No. 41 UN EXEMPLAR: 25 BANI Sâmbătă, 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONAMNTDLGl IN REGATUL ROMAN1EI 45 lei pe an 22 lei 50 b. pe G luni. Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din Antâia di a fie-cârel lunL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 le! pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourilo poștale. MIBL1C1J1DN1LK JUDICUtF. SK PLĂTESC PAnă la 50 linii, 5 lei; mal lung! de 50 linii, 40 lei. Ori-ce alte acte introduse In ele ae plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. BIRECȚlA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL LWIUKILOR Publicațiunile primărielor, comitetelor,etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 banL Inserțiunile și reclamele, linia 1 leii. Anunciurile particulare 50 hani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Primirea la Palat a co- misiuneî Adunărei deputaților însărcinati cu răs- punsul la mesagiul Tronului. Ministerul de interne: Decrete — Rapârte — Prescurtare de decret. Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Decret Ministerul de resbel: Decrete — Rapârte — Prescurtări de decrete. Ministerul agrieulturei, industriei, comerciului j» domenielor : Decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunii publice: Decrete. Decisiunt ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Resultatnl alegerilor consilielor generale de județe. — DepeșI telegra- fice — Comunicare. Anunciurt ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 24 Maiu Vineri, 24 Maiu, la orele 10 diminâță, M. S. Regele, având în stânga Sa pe A. S. R. Principele Ferdinand, Moștenitorul Cordnei, a primit în sala Tronului, cu solemnitatea obici- nuită, biuroul și comisiunea Adunărel depu- taților, însărcinată a presenta M. S. Regelui adresa de râspuns la mesagiul Tronului, fiind față D-nii miniștri și Casa regală. D. Colonel Rosnovanu, președintele Adu- năreî, dete citire următârei adrese: Sire, EșițI din alegeri săvîrșite în aju- nul idilei care încheia un sfert de veac de gloriosă și regulată desvol- tare națională, cea d’ântâiu datorie a nostră este de a arăta iubirea și recunoscința ce națiunea păstreză Suveranului care a presidat acâstă frumosă epocă din viața poporului român. Sub Domnia Majestăței Vos- tre, Sire, națiunea a vă^ut reali- sându-se marile sale aspirațiuni: 0 Constituțiune cu largi base liberale, independența și stabilitatea Tronu- lui, acâstă mare lipsă a istoriei nos- tre care a causat țărei atâtea neno- rociri. Sire, Adunarea deputaților, fericită de a putea contribui la desvoltarea mai departe a națiunei, va da tot con- cursul guvernului Majestăței Vostre și va căuta, în acestă sesiune extra- ordinară, să dea țărei tote legile trebuinciose vieței ordinare a Sta- tului. Să trăiți Sire! Să trăiascăM. S. Regina! Să trăiască A. S. R. Principele Moștenitor! Președinte, Colonel G. Rosnovanu. Vice-președinte, A. Vericeanu. Secretari, An. Docan, C. G. Vernescu, C. Kogălniceanu, I. G. Lenș Slătineanu. Cestori, D. P. Economu, I. Ciuflea, Ph. D. Corlătescu. (L.S.) M. S. Regele a râspuns: „ Domnule președinte, „ Domnilor deputați, „ Primesc cu o deosebită bucurie „ adresa Camerei prin care reînou- „ esce simțimintele sale de dragoste „ și recunoscința către Mine. „ Dacă putem privi cu viue mul- „ țumire acest pătrar de secol de „ muncă, de progres și de însemnate „ resultate dobândite, tocmai acâsta „ trebue să fie un nou indemn pen- „ tru noi toți de a urma opera în- „ cepută și a desvolta totă energia „ și silințele nostre spre a asigura „ României un viitor fericit, căci „ ceea ce se zidesce cu înțelepciune „ și cu dor de Țâră, trainic rămâne. „Nu Mă înduoesc, D-lor deputați, „ că D-vostră veți da guvernului , Meu tot sprijinul ca lucrările A- „ dunărei din acâstă sesiune să fie „ roditore. „ încă o-dată vă mulțumesc din „ tot sufletul pentru urările ce ’Mi „ le aduceți Mie, Reginei și Princi- „ pelui Moștenitor'¹. M. S. Regele și A. S. R. Principele au bine- voit a convorbi apoi mal mult timp cu D-nii deputați. MINISTERUL »E INTERNE CAROL I, . Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.603; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Corbasca, din județul Tecuciii, se disolvă pentru moti- vele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii lancu Bontăș, Gheorghe Drugă și Toader a Vasălcăi. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 22 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No 1.587. MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 954 Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 2.081, ce am primit de la D. prefect al județului Tecuciu, că primarul comunei rurale Corbasca, din a- cel județ, a demisionat atât din acestă func- țiune cât și din calitatea de consilier, și între cei-alți membri ai consiliului nu mai este nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi în- sărcinat cu conducerea admihistrațiunei, ast- fel că, din acâstă causă, interesele comunei sunt în suferință; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și instituirea comi- siunei interimare compusă din D-nii lancu Bon- tăș, Gheorghe Drugă și Toader a Vasălcăi, cari să gereze afacerile comunale până la ale- gerea și instalarea unul nou consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect. Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L, Catargi. No. 9.603. 1891, Maiii 22. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.604; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Oprișoru, din județul Mehedinți, se disolvă pentru moti- vele arătate in sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Fulga Dumitru, Nicolae Duță și Stancu Urucu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 22 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.588. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vexând din raportul sub No. 3.923, ce am primit de la D. prefect al județului Mehe- dinți, că membrii cari compun actualul con- siliu al comunei rurale Oprișoru, din acel ju- deț, nu ah absolut nici o îngrijire de afacerile a căror administrațiune le este încredințată, ocupându-se numai a da curs animosităților dintre dânșii și a face greutăți primarului în îndeplinirea îndatoririlor sale, ast-fel că, din acâstă causă, cele mai însemnate interese ale comunei sunt în suferință, expuse a se com- promite; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și instituirea comisiunei interi- mare compusă din D-nii Fulga Dumitru, Ni- colae Duță și Stancu Urucu, cari să gereze afacerile comunei până la alegerea și insta- larea unui noii consiliti. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 9.604. 1891, Maiii 22. Prin decretele regale cu data de 15 Maiu 1891, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți și transferați: In administrația județului Ialomița (Decretul No. 1.498) D. Constantin Popescu, actual sub-prefect al plășei lalomița-Balta, în funcțiunea de di- rector al prefecturei, în locul D-lui Athanasie Petrescu, trecut în altă funcțiune. (Decretul No. 1.499) D. Alexandru Călinescu, actual sub-prefect al plășei Bprcea, în aceeași calitate la plasa lalomița-Balta, în locul D-lui Constantin Po- pescu, trecut în altă funcțiune. (Decretul No, 1.500) D. Athanasie Petrescu, actual director al prefecturei, în funcțiunea de sub-prefect la plasa Borcea, în locul D-lul Alexandru Căli- nescu, transferat. In administrația județului Muscel (Decretul No. 1.501) D. Dimitrie lonescu, membru în consiliul județian, în funcțiunea de sub-prefect la plasa Podgoria, în locul D-lui V. Georgescu, trans- ferat. (Decretul No. 1.502) D. V. Georgescu, actual sub-prefect al plă- șei Podgoria, în aceeași calitate la plasa Rîu- rile-Argeșel, în locul D-lui M. Vlădescu, des- tituit. In administrația județului Suceava (Decretul No. 1.503) D. Leon Nicolescu, actual sub-prefect al plășei Muntele, în aceeași calitate la plasa Șo- muz-Moldova, în locul vacant. D..Mina Sa vel, actual director al arestului , județian, în funcțiunea de sub-prefect la plasa Muntele, în locul D-lui Leon Nicolescu, trans- ferat. D. Gheorghe Vasiliu, fost ajptor de sub- prefectură, în funcțiunea de ajutor la subpre- fectura plășei Șiretul, în locul vacant. D. Costache Stahu, actual ajutor la subpre- fectura plășei Șomuz-Moldova, în aceeași cali- tate la plasa Muntele, în locul D-lui C. Casa- bol, care râmâne a se chiăma în altă funcțiune. D. Ștefan Drăghici, fost comisar polițienesc, în funcțiunea de ajutor la subprefectura plășei Șomuz-Moldova, în locul D-lui Costache Stahu, transferat. (Decretul No. 1.504) D. Vasile Calimnos, actual șef de biuroti în cancelaria comitetului, în funcțiunea de șef de biuroti în cancelaria prefecturei, în locul D-lui Dimitrie Bordianu, retras la pensiune. In administrația județului Dâmbovița (Decretul No. 1.505) D. Alexandru N. Constantinescu, în func- țiunea de ajutor la subprefectura plaiului lalo- mița-Dâmbovița, în locul D-lui Alexandru Voinescu, revocat. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE S’a acordat șefului de fanfară clasa III, Di- mitriu Ion, din regimentul 3 dorobanți, înalta autorisațiune de a primi și purta Medalia de aur cu coronă a Curței regale sârbesci. -------- ■■■IU I o ♦ HI ---- MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Corpurile legiuitore au adoptat și Noi sanc- ționăm ce urmâză: LEGE Art. I. Se încuviințâză construirea unei linii de cale ferată care să lege orașele Roșiori- Zimnicea, prin Alexandria, pe valea Vede! până în port. Art. n. Guvernul este autorisat a contracta un împrumut,rentăamortisabilăde 5.000.000 lei, atât pentru construirea liniei cât și pen- tru îndestrarea ei cu materialul rulant necesar. Acâstă lege s’a votat de Adunarea deputa- ților în ședința de la 31 Ianuarie 18 91 și s’a adoptat cu majoritate de 60 voturi, contra 327. Președinte, G. Gr. Cantacuzino. (L. S. A. D.) Secretar, A. Simu. Acâstă lege s’a votat de Senat în ședința de la 14 Maită 1891 și s’a adoptat cu majoritate de 56 voturi, contra a 12. Președinte, C. Boerescu. (L. S. S.) Secretar, T. Lerescu. Promulgăm acâstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. (L. S. St.) CAROL Ministru lucrărilor Ministru de justiție publice, ad interim, C. Olănescu. G. Vernescu. Ministru de finance, G. Vernescu. No. 1.573. 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 955 MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui DumnedeC și voința națională, Rege al României, La toți de fața și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- - tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 6.625, Am decretat și decretăm: Art. I. Regulamentul asupra serviciului in- terior al ministerului de resbel, aci anexat, se aprobă de Noi. Art. II. Tâte disposițiunile contrarii ordo- nanței de față sunt și rămân desființate. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față, care se va pune în aplicare pe diua de 1 Iunie 1891. Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 1.566. Raportul D-lui ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Spre a pune administrația ministerului de resbel în stare de a lucra cu continuitate și autoritate, am onâre a supune respectuos Ma- jestăței Vâstre alăturatul proiect de regulament. Principiele cari s’au avut de basă la redac- tarea acestui regulament, se pot resuma în cele ce urmâză: Șefii superiori ai armatei trebue să aibă o înrîurire directă asupra mersului afacerilor ce o privesc, și prin urmare ei trebue să dirigeze lucrările și să supravegiățje executarea lor. Șeful marelui stat-major al armatei și in- spectorii de arme sunt chiămați, prin natura funcțiune! lor, a exercita o parte din direcțiu- nea administrativă sub autoritatea ministrului de resbel; în acest scop s’a concentrat lucră- rile pe direcțiuni, cari corespund cu marele divisiuni ale comandamentului, lăsând fie-care direcțiune sub supfaveghiarea unui general, ce va avea în același timp și supraveghiarea exe- cutărel disposițiunilor luate în puterea calităței de inspector ce posedă. Afară de acestea, se simțea nevoie a se con- centra personalul într’una și aceeași direcțiune, ast-fel că principiele legilor și regulamentelor să fie aplicate în același sens, ori-carl ar fi arma din care oficierul ar face parte, căci alt- fel s’ar putea întâmpla să se dea soluțiuni di- ferite pentru cașuri analoge. Direcțiunea serviciului sanitar are nevoie asemenea de o unitate de acțiune, încredințată unui medic inspector general, care, în numele și din ordinul ministrului de resbel, să dea impulsiunea necesară lucrărilor, fără a pierde din vedere unitatea lor atât de necesară pen- tru a putea da resultatele dorite. In vederea acestora, și ținând compt că ac- tualul regulament asupra serviciului interior al ministerului de resbel, decretat la 1 Februa- rie 1889, a fost modificat în basele lui chiar, prin decretarea regulamentului asupra servi- ciului de stat-major, se impunea redactarea proiectului de regulament ce am onâre a pre- senta Majestăței Vâstre, și care s’a pus în a- cord cu acela asupra serviciului de stat-major, decretat la 13 Aprilie 1891. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 6.625. 1891, Maiii 20. REGULAMENT asupra SERVICIULUI INTERIOR al MINISTERULUI DE RESBEL CAPITOLUL I împărțirea administrației centrale a resbelului Art. I. Administrația ministerului de res- bel se împarte în următorele direcțiuni: 1. Marele stat-major. 2. Direcția infanteriei, cavaleriei și perso- nalului. 3. Direcțiunea artileriei și flotilei. 4. „ geniului. 5. „ administrativă. 6. „ sanitară. 7. Direcția comptabilitățel, controlului și pensiunilor. Direcțiunile se împart în secțiuni și biu- rouri dupe cum urmâză: Marele stat-major Marele stat-Major se împarte în trei sec- țiuni : SECȚIUNEA I Coprinde trei biurouri Biuroul I. Personalul serviciului de stat- major, scolele: de fii de militari, sub-oficieri- lor, de oficieri, superioră de resbel. Comisiuni și juriurl examinatore. Misiunile militare. Corespondența cu atașațil militari. Biuroul II. Organisarea și mobilisarea ge- nerală sau parțială a armatei permanente, active, teritoriale, reservelor și milițiilor. Efectivele trupelor și garnisonele lor. Situațiu- nea generală a materialului și aprovisionărilor de resbel. Biuroul III. Operațiuni, manevre și in- strucțiunea generală a armatei, asigurându’i unitatea. Regulamentele tactice și adminis- trative. Gestiunile statistice. Istoricul. SECȚIUNEA II Coprinde duoe biurouri Biuroul IV. Statistica militară și studiul armatelor străine. Gestiuni internaționale. Informațiunl. Biblioteca. Biuroul V. Organisarea și serviciul etape- lor și drumurilor de fer, transportul trupelor pe drum de fer și pe apă. Serviciul poștei și telegrafiei militare. Semnale. SECȚIUNEA in Coprinde patru biurouri Biuroul I. Topografia. Biuroul II. Geodesia și astronomia. Biuroul III. Cartografia. Biuroul IV. Archiva harfelor și păstrarea materialului. Direcțiunea infanteriei, cavaleriei și personalului Acâstă direcțiune se împarte în duoă sec- țiuni : SECȚIUNEA I Coprinde duoe biurouri Biuroul I. Recrutare. Concentrări, admi- nistrative, ordinare și extraordinare. Diferite cestiunl privitore armei infanteriei. Biuroul II. Justiție. Legea posiției oficie- rilor. Comisii examinatore. Monitorul ăstei. Casa dotațiel ostei. Penitenciare. SECȚIUNEA II Coprinde patru biurouri Biuroul III. Stabilirea efectivelor budgetare ale infanteriei. Personalul oficierilor de in- fanterie din activitate, disponibilitate, reservă și miliții. Registrele matricule și memoriile oficierilor de infanterie. Inspecții generale. Decorații. Anuarul armatei. Biuroul IV. Stabilirea efectivelor budgetare ale cavaleriei. Personalul oficierilor de cava- lerie din activitate, disponibilitate, reservă și miliții. Registrele matricule și memoriile ofi- cierilor de cavalerie. Diferite cestiunl privi- tore armei cavaleriei. Rechisiții. Personalul ministerului de resbel. Biuroul V. Stabilirea efectivelor budgetare ale artileriei, geniului și flotilei. Persona- lul oficierilor artileriei, geniului și flotilei, în activitate, disponibilitate, reservă și miliții. Registrele matricule și memoriile oficierilor de artilerie, geniu și flotilă. Biuroul VI. Stabilirea efectivelor budgetare ale intendenței și administrației. Persona- lul oficierilor de intendență și administrație în activitate, disponibilitate, reservă și miliții. Registrele matricule și memoriile oficierilor de intendență și administrație. Direcțiunea artileriei și flotilei Acâstă direcțiune se împarte în duoâ sec- țiuni : SECȚIUNEA I ARTILERIE Coprinde duoe biurouri Biuroul I. Arme, trăsuri, material, muniții de resbel, trăsuri, material și instrumente de pompieri. Deposite de arme, muniții și tră- suri de tot felul. Stabilimente de artilerie. Golone de muniții. Situații, inventare și re- gistre speciale. Biuroul II. Poligâne și câmpuri de tragere a tutulor trupelor, controlul și inspectarea armelor. Controlele tutulor amploiaților mi- litari și civili în stabilimentele militare și de- positele armatei. Regulamentele speciale ar- mei. Instrucția specială a artileriei, pompie- rilor și trenului. 956 25 Maiu 1891 SECȚIUNEA II FLOTILA Operațiile de mobilisare. Controlele tutu- lor amploiaților militari și civili în stabili- mentele și depositele armei. Bastimentele și vase, regulamentele speciale armei, stabilirea modelelor țipe. Instrucțiunea specială, scoli profesionale pe specialități, serviciul porturi- lor, stabilimentele flotilei, echipage și mate- riale. Controlul technic al lucrărilor, deposi- tele flotilei, rechisițiî de bastimente și vase de tot felul. Construcții, reparații și închi- nări de vase, justiția flotilei pe bastimente. Direcțiunea geniului Acostă direcțiune se împarte în duoă biu- rouri: Biuroul I. Regulamentele speciale ale armei. Stabilirea modelelor materialului și trăsu- rilor armei, revederea și modificarea lor. Sta- bilirea uneltelor de terasieri, telegrafiști și semnalisatori ale armatei, instrucțiunea spe- cială a geniului. Fortificațiuni, construcțiuni. Repararea și întreținerea stabilimentelor mi- litare. Controlul technic al lucrărilor. Proiec- te și planuri. Archiva serviciului technic. Stările descriptive ale clădirilor. Planul de mobilisare și apărare al fortărețelor și posi- țiunilor întărite. Biuroul II. Controlele tutulor funcționari- lor și împiegaților civili, a elevilor guarzi și custotjilor din stabilimentele și dipositele ar- mei. Situațiuni de trăsuri și a materialului geniului; închinări și cumpărări de clădiri și terenuri. Mobilier, asigurări. Rechisițiuni de localuri, deposite și stabilimente. Situațiuni, inventării, registre speciale. Proprietățile mi- nisterului de resbel. Actele lor. Direcțiunea administrativă Acăstă direcțiunea se împarte în trei biu- rou ri : Biuroul I. Transporturi și misii. Hrana, încălzit, iluminat și furage. Deposite și sta- bilimente de subsistență. Rechisițiuni relati- ve serviciului de subsistență. Imprimate, chel- tuell de cancelarii. Regulamente de adminis- trație ale corpurilor de trupă și a diferitelor stabilimente de subsistență. Biuroul II. Aprovisionarea echipamentului în general. Fabrici și ateliere de echipament. Deposite de echipament. Săli de modele și stabilirea actelor privitore. Biuroul III. Distribuțiile părților anuale la corpuri și a echipamentului pentru com- pletarea garniturel de resbel. Verificarea si- tuațiilor de echipament. Imputați! de efecte și scăderi din forță majoră. Lucrările comi- siunilor pentru stabilirea modelelor de echi- pament. Direcțiunea sanitară Acăstă direcțiune se împarte în duoe biu- rouri: Biuroul I. Stabilirea budgetului privitor serviciului sanitar. Personalul sanitar, activitate, stagiări, dis- ponibilitate, reservă și miliții, diferite lucrări ale consiliului medical superior, registrele malricule și memoriele oficierilor, controlele tutulor amploiaților militari în stabilimen- tele balneare și spitale. MONITORUL OFICIAL Situații de mișcarea sanitară, congediuri medicale, formalitățile pentru disponibilitate și reformă din cause sanitare. Biuroul II. Regulamente și instrucții spe- ciale. Stabilirea modelelor țipe de efecte spitali- cesc!, trăsuri de ambulanță și instrumente chirurgicale. Scol! de medicină, spitale, infirmerii, sta- bilimente de sănetate, crucea roșie, ambulan- țe, poliția sanitară. Material medical, farmaceutic, chirurgical, spitalicesc și de ambulanță. MuseurI, laboratoril. Direcțiunea comptabilităței, controlului șl pensii Acăstă direcțiune șe împarte în trei sec- țiuni : SECȚIUNEA I COMPTABILITATEA Coprinde trei biurouri Biuroul I. întrunirea și stabilirea budge- tului armatei. Controlul cheltuelilor. Lichi- darea cheltuelilor campaniei. Solde și diferite prestații. Primiri și expediărl de valori. Sol- da personalului ministerului și a personalu- lui în străinătate. Biuroul II. Fonduri și ordonanțe. Verifica- rea comptabilităței ordonatorilor secundari. Compturile generale budgetare. Biuroul III. Contenciosul și urmărirea da- toriilor către Stat și particulari. SECȚIUNEA II CONTROLUL Coprinde duoe biurouri Biuroul IV. Verificarea compturilor de gestiune în bani ale tutulor corpurilor și ser- vicirilor, resumatele generale ale acestor comp- turi, archiva generală a armatei. Registratura generală. Biuroul V. Verificarea compturilor de ges- tiune în materii ale tutulor corpurilor și ser- viciurilor, resumate generale asupra acestor compturi. SECȚIUNEA III PENSII Coprinde duoe biurouri Biuroul VI. Cercetarea actelor pentru li- chidarea pensiilor, matriculul pensionarilor și înscrierea lor, liberarea titlurilor de pensii, anuarul pensionarilor, corespondența relativă. Biuroul VII. Formarea budgetului pensio- narilor, venituri, cheltueli, comptul budge- tar, formarea actelor pentru plata pensiona- rilor, personalul serviciului, ordonanțarea și plata acestui personal. Corespondența rela- tivă. Art. 2. Ministrul este ajutat în dirigiarea serviciurilor ministerului de un secretar ge- neral. CAPITOLUL II Atribuțiuni a) Secretarul general Atribuțiuni Art. 3. Secretarul general al ministerului de resbel ajută pe ministru în dirigiarea su- periără a tutulor direcțiunilor ce compun ministerul. In fie-care ^i secretarul general face repar- tiția între diferitele direcțiuni a tutulor hâr- tiilor intrate în minister, supunând minis- trului acelea cari ’l se par de un interes pri- mordial. Ministrul însemnăză cu litera R pe acelea pe cari voesce a ’I se presenta la sem- nătură. Acestea vor fi înscrise într’un carnet special, spre a putea urmări, modul lor de resolvare. Decide și păte semna pentru ministru or- dinele relative la cestiunile ce nu se reservă ministrului și cari nu au fost resolvate de directorii diferitelor direcțiuni dupe atribu- țiunile ce fie-care are. Dupe delegația ministrului aprobă chel- tuelile regulamentare și tote acelea privitore la întreținerea regulată a serviciului dupe ta- rife și în limitele budgetului. El veghiază la exacta îndeplinire a servi- ciurilor și îngrijesce a se da curs imediat tu- tulor lucrărilor. Păstrăză memoriile colonelilor și asimila- ților la acest grad. Primesce de la directori referatele către consiliul de miniștri, decretele și proiectele de legi, pe cari le supune ministrului. Desface corespondența oficială adresată confidențial ministrului pe care sau o păs- trăză pentru ministru saii o împarte direc- torilor respectivi, dupe cașuri. Art. 4. Când secretarul general se absen- tăză este înlocuit de către directorul direc- țiunei infanteriei, cavaleriei și personalului. Când însă absența se prelungesce peste 8 ^ile, ministrul numesce prin ordin de ții un loc-țiitor în basa căruia înlocuitorul exercită în parte sau în total atribuțiele titularului. b) Directori superiori Atribuțiuni Art. 5. Direcțiunile I, III, IV, V și VI ale ministerului de resbel sunt puse sub prive- ghiarea directorilor superiori, cari sunt: Pentru direcția I. Șeful marelui stat-ma- jor al armatei. Pentru direcția III. Inspectorul general al artileriei. Pentru direcția IV. Inspectorul general ăl geniului. Pentru direcția V. Controlorul general. Pentru direcția VI. Un medic inspector general de brigadă. Directorii superiori aii fie-care în direc- țiunea lor un ajutor. Art. 6. Directorii superiori aii direcțiunea generală a lucrărilor ce le sunt privitore și ’și regulăză serviciul în acord cu ministrul așa în cât se determine resolvarea tutulor Gestiunilor importante, lăsând expediarea co- respondenței curente ajutorelor ce au. Ei aprob liberarea din deposite a părților anuale de echipament, material, subsistență, etc., dupe alocațiile cuvenite și tarifele sta- bilite. Art. 7. Directorii superiori decid și sem- năză în numele ministrului cestiunile rela- tive la serviciuri regulate sau prevăzute de legile și regulamentele în vigăre, cari prin natura lor n’ar cere soluțiunea ministrului. Ei fac a se pregăti tote lucrările ce sunt de resortul direcțiunei lor, pe cari nu le ar 25 Maiu 1891 M0NIT0RUL OFICIAL 957 putea resolva singuri, supunând ministrului pe acelea resolvate. El presidâză licitațiunile ce nu se țin de ministru și supun resulțațele licitațielor, pre- sidate de dânșii, apobărei ministrului. Art. 8. Directorii superiori vor avea ore de lucru determinate de dânșii dupe timpul ce trebue să consacre celor-alte însărcinări ce au și vor face a se împărți lucrările di- recțiunei în trei categorii. 1) Corespondența lăsată ajutorelor lor. 2) Lucrări ce vor decide și semna singuri. 3) Lucrări reservate ale trata cu ministrul. Pentru aceste din urmă vor avea o dată sau de duoă ori pe săptămână ore de lucru cu ministrul dupe un program hotărît. Art. 9. Ei priveghiază ca legile, regu- lamentele, decisiile și ordinele ministeriale, să fie observate cu exactitate și uniformitate de către corpurile și serviciurile dependințe de direcțiunea lor, ținând fie-care în curent pe ministru despre tot ce este important. Art. 10. Directorii superiori priveghiază ca ajutorele lor să exercite tote atribuțiunile ce le sunt determinate prin presentul regu- lament la art. 20 și următorele: c) Directorii direcțiilor 11 și VII Atribuțiuni Art. 11. Directorii direcțiilor II și VII au atribuțiunile directorilor superiori, prevăzute la art. 6 și 9 și următorele. Art. 12. Directorii pregătesc tote lucră- rile direcțiunei lor, dupe ordinele și instruc- țiunile ce primesc de la secretarul general. Sunt responsabili de cursul regulat al a- cestor lucrări, de erorile, negligențele și aba- terile ce s’ar comite în direcțiuni, și îngrijesc a se da curs imediat tutulor lucrărilor. Art. 13. Tote lucrările unei direcțiuni, semnate de ministru, sau de secretarul ge- neral, vor fi contra-semnate de directori, fiind răspunzători de fidela reproducțiune a decisiunilor, de corectitudinea textului și de exactitatea numerelor și a datelor. Art. 14. Țin registrul de fondurile anga- giate în limitele budgetare sau creditelor extraordinare ce sunt afectate serviciului lor. Art. 15. îngrijesc ca registratorul direc- țiunei lor să transmită registratorului general, la aceleași epoce, situație arătând numerele corespondente cu cari s’a lucrat în direcție, diferitele hârtii intrate la registratura gene- rală. EI primesc de la secretarul general hâr- tiile confidențiale pe cari le lucrâză conform resoluțiunilor ce li s’au dat.- Pentru corespondența confidențială țin sin- guri registrele de intrare și eșire ale acelor hârtii, cum și dosarele relative. Art. 16. EI au îndatorire ca biurourile din direcțiunea lor să funcționeze cu regula- ritate și ca fie-care impiegat, de sub ordinele lor, să’și facă datoria consciincios și folositor. Le este absolut interzis de a libera sau a da veri-o informațiune, relațiune sau situație de ori-ce natură^ fără autorisația prealabilă a secretarului general. Art. 17. Ei stabilesc la începutul fie-cărul an, nomenclatura dosarelor de înființat, pre- cum și acelora ce trebuesc trimise la archiva ministerului, oprind, din acestea, tote actele, propunerile și’informațiunile de un caracter permanent, cari pot servi ca studiu pentru lucrările ulteriore. La 15 și finele fie-cărel luni presintă se- cretarului general o situație de tote hârtiile rămase până atunci și neresolvate, arătând motivele nelucrărei lor. Art. 18. EI semneză în numele ministru- lui corespondența relativă la serviciul regu- lat sau prevăZut de legile și regulamentele în vigore și cari prin natura lor nu ar cere soluțiunea ministrului. Art. 19. Directorul direcțiunei VII sem- nâză în numele ministrului, dupe delegațiu- nea ce ’i se dă, ordonanțele de plată dupe drepturile stabilite prin legi și regulamente și dupe aprobările ministrului. d] Ajutorele directorilor superiori Atribuțiuni Art. 20. In fie-care direcțiune, ajutorul directorului superior are atribuțiunile pre- veZute la art. 14, 15, 16 și 17 pentru di- rectorii direcțiilor II și VIL Art. 21. Ajutorele directorilor superiori resolvă tote lucrările ce le-aii fost lăsate lor de către directorii superiori, și pregătesc pe acelea ce țin de resortul biurourilor respec- tive, pe cari le supun resoluțiunel directori- lor superiori. Supun secretarului general tote cestiunile atingătore de aprobări de fonduri și cores- pondența care cere semnătura ministrului. Ei sunt responsabili de cursul regulat al lucrărilor privitore direcțiunel respective, pe cari le resolvă în virtutea legilor, regula- mentelor și decisiunilor luate mai d’inainîe dupe ordinele și instrucțiele ce primesc de la directorii superiori. Art. 22. Tote lucrările direcțiunel sem- nate de directorul superior, vor fi contra- semnate de ajutor, fiind respunZător de fidela reproducțiune a decisiunilor, de corectitudi- nea textului și de exactitatea numerelor și a datelor. Art. 23. Ajută pe directorii superiori în tote ramurile serviciului, ocupându-se în special cu acele cestiuni se le-au fost date de directori, precum și acelea cari privesc pe mai multe biurouri. Sunt mal cu sâmă însărcinați cu ținerea la curent a situațiilor de efectiv, material, etc. EI presint în fie-care Zi? la ora hotărîtă, directorilor superiori și secretarului general, tote lucrările resolvate, precum și acelea cari cer o resoluțiune a sa, veghiând ca expedia- rea lor să se facă cu totă ordinea și celerita- tea cerută, Art. 24. El pot semna și expedia din or- din următorele lucrări: Ordinele pentru distribuția din depositele armatei a efectelor de tote categoriile, ma- terialelor, munițiunilor, imprimatelor etc., în limitele efectivelor și a părților anuale cu- venite fie-cărui corp sau serviciu, dupe o ta- belă stabilită și aprobată de către directorul superior. Comunică aprobarea scădere!, tutulor per- derilor, stricăciunilor saii consumațielor con- statate regulat dupe regulamente, decișii și instrucțil în vigore. Urmăresc imputațiile provenite din ne- gligență și asupra cărora s’a dat hotărîrea șefului respectiv. Ori-ce disposițiuni cerute, saii din ofii- ciu isvorîte, pentru a reaminti, sau asigura executarea întocmai a ordinelor date. Borderourile sau ori-ce acte de comptabi- litate și de control cerute sau înapoiate co- mandamentelor sau serviciurilor. Nici un ordin observator, adresat persone- lor sau autorităților, nu se pote contra-semna de dânșii. Nu se înțelege însă prin ordin ob- servator corespondența care atrage atențiu- nea șefilor respectivi asupra unor negligențe, sau scăpări din vedere sâvîrșite de inferiorii lor. e] Șefii de secții Atribuțiuni Art. 25. Șefii de secții au atribuțiunile preveZute la art. 21 și 22 pentru ajutorii di- rectorilor superiori. f} Căpitan atașat la cabinet Atribuțiuni Art. 26. Este sub ordinele imediate ale secretarului general. Primesce de la registratorul general cores- pondența primită de acesta, pe care o supune secretarului general. Corespondența este împărțită pe direcțiuni și clasată dupe importanță de către secreta- rul general ajutat de căpitanul atașat la ca- binet. Ține carnetul prevăZut la art. 3 alin. 2. g] Adjutantul ministrului Atribuțiuni Art. 27. Unul din oficieri, atașat ca adju- tant al ministrului, este însărcinat de mi- nistru cu serviciul comunicărei ordinelor date de el. In atribuțiunile acestui oficier intră or- dinea audiențelor, comunicarea cu jurnalele, corespondența confidențială personală a mi- nistrului cu autoritățile militare și civile. h) Șefii de biurouri Atribuțiuni Art, 28, Șefii de biurouri, fiind sub ordi- nele imediate ale ajutorilor directorilor su- periori sau a șefilor de secții, lucrez tote hârtiile dupe resoluțiunea sa. Lucrările mi- nisterului fiind repartisate pe biurouri, ei aii îndatorirea personală de a fi la curent și să cunoscă în detaliu tote legile, regulamen- tele, decisiile, ordonanțele și ordinele privi- tore la cestiunile ce se lucreză în biurourile lor, înscriind modificările chiar în texte, pen- tru ca în ori-ce moment să potă da lămu- riri exacte asupra ori-cărei cestiuni relative atribuțiunei lor și să potă da curs lucrărilor privitore cu totă înlesnirea ce pot dobândi din experiența lucrărilor. In fie-care Z*» șefii biurouri primesc hârtiile venite, resolvate saii cu instrucțiu- nile necesare și le pune imediat în lucrare, 958 MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 ast-fel că în cel mai scurt timp posibil să fie terminate și presintate șefului său. Dupe semnare, hârtiile se încredințâză re- gistratorului direcțiunei respective pentru a le expedia la destinație. Șefii de biuroii ve- rifică tote actele și situațiile ce trec prin biu- rourile lor și le certifică pentru exactitate. Șefii de biuroii țin fie-care un memoriu de tote lucrările pendinte și periodice și de diferitele date la cari sunt a se efectua, pre- gătind fără nici o altă impulsiune tot ce este necesar pentru îndeplinirea acestui serviciu și provocă decisiunea superiorilor în cas de neexecutare. Șefii de biurouri sunt responsabili de or- dinea și regularitatea în biurourile lor. Ei contra-semneză hârtiile semnate de ajutorii directorilor superiori saii de șefii de secții și devin respunZători de coprinderea lor. Un șef de biuroii este însărcinat în direc- ția comptabilităței cu conservarea fondurilor. Sumele bănesc! se vor primi și expedia de el însuși, care singur e respingător de ori-ce avariare a valorilor și de ori-ce perdere de fonduri. i) Sub-șefii de biurouri Atribuțiunî Art. 29. Sub-șefii de biurouri ajută pe șe- fii de biurouri în lucrările lor, și sub supra- veghiarea acestora mai țin și verifică tote re- gistrele, inventarele, etc., ce resultă din atri- buțiunile biuroului. Când șeful de biuroii se absentăză, atri- buțiunile sale se îndeplinesc de către sub-șef în tot timpul absenței sale. j) Registratorul general Atribuțiunî Art. 30. Primesce în fie-care Zi tătă co- respondența adresată ministrului de resbel, pe care o încredințăză căpitanului atașat la cabinet. O reprimesce de la acesta având a- plicată repartiția pe direcțiuni și clasarea și ast-fel o distribue pe la diferitele direcțiuni, dupe ce mal ântâiu le a înregistrat. Dacă hârtiile sosite coprind și valori, pe aces- tea le dă șefului biuroului din direcțiunea 7, (secția I comptabilitate), care semnâză de primirea valorei coprinsă în corespondență, numai ast-fel este apărat de respundere. Corespondența urgentă și telegramele le presintă imediat și pe măsură ce sosesc. Pote primi asemenea și corespondența per- sonală a ministrului pe care o dă adjutan- tului. Liberăză particularilor cari presintă peti- țiuni ministrului, numărul de înregistrare a petițiunei. Este obligat a trece dupe situațiile ce pri- mesce de la registratorii direcțiunilor nume- rele de eșire și autoritatea cui sunt adresate, corespunZătore numărului hârtiei intrate. Când registratorul general se absentâză pentru mai mult timp, se numesce un copist apt ca înlocuitor. k) Registratorii de direcțiuni Atribuțiunî Art. 31. Registratorii de direcțiuni pri- mesc în fie-care Z> de la registratorul gene- ral totă corespondența privităre direcțiunei lor, pe care o înregistrăză imediat și apoi o presintă directorilor împreună cu actele pri- vitore cestiunei. Registratorii de direcțiuni nu pot primi nici o hârtie adresată ministru- lui, fie chiar privităre la direcțiunea lor, de cât numai de la registratorul general. In cas când se primesce veri-o petițiune sau raport direct de șefii superiori, registratorul direc- ției este dator ca imediat să o dea pentru a fi înregistrată la registratura generală și a- poî să o ia la direcția respectivă. Hârtiile lucrate, o-dată împachetate, se expediază la destinație. Ei sunt în special însărcinați cu conserva- rea și îngrijirea dosarelor, registrelor, planu- rilor, actelor și în fine cu tot ce constitue ar- chiva direcțiunilor. EI sunt datori a se încredința că șeful biu- roului I al divisiei 7, (secția I comptabilitate) a primit de la registratorul general valorile ce însoțeau hârtiile intrate, precum și că șe- ful biuroului I a alăturat valorile ce au a în- soții hârtiile eșite. Registratorul de la secția controlului mai e însărcinat și cu conservarea archivei gene- rale a ministerului. La plecarea din biuroii ei închid tote du- lapurile și le dă ast-fel pe săma ușierului, împreună cu tote actele sau hârtiile rămase afară. Dosarele și ori-ce acte nu se vor da din di- recție fără autorisarea directorului. Dlsposlții comune registratorilor Art. 32. Registratorul general și registra- torii direcțiilor sunt responsabili de ori-ce întârzieri ar pune în registrarea și expedie- rea hârtiilor ce li s’aii dat. Sunt asemenea responsabili de exacta în- registrare și existență întocmai a ori-ce hâr- tii, planuri, acte, modele sau dosare primite și lăsate în săma lor spre 'conservarea sad expediăre, și nu pot sub nici un motiv a face sau a tolera a se introduce adăogiri, ștersă- turi, răsături, substituiri sau ori-ce ar schim- ba redacția primitivă a actelor și planurilor, precum și natura lucrărilor. I) Copiștii Atribuțiunî Art. 33. Copiștii sunt întrebuințați în di- recții la prescrierea hârtiilor, tabelelor și corupturilor ce li se dau de la biuroii. Pot & ■însărcinați, când este trebuință, dupe ordinele directorului respectiv, să func- ționeze ca ajutori la registratură și la biu- rouri, să înregistreze hârtiile primite și să țină registre, tabele și altele, lucrări pentru cari se vor găsi apți. In asemenea însărcinări ei iau îndatorirea și respunderea persone! pe care o ajută, pen- tru lucrările ce le sunt încredințate. EI sunt subordonați pentru serviciu și sunt datori a asculta de toți impiegații su- periori lor. Hârtiile și lucrările urgente li se vor desemna spre a leda ânteietate. Copiștii sunț datori să se afle la serviciu la ora fixată și nu pot pleca nici absenta, pentru ori-ce motiv, fără învoirea directori- lor sau ajutoreloi' acestora. m) Oficierul cu casarmare Atribuțiunî Art. 34. Un oficier inferior saii guard din direcția geniului este însărcinat, pe lângă a- tribuțiile sale, cu conservarea Iqcalului, mo- bilierului, a ori-căror scule și a instrumen- telor de curățenie și de incendiu ale minis- terului de resbel. Acest oficier ia numele de oficier cu casar- marea al ministerului. El primesce cu inventar de la serviciul de geniu regional tot localul ocupat de adminis- trația centrală a resbelului și tote materialele, rămânând răspunzător de conservarea și în- treținerea lor. El este ajutat în fie-care direcție de unul din oficieri sau din impiegații destinați de director, cu însărcinarea de a priveghia exis- tența mobilierului și buna stare a localului, dupe sub-inventarele stabilite de oficierul cu casarmare și afișate în fie-care cameră. Aceștia primesc, cu inventare parțiale de la conservatorul, tot ce aparține direcțiunei lor și rămân răspunZători către dânsul de ori-ce stricăciuni, perderi nejustificate și neconsta- tate la timp. Oficierul cu casarmare al ministerului are în total atribuțiunile prescrise pentru ofi- cieriî cu casarmare prin regulament, fiind sub ordinele imediate ale secretarului ge- neral. Primesce și păstrâză în deposit combusti- bilul și cele necesare pentru încălZit și ilu- minat șile distribue ajutorelor sale la direcții, dupe tarifele fixate. Asemenea este însărcinat a primi sau a cumpăra și distribui la direcții t6te uneltele necesare pentru întreținerea curățeniei în in- teriorul localurilor ocupate de ele. Curățirea localurilor ocupate de ministru și secretarul general, a curților și coridorelor principale se face sub direcția sa personală. Primesce și distribue pe la registratori tote furniturile de biurou și imprimatele ne- cesare diferitelor serviciuri ale administrației centrale. Pentru tote materialele ce primesce, el ține un registru regulat, preveZut de regu- lamentul de administrație pentru oficierii de aprovisionare, justificând distribuțiile cu bo- nurile direcțiunilor, subscrise de ajutorele sale și viZate de directorii de serviciu. Un oficier, direcția 7, secția II, (control) verifică scriptele sale. Oficierul cu căsarmarea locuesce, dacă este cu putință, în localul admnistrației centrale. n) Ușierii Atribuțiunî Art. 35. Ușierii sunt datori a conserva în deplină curățenie și bună stare localurile și mobilierul direcțiunei ce servă. Sunt responsabili dupe închiderea biurou- rilor de existența tutulor obiectelor și acte- lor sau hârtielor închise în dulapuri sau lăsate pe biurouri. EI au cheile direcțiunei și îngrijesc, în tote Zilele, ca camerele să fie bine curățite și ae- rate, ca biurourile și mobilierul în general să fie curate și în bună stare. 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 959 Sunt asemenea însărcinați a îngriji de în- călzitul și iluminatul direcțiunei, fiind pen- tru tote acestea sub ordinele ajutorelor ofi- cierului cu casarmarea, care le procură și distribue tdte necesarele pentru serviciul di- recțiunilor respective. Ușierii sunt sub ordinele directorilor și nu se pot absenta, în timpul funcționărei biurou- rilor, de cât pentru îndeplinirea serviciului Zilnic sau a însărcinărilor ce li se dau de șefii lor în drept. EI însciințez pe directorii lor și primesc ordinele lor în privința persânelor ce vin pen- tru afaceri de serviciu la direcții. Ușierii, în îndeplinirea serviciului lor, pot fi ajutați de ordonanțele permanente saii ser- vitorii, dacă aii direcțiunile de serviciu un a- semenea personal. o) Portarul Atribuțiunl Art. 36. Portarul este dator a fi tot-d’a- una present la intrarea principală a localului ocupat de administrația centrală a resbelului; pentru acesta el ’și are locuința în interiorul clădire! și cât se pâte mai în apropiare de intrarea principală a localului. El întâmpină tote personele străine minis- terului ce voiesc a fi introduse în minister; le dă informațiunile ce ’i se cer și le indică serviciile cu cari aii trebuință, sau sălile de așteptare personelor ce doresc a comunica cu ministrul sau cu secretarul general. Este cu totul oprit portarului și nici pâte tolera a se introduce în interiorul localului ministerului persone fără căpetâiti, indivizi în stare anormală și în fine pe ori-cine care n’ai⁻ indica o anume personă din adminis- trația centrală, către care cere să fie presentată pentru veri-o trebuință sau nu ’i ar spune că vine cu veri-un serviciu. Dupe închiderea biurourilor, însă, nici o personă nu mai este primită în minister, a- fară numai de oficierii și funcționarii ministe- rului cari vin în cestiuni de serviciu. Portarului ’i este oprit cu desevîrșire de a întâmpina sau a se exprima în mod necu- viincios către personele ce se presint; și este dator a se conforma întocmai acestor pres- cripțiuni, putând cere, la necesitate, concur- sul agenților polițienesc! sau a postului de gardă. CAPITOLUL III Art. 37. Consiliul superior al armatei se compune din: Șeful marelui stat-major; Un general comandant de corp de armată saii divisie ; Inspectorul-general al cavaleriei; „ „ „ artileriei; „ „ „ geniului; Un medic inspector-general de brigadă; Un controlor general. Acest consiliu este consultat de ministru de resbel în cestiunile de interes general al armatei. Art. 38. Din consiliul superior al armatei se formâză și consiliul superior al apărărei țărei, acesta se compune din: Șeful marelui stat-major, un general co- mandant de corp de armată sau divisie, ins- pectorii-generall ai artileriei și geniului, și șeful casei militare a Majestăței Sale Regelui. Secretarul general al ministerului de res- bel este secretarul consiliului. Art. 39. Consiliul superior al apărărei țerei este presidat de Majestatea Sa Regele. Când consiliul superior al apărărei nu este presidat de Majestatea Sa Regele, atunci este presidat de ministrul de resbel. Art. 40. Atribuțiunile consiliului superior al apărărei țărei sunt: studiul apărărei țărei și a întăririlor, armamentul și ori-ce alte ces- tiunl de interes general pentru armată, și cari ’I sunt puse în desbatere de ministrul de resbel. CAPITOLUL IV Serviciul in ministerul de resbel și recru- tarea și înaintarea personalului Art. 41. Riurourile administrației centrale a resbelului funcționâză în tote Zilele de lu- cru, afară de Duminici și sărbători, de la 11 ore diminâța până la orele 5 p. m. Când sunt însă Corpurile legiuitore convocate orele de cancelarie pot fi modificate de la 9—11 ju- mătate a. m. și de la 2—6 p. m. La Pasce și la Crăciun, deosebit de cele 3 Zile în cari biurourile sunt închise, ele înceteză a funcționa cu 2 Zile înainte. La orele fixate toți funcționarii sunt da- tori a fi presenți în biurourile lor. Nimeni nu pote pleca înainte de ora fixată pentru eșire fără autorisarea șefilor în drept. Registratorii și copiștii sunt datori a veni la biurouri cu jumătate oră mai înainte de cât cei-alți funcționari. Circularea funcționarilor dintr’o direcție într’alta, fără vădită trebuință de serviciu, este cu totul interZisă. Art. 42. In fie-care Zi un oficier, sub-șef de biurou ajutat de 2 copiști fac serviciul de 24 ore la minister. Serviciul de comandă pe rând, prin căpi- tanul atașat la cabinet, de pe tablouri anume stabilite pentru oficieri și pentru copiștii așe- Zațl în ordinea vechimel. Oficierulde Zi nu se pote absenta de la ser- viciu. Copiștilor le este permis a se absenta câte o. oră pentru mâncare și pe rând. In o- rele de cancelarie lucrâză la direcțiunile din cari fac parte. Dupe închiderea biurourilor ’și continuă serviciul numai în camera destinată pentru acesta și unde li se va constata presența. Primesc totehârtiele adresate ministerului ce sosesc, când biurourile sunt închise, le conservă spre ale da registratorului-general; iar telegramele le trimit imediat ministrului sau în lipsă’! secretarului-general. Art. 43. Nimeni din personalul adminis- trației centrale, afară de secretarul-general și directori! superiori, nu pote comunica di- rect cu ministrul fără a fi mandat. Comandanții corpurilor de armată și de divisie, precum și comandanții corpurilor de trupă, șefii de serviciu și funcționari! Statu- lui de un ordin superior pot comunica cu mi- nistrul în afaceri de serviciu, în tote Zilele când se găsesce la minister, trebuind a se anunța pentru acâsta prin adjutant. Pot asemenea comunica și personele civile ce, prin atribuțiunile funcțiune! lor sau în- semnătatea cașului, s’ar admite de ministru. Militarii în general ce nu intră în categoria celor specificați mal sus, precum și ori-ce alte persone ce ar avea să comunice cu mi- nistrul verbal, sau să dea petițiunl, nu sunt admiși de cât în Zilele și orele de audiență, publicate prin Monitorul oficial și al ăstei și afișate prin anunciuri speciale, (pe zidurile aparente ale localului ministerului). Pentru acesta se adresâză oficierului de or- donanță în a cărui cameră așteptă a fi anun- ciați și introduși în ordinea de înscriere. Ori-ce oficier superior care de și nu se gă- sesce în categoria celor de mai sus, dar care vine în garnisonă pentru mai mult de 48 ore, este obligat a se presinta în mare ținută de serviula biuroul adjuntatului ministrului, în- scriindu-se, dacă nu e primit de ministru, într’un anume registru ținut de oficierul de ordonanță, arătând timpul și causa pentru care a venit. Art. 44. Oficierul de Zi face și serviciul de ordoranță la ministru și secretarul-general. El nu se pote absenta din camera desti- nată lui de cât pentru a executa ordinele primite, sau a transmite cele ordonate de mi- nistru sau secretarul-general pe la diferite direcțiuni. Oficierul de ordonanță are îndatoriea a primi, în salonele de așteptare, pe tote per- sânele ce doresc a obține audiențe de la mi- nistru sau secretarul-general. Pentru acâsta el posedă un registru în care înscrie corect și deslușit pe rând tote personele ce ’i se pre- sint și le comunică Zilele și orele pentru a- cordarea audiențelor. El mai ține și registru de oficierii superiori ce vin să se presinte. Oficierul de ordonânța anunciă ministrului saii secretarului-general și introduce per- sonele înscrise pentru audiențe, dupe ordinea înscriere!, afară numai dacă primesce alte ordine speciale. Personele, însă, cari sunt în drept a vorbi cu ministrul sau secretarul-general, în afa- ceri de serviciu, în ori-ce Zi s’ar presinta, le anunciă pe mesură ce se presintă și Ie intro- duce dupe ordinele ce primesce. Membrii corpului diplomatic simt imediat anunciații ministrului sau secretarulul-ge- neral. La intrarea în serviciu, oficierul de ordo- nanță examinâză registrul de audiențe ce urmâză a’l ține la curent, rămânând respun- Zetor de existența, curățenia și regularitatea înscriereilor în el. Notâzăjcu îngrijire Ziua și ora ce fie-care solicitator ’șl alege din Zilele de audiențe pentru a putea să se presinte mi- nistrului. Dacă Ziua de serviciu este Ziua de audi- 960 MONITORUL OFICIAL ență, oficierul de ordonanță la sosire extrage din registru pe o listă numele personelor în- scrise de predecesorii săi pentru acea ții și o completâză, apoi, cu cei-ce se mai presintă până la ora de audiență și presintă în urmă lista ministrului, dupe ce ’I introduce pe rând. Serviciul oficierului de ordonanță la ora de diminâță a funcționărei biurourilor și se sfârsesce la închiderea lor. La sfârșirea serviciului de ordonanță sub- scrie registrele și le dă în primirea ușierului de la cabinetul ministrului. Art. 45. Directorii superiori și secretarul- general se învoiesce de ministru. Directorii și ajutorii directorilor superiori de secretarul-general. Secretarul-general pâte acorda învoire până la 8 Zile- Directorii și ajutorii-directorilor superiori pot învoi în direcțiunea lor până la 8 țlile. Congediurile se aprobă de ministru sau se- cretarul-general. Art. 46. Nici o absență nu este tolerată. In cas de bolă sau împregiurări neprevă- zute, imediat funcționarii sau oficierii sunt datori a raporta în scris șefului lor imediat superior, pentru a se putea constata împre- giurările sau boia și autorisa absența. Art. 47. Ori-ce absență nemotivată nici autorisată de cei în drept sad care prin repe- tiri ar denota negligență la serviciu, saii ori- cari alte infracțiuni în serviciu și subordo- donație s’ar constata din partea funcționari- lor, se pedepsesce conform serviciului inte- rior pentru militari; iar pentru amploiații civili, dupe gradul culpei și în modul ur- mător : l-a oră prin reprimanda directorului sau ajutorilor directorilor superiori; 2-a oră prin reținerea din soldă de la 1 până la 10 țlile inclusiv ca amendă; 3-a oră prin destituire din funcțiune. Amenda se pronunță de ministru saii de secretarul-general, în urma unui raport mo- tivat al directorilor saii ajutorilor directori- lor superiori. Amploiații civili pot fi depărtați din servi- ciu dacă se va constata că nu sunt apți să îndeplinâscă serviciurile pentru cari sunt plătiți, saii din ori-ce împrejurări aii perdut aptitudinea neapărată, sau s’au abătut de la disposițiunile fixate de directorii saii ajutorii directorilor superiori. Depărtarea din serviciu se face de către ministru în urma unul raport motivat al di- rectorului sau ajutorul directorului superior, susținut de secretarul general. Art. 48. Ori-ce hârtie va emana din mi- nister va trebui să fie etichetată, datată și numerotată, purtând semnăturile celor în drept, dupe cum s’a prescris la capitolul atri- buțiunilor. Tote conceptele de pe cari s’au prescris or- dinele și adresele vor fi semnate de cei ce le au redactat; dacă voi' fi fost modificate, ele se vor semna și de către cei ce le aii modificat; și apoi registratorul va seri deslușit pe ele numele personelor cari au semnat ordinele originale. Extracte imprimate din disposițiunile aces- tui regulament vor fi afișate pe părțile a pă- rinte ale localurilor servicielor respective spre a se cunosce și observa întocmai. Art. 49. Monitorul ăstei este destinat pen- tru publicarea legilor, regulamentelor, deci- siilor, instrucțiunilor și în fine ori-ce dispo- sițiunl și ordine privitore armatei. Ori-ce lucrări destinate a fi publicate prin Monitorul ăstei se trimit de către directori și ajutorii directorilor superiori la direcția 2-a, care, prin biuroul în atribuțiunile căruia in- tră redacția Monitorului ăstei, dispune prin șeful depositului de imprimate publicarea lor. Materia coprinsă în fie-care număr din Mo- nitorul ăstei fi revăzută și corectată de șeful biuroului redactor al Monitorului, și nu va eși definitiv de cât dupe ce acesta ’și-a pus semnătura de: vă^ut și corectat, la finele Ziarului. Ori-ce scriere de ordine militară se va pu- tea publica prin Monitorul ăstei, dupe auto- risația ministrului de resbel. Monitorul va apare o-dată pe săptămână, Sâmbăta. De câte ori regulamente sau instrucțiuni voluminose vor trebui publicate, acestea vor putea apare în număr deosebit în cursul săp- tămânei, în formă de broșură. Ordinea inserărei materiilor din Monitor va fi: Legile, decretele, regulamentele, ordinele ministeriale, scrierile de interes militar și a- nunciurile. In cel din urmă număr ce va apare la fi- nele lunei sad trimestrului se vor publica extractele de pe hotărîrile consiliurilor de resbel. Notele oficierilor din scolele militare din țâră și străinătate vor lua rând între înscrie- rile de ordine militară înaintea anunciurilor. Monitorul va fi redigiat ast-fel : MONITORUL OSTEI ABONAMENTUL PE UN AN: Pentru ofieierî și funeț militari Iei.. II Pentru particulari: în teri lei.. Pentru corpuri și eerriciuri lei.. || In străinătate sa adaogă portul... No. . . . Decret promulgând legea rela- tivă la. . . (urmâză decretul de promulgare). No. . . . Decret regulamentând serviciul (urmâză raportul și apoi decretul cu regula- mentul în extenso). No. . . . Decret relativ la înaintări în 25 Maiu 1891 arma . . . (urmâză mai ântâiu decretul și a- poi raportul). Mutările se vor publica dupe înaintări, în extracte, dupe decret. Decisiile regesc!, aprobând congediuri, mi- siuni, etc., se vor publica în extracte dupe mutări. No. . . . Decisie ministerială relativă la.... Direcția . . . (urmâză decisia în extenso cu data jos). No. . . . Instrucții ministeriale relative la... (urmâză instrucțiunile și la sfârșit data). No. . . . Ordin circular relativ la.... (ur- mâză conținutul ordinului și la sfârșit data). Formarea celor-alte publicațiuni se va aranja de către redactorul Monitorului ăstei. Monitorul ăstei va forma anual un singur volum și, când materia este prea multă, acest volum se va forma în părți, spre exemplu : partea I, a II, etc., etc. La finele fie-cărui an se va publica o ta- belă de materii alfabetică a tutulor publica- țiunilor coprinse în Monitorul ăstei. Art. 50. Personalul administrației cen- trale a resbelului este fixat prin tabloul ală- turat și coprins în legea budgetară anuală. Acest personal este luat parte din militarii din armele și serviciile respective, parte din- tre civili cu aptitudini recunoscute pentru serviciul la care se vor afecta. Militarii din cadrul administrației centrale a resbelului comptâză pentru înaintare în ar- mele și serviciele cărora aparțin. Art. 51. Funcționarii civili pot ocupa, prin numire și înaintare la vacanțe, posturile de copiști, registratori, archivarl, sub-șefi de biurou și șef de biurou clasa II, ast-fel: Copiștii de clasa II, dintre civili cu cunos- cinți generale îndestulătâre, având o scriere frumosă și corectă. Foștilor militari se dă preferință. Copiștii de clasa I, dintre copiștii de clasa II, la rândul vechimel. Registratorii și archivarii, dintre copiștii de clasa I cu aptitudini, dupe recomandația directorului saii ajutorului directorului su- perior respectiv. Sub-șefii de biurou clasa II, dintre copiștii clasa I, registratori și archivarl, având o ve- chime de cel puțin trei ani în serviciul arma- tei ca funcționar civil, la alegere, dupe reco- mandația directorului sau ajutorului directo- rului superior respectiv. Sub-șefii de biurou clasa I, dintre sub-șe- fil de biurou clasa II, cu o vechime minimum de duoi ani în acest post și numai la rândul vechimei. Șefii de biurou clasa II, dintre sub-șefii de biurou clasa I, cu o vechime de cel puțin duoi ani în acâstă funcțiune, la rândul ve- chimel. Art. 52. Funcționarii civili întrebuințați în serviciul armatei datorâză în genere defe- rență și respect superiorilor lor militari și civili. 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 961 Personalul administrației centrale Cabinetul Marele stat-major Direcția infante- Direcția de ser- Direcția de ser- Direcția de ser- Direcția de ser- Direcția compta- Total Total pe grade și ’rt 1 Secțiunea pen- 1 riei, cavaleriei și vicii! a artileriei viciu a geniului vicii! a adminis- vicii! sanitară bilităței și con- funcții O ț siilor I personalul j și flotilei trației trolului t Cabinetul Ministru........... | | | | | | | 1 1 1 1 1 1 *1 1 1 । 1 । ' ' *** 111 1J 11 1 1 1 sl 1 11^111 IIIII । II । 11 1 111 1 1 3 Secretar general, colonel..... 1 1 2 Controlor general........ 1 1 3 General de brigadă....... 1 1 10 Coloneii........... 4 5 8 Intendant........... 1 8 5 Locotenenți-coloneli....... 4 5 14 Sub-indendanțI........ 3 25 4 Medic de divisie......... 1 22 Majori............ 3 1 Adjuncți clasa I........ 2 6 Căpitani........... | 1 1 1 1 1 1 1 ! 1 1 । । 1 1 1 1 19 5 Adjuncți clasa II........ (111" r । r r" r 11111111 111111 11 I 111 II 11'1 __ 2 7 Administratori clasa I . . ; . . . 3 1 Farmacist de divisie....... 1 1 Locotenenți.......... 14 1 Administratori clasa 11..... 7 Veterinar de regiment...... 1 Șef de biurou special...... 1 1 Șefi de biurou clasa II...... 1 6 Sub-șefl de biurou clasa I . . . . 1 1 5 Sub-șefl de biurou clasa II ... . 2 1 7 Architect-șef......... 2 1 1 1 Architect-deseninatpr clasa I . . . 1 1 1 1 1 1 1 1 Conductor „ , 11 . . . 1 । 1 1 1 H 11 1 r 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Bibliotecar și translator..... 1 1 Litograf gravor în piatră..... 1 1 1 . „ ajutor...... 1 1 1 Cartograf........... 1 1 1 Ajutor cartograf........ 1 1 1 Litograf tipăritor........ 1 1 1 Litograf tipăritor ajutor..... 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I Fotograf ........... 1 1 1 Registratori-archivari...... 1 1 8 8 Copiști caligrafi........ 1 1 5 5 Copiști clasa I.......... 1 1 1 3 16 16 , .11......... 1 2 1 1 3 17 17 Sub-oficieri de administrație clasa I. 1 6 2 1 1 2 2 1 1 7 3 1 3 4 4 2 Portar............ 1 1 | 11 Ușieri............ 2 1 1 1 1 1 d 8 1 Lucrători............ 2 2 --- Total . . . 9 40 32 14 15 16 10 30 165 165 49 7 Raportul D-luI ministru de resbel către M. S. CAROL I, 1 Regele. Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Art. 11. T6te disposițiunile contrarii ordo- Sire, Rege al României, nanței de față sunt și rCmân desființate. Regulamentul scolelor fiilor de militari, de- La toți de față șt viitori, sănetate: Art. 111. Ministrul Nostru secretar de Stat cretat la 15 Noembre 1885, a fost supus la Asupra raportului ministrului Nostru secre- la departamentul de resbel este însărcinat cu dese cereri de modificări, atât din partea di- tar de Stat la departamentul de resbel Sub executarea decretului de față. rectorilor acestor scâle, cât și din partea in- No. 6.624, Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. spectorului general al scdlelor, în vederea Am decretat și decretăm: CAROI^ disposițiunilor menite a manține disciplina și Art. I. Regulamentul scolelor de fii de mi- Ministru de resbel, mai ales acelea cari privesc notele și exame- litari, aci anexat, se aprobă de Noi. General J. Lahovari. No. 1.565. nele, am numit 0 comisiune cu însărcinarea 962 MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 de a revedea acel regulament, și a avisa la modificările ce urmeză a se introduce în- tr’ânsul. Acostă comisiune presentând astădi lucrarea sa, subscrisul, în basa avisului dat de consiliul de miniștri, prin jurnalul No. 5, încheiat în ședința de la 14 Maiu 1891, cu cel mai pro- fund respect supun Majestăței Vâstre alătura- tul proiect de regulament, rugându-Vc să bine-voiți a ’i da înalta aprobare. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 6.624. >891, Maiu 20. REGULAMENTUL SCOALELOR DE FII DE MILITARI PARTEA I Scopul scOlei, admlslune, învățământ CAPITOLUL I Scopul scolei Art. 1. Scolele de fii de militari sunt in- stitute militare, destinate a veni în ajutorul instrucțiunei și crescere! fiilor militarilor de ori-ce grad, și a da tutulor tinerilor cari voesc să îmbrățișeze cariera armelor o instruc- țiune generală pregătindu’i pentru a putea fi admiși în scola de oficieri. CAPITOLUL II Admisiunea în scolă Art. 2. Nimeni nu se admite în scolă, fără un concurs trecut înaintea unui juriu com- pus din directorii scdlelor de fii de militari, câte un profesor de la fie-care scolă și direc- torul scolel de oficieri. Art. 3, Concurenții, pentru a intra în sco- lele de fii de militari, ’și vor alege scola în¹ care voesc a urma, și o dată admiși în o scolă, nu se mai pot transfera în cea-altă. Se ex- ceptăză cașurile de interese de familie bine constatate sau de vacanțe, la finele anului, în cea-altă scolă, fiind necesar a se completa sau a se reduce numărul elevilor în diferitele clase după cum se va prescrie mai la vale. Art. 4. Pentru ca un tînăr să fie admis la concurs, trebue să fie din părinți români sau naturalisați români, să aibă un părinte sau tutore care să’I așe^e în scolă. Art. 5. In scolă se primesc elevi numai în limita efectivului fixat pentru fie-care scolă prin legea budgetară. Elevii sunt numai interni, nu se admit sub nici un cuvânt externi, nici supranumerari, pensionari sau alții. Art. 6. Studiile scâlei de fii de militari fiind împărțite pe patru ani se vor admite elevi în tote clasele cu limitele de vârstă și condițiile următore : a/ Pentru anuj l-iu să aibă vârsta de cel puțin 13 și cel mult 15 ani împliniți până la 1 Ianuarie trecut și osebit să presinte un certificat în regulă că a absolvit cel puțin 3 clase gimnasiale; bj Pentru anul II, vârsta de 14 la 16 ani, la termenul de mai sus, certificatul a 4 clase gimnasiale și să depue examen de cunoscin- țele anului l-iu din scolă, afară de regula- mentele militare; c] Pentru anul III, vârsta de 15 la 17 ani, la termenul de mai sus, certificatul a 5 clase liceale și să depună examen de'cunoștințele anului II din scolă, afară de regulamentele militare; d] Pentru anul IV, vârsta de 16 la 18 ani, la termenul de mai sus, certificatul a 6 clase liceale cel puțin; Să fie de o constituțiune robustă, bine desvoltat, proporțional cu etatea și fără vre- un defect ce ar putea cu timpul să’I facă in- capabil serviciului militar ; să aibă o vedere bună, adică să potă citi caracterele ordinare de imprimerie la distanța minimă de 0m- 25 de la ochi, fără să aibă trebuință de ochelari, să aibă o statură și înălțime în armonie cu desvoltarea organică, făcendu-se o compara- ție cu majoritatea tinerilor de aceeași etate și din care să resulte cu ore-care certitudine că la etatea de 18 ani concurentul va putea con- tracta înrolarea în armată; f) Să nu fi fost isgonit pentru inconduită din veri-o scolă publică ; g] Certificatul de absolvirea claselor gim- nasiale sau liceale, să nu fie mai vechiu de un an. Art. 7. Pentru ca un tînăr să potă fi ad- mis între concurenți, trebue ca părintele saii tutorele săii, să adreseze cel mai târziu până la 28 Iunie către comandantul uneia din sco- lele de fii de militari, pentru care tînărul voesce a concura, o cerere în scris în care să arate: a) Numele și prenumele tînărului, numele și prenumele părintelui saii tutorelui; b] Județul, plasa, comuna, strada și nu- mărul casei unde locuesce părintele saii tu- torele, precum și profesiunea saii ocupațiunea ce are ; c] Localitatea unde voesce a se presenta la concurs (Bucuresci, Iași saii Craiova). Art. 8. Cererile de admitere ale concu- renților trebue să fie însoțite de următorele acte: a] Extractul de nascere al candidatului întocmit conform legei; bj Un act doveditor că părinții legitimi ai candidatului sunt români saii naturalisați; c/ Certificatul de absolvire al claselor gim- nasiale sau liceale impuse candidatului prin art. 6, în care se va menționa și conduita. Cei ce ar reclama burse saii semi-burse vor presenta încă; d) Un certificat din partea primăriei co- munei unde reșede părintele sau tutorele can- didatului, arătând contribuțiunile ce plătesce în județ, mi^locele sale de existență, numă- rul de copii ce are, precum și sarcinele ce pârtă. Dacă candidatul este fiii de militar, certi- ficatul va arăta serviciele făcute în armată de părintele săii, precum și categoria în care s’a aflat sau se află. Pentru militarii în activitate aceste certifi- cate vor fi liberate de șefii corpurilor saii ser- viciurilor unde ei servesc. Pentru militarii morți saii cari nu mai sunt în activitate de serviciu de către minis- terul de resbel, iar pentru gradele inferiore de șefii corpurilor sau serviciurilor unde ei au servit. Art. 9. Sub nici un motiv nu se pote a- corda dispensă de etate și dispensă de actul doveditor că a urmat clasele gimnasiale sau liceale ce se cer concurenților conform art. 6. Art. 10. Aceste condițiuni de admisiune se vor publica în fie-care an printr’o decisie ministerială și cel mai târziu în luna Fe- bruarie, însoțite de formulare pentru diferi- tele acte cerute arătându-sâ aproximativ și numărul locurilor vacante pentru fie-care scălă. Art. 11. Candidați! vor fi datori a se pre- sinta la locul unde va urma a se ține con- cursul, în ^iua fixată prin publicațiune mi- nisterială. In prima (li ei vor fi examinați asupra con- dițiunilor lor fisice de către medicul scolel, în conformitate cu alin, e de sub art. 6, care va respinge pe tinerii recunoscuți neapți pen- tru serviciul militar. Hotărîrea luată, sub controlul juriului exa- minator, va fi fără apel, se va încheia un pro- ces-verbal care va coprinde motivele de res- pingere pentru fie-care candidat. Art. 12. Dupe pronunțarea medicului, ju- riul de examinare procedâză apoi la examina- rea candidaților asupra cunoștințelor lor. Ei vor fi supuși mai ânteiu la un examen în scris asupra cel puțin duoă cestiuni, din cari una de științe, dupe programul clasei imediat in- feriore pentru care se presintă, sau a clasei a III gimnasială și apoi la altul oral asupra tutulor materiilor din menționatele clase (a- fară de limba latină și elenă pentru clasa III gimnasială). Candidați! cari la proba în scris nu vor do- bândi cel puțin nota de ⁴%o nu vor mai pu- tea fi admiși la examenul oral. Art. 13. Examenele se vor face în fața în- tregului juriu. Atât probele în scris cât și răspunsurile 0- rale se cotâză cu nota de la 1 —20. Pentru ca un candidat să fie admisibil tre- bue să aibă nota medie minimum 12 și la nici un curs o notă mai mică de 10, coefi- cienții diferitelor cursuri vor fi cei prevăr)uțl în regulamentul de față. Art. 14. Candidaților recunoscuți admisi- bili li se va libera de către juriul examina- tor un certificat de admisibilitate, arătându- se nota medie dobândită. Cererile și actele acestora se vor păstra, iar acelea ale celor respinși li se vor înapoia. Un candidat respins la unul din centrurile de concurs, nu se va mai putea presenta, în același an în cele-alte localități de concurs sub nici un motiv. Art. 15. Dupe terminarea concursurilor, juriul examinator întocmesce tabelele de ad- misibili pe scoli și pe clase și le înaintâză ministerului împreună cu cererile și actele concurenților. 25 Maiu 1891 M0NIT0RUL OFICIAL 963 Art. 16. Ministerul de resbel având în vedere tabelele de admisibili și vacanțele exis- tente în fie-care scolă și în fie-care clasă,de- clară mai ânteiu definitiv admiși pe. fii de militari, ori care ar fi clasamentul lor, iar restul până la completarea vacanțelor se va lua dintre tinerii de părinți nemilitarl în or- dinea clasificărei lor, observându-se însă că în nici un cas numărul elevilor din fie-care clasă, pe cât se va putea, să nu fie mai mare de 50. Dacă numărul aspiranților pentru una din scoli va fi mai mare de cât la cea-altă și la acăstă din urmă ar fi mai multe vacanțe, ad- misibili rămași disponibili se vor primi a- colo. Numele elevilor admiși se va publica prin Monitorul oficial și Monitorul ostei, cel mult până la 5 August. Numele bursierilor se va publica cel mult până la 25 August. Art. 17. Locurile de fii de militari se a- cordă în ordinea de preferință următore : 1) Fiilor militarilor morți pe câmpul de onore sau într’un serviciu militar și din caiisa acestui serviciu ; 2) Fiilor militarilor reformați pentru in- firmități dobândite în serviciu și din causa serviciului; 3) Fiilor oficerilor și asimilaților în acti- vitate de serviciu ; 4) Fiilor militarilor retrași, demisionați sau liberați vil sau morți, cari vor fi servit în armată neîntrerupt cel puțin 18 ani și în mod onorabil. Art. 18. Dupe publicarea aspiranților ad- miși se va înapoia familiei lor, prin scolele de fiii de militari, actele celor ce n’au avut loc în scolă; iar actele celor admiși se vor păstra până la eșirea din scolă. Art. 19. Concurenții admiși trebue să se presinte la scolă la 28 August. Intârțliarea peste 8 țlile atrage dupe.sine ștergerea din controlele scolei. CAPITOLUL in Efective, întreținerea elevilor, dări din partea familidor Art. 20. Efectivele de elevi ale acestor scole se vor fixa dupe trebuință prin legea budgelară. Numărul elevilor trebue să fie pe cât se pote egal și să nu întrâcă peste 50 în fie-care clasă. Art. 21. Fii de militari se întrețin de Ștat. Numărul lor este nemărginit în limitele efectivelor fie-cărei scoli. Art. 22. Locurile disponibile până la îm- plinirea efectivelor fie-cărei scoli se dau ti- nerilor de părinți nemilitarl. Pentru fie-care din acești elevi Statul percepe o taxă de întreținere și studiu care se fixâză la suma de lei 400 pe an, plătibilă înainte și pe semestre. Art. 23. In favorea tinerilor de părinți nemilitarl, se instituesc locuri de bursieri și semi-bursieri, care se acordă părinților lip- siți de mițlloce sau cu familie grea. Ele se acordă pentru elevii silitori, cu bu- nă conduită și numai dupe acte bine dovedi- tore a situațiunei materiale a părinților lor. Elevii repetenți nu pot solicita asemenea fa- vore; elevii rămânând repetenți perd dreptul la burse sau semi-burse dacă se găsesc în a- câstă categorie. Se acordă locuri de bursieri și semi-bur- sieri pentru fie-care scolă și pentru fie-care din aceste categorii până la a opta parte din efective. Semi-bursieril plătesc pentru întreținere și studiu jumătate taxa de la art. 22; iar bursierii sunt scutiți de asemenea taxă. Ministerul acordă bursele și semi-bursele dupe recomandația comandantului scolei res- pective la începutul fîe-cărul an școlar. Art. 24. Toți tinerii admiși osebit de taxa de la art. 22 mai plătesc caselor scolelor fără osebire de bursier și semi-bursier, o taxă de lei 150; pentru instalare, cărți, furnituri, etc., și acesta la intrarea lor în scâlă o dată pentru tot-d’a-una. Acâstă taxă se reduce la 100 lei pentru elevii fii de militari. Art. 25. Pentru a asigura plata stricăciu- nilor la depărtarea din scolă sau la trecerea elevilor în scola de oficieri precum și pentru garantarea înapoiarei efectelor elevilor în am- bele cașuri, fie-care părinte sau tutore fără deosebire, fie elevul fiu de militar, nemilitar, semi-bursier sau bursier, este dator a de- pune ca garanție la casa de depuneri și con- semnațiuni pe adresa scolei în care este ășe- (jat elevul, suma de lei 100, și recepisa se va presenta scolei, la 28 August, primind în schimb o altă recepisă. Recepisele de depunerea garanției se vor păstra în casa scolei, până la trecerea în sco- la de oficieri sau pănă la părăsirea scâlei de către elev până la ori-ce motiv, când se va înapoia dupe ce mai ântâiu se va lichida da- toria și înapoia efectele ; contrariu, scola se va despăgubi din acest deposit atât pentru stricăciuni cât și pentru efectele -primite și neînapoiate. Părinții sau tutorii elevilor, sunt datori, când elevul părăsesce scola, să se presinte în personă sau prin procură dată coresponden- ților spre a lichida datoria ce va fi lăsat ele- vul și a primi înapoi garanția, acâsta în ter- men de 10 ^ile maximum de la comunicarea scolei; căci alt-fel se va ataca garanția dacă elevii vor avea datorie saii efecte asupra lor, și efectele înapoiate în urmă vor fi respinse ca fiind plătite și imputate. Pentru a evita ori-ce contestație, părinții saii tutorii sunt datori a încunosciința scola ori de câte ori vor schimba domiciliul. Art. 26. Nici un elev fără deosebire de categorie nu se va primi în scolă dacă nu va presenta un înscris sub semnătură privată, conform art. 1.180 din codul civil, prin care părintele saii tutorele elevului ia angajamen- tul vărsărel la tesaurul public și la scolă a taxelor de întreținere și valorea perderilor causate de elevi. Art. 27. Elevii ai căror părinți sau tutori nu locuesc în localitatea unde este scola, tre- bue să aibă un corespondent acreditat pe lân- gă direcțiunea scolei. Procura relativă con- simțită de corespondent se va depune la di- recțiunea scolei o dată cu presintarea elevu- lui pentru intrarea în scolă. Art. 28. Nici un elev solvent ori semi- bursier nu va fi primit în scolă dacă la pre- sentare nu va depune la cancelaria scolelor, recepisa de vărsare la tesaurul public a taxei de întreținere a primului semestru. Nici un elev fără deosebire, solvent, semi- bursier, bursier, saii fiu de militar, nu va fi primit în scolă dacă nu va depune în nu- merar la casele scolelor, taxa de instalare prevăzută la art. 22 și garanția prescrisă de art. 25. Art. 29. Părinții ori tutorii elevilor ad- miși solvenți sau semi-bursieri, vor cunosce că sunt datori a presinta scolei recepisele de plată la tesaurul public, a taxelor semestriale de întreținere înainte de începutul fie-cărui semestru, adică la 28 August, pentru ânte- iul semestru și la 2 Ianuarie pentru al duoi- lea semestru ; aceste recepise vor rămâne în mânile casierului scolei, și de primirea lor se va libera, celor în drept, o altă recepisă din- tr’un registru cu matcă. Elevii cari nu vor presenta recepisele de plata taxelor de întreținere la țlilele fixate mal sus, nu vor fi primiți în scolă și vor fi susceptibili de isgonire. In fie-care semestru, comandanții scolelor vor presenta ministerului tote receipsele de plata taxelor de întreținere recapitulate în- tr’un borderou dublu; o dată cu presentarea recepiselor ei vor raporta și ștergerea din contrele a elevilor neachitați. Art. 30. Elevii cari din diferite împregiu- rărl vor perde bursa ori semi-bursa, vor fi obligați la plățile categoriei în care ar cădea, ca solvent saii semi-bursier de la data deci- siunei ministeriale. Art. 31. OrI-care ar fi motivul, pentru care un elev ar părăsi scola, taxa de instalare și de întreținere nu i se mai pote înapoia. CAPITOLUL IV învățământ, programe Art. 32. învățământul în aceste scoli este acela al liceelor Statului apropriat carierei armelor. Cursurile sunt de 4 ani și coprind materiele următore: 1) Limba română; 2) Limba francesă ; 3) Limba germană ; 4) Filosofia; 5) Istoria generală și istoria românilor în parte ; 6) Geografia și geografia țărilor române în parte; 7) Fisica ; 8) Chimia; 9) Sciințe naturale (zoologia, botanica și geologia); 10) Aritmetica raționată; 11) Algebra; 12) Geometria și agrimensura ; 13) Curbele usuale, geometria descrip- tivă elementară; 14) Trigonometria plană; 15) Mecanica elementară; 16) Cosmografia; 964 MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 17) Lucrări grafice: caligrafia și cartogra- fia, desemnul geometric de harțe și desemnul de imitație, peisage și crochiuri de pe natură; 18) Exerciții corporale, gimnastica, scrima și înotarea ; 19) Regulamente militare în teorie și practică; 20) Igiena cu aplicațiune la viâță practică și militară ; 21) Dansul și canto obligatorii, iar musica instrumentală facultativă. Art. 33. Repartițiunea cursurilor pe anii de studiu și numărul lecțiunilor afectate fie- cărui curs, va fi cea actuală, până ce o comisiune specială va studia în mod definitiv modifică- rile de introdus în legătură cu programele liceelor. Pentru limbele germană și francesă, se va introduce ore de conversație. Cursurile de dans și canto se vor face pe cât se va putea în recreațiunl. Art. 34. Programele analitice ale acestor cursuri se vor publica prin decret regal. Ele sunt supuse modificărilor cerute de mersul învățămînlului în urma propunerel confe- rinței profesorilor și avisul inspectorului- general al scolelor aprobat de minister. Comandanții scâlelor și în special directo- rii de studii vor observa ca aceste programe să fie aplicate cu punctualitate. Art. 35. Programele de distribuțiunea timpului rjilnic pentru fie-care an școlar se întocmesce de comandanții scolelor, înainte de începerea fie-cărui an școlar. In aceste programe se va ține semă ca în cele 24 ore ale unei ții noptime, un elev să aibă 10 ore de ocupațiune, 6 de repaus și 8 de somn, de asemenea ca în fie-care ții de lucru să aibă 3 ședințe de cursuri și 3 de studiu, o ședință de lucrări grafice și alta de exerciții corporale. Duminicile și sărbăto- rile se vor întrebuința în meditații, inspec- țiuni, preumblări militare, escursiuni sciin- țifîce, mergeri la biserică, luare de băi, de- semnuri, eșiri din scolă, s. c. 1. Art. 36. Anul școlar începe la 1 Septem- bre și se împarte în duoă semestre, din cari cel ântâiîi până la 15 Ianuarie și al 2-lea până la 25 Maiiî, Luna lui Iunie se între- buințâză pentru repetarea cursurilor și pentru examenele anuale, iar Iulie și August în va- canțe. Intrarea elevilor Ia scolă din vacanțele mari și a nouilor veniți, este fixată la 28 August. Până la 1 Septembre, elevii vor fi ocupați cu amănuntele administrative. Cur- surile vor începe fix la 1 Septembre. In luna lui Maiiî se vor face cu câte 4 clasele, câte-va țlile aplicațiuni de geometrie, agrimensură și desemn de pe natură. Cursurile se vor preda în tote filele afară de Duminici, sărbători naționale, sărbători militare, Bobotâza și patronul scolei. CAPITOLUL V Interogații și composiții scrise, examene, cote, coeficienți Art. 37. In fie-care oră de prelegeri cel puțin 2 elevi vor fi interogațl de profesor a- supra lecțiunei precedentă în scop de a se constata dacă lecțiunea a fost bine înțelăsă. Osebit de aceste mici interogații elevii vor fi ascultați oral cel puțin o-dată pe lună, iar cei slabi cât de des, în ședințele de clase, de lucrări grafice sau exerciții corporale, asupra materiei profesate în 3 ședințe precedente și fără ca elevul să fie încunosciințat despre acăsta. Afară de interogațiile orale, elevii vor mai fi supuși la concursuri în scris cel puțin de 3 ori pe fie-care semestru. Aceste concursuri constau în composițiuni scrise făcute în timp dat, asupra unei ces- tiuni de aplicație, dată și tratată într’un mod personal de elev, spre a’l învăța a raționa singur, a trage condușii, a face deducții și a căuta prin inteligența sa proprie să pună în evidență partea sciințifică ce a căpătat din curs. Aceste composițiuni scrise se vor face tot- d’a-una pentru resolvirea unei probleme la cursurile de matematici, iar la cele-alte cur- suri o disertațiune, apreciărl, comparațiune, călătorie, povestiri, scrisori, discursuri, ra- porturi, etc. Elevii -sunt încunosciințați din vreme despre data când va avea loc concur- sul și li se dă o meditație pentru revederea materiei. Aceste concursuri se vor cota și clasa dupe merit și se vor face cunoscut elevilor spre în- curagiare și stimulare; cota lor va intra cu în combinare cu interogațiele orale din luna curentă. Tote aceste composițiuni se vor păstra spre a se presinta delegaților ministe- rului sau inspectorului-general la epoca exa- menelor generale. Atât interogațiele cât și concursurile scrise, se vor face numai de profesorul titular. Art. 38. Examenele anuale se țin la finele anului școlar, asupra întregei materii a cur- surilor trecute cu elevii în acel an. Ele se fac în scris și oral asupra unei părți luate din întregul curs. Examenele anuale se fac numai de profesori. Art. 39. Resultatele interogațiunilor, con- cursurilor și examenelor, se vor cota cu no- tele de la 1 la 20, avendu-se în vedere scara următore la gradare: 0, zero 1, 2, 3, 4, forte răii 5, 6, 7, 8, răii 9, 10, 11, binișor 12 ,13, 14, 15, bine 16, 17, 18, prea bine 19, 20, forte bine In general ori-ce composițiune scrisă care se va constata că este copiată, se va cota O. Notele se dati la interogații și examen fără a se ține absolut nici un compt de rândul de clasificare al elevului, nici de notele obținute în timpul anului. La practica regulamente- lor, notele se pun țiindu-se sâmă și de ținuta militară a elevului. Art. 40. Gu privire la importanța cursu- rilor li se va aplica coeficienții următori: 1 pentru scrima, gimnastica și înotarea, dansul, canto ; 2 pentru lucrări grafice, limba română, sciințe naturale, istoria generală, geografia, igiena, filosofîa; 3 pentru regulamente militare, fisica și chimia, cosmografia, limba francesă, limba germană, matematicile în general, geografia țărilor române, purtarea. CAPITOLUL VI Clasamente, promovări, repetenți, etc. Art. 41. La finele fie-cărei luni se stabi- lesce pentru fie-care elev media dobândită în cursul acelei luni la deosebitele cursuri și lu- crări, și care medie să trece într’un anume registru. In luna când se va ține concurs în scris, nota concursului se va aduna cu media inte- rogațiilor din acea lună și suma se va lua pe jumătate. Gând un elev nu are notă la un curs în timpul lunei sau la concursul înscris ’i se va pune zero (O). Gând un elev din causă de bolă bine constatată nu a putut să fie interogat nici a trece concursul în scris, nota zero nu va intra în combinația notelor. Gând nota zero se va da unui elev pentru absență de la curs în tot timpul unei luni, acea notă va intra în combinația notelor. Tot la finele lunei se dă nota la conduită pentru luna trecută. Comandantul scolei dă acestă notă țiind semă de apreciările căpita- nului comandant companiei și ale directoru- lui de studiu precum și de pedepsele din cur- sul lunei. Art. 42. La finele fie-cărui semestru se întocmesc tabelele de clasament semestrial, în cari elevii sunt trecuțl pe clase de studiu în ordinea mărimei mediilor dobândite în lu- nile ce compun semestrul. Notele asupra lucrărilor geografice, vor intra în compunerea mediilor generale semes- triale, ca și la cele anuale drept o singură notă. Când însă un elev va avea la una din lucrările grafice o notă inferioră de 10, acea notă se va înscrie ca medie a tutulor lucră- rilor grafice. Art. 43. La examenele anuale notele se pun separate pentru cele duoe examene orale și în scris; aceste note combinate dau nota examenului anual la fie-care curs, care com- binată și acâsta cu nota de peste an, ce dă cele duoă semestre, resultă nota generală a anului școlar pentru acel curs. In acest calcul se păstrâză fracțiunile până la duoă decimale. La purtare comandantul scolei dă nota generală anuală, țiind semă de notele din timpul anului și de purtarea ge- nerală a elevului. Dupe aceste note generale se întocmesc apoi tabelele de clasament anual ce servesc la promovări, repetenți, etc. Aceste tabele de clasament anual se trec în un anume registru. Art. 44. Notele date de profesori în cur- sul anului saii la examene, nu pot fi modifi- cate de direcțiune și profesorii vor semna lis- tele în cari acele note vor fi înscrise în cifre și în litere. Art. 45. Examenele clasei a 4-a se vor trece înaintea unui juriu compus din un colonel sau locot.-colonel, delegat al ministerului, directo- rul scolei și un profesor de facultate saii un fost profesor civil sau militar dupe recomandați- 25 Maiu 1801 Monitorul oficial 965 unea inspectorului general al scolelor mili- tare. Profesorul cursului va fi numai exami- nator, iar nota elevului se va da numai de juriu. După fie-care ședință de examen notele se regulâză definitiv înainte de ridicarea ședin- ței și tabloul se subscrie atunci de juriu. 0- dată cu tabloul subscris, nu se va mai putea modifica. Art. 46. Tabelele de clasament se afișâză în scolă îndată ce au fost hotărîte pentru ca elevii să ea cunoscință de ele. Comandanții scolelor comunică și părinți- lor, tutorilor saii corespondenților elevilor, resultatul clasamentului lor. Art. 47. Mediile ce servesc la întocmirea tabelelor de clasament se dobândesc făcând suma productelor notelor prin coeficienții respectivi și dividend prin suma coeficienți- lor, câtul este însă și media și se calculeză până la duoe ^ecimale. Art. 48. Pentru ca un elev să fie promo- vat într’o clasă superioră sau să fie trecut în scola de oficieri, trebue să aibă nota generală a anului școlar, pentru fie-care curs și pur- tare cel puțin 10, iar media generală de cla- sament cel puțin 12. La lucrări grafice și corporale se va cere tot nota 10, la fie-care fel de lucrare în parte, însă nota de peste an la aceste lucrări va intra în combinație cu aceea a examenului numai cu ’/j. Teoria și practica regulamentelor vor avea note sepa- rate și se vor combina și lunar și semestrial și anual. Dacă un elev care a urmat regulat cursu- rile tot anul, cade bolnav în timpul exame- nelor de’ finele anului, dacă media notelor de peste an indică un bun elev, i se va permite a da examen dupe vacanțe, în cas contrariu el va fi declarat repetent. Dacă un elev a avut în timpul anului șco- lar maximul duoă luni congediu, saii a fost bolnav, și în timpul examenelor de finele a- nului cade iarăși bolnav, aceluia nu i se va mai permite a da examen în urmă, și va fi declarat repetent sau se va depărta din scolă dacă a fost repetent. Nu se va admite sub nici un cuvânt darea unui al duoilea examen nici chiar la unele cursuri. Art. 49. Elevii ce nu îndeplinesc condiți- unile de promovare de la articolul precedent se lasă repetenți. Un elev nu va putea repeta o clasă mai mult de un an. Dacă nici dupe un an de repetire nu va întruni condițiunile de promovare, el va fi definitiv depărtat din scdlă. Un elev nu va putea râmâne repetent pe timpul cât va sta în scolă mai mult de cât duoă clase, și acesta numai dacă va fi dat probe de silință și se va recundsce că repe- tând încă o-dată clasa ’i va fi de vr’un folos, în cas contrariu el va fi depărtat din scolă ca un element răii. Elevii cărora li s’a acordat a da examen la începerea anului școlar și sunt în cașul de promovare iau loc la clasament în urma ca- marazilor lor cu dreptul de promovare de la examenul general. Elevii noul admiși în cla- sele II, III și IV iau rând în urma celor din scolă. Elevii repetenți iau loc la clasament în urma camarazilor lor din clasa ce trebue să repete. Art. 50. Elevii din cele d’ântâiu trelclase cari nu pot fi promovați sau lăsațl repetenți, se întorc familielor lor, iar cei din clasa IV se vor putea trimite, de vor voi, în trupele de linie, cei depărtați din scolă pentru incon- duită ca caporali, iar cei cari nu vor mai putea repeta clasa IV ca sergenți. Vechimea în aceste grade începe din Ziua depărtărei lor din scolă și în nici un cas sub nici un cuvânt nu vor putea să sa presinte la examenul de oficier înaintea promovărei la gradul de oficieri a elevilor clasei din care au făcut parte. Art. 51. Dupe Ijotărîrea tabelelor de clasa- ment anual, comandanții scolelor dau prin ordin de Zi numele elevilor promovați în clasele .superiore, pe cel lăsați repetenți și pe cel de întors familielor lor. Art. 52. Atât tabelele de clasament se- mestrial cât și cele anuale se vor înainta mi- nisterului în cele 10 Z^e următore, dupe expirarea semestrelor saii terminarea exame- nelor anuale la cari se raportă. Dintre elevii absolvenți ai scolelor de fii de militari, se vor trimite patru în fie-care an la Paris, spre a urma acolo un an clasa de speciale, și a se presentă apoi la concurs Ia scola polytechnică. Dupe absolvirea acestei scoli ei vor dobândi gradul de sub-locote- nenți și vor merge să urmeze cursurile sco- lei de aplicațiune de artilerie și geniu de la Fontainebleau. Acești patru elevi se vor alege prin con- curs între cei ântâiu 10 în ordinea clasifică- rei de promovare a scolelor de fii de militari, cari nu vor avea la nici un curs sau lucrări grafice o notă inferioră de 14 și cari vor voi să concure. Elevii cari se vor găsi în aceste condițiuni vor fi trimiși de direcțiunile am- belor scole în Zi°a de 29 Iunie la scola de oficieri din Bucuresci. Concursul se va ține la acâstă din urmă scâlă în Ziua de 1 Iulie, înaintea unui juriu compus din inspectorul general al scolelor și trei profesori de la scola de oficieri, desemnați de minister. Acest concurs va consta numai în probe scrise: l-a asupra fisicel sau chimiei; 2-a asupra lim- bei francese 3 și 4 asupra matematicilor. Subiectele concursului vor fi luate din pro- gramele clasei IV a scolelor de fii de mili- tari. Cei d’ântâiu patru elevi cari vor isbuti la acest concurs ’și vor alege arma artileriei saii geniului în ordinea clasificației concur- sului. Elevii cari dupe un an de speciale nu vor isbuti la concursul pentru scola polytechnică, vor fi rechemați în țâră și îndatorați a urma scola de oficieri din Bucuresci. Dupe primirea tabelelor de clasament de la ambele scole de fii de militari, ministerul prin o decisiune publicată în Monitorul ăstei, confirmă pe elevii absolvenți ai acestor scole și admiși în scola de oficieri, precum și pe cel 4 cari au isbutit la concurs spre a fi trimiși în străinătate. Art. 53. La finele fie-cărui an «colar se va constata starea fisică a elevilor. Coman- dantul scolei va procede atunci la reformarea celor neapțl serviciului militar conform re- gulamentelor de administrație ale corpurilor de trupă. CAPITOLUL VII Răsplătiri acordate elevilor Art. 54. Răsplătirile ce se acordă elevilor în scole sunt: a) înălțarea la gradul de caporal și sub-o- ficieri acordarea galonulul de furier și nu- mirea de elev fruntaș; b] Acordarea de foi de drum pentru con- gediu în familie pe timpul vacanțelor de Pasce și Crăciun; c] Eșiri de merit sau duceri la spectacole în comptul scolei. Art. 55. Gradul de caporal și sub-oficier se acordă numai elevilor din clasele IV și a- nume: a! 1 sergent-major, 1 sergent-furier, 8 sergenți, 1 caporal furier și 16 caporali; b/ Pentru clasele III, II și I va fi câte un galon de furier. Elevi fruntași sunt în tote clasele în nu- măr nedeterminat. Art. 56. Gradele de sub-oficieri și capo- rali, se acordă elevilor clasei IV dupe ordi- nea clasificației. Aceștia vor forma cadrele companiei ele- vilor. Ântâiul sergent dupe clasificație în clasa a IV-a va fi șeful acestei clase, galonul de fu- rier se acordă ântâilor elevi din clasele III, II și I și aceștia vor fi și șefii acelor clase. Se numesc elevi fruntași acei buni elevi la studiu și purtare cari au media generală de clasament cel puțin 15, iar la purtare cel puțin 16. Funcțiunea de sergent-major, cea de ser- gent-furier și caporal-furier, se dă dupe re- comandațiunea căpitanului instructor, sus- ținută de directorul studielor. Art. 57. înălțările la grad, acordarea ga- lonului de furier și numirea de fruntași se fac de comandanții scolelor în urma stabili- rel clasamentului anual și în Ziua de solem- nitate a examenelor, precum și în urma sta- bilirei clasamentului semestrului 1-ifl și al 2-lea. Semnele distinctive gradelor sunt cele din armată; gradul comptâză numai pentru scolă și pentru timpul cât elevul stă în scolă. Art. 58. Dreptul la foi de drum, pentru vacanțele de Crăciun și Pasce, se dă acelor elevi cari aii ca notă medie a tutulor notelor dobândite la fie-care curs, în timpul de la 1 Septembre până la Grăcin și de la 3 Ianuarie până la Pasce, cel puțin 12, iar la purtare 16. Art. 59. Dreptul la eșire de merit sau conducere la spectacole, se acordă elevilor cari, în timpul de o lună ce precede eșirea, nu au avut nici o notă mal mică la nici un curs ca 13, iar la purtare 16. CAPITOLUL VIU Disciplina, pedepse Art. 60. Scâlele de fii de militari sunt supuse regimului militar. Elevii sunt datori, în tote împregiurările, 966 MONITORUL OFICIA1 25 Maiu 1894 supunere și respect gradelor oficieresc! din armată, precum și personalului de învățământ al scolei și camarazilor lor gradați. In raporturile lor cu aceștia vor păstra o atitudine perfect militară. Orl-ce ordin dat trebue să ’l execute în- dată și fără discuțiune. Reclamațiunile se pot face pe calea erarchică și numai dupe ce or- dinul a fost executat. Reclamațiunile sunt permise numai individual. Art. 61. Este cu desăvîrșire oprit elevilor de a fuma, fie în scolă sau afară din scolă. Art. 62. Pedepsele ce se aplic elevilor sunt: 1) Punerea la ordinarul trupei; 2) Oprirea de la eșirile din scolă; 3) Oprirea de la vacanță; 4) Santinela; 5) Arestul; 6) închisorea; 7) Carcera; 8) Suspendarea din grad pe timp mărginit; 9) Casarea din grad, și 10) Isgonirea din scolă. Art. 63. Ordinarul trupei se dă pentru note rele la învățătură. Oprirea de la eșirile din scolă se dă pen- tru purtare și învățătură slabă. Oprirea de la vacanțe se dă pentru purta- re și învățătură rea. Santinela constă din un serviciu, timp de o oră, făcut de elev încins și cu arma. Arestul constă din închiderea elevului nu- mai pentru timpul nopței și când elevii sunt în dormitore. închisorea constă din închiderea elevului Ziua și noptea. Elevul este scos la tote cla- sele și meditațiele. închisorea atrage mâncarea la ordinarul trupei. Carcera constă din închiderea elevului iso- lat în o mică cămăruță cu lumină, unde stă Zi și nopte fără a fi scos la curs și fără a co- munica cu camaraZii săi. Carcera atrage postul cu pâine și apă în Zilele fără soț și ordinarul trupei în Zilele cu soț. Tote aceste pedepse se dau elevilor pentru neglijență, ne- păsare, greșeli în serviciu și de educație, pen- tru indisciplină, etc. Suspendarea din gradul de sergent, de ca- poral și de fruntaș se dă pe termen până la 2 luni, pentru greșeli repetate de conduită și disciplină. Suspendarea este un avertisment al casărei, și elevul suspendat este pus în sub ordine și priveghiare a camaraZilor săi pe tot timpul suspendărei. Casarea sau retrogradarea din grad se dă pentru greșeli grave și repetate. Cu tote a- cestea în cașuri când disciplina va cere un exemplu imediat, casarea va putea fi ordo- nată și fără a se ține compt de pedepsele an- teriore. Elevul casat perde semnele destinc- tive, și cel suspendat încetâză a funcționa dupe un ordin de Zi pe scolă. Elevii șefi de clase perd în clasa 3-a, a 2-a și l-a galonul de furier dacă la ânteiul clasament nu se manțin șefi de clasă. De asemenea și pentru elevii fruntași dacă nu mai îndeplinesc con- dițiunile ce le dă dreptul la galonul de fruntaș. Elevii sergenți și caporali pot perde gra- dul lor dacă se lenevesc la studiu și cad la clasificație. f Isgonirea din scolă se dă pentru rea voință la învățătură, pentru rea purtare obicinuită și necorigibilă, pentru lipsă din scolă fără voie, pentru întârZiare prelungită saii repetată în oraș sau în congediu, pentru bole rele sau debilitate fisică, s. c. 1.; elevul isgonit se în- torce imediat familiei sau corespondentului acreditat pe lângă scolă. Un elev o-dată isgonit din o scolă de fii de militari nu se mai reprimesce sub nici un cuvînt în nici una din aceste scoli. Timpul petrecut în scolă de un elev isgo- nit nu ’I comptâză pentru nimic în armată, și el trebue să respundă îndatoririlor impuse prin legea de recrutare. Art. 64. Ordinarul trupei se dă o Zi pen- tru notă la învățătură mai mică ca 9. Oprirea de la eșirile din scolă se dă la eși- rile ordinare acelor elevi cari de la ultima eșire aii avut veri-o notă mai mică ca 9 la ori-ce. curs și nu au avut purtare bună. La eșirile excepționale acelor cari învață și se portă rău în general. Oprirea de la vacanțe se dă numai de co- mandantul scolei. De santinelă se dă elevului până la o oră de ori-ce elev gradat saii șeful clasei în clasa sa, 2 ore de oficierii scolei. Arestul se dă elevilor până la o Zi de ori- ce elev caporal și șeful clasei în clasa sa, 2 Zile de ori-ce elev sergent, 4 Zile de sergen- tul-major al elevilor și de ori-ce oficier. Închisorea se dă elevilor până la: 2 Zile de oficierii scolei; 4 Zile de comandantul companiei elevilor; 6 țlile de ajutorul comandantului scolei; 10 Zile de comandantul scolei. Carcera se dă elevilor până la 4 Zile nu- mai de comandantul scolei. Casarea din grad și suspendările se dau numai de comandantul scolei. Isgonirea se propune de comandantul sco- tei : pentru îndărătnicie la învățătură dupe avisul comisiunel de studiu; pentru purtare rea dupe avisul consiliului de disciplină; iar pentru bole rele sau debilitate fisică dupe avisul medicului scolei în urma unui raport motivat. Isgonirea din scolă, influențând asupra vii- torului elevului, se va propune numai de pe o matură chibzuire, și dacă elevul, obiect al isgonirei, nu dă de loc speranță de îndreptare. Propunerea de isgonirea din scâlă se adre- sâză de director inspectorului general al sco- lelor, cu tote actele cari constată necesitatea luărei unei asemenea măsuri. Inspectorul ge- neral al scolelor examineză cașul și decide. Isgonirea din scolă, pronunțată de inspec- torul general, se va însciința de director prin ordin de Z*- Ea este irevocabilă, și va avea efect imediat, trimițindu-se elevul la părinți sau corespondentul său. Cașul se va aduce și la cunoscința minis- terului printr’un raport motivat al inspecto- rului general al scolelor. Art. 65. In intervalul de timp până ce se va primi decisiunea inspectorului general, e- levul, obiect al isgonirei, va sta liber în scolă dacă ceea ce ’i se impută este numai incapa- citatea sau râua voință la învățătură inco- rijibilă; iar dacă elevul trebue isgonit din causă de rea purtare sau greșăle grave neco- rigibile, el va aștepta la închisore sau car- ceră decisiunea inspectorului general. Inspectorul general al scolelor va vizita, cel puțin o-dată în fie-care trimestru, scolele de fii de militari, spre a se încredința de ordi- nea și mersul regulat al scâlelor. Cu acăstă ocasiune, directorul scolei ’i va presinta pe e- levii cari se refus de a învăța sau cu condu- ită rea necorigibilă. In general, afară de ca- șuri grave, isgonirea din scolă nu se va pro- nunța fără ca inspectorul general al scole- lor să fi fost mai ântâiu prevenit că elevul în cestiune este pe drumul de a fi depărtat. Art. 66. Pedepsele ’și iab execuțiunea dupe aprobarea comandantului scolei, dată la ora raportului de amiaZl. Pentru cașuri de indisciplină ce nu suferă amânarea, pe- depsele se execut imediat dupe ce au fost ordonate. Pedepsele cerute de elevii gradați nu ’și au execuțiunea lor de cât ordonate de co- mandantul companiei elevilor sau ajutorul său care va aprecia, în fie-care cas, raportul elevului gradat și va decide dupe ce va face o prealabilă cercetare. Art. 67. Pedepsele pronunțate elevilor în timpul vacanțelor saii eșirilor, se vor execata în garnisonele unde sunt scole militare însăși la acele scole, iar în cele-alte la arestul pie- ței în o cameră separată. Ori-ce pedâpsă or- donată unui elev de oficieri streini scolei, se va anunța comandantului scolei din care face parte elevul pedepsit. Pedepsele ce vor putea fi pronunțate ele- vilor din scolele fiilor de militari, de oficierii străini scolei, vor fi acelea prescrise prin ser- viciul interior pentru gradele inferiore. CAPITOLUL IX Datorii religiose Art. 68. Elevii trebue să’și facă datoriile religiose la sculare și culcare, precum și la masă. EI merg la biserică, asistă la sfințirea apei sau ascultă predicele confesorului. EI se confesâză și se comunică o dată pe an în ânteia săptămână a postului mare. CAPITOLUL X Despre igienă Art. 69. Fie-care scolă are o infirmerie înzestrată cu materialul necesar în propor- țiune de un pat pentru 20 elevi cel puțin. Elevii sunt tratați pentru ori-ce bâlă în infirmeria scolei, afară de cașuri grave când, dacă o cere familia sau medicul scolei, ei pot fi trimiși în spitalul militar sau în familie. In spitalul militar elevii sunt tratați ca și oficierii. Art. 70. Elevii vor lua cel puțin ebaege- nerală pe lună și cât de des abluțiuni par- țiale. CAPITOLUL XI Vacanțe, eșiri din școlă Art. 71. Vacanțele de vâră încep dupe ter- minarea examenelor anuale, când elevii sunt 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 967 trimiși familielor lor, și durâză până în țliua de 28 August săra. Art. 72. Vacanțele de Crăciun și de PascI durâză câte 10 țlile, și anume : cele de Crăciun din ajun până la 2 Ianuarie inclusiv, iar cele de Pasci din Vinerea patimilor până la Du- minica Tomel inclusiv. Elevii rămași în scolă se ocup cu repetirea cursurilor la cari sunt slabi, cu scrima, cu visitarea muzeelor publice sau cu escursiunl. Art. 73. Eșirile de peste an sunt ordinare și excepționale : cele ordinare au loc Dumi- nicile la duoe săptămâni, în eșirile ordinare intră și învoirile la teatru, circ, pe comptul elevilor. Cele excepționale se pot acorda ele- vilor de comandantul scolei, la sărbători na- ționale și militare, la sărbătorea scolel și ori- când comandantul scolei va crede trebuitor pentru stimularea elevilor în general. Eșirile excepționale se pot acorda elevilor și pentru interese de familie. Art. 74. In timpul vacanțelor sau eșirilor elevii nu pot visita de cât muzeele, teatrele sau grădinile orașului. Le este oprit a lua parte la adunări sgomotâse și a pătrunde în grădini cu spectacole sau în localuri nepo- trivite cu posițiunea lor. Prin oraș nu vor merge în trăsuri de cât întovărășind pe părinți sau corespondenții lor. Comandantul scolei hotărasce ținuta ce trebue s’o porte elevii în vacanțe saii eșiri. Efectele ce constituesc acea ținută vor fi tot- d’a-una din cele date de administrațiunea scolel sau unele identice. Elevii, în ori-ce fel de congediu, trebue să’și videze biletul de congediu la comandan- ții garnisonei, care va nota pe el conduita e- levului în timpul congediului. PARTEA II Personalul șl îndatoriri CAPITOLUL XII Personă Iul scolei Art. 75. Personalul scâlelor se va com- pune pentru fie-care din : Un oficier superior comandant al scolei; Un maior ajutur și director de studii ; Un căpitun comandant al companiei; Patru locotenenți saii sub-locotenenți instructori; Duoi oficieri comptabill în bani și ma- terie ; Un medic; Un preot; Duoi elevi de administrație; Un registrator; Un portar; Șâse oficieri repetitorl și personalul de învățământ necesar ; Patru pedagogi de clasă, din cari 2 francezi și germani. Trupa de serviciu se va compune din un sergent-major, 4 sergenți, 5 caporali și 50 soldați, din cari 4 corniști și 8 lucrători cis- mari, croitori, etc. Art. 76. Oficierilor întrebuințați în scole, timpul petrecut acolo li se va socoti ca ser- viciu făcut la trupă și vor face parte din ca- drele scolei pe cât se va putea. CAPITOLUL XIII îndatoririle personalului de comandament Art. 77. Comandamentul scolei este în- vestit cii autoritatea unui șef de corp. Pen- tru tot ce privesce învățământul și persona- lul respectiv, el corespunde cu ministerul de resbelj prin inspectorul general al scâlelor. In ce privesce administrația, poliția și dis- ciplina, precum și personalul de administra- țiune și de serviciu, comandantul scolei co- respunde prin corpul de armată. El dirigeză învățământul, educațiunea și Administrațiunea scâlei, dând pentru acâsta tdte instrucțiile necesare mersului deosebite- lor servicii. Presideză consiliul de studiu, de disciplină și conferința profesorilor. Alcătuesce serviciul interior al scâlei în care coprinde tâte amănuntele serviciului privitâre la studii, cursuri, administrațiune, etc. Acest serviciu interior se va supune apro- bărei ministrului de resbel prin inspectorul general al scâlelor. El va primi un supliment de soldă de 100 lei pe lună. Art. 78. Ajutorul comandantului scâlei sau directorul de studiu ajută pe comandan- tul scâlei în tâte părțile serviciului și este specialmente însărcinat cu dirigerea învă- țământului, cu priveghiarea executărei întoc- mai a programelor de învățământ de către profesori, precum și cu lucrările grafice. Se asigură că personalul de învățământ, civil sau militar, ’șijndeplinesce cu exactitate serviciul, pentru care asistă adesea la clase și studii. Priveghiază ținerea registrelor de profe- sori și a celui de presență, ține tâte registrele și scriptele relative studiului, culege tâte da- tele pentru dresarea tabelelor de clasament. Veghiază la buna întreținere a colecțiunilor sciințifice și a materialului de studiu și în- grijesce să fie tot-d’a-una complete. Se silesce a cunosce individual pe elevi. Ajutorul comandantului scâlei se conformă regulamentelor respective de administrație. Ajutorul comandantului scâlei va primi un supliment de soldă de 50 lei pe lună. Art. 79. Căpitanul instructor, comandant al companiei, este sub ordinele atât ale co- mandantului scâlei, cât și ale ajutorului săii; el este special însărcinat cu dirigerea exer- cițiilor corporale, cu comandamentul și ad- ministrația companiei de elevi și a plutonu- lui de trupă, precum și cu poliția localului. Priveghiază de aprâpe purtarea și moravurile elevilor și âmenilor de trupă, atât când sunt în interiorul scâlei cât și afară. Ține registrul de pedepse al elevilor șt trupei scâlei. Stărue că să domnâscă cea mai mare or- dine, curățenie în curți și localuri, și ca ți- nuta elevilor și a trupei să fie întreținută tot-d’a-una bine. Art. 80. Oficierii instructori sunt sub or- dinele imediate ale căpitanului instructor și sunt specialmente însărcinați cu ținerea cla- selor de regulamente militare. El ajut pe că- pitanul instructor în administrațiunea com- paniei de elevi și a plutonului de trupă, pre- cum și în poliția localului și buna lui între- ținere. 6 oficeri instructori sunt ajutori maeștri- lor de scrimă, gimnastică și înotare, asistân- du’i la tâte lecțiumle lor cu elevii. In acâstă calitate păstrăză registrele de profesori respective, precum și materialul de studiu din sălile relative. EI fac serviciu de 24 ore pe scâlă, în care timp priveghiază darea semnalelor din corn pentru tâte felurile de ocupațiuni ale elevilor și trupei, conform programelor. Nu pot părăsi scâla când sunt de serviciu sub nici un motiv. Când sunt de serviciu, țin registrul de presență al profesorilor și tutulor oficierilor. Art. 81. Comptabilii sunt sub ordinele imediate ale ajutorului comandantului scâlei și se conform strict regulamentelor ce ’I pri- vesc. Comptabilul în bani, ajutat de registrator, ține tâtă corespondența și archiva scâlei. Comptabilul în material are asupra sa și tot materialul din muzee și de studiu, precum și mobilierul și clădirile. Art. 82. Confesorul este sub autoritatea imediată a comandantului scâlei; el povățue- sce pe elevi să’și facă datoriile religiâse pe cât se pâte din propria lor pornire și să as- culte predicele și serviciul divin. Se află cât de des între elevii pedepsiți, povățuindu’I la îndreptare. Confeseză și cuminică pe elevi în ântâia săptămână a postului mare. Trupa o confe- sâză și o cuminică în săptămâna patimilor. Face sânțirea apei la. țlilele cuvenite. Art. 83. Medicul este sub autoritatea ime- diată a comandantului scâlei și se ocupă de sănătatea elevilor și a trupei scâlei. El viziteză cel puțin o-dată pe ^i pe bol- navii din infirmerie și spital și când va cere comandantul scâlei și pe bolnavii din familie a personalului scâlei. La apel dă consultațiuni elevilor și âme- nilor din trupă ce i se presintă ca bolnavi sau indispușl și ia măsurile necesare de tra- tament. Visitâză adesea-ori localurile și propune comandantului scâlei măsurile ce crede de nevoie. La ora raportului ’și face situațiuneași ra- portul în scris. Intovărășesce pe elevi la băi și la clasele de înotare, precum și la escursiunile ce țin mai mult de o țb. Face inspecțiune corporală elevilor și tru- pei cel puțin o-dată pe lună și mai cu sâmă când plec sau se întorc dintr’o absență. Ține registrele regulamentare de bolnavi și adresâză comandantului scâlei, la epocelede întocmirea tabelelor de clasament, datele sta- tistice cuvenite și întovărășite de un raport special și discutat. Medicul ține elevilor un curs de igienă practică. înaintea terminărel examenelor anuale, a- rată comandantului scâlei prin raport pe 1 968 MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 elevii ce în cursul vacanței mari ar avea ne- voie de un tratament special, sad maî înde- lungat, spre a se comunica acâsta părinților elevilor respectivi. Asemenea semnaliza pe elevii ce nu maî sunt apțî serviciului militar. Art. 84. Portarul este sub ordinele ime- diate ale căpitanului „instructor și a oficierilor de serviciu. El va fi un vechiu militar și se conforma strict cu instrucțiunile date. Art. 85. Toți oficierii și medicul scolei tre- bue din oficiu a locui în scolă, dacă locul permite. Art. 86. Căpitanul și oficierii instructori au un supliment la soldă de 40 leî pe lună. Pentru absențele ilegale de la cursurile ce au a face sau la cari trebue să asiste, pe lângă pedepsă disciplinară regulamentară, ei se su- pun de comandantul scâleî laamende din su- plimentul de soldă proporționale cu numărul ședințelor dintr’o lună și acesta în .profitul maseî generale a scoleî. Art. 87. Suplimentele de soldă nu se acor- dă în cele duoă luni ale vacanțeî de vâră. CAPITOLUL XIV Îndatoririle personalului de învețăment Art. 88. Profesorii și cel-alt personal de învățământ civil se numesc prin concurs și sunt revocabili dupe trebuințele scoleî. Ei sunt sub autoritatea directă a coman- dantului scolei, profesorii sunt datori să se conforme strict programelor scolei, precum și să se afle exacțl la orele fixate pentru fa- cerea cursurilor și examinarea elevilor. In excursiune însoțesc pe elevi. îngrijesc de re- dactarea corectă a cursurilor și se silesc prin tote mi^locele ca elevii să fie bine pătrunși de învățământul profesat de dânșii. La terminarea anului fac o dare de sâmă înscrisă comandantului scoleî, în care arată mersul studiilor în cursul anului școlar ex- pirat și propun mițllocele de îmbunătățire ce le va fi dovedit experiența. Pentru absențe bine justificate ce ar întrece 3 țlile, profesorii trebue a’și pune un înlocui- tor plătit de dânșii și agreat de comandantul scolei. Pentru absențe nejuștificate, persona- lul civil de învățământ se va supune de co- mandantul scoleî la amende din soldă în fo- losul masei generale a scoleî, proporțional cu numărul absențelor lunare. Dacă un profe- sor va lipsi mai mult de 3 țlile d’arândul, sau dacă în cursul unei lunî va avea mai mult de 8 țlile de absențe nejustificate, comandantul scâlei va lua imediat măsuri de înlocuire, raportând ministerului de resbel prininspec- torul-general al scolelor. Presența profesorilor la cursuri și intero- gațiuni se constată prin registrul special de presență, pe care ’l iscălesc la intrarea și eșirea din clasă. Profesorii nu pot pleca în vacanțele de vâră înainte de solemnitate; ei sunt datori a veni la scolă, ori de câte ori sunt invitați la con- ferința profesorilor, la inspecții, visite, etc. Art. 89. Preparatorul de fisică și chimie este sub ordinele imediate ale directorului de studiu și profesorului respectiv. El asistă pe profesor la tote ședințele de cursuri și interogațiuni și este conservatorul și întreținătorul în bună stare a aparatelor și instrumentelor din muzee, precum și a obiectelor de studiiî încredințate elevilor. El ține cataloge metodice pentru materia- lul din muzee. Art. 90. Repetitorii și ajutorii de profe- sori sunt sub ordinele imediate ale directo- rului de studiu. Ei sunt oficieri din armată eșiți din scolele militare. ImpărțițI câte unul de clasă și pe cursuri, ei asistă la tote meditațiunile (afară de limbi străine) când priveghiază ca elevii să stea la locurile lor în ordine și să ’și facă da- toriele impuse de program. Ei asist în clase pe profesorii respectivi, câte unul de fie-care profesor, dupe disposițiunile comandantului scolei. Repetitorii respund de conservațiunea sa- lalelor de studiiî și de clase, precum și de mobilierul și de aparatele din ele. îngrijesc ca obiectele de studiu încredin- țate elevilor să fie bine păstrate și- în com- plet. Repetitorii locuesc în scolă din oficiu și au un supliment de soldă de 40 lei pe lună. La absențe neregulate li se aplic disposițiu- i nile de la art. 86. Art. 91. Privighiătorii sunt sub ordinele imediate ale directorului de studiu și căpita- nului instructor și ajută pe oficierii de servi- ciu. Eî vor fi pe cât se va putea foștî militari, 2 frances! și 2 germani. Eî asist la meditațiunile de limbî străine respective, când au tote sarcinele repețitori- lor. Le țin locul la meditațiunî în cașurile de forță majoră. Se află între elevi la recreațiunile marî de peste ții, precum și la mese, și, pe lângă or- dinea ce trebue a face să domnâscă între e- levl, ’i îndâmnă la studiul limbelor străine prin narațiuni de subiecte atrăgâtâre și pe cât se pote de ordină militară. Gând stau între elevi, reclam ca aceștia să se întreție numai în limba privighiătoruluî. EI locuesc în scolă și pe cât se pote în camere situate aprâpe de dormitârele elevilor spre a ’i avea în de aprope paiveghiare. Pe- dagogii străini port uniforma scolei cu sem- nele distinctive de grad ale sub-locotenentu- luî, însă tresele vor fi orisontale. Art. 92. Maeștrii de scrimă sunt sub or- dinele imediate ale căpitanului instructor și ale profesoreluî de scrimă, precum șiaoficie- ruluî instructor ce asistă pe profesori. Eî ajut pe maestru în facerea lecțiunilor practice. In vacanțele de Pascî și Crăciun fac lec- țiunî complimentare elevilor râmași în scolă la orele destinate de comandantul scoleî. CAPITOLUL XV Personalul de serviciu Art. 93. Personalul de serviciu se com- pune din omenii de trupă al scâlei, cari for- meză un pluton sub autoritatea imediată a căpitanului instructor, care, în ce privesce administrațiunea și instrucțiunea lor generală, este ajutat de unul din oficierii instructori. Suboficieril, caporalii și corniștii din plu- tonul trupei sunt echipați ca gradele corespun- țletore din armată, iar soldațiî de serviciu și lucrătorii, ca ordonanțele oficierescî. Omenii plutonului de trupă se recrutâză din trupele corpului de armată pe teritoriul căruia se află scâla și numai din aceia ce au trecut la trupă scola de soldat. înainte de împlinirea termenului de serviciu eî se întorc corpuri- lor de unde aiî venit spre a fi trecuțî în re- servă de dânsele. Mutările lor se cer de scolă la timp comandamentelor respective. CAPITOLUL XVI Conferința de profesori și consiliul de studiu și de disciplină Art. 94. Cel puțin de 4 ori pe an și anu- me: la începutul anului școlar, la finele ce- lor 2 semestre și la terminarea examenleor anuale, profesorii scâleî sunt convocați de comandantul șcâleî în conferință spre a ’șî da părerea: a] Asupra mițllâcelor de introdus pentru mersul regulat și metodic al învățământului scâleî; b] Asupra clasamentelor semestriale și a- nuale ale elevilor; c/ Asupra programelor de învățământ și de serviciu țlilnic; d] Asupra cărților de studiu și celor-alle obiecte de introdus în învățământ; e) Asupra aparatelor și instrumentelor cu cari trebue să se maî înzestreze colecțiunile sciințifice ale scoleî; f) Asupra dărilor de sâmă făcute de pro- fesori la finele anului școlar; g] Asupra lucrărilor profesorilor scâleî folositore scoleî și cari ar merita publicațiu- nea din fondurile scoleî. La conferințe iau parte și directorul de stu- diu și căpitanul instructor. Art. 95. O comisiune numită de studiu și compusă din comandantul scoleî, directorul de studiu, 2 profesori și căpitanul instructor, funcționâză în permanență ca delegațiune a conferinței de profesori. Ea se adună cel pu- țin o-dată de lună spre a întocmi mediile de note din cursul lunei. Art. 96. Comisiunea de studiu funcțio- nâză și ca consilii! de disciplină, în care cali- tate hotărasce asupra greșâlelor elevilor ce merită pedepse maî aspre, saii chiar isgoni- rea din scolă. CAPITOLUL XVII Disposițiuni finale Art. 97. Inspecțiunile generale ale scote- lor de fiî de militari se vor face pe cât se pâte în însăși cursul examenelor anuale, pen- tru ca ministerul de resbel să fie pus în depli- nă cunoscință a resultatelor reale dobândite în anul ce expiră. Inspectorul-general examinâză lucrările de peste an ale conferinței de profesori, precum și ale comisiunel de studiu și ale consiliului de disciplină. Art. 98. O-dată pe an, la 4 Ianuarie, co- mandanții scâlelor și câte 2 profesori ca de- legați aî fie-cărel din scolele de fii de mili- tari se vor întruni la Bucuresci, spre a dis- cuta, sub președenția inspectorului-general al (Supliment/ 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 969 scolelor, îmbunătățirile și modificările cerute de progresele științifice și cari trebuesc adu- se programelor de învățământ, asigurându-se unitatea în modul predărel cursurilor în am- bele scole. Modificările hotărîte se supun la aproba- rea ministerului de către inspectorul-gene- ral și se pun în aplicare la începerea anului școlar următor. - Art. 99.Presentul regulament seva pune în aplicare îndată dupe publicarea lui prin Monitorul ostd. Ărt. 100. Disposițiunile din presentul re- gulament, relative la combinarea notelor de la lucrările grafice pentru clasificarea anuală, se vor aplica numai cu începerea anului de studiu 1891—1892. Prin decretul regal cu No. 1.552 din 20 Maifi 1891, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 1.738, sergentul ba- calaureat Cantemir Alexandru, din regimentul 8 călărași, s’a înaintat, pe diua de 1 Iunie 1891, la gradul de sub-locotenent în reservă la corpul IV de armată. Prin decretul regal cu No. 1.5 84 din 21 Maiii 1891, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul No. 6.678, s’afi fă- cut următârele graciări și reduceri din pedâpsă condamnaților militari, al căror nume urmâză: Sunt gradați Pârvu Dumitru, soldat în regimentul 1 linie. Grozan Marin, fost caporal în regimentul 1 dorobanți. Ion Florea, soldat în regimentul 1 artilerie. Preoteasa Nicolae, soldat în regimentul 5 artilerie. Feraru Constantin, soldat în regimentul 17 dorobanți. Lăzărescu Ion; soldat în regimentul 1 linie. Creangă Dumitru, soldat în regimentul 5 artilerie. Strejaru Ion, soldat în regimentul 1 linie. Ghenoiu Dumitru, soldat în regimentul 1 dorobanți. Abramovici Mendel, soldat în regimentul 5 artilerie. Sulea Dumitru, soldat în regimentul 17 dorobanți. Arapu Nicolae, soldat în regimentul 17 dorobanți. » Sandu Mihalache, soldat in regimentul 5 artilerie. Sanda Nicolae, soldat în regimentul 26 dorobanți. Alșer Țevi, soldat în scâla fiilor de militari Craiova. Chițimia Gheorghe, soldat în regimentul 9 călărași. Dumitrescu Marin, soldat în regimentul 2 dorobanți. Gheață Ion, soldat în regimentul 9 călărași. Sisa Petre Ion, soldat în regimentul 2 dorobanți. Ghiță Matache, soldat în compania 2 sa- nitară. Secară Petrache, soldat în regimentul 6 călărași. Radu Pârvu, soldat în regimentul 3 călărași. Dinu Mateiu, soldat în escadronul 2 tren. Hoișie Ciobotaru, soldat în regimentul 8 linie. Mihaiu Ion, soldat în regimentul 3 linie. Cartoja Ion, soldat in regimentul 2 artilerie. Georgescu Ștefan, soldat în regimentul 3 Călărași. Boerescu Gheorghe, soldat în batalionul 3 vânători. Mărețu Stan, fost sergent în regimentul 5 dorobanți. Gheorghe Dobrea, soldat în regimentul 3 linie. Gagiii Bălan, soldat în regimentul 2 linie. Marin Drăghici, soldat în regimentul 3 linie. Barbu Constantin, soldat în regimentul 2 artilerie. Savu Ion, soldat în regimentul 6 artilerie. Popovici Ștefan, soldat în regimentul 6 artilerie. Duca Șerban, soldat în regimentul 2 artilerie. Iordan Ion, soldat în regimentul 3 linie. Dinu G. Florea, soldat în regimentul 3 linie. Andreiu Ion, soldat în regimentul 2 linie. Oancea Constantin, soldat în regimentul 3 linie. Holban Miron, soldat în batalionul 3 vânători. Damian Toma, soldat în batalionul de asediu, Niță Dobrea, soldat în regimentul 6 artilerie. Andolea Ion, soldat în batalionul 3 vânători. Ghiță Matache, soldat în compania 2 sa- nitară. Borțoiu Radu, soldat în regimentul 4 linie. Deaconescu Efrim, soldat în regimentul 1 genifi. Matache Gheorghe, soldat în regimentul 8 dorobanți. Măciucă Apostol, soldat în regimentul 9 dorobanți. Blăgău Gheorghe, soldat în regimentul 3 artilerie. Bujor Grigore, soldat în regimentul 7 artilerie. Bălăuțe Vasile, soldat în regimentul 3 ar- tilerie. Puică Preda, soldat în regimentul 6 linie. Ștefănescu Nicolae, soldat în regimentul 6 linie. lordănescu Nica, soldat în corpul flotilei. Predescu losef, soldat în regimentul 2 geniu. Pușcuța Ion, soldat în depositul flotilei. Vasiliu Alecu, soldat în compania 3 sanitară. Neagu lancu Preda, soldat in regimentul 2 roșiori. Tudor Tănase Sandu, soldat în regimentul 2 roșiori. Dima Marin, soldat în regimentul 2 roșiori. Mardari Gheorghe, soldat în regimentul 7 artilerie. Hagia Vasile, soldat în regimentul 2 geniu. David Zamfir, soldat în regimentul 3 ar- tilerie. Baba Anca Gheorghe, soldat în regimentul 6 linie. Bocăneț Nicolae, soldat în regimentul 6 linie. Moritz Elner, soldat în arsenalul flotilei. Giurgea Grigoraș, soldat în regimentul 3 artilerie. Trandafir GrăjdeanuToader, soldat în regi- mentul 7 artilerie. lacobescu Nicolae, soldat în regimentul 1 o dorobanți. Boboc Vasile, soldat în depositul flotilei. Druțu Nicu, soldat în regimentul 11 doro- banți. Radu Zamfir, soldat în regimentul 2 ro- șiori. Parnică Ion, soldat în regimentul 6 linie. Mocanu Ion, soldat în regimentul 7 arti- lerie. Ion Constantin, soldat în regimentul 9 do- robanți. Negel Ion, soldat în regimentul 7 călărași. Manea V. Gheorghe, soldat în regimentul 14 dorobanți. Ene Șerban, soldat în regimentul 27 doro- banți. Cozar Alexandru, soldat în regimentul 7 linie. Schiopu Ion, soldat în regimentul 7 călă- rași. Bilboceanu Petru, soldat în regimentul 4 artilerie. lancu Croitoru, soldat în regimentul 4 ar- tilerie. Surugiu Constantin, soldat în regimentul 4 artilerie. Radu Marin, soldat în regimentul 4 linie. Bârzu Dumitru, soldat în regimentul 8 ar- tilerie. Ilie Pândele, soldat în regimentul 4 linie. Bugheanu Tudorache, fost brigadier în es- cadronul călărași Constanța. * Ursu Anton, brigadier în divisionul gen- darmi Bucuresci. Fotescu Traian, caporal în regimentul 11 dorobanți. Bobeică Gheorghe, soldat în regimentul 16 dorobanți. S’a redus cu șese luni Dobrescu Nicolae, soldat în regimentul 1 linie. Ghenea Dumitru, soldat în regimentul 1 linie. Stăncuța Dumitru, soldat în regimentul 5 artilerie. S6re Nicolae, soldat în regimentul 4 linie. 970 MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR A CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor sub No. 2 2.712; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 15 Martie 1891; Având în vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi amenagiamentul pădurei Stătului Cetățuia, pendinte de comuna Nadișa, din plasa Taslău-Trotușu, județul Ba- cău, ale cărui principale disposițiuni sunt ur- mătorele : a} Suprafața acestei păduri, compusă din corpurile Orzâștea sau Trandafirul și Mondă- neasa în limitele arătate pe plan și descrise în amenagiament, este de 832 hectare, 1.577 m. p., și va constitui duoâ serii de exploatare și anume: Seria I Orzâștea sau Trandafirul, și seria II Mondăneasa; b) Regimul adoptat pentru ambele serii este «Crângul» cu tratamentul «Crângul compus»; c) Revoluțiunea: Pentru seria I s’a admis o revoluțiune transitorie de 1 o ani, râmânând a se fixa cea normală cu ocasiunea revisuirei amenagiamentului. Pentru seria II însă revo- luțiunea normală este de 3 5 ani; dj Posibilitatea anuală basată pe întindere pentru seria I în cursul revoluțiunei transitorii, când se vor exploata numai masivele bătrâne, variază între 4 hectare, 4.935 m. p., și 6 hectare, 6.846 m. p.; pentru seria II însă, ținând compt numai de suprafața înpădurită a seriei, posibilitatea anuală revine la cifra de 8 hec- tare, 9.5 17 m. p.; e) Alegerea și exploatarea reservelor se va face conform prescripțiunilor amenagiamen- tului. Art. II. Revisuirea acestui amenagiament se va face din 1 o în 10 ani. Art III. Tote cele-alte disposițiuni coprinse în amenagiament sunt executorii. Art. IV și cel din urmă.—Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 20 Maiii 1891. CAROL Ministru agriculturel, indus- trie!, comerciului și domenielor, Ilariu Isvoranu. No. 1.578. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor sub No. 22.711; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 15 Aprilie 1891; Având în vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noî amenagiamentul pădurei Șotânga, de pe moșia cu același nume, proprietate a D-lui maior C. Grecescu, situată în comuna Șotânga, din plasa Dealu-Dâmbo- vița, județul Dâmbovița. Principalele disposițiuni ale acestui amena- giament sunt următorele: a) Pădurea Șotânga, cu o suprafață totală de 53 hectare, 3.596 m. p., este formată din 3 corpuri separate, notate pe plan cu literele A, B și C. Prescripțiunile acestui amenagia- ment însă nu privesc și corpurile B și C pe cari proprietarul le pdte chiar defrișa, ci numai corpul A care, având o suprafață de 50 hec- tare, 3.580 ni. p., va forma o singură serie de exploatare; b) Acestă serie pentru care se adoptă «Ex- ploatabilitatea comercială» va fi supusă tra- tamentului «Crângul compus» cu o revolu- țiune de 25 ani; c/ Pentru motivele arătate în amenagiament, acestă serie se va exploata în cursul unei pe- riode de 3 ani, dupe care va urma o alta de așteptare cu o durată de 22 ani; dj In cursul periodei de exploatare posibi- litatea basată pe întindere va fi anual de 16 hectare, 7.860 m. p.; e/ La exploatarea fie-căruia din cele 3 par- chete, ce formâză acâstă serie, se vor lăsa câte 839 arbori de reservă cari se vor alege și ex- ploata conform amenagiamentului. Art. II. Mersul exploatărilor și t6te cele- alte prescripțiuni ale acestui amenagiament sunt executorii. Art. III și cel din urmă.— Ministrul Nos- tru secretar de Stat Ia departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 20 Maiii 1891. CAROL Ministru agriculturel, indus- triei, comerciului și domenielor, Ilariu Isvoranu. No. 1.579. CAROL I, Prin grația lui DumnedeCi și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor sub No. 22.710; Având în vedere avisul consiliului technic al pădurilor din ședința de la 15 Aprilie 1891; Având în vedere art. 4 din codul silvic, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi amenagiamentul pădurei Crângureanca sad Budișteanca, pro- prietate a D-lui N. Rușescu, situată în comuna Budișteni, din plasa Podgoria, județul Muscel. Principalele disposițiuni ale acestui amena- giament sunt urmatârele : a) Suprafața pădurei, în limitele arătate pe plan și descrise în amenagiament, este aproxi- mativ de 30 hectare, și va forma o singură serie de exploatare; b] Exploatabilitatea fixată este cea comer- cială, iar regimul adoptat este «Crângul» cu tratamentul «Crângul simplu» și cu o revolu- țiune de 17 ani; Pentru motivele arătate în amenagiament însă, exploatarea se va face în un singur an, dupe care va urma o periodă de așteptare de 1 6 ani, necesară pentru ca pădurea să dobân- dâscă vârsta de 17 ani admiși pentru durata revoluțiunei. Art. II. Tote cele-alte disposițiuni coprinse în amenagiament sunt executorii. Art. III și cel din urmă.— Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul agricul- turel, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 20 Maici 1891. CAROL Ministru agriculturel, indus- triei, comerciului și domenielor, Ilariu Isvoranu. No. t.580. MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională. Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publice sub No. 4.978, Am decretat și decretăm: Art. I. D. Romulus Sevastos, absolvent al facultăței de sciințe, se numesce în postul va- cant de conservator și preparator la cabinetul de fisică de pe lângă facultatea de sciințe de la Universitatea din Iași. Art. II. și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiunei publice este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 20 M^iu 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- ți unei publice, G. D. Teodorescu. No. 1.550. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publice sub No. 5.000, 2S Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 971 Am decretat și decretăm: Art. I. Institutorul Al. Vasiliu se reinte- grâză în drepturile sale de mai ’nainte la clasa I de la școla din Târgu-Frumos. Art. II și cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei publice este însărcinat cu exe- cutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiune! publice, G. D. Teodorescu. No. 1.583. DECISIUNI MINISTERIALE Prin ordinele D-lui ministru de interne către prefecturile respective, sunt confirmați, pe diua de 16 Maiu 1891: In administrația județului Dolj D. ' I6n Mihăescu, in funcțiunea de ajutor- corespondent în cancelaria poliției orașului Craiova, în locul D-lui I6n M. Atanasiu. D. Mihail Gavrilescu, în funcțiunea de co- misar clasa I pe lângă poliția aceluiași oraș, în locul D-lui C. D. Mavrianopolu. In administrația județului lași D. Ștefan Simionescu, în funcțiunea de co- pist în cancelaria subprefecturei plășei Braniș- tea, în locul D-lui Ion Iurașcu, demisionat. In administrația județului Roman D. lân Theodorescu, în funcțiunea de co- misar polițienesc în orașul Roman, în locul D-lui Constantin Moisina, demisionat. In administrația județului Brăila D. Ghiță Călinescu, în funcțiunea de sub- comisar clasa III pe lângă poliția orașului Brăila, în locul din noii înființat prin budge- tul comunal. Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 23.860 din 22 Maiu 1891, D. Nico- lae Florescu este numit, pe diua de 1 Iunie 1891, în funcțiunea de copist clasa II la casa de credit agricol din județul Buzfiu, în locul D-lui T. Theodorescu, care va trece în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 23.615, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Gh. I. Bașlup este numit copist în serviciul casierielor generale de ju- dețe, în locul D-lui Gh. Dobroviceanu, de- părtat din serviciu. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 24 Maiu Tabel de numele D-lor consilieri județiani ai co- legielor I, II și III din tâtă țera, afară de jude- țele Constanța și Tulcea, proclamați ca aleși de către biurourile electorale în țlilele de 5> $ 7 Maiii 1891, la alegerile generale și în urma balotagiulul de la 12 și 13 Maiii 189!’ 1. Județul Argeș Colegiul I D. Const. Boțea. „ Alex. Drăgulinescu. „ Nae Bogdan. „ Const. Bălăceanu. „ Const. Băltescu. „ Const. Trepteanu. „ Ion Hagi Nicolau. „ Vasile Ropcea. Colegiul II D. Fotache Tomescu. „ Ghiță Enescu. „ Nanu Gheorghiu. „ Ghiță Lascu. „ Sore Popescu. „ Dumitru Damian. „ Alex. Nanu. . , Ghica Vasiliu. Colegiul III D. Ion Cristescu. „ Niță Fotescu. „ Const. Nicolăescu. „ N. Drăguțescu. „ Ion Velcescu. „ Alexe Pavelescu. „ Ion Pascal. „ Lazăr Ștefănescu. 2. Județul Bacău Colegiul I D. Aristide Furnarache. „ G. Sterian. „ N. Dumitrașc. „ D. C. Lupașc. „ D. Condopolo. „ Nicolae G. Negel. „ D. Paraschiv. „ N. Dragoeanu. Colegiul II D . Bogdan loan. „ Cristian Elenberger. * Gheorghe Arapu. „ Neculai Corivan. „ Andreii! Teodor. „ Toma Rafail. „ Grigore H. Grandea. » Ion A. Sfetcovicl. Colegiul III D . Gheorghe I. Donici. „ Alexandru lamandi. „ Neculai Broșteanu. „ Atanasie Țirțescu. „ loan Ivâșcu. „ Neculai Zissu. „ Maior Scarlat Murguleț. Vasile D. Rosseti. 3. Județul Botoșani Colegiul I D. Teodor Calimachi. „ Casian Leca. „ Garabet Ciolac. „ Gheorghe Ursian. „ Gheorghe CosmovicL „ Ion V. Niculescu. „ Carol Hynek. » Alexandru Enacovici. Colegiul II D. Vasile Timuș. „ Victor Sireteanu. „ Șahnazar Șahan. „ Ion Licu. „ Ion Franc. „ Vasile Gheorghiu. „ Dimitrie Soroceanu. » Vasile lonescu. Colegiul III O. Artur Cantacuzin. „ Vasile H. Teutu. „ Vasile I. Nicolau. „ Constantin Codrescu. „ Mihai Luchi. „ Mihai Popovici Bizuoșanu. „ Dimitrie lonescu. „ Constantin Turtureanu. 4. Județul Brăila Colegiul I D. Nicolae Giurescu. „ Maior I. Eliad. „ Nae Stănescu. „ Tudorache Stoianovici. „ Gheorghe Verescu. „ Hristache D. Economu. „ Dumitru Stanovici. „ Ene Găgiulescu. Colegiul 11 D. Gavrilă Marin. „ Hristache Dimovicl. „ Radu Dumitrescu. „ Ghiță M. Albu. „ D. B. Malcoci. „ Const. Ștefănescu. » Nistor I. Constantinescu. „ Gheorghe Mușat. Colegiul III D. Stanciu Orășanu. „ Gheorghe I. Grossu. » Alexandru Sulioti. „ Zamfir Zaharia. „ Ion O. Băltescu. „ Nicolae Jaja. „ Constantin Lazărescu. „ Ion P. Stanciu. 5. Județul Buzeă Colegiul I' D. Constantin C. larca. „ Ștefan Periețeanu Buzău. „ Leon Leonida. „ Atanasie Cătuneanu. „ Mateiu Bastea. „ Haralambie Rălescu. „ Grigore Stătescu. „ C. Georgescu Protopopescu. 972 Colegiul II D. Nae Stefănescu. „ Athanasie Gheorghiu. „ Leonida Vlădescu. „ Athanasie I. Dimitrescu. „ G. Gondeescu. „ Sterie Mănciulescu. „ Tache Agapiescu. „ Nae lonescu. Colegiul III D. Emanuel Mehtupciu. „ Nae larca. „ Dincă Vernescu. „ Dimitrie Paicu. „ Ștefan Solomon. „ Constantin Gr. Bagdat. „ Mihail G. Alexandrescu. „ Ștefan Postelnicescu. 6. Județul Covurluiu Colegiul I D. G. Antache. „ I. G. Nica. „ Alecu Codreanu. „ Măgârdiciu Giuntu. „ Em. Garacaș. „ N. Rașcanu. „ Bați Rafalet. „ Ilie D. Glimi. Colegiul II D. Gr. Crețescu. „ Gr. Semaca. „ M. Saulic. „ N. G. Bordea. „ P. G. Pavel. „ Andone Marin. „ lancu S. lonescu. „ lorgu Hârjescu. Colegiul III D. Paraschiv Vasiliu. B Căpitan N. Gernat. „ Vasile Bejan. „ M. Alexandri. „ D. V. Teodor. „ G. Alevra. „ I. Bradea. „ G. S. Sava. 7. Județul Dâmbovița Colegiul I D. Grigore Lerescu. „ lorgu Seriff. „ Alecu Dumitrescu. „ N. Cuțarida. „ G. Tighineanu. „ Alexandru D. Florescu. „ Niță Stefănescu. „ Gr. Bolovăneanu. Colegiul II D. Ion Zoiadi. * Mihai Popescu. » I. Filip. x Ghiță Rădulescu. » Stelian R. Dudău. „ G. Bucșeneanu. „ Elie Anghelescu. „ I. Tomescu. MONITORUL OFICIAL Colegiul III D. Nae Nichiforescu. x Nicolae Arzoiu. , Costache Georgescu. „ losef Grigorescu. „ Alecu Constantinescu. „ Ghiță Șerb Popescu. „ Pârvan Ditzescu. » Ion Diaconescu. 8. Județul Dolj Colegiul I D. Alex. B. Știrbey. „ Savu Șiomănescu. „ loniță Geblescu. „ Ștefan Brejbeanu. x Const. N. Michail. „ Angheluță Teodorescu. „ Tănăsache D. Dimitrescu. x Gheorghe I. Pleșea. Colegiul II D. Grigore G. Pârvulescu. , Nae I. Gâncea. „ Marin Drăgulescu. * G. I. Stăncescu. „ Nae P. Gotadi. a Ștefan Angelescu. » Grigorie Târnoveanu. » Ilie Ghizdăveanu. Colegiul III D. Constantin N. Popescu. „ Grigore St. Stoenescu. , Ion C. Pessiacov. „ Vasile Vlădoianu. „ Costache Marinovici. „ Const. A. Brăiloiu. x Grigore Defleury. „ Carisiu Strâmbeanu. 9. Județul Dorohoiu Colegiul I D. Teodor Calimachi. x Vasile Balta. x Luca Anton Goilav. x Dimitrie Botez. „ Constantin Terinte. „ Ion Gherghel. x Elie Vasescu. x Alexandru Cananău. Colegiul II D. Samson Budnărescu. „ Gheorghe Corbu. x Ion G. Calcântraur. x Căpitan I. Stefanovicl. x Gheorghe M. Pârlogeanu. x Căpitan I. Nedelcu. . x Ion Brăescu. x Hugo Duzinchevici. Colegiul III D. Gheorghe Puiu. x Scarlat Romano. x Atanasie Georgescu Iconom. x Emanoil Cristea Mania. x lordache Teodoru. x Gheorghe Măcărescu. x Constantin Ananiescu. x Sebastian Z. Dron. 25 Maiu 1891 10. Județul Fălcii! Colegiul I D. Alecu Negrutzi. x Costache Stati. „ Costache Emandi. x Leonida Constantin. ,i Gheorghe D. Berea. x Vasile lamandi. x Cost. Calciu. „ Enuță Radu. Colegiul II D. Cost. lonescu. x Tănase Vartolomei. x Gh. Gireșu. „ Dobre Dobreanu. „ Toma Ghisacof. x Vasile Idriceanu. » Nicolae G. Constantinescu. „ Dimitrie Popescu. Colegiul III D. Grigore Tulbure. x Adam Mitachi. x Cost. Buznea. x Cost. Mărgărint. x Căpitan Ion Teleman. x Cost. Stălinescu. „ Petru Bărgăoanu. x loan Andronicescu. 11. Județul Gorj Colegiul I D. C. V. Pleșoianu. x Grigore Brosteanu. x Floru Aluneanu. x Ion Slăvescu. x Alecu Calotescu. x C. Pârăianu. x Ștefan I. Mihail. x Nae Săulescu. Colegiul II D. Grigore Seftoiu. „ Grigore Mihulețu. x Ion Barbovicî. x Ion Bălănescu. x Vasile Roșea. » Păun Popescu. x Filip lonescu. » Marin Petrescu. Colegiul III D. Ion Popescu. x Pantelimon Voiculescu. x Constantin Cruceru. x Ion Vaidianu. x Ion Tomuescu. „ Ilie Bibulescu. x Luca Birișescu. x Siu Hălăngescu. 12. Județul Iași Colegiul 1 D. Eugen N. Ghica. » lancu Mânu. x Neculai Gheuca. n Constantin Lepadatu. x Mihai I. Ivașcu. x Eduard Ghica. x Cantacuzen L. Pascanu Constantin. x Constantin Palladi. 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 973 Colegiul II D. Ștefan G. Șendrea. „ Alexandru Volutză. „ Neculai I. Lupu. „ Doctor T. Bastachi. * Maior Dimitrie Naghi. * Mihal Boghean. * Alecu Andronic. „ Neculai Papadopol. Colegiul III D. Costică Cr. Cerchez. „ George Tăcu. . „ Ion Verdeanu. „ lancu Botez. „ Costachi Haralamb. , Mihal Stilai. „ Neculai G. Cozadin. „ George Nițescu. 13. Județul Ialomița Colegiul 1 D. Nae Pribegeanu. „ Anastase Nicolescu. „ Dimitrie Popescu. „ Gheorghe Dimitrescu. „ Dimitrie Zissu. * Nae S. Maltezeanu. „ Gostache Enescu. „ Gheorghe Petrescu. Colegiul 11 D. Procop Dimitrescu. „ Mihalache Gheorghescu. , lancu Gheorghiade. „ Gheorghe C. Gheorghiu. „ Cosma I. Bercariu. „ Hristache Tănase. „ Alexe Vineșu. x Barbu Nicolescu. Colegiul III D. Mihalache Marinescu. „ loniță Popescu Corbu. „ Teodor G. Murgeanu. * Isac B. Teodoru. „ Drăgan Georgescu. „ lancu Gherman. „ Mihail Costescu. „ Răducan Zamfirescu. 14. Județul Ilfov Colegiul I D. Alexandru Gatargiu. „ Gr. Triandafil. „ Niculae Gherassi. „ G. Em. Filipescu. „ P. Râureanu. ,, P. Milo. „ Al. P. Dumitrescu. „ Nae Filitis. Colegiul II D. Dr. Nikita Andrițeanu. „ Eniu Bălteanu. „ Nicolae G. Giuvara. „ lorgu G. Daniilescu. „ Constantin Băicoianu, architect. „ Niculae Stefănescu Saviny. „ Gheorghe Christescu Vergu. ₐ Tănase Dima. Colegiul III D. Gheorghe Diamandi. x Ferdinand Ghika. „ Const. Niculescu-Dorobanțu. » Eugen Laptev. x Ștefan Gomea. x Gostache Duțulescu Capră. „ Gostache Nicolaidi. x Alecu Dumitru. 15. Județul Mehedinți Colegiul I D. Mihail Burileanu. „ G. Golibășanu. x D. Boboiceanu. x Nicu Gremeneanu. x Radu Popescu. x N. Isvoranu. x D. Parvulescu. „ Mihail N. Hergot. Colegiul 11 D. State I. Gartianu. x G. Crapatu. x Ion G. Smadu. „ Bălă Băsărăbescu. x Ștefan Bancov. x loniță Trailă. „ Vasile Marinescu. x Ion M. Grecescu. Colegiul UI D. C. Senătescu. x Zaharia I. Zaharia. x Dimitrie N. Micdlescu. Preotul lorgu M. Popescu. x Marin I. Gioroianu. x Ion S. Nicolicioiu. x Alexandru Popescu. ,, Gheorghe Capastrariu. 16. Județul Muscel Colegiul I D. I. G. Negulici. » G. Grasan. x Scarlat Angheleanu. x Dimitrie Petroni. ₙ Pană Trandafirescu. x Ion G. Vlădescu. x losif lonescu. x Stan Udrescu. Colegiul II D. Ghiță Ghioculescu. x Petre lonescu. x Ghiță Davidescu. x Petre G. Gheorghiu. x Ghiță A. Patraulea. x Constantin Dumitrescu. „ O vid Rudeanu. „ Petre Bănicescu. Colegiul III D. Nicolae Constantinescu. x Alecu N. Vlădescu. x Gheorghe Preotu Nastase. x Ion Gociu. x Ion Cătănescu. x Ion A. Ghica. „ Gheorghe Isbășescu. x Nicolae Fotino. 17. Județul Neamțu Colegiul I D. Colonel Gheorghe Rosnovanu. x Nicu P. Brădescu. x A. Crivăț. x Hristache Tatos. x Ion D. loaniu. x Teodor Dornescu. x lordachi Grigoriu. x Vasile Geornei. Colegiul II O. Alexandru Blancfort. x Leon Em. Bogdan. x Ilie lacovachi. x Ion Negrea. x Lascar Vorel, x Gostache lonescu. x Dimitrie G. Manoliu. x Neculai Popovici. Colegiul IU D. Gheorghe Ștefan Pruncu. x Vasile I. Manoliu. x Sotir Panaitiu. x Anton Pruncu. x Costachi Mironescu. x Ion Emandi. x Chiriac Manoliu. x Gostache Zăhărescu. 18. Județul Olt Colegiul 1 0. lorgu Masu. » Alxandru Iliescu. » Gheorghe Stănescu. x Hristache Eliad. x Mihail Dimitrescu. x Gheorghe Scărlătescu. x Grigore Stravolca. x Zamfir Ungurelu. Colegiul II D. Constantin Zăgănescu. x Dumitru C. Dumitriu. x Constantin Drăgoescu. x D. A. Polichron. x Alecu Negreanu. x Savu Marinescu. x Niță Stavre. x loniță Nicolescu. Colegiul UI D. Marin Moțoescu. x Ion Polichron. x Mihail Isvoranu. » G. D. Găbunea. x Mihail Deleanu. x C. Alimănescu. x Nae Halchin. x Ion C. Cumpănășescu. 19. Județul Prahova Colegiul I D. G. Gr. Gantacuzino. x Dimitrie Barbu Știrbei. x Leonida Savopolu. x lorgu Zănescu. x Ghiță Lăzărescu. x Ghiță G. Alessiu. , Pândele Negulescu. „ loan A. Sorescu. 974 Colegiul II B. Teodor Teodorini. „ G. Haralambiadi. „ G. N. Drosescu. „ Gostache Georgescu. „ Gh. Constantinescu. „ Paraschiv lonescu. „ N. Hristodorescu. „ loniță Zamfirescu. Colegiul IU B . Triandafil Negulescu. , Ion N. Eliade. „ Alecu Crivețeanu. „ Constantin C. Filipescu. „ Pândele I. Marinescu. „ loan Petrescu. „ Gheorghe Voiculescu. „ Bucur Spirescu. 20. Județul Putna Colegiul I 0 . G. Apostoleanu. „ lancu Fotin Robescu. „ Mihail Pâcleanu. „ Toma Tatoviciu. „ loniță Teohari. „ Theodor Vârgolici. , N. G. Ilie. x Ghiță Raicu. Colegiul II B. Nicu Profiriu. „ G. Antonescu. ~ „ G. Florescu. „ G. Vasiliu. „ P. Rădulescu. „ Gavrilă Secară. „ Vasile Georgescu. » Ion Giurgea Nicu. Colegiul III 0 . Costică Panfile. „ G. I. Sclavone. „ M. Car iade. „ Șt. Ciocârlie. „ M. Racoviță. „ Ion Mateiu. „ Ștefan Vasiliu. a Balin C. Panciu. 21. Județul Râmnlcu-Sărat Colegiul 1 B. I. C. Grădișteanu. „ Al. A. Plagino. ₓ Alecu Orășanu. „ lancu Tătăranu. „ Ion Mihăescu. „ Constantin Lupescu, x Costică Deliceanu. x Costică C. Dumitrescu. Colegiul II D. Neculai Dumitrescu. „ G. Protopopescu. x Toder Andronache. x R. Ștefănescu. x Andreiu Christescu. x Alecu N. Macoveiu. x Căpitan T. Arabol. x Ion Mateescu. MONITORUL OFICIAL Colegiul 111 0. G. Paloșan. x Alecu larca. „ Sava M. Gherghiceanu. „ Gostică Hristodorescu. „ Bădică Alexandrescu. „ G. Beldescu. x C. V. Lefterescu. x Gheorghe Codreanu. 22. Județul Romanați Colegiul I B. Guță Brătășanu. x Mihail Albeanu. x Costache Prejbeanu. x Apostol Jianu. x Matache Voiculescu. x Căpitan I. Dobrotescu. x Ion Staicovici. x Vasile Suditu. Colegiul II D. Mihail Prejbeanu. „ Toma Hagi Ghirea. x Mihalache Mihail. „ Dimitrie Gheorghiu. „ lancu Mihail. x Marin Delcescu. x Nedelcu Theodorescu. x Costică Christescu. Colegiul III D. Dimitrie Goman. x Dobrică I. Teodoru. „ Ilie Iliescu. x Ion M. Popescu. x Florea Minoescu. x lacov Hristescu. „ Daniel Stăncescu. „ Nicolae Dăbuleanu. 23 Județul Roman Colegiul I D. Mihail Jora. Pavel Zarifopol. ■„ Gheorghe Melinte. „ Dimitrie Grăjdeanu. „ Eugeniu Ghefneux. x Neculai Tisescu. „ Vasile Miclescu. x Alexandru Macarovici. Colegiul II D. Alexandru N. Docan. „ Gostache Andriescu. x Gheorghe P. Ghițescu. „ Vasile Aranovici. x Gheorghe Drăghici. x loan Verner. „ Ion Ștefănescu Românu. „ Dr. Grigore Giolac. Coleegiul III D . Dimitrie M. Robu. „ Costache Preda. x Ștefan Brătianu. x Alexandru Gafencu. „ Paul Misir. „ Ion I. Veleșcu. » Leon Vlahu. x lorgu Gilibiu. 25 Maiu 1891 24. Județul Suceava Colegiul I B. George Emanoil Giudin. x Teodor Tatos. x Eugeniu Sungurov. x Alexandru Rod-de-Deal. „ Vladimir Ghițescu. » Alexandru Vîrnav Liteanu. x lancu Teodorini. x Neculai Pastia. Colegiul II 0. loan Gernătescu. x George Softa. x Grigore Brăescu. x Alexandru Grigoriade Bonachi. x Mihail Dragonciu. x Vasile Glucerescu. x Mihail Ghițescu. x Nicu loan. Colegiul III B. Dimitrie Alevra. x Petru Diaconov. „ Gheorghe Ortuanu, preot. x Ion Gherman. ' x Vasile Gostache Mihaiu. x Vasile Vrânceanu. x Ștefan Albu. x Mateiu Milo. 25. Județul Teleorman Colegiul 1 0. Dimitrie C. Slăvescu. » C. G. Vernescu. x Const. Zlotescu. x Vasile Racotă. „ M. Râmniceanu. x Antache Petrescu. x P. M. Protopopescu. x P. Angelescu. Colegiul II B. G. F. lonescu. x C. D. Gostovici. x C. Athanasiu. x Ang. I. Străulescu. x Alex. B. Ghejan. x Victor Stoyanescu. x Andreiu G. Geraniu. x Const. loanide. Colegiul III B. Ștefan Ciupagea. x Dim. Brătianu, inginer. x Const. Vlădescu. « Andreiu Lazăr. x Dimitrie Leventi. x Petrache Ganciovici. x Hrist. M. Dimirache. x Tache Necșulescu. 26. Județul Tecuclii Colegiul I B. Aristide P. Calimach. x Neculai Turculeț. x Grigore Gr. Galodinschi. x Teodor Cincu. x Alecu G. Lascarof. x Neculai Moise. x Gheorghe I. Bulai. x Ștefan Meran. 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 975 Colegiul II D. Dimitrie Petroviciu. „ Costache Mironescu. „ Constantin Plitos. „ Toder Danubiu. „ Constantin G. Nenița. „ lancu C. Radoviciu. „ Ghiți Tomescu. „ David S. Ramașcanu. Colegiul III D, Constantin P. Bobeica. „ Constantin Atanasiu. „ Ion Berza. „ Ion Mucinica. „ Ghiți Chiriac. „ Ghiți I. Gheorghiu. „ lancu C. Corban. „ Costache Ghilț. 27. Județul Tutova Colegiul I D. Stroe Beloescu. „ Dimitrie H. Juvara. „ Grig. Mateescu. „ A. Tiron. „ Gr. Stamatescu. „ M. Gheorghiu. » N. Donciu. „ I. Autonescu. Colegiul II D. N. Juvara. „ G. Cerchez. „ N. T. Bujoranu. „ St. Buzdugan. „ N. Manoliu. » V. Simionov. „ H. loan. „ D. Vladicol. Colegiul III D. Ion Popovici. „ I. Zorilă. „ L. Popescu. „ V. Lascarov. „ M. Cofer. „ C. Pangrati. „ C. Popescu-Docan. „ Căpitan R. Mânu. 28. Județul Vasluiii Colegiul I D. Nicu Cristescu. „ Gheorghe Sevescu. „ Căpitan P. Petrescu. „ Sandu Rășcanu. „ lordachi Motăș. » Ion Negrea. „ Grigore Nedelcu. „ Costache Păncescu. Colegiul II D. Dimitrie S. Donici. „ Gheorghe Mironescu. „ Grigore Stavăr. „ Anastase Buzdugan. „ Neculai Gheorghiu. , Dimitrie State. » Ștefan Desila. „ Căpitan V. Gorgos. Colegiul III D. Hris tache Petrica. „ Ion C. Motăș. „ Dimitrie Lambrino. „ Mihail Ciurea. „ lancu Filipescu. „ Gheorghe Țurcanovicl. , Teodor Ortinberg. „ Ion C. Popescu. 29. Județul Vâlcea Colegiul I D. Ion N. lancovescu. „ Ion Sinescu. „ Grigorie V. Pleșoianu. „ Sandu Popescu. , Theodor Florescu. „ Nicolai Marinovicl. „ Ghiță Sinescu. „ Ghiță Vlădescu. Colegiul II D. Scarlat Călinescu. , N. Em. Bonciu. „ Ion Dimitrescu. „ Gh. Petrescu. „ Ion Elisavescu. „ Răduț Dimitriu. „ Mihalache Predescu. „ Nae Petcu I6n. Colegiul III D. Ion Gonstantinescu. „ loniță Iliescu. „ Petre Săltea. „ Stanciu Popescu. „ Drăghici Măciuceanu. „ Radu Stănculescu. „ Anghel Trancă. * Florea Popescu. 30. Județul Vlașca Colegiul I D. Constantin Budișteanu. „ Nicolae N. Zădăriceanu. „ Spirache Profirescu. „ Constantin V. Hiotu. „ Alexandru Filipescu. „ Grigore Ignătescu. „ Constantin Sordony. „ Barbu Grăjdănescu. Colegiul II D. Rosse Stefănescu. „ Filache Vasilescu. „ Nicolae Lăzărescu. „ Tănase Marinescu. „ Zamfir Rozescu. „ Bancu Hagi Tănase. „ Petrache Drăgoescu. „ Niță Stoeneseu. Colegiul III D. Vasile Dimitrescu. „ Mihail lonescu. „ Costică Coșoiu. „ Dumitru Colfescu. „ Oprișan Lăceanu. „ loniță Plopeanu. „ Dincă Teodorescu. „ M, Urlici. —,----------- < •—— DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Lisabona, 4 Iunie. — Comisiunile parla- mentare s’au rostit pentru adoptarea ime- diată a tratatului anglo-portuges pe basele hotărîte de guvernele țărilor corespun^ătore. Raportul relativ la acest tratat se va pre- sinta mâine Camerei Gortesilor. Buenos-Ayres, 4 Iunie. — Banca spa- niolă din Rio-La-Plata a suspendat plățile. Londra, 4 Iunie. — Ambasadorul Germa- niei a comunicat lordului Primar că împă- ratul Wilhelm va primi cu plăcere în timpul ședere! sale în Englitera, adresele și salută- rile corporațiunilor la Guidhall. El va primi de asemenea invitația la lunch. Londra, 4 Iunie.— Vizitiii și conductorii omnibusurilor din Londra vor suspenda lu- crul Sâmbătă la miedul nopței, dacă nu ar obține o învoială. Viena, 4 Iunie. — Produsul net al dru- murilor de fer orientale este de aprope 3.333.000 franci. Dividendul propus este de 25 franci. Viena, 4 Iunie. — O scrisore oficiosă din Berlin asigură, într’un mod positiv, că gu- vernul german e hotărît a nu suspenda și a nu reduce pentru moment taxele asupra ce- realelor. Cifra precisă a produsului net, al drumu- rilor de fer orientale pentru 1890 este de 3.522.444 franci, din cari 176.122 vor fi afectați fondului de reservă, 400.000 fon- dului de întreținere, 280.000 fondului de a- mortisare, 2.500.000 se vor distribui ca di- vident, iar suma fixată este de 25 franci de acțiune. Restul de 166.322 va fi reportat pe 1891. Berlin, 4 Iunie. — Gazeta Germaniei de Nord desminte aserțiunea farului Hambur- ger Nachrichten dupe care relațiunile Ger- maniei cu Rusia, atât de bune înainte, s’au schimbat într’un mod esențial de la retrage- rea principelui de Bismarck. Acestea sunt nisce sciri menite a neliniști opiniunea pu- blică. (fiarele de sără cred că banca impe- riului nu va urma exemplul băncei Englite- rei și nu va reduce scomptul său. Londra, 4 Iunie. — Banca Engliterei a redus scomptul seu la 4 °/₀. Paris, 4 Iunie. — Cornițele d’Aunay, mi- nistru plenipotențiar în disponibilitate, a fost numit ministru plenipotențiar al Franciel la Copenhaga. Paris, 4 Iunie. — Scrisorea D-lul Mille- voye către D. Labruyere asupra unei pre- tinse mărturisiri a principelui Jărome Na- poleon, în privința existenței unei convențiunl maritime anglo-italiane, a dat loc la contes- tațiunl. Se află că cercurile competinte ita- liane consideră ca forte puțin probabile cu- vintele atribuite regelui Humbert. Iqulque, 4 Iunie. — Ministrul din Chili în Bolivia a cerut pasportele sale de dre-ce guvernul bolivian a recunoscut adunarea con- gresului ca putere beligerantă. Londra, 4 Iunie.—Sir Fergusson a decla- rat la Camera comunelor că Englitera nu a luat nici un angagiament față cu Italia în 976 MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 privința armatei și a flotei sale. Guvernul engles e de acord cu tote Puterile că ordinea actuală în -Mediterana și în mările învecinate nu trebue turburată. Viena, 4 Iunie. — piarele din Viena pu- blică o depeșă din Belgrad care spune că ^ece desertori ai religiei mahometane din garni- sona din Vidin aii sosit la Belgrad că să rdge pe ministru turc să facă să ’I transporte la Constantinopol. Londra, 5 Iunie. — Sir Fergusson a de- clarat că guvernul nu a luat nici un anga- giament relativ la armată și la flota englesă. Oamenii de Stat italieni sciu că guvernul en- gles este de acord cu el pentru a admite că ordinea actuală în Mediterana și mările ve- cine nu trebue nici de cum turburată. New-York, 5 Iunie. — Un milion și ju- mătate dolari de aur s’au expediat ieri; a^i se va expedia un milion și un sfert. Totalul comandelor se ridică săptămâna acăsta la 4.850.000 dolari. (Agenția română]. RESULTATUL alergărilor din primăvara anului 1891 DIUA I Duminică, 28 (10) Aprilie 1891 Premiul de deschidere (înscriși 8 cai) 1. Loteria, iapă, a D-lui Alex. Marghilo- man, premiul I, 2.000 lei. 2. Unda, iapă, a D-lui M. Marescu, pre- miul II, 775 lei. Premiul Cayuga, (înscriși 8 cai) 1. Saint-Cyrien, armăsar, al D-lui Alex. Marghiloman, premiul I, 2.500 lei. 2. Myosotis, iapă, a D-lui Alex. Marghilo- man, premiul II, 250 lei. Premiul Bidi (înscriși 5 cai) 1. San-Ma-Gut, armăsar, al D-lui Comite N. Esterhazy, premiul I, 3.000 lei. 2. Potenta, iapă, a D-lul Alex. Marghilo- man, premiul II, 300 lei. Premiul arsenalului (înscriși 6 cai) Premiul 11.500 lei । .. . , II 300 } Oferiți de minis- III 200 ” J teru^ de resbel. 1. Maladeta, iapă, a D-lui Maior Poenaru, premiul I, 1.500 lei. 2. Gizela I, iapă, a D-lui sub-locotenent Gălășescu, premiul II, 300 lei. ! 3. Gizela II, iapă, a D-lul locotenent Te- clu, premiul III, 200 lei. Premiul Chitită Steeple-Chase (înscriși 4 cal) 1. Villeroy, armăsar, al D-lul Alex. Mar- ghiloman, premiul I, 2.000 lei. 2. Helmuth, armăsar, al D-lui Comite N. Esterhazy, premiul II, 300 lei. piUA II Duminică, 5 (17) Maiă 1891 Premiul tribunelor (înscriși 10 cai) 1. Myosotis, iapă, a D-lui Alex. Marghi- loman, premiul I, 2.000 lei. Premiul societăței de încuragiare (înscriși 3 cai) 1. Saint-Cyrien, armăsar, al D-lui Alex. Marghiloman, premiul I. 4.000 lei. 2. Unda, iapă, a D-lul M. Marescu, pre- miul II, 500 lei. Premiul Queen-Mary (înscriși 9 cal) 1. Reine-Gabrielle, iapă, a D-lui M. Mar- ghiloman, premiul I, 2.500 lei. 2. Sa-Grace, iapă, a D-lui Alex. Marghi- loman, premiul II, 200 lei. Premiul Damelor (înscriși 5 cai) 1. Adversaire, cal, al D-lui sub-locotenent Gălășescu, premiul I, 125 lei. 2. Ellectra, iapă, a D-lul I. P., premiul II, 125 lei. Premiul Fulger (înscriși 4 cai) Premiul I 1.500 lei i . II 300 J Oferiți de mmis- III 200 * J ^eru^ de resbel Premiul Colentina Steeple-Chase, (în- scriși 3 cal) 1. Jane, iapă, a D-lui M. Marghiloman, premiul I, 2.000 lei. DIUA III Duminică, 12 (24) Maiă 1891 Premiul Canotier (înscriși 8 cai 1. Reine-Gabrielle, iapă, a D-lui M. Mar- ghiloman, premiul I, 2.000 lei. 2. Sa-Grace, iapă, a D-lui Alex. Marghi- loman, premiul II, 650 lei. Premiul de Maiu (încriși 6 cai) 1. Unda, iapă, a D-lui M. Marescu, pre- miul I, 3.500 lei. 2. Monarque, armăsar, al D-lui S. D. Si- mionescu, premiul II, 500 Iei. Premiul Jubileului Regal (înscriși 4 cai) Premiul I, 12.000 lei , II, 2.000 , „ III, 1.000 , Oferit prin subscripție Principele Al. Știrbey . . . 1.000 lei D. George Gr. Cantacuzino . . 1.000 „ „ I. Marghiloman .... 1.000 „ „ Cristache Zerlendi . . . 1.000 „ „ N. Chrissoveloni; .... 1.000 „ „ Eulogie Georgief .... 1.000 , „ Jacques M. Elias .... 1.000 „ „ Solomon Halfon et fils . 1.000 „ „ Banca României . . . 1.000 „ „ Marmorosch Blank . . . 1.000 , „ Jacques Poumay .... 1.000 „ „ Casa Germani............. 1.000 „ Principele D. Ghica . . . 500 „ „ Mihai Marghiloman . . . 500 „ „ Dacia-România .... 500 „ „ Leon Manoach ..... 300 „ „ Naționala de asigurare . . 250 „ „ Alex. Niculescu .... 100 „ 1. Saint-Cyrien, armăsar, al D-lui Alex. Marghiloman, premiul I, 12.000 lei. 2. Hermann, armăsar, al D-lui Comite N. Esterhazy, premiul II, 2.000 lei. 3. San-Ma-Gut, armăsar, al D-lui Comite N. Esterhazy, premiul III, 1.000. Premiul armatei (înscriși 10 cai) Premiul I, R.000 lei ț II 700 J Oferiți de minis- ’ III, 300 ’ J terul de resbeL 1. P. M., cal, al D-lui locotenent Archip, premiul I, 3.000 lei. 2. Gizela I, iapă, a D-lui sub-locotenent Gălășescu, premiul II, 700 lei. 3. Audace, iapă, a D-lui locotenent D. Păianu, premiul III, ,300 lei. Premiul Regal Steeple-Chase, (înscriși 2 cai) 1. Villeroy, armăsar, al D-lui Alex. Mar- ghiloman, premiul I, 4.000 lei. ț>IUA IV Duminică, 19 (31) Maiă 1891 Premiul Pășcani (înscriși 6 cai) 1. Loteria, iapă, a D-lor I. Malla și Bă- descu, premiul I, 2.000 lei. 2. Unda, iapă, a D-lui M. Marescu, pre- miul II, 250 lei. Premiul Marș (înscriși 7 cai) Premiul I, 1.000 lei, oferit de un mem- bru al comitetului curselor. 1. Gizela 1, iapă, a D-lui sub-locotenent Gălășescu, premiul I, 1.105 lei. 2. Perruche, iapă, a D-lui M. Marescu, premiul II, 245 lei. Premiul Jockey-Clubului (înscriși 3 cai) 1. Saint-Cyrien, armăsar, al D-lui Alex. Marghiloman, premiul I, 5.000 lei. 2. Reine-Gabrielle, iapă, a D-lui M. Ma- rescu, premul II, 500 lei. Handicap Liber (înscriși 12 cai) 1. Praetendent, armăsar, al D-lui Comite N. Esterhazy, premiul I, 1.500 lei. 2. Sa-Grace, iapă, a D-lui Alex. Marghi- loman, premiul II, 300 lei. Premiul Călărașilor (seria I) Premiul I 300 lei । . II150 5 Oferiți de ministe- * III 100 ’ J rul de resbeL 1. Soldatul Mardare Dobre, județul Buzeu, premiul I, 300 lei. 2. Soldatul Mincu Ilie, județul Tulcea, pre- miul II, 150 lei. 3. Soldatul Stan Ștefan, județul Ilfov, pre- miul III, 100 lei. Premiul Călărașilor (seria II) Premiul I 300 lei i II150 J Oferiți de ministe- ” III 100 ’ J rul de resbeL 1) Soldatul Bratu Petre, județul Roma- națl, premiul I, 300 lei. 2. Sergentul Corăbieru Nicolae, județul Tecuciu, premiul II, 150 lei. 3. Brigadierul Gheorghiță Stan, județul R.-Sărat, premiul III, 100 lei. 25 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a penitenciarelor Tablou de mișcarea populațiunei arestelor județiane pe luna Aprilie 1891 CD - W Titlul c* Eșîțt din areste în cursul lunel CD deținerel oo a o "5 d .2 a a . .D - a s 5 să facă cunoscut sau să reclcme primăriei drepturile lor; căci la cas contrariu vor ră- mânea singuri răspunzători, conform art. 33 din menționata lege. No. 2.723. 1891, Maiu 16. ANUNCIURI PARTICULARE Public spre cunoscință generală Gă, de acum înainte, în loc de Blasbalg Penches, me voiu numi Blassianu Paul. Se aduce la cunoscință generală că o poliță de lei 500, acceptată de D. Louis Englin- ski, și girată în gol de D. A. Englinski și D. Ferdinand Tomek, cu scadența la 14 Maiii 1891, și care poliță este deja plătită la ter- menul ei, am perZut’o, public dar spre a se considera anulată la orl-cine s’ar afla. A. Kivitsch. Subsemnatul, farmacist în Craiova, fac cu- noscut că o polița subscrisă de mine în ordinul D-lul A. Stieglitz din Marsilia, cu data din 15 Martie 1891, și de plată peste 4 luni, adică la 15 Iulie 1891 st. n., în valore de lei 584, bani 5, pei’Zându-se, se va consi- dera anulată în mâna orî-cui se va găsi. Pândele Lazeanu. Subsemnatul, născut în Bucuresci, licențiat în drept de la facultatea din Paris, fiul D-lul Hermann Hornstein, bancher în Capi- tală, aduc la cunoscință tutulor că de și sunt trecut în diferitele mele acte publice sub nu- mele de Maurice, însă, fiind cunoscut sub a- cela de Marcel, semnez și voiu semna Marcel Hornstein. _________________________ Subsemnatul, din comuna Merișani, penând cartea de judecată No. 97 din 1881, a judelui Roșiori-de-Vede, învestită cu formula executorie, fac cunoscut că orl-cine o va fi găsit va fi anulată. I. Popescu. ₂ 1891, Maiu 20. 1 9^ MONITORUL OFICIAL 25 Maiu 1891 MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea generală a regiei mono- polurilor Statului Se aduce la cunoscință generală că, în țliua de 25 Iunie 1891, orele 3 p. m., se va ține licitațiune pu- blică la direcțiunea generală a re- giei monopolurilor Statului, calea Victoriei No. 133, pentru darea în întreprindere a construirel la ma- nufactura de tutun de la Bel-Vedere a pavilionului pentru atelierele de tâmplărie, dulgherie și spălatul sa- cilor. Valorea aproximativă a lucră- rilor se urcă, de pe devis, la suma de lei 43.000. Planul, devisul și caetul de sar- cini se pot vedea în tote filele de lucru la direcțiunea generală. No. 8.018. 3,₃₁j 1891, Maiu 22. Sindicatul falimentului Leopold Hascalovici Conform art. 844 din codul comercial, D. jude-comisar al acestui faliment a fixat țliua de 4 Iunie 1891, orele 11 a. m., pentru când sunt convocați toți creditorii falimentului a se presenta, în personă saii prin procurator, la tribunalul Ilfov, secția comercială, spre a delibera asupra facere! concordatului saii ac- tului de unire. Sindic, C. Ilieseu. Subsemnata declar că, de astățli înainte, nu mă voiti mal subscrie Maria Dumitrescu, ci Maria D. Teodoru. Maria^ D. Teodoru. SubsemnațiI Frați Stefano, comercianțl de manufactură din Focșani, .declarăm că următorele cambii acceptate de noi: Leî noui 380, bani 40, la ordinul A. Zen- tler & fii, pr. 7 Septembre 1891. Lei noui 417, bani 10, la ordinul A. Zen- tler & fii, pr. 12 Septembre 1891. Lei noui 490, bani 75, la ordinul W. Wisner, pr. 12 Septembre 1891. Lei noui 310, bani 95, la ordinul lonescu, Nicolescu & C-nie, pr. 13 Septembre 1891. Lei noul 600, bani 95, la ordinul M. Ia- cobsohn & Salomon, pr. 12 Septembre 1891. Lei noui 231, bani 75, la ordinul M. la- cobsohn & Salomon, pr. 2 Octombre 1891; Perdute de D. Lazăr Stefano, în Bucuresci la hotelul Kiriazi, în țliua de 3 Maiii, sunt nule și neavenite; purtătorul acestora nu va mai avea nici un drept asupra lor, de ore-ce vom elibera duplicate. Frații Stefano. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 24 Mată (5 Iunie) 1891 | Dobânda 1 SCADENȚA OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE EFECTE cup6nelor CU cu cu cu cu cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen împrumuturi de Stat Romane Rentă perpetuă .......... 6% Aprilie -Octombre. 100% --- IOOV4 ---- 100% --- „ amortibi.ă......... &>/o Aprilie---uctomnre. 99% --- 99 --- --- --- , B (împrumutul de 32^3 milione) . . . 4°/o Ianuarie---Iulie ... 86’/, --- 86=/, --- --- _- s „ (împrumutul de'50 milidne) .... 4°/o Ianuarie---Iulie .... 86’/, --- 86% - _ _ - (împrumutul de 274 miliâne). . . . 4% Ianuarie---iulie .... 86’/, --- 86% --- --- Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreihung) . 5% Ianuarie---Iulie ... --- --- --- --- --- , de Stat (convertite rurale) . . 6»/. Maiu--- Noembre..... 100»/, --- 100% --- ' --- Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 lei 10 Maiu---Noembre.... 274 --- 270 --- --- --- împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 . . 5% Ianuarie---Iulie .... 97 --- 96% --- --- --- . . . «84- • 5o/o Maiu--- Noemnre.... 1888. . 5% Iunie--- Decembre .. --- 1890. . 5% Maiu--- Noembre ... 95% 95% __ 0 » cu losurl a 20 lei . La tra gere........ 73 ' --- 70 --- --- --- ImprumutuH de societăți Scrisuri funciare rurale....... 7% Ianuarie---Iulie .... 1041/* --- 104 --- --- --- » 0 * ....... 5°/o Ianuarie---Iulie .... 100^/g 100»/, --- --- » „ urbane Bucuresci . . . 7»/» Ianuarie---Iulie .... 105 _ 104»/. _ . . . . 6»/o Ianuarie---Iulie .... 103% 103% --- --- 5“/0 Ianuarie---Iulie .... 971/. _ 97 _ . . . Iași ...... . 5»/. Ianuarie---Iulie .... 87 --- 86% --- --- --- ' Ultim . VALOREA Acțiuni divid. NOMINALĂ Banca națională a României...... 83 500 lei Întreg vers. --- 1462 _ 1458 __ 1460 Societatea de asigurare Dacia-România . . 30 2UU s 9 9 --- 348 346 --- 345.46.46’Za » „ „ Naționala . . . . 55 200 , * 9 --- 356 --- 348 --- --- „ „ reasigurare....... 10 200 . n 9 --- --- --- ------ , română de construcțiuni si lucrări publice. . ------ 250 „ 0 0 ---■ 100 97 --- 100.98 „ de basalt artificial...... 30 250 „ > 0 --- --- --- --- --- . pentru fabricarea hârtiei. . . . ---- 100 „ 9 0 --- --- --- --- Banca României.......... » • • • --- 200 „ 9 a --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu CU CU CU cu cu SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul ........... --- --- --- --- --- --- Galbenul austriac........ Londra . cek 25.33%-31% Cor6na germană (marca)...... --- --- 3 luni 25.071/a-05 Lira sterlină.......... --- --- Paris cek 100.25-20 Lira otomană.......... _ --- --- --- --- --- a 3 luni 99.40-30 Imperialul rusesc.....«... --- --- --- --- Erancia . cek --- Florinul austriac de hârtie...... __ --- --- --- --- 3 luni --- Rubla de hârtie ..... ..... --- --- --- --- --- --- Viena cek 2.150,-15 Aur contra argint (agiul).......... --- --- --- --- 0% --- 0 a luni 2.13%-13 (scurt) 1 Greutatea OFEI UTE CER UTE ÎNCHEIAT E Berlin . cek 123.85-80 CEREALE în libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania. 8 luni 122.95-85 . cek 3 luni Grâu............. --- --- --- --- --- Amsterdam 3 luni Porumb............ _ --- --- --- --- ------ Petersburg 3 luni ------ Secară ............ _ --- --- --- --- --- Belgia 3 luni 99.15 Ovez............. --- --- --- --- --- 0 (scurt) --- Orz............. _ --- --- --- ------ Elveția . 3 luni 98.95 Rapiță............ _ --- --- --- --- --- Italia 3 luni --- Fasole............ --- --- --- --- --- --- SCOMPTURI { „otin„als f scompt 5 % și < ’ i avansuri pe deposite de efecte sau lingouri . 6 % AVANSURI ( Casa de Depuneri și Consemnațiuni: avansuri pe deposite ue efecte 6 % Imprimeria statului. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO