REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL WJCL1B0MIIHT0L6! IU MWTOL WIAMIB 45 lei pe an 22 lei 50 b. pe G lunL Primăriele rurale 36 leî pe an. Abonamentele încep din Antâia di a fie-cărei lunL PREȚUL IBUNAMNTUIU1 PENTRU STRĂINEtATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. rUNJCipCNlU JMllClARB SE PLĂTESC | Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 Unii, 10 leL OrT-co alte acte introduse in ele so plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITOR ULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STĂTU LUI Lbₗᵢcₐ¥ᵤₙᵢₗₑ ete, «o u BUCURESCI 1 Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. _ , , I Inserțiunile și reclamele, linia 1 leii B ulevard ul Elisabeta y Anunciurile particulare 50 nani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul afacerilor străine : Comunicare. Ministerul de interne : Decrete — Rapârte. Ministerul de finance: Decret.—Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decret—Raport—Prescur- tare de decret. PARTE NEOFICIALĂ — Cronică. — DepeșI telegrafice — Prețul cerealelor—Buletine meteoro- logice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ" Bucuresci, 13 Maiu MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Sâmbătă, 11 Maiu, la orele 10 di- minâța, M. S. Regele a primit în au- diență pe Eminenția Sa Monseig- norele Constantin Costa, Episcopul latin din Bucuresci, care ’l-a remis, din partea Sanctităței Sale Papei Leon XIII, o scrisore de felicitare pentru a 25-a aniversare a suire! Sale pe Tronul României. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului ■ Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.838; In virtutea art. 77 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Comitetul permanent al județului Teleorman este disolvat. Supleanții acelui comitet sunt chiămați a îndeplini funcțiunile de membri. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat | la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.429. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru«ecre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.941 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Scăesci, din județul Dolj, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Gheorghe Crețoiu, Barbu Chiriță și Mihai Negru. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.420. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vfidând din raportul sub No. 4.391, ce am primit de la D. prefect al județului Dolj, că membrii cari compun actualul consilia al co- munei rurale Scăesci, din acel județ, n’afi ab- solut nici o îngrijire de afacerile comunale, neintrunindu-se nici o-dată spre a resolvi di- feritele cestiuni de atribuțiunea lor, ast-fel că, din acâstă causă, interesele cele mai însemnate ale localităței staii in părăsire expuse a se com- promite și o completă desordine domnesce în administrațiunea comunală; Subsemnatul are onâre a ruga pe Majes- tatea Vâstră ca, pe basa art. 2 9 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilifi și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Gheorghe Crețoiu, Barbu Chiriță și Mihaiu Negru, cari să gereze aface- rile comunale până la alegerea și instalarea unui noii consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 8.941. 1891, Maiu 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.942; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Groși, din județul Argeș, se disolvă pentru motivele ară- tate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii G. Popescu, I. G. Popescu și Pavel lonescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.421. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prin raportul sub No. 3.452, D. prefect al județului Argeș ’mi aduce la cunoscință că membrii cari compun actualul consilifi al co- munei rurale Groși, din acel județ, se abat de 714 MONITORUL OFICIAL 14 Maiu 1891 la datoriile lor și lucrâză cu rea credință in dauna intereselor comunale. Ast-fel, la cercetarea făcută de sub-prefec- tul de plasă asupra reclamațiunilor primite de la locuitori contra autorităței comunale, s’a constatat că primarul, în unire cu membrii consiliului, au comis abusuri și falsuri în acte publice; iar în tabloul filelor de prestațiuni aO trecut locuitori cari au vite în categoria celor numai cu brațele. Afară de acâsta, în tot timpul de când funcționezi actualii consilieri, mai nici o-dată nu au ținut ședință și au per- mis perceptorului a incasa bani de la locuitori fără să libereze cuvenitele recepise. Subsemnatul dar, în vederea motivelor ex- puse, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 3° din legea comunală, să •bine-voiască a semna alăturatul proiect de de- cret pentru disolvarea acestui consiliu și insti- tuirea comisiunel interimare compusă din D-nil G. Popescu, I. G. Popescu și Pavel lonescu, cari să gereze afacerile localităței până la ale- gerea și instalarea unui noii consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catarg!. No. 8.942. 1891, Maiu 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.940; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Cătunele, din județul Mehedinți, se disolvă pentru moti- vele arătate în sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Grigore Chisotă, Gheorghe Povârnariu și Mihalache Vârlan. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catarg!. । No, 1.422. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportul sub No. 3.742, ce am primit de la D. prefect al județului Mehedinți, că membrii cari compun actualul consiliu al comunei rurale Cătunele, din acel județ, de la 29 Noembre 1890, data instalărei lor în func- țiune și până astădi, n’ati voit a se întruni spre a proceda la alegerea, conform legei, a pri- marului și ajutorului, ast-fel că, din acâstă ca- usă, o completă desordine a ajuns să dom- nâscă în administrațiunea afacerilor comunale și locuitorii întîmpină dificultăți în relațiunile lor cu autoritatea comunală; subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și in- stituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Grigore Chisotă, Gheorghe Povârnariu și Mihalache Vârlan, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea unul noO consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catarg!. No. 8.940. 1891, Maiu 7. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance sub No. 21.273 1891; In puterea art. 93 din Constituțiune, Am decretat și decretăm: Art«>I. Se înaintâză, în personalul direcțiu- ne! contribuțiunilor directe din administrațiu- nea centrală a financelor, următârele persâne j D. N. Ruthofer, actual verificator, în func- țiunea de ținâtor de registre, în locul D-lui N. Rosetti Bălănescu, demisionat. D. G. Giurcovici, actual archivar, în func- țiunea de verificator, în locul D-lui N. Rut- hofer. D. Gr. Rădulescu, actual ajutor-archivar, în funcțiunea de archivar, în locul D-lui G. Giurcovici. D. Cesar Dimopol, actual copist, în func- țiunea de ajutor-archivar, în locul D-lui Gr. Rădulescu. Art. n și cel din urmă. — Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a de- cretului de față. Dat în Bucuresci, la 8 Maiu 1891.. CAROL Ministru de finance, G. Vernescu. No. 1.416. Prin decretul regal cu No. 1.415 din 8 Maiu 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministrn secretar de Stat la depar- tamentul de finance, D. B. Bolintineanu, actual controlor fiscal clasa II, se înaintâză în locul D-lul Leon Dumitrescu controlor fiscal clasa I; iar D. D. Sinescu, actual controlor în serviciul caselor de credit agricol, se numesce contro- lor fiscal clasa II, în locul D-lul B. Bolinti- neanu, înaintat. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Având în vedere legea oficierilor de reservă promulgată de Noi la 1 Aprilie 1880; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 6.005, Am decretat și decretăm : Art. I. Se fac următârele înaintări de ofi- cieri in reservă, în arma infanteriei, pe £iua de 10 Maiii 1891 : LA GRADUL DE CĂPITAN Mănciulescu Mihail, de la corpul I de ar- mată, locotenent de la 1864, Ianuarie 24', la același corp. Castriș Mihail, de la corpul I de armată, locotenent de la 1878, Aprilie 8, la același corp. Nicolescu Alexandru, de la corpul I de ar- mată, locotenent de la 1884, Aprilie 8, la același corp. Urlățeanu Dimitrie, de la corpul II de ar- mată, locotenent de la 1886, Aprilie 8, la același corp. Ciocazan Dimitrie, de la corpul I de ar- mată, locotenent de Ia 1886, Aprilie 8, la același corp. Sărățeanu Constantin, de la corpul II de armată, locotenent de la 1886, Aprilie 8, la același corp. Constantinescu Nicolae, de la corpul I de armată, locotenent de la 1886, Aprilie 8, la același corp. Ghilțu Nicolae, de la corpul I de armată, locotenent de la 1886, Maiu 10, la același corp. Beldiman Edmond, de la corpul II de ar- mată, locotenent de la 1886, Maiu 10, la același corp. Stroici Constantin, de la corpul IV de ar- mată, locotenent de la 1887, Aprilie 8, la același corp. LA GRADUL DE LOCOTENENT Condă Nicolae, de la corpul I de armată, sub-locotenent de la 1881, Februarie 20, la același corp. Theodorescu Theodor, de la corpul III de armată, sub-locotenent de la 1881, Martie 9, la același corp. Limburg Alexandru, de la corpul I de ar- mată, sub-locotenent de la 1881, Maiu 20, la același corp. Georgescu Constantin, de la corpul I de armată, sub-locotenent de la 1882, Iulie 10, la același corp. Gozadin Nicolae, de la corpul IV de ar- mată, sub-locotenent de la 1883, Maiu 10, la același corp. Voinescu P. Mihail, de la corpul IV de ar- mată, sub-locotenent de la 1883, August 1,1a același corp. Hahn Hugo, de la corpul IV de armată, 14 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL ~715 sub-locotenent de la 1884, Februarie 16, la același corp. Georgescu Șerban, de la corpul III de ar- mată, sub-locotenent de la 1884, Maiu 10, la același corp. Șonțu Alexandru, de la corpul II de ar- mată, sub-locotenent de la 1885, Martie 20, la același corp. Popescu Theodor, de la corpul II de ar- mată, sub-locotenent de la 1885, August 5, la același corp. Theoharie Em. Nicolae, de la corpul IV de armată, sub-locotenent de la 1886, Noembre 3, la același corp. Malaxa Grigore, de la corpul III de armată, sub-locotenent de la 1886, Noembre 3, la același corp. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 8 Maiu 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovarl. No. 1.418. Raportul D-luI ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect, supun aprobă- rei Majestăței Vâstre alăturatul proiect de de- cret, relativ la înaintarea oficierilor de reservă coprinși într’ânsul, cari, întrunind condițiunile prevenite de art. 12 din legea oficierilor de reservă, promulgată la 1 Aprilie 1880, și fiind propuși la acâsta de către comandanții corpu- rilor de armată respective, merită a fi înaintați în grad. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General J. Lahovarl. No. 6.005. 1891, Maiii 8. Prin decretul regal cu No. 1.417 din 8 Maiii 1891, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 6.004, s’afi făcut următâ- rele înaintări de oficieri inferiori în reservă, în arma cavaleriei, pe diua de 10 Maifi 1891 : LA GRADUL DE CĂPITAN IN RESERVĂ Locotenentul Petrescu Demetriu, de la cor- pul II de armată, la același corp. Locotenentul Costaforu Constantin, de la corpul II de armată, la același corp. Locotenentul Petrescu Emil, de la corpul II de armată, la același corp. LA GRADUL DE LOCOTENENT IN RESERVĂ < Sub-locotenentul Dobrescu Panait, de la corpul I de armată, la același corp. Sub-locotenentul Marghiloman Mihail, de la corpul III de armată, la același corp. Sub-locotenentul Roseti Alexandru, de la corpul IV de armată, la același corp. Sub-locotenentul Lipati Athanase, de la corpul II de armată, la același corp. Sub-locotenentul Vernescu Constantin, de la corpul II de armată, la același corp. Sub-locotenentul Savovici B. Alexandru, de la corpul II de armată, la același corp. Sub-locotenentul Creteanu G. Gheorghe, de la corpul II de armată, la același corp. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 43 Maiu In ajunul ^ilel lui 10 Maiu, ce era aniversarea jubileului de 25 ani al Domniei Regelui Carol I, și, tot-d’o- dată și un Însemnat eveniment na- țional și politic, căci el rare-ori a- vusese pereche în istoria nostră; în ajunul acestei ^ile, scumpă celor cu dor pentru întemeiarea Patriei, la 5 ore dupe amia^i, drapelele tutu- lor corpurilor de trupă cu gardele lor au venit la Palat sub conduce- rea D-lui colonel C. Poenaru, unde le întâmpinară, pe peronul scărel Palatului, Majestățile Lor împreu- nă cu A. S. R. Principele Ferdi- nand și A. S. Principele bereditar de Hohenzollern. Dupe ce drapelele fură așezate în Palat într’una din săli, Suveranii primiră defilarea de- tașamentelor ce formau gardele a- cestor drapele. Erau față la acâstă solemnitate: D. general Lahovari, ministru de răsboiu; D-nii general Cernat și Dona, cum și alți oficieri superiori. La orele 6, soție le D-lor miniștri au trimis Regelui și Reginei o bo- gată și mândră pernă de flori natu- rale, pe care sta culcată o coronă regâscă tot de flori. La colțurile per- nei se aflau prinse panglicele deco- rațielor Steaua României, Corona României și Ordinului Hohenzollern. Acest dar, care fu atât de admirat de Majestățile Lor, era întovărășit de următorea scriere, adresată Re-' ginei: Prea grațiosă Demnă, Permită Majestățile Vostre acestor flori, vesele și gingașe, să Le aducă urările de feri- cire pe cari le înălțăm către Ger pentru iu- bițil noștri Suverani. Mal bine de cât noi, ele vă pot spune de câtă bucurie și de câtă recunoscință au um- plut tote inimele române cel 25 ani de Dom- nie ai Majestăților Vostre, ani așa de rodnici și de bogațl în fapte mari și bune. Rostite de Majestatea Vostră, prea gra- țiosă Domnă, aceste urări vor găsi în inima prea înțeleptului nostru Rege un răsunet mai drag și mai puternic. Dea Domnul să se mai repete o așa ții de măreață sărbătore, și ca anii, ce se vor desfă- șura pe viitor, să fie pentru Majestățile Vos- tre tot așa de frumoși și de senini ca și aceste flori, cărora le încredințăm dulcea sarcină de a depune la piciorele Tronului expresiunea simțimintelor nostre de cel mai nestrămutat și adânc devotament. Efrosina Lascăr Catargi. M Maria C. Olănescu. ' g Maria G. Dem. Teodorescu. II Elena G. Vernescu. Alexandrina Jacques Lahovari. ,. / Din înalt ordin tote darurile ce 4 se aduceau M. S. Regelui erau ex- puse într’un salon lateral alăturea । / cu marea sală de ceremonie a Pala- ■ tulul, așa că cel cari veneau să a- sp ducă felicitările lor puteau să le va^ă, să le admire și să se bucure. C La orele 8 sera, Suverani I bine- - voiră a primi Casele civile și mili-l^B tare ce veniseră a Le aduce în- chinăciunile lor de dragoste și de , J credință, cum și un modest dar de¹ W bronz în amintirea sărbătorei care, ' ■ daca umplea de mulțumire inima Regelui, era în același timp adânc ■ simțită de cel caji aveau fericirea ■ a ’L încungiura și ă ’L sluji. țp S Darul înfățișa capul lui Goliad.^J că^ut la piciorele lui David, birui- țO tor, stând gata de a’și băga sabia^™ în tecă dupe ce desființase pe vrăj-^B mașul său. Omagiu virtuților răs-^ boinice și prietenului neclintit al 9 păcei,—iată ce însemnadarul acesta. “ D. Ion Kalinderu, în numele a- n mănduror Caselor Regale, arătă,—■ Majestăței Sale, prin cuvinte binejHS simțite, căldurosul devotament ce era întipărit în inimile celor cari ’l însărcinase să fie representantul lor; apoi înmână Regelui un album care conținea adresele trimise de clerul, primarii, învățătorii și po- pulațiunile rurale ale domeniilor Coronei, prin cari toți arătau sen- timentele lor de adâncă recuno- scință pentru tote bine-facerile ce s’au revărsat asupră-le. Regele, mulțumind pentru fru- mosa atenție de care ’I se da o plăcută dovadă, adăogă între al- 716 tele că servitorul credincios e unul din reazimele statornice pentru ori- care Suveran. Prinos de lacrimi și de recuno- scință aduseră cei de față Augustului cuvîntător, ce sciu, prin vorbirea și prin simțimintele Sale, să le înalțe cugetările și să le înduioșeze inimile. La orele 8 7₄, Suveranii primiră corpul oficierilor de rezervă, având în frunte pe D. general Florescu, președintele consiliului, cari veniră să depue la piciorele Regelui felici- tările lor, precum și o ghirlandă de argint, ale cărei frunze, în forma frunzelor de laur și de stejar, erau împodobite cu o coronă de oțel; ghir- landa purta în mijloc medalia pen- tru serviciul de 25 ani, în memoria celor 25 ani de Domnie al M. S. Re- gelui, plină de mari greutăți și de muncă, dar și de isbâmji și de glorie. D. general Florescu, cu acest pri- lej, ^ise: Sire, Permiteți’mi ca în acăstă ții solemnă, în numele și din partea corpului oficieresc în retragere și de rezervă, să rog pe Majestatea Vostră a primi acest mic dar, în amintirea solicitudine! ce ați bine-voit, Sire, a revărsa asupra nostră în tot cursul de 25 ani al pa- trioticei și gloriosei Domnii a Majestăței Vostre. Devisa nostră va fi pururea pentru Rege și Patriă. Să trăiți Sire! Să trăiască M. S. Regina ! Să trăiască A. S. R. Principele Moștenitor. Regele mulțumi pentru acest fru- mos dar care ’i vine de la tovarășii de luptă și de muncă cu cari a dus steagul țârei la izbândă. Dupe aceea Majestățile Lor, fiind față A. S. R. Principele Moștenitor și Principele hereditar de Hohenzol- lern, au primit pe D-nii: maior Muel- ler, căpitan de stat-major comite ■ Marenzi, colonel de Torcy, căpitan de Berckheim, maior Dawson, loco- tenent-colonel Cavaler de Brusati, maior Hafiz Chevket Bey, atașați militari ai Germaniei, Austro-Un- gariei, Franciei, Marei-Britanil, Ita- liei și Turciei; locotenent-colonel Baron de Taube, agent militar al Rusiei, o parte dintr’enșii veniți MONITORUL OFICIAL într’adins în Bucuresci pentru ju- bileu. La orele 8y₂, o mărâță retragere cu facle a tutulor musicilor din Capi- tală, cum și o impunetore manifes- tație se făcu înaintea Palatului, pe care Regele o primi eșind în balcon. Au avut onorea d’a fi invitați la a- cestă privelisce: D-nii miniștri, tote domnele cari au fost în timp de 22 ani pe lângă Regina și cari primiră în acea seră cifra Reginei, împodo- bită cu pietre scumpe; D-nii atașați militari străini, D-nii generali și comandanți de corpuri aflați în gar- nisonă. Apoi se sevîrși solemnitatea țin- tuire! a 2 drapele noui ce aveau să se încredințeze regimentului 2 de ge- niu și batalionului de asediu. Pen- tru acest sfârșit M. S. Regina luând ciocanul bătu câte-va ținte în dra- pele, Principele hereditar de Hohen- zollern și A. S. R. Principele Fer- dinand îi urmă, precum și alți ofi- cieri generali și superiori, cât și co- mandanții corpurilor de trupă ce aveau să primescă aceste drapele. La orele 9 ³/₄, Suveranii, dupe ce mai convorbiră cu personele aflate față, Se retraseră în apartamentele Lor. In gorile ^ilei de 10 Maiii, bu- buitul tunurilor, cari odinioră au vestit neatîrnarea României, bi- ruințele câștigate de noi în resboiul din Bulgaria, cum și alte evenimente naționale, vesteau Capitalei sosirea aniversărei cea mult așteptată de Țeră. E sărbătorea Regelui astăzi, care în timp de 25 ani ’Și a făcut din sceptrul Său, când pavăză pentru a ne apăra drepturile și a ne ridica în fața nostră și a lumei, când toiag pe care S’a rezemat pe drumul pro- pășire! ce Densul ’l a străbătut îm- preună cu România în timp de un pătrar de veac. E șărbătore pentru români astă- zi, căci tote s’au îmbunătățit și tote s’au mărit pe acest pământ pe care Tânărul Principe Carol a pus picio- rul, sunt acum 25 ani, ca Domni- tor al Țârei. Sunt (jile în cari Suveranii dobân- desc resplata trudei și grijelor ce 14 Maiu 1891 ’l-au frământat, când viața Lor ah închinat’o binelui public; 10 Maiu 1891 este una din acele (jile pentru iubitul nostru Rege. Capitala, pentru a sărbători cât mai strălucit acestă memorabilă (ji, se împodobise în chipul cel mal stră- lucit; tote stradele erau înțesate de lume îmbrăcată în haine de sărbă- tore. Casele erau gătite cu verdeță, flori, ghirlande, drapele tricolore, corone și tablouri, represintând por- tretele Majestăților Lor. Pe amânduoă laturile stradelor ce conduc de la Palat până la Mi- tropolie erau așezate trupele gar- nisonei, scolele, diferitele societăți și corporațiuni cu drapelele lor; iar pe crestele colinei de la Mitropolie erau înșirați, pe ambele părți, primarii comunelor urbane și rurale în fru- mosele costume naționale ale fie-că- rui județ; iar pe trotuarele de pe șo- seua Mitropoliei erau așezate elevele scolelor secundare și primare, îm- preună cu domnele directore și cor- pul profesoral. La orele 9 dimineța, o companie de geniu, cu drapel și musică, venise să ridice drapelele ce au petrecut noptea la Palat, ca semn de onore atât pentru ele cât și pentru locul ce le adăpostise, și le duse cu solem- nitate la Mitropolie, sub comanda D-lui colonel Poenaru, de la marele stat-major; ele au fost așezate în curte, în fața bisericei. La orele 9 ³/₄, M M. L L. Re- gele și Regina pornesc de la Palat împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele he- reditar de Hohenzollern în tră- sură de gală, străbătând calea Vic- toriei, stradele Carol I, Rahova și Bibescu. 101 tunuri, trase din Deâlul-Spi- rei, anunță Capitalei plecarea Cor- tegiului regal, care porni în ordinea următore: Prefectul poliției; Un escadron degendarmi călări; Duoi furieri ai Palatului; tră- sura Majestăților Lor trasă de patru cai, cu hamuri strălucite, având caii comele împletite cu panglice și ro- sete tricolore; la drepta călărea D. general comandant al corpului II de armată, iar la stânga șeful Casei 14 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 717 militare Regale. Trăsura era ur- mată de adjutanții Regali. Trăsurile demnelor Curței și a suitei A. S. Principelui de Hohen- zollern, cum și un escadron de gen- darmi călări închidea cortegiul. Pe tot timpul mersului corte- giului până la Mitropolie, publi- cul, peste măsură de numeros ce era grămădit pe strade, în bal- cone și la ferestrele tutulor case- lor, a aclamat necontenit pe Suve- rani cu un nedescriptibil entusiasm, aruncându-Le mulțime de buchete, porumbei și căutând prin tote mi^lo- cele a da semne de veselie, iubire și respect pentru Majestățile Lor și Principii ce’I însoțeau. La orele 10, Regele și Regina a- jung la Mitropolie unde sunt întâm- pinați la intrarea în biserică de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, în- congiurat de înaltul cler, care pre- sintă Majestăților Lor Evangelia și Crucea, de D. general Florescu, președintele consiliului de miniștri, împreună cu toți D-nii miniștri, de D-nii președinți ai Corpurilor le- giuitore, ai înaltei curți de casație și de compturi, de D-nii primari ai orașelor, de D-nii generali din garnisonă, de D-nii oficieri stră- ini atașați militari ai Legațiunilor Angliei, Austro-Ungariei, Franciei, Germaniei, Italiei, Rusiei și Turciei, de mulți alți înalți demnitari al Statului, senatori și deputați și alte notabilități venite din tote unghiu- rile Țerei. In curtea Mitropoliei erați așezate drapelele trupelor cari au luat parte în răsboiul neatîrnărei, și o compa- nie cu musica dete onorurile mili- tare. Dupe ce Majestățile Lor intrară în biserică, unde se mai aflau nume- roși invitați, foști președinți de con- siliu și foști miniștri, alte persone însemnate și soțiele D-lor miniștri, cum și alte domne, cari au oferit frumose buchete de flori, s’a făcut sânta slujbă de I. P. S. S. Mitro- politul Primat cu toți P. P. S. S. L. L. EpiscopI, membri al Sân- tului Sinod. Dupe aceea s’au slujit și s’au stropit cu aiasmă stogurile regimentului 2 geniu și al batalio- nului de asediu, a cărora țintuire se sevîrșise în ajun la Palat. La sfârșitul Te Deumului, preșe- dintele consiliului de miniștri, din ordinul M. S. Regelui, se așe^ă în fața Tronului, și dete citire docu- mentului comemorativ al serbărel, în următorul coprins: „ Noi, Carol I, Rege al României, „ la chemarea Poporului Român, „ care s’a rostit prin plebiscitul de la „ ⁸/₂₀ Aprilie 1866, și prin votul „ dat de representanții săi în Adu- „ narea electivă de la yᵢ₃ Maiu ace- „ lași an, plecat’am de la castelul „ strămoșesc, de la obârșia Dunărei, „ și încredințându-Ne destinului a- „ cestui Popor și valurilor bătrânu- „ lui rîu, călcat’a piciorul Nostru „ pentru prima dată în Maiu pă- „ măntul Românesc la Turnul-Seve- „ rin, în acele locuri pe unde cu mai „ bine d^ 17 ⁴/₂ secol! înainte intra- „ seră în Dacia și inșii străbunii „ Poporului Român. „ La ¹⁰/₂₂ Maiu același an, locote- „ nența Domnescă, guvernul Țărei, „ întrega Națiune Ne-a primit săr- „ bătoresce la prima intrare a Nos- „ tră în capitala Bucuresci. „ Cea ântâiu stăruință a Nostră, „ urcându-Ne pe Tronul României, „ fost-a de a asigura Națiune! Ro- „ mâne o cale de evoluțiune liniștită „ pe cât activă, largă pe cât înțe- „ leptă, cumpătată pe cât neîmpe- „ dicată spre idealul de dreptate, de „ libertate și de cultură. „ Pentru aceea cu hotărît cuget, „ jurat-am în 30 Iulie 1866, păzi- „ rea Constituțiunei alcătuită în „ Adunarea Națională de tote par- „ titele politice, tote, de o potrivă, „ dorind binele patriei. „ Sub scutul acestui act funda- „ mental, România începe a păși, „ domirită și harnică, spre idealul „ său, când iată sosiră ^ile grele: „ răsboiul isbucni între Rusia și „ Turcia și ogorele nostre fură din „ nou în pericol de a fi pustiite de „ luptele străine înverșunate. „ întăriți de credința în Dumne- ₙ ^eu, Noi am luat locul Nostru în „ fruntea oștirel române și am în- „ fruntat pericolul. „ Țera, sprijinită pe vitejia oști- „ rei Nostre și pe devotamentul „ Domnitorului ei, puse atunci ca- „ păt situațiunei politice, în care „ tristele împregiurări ale trecutu- „ lui . o lăsase față cu Turcia; în „ Maiii 1877, prin votul unanim al „ Corpurilor legiuitore, proclama- „ tu-s’a independența României. Vo- „ tul acesta își avu îndată răsu- „ net în granitul Balcanilor, prin „ glasul puternic al tunului, care, „ în cjiua de ¹⁷/₂₉ Maiu 1877, la Ca- „ lafat, sub comanda Nostră, începu „ răsboiul României contra turcilor „ pentru independență. „ Curând, apoi, la 17 Iulie 1877, „ lauri neveștejiți au încununat „ drapelele oștirei Nostre, conduse „ de Noi peste Dunăre, la Nicopol, „ Rahova, Smârdan, Grivița, Opa- „ nez; iar în 28 Noembre 1877, prin „ luarea Plevnei, vitejia oșteanului „ român a înscris, pentru tot-d’a- „ una, independența României în „ cartea istoriei neamurilor. „ Și atunci vitejiei oșteanului răs- „ puns-a înțelepciunea și patriotis- „ mul Adunărilor Țărei. „ In dorul de a da Statului Ro- „ mân, renăscut din contopirea ce- „ lor duoă țări: Muntenia și Mol- „ dova, o stabilitate deplină, și de „ a ’i asigura o neînduoiosă și stră- „ lucită manifestare a ființei sale, „ Adunările legiuitore proclama- „ t’au, în aclamarea entusiastă a „ întregei Țări, Regatul Român. ₛ La ¹⁰/₂₂ Maiu 1881, Națiunea „ română, prin represintanțil săi, a „ pus pe capul Nostru Corona de „ oțel, făurită în arsenalul armatei „ din Dealul-Spirei, din unul din tu- , nurile luate vitejesce de la neamic, 718 „ Corână prin care Țâra a simboli- „ sat stabilitatea și independența sa. „ De atunci profitând de bine-fa- „ cerile păcei, Noi, Carol I și Regina „ Elisabeta, iubita Nostră soție, am „ făcut din aspirațiunile Țerel pro- „ priele Nostre aspirațiuni. „ Ajutați de bărbați, cari împre- „ giurările ^ilel ’i-au adus în frun- „ tea Țârei, Noi am veghiat Și și „ nopte ca ea să pâșâscă tot înainte „ și, când am veȘut că decretele Di- „ vine au voit ca Noi să nu . avem „ un fiu căruia să încredem mal apoi „ conducerea mai departe a operei „ Nostre, am chemăt lângă Noi, „ conform Constituțiunei, pe iubi- „ tul Nostru nepot Ferdinand, Prin- „ cipe al României, ca Moștenitor „ presumptiv al Coronei. „ Astăzi, având lângă Noi pe iu- „ bita Nostră soție, Regina Elisa- „ beta, și pe Moștenitorul Tronului „ Ferdinand, Principele României, „ înălțăm rugi lui Dumnezeu spre „ a’I mulțumi că, condus de mâna lui „ puternică, am străbătut 25 ani „ până la Șiua de w/₂₂ Maiii 1891, „ când serbând nunta Nostră de „ argint cu România, primim, din „ manifestările de iubire și de de- „ votament, ce întrega Țâră Ne „ dă și la acestă ocasiune, puteri „ noul pentru a duce mai departe „ opera de consolidare și de cultură „ a Patriei Nostre. „ Ca semn de amintire a serbă- „ rei jubileului de 25 ani al Domniei „ Nostre, ordonat-am să se facă acest „ document, ornat de mâna prin- „ cipalilor artiști români și semnat „ de Noi, de Regina Elisabeta, de „ Principele Moștenitor, de Princi- „ pele hereditar de Hohenzollern și „ întărit cu sigiliul Nostru și cu „ semnăturile miniștrilor Noștri, „ ale I. P. S. S. Mitropolitului Pri- „ mat și Mitropolitului Moldovei și „ al Sucevei, ale președinților Cor- „ purilor legiuitore, ale președin- ________MONITORUL OFICIAL „ ților înaltelor curți de justiție și „ casațiune și acelei de compturi, „ ale miniștrilor încă în viață din „ cei cari s’au aflat la guvern în „ Maiu 1866,ale miniștrilor cari au „ contra-semnat jurământul Nostru „ asupra Constituțiunei, ale miniș- „ trilor sub cari s’au făcut răsboiul „ pentru Independență, ale miniș- „ trilor cari Ia ¹⁰/₂₂ Maiu 1881, Ne- „ au transmis în numele.,Națiunei Co- „ rona de oțel, ale rectorilor Uni- „ versităților din Bucuresci și Iași „ și ale primarilor din aceste duoă „ Capitale ale Nostre. „ Ordonăm ca acest pergament să „ se păstreze în archiva Statului din „ Bucuresci, iar un al duoilea per- „ gament să se păstreze în archiva „ Statului de la Iași, dându-se copii „ identice și la tote instituțiunile de „ cultură: academie, biblioteci, athe- „ neu și universități, spre amintirea „ serbărei de astăzi, dar mai ales a „ bine-cuvântărei și protecțiunei ce „ Dumnezeu a dat României în a- „ cești 25 ani, cât El, în prea mă- „ ritele și sântele Sale decrete, Ne-a „ acordat până astăzi pentru a con- „ duce spre destinele Sale pe Vitea- „ zul și bine credinciosul Nostru „ popor. „ Semnat-am acest.act, astăzi, în „10 Maiu, anul una mie opt-sute „ noue-^eci și unu, în fața Altaru- „ lui Sânt din Mitropolie, în Capi- „ tala Nostră Bucuresci/ Dupe citirea acestui document, el fu semnat de M M. L L. Regele și Regina, de A. S. R. Principele Moș- tenitor, de A. S. Principele here- ditar de Hohenzollern, de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, și care în urmă va trebui să fie subscris de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și al Su- cevei, foștii președinți de consiliu, D-nii miniștri, de D-nii președinți ai Corpurilor legiuitore și de cei-alți înalț! demnitari și persone mențio- nate în document, și apoi a fost in- vestit cu marele sigiliu al Statului, și se încredință de M. S. Regele 44 Maiu 1891 D-lui ministru de culte spre a se păstra în archiva Statului. Dupe sevîrșirea Te Deumului, M. S. Regele încredință, la eșirea din biserică, D-lor comandanți al regi- mentului 2 geniu și al batalio- nului de asediu, stegurile ce fusese sfințite, ^icându-le că este sigur că va apăra aceste steguri, cari întru- peză însăși Patria, cu sângele și cu sufletul lor; la care D-nii coman- danți respunseră: Da, Sire, vom muri dând sângele nostru întru a- părarea ștegului și Tronului Ma- jestăței Vostre. Dupe acesta, Regele și Regina și Principii merseră în apartamentele I. P. S. S. Mitropolitului Primat, însoțiți fiind de P. P. S. S. L. L. Episcop!, D-nii miniștri și de alți înalț! demnitari. D-nii miniștrii presentară felicitările lor Majestă- ților Lor pentru acestă $i atât de scumpă tutulor românilor, cărora M. S. Regele le exprimă mulțumi- rile Sale. Dupe acâsta Regele, cu A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele hereditar de Hohenzol- lern au încălecat și au pornit către locul de defilare al trupelor. In capul cortegiului Regal mer- geaă drapelele cari fuseseră așeȘate în curtea Mitropoliei, precedate de un pluton de gendarmi călări și escor- tate de o companie de onore cu mu- sica; Regele era însoțit de o împu- nâtore suită compusă din D. mi- nistru de resbel, D-nii generali, D-nii atașați militari străini, de statul-major Regal, de oficierii su- periori de la marele stat-major. Apoi urma trăsura M. S. Regi- nei și a domnelor de onore. Corte- giul regal se închidea cu un esca- dron de gendarmi călări. In tot timpul mersului până la locul de defilare, clopotele tutulor bisericilor din Capitală sunau du- când departe fala acestei ^ile. D. general Cernat, comandantul corpului II de armată, la apropiarea M. S. Regelui de trupele ce erau în- șirate pe strade, întâmpină pe Su- veran, înmânându’I raportul trupe- lor ce se aflau sub arme; musicele intonară imnul național; trupele pre- sintară armele și pe tot parcursul 14 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 719 aclamară cu îndelungate ijrări pe Iubitul lor Căpitan. Cu aceleași entusiaste strigări întâmpinară și pe M. S. Regina, până la coborîrea din trăsură la frumosul pavilion ce se construise, prin îngri- jirea armatei, lângă statuia Iul Mi- haiu-Viteazul. La întorcerea de la Mitropolie ca și la ducere lumea saluta pe Au- guștil Suverani cu semne de o ne- mărginită iubire. Majestățile Lor și Principii,, a- dânc mișcați de aceste manifesta- țiunl de devotament, mulțumiau în chipul cel mal voios, arătând cu câtă simțire primesc aceste aclamări de dragoste din partea credinciosu- lui Lor popor. M. S. Regina bine-voi a invita, în pavilionul Său, pe toți D-nii miniș- tri cu domnele, D-nii membri ai corpului diplomatic cu domnele, D-nii președinți ai Corpurilor legiui- tore și multe alte domne soții ale înalților demnitari ai Statului ci- vili și militari. In tribunele construite, în tot lungul bulevardului, și pe trotuare se înbulzea un numeros public din tote clasele societăței, spre a fi față la defilare care se făcu în ordinea ur- mătore: 1. Un pluton de gendarmi călări; 2. Școlele primare și cu musica elevilor de la Sulina; 3. Școlele secundare și superiore; 4. Musica regimentului 21 doro- banți ; 5. Corporațiile și diferitele socie- tăți cu drapelele lor; 6. Musicele; 7. Comandamentul corpului II de armată; 8. Tote drapelele trupelor ce au luat parte în răsboiu, cari, dupe ce au trecut pe d’inaintea Majestăților Lor, s’au așezat în giurul statuei Mihaiu-Bravui; 9. Oficierii fără trupă ; 10. Școla superioră de răsboiu ; 11. Școla specială de artilerie și geniu ; 12. Școla de oficieri (secția infan- teriei) ; 13. Școla de fii de militari Iași; 14. Școla de fii de militari Cra- iova; 15. Școla sub-oficierilor de la Bis- trița ; 16. Școla de poduri și șosele ; 17. Compania din regimentul 1 dorobanți; 18. Compania din regimentul 9 dorobanți; 19. Compania din regimentul 13 dorobanți; 20. Compania din regimentul 3 linie ; 21. Compania din regimentul 33 dorobanți ; 22. Comandamentul divisiei a IV-a de infanterie ; 23. Batalionul 1 vânători ; 24. Regimentul 5 linie ; 25. Regimentul 8 linie ; 26. Regimentul 6 dorobanți ; 27. Regimentul 21 dorobanți; 28. Regimentul 1 geniu ; 29. Detașamentul din corpul flo- tilei ; 30. Batalionul de asediu ; 31. Regimentul 2 artilerie ; 32. Regimentul 6 artilerie ; 33. Școla de cavalerie ; 34. Școla de oficieri,' secția cava- leriei ; 35. Regimentul 3 roșiori; 36. Regimentul 3 călărași; 37. Divisionul de gendarmi. Defilarea și ținuta trupelor a fost impunătore; M. S. Regele bine-voi a exprima înalta Sa mulțumire D-lui general Cernat, comandantul corpului II de armată, precum și celor-alți șefi de trupe veniți din alte garnisone. Dupe sfârșitul defilărei, cortegiul Regal Se întorse la Palat în aceeași ordine ca la plecarea la Mitropolie, însoțit de aceleași aclamări și ma- nifestațiuni. La orele 3 dupe amia^I, M M. L L. Regele și Regina, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele Wilhelm au pri- mit în sala Tronului pe D-nii mem- brii ai corpului diplomatic, față fiind D. general Florescu, președinte al consiliului, și D. Esarcu, minis- trul afacerilor străine. Exc. Sa D. Hoorickx, decanul cor- pului diplomatic, a rostit, în limba francesă, următorea cuvîntare: Sire, Când. România întrâgă salută cu entusias- te și unanime aclamațium ^iua aniversărei a 25-a a suirei pe Tron a Majestăței Vâstre, să fie permis representanților Puterilor stră- ine de a uni, cu aceste manifestațiuni, expre- siunea omagielor și a felicitațiunilor lor. Stima legitimă ce ’și-a dobândit România printre națiuni nu pote fi de cât mărită prin spectacolul ce ’l dă Suveranul și poporul ro- mân, contopind bucuria și mândria lor patrio- tică în sentimente de recunoștință mutuală, spre a celebra un sfert de veac de propășire. Corpul diplomatic este fericit, Sire, că pote fi răsunetul viuilor și afectuoselor sim- patii ce acest eveniment a deșteptat în străi- nătate și el nu pote de cât dori continuarea unei meniri atât de fericite. Dorințele lor ar- tdre îmbrățișâză, tot-d’o-dată, îndeplinirea a tot ce inima Regelui, a Reginei și a Alteței Sale Regale Principelui Moștenitor pot dori în acestă ții și pentru Eî înșiși și pentru fe- ricirea Țârei. La acâstă cuvântare a decanului, M. S. Regele mulțumind, răspunse: „Vă mulțumesc din totă inima „ pentru felicitările și bunele urări „ ce ați avut amabilitatea a’Mi a- „ duce în numele representanților „ Puterilor acreditați pe lângă Mine. „ Graba cu care corpul diplomatic „ se asociază la serbarea aniver- „ sărel a 25-a a Domniei Mele este „ adânc simțită de Mine; ea este „ pentru Mine o nouă mărturie a „ amiciției, a simpatiei și a viului „ interes ce Europa și chiar țările „ de peste Ocean portă României „ și Persone! Mele. Vă rog să fiți pe „ lângă Suveranii și Capii de Stat „ ce fepresintați, interpreții simți- „ mântelor Mele de recunoscință și „ a fierbințelor urări ce fac pen- „ tru fericirea lor și a țărilor lor “. Cei mal mulți din representanții Puterilor străine, acreditați pe lângă Majestatea Sa, au fost însărcinați să aducă felicitări Regelui din par- tea Suveranilor lor. La orele 3 ⁱ/₂,1. P. S. S. Mitropo- litul Primat, împreună cu P. P.S. S. 720 . L. L. Membri al Sântului Sinod, veniră asemenea la Palat spre a a- duce felicitări Auguștilor Suverani, față fiind D. președinte al consiliu- lui și D. G. D. Teodorescu, minis- trul cultelor. înalt Prea Sânția Sa rosti urmă- torul discurs: Sire, Demnă, Alteță Regală, In decursul Domniei Majestăței Vostre de 25 ani, tote ramurile vieței și cele ale politicei românilor aii înscris în analele lor fapte mari și aii sărbătorit, la timp, triumful binelui, propășirea lor pe calea civilisațiunei. Sânta nostră - biserică ortodoxă română, rugătorea și miZlocitorea neamului nostru că- tre Dumnezeu, a înălțat, tot-d’a-una, rugi către Cel A-Tot-Putemic pentru îndepli- nirea dorurilor națiune!; și astăzi când Pro- nia DumneZeâscă ne-a învrednicit a sărbă- tori jubileul Domniei înțeleptului Cârmaciu al Statului Român, biserica canonică a Ro- mâniei mergând cu grăbire la treptele Alta- rului, a înălțat, în numele întregului popor românesc, rugi de mulțumire pentru tote câte ’i-a dat lui Dumnezeu în timp de 25 de ani. Așa Majestate! Clerul, mulțumind lui Dum- nezeii pentru fie-care act mare ce Voi ați săvîrșit, cu poporul Vostru prea iubit, de la treptele Altarului vine la treptele Tronului, și aici, înaintea lui DumneZeu și a âmenilor, mărturisesce cu glas tare și puterniccă în acest timp de Domnie gloriosă s’a votat le- gea prin care s’a înființat cea mai înaltă in- stituțiune bisericescă — Sântul Sinod — s’a recunoscut canonicitatea bisericei nostre, au- tocefalia bisericei și s’a înființat facultatea teologică. Sire, plin de recunoscință pentru asemenea mari fapte săvîrșite, mulțumind lui Dumne- Zeu că el V’a ales și condus în mod provi- dențial pentru destinele românilor și înflori- rea Sântei nostre biserici, clerul, prin orga- nul Sântului Sinod, depunând la treptele Tronului sentimentele sale de devotament și iubire, rogă pre cel A-Tot-Puternic să dă- ruiască ani mulți și fericiți Majestăței Vostre pentru îndeplinirea menirei ce DumneZeu v’a încredințat. Să trăiți^Sire! Trăiască M. S. Regina! Trăiască A. S. R. Principele Moștenitor! Trăiască România, ________MONITORUL OFICIAL _________ M. S. Regele răspunse ast-fel: „ Găldurosele urări ce înalt Prea „ Sânția Vostre ’Mi aduceți în nu- „ mele Sântului Sinod și al înaltului „ Cler, ca și rugile binecuvîntate ce „ neîncetat înălțați pentru Noi, sunt „ scumpe inimei Nostre. „ Religia, care este sorgintea tu- „ tulor virtuților, este, tot-o-dată, „ temelia cea mai statornică a viito- „ ruluiunei Națiuni. Ea a fost paza „ naționalităței Nostre, pentru că „ clerul, în timpi de amară încercare, „ a sciut, prin învățămintele sale „ mântuitore și prin frumosele pilde „ de pietate și de iubire de țâră, „ a fi demn de înalta misiune la care „ este chemat. „ Istoria nostră națională nu va „ uita nici o-dată numele acestor „ vrednici păstori, ale căror urme „ gloriose le găsim la fie-care pas, și „ cari au insuflat turmelor lor iubi- „ rea de Dumnezeu o-dată cu devo- „ tamentul către Patrie. „ In acești 25 ani ai Domniei „ Mele s’a împlinit viua dorință ce „ aveam de a vedea Biserica Română „ restabilită pe basele ei canonice, „ consfințirea neatârnărei sale, ale- „ gerea înalților demnitari ai săi de „ către Sântul Sinod și Representa- „ țiunea națională și în sfârșit recu- „ noscerea și binecuvîntarea autoce- „ faliei a Bisericei nostre de către „ înalt Prea Sântul Patriarh Ecume- „ nic, păstrând cea mai strânsă legă- „ tură dogmatică cu cele-alte bise- „ rici ortodoxe autocefale. „ Neatârnarea Bisericei nostre ne „ impune îndatoriri mari, între cari, „ cea d’ântâia, este înălțarea stărel „ intelectuale și materiale a clerului. „ Neîncetat silințele Mele vor tinde „ către acest sfârșit, și nu Mă în- „ douiesc că facultatea de teologie ne „ va da preoți învețați și cuvioși cari,. „ prin luminele lor, vor întări iubitul „ Nostru popor în moravuri bune și „ în credința strămoșescă. 14 Maiu 1891 „ Nădăjduesc, asemenea, că ferici- „ tele măsuri luate pentru retipări- „ răa cărților bisericesc! cu totă „ îngrijirea și cu litere latine, vor „ contribui puternic, prin răspândi- „ rea lor, a hrăni simțimîntul reli- „ gios în inima acelor a cărora mân- „ tuire Vă este încredințată. „ Rog Pronia Gerescă să reverse „ binefacerile Sale asupra poporului „ român și asupra păstorilor Bise- „ ricei nostre naționale". La orele 4, veniră D-nii preșe- dinți ai Corpurilor legiuitore cu D-nii senatori și deputați, față fiind toți D-nii miniștri. D. C. Boerescu, președintele Se- natului, ținu următorea cuvântare: Sire, Sunt 34 ani de când Divanurile ad boc au exprimat dorința d’a așeZa pe Tronul Româ- niei un Principe aparținând uneea din Dinas- tiele țărilor occidentale. Și sunt 25 ani de când acestă patriotică dorință s’a îndeplinit. La 8 Aprilie 1866, Adunarea V’a procla- mat în unanimitate Domn al ambelor țări su- rori; iar Națiunea, prin 689.969 voturi, a recunoscut că Adunarea Națională și Divanu- rile ad hoc fuseseră interprețl fideli al ade- văratei sale voințe. Țâra, de la Dorohoiu la Mehedinți, a voit, Sire, să scape, pentru tot-d’a-una, de pericolile schimbărel formei de guvernământ și a com- petițiunilor la Tron. Principele Guza s’a pus el însuși în capul mișcărel, și a lucrat pentru realisarea acestei idei cu o stăruință și o abnegație care con- stituie unul din faptele meritorii ale acestui Principe patriot. Același exemplu ’l-au dat toți aspiranții la Domnie ca și foștii Domnitori: cu toții s’aii supus voinței unanime a Națiunel. Și ast-fel Majestatea Vostră, în Ziua delO Maiu 1866, V’ațI urcat pe Tronul României în condițiuni cum nici un alt Domn nu s’a urcat. Cuvintele patriotice pe care Le-ați pronun- țat cu acâstă ocasiune, coprind programul întreg al fericitei Vostre Domnii. „Puind piclorelepe acest pământ sacru, am „devenit român, Ziceați Majestatea Vostrăîna- „intea Adunărei Naționale la 1866. Vă aduc „o inimă leală, cugetări drepte, o voință ne- „ strămutată pentru a face binele, un devo- „tamentfără margini către noua Mea Patrie. 14 Maiu 1891 „Cetățian astăzi, mâine soldat dacă va fi „trebuință, voiti împărtăși cu D-vostră sorta „bună și sorta rea. „Numai Dumnezeu scie aceea-ce viitorul „reserveză Patriei Nostre. Să ne întărim, „deci, prin concordie, să ne întrunim puterile „pentru a fi la înălțimea evenimentelor". Actele strălucite, îndeplinite sub Domnia Majestăței Vostre în acest pătrar de secol, sunt o dovadă viue de înțelepciunea care a presidat la alegerea Majestăței Vostre. România a pro- gresat repede sub puternica Vostră impulsiu- ne, și în 25 ani a făcut atât cât alte popdre n’au îndeplinit în mai multe pătrare de secoli. Domnitorul Guza a executat o parte din programul Național. Ales Domn al Moldovei, el a primit fără esitare și corona Munteniei, puind ast-fel temelia Unire! pe care a dese- vîrșit’o mai târziu. Acest Domnitor a împro- prietărit pe țărani, a secularizat bunurile mo- nastirilor închinate, a dat Țărei o Gonstituțiune Națională și a unificat legile, promulgând un noii codice civil și ștergând inegalitățile con- sfințite prin legislațiunea anterioră. Era reservat Majestăței Vostre să încoro- nați acestă operă și să îndepliniți întreg pro- gramul Divanurilor ad hoc, dobândind inde- pendența și ridicând România la rangul de Regat. Dar MajestateaVostră nuV’ați mărginită da Țerei o mare splendore în raporturile sale din afară, ci ați lucrat la regenerarea el internă cu osebită stăruință, mai ales dupe ce ați în- lăturat tote influențele cari ne împedicau în mersul nostru înainte. Și nu putem, Sire, să nu recunoscem că tote guvernele, de la 1866 și până astăzi, ’și-ati făcut datoria, silindu-se să îmbunătățâscă tote legile și tote serviciu- rile publice. Scola, biserica, armata, adminis- trațiunea în general, tote și totul s’au resim- țit de ideea de a progresa, idee care a predo- minat și predomină pe toți omenii noștri po- litici. Financele Statului mai ales, ca și avu- ția generală, sunt într’o situațiune superioră, și România se pâte prenumăra între Statele Europei al căror credit este solid întemeiat. Negreșit, Sire, au rămas încă multe de fă- cut. Dar progresul stă în rațiune directă cu îmbunătățirea obiceiurilor publice. Când a- cestea se vor perfecționa, ideile vor face mari cuceriri, și guvernele Majestăței Vostre se vor lupta,—nu pentru existență,—ci pentru progres. Până să ajungem la acâstă fericită epocă a desvoltărei nâstre, suntem unanimi a procla- ma că, sub Domnia Majestăței Vostre, Am dobândit Independența, Am devenit Regat, MONITORUL OFICIAL Am redat armatei vechea ei splendore. Am continuat opera împroprietărire! țăra- nilor, Am înzestrat țâra cu Gonstituțiunea cea mai liberală din Europa, Am dat o mare desvoltare învățământului public, Am ridicat biserica și monumentele reli- giose, Am consolidat financele Statului și credi- tul public, Am creat căile ferate și am desvoltat căile ordinare de comunicație, Am făcut nenumărate instituțiuni cari ah dat un avânt puternic agriculturei, comer- ciului și industriei, Am făcut, în fine, din România un Stat mo- dern care se desvoltă prin propriile sale pu- teri și care a devenit un factor însemnat al păcei și al liniște! generale. România, prin urmare, mândră și plină de viață, Te salută, Sire, ca pe cel d’ântâiîi și cel mai mare cetățian și patriot român; Salută pe M. S. Regina ca pe cea mai no- bilă și majestuosă podâbă a Tronului Ro- mâniei ; Salută pe Principele Ferdinand, Moșteni- torul Tronului, căruia România ’i ureză ace- leași însușiri și virtuți cu cari este înzestrat M. S. Regele. Și, salutându-Vă pe toți, vom înscrie cu litere de aur acâstă memorabilă ții, și vom ruga Provedința ca, împreună, voioși ca astățli, să sărbătorim jubileul de 50 ani! Să trăiți Sire! . Să trăiască M. S. Regina ! Să trăiască Principele Moștenitor! Dupe acesta și D. colonel Ros- novanu, președintele Adunare! de- putatilor, în numele D-lor depu- tați, ^ise: Sire, Sunt 25 ani de când Adunarea Națio- nală, aclamând pe Majestatea Vostră pe Tro- nul lui Ștefan și al lui Mihaiu, a îndeplinit dorința cea viue a tutulor românilor, înființa- rea unei Dinastii sub un principe străin. Sunt 10 ani de când represenfanții țărei au întărit și înfipt și mai adânc în inima țerei Dinastia Majestăței Vostre, oferindu’I Qorona de oțel, înduoit simbol al independenței și regalităței. A^I, pentru ântâia oră în istoria neamului românesc, se îndeplinesc 25 ani de Domnie a Suveranului României-Unite și de a pururea nedespărțite. Camera deputaților, sărbătorind împreună 721 cu țâra întregă acest măreț eveniment, are consciința viue că întăresce și mai mult Di- nastia, singura instituțiune care a putut și pote să asigure unitatea în politică națională a țărei, fără de care s’ar primejdui interesele permanente și vitale ale națiune!. De aceea, Sire, mă simt fericit că ’mi-a fost dat să aduc d’inaintea Majestăței Vostre sentimentul de profund devotament de care Camera deputaților și a președintelui său sunt însuflețiți pentru Dinastie și pentru Majes- tatea Vostră, care, în decurs de 25 ani, cu a- tâta strălucire ați ilustrat’o. Să trăesci Majestate ! Să trăiască M. S. Regina 1 Să trăiască A. S. R. Principele Moște- nitor ! M. 8. Regele, adânc mișcat de sen- timentele de credința ce ’I se adu- ceau din partea Corpurilor legiui- tore, răspunse: „ Nunta de argint este o serbare „ de familie, salutată de rude și „ prieten! cu dragoste și bucurie; „ aniversarea unei Domnii de 25 „ ani, însă, este un eveniment isto- „ ric și politic privit în tote Statele „ cu un simțimânt de mulțumire, „ mai ales când s’au stabilit strânse „ legături între Domn și iubitul Seu „ popor. „ Văd dar astăzi cu o viue mul- „ țumire împregiurul Meu pe mem- „ brii Corpurilor legiuitore, repre- „ sintanți ai mare! familii române, „ și cu o deosebită plăcere primesc „ căldurosele lor urări. „ Neprețuit este pentru Mine că „ Cerul ’Mi a dăruit fericirea și tă- „ ria de a conduce un pătrar de se- „ col, fără zguduire, prin vremuri „ adese ori furtunose, destinele Na- „ țiunei încredințate Mie prin li- „ bera sa voință. „ In traiul omenesc, acest șir de „ ani, plini de lupte, griji și grele „ încercări, este îndelungat; în isto- „ riă, însă, el se înfățișeză ca o clipă. „ Din acest scurt timp, totuși, „ doresc ca un răsunet să străbată „ viitorul și să încăl^escă inimile „ urmașilor noștri, pomenind cum „ eram în trecut, și cât drum și câte 722 MONITORUL OFICIAL ! 14 Maiu 1891 „ jertfe saii făcut ca să ajungem „ acolo unde ne găsim astăzi. „ Prin alegerea Mea România a „ consfințit una din dorințele el ros- „ tită în epoca redeșteptărel sale „ naționale, punând ast-fel cheia „ boitei unei opere urmărită cu ne- „ adormire și sprijinită pe o adâncă „ convingere, care singură pote să „ ducă la isbândă. „ Era, dar, o sfântă datorie pen- „ tru Mine de a răspunde la chiă- „ marea unui popor, care ’și do- „ vedise destoinicia în învingerea , greutăților și în înfruntarea tu- „ tulor primejdielor pentru păs- „ trarea moșiei strămoșesc! și redo- „ bândirea neatârnărei sale. Glasul „ vitezei Națiuni Române a răsunat „ în sufletul Meu; îndemnat de vir- „ tuțile sale bărbătesc!, ’Ml am pă- „ răsit familia, am lăsat legăturile „ Mele din trecut și am alergat în „ mijlocul acestei familii mari, care „ M’a primit cu brațele deschise, ca „ o chezășie a viitorului său. „ In îndeplinirea sarcinei ce am „ luat, am adus o inimă caldă și „ voința hotărîtă de a ’Mi închina „ tote puterile fericirei României, „ având o singură ambițiune, aceea „ ca numele Meu să fie înscris ală- „ turea cu acele ale fiilor prea iu- „ biți a! Patriei. Tânăr și fără ex- „ periență, M’am pus la lucru, am „ îmbrățișat cu ardore aspirațiunile „ Țârei; în desele Mele călătorii prin „ tote județele am studiat traiul și „ obiceiurile poporului, ’i-am cerce- „ tat nevoile și dorințele, spre a pu- „ tea, ast-fel, împlini cu consciință „ datoria Mea către el. Duoe lucruri, „ de la începutul Domniei Mele, am „ urmărit mai cu semă, cu neîntre- „ ruptă stăruință, simțind că ele vor „ fi cele mai puternice pârghii ale „ desvoltărei nostre sociale. Aceste „ duoe lucruri sunt: armata și dru- „ mul de fer ; cea d’ântâiu ca o ade- „ vărată scolă națională și ca mi^- „ locul cel mai sigur pentru inte- „ meiarea Țârei ca Stat de sine stă- „ tător ; cea-altă ca o uneltă dintre „ cele mai bune spre a deschide is- „ vorele bogățielor nostre. „ Cu o adâncă satisfacție pot con- „ stata, astăzi, că, aceste duoă pu- „ ternice elemente de tărie au al- „ cătuit statornica temelie a desvol- „ tărei nostre politice și economice. „ Când privim trecutul de acum „25 ani, ne putem făli de progre- „ sele și de avântul neașteptat al „ tutulor ramurilor activităței pu- „ blice, avânt care, astăzi, nu mai „ pote fi oprit. Dar nimic n’ași fi ,, putut face fără încrederea Națiu- „ nei, și fără sprijinul însemnaților „ bărbați cari M’au încongiurat cu „ credință și au lucrat fără preget „ la ridicarea acestei opere mărețe, „ care a dat generațiunei de față o „ Patrie liberă, iar generațiunilor „ viitore o zestre bogată, ce, sunt „ sigur, că vor sci a o păstra și a o „ mări. „ România modernă este făcută „ de Români. Este o fericire și o „ mândrie pentru Mine, că M’am „ aflat în fruntea ei tocmai în „ ceasul reînviere! Sale, când ideile „ sădite de cei bătrâni cu atâta rîvnă „ patriotică au dat rodele lor. , Serbăm, dar, astăzi, nu numai o „ Domnie de 25 de ani, ci mai mult „ întocmirea unei Țârei unite, de „ sine statătore, într’un trainic „ Regat. „ Vă mulțumesc pentru simți- „ mintele ce ’Ml arătați; ele încăl- „ inima Mea, și vor fi pentru „ Mine un nou îndemn spre a în- „ drepta cugetările Mele către bi- „ nele Patriei, a mâ rezema ca și „ până acum pe Represintațiunea „ națională și respectul Legilor, și „ a Mă sprijini pe obștescul interes „ și ajutorul lui Dumnezeii." La orele 4 ⁱ/z, înaltele curți de casațiune , camera de comerciu, înalta curte de compturl, curțile și tribunalele veniră, asemenea, a sa- luta pe Majestâțile Lor, față fiind D. Vernescu, ministru de finance și ad interim la justiție. D. C. Schina, prim-președinte al înaltei curți de casație, în numele acestei magistraturi, ținu următo- rul discurs: Sire, Recunoscința e în firea românului, căci, precum Majestatea Vostră Ați spus’o în o cu- vântare neuitată, în el bate o inimă caldă. Acâstă virtute a neamului ne face ca ații cu toții să mărturistm că o rară favore Ce- râscă, în istoria poporelor, a fost rezervată României moderne prin aceea că generațiunea care a proclamat permanența și ereditatea Tronului, a putut ea însăși să vațlă stabilin- du-se și isbutind opera mărâță ce a înălțat, să trăiască pentru a asista ca martoră, dupe secole de domnii efemere, la o domnie de un pătrar de secol. Popor înțelept, românii aii țintit pururea la stabilitatea și lunga durată a domnielor, și înțelepciunel lor se datoresce, în mare parte, faptul că pot ații, dupe o așa lungă așteptare a împlinire! dorințelor lor, să serbătorâscă a 25-a aniversare a suirel Majestăței Vostre pe Tron. Popor, însă, pe cât de înțelept, pe atât și de drept, românii aii sciut, tot-d’a-una, să recunoscă și partea ce aparține norocului în destinele lor, și de aceea ei ații, cu o adevă- rată fericire, proclamă că plebiscitul din A- prilie 1866, prin care 700.000 glasuri apro- pe V’a ales și aclamat Domn ereditar al Ro- mâniei, a fost o bine-cuvântare a Providenței, că acea voce mărâță a poporului român a fost, în adevăr, vocea lui Dumnezeu. Incamațiune viue a principiului legalităței, condițiune neapărată a ori-cărui Stat liber, credincios așezământului fundamental al țărei, care, prin statornicirea Monarchiei ereditare, a căutat, mai cu osebire, să înalțe în Stat o mare putere ponderatore nediscutabilă, Ma- jestatea Vostră ați sciut, ca ântâiu repre- sentant și întemeiator al acestei supreme magistraturi, să atrageți respectul tuturor și să realisați, în viața politică a țărei, princi- piul inherent adevăratei monarchil constitu- ționale: Egalitatea tuturor înaintea Tronului. Ințelâpta Majestăței Vostre Domnie de 25 ani a pus țâra în putință d’a îndeplini pro- gresele uriașe, faptele gloridse, de cari cu toți ne mândrim. Sub aceeași înțelâptă im- pulsiune, ea, suntem siguri, va merge neîn- cetat înainte îndeplinind tote progresele, fără a scăpa din vedere nici pe acela care dă tă- 14 Maia 1891 rie, lustru și trăinicie tuturor celor-alte: progresul moral în viața publică și privată. Gu aceste credințe, unind glasul nostru cu acela ce se ridică a^î de la un capăt al țerel la altul, curtea de casațiune, împreună cu în- trâga magistratură, aduc Tronului omagiele lor respectuose de credință și devotament și urâză Majestăței Vostre ani mulți, încă, de domnie de aci înainte. Să trăescl, Sire. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască A. S. R. Principele Moștenitor. Regele răspunse : „ Una din cele mai puternice ga- „ ranții ale libertăței este o magis- „ tratură independentă și o justiție „ nepărtinitore. „ In decursul acestor 25 ani al „ Domniei Mele, organisarea jude- „ cătorăscă a făcut progrese însem- „ nate și s’a stabilit pe o temelie „ statornică: juriul a intrat în mo- „ ravurile nostre, integritatea ma- „ gistraturei a devenit o prețiosă „ garanție; iar. literatura juridică „ română s’a înzestrat cu publica- „ țiuni vrednice de laudă, pe cari „ le-am primit, tot-d’a-una, cu viue „ satisfacțiune. „ Asigurarea unei desăvîrșite in- „ dependențe a magistraturei era „ una din dorințele Țărei. Pătruns „ de acestă trebuință, am căutat a o „ încongiura cu garanții. „ Un mare pas. s’a făcut deja „ pentru realisarea acestui princi- „ piu și am totă speranța că, în- ₍„ tr’un timp nu prea depărtat, se „ va împlini pentru totă magistra- „ tura. „ Multe îmbunătățiri s’au adus „ asemenea legilor civile și crimi- „ nale, îmbunătățiri cerute de des- „ voltarea nostră socială și noua „ nostră legislațiune comercială pote „ fi privită ca una din cele mal bune. „ Aceste progrese, însă, nu trebue să „ ne ascundă lipsele ce se mal simt, „ și înalta curte de casație, care este „ menită a asigura unitatea juris- „ prudenței, ’și va da, de sigur, tote „ silințele spre a le semnala. MONITORUL OFICIAL „ Mare și înaltă este chemarea „ magistraturei; dovezile ce le-a „ dat până astăzi, de demnitate, ne- „ părtinire și lumine, ne îndreptă- „ țese a aștepta, pentru viitor, mult „ de la dânsa. „ Vă mulțumesc, domnule prim- „ președinte, pentru sentimentele „ ce le exprimați în numele între- „ gel magistraturi a Țerel; ținta „ Mea va fi pururea de a ’i înălța „ prestigiul, înlesnindu-’I ast-fel „ marea și bine-făcetorea sa misiune „ în Statul Român. “ D. I. Marghiloman, președintele camerei de comerciu din Capitală, rosti următorele: Sire, Camera de comerciu și industrie din Ca- pitală este fericită că pote sărbători al 25-lea an al Domniei Majestăței Vostre. Ea nu pote uita că, în decursul acestor 25 ani, prin mă- surile înțelepte ce s’au luat sub a Majestăței Vostre conducere, s’au făcut primele înce- puturi pentru întemeiarea industriei națio- nale ; nu pote uita că în timpul aceleiași Domnii s’aîi luat tâte acele măsuri cari au dat desvoltarea de a^I comerciului acestei țări. Camera de comerciii și industrie, recunos- cătore Majestăței Vostre pentru actele mari ce s’au săvîrșit în acești 25 ani de Domnie, rogă pe Dumnezeu să Vă dea țlile îndelun- gate pentru ca, înși-Vă, Sire, să presidați la desăvîrșirea mărăță a operei ce ați întreprins, ce ați dus cu atâta falnic succes până ații! Să trăițl Sire! Să trăiască M. S. Regina! Să trăiască A. S. R. Principele Moștenitor! Să trăiască Dinastia Majestăței Vostre. Apoi D. Em. Grădișteanu, preșe- dintele înaltei curți de compturi, ^ise: Sire, Tot neamul românesc serbând, astățli, cu o legitimă bucurie aniversarea de 25 ani a suire! Majestăței Vostre pe Tronul României, bine-cuvinteză momentul în care a avut ce- răsca inspirație să Vă aclame de Domn și să ’și asigure ființa, pentru tot-d’a-una, prin sta- bilirea Dinastiei Majestăței Vostre. Mândră de tote mărețele fapte, cari au ilustrat acest pătrar de secol al Domniei Ma- jestăței Vostre, Țâra privesce viitorul cu în- credere ! 723 înalta curte de compturi luând și densa parte la acăstă serbare națională, scumpă tu- tulor Românilor, vine respectuosă a ura Ma- jestăței Vostre viâță îndelungată și fericită pe Tronul României pentru prosperitatea și mărirea Patriei, iar Augustei Vostre Dinastii o Domnie gloriosă și fără sfârșit. Să trăițl Majestatea Vostră I Să trăiască M. S. Regina! Trăiască A. S. R. Principele Ferdinand. M. S. Regele, mulțumind înaltei curți de compturi și camerei de co- merciu, ^ise: „ înalta curte de compturi are o „ misiune însemnată în Stat, prin „ controlul consciincios al adminis- „ trațiunel sale financiare, căci, o „ bună administrațiune nu pote fi „ întemeiată de cât pe o întrebuin- „ țâre dreptă și legală a banilor pu- „ blici. „ Din acestă veghiare neadormită „ a D-vostre, atârnă, dar, buna ges- „ tiune a întregei averi publice și „ buna regulă în fînancele nostre. „ Când în aceste momente de re- „ culegere ne aducem aminte de si- „ tuația de acum 25 ani, putem fi „ mândri de starea înfloritore a fi- „ nancelor nostre și de înălțarea „ creditului Statului care, astăzi, „ este așezat pe o temelie largă și „ sănătosă. „ Sunt convins că veți sci, tot-d’a- „ una, a apăra marele interese ce vă „ sunt încredințate, și vă mulțu- „ mese, domnule președinte, de feli- „ citările ce ’Mi le aduceți, urând „ un mers fericit înaltei vostre in- „ stituțiunl.“ La orele 5, toți D-nii șefi de ser- vicii ai tutulor ministerelor și ai tutulor 'ramurilor administrative dependințe de aceste ministere, față fiind toți D-nii miniștri, veniră spre a aduce urările lor Auguștilor noș- tri Suverani. M. S. Regele trecu pe d’inaintea fie-cărui serviciu bine-voind a vorbi cu fie-care din acești domni, arătân- du-le înalta Sa satisfacțiune. Apoi, la orele 5 7₂> rectorul Uni- versităței, cu decanii, cu D-nii pro- 724 fesori universitari al facultăților, directorii scolelor publice secundare și primare și delegațiunile tinerime! universitare din Bucuresci și Iași veniră la Palat. D. Orescu, rectorul Universităței, îh numele acestui înalt Corp, ținu următorea cuvântare: Sire, De o-dată cu cele-alte corpuri constituite ale Statului Român, Universitatea din Bu- curesci, în aceste momente solemne, Vă de- pune prin mine, expresiunea respectului, iubi- re! și devotamentului seu nemărginit către Majestatea Vostră și către Dinastia ce ați fondat. Dacă pătrarul de secol al regnului Vos- tru fericit, a cărui împlinire o serbăm ații, fu plin de spor și de glorie pentru destinatele Statului Român, el nu fu mal puțin propice pentru propășirea instrucțiunei în genere și pentru a Universităților române în parte. Unul din caracterele lui mărețe, una din ma- rele lui trăsuri în istoria viitore a României, va fi de sigur avântul dat instrucțiunei, lăți- rea și îmbunătățirea el în tote gradele, pre- cum și crearea celor mai principale institute de instrucțiune publică și de cultură națio- nală. El va străluci, dar, pururea în viitor nu numai prin stabilirea libertăților nostre publice și prin întemeiarea puterei Statului Român independent, dai¹ încă și prin împrăș- tiarea luminelor și a sciinței. Felicitându-Vâ respectos în numele Uni- versităței, Ve urez, Sire, încă ani îndelungi și fericiți spre a duce mai departe opera atât de bine începută și atât de cu succes condusă spre mărirea Statului și a Națiunei Române și spre eterna glorie a numelui Vostru. Să trăiți ani mulți Sire ! Să trăiască M. S. Regina I Să trăiască A. S. R. Principele Ferdinand, moștenitorul Tronului. Apoi, D. Herescu, în numele sco- lelor secundare, grăi: Sire, In ultimul pătrar de veac, pe lângă pro- gresele obținute în diferitele ramuri de acti- vitate socială, învățământul secundar, care este temelia profesiunilor libere și a tutulor cursurilor universitare, a primit o așa des- voltare, că pune România în stare să figureze printre Statele înaintate în cultură. Acestă desvoltare culturală fiind realisată prin îndem- nul, prin înalta solicitudine și prin munifi- ___________MONITORUL OFICIAL cența Majestăței Vostre, corpul didactic al în- vățământului secundar, cu ocasiunea acestei mari sărbători naționale, se simte fericit de a Vă exprima recunoscința sa și de a Vă ura ani mulțl și senini pentru făptuirea tutulor dorurilor cari încălzesc Sufletul Majestăței Vostre. Să trăiți, Sire 1 Trăiască M. S. Regina ! Trăiască A. S. R. Principele Ferdinand ! Dupe acesta D. Sfințescu, în nu- mele scolelor primare, rosti urmă- torele : Sire, Demnă, Alteță Regală, Puțini din bunii și glorioșii noștri domni aîi avut fericirea să serbătorescă un pătrar de veac al domniei lor, din causa nestabiliță- țel tronului. Augusta persona a Majestăței Vostre, și anul 1866 erau predestinate de Provedință să aducă consolidarea Tronului mult încer- catei Românii și să ’l pue la adăpost de ori- ce agitațiuni. Ații suntem fericiți a sărbători un pătrar de secol de când Majestatea-Vostră, pian muncă și virtuți mari, ați plantat adânc, în inima și dragostea poporului român, rădăci- nele gloriosei Vostre Dinastii, la adăpostul căreia România a prosperat și prosperă ne- contenit, urcând cu pași uriași către locul de onore ce Provedință ’i păstrâză în concertul European. Fără a mai aminti multele și mari fapte cu cari ați ilustrat istoria nostră Națională, în acești 25 ani ai înțelepte! Vostre Dom- nii, instrucțiunea publică în genere și în spe- cial scola primară, scola poporului, temelia întregului nostru edificiu cultural, fiind, tot- d’auna, obiectul înaltei Vostre solicitudini, a luat o desvoltare de care orl-ce inimă de ro- mân trebue să tresalte de bucurie. Cu un ochiu pururea^ veghiător și o inimă încălzită de focul sacru al unu! curat simț Național — Voi, Sire, ați înălțat sus inima, mintea și vitejia Românescă. Corpul didactic primar vine, în acâstă ^i solemnă, să exprime cele mai profunde sen- timente de recunoscință și devotament către tron și dinastie, asigurând pe Majestatea Vostră că va lucra și pe viitor cu același zel și perseveranță, pe terenul instrucțiunei Na- ționale, spre a întări și mai mult virtutea, puterea și mărirea scumpei nostre Patrii. Rugăm Cerul să trimită Majestăței Vostre 14 Maiu 1891 ani lungi și senini, ca să potă sârbători și al 50-lea an al gloriosei Vostre domnii, într’o Românie puternică și fericită. Să trăiți Majestate împreună cu Augusta nostră Regină! Să trăiască Alteța Sa Regală, moștenitorul tronului! Să trăiască România! Asemenea și duoi studenți dele- gați al tinerimel universitare din Bucuresci și Iași, aduseră cuvinte de devotament Majestăților Lor. M. S. Regele răspunse la toți ur- mătorele : „ Urările aduse Mie din partea „ așezămintelor de cultură, le pri- „ mese,tot-d’a-una, cu deosebită mul- „ țumire, și mai cu sămă astăzi, cu „ prilegiul aniversărei Domniei Mele „ de 25 ani, bucuria ’MI este și „ mal deplină când văd împregiurul „ Meu Corpul profesoral, pe repre- „ sentații învățământului public și „ pe tinerimea universitară. „ Un loc ales am păstrat în amin- „ tirea și inima Mea tutulor acelora „ cari sunt chemați a răspândi lu- „ mina și au falnica menire de a „ pregăti generațiele viitore. „ Necontenit creZut-am că numai „ prin simțimântul religios și prin- „ tr’o instrucțiune bine înțelesă pro- „ pășirea unui popor este asigurată. „ Scola trebue să fie temelia Sta- „ tulul; condus de acestă convingere „ am înființat, în primul an al Dom- „ niei Mele, scola normală din Bucu- - „ resci spre a forma, chiar din țărani, „ învățătorii satelor, deschizând, „ ast-fel, celor silitori, calea largă „ spre a eși din întunericul nesciin- „ țel și a putea ajunge prin sîrguin- „ ță și studiu, la treptele cele mal „ înalte ale societăței. „ Neașteptat este sborul pe care „ învățământul ’l-a luat la noi în „ acești 25 ani, și mândru sunt „ de rodele sale. AstăZl în orașele „ cele mai mici, mulțumită dărni- „ ciel Țârei, se găsesc nu numai „ scoli primare, dar chiar gimnasil, 14 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 725 „ unde tinerimea găsesce isvore ne- „ secate de instrucțiune. „ Marea și frumosa sarcină a cor- „ pulul profesoral nu întâmpină „ multe anevoințe, căci cartea e „ dragă românului, și minunată e „ deșteptăciunea sa, dupe cum în- „ su’Ml, cu bucurie, am putut’o con- „ stata în tote școlele din țeră. „ Insă sciința teoretică singură nu „ este un rezăm îndestulător. Tre- „ bue să îndreptăm generațiele vi- „ itore și pe o cale practică, mai „ ales în urma desvoltărei luate de „ activitatea nostră națională în tote „ direcțiile. Din fericire, întocmirea „ de felurite scoli practice, res- „ punând la acest scop, ne vor da „ treptat un personal capabil de a „ conduce cu dibăcie deosebitele ra- „ muri ale serviciurilor publice. „ Universitățile sunt, cu drept „ cuvânt, fruntașele așezămintelor „ nostre de cultură ; ele au dat o „ generație care a răspândit lumina „ chiar peste hotare și sper că dân- „ sele vor deveni focare și mai vii „ cari aii să atragă tinerimea, fără „ să fie nevoie ca să se depărteze de „ Țeră spre a’și isprăvi studiele, „ căci tocmai în anii de studiu se „ înrădăcineză mai adânc și mai „ statornic simțimântul patriotis- „ mului. „ In acestă ar^tore a Mea do- „ rință de a vedea corpul profesoral „ ridicându-se la înălțimea unde vi- „ tejia și înțelepciunea au pus Româ- „ nia, stă și dovada încredere! Mele „ că el va lucra, fără preget, spre a „ se face vrednic de apostolatul său. „Din sentimentele ce veți sădi în „ inima tinerime!, prin eres cerea „ ce’i veți da, atârnă tăria morală „ a generațiilor viitore. Vieța Dom- „ nielor-vostre urmâză, deci, să fie o „ pildă neîntreruptă; într’o aseme- „ neapropăvăduire Mă veți găsi, tot- „ d’a-una, alături cu Domniele-vos- „ tre, căci, care îndeletnicire mai „ sfîntă pote fi de cât aceea de a face | „ din copilul de astăzi, bărbatul „ care mâine va fi chemat să slu- „ jescă și să înalțe Patria". Dupe terminarea acestor recep- țiuni, la orele 6, Majestățile Lor și Principii se retraseră în apartamen- tele Lor. Seara, la orele 9, M M. L L. Re- gele și Regina, A. S. R. Principele Ferdinand și A. 8. Principele he- reditar de Hohenzollern merserăla teatru unde se dete o representați- une de gală. La intrarea Majestăților Lor, mu- sica intonă imnul național. La acestă representație erați față D-nii miniștri, D-nii membri ai Cor- pului diplomatic, înalții demnitari ai Statului și multe persone de dis- tincțiune. Numerosul public, ce se afla prin loji și în parter, aclama, cu prelun- gite urale, pe Regele și pe Regina. Programa representațiunei de gală dată în sera acestei Zile? coprindea diferite imnuri, versuri și piese a- legorice, compuse de autori români, precum și tablouri istorice, repre- sentând trecerea României printre veacuri de la înființarea ei până la stabilirea Regatului. Majestățile Lor și Principii au stat la acestă representație până la finele ei, când, pornind spre Palat, fură aclamați din nou de mulțimea ce încă staționa pe strade, admi- rând iluminația ce era bogată și fermecătore. La orele 11 Majestățile Lor și¹ Principii Se retraseră în aparta- mentele lor. Adevărata veselie care înfășură ini- mile și chipurile tutulor, entusias- mul ce încălZea sufletele, străluci- rea luminățiilor ce scăldau în un- dele lor balconele și casele, cât și stradele pline de lumea ce alergase din județe ca să ia parte la astă mândră solemnitate, tote aveau să se potolescă încet cu încetul, dar amintirea acestui eveniment puru- rea are să remâe neștersă din me- moria românilor, căci nu era o sim- plă serbatere Ziua de 10 Maiu 1891, ci o pagină de istorie națională, neperitore prin faptele mari dato- rite înțelepciunel și vitejiei Regelui Carol I. | D E P E Ș I TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Belgrad, 21 Maiu.—Mulțumită măsurilor luate, ordinea nu a mai fost turburată, dar domnesce o agitație dre-care. Se asigură că regele Alexandru nu are cunoscință încă de expulsarea mumei sale, fiarele anunță că patrule de infanterie și de cavalerie străbat stradele; miniștrii nu ies de cât în trăsuri închise și escortați de gendarmi. Casele re- genților, miniștrilor și agenților diplomatici sunt păzite de trupe. Se aștâptă la arestări pe mâine. Paris, 21 Maiu.—Regele Milan a Zis unui reporter al farului Soleil că măsurile de ex- pulsare a reginei Natalia au fost executate rău; nu trebue să se dea o însemnătate prea mare incidentelor din Belgrad; tot-d’a-una au fost în capitală elemente nemulțumite. Populațiunea de la țâră aprobă expulsarea, care va da țărel liniștea. Vlena, 21 Maiu. — Corespondența Poli- ’ tică anunță că ministrul Serbiei la Gonstan- tinopol a remis lui Said-Pașa un memoriu care expune tote plângerile guvernului sârb relative la agresiunile albanesilor din vilae- tul Kossovo. Atena, 21 Maiii.— Dupe Ephimeris gu- vernul grec ar fi însărcinat pe representanții săi în străinătate să informeze pe guvernele respective că starea normală s’a restabilit la Corfu. Consulul Italiei, D. Ostiani, a sosit la Corfu; el a telegrafiat guvernului său în ace- lași sens. Ducele și ducesa de Sparta plecă la Berlin. Glascov, 21 Maiii. — Lordul Salysbury, mulțumind pentru titlul de cetățian din Glas- cov ce ’i s’a conferit de către acest oraș, a Zis că toți omenii de Stat sunt răspunzători de politica europeană și că ei doresc pacea; cu cât se va înțelege mai mult consecințele funeste ale resbelului, cu atât ideile de pace vor face progrese. Paris, 21 Maiii. — Camera deputaților.— Ministrul marinei a desmințit aserțiunile dupe cari guvernul frances ar fi liberat iarba de pușcă fără fum casei Armstrong. Administra- ția marinei a cumpărat duoă tunuri Arm- strong pentru a le compara cu tunurile fran- cese. D. Gerville Râache a criticat administra- ția marinei și a propus o ordine de Zi moti- vată. D. Barbey a cerut ordinea de ții pură și simplă, care s’a adoptat de către Cameră. Discuția tarifelor de vamă s’a reluat. D. Roche examinâză căușele scăderel expor- tului frances. Sistemul de a căuta debușeuri în piețele interiore constitue o greșâlă forte primejdiosă. Francia are trebuință de târgul său exterior; ea nu trebue să închidă portu- rile sale; din contră, ea va încerca să mărâs- că exportul și să stabilescă un tarif moderat asupra celei mai mari părți de articole. Bruxel, 21 Maiu.—Dupe Ziarul Bruxelles, Portugalia și Statul Congo vor semna o con- vențiune care fixâză granița lor din Sud al 8-lea grad și fluviul Kaissa. Bruxel, 21 Maiu.—2.000 lucrători au fă- cut ieri, cu voia primarului, o manifestație 726 MONITORUL OFICIAL 14 Maiu 1891 care nu a produs nici un incident; lucrătorii au străbătut stradele cântând Marseileza. Charleroi, 21 Maiu. — înaintea reluărel lucrului, lucrătorii în număr de 10.000 au organisat o manifestație; ei au străbătut stra- dele cari erau împodobite. Budapesta, 21 Maiu.— Vice-guvernato- rul comitatului Eisenburg a fost numit gu- vernator și comisar învestit cu puteri extra- ordinare pentru comitatul Bekes, unde există turburări de la 1 Maiu. Camera a hotărît să încâpă la 29 Maiu discuția proiectului de reforma administrati- vă a comitatelor. Tulusa, 21 Maiu. — D. Carnot a țlis, la banchetul municipalităței, că învățământul este o datorie a Republicel, pentru că el con- stitue o garanție socială; instrucția dă cetăția- nului conștiința demnităței sale și ’l învață să ’și păstreze libertatea. Paris, 21 Maiu. — Romancierul Loti a fost ales, la al șâselea rând de scrutin, mem- bru al academiei francese cu 18 voturi din 35. La ântâiul rând de scrutin D. Zola obți- nuse 8; D. Bornier 5; D. Fabre 7; D. Loti 7. Hamburg, 21 Maiu. — Corespondentul hamburgez anunță că împăratul Wilhelm nu se va duce la Haya-ci la Amsterdam și că, ducându-se în Englitera, el nu se va opri la Bruxel. Colonia, 21 Maiu. — Gazeta de Colonia desminte, într’un mod formal, știrile puse în circulație în privința greutăților ce încârcă în plățile sale una din cele mal mari case de bancă din Colonia. Saarbruch, 21 Maiu. — O parte din lu- crătorii celor duoă mine regale s’au puș în grevă; administrația acestor mine a prevenit pe lucrători că va congedia pe aceia cari nu vor relua lucrul înainte de 25 Maiu. Zanzlbar, 21 Maiu.—O caravană de 400 omeni va pleca în curând la lacul Tanganika spre a combate sclavagiul, dupe proiectul cardinalului Lavigerie. New-York, 21 Maiu.—4.250.000 dolari de aur s’aii expediat ații în Europa; s’a făcut o nouă comandă de 1.280.000 de dolari. Petersburg, 21 Maiu. — țliarul de St. Petersburg se înduoesce că expulsarea regi- nei Natalia s’ar fi făcut cu totă circumspec- ția necesară. Rusia are pentru regina sim- patia cea mai sinceră, dar doresce tot-d’o-dată ca ultimele evenimente să fie sfârșitul unei stări neliniștite care ține de mai mulți ani. Rusia doresce, într’un mod cordial, consoli- darea tronului regelui Alexandru și începu- tul unei peridde de pace care să fie favora- vilă desvoltărei Serbiei. V iena, 22 Maiu.— Un tratat s’a încheiat între guvern și societatea de navigațiune pe Dunăre pentru o periodă de 10 ani. Noua presă liberă află din Belgrad că co- mitetul central al radicalilor s’a întrunit și a avut vii discuțiuni; el a făcut imputări grave mai cu semă la adresa ministrului de interne D. Djaja, a cărui retragere este pro- babilă. Regența și guvernul ’și impută, în mod reciproc, răspunderea ultimelor eveni- mente. Cercul radicalilor declară pe față că Regența a voit să discrediteze ministerul. Se prevede schimbări în sînul cabinetului Pa- sici. T6te țliarele, afară de Odjek, atacă pe guvern. Lisabona, 22 Maiu. — Cabinetul este ast-fel format: D. Abrausousa, presidenția și răsboiul; Carvalho, financele, și Valbom afa- cerile străine. Cabinetul promite o politică liberală, o re- ducere importantă a cheltuelilor în colonii și în armată și încheiare de tratate de co- merciu. V iena, 23.Maiu. — La prânzul ce s’a dat a^I la Curte erau invitați ambasadorul Tur- ciei Nazri-Bey, consilier de ambasadă, și Foad- Bey, atașat militar. V iena, 23 Maiu. — Dupe Politische Correspondenz o comisiune militată specială grâcă s’ar fi trimis de guvernul din Atena la granița greco-turcă spre a studia căile de co- municație și terenul pentru cașul eventual de mobilisare. Petersburg, 23 Maiu.— Țarul și famil;a imperială vor pleca la 25 Maiu la Moscova, unde va sta Curtea veri-o ^ece țlile. In acest interval se va face inaugurarea monumentului lui Alexandru II și se va-des- chide exposiția de producte din Asia-Centrală. Apoi împărătâsa va merge la Livadia spre întâmpinarea marelui duce George; iar îm- păratul se vaîntorcela Petersburg. Peste câte- va dile împăratul va merge să întâlnâscă pe împărătâsa la Livadia, pentru a sta acolo până la jumătatea lui Iunie. Lisabona, 23 Maiu. — Consiliul de mi- niștri a cățlut de acord asupra tutulor ces- tiunilor. Roma, 23 Maiu.— Expunerea de motive a proiectului de lege asupra reducerel chel- tuelilor pentru construcțiunl de drumuri de fer spune că suma de procurat corespunde economiei naționale, și, de dre-ce este singura emisiune de făcut, Italia nu va avea trebuință de a recurge la străinătate. Paris, 23 Maiu. — Camera a adoptat, cu 349 voturi contra 136, propunerea de a se re- duce taxele de intrare la 3 franci pentru grâurl și la 6 franci pentru făină,— dupe ce a respins o moțiune care cerea desființarea desăvîrșită a acestor taxe. Deputății liberi schimbiștl au presintat, la discuțiunea tarifului, un amendament care tinde a înlătura ori-ce restricțiune la dreptul guvernului de a scădea tariful minimum când va avea de încheiat tratate de comerciu. D. Roux, deputat al Marsiliel, a primit de la primarul acestui oraș o depeșă care ’I pre- sintă ca forte seriosă cestiunea comerciului făinel de export și a comerciului grâului; pe- ricolul este iminent. Primarul stăruesce asupra necesitățel de a lucra îndată pe lângă guvern. Paris, 23 Maiu.—Baronul Hirsch a cum- părat 5 milione de acre de pământ în repu- blica Argentină, spre a stabili acolo colonii evreescl. Colonia, 23 Maiu. — Gazeta de Colonia anunță că împărătâsa va însoți pe împăratul la Amsterdam. Paris, 23 Maiu. — Parchetul a confiscat o broșură a D-lul Turpein inventator al me- linitel, în care țlice că secretul fabricațiunel acestui product e dat pe față. Un ore-care Triponnet, desemnat în acâstă broșură ca fo- losindu-se de posiția sa la ministerul de resbel pentru a copia și a vinde planul străinilor, a fost arestat. Paris, 23 Maiu.—Agenția Havas anunță că turburările din Gordoba (republica Ar- gentina) au un caracter cu totul local și sunt fără însemnătate. Francfort, 23 Maiu. — Regele și regina Danemarcei au sosit; el vor continua mâine călătoria lor la Visbaden. Paris, 23 Maiu.— Țarul a conferit D-lor Freycinet și Ribot marele cordon al S-tulul Alexandru Newschi. Neapole, 23 Maiu.—Știrile din Gapri a- nunță că starea de sănătate a principesei moș- tenitore a Suediei este satisfăcătore; princi- pesa va pleca în curând în Italia superiâră. Londra, 23 Maiu. — Camera comunelor a terminat discuțiunea birului asupra cumpă- rărei de pământuri în Irlanda, discuțiune care a ținut 24 de ședințe. Berlin, 23 Maiii. — In urma ciocnire! de la Kirchenlengern un amploiat al drumu- lui de fer a fost arestat și o anchetă s’a des- chis în contra unul machinist. Londra, 23 Maiu. — Agenția Reuter află din Buenos-Ayres că guvernul argentin a trimis la Gordoba trupe cari au restabilit or- dinea. New-York, 23 Maiii. — O telegramă din Iquique anunță că mal multe corăbii de ale guvernului chilian aii debarcat la Taltal 200 omeni, cari au luat cu asalt vama ocupată de insurgenți; dar trupele guvernului au fost gonite de populație. Viena, 23 Maiu. — Un bancheț s’a dat delegaților congresului postai; D. Ștefan, de- legat german, a băut în sănătatea împăratului Frantz losef; D. de Bacquchen, ministru de comerciu, a mulțumit și a ridicat un toast în sănătatea șefilor Statelor represintați la con- gres. Petersburg, 23 Maiii. — Țareviciul a sosit pe deplin sănătos la Vladivostok dupe un drum fericit. Belgrad, 23 Maiii. — Partitul liberal și cel progresist aii protestat în potriva carac- terului de lege dat resoluțiunel Scupcinei. Se țlice că prefectul de poliție și comandantul gendarmeriel ț.vor fi dațl în judecată pentru purtarea lor în afacerea reginei Natalia. , Sofia, 23 Maiu. — Ații, cu ocasia sărbă- torel S-ților Giriliii și Metodiii, cari aii con- vertit pe bulgari la christianism, s’a cântat un Te Deum în timpul diminețel pe piața So- braniel în presența trupelor garnisonel și a elevilor scolelor. Acești din urmă s’aii dus în timpul țlilei, cu musica în cap, ca să facă o escursiune la țeră. Principele s’a întors ieri sără de la Țari- brod Ia Filipopoli, unde a reluat cartierele sale. Atena, 24 Maiii. —Marele duce George al Rusiei a sosit în timpul diminețel la Pireii, pe bordul vaporului ^Amiral-Korniloff“. El a fost primit la debarcaderă de familia regală. Petersburg, 24 Maiii. —Gu ocasia sosire! țareviciulul în Siberia, un ukaz imperial acordă 14 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 727 grații și comutări de pedepse osândiților de- portați saii internați. Celor d’ânteiu li se iartă duoă treimi din pedăpsa lor. Deportații vor avea ore-cari înlesniri de domiciliu și in- ternații vor fi restabiliți în integritatea drep- turilor lor dupe 15 ani de ședere în Siberia. Guvernatorii vor arăta pe aceia cari sunt demni de acestă grație. Pe lângă acăsta ța- rul a autorisat pe marele duce moștenitor să anunțe voința sa de a se lega Siberia cu Ru- sia printr’un drum de fer. Țareviciul va i- naugura lucrările acestui drum de fer. Paris, 24 Maiu. — Afacerea melinitei. Parchetul a arestat ații pe Turpin; acesta trimisese cea-altă-ieri D-lui de Freycinet broșura sa cu fotografii luate la Londra dupe planurile pe cari Triponnet le comunicase casei Armstrong, al cărui agent era el. Acestea sunt planurile unui detună tor și ale unui ohus cu melinită. Triponnet a dat de asemenea copii de pe raporturile artileriei. El ar avea ca complice pe cumnatul său. Turpin și Triponnet vor fi urmăriți în urma unui ordin al ministrului de resbel, conform legei de la 18 Martie 1886, asupra divulgărei documentelor cari interesăză apărarea^națională. Dax, 24 Maiu. — D. Garnot a sosit; el a fost forte aclamat. La dejunul ce i ’l-a oferit municipalitatea, președintele a țlis că politica guvernului a primit o consfințire strălucită din partea su- fragiului universal; ea a asigurat țărei o eră de pace și de muncă. Guvernul va continua opera sa de împăciuire și de reformă, avend o țintă înduoită: înălțarea patriei și dreptatea socială. Paris, 24 Maiu.— Manifestații obicinuite s’au făcut arii la cimitirul Pere-Lachaise cu ocasia aniversarei săptămânei sângerose de la 1871. S’au ținut discursuri violente; au fost stri- găte, dar nici un incident. Roma, 24 Maiu.—Papa a primit pe prin- cipesa moștenitore a Suediei. Atena, 24 Maiu.— Cântăreții vienezi au sosit; ei au avut o primire forte căldurosă. Visbaden, 24 Maiu. — Regele și regina Danemarcei au sosit; ei vor sta aci trei săp- tămâni. Lemberg, 24 Maiu.—Comisiunea austro- rusă pentru regularea cursului Vistulei a plecat pe bordul unui vapor rus spre a inspecta fluviul; ea se va întruni din nou în luna Iunie la Varșovia pentru lucrările sale. Calcuta, 24 Maiu.— Instigatorii măcelu- lui din Manipur au fost arestați de către tru- pele maiorului Maxwell. Charlerol, 24 Maiii. — Greva minerilor continuă; minerii cer 8 ore de lucru și spori- răa salariilor. Autoritățile au cerut ajutore de trupe. Belgrad, 24 Maiu. — Oficialul publică punerea în retragere a D-lui Teodorovici, pre- fect de poliție; a D-lui Pavlovici, inspector de poliție, și punerea în disponibilitate a maiorului de gendarmerie, MarcovicI, pentru purtarea lor în afacerea reginei Natalia. Buenos-Âires, 24 Maiu. — Turburările din provincia Cordoba s’au potolit; lupta între trupe și insurgenți a ținut 11 ore; sunt 25 morți. Sofia, 24 Maiu.—Sărbătorea S-ților Giri- lifi și Metodiu s’a celebrat astăzi cu mai multă strălucire de cât în cei-alți ani. Miniștrii și tote autoritățile au asistat la TeDeum; stu- denții au organisat săra o retragere cu torțe; ei au străbătut stradele orașului cântând arii naționale și au mers la D. Stambuloff pe care ’l-au aclamat. D. Stambuloff a eșit în balcon, a mulțumit și a ținut un discurs de circumstanță. Manifestanții s’au dus apoi să aclame pe cei-alți miniștri. Stabilimentele publice, grădinile și casele particulare erau împodobite. /Agenția română). PREȚUL CEREALELOR Locul unde s'aă Vinurile făcute Prețul de mijloc JyHua și luna Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagdne. cu care s’au fâcut vîn- vtndut « șlepuri, magazie ^rile saii carS Lei Bani 6---7 Maiii Brăila Orz....... Libre 41 y. Hectolitri 1.670 Magazie Hectolitru 6 90 * n 9 n 9....... 41 V, 2.100 9 7 02‘A »» 9 n . 417, 9 1.500 9 7 15 9 9 » 9 ........ 44 9 750 9 7 57 9 9 »••••••• 45 8.000 Șlep 9 7 65 8 Maiii 9 Grâii...... 57 9 6.000 15 10 » 9 9 9 • • • • • • 60 jf 1.850 Șlep export 9 16 50 9 9 9 9 • •••44 . 60 9 900 » 51 9 16 50 9 9 9^ 9 • ••••• . 60 y4 9 1.520 9 9 9 16 50 H 9 9 9 ••••«• . 57 ‘A 9 2.500 " 9 9 16 50 9 9 9 9 • * ♦ • • • , 57 ’A 9 1.430 9 9 9 16 50 9 9 9 9 • ••»,* , 56 9 3.160 Caic , 9 13 75 9 , 9 9 »••••• , 56 8A n 1.610 9 9 9 14 25 9 » 9 9 •••♦•• , 55 ‘A 1.100 9 13 65 9 » 9 Porumb..... „ 56 «A 9 1.400 9 10 5 . Constanța Grafi...... „ 57.60 9 28 In oraș 11 14 50 9 9 9 Rapiță...... „ 52.58 9 28 9 9 8 50 9 » 9 Meiu...... 57.59 9 42 9 6 50 6 , 9 Grafi...... , 64.66 9 28 9 9 13 60 » 9 9 Orz....... „ 58.61 9 98 9 9 7 80 7 , 9 Porumb..... , 56.60 70 11 50 * 9 In........ , 48.57 9 28 9 15 ---- 9 „ 9 Porumb..... , 60.65 9 98 9 10 30 9 9 9 In........ , 58 60 9 42 9 15 --- 10 , n Porumb..... , 60.65 9 28 9 13 50 9 9 9 Rapiță...... „ 55.58 9 28 9 11 30 9 , Galați Secară S-ta Elena . , 55 2.400 Șlep 9 11 90 9 9 9 „ indigenă . . , 51 n 7.100 Magazie n 10 82‘A 9 9 » 9 9 , • , 51 V, ti 1.700 Șlep 10 --- 9 9 9 Gincantină .... 4 61 V, 9 800 Magazie 9 10 45 9 g 9 9 • « « 4 , 60 9 3.000 9 » 10 05 9 „ 9 Porumb și cincantină , 61 9 10.300 Șlep , 9 9 97V, 9 9 9 Orz....... , 45 *A 9 4.700 Șlep 9 7 45 728 MONITORUL OFICIAL 14 Maiu 1894 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 142 OBSERVAȚIUNI: De la 9 (21) Maiii 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 8 (20) Maiii, orele 8 sera. Barometru Temperatura Ventul Temper. Barome- Vântul redus la 0° și la aerului Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel cerului la 0° și Direcția [ Tăria cerului Observ. Variaț Observ. Variaț. I Ploe sau s a nivelul | Umed 61a % Direcție | T&ria | zăpadă § mărel Temper. T.-Severin. . 764-2 19.O 76 SSE I senin 26 12 764.3 20.0 NNE I senin Craiova . . 765-9 15.8 57 E I » 26 16 7650 19.2 NE 2 » Călimânesci. 761.6 17.4 60 NW 2 f. noros 25 13 761.2 20.4 N I p. noros Slatina. . . 766.3 15.6 78 ESE I senin 29 15 765.1 24.5 SSE 2 senin Caracal . . 765.9 17.2 73 NE 2 senin 24 6 764.2 21.0 SE I n Ruși-de- Vede 765.7 0.9 17.5 7° SSE I » 26 12 766.4 2O.5 SE I » T.-Măgurele. 766.4 1.6 13-8 64 SE I noros 26 IO 764.6 I0.4 SE 3 Giurgiu . . 767.4 --- 0.8 19.2 70 ESE I 19 5 766.6 17-4 Sinaia . . . 768.0 --- 0.6 12.7 98 S I 23 IO 667.2 132 Brăila . . 767.7 --- 2.1 17.6 72 16 7 765.6 15.1 Constanța --- 1.1 18.0 60 20 13 18.6 Sulina . . . --- 0.2 0 Os icoo * *0 00 23 8 Bacău . . . + 0.1 . in « to । d d 6 0 6 0 « Starea Măre! liniștită. Iași .... --- 0.4 + +1 ++++++ + II 1 1 1 1 I-1 1 1 1 11 „ „ lină. De la 10 (22) Maiu 1891, orele 8 dimineța. 1 1 De la 9 (21) Maiu.1891, orele 8 s6r: Bucuresci. . 764.9 --- 2.3I 17-3! + o-1! 56| ENE | i| senin 25I 6 764-4! 18.3I ESE | 2 p. noros / BULETIN ATMOSFERIC No. 143 OBSERVAȚIUNI: De la 10 (22) Maiii 189 , orele 8 dim. In 24 ore De la 9 (21) Maiu, orele 8 sera. T.-Severin . Craiova . . Călimânesci . Slatina . . . 759-8 _ 1.8 16.0 --- 1.4 56 NE 2 noros ---- 25 13 759-6 17.8 NW I noros Caracal, . . Ruși-de- Vede 1 1 1 1 1 l 1 25 5 T.-Măgurele. 763-9 --- 2.4 14.8 --- 2.4 62 E I 27 9 7634 19.2 senin Giurgiu . . 763-1 ---•2.8 16.5 --- 1.0 66 E 2 senin 27 9 763-0 21.1 E I p. noros Sinaia . . . 764.9 --- 0.8 14.6 0.8 47 ssw 2 p. noros 20 6 764.6 14-4 S I n Brăila . . . 764-3 --- 2.1 18.4 --- 0.8 67 SSE I n 24 9 765.1 18.0 SSE I n Constanța. . 764-9 --- 2.5 15-7 + 3-o 79 N 2 senin 19 7 766.0 14.1 E I senin Starea Mărel lină. Sulina . . . 765.1 --- 2.9 19.0 + 1-4 64 ESE I n 21 12 765.5 15.0 E I n » » » Bacău . . . SE Iași .... 765.6 --- 2.1 178 --- 0.2 54 SE 3 p. noros --- 25 9 765-0 20.2 3 --- De la 11 (23) Maiu 1891, orele 8 diminua. De la io (22) Maiii 189 1, orele 8 s6ra. Bucuresci. . 762.5 --- 2.4 19-2 + 57; ENE p. noros 26 9 762.2 18.9 ENE I f. noros BULETIN ATMOSFERIC No. 444 OBSERVAȚIUNI: De la 11 (23) Maiu 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 10 (2 2) Maiă, orele 8 s6ra. T.-Severin . -|- 2.6 Craiova . . + 6.7 Călimânesci . + 3-2 Slatina . . . 758.0 Caracal. . . 761.5 25 15 Ruși-de- Vede 760.6 18.6 56 NE 2 f. noros 29 22 20.2 T.-Măgurele. 761.2 --- 1.8 22.3 80 SW 3 n 27 8 759-2 24-5 Giurgiu . . 761.6 --- 2.4 18.0 78 ESE I senin 27 13 ,760.9 22.0 NE I noros Starea Mărel lină. Sinaia . . . 762.5 --- 2.5 19.0 2-5 70 E 3 f. noros 29 11 761.0 22.0 wsw 2 p. noros 11 n u Brăila . . . 762.6 --- 3-7 17.2 + 2.6 44 SSW 2 n 19 7 7630 14'4 SSE 2 f. noros Constanța. . --- 2.7 21.0 + 2.6 60 SSE 1 n 25 12 762.8 19-4 SSE I p.noros Bulina . . . --- 2.4 14.9 + 0,8 89 E 1 n 20 12 763 9 ÎS' E I n Bacău . . . --- 2.5 19-3 + 0.3 60 ENE 1 senin 22 12 763-1 15.6 ENE I senin Iași .... --- i-9 21.1 4- 4-1 58 SE 2 p. noros ---- 25 8 762.9 20.8 SE 3 f. noros De la 12 (24) M aiii 1891, orele 8 dimin^ț a. De la 11 (23) Maiă 189 I, orele 8 ra. Bucuresci. . 758.7 - 3-8 23.0 + 3-8 53 ENE I p. noros 27 759-5 ■20.0 ESE 1 noros (Supliment) 14 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 729 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 7 (19] Maiu 1891 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacăil . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad . . . Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal ’ . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani . Drăgănesci . Drânceni . . Plâe, senin...........10+R. Senin . .................15+ » « ...................⁹+ » Furtună, senin .... 12+ „ Plâe, senin............13-j- » » 9 ⁹+ » Senin....................12+ „ 9 8+ 9 Vent, plâe.............11-j- 9 Senin.....................8+ „ 9 8+ ” Variabil ...... 4+ « Plâe, senin............15-j- » . „ 12+ „ .................... 12+ » Senin....................20+ „ , 8+ „ Vent ....................14+ „ Plâe, senin..............12+ „ » » 6-j- „ 9 9 1+ ” Senin.....................8+ » 9 12+ » » 8-|- „ » 14+ » » 8+ ,, Nor....................10-j- „ Senin.....................9+ ,, Plâe, senin.............8-j- » Senin....................11+ » Furtună, senin .... 10+ B Senin....................10+ » Variabil.................11+ „ Vent ..................li-j~ „ Darabani . Fălciu . . Folticeni . Ferbinți . . Filiași . . Filipesci Focșani . . Găesci . . Gorgova . . Hârlău . . Hârșova Herța . . . Horez . . Huși . .. . Isaccea . . Ivești . . Lacu-Sărat Măcin . . Măgurele . Mahmudie Mamornița Mangalia . Mărășesci . Mărgineni Medgidie . Mihăileni . Mizil . . . Moinesci . Neamțu . . Novaci . . Obedeni . . Ocna . . . Odobesci . . Oltenița . . Ostrovu . . Panciu . . Plâe, senin............10+R. Senin.....................18+ , Nor.....................10-f- „ Frumos...................8-j- „ Senin.....................14+ „ 9 10-j- » 9 6-j- 9 9 11+ 9 Plâe, senin.............10-j- » » » 15+ » » » ..... 10-j- „ Senin....................9-j- 9 Plâe, senin..............8-j- „ Furtună, plâe, grindină. 12-j- „ Senin...................12-j- „ Plâe, vent................12+ „ Plâe, senin...............10+ „ Furtună...................13+ » Plâe, senin..........10+ „ Senin, Marea calmă . . 15-j- „ « ............. • 12+ „ Furtună, senin .... 14-j- „ Plâe, senin.......8-j- „ Senin.............16-j- „ n .................... 12+ 9 9 • •••••* 10-j- ,, Frumos............7-j- „ Senin.............12-j- „ Plâe, senin ..... 12+ „ Senin.............10-j- „ Vent violent, senin . . 10-j- „ Senin..............10+ „ Pașcani . . . Pătărlagele . Piatra . . . Pitești . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesti . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vadului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stefănesci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tuicea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova . . Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea . . Variabil, senin .... 8+R. Senin.....................18+ „ Plâe, senin................8+ „ » » ..................^+ „ 9 9 16-j- n Senin.....................18+ „ 9 .....................H+ * 9 12+ 9 . ....................12+ „ » ...................8-j- „ 9 14+ 9 Plâe, senin................9+ „ 9 » 8-j- ,, Senin...................12-j- „ Plâe, senin...........10-j- „ Senin....................8-j- „ Plâe, furtună, senin . . 11-j- „ Plâe, senin..............8-j- „ Furtună.................18-j- „ Nor, plâe, senin . . . Plâe, senin................8+ „ Senin...................12+ „ 9 11+ » Plâe, senin............9-j- „ » » 6+ „ Furtună...............12-j- „ Senin...................11+ „ Vânt, plâe............14-j- „ Senin.................13-j- „ 9 8+ 9 9 9-j- „ Frumos.................6-j- „ » 9+ „ Senin '...............12-j- „ In dimineța de 8 (20] Maiu 1891 Adjud . . Alexandria Baia-de-Aramă Babadag . Bacău . . Bălăci . . Balta-Albă Bechet . . Berlad . . Bistrița . . Botoșani . Brosceni . Budesci . . Buhuși . . Burdujeni Buzeu . . Bălțătesci . Calafat . . Călărași Câmpina . Câmpu-Lung Caracal . . Ceatal . . Cerna-Voda Cetate . . Chilia-Vechiă Codăesti Corabia . . Cozia . . . Senin............... 11+R. , ....................H+ » » .................13-j- » , .................11+ » , ...................12+ „ , ...................17+ » „ ...................15+ „ . 8+ „ 9 15-j- 9 » 8+ „ » .................12-j- „ 9 15+ ,, .....................16+ „ .....................15+ „ o ..................9-j- „ 9 ................ 5-j- » 9 15+ 9 9 ......... . . • 15-j- 9 9 14+ „ 9 .................12-j“ 9 Senin, liniștit .... 9-j- „ 9 ...................13+ » 9 14+ 9 9 .................14-j* 9 9 13+ 9 » .................12-j“ 9 9 • • ...........14-j" 9 Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani . Drăgănesci . Drânceni , , 9 9+ „ 9 9-j- 9 9 18+ 9 9 12+ 9 > .............12+ „ 9 10-j- 9 B •••••••• 12-j- 9 Darabani Fălciu . Folticeni Ferbinți . Filiași . Filipesci Focșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci Lacu-Sărat Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihăileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Otirovu . Panciu . Senin............12+R. 9 .............20+ „ 9 .............11 + „ 9 ..............H+ » 9 .............16+ 9 9 .............10+ „ » ..............12-j- 9 9 ......... H+ 9 .............⁹+ 9 .............15+ „ .............15+ „ .............10+ „ .............14+ „ .............14+ 9 .............14+ „ ....................12+ 9 9 15-j" 9 9 7-j- 9 9 13-j- 9 9 10+ , 9 .............- *11+9 Frumos..............10-j- „ Senin...............10-J- „ » ..................12+ „ » ..................10+ „ 9 13-j- 9 a ................ 114* » Pașcani . . . Pătărlagele , Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turcului Predeal . . . Puciosa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-V adului Roșiori-de- Vede Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stefânesti . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Tergu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova . . Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea. , . . Senin . . . . . . . 9+R. ” .............15+ 9 » ..................⁹+ » » ........... . 13-j- „ 9 H+ 9 » 15-j- 9 ” 1®+ 9 9 16-j" 9 9 ........... . 13-j- „ 9 8-j- 9 9 14-j- „ 9 H-j- 9 9 7+ 9 9 .............17 -j- 9 9 ⁹+ 9 9 10-j- 9 9 ⁹+ 9 9 ⁹+ 9 9 18+ „ 9 .............10-j" 9 9 16-j* 9 Senin........... Frumos.......... Senin........... n ••••••• Frumos........ n •»•»»•» A 10+ „ ⁹+ 14+ 12+ 13+ 15₊ ⁹+ ⁹+ » » 730_________________ₑ____________ MONITORUL OFICIAL 14 Maiu 1891 ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 617 din 1891, arată că D. Elias Silberman, cu diplomă de doctor în medicină de la Universitatea din Viena, a depus cu succes examenul de liberă practică a medicinel în țâră, precum se con- stată din prescriptul-verbal al juriului exa- minator No. 304 din 13 Aprilie 4891. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul No. 577, aprobat de D. ministru, a acordat D-lnl doctor Elias Silberman dreptul de li- beră practică a medicinei în țâră. Acesta se publică spre cunoscința generală. No. 7.414. 1891, Maiu 9. — D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 615 din 1891, arată că D. Vogel losef a depus cu succes examenul de licență în farmacie, precum se constată din prescriptul-verbal ai juriului examinator No. 301 din 12 Aprilie 1891, și a obținut diploma de licențiat în farmacie de la Universitatea din Bucuresci. Consiliul sanitar superior, prin jurnalul No. 578, aprobat de D. ministru, a acordat D-lui Vogel losef dreptul de liberii practică a farmaciei în țeră. Acâsta se publică spre cunoscința generală. No. 7.416. 1891, Maiu 9. —Posturile de medici veterinari la urbele Focșani, Giurgiu, despărțirile zonei preven- tive XIII și XIV, fiind vacante, se publică spre sciință că D-nii medici veterinari dori- tori a le ocupa să adreseze cererile direcțiunel generale a serviciului sanitar, arătând titlu- rile ce posedă pentru a fi numiți în asemenea funcțiuni. ₛ Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul Mihail Schuler, fiul lui Mi- hail și al Elisei, neînsurat, neavând copii, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, încetând din viață, în țliua de 24 Aprilie1891, în peni- tenciarul Tergu-Ocna, din județul Bacău, unde ’i-a rămas un capital de 34 lei, bani 40, se publică spre cunoscința celor în drept a ’l moșteni, că daca în termen de «in an de la data acestei publicații, nu se vor pre- sinta însoțiți de acte în regulă a reclama a- cești bani, ei se vor face venit Statului, con- form art. 18 din regulamentul închisorilor. No. 2.487. 1891, Maiu 6. Eforia spitalelor civile La 1 Iunie 1891, orele 11 a. m., se va ține licitație la eforie pentru obiectele de ru- fărie și îmbrăcăminte necesare spitalelor. Doritorii, de a lua parte la acâstă licitație, sunt invitați ca, în sus arătata iji, orele 11 a. m., să ’și presinte la eforie ofertele D-lor sigilate însoțite. de o garanție provisorie de 5 la sută; cunoscând că garanția definitivă va fi de 10 la sută. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Caetul de sarcine, lista, precum și modelele se pot vedea la cancelaria eforiei în orl-ce ții și ore de lucru. No. 4.268. 1891, Maiu 9. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru vînțlarea mai multor obiecte vechi și noui cari se află la scola normală «Carol I» din Bucuresci, calea Rahovel, se aduce Ia cunoscința doritorilor, că se publică o nouă licitațiune pe țliua de 22 Maiu 1891, orele 3 p. m., în localul ofertă nu se mai primesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul resultat la licitațiune se va răspunde de adjudeca tar în termen de o lună de Zile, calculat de la data confirmărei publicată prin Monitorul oficial: 1. Zăvoiul Grigoreni, în întindere supra- fața totală ca de 4 hectare, 4.000 m. p., te- ren acoperit cu pădure de anini, situat în comuna Vlădesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de monastirea Aninosa, metocul Mi- tropoliei ; învecinându-se la Nord și Vest cu delimitarea locuitorilor Grigoreni, la Sud cu zăvoiul de pe proprietatea Negesci, vîndut, și la Est cu proprietatea D-lui N. Stănciulescu; arendat pe periodul 1888—93 sub numi- rea de Bahna cu Grigoreni; garanția lei 70. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 704. Acest bun este departe de capitala județu- lui ca la 23 kilometri. 2. Terenul Zis Islazul-Cârciumei, de pe moșia Grădiștea și alături cu vatra satului Valea-Buți, traversat de calea ferată Câmpu- Lung-Golesci, reservat în delimitarea de la 1864, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 8.282 m. p., fără traseul liniei fe- rate, în întindere ca de 1.830 m. p., exclus din vînZare, situat în comuna Schitul-Golesci, plasa Râurile, fost pendinte de monastirea Câmpu-Lung; învecinându-se la Nord și Vest cu pământul locuitorilor foști clăcași, din comuna Schitul-Golesci, la Sud cu pro- prietatea D-lui I. Rășanul și la Est cu șosâua națională Pitesci-Câmpu-Lung; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1886—96; ga- ranția lei 400. Concurența începe de la vald- rea bunului în sumă de lei 4.000. 3. Locul numit Corbul, din Lunca lui Ba- ragan, de pe moșia Gorbu-Pădureț, în întin- dere suprafața totală ca de 2 hectare, 2.580 m. p., din cari ca 5.160 m. p. teren acope- rit cu sălcii, iar restul loc de cultură, situat în comuna Leicesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord cu terenul din Lunca lui Baragan, dat despăgubire locuitorilor împroprietăriți la 1864, la Vest cu rîul Dâmnei, la Sud cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Păltineanca, și anume cu văduva Marina lui Dinu, și la Est cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Statului Corbu; neînchi- riat; garanția lei 140. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.406, bani 40. 4. Locul numit Decindea sau Pădureți, de pe moșia Corbu-Pădureți, în întindere supra- fața totală ca de 14 hectare, 3.270 m. p., din cari ca 5 hectare, 6.930 m. p. pădure, fără șosea, cu arbori de diferite esențe; iar restul teren de arătură, fără 3.330 m. p. terenul șoselei comunale care traversâză acest bun, exclus din vînZare, situat în comuna Leicesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de Mitro- polie; învecinându-se la Nord cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Statului De- cindea sau Pădureți, la Est cu moșnenii Leicesci și cu locuitorii împroprietăriți Ia 1864 pe moșia Păcioi a D-lui I. Păltineanu, la Sud cu moșnenii Jupânesci și la Vest cu pădurea Sta- tului Pădureți.; neînchiriat; garanția lei 1.089. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 10.892, bani 30. 5. Locul, parte arabil și parte acoperit cu mărăcini, numit la Samoilă, fost al lui Marin Gogoncea și adjudecat asupra Statului prin ordonanța tribunalului Muscel sub No. 529 din 1885, în întindere suprafața totală ca de 2.530 m. p., situat în comuna Priboeni, plasa Podgoria; învecinându-se la Nord cu proprietatea lui Nică Marin, la Sud cu a lui Ion Frunzescu, la Vest cu a lui Ion Popescu și la Est cu apa Samoilă; nearendat; garan- ția lei 2. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 25, bani 20. 6. Terenul arabii cu o porțiune de pădure și cu mărăcini pe el, de la capătul nordic al moșiei Gorganu, în întindere suprafața to- tală ca de 5 hectare, 360 m. p., din cari ca 3 hectare, 9.020 m. p. teren arabil, .însem- nate pe plan cu lit. A, B, ca 1 hectar teren cu pădure pe plan lit. P și ca 1.340 m. p. teren cu mărăcini, fără terenul șoselei la Clucereasa, exclus din vînZare, situat în co- muna Gorganu, plasa Podgoria, fost pendinte de monastirea Râncăciov; învecinându-se la Nord și Est cu pădurea Statului Gorganu, la Sud cu moșnenii Cârsțieni și la Vest cu moșia Cârsțieni, proprietate a moștenitorilor lui Mihalache Predescu; arendat cu sus Z>sa moșie pe periodul 1889—94; garanția lei 290. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 2.884. 7. Locul de casă de pe moșia Corbu-Pădu- reț, în întindere suprafața totală ca de 0.646 m. p., situat în comuna Leicesci, plasa Rîu- rile-Argeșel, fost pendinte de Mitropolie; în- vecinându-se Ja Nord cu proprietatea Creți- Văduva, la Sud cu a lui Niță Mihai, la Est cu șoseaua comunală și la Vest cu a lui Ni- colae Mateiu; neînchiriat, se caută în regie; garanția lei 10. Concurența începe de la va- lorea bunului în sumă de lei 50. 8. Terenul cultivabil de pe moșia Corbu- Pădureț, în întindere suprafața totală ca de 3.649 m. p., situat în comuna Leicesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord, Sud și Est cu locui- torii împroprietăriți și la Vest cu șoseaua co- munală; nearendat,se caută în regie; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 89. No. 20.179. ₂ —La 20 Iunie 1891, orele 12 din Zi, se va ține licitație publică orală în localul aces- tui minister, calea Victoriei No. 103, pentru arendarea pe un period de 5 ani, începător de la 1 Aprilie 1892 până la 1 Aprilie 1897, a șanalului Dunărei partea stângă, de la Gura-Botului la Gura-Ialomiței. Arendarea se face conform regulamentu- lui de licitațiune inserat în Monitorul oficial No. 230 de la 22 Ianuarie 1884 și cu con- dițiunile generale publicate în Monitorul ofi- cial No. 129 din 1887, afară de art. 6 care se modifică în sensul că arenda se va plăti în 4 de o potrivă câștiuri la 1 Aprilie, 1 Iu- 14 Maiu 1891 733 lie, 1 Octombre și 2 Ianuarie ale fie-cărul an; iar pădurarii, a căror lefă se plătesce de an- treprenor, conform art. 8 din acele condi- țiuni, sunt în număr de duoi. Doritorii, pentru a putea fi admiși să con- cureze, sunt datori a depune garanție provi- sorie suma de lei 2.000 în numerariti sau efecte garantate de Stat. No. 21.662. 1891, Maiu 7. —Se publică spre cunoscință generală că, în Ziua de 20 Iunie 1891, orele 11 a. m., se va tine licitație publică orală pentru reanda- rea moșielor coprinse în tabloul de mai jos, pe restul periodelor pe cari au fost arendate, și cu începere de la 23 Aprilie 1892 înainte. Licitațiunea se va ține la fie-care prefec- tură a județului, în cari sunt situate moșiele, iar pentru cea de la No. 12 și la prefectura Iași. Regulamentul dupe care se va ține licita- ția este cel publicat în Monitorul oficial No. 230 din 22 Ianuarie 1884. Condițiunile cu cari se face rearendarea sunt aceleași cu cari au fost arendate și cari, pentru moșiele din periodele 1885 —1895, 1886—1896, sunt publicate în Monitorul oficial No. 216 din 4 Ianuarie 1884, iar pen- tru cele din periodul 1888—1893 sunt in- serate în Monitorul oficial No. 226 din 14 Ianuarie 1887, plus condițiele speciale pen- tru unele din ele, prevăzute în tablou în dreptul moșiei. Doritorii, pentru a putea fi admiși să concureze, sunt datori a depune mal ântâiu garanțiă provisorie suma ce se arată în drep- tul fie-cărei moșii, în numerariu sau efecte publice de ale Statului sau garantate de Stat. No. 21.664. 1891, Maiu 8. TabloU de moșiele Statului scâse în rearendare pe restul periâdelor pe cari aii fost arendate, so- cotit de la 23 Aprilie 1892, pentru care se va ți- ne licitație în /. Florinul austriac de hârtie......... --- Viena . . . cek lQ0.15-07>/2 , Rubla de bârtie............. --- . . . 3 luni 99.40-30 Aur contra argint (agiul)..... || ---. . nap. (scurt) 2.14’/.-»/. CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . . . cek 2.12»/*-’/. CEREALE Greutatea || OFERITE , . .'3 luni 123.85-80 In libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek 122.80-70 Grâu............. 1 1 1 1 1 1 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , . . 3 luni 99.05 Porumb............. 1 1 1 1 1 1 1 i 1 Amsterdam . 3 Iun! 98.85 Secară ............ l 1 1 1 1 1 1 Petersburg . 3 luni Ovăz........• . . . . Belgia . . 8 luni Orz.............. .... (scurt) Rapiță............ Elveția . . 3 luni Fasole............ Italia ... 3 luni 8COMPTURI ( Ranca națională f SCompt 5% Și < ** \ avansuri pe deposite de efecte sau lingouri.............. 6% AVANSURI l Casa de Depuneri și Consemnațiuni; avansuri pe deposite de efecte............. 6»/0 IMPRIMERIA STATULUI, DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO