunea va putea resilia contractul, fără jude- cată, nici somațiune sau altă punere în în- târZiare, și a da antreprisă altei persone prin licitație sau buna învoială în comptul garan- ției antreprenorului, care nu va avea drept la nici un. fel de pretențiune. 8. Cursele vor fi însoțite de conductor și soldatul de escortă cari vor merge gratis în trăsurile antreprenorului. 9. Durata contractului va fi de trei ani cu începere de la 19 Noembre (1 Decembre) 1891, afară numai daca va începe a circula o cale ferată, în care cas contractul va ră- mâne resiliat de fapt fără ca antreprenorul să potă pretinde veri-o despăgubire. 10. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni prin mandat asupra; tesaurului public. 11. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va îndeplini conform condițiuni- lor, antreprenorul va depune, în termen de 15 Zile de la subsemnarea contractului, o cauțiune, în numerar saii efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și trăsura, caii și accesoriile de ori-ce na- tură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea’ direcțiunea usa și de dânsele în ca- șurile de abateri prevăZute la art. 7 de mal sus.. 12. Ori-ce servitor al antreprisel se va constata 'dominat de veri-un viciu și se semnala de direcțiunea generală, acel servi- tor sau vizitiu se va depărta imediat și se va refusa de conductor în serviciu; ori-ce întâr- Ziare ar resultă în efectuarea cursei prin re- fusul conductorului de a accepta veri-un vi- zitiu a cărui depărtare a fost cerută, se va imputa antreprenorului conform disposițiu- nilor art. 6 de mal sus. 13. Antreprenorul este dator să oprâscă trăsura prin comunele prin cari trece spre a putea conductorii poștali face schimbul ex- pedițielor și cu agenții poștali ai acelor co- mune. 14. Antreprenorul nu va putea transmite altei persone acestă antreprisă fără consim- țământul direcțiunei. 15. Spre a fi admiși la licitație, concurenții trebue să depună o cauțiune provisorie de lei 200, în numerar saii efecte garantate de Stat. 16. In termen de 5 Zile maximum de la aprobarea licitației, despre care este’ținut a lua singur cunoscință de la oficiul Focșani, an- treprenorul se va presentă la acest oficiu ca să încheie contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Statului, fără judecată, nici soma- țiune și fără a se face veri-o altă punere în întârZiare adjudecatorulul, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. Taxa de timbru și înregistrare, ce va nece- sita facerea contractului, va fi, conform legei, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilitățel generale a Statului. No. 16.800. j 1891, Iunie 20. — In Ziua de 22 August (3 Septembre) 1891, se va ține licitație la prefectura jude- țului Vâlcea pentru darea în antreprisă a transportului expidițiunel și de călători de la Horez la gara Băbeni și vice-versa pe șo- sâua națională.. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu care se dă în antreprisă acest transport sunt cele următore: 1. Transportul se va face de trei ori pe săptămână de la Horez la gara Băbeni și tot de atâtea ori de la gara Băbeni la Horez și se va efectua cu caii, trăsurile și tote acceso- riele antreprenorului. 2. Trăsurile (brasovence) vor fi acoperite și pe arcuri și vor fi încăpătore cel puțin de duoi pasageri afară de conductorul și călă- rașul de excortă, vor avea la spate un cufăr îmbrăcat în tablă de fer cu încuitore dublă în care se va pune expediția, iar înăuntru de desubtul locurilor d’inainte și celor de sub capră, vor avea o casetă de fer cu încuetore sistem american pentru gropuri și scrisorile de valore. Dfasupra lor vor avea un grilaj pentru ba- gage cari se vor acoperi cu burdușe de piele. Trăsurile vor fi întreținute tot-d’a-una în bună stare, mal cu sâmă interiorul lor, spre a nu se aduce nemulțumire călătorilor. La cea d’ântâiu reclamațiune sau insepc- țiune ce se va notifica antreprenorului, D-sa va fi dator a face imediat reparațiunile ce i se vor semnala și în termen de cel mult 15 Zile; iar în cas contrariu ele se vor face de direcțiune în comptul garanției antrepreno- rului sau din ori-ce bani va avea să primescă. 3. Obiectele de mesagerii, ce vor trebui transportate cu o cursă, nu vor putea trece peste greutatea de 400 kilograme, afară de expediția de postă ușoră. 4. Abonamentele călătorilor și prisosul ta- xei bagagelor peste greutatea gratis acordată de lege vor fi în profitul antreprenorului. 5. Locurile din trăsură vor fi de clasa a duoa, iar dacă trăsurile vor fi închise cu gea- muri, locurile d’inăuntru se vor considera de clasa I. Taxa unul loc de clasa I este de 20 bani pentru fie-care kilometru, iar a unul loc de clasa H de 15 bani de kilometru. Distanța acestei curse este de 26 kilome- tre, fie-care călător are dreptul la 20 kilo- grame bagage pentru cari nu se percepe nici o taxă; prisosul ce va trece peste 20 kilo- grame se va taxa conform legei taxelor poș- tale. 6. Antreprenorul va fi dator a trimite caii cu trăsura la biuroul postai sau la gară cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora des- tinată pentru plecarea expediției, conform o- rariului pus de direcțiunea poștelor care va avea dreptul a ’l schimba ori când va crede necesar, anunțând și pe antreprenor. 7. Maximum timpului pentru parcurs în- tre punctele exterme se fixâză la 6 minute de kilometru, iar pe timpul de iarnă se acordă 9 minute de kilometru dacă calea este neșose- luită. Timpul de iarnă se consideră de la 1 Oc- tombre până la 1 Aprilie. 8. In cas de întârZiarea curselor peste o- rele fixate, antreprenorul va fi supus la o a- mendă de 15 lei de fie-care oră de ÎntârZiare; se apără de acâstă penalitate întârZiările pro- venite din causă de forță majoră dacă vor fi legalmente constatate prin procese-verbale dresate în unire cu primăria sau poliția lo- cală și un amploiat al direcțiunei poștelor. Constatările întârZiărilor, pentru cari ur- mâză a se aplica amenda, asemenea se vor face prin procese-verbale, încheiate de către diriginte sau conductor în unire cu călătorii, dacă vor fi, și cu un om al antreprenorului; în cas când ar lipsi antreprenorul sau veri- un om al său sau când aceștia ar refusa să ia parte la dresarea proceselor-vorbale, ele se vor încheia de diriginte sau conductor în uni- re cu veri-un agent al veri-unei autorități locale și amenZile aplicate pe basa unor ase- menea procese-verbale, rămân bine aplicate, fără drept de pretențiune din partea antre- prenorului. 9. Când se va constata prin procese-ver- bale dresate în regulă că caii sau trăsurile antreprenorului sunt în prostă stare în cât n’ar putea face serviciul în regulă, direcțiu- nea are drept să ’șl angageze cai și să cum- pere trăsuri în comptul garanției a taxelor călătorilor sau subvențiunel antreprenorului spre a se putea efectua cursele conform con- dițiunilor, fără ca antreprenorul să aibă drep- tul de judecată sau a usa de drepturile re- servate la articolul următor. 10. In cas când contra venirile de la con- tract din partea antreprenorului vor fi repe- tate, direcțiunea ’I va da un singur avertis- ment, invitându’l a ’și pune anteprisa în re- gulă, și dacă până în termen de 30 Z*le la data avertismentului antreprisă nu va fi satisfăcătore, ceea ce se va constata prin proce- se-verbale în unire cu prefectura sau primă- ria locală, direcțiunea va putea resilia con- tractul publicând o singură licitație, în ter- 1628 MONITORUL OFICIAL 25 Iunie 1891 men de 15 Zile, în comptul garanției antre- prenorului. Dacă Ia acăstă licitație nu se va presenta nici un concurent, direcțiunea va putea să contracteze, prin bună învoială, în comptul garanției antreprenorului, iar până va găsi un asemenea amator va usa de dispo- sițiunile art. 9 de mal sus. 11. Pentru duoă excursiunl pe an ale M. S. Regelui antreprenorul, în urma anunciu- lul ce va primi de la direcțiune în trei țlile maximum înainte, va fi obligat a pune la dis- posițiunea direcțiunel 20 cai cu hamurile și surugii lor. 12. Antreprenorul va permite mergerea gratis în trăsurile sale, deosebit de conductor și călărașul de escortă, D-lul director general, inspectorilor și amploiaților telegrafo-postall precum și D-lor inspectori financiari când merg în interesul serviciului.' 13. Numărul locurilor fie-cărel trăsuri se va determina de către direcțiune și antrepre- norului nu ’I este permis a angagea mal mulți călători de cât număru acelor locuri, direcțiunea având dreptul de control asupra angagiărel călătorilor; biletele liberate nu vor fi valabile daca nu vor fi visate de diri- gintele respectiv și conductorul va avea drep- tul a nu admite în trăsură personele cari vor avea biletele nevițlate de diriginte. 14. Durata contractului va fi de trei ani, cu începere de la 1 (13) Noembre 1891, a- fară numai daca va începe să circule o cale ferată, în care cas contractul va rămâne re- siliat de fapt fără ca antreprenorul să potă pretinde veri-o despăgubire; afară de acăsta direcțiunea ’și reservă dreptul de a resilia contractul ori-când va crede necesar, anun- țând însă cu 15 țlile înainte pe antreprenor care nu va avea nici un drept la veri-o pre- tențiune. 15. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni prin mandat asupra tesaurului public. 16. Pentru asigurarea Statului ca servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va fi obligat a depune, în termen de 15 țlile de la aprobarea conce- siunei, o garanție în numerariu sau efecte ga- rantate de Stat echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii, trăsurile și accesoriile de ori-ce natură pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului spre a putea direcțiunea usa și de densele în ca- șuri de abateri prevățlute la art. 9 și 10. 17. Antreprenorul va fi dator să aibă trăsurile necesare în număr suficient, ast-fel în cât să nu se întrerupă serviciul în nici un cas; de- teriorarea trăsurilor nu ’l va dispensa de a- mențlile prevăzute în contract. 18. Antreprenorul este dator a observa și a face să se păzâscă de către personalul său, art. 254—267 inclusiv din regulamentul postai, în cas de contravenire fiind pasibil de penalitățile acolo prevățlute. 19. Ori-ce servitor al antreprisei se va constata dominat de veri-un viciu și se va semnala da direcțiunea generală, acel servitor saii vizitiu se va depărta din serviciu imediat și se va refusa de conductor în servicii; ori- ce întârZiare va resultă în efectuarea cursei, prin refusul conductorului de a accepta veri- un vizitiu a cărui depărtare a fost cerută, se va imputa antreprenorului, conform disposi- țiunilor art. 8 de mai sus. 20. Când direcțiunea ar crede necesar să înmulțâscă numărul curselor, antreprenorul va fi dator a completa antreprisă cu numărul cailor și trăsurilor necesarii pentru acest a- daos în termen de 30 Zile, de la data avisului ce va primi de la direcțiune, adăogându-se și subvenția proporțional cu numărul curselor sporite. 21. Antreprenorul este dator să oprâscă trăsura prin comunele prin cari trece spre a putea conductorii face schimbul expedițiuni- lor poștale și cu agenții poștali de prin acele comune. 22. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcțiunei. 23. Spre a fi admiși la licitație concurenții vor depune o cauțiune provisorie, în numerar sau efecte garantate de Stat, în valâre de lei 600. In termen de 5 Zile maximum de la apro- barea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la oficiul telegrafo-pos- tal din Râmnicu-Vâlcea, adjudecatorul se va presenta la menționatul oficiu ca să încheie contractul cuvenit, în cas de a nu fi următor cauțiunea provisorie va rămâne în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune sau altă punere în întârZiare și fără nici un drept de pretențiune din partea adjudecatarului. Taxa de timbru și înregistrare, ce va necesita facerea contractului, va fi, conform legei tim- brului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acâsta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilitățel generale a Statului. No. 16.774. j 1891, Iunie 20. Direcțiunea generală a Monitorului ofi- cial șl Imprimeriei Statului In Z>ua de 15 Iulie 1891, la orele 2—4 dupe amiaZi, se va ține licitațiune publică, cu oferte sigilate, în cancelaria direcțiunei, bu- levardul Elisabeta, pentru darea în între- prindere a aprovisionărel următorelor furni- turi de cancelarie, împachetare, precum și unele obiecte necesare serviciului intendenței, și anume: 500 cole hârtie No. 1 albă cadrilată. 200 „ „ No. 2 „ 500 „ „ No. 6 , 500 „ „ No. 6 sugâtore prima ca- litate. 12 sticle cu gumă. 40 sticle cu cernâlă violetă. 10 „ mici cu cernâlă roșie. 20 borcane mari cu cernâlă nâgră fină. 10 duzini creione Hardtmuth No. 2. 4 cutii cu creiâne bicolore, fine. 16 „ „ condee claps cu dungă. 4 „ „ „ aluminium, extrafine. 500 cărți poștale pentru corespondența grațiosă. 60 pachete chibrituri a 20 cutii la pachet 5 bobine ață albă. 50 coșulețe cu rășină. 5 lopeți de lemn. 2 , „ fer. 1 raz mic. 1 târnăcop de fer. 2 perii pentru șters praf și păianjeni. 1 perie pentru măturat. 100 mături de pae calitate bună. 40 târnuri de nuele. 10 undrele. 4 pensule. 1000 metri pânză de împachetat. 110 „ america ordinară. 10 „ flanelă aspră, grosă, pentru lus- truitul parchetelor și a mozaicului. 16 kgr. terpentin. 2 „ câră galbenă. 10 „ w roșie No. 3. 3 „ săpun rachiu. 2 „ alice ploie pentru condee. 5 kgr. sforă grosă dupe model. 3 „ pămențel pentru frecat. 1 robă. Doritorii, pentru a fi admiși să concureze, vor presenta chitanțele de plata patentei de comercianți în țâră și vor depune o garanție de 10 la sută asupra sumei totale din ofertă, în numerar sau efecte garantate de Stat. Condițiunile cu cari se va încheia contrac- tul, precum și probele dupe cari se va primi materialul, din cari se vor sigila cele princi- pale în Ziua licitațiunel, se pot vedea la direc- țiune în tote Zilele de lucru, de la orele 3—5 dupe amiaZi. Pe lângă acâsta, concurenții vor mai avea în vedere art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului și art. 21, 32 și 43 din legea timbrului. No. 1.919. * 1891, Iunie 14. Eforia spitalelor civile La 18 Iulie 1891, orele 2 p. m., se va ține licitație la eforie, strada Colței No. 38, Bucuresci, pentru închiriarea a cinci aparta- mente din clădirea băilor de pe bulevard, pe termen de 3 ani de Zile» cu începere de la 26 Octombre 1891. Doritorii de a lua cu chirie aceste aparta- mente sunt invitați a se presinta la eforie, în Ziua sus indicată, spre a concura. Condițiunile generale de închiriare și tote informațiele relative se pot avea la cancela- ria eforiei, serviciul bunurilor, în orele și Zilele de lucru. No. 5.731. 1891, Iunie 22JU MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Neputându-se constitui juriul concursu- lui pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei de piano la elevele de la conservatorul de musică și declama- țiune din Iași, ministerul, auZind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică un nou concurs pe Ziua de 15 Octombre 1891. Concursul se va ținea în localul conserva- 25 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1629 torului de musică și declamațiune din Bucu- resci. Condițiunile de admisibilitate și programa materielor sunt publicate în Monitorul ofir- cial No. 19 din 26 Aprilie 1890. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8