No. 54 UN EXEMPLAR: 25 BANI Mercurl, 12 (24) Iunie 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an 22 lei 50 b. pe G lunL Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântdia di a fie-cărel luni OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBL1CAȚ1UN1LE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 Iei. Ori-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit, ca și publicațiuriile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNC1CRIL0R Publicatiunile primârielor, comitetelor, etc^ linia 80 b« Citațiunile de hotărnicia linia 80 bant Inserțiunileși reclamele, linia 1 lefi. j Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 Utere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decrete — Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție : Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Decrete— Pres- curtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decret. Decisiunt ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică — DepeșI telegraȘce—Comunicare— Prețul cerealelor —> Bu- letine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ^" Bucuresci, 11 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeil și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.785; Vedând decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Mehedinți este autorisat ca, in sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să ’și dea avizul, con- form art. 9 5 din legea comunală, asupra înfi- ințărei de noul taxe la comunele din acel ju- deț, cari nu voiesc a ’și crea asemenea venituri, conform legei, spre a ’și putea acoperi chel- tuelile obligatorii. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 27 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.667. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.788; Vădând decretul Nostru cu No. 1.310 de la 3 Maiu 1891; Vădând art. 34 din legea județiană; Vădând art. 36 din legea pentru organisa- rea Dobrogei, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Tulcea este au- torisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următâre: aj Să alăgă un vice-președinte al consiliului în locul D-lui Dimitrie Melinescu, demisionat; b] Să aviseze asupra sumei ce urmâză a se da subvențiune pentru întreținerea gimnasiuluî din‘Tulcea pe trimestrul Aprilie 1891; c) Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul drumurilor pe exercițiul 1890—91. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 27 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.668. CAROL 1, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.782; decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Romanați este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următdre: a) Să delibereze asupra propunere! făcute de comitetul permanent de Teleorman pentru înființarea unui pod stabil pe rîul Olt între Islaz și Turnu-Măgurele; b] Să revizuiască regulamentul votat în a- nul 1885 pentru strejuirea în comunele rurale; c) Să aviseze la găsirea miZlocelor necesare pentru împietrirea șoselei de la gara Caracal la casarmele dorobanților; d] Să se pronunțe în privința acordărei mid- locelor cerute județului pentru facerea diguri- lor de apărare a comunei Colibași de inunda- țiunile Oltului; e) Șă aviseze la găsirea midlocelor necesare pentru procurarea la spitalul județian central a patru mese de spălat; f) Idem pentru împrejmuirea spitalului ju- dețian central în partea despre casarmă; gj Să delibereze asupra propunere! de a se face, din fondurile județului, un dig de apărare a comunei Dobriceni de inundațiunile Cite- țului; h] Idem asupra propunerel comunei Obâr- șia de a cumpăra localul fostei subprefecturi Balta, proprietate a județului; i) Idem asupra propunerel direcțiunei gene- rale a telegrafelor și poștelor pentru împărți- rea județului în circumscripțiuni poștale fixând și cheltuelile întreținerei serviciului; j) Idem asupra cererel de strămutare între dănsele a casarmelor de dorobanți și călărași, avizând și la găsirea midlocelor necesare pen- tru transformarea localurilor și adaoselor de construcții ce ar mai fi necesare; k] Idem în privința prelungire! termenului de plată a sumei de 40.000 lei împrumutată pentru casa de credit agricol; l) Idem în privința abonărei județului la Monitorul licitațiunilor publice și particulare, cu condițiune de a insera gratuit publicațiunile de licitațiune ale județului; m) Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetele decimilor pe exercițiele 1890 — 91 și 1891—92; 12 Iunie 1891 1330_______________________ .______________ n] Să aviseze la găsirea midlâcelor necesare pentru plata chiriei magaziei de efecte a regi- mentului 19 dorobanți; o] Să ălâgă un membru în consiliul de ad- ministrație al creditului agricol; p/Idem cinci membri în comițiul agricol; q] Idem un membru în comisiunea pentru combaterea filoxerei; rj Să aviseze la construirea cantinelor ne- cesare pe drumurile județiane și vicinale. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. No. 1.703. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.786; Vâdând decretul Nostru cu No. 1.438 din 9 Maiii 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Roman este au- torisatca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucrările următâre: a] Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul decimilor pe exercițiul 1890 — 91, pentru plata diurnei membrilor ce au luat parte în comisiunea de apel a recen- sâmântului general; b) Idem în budgetul drumurilor pe exerci- țiul 1891— 92 pentru repararea podului de peste Șiret la Gădințl; c] Să delege pe membrul din consilii! care să ia parte în comisiunea filoxerică; d) Idem pe lângă casa creditului agricol; Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No, 1.704. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.784; Vexând decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiii 1891 ; ț In virtutea art. 34 din legea județiană, MONITORUL OFICIAL Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Vasluiii este au- torisat ca, în sesiunea sa extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următdre: a) Să ratifice disposițiunile luate de comite- tul permanent în intervalul sesiunilor consi- liului, conform art. 89 din legea organică județiană; b) Să confirme pe funcționarii numiți pro- visoriii de către comitetul permanent; c) Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul decimilor pe exercițiul 1891—92; d) Să aviseze la găsirea miclldcelor necesare spre a se plăti unele adaose de lucrări la pa- latul administrativ. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne, este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 29 MaiCi 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. # No, 1.705. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.781, Vânând decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Vâlcea este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următore: a) Să delege pe duoi membri din consiliu cari să ia parte în comisiunea examinătore pentru acordarea burselor la scâla de meserii a județului; b) Idem pe un membru Ia casa de credit agricol; c) Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul drumurilor pe exercițiul 1891—92; d~) Să delibereze asupra midlocelor din cari să se acopere suma de lei 3.500, înscrisă la veniturile budgetului decimelor pe 1891—92, ca subvențiune a comunei de reședință pentru întreținerea spitalului și pe care comuna refusă a o da. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.706. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La. toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.787; Vâdând decretul Nostru cu No. 1.438 de la 9 Maiii 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Dâmbovița este autorisat ca, in sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, .să se ocupe și cu lucră- rile următore: a) Să voteze facerea necesarelor viremente . de fonduri în budgetul decimelor și drumuri- lor pe exercițiul 1891-1892; b) Să cerceteze compturile fondurilor deci- milor și drumurilor pe exercițiul 1889 —1890; c) Să delibereze în privința ordinului minis- terului de interne No. 3.398, relativ la înfiin- țarea unui bâlciu în comuna Găesci; d) Idem No. 3.452, relativ la construcțiu- nea arestului polițienesc, avisând asupra tere- nului pe care urmâză să se facă clădirea; e) Idem No. 9.091, în privința terenurilor pe cari ar urma să se mai construiască loca- lurile necesare pentru mărirea garnisonei mi- litare din Târgoviște. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiii 1891, CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.707. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.783; Vânând decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Gorj este auto- risat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucrările următore: a} Să voteze facerea necesarelor viremente de fonduri în budgetul Zecimilor pe exercițiul 1890—91; bj Să aviseze la găsirea mi^lâcelor necesare pentru achitarea sumei de 250 lei chiria loca- lului infirmeriei militare; c) Să delibereze asupra cererei de a se spori subvențiunea acordată de județ pentru musica regimentului 18 dorobanți; d] Idem asupra confirmărei funcționarilor numiți provisoriu de comitetul permanent; 12 Iunie 1894 MONITORUL OFICIAL 1331 e/ Să aviseze la găsirea midlâcelor necesare pentru reparațiunea palatului administrativ; f) Să delibereze asupra schimbărei traseului șoselei județiane No. 3; g] Idem daca județul urmâză să vină în aju- torul comunei de reședință cu dile de presța- țiuni pentru astuparea unei bălți; h) Să se pronunțe dacă manține împrumu- tul de 400.000 lei votat de consiliu în anul 1887; i} Să aviseze la gasirea midlâcelor necesare pentru plata facerei planurilor construcțiunilor ce mai sunt necesare județului. Art. H. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de Interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.708. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 10.169; Vânând decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I, Consiliul județului Teleorman este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următâre: a) Să alâgă pe un membru ca comisar pe lângă casa creditului agricol; b/ Să delibereze în privința îhlocuirel soclu- lui de cărămidă de la spitalul din Roșiori-de- Vede cu piatră de mosaic, și să aviseze la midlocele de plată; c] Idem asupra acoperire! acelui spital cu .tablă galvanisată, în locul celei prevâdute prin devis; d] Idem asupra numire! unul conductor, conform contractului încheiat cu architectul diriginte, și asupra confirmărei celor duoi deja numiți, pentru lucrările palatului administrativ și spitalului județian; ej Idem în privința reorganisărel scâlei de meserii; f] Idem asupra întocmire! unui regulament pentru bâlciuri; g) Să’și dea avisul asupra cestiunei relativă la pensiunile funcționarilor județiani; h] Să desemne pe un membru care să ia parte în comisiunea pentru fixarea drumurilor vicinale și la câmp; i) Să delibereze în privința primire! obliga- țiunilor împrumutului orașului Turnu-Măgu- rele ca garanții pentru lucrările publice ale județului; j] Idem în privința manținerei funcțiunilor de cumptabil socotitor al compturilor comu- nale și de controlor însărcinat cu constatarea rămășițelor din dtilele de prestațiune; k) Idem asupra cumpărărei caselor din ora- șul Alexandria, proprietatea D-lui P, Cecro- pide, spre a servi ca local al judecătoriei de ocol; l) Idem asupra primire! de către județ a lo- calului spitalului din orașul Alexandria, pe care comuna voesce a ’l ceda, d’impreună cu tot terenul lui. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. No. 1.709. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 10.167; Vădând decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiii 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Buzăii este au- torisat ca, in sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să delibereze și asupra ces- tiunei închiriărei localurilor ce mai sunt tre- buinciâse armatei teritoriale, avisând și la gă- sirea midlâcelor necesare pentru plata acelor chirii. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.710. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 10.168; Văzând decretul Nostru No. 1.438 de la 9 Maiu 1891; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Covurluiu este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu lucră- rile următâre: a) Să delibereze în privința sporirel sala- riului medicului infirmeriei; b[ Idem în privința planurilor și devisului construcțiunei unui local pentru scâla de me- serii. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. No. 1.711. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 10,428; Văzând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 6 din ședința de la 30 Maiu 1891; Pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea co- munală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se da denumi- rea de strada „10 Maiu“ stradei deschisă din noii în orașul Craiova pe d’asupra canalului de beton construit pe tâtă întinderea pârîului început din Valea-Vlaicei. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.802. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 10.402; Vădănd jurnalul consiliului de miniștri sub No. 8 din ședința de la 30 Maiu 1891; Pe basa art, 1 din legea comunală , Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna rurală Hangu, din județul Neamțu, este autorisată a percepe următârele taxe : Lei B. — 3 8 de la litru rum și cogniac adus în ori-ce fel de vas. — 78 de la decalitru bere adusă saii fabri- cată in comună. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.801. 4332_________________________________ CAROL I, Pringrația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 10.687; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri No. 1 din ședința de la 2 Iunie 1891; Pe basa art. 817 din codul civil, combinat cu art. 42, alin. 6 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna rurală Zvorăscea, din ju- dețul Dorohoiu, este autorisată de a primi do- națiunea făcută comunei de D-na Anica Gheor- ghe Ciuruc și Gheorghe Ignat Ciuruc, agri- cultori în acea comună, prin declarațiunea au- tentificată de tribunalul județului la No. 177 din 14 Martie 1891, consistând într’o întin- dere de pământ în suprafață de o falce, spre a servi la construirea unei biserici și unui local de scolă. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 7 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.816. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.013 ; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri No. 4 din 2 Iunie 1891 ; In virtutea art. 817 din codul civil, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă. Art. II. Epitropia spitalelor S-tu Spiridon din Iași este autorisată să primâscă donațiu- nea făcută de D. Costache N. Corbu, din orașul Bârlad, prin actul de donațiune, autentificat de tribunalul Iași, secția III, sub No. 974 din 1891, și anume casele din Târgu-Ocna, foste proprietate a defunctului C. Negre, împreună cu dependințele, parcul și tot ce se află pe el, sub condițiunile prevâdute prin actul de donațiune. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 7 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.824. MONITORUL OFICIAL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.012; Vânând jurnalul consiliului de miniștri No. 5 încheiat în ședința de la 2 Iunie 1891; In virtutea art. 817 din codul civil, Am decretat și decretăm : Art. I. Jurnalul sus menționat se aprobă. Art. II. Epitropia spitalelor casei S-tu Spi- ridon din Iași este autorisată să primâscă do- națiunea de 6.000 lei în aur, făcută de D. Constantin Negură, în folosul casei spitalelor, sub condițiunile prevâdute prin declarațiunea sa către acea epitropie. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 7 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.823. CAROL I,. Prin grația lui Dumnedeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 10.688; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Budgetele speciale ale caselor «Pre- da» și «Petrache Trișcu Mircea», din orașul Craiova, pentru exercițiul curent 1891 — 92, se aprobă de Noi ast-fel cum aii fost votate de consiliul comunal în ședințele sale de la 8 și 10 Martie 1891, conținând adică : Budgetul casei Petrache Trișcu Mircea, la venituri și cheltueli 23.000 lei. Budgetul casei Preda, la venituri și cheltueli 66.430 lei, 58 bani, Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 7 Iunie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.815. Prin decretul regal cu No. 1.782 din 5 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne și pe basa art. 55 din le- gea comunală, D. Nicolae Hagi Stoica-fiul s’a confirmat în funcțiunea de ajutor prima- rului comunei Bucuresci, în locul D-lui I. M. Râmniceanu, demisionat. 12 Iunie 1891 Prin decretul regal cu No. 1.776 din 5 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa art. 5 5 din legea comunală, D. Gh. lonescu s’a confir- mat în funcțiunea de primar al comunei urbane Ploesci, în locul vacant. Prin decretul regal cu No. 1.777 din 5 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa art. 5 5 din legea comunală, D. Ion C. Zamfirescu s’a confirmat în funcțiunea de primar al comunei urbane Râmnicu-Sărat; iar D-nii I6nN. Găgiu- lescu și căpitan Stavri Merișescu, în aceea de ajutore primarului. Prin decretul regal cu No. 1.778 din 5 Iunie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Nicolae Stănescu, Alecu Zidaru și Mitică Gogu s’aii numit membri în comisiunea interimară a comunei rurale Păcureți din juJețul Prahova, în locul D-lor Mateiu C. Urlățeanu, Vasile N. Predescu și lancu Dimitrescu. Prin decretul regal cu No. 1.818 din 7 Iunie 189L, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii loniță Popescu, Gheorghe Nicolae Toma și Neagu Ghiță s’au numit în funcțiunea de membri în comisiunea interimară a comunei rurale Frunzenesci din județul Ilfov, în locul D-lor loniță Marin, Constantin Spiridon și Drăghici Andreiii, re- vocați. Prin decretele regale cu data de 27 Maiti 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, sunt numiți și transferați: In administrația județului Tutova (Decretul No. 1.661) D. Alecu Pastia, fost polițaii! și sub-prefect, in funcțiunea de sub-prefect la plasa Corodu- Pereschiv, în locul D-lui Teodor Voinescu. In administrația județului Vlașca (Decretul No. 1.664) D. Constantin Spirescu, actual ajutor la sub- prefectura plășei Marginea, în aceeași calitate la plasa Câlniștea, în locul D-lui N. Gogoașe, care râmâne a fi chiămat în altă funcțiune. (Decretul No. 1.665) D. Teodor Mărculescu, fost polițaii! și sub- prefect, în funcțiunea de ajutor Ia sub-prefec- tura plășei Marginea, în locul D-lul Constantin Spirescu, transferat. In prefectura poliției Capitalei (Decretul No. ,1.666) D. Constantin Salvator, în funcțiunea de sub-'comisar clasaI, înlocui D-luiC. Ispășescu, 12 Iunie 1891 MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 1.774 din 5 Iunie 1891, în urma propunerel făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de justiție, sunt numiți: D. C. I. Tănăsescu, licențiat al facultățel juridice din Bucuresci, actual supleant la tribu- nalul Romanați, întrunind condițiunile art. 5 9 din legea de organisare judecătorâscă, procu- ror la tribunalul Gorj, în locul vacant. D. Eugeniu E. Vincler, licențiat al facultă- ței juridice din Bucuresci, actual supleant la tribunalul Mehedinți, în aceeași calitate la tri- bunalul Romanați, în locul D-lui C, I, Tănă- sescu, înaintat. D. Dimitrie Constantinescu, licențiat al fa- cultăței juridice din Bucuresci, actual substitut la tribunalul Mehedinți, supleant la același tri- bunal, în locul D-lui Eugeniu E. Vincler, per- mutat. D. Al.f Cameniță, licențiat al facultățel ju- ridice din Bucuresci, întrunind condițiunile art. 58 din legea de organisare judecătordscă, substitut la tribunalul Mehedinți, în locul D-lul Dimitrie Constantinescu^ trecut supleant. D. Ilie Pârvulescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Teleorman, întrunind condițiunile art. 5 7 din legea de organisare judecătorescă, ajutor la judecătoria ocolului Alexandria, în locul D-lui George lonescu. D. C. C. Steiceanu, actual copist la judecă- toria ocolului Blahnița, ajutor de grefă la tri- bunalul Teleorman, în locul D-lul Ilie Pârvu- lescu, înaintat. MINISTERUL LUCRIrILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra, raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 5.756; In virtutea art. 54 din legea consilielor ju- dețiane, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi facerea următo- rului virement de fonduri în budgetul drumu- rilor din județul Tulcea, pe exercițiul 1890—91, votat de consiliul județian în ședința de la 30 Maiu a. c., dupe cum urmâză: Lei 500 se ia de la cap. III, § 1, art. 5, «cheltueli întemplătore și neprevedute» care lasă economie și se adaogă la același capitol și paragraf, art. 6, remisa de 3 °/o percepto- rilor» . Art. IL Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Iunie 1891. CAROL Ministru lucrărilor publice, C. Olănescu. No. 1.808. MONITORUL OFICIAL CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 5.642; In virtutea art. 54 din legea consilielor ju- dețiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi facerea urmă- târei modificări în budgetul drumurilor din județul Dolj, pe .exercițiul 1891—92, votată în ședințele de la 4 și 7 Martie a. c., de con- siliul județian, dupe cum urmâză : Suma de lei 10.041, bani 98, încasată în exercițiul 1890—91, din jumătate de decime afectată pentru construcția podurilor de fer peste Jiu la Jitianu și Breasta, precum și din arenda podului, se autoriză județul a o con- semna și a o trece la venituri, ca venit extra- ordinar pe anul curent, la cap. II, § 1, art, 9. Cu acâstă modificare, budgetul drumurilor pe exercițiul curent va coprinde la venituri suina de lei 457.815, bani 62, la cheltueli lei 444.350, bani 80, iar excedentul se va spori la suma de lei 13.464, bani 82. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Iunie 1891. CAROL Ministru lucrărilor publice, C. Olănescu. No. 1.809. Prin decretul regal cu No. 1.819 din 7 Iunie 1891, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice prin raportul cu No. 5.801, D-nii Dumitru Sebescu, Cretzu C. Demetrescu, Ion Silvestru, Ștefan lonescu, Anton Varnav, Constantin Caloenescu, Nicolae Gheorghiade, Petre Berha și Theodor Cazaban, absolvenți cu diplomă ai scolei naționale de poduri și șosele, secția conductorilor, se admit în corpul de conductori și ingineri civili al Statului, cu gradul de conductori clasa III. Prin decretul regal cu No. 1.820 din 7 Iunie 1891, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul cu No. 5.800, se numesc în serviciul direcțiunei generale a căilor ferate, pe ^iua de 15 Iunie 1891, ur- mătârele persone: D. Dimitrie Teodorescu, actual impiegat de mișcare clasa I, în postul de șef de gară clasa III la serviciul mișcărei. D. Alexandru Lupascu, actual șef de gară clasa III, în postul de casier clasa II la același serviciu. D. Andreiu Arghiropol, actual controlor 1333 clasa I, în postul de șef de deposit clasa III la serviciul tracțiunei. D. Mihail Valsau, actual mecanic clasa III, în postul de controlor clasa II la același ser- viciu. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunei publice sub No. 5.560, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă introducerea următoru- lui aliniat la art. 31 din regulamentul facul- tăței de sciințe din Iași: „Consiliul pâte admite trecerea examenului de licență în ori-ce timp al anului dupe apre- ciarea sa.“ Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei publice este însărcinat cu exe- cutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Iunie 1891. CAROL Ministru cultelor fi instruc- țiunei publice, G. Dem. Teodorescu. No. 1.804. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 8.700 din 1 Iunie 1891, sunt numite și înaintate, în serviciul regiei monopolurilor Statului, urmă țârele persâne: D. Haralambie lonescu, actual sub-agent de cultură, în funcțiunea de agent de cultură clasa II, în locul D-lui C. Popovici, revocat. D. Valeriu Musu, actual verificator clasa I, în funcțiunea de sub-agent de cultură,înlocui D-lul H. lonescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 9.007 din 6 Iunie 1891, sunt numite și înaintate, în serviciul regiei monopolurilor Statului, următârele persâne: D. George Enescu, actual, guard clasa III, în funcțiunea de guard clasa II, în locul D-lui George N. «Florescu, care nu s’a presintat la post. D. Anton Rădulescu, in funcțiunea de guard clasa III, în locul D-lul G. Enescu, înaintat. D. lân Vlădescu, fost sergent, in funcțiunea de guard clasa II, în locul D-lui lân Dumi- trescu, care a părăsit serviciul. ■1 12 Iunie 1891 1334______________________' PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 11 Iunie Duminică, 9 Iunie, țliua S-tei Tre- imi, M. S. Regele și A. S. R, Prin- cipele Ferdinand au mers la Mitro- polie, la orele 10 diminâță, spre a asista la Sânta liturgie. Majestatea Sa și Alteța Sa.Re- gală, dupe ce aii fost întâmpinate la sosire de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de înaltul cler, aii ascultat slujba religiosă ce s’a oficiat în presența D-lui Lascar Ca- targi, ministru de interne, P P. S S. LL. Episcopilor al Noului-Severin, al Dunărei-de-Jos și al Hușilor și a unui numeros public. Dupe serviciul divin, Majestatea Sa și Alteța Sa Regală merseră în apartamentul I. P. S. S. Mitropo- litului Primat, unde bine-voiră a Se întreține cu P P. S S. EpiscopI și alte persone presinte ; iar la orele 11 ³/₄ S’aii întors la Palat. In aceeași $i, la orele 5 dupe amia^I, M. S. Regele și A. S. R. Principele Moștenitor, însoțiți de D. General Barozzi, șeful statul ui- ■major regesc, și de adjutantul de serviciu, aii mers la scola de oficieri pentru a asista la examenul elevilor din acâstă ții. La sosire, Regele a fost întâmpi- nat de: D. General Dona, coman- dantul divisiei IV infanterie; D. colonel Poenaru, sub-șef al marelui stat-major; D. colonel Carp, coman- dantul brigadei 3 artilerie; D. locot.- colonel Boteanu, din geniu, cari for- mau juriul examinator; D. colonel Salmen, comandantul garnisonei; D. colonel Răsti, prefectul poliției Ca- pitalei, și de D. colonel Băicoianu, directorul scolei, care presintă Ma- jestăței Sale raport de starea scolei. M. S. Regele trecu îndată în șa- lele de studiu și bine-voi a examina însu’Și pe elevii anului I asupra cursului de artă militară, pe acei ai anului al II-lea asupra cursului de fortificație, iar pe acei din secția de artilerie și geniă asupra cursului de geometrie descriptivă, observând lu- crările graphice la aceste duoe din urmă. In fie-care clasă, Regele ob- MONITORUL OFICIAL servă cu deamânuntul programele analitice, și elevii traseră la sorți Gestiunile în presența Majestăței Sale, Care bine-voi a convorbi cu pro- fesorul respectiv cerând lămuriri asupra modificărilor introduse în cursuri de la ultimul examen, și în urmă Se întreținu câte-va momente cu D-nii membri ai jurului examina- tor, cu directorul și cu oficierii din cadrele scolei; iar la orele 7 y₂ S’au întors la Palat. Luni, 10 ale curentei, la orele 3 dupe amia^i, A. S. R. Principele Moștenitor, însoțit de D. Păun, pro- fesorul Alteței Sale Regale, de lim- ba română, a mers la liceul Lazăr, spre a asista la examenul ținut în acea ții. Marți, 11 ale curentei, la orele 8 dimineța, Alteța Sa Regală a asis- tat, la examenul din acea ^i, la sco- la normală Carol I și liceul Lazăr. DEPEȘlTELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopol, 20 Iunie. — Se asigură că ministerul poliției a primit o depeșă care anunță arestarea lui Anastasse, șeful tâlha- rilor din Cekeskioi. Acâstă scire cere o con- firmare care nu se pote obține înainte de astă' sără. Londra, 20 Iunie. — Lord Salisbury a primit o deputăție a ligei comerciale a Regatu- lui ; mai mulți membri ai Camerei făceau parte. Deputațiunea a cerut să se ia măsuri pen- tru a suprima tratatele cari împedică colo- niile de a acorda Engliterei condițiuni comer- ciale mai favorabile de cât celor-alte țări. Lord Salisbury a declarat că este cu nepu- tință să denunțe numai articolele relative la colonii, dar că guvernul va căuta să depărteze aceste articole cu cea d’ântâiu ocasie care s’ar presenta. Londra, 20 Iunie. — Times află din Gon- stanținopol că sciri din Yemen anunță o nouă luptă între trupele turce și triburile revoltate. Turcii au fost bătuți și au suferit perderl mari. Este temere ca mișcarea să nu câștige Hedjaz, unde pelerinii sunt forte numeroși. Viena, 20 Iunie. — împăratul, însoțit de ministrul Szoegenyi, a plecat asâră la Funf- kirchen; el va pleca apoi la Fiume pentru a asista la manevrele flotei. Principele Ferdinand al Bulgariei a visitat ieri cavoul Capucinilor și a făcut rugăciune pe momentul archiducelui Rudolf. Adunarea anti-semită a delegaților socie- tăților cooperative s’a disolvat. Discuția generală a budgetului la Cameră s’a terminat. Anti-semiții aii propus un proiect de lege contra emigrărei ebreiler, mai cu sămă con- tra acelora cari vin din Rusia; asemenea cu bilul american contra chinesilor. Constantinopol, 20 Iunie. — Scirea co- respondentului vienes a lui Times, dupe care 50 de tâlhari ar fi fost puși în libertate și trimiși în vilaietul Andrianopol, pentru a a- juta la prinderea bandei din Sinecli, este lip- sită de temeiii. Scirea prinderel lui Anastasse nu se con- firmă într’un mod oficial. Guvernul otoman declară că mișcarea Asy- rilor ai tribului din Yemen s’a năbușit cu de- săvîrșire; se trimisese în contra lor 2.000 re- difi, 80 omeni de cavalerie, 150 de artilerie, 6 tunuri și munițiuni. Se vorbesce despre numirea mareșalului Redscheb ca guvernator general al Yemenu- lui, în locul lui Haki-Pașa. Abdelkader Kemali-Pașa, valiul Kosovu- lui, suspendat din funcțiile sale cu ocasia a- facerei bisericei din Uskub, a fost transfe- rat în mod definiv la Mossul, de ore-ce con- siliul de miniștrii a găsit purtarea sa în a- câstă afacere necorectă. Berlin, 20 Iunie.—Dieta a fost închisă de către împăratul care a țlis, în discursul său, că sesiunea care se finesce a fost fertilă; îm- păratul și poporul ah încredere în resultatele lucrărilor Dietei; aceste resultate se vor simți mai cu sămă în favorea păcei, care nu este amenințată de nimic, și la manținerea căreea tind silințele împăratului. Acest pasagiti a fost forte aplaudat. Anvers, 20 Iunie.—Consiliul de resbel a achitat în unanimitate pe călătorul Gongului Becker, acusat de vindere de arme arabilor și de încercare de asasinat. Aix-les-Balns, 20 Iunie.— Un accident de trăsură s’a întâmplat D-lui Freycinet. In timpul unei plimbări pe drumul Bourget, caii speriați au luat’o la fugă afară din șosea; oiștea s’a rupt și vizitiul a fost ușor contu- sionat. D. de Freycinet nu a suferit nici un reu. Paris, 20 Iunie. — D. Dreyfus a depus ații raportul său asupra spionagiului. Acest raport țlice că mițllocele contra spionagiului fiind neîndestulătdre este nevoie de a le întări; comisiunea de și recunosce eficacitatea jude- căței secrete, emite dorința ca ședințele se- crete să nu se ordone de cât în cas de abso- lută necesitate. Roma, 20 Iunie. — Agenția Ștefani anunță că Germania, Austro-Ungaria și El- veția aii aderat la propunerea Italiei de a deschide negociări pentru un tratat de co- merciu. Negociările vor începe la 20 Iulie; ele vor fi simultanee, dar se vor urmări în mod separat între delegații respectivi. Paris, 20 Iunie. — Consiliul de miniștrii a decis de a trimite ministrului Franciei la Haiti ordinul de a reclama o reparațiune pen- tru execuțiunea lui Rigaud, al cărui nume nu era șters în mod definitiv de pe lista de natu- ralisare a legațiunei Franciei. Londra, 20 Iunie.—Agenția Reuter află 12 Iunie 1891 1335 că regentul din Manipur a fost condamnat la morte pentru că a făcut resbel împărăte- sei Indiilor. Acusația de instigație în privința asasinărei oficierilor englesi a fost depărtată. Sentința are trebuință de confirmarea guver- nului Indiilor. Aceeași Agenție desminte scirea farului Kreuz-Zeitung care ^ice că o mare nemul- țumire există la Vatican în contra Franciei în urma ineficacităței acestei Puteri în pri- vința intereselor catolice în Orient; cu tote acestea sferele Vaticanului regretă că pro- tectoratul Franciei asupra catolicilor din Orient să fie așa de slab. Dacă acesta ar con- tinua, Papa nu ar putea să împedice pe cato- lici de a face să se protegă de ori și cine care ar voi să o facă într’un mod mai eficace. Lausanna, 20 Iunie.— Tribunalul fede- ral a acordat în unanimitate extrădarea lui Lioraghi. Berna, 20 Iunie.— Președintele Welti a declarat consiliului Statelor că se va face tot ce e cu putință spre a cunosce causa catas- trofei din Moenchenstein. O conferință se va ține Sâmbăta viitâre contra delegaților a 6 societăți mari de drum de fer sub presi- denția D-lui Welti; se va hotărî măsurile pentru examinarea tutulor podurilor; resul- tatele acestei anchete se vor da în public. Flladelfia, 20 Iunie. — Casa Meyer Dic- kinson a câșțigat procesul intentat de ea gu- vernului căruia ea cere restituirea drepturilor pe nedrept percepute. Representantul guver- nului a declarat că va face apel. Dacă prima judecată s’ar confirma guvernul ar avea să ramburseze 20 până la 30 milidne. Londra, 20 Iunie. — Times anunță că casa Baring a informat pe public că nici o provi- sie nu s’a făcut pentru cupânele 6 la sută a împrumuturilor din 1882 și 1886 ale pro- vinciei Buenos-Ayres; se negociază în vederea unei consolidări. Bftl, 20 Iunie.—Lucrările scufundătorilor s’aii terminat; afară de locomotive, nici un lucru, provenind din vagone nu se mal gă- sesce sub apă. Se presupune că numărul per- sonelor cari ar lipsi a fost exagerat, dar că se pote ca câte-va cadavre să fi fost duse de apa Birsulul în Rin. Buenos-Ayres, 20 Iunie.—Președintele, în mesagiul său, a declarat Camerelor că opune veto al săii legel care suspendă pe timp de 3 luni plata efectelor în aur și în argint. Ca- merele au desabrobat veto președintelui Re- publicel. ' Viena, 21 Iunie.—Principele Ferdinand al Bulgariei a părăsit Viena la oral și 20 minute dupe amiațll, pentru a pleca la Carlsbad ; el a petrecut la Praga în timpul serei. Roma, 21 Iunie. — O circulară a minis- trului de interne către prefecți interzice, în virtutea art. 113 din codul penal, ori-ce în- trunire publică și ori-ce meeting care ar a- vea de scop o manifestație relativă la tripla alianță. Paris, 21 Iunie.—Amploiații tramvaiuri- lor și ai omnibusurilor din Marsilia și din Bor- deaux s’aii pus în grevă; o învălmășelă s'a produs la Bordeaux, de 6re-ce greviștii voiau MONITORUL OFICIAL să oprăscă trăsurile cari circulau încă; s au făcut 10 arestări. Flladelfia, 21 Iunie. — O petiție acope- rită de 300.000 semnături s'a adresat Țaru- lui prin care cere grația condamnaților po- litici. Printre semnatari sunt forte puțini polonesi-rușl, de 6re-ce aceștia se tem că vor înrăutăți prin intervenirea lor situațiunea fa- milielor și a compatrioților lor. Pola, 21 Iunie. — Focul a isbucnit în timpul diminețel la arsenal, dar a fost stă- pânit îndată; templăria numai a fost distrusă. Iqulque, 21 Iunie. —800 omeni din tru- pele președintelui Balmaceda s’au revoltat; ei aii ucis 4 din oficerii lor, și au plecat apoi la Caldera spre a se uni cu congresiștii. O corabie, care aparține congresului, a dis- trus cheiul și drumul de fer al insulelor Lo- bos spre a împedica îmbarcarea guanului pentru președintele Balmaceda. Belgrad, 21 Iunie. — Cu tote asigurările contrarii,, tot se continuă a se afirma că gu- vernul discută cestiunea unui împrumut de mai multe milione, independent de acela des- tinat înarmărei. Fuenfkirchen, 21 Iunie. — împăratul a sosit la 7 ore diminâța; el a avut o primire entusiastă pentru care a mulțumit preșe- dintelui comitatului și primarului. La 9 ore a avut loc recepțiunea deputațiunilor la Epis- copat. împăratul a răspuns episcopului, care ’i-a presintat clerul lăudând devotamentul a- cestui din urmă; Majestatea Sa ’l-a asigurat de buna sa voință. Deputațiunei municipale îm- păratul T-a exprimat satisfacerea sa că ma- joritatea comitatelor este favorabilă reformei administrative. Majestatea Sa a țlis comuni- tăței ebreești că Corona și legile sunt destul de tari pentru a asigura drepturile cetățeni- lor monarhiei, ori-care ar fi religiunea la care ei ar aparține. Sera iluminații strălucite și se- renadă dată de societatea corală. împăratul a făcut o plimbare în oraș. Lisabona, 21 Iunie. — Președintele con- siliului este puțin indispus. Comisiunea budgetară a adoptat proiectul de budget al guvernului pentru exercițiile 1891 și 1892 și a acordat autorisațiunile ce- rute. Demisia D-lui Machado, guvernator al Mo- zambicului, s’a primit. Vashington, 21 Iunie. — Directorul’mone- tei a declarat jurnaliștilor cari ’l întrebau de causa urcărei argintului, că acâstă împregiu- rare trebue să se atribue marel exportațiuni în străinătate, scădere! stokulul și număru- lui cel mic de oferte făcute guvernului. Ur- carea este deci naturală și ea va continua. In prevederea acestei urcări, o mare cantitate de argint s’a cumpărat Mercurea trecută. ⁿ Secretarul tesaurului n’a decis încă dacă se va continua a bate monetă de argint cu începere de la 1 Iulie. O decisiune se va lua în acestă privință în cursul acestei săptămâni. Gasteln, 21 Iunie. — Membrii congresu- lui postai aii sosit în timpul diminețel. S’au aprins focuri de bucurie în onorea lor pe munți; cascada a fost iluminată cu electrici- tate. EI se vor duce de asemenea la Zeii am See. Nev-York, 21 Iunie. — 7 fochiști ai va- porului Werra, sosit la [19 Iunie, s’au re- voltat 3 «jile dupe plecarea lor din Brema. Dupe o vie resistență, echipagiul a răușit să pună mâna pe dânșii și să’i lege în fiare. Ei vor fi reconduși la Brema spre a fi dați ju- decăței. Budapesta, 21 Iunie. — Oficialul pu- blică numirea D-lui Thalmann, vice-șef al co- mitatului Hermanstadt, ca șef al acestui co- mitat cu titlul de Gomes des Saxons. Deputatul Bauznern a fost numit șeful co- mitatului Făgăraș. Bâl, 21 Iunie. — Un serviciu funebru o- ficial s’a celebrat în timpul serei pentru vic- timele din Moenchenstein. Președintele a mul- țumit consulilor Franciei, Belgiei, Germaniei și Statelor-Unite pentru că au asistat la ce- remonie. Apele Birsului continuă a se umfla. Finme, 21 Iunie. — O serbare s’a dat la șantierele torpilorilor în onorea oficierilor es- cadrei englese. Guvernatorul orașului a a- sistat. Sofia, 21 Iunie. — D. Tricupis, care are de gând să petrâcă 4 sau 5 țlile Ia Sofia, a venit aci ca să vațlă țâra, să facă cunoscință omenilor de Stat bulgari și să schimbe păreri cu aceștia asupra Gestiunilor cari interesâză cele duoă țări. Nu se crede că în conversațiu- nile sale el va ridica ideea unei confederațiuni balcanice, idee emisă în timpii din urmă de câte-va țliare, însă a cărei realisare întâmpină dificultăți. Dar este probabil că el va profita de acâstă ocasiune pentru a studia cestiunea unei înțelegeri ulteriore între cele duoă țări, în ore-cari eventualități. De la Sofia, D. Tricupis va pleca într’un oraș de băi german. Bolonla, 22 Iunie.—Gu ocasia alegerilor provinciale, la castelul Guelfo, o bătae sânge- rosă s’a întâmplat între partisanii candidatu- lui moderat și aceia ai candidatului socialist; e un mort și 5 răniți greu. S’au făcut 12 a- restări. Londra, 22 Iunie. — Sir Ferguson a de- clarat la Camera comunelor că guvernul en- gles n’are nici o parte în tripla alianță; nu e deci de făcut nici un demers în acest sens. Nu se pote aștepta la aceea că guvernul să comunice Camerei condițiunile acestei alianțe ce nu s’au putut afla de cât în mod confiden- țial, pentru că Statele interesate nu aii cre- țlut de cuviință să le publice. Guvernul engles nu are motive de a crede că Puterile europene sunt dispuse a se asocia pentru a interveni prin forță în Armenia. Londra, 22 Iunie.— Daily-News află din Odesa că guvernul rus voesce să înlocuiască pe artificierii englesi în serviciul său prin ar- tificieri francesi, ce ’i ar procura ministerul marinei al Franciei. Pe lângă acâsta plăcile englese întrebuințate până acum pentru cui- rasate vor fi înlocuite prin plăci francese. Motivul acestei decisiuni nu este superio- ritatea acestora din urmă asupra celor d’ân- teiu, ci dorința ca englesi! să nu scie ce se petrece în arsenalul din Sebastopol. Roma, 22 Iunie. — La alegerile parțiale 12 Iunie 1891 1336 MONITORUL OFICIAL municipale din Roma, din 16 locuri, 9 s’au dat liberalilor și 7 clericalilor. Budapesta, 22 Iunie. — S’au comis ex- cese la Battonia (comitatul Ganad) de către nisce lucrători de câmp. Aceștia au atacat primăria în urma arestărei unui socialist. Gendarmii au trebuit să facă us de armele lor. 4 lucrători au fost uciși și 7 răniți. Trupa a restabilit ordinea. Băl, 22 Iunie. — Tote vagonele din acci- dentul Moenchenstein s’au ridicat. Se presu- pune că mai lipsesc 31 persone, dar în reali- tate acâstă cifră ar putea fi prea ridicată. Petersburg, 22 Iunie.—Impârătâsa, ma- rea ducesă Xeni, regina Greciei, principele și principesa Greciei ad plecat din Grimea la Petersburg. Țareviciul a sosit la Albasin (provincia A- murului). Berlin, 22 Iunie.—tyiarul oficial anunță că D. de Maybach a fost scos din funcțiunile sale; el a fost înlocuit ca ministru ăl lucrări- lor publice prin D. de Thielen. Tiflis, 22 Iunie.—O bandă de 17 tâlhari a atacat diligența lângă Șaliona; ei ad ucis duoi călători și au rănit pe vizitiu. Ei ad jă- fuit în urmă satele învecinate. Un escadron de casacî s’a trimis în contra lor. Bordeaux, 22 Iunie. — Desordine grave s’ad întâmplat; o bătăe a avut loc între gre- viști și poliție; duoi agenți de poliție au fost desarmați și maltratați. Husarii ad tras în mai multe locuri asupra greviștilor. Paris, 22 Iunie. — D. Lasserre a desvol- tat la Cameră interpelarea sa asupra afacerei melinitei. Camera a adoptat următorea or- dine de ții a D-lui Viette : Camera luând act de declarațiunile guvernului cari constată că apărarea nu a fost compromisă prin inciden- tul afacerei Turpin-Triponnet și, încrețlătore în ministru de resbel care va asigura apăra- rea națională, trece la ordinea țiilei. Fuenfkirchen, 22 Iunie. — împăratul a trecut trupele în revistă în timpul dimineței; el a asistat în urmă la sfințirea nouei cate- drale. Majestatea Sa a plecat sâra la Fiume în mijlocul ovațiunilor mulțime!. Bruxel, 22 Iunie. — Marele duce al Lu- xemburgului, principele moștenitor și primul ministru, D. Eyschen, au sosit la Bruxel; ei au fost primiți la gară de regele și de cornițele de Flandra; o mulțime numerosă asista la recepțiune. Paris, 23 Iunie.—Camera.—In răspunsul seu la interpelarea D-lui Lasserre, relativă la afacerea melinitei, D. de Freycinet a ^is că sistemul de apărare al Franciel nu este atins, că nici o națiune nu a putut să ’l co- pieze și că el nu cedâză întru nimic aceluia din cele-alte țări. Nici un oficier nu a călcat datoria sa. D. de Freycinet a reclamat un vot de încredere explicit. Ordinea de ții a D-lui Viette s’a adoptat cu 338 voturi, contra 137. Paris, 23 Iunie. — Senatul. — Raportul D-lui Goulu asupra proiectului, care reduce taxele de intrare asupra grâurilor, conchide adoptarea acestui proiect ast-fel precum ’l-a votat Camera. Borna, 23 Iunie. — Camera. — D. Cola- janni și alțl membri din extrema stângă aii adresat guvernului nisce interpelări asupra oprirei întrunirilor publice, relative la re- înouirea triplei alianțe. Londra, 23 Iunie.—O ciocnire s’a întâm- plat lângă Chatsam între un treu militar și un tren gol. 34 soldați sunt răniți mai mult sau mai puțin grav. Standard, vorbind de visita escadrei en- glese la Fiume, arată identitatea intereselor englese și austro-ungare și țiice că Englitera nu se găsesce față cu nici un alt Stat într’o asemenea identitate de interese. Constantinopol, 23 Iunie.—O comisiune militară compusă din generalul Sabit-Pașa și de mai mulți oficieri a plecat Ia Essen și în Francia spre a studia diferitele sisteme de tunuri. Bordeaux, 23 Iunie. — Aseră mulțimea sporită, de către lucrătorii cari veneau de la lucru, a dat foc în diferite puncte ale orașu- lui chioșcurilor tranwaiurilor. Trupa a in- tervenit, dar a fost atacată cu pietre; cu tote acestea ea a reușit să manțină mulțimea fără a trage. Pompierii au stins focul. Veri-o 30 de arestări s’aii făcut printre greviști cari par a fi străini. Se crede că acest incident este opera anarchiștilor. (Agenția româna). MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Inseiințare Se aduce la cunoscință publică că D. mi- nistru al acestui departament, pe timpul se- siuneî actuale a Corpurilor legiuitâre, acordă audiențe, Lunea, Mercurea și Vinerea, numai de Ia orele 10—11 7₂ diminâța; * PREȚUL CEREALELOR Vinurile făcute Prețul de mijloc țliua și luna Locul unde s’aii Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagdne, cu care s’aii făcut vîn- vîndut șlepuri magazie țlările sau car# Lei Bani 5 Iunie Brăila Grâu...... Libre 57 7, Hectolitri 2.000 Caic Hectolitru 13l40 9 9 9 9 •••••• 58 V, 9 2.200 B 13'85 9 9 9 • ••••• 55 74 n 750 9 9 12 60 « 9 » Cincantin .... 59 n 1.000 Magazie •n 910 9 9 B Porumb..... 60 9 2.000 9 n 950 9 9 9 • « • « • 54 9 2.000 9 9 850 6 . 9 9 ..... 60 74 9 950 9 9 60 9 » B 9 ..... 57 ’/4 B 1.000 9 il 9 077, 9 9 9 9 58 7, 9 1.030 9 9 915 9 9 9 9 • • • • 57 74 9 1.000 9 9 55 n 9 9 9 9 • • • 59 */8 n 1.500 9 9 9 55 9 9 9 9 • > • • » 59’/4 9 750 9 9 9 55 9 9 9 9 ..... 59 7, 9 2.700 9 n 9 65 9 » 9 „ • . • . • , 59 1.300 9 9 9 65 9 n 9 9 • • • • 58 7, 9 1.600 9 9 9 35 9 9 9 9 • • • 55 9 750 B 9 8 40 9 9 9 9 • • • • ♦ 57 700 9 9 8 40 7 . n Grâu...... , 55 7* 1.500 9 9 13 - 9 9 9 J, •••••• 53 74 9 550 9 9 1210 9 9 9 Porumb..... 59 1.600 9 9 9 677, 9 9 9 tt • • ♦ • > 57 9 2.500 9 9 8 40 9 9 9 „ ■ • • • • , 5874-59 9 36.000 Export 9 9 65 9 9 9 9 4 4 4 4 61 9 2.250 Magazie export 9 10 --- 5 » Constanța Grâu...... „ 61.62 n 84 In oraș n 14 80 L 12 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1337 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 172 OBSERVAȚIUNI: De la 8 (20) Iunie 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 7 (19) Iunie, orele 8 sâra. Barometru o' Ventul Temperat, Barome- Ventul redus la 0° și la Temperatura a Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul m&rel aerului § Direcția . Tăria cerului Max. 4 la O°și Direcția | Tăria | oeruiul © S nivelul Observ. Variaț. Observ. Variaț. | P16e saii zăp. | mărel Temper. T.-Severin. . Craiova . . 763-6 --- 2-7 19.0 + 1.0 74 --- --- f. noros 4 24 19 764.2 17.6 N I acop. Călimănesci. f. noros Slatina. . . 755.6 - ’-S 20.4 + 3-4 63 NE I noros --- 23 12 756.6 20.0 NE I Caracal . . Ruși-dc-Vede --- --- --- --- --- --- --- --- --- 25 5 --- ------ --- --- --- T.-Măgurele'. 764.1 --- 1.4 18.0 --- 1.2 87 --- --- f. noros --- 27 16 763.5 21.4 --- --- senin Giurgiu. . . 763.1 --- 1.8 21.0 + 2.6 72 w I noros --- 26 15 762.8 22.4 E I p. noros Sinaia . . . 764.9 --- i.d 14.8 + 2.8 77 ssw I acop. --- 17 9 766.2 13.8 --- --- f. noros Brăila . . . 762.4 --- 2.8 24.0 + 4.8 72 SSE I noros --- 26 19 763.6 21.6 SSE I p. noros Constanța. . 763.6 --- 2.2 20.7 + 0-5 88 N I n --- 23 --- 764.8 19.2 N I noros Starea Mărel lină. Sulina . . . 762.8 --- 2.8 23.9 + 2.5 80 NE 1 senin --- 23 16 764.2 20.5 NE I n n w » Bacău . . . 19.8 lași .... 766.7 --- 2.7 18.5 + 3-3 95 S I f. noros --- 1 25 !5 767.2 S I p. noros De la 9 (21) Iunie 1891 orele 8 diminâța. De la 8 (20) Iunie 1891, orele 8 sâra. Bucuresci. . 762.3 - 2.1 21.7 --- o-S 66 | f. noros 21 | 28 1 15 1 762.3 22.8 NNE 1 I | acop. BULETIN ATMOSFERIC No. 173 OBSERVAȚIUNI: De la 9 (21) Iunie 1891 orele 8 dim. In 24 ore De la 8 (20) Iunie, orele 8 sâra. T.-Severin . Craiova . . Călimănesci . Slatina . . . Caracal. . . 755-4 --- 0.2 21.0 -f- 0.6 80 SW I acop. 2 27 15 755-5 19.0 SE I plâe Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- --- 3 26 4 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 762.3 --- 1.8 20.0 -f- 2.0 86 --- --- senin 11 27 16 763.2 18.6 --- --- acop. Giurgiu . . 761.3 - 1.8 20.8 --- 0.2 84 w 2 p. noros 6 28 17 761.0 20.9 SE 2 w Sinaia . . . 762.0 --- 2.9 14.0 --- 0.8 95 --- --- acop. 12 21 IO 764.0 16.6 --- ------ n Brăila . . . 760.5 --- 1-9 22.2 --- 1 8 68 NE I p. noros --- 27 18 759-9 22.0 --- ■» --- p. noros Constanța. . 761.0 --- 2.6 22.7 -f- 2.0 79 NW I n --- 25 --- 761.5 21.6 N ’ I noros Starea Mărel liniștită. Sulina . . . 760.2 --- 2.6 23.2 --- o-7 77 W I senin --- 28 20 768.3 23-9 SW I senin n H ‘â Bacău . . . Taft .... 762.8 --- 3-9 21.4 + 2.9 85 N 2 noros --- 29 17 764.2 23-2 s I f. noros De la 10 (22) Iunie 1891, orele 8 diminâl a. De la 9 (21) Iunie 1891, orele 8 sâra. Bucuresci . . 761.4 --- 0.9 2.01 - 1.6 66 wsw senin --- 1 28 1 «3 II - 1 ~ 1 N 1 ’ | noros BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 9 (21) Iunie 1891 Adjud .... Alexandria . . Baia-de-Aramă Babadag . . . Bacăă .... Bălăci .... Balta-Albă . . Bechet .... Berlad .... Bistrița .... Botoșani . . . Brosceni . . . Budesci .... Buhuși . . . . Burdujeni . . Buzeu . . . . Bălțătesci . . . Oalafat .... Călărași . . . Câmpina . . . Câmpu-Lung Caracal .... Ceatal .... Cerna-Voda . . Cetate .... Chilia-Vechiă . Codăesci . . . Corabia .... Cozia ......... Curtea-de-Argeș. Călimănesci . . Domnesci . . . Dorohoiu . . . Drăgășani ■ • Drăgănesei . . Drânceni . . . Puțină plâe..............18+R- Plâe, senin.........7-f- , » 15-j- » Variabil, vânt violent . 18+ , Plâe.................16+ „ Senin, plâe..........12+ « Plâe, senin..........15+ » Puțină plâe, nor . . . 18-j- » Variabil, nor........18+ » Plâe.................12+ » Plâe, senin.........15-j- ” Senin, plâe..........6+ , Plâe torențială .... 25-j- „ „ ........................16+ . Variabil.............15+ » Variabil, plâe .... 20-j- „ Plâe................18-f- „ Senin...............16-j- „ Senin, Vent.........20-f- . Variabil, plâe, senin . 17+ »■ Variabil, plâe .... 14-j- » Senin, plâe..........15+ » Variabil............20-f- . Furtună, nor........18-f- „ Senin...............16-f- „ » 2^+ » » 14+ „ Plâe, senin.........17-f- „ Variabil, nor .... 13-f- » » ..... 15-j- . Senin................22+ . Variabil, nor.......16-f- » Plâe, nor...........17-f- . Furtună, plâe, câță . . 14-j- > Senin...............18-j- > Darabani Fălciu . Fălticeni Fbrbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Săra Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihaileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . O'trovu . Panciu . R. s Variabil............13-f- „ Senin, plâe, furtună . . 16-f- „ Plâe, Variabil .... 18+ . Plâe abondentă . . . 14+ „ Variabil, plâe .... 18+ „ ...........................21+ , » ...............................1'*+ » Puțină plâe, nor . . . 16-f- „ Variabil....................1?+ » Nor, plâe.................13-f- „ Senin.....................21-j- „ Plâe, furtună, variabil . 20-f- , Nor, plâe.................15-f- „ Plâe, senin........... Plâe, nor...................18+ „ Plâe cu piatră, senin . . 15-f- „ Variabil....................18+ „ „ 16+ „ Plâe senin, Marea calmă 20-f- , Plâe, senin...............15-f- „ Variabil, plâe .... 17-f- . Senin, plâe...............14-j- „ ......................18+ „ Plâe......................14-j- . ......................15+ „ Senin . . ..................17+ » Nor.......................14-j- „ Plâe......................12-j- „ Senin, plâe...............17-j- „ Furtună, senin .... 18-j- » P16e......................12-j- . Pașcani .... Pătărlagele . . Piatra .... Pitesci .... Piua-Pietri . . Pleșcoiu .... Ploesci .... Podu-Turcului . Predeal .... Puciosa .... Rămn.-Sărat. . Rămn.-Vâlcea . Riu-Vadului Roșiori-de-Vede. Rădăuți . . . Salinele-Marl . Săveni . . . . Sinaia . . . . Slobozia . . . Spineni . . . . Ste/ănesci . . . Slănic . . . . Strunga . . . . Tecuciă . . . . Tergoviște . . . Tergu-Frumos . Tergu-Jiu . . . Tulcea . . . . Urlați . . . . Urziceni . . . Văleni . . . . Vasluiu . . . . Verciorova . . • Vulcan . . . . Zătreni . . . • Zimnieea . • . Variabil, p. plâe . . . 18+R. Plâe, variabil .... 18-j- „ , 14+ » Nor, plâe..................13+ „ Variabil.................21-f- , Plâe, variabil .... 20-f- „ Furtună, plâe, senin . . 12+ „ Nor, plâe................15-j- „ Variabil, plâe, nor . . 13+ „ Senin....................18-j* . Plâe.....................16-f- „ Variabil, nor .... 15+ „ Senin, plâe..............12-j- » Plâe, senin.................⁹+ » . ......................⁹+ » Nor....................8+ „ Plâe, variabil .... 12-j- . Nor, plâe, senin . . . 16+ » Senin, nor.............. Variabil............12-f- „ Plâe, nor.............12+ » Nor, plâe...................15+ » Senin.......................18+ » Senin, p. plâe .... 15-f- „ Nor, plâe.................14-j- » Plâe, variabil .... 17+ , Plâe torențială, nor . . 12-j- » Variabil, plâe .... 21-j- „ Plâe, nor.................18-j- ₙ Senin.......................14+ , Nor,'senin ..... 18+ . MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR ScOla practică de agricultură de Ia Strl- hareț, județul Olt Programa pentru examenele generale la finea anului școlar 1890—91. Orele de examinare : 8—12 a. m. și 2 — 5 p m. Clasa 1 La 24 Iunie, agricultura, fisica și meteo- rologia. La 25 Iunie, geniul rural și igiena. ,26 „ botanica, zoologia și instruc- ția militară. Clasa II La 24 Iunie, construct., mecanica agricolă, viticultura și horticultura. La 25 Iunie, economia rurală, zootechnia și comptabilitatea. La 26 Iunie, igiena, chimia, technologia. La 27 Iunie, silvicultura, botanică și in- strucția .militară. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Se publică spre cunoscință generală că, în ^iua de 1 (13) Iulie 1891, se va ține licitație în cabinetul directorului general al telegra- felor și poștelor pentru aprovisionarea aces- tei direcțiuni cu: 2.000 kilograme sîrmă de fer zincată de 1.8 mm.; • 1.000 kilograme sîrmă de fer zincată de 1.5 mm.¹; 1.000 kilograme sîrmă de'oțel zincată de 1.5 mm.; 2.000 kilograme sîrmă de oțel zincată de 2 mm.; 10.000 kilograme sîrmă de fer zincată de 3 mm.; 30.000 kilograme sîrmă de fer zincată de 4 mm.; 40.000 kilograme sîrmă de fer zincată de 5 mm.; cu condițiunile următore: Licitația se va ține prin oferte sigilate și con- curenții, spre a fi admiși la licitație, trebue.să depună o cauțiune pțovisorie de 5.000 lei în numerar sau efecte garantate de Stat, presen- tând și adeverința de plata patentei în țâră. Supraoferte nu se primesc. Licitația nu va fi valabilă de cât dupe a- probarea D-lui ministru de interne. Adjudecatarul este obligat să se informeze la direcțiune despre aprobare; cunoscend că dacă, în termen de 10 țlile de la data aprobă- bărei, nu se va presinta pentru încheiarea contractului cuvenit, în atare cas ’I se va re- ține garanția provisorie care va rămâne în folosul diredțiunei, fără ca pentru acâsta să fie nevoie de veri-o somațiune prealabilă, de judecată sau punere în înțărcare. O dată cu încheiarea contractului, adjude- catarul este obligat să depună o cauțiune de- finitivă de 10 % din prețul total resultat la licitație, calculat asupra întregei furnituri. Sîrmă de fer va trebui să fie fabricată cn cărbuni de lemn, din fer nervos de prima ca- litate, să aibă o consistență dulce și tenace, să nu conție paie saiî alt defect,‘la tăetură să presinte o suprafață perfect circulară; su- prafața frânturel să fie de colore gris-deschis, să fie omogenă, fiind supusă la torsiuni, sîr- ma să nu manifeste nici o crăpătură longi- tudinală. Extremitățile sîrmei vor trebui să fie tot atât de bune ca și în tote cele-alte puncte spre mițllocul ei. Sîrmă de fer și cea de oțel trebue să fie bine galvanisată, adică acoperită cu un strat de zinc pur, acest strat trebue să fie de o nuanță clară și netedă, egal și neîntreruptă; pe nici un punct al suprafeței sîrmei să nu lipsâscă stratul de zinc, el însă să nu fie grămădit în picături sau să presinte asperi- tăți; stratul de zinc trebue să fie adherent perfect asupra ferului și să nu fie nici prea gros nici prea subțire. Stratul va fi considerat prea gros dacă zincuiala va crăpa sau se va coji, când sîrmă se va înfășură strâns împregiurul unui cilin- dru de un diametru de 63 mm. pentru sîrmă de 4 și 5 mm., idem de 51 mm. idem de 3 mm. idem de 38 mm., idem de l⁸ și 2 mm., idem de 12 mm., idem de ls mm. Stratul va fi considerat prea subțire dacă el nu va putea suporta, fără a pătrunde la fer, 4 imersiuni succesive de câte un minut într’o disoluție saturată de sulfat de cupru la 15,°5 cgr. Sîrmă de fer trebue să suporte, fără a se rupe, o tensiune de 3.900 kilograme pe centi- metru pătrat de secțiune; iar sîrmă de oțel trebue să suporte 11.000 kilograme de ten- siune tot pe centimetru pătrat. In momentul ruperei, sîrmă de fer să nu se fi lungit cu mai mult de 16 ®/₀, luând drept basă un fir de 4.2 mm., iar cea de oțel cu mai mult de 7 °/₀. Supusă încercărilor prin torsiuni, Sîrmă de fer de 5 mm. pe 20 cm. lungi- me să suporte 20 torsiuni. Sîrmă de fer de 4 mm. pe 20 cm. lungi- me să suporte 26 torsiuni. Sîrmă de fer de 3 mm. pe 20 cm. lungi- me să suporte 32 torsiuni. Sîrmă de fer de 1.8 mm. pe 20 cm. lun- gime să suporte 45 torsiuni. Sîrmă de fer de 1.5 mm. pe 20 cm. lun- gime să suporte 52 torsiuni. Sîrmă de oțel de 1.5 mm. pe 20 cm. lun- gime să suporte 39 torsiuni. Sîrmă de oțel de 2 mm. pe 20 cm. lun- gime să suporte 32 torsiuni. Gând torsiunile depășesc minimum se ad- mite resistența cu un minus de 4 jumă- tate kgr. pentru sîrmă de fer de 3 mm., de 9 kgr. pentru sîrmă de 4 mm. și de 18 kgr. pentru sîrmă de 5 mm. Supusă încercărilor prin flexiuni în unghiu drept într’un.sens și altul (180°) cu o rază de 10 mm. Sîrmă de fer de 5 mm. să suporte 6 în- duoituri. Sîrmă de fer de 4 mm. să suporte 8 în- duoituri. Sîrmă de fer de 3 mm. să suporte 12 în- duoituri. Sîrmă de fer de 1.8 mm. să suporte 15 înduoituri. Sîrmă de fer de 1.5 mm. să suporte 18 înduoituri. Sîrmă de oțel de 2 mm. să suporte 20 în- duoituri. Sîrmă de oțel de 1.5 mm. să suporte 24 înduoituri. Gonductibilitatea sîrmei de fer trebue să fie de Ve- Gonductibilitatea sîrmei de oțel trebue să fie de ⁱ/ₗ₀, raportate la conductibilitatea sîr- mei de aramă chimic pură. Sîrmă trebue predată în colaci. Colacii vor trebui să fie dintr’o singură bucată fără noduri nici sudură. Greutatea fie-cărui colac să fie de: 10-15 kgr. pentru sîrmă de fer de 1.5 mm. 10-15 „ 40-50 „ 50-60 „ 50-60 „ 10-15 „ 25-30 „ Interiorul , 1.8 „ 3 „ 4 , 5 , 15 „ 2 fie de » colacilor oțel trebue să 60 centimetri în diametru. Fie-care colac trebue trecut prin unt de un fiert la o temperatură de minimum 38°kgr. Variațiuni în minus sunt tolerate până la concurența de 5 la sută. Daca 20 la sută din încercările furniturei nu corespunde condițiunilor caetului de sar- cine, totă furnitura va fi respinsă. Predarea se va face la depositul central al direcțiune!. Verificarea și recepțiunea sîrmei se va face în cele 10 ^ile de la depunerea ei la maga- zia centrală de către comisiunea însărcinată de direcțiune cu primirea furniturilor sale. Apreciarea comisiunei, în ceea-ce privesce calitatea sîrmei, va fi fără apel. Termenul de predare a întregei furnituri se fixâză la 60 țlile de la data contractului ce se va încheia cu direcțiunea. Furnitura se va plăti de direcțiune prin mandat asupra tesaurului public, pe basa procesului-verbal încheiat de comisiunea ve- rificatore. Taxele de timbru, înregistrare, vamă și veri-ce alte taxe ar comporta natura furni- turei sunt în comptul antreprenorului. Dacă în cursul anului budgetar direcțiu- nea va mai avea necesitate de asemenea sîr- mă, antreprenorul este obligat să predea ori- ce cantități ’i s’ar cere de direcțiune cu ace- q lași preț și condițiuni stipulate prin contract. In acest scop, dupe predarea cantităților de sîrmă specificate mai sus, antreprenorul va avea dreptul să primâscă înapoi numai ’/₄ din cauțiunea depusă, iar restul de o pă- trime va rămâne în depositul direcțiunei, spre a i se restitui numai dupe predarea tutulor furniturilor ce i s’ar mai putea.comanda până la finele anului budgetar. In cas când antreprenorul nu se va con- forma veri-uneia din condițiunile stipulate prin contract, cauțiunea depusă va rămâne în folosul direcțiunei fără somațiune preala- ■12 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1339 bilă, fără judecată sau punere în întârZiare și contractul va rămâne de sine resiliat. Pe lângă acestea concurenții vor mai avea în vedere art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale Statului. No. 15.507. ’ 1891, Iunie 5. —In țliua de 6 (18) Iulie 1891 se va ține licitațiune, la prefectura județului Râmnicu- Sărat, pentru darea în antreprisă a transpor- tului expediției de la oficiul postai din Râm- nicu-Sărat la gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în acea ții până la orele 4 p, m. precis, când se vor deschide. Supraofrete nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antreprisă acest transport sunt următorele: 1. Transportul se va efectua cu caii, ha- murile și tote accesoriele antreprenorului și cu cariola direcțiunel. 2. Antreprenorul este obligat a întreține, cu cheltuiala sa, în bună stare și curată, în tot timpul duratei contractului, cariola ce ’i se va da de direcțiune, dator fiind ca la ex- pirarea contractului să o înapoeze în starea în care ’i s’a predat. La cea d’ântâiu notificare, antreprenorul este dator a face la cariolă, în termen de 5 țlile, tote reparațiele ce ’i se vor semnala; în cas de a nu fi următor, acele reparațiuni se vor efectua de direcțiune, fără somațiune sau altă punere în întârZiare, în comptul subvențiu- nei saii garanției antreprenorului, care va primi de bune tote cheltuelile făcute și cari nu va avea drept la nici un fel de pretențiunl. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți; ha- murile de curea solidă și curat ținute. 4. Vizitiul va trebui să porte uniforma re- glementară a factorilor. Când se va constata că vizitiul a făcut transportul neuniformat, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o ții. 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiu la gară și vice- versa, la orele ce se vor pune în vederea an- treprenorului de diriginte respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura, la oficiu sau gară, cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi următor, dirigintele va angagia cu orl-ce preț cal și trăsură în comptul antreprenorului, care va fi amendat și cu subvenția pe o Zi- 7. In cas de întârțliare a trenurilor, cariola va adăsta la gară sosirea lor. 8. Când se va constata că antreprisă este în prostă stare, în cât transportul să nu se pdtă face în regulă, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertis- ment ca, în termen de 15 țlile, să aducă an- treprisa în condițiunile contractului și, ne- fiind următor, direcțiunea va putea resilia contractul, fără judecată și fără a se face veri-o somațiune sau altă punere în întârțliare antreprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune; iar transportul se va concede altul amator, prin licitație sau bună învoială, în comptul garanției antre- prenorului. 9. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 1 (13) Septembre 1891, reser- vându’șl însă direcțiunea dreptul de a ’l re- silia și înainte de împlinirea acestui termen ori când va crede necesar, cu condițiune de a anunța acesta antreprenorului cu 15 Zile înainte. 10. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni prin mandat asupra tesaurului public. 11. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va îndeplini, conform condițiuni- lor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la subsemnarea contractului, o cauțiune, în numerar saii efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garanție și caii și accesoriele de orl-ce natură, pe care antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea di- recțiunea usa și de dânsele în cașurile de aba- teri prevăzute la art. 8 de mal sus. 12. Gând vizitiul va fi dominat de veri-un vițiii și se va semnala de direcțiune antrepre- norului, acel visitiu se va depărta imediat din serviciu. Gând cariola va veni la oficiu cu un vizi- tiii a cărui depărtare a, fost cerută, dirigin- tele va avea dreprul a nu ’l primi, și va urma conform art. 6 de mai sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcțiunel. 14. Spre a fi admiși la licitație, concurenții vor depune o cauțiune provisorie în valâre de lei 100, în numerar saii efecte garantate de Stat. 15. In termen de 5 țlile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință la oficiul telegrafo- postal din Râmnicu-Sărat, ca să încheia con- tractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întârțliare ad- judecatarului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. Taxa de timbru și înregistrare, ce va ne- cesitaf acerea contractului, va fi, conform le- gei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statului. No. 15.515. ₉ 1891, Iunie 5. —In Ziua de 6 (18) Iulie 1891 se va ține licitație, la prefectura județului Brăila, pentru darea în antreprisă a transportului expedi- ției de la oficiul postai din Brăila la gara locală, debarcadera vaporelor și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în acea ții până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide.» Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antreprisă acest transport sunt următorele: 1. Transportul se va efectua cu caii, ha- murile și tote accesoriele antreprenorului și cu cariola direcțiunel. 2. Antreprenorul este obligat a întreține, cu cheltuiala sa, în bună, stare și curată, în tot timpul duratei contractului, cariola ce i se va da de direcțiune, dator fiind ca la ex- pirarea contractului să o înapoeze în starea în care i s’a predat. La cea d’ântâiu notificare, antreprenorul este dator a face la cariolă, în termen de 5 țlile, tote reparațiele ce i se vor semnala; în cas de a nu fi următor, acele reparațiuni se vor efectua de direcțiune, fără somațiune sad altă punere în întârziate, în comptul sub- vențiunei sau garanției antreprenorului, care va primi de bune tdte cheltuelile făcute și care nu va avea drept la nici un fel de pre- tențiuni. 3. Caii vor fi buni și bine întreținut; ha- murile de curea solidă și curat ținute. 4. Visitiul va trebui să porte uniforma reglementară a factorilor. Când se va constata că visitiul a făcut transportul neuniformat, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o ții. 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiu la gară, debarca- deră și vice-versa, la orele ce se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la oficiu, gară și debarcaderă cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotă- rîtă pentru pornirea expediției; în. cas de a nu fi următor, dirigintele va angagea cu ori- ce preț cai și trăsură în comptul antrepreno- rului, care va fi amendat și cu subvenția pe o Z-i- 7. In cas de întârZiare a trenurilor sau va- porelor, cariola va adăsta la gară și debarca- deră sosirea lor. 8. Când se va constata că antreprisă este în prostă stare în cât transportul să nu se pâtă face în regulă,, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertis- ment ca, în termen de 15 Zile, să aducă antreprisă în condițiunile contractului și, nefiind următor, direcțiunea va putea resilia contractul, fără judecată și fără a se face veri-o somațiune saii altă punere în întâr- Ziare antreprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune; iar transportul se va concede altui amator, prin licitație saii bună învoială, în comptul garanției antre- prenorului. 9. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 1 (13) Octombre 1891, reser- vându’și însă direcțiunea dreptul de a’i resilia și înainte de împlinirea acestui termen, ori când va crede necesar, cu condițiune de a anunța acâsta antreprenorului cu 15 Zile înainte. 10. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni, prin mandat asupra tesaurului public. 11. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va îndeplini conform condițiuni- lor, antreprenorul va depune, în termen de 15 Zile de la subsemnarea contractului, o cauțiune, în numerar sau efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. 1340 12 Iunie 1891 Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii și accesoriele de ori-ce natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri preveZute la art. 8 de mai sus. 12. Când visitiul va fi dominat de veri-un vițiu și se va semnala de direcțiune antre- prenorului, acel visitiu se va depărta imediat din servicii!. Când cariola va veni la oficiu cu un visi- titî a cărui depărtare a fost cerută, dirigintele va avea dreptul a nu ’l primi, și va urma conform art.‘ 6 de mai sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcțiunel. 14. Spre a fi admiși la licitație, concu- renții vor depune o cauțiune provisorie de 200 lei, în numerar saă efecte garantate de Stat. 15. In termen de 5 țlile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință la oficiul telegrafo- postal din Brăila, ca să încheiă contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întârZiare adjudeca- tarului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. Taxa de timbru și înregistrare, ce va nece- sita facerea contractului, va fi, conform legei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statului. No. 15.519. ² 1891, Iunie 5. —In Ziua de 6 (18) Iulie 1891 se va ține licitație, la prefectura județului Buzău, pen- tru darea în antreprisă a transportului ex- pediției de la oficiul postai din Buzău la gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în acea Zi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antreprisă a- cest transport sunt următorele : 1. Transportul se va efectua cu caii, ha- murile și tdte accesoriile antreprenorului și cu cariola direcțiunel. 2. Antreprenorul este obligat a întreține, cu cheltuiala sa, în bună stare și curată, în tot timpul duratei contractului, cariola ce ’I se va da de direcțiune, dator fiind ca la ex- pirarea contractului să o înapoeze în starea în care ’i s’a predat. La cea d’ântâiu notificare, antreprenorul este dator a face la cariolă, în termen de 5 Zile, tâte reparațiile ce ’I se vor semnala; în cas de a nu fi următor, acele reparațiuni se vor efectua de direcțiune, fără somațiune sau altă punere în ÎntârZiare, în cotaptul subven- țiunei sau garanției antreprenorului, care va primi de bune tdte cheltuelile făcute și care nu va avea drept la nici un fel de pretențiuni. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți; ha- murile de curea solidă și curat ținute. MONITORUL OFICIAL 4. Visitiul va trebui să porte uniforma re- glementară a factorilor. Când se va constata că visitiul a făcut tran- sportul neuniformat, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o Zi- 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficii! la gară și vice- versa, la orele ce se vor pune în vederea an- treprenorului de dirigintele respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la oficiu saii gară cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi urmă- tor, dirigintele va angagia cu ori-ce preț cai și țrăsură în comptul antreprenorului, care va fi amendat și cu subvenția pe o Zi- 7. In cas de întârZiare a trenurilor, cario- la va adăsta la gară sosirea lor. 8. Când se va constata că antreprisă este în prostă stare în cât transportul să nu să potă face în regulă, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertisment ca, în termen de 15 Zile, să aduca antreprisă în condițiunile contractului și, nefiind urmă- tor, direcțiunea va putea resilia contractul fără judecată și fără a se face veri-o somațiu- ne sau altă punere în întârZiare antrepreno- rului, care nu va avea drep t la nici un fel de pretențiuni, iar transportul se va concede al- tui amator prin licitație saii bună învoială în comptul garanției antreprenorului. 9. Durata contractului va fi de trei ani, cu începere de la 1 (13) Octombre 1891, reser- vându’și însă direcțiunea dreptul de a ’l re- silia și înainte de împlinirea acestui termen orl-când va crede necesar, cu condițiune de a anunța acâsta antreprenorului cu 15 Z>le înainte. 10. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-căeri luni, prin mandat asupra tesaurulul public, 11. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 Zile de la subsemnarea contractului, o cauțiune, în numerariu sati efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe lângă acesta se va considera ca garan- ție și caii și accesoriele de ori-ce natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de densele în cașurile de abateri prevăZute la art. 8 de mai sus. 12. Când visitiul va fi dominat de veri-un vițiu și se va semnala de direcțiune antrepre- norului, acel visitifi se va depărta imediat din serviciu. Când cariola va veni la oficiu cu un visi- tiu a cărui depărtare a fost cerută, dirigin- tele va avea dreptul a nu ’l primi, și va urma conform art. 6 de mal sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcțiunel. 14. Spre a fi admiși la licitație, concurențil vor depune o cauțiune provisorie de 100 lei, în numerariu saii efecte garantate de Stat. 15. In termen de.5 ^Lile maximum de la a- probarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință la oficiul telegrafo-postal din Buzău, ca să încheiă contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea proviso- rie va rămânea în profitul Statului, fără ju- decată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în ÎntârZiare adjudecatarului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. Taxa de timbru și înregistrare, ce va nece- sita facerea contractului, va fi, conform legei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statului. No. 15.523. g 1891, Iunie 5. Direcțunea generală a serviciului sanitar Se aduce la cunoscința generală că, în Ziua de 1 Iulie.1891, la orele 2 p: m., se va ține, la prefectura județului Tutova, în orașul Bârlad, licitațiune orală, pentru vînZarea următorelor obiecte usate și degradate, scdse din serviciul spitalului rural Floresci, din acel județ, și cari se pot vedea de amatori la Zisa prefectură: 37 cuțite pentru masă, 110 perechi ciorapi de lână, 18 perechi ciorapi de bumbac, o pă- tură de lână, 2 scaune din Marsilia, un scaun de brad vopsit, 6 scaune ordinare (lăvițl), 7 table pentru transportul alimentelor, 16 scuipători de alamă, 5 căldări de zinc, 4 cane mari de zinc, 6 lămpi pentru atârnat cu aba- jur,^ felinare complete, 18 candele felinare complete, 4 lopățele de fer, 5 clește, 2 cârlige, 3 clește ordinare, un vătraiu, 4 băi mari de zinc, 3 putini pentru apă, de stejar, 3 ma- șine pentru călcat, 3 topore, un fer pentru împedicat caii. Concurențil, pentru a putea fi admiși la licitație, vor trebui să depună p garanție de lei 20. Legea comptabilităței generale a Statului este obligatore la ținerea licitației. No. 9.046. • 1891, Iunie 5. —Se aduce la cunoscința generală că, în Ziua de 1 Iulie 1891, orele 2 p. m., se va ține la prefectura județului Romanațl, în orașul Caracal, licitațiune orală, pentru vînZarea următorelor obiecte degradate, scose din ser- viciul ospiciului de infirmi Brâncoveni din acel județ, și cari se pot vedea de amatori la Zisa prefectură: 6 perechi papaci de piele, 29 perechi botini, 2 perechi pantofi de piele, 14 cuțite de masă de fer, 39 furculițe de masă, 41 linguri de masă de fer, o baie de corp de tinichea, 2 candele de perete cu geamuri, 2 cuțite de bucătărie, 2 clești de fer, o greblă de fer, 3 linguri de distri- buit supa, 5 lămpi, (vase de tinichea cu ma- șini), o lampă de perete, o pereche forfeci de tuns și 3 brice de ras. Concurențil pentru a putea fi admiși la licitație vor trebui ’să depună o garanție de lei 10. Legea comptabilităței generale a Statului este obligatorie la ținerea licitației. No. 9.050. 3,3lNo. 10.238. 1891, Iunie 6. — D. Gheorghe Tănăsescu, cu domiciliul necunoscut, este citat pentru țliua de 18 Iunie 1891, orele 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu soția sa Rada pentru divorț; contrariu se va judeca causa în lipsă, conform legei. No. 10.241. 1891, Iunie 6. f — D. Gheorghe Chirilă, cu domiciliul ne- cunoscut, cu copie de petiție, este citat pen- tru țliua de 22. Iunie 1891, orele 10 dimi- nâța, să se presinte la. acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu soția sa Ma- ria pentru divorț; contrariu se va judeca causa în lipsă, conform legei. No. 10.220. .1891, Iunie 6. Petiția D-neT Maria Gg. Chirilă către D. pre- ședinte al tribunalului Buzfiă. Domnule președinte, Intent acțiune de divorț contra soțului meu Gg. Chirilă, cu domiciliul necunoscut. Motivele acțiunei mele sunt insultele, bătăile , cele mai grave, relele tratamente și multe altele ce am suferit din partea soțului meu pe fie-care ții, fiind cățiut și la vițiul beției, ast- fel că în cele din urmă a și părăsit domiciliul conjugal, ducându-se din acest oraș nesciind unde. Pentru aceste motive și pentru multe altele ce voiu disvolta la țliua înfățișărei ce veți bine-voi a defige, vâ rog șă bine-voiți a dis- pune citarea nostră înaintea acelui onor, tri- bunal ca, prin sentința ce se va pronunța, să se declare desfăcută căsătoria între noi. Cu profund respesct, Maria Gg. Chirilă, născută Ion Colțeanu, domiciliată în oraș la tatăl meu. Tribunalul Ialomița D. Marin Stoian, fost prin comuna Bărbu- lesci, acum dosit, se citâză prin acesta ca, în țliua de 19 Iunie 1891, orele 10 diminâța, să vie la acest tribunal spre a fi față la dis- cutarea transformărei amendei în închisore pentru contravenție la legea monopolului tu- tunurilor; cunoscend că în cas contrariu se va judeca conform legei. No. 6.887. 1891, Iunie 5. — D. Vasile Ciocan, fost prin comuna Plevna, actualmente dispărut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de 21 Iunie 1891, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal spre înfățișare în procesul în care se inculpă pen- tru furt, fapt prevăzut și penat de art. 309, alin. I din codul penal; cunoscând că în cas contrariu se va judecă conform legei. No. 6.853. 1891, Iunie 5. — D. Mirea Cojenel, fost prin comuna Plevna, actualmente dispărut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de 21 Iunie 1891, orele 10 diminâța, să vie la acest tribunal spre înfăți- șare în procesul în care se inculpă pentru furt, fapt prevăzut și penat de art. 309, al. I din codul penal; cunoscând că în cas con- trariu se va juudeca conform legei. No. 6.856. 1891, Iunie 5. —D. Nicolae Patru Ilinca, fost prin comuna Giocănesci-Sârbi, acum dosit, se citâză prin acâsta ca, în țliua de 11 Septembre 1891, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal spre înfățișare în procesul în care se inculpă pentru abus de încredere, fapt prevețlut și penat de art. 323, al. II din codul penal; cu- noscând că în cas contrariu se va judaca con- form legei. No. 6.844. 1891, Iunie 5. Tribunalul Suceava Fiind-că D. Leon Buda n'are acum domi- ciliul cunoscut pentru ca să i se potă înmâna citațiunea acestui tribunal, prin care este citat a se presinta, în personă saii prin procurator admis de lege, înainte tribunalului județului Suceava la 19 Septembre 1891, orele 10 din ții, când are a se judeca procesul ce i s’a in- tentat de soția sa pentru divorț; apoi, conform art. 75, alin. VI din procedura civilă, se pu- bbcă acâsta, afișându-se și la ușa tribunalului local, aducând atunci și dovezile ce va fi po- sedând; la neurmare causa se va judeca în lipsă. No. 1.859. 1891, Iunie 5. Judecătoria ocolului in din Bucuresci D. Gheorghe Șoncă, fost servitor la semi- nariul central, domiciliat în calea Șerban- Vodă No. 22 și acum cu domiciliul necunos- cut, este chemat la acâstă judecătorie’ în țliua de 22 Iunie 1891, orele 10 și jumătate dimi- nâța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor seva condam- na în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 7.354. — D. Nicolae Gheorghe Voicu, fost servi- tor la seminariul central, calea Șerban-Vo- dă No. 22 și acum cu domiciliul necunoscut, este chemat la acâstă judecătorie în țjiua de 22 Iunie 1891, orele 10 .și jumătate dimi- nâța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 7.355. — D. Simion Gioră, fost servitor la semi- nariul central, domiciliat în calea Șerban- Vodă No. 22 și acum cu domiciliul necunos- cut, este chemat la acestă judecătorie în țliua de 22 Iunie 1891, orele 10 și jumătate dimi- nâța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din pr. penală. No. 7.356. — D. Gheorghe Voicu, fost servitor la D. Enghel, domiciliat în strada Carol No. 37 și acum cu domiciliul necunoscut, este chemat la acâstă judecătorie înțliuade 22 Iuniel891, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, con- form art. 147 din procedura penală. No. 7.357. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci D. Moise Arsenescu, domiciliat în strada Dudesci No. 22, iar acum cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acâstă judecătorie în țliua de 26 Iunie 1891, orele 10 și jumătate diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pen- tru furtul a¹ unul catastif de marfă de la re- clamantul Gh. Georgescu; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 3.175. Judecătoria ocolului Argeșel, județul Muscel D. Ilie lordache Grigorescu, fost cu domi- ciliul în comuna Livezeni, iar acum necu- noscut, se citâză la acâstă judecătorie în țliua de 27 Iunie 1891, orele 10 diminâța, ca in- culpat pentru furt; cunoscând că la nevenire se va judeca procesul în lipsă’I,' conform legei. No. 6.165. 1891, Iunie 5. Judecătoria ocolului Călărași D. Ivan Ene, fost cu domiciliul în comuna Ulmu și acum cu domiciliul necunoscut, se citâză ca, la 22 Iunie 1891, orele 10 dimi- nâța, să vie la acâstă judecătorie spre înfăți- șare în cererea făcută de D. Gh. A. Lamba pentru urmărirea veniturilor a 7 pogone pă- mânt arabil ce are în moșia Ulmu, pentru a- chitarea sumei de lei 365, ce are să ia cu cartea de judecată No. 958 din 1885. No. 4.577. . 1891, Iunie 4. —D. Dinu Ene, ce ’I țjice și Dogaru, fost cu domiciliul în comuna Ulmu și acum cu domiciliul necunoscut, se citâză ca, la 22 Iu- nie 1891, orele 10 diminâța, să vie la acâstă judecătorie spre înfățișare cu D. Gh. A. Lamba în cererea făcută de acesta pentru sechestra- rea și urmărirea veniturilor generale a 7 po- gone pământ arabil ce are în moșia Ulmu, I 12 Iunie 1891 MONITORUL OFICIAL 1349 pentru achitarea numitului Lamba de dato- j ria de lei 225, ce are să ia cu cartea de ju- decată No. 959 din 1885. No. 4.588. 1891, Iunie. Judecătoria ocolului Giurgiu Procesul se sorocesce spre înfățișare pen- tru țliua de.21 Iunie 1891, orele 10 a. m., pentru când reclamantul va îndeplini dispo- sițiunile art. 65 din legea judecătorielor de ocole. 1891, Iunie 1. Petiția D-lor frați BădulescI către D. jude al ocolului Giurgiu. Domnule jude, De la D. Matei Niculescu, fost cu domici- liul în acest oraș și acum necunoscut, cu pa- tru bilete la ordin avem să primim suma de lei noul 458, bani 4, dupe cum vom proba la (jiua înfățișărei^ și pentru că numitul nu ne a achitat; Vă rugăm să bine-voițl a ’l cita în judecată pe cale comercială și, prin hotărîrea ce veți da, să se vadă obligat la plata sumei de lei 458, bani 4, cu procente, spese și urmărire. Gu stimă, Frații Bădulesci. Judecătoria ocolului Turnu-Măgurele, județul Teleorman D-na Leanca St. Călușaru, cu domiciliul necunoscut, este citată prin acesta ca, în țliua de 27 Iunie 1891, orele 10 a. m., să se pre- sinte la acestă judecătorie ca reclamantă în- tr'un proces de lovire; la neurmare se va proceda în lipsă. No. 6.552. 1891, Maiu 23. Consiliul de resbel al corpului III de armată Soldatul Jugănaru Gheorghe, din regi- mentul 11 dorobanți, născut și domiciliat în comuna Tulucesci, plasa Prutu, județul Go- vurluiu, iar actualmente cu domiciliul necu- noscut, se citâză prin acăsta ca, în (jiua de 12 Iunie 1891, orele 10 a. m., să se presinte la grefa acestui parchet spre a se îndeplini for- malitățile prevăzute de art. 103 din codul justiției militare; iar în țliua de 18 Iunie 1891, orele 12 .din (ji, să se presente îna- intea consiliului de resbel ca inculpat pen- tru faptele prevăzute și penate de art. 226, 224, combinate cu 129 din codul justiției militare; la neurmare se va judeca în lipsă, conform legei. No. 3.068. 1891, Iunie 6. — Soldatul reservist Stan Tudor, din de- positul de recrutare Prahova, născut și cu ul- timul domiciliu în comuna Călugăreai, jude- țul Prahova, iar actualmente cu domiciliul necunoscut, se citâză prin acesta ca, în ^iua de 13 Iunie 1891, orele 10 a. m., să se pre- sinte la grefa acestui consiliu spre a se înde- plini formalitățile prevăzute de art. 103 din codul justiției militare; iar în țliua de 19 Iunie 1891,orele 12 din ții, se va presenta înaintea consiliului de resbel ca inculpat pen- tru faptul prev&jut și penat de art. 224 din codul justiției militare; la neurmare se va judeca în lipsă, conform legei. No. 3.066. 1891, Iunie 6. — Sergentul reservist Bucur Bucur, din depositul de recrutare Prahova, născut și cu ultimul domiciliu în comuna Câmpina jd- dețul Prahova, iar actualmente cu domiciliul necunoscut, se citâză prin acâsta ca, în țliua de 13 Iunie 1891, orele 10 a. m., să se presinte la grefa acestui consiliu spre a se îndeplini formalitățile prevăzute de art. 103 din codul justiției militare; iar în (jiua de 19 Iunie 1891, orele 12 din ții, se va presenta înaintea con- siliului de resbel ca inculpat pentrU faptul prevățlut și penat de art. 224 din codul jus- tiției militare; la neurmare se va judeca în lipsă, conform legei. No. 3.067. 1891, Iunie 6. DECISIUNI Tribunalul Buzăă D-na Eugenia N. lorgulescu, din Buzău, prin petițiunea registrată la No. 5.447 din 3 Maiu 1891, a cerut desființarea efectelor sentinței acestui tribunal cu No. 201 din 1890, pronunțată dupe cererea sa, și prin care fiul său Nicolae N. lorgulescu e supus unui consiliu judiciar ca risipitor, de ore-ce astăzi a dat. dovețli de corigere a căușelor ce a determinat’o să câră punerea sa sub un con- siliu judiciar. In consecință, s’a comunicat acâstă cerere D-lui procuror și s’au citat membrii consiliu- lui judiciar pentru (jiua de 18 Maiii 1891, spre a delibera asupra acestei cereri, când prin avisul ce au dat sunt de opiniune a se admite cererea D-nei lorgulescu și a se scâte de sub consiliu judiciar D. Nicolae N. lorgu- lescu, de ore-ce, dupe cât recunosc dânșii, a dat dovețli de seriositale în administrarea sa; iar D. procuror, prin adresa No. 1.596 din 13 Maiu 1891, opinâză a se admite cererea D-nei Eugenia N. lorgulescu, desființându-se consiliul judiciar pronunțat de tribunal, și Astă/o Aprilie---Octombre... 1007, _ 10071 *' --- __ , amortibilă............... 50/0 Aprilie---Octombre... 99*/, --- 997. --- --- --- , . (împrumutul de 321/, milidne)..... 4»/» Ianuarie---Iulie...... 87i/, --- 87 --- , (împrumutul de 50 miliâne)...... 4°/o Ianuarie---Iulie...... 87i/. 87 1 --- 87.10 , , (împrumutul de 274 miliâne)...... 4"/o Ianuarie---Iulie...... 877, 87 Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung) . 5“fp Ianuarie---Iulie...... ion/, ioov8 - , de Stat (convertite rurale)........ Wo Maiu---Noembre...... _ Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 lei . ...... 10 Maiu---Noembre...... 275 --- 272 --- --- --- împrumuturi de orașe Ianuarie---Iulie...... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Obligațiuni ale comnnel Bucuresci 1883 ........ 5"/, Maiu---Noembre...... 97 9 , » 1884 ........ 5»/. Iunie---Decembre .... 957» 96’/4 --- , , , „ 1888 ........ 5°/o Maiu---Noembre..... 73 70 , , , , 1890 ........ 5»/o La tragere.......... , , , , cu losuri a 20 lei . . . împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale............. 7% Ianuarie---Iulie...... 1047. 104 _ _ 5»/, Ianuarie---Iulie...... 101 lOO’h 100.80 --- , , urbane Bucuresci......... 7»/. . Ianuarie---Iulie...... 10&’/a 1051/4 --- . a » n • ■ ...»..... OTo Ianuarie---Iulie...... 104 --- 103’/4 --- 5"/, Ianuarie---Iulie...... 97>/e 967, _ _ ’ ’ * Iași........... 5% Ianuarie---Iulie...... 88’/4 88 --- --- --- ”UHim VALâREA , Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României............ 83 500 lei tntreg vărs. 1 1 1 1 1 1 il 1490 1 1 1 1 1 1 1 11 1485 1 1 1 1 1 1 1 li 1485 Societatea de asigurare Dacia-România........ 30 200 , , 367 364 _ , , ‘ f Naționala.......... 55 200 , 386 378 , , reasigurare............. 10 200 , , 90 S , română de construcțiun! și lucrări publice. . . • 30 250 , , 9 de basalt artificial............ 250 , . n pentru fabricarea hârtiei.......... 100, , Banca României............ . . . 200 , , , OFERITE cerute încheiate M O N E T E Napoleonul..................... Galbenul austriac . . . . Corâna germană (marca) . . Lira sterlină.................. Lira otomană................... Imperialul rusesc.............. Florinul austriac de hârtie. . _ Rubla de hârtie............... Aur contra argint (agiulji . . CEREALE Greutatea In libre cu bani gata cu termen oferite hectolitrul 100 kilo cu bani gata cu termen CERUTE hectolitrul 100 kilo cu bani gata cu termen SCHIMB CURSUL Londra Paris Francia Viena 3 3 3 0% ÎNCHEIATE hectolitrul 100 kilo Berlin nap. 3 cek luni cek luni cek luni cek luni (scurt) Germania 3 25.233,4-221/, 25.07*/ₐ-05 99.90-85 99.30-20 2.151/3-1/4 W’/a-Vi Grâu . Porumb Secară Ovăz . Orz Rapiță Fasole 58 58 53 14 8.25 13»/₄ 7.75 Amsterdam Petersburg Belgia . . 3 3 3 3 cek luni cek luni luni luni luni 123.90-80 122-65-55 17 167, Elveția Italia . (scurt) 3 luni 3 luni 98.90 98.75 SCOMPTUR1 si AVANSURI Banca națională ț avansuri pe deposite de efecte sau lingouri . Casa de Depuneri ți Consemnaținnl: avansuri pe deposite de efecte Imprimeria statulul 5 % 6 % 5 o/ₒ DIRECTOR general , ALEXANDRU GH. CANTACUZINO