No. 40 UN.-,EXEMPLAR: 25 BANI Vineri, 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 lei pe an 22 le! 50 b. pe 6 luni. Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântâia $ a fie-cărei luni. PKEȚDL ABONAMENTULUI PENTRU STRUnETATE 60 lei pe an; 35Je! pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștala PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLiTESC Până la 50 Unii, 5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PRHÎUL ANUNC1URIL0R Publicațiunile primărielor, comitetelor,-etc., linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 led. Anunciurile particulare 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne: Decret — Prescurtări de decrete. Ministerul de resbtil: Decrete — Rapârte — Prescurtări de decrete. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decrete — Raport. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicare — Dare de semă — DepeșT telegrafice — Diverse — Bu- letine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 23 Maiu MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 9.097; Vcdând decretul Nostru sub No. 1.438 de la 9 Maiii 1891 ; In virtutea art. 34 și 50, alin. 2 din legea iudetiană. Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliele județiane din totă țâra, afară de județele Tulcea și Constanța, sunt autorisate ca, în sesiunea extraordinară pen- tru cari se află convocate, să se ocupe și cu cestiunea ștergere! rămășițelor din decimi ju- dețiane, conform legel promulgate la 1 o Ia- nuarie 1891, cu decretul No. 61. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.532. Prin decretul regal cu No. 1.526 din 17 Maiu 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, D. doctor Sergiu lanota s’a revocat din postul de medic al spitalului județian din comuna Budesci, județul Ilfov, pentru motivele expuse prin menționatul raport. Prin decretul regal cu No. 1.563 din 20 Maiu 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Costache Ca- sabol s’a numit în postul de director al ares- tului preventiv din județul Suceava, în locul D-lui Mina Savel, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toii de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 5 35, Am decretat și decretăm ; Art. I. In interesul serviciului, căpitanul Bă- lescu Constantin, din depositul flotilei, se mută la arsenalul flotilei și se numesce comandant al companiei uvrierilor. Art. II. Acâstă mutare și numire se va con- sidera pe diua de 1 Iunie 1891. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 20 Maifi 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No: 1.576. Raportul D-lui ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, In interesul serviciului am onore a supune aprobărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret, relativ la mutarea și numirea căpi- tanului Bălescu Constantin, din depositul flo- tilei, ca comandant al companiei uvrierilor din arsenalul flotilei. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 535. 1891. Maiii 20. CAROL. I, Prin grația lui Dumnedefi și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 528, Am decretat și decretăm: Art. I. In interesul serviciului, sub-locote- nenții Niculcescu Anibal și Vasiliu Eugeniu, ambii din depositul flotilei, se mută, pe diua de 1 Maiu 1891, în arma infanteriei și se în- sumâză cel d’ântâifi în regimentul 9 dorobanți și cel de al duoilea în regimentul 23 dorobanți, la vacanțele ce există. Art. II. Miifistrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 1.577. Raportul D-luI ministru de resbel către M. S. Regele. Sire,* Din raportul comandamentului flotilei sub No. i2 5,reese că sub-locotenenții Niculcescu Anibal și Vasiliu Eugeniu, provenind primul din scola de oficieri și secundul din scola de sub-oficieri de la Bistrița, nici nu s’afi pus la curent cu cunoscințele de meseria ce se cer în arma flotilei și nici nu sunt animați de dorința de a ’și apropria acele cunoscințe. 24 Maiu 1891 930 Pentru aceste motive, și în acord cu pro- punerea comandamentului flotilei, vin cu cel mai profund respect a ruga pe Majestatea Vos- tră să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret prin care numirii sub-locotenenți se mută, în interesul serviciului, din arma flotilei în arma infanteriei la regimentele 9 și 23 do- robanți, unde există vacanțe. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 52Ș. 1891, Maiii 20 CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Având în vedere resultatul concursului pen- tru șcâla navală din Brest; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 536, Am decretat și decretăm: Art. I. Se acordă tinerilor Rujinsky Ale- xandru și Poenariu Constantin un congediu de 4 ani în Francia pentru a urma cursurile șcâlel navale din Brest. Art. II. Pe tot timpul șederei acestor tineri la studiu vor avea dreptul la o subvențiune lunară de lei 200, iar de la data avansăreilor în gradul de sub-locotenent vor avea dreptul la solda și accesoriile gradului cari împreună cu subvențiunea nu va întrece suma de 400 lei pe lună. Asemenea vor' avea dreptul fie-care la o indemnitate de 300 lei pentru ducere și tot atâta pentru întârcere. Art. III. Un angagiament-d’a servi după întârcerea lor în țâră 8 ani în flotilă, cerut de minister, va fi obligatoriu pentru acești tineri. Ministrul Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Bucuresci, la 20 Maiii 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahdvari. No. 1.575. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun , aprobărei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de decret, relativ la trimiterea în străinătate a tinerilor Rujinsky Alexandru și Poenariu Constantin, cari aii reușit la concursul ținut în acest scop în ^iua de 1 Maiu la Galați, pentru a urma cursurile șcâlei navale din Brest. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 536. 1891, Maiii 20. MONITORUL OFICIAL Prin decretul regal cu No. 1.545 din 20 Maiu 1891,, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 945, s’a acordat că- pitanului în retragere Theodosescu Gheorghe din arma cavaleriei, pentru un serviciu de 27 ani împliniți, o pensiune de lei 219, bani 33, pe lună, cu începere de la 1 Aprilie 1891. Prin decretul regal cu No. 1.546 din 20 Maiii 1891, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 946, s’a rectificat pensiunea acordată prin decretul cu No. 1.522 din 1890 căpitanului în reformă Pârcălabu Nicolae din arma infanteriei, și s’a fixat cuantumul de lei 189, bani 16, pe lună, cu începere de la 1 Aprilie 1890. Prin decretul regal cu No. 1.547 din 20 Maiu 1891, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 947, s’a acordat căpitanului în retragere losef Gamba din arma infanteriei, pentru un serviciiă de 20 ani împliniți, o pensiune de lei 147, bani 33, pe lună, cu începere de la 1 Aprilie 1891. Prin decretul regal cu No. 1.548 din 20 Maiu 1891, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 948, s’a acordat căpitanului în retragere Pândele Di- mitrie din arma infanteriei, pentru un serviciu de 26 ani împliniți, o pensiune de 230 lei pe lună, cu începere de la 1 Iulie 1889. Prin decretul regal cu No. 1.549 din 20 Maiu 1891, dupe propunerea făcută de ace- lași D. ministru prin raportul No. 949, s’a acordat pensiune persânelor următâre: Căpitanului în retragere Demetrescu Gri- gore din arma cavaleriei, pentru un serviciu de 31 ani împliniți, lei 255 pe lună, cu înce- pere de la 1 Maiii 1891. D-nei Elena Proicea, văduvă cu copil mi- nori, lei 128 pe lună, pentru 19 ani împliniți serviți armatei de decedatul său soț, locote- nentul Proicea Dimitrie, cu începere de la 11 Iunie 1890. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.562 din 20 Maiu 1891, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul lu- crărilor publice cu raportul No. 4.950, D. Alexandru Zahariâde, elev-inginer în corpul technic al Statului de la 21 Aprilie 1889, în- deplinind stagiul regulamentar, se înaintâză la gradul de inginer ordinar clasa III. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin gratia lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunei publice sub No. 4.699; Văzând alegerea făcută de comunitatea mo- nastirei Țigănesci, conform art. 44 din regu- lamentul sântului Sinod, cum și midlocirea I. P.S. Mitropolit al Ungro-Vlahiei și Primat al României, Am decretat și decretăm: Art. I. Prea Cuviâsa Archimandrită Dom- nica se întăresce de stariță la sânta monastire Țigănesci din județul Ilfov. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei pu- blice este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 7 Maiu 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, G. D. Teodorescu. No. 1.414. Raportul D-lul ministru cultelor și instrucțiunei publice către M. S. Regele. Sire, Postul de stariță la monastirea Țigănesci din județul Ilfov, devenind vacant prin decedarea titularei; Soborul acelei monastiri întrunindu-se a ales, dupe tâtă orânduiala și liniștea, de stareță pe Prea Cuviosa Archimandrită Domnica din acea monastire. I. P. S. Mitropolit Primat midlocește ca Majestatea Vâstră să bine-voiască a întări, prin decret regal, pe P. C. Archimandrită Domnica de stariță la monastirea Țigănesci, ca una ce se bucură de încrederea soborului și însușește, tot-d’o-dată, și calitățile morale pentru o bună administrație morală și materială a monastirei, conform art. 44 din regulamentul sântului Sinod pentru disciplina monahală, supunând decretul de întărire la înalta Majestăței Vostre semnare. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, G. D. Teodorescu. No. 4.699. 1891, Maiii 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu si voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publice sub No. 2.345, * MONITORUL OFICIAL PARTE NEOFICIALĂ 931 24 Maiu 4891 Vădând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. .20 din 14 Maid 1891 ; Conform art. 817 din codul civil; Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus dis se aprobă. Art. II. Se autorisă ministerul cultelor și instrucțiunei publice a primi pentru Asilul Elena-Doamna donațiunea făcută acelui in- stitut de decedatul Al. Andonescu prin testa- mentul s6Ct de la 19 Martie 1890, donațiune ce consistă în nuda proprietate a părței de moșie Hotcărău, din județul Prahova, plasa Câmpu-Târgșor, și care va.intra în stăpânirea desSyîrșită a disei moșii dupe mârtea fratelui și surorei decedatului, conform disposițiunilor din citatul țestament. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunei pu- blice este însărcinat cu executarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 16 Maid 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiune! publice, G. D. Teodorescu. No. 1.514. DECISIUNT MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de finance No. 23.598 din 20 Maiu 1891, se înaintâză, se numesce și se transferă în serviciul caselor de credit agricol: La județul Tulcea D. Const. Husărescu, actual copist clasa I, se înaintâză în funcțiunea de ajutor țiitorului de registre, în locul D-lui Ion Valasoglu, care a părăsit serviciul. D. I. T. Mateescu, absolvent a 4 clase li- ceale, actual agent de constatare de la primă- ria orașului Focșani, se numesce copist clasa I, în locul D-lui C. Husărescu, înaintat. La județele Constanța și Dâmbovița D, N. Vergulescu, actual țiitor de registre, de la județul Dâmbovița se transferă în aceeași funcțiune la județul Constanța, în locul D-lui N. Minculescu, și acesta în locul D-lui N. Ver- gulescu, dupe cerere. Prin decisiunea aceluiași D. ministru din 17 Maiu 1891, sunt numiți în serviciul regiei monopolurilor Statului, următârele persâne : D. Florea Stănescu, actual verificator cla- sa III, în funcțiunea de verificator clasa II, în locul D-lui Pascu Popescu, demisionat. D. C. Diaconescu, vechiu elev al scolei practice .de agricultură de laStrihareț, in func- țiunea de verificator clasa III, în locul D-lui Florea Stănescu, înaintat. D. Dragomir Dobrescu, în funcțiunea de verificator clasa III, în locul D-lul Temistocle Constantinescu, demisionat. Bucuresci, 23 Maiu Exc. Sa D. de Biilovv, ministrul pleni- potențiar al Germaniei, părăsind România în virtutea unui congediu, Principele Lich- nowsky, secretar de Legațiune, va gera Le- gațiunea Imperială în calitate de însărcinat cu afacerile. Darea de semă a D-lor delegați George I. La- hovari și Grigorie G. Tocilescu, însărcinați de so- cietatea geografică română a o representa la con- gresul geografic din Viena, ținut în filele de I, 2 și 3 Aprilie st. n. 1891. Domnilor vice-președinți, Reîntorși din misiunea, cu care onor, co- mitet al societăței a bine-voit a ne însărcina, de a participa la al IX-lea congres geografic german ce s’a ținut la Viena în țlilele de 1, 2 și 3 Aprilie st. n. anul curent, Avem onore a vă presenta o scurtă dare de sâmă asupra desbaterilor congresului și asu- pra exposițiunei geografice organisată cu oca- siunea acestui congres, arătând, tot d’o-dată, și ore-cari măsuri ce, dupe socotința nâstră, ar fi de luat, pentru ca studiile geografice să capete în România o mai mare extensiune. I. Desbaterile congresului Potrivit programului, congresul s’a des- chis în aula universităței, de către D. F. v. Hauer, președintele societăței geografice din Viena, în țliua de 1 Aprilie, orele 10 a. m., în presența excelenței sale D. Dr. Gautsch von Frankenthurm, ministrul cultelor și in- strucțiunei publice și președintele de onore al congresului, precum și a unui număr însem- nat de ospețl de onore și membrii al congre- sului, venițl din tote părțile Germaniei, Au- stro-Ungariei, cum și din Elveția, Suedia, Francia, Bulgaria și Serbia. Dupe salutarea oficială a congresului geo- grafic făcută de D. Hauer și a discursurilor ocasionale, rostite de D. ministru Gautsch von Frankenthurm, de D. G. Neumayer, di- rectorul observatorului din Hamburg și de către D. primar al Vienei, precum și a în- sciințărel din partea biuroului că la acest congres participă și delegații societăților geo- grafice din Berlin, Elveția și Bucuresci, a ur- mat lectura celor trei memorii fixate în pro- gram și anume: 1. G. Neumayer, „Despre măsurătorea magnetică a uscatului/ 2. A. Penck, „Formele suprafeței uscatu- lui și 3. v. Sterneck, „Despre conturbările și deviațiunile. instrumentului Loth (plumbu- lui)/ Primul conferențiar, cunoscut îndestul prin publicațiunile sale astronomice, a arătat în ce stare se găsesce cestiunea măsurătorilor pământului prin magnetism, încercările ce s’au făcut până acum în Anglia, Rusia și A- merica și a conchis că numai atunci se va ajunge la nisce resultate sigure, când tote in- stitutele observatorii se vor servi cu aceleași aparate, ceea-ce va și propune la viitorul con- gres metheorologic, ce va avea loc anul acesta la Miinchen. Comunicațiunea D-lui A. Penck, profesor de geografie la universitatea din Viena, ca și a D-lui v. Sterneck, locotenent major la in- stitutul geografic militar din Viena, conține o serie de observațiuni cu totul noul și intere- sante, cari vor fi mai binecunoscute și apre- ciate, când se vor tipări în memoriile con- gresului geografic. In ședința dupe amiațll Dr. G. Diener, pri- vat-docent la universitatea din Viena, a expus în chip destul de clar „Organismul Alpilor", iar D. Baron v. Toii, din Petersburg, a îm- părtășit resultatele „Cercetărilor sale din Nord-Ostul Siberiei resultate la cari a- junsese pe altă cale și D. profesor A. Penck, care a luat imediat cuvântul ca să ’și expri- me părerea sa de reu că nu s’a vățlut men- ționat de către D. v. Toii. Fiind-că raportul comisiunel geografice in- stituită de congresul geografic nu a fost gata, ședința s’a ridicat. Săra a avut loc recepțiunea congresului geografic de către D. primar și consiliul co- munal al orașului Viena în ospelul comunal (Rathhaus). Sălile vaste ale acestui palat, care alcătuesce una din cele mai frumose po- dobe gotice ale Capitalei imperiului, erau splendid luminate; mai bine de 1.000 per- sone luară parte la petrecerea și la banche- tul dat în onorea ospeților geografi. Ședința anti-meridiană de a duoa ții a fost consacrată cunoștințelor geografice asupra peninsulei balcanice. D. major-locotenent, H. Harți, de la insti- tutul geografic milităresc din Viena, a vorbit „Despre lucrările de măsurătore în peninsula balcanică¹¹; D. Dr. F. Toula, „Despre starea cunoștinței geografice a țărilor balcanice"; D. profesor universitar Tomaschek, „Despre lo- cuitorii de astățli ai Macedoniei"; D. Dr. A. Philippson din Berlin, „Despre sistemul mun- tos al Peloponesului"; D. H. Miiller, „Cerce- tări geografice asupra Bosniei și Herzogovi- nei," și, în fine, D. W. Gotz, „Despre munții Sud-serbicI dintre Lim și așa numita Morawa bulgară". Din aceste memorii, semnalăm pe al D-lui Harți, care a accentuat cu deosebire lucră- rile chartografice și de măsurătore ale ma- relui stat-major al României, țlicând că nu numai din punctul de vedere politic, dar și cultural și științific, România este în fruntea Statelor balcanice. Gât despre comunicațiunea D-lui profesor Tomaschek, se pare că ea a avut în vedere mai mult pe publicul cel mare, de cât pe omenii de știință, de ore-ce s’a mărginit la simple generalități, la lucruri deja de mult cunoscute; de aceea ea nici a provocat veri-o discuțiune, la care aveam și noi intențiunea de a participa. Ședința de dupe prânțl a fost consacrată păr- ței pedagogice a învățământului geografic, ci- tindu-se de D. Umlauft, „Despre cabinetul geografie școlarde D. Klâr, „Despre relief ca mijloc auxiliar in invețăment¹¹', și de 932 MONITORUL OFICIAL 24 Maiu 1891 D. Poruba, „Despre întrebuințarea apara- telor de projecțiune pentru învețămentul geografic." A treia s’a vorbit în ședința de dimi- nâță despre lacuri și mări, anume D. E. Rich- ter, profesor universitar din Graz, „Asupra relațiunilor de temperatură ale lacurilor Al- pine din Austria¹'; Graful Zeppelin, „Asupra lacului Constanța"; E. Briickner, „Asupra oscilațiunilor lacurilor și mărilor", și Dr. R. Seiger, „Asupra schimbărilor de nivel la lacurile și țărmurile scandinavice'. Dupe prân^, Dr. E. Oberhummer, privat- docent la universitatea din Munchen, a expus câle-va considerațiuni, „Asupra viitorelor probleme ale geografiei istorice*, și profeso- rul F.'Steiner, din Praga, a vorbit, „Despre Photogrammetrie*. Tot în acestă ședință, care era ultima a congresului, s’a decis ca al X-lea congres geografic să aibă loc peste duoi ani (1893) și anume în orașul Stuttgard; D. profesor Briickner, în calitate de delegat al societăți- lor geografice din Elveția, a invitat pe toți membrii congresului German, la congresul internațional de geografie, ce va avea loc anul acesta, în luna August, în orașul Berna. Atât în sera de 2 cât și în aceea de 3 A- prilie, a avut loc o reuniune socială a mem- brilor congresului, iar în ^iua de 4 Aprilie, dupe ce parte din membri aii visitat museele, depositele chartografice ale institutului geo- grafic milităresc și ale archivei de resboiîi, s’au dus în escursiune pe Kahlenberg și Leo- poldsberg (aprope de Viena). In ^iua de 5 Aprilie mare număr din mem- brii congresului aiî plecat la Pesta, unde fu- sese invitați de către societatea geografică ungară; de aci apoi, în număr mai restrîns, au pornit în escursiunea proiectată pentru 6 (Iile a se face laFiume, Abbazia,Polla, Triest, Miramare, St. Ganzian și Adelsberg (în do- meniul Karstului). La acestă escursiune, subsemnați! n’ati putut lua parte, fiind rechemați în țâră de lucrări urgente. II. Exposițiunea geografică Biuroul însărcinat cu organisarea congre- sului a avut fericita idee de a întocmi o exposițiune geografică în sălile de lângă aula cea mare a universităței. Scopul principal al acestei exposițiuni fiind în prima linie de a învedera desvoltarea chartografiei austriace, el a fost atins pe deplin, grație institutului geografic militar, archivei de resboiu, biblio- tecei imperiale și câtor-va particulari, cari aii procurat îndestule materiale pentru a se putea urmări desvoltarea chartografiei oficiale a Austriei; nu mai puțin a fost representată chartografia ei privată prin publicațiunile și aparatele didactice ale cunoscuților librari editori Artaria et G-nie,. Ed. Holzel, Holder și Lechner. Dupe chartografia Austriei vine în însem- nătate chartografia peninsulei balcanice care merită a fi menționată deosebit; precum și 6re-carl rarități chartografice provenite din diferite colecțiunl și biblioteci vienese. Din cele 464 numere, cari compun grupa I sau exposițiunea istorică, notăm ca mai interesante pentru noi următorele: 1) Lagărul armatei turcești înaintea Vie- nei, din anul 1683; 2) Planul Brașovului și Sibiului din 1702 și al Nouei-Orșove din 1789; 3) Mappa Transilvaniei și țărilor vecine de Morando Visconti, 1699; 4) Charta Transilvaniei și Moldovei desem- nată în 1725 de Ion Revizki; 5) Chărți ale Transilvaniei din 1789,1806, 1810 și 1853—1868; 6) Banatul Temișorel, de Harind, Kaiser și d’Hautemont, 1728; idem din 1787 și 1853 ; 7) Chărți ale Țărei RomânescI și Moldovei din 1722, 1744, 1767—1773, 1790 și 1856—1858; 8) O colecțiune de planuri privitore la Du- năre din 1737, 1783, 1790, 1835 și 1859; ;. 9) Planul Bucurescilor l"=100° din 1791 de locot. Ernst; 10) Charta originală turcăscă a Turciei Europeene și a țărilor din Nord învecinate, ' luată de la Turci în bătălia de la Peterwar- dein în ^iua de 5 August 1716, și care se consideră ca una dintre cele mai bune opere ale chartografiei turcești; 11) Alte chărți ale imperiului turcesc și țărilor Dunărene din 1783,1807/8,1819— 1823, 1829, 1876; 12) Charta Bulgariei de Kanitz, idem a sta- tulul-major rusesc 1=210.000, Petersburg 1884; idem, idem 1=126.000, Petersburg 1886; 13) Charta fotografică a Dobrogei de sta- tul-major român, 4 fol 1=200.000, Bucu- resci 1887; 14) Charta Dobrogei de statul-major ro- mân 1=50.000, adusă pentru a figura în ex- posițiune, de subscrișil. Chartografia geologică a peninsulei bal- canice, nu era mal puțin interesantă, conți- nând 41 numere. Semnalăm charta lui Peters pentru Do- brogea nordică; chărțile lui Toula, Zlatarski, Scorpii, Pelz, A. Bouâ pentru Bulgaria; a lui JujovicI pentru Serbia; ale lui Mojsiso- vics și Tietze pentru Bosnia, Hertzegovina și Muntenegru; charta geografică a României de M. Drăghiceanu, precum și chărțile lui Hochstetter și A. Bouă pentru Turcia cen- trală. Intre raritățile chartografice din diferite co- lecțiunl și biblioteci vienese, figurau mai multe chărți topografice manuscripte din se- colul XVIII, planuri de orașe din secolul XVII; Transilvania de Sambucus 1566 ; pu- plicațiunl vechi și atlasurl geografice: ale lui BrMin(Braun)1572 —1618; Orteliusl579; Gerard Mercator 1623, Latz VVolfgang 1561, geografia lui M. Livio Sanuto 1588; duoă portulane (unul probabil al genovesulul Gipv Battista Agnese); Atlas venețian al Levantu- lui 1654—1659 ; Charta Turciei din 1559 de Hagi Ahmed Tunesdro, etc. O bogată colecție de fotografii, peyage și panorame, de reliefuri, de aparate didactice și de publicațiuni pentru învățământul geo- grafic, ca și de instrumente geografice pentru triangulare și pentru fixarea longitudinelor, aparate fotogrammetrice și de măsurătore, alcătuia a cincea și ultima grupă a exposi- țiunei. In ^iua de 2 Aprilie M. S. împăratul Frantz losef a visitat exposițiunea în timp de 2 ore, observând de aprope chărțile și obiectele ex- puse. Chartografia peninsulei balcanice a a- tras cu deosebire atențiunea împăratului, și mal pre sus de cât tote: a lăudat charta Do- brogei lucrată de statul-major al armatei ro- mâne pe scara 1=50.000. Acâstă înaltă și prețiosă atențiune din partea Augustului Mo- narch a fost relevată de foile vienese, lăudând cu acâstă ocasiune năzuințele ce tînărul Stat român face pentru progresul culturei și civi- lisațiunel în Orient. III Starea înaintată și înfloritore a sciințel geo- grafice în țările germane, așa cum ne-a fost dat s’o constatăm și cu acâstă ocasiune la congresul și la exposițiunea geografică din Viena, ne face să cugetăm la puțina însem- nătate a învățământului geografic în scolele nostre. Pe când la Universitatea din Viena se predă geografia de 500 ani, pe când nu există as- tățll în Europa o Universitate în care studiul geografic să nu formeze obiectul unei catedre deosebite,—în România acest studiu se finesce cu clasa IV gimnasială. Puținul ce școlarul a putut să capete în cei 4 ani de gimnasiu, se uită ușor în cei 3 ani ai cursului superior, așa că am putea țlice, cu puține excepții, că absolvenții noștri liceali mai nimic nu sciu din frumosa sciință a geografiei. Cei cari aiî avut ocasiune să asiste la exa- menele de bacalaureat, s’au putut convinge îndestul despre acâsta. Ar fi pote timpul să se cugete la acoperi- rea unui gol ce devine din ^i în ^i mai sim- țitor în învățământul nostru. Geografia ar trebui să capete locul de onore ce ’i se cuvine în obiectele de studii universitare; fără de a- câsta nu vom putea avea profesori buni de geografie în gimnasii; iar bunele metode și de mult timp puse în practică în stabilimen- tele de cultură ale Statelor apusene vor ră- mâne încă mult timp străine pentru scolele nostre. Completarea acestui studiu, îmbunătățirea' metodelor de predare, procurarea aparatelor didactice pentru învățătnântul geografiei sunt desideratele asupra cărora ne împlinim o da- torie atrăgând atențiunea celor în drept și mai cu sâmă a societățel Geografice Române, căreea nu lipsim a ’i exprima viua nostră recunoscință pentru însemnata onore ce ne-a făcut de a ne însărcina să o representăm la al IX-lea congres geografic german din Viena. Delegați, G. Lahovari, Gr. G. Tocilescu. Bucuresci, Aprilie 1891. 933 24 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL DEPEȘi TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Sofia, 3 Junie.— Astățll s’a celebrat ani- versarea nascere! principesei Clementina. Principele se întorsese ieri săra din Filipo- poli; a trecut diminâța în revistă trupele din tabăra de lângă Sofia. Iu urmă s’a cântat un Te Deum la care aii asistat principele, miniș- trii și înalțil funcționari. Paris, 3 Iunie. — Țarul a agreat numi ■ rea D-lul Montebello ca ambasador al Fran- ciel la Petersburg; acâstă numire este consi- derată ca forte apropiată. Paris, 3 Iunie. — Bancherul Jouannot, organisatorul principal al exposițiel din Mos- cova, a fugit de câte-va țlile; se asigură că lasă un pasiv de mal multe milione. Paris, 3 Iunie. — Fasseler, amploiat lâ fabrica de arme din Puteaux, amestecat în afacerea melini'tei, a fost arestat. El e acusat că a comunicat planuri și documente însem- nate din archivele fabrice!, lui Triponnet, care era representantul casei Armstrong. Fasseler mărturisesce că a dat lui Tri- ponnet desemnuri de părți de tunuri, dar nu într’un scop de beneficii materiale; el credea că nu pote refusa acest serviciu unui prieten, care era în același timp oficier în armata te- ritorială. Colonia, 3 Iunie. — Trăsnetul a căZut dupe amiațli în fabrica de dinamită din Schlesbuch, districtul Solingen; s’a produs o explosie a cărei întindere nu se cunosce încă; trei persone au fost omorîte; mai multe ră- nite. Paris, 3 Iunie. — Camera a adoptat, cu 406 voturi, contra 3, propunerea care limi- tâză la 12 ore țliua de lucru a amploiaților și a lucrătorilor de transporturi concedate de către Stat în departamente saii comune. Bruxel, 3 Iunie. — Qiarul oficial al Sta- tului Congo publică textul tratatului de ex- trădare încheiat între Germania și Statul Congo. Hamburg, 3 Iunie. — Corespondentul Hamburges declară că pole asigura, pe basa unor informațiuni autentice, că amănuntele date de Temps asupra unei pretinse visite, pe care principele de Hohenlohe ar fi făcut principelui Bismarck la 31 Maiu, sunt cu de- săvîrșire neîntemeiate. Principele de Hohen- lohe s’a dus direct de la Berlin la Strasburg. Roma, 3 Iunie. — RăspunZând la între- barea dacă guvernul are de gând să intervie în favorea ovreilor cari sunt obiectul unor persecuți uni în ore-earl părți din Europa, D. di Rudini a Zis că guvernul italian nu se pote amesteca în afacerile interiore ale celor-alte State; dar că dacă ar fi chemat să spună cu- vântul său, nu ar putea fi de cât în favorea toleranței religiose. Turin, 3 Iunie. — O furtună violentă a isbucnit noptea trecută în valea Suzei, mai multe case s’au dărâmat; sunt 9 morți și mai mulți răniți. Paris, 3 Iunie. — Consiliul municipal a emis, cu 48 voturi, contra a 2, un vot de blam în contra prefectului Senei pentru lipsa sa din Paris în timpul grevei omnibusurilor și pentru întârțliările sistematice în soluțiu- nea afacere!. Constantinopol, 3 Iunie. — Bancherul Israîl, însoțit de D. Eckardt, dragoman al ambasadei germane, de dragomanul consu- latului austro-ungar din Andrianopol și de o escortă de 28 omeni, pentru a păzi res- cumperarea, au plecat asâră din Andrianopol, el a sosit aZI diminâță la Kirkilisse, unde s’a început negociările cu tâlharii. Aceștia se arată forte neîncrezători din causa escortei și pun ca condițiune a liberărel prisonierilor retragerea soldaților. Se speră că prisonieril vor fi puși în libertate Joi. Montevideo, 3 Iunie.—Expunerea finan- ciară este considerată ca satisfăcătore, veni- turile întrec cheltuelile prevăZute; printre acestea sunt înscrise interesele datoriei pu- blice și subvențiunile drumurilor de fer. Lisabona, 3 Iunie. — Printre documen- tele cărței albe, care s’a publicat, figurăză o depeșă a fostului ministru de afaceri străine, D. Barbosa, cu data de 6 Noembre 1890, prin care mulțumesce guvernelor din Viena, Bruxel, Madrid, Paris, Roma și din Pe- tersburg, pentru, grațiosa lor intervenire pe lângă Englitera în favorea Portugaliei. Paris, 3 Iunie. — D. Thomsen, ministrul Franciel în Danemarca, va fi probabil che- mat la alte funcțiuni. Paris, 3 Iunie. — Negociările financiare urmate aci de D. Garvalho, ministru de fi- nance al Portugaliei, sunt pe o cale forte bună; se crede că afacerea se va încheia până mâine și că ministrul va pleca Sâmbătă. Washington, 3 Iunie.—O circulară a D-lul Forster anunță că bonzii 4 în circula- ție vor fi rambursați la 2 Septembre viitor, și că cu începere de la acăstă dată vor înceta de a da interese. Circulara adaogă, că ministerul de finance examinăză propunerea unor detentorl de bonzi de a lăsa să circule acâstă valore, chiar dupe 2 Septembre, cu dobânda de 1 */ₛ %• Buenos-Ayres,3 Iunie.—Camera aadop- tat proiectul de lege, care suspendă dreptul de urmăriri în contra băncilor, pentru un termen de 30 Zile. S’a presintat Camerei o propunere care cere, să se oprâscă exportul metalic. Băncile vînd aur în mare cantitate; credi- torii băncel italiane vor putea retrage aprope integral depositele lor, de 6re-ce activul acestei bănci întrece pasivul. Banca francesă din Rio de la Plata a sus- pendat plățile sale. Se asigură că creditori! vor fi pe deplin plătiți. (Agenția română). DIVERSE In noptea de 13—14 Maiu a. c., femeea Tudora Marin B. Uțan, din cătunul Asan- Aga, județul Vlașca, în vârstă ca de 40 ani, s’a sinucis prin strangulare. Din cercetările făcute la localitate resultă că numita, suferind de mal mult timp de pela- gră, s’a strangulat într’un acces de nebunie. Cașul s’a comunicat D-lul procuror local. MINISTERUL DE FINANCE Archiva inpirBJS c 6162^2, | înalta curte de corupturi -XB StUIUț op O1VSOQ 'S T T IZ. IaaOCAI 1 ,_________________________Situația lucrărilor pe anul 1890 C c njonț ut wesoc a c <: Registratura 7453 CJUJțUJ ___________________________________________________________________________________________________________1 10667 1 a ațTun-juniiodg .00 c i 04 <6 q II uaunjioag CC 2 a «0 x< »- p | j ■Bsunipog Exerciții 1 monț ui *) 4 eȚvjunuojj Rentase în lucru pnsjnoag 03 8928 1 10623 U10LA.198 ap ’țsuo^ Oi pnpdy O XpuRJUX) CO * & ș ■ ■ jjnțdwog 7845 R e s o 1 v a t e linsinoag CO 1,____________________1695 | JpU'BJ'BX) Oi €0 1 Apeluri 1 O aî«Ațosajț țo 03 uui.ioj ui uipv co țlplAIOS ap ‘ȚSUOJ 00 i RevieuirI ațva josag 04 'guuoj ut uipy i---l pnțdiuog Ci 01 co TOTAL linsinoaji io ■ i-------------------:--------------5---------------;-------------------:--------------- npȚAjas ap •țsuoo OO 00 pnjodv iO&I CO O 1 jiiuRjux) 00 10 xj» și 1886 inusiAag Oi V---1 8244 <0 jjnțdmog 00 1 Intrate în curte în cursul pnsjnoa^ oo anului oo lliatA.ias ap ")BUOQ <0 co pnpdy W IO eo Hjuurtx) 10 2 2 pinsiAag oo eo 1 00 *0 lințdtnoo co 90 «o 90 Aflate la 1 Ianuarie 1890 pnsjnoag 0 1 l 1 1 1 Li ijtOȚAJas ap ;enoQ 04 8660 03 *) Exerciții în luc jjnpdy CO CO 01 ’ pinsiAați <0 Ui rK pnțdtuoa 7576 934 MONITORUL OFICIAL 24 Maiu 1891 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 22 Maiu (3 Iunie) 1891 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . , Cozia ........ Curtea-de-Argeș Călimăneșci . Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani ■ Drăgănesci . Drânceni . . Senin.................17-f-R. „ ............ . 17+ „ Frumos.....................16+ » Variabil...................14+ » Nor, senin...............16-j- „ Senin......................17+ ,, „ ....................1<+ » Nor, senin............ Plâe, variabil . . . . 16+ „ Plâe, senin ..... 14-j- » PuținS. plâe...............17+ „ Plâe, senin...........11-j- „ » » ..................1^+ » Variabil, nor .... 17-j- „ Plâe, senin..............15-|- „ » » 6-j- „ Senin......................17+ „ » 19+ » Variabil, senin .... 17-j- „ Plâe, senin..............10-j- „ Senin....................15-j- „ Nor, vent................16-j- " Nor, senin...............18-j- „ Senin....................16-ț- „ Nor......................17-j- „ Senin....................14-j- „ n .................... Plâe, senin................13+ ,, » » 12+ ,, Variabil, senin .... 16+ „ Senin . ..................16-j- „ Variabil............... Senin.......................16+ „ | Darabani Fălciu . Fălticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Hores Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Orirow.. . . Panciu . . Variabil, senin .... 15+R. Senin..................22+ „ Plâe, senin............12+ „ Variabil, senin . ... 21-j- „ Senin..................19+ „ Variabil, senin .... 13-j- „ Senin..................17-j- „ Nor, v£nt..............15-j- Nor, senin.............16-j- „ Senin..................18-j- » Variabil...............17-j- „ Plâe, senin............15-j- » Senin..................19-j- » » ................18+ » Căță, nor..............1&+ » Nor, senin.............18+ B Variabil, plâe .... 15-j- „ » ............15-j- » „ ............17+ „ Senin, Marea calmă . . 18-j- „ . 19+ „ Variabil, senin .... 19-j- „ Plâe, variabil . . . . 15+ „ Senin...............21-j- „ » 16+ » n .....................15-j- ,, Frumos..............15-j- » Nor, senin...........15+ » Senin................12+ „ Plâe.................17+ „ Senin, nor..........16-j- „ Variabil, senin .... 17-j- „ Pașcani .... Variabil,senin .... 17+R. Pătărlagele . . Plâe, senin.....15-j- „ Piatra .... Variabil, senin .... 14-j- „ Pitesci .... Plâe, senin.....12-j- „ Piua-Pietri . . Variabil, senin .... 18-j- „ Pleșcoiu .... Plâe, senin.....15-j- „ Ploesci .... Senin...........18-j- „ Podurlurculut . Câță............15-j- „ Predeal .... Plâe, senin.....15-j- „ Puciâsa .... „ .........H+ .. Rămn.-Sărat. . Senin...........13-j- „ Râmn.-Vâlcea . Variabil,senin .... 16+ „ Rîu-Vadului . Plâe, senin......10+ » Roșiori-de-Vede. Senin.................19+ •„ Rădăuți . . . Plâe, senin . ■ - . 11+ „ Sahnele-Man . „ „ . . . . . 15+ „ Savent .... Senin............10+ „ Sinaia .... Plâe, senin......12+ „ Slobozia ... „ „ ................19-j- „ Spineni .... Senin................. . Stefănesci ... „ ..............17+ „ Slănic .... Strunga .... Tecuciu .... Câță................15+ „ Tergoviște . . . Plâe, nor...........12+ „ Tergu-Frumos . Variabil, senin .... 16+ „ TergurJiu . . . Frumos...............15+ „ Tulcea .... Variabil............15+ „ Urlați .... Plâe, senin.........12+ „ Urziceni . . . Variabil, senin . . . • 21₊ „ Văleni .... Semn................19+ „ Vasluiu .... „ .............14+ „ Verciorova . . . Frumos.............16+ „ Vulcan .... „ ...........12+ „ Zătreni .... Plâe,senin ..... 14+ „ Zimnicea . • . Furtună, plâe, senin . . 22+ „ In dimineța de 23 Maiu /4 Iunie) 1891 Adjud . . . . Alexandria . . Baia-de-Aramă Babadag . . . Bacăii . . . . Bălăci . . . . Balta-Albă . . Bechet . . . . Berlad . . . . Bistrița . . . . Botoșani . . . Brosceni . . . Budesci . . . . Buhuși . . . . Burdujeni . . Buzeu . . . . Bălțătesci . . . Calafat . . . . Călărași . . . Câmpina . . . Câmpu-Dung Caracal . . . . Ceatal . . . . Cerna-Voda . . Cetate . . . . Chilia-Vechiă . Codăesci . . . Corabia . . . . Cozia.......... Curtea-de-Argeș. Călimăneșci . . Domnești . . . Dorohoiu . . . Drăgășani ■ ■ Drăgănesci . . Drânceni . . . Variabil..............14+R. Senin................18+ „ Plfie................14-j- „ Variabil.............18-j- „ Plfie................15-j- „ Senin................18-j- „ Nor..................15+ „ Puțină pl<5e.........15+ „ Variabil.............18+ „ P16e, senin..........14-j- „ » ..............18+ „ » ..............8-j- „ Furtună..............12-j- „ P16e.................14-j- „ » ..............12+ n P16e, nor............18-j- „ » » ...........14+ n P16e torențială .... 15-j- „ Plfie cu furtună .... 15+ „ Variabil.................13+ „ P16e.....................14+ „ Puțină plâe ..... 21-j- „ P16e ..................16-j- „ » .............. ■ 14+ „ Furtună................17-j- „ Puțină plâe..............13+ „ Variabil.................15+ „ Senin....................14+ „ Plâe...................14-j- „ Nor......................17+ „ Plâe ........ 12+ „ Nor . . .................15+ „ Plâe...................14-j- „ „ 15+ „ Darabani Fălciu . Fălticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivești Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Miză . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostravu . Panciu . B. Senin..............21+ „ Plâe.............15-j-’ „ Variabil..........19-j- „ Nor................16+ „ Senin.............16-j- „ Plâe, furtună .... 14+ „ Senin ....... 12+ „ Plâe..............13-j- „ Puțină plâe........18+ » . . 14+ „ Senin.............15-j- ,, Plâe..............17-j- „ Senin.............14 + „ Nor................15+ „ Plâe...............18+ „ Plâe, furtună .... 15-j- . n ......................16+ n Nor...............14-j- „ Nor, Marea calmă . . . 15-j- „ n .......................13+ „ Variabil.................16-j- „ Plâe.......................12+ „ Nor......................19-j- „ » ..................14—j— „ Variabil.................12-j- „ Frumos.....................12+ „ PlOe, furtună .... 18+ „ Variabil...................14+ ,, Senin....................14-j- » Plâe.......................11+ „ n .......................15+ 5î Senin....................15-j- „ Pașcani . . . . Pătărlagele . - Piatra . . . . Pitesci . . . . Piua-Pietri . . Pleșcoiu . . . . Ploesci . . . . PodurTurcului . Predeal . . . . Puciosa . . . . Rămn.-Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Rîu-Vadului . Roșiori-de- Vede. Rădăuți . . . Salinele-Mari . Săveni .... Sinaia .... Slobozia . . . Spineni .... Stefănesci . . . Slănic .... Strunga .... Tecuciu .... Tergoviște . . . Tergu-Frumos . Tergu-Jiu . . . Tulcea .... Urlați .... Urziceni . . . Văleni - . . . Vasluiă .... Verciorova . . . Vulcan .... Zătreni .... Zimnicea . . . Plâe . .................9+R. Plâe, nor...............16-j- „ ” 13+ » Plâe, nor...............11-j- „ Variabil..................15+ „ Plâe, nor.................16+ „ Nor.......................18+ „ Senin ..................14-j- „ Variabil..................14+ „ Nor.......................17+ ” ” ....................1®+ » Plâe....................14-j- „ „ '...................¹²+ » Semn............... . 18-j- „ Plâe, furtună .... 17+ „ Puțină plâe...............14+ „ Senin......................8+ „ Plâe....................12-j- „ ” 18+ » ” 14-j- „ Senin...................17-j- „ Variabil....................16+ „ Plâe......................17-j- „ » 12+ » » 14-j- » » 14-j⁻ >i Nor.......................18-j- „ Variabil..................20-j- „ Nor.......................16-j- „ Puțină plâe ..... 13+ „ Plâe......................14-j- „ Frumos....................13-j- „ Plâe......................15-j- „ Senin.....................18-j- „ 24 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 935 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 155 OBSERVAȚIUNI: De la 22 Maiu.(3 Iunie) 1891, orele 8 dim. In 24 ore Dela2i Maifi, (2 Iunie),orele 8 s6ra. Barometru Temperatura 3“ Ventul Temperat, Barome- Ventul redus la 0° și la aerului O Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel a Direcția | Tăria cerului M Min. la O°și Direcția | Tăria ceruiul Observ. Variaț. Observ. Variaț. p 4 nivelul | P16e sad. zăp.: S m&rel Temper. T.-Severin. . 758.7 28.2 Craiova . . 758.1 --- 0.9 18.8 --- 0.2 74 --- --- p. noros --- 29 19 --- --- Călimănesci. p. noros Slatina. . . 75!.8 --- 3.4 20.0 + 1.0 71 --- --- noros --- 27 20 752.8 22.8 --- --- £ noros Caracal . . 20.5 --- 2.3 88 NW 2 p. noros --- 28 20 --- 24.0 --- --- n Ruși-de-Vede --- ---■ --- --- --- --- --- --- --- 25 *5 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 7584 --- 1,0 21.0 + o-4 80 w I senin --- 27 17 759-1 22.0 --- --- senin Giurgiu. . . 757-1 --- 0.4 21.0 + 2>4 85 SW 2 p. noros --- 25 16 757-8 20.0 SW 2 f. noros Sinaia . . . 758-7 --- 4.0 10.8 --- 30 71 E I noros --- 20 8 759-o 13.8 NNW I noros Brăila . . . 755-9 --- 1.8 23.4 + 2.8 80 --- --- p. noros --- 25 18 757-2 20.2 SSE I p. noros Constanța. . 757-6 --- i-4 15.6 --- 0.4 98 s I noros --- 18 14 758.7 16.3 S 2 acop. Starea Mărel lină. Sulina . . . 757 2 --- 2.0 19.8 + 2.2 74 ssw X f. noros --- 21 16 758.1 17.0 S I senin „ „ liniștită. Bacău . . . Iași .... 758.2 --- 2.7 22.1 + 2-Sl 76 s I p. noros --- 25 151 759-2 20.0 S 2 p. noros De la 23 Maiii (4 Iunie) 1891, orele 8 dimineța. De la 22 Maifi (3 Iunie) 1891, orele 8 s6ra. Bucuresci. . 756.41 --- 1.6 >7.6 --- 2.7 871 WSW I acop. 3 28 *51 756.31 16.8 ENE 2| oragiu ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor In la comuna Bălăndîa, 1.744 arbori în piciore, de esență cer și gârniță, râmași în afară de perimetrul parchetelor din pădurea Statului Turbatu, exploatabilă în periodul 1890-94. B P Arborii marcați cu ciocanele silvice și și o circumferință de Om. 30—1 m. 60, se vînd cu condițiunile ce se pot vedea atât la prefectura județului, cât și la comuna Bălă- noia. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta în localul acelei prefecturi și la țlisa comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevă- zută prin condițiune în sumă de lei 324. No. 22.951. 1891, Maiu 17. —Se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 8 Iulie 1891, orele 11 a. m., se vor vinde prin licitațiune, în localul prefecturei Vâlcea și la comuna Miloștea, 333 arbori, de esențe diferite, având 0,4 — 3 m. 4 în circumferință și răspândiți pe liveZile de fân ale moșiei Statului Miloștea, arborii mar- cați cu ciocanul silvic —și în grosime dia- metric de la 0.05—Om. 34 și se vînd cu 24 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 939 condițiunile ce se pot vedea atât la prefectura județului cât și Ia menționata comună. Amatorii, de a cumpăra acești arbori, se vor presinta, în localul acelei prefecturi și la țlisa comună, la țliua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune în sumă de lei 40. No. 23.297. 1891, Maiu 18. — Se publică spre cunoscință generală că moșia Epuresci, din județul Vlașca, s’a scos în vînțlare în loturi, conform legei pentru în- străinarea bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, și că planul moșiei în cestiune, împăr- țită în 193 loturi, împreună cu un tablou de întinderea și de prețul lor s’au depus la pri- măria comunei Epuresci, pentru ca cei ce vor voi să cumpere acele loturi să facă cerere în termen de 2 luni, conform art. 32 și urmă- torii din regulamentul de aplicarea Z isei legi. No. 22.517. ₃,5₄. 1891, Maiu 15. Serviciul apelor minerale Notificare Ministerul încunosciințăză pe D-nii N. Th. Rucăreanu, domiciliat în Târgoviște și pe D. Hagianoff, domiciliat în Bucuresci, că dacă, în termen de 15 ^ile de la data presen- tei notificări, nu se vor presinta la minister pentru încheiarea contractelor și îndeplinirea celor-alte formalități cerute de condițiunile generale pentru exploatarea petroleului pe moșiele Statului, concesiunile acordate de a căuta și exploata petrol pe moșiele Ocnița și Gura-Ocniței, se vor anula. No. 21.985. 3,34. 1891, Maiu 9. —Ministerul agriculturei, industriei, comer- ciului și domenielor aduce la cunoscință pu- blicului că a pus în vînțlare Apa de Căciu- lata îmbuteliată în anul 1891, și că îmbu- teliarea se face regulat în fie-care ții, la orele 3 diminâța, treptat cu cererile și pentru fie- care cerere în parte. Cererile se pot adresa sau direct la minis- ter (serviciul apelor minerale) sau la Călimă- nesci către casierul stațiunei. Acâstă apă convine pentru următorele bole: bolele de bășică, de rinichi, gravela, concre- țiuni, bolele prostatei și ale urethrei, ar- thrita, etc. Cu acâstă ocasiune se reamintesce că mi- nisterul interzice antrepositarilor a vinde apa pe alt preț de cât acela care este fixat și care este înscris pe sticlă. No. 22.658. '5,24. 1891, Maiu 15. MINISTERUL DE FINANCE Pentru aprovisionarea lemnelor necesare la încălzitul localelor din Capitală în cari sunt instalate autoritățile pendinte de acest minister, în cursul iernel 1891—92, fiind necesitate de 1.045 metri cubi lemne, s’a decis a se ține în țliua de 20 Iunie 1891 licitațiune prin oferte sigilate, în cabinetul D-lui secretar general, cu următorele condi- țiuni: 1. Amatorii cari vor voi să se angageze cu predarea acestor lemne vor depune în curtea ministerului, cel puțin cu 10 țlile înainte de licitațiune, câte 8 m. c. lemne, spre a servi de probă. 2. Lemnele vor fi de cer sau tufan și călîi, de grosime potrivită. 3. Lemnele se vor distribui de a dreptul de către antreprenor pe la autorități, pe pro- pria sa cheltuială, ast-fel cum urmâză : 440 metri cubi la ministerul de finance. 240 „ „ „ Adunarea deputaților. 200 „ „ „ curtea de compturi. 90 „ „ „ casieria de Ilfov. 75„ „ „ vama Filaret. 1.045 total. 4. Predarea lemnelor va începe îndată dupe aprobarea adjudecațiune! definitive, așa că până Ia finele lunei Octombre 1891 să fie terminată, afară de lemnele destinate pentru minister, cari se vor preda treptat, dupe tre- buință, nefiind loc a se așețla tote o-dată. Pentru înlesnirea predărei, ministerul pri- mesce ca măsură unitară la recepțiune can- titatea de 8 metri cubi. 5. In cașul când antreprenorul nu va de- pune cantitatea lemnelor până la arătatul termen, sau când lemnele depuse nu vor fi de calitatea probei, ministerul are facultatea a le respinge și a cumpăra alte lemne în comptul antreprenorului, de ori unde va găsi și cu ori-ce preț, fără mijlocire de judecată, somațiuni sau altă punere în întârțliare. 6. Predarea lemnelor se va face în primi- rea celor însărcinați de autoritățile indicate, de la care antreprenorul va lua chitanță pro- visorie, până se va constata de delegatul mi- nisterului că lemnele s’au predat conform condițiunilor din contract. 7. Plata lemnelor se va efectua de minis- ter amăsurat cu predările ce se vor face, acâsta însă dacă cantitatea predată va fi mai mare de 296 metri cubi. 8. Dacă în cursul iernei, adică până la 31 Martie 1892, s’ar măi simți necesitate de lemne la veri-una din autoritățile sus arătate, antreprenorul este obligat a le preda, ori-cari ar fi numărul metrilor, cu același preț și condițiuni ca acele prevățlute în contract. 9. Concurenții vor depune la licitațiune o garanție de 1.500 lei, în numerar sau alte efecte garantate de Stat. Garanția concuren- tului, a cărui ofertă va fi admisă, va sta în depositul ministerului până la definitiva pre- dare; iar dupe acâstă dată se va restitui ju- mătate, rămânând restul până la 31 Martie 1892 drept asigurare pentru îndeplinirea condițiunilor de la art. 8. Plata timbrului și înregistrărel privesce pe antreprenor. No. 23.369. ² 1891, Maiii 18. Casieria generală a județului Buzău Personele mai jos notate datorând către Stat din arențli de moșii, delicte silvice, veni- turi extraordinare, taxe de poduri etc., su- mele specificate în dreptul fie-căreia și anume: Hristea Lazu, din arenda moșiei Vatra-Epis- copiei-Buzău, pe exercițiul 1876, lei 4.029, bani 20. Hristodor Iconomu, din arenda moșiei Gu- cuteni-Pârscoveni, pe exercițiul 1876, lei 64.849, bani 33. G. I. Mărgăritescu, din arenda moșiei Gâr- lomănesci, pe exercițiul 1876, lei 2.800. I. Arsenescu, din arenda podurilor Buzău și Câlnău, pe exercițiul 1876, lei 19.773, bani 95. C. Zoiadi, din stricăciunile causate ecare- telor de pe moșiile Vintileanca și Râioși, pe exercițiul 1876, lei 422. Hristea Lazu, din arenda moșiei Vatra-Epis- copiei-Buzeu, pe exercițiul 1877, lei 26.600. G. Vasilescu, arenda moșiei Măgura și Ungureni, pe exercițiul 1877, lei 16.410, bani 99. I. Arsenescu, din arenda podurilor Buzău și Gâlnău,' pe exercițiul 1877, lei 19.854, bani 28. I. G. Zoiadi, din arenda moșiei Sărata sau Mărgineanca, pe exercițiul 1878, lei 3.403, bani 53. Alecu Ștefănescu, din arenda moșiei Sărata sau Mărgineanca, pe exercițiul 1878, lei 9.795, bani 62. Ion Arsenescu, din arenda podurilor Buzău, și Câlnău, pe exercițiul 1878, lei 8.492, bani 53. C. Zoiadi, cheltueli de judecată pe exerci- țiul 1878, lei 250. Dumitru Bănică, bani datoriți episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1878, lei 479, bani 94. Vlad Rasu, bani datoriți episcopului Filof- teiu, pe exercițiul 1878, lei 16, bani 81. I. C. Zoiadi, din arenda moșiei Sărata sau Mărgineanca, pe exercițiul 1879, lei 9.200. Aristide Adamiade, din arenda moșiei Ju- gureni-Găldărușa, pe exercițiul 1879, lei 4.007, bani 63. Alecu Ștefănescu, din arenda moșiei Să- rata sau Mărgineanca, pe exercițiul 1879, lei 65.691, bani 30. Stoica Nicolescu, bani datoriți episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1879, lei 628, bani 51. Niculae Atanasiu, din arenda a duoă mori pe apa Slănicu, pe exercițiul 1880—81, Iei 220, bani 66; Tudosie Stoian, din delict silvic în pădurea Bradu, pe exercițiul 1880—81, lei 218. Niculae Atanasiu, din arenda a duoe mori pe apa Slănicu, pe exercițiul 1881-82, lei 260. N. Giurcu, din regia moșiilor Bugheni și Bădeni-Miluiți, pe exercițiul 1882—83, lei 6.238, bani 59. N. Giurcu, din regia moșiei Vintileanca, pe exercițiul 1882—83, lei 973, bani 45. N. Giurcu, din arenda moșiei Gucuteni- Pârscoveni, pe exercițiul 1882—83, lei 1.291, bani 21. Preotul Vasile și Neagu Șepcar, din regia moșiei Cucuteni-Pârscoveni, pe exercițiul 1882—83, lei 86, bani 68. Dimitrie Nicolae, din arenda moșiei Parte- din-Vernesci, pe exercițiul 1882—83, lei 10, bani 85. Dimitrie Nicolae, din arenda moșiei Parte- din-Vernesci, pe exercițiul 1883 — 84, lei 1.247, bani 26. • Radu Barac, din delict comis în pădurea Cislău, pe exercițiul 1883—84, lei 352. I George Ginerile Sucelului, bani datoriți 940 MONITORUL OFICIAL 24 Maiu 1894 episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1883-84, lei 4, bani 3. Dumitru Lăutaru, bani datorițl episcopu- lui Filofteiu, pe exercițiul 1883—84, lei 49, bani 41. Teodor Vizitiu, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1883—84, lei 8, bani 66. Apostol Preda, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1883—84, lei 64, bani 21. M. N. Homocea, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1884—85, lei 81, bani 44. Ion Negoiță, din delict silvic comis în pă- durea Isvorani, pe exercițiul 1885-86, lei 36. Alexe Tâmplaru, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1885—86, lei 32, bani 22. M-torii lui loniță zet L Neagu, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1885-86, lei 47, bani 40. Ion Mihălescu, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1885—86, lei 200. Ion Bogdănoiu, din delict comis în pădu- rea Alunișiu, pe exercițiul 1886—87, lei 59, bani 40. Ștefan Petrescu, din delict comis în pădu- rea Jugureni, pe 'exercițiul 1886—87, lei 36, bani 90. Ștefan Petrescu, cheltueli de judecată, pe exercițiul 1886 — 87, lei 10. M-toril lui loniță zet I. Neagu, bani datorițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1886-87, lei 94, bani 80. M-toril lui loniță zet I. Neagu, banii da- torițl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1887—88, lei 94, bani 80. I. G. Poenaru, din arenda moșiei Similea- sca, pe exercițiul 1888—89, lei 4.611, bani 72. M-torii lui loniță zet I. Neagu, banii datorțl episcopului Filofteiu, pe exercițiul 1888-89, lei 47, bani 40. Sandu S. Lubene, din delict comis în pădu- rea S-tu George-Nou, pe exercițiul 1888-89, lei 880. Dumitru Pâslaru, din delict comis în pădu- rea S-tu George-Nou, pe exercițiul 1888-89, lei 12. Petre M. Sorică,din delict comis în pădurea Trestiora-Ruginosa, pe exercițiul 1888 — 89, Iei 25, bani 20. Vasile Dumitrache, din delict comis în pădu- rea Tihulesci-Gozieni, pe exercițiul 1889-90, Iei 166, bani 52. Ion Negoiță, din delict comis în pădurea Isvoranu, pe exercițiul 1890 — 91, lei 30. Dumitru Neagu Lazăr, din delict comis în pădurea Bărbuncesci, pe exercițiul 1890-91, Iei 52. Petrea Radu Tufă, din delict comis în pă- durea Bălănesci, pe exercițiul 1890—91, lei 30. Petrea Radu Tufăț cheltueli de judecată pe exercițiul 1890—91, lei 10. Ștefan N. Ilie și Ion M. Gurgu, din delict comis în pădurea Măgura, pe exercițiul 1890—91, lei 40. Sunt rugați toți D-nii agenți financiar) în țâră, a cerceta în circumscripția D-lor și, con- statând că veri-una dintre personele notate în acestă publicațiune, posedă avere, să pună imediat în urmărire o porțiune echivalentă cu datoria, plus procentele pe timpul de în- țărcare dacă datoria provine din arenei, prin îndeplinirea prescripțiunilor legei de urmă- rire pentru asigurarea Statului; iar actele ce se vor dresa să le înainteze casieriei cât mai urgent posibil. No. 7.105. 2,54. Casieria generală a județului Muscel Persânele notate mai jos, debitând Statu- lui cu sumele specificate în dreptul fîe-căreia, din veniturile domeniale pe anii până la 1875 inclusiv și anume: Lei 1.907, bani 53, George Sulacoglu, din arenda moșii Patru-Munți Mușeteșci pe pe- riodul 1866—1871 și din arenda moșiei Va- lea-Văleni pe periodul 1868—1873. Lei 9, bani 26, Gheorghe Papadopol, din arenda moșiei munții monastirei Câmpu- Lung pe periodul 1866—1871. Bani 12, Nae Iliescu, idem Corșori-Cos- tesci și Galeșu pe periodul 1868—1873. Lei 6.904, bani 37, Dimitrie Haciulea, idem Topoloveni sau Golescii-Badii pe perio- dul 1868—1873. Lei 2.828, bani 24, Simion Pândele, idem Ferburia pe 1871—1876 și cheltueli de ju- decată pe periodul de la 1874. Lei 246, bani 05, Gheorghe Pantelie, idem Ferburia pe periodul 1871 — 1876. Lei 462, bani 55, Simion P. Leca, idem Negomireasa pe periodul 1863—1866. Bani 18, Gheorghe Ștefănescu, Munții Mușeteșci pe periodul 1863 — 1868. Lei 77, bani 19, Man. Dâmboviceanu, Munții Valea-Văleni pe periodul 1863-1868. Lei 188, bani 88, Ștefan Constantinescu din valorea viei din comuna Golesci, pe pe- riodul de la 1866. Lei 740, bani 74, Tudorache Pop, din va- lorea podului Piscani pe periodul de la 1866. Lei 20, bani 15, Const. Pop, idem lem- nelor rest pe periodul de la 1868. Lei 128, bani 60,1. Deaconescu, idem via părăsită de 12 pogone și 10 pogone obrație, vecină cu E. Mihailov și I. Desrobitu pe pe- riodul de la 1868—1871. Lei 200, G. Petrescu, idem via din co- muna Ciocănesci pe periodul 1868—1871. Lei 250, Șerban Niculescu, idem via pă- răsită din comuna Tergu-Dealului pe perio- dul 1868—1871. Lei 141, I. Ștefănescu, idem 23 arbori și 6 grămezi crăci în pădurea Gorgani pe pe- riodul 1870. Lei 2.288, bani 30, G. Ștefănescu, din a- renda moșiei Hârtiesci pe periodul 1858 până la 1863. Lei 2.464, bani 94, I. Vlădescu, din a- renda moșiei Negesci-Băjneni pe periodul 1858—1863. Lei 4.066, bani 66 1. Vlădescu, din a- renda moșiei Negesci cu Siliștea pe periodul 1858—1863. Lei 18.683, bani 86, I. Vlădescu, din a- renda moșiei Topoloveni sau Golesci-Badii pe periodul 1858-—1863. Lei 3.403, bani 53, G. Dimitrie Egumenu, din arenda moșiei Corbu-Pădureț și Gorgani vatra monastirei Râncaciov pe periodul 1858—1863. Se publică și sunt rugate tote autoritățile administrative și financiare, a cerceta prin a- gențil săi și aflând că veri unul din debitori sau moștenitorii lor, posed veri-o avere, să bine voiască a anunța în dată acâstă casierie spre a lua cuvenitele măsuri de urmărire. No. 5.213. 1891, Mafii 18. MINISTERUL DE RESBEL Divisia 6 infanterie Ministerul de resbel prin ordinul sub No. 1.576, primit cu al corpului III de ar- mată No. 8.251, aprobând vînZarea prin li- citație în târgul orașului Focșani a mânjilor din regimentul 6 călărași anume: Beresina, matriculat la No. 457; Blanșa, matriculat la No. 462; Bravo, matriculat la No. 470; Bianca, matriculat la No. 460; Se publică spre cunoscință amatorilor cari ar voi să concureze pentru cumpărarea lor, că se va ține licitație în (jiua de 4 Iunie 1891, orele 9 de dimineță, în piața S-tulul Ion, din orașul Focșani. No. 6.936. 1891, Maiii. Regimentul 8 călărași Comisia de administrație a regimentului 8 călărași, aduce la cunoscință doritorilor că în , 15 Maiii 1891. M. W. Goldstein, H. Brăuer. Grefa tribunalului Rfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul de ordine la No. 635 din 16 Maiu 1891, fiind transcris în registrul respectiv la No. 635 din aceeași Zi, și trecut în registrul societăți- lor la No. 326 din 1891, iar actele sau ata- șat la dosarul No. 958 din 1891; viZându-se acest extract conform art. 5 și 10 din re- gulament. p. Grefier, Niculescu. ACT DE DESFACERE Subsemnați!, Gostache Tomescu & Nae Simionescu, asociați prin actul de asociațiune transcris la onor, tribunal Ilfov No. 464 din 1890, sub firma C. Tomescu & N. Simionescu, deposit de lemnărie și cherestea în șosâuaFi- lantropiei No. 22, declarăm că, în comun a- cord și cu bună înțelegere, am desfăcut aso- ciațiunea nostră cu data de 6 Maiii 1891, rămânind întreg depositul pe sâma D-lul Gostache Tomescu, nefiind nici un pasiv în a- facere. 951 24 Maiu 1891 Datornicii depositului ’i-am divizat prin- tr’un act separat, luând asupră-ne fie-care din noi pe acei datornici, de la cari vom îngriji fie-care în parte a incasa sumele debitore, iar subsemnatul Nae Simionescu declar că am primit de la D.. G. Tomescutot dreptul ce mi se cuvenea și nu mai am nici o pretenți- une de la D-sa. Făcut în dublu exemplar și transcris la onor, tribunal Ilfov. Bucuresci, 6 Maiii 1891. Costache Tomescu, Nae Simionescu. Grefa tribunalului Ilfov, secția comercială Acest extract s’a trecut în registrul de or- dine la No. 629 din 7 Maiii 1891, fiind tran- scris în registrul respectiv la No. 629 din a- ceeașl CEREALE Greutatea In libre OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin “ nap. 3 cek Iun! cek luni cek luni cek luni . (scurt) hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania 8 25.37,M’35 25.10-07’/a 100.30-25 99.50-40 2.14’h-Va 2A2>f^h Grâu . Porumb Secară Ovăz . Orz Rapiță Fasole Amsterdam Petersburg Belgia . . Elveția Italia . SCOMPTURI AVANSURI Banca națională / scompt . . . • finirnurT r l avansuri pe deposite de efecte sau lingouri - Casa de Depuneri și ConsemnațiunI: avansuri pe deposite de efecte Imprimeria statului. 3 3 3 3 cek luni cek luni luni luni luni (scurt) 3 luni 3 luni 123.90-80 122.95-85’ 99.20 99 5 v/6 6 «/o 6 % Director GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO