No. 62 UN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri, 1804 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL pftEțMmMmmei in regatei româniei 45 leî pe an 22 lei 50 b. pe 6 lunL Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din AnUia di a fie-cărel luni. PREȚUL ABONAHENTULGl PENTRU STRĂMUTE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. I’UBLIEAȚIUNILE J0B1C1AKE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele sc plătesc deosebit, ea și publicațiunile,dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNC1URIL0R Publicatiunile primărielor, comitetelor, etc^ linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani I Inserțiunile și reclamele, linia 1 left Anunciurile particularo 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decrete — Raport — Prescurtări de decrete. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decret Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicat — DepeșI telegrafice — Comunicări — Diverse — Rapor — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFIGIALÂ~ Bucuresci, 20 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.343 ; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul drumurilor al comunei urbane Râmnicu- Vâlcea, pentru exercițiul curent, următdrea modificare votată de consiliul comunal în șe- dința sa de la 27 Maiu 1891, adică: Lei B. 4.863 25 excedent consemnat din fondurile exercițiului trecut, se vor înscrie atât la venituri sub un osebit arti- col, la cap. I, cât și la cheltueli la art. 4, § 1, cap. II, pentru refaceri strade din nou, precum și pentru întreținerea celor existente, peste suma preve^ută de 5.700 lei, sau în total 10.563 lei, 25 bani. 2.000 — subvențiune acordată comunei de ministerul lucrărilor publice pentru întreținerea calei naționale ce tra- versâză orașul, se vor înscrie atât la venituri sub un osebit articol, la cap. I, cât și la cheltueli sub un noii articol No. 5, la cap. II, pen- tru refacerea pavagiului de pe strada ce face parte din calea națională. Art. II. Cu aceste modificări disul budget conține : la venituri 15.059 lei, 4 bani, și la cheltueli 14.963 lei, 25 bani, cu un excedent de 95 lei, 79 bani. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 18 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.960. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.340; Pe basa art. 11 2 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul special al internatului «Popovici» din orașul Craiova pentru exerci- țiul curent, se aprobă de Noi ast-fel cum a fost votat de consiliul comunal în ședința sa de la 10 Iunie 1891, coprindând, adică la ve- nituri și cheltueli, suma de 21.910 lei. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.955. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.341; VCdând jurnalul consiliului de miniștri No. 1 din ședința de la 12 Iunie 1891; Pe basa alin. 4 de sub art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Epitropia bicericilor din comuna rurală Pomârla, din județul Dorohoiu, este au- torisată de a contracta, de la persâne particu- lare sad de la ori-ce casă de credit, un împru- mut de 3.654 lei, 15 bani, plătibil în termen de 10 ani, cu procente de 8 % pe an, spre a servi la plata totală a costului reconstrucțiu- nei bisericel din cătunul Pomârla, pendinte de acea comună. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.959. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 11.346 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Ruși, din județul Bacăfl, se disolvă pentru motivele ară- tate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Gh. Gavril Ungureanu, Pavel Mafteiiî și Gheorghe Nico- leanu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 17 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.958. MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 153§ . Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire. Vânând din rapârtele sub No. 3 683 și 3.923, ce am primit de la D. prefect al jude- țului Bacău, că primarul comunei rurale Ruși, din acel județ, nu are etatea de 25 ani cum cere art. 67 din legea electorală comunală, și dintre cei-alți membrii ai consiliului comu- nal duoi sunt în cașul de incompatibilitate pre- vedut la alin. 1, de sub art. 68 din aceeași lege, iar alți trei fără sciință de carte, ast-fel că, in asemenea condițiuni, nu se pâte lăsa acestui consilia administrațiunea intereselor comunei; subsemnatul are onâre a ruga pe Ma- jestatea Vâstră să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilia și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nii Gh. Gavril Ungurea- nu, Pavel Mafteiu și Gheorghe Nicoleanu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unul nod consilii. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 11.346. 1891, Iunie 15. Prin decretul regal cu No. 1.942 din 15 Iunie 18 91, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. Alfred Trench, oficier în reservă și fost inginer la primăria Capitalei, este numit, pe diua de t Iunie 1891, în postul vacant de conductor de lucrări în serviciul architecturel eforiei spitalelor civile din Bucuresci. Prin decretul regal cu No. 1.956 din 17 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. lân C. Gr. Ghica, căpitan în reservă și fost inspector în serviciul regiei monopolului, este numit, pe diua de 1 Iulie 1891, în postul de controlor- general, prevâdut în budgetul eforiei spitalelor civile din Bucuresci pe exercițiul 1891—92. Prin decretul regal cu No. 1.922 din 15 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. doctor I. Găr- dăreanu este numit, provisoriu până la con- curs, în postul de medic-primar la județul Gorj, r£mas vacant prin trecerea titularului în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 1.923 din 15 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, sunt numiți, pe basa concursului depus, în posturile de medici la spitalele Filantropia și Th. I. Preda, din 0- rașul Craiova, și anume: D. doctor I. Augustin, actual medic-primar la județul Gorj, în postul vacant de medic- primar la spitalul Filantropia, și D. doctor N, Roscovschi, actual medic co- munal la orașul Craiova, în postul de medic la spitalul Th. I. Preda din acel oraș, în locul D-lul Dr. I. Atanasescu, care ocupă proviso- riti acest post. Prin decretul regal cu No. 1.920 din 15 Iunie 1891, în urma propunere! făcută prin raport de același D. ministru, D. medic-vete- rinar C. Mihăescu, de la județul Brăila, s’a permutat definitiv la despărțirea XIV, în locul D-lul E. Zemescu, decedat. Prin decretul regal cu No. 1.921 din 15 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, D. medic-veterinar Panait V. Păun, de la județul Fălci ti, se per- mută definitiv la județul Covurluiu, în locul D-lui D. Alexandrescu, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.95 1 din 17 Iunie 1891, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice prin raportul cu No. 6.155, în virtutea decretului cu No. 3.124 din 15 Noembre 1890, D-nii Mircea Dumitrescu, George Leordeanu, Alexandru Savovici Ba- ranga, Costea Simion, absolvenți cu certificat ai scolei naționale de poduri și sosele, actuali conductori clasa I în corpul technic al Statu- lui, precum și D. George Nicolau, asemenea absolvent cu certificat al scâlei de poduri și sosele, depunând examenul prevâdut de men- ționatul decret, sunt înscriși în cadrele sus Și- șului corp cu gradul de elevi-ingineri. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunei publice sub No. 2.852; Vâdând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 9 de la 2 Iunie 1891, și Conform art. 811 din codul civil, Am decretat și decretăm ce urmâză: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se autorisă ministerul cultelor și instrucțiunei publice a primi, pentru externa- tul secundar de fete din Bârlad, donațiunea D-lui Teodor Gătzulescu, profesor la liceul din Bârlad, făcută prin actul sâu de donațiune de la 10 Aprilie 1891. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei pu- blice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 11 Iunie 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, G. Dem. Teodorescu. No, 1.867. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 8.560 din 31 Maiu 1891, se numesc ca debitanți pentru vîndarea tutunurilor, tim- brelor, chibriturilor și cărților de joc persânele următâre : D. Ghiță Miu, în comuna Mozăceni, plasa Cotmâna-Găleșesci, județul Argeș. D. Constantin Zamfirescu, în comuna Că- tâsca-Popesci, plasa Cotmâna-Găleșesci, ju- dețul Argeș. D. Solomon Ițic, în comuna Parincea, plasa Bistrița-de-Jos, județul Bacău. D. Nicolae Gojocariu, în comuna Oțelesci, plasa Bistrița-de-Sus, județul Bacăti. D. Dimitrie Theodor, în comuna Moinesci, plasa Taslău-de-Sus, județul Bacău. D. lân Cercel, în cătunul Bratesci, comu- na Bărsănesci, plasa Taslău-de-Jos-Trotușu, județul Bacău. D. Anton Aloze Fochete, în comuna Gleja, plasa Bistrița-de-Jos, județul Bacău. D. Gheorghe Mănăstireanu, în comuna Gucorăni, plasa Miletin-Târg, județul Boto- șani. Tâder Hrițcu, în comuna Șoldănesci, pla- sa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. Costache Epureanu, în comuna Bâlu- șeni, plasa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. Adam Apostol, în comuna Zlătunoia, plasa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. Ion Pătrar, în cătunul Nicșani, comuna Costesci, plasa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. Ion G. Onofrei, în comuna Târgu-Su- lița, plasa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. Ion Diaconovici, în cătunul Tomesci, comuna Gorbănesci, plasa Miletin-Târg, ju- dețul Botoșani. D. Ion Gheorghiu, în comuna Gurtesci, pla- sa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. G. Sulițeanu, în cătunul lonășeni, co- muna Șoldănesci, plasa Miletin-Târg, jude- țul Botoșani. D. Ștefan Teodoru, în comuna Gurtesci, plasa Miletinu-Târg, județul Botoșani. D. Dumitru Nucă, în comuna Târgu-Su- lița, plasa Miletin-Târg, județul Botoșani. D. Gheorghe V. Stoleriu, în comuna Căli- nesci, plasa Siretu, județul Botoșani. D. Dumitru Galiu, în comuna Tergu-Bur- dujeni, plasa Siretu, județul Botoșani. D. Gheorghe D. lonescu, în comuna Bui- măceni, plasa Jijia-Ștefănesci, județu Botoșani. 21 Iunie 1891 MONITORVL OFICIAL 1539 D. Strul Burah, în comuna Tergu-Ștefă- nesci, plasa Jijia-Ștefănesci, județul Botoșani. D, M, G. Miclescu, din cătunul Mâscăteni, comuna Trușesci, plasa Jijia-Ștefănesci, ju- dețul Botoșani. D-na Elena Balli, în comuna Hârlău, pla- sa Coșula, județul Botoșani. D. Teodor Petraș, în comuna Rădeni, plasa Goșula, județul Botoșani. D. Bogdan Lebădă, în comuna Botoșani, strada Lipscăniel No. 362, județul Botoșani. D. Ion Dinu,. în comuna Brăila, colorea de Galben, strada Regală, județul Brăila. D-nii Ion D. Olțeleanu și Rădulescu, în comuna Brăila, colorea de Galben, strada Re- gală No. 170, județul Brăila. D. Ștefan Cor ban, în comuna Car van, pla- sa Silistra-Nouă, județul Constanța. D. Caludi Rogopol, în comuna Lipnița, plasa Silistra-Nouă, județul Constanța. D. Haralambie Vanghelie, în comuna Os- trov, plasa Silistra-Nouă, județul Constanța. D. Dumitru Bercu, în comuna și plasa Hârșova, județul Constanța. D. Ștefan Lazăr, în comuna Azaplar, pla- sa Mangalia, județul Constanța. D-na Gatinca Lupan, în comuna Oancea, plasa Prutu, județul Covurluiu. D. lordache Constantinescu, în comuna Mânjina, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Ilie Hristea, în comuna Galați, despăr- țirea III, strada Romană No. 39, județul Go- vurluiu. D. Ghiță lonescu, în comuna Galați, des- părțirea II, strada Piața-Regală No. 4, jude- țul Covurluiu. D. Gh. Nicolau, în comuna Galați, despăr- țirea III, strada Spătaru, județul Covurluiu. D. Ghiță Coltofeanu, în comuna Galați, despărțirea I, strada Portului No. 179, ju- dețul Covurluiu. D. Vanghele Metaxa, în comuna Galați, despărțirea IV, strada Traian No. 67, jude- țul Covurluiu. D. Ion Stavru, în comuna Foltesci, plasa Prutu, județul Covurluiu. D. Michail Alexandri, în comuna Vlă- desci, plasa Prutu, județul Covurluiu. D. Teodor Dimitriu, în comuna Filesci, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Nicolae Rusu, în cătunul Șendreni, co- muna Filesci, plasa Siretu, județul Covur- luiu. D. Gheorghe Petrescu, în comuna Cudal- bi, plasa Siretu, județul Covurluiu. D. Gheorghe D. Cruceanu, în cătunul Mănăstireni, comuna Tuțcani, plasa Horin- cea, județul Covurluiu. D. Gheorghe Epure, în comuna Mileanca, plasa Bașeu, județul Dorohoiu. D. Constantin Dolinescu, în cătunul Vlă- deni, comuna Corlăteni, plasa Berhometele- Coșula, județul Dorohoiu. D. Mihai Brăilescu, în comuna Hiliseu, plasa Berhometele-Coșula, județul Dorohoiu. D. Gârabet Ciolac, în cătunul Poiana, co- muna Brăesci, plasa Berhomotele-Coșula, ju- dețul Dorohoiu. D. Ilie a Pălămăriți, în cătunul Buda- Mică, comuna Buda, plasa Herța, județul Do- rohoiu. D. Ion Moruzescu, în comuna Stiubieni, plasa Bașeu, județul Dorohoiu. D. Bogdan GasparovicI, în comuna Săveni, plasa Bașeu, județul Dorohoiu. D. Andrei lormescu, în comuna Dorohoiu, strada Națională No. 445, județul Dorohoiu. D. Gheorghe Moise, afară din bariera Po- du-Buhaiului, comuna și județul Dorohoiu. D. Alexe Feregan, în comuna Șomănesci, plasa Ocolu-Vulcan, județul Gorj. D. Nicolae Simion, în comuna Gârbesci, plasa Ocolu-Vulcan, județul Gorj. D. Nicolae lonescu, în comuna Vladimiru, plasa Gilortu, județul Gorj. D. loan Comănescu, în comuna Bărbătesci, plasa Gilortu, județul Gorj. D. Șerban G. Manciu, în comuna Brănesci, plasa Jiul, județul Gorj. D. Simion I. Ungureanu, în comuna Ți- cleni, plasa Jiul, județul Gorj. D. Petre Cruceru, în comuna Valea-cu- Apă, plasa Jiul, județul Gorj. * D. Marin Sava, în comuna Fetesci, plasa Balta, județul Ialomița. D-na Ținea lonescu, în comuna Iași, stra- da Anastase-Panu No. 74, județul Iași. D-na Maria Pitariu, în comuna Iași, stra- da Gismăriei No. 3, județul Iași. D. Ion Nepotu, în cătunul Bădărăi, co- muna Bivolari, plasa Turia, județul Iași. D. Nicolae Boldur, în cătunul Cogeasca- Nouă, comuna Cucuteni, plasa Stavnicu, ju- dețul Iași. D. Dumitru Hultuanu, în cătunul Româ- nesci, comuna Movileni, plasa Copou, jude- țul lași. D. Nicolae Zaharia, în cătunul Valea-Adân- că, comuna Galata, plasa Codru, județul Iași. D-na Elena Agapi, în comuna Iași, des- părțirea I, strada Speranței No. 4, județul Iași. D. I6n N. Sachelarie, în comuna Bucu- resci, colorea de Galben, strada Dionisie No. 72, județul Ilfov. D-na Paraschiva lonescu, în comuna Bu- . curescl, colorea de Roșu, strada Colțel, colț cu Regala, No. 19, județul Ilfov. D. C. Slăvescu, în comuna Bucuresci, co- lorea de Negru, strada Traian No. 218, ju- dețul Ilfov. D. Dimitrie Șteflea, în comuna Bucuresci, colorea de Galben, strada Sălcuțeî No. 26, județul Ilfov. D. Dimitrie N. Zimniceanu, în comuna Bu- curescf, colorea de Negru, strada Parfumu- lui No. 2, județul Ilfov. D. Tache Alexandrescu, în cătunul He- răstrău, comuna Băneasa,. plasa Dâmbovița, județul Ilfov. D. N. Hristrescu, în comuna Bucuresci, colorea de Albastru, strada Bradului No. 13, județul Ilfov. D. Dumitru Șerban, în comuna Bucuresci, colorea de Albastru, strada Strugurari No. 14, județul Rfov. D. Ion Vasilescu, în comuna Bucuresci, colorea de Verde, șosâua Basarab No. 76, județul Ilfov. D. Nicolae lonescu, în comuna Creața-Le- șile, plasa Mostiștea, județul Ilfov. D. Ghiță G. Sgonță, în comuna Belciuga- tele, plasa Mostiștea, județul Ilfov. D. Ghiță Georgescu, în comuna Dridu-Să- rindaru, plasa Mostiștea, județul Ilfov. D. Gheorghe Simionescu, în comuna Co- păceni-de-Sus, plasa Sabaru, județul Ilfov. D. Marin Dinescu, în comuna Slobozia- Glinceni, plasa Sabaru, județul Ilfov. D. Petre Nedelcu, în comuna Domnesci- Gălțuna, plasa Sabaru, județul Rfov. D. Dobre Bebesachi, în comuna Radovanu, plasa Oltenița, județul Ilfov. D. Niță I. Titircă, în comuna Tărtășesci, plasa Snagov, județul Ilfov. D. Ștefan Nicolae, în comuna Tânganu, plasa Dâmbovița, județul Ilfov. D. Ștefan I. Stoenescu, în comuna Bucu- resci, colorea de Albastru, strada 11 Iunie No. 49, județul Rfov. D. Atanase D. Mănescu, în comuna Bucu- resci, colorea de Galben, strada Drăptă No. 1, județul Ilfov. D. C. Marghescu, în comuna Severin, stra- da Progresului No. 46, județul Mehedinți. D. Pătru Minea, în comuna Severin, stra- da Provedințel No. 25, județul Mehedinți. D. Ion Ciortan, în comuna Roșința, plasa Motru-de-Sus, județul Mehedinți. D. loan N. Dragotă, în comuna Brosceni, plasa Motru-de-Sus, județul Mehedinți. D. Ion D. Bivolariu, în comuna Gosmă- nesci, plasa Motru-de-Sus, județul Mehedinți. D. Gheorghe Cucu, în comuna Pavățu, plasa Motru-de-Jos, județul Mehedinți. D. Gheorghe Paraschiv, în comuna Balo- tesci, plasa Ocolu, județul Mehedinți. D. Dumitru D. Bora, în comuna Greci, pla- sa Dumbrava, județul Mehedinți. D. Costică Dumitrescu, în comuna Beleți, plasa Podgoria, județul Muscel. D. Marin Gubavu, în comuna Valea-Mare, plasa Podgoria, județul Muscel. D. Lixandru Bălteanu, în comuna Bălțați, plasa Mijlocii, județul Olt. D. Barbu Diaconescu, în comuna Bărcă- nesci, plasa Mițllocu, județul Olt. D. Ion I. Stăncescu, în comuna Ploesci, suburbia S-ta Ecaterina, strada Rudulul No. 10, județul Prahova. D. Petre Clinceanu, în comuna Ploesci, colorea de Albastru, strada Târgșor No. 264, județul Prahova. D. Simion St. Simionovici, în comuna Târ- gu-Adjud, plasa Răcăciuni, județul Putna. D. Petre C. Popa, în comuna Focșani, stra- da Oborului No. 14, județul Putna. D. Dumitru Niță, în comuna Focșani, stra- da Caramzulu, județul Putna. D. Grigore Tutovanu, în comuna Glipi- cesci, plasa Biliesci-Gârlele, județul Putna. D. Balin C. Panciu, în comuna Panciu, plasa Zăbrăuțu, județul Putna. D. Alexandru N. Brutaru, în comuna Mă- năstiora, plasa Zăbrăuțu, județul Putna. D. Toder Ciolpan, în comuna Câmpurile, plasa Zăbrăuțu, județul Putna. D. Nicolae R. Balan, în comuna Soveja, plasa Zăbrăuțu, județul Putna. 1540 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 D. Vasile G. Lupu, în comuna Vizanția, plasa Zăbrăuțu, județul Putna. D. Haim Avramovici, în comuna Văleni, plasa Moldova, județul Roman. D. Ion V. Zaharia, în comuna lucsesci, plasa Fundu, județul Roman. D. Nedelcu Teodorescu, în comun Corabia, plasa Oltețu-de-Jos-Balta, județul Romanați. D. Bandoil Bercu, în comuna Fălticeni, strada Scolel-OvreescI No. 575, județul Su- ceava. D. Teodor Grumăzescu, în comuna Rădă- șeni, plasa Moldova-Șomuzu, județul Suceava. D. Vasile Bosuiceanu, în comuna Fontâna- Mare, plasa Moldova-Șomuzu, județul Su- ceava. D. Dimitrie Grigorescu, în cătunul Pro- bota, comuna Dolhasca, plasa Siretu, jude- țul Suceava. D. Mihai Buta, în cătunul Stolniceni, co- muna Lespezile, plasa Siretu, județul Suceava. D. Costache I. Ștefănescu, în cătunul Ho- mița, comuna Cristesci, plasa Siretu, jude- țul Suceava. D. Petre Cumpătă, în cătunul Topitele, comuna Pașcani, plasa Siretu, județul Su- ceava. D. Gh. Steclariu, în comuna Tecuciu, strada Carol I No. 665, județul Tecuciu. D. Mihal I. Bălan, în comuna Tecuciu, strada Ștefan-cel-Mare No. 151, județul Te- cuciu. D. Trandafir lorga, în comuna Luncavița, plasa Măcin, județul Tulcea. D. Penciu Miciov, în comuna Tulcea, stra- da Elisabeta-Domna No. 56, județul Tulcea. D. Dimitrie Albu, în comuna Berlad, des- părțirea II, strada Podul-Roșiu, județul Tutova. D. Gh. C. Tabacariu, în comuna Pungesci, plasa Racova, județul Vasluiu. Direcția penetenciarului Dobrovăț, în co- muna Dobrovățu, plasa Crasna, județul Vasluiu. Debite pentru timbre D. Gheorghe P. Hâncu, șeful portăreilor, în comuna și județul Tecuciu. Judecătoria ocolului Dorohoiu, în comuna și județul Dorohoiu. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 20 Iunie MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE De cât-va timp s’a răspândit sgo- motul că ministerul instrucțiunei publice ar avea intențiunea să nu plătâscă suplinitorilor, de la cate- drele primare și secundare, remune- rariele pe lunile Iulie și August; Ministerul desminte asemenea sgomote cari tind a neliniști pe toți suplinitorii din țâră. Șalariele pe lunele Iulie și August nu se vor plăti acelora cari au fost numiți cu duoe trei luni înainte de sfârșitul cursurilor anului școlar, și cărora chiar de la data numire! lor limitate li s’a făcut cunoscut acesta, dar măsura nu privesce pe aceia cari vor fi intrat în exercițiul func- țiune I lor încă de la începutul anu- lui școlar. Ministerul, suprimând remunera- riul suplinitorilor numiți cu una, duoe sau trei luni înainte de 1 Iulie, a fost îndreptățit la acestă măsură prin împregiurarea că suplinitorii, numiți în asemenea condițiuni, nu puteau beneficia de același trata- ment ca și aceia cari au lucrat un an întreg școlar, sau cel puțin un semestru. 3 [Comunicat.] DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 1 Iulie. — O serată s’a dat la pri- marul orașului în onorea membrilor congre- sului postai; miniștrii au asistat; serbarea a fost forte animată. Membrii congresului sunt invitați pentru mâine la o serată dată de mi- nistrul comerciului. Belgrad, 1 Iulie. — Călătoria regelui Alexandru la Yalta rămâne fixată pentru jumătatea Iui Iulie. Regele se va duce cu va- por special la Galați, eventualmente la Reni și Sulina. Atena, 1 Iulie.— Adversarii D-lul Tricu- pis profită de scirea farului Standard dupe care D. Stambuloff ar fi respins propunerile de înțelegere ale omului de Stat grec în pri- vința Macedoniei. Acăstă scire este exploatată în vederea viitorelor alegeri municipale. New-York, 1 Iulie. —Sciriledin Iquique semnaleză lupte furiose și neîntrerupte între Huasco și Qoquimbo; amănuntele lipsesc. Lisabona, 1 Iulie.—Comisiunea Camerei a amânat depunerea raportului asupra actu- lui general al conferinței din Bruxd. Catana, 1 Iulie.—Observatorul din Strom- boli telegrafiază că aparatele sismocopice au semnalat ieri, la 6 ³/₄ sera, un cutremur de pământ urmat de duoă erupțiuni vulcanice forte mari. Berlin, 1 Iulie. — Fostul ministru Put- kammer a fost numit președinte superior al Pomeranieî. New-York, 1 Iulie. — Principele George al Greciei a sosit aseră. A fost primit la gară de consulul general al Greciei, de însărcina- tul de afaceri, de consulul general al Rusiei și de o deputațiune a coloniei grece. Princi- pele va continua călătoria sa Sâmbătă. Londra, 1 Iulie. — Daily-News anunță că, dupe visita sa oficială, împăratul va atinge cu yachtul său „Meteor" tot lungul costelor Scoției și va lua parte la concursul, pentru cupa reginei, la regatele „Royal Jacht sqon Cowes". Lisabona, 1 Iulie.— Se pare că murato- riul nu se va prelungi peste 10 Iulie, data expirărel sale, dar se vorbesce cu stăruință de cursul forțat al biletelor, care va fi de- cretat, și de emisiunea biletelor de 2.000, de 1.000 și de 500 reis. Provincia a simțit și ea crisa monetară care bântue la Lisabona și la Oporto. Paris, 1 Iulie.—Scirea farului Standard care anunță că francezii au ocupat provincia Luang-Prabarg din Siam este cu desăvîrșire inexactă. Amsterdam, 1 Iulie. —Perechea imperială a Germaniei a sosit; ea a fost primită la de- barcader de către cele duoă regine. împăra- tul a strâns mâna regentei și a sărutat mâna . tinerei regine; împărătesa a îmbrățișat pe cele duoă regine. Erau de față miniștrii, corpul diplomatic, autoritățile civile și militare. Su- veranii s’aiî dus la palat în trăsură; ei au fost aclamați d’alungul drumului de o mulțime imensă; entusiasmul s’a mărit când suveranii atî apărut pe balcon. Dupe amia^i, perechea imperială, însoțită de regina și de principele de Wied, a visitat musăul și, de și pleca, totuși a făcut o plim- bare în oraș; mulțimea a aclamat pretutin- deni pe suverani cu entusiasm. Amsterdam, 1 Iulie. — fiarele publică articole forte favorabile cu ocasia visitel îm- păratului și împărătesei Germaniei. Pe edi- ficiile publice și casele private drapelul im- periului german este arborat alături cu tri- colorul olandez. La galantarele prăvăliilor sunt expuse portretele împăratului și împă- rătesei. Viena, 1 Iulie.—Comisiunea drumurilor de fer a aprobat proiectul de rescumperare a liniei Archiducele Albrecht(Lemberg-Stri- Stanislau). Triest, 1 Iulie.— Incorporarea portului franc Triest la uniunea vamală a monarchiel s’a făcut a^I fără incident. Viena, 1 Iulie.—împăratul a plecat dupe amiațli la Lichtenegg ca să facă o visită ar- chiducelui Franț Salvator și archiducesei Maria Valeria. El va pleca mâine dupe amia- ^i la Gastein. împărăteasa Elisabeta a sosit la amiațli la Badgastein, pentru ■ a pleca la castelul Helenburg. Viena, 1 Iulie.—Corespondența politică publică o scrisăre din Sofia care tratăză des- pre șederea D-lui Tricupis în acest oraș. Scri- sdrea țlice că Bulgaria nu ar fi favorabilă pro- iectului de confederațiune balcanică. D. Stam- buloff respinge ori-ce coalițiune de nemul- țumiri îndreptată contra Turciei; el vede, într’o unire strânsă între Bulgaria și Turcia, cel mal bun mijloc de consolidare paclnică a Statulul bulgar. El este convins că acâstă coalițiune propusă nu ar aduce folos liniș- tel peninsulei Balcanice. Viena, 1 Iulie-. — Afară de „Scont", alte duoe bastimente ale escadrei englese vor a- sista la aruncarea pe apă a vaporului “Si- cilia „. Roma, 1 Iulie. — Esercito și Italia mili- tare anunță că generalul Garenzi, actualmente comandant al scolel militare din Modena, va fi numit sub-secretarde Stat la resbel. 21 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAU 1541 Paris, 1 Iulie.— Camera. D. Laur a in- terpelat guvernul în privința executărei lui Rigaud la Port-au-Prince. D. Ribot a răs- puns că Rigaud era haitian, dar că ștergerea sa din registrele legațiunel Franciel nu se co- municase guvernului din Haiti. Francia a reclamat; ea a cerut reparațiune și o indemnitate. Guvernul haitian s’a încli- nat căci el scie că, la trebuință, Francia ar pretinde acâstă reparațiune. (Aplause). Buenos-Ayres, 1 Iulie.—Autoritățile din Catamarca s’aîi restabilit. Radicalii vor pre- sinta pe Saens Pena candidat la presiden- ție și pe Maxime Paz ca vice-președinte. Autoritățile din Santiago s’au restabilit în funcțiile lor. Situațiunea generală este pacl- nică. Londra, 1 Iulie. — Se anunță din Bang- kong farului Standard, că francesiî au ocu- pat provincia Luang-Prabarg, situată la Es- tul rîului Mecong. Acâstă provincie este o țâră vasală Siamuluî. Scopul Franciel este de a putea coopera cu Rusia în cas de resbel între Rusia și China. Londra, 1 Iulie.—Agenția Reuter anunță că afacerile casei Murieta sunt cu desăvîșire regulate. (Agenția română.) MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Instrucțiuni relative la solemnitatea dis- tribuirei premiilor, anul școlar 1890—91, pentru direcțiunile scolelor secundare de băeți și de fete. 1) Direcțiunile vor înainta ministerului până la 26 Iunie sâra, cel mal târziu, nu- mele premiaților, spre publicare în Monito- rul oficial. 2) In ^iua de 23 Iunie, orele 9 diminâța, directorii și directorele scolelor secundare din fie-care oraș se vor întruni în localul scolei cu situațiunea cea mai centrală, spre a delega din parte-le pe directorul ce urmâză a ține cuvântarea de ocasiune, conform art. 69, alin, b din regulamentul scolelor secun- dare, îndatorat a comunica în scris acea cu- vântare, până la 27 Iunie sâra, autoritățel ce presidă solemnitatea, potrivit disposițiunei reglementare. Onorea delegațiunel se decerne prin ma- joritate de voturi, cu orl-ce număr present. Directorul delegat de colegii săi, în înțe- legere cu prefectul județului, va hotărâ loca- lul solemnitățel, va pune la cale tote prepa- rativele necesare și va lua cuvenitele măsuri pentru buna orânduială a serbărel, solemni- tatea fiind presidată de prefectul județului. In Iași se va lua înțelegerea cuvenită, con- form regulamentului, cu D. rector al Uni- versităței, care va presida serbarea. Același director va îngriji de alegerea, re- petarea și executarea imnurilor prevăzute la art. 69, alin, a și e din regulamentul școlar, desemnând pe maestrul de musică cel mal în vârstă, spre a le dirigia în (fiua solemnităței. Fie-care director sau directore va chema pe premiații scolei sale, și ordinea de strigare a scolelor se va stabili de prefect. 3) Solemnitatea se va ține în diua de 29 Iunie, orele 9 diminâța, pentru scolele de băeți și de fete de o-dată, afară de Bucuresci și Iași, unde vor fi duoă ^ile deosebite: 29 pen- tru scolele de băeți, 30 pentru cele de fete. 4) . In Bucuresci și Iași, țlilele solemnitățel fiind diferite, întrunirea directorilor și a di- rectorelor, pentru delegațiunea inserată la punctul 2, se va face deosebit: în țliua de 23, orele 9 diminâța, se vor întruni directo- rii, și la orele 5 p. m., aceeași ții, directorele. La Bucuresci, întrunirea directorilor se va face la liceul S-tu Sava, iar a directorelor la externatul secundar No. 1 de fete. Direcțiunile acestor scole vor pune la dis- posiția întrunirilor sala clasei cea mai spa- țiosă. Directorul și directorea ce se vor delega trebue să depună în scris cuvântările lor mi- nisterului (în provincie prefectului județului, iar în Iași rectorului Universităței) în sâra de •27 Iunie, dupe cum s’a stabilit mai sus. Ordinea de strigare a scolelor va fi pentru Bucuresci: 29 Iunie, scolele de băeți Liceul S-tul Sava. , Mateiu-Basarab. „ Lazăr. Gimnasiul Mihaiu-Bravul. „ Cantemir. Scola normală Carol I. 30 Iunie, scolele de fete Scola centrală. Externatul secundar No. 1. , No. 2. Scola profesională. 5) La Bucuresci solemnitatea se va ține în palatul Ateneului. Intrarea va fi cu carte individuală ce seva distribui de minister. Directorii și directorele scolelor din Capi- tală se vor presinta, deci, la minister în țliua de 27 Iunie, de la orele 9—12 diminâța, spre a primi cărțile de intrare și a le distri- bui părinților copiilor premiați. In filele de solemnitate, orele 8^4 dimi- nâța, directorii sau directorele se vor afla în localul distribuirel împreună cu premiații scolelor respective. Vor fi obligați a asista și membrii .corpului didactic al acelor scole. 6) Premiile vor fi depuse în pachet legat și cu inscripția scolei, în localul distribuire!, încă din ajunul solemnitățel, orele 8—IO’ diminâța. Același lucru vor face, în provincie, direc- torii scolelor. N.B. Seminariile fac distribuirea premiilor în localele lor proprii sub înalta președenție și bine-cuvântare a P. S. Episcopului epar- chiel, în țliua de 29 Iunie. Directorii semi- nariilor vor comunica discursurile lor preșe- denției solemnităței în ajun, și vor face totă punerea la cale a acestei serbări școlare. No. 6.377. 3 1891, Iunie 19. Instrucțiuni relative la solemnitatea dis- tribuirea. premiilor, anul școlar 1890—91, pentru direcțiunile scolelor primare ur- bane de băeți și de fete. 1) Direcțiunile vor înainta ministerului, până la 25 Iunie sâra, cel mai târțliu, nu- mele premiaților spre publicare în Monitorul oficial. 2) In țliua de 23 Iunie, orele 8 diminâța, directorii și directorele scolelor primare din fie-care oraș se vor întruni în localul scolei cu situațiunea cea mai centrală, spre a delega din parte-le pe directorul ce urmâză a ține cuvântarea de ocasiune, îndatorat a comunica în scris acea cuvântare, până în sâra de 26 Iunie, autoritățel ce presidă solemnitatea. Onorea delegațiunel se decerne prin majo- ritate de voturi, cu ori-ce număr present. Directorul delegat de colegii săi, în înțe- legere cu primarul orașului, va hotrâlocalul solemnităței, va îngriji de tote preparativele necesare și va lua cuvenitele măsuri pentru buna rânduială a serbărel. Același director va îngriji de alegerea, re- petarea și executarea imnurilor prevăzute în regulament, desemnând pe institutorul sau maestrul ce are să le dirige în țliua solem- nităței. Fie-care director sau directore va chema pe premiații scolei sale, și ordinea de striga- rea scolelor se va stabili de primar. 3) Solemnitatea, conform modifîcărei art. 61 din regulamentul făcut prin decretul cu No. 1.642 din 27 Maiu 1891, se va ține în țliua de 29 Iunie, orele 9 diminâța; pentru scolele de băeți și de fete o-dată cu a scolelor secundare. In Bucuresci și Iași vor fi duoă țlile deosebite: 29 Iunie pentru tote scolele de băeți și 30 Iunie pentru tote scolele de fete. Solemnitatea în Iași va fi presidată de rec- torul Universităței, în orașele de reședință de prefectul județului, iar în cele-alte comune urbane și rurale de primarul comunei. 4) Solemnitatea la Bucuresci, conform modificărei regulamentului, se va face pe grupe de scole, la unele din localele cu situa- țiune centrală în modul următor : 1] Scolele de băeți a) Grupă. Scolele de băeți No. 4, 6, 9,16 și 18 vor face împărțirea premiilor la scola No. 9, strada Clemenței. b) Grupă. Scolele de băeți No. 11,17,19, 23, 26 și orfelinatul de la Teiu vor face îm- părțirea premiilor la scola No. ll,Silivestru; c) Grupă. Scolele de băeți No. 2, 10, 13 și 15 vor face împărțirea premiilor la scola No. 10, Lucacl. d) Grupă. Scolele de băeți No. 3, 14, 25 și 27, vor face împărțirea premiilor la scola No. 3, Guibu-cu-Barză. e) Grupă. Scolele de băeți No. 5, 7, 22 și 24, vor face împărțirea premiilor la scâla No. 7, Maidanul-Dulapului. f) Grupă. Scolele de băeți No. 1, 8, 12,20 și 21, vor face împărțirea premiilor la scola No. 20, Sânțil-Apostoli. i 1542 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 2/ Scolele de fete a) Grupă. Scolele de fete No. 1, 3,18,19, 22 și 23, vor face împărțirea premiilor la scola No. 3, S-tu Gheorghe-Noîî. b) Grupă. Scolele de fete No. 2, 9,17,26, 28 și 31, vor face împărțirea premiilor la scola No. 2, Lucaci. c) Grupă. Scolele de fete No. 4, 10, 13, 15, 16, 20 și 21, vor face împărțirea pre- miilor la scola No. 10, Maidanul-Dulapului. d) Grupă. Scolele de fete No. 5,8,11,16, 27 și scola rurală din strada Emigratului, vor face împărțirea premiilor la scola No. 11, Cuibu-cu-Barză. e) Grupă. Scolele de fete No. 6, 12, 24, 25 și scola rurală de la Tunari, vor face îm- părțirea primiilor la scola No. 12, strada Clemenței. f) Grupă. Scolele de fete No. 7, 14, scola rurală de la Oborul-Vechiu și scola rurală de la Oborul-Nou, vor face împărțirea primiilor la scola No. 7, Silivestru. In țliua de 23 Iunie, directorii scolelor de băeți, ce formâză o grupă, se vor întruni și vor alege pe unul din D-lor pentru a ține cu- vântarea de ocasiune din țliua solemnitățel. Delegatul este ținut a comunica înscris acea cuvântare până în sâra de 27 Iunie, persone! însărcinate să presideze solemnitatea grupei respective. la țliua de 24 Iunie, directorele scolelor de fete vor urma aceeași procedare. 5) In țlilele de solemnitate, orele 8 */ₜ di- minâța, directorii sau directârele, însoțiți de institutorii sau institutorele celor-alte clase se vor afla la scola în care se va face împăr- țirea premiilor grupului de scâle din care fac parte, dupe cum se indică mai sus, având cu dânșii premiațil claselor lor. 6) Pemiile formate de fie-care direcțiune, cu bande și numele școlarului sau școlăriței scris mare și deslușit, se vor depune în pa- chet legat și cu inscripția scolei, în sala de distribuție a fie-cărei grupe, în țliua de 28 Iunie, orele 8—10 diminâță. In provincie, premiile se vor depune în a- celași chip la localul destinat pentru solem- nitate în acea ții, aceleași ore, dându-se în primirea directorului delegat, spre orânduială. No. 6.375. ₃ 1891, Iunie 19. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Se aduce la cunoscința generală că în por- tul Brăila se află prins un ceam înecat, con- struit de brad, având o lungime exteridră de la un cap la cel-alt de 30 m. 10 cm., iar lărgimea cea mai mare de 8 m. 9 cm.; o ca- bină la proră și alta la pupă, ambele stricate, o cârmă de stejar, un catart cu duoe vergi, un argat, o pânză forte ruptă și duoă grințli. Proprietarul acestui ceam, spre a ’l primi, se va presinta cu acte în regulă la căpitănia portului Brăila. ₃ DIVERSE In noptea de 8 spre 9 Iunie a. c., cărând ploie torențială asupra teritoriului comunei Sărulesci, județul Buzău, trăsnetul a lovit o vacă a locuitorului Visarianu Grămescu, care a rămas pe dată mortă; iar, vițelul, ce era lângă dânsa, a scăpat nevătămat. —x— In țliua de 9 Iunie a. c., copilul Neculai fiul decedatului I. Crastea, din comuna Po- gonesci, județul Tutova, în etate de 11 ani, ducându-se să se scalde în apa Tutovei și, ne- sciind săînote, s’a înecat. —x— In țliua de 10 Iunie a. c., individul Ion Ne- culae Ciobanu, din comuna Chidra, județul Ialomița, a intrat în rîul Ialomița ca să se scalde și, nesciind să înote, s’a înecat. —x— In ^iua de 13 Iunie a. c., pe când ploa to- rențial pe teritoriul comunei Puțeni, din ju- dețul Tecuciu, trăsnetul a contusionat pe locuitorul Costin Sava, din acea comună și a aprins duoă șire de paie ale D-lui A. Cincu, cari au ars cu devăvîrșire. —x— Locuitorul Neculai N. Gavrilă, din comu- na Monastirea-Cașinu, județul Bacău, fiind atins de alienațiune mintală, în țliua de 13 Iunie a. c., s’a strangulat de un copac din gră- dina casei sale. Femeea Elisabeta Dumitrache Dascălu, din comuna Musculesci, județul Gorj, fiind atin- să de alienațiune mintală, în țliua de 14 Iu- nie a. c., voind a trece rîul Gilortu, s’a înecat. —x— In ^iua de 15 Iunie a. c., individul Popa Ion Ion, servitor la proprietatea Popesci, ju- dețul Ialomița, s’a culcat în gropa din care strângea nisip; surpându-se malul și, cățlând peste el ’l a omorât. —x— In diminâță țlilei de 16 Iunie a. c., sătea- nul Nicolae Paragină, din comuna Strădne- de-Jos, județul Putna, ducându-se la socrul său Ion Zamfir și luându-se la cârlă, Para- gină a înfipt un cuțit în Zamfir și apoi a fugit. | Pacientul a fost transportat la spitalul plă- ¹ șei unde până sâra a murit. Parchetul a fost sezisat. —x— In țliua de 16 Iunie a. c., indivițlii Niță D. Costea și I6n Chiriță Manea, din comuna Albesci, județul Ialomița, aii intrat în rîul Ialomița împreună cu duoi cai, pe cari voia să ’i scalde, și s’au înecat. —x— In țliua de 16 Iunie a. c., un muncitor de la comuna Miloșesci, județul Ialomița, a cățlut dintr’un car încărcat cu bagagiul altor mun- citori și a încetat din viață. —x— In țliua de 16 Iunie a. c., s’a înecat, în ' apa Argeșului, băiatul Vasile Dinu, în etate de 16 ani, din comuna Chirnogi, județul Ilfov. I Cadavrul nu s’a putut găsi până acum. I ~x~ ! Locuitorul Badea Vasile, din comuna Si- mileasca, județul Buzău, voind a descărca o pușcă și trăgând arcul cocoșului, pușca s’a sfărâmat în mânile lui rănindu’I la ochi și pe față. ! Pacientul a fost trimis la spital. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Târgul de rîmători de la Turnu-Severin Buletin asupra comerciului de rîmători în târgul de la Turnu-Severin pe anul 1891—92 LUNA ȘI ț>IUA RESULTAȚUL 1NSPECȚIUNE1 ȘI CARANTINA TRANSPOETAȚl Rămași în sălașe Sosiți ln anul PerițI snb durata Exterminați din TăiațI de so- curent din carantinei causa bălei de lințl In Austro- cietatea România Serbia România Serbia România Serbia In țără Ungaria elvețiană î pentru ex- port Intrați în târg de la 1 A- 2.930 --- --- --- --- 1.005 --- --- --- prilie până la 31 Maiu 1891. 40 Eșiți de la 1 --- 7 Iunie 2.930 1891......... --- --- --- --- --- 1.045 --- 1.885 Total .... 21 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1543 RAPORT CONSULAR CONSULATUL GENERAL DIN LIPSGA RAPORT PE ANUL 1890 Lipsea, ®/₁₈ Aprilie 1891. Comerciul și industria în genere Cu tote că este un fapt recunoscut în genere, că re⁻ sultatele și variațiunele comerciului extern al unei țări, permit cui-va de a judeca mai bine de starea ei econo- mică, este necesar se nu conchidem într’un mod absolut într’acest sens, pentru a nu ne face un tablou falș de situațiunea acelei țări. Deja în raportul meu din anul trecut, am constat că bilanțul general al Germaniei, pentru anul 1889, erea în defavorea acelei țări, adică că importațiunea sporise mult, pe când exportațiunea scăzuse în mod sensibil. Acest fapt era forte surprinzător de vreme ce anul 1889, fusese nu se pote mai favorabil că întrecuse, prin acti- vitatea sa comercială și prin spiritul său de întreprin- dere, cei 10 ultimi ani. Statistica comerciului german pe anul 1890, asemea, arată cifre cari- ar putea conduce la nisce conclusiuni false. Intr’adevăr, importațiunea unor articole s’a mărit într’un mod considerabil, însă articolele în cestiune sunt principalmente de acele care se fasoneză pe urmă în in- teriorul țărei precum este bumbacul, metalul de fer brut, ferul crud, ferul ce se pote lucra, ect. Sporirea importațiunei acestor acticole este o probă a mărire! activităței industriale. Acelaș lucru se pote Zice și despre exportațiune; 46 din articolele exportate probeză sporirea, 25 numai scăderea afacerilor. Printre articolele a căror exporta- țiune a crescut sunt producte industriale remarcabile ca ața de bumbac, stofele de bumbac și de lână, pro- ductele chimice, șinele de căi ferate, sticlăria, porcela- nele, alcoolul, zahărul, aceste din urmă în cantitate des- tul de însemnată. In urma acestei descrieri s’ar putea crede că, resul- tatele anului 1890, sunt și mai favorabile de cât acele ale anului precedent, însă nu este așa. Cu tote că recunoș- tem animațiunea generală a traficului extern suntem însă nevoiț! se constatăm că afacerile interne aii scăZut mult. Putem Zice că, afară de câte-va rămuri, industria și comerciul a scăZut într’un mod coasiderabil. Printre rămurile care fac excepțiuhe la acea stare de lucruri, trebue să numim minele de cărbuni și de fer și construcțiunea machinelor. Aceste din urmă au fost o- biectul unul așea de mare număr de comenZi în anul 1889, în cât mai multe luni chiar, din anul 1890, au servit la efectuarea lor. Prețurile ferului și ale cărbunilor, cari erau forte în- semnate în 1889, au avut mare influență asupra resul- tatelor minelor și nu ne mirăm de loc de câscigurile și de dividendele, însă mai seriose de cât în anul 1889, ale acestor stabilimente industriale. Cea mai mare parte ale celor-alte rămuri ale indus- triei și ale comerciului, afară de primele luni ale anu- lui, au avut o situațiune desavantagiosă. Mersul defavorabil al afacerilor se arată mai ales în industria textilă; numerose motive au ocasionat acesta. Un fapt recunoscut de toți este că o periodă de des- voltare repede, ca aceea din anul 1889, este mai tot-d’a- una urmată de o periodă de reacțiune. In urma multor comande cari veneau, mai ales din interiorul țerei, manufacturile s’au puseu atâta energie la lucru, încât comandele scăZând, producțiunea a de- venit, în primele luni ale anului, prea mare pentru tre- buințele pieței. Situațiunea mai puțin favorabilă a pieței, față cu in- teriorul țerei, nu era însă singurul obstacol care se îm- potrivea la desvoltarea prosperă a afacerilor. Câte-va alte evenimente au contribuit la acesta; noua lege a- mericană care privesce drepturile vamale de intrare a causat mai ales cea mai mare neodihnă aici. Abea a fost cunoscut «billul» D-lui Kinley, că se urcă ex- portațiunea pentru America de Nord, cu scop de a se pu- tea importa cât mai mult înaintea punere! în rigore a legei; grija pentru viitor, însă, era așe de mare în cât spiritul de antreprisă a fost paralisat în multe rămuri ale industriei. Experiențele ultimelor 6 luni care au trecut de la pu- nerea în vigore a legei n’aă confirmat de cât în parte aceste temeri seriose. In cursul ultimului trimestru al anului 1890, numai exportațiunea districtului Chemnitz a fost micșorată mult; în cele-l-alte districte consulare din Saxonia, ex- portațiunea a sporit; la Lipsea era egală acelei a anu- lui trecut. Exportațiunea totală a Saxoniei în Statele-Unite ale Americei de Nord se urcă în anul 1890 la 24.413.000 pe când în anul 1889 a fost de 19.951.000. Exportațiunea în anul 1880 a fost de 13.327.000. Sporirea ei prin urmare este de mai mult de 11 mi- lione de dolar!. Exportațiunea Saxoniei în America de Nord consistă mai ales în mărfuri a căror fabricare cere machine fine, mult lucru manual și mai ales lucrători experimentați. Aceste condițiuni nu există încă în mod suficient în A- merica și va ma! trece timp până când acea țară se va putea dispensa de a avea recurs la productele Saxone. 0 populațiune de lucrători așa de moderați și așa de îndemânatici ca cei din Saxonia se găsesce rar, mai ales în America. Cu tote astea, este indiscutabil că „billul" D-lui Kin- ley va ocasiona o mare micșorare a exportațiunei și că va închide cu timpul o parte a pieței sale industriei germane, ceea ce va fi o pagubă seriosă din causa difi- cultăței ce va fi de a se înlocui piața perdută printr’o altă piață. Crisele politice și financiare ale republice! Argentine care mai cu semă cumperă producte industriale germa- ne au avut și dânsele o influență direct vătămătore a- supra mersul afacerilor. In urma acestor crise cari au causat perderea unei 1544 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 case englese de primul rang și cari au ocasionat o lipsă de bani enormă pe tote piețele europene ridicând taxa scontului la 5 ’/g %> încrederea în afacerile argentine a fost așa de tare micșorată în cât traficul cu acea țeră a fost cu totul intrerupt. Evenimentele nesigure din Brasilia și revoluțiunea care a, isbucnit de curând în Chili au pus piedică ex- portațiunei extensive în acele duoe țări. Mal târziu, când Rusia a mărit cu 20 °/₀ drepturile de intrare, perspectiva industriei germane nu mai era frumosă din nici o parte. Câte-va țeri numai au rămas bune cliente pentru Germania, anume Spania și țările din S E. Europei, mai cu semă România și țările im- periului otoman. Exportațiunea în Spania nu numai căs’a manținut, dar încă a sporit într’un mod considerabil. Articolele prin- cipale ale traficului cu Spania sunt următorele: alcool, fer, machine, zahăr și un mare număr de producte ale industriei textile. Traficul cu Italia a scăzut din nou; industria textilă mai ales nu mai pote resista concurenței industriei textile italiene. Afacerile cu Levantul și cu România au fost ajutate de traficul maritim direct al liniei levantine de la Ham- burg. In raportul meu de la Octombre am- dat deja câte-va deslușiri asupra preciurilor de transport ale acestei linii; aceste preciurl sunt așa de minime și se pot calcula așa de lesne în cât avantagiul ce comerciul și industria trag din sus numita linie era evident. Din causa mare! spo- riri a traficului se va expedia, de la 10 Aprilie încolo, un vas cu aburi la fie-care duoă săptămâni în loc de a se expedia la fie-care 3 săptămâni ca până acum. S’a înlesnit clasificațiunea diferitelor mărfuri, lucru care echivaleză cu o reducțiune a prețurilor; ast-fel că o cantitate de mărfuri, care în trecut erea clasificate ca mărfuri de natură a ocupa un spațiu mare, nu mai este pusă sub acea rubrică. Stabilirea liniei levantine prObeză într’un mod clar că tarifele moderate sunt capabile să mărăscă exporta- țiunea. Vechile tratate de comerciu fiind aprăpe de a expira și negociările pentru încheiarea a noul tractate înce- pând deja, nu neglijez acestă ocasiune pentru a ruga pe guvernul regal să obție tarife reduse pentru exporta- țiunea productelor române. Următorul exemplu arată că productele de origină română sunt tratate într’un mod mai defavorabi de cât acele ale altor țări. Cheltuelile de transport pentru porumbul din Basa- rabia se urcă de vagon : Pentru linia Nowosieliesca-Znezka kgr. 29 mărci 52 „ „ Znezka-Lipsca „ 402 Total mărci 454 pe când cheltuelile de transport pentru porumbul român j se urcă de la Botoșani sau de la Dorohoiu la Lipsea la suma de 519 mărci de fie-care vagon. Există prin urmare j o diferință de 59 mărci de vagon în defavorul produc- । tulul român; vînZetorul român este dar nevoit să sca^ă preciurile în aceeași proporțiune pentru a putea con- cura cu vînZetorul rus. Importatorii pieței nostre ’mi-au spus, răspunzând la întrebările mele, că aduc prin căile ferate mai mari cantități de producte ruse de cât de producte române și că scumpetea tarifelor este în realitate un obstacol pentru desvoltarea cemerciulul cu România. Este incontestabil că eftinătatea tarifelor căilor fe- rate contribue mult la sporirea exportațiunei produc- telor industriale și agricole. Nicăeri acest lucru nu este mai bine recunoscut de cât în Germania. Tarifele Germane scad necontenit și numărul tarife- lor speciale cresce din an în an. In anul 1880—1881 încasările medii ale drumurilor de fer germane pentru mărfurile expediate erau de 4,₄₁ pfen. de tonă și de kilometru; cu încetul ele ah scăzut și au ajuns în 1888—1889 la 3,g₀ pfen. Trebue însă să constatăm că cantitatea mărfurilor expediate a sporit cu 50 °/₀ aprope. Acea cantitate se urcă în anul 1880—1881 la 13.052.815.212 de tone și de kilometri. Și în anul 1888—1889 la 20.230.122.781 de tone și de kilometri. Dacă tarifele din anul 1880—1881 ar fi mai existat încă în anul 1888—1889, s’ar fi incasat 0,51 pfen. de tonă și de kilometru mal mult, ceea-ce ar fi făcut o dife- rință de mal mult de 100 de milione mărci. Acestă sumă a fost, dar, sacrificată prin reducțiunea tarifului pentru înlesnirea traficului. Următorele cifre arată ce schimbare s’a făcut în cla- sificarea mărfurilor pe căile ferate germane: Aparțineau : In 1878 In 1890 Tarifului special I. . 67 articole 90 articole ” ” II . 50 „ 85 » » III . 40 „ 116 Preciul transportului cărbunilor a fost asemenea re- dus treptat. Acest preciu era în anul 1844 de 13—14 pfen. de tonă și de kilometru; în anul 1889—1890 a scăZut la 2,2 pfen.de tonă și de kilometru; acuma este de 1,5 pfen. de tonă și de kilometru. Tarifele speciale ale căilor ferate germane, pentru tote mărfurile destinate să fie exportate dincolo de mare, sunt demne de a fi imitate. Pentru ce privesce desvoltarea comerciulul între Sa- xon ia și România este de constatat că importațiunea productelor române s’a mărit încă anul trecut. Este regretabil că căile ferate ale Saxoniei nu publică cifrele importațiunel productelor române, căci din acestă causă nu ’ml este posibil să le înainteze în acest raport. In urmă, însă, a informațiunilor mele, și grație experien- ței ce am, pot să confirmez onor, ministru regal că im- portațiunea a sporit. Comerciul porumbului a fost bun în tot timpul anu- lui; cantitățile importate au fost cu jumătate mai mari de cât in anul 1889; epoca de la Iunie până la luna Noem- bre a fost cea mai favorabilă din punctul de vedere al cantităței importațiunei. Porumbul erea, se.pare, cerut de distilerii din causa relei recolte a cartofilor în Saxonia. Scumpetea ovăzului a fost mica, mai ales în lunele de primă-veră, căci ovezului s’a substituit porumbului ca furagiu. Porumbul român, în genere, era expediat pe apă de la Brăila la Hamburg, transportul prin căile ferate fiind prea costisitor. Anul acesta s’a cumpărat asemenea mult orz român pentru usagiul berărielor și al morilor de orz măcinat. Cu tote că calitatea orzului român este inferiora acelei orzului din țera nostră și din Boemia, se găsesc mulți cumpărători din causa eftinătăței preciurilor. Consuma- torii se plâng mereu de modul insuficient cu care grânele române sunt curățite. Trebue din nou pus în vederea cultivatărilor români că grânele curățite câscigă mult și sub raportul valore! și sub acele al facilităței debi- tului. Importațiunea grâului român a fost neînsemnată, re- colta indigenă fiind așa de abondentă în cât Saxonia nu avea nici o necisitate de producte streine. Meiul era forte căutat și importat din Brăila în mari cantități. Saxonia va fi tot-d’a-una o piață considerabilă pentru acest product. Petrolul român n’a fost important. N’avem însă bune perspective pentru imporsațiunea vinurilor române. Concurenții noștrii de vinuri ar cum- păra de sigur vinurile române dacă le-ar cunosce mai bine trebue dar găsit mijlocul de a face ca principalele mărci ale vinurilor române se fie cunoscute de străini. 0 forte bună ocasie se presintă în momentul de față, grație exposiție! internaționale a Crucei Roșie ce are de scop de a se compune furniturile armatei, igiena, alimen- tațiunea populară și arta culinară. Am luat deja libertatea, prin mijlocirea legațiunei regale din Berlin, să înaintez ministrului regal o in- vitațiune a comitetului exposițiunei precum și un pro- gram ; cred forte utilă participarea României la acea Cxposițiune. De asemenea afară de lucrurile trebuinciose Crucei Roșie și armatelor, se vor admite și obiecte alimentare și vinuri, ași dori să atrag atențiunea onor, minister asupra avantagielor ce ar presentă o exposițiune de pro- ducte române. Fructele și minunatele vinuri ale României sunt în- că forte puțin cunoscute în Germania ; prin urmare ex- posițiunea unei colecțiuni complete a tutulor fructelor și legumelor, spre exemplu: a meiului, a lintei, a mază- re!, a fasolei, a fructelor uscate și conservate, a tutulor vinurilor însemnate, ar fi un lucru forte recomandabil. In ultimele mele raporturi ain atras deja atențiunea onor, ministru, asupra facilităței cu care se vînd în Ger- mania Centrală și în cea de la Nord, fructele prospete și uscate, mai ales strugurii. Insist încă o dată, basându-me pe enormele cantități de struguri prospeți și de fructe prospete, ce sunt im- portate în fie-care an de Ungaria, de Tirol și de El- veția. Posed din întâmplare câte-va cifre statistice asupra exportațiunei fructelor din Elveția. Acea exportațiune se urca în anul 1890 aprope 3.000 de vagone, repre- sentând o valore de mai mult de 3 milione franci, ceea- ce face un preț mediu de 10.06 franci 100 de kilograme, Ar fi avantagios să se adaoge la colecțiunea fructelor uscate un catalog ilustrat de tote fructele ce România pote exporta prospete. Dacă există în România fabrici importante de con- serve, de cărnuri și de legume, trebue și din aceasta să se facă o colecțiune. Acestă exposițiune va fi forte mult frecuentată cred, grație situațiunei centrale a orașului Lipsea care se află în centrul Germaniei, și chiar al Europei. Exportațiunea Saxoniei în România a sporit în anul trecut. N’am de cât cifrele statistice de la. duoe camere de comerciu, însă aceste cifre ne autoriseză a crede că tra- ficul cu România a crescut, Dupe certificatele de origină expediate de camera de comerciu din Lipsea, s’a exportat din Lipsea în anul 1890, mărfuri în valorea de mărci 4.045.152 pe când în anul 1889, exportațiunea a fost de 3.261.542 mărci, și în 1888, de mărci 2.362.917. Exportațiunea din Lipsea a înduoit aprope în acești ultimi duoi ani. Dupe certificatele de origină, camera de comerciu din Chemnitz evaluează exportațiunea la 578.994 mărci. Cele-alte camere de comerciu din Saxonia nu ’mi-ati putut da cifrele statistice privitore la traficul cu Ro- mânia, causa este că dânsele libereză forte rar certifica- tele de origină care se libereză în genere de autoritățile locale. De mulți ani orașul Lipsea are de obiceiu să libereze tote certificatele de origină prin camera sa de comerciu și ast-fel cifra camerei de comeciu din Lipsea dau aprope suma totală a exportațiunei acestui oraș în România. La Chemnitz este cu totul alt-fel. Putem spune în- tr adevăr că cifrele camerei sale de comerciu represintă exportațiunea orașului Chemnitz, însă în resortul aces- tei camere de comerciu se află un număr ore-care de orașe industriale, mici și mari, cari fără înduoială aii participat, într’un mod considerabil, la traficul cu Ro- mânia, dar care nu figureză în darea de semă a camerei de comerciii din Chemnitz. Același lucru se petrece și în resorturile camerilor de comerciu din Dresda, Zittan, Planeri. In aceste resor- turi se află asemenea un mare număr de orașe manufac- turare cari au numerose transacțiunl cu România. Orașele Lipsea și Chemnitz în curentul anului tre- cut, exportând singure în România mărfuri pentru 4.624.146.⁹⁶ mărci, putem evalua fără erore exporta- țiunea totală a Saxoniei în România la 9 sau 10 milio- ne mărci. 1546 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 Exportațiunea din Lipsea în România se compunea de: 1889 Piei și blănuri Mărci 1.150.925 Articole de lână și ju- jumătate lână .... „ 1.234.981 Articole de bumbac, de jută și de pânză . . „ 262.067 Articole de mătase și jumătate metase ... „ 65.486 Cărți și (Jiare ... „ 63.124 Diverse mărfuri . . „ 484.959 « 3.261.542 1890 M. 1.233.724 „ 1.519.499 „ 594.676 „ 406.656 „ 128.260 „ 462.337 „ 4.045.152 Exportațiuuea districtului care depinde de camera din Chemnitz, consistă principalmente în mânuși îm- pletite, în stofe împletite, în ciorapi, în stofe pentru mobile, în machini, în instrumente de lucru; aceea a dis- trictului Planen în rufe, în dantele, în perdele, în arti- cole de pasmanterie, în instrumente de musică; distric- tul care depinde de camera din Dresda exporteză mai ales sticlărie, porcelan, machini de cusut, velocipede, ar- ticole de jută, articole de tinichea și districtul camerei din Zittan trimite articole de bumbac și de pânză, de lână și de jumătate lână, papeterie, sticlărie. Acesta probeză că România este o piață forte impor- tantă pentru industria Saxoniei și este regretabil ca a- căsta ultimă țeră, care are nevoe de o mare consuma- țiune, nu cumpără încă producte române în mai mare cantitate de cât acum. Comparând România cu Italia în ceea-ce privesce relațiunile acestor țări cu Saxonia găsim că exporta- țiunea Saxoniei în România sporesce din an în an, pe când în Italia scade mereu. Importațiunea României în Saxonia a sporit mult într adevăr, însă și a Italiei a devenit mai mare, mai ales în raportul vinurilor. Guvernul regal a redus anul trecut taxele legalisați- unei certificatelor de origină, pentru ca aceste certifi- cate se potă fi expediate de consulul care, în modul acesta, ’și-ar face o idee de transacțiunile cu România. Este forte regretabil că puține case numai au cerut legalisarea consulară și că ținta dorită n’a fost ajunsă. Am vorbit până acum asupra comerciului și indus- triei în genere și asupra traficului cu România în par- ticular; voiu adăoga câte-va cuvinte asupra stărei dife- ritelor ramuri comerciale și industriale; vom începe cu: Comerciul. grânelor Ceea-ce am dis în raportul meu de la Octombre tre- cut, asupra stărei acestui comerciu, s’a realisat în ulti- mele luni ale anului. Piața a fost favorabilă comerciu- lui grânelor și tote ramurile acestui comerciu au avut resultate, în proporțiune, bune. In sus citatul meu raport am adăogat că lunile ur- mătore vor fi favorabile expotațiunei Statelor agricole europene; acestă prevedere s’arealisat. Intr’adevăr, im- portațiunea grânelor străine a Saxoniei a scăzut mult în ultimele luni ale anului, alte țări însă au cumpărat forte multe grâne, mai ales producte agricole române. Recolta prea abondentă a Germaniei centrale în anul 4890, a fost causa reducției importațiunei Saxoniei. Productele indigene sosite erau în așa de mare can- titate și proporțiunea prețurilor era așa de singulară în cât importațiunea grânelor străine nu era posibilă de cât forte rar. Cât pentru prețuri trebue să constatăm un fapt cu- rios care nu s’a arătat de mulți ani; prețurile cotate la bursa din Lipsa erau tot-d’a-una mai mici de cât cele de la bursa din Berlin. Acesta este o probă evidentă că industria morilor din Saxonia n’avea trebuință să cum- pere grâne străine și că grânele indigene cari soseau erau suficiente. In ultimele luni, afacerile cari se raportau la grâu n’aveau de obiect de cât aprope numai grâul indigen. In ceea-ce privesce secara am onore a face cunoscut onor, minister că s’a cumpărat încă secara rusescă fiind- că morile nostre nu pot să se dispenseze cu totul de pro- ductul rus, însă acestă cumpărâtore a fost restrânsă la strictul necesar. Gu totă bunătatea recoltei importațiunea orzului, din contra, a fost considerabilă. România a participat la acea importațiune. Importațiunea ovăzului a fost mică, pe când aceea a porumbului a fost cu mult mai mare de cât în anul tre- cut; importațiunea din România a fost considerabilă. Următorele producte au trecut în anul 1890 prin biuroul principal al vămei din Lipsea pentru a plăti drepturile de intrare: Grâu . . 24 vagone de marfă rusă. 55 . 4 a 55 55 din alte țări. Secară . 680 55. 55 55 rusă. 55 92 55 55 55 din alte țări. Orz . • 282 55 n 55 rusă. 55 39 n 55 din alte țări. Porumb . . 69 55 55 55 rusă. 55 293 55 55 55 română, austriacă și americană. Aceste cifre probeză că impotațiunea grâului a fost neînsemnată pe când aceea a secarei, a orzului și a po- rumbului a fost forte considerabilă. In anul 1890 au trecut 362 vagone de porumb la vamă, pe când în 1889 n’a fost de cât 103 vagone. Afară de articolul porumb, importațiunea cerealelor ruse întrece pe aceea a celor-alte țări. Cifrele de mai sus nu pot da nici o idee de impor- tanța afacerilor cari se raportă la porumb. O mică parte numai al acestui product trece prin vama din Lipsea, cea mai mare parte este expediată direct în provincie și trece prin biurourile de vamă secundare. Am onore a trimite onor, minister regal un tablou anexând variațiunile prețurilor precum și prețurile me- dii ale tutulor cerealelor în lunele anului 1890. Cotele bursei din Lipsea servesc de basă acestor cifre : 21 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1547 lannarie Februarie Martie Aprilie Maiu Iunie Iulie August Septembre Octombre Noembre Decembre MEDIA __ 1890 1889 Grâu . . 191,58 190/’ 188,67 188,39 191,78 192,50 207,50 200,59 185,50 187,69 190,78 184,72 191,68 186,52 Secără. . 188,° 184,° 179,06 177,22 176,61 171,19 182,83 169,24 177,90 185,19 187,22 177,83 179,69 166,82 Orz . . . 207,50 206,88 202,50 202.50 202,50 --- ---- 178,° 178,° 177,94 179,° 174,38 190,96 180,95 Ovăz . 165,25 171,13 171,29 177,50 177,17 180,50 189,° 171,43 139,61 145,° 146,17 143,33 164,75 156,21 Porumb . 135,° 135,50 130,87 120,56 U7,28 116,44 120,39 124,73 126,56 134,82 139,78 141,45 128,62 131,38 Prețul tutulor cerealelor, afară de porumb a sporit, mal ales prețul secarei și al orzului. Este de constatat, în ceea-ce privesce orzul de furagiu, că importațiunea sa a fost mai mare în anul 1880 de cât în anul 1890. Felul acestui product a fost așa de înalt anul trecut în cât în 1890 s’a preferat porumbul ca furagiu. Industria morilor Ca urmare la raportul meu din Octombre 1890, pot confirma că industria morilor care la începutul tomnei avea o scurgere așa de bună, a urmat să fie fericită și în ultimile luni ale anului. Acea industrie a avut o desfacere forte bună de la ultima recoltă încoce, dânsa a putut concura cu mai tote țările aprope. Causa acestor împregiurări favorabile o găsim în pro- porțiunea singulară a prețurilor piețelor nostre în com- parație cu acelea ale piețelor Germaniei din Nord care servesce de basă tutulor prețurilor. Productele venind în mare cantitate din localitățile vecine, prețurile ati fost mai eftine la noi de cât pe pie- țele Germaniei din Nord. Acesta este causa care a per- mis morilor Saxoniei și Turingei să susție ori-ce con- curență. Prețurile au rămas aceleași și mai în tot cursul anu- lui ; media lor este următorea : Făină de grâu, marca 00. Ianuarie, Februarie. Martie, Aprilie, Maiii, Iunie, 100a m. 28775, 28,33, 27^1, 27,75, 27,75, 27,81 de kilo m Iulie, August, Septembre, Octombre, Noembre, Decembre, ’ 2VT 29J3; 28,0, 28,0, 28^ 28^~ Prețul mediu în anul 1890=mărci 28,19 „ „ „ „ 1889= „ 27,25 Industria zahărului Acestă industrie se afla anul trecut într’o situație avantagiosă. Exportațiunea forte considerabilă s’a ur- cat la 796.516.700 kilograme, în anul 1889 era de 622.148.100 kilograme. Acesta este singura exporta- țiune de zahăr întregei Germaniei. Recolta de sfecle a fost abondentă și titlul zaharific puțin inferior aceluia a anului trecut. Am vă^ut bilanțurile câtor-va fabrici, ceea-ce me au- toriseză a crede că resultatele obținute ah fost mai fa- vorabile în anul 1890 de cât în anul precedent. La finele anului, intențiunea guvernului de a pregăti desființarea graduală a primei de exportațiune a turbu- rat mult acea industrie. Cu acestă ocasiune, camera de comerciu din Halber- stadt a trimis o petițiune M. S. Imperatorului Germa- niei arătând că desființarea primei de exportațiune este ruina industriei zahărului afară numai dacă acăstă mă- sură va fi luată și în cele-alte țări, mai ales în Francia. Acăstă dare de semă este forte interesantă: voiri avea onorea s’o expui în câte-va cuvinte. Numărul lucrătorilor cari se află în fabricele de za- hăr este de 100.000 aprope; nu vorbim, bine înțeles, de lucrrătorii cari cultivă sfeclele; numărul acestora este și mai mare. Fabricele de zahăr consumă pe fie-care an 200.000.000 de quintale de sfecle, care la rândul lor, sunt cultivate pe o întindere de 250.000 hectare. Lucrarea proprie acestor 280.000 hectare cari nu pot produce sfecle de cât la fie-care 3 sau 5 ani, cere o superficie de 1 milion de hectare de pământ de mare cultură. Lucrătorii fabricelor de zahăr primeau în anul 1889 un salariu de aprope 40 milione de mărci. Fabricațiunea celor 200 de milione de quintale de sfecle cere de la 60 la 70 milione de quintale de cărbuni. Producțiunea se urcă la: 25 milione de quintale de zahăr brut; 6 „ „ „ sirop de zahăr. Care trec printre mâinele unui mare număr de co- mercianți și sunt expediate pe căile ferate. Am onore a înainta prețurile zahărului dupe cotele orașului vecin Helle p/ₛ : Prețul mediu al anului, de zahăr brut: mărci 33,⁷³ „ „ „ „ „ rafinat: „ 56,⁰¹ 100 a de kilograme pe când în anul 1889 erau de 38,⁷⁰ mărci și de 67,⁶⁴ mărci. Industria alcoolului Prețurile alcoolului aii fost mai în tot timpul anu- lui. In cele prime 6 luni, aceste prețuri s’au urcat cu încetul de 3 mărci mai mult, în al duoilea semestru spo- rirea lor a fost de 10 mărci. Recolta cartofilor nefiind conformă nici speranțelor nostre, nici evaluațiunilor făcute, destileriele au fost 1548 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 forțate să întrebuințeze grâne și mal ales porumb, a- câsta a fost causa mărire! prețurilor alcoolului. Exportațiunea a fost mal importantă de cât în anul trâcut: cantitatea totală exportată de Germania se urca în anul 1890 la 505.956 de quintale, pe când în anul 1889 se urca la 488.008 quintale. Am onârea a înainta următorul tablou de variațiu- nile prețurilor la bursa din Lipsea : Alcool brut, pur, în mai jos de 7 5 °/₀ : Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie, Maiii, Iunie, Mărci 32,03, 33,58, 34,23," 34,20, 34,55, 35,20 MărCl îu^e> August, Septembre, Octombre, Noembre, Decembre 37,87, 40,08, 41,98, 43,76, 40,627 45,73 100a de litre de 100 °/o Media anului 1890: mărci 37,831 suta de litre de 100°/₀ „ „ 1889: „ 34,51/drepturile neachitate. Industria și comerciul de lemne Cu tote că s’au făcut puține clădiri în timpul semes- trului al duoilea, importațiunea lemnelor fie de con- strucțiune, fie destinată la alte lucrări n’a fost mai mică de cât aceea a anului precedent. Prețurile asemenea ereau aceleași ca în anul 1889. Fabricele de pastă de lemne au avut o bună vînțlare; prețurile lor au sporit, chiar importațiunea pastei de lemne a devenit maî mare de 80 °/₀ aprope, In ultimele luni, fabricele de materiale de construc- țiune și de lemne de construcțiune au făcut afaceri pu- ține. Industria cărbunilor Anul trecut a fost pentru acestă industrie unul din anii dintre cei mai favorabili. In urma vinderilor cu termen, sporirea prețurilor din anul 1889, n’a putut să aibă efect de cât în anul 1890. De aceea, cea mai mare parte dintre mine au obținut resultate cu mult mal favorabile în anul 1890, de cât în anul 1889. Cu totă restrângerea acestei industrii, vîndarea a fost bună în tot timpul anului; prețurile nu s’au urcat într adevăr așa de sus ca în anul 1889, însă au fost superiore prețului mediu al acelui an. Importațiunea cărbunilor din Boemia a sporit ase- menea. Lânuri Anul 1890 a fost o periodă forte agitată pentru co- merciul lânurilor. Prețurile, la început destul de bune, aii scăzut, într’un mod considerabil, până în luna lui Iu- nie. La acestă epocă speculațiunea însușindu-șl acel ar- ticol, prețurile s’au urcat. Mai târziu, când „bilul“ D-lui Kinley fu un fapt cu- noscut, speculatorii n’au mai putut susține lânurile, a cărora preț a scăzut din lună în lună până în Decem- bre, epocă la care valorea lor a devenit cea mai mică din tot anul. Comerciul lânurilor indigene a avut puțină anima- țiune, pe când importațiunea lânurilor de peste Mare, care înlocuesc din ce în ce mal mult lânurile continen- tale, a fost forte însemnată. Orașul Lipsea este o piață de primul ordin pentru industria lânurilor. Mai tote afacerile filaturelor ce se ocupă cu lână pep- tenată se fac aici grație vîndărilor pe termen de acestă marfă ce s’au stabilit în Lipsea de anul trecut. Transacțiunile bursei în afaceri de lână peptănată forte considerabile, sunt ^ile la care se urcă la un milion de mărci, și mai mult chiar. Cea mai mare parte a aces- tor transacțiuni, au într'adevăr un caracter speculativ; o mică parte din ele, numai, represintă afacerile comer- ciului propriu 9 761.7 26.4 SE 2 0 Giurgiu . . 762.5 --- 2.3 26.6 + 3-8 68 n 32 >9 763.9 25.9 NNW I senin Sinaia . . . 761.7 --- 0.6 2t.O -f- 0.8 62 oragiîi 22 16 762.9 17.0 p. noros Brăila . . 761.3 --- 0.4 24.2 + 0.8 66 p. noros 28 >9 761.1 24.8 senin Constanța 22.6 61 senin 26 16 23 3 Sulina . . . N Bacău . . . NE lași .... N De la 20 Iunie (2 Iulie) 1891, Mele 8 dimineța. De la 19 Iunie (1 Iulie) 1891, orele 8 s6ra. Bucuresci. . 760.8} --- 2.4I 28.5I + i.o| 54 | --- | ---| p. noros | 33| 2o| 76I.C | 26.3I ENE | i| noros Starea Mărel lină. OBSERVAȚIUNI BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 20 Iunie (2 Iulie) 1891 Adjud .... Senin .... . . . 17+R. Darabani . Alexandria . . ... 21+ , Fălciu . . Baia-de-Aramă . . . 18+ , Fălticeni . Babadag . • . ... 20+ „ Ferbinți . . Bacăil .... Filiași . . Bălăci .... - • . 21+ „ Filipesci Balta-Albă . . ... 18+ „ Focșani . . Bechet .... . . . 20+ „ Găesci . . Berlad .... . . . 18+ , Gorgova . . Bistrița .... 7» * ‘ * ... 17+ „ Hârlău . . Botoșani . . . . . - 20+ , Hârșova Brosceni . . . Herța . . . Budesci .... . . . 30+ , Horez . . Buhuși .... ... 14-f- „ Huși . . . Burdujeni . . 0 • • • • ... 18+ . Isaccea . . Buzeu .... . . . 22+ „ Ivesci . . Bălțătesci . . . Variabil . . ■ . . . 12+ „ Lacu-Sărat Calafat .... Senin . . . . . . . 15-f- „ Măcin . . Călărași . . . ... 23+ „ Măgurele . Câmpina . . . ... 21+ „ Mahmudie Câmpu-Lung . . . . 15+ » Mamornița Caracal . . . . . . . 20+ „ Mangalia . Ceatal . . . . . . . 29+ , Mărășesci . Cerna-Voda . . . . . 24+ . Mărgineni Cetate .... . . . 15+ , Medgidie . Chilia-Vechiă . Mihăileni . Codăetci . . . . . . 19+ , Mizil . . . Corabia .... . . . 20+ . Moinesci . Cozia..... Neamțu . . Curtea-de-Argeș. Novact . . Călimânesci . . ... 18+ , Obedeni . . Domnesci . . . . . . 28+ „ Ocna . . . Dorohoiu . . . 0 • ■ * . . . 18+ , Odobesci . . Drăgășani • . 0 ... 18+ „ Oltenița . . Drăgănesci . . 11 . . . . 17+ , Ostrovu . . Drânceni . . . n • • • . . . 20+ , Panciu . . Senin...............15-|-R. n ...................24+ , „ .............18+ » Puțină plâe, senin . . ♦ 21+ » Senin...............22+ „ ...........19+ » .................20+ „ .................22+ „ ...........17+., ...........22+....„ ...........21+ » ...........20+ , ..............21+ . ..............21+.„ ..............20+ „ P16e, senin............ Senin.................. Senin, pl6e............ n n H n n n n 18+ , 22+ , 17-f- „ 19+ » 16+ » 16+ . 18+ . 16+ » 17+ . 18+ » 22+ , 19+ , 16+ , Pașcani . . . Pătârlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turculut Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Marl Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spneni . . . Stefănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciă . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova . . Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Senin...................19+R. ...........25+ » ...........22+ „ • .........23+ , ...........19+ „ ...........20+ „ ...........19+ „ ...........18+ » ...........17+ . ...........17+ . ...........17+ » ...........21+ » ...........14+ , Furtună, p!6e, senin . . 14+ „ Senin..........16-f- » ...............25₊ „ ” ::::::: 19+» Variabil.......14-f- * Senin ....... 19-f- , » ..........19+ » ...............22+ „ „ ..........20₊ . 0 ■ n n ...........24+ ...........24+ .........-19+ .........20-f- ...........18+ ..........18+ ..........21+ 1554 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Sc61a de agricultură și Industrie «lor- dache Zosima» din comuna Armășesci Programa examenelor de finele anului școlar 1890—91. Orele de examinare sunt de la 8—12 a. m. și de la 2—6 p. m. Clasa I băeți La 17 Iunie, religiașitechnologialemnelor. » 19 „ agricultura și fisica agricolă. » 21 „ Botanica și gramatica. „ 23 „ Arimetica și istoria. n 24 „ geometria și geografia. „ 25 „ igiena și comptabilitatea. » 26 „ technologia metalelor și de- semnul. » 27 „ instrucția militară și musica vocală. «28 „ practica. Clasa II băeți La 17 Iunie, legumicultura și igiena. * 19 „ gramatica și agricultura. » 21 „ sericicultura și zootechnia. » 23 „ istoria și aritmetica. » 24 , geografia și religia. „ 25 , comptabilitatea și technologia lemnelor. « 26 „ desemnul și mecanica. » 27 „ instrucția militară și musica vocală. » 28 , practica. Clasa I fete La 17 Iunie, aritmetica și religia. > • 19 „ fisica agricolă și geometria. » 21 * gramatica și geografia. » 23 „ comptabilitatea și igiena. » 25 „ economia domestică și teoria croitoriei. » 26 , teoria răsboiului și desemnul. » 27 , musica. * 28 „ practica. Clasa II fete La 17 Iunie, igiena și legumicultura. * 19 „ religia și gramatica. » 21 „ geografia și sericicultura. * 23 „ geometria și comptabilitatea. » 25 „ aritmetica și desemnul. « 26 „ teoria croitoriei și economia domestică. » 27 * musica și teoria răsboiului. » 28 „ practica. ANUNCIURI MINISTERIALE ministerul cultelor și INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Neputendu-se constitui juriul concursu- lui pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei de piano la elevele de la conservatorul de musica și declama- țiune din, Iași, ministerul, aurind pe consiliul permanent de instrucțiune, publică un nou concurs pe țliua de 15 Octombre 1891. | Concursul se va ținea în localul conserva- | torului de musica și declamațiune din Bucu- resci. Condițiunile de admisibilitate și programa materielor sunt publicate în Monitorul ofi- cial No. 19 din 26 Aprilie 1890. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile mal înainte de termenul concursului. No. 5.860. 1891, Iunie 7. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere podeala de lemn a tablierului podului metalic peste Jiu de pe linia Craiova-Calafat. Valorea, de pe devis, este de lei 37.324. Licitațiunea se va ține la acest minister în țliua de 22 Iulie 1891, Ia orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua in- formațiuni de la minister cu 10 țlile înainte de licitațiune. Art. 40—57 din legea comptabilităței ge- nerale a Statului D-nii concurenți le vor avea în vedere la licitație. Supraoferte nu se primesc. No. 6.302. ₃<₁₅ 1891, Iunie 19. — Se scote din nou în licitație aprovisiona- rea de piatră spartă pentru împetrirea șose- lei Viziru-Slobozia. Valorea, de pe devis, este de lei 104.500. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Brăila, în țliua de 21 August 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lu- crărilor de executat, costul lor parțial, caetul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua infor- mațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 țlile înainte de licitațiune. Art. 40—57 din legea comptabilităței ge- nerale a Statulul D-nii concurenți le vor avea în vedere la licitație. Supraoferte nu se primesc. No. 6.304. aj], 1891, Iunie 19. — Se scote din nou în licitație aprovisio- narea pietrișului pe șosâua vicinală Plopeni- Săveni, din județul Dorohoiu. Valorea, de pe devis, este de lei 140.096, bani 75. Licitația se va ține la acest minister și la prefectura județului Dorohoiu, în țliua de 21 August 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunei, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la pre- fectura menționată mai sus cu 10 ^ile înainte de licitațiune. Art. 40—57 din legea comptabilităței ge- nerale a Statulul, D-nii concurenți le vor a- vea în vedere la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. No. 6.306. ₃₍ jₜ 1891, Iunie 19. Căile ferate române Se dă în întreprindere înființarea unei a treia linie de garagiu în halta Mătăsaru. Antreprenorii specialiști în asemenea lucrări cari doresc a concura vor adresa ofertele lor sigilate către direcția generală a căilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru garagiu din Mătăsaru. Li- citația din 30 Iulie 1891.» Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 30 Iulie 1891, orele 10 a. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 1,000 la casa centrală a direcțiunei la Bucu- resci. Depunerea cauțiunei în numerar la licita- ție nu se admite. Ofertele vor fi, prin urmare, însoțite de re- cepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la biuroul No. 51 din direcțiunea generală a căilor ferate române la Bucuresci. No. 59.496. ₃ 1891, Iunie 15. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Postul de medic al internatului și confe- rențiar de igienă de la scola centrală de agri- cultură și silvicultură de la Herăstrăfl deve- nind vacant, se publică concurs, pentru ocu- parea lui cu titlu provisoriu, pe țliua de 15 Septembre 1891, la orele 12 din ții. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Bucuresci, conform legei și regula- mentului din 17 Martie 1879, pentru nu- mirea profesorilor la licee, gimnasii și scole profesionale. Condițiunile de admitere la concurs sunt: 1. Să fie român sau naturalisat român; 2. Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare; 3. Să posedă diploma de bacalaureat și di- ploma de doctor în medicină. Concursul va fi scris și oral și se va ținea asupra: Istoria igienei în general și a igienei rurale. Organisația igienei. Corpul tunau. Acțiunea agenților atmosferici și naturali asupra omu- lui : apa, aerul, căldura, lumina, solul. Igiena muncitorilor rurali, munca și repau- sul. Primile îngrijiri de dat răniților, asfixia- ților, otrăviților, etc. Măsuri contra bolelor infecțiose. Cererile de înscriere la concurs se vor a- dresa ministerului (divisia agriculturei, in- dustriei, comerciului și statisticei) cu cel pu- țin opt țlile înainte de ^iua fixată pentru concurs. No. 26.739. 1891, Iunie 6. — Catedra de limba română de la scola comercială din Galați devenind vacantă prin mortea titularului, se publică spre cunoscință generală că, pentru ocuparea acestei catedre, în mod provisoriu, se va ține concurs în țliua de 20 Septembre 1891. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Iași, în conformitate cu legea și re- Si Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1555 gulamentul legel din 17 Martie 1879, pentru | numirea profesorilor la licee, gimnasil și scole profesionale. Concursul va fi atât în scris cât și oral, și se va ține asupra limbei și literaturel române, cum și asupra corespondenței și terminolo- giei comerciale. Condițiunile ce se cer de la concurenți, ca să potă fi primiți la concurs, sunt: 1) Să fie român sau naturalisat român; 2) Să fi satisfăcut condițiunilor legel de recrutare; 3) Să posădă diploma de bacalaureat și di- ploma de licențiat în litere. Cererile de înscriere la concurs se vor a- dresa ministerului de agricultură cu cel puțin opt ^ile libere înainte de «Jiua fixată pentru concurs. No. 26.420. ₅!fₜ 1891, Iunie 5. — Nepresentându-se nici un concurent la concursul de la 5 Iunie 1891, pentru ocu- parea cu titlul provisoriu a catedrei de ști- ințe naturale de la scola comercială din Ga- lați, se publică un nou concurs pe «Jiua de 16 Octombre 1891, orele 12 din «Ji. Concursul se va ține în palatul Universi- tăței din Iași, conform legei și regulamentu- lui din 17 Martie 1879 pentru numirea pro- fesorilor de licee, gimnasil și scdle profesio- nale. Condițiunile ce se cer de la aspiranți, ca să potă fi primiți la concurs, sunt: 1. Să fie român ; 2. Să fi satisfăcut condițiunile legei de recrutare; 3. Să posădă diploma de bacalaureat și di- ploma de licență în sciințele naturale. Concursul va fi atât scris cât și oral, iar materiele concursului sunt: zoologia, bota- nica și geologia .cu aplicațiuni la comerciu și industrie. Cererile pentru înscriere la concurs se vor adresa ministerului agrieulturei (divisiunea agrieulturei, industriei și comerciului) cu cel puțin 8 «Jile mai înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 27.632. ₁₀, —Se publică spre generala cunoscință că, în ^iua de 19 Iulie 1891, orele 11 a. m., se va vinde prin licitație, în localul prefecturei Pra- hova și la comuna Bătesci, materialul lemnos (1.127 arbori de esențe diferite) aflat în o- grada Zisului și în sădirile de pomi roditori numită „ Mora Bătesci, I6na Cioruleasa¹¹ și Mora de la Pucheni, situate pe proprietatea Statului Bătesci-Pucheni ce este a se vinde în loturi; arborii au o circonferințăde 0, m. 70 până la 2, m. 00, cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectura județului, cât și la comuna respectivă. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la «Jisa comună, la «Jiua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- văjută prin condițiune în sumă de lei 500. No. 28.579. 1891, Iunie 17. Serviciul apelor minerale Se publică spre cunoscința amatorilor că, pentru vînțlare de loturi de. pe domeniul Bră- ila, situate în comuna Ghițcani, plasa Vădeni, județul Brăila, coprinsă în tabloul de mai jos, pentru facere de case particulare pe lângă stabilimentul balnear de la Lacu-Sărat, con- form legei din 15 Maiu 1890, publicat in Monitorul oficial No. 41 din 25 Maiu 1890, se va ține licitațiune publică orală, în «Jiua de 30 Iulie 1891, orele 2 p. m., în localul direcțiunei stațiunel Lacu-Sărat, și în «Jiua de 5 August, orele 11 ⁱ/î a. m., în loca- lul ministerului, calea Victoriei No. 127. Licitația se va ține în conformitate cu dis- posițiunile legei pentru înstrăinarea bunuri- lor Statului și răscumpărarea embaticurilor Tablou de loturile de categoria I și II de la Lacu-Sărat, din județul Brăila, ce sunt a se vinde prin licitație publică, pentru facere de case particulare, conform legei publi- cate în „Monitorul oficial“ No. 41 din 25 Maiu 1890. Loturile de categoria I sunt însemnate pe plan cu numere negre, iar cele de categoria II cu numere roșii. No. lotului j Categoria Suprafața Garanția pe plan în Lei | OBSERVAȚIUNI metri pStrați B. 1 2 1 1250,00 375 00 17 I 1250,00 375 00 1 I 1250,00 250 00 3 I 1250,00 250 00 6 I 1250,00 250 00 8 I 1250,00 250 00 10 I 1250,00 250 00 21 I 1250,00 250 00 23 I 1250,00 250 00 25 I 1250,00 250 00 5 I 1250,00 125 00 7 I 1250,00 125 00 9 I 1250,00 125 00 11 I 1250,00 125 00 13 I 1250,00 125 00 15 I 1250,00 125 00 12 I 1250,00 125 00 14 I 1250,00 125 00 16 I 1250,00 125 00 31 I 1250,00 125 00 87 I 1250,00 250 00 27 I 1250,00 250 00 28 I 1250,00 250 00 29 I 1250,00 125 00 3 II 307,20 122 90 Cedat la străin, (Vacasanovici). 6 II 422,40 168 90 „ „ „ (D. lonescu-Botezatu). 16 II 268,80 107 20 „ „ „ (G. Nalbantof). 19 n 431,20 129 35 A renunțat a ’l rescumpăra, (Oprea Iliescu). 26 ii 599,30 119 80 Cedat la străin, (Costi Caravia). 31 ii 153,60 30 70 „ „ „ (Nic. Macridache). 33 ii 691,20 207 35 Nu există nici o construcție. 51 ii 192,00 76 80 Cedat la străin, (Herșcu Moscovici). 52 n 115,20 46 00 , „ „ (Abraham Rabinovicî). 54 ii 230,40 92 15 „ „ „ (Herman Blaunstein). 55 n 411,60 164 60 „ „ „ (Herman Blaunstein). 66 n 384,00 115 20 Nu există nici o construcție. 69 ii 115,20 34 55 Cedat la străin, (Gavrilă D. Bragagiu). 72 n 307,20 61 40 81 n 153,60 61 40 „ „ „ (Ana Sfertingher). 84 ii 480,20 192 00 „ „ (Heinric Veiler). 85 n 411,60 164 60 , „ „ (Herman Blaunstein). 76 n 450,80 90 15 Loc viran. 50 n 154,40 61 75 49 ii 364,80 145 92 din 6 Aprilie 1889 și a regulamentului pu- blicat în Monitori oficial No. 144 din 28 Septembre 1890. Supraoferte nu se primesc. Concurențil, spre a putea fi admiși la li- citațiune, vor trebui să depună, în numerar sau efecte publice garantate de Stat, garan- țiele prevăzute în dreptul fie-cărui lot în- scris în tablou. Planul acestor loturi se pote vedea în tote «Jilele de lucru, la minister (serviciul apelor minerale), la prefectura județului Brăila și la direcțiunea stațiunel balneare Lacu-Sărat. No. 28.534. 3,204 1891, Iunie 17. 4556 MONMORlfL OITCÎAL 21 Iunie 1891 MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală, a județului Buzeu Recepisele de consemnare No. 938 de bani 75 și No. 940 de lei 14, ambele din 13 Maiu 1891, depusă de perceptorul fiscal al comunelor Pâclele și Pleșcoiu la acestă casie- rie, din sumele incasate din taxa filoxerei, pe sâma ministerului domenielor, per^ându-se, se publică, conform art. 40 din regulamentul casei de depuneri. No. 8.335. —Se publică spre cunoscință generală că pentru vînțlarea averel debitorilor mal jos notați, cari datorase din arențli și rate de moșii etc., s’a fixat licitație în țlilele de 25, 26 și 27 Iunie 1891, dupe cum urmâză : In piața orașului Buzău: 440 hectolitri porumb știuleți din anul 1890, ce s’a urmă- rit D-lul P. C. Cătănescu, pentru arenda moșiei Vatra-Schitului-Pinu, pe câștiul 31 Decembre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 2.523. 40 chile porumb, 10 perechi boi dejug, 8 vaci, 20 porci și 2 cai, ce s’au urmărit D-lul Sterie M. Mănciulescu, pentru arenda moșiei Largul, pe câștiurile 1 Octombre, 31 Decembre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 2.430. 350 hectolitri porumb bobe din anul 1890, ce s’a urmărit D-lui I. Marghiloman, pentru arenda moșiei Modruzesci-Căpresci, pe câștiul 1 Aprilie 1891, lei 1.970. 1.600 hectolitri porumb, din anul 1890, ce s’a urmărit D-lui arendaș al moșiei Glo- deanu-Gradiștea, pe câștiurile 15 Ianuarie și 15 Aprilie 1891, lei 12.317. 4 cai de lux, la păr negri, 2 iepe idem, un landou, o gabrioletă, o trăsură cu coș, un cupeu, avere a D-lul M. G. Alexandrescu, ce s’a urmărit pentru arenda moșiei Vatra-Mo- nastirel-Bradu, pe câștiurile 1 Octombre, 31 Decembre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 6.270. 6 chile porumb, ce s’a urmărit D-lul A. Anagnastopolu, pentru rest din câștiul Apri- lie 1891, al moșiei Cislău, lei 220, bani 30. 50 chile porumb bobe, ce s’a urmărit cum- părătorilor moșiei Grabicina, pentru ratele 2 Ianuarieșil Aprilie 1891,lei 2.144, bani 58. 407 hectolitri porumb știuleți, din anul 1890, ce s’a urmărit cumpărătorilor moșiei Spiridoneanca, pentru ratele 1 Octombre 1890, 2 Ianuarie și 1 Aprilie 1891, lei 12.799, bani 29. 160 hectolitri porumb, ce s’a urmărit D-lul Radu Oprescu, pentru ratele moșiei Pâclele, partea II, de 1 Iulie, 1 Octombre 1890, 2 Ianuarie și 1 Aprilie 1891, lei 3.076, bani 80. 50 hectolitri porumb, ce s’a urmărit D-lul D. T. Bonciu, pentru ratele moșiei Pâclele, partea II de 1 Iulie, 1 Octombre 1890,2 Ia- nuarie și 1 Aprilie 1891, lei 3.076, bani 80. 60 chile porumb, ce s'a urmărit D-lul I. Marghiloman, pentru ratele 1 Aprilie, 1 Iu- lie, 1 Octombre 1890, 2 Ianuarie și 1 Apri- lie 1891, a moșiei Pâclele, partea II, lei 3.846, bani 10. 360 hectolitri porumb știuleți, din anul 1890, ce s’a urmărit D-lul H. Rălescu, pen- tru rata 1 Aprilie 1891, a moșiei Valea- Fântânel, lei 2.271, bani 38. 1.500 hectolitri porumb bobe, ce s’a ur- mărit D-lul I. F. Robescu, pentru rata 1 A- prilie 1891, a moșielor Cochirleanca și Dâm- broca, lei 6.539, bani 73. 82 chile porumb, ce s’a urmărit cumpă- rătorilor moșiei Pâclele cu sforile, pentru ratele 1 Octombre 1890, 2 Ianuarie și 1 A- prilie 1891, lei 2.888, bani 97. 1.603 hectolitri porumb, ce s’a urmărit cumpărătorilor moșiei Tăbărăsci-VechI, pen- tru ratele 1 Octombre 1890, și 1 Aprilie 1891, lei 6.615, bani 61. 423 hectolitri porumb, ce s’a urmărit cum- părătorilor moșiei Harboca-Blestematele, pen- tru ratele 1 Iulie, 1 Octombre 1890, 2 Ia- nuarie și 1 Aprilie 1891, lei 3.564, bani 96. In pretoriul comunei Brăesci: 10 perechi boi de jug, 5 cal de trăsură, ce s’au urmărit D-lul Pavel Cătănescu, pentru arenda moșiei Schitul Pinu, pe câștiul 31 De- cembre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 2.523. In pretoriul comunei Bozieru : 4 bol de jug, ce s’au urmărit casei defunc- tului Ion A. Sfinteșu, pentru arenda moșiei Codru Stânca Leului, pe câștiul 1 Aprilie 1891, lei 125. In pretoriul comunei Bălănesci : 180 ol, 8 bol de jug, 2 cai de trăsură, ce s’au urmărit D-lul Nae Dumitrescu, pentru arenda moșiei Tihulesci-Cozieni, pe câștiul 1 Aprilie 1891, lei 1.393, bani 10. In pretoriul comunei Mânzălesci: 4 boi de jug, o vacă cu vițel, un gonitor și 10 ol, ce s’au urmărit D-lul I. Mânzălescu, pentru arenda moșiei jumătate Muntele Ci- reșu, pe câștiurile 31 Decembre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 405. In pretoriul comunei Măgura: 3 cabane de aramă pentru fabricat rachiu împreună cu capacele lor, având capacitatea de 25 vedre fie-care, 20 tocitori pentru bor- hot și 5 zăcători de gorun, 4 boi de jug, 2 cal și o trăsură, ce s’au urmărit D-lui N. Vasilescu, pentru arenda moșiei Vatra-Schi- tului- Nifon, pe câștiurile 31 Decembre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 1.275. In pretoriul comunei Pâclele: 10 boi de jug, 2 vaci, 5rîmătorl, un triol și o batoză, ce s’au urmărit D-lul D. T. Bon- ciu,"pentru arenda moșiei Pâclele-Urlători, pe câștiul 1 Aprilie 1891, lei 1.570. In pretoriul comunei Brădeanu: 56 cal, 18 vaci, 181 ol, 4 bol și recolta orzului dupe 115 ’/, hectare, ce s’aii urmă- rit cumpărătorilor moșiei Rotunda de lângă Mitileu, pentru ratele 1 Octombre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 7.165, bani 51. In pretoriul comunei Grabicina: 48 bol de jug ce s’au urmărit cumpărăto- rilor moriei Grăbicina, pentru ratele 2 Ianua- rie și 1 Aprilie 1891, lei 2.144, bani 58. In pretoriul comunei Scurtesci: 72 bol, 26 vaci, 1.050 ol, 2 cal și 407 hectolitri porumb bobe, ce s’au urmărit cum- părătorilor moșiei Spiridoneanca, pentru ra- tele 1 Octombre 1890, 2 Ianuarie și 1 Apri- lie 1891, lei 12.799, bani 29. In pretoriul comunei Pâclele: 15 căpițe fen, 8 bol de jug, 2 iepe și un cal, urmărite D-lul D. T. Bonciu, pentru ratele moșiei Pâclele partea II, lei 3.076, bani 80. 15 căpițe fen, 4 bol de jug, 2 vaci și 4 junei, ce s’au urmărit D-lui D. Oprescu, pentru ratele moșiei Pâclele partea II, lei 3.076, bani 80. In pretoriul comunei Odăile: 4 bol de jug, ce s’au urmărit D-lui H. Rălescu, pentru rata 1 Aprilie 1891, a moșiei Valea-Fântâni, lei 2.271, bani 38. In pretoriul comunei J ugureni: 2 cal de trăsură ce s’au urmărit D-lui D. Luscan, pentru rata 1 Aprilie 1891, a moșiei prima parte din Jugureni, lei 156, bani 87. In pretoriul comunei Cănesci: 50 bol de jug, ce s’aii urmărit cumpără- torilor moșiei Pâclele, cu sforile pentru ra- tele 1 Octombre 1890, 2 Ianuarie și 1 Apri- lie 1891, lei 2.888, bani 97. In pretoriul comunei Glodeanu-Cârlig: 34 boi, 21 cal, 22 vaci, 200 ol și recolta porumbului de pe 500 hectare, ce s’aii ur- mărit cumpărătorilor moșiei Glodeanu Câr- ligu-Mic, pentru ratele 1 Aprilie, 1 Octom- bre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 20.202, bani 64. In pretoriul comunei Tăbărăsci: 30 boi, 5 vaci, 24 cai și iepe, 10 oi ce s’aii urmărit cumpărătorilor moșiei Tăbă- răsci-Vechi, lei 6.615, bani 61. In pretoriul comunei Caragelele: 112 boi, 121 vaci și 183 cai ce s’aii ur- mărit locuitorilor cumpărători ai moșiei Căl- dărasca pentru ratele 1 Aprilie și 1 Octom- bre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 12.241, bani 86. In pretoriul comunei Breaza : 500 oi, urmărite moștenitorilor casei de- functului N. Mareș, pentru ratai Iulie 1888, a moșiei Broșteni, lei 3.000, bani 80. In pretoriul comunei Albesci: 4 cai de lux, ce s’a urmărit D-lui Sc. Chi- riacescu, pentru arenda moșiei Golțuna sau Gotuna pe câștiurile 1 Octombre, 31 Decem- bre 1890 și 1 Aprilie 1891, lei 15.476, bani 81. Condițiunile de vîndare sunt prevăzute în publicațiunea acestei casierii No. 2.393, in- serată în Monitorul oficial No. 256 din 1888, pagina No. 5.833. Sunt invitați toți D-nii debitori prevăduți în acâstă publicățiune ca la țlilele fixate să se presinte la locul arătat pentru vînțlare spre a asista la licitațiune. No. 8.609. 3,3 plătibilă la finele fie-cărul an care se consideră la 15 Noembre. Plata ce voiii efectua pentru executarea acestei obligațiuni nu o voiu putea face alt- fel de cât în monedă de aur precum am pri- mit’o și eu, iar nici de cum în bilete de bancă sau în alte monete saii valori representative de monetă, renunțând la orl-ce legi ar inter- veni pentru a declara veri-o monetă sau bi- let cu curs forțat. De și am stipulat mai sus un termen de 2 ani pentru plata asestul împrumut de 8.500 napoleoni de aur, subscrisul ’mi reserv însă facultatea de a mă libera prin anticipa- țiune în totalitate sau în parte. 2) Pentru asigurarea sumei împrumutată precum și a dobânzilor stipulate, eîi, Anasta- sie Stolojan, ipotecez Băncei României moșia mea Stolojenii, în întindere de 1.600 pogone, situată în județul Gorj, plasa Jiului, comuna Turceni și care se învecinesce la Nord cu moșnenii Turceni, la apus cu moșia Turceni a D-lul Ion Brosceanu, cumpărată de la Stat, la miațlă-țli cu Galapărul, moșia D-lui lancu Bumbulescu, care moșie Stolojenii ce ipote- cez o am cumpărată de la D. Plopșoreanu cu actul autentificat de tribunalul Ilfov secția de notariat la No. . . Pe lângă această moșie mai ipotecez și cele 2 trupuri ce posed între moșnenii Turceni. îmbunătățirile și pădurea de pe acâstă moșie, în întindere de 600 pogone, din cari 490 po- gone de construcție, se afectâză și ele pre- sentei ipoteci. Sus citata moșie Stolojenii precum și cele 2 trupuri sus numite mal sunt afectate tot către Banca României pentru suma de lei noui 120.000 care se desființâză prin presen- tul și prin urmare acestă ipotecă se înscrie în rangul I pentru suma de 8.500 napoleoni de aur. Presenta ipotecă garanteză dobânzile până . la plata integrală a creanței fără ca să fie trebuință a se lua o nouă inscripție la expi- rarea celor 3 ani prevăZuți la art. 1.785 din codul civil. Pentru asigurarea sus citatei creanțe de 8.500 napoleoni de aur, mai afectez Băncei României arenda moșiei ipotecată, dacă s’ar arenda, și mă oblig a nu primi acea arendă mai multă de cât pentru un semestru prin anticipațiune. 3) Dacă eu, Anastasie Stolojan, nu voiu plăti la termenul stipulat, adică la 15 Noem- bre 1886, suma de 8.500 napoleoni de aur, ce am luat cu împrumutare prin presentul, sau dacă la finele fie-cărul an nu voiu răs- punde dobânda stigulată, Banca României va avea dreptul a cere și a obține investirea cu formula executorie a acestui act, și a pune în vînZare și a vinde la tribunalul Ilfov, sec- ția de notariat, atât moșia cât și pădurea ipo- tecată fără somațiune sau miZlocire de jude- cată ci numai în virtutea acestui act execu- toriu prin voința părților, iar din produsul vînZărei Banca României se va despăgubi de capitalul împrumutat cu dobânZile stipulate cari se vor socoti până în Ziua achitărei sale iar nu până la depunerea prețului la casa de depuneri, precum și de cheltuell. Eu, A. Stolojan, declar că în tot ce pri- vesce executarea acestui act ’mi aleg domi- ciliul în Bucuresci, calea Victoriei No. 140. Subsemnați!, representanți ai Băncei Ro- mâniei, declarăm că ne mulțumim pe stipu- lațiunile coprinse în acest act. Drept care s’a făcut acest act care este semnat de ambele părți contractante; și spre a ’și avea putere legală am rugat și pe onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, a ’I da cu- venita autenticitate și a’i înscrie în registrele respective în rangul I. Banca României, C. A. Stolz, A. Reiner. A. Stolojan. Bucuresci. . ., Noembre 1884. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 9.939.—1884, Noembre 19. In Ziua de 17 Noembre curent, s’au pre- sentat înaintea tribunalului D-lor G. A. Stolz și A. Reiner, representanți! Băncei României din Bucuresci, și Anastasie Stolojan, cărora dupe ce li s’a citit acest act din cuvânt în cuvân în auzul și presența D-lor, depus cu petiția înregistrată la No. 17.397 din 1884, au declarat că este făcut de D-lor, că conține libera D-lor voință și că este subsemnat prin propriile D-lor semnături. Tribunalul, In fața acestor declarațiuni și în baza art. 1.171 din codul civil, dă autenticitatea legală acestui act fiind și taxa plătită la casierul de Ilfov, cu recepisa No. 8.228 din 1884, conform legei timbrului. M. I. Ghimpa, G. A. Mawus. Grefier, I. 1. Petrescu. No. 944 al condicei. Voi. 10, dosarul 5 din 1884. Președintele tribunalului Gorj Ordonanța de inscripțiune înaintea nostră, președintele tribunalului Gorj, s’au presentat D-lor Anastasie Stolojan,- împrumutatul, prin procurator D. N. Măcescu, autorisat cu procura autentificată de tribu- nalul Ilfov, secția de notariat, la No. 1.716 din 1884, cu împrumuțătorii, representanți! 1562 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 Băncei României, C. A. Stolz și A. Reiner prin D. AL Gh. Gălășescu, autorisat cu pro- cura autentificată asemenea de tribunalul Il- fov, secția de notariat la No. 1.663 din 1884, cerând ambele părți, cu petițiunea înregistrată la No. 18.768, a se ordona inscripțiunea pre- sentului act de ipotecă. No. 69 al ordonanței. No............al jurnalului. Anul 1884, Decembre 17. Noi, președintele, Având în vedere actul constitutiv alipotecel că este autentificat de tribunalul Ilfov, secția de notariat la No. 944 din 1884; Având în vedere precesul-verbal al D-lui suplininte, dresat împreună cu D. grefier din care resultă că moșia D-lui A. Stolojan îm- preună cu pădurea aflată pe dânsa consti- tuită ipotecă, nu se află supusă la nici o împregiurare propritore pe timpul de la 27 Octombre 1883 și până în present; Având în vedere că taxa de înregistrare s’a perceput de casieria generală Ilfov cu re- cepisa No. 8.228 din 1884; Având în vedere și disposițiunile art. 1.781 și 1.782 din codul civil; Ordonăm inscripțiunea ipetecară apresen- tului act. Acâstă ordonanță se va trece pe act și în registrul de inscripțiuni, conform art. 725 și 727 din procedura civilă. Președinte, F. Alunianu. Grefier, Bas. Crain. Atest că acest act s’a trecut în registrul de inscripțiuni astăzi, la 17 Decembre 1884, la No. 69 din 1884. Grefier, Bas. Crain. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute acest act de ipocecă, procurorilor să stăruiască pentru a lui adu- cere la îndeplinire; și spre credință presen- tul act s’a semnat de noi. G. Tanoviceanu, P. Obedenaru. Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că acestă expediție s’a elibe- rat în primirea Băncei României ații, 6 Mar- tie 1891 sub No. 81. Grefier, I. I. Petrescu. A cerut punerea în vînțlare cu licitație a moșiei StolojanI și a duoă trupuri de pământ situate între moșnenii Turceni din comunele StolojenI și Turceni-de-Sus din plasa Jiu, ju- dețul Gorj, avere a D-lul Anastasie Stolojan, de profesie proprietar, domiciliat în comuna Bucuresci, calea Victoriei No. 140. Având în vedere că acâstă secție, prin jur- nalul încheiat sub No. 2.842 din 1891, a încuviințat vînțlarea imobilelor precum la vale se descrie: 1) Moșia StolojanI, în întindere de 1.600 pogone, situată în comuna StolojanI, înainte numită Turceni, cu care erau înclinați Stolo- jani, plasa Jiu, județul Gorj, și care se înve- cinâză la Nord cu moșia Grozești a D-lul Scafeși, la miațlă-țli cu propietatea cumpărată de la Stat a defunctului I. Brosceanu, ia a- pus cu moșia Galapăru a D-lul N. Țănțăreanu NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnețleu și voința națio- nală, Domn al Românilor, La toți de față și viitori, sănetate; Act de ipotecă Subsemnațil, frații Peea, și anume: Vasile, lancu și Theodor Peea, domiciliațl în Craiova, strada Cogălniceanu No. 91, urmând ca, în virtutea sentinței tribunalului Olt No. 127 din 1874, confirmată prin hotărîrea curței de apel din Bucuresci, secția II, sub dosarul No. 129 din 1875, decisiunea curței de ca- sațiune No. 21 din 1877, să numărăm la casa de depuneri și consemnațiuni, pe comp- tul D-lor frații Zota, și anume: Nicolae Zota și Ion Zota, din județul Olt, suma de gal- beni 1.900, cari fac lei noui 22.325, pen- tru completarea prețului pogonelor din ho- și la răsărit cu moșia Turceni-de-Sus a de- functului I. Bumbulescu, din cari 420 po- gone pădure de construcție, 110 pogone pă- dure măruntă iar restul de 1.000 pogone se compune din locuri arabile, fânâță și islaz, pe care moșie se afla ecaretele următdre: O casă de lemn cu duoe încăperi, acoperită cu prăștilă, duoă pătule de nuele, unul aco- perit cu prăștilă și cel-alt cu nutreț, o magazie de lemn acoperită cu prăștilă și o moră cu abur cu o piatră, acoperită cu fer precum și un șopron acoperit tot cu prăștilă. Duoe trupuri de pământ situate între moșneni Turceni, ce aparține de comuna Turceni-de-Sus, plasa Jiu, județul Gorj care se numesc, unul Lunguleasa și cel de al duo- ilea Nemțoica; trupul Lunguleasa se înveci- nesce la răsărit cu propiretatea lui Tănase Lungu, și la apus cu Gh. Vătularu, pe care se află o casă de lemn cu duoă încăperi, aco- perită cu blăni și un pătul ruinat; trupul Nemțoica se învecinesce la răsărit cu moște- nitorii lui Gr. Cornescu și la apus cu Gh. Boștina, aflându-se pe aceste trupuri pământ arabil, tufăriș! și livețli. Asupra acestor moșii nu se mai află alte sarcini. Se face, dar, cunoscut în general că acestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribu- nal în țliua de 6 Noembre 1891, la orele 11 j diminâța; având în vedere că toți₍aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în ces- tiune, să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariu veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 5.847. 1891, Iunie 18. — D. G. Porfiriade, advocat, domiciliat în Bucuresci, calea Călărașilor No. 21, în cali- tate de procurator al D-lor frații A. H. Elias, bancheri, domiciliațl tot în Bucuresci, piața S-tu Gheorghe, în calitate de creditori pen- tru suma de lei noui 100.765 capete, plus dobânda și cheltueli, ce are a lua în virtutea actului de ipotecă, înscris de tribunalul Olt la No. 29 din 1887, învestit cu titlul exe- cutoriu, a căror coprindere urmâză: tarul Bărbătescilor, cumpărate de noi, frații Peea, cu actul din 25 Iunie 1870, lega- lisat de comisia colorei de Roșu, din Cra- iova, Ia No. 4.293 din 1.870, ne-am adresat la D-lor frații A. H. Elias, bancheri în Bucu- resci, și ne-am învoit cu D-lor ca să numere pentru noi țlisa sumă de galbeni 1.900 sau lei noul 22.325 la casa de depuneri și consem- națiuni, ca să putem fi puși în posesia pă- mântului, cumpărat de noi, frații Peea, de la frații Zota, cu actul vorbit, confirmat prin decisiunile sus arătate, plus pământul câști- gat tot pentru acestă parte de moșie de la moșnenii Ungurei, și alta cuvenită noă ca beneficiu, în puterea actului de cumpărătore și conținut în actul de aducere la îndeplinire, și planul ridicat de inginerul Carol Foretzer. Pentru acâstă sumă de lei 22.325 sau galbeni 1.900, ce se numără de D-lor frații A. H. Elias, conform art. 1.737, paragraf 2 din codul civil, D-lor vor avea privilegiu asu- pra părței de moșie ce o compune țlisa întin- dere de pământ din hotarul Bărbătescilor, cumpărată de noi, frații Peea, și câștigat ju- decătoresce de la frații Zota, care privilegiu este consacrat și prin art. 1.740 din codul civil, trecând asupra D-lor, cu chipul acesta, tote drepturile vînțlătorilor Zota, în virtutea legei. I Acestă sumă de galbeni 1.900 sau lei 22.325, avansată de D-nii frați A. H. Elias, ne obligăm noi sub-scrișii, frații Peea, soli- daricește, a o restitui în monetă de aur, la 15(27) Noembre 1879, cu dobândă de 10 la sută pe an, plătibilă la fie-care 6 luni prin anticipație, adică la 15 (27) Noembre și la 15(27) Maiu a fie-cărui an, procentele de la 15 (27) Noembre 1877 și 5 (27) Maiu 1878 le-am și numărat. La cas de neplată, fie a dobânzilor, fie a capitalului, creanța va deveni exigibilă de drept, fără somație și fără judecată, conside- rându-se ca pusă în întârZiare prin simplul fapt al expirărei termenului. Cu tote acestea, dacă în cursul urmărire!, noi, frații Peea, vom achita câștiul în sufe- rința, care a provocat exigibilitatea, precum și tote cheltuelile urmate, D-nii frați A. H. Elias vor înceta urmărirea și noi reintrăm în dreptul de a plăti dobânZile și capitalul, conform stipulațiunilor de mai sus. In cas de exigibilitate, fie prin neplata veri-unul câștiu de dobândă, fie prin expira- rea termenului, D-nii frați A. H. Elias vor fi în drept a pune în vînZare la licitațiune, fără judecată, moșia pentru care a numărat D-lor Zisa sumă și asupra căreea D-lor au privilegiul vorbit. In cașul acesta, dobânda curge de drept de 10 la sută pe an, până la răfuire, adică până la primirea în mână a banilor, iar nu numai până la depunerea banilor prețului adjudecărel la casa de depuneri. VînZarea se va face la tribunalul Ilfov, iar nu la tribunalul Olt. Pe lângă acâstă sumă de galbeni 1.900 sau lei noul 22.325, noi, frații Peea, mai datorând din deosebite daraverl, solidaricește, sumele de lei noul 43.700 în aur, și fiorini 15.440, valută aus- triacă, și neputând a se achita, ne-am învoit 21 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1563 cu D-lor frații A. H. Elias și ne-am acordat următorele termene: ântâiul termen la 15 (27) Noembre 1880, la care ne obligăm a număra D-lor frați A. H. Elias primul câștiu de fiorini 15.440, valută austriacă; al duoilea termen la 15 (27) Noembre 1881, Ia care ne obligăm a număra al 2-lea câștiu de lei 22.000 în aur, și al treilea termen la 15 (27) Noembre 1882, la care ne obligăm a număra ultimul câștiu de lei noui 21.700 în aur. Pentru care termen vom plăti dobânda de 10 la sută pe an, plătibilă la fie-care 6 luni prin anticipație, adică la 15 (27) Noembre și 15 (27) Maiu a fie-cărui an, procentele de la 15(27) Noembre 1877 pâoă la 15 (27) Maiu 1878 le-am și numărat. Neplata veri-unui câștiu, fie de dobânZl, fie de capital, va avea de efect a face întrâga creanță exigibilă, și fără somație saii jude- cată, ne vom considera ca puși în întârțliare prin simplul fapt al expirărei termenului. Cu tote acestea, dacă în cursul urmărire!, noi, frații Peea, vom achita câștiul în sufe- rință, care a provocat exigibilitatea, precum și tote cheltuelile urmate, D-nii frați A. H. Elias, vor înceta urmărirea și noi reintrăm în dreptul de a plăti câștiurile, conform sti- pulațiunei menționate mai sus. In cașul de exigibilitate, fie prin neplata veri-unui câștiu de dobândă, fie prin neplata veri-unui câștiu din capital, D-nii frați A. H. Elias vor avea drept a pune în vînțlare cu licitațiune, fără judecată, moșia acesta, spe- cificată și determinată mai sus, și asupra cărei moșii am convenit a se lua inscripția ipotecară, pentru asigurarea nu numai a su- mei de lei 22.325 sus indicată ci și a sumelor de fiorini 15.440, valută austriacă și lei noul 43.700, ce datorăm de mai înainte cu do- bânzile ce aci stipulăm în favorea D-lor. In cașul acesta, dobânda curge de 10 la sută pe an, până la răfuire. Din prețul vînțlerei acestei moșii, care vin^are se va face în ori-ce cas pentru ambele datorii la tribunalul Ilfov, iar nu la tribunalul Olt, se va lua mai ântâiu datoria privilegiată cu dobânZile stipulate, cari vor curge până la primirea banilor în mâna D-lor frații A. H. Elias, iar nu numai până la de- punerea prețului la casa de depuneri, apoi se va lua datoria ipotecară de fiorini 15.440, valută austriacă și lei noui 43.700 în aur, iarăși cu dobânZile stipulate mai sus, care dobândă va curge asemenea până la primirea în mâna D-lor frații A. H. Elias a banilor, iar nu numai până la depunerea la casa de depuneri și consemnațiuni a prețului ce ar resultă. Ori-ce contestație sau judecată s’ar putea nasce, cu tote că contestațiune sau judecată nu pote fi în privința acestui act, se va dis- cuta la tribunalul de Ilfov. Imobilul ce ipotecăm nu este supus la nici un fel de împregiurare sau sarcină. Scoterea în vînZare a sus Zisei moșii nu va ridica pentru D-lor frații A. H. Elias dreptul în privința venitului acestei moșii, ci acest venit vă servi din contra din momen- tul exigibilifăței creanței în cașurile preve- Zute mai sus, ca garanție și miZloc de des- păgubire, atât a dobânZilor cât și a capitalu- lui mai sus Zis. In cas că ne vom înlesni a numera veri-un câștiu din capital înainte de termenul sti- pulat mai sus, D-nii frați A. H. Elias sunt ținuți a le lua în primire, fiind noi obligați însă a avertisa despre acâsta pe D-nii frați A. H. Elias cu 8 Zile înainte de numărarea banilor. Plățile le vom face în aur și numai în aur, iar nu în hârtie, chiar de ar fi cursul forțat, asemenea și plățile ce avem a efectua în fiorini, vom răspunde saii în fiorini banc- note saii în monetă de aur, dupe cursul ce vor avea fiorinii la epoca când se va face plata. Ne alegem domiciliul pentru executarea actului de față noi, Vasile, lancu și Theodor Peea, în Craiova, strada Cogălniceanu No. 91. Făcut astăZi, la 23 Noembre 1877, în Slatina. Vasile Peea, I. Peea, Th. Peea. Tribunalul județului Olt No. 7.737. — 1877, Noembre 28. De o-dată cu acâsta, s’aii presintat în tri- bunal D-lor Vasile, lancu și Theodor Peea, toți în personă, și, dupe ce s’a dat lectură din cuvânt în cuvânt actului de danie anexat, D-lor au a declarat că actul conține libera ex- presiune a voinței D-lor, că este subscris de dânșii și scris de o altă personă, cerând ast-fel a i se da cuvenita autenticitate. Tribunalul, Având în vedere cererea făcută de D-lor frații Peea de a se declara presentul act autentic; Având în vedere și disposițiunile art. 1.171 din codul civil, declară autentic acest act ipotecar, care, dupe ce se va trece în registrul respectiv, se va libera personelor ce l’a pre- sintat. Plopșoreanu, I. N. Popescu. p. Grefier, C. Dragoiescu. No. 207 al actului. Ordonanță de inscripțiune No. 7.791. — 1877, Noembre 30. înaintea nostră, președintele tribunalului Olt, s’a presintat D-lui Th. Peea, împru- mutat fiind și ca procurator din partea fra- ților săi Vasile și I. Peea, recunoscut în ase- menea calitate din procura legalisată de acest tribunal cu dosarul No. 208 din a. c., care s’a poprit la dosar, s’au presintat și D-lor frații A. H. Elias, împrumutători, prin pro- curatorul D. Enrich Schenfeld, recunoscut din procura legalisată de tribunalul Ilfov, secția III, la dosarul No. 864 din a. c., în presența cărora s’a dat citire actului de îm- prumutare și părțile cerură a se ordona in- scripțiunea, declarând împrumutați! că au primit banii, presentând totrd’o-dată ; Anul 1870, Iunie 25, act de vînZare, subsemnații, M. D. Zota și I. D. Zota, prin care declară că au vîndut D-lor frații Peea partea de moșie din hotarul Bărbătesci, plasa Șerbănesci, acest județ, cu preț de câte 10 galbeni pogonul, legalisat fiind de a- cest tribunal cu No. 10 de astăZi. Sentința acestui tribunal cu No. 127 din 1874, care se ordonă transcrierea actului de vînZare dupe ce reclamanții vor consemna res- tul de prețul dint’rânsul. Decisiunea curței de apel, secția II din Bu- curesci, cu No. 127 din 1875, prin care res- pinge apelul făcut .de frații Zota, contra a- cestei sentințe. Decisiunea înaltei curți de casațiune și pe- tiția cu No. 21 din 1877, prin care respinge recursul făcut de frații Zota. D. procurator al împrumutătorilor declară că se mulțumesce pe actele presentate, cerând a se ordona inscripția actului de împrumu- tare dupe ce s’a căutat condicile de poprire. S’a căutat condicile de poprire de D. su- pleant asistat de D. grefier la litera f. numele frații Peea, și imobilul ce se pune ipotecă nu s’a găsit supus la nici o împregiurare popri- tore. Noi, președintele, Având în vedere că actul de ipotecă este învestit cu autenticitatea legală; Având în vedere că din procesul-verbal cu care s’a ordonat transcripțiunea lui, resultă că D-lor frații A. H. Elias, cu recepisă casei de consemnațiuni No. 15.867 din 1877, aii depus suma de lei 22.325 și D-lor frații Peea aii mal depus lei 593, bani 87, cu recepisă No. 3.469 din 1877, așa că amânduoâ aceste sume a completat prețul ce era obligat prin sentința tribunalului; Având în vedere că împrumutați! aii depus și taxa de înregistrare de 50 bani la sută, în sumă de lei 500, dupe cum resultă din rece- pisa casieriei No. 27 din 1877. Pentru aceste motive, și conform art. 1.782 din codul civil, ordonăm inscripțiunea actului de împrumutare în registrul respec- tiv. Președinte, Plopșoreanu. Grefier, (Nedescifrabil). Dăm putere și ordonăm tutulor portărei- lor și agenților forței publice, ca să execute presentul act ipotecar, procurorilor să stă- ruiască pentru a lui aducere la îndeplinire; și spre care finit presentul titlu s’a subsem- nat de noi. 1. Maluteanu, Florian. p. Grefier, D. N. Bughea. Se notâză că expediția de față s’a liberat D-lor frații A. H. Elias împrumutători, con- form art. 136 din pr. civilă. Grefier, N. D. Bughea. ^o. 8 din 1881, Februarie 6. A cerut punerea în vînZare cu licitație a moșiei Bărbătescilor, din comuna Titulescu, plasa Șerbănesci, județul Olt, averea D-lor Theodor Peea, de profesie proprietar, și cu domiciliul ales în actul de ipotecă în orașul Craiova, strada Cogălniceanu No. 91, și a de- cedaților Vasile și lancu Peea, al căror moș- tenitor este D. Theodor Peea. Având în vedere că acâstă secție, prin jur- nalul încheiat sub No. 2.883 din 1891, a încuviințat vînZarea sus Zisei moșii precum urmâză: Moșia Bărbătescilor, din comuna Titulescu, plasa Șerbănesci, județul Olt, care are ca 1.500 pogone pământ de muncă, fânețe și is- 1564 MONITORUL OFICIAL 21 Iunie 1891 laz; ca îmbunătățiri pe țlisa moșie Bărbătești- lor se află un bordei, construcția de zid cu antreu și 4 camere învelite cu pământ, iar antreu cu blană, o magazie de blănl, învelită cu blănl mici, un pătul îngrădit cu nuele și învelit cu coceni și pae; acăstă moșie se în- vecinesce la răsărit cu moșia D-lul G. Burcă, la apus cu Velisare Zeontopol, lamiațlă-țl! cu moșia Beldimanca a D-nel Tituleasca și la miațlă-noptecu moșia principelui Brânco veanu. Tot pe acăstă moșie se află și un eleșteu. Asupra acestei moșii nu se mal află altă sarcină. Se face, dar, cunoscut în general că acăstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- bunal în țliua de 6 Noembre 1891, la orele 11 diminăța ; având în vedere că toți acel cari ar pretinde veri-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobi- lului în cestiune, să se arate la tribunal, îna- inte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrariu veri-ce cereri se vor ivi nu li se vor mal con- sidera. No. 5.866. 1891, Iunie 18. Tribunalul Mehedinți Onor, societate a creditului funciar urban din Bucuresci, pe basa actului de împrumu- tare cu ipotecă, înscris în registrele acestui tribunal la No. 75 de la 24 Iulie 1882, prin adresa cu No. 10.403 din 1887, a ce- rut punerea în vînțlare cu licitațiune publică a duoe corpuri de clădiri din Severin, plasa Ocolului, județul Mehedinți, cel ânteiu con- struit pe linia stradei Craiovel, iar cel de al duoilea în fundul curței, împreună cu locul lor, avere a D-lul Pătruțescu lancu, de pro- fesiune proprietar, din orașul T.-Severin, pla- sa Ocolul, județul Mehedinți. Imobilul ipotecat, ce urmâză să se vînțlă, este situat în orașul T.-Severin, plasa Ocolu- lui, județul Mehedinți, strada Craiovel, con- struit pe plațul cu No. 124, prevăzut în planul orașului; terenul pe care se află imo- bilul are o configurațiune paralelogramă lungitudinală, în dimensiune de 21 metri și 60 centimetri în fața stradei Craiovel, și 35 metri, 50 centimetri în sensul adâncime! lo- cului și care se învecinesce la miațlă-nopte, peste stradă, cu casa preotului Vasile Scău- nașu, la miațlă-țli cu Luță Luculescu, la ră- sărit cu C. Vulpescu și la apus cu G. Sterie. Imobilul construit pe acest teren consimtă din duoă corpuri de clădiri, cel ântâiu pe li- nia stradei Craiovel, iar cel al duoilea în fun- dul curței, ambele sunt de zid masiv, învelite cu șindrilă, cel ântâiu având 10 încăperi, din- tre cari 3 prăvălii în fața stradei Craiovel, așețlat parte pe pământ și parte pe duoă piv- nițe, una boltită de zid, iar cea-allă tăvănită cu bârne, iar cel de al duoile corp are o o- dae, un grajd și duoă șoprone. Acestă vînțlare, prin jurnalul tribunalului No. 1.930 din 1889, adjudecându-se în mod difinitiv asupra D-lul N. A. Oreviceanu cu suma de lei 12.600, dar pentru că numitul adjudecatar, dupe cum reese din adresa D-lui director al societăței creditului funciar urban No. 2.110 din 1891, neîndeplinind în termen cele-alte exigințe ale procedurei co- mune pentru a obține ordonanța de adjude- care. Tribunalul, prin procesul-verbal No. 1.236 din 1891, a scos din nou în vînZare acest i- mobil, fixând țliua vînțlărei la 7 Septembre 1891, orele 10 diminâța, unde amatorii se vor presinta spre a concura. Strigarea se va începe de la prețul oferit de societate și menționat în caetul de însărci- nări, ce se va depune la acest tribunal, cel puțin cu 8 țlile înaintea adjudecațiune!, con- form art. 65 din legea societăței. Tot-d’o-dată se somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alte drepturi asupra imobilului in cestiune, să se presinte la tribunal mal îna- inte de adjudecațiune; căci în urmă nu li se vor mal ține în sâmă. Acâstă vînțlare se găsesce publicată în Mo- nitorul oficial No. 38 din 21 Maiu 1891. No. 17.567. ² 1891, Maiu 9. —Onor, societate a creditului funciar ur- ban din Bucuresci, pe basa actului de împru- mutare cu ipotecă, înscris în registrele a- cestui tribunal la No. 72 și 33 din 11 Au- gust 1884 și 9 Aprilie 1885, prin adresa cu No. 7.582 din 1890, a cerut punerea în vîn- țlare cu licitațiune publică a duoă corpuri de clădiri, avere imobilă a debitorilor Scăueru D. G. Petre și Stana, domiciliați în Severin, pla- sa Ocolului, județul Mehedinți. Acest imobil ipotecat ce urmâză să se vîn- țlă este situat în T.-Severin, strada Craiovel No. 742 și Traian No. 156, și consistă în duoă corpuri de clădiri, cel ântâiu este situat pe linia stradei Craiovel și secundul în fun- dul curței spre Sud, cu o magazie de blănl, ambele corpuri de clădiri sunt de zid masiv și învelite cu țiglă de prima calitate, primul corp are duoă încăperi mari pentru atelier de ferărie și lemnărie, iar secundul are trei încăperi cu un antreu în față și bucătărie, a- șețlate tote numai pe pământ. Acâstă vînțlare, conform jurnalului tribu- nalului No. 1.627 din 1891, s’a fixat pen- tru ^iua de 7 Septembre 1891, orele 11 di- minâța, unde amatorii se vor presinta spre a concura. Strigarea se va începe de la prețul oferit de societate și menționat în caetul de însăr- cinări, ce se va depune la acest tribunal, cel puțin cu 8 țlile înaintea adjudecațiunei, con- form art. 65 din legea societăței. Tot-d’o-dată se somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau oal-ce alte drepturi asupra imobilului în ces- tiune, să se presinte la tribunal mai înainte de adjudecațiune; căci în urmă nu li se vor mai ține în sâmă. Acâstă vînțlare se găsesce publicată în Mo- nitorul oficial No. 38 din 21 Maiu 1891. No. 17.594. , 1891, Maiii 9. —Onor, societate a creditului funciar ur- ban din Bucuresci, pe basa actului de îm- prumutare cu ipotecă înscris în registrele a- cestui tribunal la No. 69 din 25 Iulie 1883, prin adresa No. 7.345 din 1888, a cerut pu- nerea în vînțlare cu licitație publică, înaintea acestui tribunal, a imobilului situat în Se- verin, strada Progresului No. 39, plasa Oco- lului, județul Mehedinți, avere a D-nei Ore- viceanu Ivanovici N. Ecaterina, de profesiune menageră, domiciliată în orașul T.-Severin, plasa Ocolului, județul Mehedinți. Tribunalul, prin jurnalul cu No. 1.900 din 1891, a fixat ^iuade21 Septembre 1891 pentru vînțlarea imobilului ipotecat, care are situațiunea și descripțiunea următore : Imobilul ce urmâză să se vînțlă este situat în Turnu-Severin, strada Progresului No. 39, plasa Ocolului, județul Mehedinți; terenul pe care se află acest imobil are configurațiunea unui drept-unghiu, situat în colț, format pe duoă strade, având lungimea de 35 metri și 45 centimetri, și lățimea în față de 25 metri și 40 centimetri. Acest imobil se învecinesce la miațlă-ndpte, peste stradă, cu Cârstea Ro- goveanu, la- miațlă-țli cu Bebe Tudosie, la răsărit cu Ivan Gârleanu și la apus cu preo- tul Ion Bărdianu. Imobilul construit pe acest teren consistă din duoă corpuri de clădiri, cel d’ânteiu este situat în colț, pe linia a duoă strade, cel de al duoilea coprinde clădiri, se află în fundul curței, conținând încăperile necesare pentru grajd, șopron și cameră de vizitiu. Aceste corpuri de clădiri sunt de zid masiv învelite cu șindrilă, având 11 încăperi, o piv- niță tăvănită cu- bârne, un grajd și un șopron. Imobilul are împrejmuirea parte de zid și parte de blane (de lemn). Se face cunoscut în general că acâstă vîn- țlare se va face în pretoriul acestui tribunal în țliua de 21 Septembre 1891, orele 11 a. m., unde amatorii se vor presinta spre a con- cura. Strigarea se va începe de la prețul oferit de societate și menționat în caetul de însăr- cinări, ce se va depune la acest tribunal cel puțin cu 8 țlile înaintea adjudecațiunei, con- form art. 65 din legea societăței. Tot-d’o-dată se somâză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alte drepturi asupra imobilului în ces- tiune, să se presinte la acest tribunal mai ’nainte de țliua licitațiunel, spre a’și arăta pretențiunile; căci în urmă nu li se vor mai ține în sâmă. Acâstă vînțlare se găsesce publicată în Mo- nitorul oficial No. 38 din 21 Maiu 1891. No. 17.580. ² 1891, Maiu 9. —Onor, societate a creditului funciar urban din Bucuresci, pe basa actului de împrumut cu ipotecă înscris în registrele acestui tribu- nal la No. 77 din 10 Septembre 1884, prin adresa No. 3.553 din 1887, a cerut punerea în vînZare cu licitațiune publică înaintea a- cestui tribunal a unul corp de clădire cu duoă etage, împreună cu locul lor din strada Gra- iovei, orașul Severin, plasa Ocol, județul Me- hedinți, averea decedatului G. B. Mireanu, represintat prin moștenitorii săi anume Gh. 21 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1565 Barbovici, Vasile Barbovici și minorul Dimi- trie G. Barbovici, prin procuratorul șeii Gh. Barbovici, toți de profesiune proprietari, do- miciltați în Severin, plasa Ocolul, județul Mehedinți, și Maria Mavromaty, de profe- siune menageră din Bucuresci, strada Teilor No. 104. Tribunalul, prin jurnalul No. 2.206 din 1891, a fixat ^iua de 28 Septembre 1891, orele 10 a. m., pentru vînjarea imobilului ipotecat, care are situațiunea următore : Imobilul ipotecat ce urmăză să se vînțlă este situat în Turnu-Severin, strada Graio- vei No. 6, plasa Ocolu, județul Mehedinți, învecinindu-se despre miațla-nopte cu casele D-lul Grecescu, la mia^lă-^I cu șosâua Gra- iovei, la răsărit cu casele D-lui M. B. Abram și la apus cu clădirile D-lul Uzescu. Acest imobil este construit de zid masiv, având 12 încăperi din cari 6 în etagiul de sus, adică 4 camere de locuit, o sofragerie și o bucătărie și alte 6 în etagiul de jos dintre cari duoă prăvălii în fața stradel cu câte o cameră (magazie) corespumjâtore, 2 duoă ca- mere în dos mal mici delocuit, având și duoă pivnițe de desubt. Terenul pe care este clădit acest imobil are lungimea în fața stradel de 11 metri și 24 metri în sensul adâncimel locului. Se face cunoscut în general că acâstă lici- tațiune se va face în pretoriul acestui tribu- nal în țliua de 28 Septembre 1891, orele 10 a. m., unde amatori se vor presenta spre a a concura. Strigarea se va începe de la prețul oferit de societate și menționat în caetul de însăr- cinări ce se va depune la acest tribunal, cel puțin cu 8 «Jile înaintea adjudecațiunel, con- form art. 65 din legea societăței. Tot-d’o-dată, sunt somați toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, u- sufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saii ori-ce alte drepturi, asupra imobilului în cestiune, să se presinte la tribunal, mal ’nainte de adjudecațiune spre a ’și arăta pre- tențiunile; căci în urmă nu li se vor mai ține în semă. No. 22.136. ₃ 1891, Iunie 12. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția comercială cu No. 7.294 din 1891, și or- donanței D-lui jude-comisar al falimentului Locher cu No. 3.278 din 1891, se publică spre generala cunoscință că, în ^iua de 27 Iunie 1891, orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, la localitate, strada Bateriilor No. 48, marfa de coloniale care compune activul acelui faliment, prin sindicul falimentului. No. 10.071. 1891, Iunie 18. CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională D. Ilie Petru, din strada Laboratoru No. 18, este chemat la acest tribunal în țliua de 19 Septembre 1891, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevăzut și penat de art. 185 din codul pe- nal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 12.990. 1891, Maiu 28. —D. Constantinescu Ștefan, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal în ^iua de 10 Octombre 1891, orele 11 di- minâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevățlut și penat de art. 308 din co- dul penal; având în vedere că de nu va fi ur- mător se va judeca în lipsă. No. 14.740. 1891, Iunie 17. Tribunalul Ilfov, secția III civilo- corecțională D. Nicolae Gh. Gaugu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal în ^iua de 9 Octombre 1891, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat într’un proces corecțional; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 14.497. 1891, Iunie 17. —D. loniță Mateiu, cu domiciliul necunos- cut, este chemat la acest tribunal în (Jiua de 14 Octombre 1891, la orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevăzut și penat de art. 183 din codul pe- nal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 14.477. 1891, Iunie 17. — D. Petrăreanu Dumitru, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal în țliua de 14 Octombre 1891, la orele 11 di- minâța, spre a se cerceta ca inculpat într’un proces corecțional; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 14.490. 1891, Iunie 17. Tribunalul Buzăii D. loan G. Croitoru, soldat în regimentul 6 linie din Focșani, acum necunoscut, este citat prin acâsta a se presinta înaintea acestui tribunal în /2 100’/, --- . amortibilă........ 5% Aprilie---Octombre... w. ---. 99’/, _ , , (împrumutul de 32'/, miliăne) .. . . 4°/o Ianuarie---Iulie...... 87'/, --- 86’/, --- _ _ , . (împrumutul de 50 miliăne) .... 4% Ianuarie---Iulie...... 87'1, --- 86’/, --- _ --- , , (împrumutul de 274 milidne). . . . 4 "/o Ianuarie---Iulie...... 87'/, --- 86’/, --- _ --- Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5»/, Ianuarie---Iulie....... --- --- _ _ _ , de Stat (convertite rurale) . . € Maiu--- Noembre...... 101’/, ------ 101 --- _ _ Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 le! 10 Maiu--- Noembre...... 274 --- 272 --- --- --- împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . . 5»/. Ianuarie---Iulie...... 97 --- 96'/, _ _ ", , 1884. . 5»/. MaiQ--- Noembre...... --- _ _ _ _ . > . „ 1888. . 5°/o Iunie--- Decembre .... --- _ --- _ _ _ 1890. . 5o/o Maiu--- Noembre..... 95’/, _ 95»/, _ _ --- , , , , cu losurl a 20 lei . La tragere.......... 73 --- 70 --- --- --- împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale....... 7o/o Ianuarie---Iulie...... --- _ _ _ _ 5o/o Ianuarie---Iulie...... 101 100»/4 _ 100.75-80 , , urbane Bucuresci . . . 7o/o Ianuarie---Iulie ...... 105'/, _ 105'/, 6°/o Ianuarie---Iulie...... 104’/, _ 104 _ _ _ 5o/o Ianuarie---Iulie...... 96’/, _ _ _ _ » . . Iași..... • * 5% Ianuarie---Iulie...... 88'/, --- 88 --- --- --- Ultim val6rea Acțiuni divid. N 0 M 1 N A L Ă Banca națională a României...... 83 500 le! întreg vărs. _ 1496 1492 __. Societatea de asigurare Dacia-România . . 30 200 , W a --- 372 370 _ _ » » , Naționala . . • . 55 200 , * * --- 380 --- 375 _ --- . . reasigurare....... 10 200 , ■ a --- _ , română de construcțiuni și lucrări publice. . . --- 250 , a a --- 94 91 , de basalt artificial...... 3C 250 . * a --- _ _ _ „ pentru fabricarea hârtiei. . . . --- 100 , • a --- ------ _ --- Banca României.......... --- 200 . > » --- --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M 0 N E T E cu cu cu cu cu cu SCHIMB CURSUL ban! gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul........... _ --- ------ _ _ Galbenul austriac ........ ------ Londra . , . cek 25.21’/,-20 Cordna germană (marca)...... --- --- --- --- --- . . 8 luni 25.08’/,-07’/, Lira sterlină.......... --- --- --- --- Paris . . . cek 99.80-75 Lira otomană.......... _ --- --- --- --- _ . . 3 luni 99.12’/,-l0 Imperialul rusesc......... _ --- ---- --- --- --- Francia . . . cek --- Florinul austriac de hârtie...... ------ --- --- --- --- _ . , 3 Juni ------ Rubla de hârtie ......... --- --- --- --- --- --- Viena . . . cek 2.16’1,-15 Aur contra argint (agiul).......... --- --- 0»/„ --- • . . 3 luni 2.13'/,-13 a nap. (scurt) Greutatea OFERITE CERUTI ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 123.85-75 CEREALE . . 3 luni 122.60-50 tn libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania. . . cek --- . . 3 luni Grâu............. --- --- --- --- f- --- _ Amsterdam . 3 luni --- Porumb............ --- _ --- --- _ Petersburg . 3 luni --- Secară ............ _ --- --- --- ------ --- Belgia . . 3 luni 98,85 Ovez............. --- _ --- --- ---- _ . . (scart) Orz............. --- --- --- --- --- _ Elveția . . 3 luni 98.62'/, Rapiță............ --- --- _ --- Italia . . 3 luni --- Fasole............ --- --- --- --- --- --- --- SCOMPTURI / Banca natinnală I ecompt 5 "/o 6 % avajnsuki 1 Casa de Depuneri și Consemnațiuni: avansuri pe deposite de efecte . . 5 % Director general, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO Imprimeria Statului.