No. 42 UN EXEMPLAR: 25 BANI Duminică, 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREJEL ABONAHENTDLOI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an 22 lei 50 b. pe 6 luni. Prim&riele rurale 36 lei pe an. Abonamentele tncep din ântâia a fie-cărei luni. PREȚUL ABOSABESTULDl PENTRU STRÂMTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBL1CAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC P&nâ la 50 linii, 5 lei; mal lung! de 50 linii, 10 lei. OrT-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚCL ANUNCIURILOR Publicațiunile primărielor, comitetelor, etc^ linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia* 1 lefi. Anunciurile particulare 50 bani linia de 80 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Mesagiu. Ministerul de interne: Decrete — Rap6rte Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decrete — Rap6rte — Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Decret. Ministerul agriculturel, industriei, comerciului și domenielor : Prescurtare de decret. Decisiuni ministeriale. ᵤ PARTE NEOFICIALĂ — Depeșî telegrafice— Comunicare— Diverse — Prețul cerealelor — Bule- tine meteorologice. Anunciurt ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 25 Maiu Mesagiul M. S. Regelui de închiderea sesiunel de primă-v^ră a sântului Sinod. „ Prea Sânțiți Părinți, „ Sântul Sinod al sântei biserici „ autocefale ortodoxe române, des- „ chis prin Mesagiul Nostru sub „ No. 1.288 în ^iuade 1 Maiă 1891, „ terminându’și lucrările sale, „Eu declar închisă sesiunea a- „ cestui Sânt Sinod “. Dat în Bucuresci, la 16 Maiu 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunel publice, G. D. Teodorescu. No. 1.515. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.616; Vidând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 18 din ședința de la 16 Maiu 1891; t^Pe basa art. 42, alin. 5 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi aliniarea dupe planurile întocmite de serviciul technic al pri- măriei Capitalei, și aprobate de consiliul tech- nic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice prin jurnalul cu No. 187 din 1 Aprilie 1891, a următârelor strade, a nume: S-ții Voevodi, S-ții Apostoli și Grădina S-ții Apos- toli cu trei strade încongiurătore, din cari una se va numi «Strada Asilului de N6pte». Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.604. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.602; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Brăila, pentru exercițiul 1891—92, aprobat prin decretul Nostru cu No. 1.209 din 18 Aprilie 1891, următorele modificări, adică: Lei 1.800 prevgduți la art. 75, § 18, cap. IX, fond pentru cheltueli suplimentare și extraordinare se reduc, fixându-se alo- cațiunea la 15.255 lei, 24 bani. 600 se vor adăoga la art. 1, § 1, cap. I, salariul unui casier-perceptor, fixându- se acest salariu la 400 lei mensual. 480 idem, idem, salariele a trei aprobi și unui camerier, fixându-se la 70 lei lu- nar de fie-care. Lei 600 se vor adăoga la art. 4, § 4, cap. I, sala- riul unui verificator de masuri și greutăți metrice, fixându-se la 250 lei mensual. 120 idem la art. 22, § 14, cap. V, salariul unul sub-chirurg intern, fixându-se la 160 lei mensual. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 22 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.589. CAROL I, ~f Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, ; La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.618; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Turnu-Mă- gurele, pentru exercițiul curent 1891—92, aprobat prin decretul Nostru cu No. 982 din 28 Martie 1891, următârea modificare votată de consiliul comunal în ședința sa de la 27 Aprilie 1891, adică: Lei 3.500 prevfiduțila art. 105, cap. XIX, facerea de studii și ante-proiecte necesare la aducerea apei potabile, se suprimă și se adaogă la art. 103, cap. XVIII, fond pentru deschi- dere de credite suplimentare și extraordinare, peste suma preve^ută de 4.000 lei, sau în total 7.500 lei. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Staț- ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 2 3 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.608. 994 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.617; Pe basa art. 112 din legea comunală. Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul ordinar al comunei urbane Focșani, pe exercițiul curent 1891—92, aprobat prin decretul Nostru No. 1.062 din 3Aprilie 1891, următârele modificări votate de consiliul co- munal' In ședința sa de la 7 Maiu 1891, adică: Let 600 se vor adăoga la art. 23, § 1, cap. II, retribuțiunea casierului comunal, fixân- du-se la 350 Iei mensual salariu și 50 lei diurnă. 350 idem Ia art. 134, cap. XVIII, fixându- se alocațiunea la 1.050 lei, pentru plata sporului de salariu a casierului comunal, socotit a 150 lei mensual pe timp de la 1 Septembre 1890 — 1 Aprilie 1891. Art. II. Cu aceste modificări disul budget conține: la venituri lei 556.450, bani 47, și la cheltueli lei 5 5 5.626, bani 90, cu un exce- dent de Ier 823, bani 57. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.609. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.614; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 7 din ședința de la 17 Maifi 1891; Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna urbană Craiova este au- torisată să acorde casei de bancă Poumay și Fareanu concesiunea înființărei de linii de tramway în oraș și până la tăbăcăria Statului, din comuna rurală Bucovățu, pe termen de 45 ani, și în condițiunile votate de consiliul co- munal în ședințele sale de la 22 Ianuarie și 25 Martie 1891. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiu .1891. CAROL Ministru de^ interne, L. Catargi. No. 1.603. MONITORUL OFICIAL CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.613; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 10 din ședința de la 17 Maiu 1891 ; Pe basa art. 42, alin. 4 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna urbană Galați este auto- risată de a cumpăra cu prețul de 60.000 lei, plătibili în termen de 1 o ani, prin rate anuale de câte 6.000 lei, imobilul, proprietatea D-lul Ar. Papadopol, în care se află actualmente in- stalat spitalul comunal. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiti 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.607. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.615, Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 17 din ședința de la 17 Maiu 1891; Pe basa art. 42, alin. 4 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna urbană Tecuciu este au- torisată să contracteze de la casa de depuneri și consemnațiuni un împrumut de lei 90.000, cu procentele cu cari împrumută obicinuit acea casă, plătibil prin anuități în timp de 20 ani, cari se vor înscrie între cheltuelile obligatorii ale comunei spre a servi la construirea de pa- vage și trotuare pe stradele orașului. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.610. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.627; Vânând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 9 din ședința de la 17 Maiu 1891; 26 Maiu 1891 Pe basa art. 42, alin. 4 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna rurală Cetatea, din județul Dolj, este autorisată să contracteze din fondul disponibil al drumurilor un împrumut de lei 5.000, plătibil în termen de 5 ani, cu din re- sursele ordinare ale comunei, spre a servi la construirea unui local de scâlă pentru fete. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.605. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.611; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 11 din ședința de la 17 Maiu 1891; Pe basa art. 42, alin. 4 din legea comunală Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna rurală Afumați, din jude- țul Dolj, este autorisată a contracta din fon- dul disponibil al drumurilor un împrumut de lei 3.000, plătibil în termen de 5 ani, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la construirea unui local de primărie. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret Dat în Bucuresci, la 23 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.606. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.624; Vânând jurnalul consiliului de miniștri cu. No. 2 din ședința de Ia 17 Maiu 1891; Pe basa alin. 4 de sub art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna rurală Siliștea-Crucei, din județul Dolj, este autorisată de a contracta din fondul disponibil al drumurilor un împrumut de 3.471 lei, 8 bani, plătibil în termen de 5 ani, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la construirea unui local de școlă. i 20 Maia 1891 MONITORUL OFICIAL 995 Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.611. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.626 ; Pe basa alin. 4 de sub art. 42 din legea comunală; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri cu No. 15 din ședința de la 17 Maiii 1891, Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna rurală Urzicuța, din jude- țul Dolj, este autorisată a lua cu mod de îm- prumutare din fondul disponibil al budgetului drumurilor suma de 3.26 5 lei, plătibilă în ter- men de 5 ani, cu din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la construirea unui, lo- cal de șcâlă. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.612. CAROL I, Prin grația lui Dumnecleii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.625 ; Vâdând jurnalul consiliului de miniștri cu No. 13 din ședința de la 17 Maiii 1891; Pe basa art. 42, alin. 3, din legea comu- nală, combinat cu art. 817 din codul civil, Am decretat și decretăm : Art. I. Epitropia bisericei Cuviâsa-Paras- chiva, din orașul Râmnicu-Vâlcea, este auto- risată să primâscă donațiunea făcută bisericei de decedatul G. M. Bădescu, prin testamentul cu data de 6 Februarie 1888. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.602. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.619; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Bisoca, din județul Râmnicu-Sărat, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu- se membri în comisiunea interimară D-nii Tu- dor Baltag, Stan V. Dragomanu și lân Crețu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.613. Raportul D-lui ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 5.958, ce am primit de la D. prefect al județului Râmnicu- Sărat, că administrațiunea cumunei rurale Bi- soca, din acel județ, se găsesce în completă desordine și interesele cele mai însemnate ale comunei sunt lăsate în suferință, expuse a se compromite, din causă că membri cari com- pun actualul consilii! comunal negligâză cu desâvîrșire îndeplinirea îndatoririlor ce aii dupe lege, căutând a’și satisface numai interesele lor personale; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nii Tudor Baltag, Stan V. Dragomanu și lân Crețu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instala- rea unui nod consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 9.619. 1891, Maiii 22. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.620 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Drăgoesci, din județul Ilfov, se disolvă pentru motivele arătate in sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Ghiță Ște- fănescu, Bănică Dinu Ștefan și Dumitru Găvan. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.614. Raportul D-lut ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vânând din raportul sub No. 3.472, ce am primit de la D. prefect al județului Ilfov, că primarul comunei rurale Drăgoesci, din acel județ, a demisionat și atât ajutorul de primar cât și cei-alți membri ai consiliului comunal sunt fără sciință de carte și nici nu aii veri-o îngrijire pentru administrațiunea afacerilor co- munale, ast-fel că, din acâstă causă, cele mai însemnate interese ale localitățel sunt în su- ferință, expuse a se compromite, și locuitorii întâmpină dificultăți în relațiunile cu autori- tatea comunală; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și instituirea comi- siunei interimare compusă din D-nii Ghiță Ște- fănescu, Bănică Dinu Ștefan și Dumitru Gă- van, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noii consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect. Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor,, Ministru de interne, L. Catargl. No. 9.620. 1891, Maiii 22. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.621; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Valea- Boului, din județul Dolj, se disolvă pentru mo- tivele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii lân Fratoștițeanu, Constantin lonescu și Marin Milcu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 23 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.615, 1 996 MONITORUL OFICIAL 26 Maiu 1891 Raportul D-luî ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vedând din raportul sub No. 4.779, ce am primit de la D. prefect al județului Dolj, că membrii cari compun actualul consiliu al co- munei rurale Valea-Boului, din acel județ, hu aii absolut nici o îngrijire de afacerile comu- nale, neîntrunindu-se nici o-dată, spre a re- solva diferitele cestiunl de atribuținile lor și lă- sând administrațiunea comunală la discrețiu- nea primarului care, la inspecțiunea făcută de sub-prefectul plășei, s’a constatat că nu ’și în- deplinesce îndatoririle ce are dupe lege și este chiar de rea credință, ast-fel că, din acostă causă, cele mai însemnate interese ale lo- calităței sunt expuse a se compromite ; sub- semnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui con- siliu și instituirea comisiunel interimare com- pusă din D-nii lân Fratoștițeanu, Constantin lonescu și Marin Milcu, cari să gereze aface- rile comunle până la alegerea și instalarea unui noii consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 9.621. 1891, Maiu 22. Prin decretul regal cu No. 1.518 din 16 Maiii 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. Vasile D. Rosetti, membru in consiliul județului Bacău, este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Bistrița-de-Sus din acel județ, în locul rSmas vacant prin demisionarea D-lui lorgu P. Lu- pașcu. Prin decretul regal cu No. 1.585 din 22 Maiu 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru, s’au făcut urmă- torele numiri și înaintări în serviciul peniten- ciarelor centrale : D-nii Paul Miller și Ștefan Panaitescu, ac- tuali șefi de ambulanță, s’au înaintat în pos- turile de directori clasa II, înlocui D-lor Teo- dor Didilescu și Gheorghe Ștefănescu, lăsați în disponibilitate. D. I6n Popescu, fost polițaifi, s’a numit în pos- tul de director clasa II, în locul D-lui Sterie Bucurescu, lăsat în disponibilitate. D. I6n Gănescu, actual grefier-comptabil clasa II, s’a înaintat în postul de șef de am- bulanță, în locul D-lui Paul Miller, înaintat. D. lân Aslan s’a numit în postul de șef de ambulanță, în locul D-luI Ștefan Panaitescu, înaintat. D-nii I6n C. Teodorescu și Alexandru P. Nicolopol, actuali copiști în cancelaria direc- țiunel generale, s’au înaintat în posturile de grefieri-comptabili clasa II, în locul D-lor lân Gănescu, înaintat, și Nicolae Albinescu, lăsat in disponibilitate. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 6.626; Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de sub-locote- nent în reservă, în arma infanteriei, pe diua de 1 Iunie 1891, pe sergentul bacalaureat Bră- tescu Ion, din regimentul 8 linie, la corpul II de armată. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 1.567. Raportul D-luî ministru de resbel către M. S, Regele. Sire, Cu cel mal profund respect supun aprobă- rei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de de- cret, relativ la înaintarea la gradul de sub-lo- cotenent în reservă a sergentului bacalaureat Brătescu Ion, din regimentul 8 linie, care de- punend cu succes examenul cerut de alin, c de sub art. 3 din legea oficierilor de reservă, pro- mulgată la 1 Aprilie 1880, și îndeplinind și cele-alte condițiuni cerute de legea de înain- tare în armată, merită a fi înaintat la acest grad. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovarl. No. 6.626. 1891, Maiu 20. CAROL. I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 6.627; Am decretat și decretăm: Art. I. Sergentul milițian Manolescu Dimi- trie, fost în desființatul division de pompieri Bucuresci, fiind în condițiunile alin, g de sub art. 5 din legea promulgată la 15 Aprilie 1887, relativă la modificarea art. 58 din legea de recrutare, și depunând cu succes examen, dupe programul stabilit pentru gradul de sub-loco- tenent în reservă, se înaintâză la gradul de sub-locotenent în miliții în arma infanteriei, pe diua de 1 Iunie 1891. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 20 Maiii 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovarl. No. 1.568. Raportul D-luî ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun aprobă- rei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de de- cret, relativ la înaintarea la gradul de sub-lo- cotenent în miliții a sergentului milițian Ma- nolescu Dimitrie, fost în desființatul division de pompieri Bucuresci, care fiind în condițiuni- le alin, g de sub art. 5 din legea promul- gată la 1 5 Aprilie 1887, relativă la modifica- rea art. 5 8 din legea de recrutare, și depanând cu succes examen, dupe programul stabilit pentru înaintarea la gradul de sub-locotenent în reservă, merită să fie înaintat la acest grad în elementul milițielor. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 6.627. 1891, Maiii 20. Prin decretul regal cu No. 1.571 din 20 Maifi 1891, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 6.630, s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea Militară de argint sergentului-major Adam Gheorghe, fost în regimentul 26 dorobanți, pentru 12 ani de servicifi militar efectiv în gradul de sub- oficier, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie-care an, ce ’i se va plăti din fondurile casei de dotație a âstei, cu începere de la 1 Iunie 1891, conform art. 72 din legea de recrutare, promulgată la 17 Noembre 1882. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedefi și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 4.776; In virtutea art. 54 din legea consilielor ju- dețiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi facerea viremen- telor de fonduri în budgetul drumurilor județu- lui Teleorman, pe exercițiul 1890-91, votate 26 Maiu 1894 MONITORUL OFICIAL 997 de consiliul județian în sesiunea extraordinară din Aprilie 1891, dupe cum urmâză : Le! B. 1 .054 50 să se ia de la art. 3, $ 2, cap. I, «material de biuroh, încăldit, ilu- minat etc.» 212 50 idem de la art. 4, § 1, cap. II, «tratamentul personalului canto- nierilor. » 5.000 — idem de la art. 5,§ i,cap. II, «ma- terial de petriș pentru întreținerea șoselelor județiane.» 1.200 — idem de la art. 7,§ 1, cap. III, «re- misa perceptorilor de 3 °/₀.» 835 — idem de la art. 8, § 1, cap. III, «material de biuroti, registre, im- primate.» 52 — idem de la art. 9, § 1, cap. III, «spese de transport membrilor co- mitetului permanent». 8.354 00 total, care se va repartisa în mo- dul următor : 8.046 13 se va adăoga la art. 6, § 2, cap. II, «lucrări de reparație, reconstrucție și construcție de șosele, poduri, cantâne etc.,» fiind necesar pentru diferite lucrări.» 307 87 idem la art. 10, § 1, cap. III, chel- tueli extraordinare și neprevădute.» 8.354 00 total egal. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. CAROL Ministru lucrărilor publice, C. Olănescu. No. 1.564. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI Șl DOMENIELOR Prin decretul regal cu No. 1.530 de la 18 Maiu 1891, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru .secretar de Stat la de- partamentul agriculturei, industriei, comerciu- lui și domenielor, D. Eleuterie Nicolescu, fost advocat public, demisionat, se numesce, pe diua depunere! jurământului, in postul de ad- vocat al Statului clasa II pe lângă instanțele judecătorescl din județul Tulcea, in locul D-lui Leonida Stere, care rămâne a fi chemat în altă funcțiune. DECISIUNI MINISTERIALE Prin ordonanța D-lui ministru de interne No. 2.843 din 22 Maiu 1891, D-nii I6n Po- povici și Gheorghe M. Teodorescu s’au numit în posturile de copiști în cancelaria direcției generale a penitenciarelor, în locul D-lor Al. țj. Nicolopol și I. C. Teodorescu, înaintați. D. ministru de interne prin decisiunea cu No. 14.149 din a. c., a bine-voit a avansa și numi, cu începere de la 1 (1 3) Iunie 1891, în corpul telegrafo-postal, pe următorele persâne: Actualii cantonieri George Mihal de la ofi- ciul Urziceni și Lăzărescu Lazăr s’au avansat cap cantonieri gradul II, în locul lui Nicolau Ene și Mateescu Leon, cari au părăsit serviciul. Aspirantul lordănescu Constantin s’a admis în postul de cap cantonieri gradul II, în locul lui Petrov Nicolae, demisionat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 25 Maiu DEPEȘlTELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Lisabona, 5 Iunie. — Poliția a interzis publicarea țliarulul Revolta, care a apărut ieri pentru prima oră. Camera— S’a depus raportul favorabil convențiunel cu Englitera. Discuțiunea se va începe mâine. Constantinopol, 5 lume. — Până la 11 ore, punerea în libertate a prisonierilor nu era încă anunțată. Tâlharii sunt forte neîn- crezători din causa trupelor. EI nu au primit încă răscumpărarea. Paris, 5 Iunie.— Afacerea Melinitei. — Se pretinde că judele de instrucție ar chiăma înaintea sa pe duoi oficieri superiori ai direc- ției generale a artileriei cari au negligiat de a garanta secretul documentelor apărărei naționale. Paris, 5 Iunie. — Escadra care va merge în marea Nordului va coprinde 4 cuirasate, 1 încrucișător și 3 torpilori. Ea va părăsi Cherburg la 20 Iunie, va atinge Bergen, Co- penhaga și Stockolm. Va sosi la Cronstadt pe la finele lui Iulie. Se va întârce prin Kristi- ansund, Edimburg, Posthmut și Plimuth. Paris, 5 Iunie.— Este inexact că se vor trimite ajutore în curând în Tonkin. Triest, 5 Iunie. — Incrucișătorul engles «Scont», comandat de Principele Henric de Battenberg, a sosit la Triest. V iena, 5 Iunie. — Dupe o depeșă primită de direcția drumurilor de fer orientale, pu- nerea în libertate a personelor răpite de tâl- hari ar fi apropiată. Berlin, 5 Iunie. — Nisce depeși din Con- stantinopol anunță că guvernul otoman ar fi dat din nou ordin să nu se facă nici o mișcare de trupe. Dar dupe cum asigură o scrisore publicată de Corespondența Politică, Porta, dupe consiliele ambasadorului Germaniei, s’ar fi hotărît îndată dupe punerea în liber- tate a călătorilor prinși de tâlhari, să ia tote măsurile de siguranță pe linia Andrianopol- Constantinopol; fruntariele vor fi ocupate de trupe spre a putea încongiura și prinde pe tâlharii cari vor fi pedepsiți într’un mod exemplar. Viena, 5 Iunie. — Fostul președinte al consiliului Hasner a murit. V iena, 5 Iunie.— Archiducele Franț Fer- dinand fiind în deplină convalescență, nu va mai apare buletine medicale. V iena, 5 Iunie. — S’a distribuit Camere- lor proiecte în contra tendințelor primejdiose ale socialiștilor; ele interZic ori-ce asociație al cărui scop ar fi considerat ca contrariu or- dine! societăței actuale și Statului; sunt in- terZise de asemenea serbările și procesiunile publice, cari ar avea aceleași tendințe. Londra, 5 Iunie.—Camera LorZilor a a- doptat în ântâia citire bilul asupra venătorei focelor. Atena, 5 Iunie.—0 întrunire a inspecto- rilor de lucrări publice și de ingineri a semnat un proces-verbal, care declară că mi- siunea technică francesă în Grecia nu mai are nici un motiv de a fi. Acest proces-verbal va fi supus președin- telui consiliului. Roma, 5 Iunie.—Ministrul Statelor-Unite la Roma a plecat în congediu ordinar. Berlin, 5 Iunie.— Mai multe întruniri a democraților-socialiști s’aii făcut în tote cir- cumscripțiile electorale ale Camerei; s’aii luat resoluțiuni, cari protestăză în contra taxelor asupra cerealelor; nici un incident. Paris, 5 Iunie.—Consiliul sanitar Cretan, declarând că âre-carl faine francese sunt vă- tămătâre sănătăței, camera de comerciu din Marsilia, de târnă ca exportul făinel să nu fie compromis, s’a plâns guvernului, care a dat consulului Franciel din Canea și ambasado- rului din Constantinopol ordinul telegrafic de a reclama în acâstă privință. Constantinopol, 5 Iunie. — O depeșe so- sită la ambasada Germaniei anunță că ma- șinistul Freudiger a sosit la Vira, la aprope 100 kilometri spre Sud-Est de Kirkilisse. Freudiger a plecat la Kirkilisse cu duoă scrisori: una în grecesce, cea-allă în nemțește; el va sosi la Kirkilisse mâine sără. Paris, 5 Iunie. — In urma intrevederei D-lui Guyot cu delegații lucrătorilor și cu directorul companiei Orleanulul, ori-ce pri- mejdie de grevă pare înlăturată. Paris, 5 Iunie. — Aserțiunile unor Ziare dupe cari mai mulți oficieri superiori ar fi compromiși în afacerea melinitei sunt des- mințite într’un mod categoric din diferite părți. Lisabona, 5 Iunie. — Poliția a confiscat suplimentul Ziarului Uniunea civică care publicase un articol violent în contra învoe- lei anglo-portugese și în contra ministerului; asemenea articole nu găsesc nici un ecou în public ; Ziarele republicane importante sunt forte moderate. Libau (Gurlanda) 5 Iunie. — Consulul engles din Libau a primit de la guvernul său ordinul de a povățui pe ebrei să nu emi- greze în Englitera, de 6re-ce numărul prea mare al lucrătorilor ar putea să facă să nu găsească de lucru. Berlin, 5 Iunie. — Veniturile totale ale casei taxelor vamale și ale consumațiunel imperiului pentru 1890 — 91 intrec cu 38.300.000 mărci pe acelea din exercițiul precedent. Charleroi, 5 Iunie.—In urma întrunire! primarilor din satele învecinate, se aștâptă ca greva să ia sfârșit Lunea viitore. Bnenos-Ayres, 5 Iunie. —O propunere 9 98 MONITORUL OFICIAL 26 Maiu 1891 care suspendă pentru 6 luni plățile în aur s’a presintat Senatului. San Francisco, 5 Iunie.—Raporturile chi- liene asupra luptei navale de la 28 Aprilie cu încrucișă torul insurgenților „Magelhains", luptă care a avut loc 4 ^ile dupe aceea de la Chanaral, spun că numărul morților trece peste 100. Guvernul chilian avea în luptă 3 corăbii': „Sargente Aldea", „ Almirante Con- dell" și .Almirante Lynch“. Gondell, care era aprope să se scufunde, a fost dus la cheu, Sargente Aldea a suferit mari stricăciuni. [Agenția română/. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Legațiunea Statelor-Unite trimițând gu- vernului român o proclamațiune a președin- telui Statelor-Unite, prin care, în numele guvernului și poporului american, se invită guvernul și poporul român a lua parte la ex- posițiunea ce va avea loc la Chicago, de la 1 Maiii 1893 pâuă în ultima Joi a aceluiași an, exposițiunea organisată cu ocasiunea al 400-lea an de la descoperirea Americei; ministerul aduce acesta la cunoscință tutulor comercian- ților și industriașilor români, precum și la cunoscință generală. Exposițiunea va fi relativă la arte, indus- trii, manufacturi, productele solului, mine- lor și mărei. No. 23.882. —................ I —■ Ministerul aduce viuile sale mulțumiri D-lui Procopie Gasotti, mare proprietar în județul Buzău, care a dăruit museulul național 12 obiecte egiptene de mare preț provenind din renumita colecțiune a baronului de Menascâ. Aceste obiecte sunt următorele: 1. Statuetă de femee golă, în piciore, cu mânile întinse drept pe corp, având pe cap un fel de stofă vărgată. Părul este în trei plete, din cari duoă cad pe umere iar una pe spate. Calcar; înălț. 0 m. 135. 2. Scarabeu cu inscripțiunea Ra-neb-ma, iubitul lui Amon-Ra, cartouche-prenume al lui Ramses VI. Calcar; lung. 0 m. 045. 3. Scarabeu având pe el săpat pe țleul Bes în piciore. Calcar; lung. 0.035. 4. Un uleu coafat cu pscheut, având săpat sub bază duoă linii inscripțiune hienglifică. Calcar; înălț. 0.06. 5. Un căpetâiii de așezat capul, de alabas- tru, compus din trei bucăți, cu suportul pi- ciorului Cannelat. Alabastru; înălț. 0.19. 6. Statua ^eiței Isis alăptând pe Horus. țteița portă corona uraeus, corone și disc. Marmură albă; înălț. 0.17. 7. Statua lui Ahmes-nefer-sekhet, profe- tul lui Ptah, email verde-deschis cu hiero- glife săpate în adânc. înălț. 0.12. 8. Statua lui Kha-ți-smehtde email albas- tru-deschis; înălț. 0.12. 9. Statua lui Osiris în picidre, coafat cu ateful ornat cu uraeus și ținând pedum și flagellum. Bronz; înălț. 0.23, având baza de marmoră galbenă de Sienne. 10. Statua lui Toum (?) pe tron. Bronz, înălț. 0.095. 11. Statua lui Bast, ținând egida. Pe bază sunt duoă pisici mici, din cari una sfărâmată. Brațul drept lipsă. Bronz; înălț. 0.15. 12. Statua lui Osiris în piciore în formă de mommie, coafat cu atef, ține pedum și flagellum. La spate un cap de uleîi'cu disc aripat. Pe bază inscripțiunea hieroglifică care se traduce ast-fel: „Osiris dă viața lui Petosor". Bronz; înălț. 0.21. —x— In scop de a înzestra liceul „Laurian' din Botoșani, cu un instrument de musică, nece- sar studiului musicei, D. I. Nicolescu, direc- torul liceului, d’impreună cu D. V. Fleury, maestrul de musică, aii organisat duoă con- certe musicale, pe cari le-aii dat cu elevii li- ceului, realisându-se ast-fel un fond cu aju- torul căruia s’a putut cumpăra instrumentul „Gottage-orga". Ministerul, aducând acâsta la cunoscință generală, exprimă mulțumirile sale D-lor I. Niculescu și V. Fleury pentru laudabila lor inițiativă. DIVERSE In sera țlile! de 5 Maiii a. c., cu ocasia unei ploi însoțită de fulgere și tunete, locuitorii lo- niță Ion Ghintea, Nicolae Dumitru și Dumitru Mateiii, din comuna Șotânga, județul Dâmbo- vița, pe când se înapoiaii de la Târgoviște, pe câmpul Teișului, fiind isbiți de trăsnet aii că- țlut câte' trei jos; dupe un sfert de oră, Ni- colae Dumitru și Dumitru Mateiii s’aii sculat nevătămați, iar loniță Ion Ghintea încetase din viață. —x— Femeea locuitorului Dumitru Țepurin, din comuna Vulpeni, județul Romanați, a născut trei copii, un băiat în ^iua de 8 Maiii a. c., iar dupe duoă ^ile, alt băiat și o fată. Toți sunt sănătoși, iar muma lor bolnavă. —x— In țliua de 10.Maiii a. c., pe la oral p. m., în orașul Tulcea, a încetat subit din viață căpitanul Gomșa Bartolomeii, din regimentul 3 linie. La autopsia făcută, s’a constatat că mortea ’i-a provenit din apoplexie pulmo- nară. —x— In țliua de 12 Maiii a. c., grădinarul Neciu Gheorghe, voind a trece un privai din balta comunei Vărăsci, județul Ialomița, a cățlut într’o vâltâre și, nesciind să înote, s’a înecat. PREȚUL CEREALELOR Vinurile filcute Prețul de mițlloc piua și luna Locul unde s’ati Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagâne, cu care s’ati făcut vin- vîndut șlepuri, magazie urile saii carS Lei Bani 20 Maiu Brăila Grâii...... Libre 55 7, Hectolitri 1.600 Magazie Hectolitru 13 60 « 9 n 9 ...... 58 , 3.500 Șlep export 9 14 75 9 9 n 9 • • • • • • 58 „ 3.500 9 9 9 14 75 9 9 9 9 , 57 , 11.800 îl 9 B 14 20 îl > 9 *-9 , 56 y2 „ 4.500 9 9 * 14 10 9 JP 9 9 ...... , 56 V, „ 4.000 9 9 9 14 20 .V 9 9 9 •••«•• v 55 7, , 3.600 Caic „ 9 13 90 » 9 9 9 • , 57 7. „ 750 Magazie 14 30 22 „ 9 9 55 74 „ 6.500 Șlep export M 13 9 9 9 Porumb..... , 59 7, „ 4.500 Magazie n 9 15 9 9 9 9 ..... 58 „ 262 9 9 15 9 9 9 Grâii...... - 56 y4 „ 6.200 Șlep 9 14 127# 9 » 9 9 ...... „ 56 „ 1.000 9 9 13 70 9 9 9 56 7, „ 320 13 70 18 „ Constanța Porumb..... „ 59.60 „ 28 In oraș 10 19 „ 9 9 ..... „ 59.60 , 28 9 _ 22 „ 9 Orz....... „ 54.58 „ 42 8 _ 23 „ Galați Grâu...... „ 58 „ 3.400 Magazie 9 14 25 9 „ 9 Gincantină .... , 61 y, , 6.400 9 9 9 25 F 26 Maiu 1894 MONITORUL OFICIAL 999 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 24 Maiu (5 Iunie) 1891 Adjud. . ■ Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buneii . . . Bălțătesci . . Oalafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . ; Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani ■ Drăgănesei . Drânceni . . Puțină plâe, senin Plâe, furtună Frumos .... Variabil, senin . Puțină plâe . . Nor Senin, nor Variabil, senin Plâe, nor Variabil, senin Plâe, variabil Plâe, furtună, senin Variabil, senin Senin . . . Puțină plâe Senin .... Plâe, senin . . Variabil, nor . » 51 • Variabil, senin . » n ♦ Plâe, furtună, nor . 12+R. 14-- 16-- 14-- 14-- 15-- 9-- 16-- 13-- 13-- 18-- 14+ 18+ 17+ 10+ 15+ 18+ 18+ » 55 n n » n r> Senin..................17+ „ .......................10+ » Nor, senin.............15+ „ Nor, vânt, variabil Senin .... 14+ » • • • • Plâe, vânt, senin Senin . . . . 20+ 13+ 15+ 15+ Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani , Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihaileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ortrovu . Panciu . Liniștit.........15+R. Senin.............20—ț— „ Plâe, senin . . . . 14+ „ Variabil, senin .... 15—j- „ ............17+ „ Nor, senin ..... 14-j- ₙ Plâe, furtună, nor ■ 15+ „ Variabil, senin . . . . 17-j- B Senin..................15+ ,, Plâe, furtună, nor . . . 18+ » Variabil, senin .... 15-j- „ Plâe, nor..............14-j- » Senin..................18-j- ,, » ..............16+ „ Variabil, senin .... 13+ „ Plâe, senin............17+ „ » » ..........16+ » Variabil, senin .... 16-j- „ Senin..................14+ „ Plâe...................15-j- „ Plâe, nor..............14+ „ Plâe, vânt, senin . . 16+ „ Plâe, senin............11-j- » Variabil...............20+ „ Plâe, senin............13-f- „ Senin..................13-j- „ n .....................14+ „ Plâe, senin............20+ „ Variabil, senin .... 14+ „ Senin..................14-f- „ Plâe, furtună, Senin . . 17-j- B Plâe, furtună, nor . .' . 15-j- ,, Variabil, senin .... 14-j- B Pașcani . . . . Pătărlagele . . Piatra . . . . Pitesci . . . . Piua-Pietri . . Pleșcoiu .... Ploesci . . . . Podu-Turcului . Predeal . . . . Puciosa . . . . Rămn-Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Riu-Vadului Roșiori-de-Vede. Rădăuți . . . Salinele-Man . Săveni . . . . Sinaia . . . . Slobozia . . . Spineni . . . . Stefănesci . . . Slănic . . . . Strunga .... Tecuciu . . . . Tergoviște . . . Tergu-Frumos . Tirgu-Jiu . . . Tulcea . . . . Urlați .... Urziceni . . . Văleni . . . . Vasluiă . . . . Verciorova . . . Vulcan .... Zătreni .... Zimnieea . • . Nor, senin . . . Puțină plâe, nor ,. Variabil, senin . . Plâe, furtună, nor . Plâe, vânt, senin . Plâe, senin . . . Nor................ Variabil, senin . . » n Nor................ » ................ Plâe, senin . . . n » • ♦ • Plâe cu piatră, senin Liniștit .... Plâe, nor .... Senin.............. n .................. Furtună, plâe, nor Furtună, plâe, senin Senin.............. 14+R. 16+ „ 13+ „ 19+ 16+ 16+ 13+ 12+ 12+ 15-j- 10+ 13+ 16-j- 55 55 J» Variabil, senin .... 13+ „ Plâe, nor.................15+ » Variabil, senin .... 14+ „ Senin.....................19+ „ Variabil, senin .... 16-j- „ Plâe, nor.................11+ „ Plâe, furt., senin . . . 18-j- „ Senin...................17-j- „ „ 10+ „ Frumos....................17+ „ Senin...................14-j- » 15+ „ In dimineța de 25 Maiu (6 Iunie) 1891 Adjud .... Plâe abondentă . . . 12+R. Darabani . . . Variabil, plâe, vent . . 10+R. Pașcani . . . . Plâe...... . . 10- ț-R. Alexandria . . • 16+ „ Fălciu . . . . Variabil, nor . , . . . 16+ „ Pătărlagele . . Senin, vent . . . . . 15-| 15 Baia-de-Aramă Senin, vent . . . . Fălticeni . . . Plâe....... . 13+ „ Piatra . . . . Plâe, nor .... . . 10-| Babadag . . . Senin, nor, vânt . . . 16+ „ Ibrbinți . . . . Senin, vânt . . . . Pitesci .... Senin..... . . 14-| " » Bacău .... Plâe, nor..... Filiași . . . Piua-Pietri . . Variabil, senin . . 1- » Bălăci .... Filipesci . . . Nor ....... Pleșcoiu .... Senin, vânt . . . . . 15-| r » Balta-Albă . . Nor....... . 14+ ,, Focșani . . . . Variabil, vânt . . . • 12+ „ Ploesci .... Nor...... . . 16-1 » Bechet .... . 17+ „ Găesci . . . . Nor....... • 14+ ,, Podu-Turcului . Plâe...... . . 10- Berlad .... Senin, plâe, nor . . . 14+ „ Gorgova . . . . Senin, nor . . . . • 15+ ,, Predeal .... Nor, plâe .... . . 12-| Bistrița .... Nor, senin ...... . 14+ ,, Hârlău . . . . Variabil, plâe . . . • 11+ „ Puciosa .... Senin..... . . 15-| Botoșani . . . Senin, p. plâe . . . • H+ „ Hârșova . . . Senin, nor..... • H+ „ Hămn--Sărat. . Nor...... . . 14-| n Brosceni . ; . Plâe....... . 6+ „ Herța .... . Variabil, nor . . . • H+ » Râmn.-Vâlcea . Variabil, nor . . . . 15-| n Budesci .... Senin...... . 12+ „ Horez . . . . Nor, senin . . . . • 15+ „ Rîu-Vadulm Plâe, senin . . . . . 13-1 Buhuși .... Plâe, nor..... • 9+ » Huși .... . Senin, nor..... . 14+ „ Roșiori-de-Vede. » ..... • • x-| Burdujeni . . Nor....... . 13+ , Isaccea . . . . Variabil, nor . . . . Rădăuți . . . Plâe, nor .... • • 7-| “ n Buzeu .... Senin, vânt . . . . . 16+ „ Ivesci . . . Plâe, nor, vent , . . • 11+ „ Salinele-Mari . Nor...... • • 4-| “ » Bălțătesci . . . Lacu-Sărat • • Săveni .... Plâe, nor .... . . 8-| Calafat .... Nor....... . 12+ „ Măcin . . . . Nor....... Sinaia .... Senin, nor . . . . . 13-| ■ Călărași . . . Senin, vânt . . . . . 16+ „ Măgurele . . . Variabil, plâe . . . • 18+ „ Slobozia . . . Variabil .... . . 17- “ n Câmpina . . . Variabil, nor . . . . 16+ „ Mahmudie Spmeni .... Nor...... Câmpu-Lung Senin...... . 14+ „ Mamornița . . Variabil, nor . . . . ■ 11+ » Stefănesd . . Variabil, plâe . . . . 15- ” >5 Caracal .... Mangalia . . . Senin, Marea calmă . ■ 16+ „ Slănic .... Ceatal .... Senin, nor .... . 16+ „ Mărășesci . . Strunga .... Cerna-Voda . . B n .... . 18+ „ Mărgineni . Nor....... Teeuciă .... Plâe, nor .... . . 12- " » Cetate .... . 12+ „ Medgidie . . . Senin, vânt . . . . Tergoviște . . . Variabil, nor . . . . . 14- "■ n Chilia-Vechiă . Nor, vânt..... . 16+ „ Mihaileni . . . Plâe....... • io+ ,, Tergu-Frumos . n » • • • . . 8- - » Codăesci . . . Variabil, plâe, nor . 11+ „ Mizil .... . Variabil..... ■ 17+ „ Tergu-Jiu . . . . . 15- Corabia .... Senin...... . 16+ „ Moinesci . . . Plâe, nor..... Tulcea .... Senin, nor . . . . . 16- ” 55 Cozia..... Senin, variabil . . . . 13+ B Neamțu . . . . n •••••* ■ 9+ „ Urlați .... Variabil .... . . 11- Curtea-de-Argeș. Variabil, p. plâe . . . H+ » Novaci . . . . Senin...... • 15+ „ Urziceni . . . Senin, vânt . . . . . 18- " » Călimănesci . . Obedeni . . . • 19+ » Văleni . . . . Nor...... . . 7- ” 55 Domnesci . . . Nor....... . 18+ „ Ocna .... Plâe....... Vasluiu . . . . Variabil, plâe . . . . 11- " » Dorohoiu . . . Variabil, plâe . . . . 11+ „ Odobesci . . . . Variabil..... Verciorova , . ■ Senin, vent . . . . . 17- Drăgășani . • Nor....... Oltenița . . . . Senin, variabil . . . ■ 55 Vulcan .... Nort...... . . 15- ” H Drăgănesei . . Senin, liniștit . . . . 16-f- » Ostrovu . . . • B » • • • ■ 10+ „ Zătreni .... Senin, nor .... . . 16- " >5 Drânceni . . . Nor....... Panciu . . . . Vânt, plâe..... . 11+ „ Zimnieea . . . Nor, plâe .... . . 11-| “ » 1000 MONITORUL OFICIAL 26 Maiu 1891 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 156 OBSERVAȚIUNI: De la 23 Maiii (4 Iunie) 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 22 Maiii, (3 Iunie), orele 8 săra. Barometru Vântul Temperat, Barome- Ventul redus la 0° și la Temperatura Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul m&rel aerului Direcția Tăria cerului Max. d la 0°și Direcția | Tăria ceruiul § nivelul Obeerv. Variaț. Observ. Variaț. Ume^ăla °/0 P16e sau zăp. ( mărei Temper. T.-Severin. . Craiova . . 756.8 --- i-3 17.9 --- 1.8 82 w 2 acop. 5 30 17 754-6 --- --- acop. Călimănesci. 20.2 Slatina. . . 750.8 ---• 1.0 ■ 16.4 --- 3-6 82 NW I n 20 28 12 748.5 17.8 NE 2 plde Caracal . . --- 18.0 --- 2.5 78 NW 3 n 5 30 18 --- 22.0 NW 4 Buși-de-Vede --- --- --- --- --- --- --- --- 29 13 --- --- --- --- --- T.-Măgwrele. 757-3 --- Î.I 19.0 --- 2.0 82 w I p. noros 14 30 17 754 6 199 NNE I. acop* Giurgiu. . . 756.1 --- 1.0 18.4 --- 2.6 78 w 2 noros 4 29 "5 754-7 20.8 WNW 5 pl6e Săra furtunii. Sinaia . . . 756-3 ---■ 2.4 14.2 + 3-4 80 N 2 .--- 20 9 756-6 11.8 N I acop. Brăila . . . 754-4 --- i-5 20.2 --- 3-2 74 NW I f. noros ------ 27 17 752-8 23-2 SSE I noros Constanța. . 754-8 --- 2.8 18.5 + 2.9 84 WNW 2 acop. --- 19 14 753-5 14-9 S I p. noros Starea Mărei lină. Sulina . . . 754-8 --- 2-4 21.0 + 1.2 72 NE I f. noros 2 24 16 755-2 19.1 S I noros n w n Bacău . . . Iași .... 758.0 --- 0.2 16.6 - 5-5 IOO N 2 acop. --- 28 15 757-5 19.2 SW 2 n De la 24 Maiii (5 Iunie) 1891, orele 8 diminăța. De la 23 Maiii (4 Iunie) 1891, orele 8 săra. Bucuresci. . 762.7I -ț- 6.3 18.3 + 0.7 56 W I noros 32 27 I2| 759-7 15-5 - - acop. Ert furtună și plde torențială. BULETIN ATMOSFERIC No. 157 OBSERVAȚIUNI: De la 24 Maiu (5 Iunie) 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 23 Maiii (4 Iunie), orele 8 săra. T.-Severin . 759-8 --- 17.0 91 NNE I p. noros --- 27 14 759-7 22.8 NW 2 noros Oraiova . . 762.0 + 5-2 18.4 + i-4 70 E I senin I 26 iS 759-3 19.8 E 3 Călimănesci . Slatina . . . 756.1 + 5.3 18.8 + 2.4 69 SE I acop. 9 25 II 753-1 16.7 SE 3 pl6e Caracal. . . --- --- 23.8 + 5-8 90 --- --- senin --- 32 18 ---. 26.7 --- --- acop. Buși-de-Vede --- --- ■ . 1 --- --- --- --- 17 25 . 14 --- --- --- ------ --- T.-Măgurele. 762.2 + 4-9 19.2 + 0.2 88 ESE I noros I 26 16 759-2 18.4 ENE I acop. Giurgiu . . 761.9 + 5-8 i7-5 --- 0.9 IOO E I n --- 25 14 758.4 17.2 E 2 plâe Sinaia . . . 761.6 + 5-3 15.6 + 1-4 66 E I f. noros ---- 18 8 759-5 I3-0l N I f. noros Brăila . . . 760.6 6.2 22.0 + 1.8 85 --- --- noros --- --- 26 14 757-6 19.8 NE I acop. Constanța. . 760.9 + 6.1 16.7 + 1.8 85 N 2 senin 6 25 15 757-9 18.1 N « 2 n Starea Mărei liniștită. Sulina . . . 761.3 + 6.5 18.7 --- 2-3 65 NNW I » 2 23 16 757-8 19-4 N I p.noros „ „ lină. Bacău . . • 763-2 + 5-2 17.8 + 1.2 73 S I p. noros --- 28 II 762.3 16.2 W I noros Iași . . . • Bucuresci. De la 25 Maiă (6 Iunie) 1891, orele 8 dimineța. 762.4]— 0.3] 18.2]— o.i| 6â| ENE | 2] acop. De la 24 Mai» (5 Iunie) 1891, orele 8 săra. —I zâj is|| 759-sl 20.3I — | —|p.noros INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE CLIMATICI SJPTEMÂNALÂ N». 22 (De Luni 25 până Duminică 31 Maiu 1891 st. n.) BUCURESCI Cu săptămâna ce trecurăm s'a terminat primăvara. Ne vom ocupa mal ânteiu de con- dițiunile climatice ale săptămânei ce trecu- răm și apoi de temperatura primăverel. Temperatura săptămânei de care ne ocu- păm a fost mult mai ridicată de cât aceea a săptămânei care ’î-a precedat. Mijlocia sa săptămânală 19°.2, este cu 2°.7 mal ridicată de cât aceea a săptămânei precedente și cu o jumătate de grad mai scăzută decât mijlocia acestei săptămâni dedusă din perioda anilor 1885/90. Aprope tote valorile jilnice mij- locii ale acestei săptămâni aii fost mai ridi- cate de cât acele ale săptămânei precedente. Temperaturile mijlocii jilnice aii fost: Luni 18°.6, Marți 18°.2, Mercuri 20°.3, Joi 20°.8, Vineri 19°.9, Sâmbătă 19°.2 și Duminică 17.°5. Termometrul minimum care în săptămâna precedentă se- coborîse până la 4°.0, în acâsta s’a manținut mult mal sus, coborându-se numai până la 10°,2, valore care este de duoă ori și jumătate mai ridicată de cât aceea din săptămâna precedentă, asemeni și tote cele- alte valori aii fost mai ridicate, ceea-ce a și făcut ca și mijlocia temperaturilor minime 12°.7, să fie cu 5°.l mai ridicată de cât aceea a săptămânei precedente, și cu o jumă- tate de grad mai scăjută de cât mijlocia dedusă din perioda anilor 1885/90. Temperaturile minime jilnice aii fost: Luni 11°.5, Marți 10°.2, Mercuri 12°.1, Joi 12°.3, Vineri 14°.3, Sâmbătă 12°.8 și Duminică 15°.6. Termometrul maximum d’asemeni a ară- tat valori mai ridicate de cât în săptămâna precedentă. Valorea maximă la care a ajuns în cursul acestei săptămâni a fost 30°. 6 pe când în cea precedentă fusese numai 28°.8. Mijlocia săptămânală a temperaturilor maxime a fost 27°.7, cu 2°.l mai ridicată de cât aceea a săptămânei precedente și cu 0°.6, d’asemeni mal ridicată de cât mijlocia a- cestei săptămâni dedusă dinperi6da!885/90. Temperaturile maxime jilnice au fost: Luni 28°.7, Marți 27°.2, Mercuri 29°.8, Joi 30°.6, Vineri 27°.4, Sâmbătă 25°.8 și Duminică 24°.3, Din valorile de mai sus se vede că tote jilele acestei săptămâni, afară de cea din urmă, au. fost jile de vară. Numărul total al jilelor de vară din cursul acestui an este de 16. Extremele absolute ale acestei săptămâni au dat drept diferență 20°.4, cu 4°.4 mai scăjută de cât aceea din săptămâna prece- dentă; iar diferințele extremelor jilnice au dat drept mijlocie săptămânală 15°.0, cu 3°.O mai scăjută de cât aceea a săptămânei precedente și cu 1°.9 asemeni mai scăjută de cât mijlocia acestei săptămâni dedusă din perioda 1885/90. Extremele absolute ale acestei săptămâni, considerate însă pe întrăga periodă 1885/91, aii dat drept diferență 24°.5, coprinsă între 33°.O în anul 1886 și 8°.5 în anul 1887. Temperatura solului a fost asemeni ridi- cată. Mi jlociele săptămânale aii fost: 21°.3, 18°.l, 15°.4 și 14°.O, respectiv pentru adân- cimile de 30, 60, 90 și 120 centimetri, fie- care din ele cu 3°.O, 1°.8, 1°.3 și 1°.O mai ridicate de cât corespunjătorele lor din săp- tămâna precedentă. Mijlociele săptămânale ale temperaturei solului tot pentru adâncimele de mai sus, 26 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 1001 însă deduse din întrâga periodă 1885/90 au fost: 19°,9, 17°.2, 15°.6 și 14°.0. Cerul a fost noros in cursul acestei săp- tămâni. Mițllocia sa săptămânală a fost 7 pe când în cea precedentă fusese 3. Marți și Mercuri au fost ^ile norose, Luni, Joi și Vi- neri forte norose, iar ultimele duoă țlile au a fost acoperite. Sorele a strălucit în tote filele acestei săp- tămâni de cantitățile următore: Luni 8 ore, Marți 10 ore, 48 minute; Mercuri 11 ore, 36 minute; Joi 9 ore, 18 minute; Vineri 8 ore, 12 minute; Sâmbătă 2 ore și jumătate; iar Duminică 2 ore, 6 minute; sau în total 52 ore și jumătate. In cursul celor 118 țlile în care s’a arătat Sorele în acest an, durata sa de strălucire a fost de 849 ore și 18 mi- nute. In trei țlile ale acestei săptămâni, adică Joi, Vineri și Duminică am avut ploie înso- țită de tunete și fulgere tari, iar Luni numai picături. Cantitatea de apă căzută în cursul acestei săptămâni a fost de 11.7 milimetri, repărțită ast-fel: Joi 1.0 milimetri, Vineri 1.1 milimetri și Duminică 9.6 milimetri. Cantitatea totală de apă căzută în cursul acestui an este de 209.8 milimetri, dobândită în 36 de țlile cu ploe și zăpadă. In diminețile de Luni, Marți, Mercuri și Joi am avut rouă. Luni și Mercuri diminâța s’a observat câte un halo solar de 20 grade, circular și forte pronunțat. Afară de Marți în tote cele-alte țlile au fost furtuni însoțite de tunete și fulgere tari, mai cu deosebire în ultima ții a săptămânei, în urma căreia a cățlut și o ploie abondentă; Sâmbătă însă nu s’a auțli t de cât tunete și sâra s’a observat fulgere depărtate. Presiunea atmosferei de și scăzută însă a avut în tot cursul săptămânei un mers aprope uniform, afară de variațiunile țlilnice. In țli- lele de la mițllocul săptămânei presiunea a fost puțin mai ridicată, însă aprope nici nu se observa crescerea. Mijlocia săptămânală a presiunel a fost de 747.7 milimetri; cu 6.4 milimetri mai scă- țlută de cât aceea a săptămânei precedente și cu 4.8 milimetri d’asemeni mai scăzută de cât mițllocia acestei săptămâni dedusă din perioda 1885/90. Valorile mijlociei țlilnice au fost: Luni 745.4, Marți 747.2, Mercuri 748.4, Joi 749.7, Vineri 749.2, Sâmbătă 746.8 și Duminică 746.9. Ventul în cursul acestei săptămâni a avut direcțiuni variabile. Tăria sa a fost în gene- ral mică, pentru tote țlilele săptămânei, afară * de unele ore Luni și Vineri, când în timpul furtunelor a avut o tărie mai mare. Temperatura primăverei. Ne vom ocupa acum de temperatura primăverei, raportân- du-ne la temperaturile luate la orele 8 di- minâța, 2 dupe prânțl și 8 sâra, dupe cum se face pentru tote recensiunile săptămânale. Primăvâra anului acesta a avut o tempe- ratură normală. Mițllocia sa 10°.0 este egală cu mițllocia primăverilor din ultimii 6 ani de la 1885/90. Cea mai căldurâsă primăvâra din perioda de mal sus a fost aceea a anului trecut 1890, | care a avut temperatura mijlocie 10.°7; iar | mai puțin căldurâsă aceea a anului 18.86, avend mijlocia 8°.6. Temperaturile maxime ale primăverei au dat drept mijlocie 16°. 8, cu 0°.3 mai ridi- cată de cât mițllocia primăverilor deduse din perioda 1885/90. Temperaturile minime aii avut mițllocia 4°.7, cu 0°.3 mai ridicată de cât mijlocia periodei de mai sus. In tabela ce urmâză se arată numărul țli- lelor cu îngheț, fără îngheț și de vâră, pre- cum și mițllociele primăverilor pentru fie-care an de la 1885 și până acum : ANII Mițllocia ț> IL E D E : îngheț îngheț Fără u * total parțial îngheț 1885 10.4 _ 18 74 16 1886 8.3 2 31 59 14 1887 10.4 --- 22 70 21 1888 10.2 6 9 77 15 1889 9.8 5 14 73 14 1890 10.7 4 12 76 13 1891 10.0 --- 18 74 16 Cantitatea de apă căzută. în cursul acestei primăveri a fost de 147.0 milimetri. Dintre tdte primă verile anilor 1885/90, primăvâra acâsta este a treia care are cea mai mică cantitate de ploie; ântâiu este aceea a anului 1887 cu 78.9 milimetri, în urmă aceea a anului 1885 cu 112.7 milimetri, dupe care urmâză imediat aceea a anului 1891. Primăvâra anului acesta a fost la început frigurdsă, cu deosebire în prima decadă a lunei Martie, următorele duoă decade au fost căldurose, ceea-ce a înlesnit topirea zăpețlei și desghețarea pământului. Luna Aprilie a fost forte răcorosă și plo- iosă mai în tot cursul el, ceea-ce a făcut ca lucrările agricole să fie forte mult împedi- cate din mersul lor normal. Luna Maiu a fost forte căldurosă și aprope fără ploie, periclitând ast-fel aprope cu desă- vîrșire semănăturile din întrâga țâră. In ul- timele sale țlile ploia a început a cădea aprope în întrâga țâră. Director, St. C. Hepites. Bucuresci, 22 Maiu (3 Iunie) 1891. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR ScOla comercială din Iași Programul examenului semestrului II Iunie 1890-91 Clasa I La 6 Iunie, matematica. „ 8 , limba germană. „ 11 , „ francesă. „ 13 „ geografia. „ 15 , caligrafie. „ 17 „ comptabilitatea. , 19 , științele naturale. , 21 , limba română. Clasa 11 a 6 Iunie, geografia. » o » matematica. » 10. A CX « limba germană. » 12 >. științele fisice. , 13 » limba francesă. » 15 » caligrafie. ri 17 » științele naturale. « 18 » limba română. * 20 , comptabilitatea. Clasa III La 6 Iunie, științele naturale. » / » limba italiană. * 9 „ „ germană. J5 10 » științele fisice. » 12 „ matematica. » 14 » geografia. » 15 „ desemnul. » 16 » limba francesă. * 17 „ „ română. * 19 » istoria. n 21 » comptabilitatea. Clasa IV La 6 Iunie, limba italiană. „ 7 „ „ germană. » 9 , matematica. V 11 v geografia. » 13 , științele fisice. » 14 „ limba francesă. „ 15 * desemnul. » 16 „ dreptul. » 18 „ istoria. . 19 » limba română. „ 21 B științele naturale. » 22 „ comptabilitatea. Clasa V La 6 Iunie, limba germană. * 7 „ geografia. „ 8 „ limba italiană. „ 10 , , francesă. „ 11 , științele fisice. „ 13 , matematica. „ 15 , desemnul. „ 16 „ dreptul. „ 17 , economia politică. „ 19 , istoria. „ 20 , limba română. , 21 , igiena. * 22 „ comptabilitatea. Nota. Tesele vor avea loc dupe examenul oral al fie-cărui obiect. Orele în cart au a se ține examenele vor fi de la 9—12 a. m. și în cas când nu se vor putea asculta toțt elevii dintr’o clasă se va continua de la 2—4 p. m. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Prețul resultat la licitația ținută în țliua de 7 (19) Maiu 1891 fiind prea mare, se pu- blică altă licitație pentru darea în antreprisă a transportului expepițil și de călători de la Podu-Turculul la gara Berheciu și vice-versa, cu condițiunile No. 6.705 inserate în Moni- torul oficial No. 269 din 1891. 1002 MONITORUL OFICIAL 26 Maiu 1894 Licitația se va ține la prefectura județului Tecuciu în Ziua de 12 (24) Iunie 1891 și va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Concurenții vor avea cauțiunile provisorii prevăzute prin menționatele condiții. No. 14.003. ₂ 1891, Maiii 19. —Se publică spre generala cunoscință că, în țliua de 3 (15) Iulie 1891, orele 2—4 p. m., se va ține licitație în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, pentru aprovisionarea acestei direcțiuni cu 50 cutii mecanice de scrisori, cu câte duoă burdușe de piele și 20 cutii de scrisori simple cu ur- mătorele condițiuni: Licitația' se va ține prin oferte sigilate și concurenții, spre a fi admiși, trebue să de- pună o cauțiune provisorie de 400 lei, în numerar sau efecte garantate de Stat, și să presinte adeverință de plata patentei în țâră. Modelele de cutii, atât mecanice cât și sim- ple, precum și burdușele de piele, avute în vedere de concurenți la licitație și învestite cu sigiliul direcțiunei, se vor iscăli de adju- decatar imediat,dupe închiderea licitației. Supraoferte nu se primesc. Licitația nu va fi valabilă de cât dupe aprobarea D-lui ministru de interne. Adjudecatarul este obligat să se informeze la direcțiune despre aprobarea D-lui ministru de interne; cunoscând că dacă în termen de 10 ^ile de la data aprobărei nu seva presinta pentru încheiarea contractului cuvenit, în a- tare cas ’i se va reține cauțiunea, care va ră- mânea în folosul direcțiunei, fără ca pentru acâsta să fie nevoie de veri-o somațiune prea- labilă, de judecată sad punere în întârțliare. O-dată cu încheiarea contractului, adju- decatarul este obligat să depună o cauțiune de 10 la sută din prețul total al întregei furnituri resultat la licitație. Cutiele de scrisori, atât cele mecanice, cât și cele simple, precum și burdușele de piele vor fie de calitatea, forma și dimensiunile mo- delelor avute în vedere la licitație și învestite cu semnătura antreprenorului Termenul predărei întregei furnituri se fixâză la 60 țlile de la data contractului. Furnitura trebue depusă de antreprenor la depositul central al direcțiunei. Verificarea și recepțiunea cutiilor și bur- dușelor se va face de comisiunea însărcinată de direcțiune cu verificarea și recepțiunea fur- niturilor sale. Comisiunea de verificare și recepțiune are dreptul să respingă în total saii în parte cu- tiele sau burdușele cari n’ar întruni tâte con- dițiunile modelelor avute în vedere la licitație, învestite cu sigiliul direcțiunei și semnătura antreprenorului. Plata cutielor și burdușelor constatate de comisiune că îndeplinesc tote condițiunile modelelor se face de direcțiune prin mandat asupra tesaurulul public, pe basa procesului- verbal al comisiunei de verificare. Taxele de timbru, înregistrare și veri-ce alte taxe ar comporta natura furniturei vor fi în comptul antreprenorului. Dacă în cursul anului budgetar, direcțiu- nea va mai avea necesitate de asemenea cutii și burdușe, antreprenorul este obligat să con- fecționeze și să predea ori-ce număr i s’ar cere prin osebită comandă cu același preț și condițiuni stipulate prin contract și în'acest scop, dupe predarea cutielor și burdușelor specificate mai sus, se va reține de direcțiune o pătrime din garanția definitivă, pentru asi- gurarea executărei comandelor ce i s’ar pu- tea face până la finele anului budgetar. In cas când antreprenorul nu ar înde- plini veri-una din condițiunile stipulate prin contract, garanția va rămâne în folosul direcțiunei, fără somațiune prealabilă, nici judecată saii punere în întârZiare, și contrac- tul va rămâne de sine resiliat. Afară de acestea, antreprenorul va mai avea în vedere și art. 40—57 din legea compta- bilităței generale a Statului. No. 14.080. ₃ 1891, Maiu 22. Direcțiunea generală a serviciului sanitar Pentru aprovisionarea spitalelor rurale și ospiciului de infirmi Brâncoveni cu numărul de stânjeni cubici lemne de foc, necesare pentru încălzitul localelor și trebuințele me- nagiulul în cursul anului 1891—1892, se va ține licitațiune publică la prefecturile ju- dețelor respective în Ziua de 20 Iunie 1891, orele 3 p. m. Spitalele cari urmâză a fi aprovisionate și cantitățile de stânjeni cubici de lemne nece- sare simt următorele: Pentru spitalul rural Floresci, din județul Tutova, 80 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Horezu, din județul Vâlcea, 50 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Nifon, din județul Buzău, 50 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Slatina, din județul Suceava, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Strehaia, din județul Mehedinți, 90 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Vidra, din județul Putna, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Băilesci, din județul Dolj, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Bujor, din județul Covurluiu, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Dragoesci, din jude- țul Olt, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Mozăceni, din jude- țul Argeș, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Obedeni, din județul Vlașca, 60 stânjeni cubici. Pentru spitalul rural Răducăneni, din ju- dețul Fălciu, 60 stânjeni cubici. Pentru ospiciul de infirmi Brâncoveni, din județul Romanați, 50 stânjeni cubici. Licitația se va face cu oferte sigilate înso- țite de o garanție provisorie de 5 la sută din valârea ofertei. Art. 40 — 57 din legea comptabilităței generale a Statului sunt obligatâre la ține- rea acestor licitațiuni. Condițiunile acestei aprovisionări se pot vedea, în tâte Zilele și în orele de lucru, la prefecturile județelor respective. 6, 3 «j, Direcțiunea generală a penitenciarelor La 22 Iunie 1891, orele 2—4 p. m., se va ține atât în cancelaria acestei direcțiuni, cât și la prefecturile județelor notate mai jos, o licitație publică cu oferte sigilate, pentru darea în antreprisă a aprovisionărei lemnelor de foc necesare penitenciarelor centrale în cursul anului 1891—92, în cantitățile în- semnate în dreptul fie-căruia și anume : La prefectura județului Neamțu, pentru aprovisionarea penitenciarelor Bisericani, 600 steri sau 60 stânjeni cubici de Moldova și Pângărați cu 400 steri saii 40 stânjeni cu- bici de Moldova. La prefectura județului Dolj, pentru aprovi- sionarea penitenciarelor Bucovăț și Craiova cu câte 400 steri sau 25 stânjeni dubli cubici. La prefectura județului Vâlcea, pentru a- provisionarea penitenciarelor Cozia cu 520 steri sau 65 stânjeni cubici, și Salinele-Mari cu 560 steri sau 70 stânjeni cubici. La prefectura județului Vasluiu, pentru aprovisionarea penitenciarelor Dobrovăț cu 500 steri sau 50 stânjeni cubici de Moldova. La prefectura județului Putna, pentru a- provisionarea penitenciarului Focșani cu 200 steri saii 20 stânjeni cubici de Moldova. La prefectura județului Covurluiu, pentru aprovisionarea arestului curților din Galați cu 250 steri saii 25 stânjeni cubici de Mol- dova. La prefectura județului Iași, pentru apro- visionarea penitenciarului Iași cu 450 steri sau 45 stânjeni cubici de Moldova. La prefectura județului Dâmbovița, pentru aprovisionarea penitenciarului Mărgineni cu 720 steri sau 90 stânjeni cubici. La prefectura județului Prahova, pentru aprovisionarea penitenciarelor Mărgineni cu 720 steri saii 90 stânjeni cubici, Mislea cu 320 steri saii 40 stânjeni cubici, Slănic cu 400 steri saii 50 stânjeni cubici, și Telega cu 520 steri sau 65 stânjeni cubici. La prefectura județelor Tutova și Tecuciu, pentru aprovisionarea asilului Răchitoasa cu 200 steri sad 20 stânjeni cubici de Moldova. La prefectura județului Bacău, pentru a- provisionarea penitenciarului Tergu-Ocna cu 500 steri sad 50 stânjeni cubici de Moldova. Numai la direcția generală a penitenciare- lor , pentru aprovisionarea penitenciarelor Plătăresci xu 224 steri saii 28 stânjeni cu- bici, și Văcăresci cu 480 steri sau 60 stân- jeni cubici. Lemnele pot fi predate dupe cum se arată mai sus sau în steri sau în stânjeni, dupe ale- gerea antreprenorului. In ofertă se va men- ționa măsura cu care se va preda lemnele și prețul cerut pentru unitatea de măsură. Calitatea lemnelor va fi cer saii tufan în localitățile unde se găsesce acest lemn, iar unde nu, ele vor putea fi de stejar, gârniță saii fag. In ofertă concurenții vor arăta lă- murit calitatea lemnelor ce se angagează a preda. Grosimea lemnelor va fi de miZloc, lungi- mea lor va fi de unul sau doui metri daca se vor preda în steri, de un stânjen (de Moldova sau Muntenia, dupe cum se specifică prin pu- 26 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 1003 blicație) daca se vor preda in stânjeni cubici și de doui stânjeni acele cari se vor preda în stânjeni dubli cubici. Ele vor li călii, adică nici ver^i, nici tă- iate mai mult de un an, și vor cântări cel pu- țin 400 kilograme sterul, cel puțin 3.200 kilograme stânjenul cubic de Muntenia, cel puțin 4.500 kilograme stânjenul cubic de Moldova și cel puțin 6.400 kilograme stânje- nul dublu cubic la Craiova și Bucovăț. Lemnele se vor transporta cu cheltuiala antreprenorului până la penitenciar, unde se vor așețla dupe măsura cu care vor fi predate, saii în steri ori decasteri, fără nici un cârlig, sau în stânjeni cubici numai cu câte un sin- gur cârlig. Predarea lor se va face în termen de cel mult trei luni de la data contractului; în ca- șul contrariu ele se vor cumpăra de ori-unde și cu ori-ce preț în comptul antreprenorului, fără somație sau judecată. Plata se va face de direcția generală a pe- nitenciarelor, prin emitere de mandate asupra tesaurului, îndată dupe ce antreprenorul va termina predarea întregei cantități de lemne în condițiunile contractului. Taxele de timbru și înregistrare vor fi în sarcina antreprenorului. Licitația se va ține cu oferte sigilate cari se vor primi în țliua de20 Iunie 1891, la direc- ția generală a penitenciarelor și Ia prefectu- rile sus arătate până la orele 4 p. m., când se vor deschide, în fața concurenților ce vor fi presenți. Supraoferte nu se vor primi. Spre a fi admiși la licitație concurenții vor depune o-dată cu oferta și o garanție provi- sorie de 5 la sută din prețul oferit, în numerar sau efecte publice de ale Statului, ori garantate de Stat, cari se vor primi pe valorea lor no- minală. Garanția definitivă care se va depune la facerea contractului va fi de 10 la sută din prețul resultat la licitație. Afară de acâsta, concurenții vor depune în curtea prefecturei, cu cel puțin cinci țlile îna- inte de ținerea licitației, câte un stânjen ori un decaster lemne de probă. Pentru peniten- ciarele Văcăresci și Plătăresci lemnele de probă se vor depune în curtea ministerului de interne. Daca în una și aceeași ofertă se va coprinde predarea lemnelor la mal multe penitenciare, direcțiunea generală ’șl reservă dreptul a apro- ba oferta fie pentru tote penitenciarele, fie numai pentru unul saii unele din ele. In termen de cel mult țlece țlile de la apro- barea licitației, de care concurenții vor lua singuri cunoscință în Bucuresci la direcțiu- nea generală, iar în județe la prefecturile unde au concurat, el vor fi datori a se pre- senta la autoritatea unde s’a ținut licitația pentru a încheia contractul, căci în cașul con- trarii li se va confisca în folosul Statului garanția provisorie ce au depus. No. 2.783. 3, 3 d. 1891, Maii 18. — La 27 Iunie 1891, orele 4 p. m., se va ține, atât în cancelaria acestei direcțiuni cât și la prefectura județului Vâlcea, o licitație publică cu oferte sigilate și în conformitate cu art. 40—57 din legea comptablităței ge- nerale a Statului, pentru darea în antreprisă a aprovisionărei mălaiului necesar pentru hrana arestaților din penitenciarele Cozia și Salinele-MarI pe timp de un an, cu începere de la 1 August 1891 și în condițiunile urmă- tore : 1. Antreprenorul va fi dator a preda la fie-care din penitenciarele sus arătate și din 15 în 15 țlile, ori-ce cantitate de malaiu ar fi necesarr pentru hrana arestaților în acest interval, dupe avisul ce i se va da din vreme de director. 2. Malaiul va fi transportat cu cheltuiala antreprenorului la fie-care penitenciar. Pen- tru fie-ce predare i se va libera de director chitanțe pe baza cărora i se va face plata de către direcția generală a penitenciarelor. 3. Malaiul va fi din porumb bine uscat și bine venturat, el va trebui să fie de bună ca- litate, din recolta anului 1890, bine măcinat și fără miros de mucegaiu. 4. Daca antreprenorul va preda malaiil de prostă calitate sau nu va da la timp cantita- tea cerută de director, direcția generală va putea încuviința să se cumpere malaiu de ori-unde și cu ori-ce preț în comptul antre- prenorului fără somație sau curs de judecată. 5. Plata se va face de direcția generală a penitencialor la sferșitul fie-cărel luni prin emitere de mandate asupra tesaurului, pe basa recepiselor presintate de antreprenor și a raportelor ce va primi de la penitenciare pentru cantitatea de malaiu predată în cur- sul lunei. 6. Spre a fi admiși la licitație, concurenții vor depune o-dată cu ofertele și o garanție provisorie de 500 lei, în numerar sau efecte publice garantate de Stat. 7. Supraoferte nu se vor primi. No. 2.911. 3, 3 (j. 1891, Maiii 23. —L a 30 Iulie 1891, orele 4 p. m., se va ține în cancelaria acestei direcțiuni o licitație publică cu oferte sigilate și în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului, pentru darea în antreprisă a construirel unul local de penitenciar la Salinele-Mari din județul Vâlcea, lucrare care de pe devis se'urcă la valorea de 245.000 lei. Spre a fi admiși Ia licitație, concurenții vor trebui să îndeplinâscă condițiunile prevăzute în art. 1 din condițiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice și să depună o-dată cu oferta o garanție provisorie de 5 la sută din valdrea lucrărel. Planurile, devisul și condițiunile lucrărel se pot vedea chiar de acum în tote țlilele'și orele de lucru la direcția generală a peniten- ciarelor. Supraoferte nu se vor primi. No. 2.909. ₃ₜ ₅