No. 29 UN EXEMPLAR : 25 BANÎ Mercuri, 8 (20) Maiu 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI III REGATUL ROMÂNIEI 45 Iei pe an 22 lei 50 b. pe 6 luni. Primâriele rurale '36 lei pe an; Abonamentele încep din ânt&a di & fie-cărel lunL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunt Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 Unii, 5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse tn ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI Pᵤbₗᵢcₐțᵢᵤₙᵢₗₑ «o b. BUCURESCI fl Citațiunile de hotărnicie, linia-80 hani. . I Inserțiunile și reclamele, linia 1 leii. Bulevardul Elisaneta Anunciurilo particulare 50 hani linia de 30 litera. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul afacerilor străine : Notificări. Ministerul de interne: Decrete — Raport. Ministerul de justiție : Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decret — Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Programă—DepeșI telegrafice — Diverse — Prețul cerealelor — Bu- letin meteorologic. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 7 Maiu MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Marți, 7 Maiii, la orele 2 dupe amia^i, M. S. Regele a primit în audiență pe Exc. Sa D. Hoorickx, trimis extraordinar și ministru ple- nipotențiar al Belgiei, care a avut onore a ’I remite o scrisore de feli- citare pentru a 25-a aniversare a suire! Sale pe Tronul României. In aceeași audiență Excelența Sa a înmânat A. S. R. Principelui Fer- dinand, împreună cu o scrisore, Ma- rele Cordon al ordinului Leopold, conferit de M. S. Regele Belgilor Moștenitorului Coronei. La orele 27₂, M. S. Regele a pri- mit în audiență pe Exc. Sa Sir Las- celles, trimis extraordinar și minis- tru plenipotențiar al Mare! Brita- nici, care ’I-a remis, din partea M. S. Reginei. Victoria, o scrisore de felicitare pentru a 25-a aniversare a suire! Sale pe Tronul României. La orele 3, M. S. Regele a primit în audiență pe Exc. Sa D. de Bulow, trimis extraordinar și ministru ple- nipotențiar al Germaniei, care T-a remis, din partea M. S. împăratului Wilhelm, o scrisore de felicitare pentru a 25-a aniversare a suire! Sale pe Tronul României. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională. Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.247; Vedând art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Teleorman este autorisat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se pronunțe asupra disposițiunilor luate de comitetul permanent al acelui județ pentru înlocuirea cu piatră lucrată în mozaic a soclului spitalului din Roșiori. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 30 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.285. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.591; Pe basa art. 31 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Regulamentul pentru fabricarea și vîndarea pânei, votat de consiliul comunei ur- bane Tecuciu în ședința sa de la 8 Martie 1891, se aprobă de Noi cu următbrele modi- ficări, adică: La art. 11,aliniatul ultim, cuvintele: „și să se oblige a nu vinde, etc." până la fine, se vor înlocui cu următârele: „și să se oblige a nu vinde pânea cu un preț mai ridicat de cât cel fixat prin tariful despre care se vorbesce la art. 10.“ La art. 15 cuvintele: „pe lângă că li se va confisca pâne, etc. “ până la fine, se vor înlo- cui cu următorele: „pe de o parte li se va confisca pânea, iar pe de altă parte vor fi dați imediat judecăței spre a li se aplica pedâpsă prevâdută de lege, și, dupe duoS condamna- țiuni ce ar suferi din partea justiției, li se vor retrage autorisațiunea de a mai fabrica și vinde pâne. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 4 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.318. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința irațio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne; Vedând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 2 din ședința de la 25 Aprilie 1891 ; Pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi aliniarea și trans- formarea în bulevard a stradei Regina Elisa- | beta din orașul Caracal, dupe planul întocmit 626 MONITORUL OFICIAL 8 Maiti 1804 de serviciul technic al primăriei și aprobat de consiliul technic superior de pe lângă ministe- rul lucrărilor publice prin jurnalul cu No. 212 din 1891, purtând pe viitor acel bulevard de- numirea de bulevardul «Regina Elisabeta». Art. II. Ministrul Nostru sectetar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 4 Maiii 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.319. ț CAROL I, Prin grația Iul Dumnedeti și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.587 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei urbane Neamțu, din județul Neamțu, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Alexandru Popovicl, Nicolae Tomovici, Alexandru Ca- zanova, Gheorghe Săcară și Vasile Stoica. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat In Bucuresci, la 4 Maiu 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.312. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prin raportul sub No. 2.849, O. prefect al județului Neamțu 'mi aduce la cunoscință că membrii cari compun actualul consiliu al co- munei urbane Neamțu, din acel județ, se abat de la datoriele lor și lucrâză cu rea credință, în dauna intereselor comunale. Ast-fel, la inspecțiunea ce D. prefect a făcut acelei comune, între alte abateri și neregula- rități, a constatat că consiliul comunal, în loc de a face să se aplice taxa de 30 bani pentru verificarea masurilor, aprobată în anul 1885, prin o simplă decisiune a redus acea taxă la 15 bani și, fără a obține aprobarea prescrisă de lege, a aplicat perceperea taxei ast-fel re- dusă. încasarea veniturilor s’a constatat că se face în modul cel mai neregulat și păgubitor comunei, căci autoritatea comunală, fără nici un scrupul, acordă termene comercianților pen- tru plata taxelor de accis, permițăndu-le a in- troduce câte 7 sad 8 transporturi de marfă fără să achite taxele cuvenite, ba încă le acor- dă termene pentru alte mărfuri ce din nou in- troduc în comună. Cheltuelile s’ati găsit de asemenea că se fac in mod neregulat, emițăndu-se mandate pen- tru lucrări efectuate în regie fără a fi însoțite de actele justificative prescrise de lege și fără a exista veri-o constatare că acele lucrări s’au executat conform condițiunilor întocmite. Osebit de acestea, compturile de venituri și cheltueli pe mal mulțl ani în urmă stati încă neverificate, din causă că consiliul comunal, cu tote invitațiunile ce ’i s’au adus, nu voiesce a se ocupa de acostă importantă cestiune. Subsemnatul dar, în vederea motivelor ex- puse, are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și instituirea comisiunei interimare, compusă din D-nii Alexandru Popovici, Nicolae Tomovici, Alexandru Cazanova, Gheorghe Săcară și Va- sile Stoica, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou con- siliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 8.587. 1891, Maiu 3. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 4.710; Vedând jurnalul consiliului Nostru de mi- niștri sub No. 10, încheiat în ședința de la 29 Martie 1891, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi regulamentul general de poliție sanitară veterinară. Art. n. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 6 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No.- 1.107. REGULAMENT GENERAL DE POLIȚIE SANITARA VETERINARA PARTEA I Dispo^ițluni generale TITLUL I Botele de domeniul poliției sanitare veterinare Art. 1. Bolele contagiose ale animalelor domestice, contra cărora trebue a se aplica măsuri de poliție sanitară veterinară, sunt ur- mătorele : 1) Pesta bovină (ciuma vitelor) la tâteru- megătorele ; 2) Pleuro-pneumonia contagiâsă la vitele cornute mari (speța bovină); 3) Variola (vărsatul) la 01 și capre ; 4) Scabia (râia) la cai, asini, catâri, ol și capre; 5) Febra aftosă (durere de gură și de pi- ciore) la vitele cornute mari și mărunte și la porci; 6) Paronichia contagiosă (șchiop sau colnic) la 01 și capre; 7) Morva și farcinul (răpciugă și cârtița) la .cai, asini și catâri; 8) Boia venerienă malignă la armăsari și iepe de prăsilă; 9) B61a venerienă benignă la cai și vite comute mari de prăsilă; 10) Febra tyfoidă la porci; 11) Rabia (turbarea) la tâte animalele; 12) Antrax (dalac) la tâte animalele do- mestice. TITLUL II Mesuri preventive contra bălelor contagiose CAPITOLUL I Mesuri pentru a preveni introducerea bălelor contagiose in țeră Art. 2. Este oprită introducerea în țâră a animalelor supuse bolelor specificate la art. 1, dacă proprietarul saii conductorul lor nu a înfățișat la frontieră un certificat de prove- niență liberat de medicul veterinar oficial din localitatea de unde aii plecat animalele. In certificatele de proveniență se va arăta: numărul vitelor, ferul saii marca ce posedă, localitatea de pornire, destinațiunea, și că ele aii pornit din localități sănătose, ferite de ori-ce bole epizootice contagiose, la distanță în circumferință de 20 kilometri, și că în dru- mul lor, dacă aii venit pe jos până la fron- tieră, n’au trecut, prin localități infectate de bâle contagiose. Animalele cari nu vor fi prevăzute în cer- tificate și ale căror semnalimente nu cores- pund cu acele prevăzute în certificate, vor ■fi respinse de a se importa. Certificatele de proveniență și sănătate vor fi legalisate de autoritățile administrative ale localităților de unde au pornit, și acelea ale căror termene vor fi trecut peste 10 (iile de la data emiterel până la sosirea pentru im- portare se vor respinge. Art. 3. Prefecții județelor și autoritățile vamale de la frontieră vor căuta a se încre- dința despre existența bolelor epizootice con- tagiâse în localitățile limitrofe, 'ținând în cu- rent pe ministerul de interne despre mersul lor; și când se vor informa că asemenea bole s’ar fi apropiat la distanță mai mică de 40 kilometri, vor anunța imediat chiar prin te- legraf. Art. 4. Agenții noștri diplomați și consulii, și ori-ce însărcinat de afaceri in Statele ve- cine, sunt datori a se încredința de mersul epizootiilor în cercul localităților unde se gă- sesc și a trimite, prin ministerul de externe, sau direct ministerului de interne, buletine săptămânale de starea sanitară a animalelor din acele localități. 8 Maîtt 1891 MONITORUL OFICIAL 627 Art. 5. In cașuri când s’ar ivi între anima- lele domestice ale verl-uneea din țările vecine veri-o bolă contagiosă care amenință a infecta și animalele din România, se va opri cu de- săvîrșire introducerea animalelor suspecte și a productelor lor brute, precum și fân, pae, gunoe, din localitățile infectate, pe o întindere ore-care a frontierei despre acele localități, sau se va mărgini importațiunea animalelor din localități neinfectate pe la anume puncte destinate de minister, și cari se vor publica în Monitorul oficial. Animalele cari vor presenta urme bănui- târe a fi afectate de veri-o b61ă contagiosă vor fi oprite a se importa, și chiar când un sin- gur animal va da semne de bănuială se va respinge întregul transport cu care a sosit. Tote cele-alte animale, cari nu sunt sus- ceptibile de a contracta boia existentă în Sta- tele vecine, vor putea a se introduce numai dupe ce s’a desinfectat la punctele de trecere, conform prescripțiunilor medicului veterinar. Gând ministerul de interne permite impor- tul sau transitul animalelor, sau unor pro- ducte din părțile neinfectate ale Statelor unde ar exista boia epizootică contagiosă, atunci vor putea trece numai pe la punctele de ob- servație, sau se vor înființa puncte de desin- fecțiune timporale, la cari se vor numi me- dici veterinari pentru constatarea și desin- fectarea animalelor și a productelor lor brute, a nutrețului și a tutulor obiectelor cari pot fi purtătore de contagiu. Medicii veterinari, însărcinați cu serviciul la asemenea puncte, sunt datori a raporta ori-ce cas de bănuială între animalele aduse spre a se importa și a opri importul; pen- tru tdte acestea se va dresa procese-verbale împreună cu agenții vamali. Art. 6. In cașurile prevăzute la articolul •precedent, dacă epizootia este prea întinsă, se pote lua măsuri restrictive a opri cu totul introducerea productelor brute ale animale- lor, a nutrețului și a tutulor obiectelor ce pot fi purtătâre de contagiu. In ast-fel de circumstanțe, ministerul de interne va disposa înființarea unui cordon sanitar cu armată permanentă pe totă linia frontierei amenințată. Art. 7. Este oprit cu totul exportarea a- nimalelor bolnave sau bănuite de bolele pre- văzute de art. 1 din legea de poliție sanitară veterinară și acest regulament. Art. 8. Când veri-una din bolele conta- giose s’ar ivi în Statele vecine și ar lua o întindere mai mare, apropiându-se de fruntaria țărei nostre până la o distanță de 20 kilo- metri, autoritățile administrative ale jude- țelor limitrofe vor lua disposițiunl ca să se formeze catagrafii exacte pe cătune de tote animalele expuse molipsirel și vor ține un control exact de mișcarea, crescerea și des- crescerea specielor de animale amenințate. In părțile unde există zona preventivă și un cadastru al vitelor, se va face numai un control scrupulos de către revisorii și medicii veterinari respectivi, conform regulamentului special al zonei preventive. CAPITOLUL II Mesurî pentru a preveni întinderea balelor în țeră Art. 9. Transportarea animalelor bolnave și bănuite dintr’o localitate la alta este cu totul oprită. Asemenea se va opri și circulația păzitori- lor sad personelor străine de la un cârd la altul. Păzitorii și proprietarii vitelor nu sunt liberi a introduce alte vite în cârdurile ce le sunt încredințate fără autorisația autoritățel comunale. Măcelarii sunt obligați a ține vitele aduse pentru tăiare separate de cele-alte vite ce vor mal avea pentru prăsilă sau alte servicii. Hangiii, pe unde staționâză vitele ce se transport de la o localitate la alta, sunt da- tori a ține depărtate vitele lor d’acelea cari vin a staționa pe imașurile sau curțile lor, și va curăți, îndată dupe plecare, grajdurile, us- tensilele și tote localitățile unde a staționat fie-care cârd de animale. Art. 10. Pentru aplicarea disposițiunilor art. 10 din legea de poliție sanitară veteri- nară, se va avea în vedere măsurile prevă- zute în regulamentul relativ la eliberarea cer- tificatelor de proveniență și sănătate a anima- lelor și productelor lor brute, sancționat prin decretul No. 479 din 16 Februarie 1884 și publicat în Monitorul oficial No.270 din 1884. Art. 11. Gând ar exista veri-o bolă mo- lipsitore și ar fi pericol să se transporte la alte animale de cât cele rumegătore, atunci se va putea cere certificatul de proveniență și sănătate și pentru transportul unor asemenea animale cu-calea ferată sau vase plutitore, precum pentru ducerea la târguri și exposi- țiunl. Art. 12. Localitățile destinate pentru vîn- Zarea vitelor sau bâlciurilor de animale, anu- ale, mensuale și săptămânale, vor fi așeZate, pe cât se pote, mal depărtate de locuințele 6- menilor și cele pentru vitele cornute și porci mai aprope de abatoriu. Ele vor fi încongiurate cu șanțuri sau u- luci, în cât dupe numărul animalelor ce tre- bue să conțină vor avea anume una sau mâl multe eșiri și intrări pe unde să potă fi con- trolate tote animalele introduse dacă sunt însoțite de certificate de proveniență și dacă ele sunt sănătose. Art. 13. Tote târgurile sau oborele de a- nimale vor fi împărțite la interior în mai multe compartimente sau ocole, în cari să se potă așeZa sau lega animalele pe categorii, dupe spețe sau scopul destinațiunei lor, adică: tamaslîc sau prăsilă, măcelărie și muncă. Numai în asemenea localuri speciale se va permite aducerea și expunerea animalelor pentru vînZare. Pe lângă aceste ocole se va înființa com- partimente separate în cari se vor așeZa ani- malele găsite fără certificate de proveniență și altele pentru animalele cu semne suspecte de a fi bolnave de bâle contagiose. Proprietarii localităților unde se fac ase- menea târguri, sau autoritățile județiane și comunale, sunt obligați a face să se curețe tâte gunoele rămase de la animale și a le dis- truge îndată dupe terminarea sau închiderea oborelor. Art. 14. Tote târgurile saii obârele de vite, exposițiunile de animale și locurile unde se fac vînZărl publice de animale domestice, vor fi inspectate de un medic veterinar al Statului, județului saii comunei respective în raional căreea se fac aceste obore. El controlâză, cu ajutorul agenților poli- țienesc!, starea sănătăței vitelor, dacă sunt însoțite de certificate de proveniență; el pre- scrie tdte măsurile igienice de poliție sanitară veterinară cari trebuesc să fie aplicate și cere autoritățel respective a le executa. Art. 15. Fie-care comună urbană este o- bligată să aibă un abatoriu sau tăetâre de vite cu mai multe compartimente pentru fie- care specie; iar urbele mari pot avea mai multe tăetore, dupe numărul vitelor, în cari să se facă tăiarea Zilnică a tutulor animalelor destinate consumațiunei publice. Numai în asemenea tăetore speciale se vor putea permite tăiarea animalelor destinate consumațiunei publice în comunele urbane. Iar acelea cari din causa unor accidente grave urmâză a se tăia afară din abatoriu, vor putea fi date în consumațiune numai dupe ce vor fi transportate la abatoriele co- munale spre a fi examinate de medicul ve- terinar oficial. Art. 16. Tote animalele, fără excepțiune, cari se vor tăia în abatoriu, vor fi vizitate la introducere de medicul veterinar al comunei saii al abatoriului; iar dupe tăiare se vor examina cărnurile și organele viscerale spre a se încredința de starea sănătăței lor. Gu acâstă ocasiune, medicul veterinar va controla, cu ajutorul agenților polițienesc!, certificatele de proveniență și va dispune mar- carea atât a vitelor admise pentru tăiare sau respinse, cât și a cărnurilor car! ies din aba- toriu spre a fi expuse consumațiunei publice. Pentru examinarea sanitară a cărnurilor suspecte de către medicii veterinari, se vor procura de autoritățile comunale camere speciale în abatoriu, microscope și tote unel- tele necesare la îndeplinirea acestui serviciu. Art. 17. Tăiarea animalelor în abatoriu se face Ziua, spre a se putea observa cu înles- nire starea sanitară a cămei și a organelor interne la tote animalele tăiate pentru con- sumațiune; cărnurile animalelor sau organe- lor lor, constatate de medicul veterinar ca inadmisibile pentru consumațiunea publică, se vor distruge în total sau în parte, dupe gradul și felul afecțiunel lor. Un regulament special al abatoriului va determina aplicarea acestei măsuri detaliat. In comunele rurale nu se va permite tăiarea a nici o vită cornută mare mai înainte de a se visita de primar sau un delegat al con- siliului comunal în fie-care cătună. Primarii comunelor rurale și urbelor mic! sunt obligați a înainta prefecturei, la finele fie-cărel luni, o tabelă de numărul vitelor 628 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1891 tăiate, care la rândul săti le va transmite mi- nisterului. Art. 18. Ori-ce animal care se va găsi în târguri sau oborele de vite ca afectat sau bănuit de una din maladiile contagiose, pre- văZute la art. 1 din acest regulament, se va separa imediat în ocolele speciale destinate pentru animalele suspecte și se va proceda la aplicarea măsurilor prescrise în acest re- gulament. Asemenea și pentru animalele cari se vor aduce la abatorii, dacă se observă cu semne de bole saii bănuite de a fi afectate de mala- dii contagiose, se vor separa imediat în com- partimentele anume destinate, procedând la aplicarea măsurilor ca și pentru cele de la articolul precedent. Art. 19. Vitele găsite la târguri, licitați- uni sau exposițiuni de animale fără certifi- cate de proveniență, se vor secuestra imediat, ținându-se sub observațiuni stricte; și dacă nu se pole constata cu siguranță proveniența lor, se va ucide fără nici un drept la despăgubire; și dupe examinarea medicului veterinar res- pectiv, găsindu-se complet sănetose, carnea împreună cu pielea se va vinde prin licitație publică, iar suma incasată va rămâne în fo- losul comunei pe teritoriul căreea se află a- șeZate aceste stabilimente. Art. 20. Animalele destinate servicielor pu- blice, precum companiile de tramvay, omnibu- sul, diligențe, poște, birje, sacagii, căruțașii, herghelii, suhaturl, povernele sau vernițe, lăp- tării și în general tote animalele cari aparțin autorităților publice sau diferitelor societăți, vor fi inspectate periodic de medicul veteri- nar al județului sau comunei respective, spre a se constata starea sănătăței lor și va lua măsurile cuvenite câ să nu devină focare de infecție. Nu vor fi supuse acestei inspecțiuni her- gheliele și tote stabilimentele cari aparțin Statului, județului și comunelor ce au per- sonal veterinar special. Localitățile unde se adun cadavrele ani- malelor sau diferitele rămășițe ale lor vor fi visitate cât mai des de medicii veterinari ai județelor sau comunelor pe teritoriul cărora se găsesc, spre a se controla dacă cadavrele se îngropă la adâncimea cuvenită, de cel pu- țin 2 metri, și dacă se întreține o curățenie satisfăcătore. Art. 21. Pentru transportarea rumegăto- relor și altor animale pe căile ferate se vor aplica măsurile prescrise în regulamentul pentru transportarea animalelor și a produc- telor lor brute pe căile ferate, decretat și pu- blicat prin Monitorul oficial No. 133 din 1886. Pentru animalele cari se transportă pe vase plutitore se vor aplica aceleași măsuri la îm- barcare și debarcare ca pentru animalele ce se transport pe căile ferate. Art. 22. CireZile sau cârdurile de vite, cari se transportă din o localitate la alta, vor fi visitate la pornire de un medic veteri- nar care, constatându-le sănătose, va da cer- tificatul de proveniență și dacă în drumul pe jos până la destinațiune termenul de 10 Zile de la data certificatului a expirat, se vur vi- sita de medicul veterinar respectiv, și în lipsă de primarul localităței unde a ajuns și vor prelungi termenul pentru o singură dată, când numărul vitelor și signalimentele lor corespund cu acela prevăzut în certificat; iar când numărul sau signalimentele vitelor nu corespund cu acelea coprinse în certificate se va opri transportul până la constatarea saii îndeplinirea disposițiunilor art. 9 din regu- lamentul pentru eliberarea certificatelor de proveniență. Pentru vitele destinate a se exporta în zona preventivă, prelungirea termenului se va face numai de medici veterinari sau revisori de vite și, la sosirea lor în obor, zalhanale și a- batoriu, se va visita din nou de medicul ve- terinar al județului saii comunei respective, spre a se încredința de starea sănătăței lor. Art. 23. Tăiarea animalelor de ori-ce spe- cie, pentru consumațiunea publică sau diferi- te producte și conserve animale, se va face nu- mai în localuri speciale anume destinate de autoritățile administrative, unde vor fi visi- tate de un medic veterinar oficial. Un regulament special va determina mo- dul instalărei și funcționarea unui asemenea stabiliment. Aceleași măsuri se vor aplica și pentru a- nimalele a cărora ucidere sau tăiare se va ordona de-necesitate. Art. 24. Proprietarii saii în genere tote personele cari prin meseria lor sunt puse a sta în contact cu animalele vii sau cadavre și productele lor brute, precum: cireZaril, giambașii, măcelarii, etc., sunt obligați să aibă deosebită atențiune când vor intra prin curți, grajdiuri, coșare sau staule, în cari se află vite, pentru a nu introduce și propaga bolele contagiose; ei sunt datori a se curăți și la necesitate ă se desinfecta ori de câte ori vor intra prin locuințele vitelor sau vor trece de la una la alta. In curțile declarate infectate de veri-o bolă contagiosă, sau cari sunt puse sub țep, este oprit cu totul intrarea personelor străi- ne, precum și culcarea servitorilor în coșare, grajduri, șoprone, unde se țin vitele bănuite sau bolnave de bole contagiose. Art. 25. Ori-ce proprietar, ori-ce personă care este însărcinată sub ori-ce titlu a în- griji sau a păzi un animal afectat sau bă- nuit de veri-una din bolele contagiose-prevă- zute la art. 1 al acestui regulament, este da- tor ca pe de o parte să declare acâsta autori- tăței, iar pe de alta să separe animalul bol- nav sau bănuit de cele-alte animale. Asemenea sunt datori și medicii veterinari a face declarațiunea arătată mai înainte de a începe căutarea animalelor permise a se trata, precum și ori-ce personă care ar avea cunoscință sau care bănuesce ivirea între vi- tele sale sau ale altuia a vre-unei bole din- tr'acele menționate la art. 1 din acest regu- lament. Denunțarea se va face și atunci când la un locuitor sau într’un cârd se ivesce, în timp de opt Zile, un al duoilea cas de bloă cu aceleași semne ca primul cas. Art. 26. Autoritățile la cari trebue să facă declarațiunea proprietarii și îngrijitorii vitelor despre ivirea sau bănuiala verl-unel dintre bolele contagiose prevăZute la art. 1 sunt: a) Primarilor pentru cașurile ivite în co- munele rurale, precum și pentru animalele ce se transport prin raionul comunei respec- tive ; b) Primarilor sau agenților polițienescl în raionul comunei urbane; c) Ajutorului de primar sau consilierului comunal pentru cașurile cari se ivesc într’o cătună unde nu este reședința primăriei; d] Căpitanului de port pentru cașurile de bole ivite pe vasele plutitore și șefului sta- țiunei cele mai apropiate pentru animalele cari se .transportă pe calea ferată. Primarii, ajutorele lor, consilierii și agenții polițienesc!, la cari se vor adresa declarațiunl pentru ivirea cașurilor de bole între vite, sunt obligați a libera chitanțe din registrul formu- • Iar No. 1. Art. 27. Primarii, cari primesc declara- țiunea despre ivirea sau bănuiala veri-unei din- tre bolele contagiose, sunt obligați ca pe de o parte să relateze imediat autorităților su- periore respective; iar pe de alta în comunele urbane, reședințe de județ, vor disposa întru- nirea de urgență a comisiunei de constatare la fața locului, și în comunele urbane mici și cele rurale vor lua măsuri d’a se face ca- tagrafii exacte a tutulor animalelor pe for- mular No. 2 și vor aplica separațiunea ani- malelor bolnave și a celor bănuite, punân- du-le sub pază de milițieni până la sosirea comisiunei de constatare în localitate. Art. 28. Primarii în comunele urbane mari și prefecții pentru cele-alte comune, primind încunosciințare despre ivirea sau bă- nuiala veri-unei bole contagiose, vor convoca în cel mai scurt timp comisiunea de consta- tare a bolei, indicând chiar Ziua când trebue a se întruni în localitate. Art. 29. Comisiunea de constatare a bo- lei se compune: a] In comunele urbane reședințe de județe de medicul veterinar al orașului și în lipsă de al județului un delegat al primarului (consilier sau comisar comunal) și un comi- sar polițienesc; b] In cele-alte comune de veterinarul co- munei sau al județului, ori al zonei preven- tive cu reședința in localitate, de primarul comunei și subprefectul respectiv. Dacă ca- șurile de bolă-presupuse contagiose se ivesc în localul unde este punct de observație și chiar între vitele din stabiliment, directorul punctului va face parte ca medic veterinar din comisiunea de constatare până la sosirea celui de județ. Asemenea și pentru cașurile cari se vor ivi în abătoriu, medicul veterinar al abato- riului va lua parte de drept în comisiunea de constatare. Comisiunea de constatare, constituită în modul sus indicat, va cerceta Ziua ivirel ce- lui d’ântâiu cas de bolă, modul introducerel sau desvoltărel, numărul total al vitelor afec- tate și morte până la sosirea comisiunei, cău- șele de propagare a bolei, dacă s’a făcut de- clarățiunea pentru cele d’ântâiti cașuri și s’a 8 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 629 liberat chitanță din partea autorifăței comu- j nale proprietarului sau îngrijitorului vitelor și dacă autoritatea comunală a raportat în- dată dupe primirea declarațiuneî. Despre resultatul constatărei făcute se va dresa un proces-verbal în triplu exemplar, din cari unul va rămâne a se conserva în ar- chiva primăriei, al duoilea se va înainta pre- fecturel județului sau primarului în urbele mari, și al treilea direcțiune! generale a ser- viciului sanitar. Pentru constatarea felului bolei, medicul veterinar din comisiune este singurul com- petinte și responsabil de greșelile sale sciin- țifice, iar cei-alți membrii din partea auto- rităților administrative sunt datori a executa măsurile prevăZute de lege și ori-ce disposi- țiuni se vor mai prescri de medicul veterinar oficial și devin răspunzători de stricta lor executare. In cașul când se concentrăză ajutorul ar- matei pentru paza țepului, comandanții tru- pei sunt datori să aplice măsurile prescrise de comisiunea de constatare, care va indica anume puncte de păzit și pentru care medi- cul veterinar se va pune în relațiuni directe cu comandanții detașamentelor; iar în cașuri dacă un inspector veterinar va fi însărcinat de minister a se stabili în localitate, va fi de- legat a dirija și controla tote măsurile de po- liție sanitară, necesare a se aplica. Art. 30. In comisiunea de constatare a e- pizodtiilor pote lua parte și un medic veteri- nar delegat al proprietarului sau îngrijitoru- lui vitelor și care trebue să aibă dreptul de libera practică în țeră. Art. 31. Când între medicul veterinar o- ficial și acela delegat din partea proprietaru- lui sau îngrijitorului vitelor se vor ivi diver- gințe de opiniuni asupra felului și natura bă- lei contagiose, pe de o parte se vor aplica mă- surile prevăzute de lege și prescrise de me- dicul veterinar oficial, iar pe de alta se va ra- porta de urgență cașul ministerului de in- terne, spre a se trimite un inspector vete- rinar. Art. 32. Dacă în lipsă de cadavre, comi- siunea de constatare nu se pote pronunța a- supra diagnosei, dupe simptomele ce presintă animalele bolnave, va putea proceda la uci- derea unui animal bolnav, spre a’i se face autopsia cuvenită, peutru a se confirma diag- nosa și va cere în același timp autorisațiunea prefecturel respective. Art. 33. Dacă în urma constatărei făcută de medicul veterinar, resultă că nu există cea mal mică bănuială a fi veri-o bolă conta- giosă, atunci comisiunea de constatare va dis- posa a se desființa tote măsurile de ’separa- țiune luate mai ’nainte de autoritatea comu- nală. TITLUL III Mesuri represive contra botelor contagiose Art. 34. Dovedindu-se din cercetările fă- cute de comisiunea de constatare veri-una din bălele contagiăse prevăZute la art. 1 din legea de poliție sanitară veterinară, pe lângă măsurile prescrise în partea specială a aces- tui regulament pentru fie-care bălă în parte, se vor aplica dupe gravitatea cașurilor și ur- mătărele măsuri: a) Se va controla separațiunea aplicată de autoritatea comunală între vitele bolnave și bănuite și va pune sub țep în total sad în parte comunele, cătunele sau curțile infec- tate, cari dupe gravitatea bălei se va disposa a fi păzite cu ajutorul armatei. Se consideră bănuite tăte animalele cari de și nu presintă nici un semn a fi bolnave, însă se constată că aii fost în contact cu vi- tele bolnave de băle contagiăse sad cu ma- terii proprii a putea să propage contagiu a- cestor animale. Sub numire de țepuire se înțelege seches- trarea unor localități, grajduri, curți, co- mune sad cătune și suburbii ale urbelor mari în cari se constată existența bălelor conta- giăse și cari prin natura lor ar putea să ia o întindere mai mare; aceste localități vor fi păzite prin posturi de armată, stabilite de comisiunea de constatare și cu îndatorire a nu lăsa să iasă nici un fel de animale, pro- ducte, obiecte sau furagiu și nici ămeni, fără autorisațiunea medicului veterinar din co- misiunea de constatare. La punctele unde începe țepul fie în comună, cătună, orașe sad pe câmpii, se va pune câte o prăjină cu tablă pe care să fie scris băla contagiăsă pentru care se aplică țepul. Dacă într’o localitate sau grajd, unde se constată animale bolnave de veri-o bălă con- tagiăsă, vor mai fi și alte animale sănătose susceptibile de a se îmbolnăvi sau a transmite acea bălă, atunci rămâne la apreciarea comi- siunei de constatare dacă trebue a scăte pe cele bolnave sad pe cele sănătose, spre a le ține în observație, și în acest timp se vor păzi și îngriji de ămeni anume destinați. b] Se va interZice cu totul circulațiunea animalelor bolnave sad bănuite de băle con- tagiăse pe strade, câmpii sau drumuri, ducerea lor la pășune și adăparea în apă unde ar putea să vină îti contact cu alte animale neinfectate. Asemenea se va opri circulațiunea câinilor și altor animale domesticedin localități infec- tate și transportarea productelor precum și a tutulor obiectelor, cari au fost în contact cu animalele din localități infectate și potefipur- tătăre de contagiu, precum: piei, cărne, păr, lână, unghii, ăse, fân, pae, gunăie, etc. In cașurile când vitele bănuite nu pot fi ținute închise prin curțile locuitorilor și ur- meză neapărat a fi scăse la pășune sau muncă, se va destina anume părți de câmp unde tre- bue a pasce, munci sad adăpa separat, despăr- țindu-le pe cât este posibil în cârduri mai mici, cari să fie păzite de posturile militare ce se vor stabili de comisiunea de constatare. c) Târgurile sad obărele de vite în general, cari urmâză a se face în apropiare de locali- tățile bănuite de epizootii, se vor opri de a se face la distanță de 40 kilometri în circumfe- rință de la localitatea infectată, numai pentru animalele, cari sunt susceptibile de a se infecta sad transporta contagiul acelei băle epizootice. d] Animalele susceptibile de contagiu, dacă' băla este din acelea pentru care legea indică inoculația, se vor inocula numai sub controlul și conducerea medicului veterinar oficial din localitatea respectivă, care va cere și aproba- rea ministerului. e] Animalele bolnave sau bănuite de băle contagiăse se vor putea ucide numai în cașu- rile prescrise de acâstă lege și în urma dispo- sițiunilor aplicate de comisiunea de constatare. f) Cadavrele vitelor ucise și tăte dijecțiu- nile se vor îngropa la o adâncime de 2 metri sau se vor distruge prin ardere sad agenți chimici, împreună cu resturile de nutrețuri, gunăie, provenite de la animalele bolnave și bănuite. In fie-care comună sau cătună se va des- tina o localilate în raport cu numărul ani- malelor existente, care va servi ca spital pentru vitele bolnave suspecte și ca cimitir pentru tăte vitele mărie sau ucise de băle contagiose. întinderea acestei localități nu va putea fi mai mică de jumătate hectar. Aceste localuri se vor destina de autorită- țile comunale a fi permanente și se vor încon- jura cu șanțuri sad garduri, în cât să nu pătă fi păscute de nici un fel de animale. Este cu desăvîrșire ioterZis îngroparea ca- davrelor animalelor mărte de veri-o bălă prin curți, grajduri sad coșare ale locuitorilor, și proprietarii lor vor fi obligați a le transporta și îngropa numai la locurile destinate ca ci- mitir pentru îngropare. g) îndată dupe îngroparea sau distrugerea cadavrelor animale, se va curăți și desinfecta, sub conduceeea medicului veterinar din comi- siunea de constatare, tăte localitățile, grajdu- rile, curțile unde au stat animale bolnave sad bănuite de băle contagiăse, precum și usten- silele sau obiectele cari au fost în contact cu animalele ori maleriele de la animalele do- mestice supuse contagiunei. Desinfectarea lo- calităților infectate se va face în modul ur- mător : mai ântâiu se va scăte băligarul sau așternutul care să fie ars sau îngropat; trans- portarea acestor materii se va face cu animale refrectore contagiului bălei existente, curățe- nia se va începe de la podine, cari fiind im- permiabile cu ciment, astfalt, piatră, cărămidă etc., se vor spăla ântâiu cu leșie ferbinte și apoi cu lapte de var; iar podinele stricate și acelea de lemn, cari prin stricăciunea lor au devenit permeabile materielor animale, ur- mâză a se depărta cu desăvîrșire împreună cu pământul ce se află dedesubtul lor și se vor înlocui cu altele. Pietrele și obiectele de lemn dacă sunt încă în bună stare dupe ce se vor curăți bine, se vor spăla cu soluțiune de acid carbolic cristalisat 5 la sută sau acid carbolic crud amestecat cu acid sulfuric concentrat părți egale din acâstă amestecătură se va lua 10/ₒₒ sad cu lapte de calce, pot fi așeZate din nod. Pământul din grajduri nepavate, se va săpa și ridica până la stratul curat, care se va în- gropa în locuri ferite de comunicațiunea animalelor, și se va înlocui cu alt pământ curat, sad se va uda cu substanțele desinfec- tante sus indicate. Zidurile mai ântâiu se vor răZui, apoi tencui și vărui din nou; iar pe- reții de pământ sau de scânduri se vor răZui și înlocui prin un strat ud de pământ sad alte scânduri. Tote obiectele de lemnărie ale grajdurilor, / 630 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1801 precum; ușile, cercevelele, gratiele, hârdaele, etc., se vor spăla cu leșie ferbinte și apoi cu una din substanțele desinfectante numite mal sus; tâte aceste obiecte dacă sunt vechi, dete- riorate, se vor distruge prin foc sau îngropare, uneltele de fer mobile se vor trece prin foc; iar acele fixe se voi⁻ spăla cu leșie ferbinte și se vor unge cu o composiție de o parte acid carbolic și 8—10 oleiu. Obiectele de piele ca hamurile, căpestrele, etc., se vor spăla cu leșie rece sau cu o solu- ție de sublimat corosiv sau cu acid car- bolic cristalisat e/₀₀ și apoi se vor unge până nu sunt uscate cu o substanță unsurosă. Căptușala hamurilor și a șelelor, cari sunt deteriorate, se desface, și, se vor distruge prin foc. Velințele, păturile și obiectele fabricate de materii textile sau lână, se vor opări cu leșie sau se vor desinfecta cu o soluție de acid carbolic ⁵/₀O. Căruțele cu cari se scote guno- ele 'și hainele conductorilor animalelor se vor desinfecta întocmai ca uneltele de grajduri. Nutrețul și paele în podul grajdurilor con- statate infectate, al căror tavan are comuni- cațiune prin care se pote trece emanațiuhile animale, se vor întrebuința numai la animale, cari nu sunt susceptibile a se molipsi. Pentru terminarea desinfectațiunei graj- durilor se vor supune la aerisire timp de cel puțin 10 ^ile fără a lăsa să se mai introducă alte animale dupe natura bolei. Grajdurile sau coșarele de nuele netencuite se vor lipi cu pământ sau dacă sunt deterio- rate se vor arde. Locurile unde aii pășunat animalele bol- nave sau bănuite se vor putea utilisa numai dupe ce se vor curăți tote gunoele spre a fi arse sau distruse, și dupe ce au trecut. 30 țlile de la terminarea desinfecțiunei. J) Asemenea se vor desinfecta hainele și încălțămintea personelor cari au fost în con- tact cu animalele sau cârdurile de vite, și dupe împregiurări chiar tote personele din localitățile infectate. Tote obiectele, a căror valore va fi mai mică de cât a substanțelor cu cari ar putea să se efectueze desinfectarea lor, se va distruge. Art. 35. Primarii și toți agenții poliție- nesc! din localitățile infectate sunt obligați să aplice măsurile prescrise de medicul vete- rinar din comisiunea de constatare și respon- sabili de stricta executare a măsurilor indi- cate la articolul precedent. Ei sunt obligați a trimite, în fie-care Sâm- bătă, un buletin statistic, formular No. 3, de mișcarea epizootiei până la încetarea defi- nitivă. Modul executărei măsurilor prescrise la ar- ticolul precedent se va indica de medicul ve- terinar al comisiunel de constatare, care va fi obligat a visita localitățile infectate cel puțin din 10 în 10 ^ile, iar în cașuri de e- pizootii mai întinse se va stabili în localitate, și aceste măsuri se vor controla de inspectorul veterinar respectiv saii agenții administrativi delegați de minister. Art. 36. In cașurile de băle contagiâse, pentru cari legea permite căutarea animale- lor bolnave, proprietarii lor pot a le trata cu mițllocele lor proprii, însă cu condiținne de a fi sub priveghiarea medicului veterinar oficial al comisiunel de constatarea, epizotiel și în condițiunile prescrise de lege. Art. 37. Căutarea animalelor bolnave de bole molipsitore, permisă de lege, este obli- gatorie pentru proprietari, dacă, prin natura lor și necăutarea la timp, ar putea să se în- tindă asupra altor animale din vecinătate, și autoritățile administrative, în urma avisulul comisiunel de constatare, pot ordona tratarea unor asemenea animale pe comptul proprie- tarilor, dacă el ar refusa sau negligea trata- mentul prescris de medicul veterinar oficial. Art. 38. Pe dată ce se va constata verl- una din bolele contagiose, de domeniul legel de poliție sanitară-veterinară, primarii vor a- nunțape primarii comunelor vecine și pe sub- precfetul respectiv. Prefecții județelor și primarii orașelor mari, la rândul lor, vor raporta despre acâsta ministerului de interne. In cas când epizootia ia o întindere mal mare, prefectul va încunosciința și pe pre- fecții vecini despre existența bolei și des- pre măsurile luate pentru combaterea el. Asemenea anunțări se vor face și atunci când se va declara încetarea epizootiei. Art. 39. Dacă prin cercetările făcute, co- misiunea de constatare se încredințeză că e- pizootia a încetat și nu mal există nici un a- nimal bolnav sati bănuit în acea localitate, dacă desinfecțiunea s’a executat conform pres- cripțiunilor prevăzute la art. 34, și dacă de la cel din urmă cas de morte sau ucidere a verl- unul animal bolnav sau bănuit a trecut ter- menul fixat la partea specială pentru fie-care bolă în parte, tote măsurile aplicate la con- statare se vor desființa. PARTEA II Disposițiuni speciale pentru bolele contagiâse TITLUL I Pesta-Bovină CAPITOLUL I Mesuri preventive contra introducerii in țeră a pestei-bovine Art. 40. Când pesta-bovină se ivesce în- tr’o țâră limitrofă sau. într’o țâră cu care Româniă se află în relațiuni comerciale ime- diate, se va opri a se introduce din părțile infectate ale acelor țări: a) Vitele cornute mari și mărunte, vil .sau tăiate. b) Productele brute prospete sau uscate de la animalele de sub litera a, cu excepție de productele lactifere, seul topit și lâna spălată, tratată prin apă de var dacă este bine împa- chetată în saci sau baloturi. Productele animale brute se pot permite a se introduce numai prin anume puncte des- tinate de minister. c) Nutrețul vitelor, gunoiul sau băligarul lor. d) Unstensilele de grajd, hamuri, haine, încălțăminte, cari aă fost deja întrebuințate și sdrențele. Paiele, fânul și orl-ce material în care se află ambalate obiectele de comerciu, provenite din localitățile specificate mal sus, se vor dis- truge îndată la locul destinațiunel lor. Autoritățile vamale, pe unde se vor impor- ta, sunt datore a notifica pe declarațiune pro- veniența lor și a comunica autorităților ad- ministative din localitățile destinațiunel ca să privigheze a se distruge asemenea material. Ca părți infectate se consideră tâte acele localități situate la distanțe până la 20 kilo- metri de la localitatea pântru care s’a primit științe că există pesta-bovină. Art. 41. Din părțile neinfectate ale țări- lor infectate vecine se va putea introduce în țâră sau trece ca transit, cu autorisațiunea ministerului de interne, animalele și materiele interzise prin art. 40, cu condițiune : a) Ca Introducerea să se facă numai pe la âuume puncte, destinate de minister, pe unde să potă fi osbervâtă de autoritățile adminis- trative sau vamale. b) Ca la intrare să se dovedâscă priu cer- tificate de proveniență oficială, că animalele prevăzute sub lit. a și materiele de sub Ut. b, c și d de la articolul precedent, provin din locuri neinfectate, și a trecut de la pornire până la punctul de importațiune prin locali- tăți asemenea neinfectate. c) Ca la intrarea animalelor să se constate starea sănătățel lor, de către un medic vete- rinar însărcinat de minister sad de directo- rul punctului de observație, pentru a se în- credința că ele nu lasă cea mal mică bănuială de a fi afectate de veri-o bdlă molipsitdre, Art. 42. Când pesta-bovină din Statele indicate la art. 40 se află la depărtare mal mică de 40 kilometri de frontariele țârei nostre, sau când are o întindere mal mare, în cât nu s’ar putea cunosce cu siguranță limi- tele locahtăților infectate și acele State nu au organisat un serviciu special de poliție sanitară-veterinară, atunci ministerul va pu- tea opri introducerea în țâră sau trecerea ca transit a animalelor și a materielor indicate la articolul sus citat, și dupe gravitatea cașu- rilor se va putea întări cu un cordon de ar- mată permanentă paza frontarielor amenin- țate. Art. 43. Ministerul de interne va putea permite și în cașul prevăzut de articolul pre- cedent să se introducă în țâră sau să trâcă ca transit din părțile neinfectate sub precau- țiunile prescrise la art. 41: a) Cârduri de vite, pentru localitățile unde sunt abatoril publice sistematice, și cu destinațiune a fi tăiate imediat acolo pentru consumațiunea publică. b) Piei, ose, come, vârfuri de corne, un- ghii pe deplin uscate, mațe de vite cornute, mărunte uscate și sărate, seu netopit în bu- toie sau bășici, păr de vacă, de porc, de ca- pră și lână de ol, când acestea din urmă sunt bine împachetate în saci sau baloturi, cu con- dițiune ca animalele și productele de sub lit, a și & să se transporte cu calea ferată sau pe apă sub anume observațiunl, ■ ca ahatoriile, unde se conduc animalele, să fie direct înco- 8 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 631 municațiune cu linii ale drumului de fer, saii cu debarcaderele vaselor plutitore^ Se va permite importarea și trecerea tran- sită a animalelor și productelor lor enume- rate mal sus numai pe la anume puncte des- tinate de minister, unde va fi însărcinat cu vizitarea lor un medic veterinar. Transportarea să se facă de la punctu de trecere până la destinațiune, numai cu căile ferate saii vase plutitore, medicul veterinar însărcinat cu visitarea lor este obligat să vestescă îndată pe autoritățile unde sunt des- tinate a se transporta ca. să privegheze a nu veni în contact cu alte animale saii producte; iar tăiarea animalelor să se facă în abatorii, cari sunt în comunicațiune direct cu drumul de fer sau vasele plutitore și în presența u- nui medic veterinar oficial. Pentru animalele și productele destinate a trece transit. se va cere a presinta o decla- țiune oficială, din partea autoritățel vamale a punctului acelui stat pe unde voiesce să le trâcă, prin care să se dovedâscă că se permite importarea lor în acele State. Art. 44. Pe linia frontierei închisă sau păzită de cordonele sanitare, trecătorii cari vin din localități infectate sau se presupun că au fost în contact cu animale bolnave și obiectele prevăzute la art. 40, se vor supune la o desinfecțiune în modul următor: încălțămintea se va uda cu soluție de acid fenic 5 °/₀, iar hainele și bagajele se vor uda cu aceeași soluțiune, dupe indicațiunile'medi- culul veterinar. Art. 45. Când pesta bovină, dupe infor- mațiunile primite, este mal aprope de 20 ki- lometri de frontierele țârei, prefecții județe- lor, în înțelegere cu medicii veterinari respec- tivi, vor aplica măsurile următore : a/ Dacă în acea parte există zonă preventivă, se va controla din nou cadastrul și inferarea vitelor în tote comunele până la distanță de 20 kilometri de la frontiera țărei infectată, și în punctele unde nu există cadastru. se va forma de primarii respectivi catagrafii pe formular No. 2, pentru tote vitele cornute aflate pe întindere de 20 kilometri spre in- terior și, la trebuință, se vor infera; iar schimbările prin morte sau vînțlare se vor comunica autoritățel comunale spre a le scote din catagrafie. bl Pentru ori-ce cas de morte sau îmbol- năvire a unei vite se va face declarațiune, conform art. 25, la primărie, care va anunța imediat pe .autoritatea superioră spre a se convoca comisiunea de constatare. c/ Vitele morte vor fi lăsate pe locul unde au murit, acoperindu-se cu paie saii mărăcini și ferindu-lede ori-ce contact cu alte animale, fiind păzite de omeni anume orânduiți de au- toritatea comunală până la sosirea comisiunei de constatare. Pentru confirmarea diagnosei, medicul ve- terinar respectiv este dator a face autopsie animalelor morte spre a se constata natura bole! de care au suferit. Când nu se gășesce nici un cadavru pen- tru facerea autopsiei, medicul veterinar pote ucide 1—2 din animalele găsite bolnave pen- tru confirmarea diagnosei și va cere, în ac&- lași timp, autorisațiunea prefectului respectiv. Importul și transitul rumegătorelor, pre- cum și a nutrețului, este interzis a se face prin comiinele cari se află la distanță mai mică de 20 kilometri de localitatea infectată; însă prefectul, în urma unei cercetări asupra provenienței animalelor sau nutrețului, pote da autorisare de a se importa saii trece tran- sit prin acele localități. d] Transitul animalelor rumegătdre și nu- trețului, cu drumul de fer sau cu vasele plu- titore, prin localitățile aflate la distanțe de 20 kilometri de cele infectate, se vor face numai cu vagone și vase închise, fără a se deschide sau a se aprovisiona cu nutreț din acele lo- calități, și importul se va putea permite nu- mai pentru consumațiune cu autorisațiunea prefectului respectiv. e/ Se vor opri târgurile sau oborele de vite cornute ce se țin în comunele rurale la distanțe mai mici de 20 kilometri de la fron- tiera țărei infectată ; iar în orașele mari nu se va permite ținerea târgurilor de cât nu- mai cu autorisarea ministerului de interne, și acâsta cu condițiune ca tote rumegătorele aduse la târg să fie direct transportate la a- batoriu, fără a se lăsa să vină în contact cu alte vite locale. fl Exportul rumegătorelor, a lânei ne- spălate, a seulul netopit, a comelor, unghielor și nutrețului din localitățile aflate la distanțe mai mici de 20 kilometri de punctele infec- tate sunt cu totul oprite. Numai excepțional se va permite expor- tarea unor asemenea animale și producte, cu' destinație pentru consumațiune, sub anume control și cu consimțimântul prefecturei ju- dețului pe unde trece și unde sunt destinate a se transporta. g] Carnea și pieile rumegătorelor tăiate pentru consumațiune, sau ucise ca bănuite, dacă la autopsie se vor găsi complet sănă- tose, se pot consuma în localitate sau a se transporta sub anume precauțiuni în alte centruri de consumațiune. Pieile unor asemenea animale se vor trata mai ântâiu cu apă de var în localitate și apoi se vor transporta la tăbăcărie spre a se su- pune imediat tăbăcăriei. h) Ducerea vitelor la pășune pe localități imediat vecine unde există temere de mo- lipsire se va opri, pățlindu-se linia de omeni puși de autoritățile comunale, sau prin ar- mată. Art. 46. Este cu desăvîrșire oprit impor- tul și transitul animalelor cornute mari și a productelor brute în stare prospătă din Ru- sia și Bulgaria, precum și din tote Statele unde se ivesce adesea pesta bovină și de unde s’ar putea introduce în țâră cu înlesnire prin asemenea importațiuni. Art. 47. Când în Statele menționate la ar- ticolul precedent nu există pesta bovină în nici o localitate până la o distanță de 80 ki- lometri de fruntariele țărei, sau când acâstă epizootie n’are în acele părți o întindere prea mare, ministerul de interne va putea permite pe la anume trecători importarea și trecerea ca transit a animalelor și productelor urmă- tore : a] A oilor și caprelor vil, sub condițiuni!# prevăzute la art. 41. bl A productelor brute menționate la art. 43 lit. b, însă numai dupe ce vor fi desinfectate la punctele de trecere, conform art. 36—41 din regulamentul punctelor de observație. c) A materielor prevăzute la art. 40, lit. c și d. Pentru importarea și trecerea ca transit a unor asemenea animale și producte se va căuta, pe cât este posibil, ca transportarea să se facă, de la trecătore până la locul destina- ției sad frontiera Statului unde sunt desti- nate a trece, pe căile ferate sau vase pluti- tore și fără a staționa sau a debarca în alte localități afară de cele destinate. Importul lânei spălate sau tratată cu apă de var, a productelor fabricate din lapte și seul topit, provenit din localități neinfectate, sunt libere a se face prin tote trecătorele, cu condițiune ca lâna să fie împachetată în saci sau baloturi, și seul, brânza, untul în putini sau burdușe. Art. 48. Pe frontiera despre Rusia și Bul- garia se vor îndeși pichetele permanente și la trebuință se va stabili pichete intermediare între cele permanente, ca să se împedice cu totul contrabandele cu vitele cornute și pro- ductelor brute. Art. 49. Tote localitățile ce se află pe o întindere de 30 kilometri de la frontiera Ru- siei și Bulgariei spre interiorul țărei vor forma o zonă numită zona preventivă. Art. 50. Zona preventivă va fi divisată în atâtea despărțiri câte județe vor participa la formarea el, și comunele coprinse. în fie- care despărțire se vor distribui în 4—6 sec- țiuni, având fie-care despărțire câte un medic veterinar și fie-care secțiune un revisor de vite. Delimitarea zonei preventive și distribuirea comunelor pe despărțiri și secțiuni, visitarea lor de medici veterinari și revisorl de vite se va face conform cu regulamentul special al zonei preventive. Art. 51. In tote localitățile coprinse în zona preventivă se va forma la început de autoritatea comunală, sub conducerea medicu- lui veterinar al despărțire! respective, tabele statistice formular de cadastru No. 1, în care să fie trecute tote vitele cornute mari, și apoi se vor trece în registrele de cadastru formu- lar No. 2 cu signalimentele lor. Art. 52. Tote vitele bovine, aflate în zona preventivă și trecute în cadastru formular No. . . ., se vor marca cu un fer special al despărțirel pe sapa drâptă; iar acele cari se vor găsi în urma formăre! cadastrului nein- ferate și nedeclarate, se vor confisca și ține în observație timp de 10 țlile sub anume precauțiuni și dacă în acest interval se con- stată cu acte în regulă că sunt provenite din țâră, se vor libera proprietarilor; însă când nu se pote justifica proveniența lor și dacă se constată că au trecut din Statele de unde sunt prohibite, intenționat sau întâmplător, atunci se vor tăia pe loc; făcându-se autopsie de medicul veterinar și găsindu-se complet sănâtâse, carnea se va vinde pentru consu- mațiune, iar pieile se vor vinde pentru tăbă- 1 632 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1891 cit, și suma incasată jumătate va rămâne în profitul comunei pe teritoriul căreea s’a fă- cut sechestrarea și jumătate proprietarului sau denunțătorului, când vor fi fost denunțate de o personă particulară. Art. 53. Nici o vită bovină din zona pre- ventivă nu se va putea transporta de la o localitate la alta, sau să fie duse la bâlciuri de vite, fără să fie însoțite de un extract dupe cadastru formular No. 4, pe hârtie ro- șie, care va servi drept certificat de prove- . niență și sănătate. Art. 54. încărcarea vitelor bovine pe ca- lea ferată, în zona preventivă, se va face nu- mai la anume stațiuni destinate de ministe- rul de interne, unde vor fi examinate de a- prâpe de medicii veterinari oficiali, și numai dupe ce se va constata că posedă extractul de pe cadastru pentru acele provenite din zonă și certificatele de proveniență și sănetate pentru acelea cari vor fi aduse din localități vecine situate afară din zonă. Art. 55.j,Tâte măsurile prescrise de acest regulament pentru a preîntâmpina introdu- cerea pestei bovine pe linia frontierei despre uscat se vor aplica și pe frontiera despre mare "asupra animalelor și productelor cari vin a se importa direct din Statele unde ar exista asemenea epizootie la tote porturile și punctele de debarcare pentru a fi introduse în țâră. CAPITOLUL II Mesurî preventive pentru a opri propagarea în țeră a pestei bovine Art. 56. In județele infectate de pesta bovină, sau dupe cașuri în plășile și chiar în județele vecine cu cele infectate, pe lângă mă- surile prescrise la art. 42 și 48 pentru fron- tiera altor State, se vor aplica de autoritățile administrative disposițiunile următore: aj Tote vitele introduse din nou în comu- nă sau cătună se vor ține separate de cele- alte vite locale timp.de 10 (jile, pentru a se convinge de starea sănătățeijor. bj Declarația prescrisă de art. 25 și 26 se va face pentru ori-ce cas de bolă internă, chiar dacă n’ar fi bănuială că ar fi molipsi- târe dupe semnele exteriâre ce presintă. ej Primarii sunt datori a se conforma art. 27 ori de câte ori vor primi încunosciin- țare despre îmbolnăvirea saii mârtea veri unei vite, precum și atunci când se vor in- forma din svon că ar exista o vită bolnavă în coprinsul comunei respective. dj Locuitorii acelor localități Vor fi în- cunosciințațl continuu prin publicațiunl des- pre mersul pestei bovine și despre datoriele cari le sunt impuse de lege și regulamentul de poliție sanitară veterinară. Art. 57. Guvernul pâte acorda din fondul de epizootii recompense până la 300 lei per- sânelor cari nu sunt obligate a face declara- țiunea prescrisă de art. 25, dar cari vor de- nunța de bună voe ivirea pestei bovine într’o localitate unde n’a existat și nu s’a făcut de- clarație de proprietarul vitelor. Când cine-va va denunța o contravenire la disposițiunile legel de poliție sanitară veteri- nară, prin care s’ar fi introdus în țâră pesta bovină, atunci ministerul, luând avisul comi- siunel veterinare, va da acelei persone o su- mă chiar aprope egală cu valorea vitelor con- fiscate și, pentru denunțarea altor infracțiuni, se va da denunțătorilor recompense până la suma de 200 lei. Denunțările se vor face în scris la primărie sau prefecturile respective și direct ministe- rului. Ori-ce recompense nu se pot acorda de cât pe basa cercetărilor făcute în localitate și luându-se avisul comisiunel veterinare. CAPITOLUL III Mesurile represive contra pestei bovine Art. 58. Primarii sau ajutârele lor, luând cunoscință de bănuiala sau existența pestei bovine sau de mortea vre-unui animal pre- supus că a fost afectat de numita bolă mai înainte de întrunirea comisiunei de consta- tare în localitate, aplică imediat următârele măsuri: aj Insciințâză, prin vătășeil sau agenții po- lițienesc!, pe locuitorii acelei comune sau că- tune și pe autoritățile comunelor vecine des- pre ivirea cașurilor bănuitâre. bj Pune pază la grajdul sau curtea ori lo- cul unde s’au găsit vitele presupuse a fi bol- nave de pesta bovină. cj Opresce scâterea vitelor rumegătâre, a nutrețului și gunâelor din grajdurile, curțile sau locurile bănuite și chiar din că tuna unde s’au ivit cașuri de bolă cari dau bănuială a fi pesta bovină. dj Interzice ducerea vitelor la pășune sau ducerea la adăpare pe locuri unde ar putea veni în contact cu vite din alte curți, graj- duri sau localități nebănuite până la întru- nirea comisiunel de constatare. Art. 59. Gomisiunea de constatare a epi- zootiei, întrunită în localitate, va observa ân- teiu vitele sănătâse, apoi cele bănuite și în urmă cele bolnave, și dacă dupe examinarea simptomelor ce presintă animalele bolnave în viață nu se pote a se pronunța definitiv asu- pra naturei bolei, dar având bănueli a fi pesta bovină, în cașul de lipsa veri-unui ca- davru, pote ordona uciderea unei vite bolnave; pentru a i se face autopsia spre a se confirma diagnosa, cu observarea disposițiunilor prevă- zute la art. 32 pentru a cere autorisațiunea prefecturei respective. In asemenea cașuri, vitele destinate a se ucide se vor prețui mai ântâiu de comisiuneade constatare împreună cu duoi experți din localitate, dresând cuve- nitele procese-verbale separate. Art. 60. Căutarea animalelor bolnave și bănuite de pesta bovină de către proprietarii lor sub ori-ce mod este cu desăvîrșire oprită. Art. 61. Dacă comisiunea de constatare, dupe cercetările și chiar autopsia făcută, nu pote stabili diagnosa cu certitudine, însă a- vând seriâse bănueli pentru existența pestei bovine, pe de o parte relatâză de urgență ca- zul ministerului de interne spre a se trimite . un inspector veterinar, iar pe de alta pe lân- gă manținerea disposițiunilor prevăzute la art. 58 mai aplică măsurile următore: aj Dispune a se face o catagrafie exactă a tutulor vitelor cornute mari și mărunte, dupe formular No. 2, și cari se vor examina de aprope prin medicul veterinar spre a se con- vinge de starea sănătăței lor. bj Curțile sau localitățile unde sunt vitele bănuite, precum și acelea cari au fost în con- tact cu ele, se vor isola și păzi de âmeni orân- duițl anume de comună și cari trebue să stea în permanență până la constatarea definitivă; iar personele cari au intrat în asemenea loca- lități se vor desinfecta la eșire. e/ Se va pune în vederea tutulor locuito- rilor că pentru fie-care caz de înbolnăvire sau morte averi-unelvite sunt obligați a face declarațiune, conform art. 25 și 26. dj Se va disposa ca cadavrele vitelor mârte să fie păstrate în locul unde au murit sub pază strictă până Ia facerea autopsiei spre a se stabili diagnosa, oprind atât omenii cât și a- nimalele de a veni în contact cu acele ca- davre. e/ Pentru consumațiunea publică în loca- litățile suspecte se vor tăia numai animalele din curțile nebănuite, cu autorisațiunea co- misiunel de. constatare, care le va scădea din catagrafie, și sub priveghiarea unul medic ve- terinar. Carnea provenită de la asemenea animale tăiate pentru consumațiune și care a fost gă- sită complet sănătâsă la examinarea făcută de medicul veterinar, se va da în consuma- țiune numai în localitate, iar pieile se vor pune în apă de var 24 ore și vor putea fi transportate direct la tăbăcărie numai în urma autorisațiunei dată de comisiunea de constatare. fj Dacă sunt duoi medici veterinari în acea localitate, unul va fi însărcinat special cuvi- sitarea curților sau grajdurilor unde nu s’a declarat nici un cas de bolă și altul cu ins- pecțiunea curților infectate și, în cașul când cu ocasiunea inspecțiunilor făcute vitelor sănă- tâse se va găsi verl-una cu semne bănuitore, se va lăsa a se examina de aprope dupe exa- minarea tutulor vitelor sănătâse din localitate. Art. 62. Dacă la vitele tăiate pentru consu- mațiune, conform disposițiunilor art. 61, lit. e, se Va găsi, la examinarea făcută organelor viscerale de către medicul veterinar, cel mal mic semn de pestă bovină, se vor distruge sau îngropa îndată cu pielea la locurile destinate ca cimitir. j Art. 63. Gând se va observa între vitele ’ aduse Ia abatoriu sau oborul de vite unele cari dau bănuială de pestă bovină, autoritățile administrative vor disposa să se isoleze îndată vitele suspecte, conform art. 61, până se va face constatarea de un medic veterinar. Art. 64. Gomisiunea de constatare a bâ- lel, constituită în localitate, convingendu-se, ■ din examinările făcute animalelor, că în ade- văr există pesta bovină, va dispune a se apli- ca îndată următârele măsuri: aj Va anunța, prin miZlâcele cele mal expe- ditive, pe ministerul de interne despre exis- tența pestei bovine și va comunica prefectu- lui respectiv cerând tot o-dată a trimite nu- mărul necesar de armată permanentă și sub- stanțele necesare pentru desinfecțiune. b) Va chema îndată duoi locuitori din lo- calitate ca experți, cari, depunând jurămân- 8 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 633 tul înaintea comisiunei, vorprocede împreună la extimațiunea tutulor vitelor dupe catagra- fie, pe calități, cu prețurile curente din loca- litate. c/ Dupe terminarea estimațiunel, comisiu- nea va dispune a se ucide, sub priveghiarea sa, vitele cornute bolnave și acele bănuite cari au fost în aceleași grajdiuri, curți sau în contact direct cu cele bolnave, cât și indi- rect prin păzitori, ustensile sau adăpători co- mune. Comisiunea mai are dreptul a face să se ucidă tote acele vite din curțile vecine cari, de și nu s’au putut constata positiv că au fost în contact cu vitele bolnave, dar prin căile de comunicațiune și relațiunile directe ale proprietarilor sau păzitorilor lor se va crede că aii fost posibil să fie molipsite. Art. 65. Tote rumegătorele morte sau u- cise ca bolnave de pesta bovină și acelea gă- site cu semne bănuitâre dupe tăiare se vor distruge saii îngropa cu piele cu totul, în lo- curi anume destinate, peste cari se pune un strat de var nestins și, în lipsă, de cenușe. Aceste locuri, dupe terminarea îngropărei, se vor curăți bine de tote resturile, se va ră- Zui stratul superior, îngropându-se odată cu cadavrele și apoi se va încongiura cu șanțuri sau garduri, spre a nu putea fi desgropate de alte animale și transportul materialului necesar se va permite numai cu cai. Art. 66. Carnea vitelor rumegătore cari aii fost ucise ca bănuite de pesta bovină în localitățile infectate, sau pentru confirmarea diagnosei, și cari la autopsia făcută de medi- cul veterinar s’aii găsit sănătose, fără cel mai mic semn bănuitor, se pote consuma în localitate, sau a se transporta sub anume precauțiuni în alte centruri mai mari de consumați une. Pieile provenite de la animalele ucise ca bănuite, dupe ce mai ântâiîi vor fi ținute în apă de calce timp de 24 ore spre a se desin- fecta, vor putea fi transportate, în căruțe saii în vagone închise cu calea ferată, direct la fabricele de tăbăcărie unde se vor supune în- dată tăbăcăriei. Art. 67. Dacă în grajdurile saii coșarele infectate, unde a stat vitele bolnave de pesta bovină până să fie ucise, se vor găsi un nu- măr mic de ol, capre, cari aii stat împreună, ele se vor ucide imediat, aplicându-se aceleași disposițiuni ca pentru carnea și pieile prevă- zute la articolul precedent. Art. 68. Turmele mai mari de 10 oi și capre, cari au stat în grajduri sau coșare spe- ciale însă se află în aceleași curți avend co- municațiuni prin câini, pasări saii păzitorii lor cu grajdurile infectate, se vor împărți în gru- pe mai mici, ținându-se separat în observați- une timp de 21 țlile. Dacă în acest interval se va îmbolnăvi veri- una de pestă, se va ucide întrăga turmă, ob- servându-se aceleași măsuri ca pentru vitele bolnave, iar dacă rămân sănătose, se vor des- infecta și se va permite transportarea lor în alte localități. Art. 69. Porcii, câinii, pisicele, pasările de curți și alte animale domestice mici, se vor ține închise saii legate afară din grajdurile infectate și departe de animalele bolnave sau bănuite; iar acele cari se vor găsi libere prin satele sau curțile infectate se vor ucide și în- gropa îndată fără nici un drept la despăgu- bire. Art. 70. Curțile, grajdurile și livezile în cari s’au găsit saii sunt vite cornute bolnave și bănuite de pestă bovină (ciuma vitelor), se vor însemna cu table pe cari să fie scris pesta bovină și cari se vor pății cu armată, pentru a nu lăsa să intre nici o personă stră- ină în interiorul lor, afară de agenții sanitari, ai poliției, justiției, bisericei și moșele numai pentru exercițiul funcțiunel lor. Din asemenea curți sau localități se vor o- pri, fără autorisațiunea specială a comisiunei de constatare, scoțerea veri-cărui obiect de îmbrăcăminte și chiar eșifea personelor ce ar putea să vină în contact cu cei-alți locuitori ai satelor. Pentru aplicarea acestor disposițiuni se va așeZa la fie-care curte saii grajd infectat câte un post militar. Art. 71. Personele cari vor fi intrat în curțile saii grajdurile infectate supuse pazei, pentru veri-o trebuință de serviciu sau alte afaceri, nu vor putea eși până mai ânteiîi nu se vor supune la o desinfecțiune a încălță- mintei dupe prescripțiunile medicului vete- rinar. Art. 72. Localitățile unde se constată pes- ta bovină vor fi sechestrate imediat, așeZân- du-se la punctele de delimitare pe cari comi- sia de constatare le va fixa anume semne, pentru a fi recunoscute de toți trecătorii, și pe lângă măsurile indicate mai sus se va dis- posa ca: a) Vitele cornute mici (oi, capre) ce se vor afla în grajdurile, curțile sau grajdurile ve- cine cu localitățile infectate, dacă se constată complet sănătose, să fie depărtate în anume lo- curi, ținendu-se în observațiune timp de 21 Zile, fără a se mai readuce pe tot timpul cât va ține epizootia. b) Se vor ține închise tote animalele aflate în grajdurile saii curțile vecine cu cele infec- tate. Pentru îngrijirea acestor animale se va fixa anume omeni destinați de comisiune. Caii, asinii și catârii pot fi scoși sau chiar introduși pentru serviciile strict necesarii, și cari vor fi desinfectațl tot-d’auna la eșire. c) Se vor desinfecta tote obiectele și per- sonele cari ies din asemenea localități infec- tate. d) Gunoele și resturile de nutreț se vor scote în tote Zilele din grajdurile infectate și acele vecine, pentru a se arde sau îngropa în anume locuri determinate de comisiunea de constatare. e) Se va opri în genere ținerea tutulor târgurilor de vite și adunarea sau strângerea omenilor din alte localități și chiar din ace- eași comună în localitățile declarate infectate. f) Se va opri introducerea vitelor cornute mari și mici în satele saii orașele în cari s’a constatat pesta bovină, afară numai de acelea destinate a se tăia pentru trebuințele absolute ale consumațiunei publice și cari se vor permite de comisiunea de constatare prin anume puncte, cu condițiune a fi transportate direct la locul de tăiare, unde se vor tăia cât mal neintâi'Ziat. g] Transitul vitelor rumegătore se va per- mite a se face prin localitățile infectate nu- mai cu calea ferată sau cu vase plutitdre, în anume condițiuni prescrise de art. 15 din regulamentul pentru transportul animalelor pe calea ferată. h] Se va interZice cu totul importul nu- trețului și altor obiecte presupuse a fi fost în contact cu animalele bolnave și cari ar putea lăți boia; iar dacă pentru ambalarea unor o- biecte ar fi necesar să se întrebuințeze fân, pae, se vor supune mai ântâiii unor desin- fecțiuni, și cari dupe desambalare la desti- nație vor fi arse imediat, conform art. 43, lit. b, al. III. Art. 73. Executarea măsurilor prescrise la art. 64—72 inclusiv se va face de către comisiunile de constatare instituite conform art. 29, care se va stabili în localitate pe tot timpul cât va exista epizootia de pesta bovină, până se va termina desinfecțiunea și se vor în- deplini tote formalitățile necesare pentru în- cetarea definitivă. Art. 74. Când pesta bovină ia întindere mal mare în o localitate, atunci se pote în- conjura acea localitate cu un cordea militar de armată permanentă; iar dacă acea locali- tate este o comună urbană unde epizootia ar exista numai în unele părți, șe vor sechestra acele părți, lăsându-se liberă circulațiune a omenilor în cele-alte suburbii sau despărțiri neinfectate. Art. 75. Dacă pesta bovină s’a constatat în o localitate pe timpul lucrărel câmpului, strângerea recoltelor, atunci se va aplica i- solarea, dupe cașuri, numai asupra curților sau părțel din teritoriul infectat și se va per- mite ca locuitorii muncitori, in ale căror curți nu s’a ivit nici un cas de bolă și nu este bă- nuială ca vitele lor să fi fost molipsite, să fie liberi a eși cu vitele ca să potă lucra pămân- tul, sub anume precauțiuni prescrise de comi- siunea de constatare pentru a evita ori-ce contact atât al omenilor, cât și al vitelor din alte localități. Art. 76. Ministerul de interne, fiind în- sciințat, conform art. 64, lit. a, despre ivirea pestei bovine în veri-o localitate, va delega pe inspectorul veterinar respectiv sau un alt medic veterinar, care să mârgă în acea loca- litate, unde împreună cu prefectul pentru co- munele rurale și urbele. mici și cu primarul respectiv în urbele mari, să inspecteze cât se va putea mal urgent localitățile unde s’a ivit boia, să controleze tote măsurile aplicate pen- tru combaterea el și în special prețuirea fă- cută vitelor. Despre resultatul acestor cercetări se va încheia câte un proces-verbal în fie-care lo- calitate, cari vor fi înaintate ministerului prin inspectorul sau medicul veterinar dele- gat de minister. Art. 77. îndată ce pesta bovină se constată în o localitate de către comisiunea de consta- tare, prefectul județului respectiv, fiind anun- țat, aduce lâ cunoscință generală prin publi- ca țiuni în tote comunele acelui județ și co- 634 8 Maiu 1891 munică prefecților județelor vecine, arătân- du-le comunele infectate, precum și acelea în cari se presupune că s’ar fi transportat vite din localități infectate. Când județele în cari se 'Constată pesta bovină sunt limitrofe cu alte State, se vor în- cunosciința autoritățile Statului vecin aflate pe frontieră; iar când bâla se constată între animalele ce se transportă cu calea ferată sau pe vase plutitore, se vor anunța autoritățile vecine și acelea de unde aii pornit. Asemenea se vor încunosciința și autorită- țile localităților unde s’ar bănui că s’ar fi pu- tut întinde boia. Ministerul de interne, primind sciințe des- pre ivirea pestei bovine în țâră, va anunța prin ministerul afacerilor străine Statele ve- cine. Art. 78. Dacă se constată cașuri isolate de pestă bovină în orașe mai mari, fără să ia mare întindere, se pote aplica, dupe împreju- rările locale, măsurile preventive și represive, catagrafiarea vitelor și isolarea numai asupra unor părți din orașe sau comune, și chiar nu- mai asupra curților infectate sau bănuite a fi infectate. Art. 79. Dacă pesta bovină se constată în curți, grajduri, grădini ale locuitorilor situa- te la distanțe mai mari de 500 metri una de alta, atunci sechestrarea se va aplica nu- mai la acele curți sau locuri, fără a se în- chide totă comuna. Art. 80. Când pesta bovină se^constată și în alte localități afară de cele prevăzute la art. 78, prefecții județelor în cari s’a ivit și, la trebuință, în înțelegere cu prefecturile ve- cine, vor stabili în jurul acelor localități con- siderate infectate o zonă numită epizootică, în care se va coprinde tote comunele și cătu- nele cari se află pe o întindere de 20 kilo- metri⁻ împrejurul localităților infectate. Acâstă zonă se va determina de prefect în unire cu inspectorul veterinar sau cu medi- cul veterinar însărcinat de minister cu diri- jarea măsurilor în acele localități'. Pentru delimitarea zonei preventive se va avea în vedere hotarele naturale ale apelor, ale dealurilor, pădurilor, limitele moșielor, co- munelor și ale plășilor, pentru a evita pe cât se pâte împedicarea muncel și a transpor- turilor. înființarea zonelor epizootice și co- munele coprinse în ele se vor publica prin Monitorul oficial. Art. 81. In zona epizootică se vor aplica următorele măsuri: a] Tdte tutele mari și mărunte se. vor in- specta i^ilnic de agenții comunali, cari vor forma catagrafii exacte formular No. 2, pe comune și cătune, cu arătare anume câte vite are fie-care locuitor și, la trebuință, dupe in- dicațiunile comisiunel de constatare, se vor marca cu un fer, având inițialele Z. E. Primarii comunelor vor face publicațiuni în raza comunei, cerând locuitorilor ca să a- ducă la cunoscință lor ori-ce schimburi și ori-ce cas de bolă saii morte și între vitele lor, punându-le în vedere penalitățile la cari vor fi supuși în cașurile de ascundere saii ne- declarare a cașurilor de bdle ivite între vi- tele lor. MONITORUL OFICIAL bj Primarii comunelor rurale și comisarii în comunele urbane, primind declarațiunea despre ivirea a ori-ce fel de bolă sau mârte a verl-unei vite, vor comunica acâsta imediat comisiunel de constatare aflată în localitatea infectată cea mai apropiată. c/ Vitele cornute mari, mdrte înainte de întrunirea comisiunel de constatare, se vor lăsa pe locul unde au murit, acoperindu-se și păzindu-se prin âmenl anume însărcinați de comună ca să nu lase a se apropia nici un fel de animale și nici âmenl din acea locali- tate până la sosirea comisiunel de constatare. Medicul veterinar însărcinat cu constată- rile în localitate este obligat a face autopsia unor asemenea cașuri pentru a se încredința de felul bolel de care au suferit. d] Se va interzice importul și transitul tutulor rumegătorelor, precum și a nutrețu- lui, fără autorisațiunea prefectului respectiv, care va lua și avisul inspectorului veterinar însărcinat de minister' cu dirijarea măsurilor în acele localități. ef Transitul animalelor se va permite a se face numai pe calea ferată sau cu vase plu- titore, sub anume condițiuni prescrise de art. 15 din regulamentul pentru transportarea animalelor și productelor lor brute pe căile ferate. f) Târgurile sau bâlciurile de vite, fixate a se ține în comunele rurale coprinse în zona epizootică, se vor opri, iar în orașele mari se va permite ținerea lor numai cu autorisațiu- nea ministerului de interne și cu condițiune ca rumegătorele să fie duse de la târguri di- rect la abatoriu sub priveghiarea autorităților comunale. g] Transportarea rumegătorelor, a lânel nespălate, a seulul netopit, a carnel, unghi- ilor, nutrețului și gundielor, va fi cu totul oprită din zona epizootică. h] Excepțional se va permite numai de prefecți scoterea animalelor destinate la măcelărie și a nutrețului stricat necesar, sub anume control, dupe prescripțiunile me- dicului veterinar și consimțimântul în scris al prefecturei pe unde trece și unde sunt destinate a se duce. i] Carnea rumegătârelor tăiate pentru consumațiune sau ucise ca bănuite pentru confirmarea diagnosel și cari la examinarea făcută de medicul veterinar s’au găsit com- plet sănătose, vor fi libere a se da în con- sumațiunea locală, sau a se transporta sub anume precauțiunl, conform art. 66; iar pieile se vor trimite la tăbăcărie. j/ Se va opri ducerea vitelor la pășune din localitățile infectate pe alte localități vecine neinfectate; iar daca acestea din urmă prin posițiunea lor ar putea cu înlesnire să fie infectate, atunci se vor ține animalele în- chise în localitățile bântuite, sau se vor fixa anume puncte de pază, pentru a nu lăsa ca ■ animalele să se apropie cu acelea din locali- tățile bântuite. I) In fie-care localitate infectată, pe lângă comisiunea de constatare, se vor mal destina și alțl medici veterinari cari să facă consta- tările cașurilor de bâle ivite între vitele din zona epizootică și să controleze exactitatea catagrafîelor făcute de autoritățile comunale; el vor fi sub priveghiarea inspectorului vete- rinar însărcinat cu dirigiarea măsurilor în acele localități. mf Limitele zonei epizootice se vor păzi de milițieni saîî cu armată permanentă, sta- bilindu-se picheturi la drumuri și pe tdte căile de comunicațiune, pentru a opri scâte- rea rumegătorelor, a productelor lor brute, a fânului, paielor și ori-ce alte obiecte cari ar fi purtătore de contagiu, dupe instrucțiu- nile date de medicii veterinari însărcinați cu constatările în fie-care comună. Art. 82. Gând pesta bovină s’a întins în mai multe localități, atunci se va forma în jurul lor un district epizootie în care se vor aplica aceleași măsuri ca în zona epizootică, publicându-se prin Monitorul oficial. Art. 83. Dacă epizootia se lățesce pe o întindere mal mare a țerei, coprin^ând prin zonele epizootice o mare parte de teritoriu, totă acea regiune se va împărți în mai multe districte epizootice, având fie-care localitate infectată comisiunile de constatare separate, și conducerea sau direcțiunea măsurilor se va încredința unui inspector veterinar sau unui alt medic veterinar, delegat de minister, care se va stabili în centrul localităților in- fectate. Art. 84. Impregiurul districtelor epizo- otice se va putea la . trebuință a se înființa un cordon sanitar* de armată permanentă pentru paza mal strictă a măsurilor pescrise de lege. Art. 85. Pesta bovină se declară a fi în- cetată definitiv din o localitate : a) Gând a trecut 20 ^ile libere de la cel din urmă cas de morte sau ucidere a verl- unul animal bolnav sau bănuit. bf Gând în cele 20 țlile nu se va mai constata nici o vită afectată de pesta bovină la inspecțiunea făcută tutulor vitelor din lo- calitățile bănuite. c] Gând tote precauțiunile recomandate de medicul veterinar relative la desinfecțiune s’au executat de proprietarii sau autoritățile administrative, conform art. 34, lit. g. Art. 86. Comisiunea de constatare a bolel este în drept, la ridicarea măsurilor, ca să interzică pentru un timp determinat intro- ducerea altor vite cornute în grajdurile cari au fost infectate sau unor localități chiar dupe desinfecțiune și ridicarea măsurilor de țepuire. Art. 87. Locurile de pășunare unde au stat vitele bolnave sau bănuite de pestă bo- vină vor putea fi interzise a se pășuna de alte vite un timp care va fi fixat de comi- siunea de constatare a epizootiei; iar locurile unde s’au îngropat cadavrele vitelor ucise se vor încongiura cu șanțuri sau garduri, se vor lăsa sub priveghiarea autoritățel comu- nale, ca să nu potă fi lucrate sau pășunate timp de 2—3 ani. Pentru ridicarea măsurilor’ se va dresa un proces-verbal în care să se arate țliua ivirel și constatarea bâlel, numărul vitelor ucise ca bolnave și bănuite, desinfecțiunile execu- tate și măsurile recomandate a se aplica de 8 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL autoritatea locală dupe plecarea comisiunel de constatare. Inspectorul veterinar sau medicul veteri- nar însărcinat de minister cu dirigiarea mă- surilor va face un raport detaliat asupra modulul introducere! bălei, măsurilor apli- cate și dificultățile întâmpinate. Dupe ridicarea măsurilor se va anunța Statele vecine prin ministerul afacerilor străine. Art. 88. Când pesta bovină se constată la vite în timpul transportului pe uscat, apă sau cu calea ferată, se vor ucide îndată, atât vitele bolnave cât și cele sănătose, îngropân- du-se în anume locuri destinate de autorită- țile respective și aplicându-se disposițiunile prevăzute la art. 65, 66 și 77 din acest re- gulament. Art. 89. Dacă pesta bovină se constată în bâlciuri sau obore de vite, se va proceda la sechestrarea tutulor vitelor aduse la acele târguri cari aii putut, să fie puse în contact cu vitele constatate bolnave, formând câr- duri, cari să fie ținute sau închise în anume' localități ferite de comunicația altor vite, unde se vor păzi strict, fără să fie lăsate a se răspândi în localități mal depărtate, și se va proceda la aplicarea disposițiunilor pres- crise de art. 63, 64, 65 și 66; iar când aseme- nea cașuri se dovedesce între vitele aduse la abatoriii saii zalhanale, atunci se vor ucide imediat tote vitele cu cari au fost în con- tact, sub priveghiarea medicului veterinar respectiv. CAPITOLUL IV Pesta bovină la. oi și capre Art. 90. Când pesta bovină s’a întins asupra oilor și caprelor, se vor aplica aceleași măsuri de sechestrare, ucidere și desinfec- țiune identice ca pentru pesta bovină în ge- neral. TITLUL II Pleuro-pneumonie contagiosă la vitele cornute mari Art. 91. Tote vitele aduse pentru impor- tare, daca se constată la punctele de trecere de la fruntarie ca afectate de pleuro-pneu- monie contagiosă, saii acelea cari presintă semne bănuitore că ar Suferi de acestă bolă, precum și tote cele-alte vite rumegătore ce vor fi venit odată cu acestea până la punctele de trecere, fie chiar sănătose, se vor opri de a se introduce în țâră și se vor da în primi- rea autorităților vecine a Statelor de unde se aduc, arătând și căușele pentru cari aii fost respinse de a se importa. Asemenea se va opri și trecerea omenilor cari însoțeau asemenea vite până mai ântâiu nu se vor supune la o desinfecțiune scrupu- losă, împreună cu hainele și bagagele lor. Art. 92. Vitele constatate bolnave de pleuro-pneumonie contagiosă în interiorul țârei se vor prețui și ucide imediat de comi- siunile instituite prin art. 29 și 155 ; iar cele bănuite se vor sechestra în anume lo- curi ferite de ori-ce comunicațiune, și medi- cul veterinar din comisiune va trimite mi- nisterului, îndată dupe constatare, un raport sciințific detaliat despre modul cum s’a găsit acele vite, numărul vitelor constatate bolnave, numărul total al vitelor și relațiu- nea în care se află vitele sănătose cu cele bolnave sau ucise. Când medicul veterinar din comisiunea de constatare nu se pote pronunța cu siguranță daca boia bănuită este pleuro-pneumonie contagiosă dupe semnele exteriore, se va procede la uciderea unei vite bolnave pentru confirmarea diagnosei. Daca și din legiunile anatomo-patologice nu se constată cu siguranță dar rămâne încă bănuială, atunci se vor ține sub observație vitele, grajdurile și curțile suspecte timp de o lună și, daca în acest interval nu se mai ivesc și alte cașuri cari să confirme exis- tența bolei, atunci se vor libera de sub ob- servațiune. Art. 93. Ministerul de interne, primind sciințe despre ivirea veri-unui cas de pleuro- pneumonie contagiosă, va delega un inspector veterinar să mârgă în localitate spre a con- firma diagnosa și, luând avisul comisiunei ve- terinare, pote ordona uciderea imediat a vite- lor bănuite cari au fost în contact cu cele bolnave sau inocularea tutulor acelora ce se presupune numai a fi fost molipsite. Inoculațiunea vitelor bănuite se va prac- tica numai la vitele din grajdurile infectate și dupe propunerea inspectorului veterinar. Acâstă operațiune se va face numai de me- dicul veterinar din comisiunea de constatare, și asemenea vite vor fi ținute continuu sub sechestru, fără a se apropia de ele alte ani- male sau persone străine, până la terminarea desinfecțiunel și ridicarea definitivă a măsu- rilor. Art. 94. Cadavrele animalelor morte saii ucise ca bolnave de pleuro-pneumonie conta- giosă se vor distruge sau îngropa și localită- țile unde au stat asemenea vite se vor desin- fecta, conform art. 34, lit. g; iar pieile prove- nite de la vitele ucise ca bănuite și cari la examinarea făcută de medicul veterinar s’au găsit complet sănătose, dupe ce vor fi ținute în apă de var 24 ore, pot fi liberate a se trans- porta direct la fabricele de tăbăcărie. Art. 95. Carnea animalelor ucise ca bănu- ite de a fi atacate saii molipsite de pleuro- pneumonie contagiosă, dacă la autopsia făcu- tă de medicul veterinar se constată complet sănătose, se pote da în consumațiune cu pre- cauțiunile prescrise de art. 66. Art. 96. Vitele bănuite a fi fost molipsite saii afectate de pleuro-pneumonie contagiosă, și car! ar fi fost sustrase de sub paza pusă de autoritățile respective, vor fi urmărite și ucise ori unde se vor găsi, fără nici un drept la despăgubire, iar cadavrele împreună cu pieile se vor îngropa. Vitele bănuite că ar fi fost în contact cu cele bolnave de acâstă bolă se vor ține în ob- servație 2 luni de țlile. Grajdurile din car! s’au ucis tote vitele se vor putea ocupa cu alte animale nesupuse infecțiune! dupe 14 țlile de la desinfectare ; iar boia se consideră stinsă și măsurile se vor ridica dupe 3 luni de ^ile de la cel din urmă cas de morte saii ucidere. 635 TITLUL III Variola (versatul la oi și capre).~ Art. 97. Dacă se primesce scire despre i- virea variolei ovine, se va convoca comisiunea prevăzută la art. 29 și, constatându-se exis- tența unei asemenea bole în turmele de oi și capre mai mici, se vor inocula imediat de me- dicul veterinar al comisiunel. Când turmele sunt mai mari de 100 ca- pete, inocularea se pote face și de un alt me- dic veterinar ales de proprietar, sub controlul medicului veterinar oficial, care va prescrie măsurile de separațiune obligatoriu a se a- plica. Turmele declarate infectate și acelea su- puse inoculațiunei se vor sechestra în anu- me localități sad grajduri, spre a evita întâl- nirea cu alte turme sănătose, până la însănâ- toșirea și terminarea desinfecțiune!. Art. 98. Când boia amenință a se întinde și la alte turme vecine, atunci va trebui a se inocula tote acele turme, ca măsură profilac- tică, dupe prescripțiunile medicului veterinar al comisiunei de constatare. Art. 99. Inocularea turmelor, indicată la art. precedent, se pote amâna pentru câte-va țlile din causa intemperiilor saii altor circum- stanțe nefavorabile, când medicul veterinar oficial va crede absolut necesar pentru a a- sigura cursul favorabil al operațiune!; iar când proprietarii oilor și caprelor se obligă a le tăia în timp de 10 ^ile sub priveghiarea medicului veterinar oficial, atunci acele tur- me nu vor mal fi supuse inoculațiunei. Me- dicul veterinar al comisiunel de constatare este obligat a visita localitățile infectate de variolă din 7 în 7 ^ile, relatând direcțiunel sanitare mersul bolei. Art. 100. Aceleași măsuri de separațiune și desinfecțiune, cari se aplică pentru anima- lele îmbolnăvite în mod natural, se vor aplica și asupra oilor, caprelor inoculate ca măsură preservativă. Art. 101. Inocularea, cu scop profilactic a turmelor de ol și capre cari n’aii fost in- fectate de variola ovină, nu se va putea apli- ca de cât în urma autorisațiune! ministeru- lui de interne, care va lua avisul comisiunel veterinare. Autorisațiunea pentru inoculațiune, ca mă- sură profilactică, se va da numai pentru acele turme cari sunt așețlate în localități isolate, pentru a garanta că nu se vor întâlni cu alte turme sănătose, și cari se va face sub con- trolul medicului veterinar de județ. k' Art. 102. Este oprit a se tăia pentru con- sumațiune atât oile și caprele bolnave de va- riolă ovină, cât și acelea inoculate, până mal ântâiu nu se vor declara de medicul veteri- nar că sunt complet sănătose și numai dupe ce a trecut un timp de 40 ^ile de la însănă- toșire. Cadavrele oilor și caprelor morte ca bolnave de variolă se vor îngropa în locuri anume se- parate, iar pieile de la oile bolnave se vor să- ra pe loc, ținându-se până la uscare, apoi se vor desinfecta sub priveghiarea medicului veterinar, liberându-se proprietarului numai dupe ridicarea măsurilor. 636 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1861 Lâna provenită de la oile bolnave sau bă- nuite de variola ovină nu va putea fi scosă din localitățile infectate până mal ântăiu nu se va spăla cu leșie sau desinfecta în locali- tatea unde s’a găsit. Dacă variola ovină este întinsă în mai multe localități ale aceleeașl comune, saii în mai multe comune, atunci se va opri trans- portarea oilor bănuite și chiar sănătose, sco- terea nutrețului și gunoiului din acele loca- lități, precum și transitul altor turme prin a- cele părți unde ar putea să fie infectate. Dacă variola ovină se constată la turmele cari se transportă pe drumuri, se va opri ori unde se vor găsi și se vor aplica măsurile prescrise mal sus. Variola ovină se declară stinsă din o loca- litate când s’aiî aplicat tâte măsurile de desin- fecțiune și a trecut un timp de 40 țlile de la cel din urmă cas de însănătoșire sau morte. TITLUL IV Scabia la cai, asini și oi Art. 103. Constatarea scabiel la cal, asini, catâri și oi se vor face de comisiunea prevă- zută de art. 29, în urma căreea se va forma catagrafia tutulor animalelor susceptibile con- tagiune!, se va pune în observație timp de 30 țlile vitele bănuite, se vor sechestra cele bol- nave și se vor supune unui tratament, dupe prescripțiunile medicului veterinar, pe comp- tul proprietarului; iar când boia este învede- rată, generalisată, însoțită de sclerosa pielei și de cachexie, în cât să nu mai fie speranță de vindecare, se vor ucide, îngropându-se ca- davrele la locuri destinate de cimitire, fără nici un drept la despăgubire. Pieile provenite de la cai, asini, catâri, oi, capre mor.te sau ucise ca bolnave de scabie, se pot transporta direct la tăbăcărie; contra- rii! se vor desinfecta și se vor putea tran- sporta în alte localități numai dupe ce vor fi fost cu desăvîrșire uscate. Tote obiectele cari au fost în contact cu animalele scabiose se vor supune la desin- fecțiune, dupe apreciarea medicului veterinar. Gând scabia se constată la o singură oie din turmă, atunci totă turma va fi conside- rată bănuită, sechestrându-se în anume lo- curi separate, fără a mal lăsa să fie transpor- tate în alte localități sau să vină în contact cu alte turme sănătose până la completa vin- decare declarată de medicul veterinar oficial. Dacă se constată scabia în turmele ce se transportă pe drumuri, vor fi oprite acele turme și sechestrate în anume localități, unde să se pâtă procura nutrimentul necesar. Tunderea oilor bolnave și bănuite este per- misă, însă lâna se pote transporta numai dupe ce a fost spălată cu leșie ferbinte și pusă în saci închiși. Omenii cari au servit la tunderea oilor, bolnave se vor desinfecta, împreună cu hai- nele lor, îndată dupe terminarea operațiunei. Art. 104. Tote vitele bolnave de scabie vor fi supuse în mod obligatoriu la un tra- tament recomandat de medicul veterinar și, dacă proprietarii lor ar refusa, se va aplica acel tratament din oficiu pe comptul lor, sau se vor ucide vitele, îngropâudu-se cu pieile, fără nici un drept la despăgubire. Art. 105. In tot timpul duratei bolei, a- nimalele bolnave vor fi ținute separate de cele sănătose, și cele bănuite se pot lăsa libere pen- tru facerea muncilor în raionul comunei in- fectate, cu condițiune ca să nu vină în con- tact cu alte animale sănătose. Epizootia de scabie, în ori-ce specie de anima- le, se consideră ca încetată definitiv când s’a să- vîrșit desinfecțiunea locuințelor și a obiectelor declarate infectate, conform indicațiunilor medicului veterinar din comisiunea de con- statare și când a trecut cel puțin 30 țlile de la cel din urmă cas de însănătoșire sau uci- dere a verl-unul animal bolnav. Dacă scabia se constată între vitele cor- nute mari și capre, se vor aplica aceleași măsuri de separațiune, tratament și desin- fecțiune ca pentru cele-alte animale sus men- ționate. TITLUL V Febra aftosă [durerea de gură și de piciore} la vitele cornute mari și mărunte și la porci Art. 106. Ori-ce bolă care dă bănuială a fi febra aftosă se va aduce la cunoscință au- torităților conform art. 25, și prefecții jude- țelor sau primarii celor 10 urbe mari, vor dispune îndată convocarea comisiunei de con- statare, prevăzută la art. 29, care se va stabili în localitate. Dacă boia se ivesce în localități isolate, la un mic număr de animale se va face cata- grafia și aplica sechestrarea numai în jurul acelor localități, iar dacă boia este întinsă la un mare număr de animale și peste mal multe localități, ministerul de interne pote ordona închiderea tutulor acelor localități, puindu-se sub țepuri. Asemenea se va opri exportul vitelor cor- nute, a porcilor și productelor lor brute, din acele localități comune sau județe, precum și transilul altor animale sănătose prin acele locuri infectate, până la încetarea definitivă a bolei. Scoterea vitelor bănuite sănătose din loca- litățile infectate nu se pote permite de cât numai pentru tăiarea imediată și a fi dată în consumațiune, sub anume condițiuni pre- scrise de comisiunea de, constatare. Scoterea vitelor sănătose din grajdurile neinfeclate pentru îndeplinirea muncilor, pote a se face numai în raionul comunei saii cătunului bănuit, fără să se pună în contact cu vitele din alte localități neinfectate. Intrarea omenilor în localitățile infectate de febră aftosă va fi permisă numai pentru acel cari vor fi supuși desinfecțiunel la eșire. Gând se constată febra aftâsă la vite, cari se transportă pe drumuri, acele vite se vor opri sechestrându-se în anume localități, unde să se pâtă procura nutrițiunea necesară. Art. 107. In rația comunelor saii cătune- lor infectate, circulațiunea cu vitele sănătose este liberă, fără însă a le lăsa să se apropie de cele bolnave. Art. 108. Vitele bolnave se vor supune unul tratament special dupe prescripțiunile medicului veterinar. Gând comisiunea de constatare a bâlel se va convinge că e imposibil a se feri animalele vecine de molipsire, atunci va solicita tele- grafic avisul comisiunei veterinare, pentru aplicarea inoculațiunel asupra animalelor să- nătose de aceeași spece din localitatea infec- tată. Art. 109. Este oprit a se întrebuința și vinde pentru consumațiune laptele nefert provenit de la animalele bolnave. Acâstă disposițiune se va aduce la cuno- scința publică prin publicațiunl sau ordo- nanțe comunale. Art. 110. Tăiarea vitelor și darea în con- sumațiune a cărnei provenită de la cele bol- nave rămâne la faculatatea medicului vete- rinar și se va permite numai sub anume precauțiuni. Vitele bolnave de febră aftâsă în stare fe- brilă sau în stare de slăbiciune prea înaintată nu vor fi admise la tăiare pentru consuma- țiune; în tote cașurile, regiunile atacate de acestă bolă se vor depărta și distruge. Epizootia de febră aftosă se consideră ca încetată definitiv din o localitate când a trecut 14 țlile libere de la cel din urmă cas de însănătoșire sau morte și s’a săvîrșit des- infecțiunea, conform prescripțiunilor medi- cului veterinar din comisiunea de constatare. Pieile de la vitele morte sau tăiate ca bol- nave de febră aftosă vor putea fi transpor- tate numai dupe desinfecțiunea lor. TITLUL VI Paronichia contagiosă [șchiop sau colnic) la oi și capre Art. 111. Pentru constatarea oilor și ca- prelor afectate de paronichia contagiosă se va convoca comisiunea de constatare prevăzută la art. 29, se va forma catagrafie, iar vilele bolnave se vor sechestra și supune unul tra- tament sub priveghiarea medicului veterinar din comisiunea de constatare sau ori căruia alt medic veterinar ales de proprietar. Art. 112. Tote animalele sănătose din tur- ma infectată și acele turme, cari au fost îm- preună la pășiune, pe drumuri saii în staule infectate, se vor conduce să trăcă cu piciorele prin lapte de calce. Art. 113. Oile bolnave se pot tăia pentru consumațiune numai în localitățile infectate, sub anume precauțiuni prescrise de medicul veterinar. Pieile și lâna provenite de la animalele morte și bolnave de paronichia contagiâsă se vor desinfecta conform art. 102, al. 2. Boia se consideră stinsă dupe ce a trecut 14 țlile libere de la cel din urmă cas de morte sau însănătoșire. TITLUL VII Morva și farcin {răpciugă și cârtița la cai, asini și catâri} Art. 114. Animalele cari presintă o cur- gere a mucosităților din nas, și cari dă bănuială a fi afectate de răpciugă și cârtiță, se va declara autorităților administrative con- form art. 25, și acelea cari se vor constata 8 Maiu 4891 MONITORUL OFICIAL 637 bolnave de asemenea bolă, se vor ucide ime- diat de comisiunea de constatare. Proprietarii sau îngrijitorii cailor bănuiți a fi afectați de răpciugă sunt obligați a’i ține în localități separate păzindu-1 prin anume omeiii destinați, până la sosirea comisiunel de constatare. Art. 115. Animalele găsite cu semne bă- nuitore a fi atacate de răpciugă sau cârtiță, la cari nu se pote confirma diagnosa cu pre- cisiune, se vor separa și sechestra în anume locuri, unde să se polă ține deosebit de cele- alte sănătose, sub priveghiarea medicului ve- terinar oficial, și asemenea animale vor putea fi tratate numai de un medic veterinar. Omenii însărcinați cu îngrijirea unor ase- menea animale vor fi examinați să nu aibă răni la mâini și li se vor pune în vedere gra- vitatea bolei. Art. 116. Dacă starea de bănuială va dura mai mult de 6 săptămâni, cheltuelile pentru supraveghiarea animalelor vor fi în sarcina proprietarului, și când el va refusa a se su- pune măsurilor prescrise, atunci se vor ucide animalele bănuite. Art. 117. Asemenea se vor ucide : a} Animalele bănuite de a fi atacate de răpciugă sau cârtiță dacă medicul veterinar oficial, singur sau în acord cu medicul ve- terinar delegat din partea proprietarului, vor declara cu siguranță că are să se desvolteze răpciugă sau cârtița la acele animale. b) Când față cu dre-cari circumstanțe nu ar fi posibil a se aplica cu siguranță măsurile prescrise de lege cari să garanteze în mod posiliv că boia nu va lua întindere prea mare. c) Când chiar proprietarii animalelor în interesul salubrităței publice și pentru măr- ginirea epizootiei cer singuri uciderea unor asemenea animale, renunțând formal la drep- tul de despăgubire. d] Când animalele bănuite de a fi atacate sau molipsite de răpciugă sau cârtiță ar fi fost sustrase de sub măsurile de separație stabilite de comisiunea de constatare. el Pentru uciderea animalelor în asemenea cașuri se va cere mai ânteiiî autorisațiunea ministerului spre a se trimite un inspector veterinar să confirme cele arătate, dacă se va crede necesar. Art. 118. Animalele cari au stat la un loc cu acelea ce s’au găsit atacate sau bănuite de a fi afectate de răpciugă sau cârtiță și cari, prin serviciile sau ținerea lor, au fost în ast- fel de contact cu animalele bolnave în cât ar da multă bănuială că pot fi molipsite, se vor ține 2 luni de <,lile sub observațiunea medi- dicului veterinar oficial și, dacă dupe acest interval nu vor arăta nici un semn de bolă, atunci se vor lăsa libere. In acest timp, asemenea animale pot fi În- trebuințate la muncă în ra^a comunei res- pective sub anume precauțiuni prescrise de comisiunea de constatare și fără ca proprie- tarii să fie în drept a le vinde sau înstrăina. Pentru caii bănuiți puși sub observațiune se va face mențiune în procesul-verbal des- pre tote signalmentele lor. Tote animalele bănuite puse sub observa- țiune se vor visita de medicul veterinar oficial din 10 în 10 <^ile. Animalele bolnave de răpciugă sau cârtiță, cari se vor găsi aduse la oborele de vite pen- tru vîmjare, se vor sechestra și ucide în acea localitate, iar acele bănuite se vor ține în observație și se va anunța autoritatea de unde au venit. Caii, asinii și catârii cari se vor conduce pentru consultare la scola veterinară, dacă se constată bolnavi de morvă sau farcm se va considera acâsta ca o declarațiune chiar dacă proprietarii lor nu au făcut’o mai înainte la autoritatea administrativă. In cașurile când pentru interesul instruc- țiune! asemenea animale vor fi necesare a se opri la școla veterinară până la constituirea comisiunel de constatare împreună cu ex- perțil. Art. 119. Cadavrele animalelor morte sau ucise ca bolnave de răpciugă și cârtiță, con- form art. 114, 116 și 117, se vor îngropa împreună cu peile și cu tote rămășițele lor la locurile destinate de cimitir. Grajdurile, localitățile unde au stat ani- malele și tote obiectele ce au fost în con- tact cu ele, precum și hainele îngrijitorilor lor se vor desinfecta conform art. 34. Boia se declară stinsă din o localitate când nu se mai află nici un animal bolnav sau cu semne suspecte, când au trecut 2 luni pen- tru animalele puse în observație și când co- misiunea de constatare s’a încredințat că des- infecțiunea s’a efectuat cu exactitatea cerută. TITLUL VIII Boia venerienă malignă la armăsari și iepe de prăsilă Art. 120. Animalele afectate de boia ve- nerienă malignă sunt oprite a se întrebuința pentru prăsilă. Proprietarii unor asemenea animale sunt obligați a face declarație autorităților comu- nale îndată ce vor observa ulcere sau răni pe organele genitale, spre a se constata na- tura lor. Art. 121. lepele cari se constată afectate de bolă venerienă malignă se vor exclude pentru tot-d'a-ună de la reproducțiune, chiar dupe vindecare, când nu vor mal presinta nici un semn și se vor înfera pe partea stângă a gâtului cu literile V. M. Art. 122. Armăsarii constatați ca afectați de boia venerienă malignă, sau acel cari au servit la bătaia iepelor constatate bolnave de asemenea bolă, se vor castra. Art. 123. Dacă boia venerienă ia întin- dere mal mare într’o localitate sau comună, se vor supune unei inspecțiunl generale toți armăsarii și iepele din acea localitate și seva permite întrebuințarea numai a acelor ar- măsari și acelor iepe cari se vor constata complet sănătose de către medicul veterinar al județului sau comunei. Armăsarii și iepele constatate bolnave se vor ține separat și nu vor putea schimba lo- calitatea fără autorisațiunea comisiunel de constatare. Grajdurile unde au stat asemenea animale și obiectele ce au fost în contact cu ele nu se vor putea întrebuința pentru alte animale până nu vor fi supuse unor desinfecțiunl dupe prescripțiunile medicului veterinar. Peile provenite de la animalele morte saii ucise de însuși proprietarii lor nu vor putea fi utilisate de cât dupe desinfecțiunea și us- carea lor completă. Art. 124. In județele în cari au existat boia venerienă malignă se vor supune în pri- mă-văra următore unei inspecțiunl toți ar- măsarii și iepele destinate pentru progenera- țiune și se vor lăsa a servi la reproducțiune, numai acei armăsari și acele iepe cari se vor constata complet sănătose. Pentru tote aceste constatări se vor dresa procese-verbale în cari să se menționeze ani- malele găsite bolnave cu signalimentele lor, din cari un exemplar se va trimite direcțiu- nei generale a serviciului sanitar. Epizootia de bolă venerienă se consideră stinsă dacă nu se mai găsesce nici o iapă bolnavă, dacă s’a constatat toți armăsarii bolnavi sau bănuiți și dacă s’a efectuat des- infecțiunea, conform prescripțiunilor medicu- lui veterinar. TITLUL IX Boia venerienă benignă la cai și vite cor- nute mari de prăsilă Art. 125. Armăsarii, iepele, taurii și va- cile constatate de medicul veterinar oficial ca afectate de boia venerienă benignă, se vor su- pune unui tratament, și se vor opri de a se împreuna pentru reproducțiuni pe tot tim- pul duratei bolei. Dacă acestă bolă ia întindere mai mare, atunci comisia de constatare va putea su- pune unei inspecțiunl tote animalele de pră- silă din acea localitate. TITLUL X Febra tyfoidă la porci Art. 126. Dacă se constată febra tyfoidă la porci, se va opri a se da în consUmațiune carnea și tote cele-alte producte provenite de la asemenea animale bolnave. întrebuințarea grăsimei pote fi permisă de către ministerul de interne numai pentru industrie, dupe ce s’a topit, sub controlul au- toritățel administrative, și s’a amestecat cu substanțe pirogenice, precum oliu terebentin, petroleu, păcură, acid carbolic crud, creo- lină, spre a nu putea fi utilisate la consuma- țiunea publică. TITLUL XI Rabia (turbarea) la tote animalele do- mestice Art. 127. Ori-ce persdnă va observa la animalele sale sau ale altora încredințate în- grijirilor, semne de turbare sau bănuială de ivirea unei asemenea bole, este dator a în- cunosciința autoritatea comunală, și în oii-ce cas animalele se vor ucide sau se vor ține într’un loc separat, până se va face consta- tarea necesară de un medic veterinar al ju- dețului sau comunei respective. Art. 128. Animalele cari presintă semne suspecte de turbare, dacă proprietarii lor nu preferă a Ie ucide, se vor ține într’un singur 638 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1891 loc închis sub observațiunea medicului vete- rinar oficial pe socotâla acelor proprietari. Art. 129. Tote animalele constatate bol- nave de turbare, precum și câinii, pisicile, cari aii fost în contact cu asemenea animale se vor ucide, îngropându-se la anume locuri destinate de autoritățile administrative. Animalele bănuite a fi turbate, cari au mușcat pe omeni sau pe alte animale, vor fi prinse de autoritățile comunale, și dacă ele nu presintă nici un pericol se vor ține în ob- servație până la confirmarea diagnosei, iar în cas contrariu se vor ucide. In cașul când nu se vor putea prinde vii spre a fi ținute în observație, se vor ucide și atât cadavrele vitelor ucise cât și acelor morte în timpul observațiunel li se vor face autop- sie de către un medic veterinar. Art. 130. Animalele domestice mușcate de un animal turbat se vor ucide imediat, însă dacă proprietarii lor voesc a le ține se- parat pe comptul lor, pot fi lăsate în obser- vațiune, și anume : a) Caii și vitele cornute mari 4 luni. V) Oile, caprele, porcii și câinii 3 luni. Tote animalele cari trebue să fie ținute în observațiune, dacă proprietarii lor refusă a le ține pe socotâla lor, sau se vor găsi libere, contrariu măsurilor prescrise de comisiune, se vor ucide. Pentru animalele cari se lasă în observa- țiune se vor trece în procesele-verbale cu signalimentele lor și. nu vor putea fi vîndute sau înstrăinate până la trecerea termenului de observațiune. Art. 131. Dacă autoritățile comunale vor observa sau se vor informa că în rația comu- nei lor se află veri-un animal turbat vaga- bond, pe de o parte va anunța autoritățile vecine despre acesta, iar pe de alta se vor lua măsuri a se prinde și ucide îndată. Art. 132. In localitățile unde s’au consta- tat cașuri de turbare sau unde s’au găsit câini turbați și bănuiți vagabonzi, autorita- tea superioră va putea ordona ca toți câinii să fie legați sau să porte botniță, și acei cari se vor găsi liberi și fără botniță să fie uciși. Art. 133. Autoritățile administrative pot asemenea ordona a se face vânătâre în loca- litățile vecine pentru a împușca câinii, lupii, vulpile, etc., dacă se presupune că au fost in- fectați și pote se bolnăvi de turbare. Art. 134. Este cu desăvîrșire oprit a se tăia pentru consumațiune animalele afectate de turbare, a se întrebuința sau vinde pro- ductele lor și nici a se căuta sau trata ani- malele bolnave de acâstă bolă. Art. 135. Animalele morte saii ucise ca bolnave de turbare se vor distruge îngropân- du-se cu pielea în localități anume destinate de autoritatea comunală, conform art. 34, li- tera f. Art. 136. Autopsia animalelor morte de turbare este permisă a se face numai de me- dicii veterinari pentru confirmarea diagnosei sub anume precauțiunl, când direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar va cere a se lua creerii și măduva spre a fi transmise institu- tului de bacteriologie, conform instrucțiuni- lor speciale. TITLUL Xn Antraxul (dalae, talan, armurar/ la tâte animalele domestice Art. 137. Tâte animalele morte și bol- nave ce se presupune a fi afectate de antrax, vor fi declarate autorităților administrative spre a se chema comisiunea de constatare. Animalele găsite bolnave și bănuite nu pot fi tăiate nici pentru consumațiune nici pentru altă iitilisare a productelor lor. Vîn- țlarea cărnei, laptelui saii altor părți este cu totul interzis. Art. 138. Atât facerea operațiunilor sân- gerâse, cât și deschiderea cadavrelor de ani- male morte sau ucise ca bolnave de antrax este permisă a se face numai de medicii Ve- terinari, fiind cu totul interzis altor persone. Art. 139. Cadavrele animalelor morte sau ucise ca bolnave de antrax nu pot fi jupuite de piele, ele se vor îngropa, iar pieile cresta și îngropa împreună cu cadavrele în anume localități, în urmă se va aplica desinfec- țiunea conform art. 34. Cadavrele animalelor ce se bănuesc a fi murit de antrax se vor acoperi cu mărăcini ținăndu-se sub strictă pază până la constata- rea și îngroparea lor. Rămășițele de fân, paie, gunoie din graj- durile și localitățile în cari a existat antrax se vor curăți și arde, iar dacă arderea nu este posibilă se vor stropi cu apă de calce și apoi se vor îngropa în locuri anume destinate. Uneltele cari au servit la animalele bolnave precum și hainele îngrijitorilor nu vor putea servi la alte animale și la alți omeni de cât numai dupe ce vor fi fost supuse desinfec- țiunei. Omenii cari presintă răni la mâini nu vor putea fi întrebuințați la îngroparea animale- lor bolnave și mai cu deosebire la facerea de autopsie. Personalul, destinat pentru îngrijirea ani- malelor bolnave de antrax, va fi încuno- sciințat de pericolul bălei. Medicii veterinari- de județe sau a comu- nelor în cari s’a constatat andraxul, sunt obligați a visita localitățile infectate și ani- malele bântuite din 10 în 10 țlile. Art. 140. Animalele sănătâse din curtea saii cirețlile infectate cari nu dă nici un semn de bănuială, vor putea fi tăiate numai pentru consumațiune în localitate sau preparațiunea conservelor animale, dupe ce s’au constatat complet sănătose de medicul veterinar al co- misiunei de constatare și sub priveghiarea sa. Inoculațiunea animalelor sănătâse din cire- țlile, turmele sau grajdurile infectate de an- trax, se pâte face numai când vor cere pro- prietarii lor și dupe autorisațiunea specială a ministerului de interne. Bâla se declară stinsă și măsurile de poli- ție sanitară veterinară se vor ridica când de la cel din urmă cas de mârte sau ucidere au trecut 14 țlile, și dacă desinfecțiunea s’a efec- tuat conform prescripțiunilor medicului ve- terinar. PARTEA III Disposlțiunî speciale pentru târgurile de vite și pentru abatoriele publice Art. 141. Dacă între vitele aduse pentru tăiare la abatoriu sau zalhanale și pentru vin- derea în bâlciuri sau târguri de vite se con- stată bâie contagiâse, se vor aplica tâte acele disposițiuni prescrise de legea de poliție sa- nitară veterinară și acest regulament. Vitele constatate bolnave în abatoriu pen- tru cari legea prescrie uciderea, se vor ucide în compartimente de unde cadavrele să potă fi duse numai în căruțe închise, sub anume precauțiunl, până la cimitirul vitelor, sau se vor transporta în locuri anume destinate de autoritatea comunală, unde să pâtă a se exe- cuta uciderea și îngroparea imediată. Vitele constatate bolnave de bâie conta- giâse, pentru cari legea nu prescrie uciderea în mod obligatoriu, și dacă carnea lor nu pâte fi dată în consumațiunea publică, se vor se- para ținendu-se sechestrate în locuri sau grajduri deosebite, afară de abatoriu, unde să fie supuse tratamentului special și se vor îngriji de âmenil anume destinați până la vindecarea lor. Vitele declarate bănuite de bâie conta- giâse în bâlciuri sau obâre de vite se vor se- para imediat, punendu-se în localuri anume destinate de autoritățile administrative, unde vor fi păzite prin agenți polițienesc! până se va dispune uciderea sau transportarea lor di- rect la abatoriu unde să fie tăiate. Cadavrele animalelor mârte în abatoriu și bâlciuri, până la constituirea comisiunilor de constatare ca să aplice măsurile dupe gravi- tatea bâlei, se vor ține pe loc păzite de agenți polițienesc!, fără a se apropia de ele alte per- sâne sau vite străine și se vor transporta în căruțe acoperite, numai cu animale neprimi- târe de contagiu, sub anume precauțiunl prescrise de medicul veterinar. Cârdurile de animale, aduse împreună cu acele constatate bolnave de bâie contagiâse în abatori) sau târguri, se consideră bănuite punându-se sub sechestrare până la ucidere, iar acelea aduse în obore în cârduri separate se vor ține în observație fără a le lăsa să plece din localitate, păzindu-se de âmeni deo- sebiți până se declară bâla saii va trece ter- menul de observațiune și apoi se vor libera proprietarului. Animalele neprimitâre de contagiu și âme- nii, cari s’aii găsit în contact cu cele bolnave de bâie contagiâse, se vor libera numai dupe ce s’au supus la desinfecțiune, conform pres- cripțiunilor medicului veterinar. Pentru aplicarea măsurilor de poliție sa- nitară veterinară în abatoriu, tâte obligațiu- nile medicului veterinar al comisiunel de constatare trec de drept asupra medicului veterinar al abatoriului, și în obârele de vite asupra medicului veterinar însărcinat special cu inspectarea lor, iar comisarul polițienesc și comisarul comunal vor lua parte de drept în comisiunea de constatare și ca experți se vor chema dintre măcelarii sau comercianțil aflați în localitate cari nu vor avea vite bol- 8 Maiu 1891 639 nave sau bănuite și cari nu vor fi rude de a-¹ prope cu proprietarii vitelor bolnave. Art. 142. Comisiunea de constatare va putea impune tăiarea îndată a animalelor de măcelărie aduse la abatoriu sau obore de vite dacă se constată bolnave sau bântuite de veri- una din bolele epizootice prevăzute în legea de poliție sanitară veterinară sub priveghiarea medicului veterinar oficial, și carnea lor con- statându-se sănătosăseva libera consumațiu- nel publice cu excepțiune de aceea exclusă prin art. 65, 90, 94, 102, 110, 126, 134 și 137. Asemenea se va putea supune dupe cașuri a se tăia și cele-alte animale de măcelărie a- duse separat în abatoriu sau obore de vite declarate infectate cari, venind în amestec cu animalele găsite bolnave, sunt susceptibile de a fi fost infectate. Pentru aplicarea unei asemenea măsuri la vitele aduse separate în oborele de vite se va relata mal ânteiu de urgență ministerului de interne, care va delega un inspector ve- terinar să cerceteze și să dea avisul său. Art. 143. In oborele unde se constată ani- malele bolnave de bole contagiose nu va fi permis a se mal introduce alte vite suscepti- bile de a contracta asemenea bole până nu se va termina desinfecțiunea, iar în abatoriu' se va regula ca să se introducă numai nu- mărul de vite strict necesar, care trebue să se tae în acea Zi și ori-ce vită introdusă să nu mai fie lăsată a eși vie din abatoriu. Acăstă disposițiune se va urma până la în- cetarea definitivă a bolei și ridicarea măsuri- lor conform disposițiunilor prevăzute la par- tea specială pentru fie-care bolă. Autoritățile comunale, județiane și proprie- tarii localităților unde sunt abatorii sau zal- hanale și obore de vite sunt obligați să aibă grajduri și localități anume destinate în apro- priare, unde să se potă ține închise vitele bol- nave, iar îngroparea cadavrelor se va face în localitatea destinată pentru cimitir. Dupe terminarea bâlciurilor și oborelor se va curăți localitatea și gunoele se vor arde sau îngropa. PARTEA IV Despre despăgubiri Art. 144. Proprietarii animalelor ucise, conform prescripțiunilor legel de poliție sa- nitară veterinară, se vor despăgubi: A. Cu valorea întreagă pentru: a) Vitele comute mari și mărunte ucise ca bolnave saii bănuite de pesta-bovină. b) Animalele ucise de comisiunea de con- statare pentru confirmarea diagnosel veri-unei bole contagiose cu autorisațiunea prefecturel, afară de acelea cari vor fi fost ucise ca bol- nave și bănuite de turbare. c/ Caii, catârii și asinii uciși ca bănuițl a fi afectați de răpciugă și cârtiță și cari în urma autopsiei nu s’aii constatat că suferă de asemenea bolă. d) Vitele comute mari cari aii murit în urma inoculațiunel cu virusul pleuro-pneu- moniel contagiose și acelea ucise ca bănuite MONITORUL OFICIAL__________________ de acestă bălă, însă la a cărora autopsie nu s’a găsit nici o legiune specifică a acestei bole. B. Cu trei sferturi din valorea intregă pentru: a) Vitele comute mari ucise fiind bolnave de pleuro-pneumonie contagiosă, confirmată în timpul viețel. b) Vitele cornute mari ucise ca bănuite de pleuro-pneumonie contagiosă și la a cărora autopsie s’a constatat legiunile specifice ale acestei bole. C. Cu jumetate din valorea intregă pentru: a) Caii, catârii și asinii uciși fiind bolnavi de răpciugă și cârtiță bine confirmată. b) Maximul sumei care se pote da despă- gubire pentru un animal ucis ca bolnav de răpciugă și cârtiță în nici un cas nu va pu- tea trece peste 200 lei, ori care ar fi valorea estimată de comisiunea de constatare făcută cu experți. Art. 145. Din suma cuvenită ca despăgubire, dupe cum se specifică la articolii precedenți, se va scădea valorea părților sau productelor animale permise de a se întrebuința și pe cari proprietarii animalelor în drept a primi des- păgubire le va accepta cu declarațiune for- mală, iar părțile acelea pe cari proprietarii cu drept de a primi despăgubire vor refusa a le primi, se vor vinde de comisiune altor persone cu observațiunea tutulor prescrip- țiunilor acestui regulament, și suma care va resultă se va înainta prin casieria locală casei de depuneri și consumațiunl în comptul fon- dului de epizootii. Art. 146. Asemenea vor fi despăgubiți cu valorea întreagă pentru tăte obiectele sau ustensilele distruse de comisiunea de consta- tare, în scop de a efectua o completă desin- fecțiune, dacă acele obiecte ar fi de valore mal mică de cât substanțele necesare desin- fecțiunel, iar pentru gunoiele îngropate sau distruse nu se va acorda nici o despăgubire. Art. 147. Desbăgubirea prevăzută la art. 144 se va acorda numai pentpu animalele ucise cu îndeplinirea tutulor prescripțiunilor legei și regulamentului de poliție sanitară veterinară. Asemenea se va urma și în privința despă- gubirilor animalelor morte în urma inocula- țiunilor cu virus al pleuro-pneumoniei con- tagiose și a obiectelor distruse de comisiunea de constatare pentru efectuarea desinfecțiunei conform art. 34. Art. 148. Nu se acordă despăgubirile pre- văzute la art. 144: a) Pentru animalele ucise și obiectele dis- truse cari aparțin Statului. b) Pentru animalele a căror proprietari sau îngrijitori nu au făcut declarațiunea la timp conform art. 25 și 26, sau s’au opus apli- cărei măsurilor prescrise de autoritatea com- petinte saii comisiunea de constatare, contra- venind ast-fel prescripțiunilor legei și regu- lamentului de poliție sanitară veterinară. Proprietarii animalelor, cari perd dreptul la despăgubirea vitelor ucise ca bolnave, n’au dreptul nici la productele vitelor ucise ca bănuite. e) Pentru animalele cari se vor îmbolnăvi în timp de 10 ^ile inclusiv, de la importarea în țără sau de la eșirea din zona epizootică, fie chiar cu autorisațiunea dată de prefect conform art. 81, lit. h, și pentru vitele îm- bolnăvite și morte din causa negligenței pro- prietarilor sau îngrijitorilor lor. d] Pentru caii bolnavi de răpciugă și câr- tiță la cari se va declara boia în timp de 90 Zile libere de la importare și pentru vitele bovine, constatate bolnave de pleuro-pneu- monie contagiosă, mal înainte de a trece 180 Zile de la importarea lor în țără. Acăstă disposițiune prevăZută la lit. c și d nu se va aplica pentru acele animale cari se vor constata că au fost infectate chiar în țeră dupe importațiune. e/ Pentru tote animalele ucise ca bolnave de turbare și pentru tote carnivorele ucise fiind mușcate de animalele turbate. Art. 149. In cașurile prevăZute de articolii precedenți, sumele ce vor resultă din vînZarea camei, peilor și celor-alte producte de la ani- malele ucise, și a căror întrebuințare este permisă de legea și regulamentul de față, vor fi în profitul fondului de epizootii. Pentru modul vînZărei și a întrebuințărei productelor provenite de la animalele ucise ca bănuite, ministerul de interne va decide și da instrucțiunile cuvenite. Fondul de epizootii Art. 150. In fie-care an se va percepe din veniturile înscrise în budgetele consiliilor județiane și comunale câte l°/₀, cu excepțiune veniturile extraordinare, excedentele, presta- țiuni, donațiunl și rămășițele. Sumele ast-fel calculate asupra veniturilor ordinare se vor depune la casa de depuneri și consemnațiunl, constituindu-se fondul de epizootii. Consiliile județiane și comtmale sunt obli- gate, la formarea budgetelor lor anuale, să prevadă sumele ce urmăză a răspunde, în ra- port cu veniturile lor, fondului de epizootii. Sumele cuvenite fondulul’de epizootii fiind obligatore pentru tote județele și comunele, comitetele permanente și ministerul cu oca- siunea aprobărel budgetelor le vor înscri din oficiu dacă nu ar fi prevăZute conform alo- cațiunilor budgetare. La începutul fie-cărul an financiar dupe aprobarea budgetelor, prefecturile vor forma tablouri în triplu exemplare de sumele ce datorăză fie-care comună fondului de epizootii, din care unul va fi trimis ministerului, altul comitetului permanent și al treilea casierului general. Aceste tablouri vor servi ca bază al debi- telor județiane și comunale și nu vor putea fi modificate în cursul anului de cât dupe o anume constatare a casierului general și pen- tru fie-care comună în parte. Comitetele permanente și primarii sunt datori a ordonanța sumele ce datorez fondului de epizootii, iar perceptorii și casierii în ra- port cu sumele ce încasează din veniturile comunale și județiane, vor vărsa cu preferință casei de depuneri sumele ce datorează în comptul acestei taxe. MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1891 640____________________________________________ Casierii generali de județe sunt obligați a urmări și incasa, dupe tabele trimise de mi- nister, tăte datoriile către fondul de epizootii, conform legei de urmărire. Fondul de epizootii este destinat aservi: a/ La despăgubirea proprietarilor vitelor ucise de comisiunea de constatare și mârte în urma inoculațiunilor conform art. 144. b) La despăgubirea proprietarilor de obiec- tele ce le-au fost distruse pentru efectuarea desinfecțiunilor conform art. 34, lit. jsi 146. c) La plata personalului pentru facerea cadastrului oilor din zona preventivă, precum: medici veterinari, revisoi! de vile, registre, fiare și a medicilor veterinari chiămați de di- recția generală a serviciului sanitar pentru combaterea pestel-bovine în unile localități, când medicii veterinari oficiali nu ar fi sufi- cienți. d) La plata personalului biuroului fondului de epizootii și a ajutorului de corespondență pentru ținerea cadastrului. e) La acordarea premielor pentru declara- țiunile făcute de persone particulare asupra contravențiunilor conform art. 57. f) In genere pentru facerea cheltuelilor necesare la aplicarea măsurilor preventive și represive contra pestel-bovine, atât în inte- riorul țărel cât și la frontieră, și cari chel- tueli nu sunt trecute prin lege în sarcina vei! unei autorități sau a personelor par- ticulare. Tote cheltuelile prevăzute la literile: a, b, d, e și f se vor face numai în urma avisulul comisiunel veterinare. Art. 151. Când proprietarii animalelor afectate de bole contagiose nu dispun de miZloce materiale pentru executarea măsu- rilor prescrise de comisiunea de constatare și desinfecțiunea localităților, atunci comuna va face acele cheltueli cu mirjlocele ei; iar când nici comuna nu dispune de fonduri, atunci ministerul va înlesni suma necesară din fondul pentru epizootii, cu mod de împru- mutare, și la plata despăgubirilor acordate pentru vitele ucise se va reține sumele chel- tuite proporțional cu numărul vitelor des- păgubite. Art. 152. In cașurile extraordinare, când fondul de epizootii nu va mal fi de ajuns pen- tru a preîntâmpina tote cheltuelile prevăzute la art. 150, guvernul va putea face un îm- prumut de la casa de depuneri și consemna- țiuni spre a se acoperi cheltuelile făcute și, în urma unei decisiuni a consiliului de miniștri, se va mai percepe încă 1 la sută din veniturile judiațiane și comunale până la achitarea îm- prumutului făcut. Art. 153. Biuroul fondului de epizootii înființat prin legea din 6 Aprilie 1880 este și rămâne atașat pe lângă serviciul veterinar din direcțiunea generală a serviciului sanitar. Personalul acestui biurou se compune din: Un șef de biurou însărcinat special cu diri- giarea corespondențelor necesare la urmărirea și adunarea fondului și plăților ce urmâză a se face conform avisului comisiunel veterinare, și răspunzător de administrația și regulari- tatea comptabilitățel acestui fond. Un țiitor de registre însărcinat cu ținerea registrelor de comptabilitate și un copist pen- tru tote lucrările de corespondență și ținerea archivei speciale a fondului. Un verificator însărcinat cu controlarea registrelor și actelor de despăgubire a fon- dului care va îndeplini și funcțiunea de se- cretar al comisiunei veterinare și consiliului superior de epizootii, ale cărui atribuțiuni sunt prevăzute în regulamentul special al comisiunei veterinare și consiliului superior de epizootie. Toți funcționarii biuroului acestui fond sunt respunZători de ținerea în regulă a re- gistrelor de comptabilitate și dosarelor ce le sunt încredințate. Art. 154. Perceperea fondului pentru epi- zootie mai sus arătat se va face conform cu legea de urmărire. Rămășițele cari urmau să se perceapă con- form legei de la 1874 se vor percepe tot dupe legea de urmărire. Art. 155. Fixarea sumei pentru despăgu- birile prevăZute la art. 144 și 146 se va face de o comisiune compusă din comisiunea de constatare a bolei, prevăZută la art. 29, și de 2 persone din localitate, cari, înainte de a intra în lucrare, vor depune jurământul prescris de lege înaintea comisinnei de con- statare, formându-se o foie de jurământ, care se va subscrie de experți împreună cu toți membrii comisiunel și se va anexa pe lângă procesele-verbale de constatare. Alegerea experților se va face din perso- nele cari sunt din aceeași cătună, suburbie sau despărțire, exclusându-se rudele de a- prope ale proprietarilor vitelor. Art. 156. Prețuirea animalelor se va face de comisiunea de constatare împreună cu ex- perțiî, prin majoritatea voturilor, și prețuirea se va stabili pe calități sau categorii dupe valorea vitelor în fie-care cirâdă, cârd, că- tună sau comună infectată, pentru pesta-bo- vină, iar pentru răpciugă și cele-alte cașuri de bole se va face în parte pentru fie-care a- nimal. La stabilirea prețurilor se va avea în ve- dere rasa, etatea, starea de grăsime sau slă- biciune, destinațiunea și prețurile curente ale vitelor în obârele cele mal apropiate. Pentru determinarea prețurilor se va dresa procese-verbale în cari se arată sumele fi- xate pentru fie-care calitate saii animal în parte, și cari vor fi subsemnate atât de mem- brii comisiunel de constatare cât și de exper- ți I chemați. Aceste procese-verbale împreună cu foile de jurământ a experților se vor înainta mi- nisterului de interne o-dată cu procesele-ver- bale de constatare și ucidere. Pentru distrugerea obiectelor, furagelor, cu scop a efectua desinfecțiunea, se vor face deosebite procese-verbale, formular No. 4, în cai! să se arate felul, starea, motivele pen- tru ce au fost distruse. Art. 157. Ministerul de interne, luând a- visul comisiunel veterinare, pite modifica prețurile acordate de comisiunea de consta- tare, în urma unei cercetări locale, care se va face de un inspector veterinar sau mem- bru al comisiunel veterinare, împreună cu prefectul respectiv delegați de minister, con- form art. 76, ca să observe calitățile vitelor și prețurile curente în acele localități. Art. 158. Pentru constatarea dreptului la despăgubirea vitelor ucise și mârte, conform art. 144, și a obiectelor distruse pentru efec- tuarea desinfecțiunel, conform art. 146, co- misiunea de constatare va forma câte un pro- ces-verbal, chiar în Ziua uciderel animalului și distrugerel obiectelor. Aceste procese-verbale pentru pesta-bo- vină se vor dresa Zilnic în parte la fie-care proprietar pe formular No. 5, iar la înceta- rea definitivă se va forma un proces-verbal, în triplu exemplar, pentru tote vitele ucise a fie-cărul proprietar de la începutul epizoo- tiei, în care să se prevadă vitele aflate la formarea catagrafiei, vitele ucise, morte și rămase neinfectate, din cari unul se va îna- inta ministerului de interne, unul va rămâ- nea în cancelaria primăriei respective și al- tul se va da proprietarului ca act justificativ cu care se va presinta înaintea casieriei ge- nerale spre a’și primi suma cuvenită ca des- păgubire din fondul de epizootii. Art. 159. Despăgubirea se va face numai în urma examinărel tutulor actelor de comi- siunea veterinară, care va da avisul său pe basa căruia, pentru cașurile de pesta-bovină și pleuro-pneumonie contagiosă, se va face referat la consiliul de miniștri spre a se a- proba mandatarea sumelor cuvenite de la casa de depuneri și consemnațiuni, iar pen- tru cașurile de răpciugă numai cu aproba- rea ministerului. Tote ordonanțele de plată, emise de casa de' consemnațiuni pentru despăgubirea vite- lor ucise, se vor emite asupra casierilor ge- nerali de județe sau pe numele proprietarilor animalelor. Despăgubirile acordate locuitorilor pentru vitele ucise ca bolnave și bănuite, de pesta- bovină, cari sunt scutite de legea de urmă- rire, nu pot fi urmărite ca datorie nici de Stat nici de particulari. Serviciul veterinar pentru epizootie Art. 160. Serviciul veterinar pentru con- statarea diferitelor bole presupuse contagiăse, pentru aplicarea măsurilor de poliție sani- tară veterinară contra bolelor contagiose și pentru inspectarea serviciului de județe, zone preventive, comunelor urbane și punctele de observație în totă țâra se împarte în : Serviciul central, atașat pe lângă ministe- rul de interne (direcția genârală, serviciul ve- terinar) serviciul pentru inspecțiunea servi- ciului de județe special, atașat pe lângă pre- fecturi și comitetele permanente, serviciul veterinar al zonei preventive, serviciul vete- rinar de la frontieră și serviciul veterinar al comunelor urbane. 1. Serviciul veterinar central Se compune din : a) O comisiune veterinară compusă din 5 membri, medici veterinari ale căror atribu- țiuni se determină prin regulamentul său special; (Supliment) 8 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 641 b) O secțiune veterinară compusă de un șef sau cap de serviciu, un ajutor cari vor fi medici veterinari, duoi copiști și personalul biuroului pentru corespondență și perceperea fondului pentru epizootii; c/ Patru inspectori veterinari, pentru con- trolarea serviciului în tote județele, urbele, despărțirile zonei preventive și punctele de observație, având fie-care câte un raion, com- pus de 8 județe și ale căror atribuțiuni sunt determinate prinlr’un regulament special. 2. Serviciul veterinar de județe a) Se compune de cel puțin de un medic ve- terinar pentru fie-care județ, și la trebuință se vor înființa veterinari de circumscripțiuni sad plăși, cari se vor plăti din casa județelor și ale cărora îndatoriri se prevede în regula- mentul pentru serviciul medicilor veterinari de județe; b} Un medic veterinar pentru fie-care des- părțire a zonei preventive și 4—5 revisori de vite, numiți cei d’ântâiu prin decret re- gal în urma unui concurs, și cei din urmă prin decisiune ministerială, în urma reco- mandațiunilor medicilor veterinari de des- părțiri, și cari vor fi plătiți din fondul de e- pizootii, iar atribuțiunile lor sunt specificate prin regulamentul special al zonei preventive. 3. Serviciul veterinar de la frontieră Pe frontiera despre Rusia și Bulgaria se vor menține punctele de observație înființate la UnghenI, Fălciu, Tulcea, Constanța și Tumu-Măgurele pe unde să se potă permite a se introduce animale și productele lor brute conform disposițiunilor art. 47, numai dupe ce aii fost supuse desinfecțiunilor. Aceste puncte vor avea ca director un me- dic veterinar numit prin decret regal pe basa unui concurs, și personalul necesar pentru desinfecțiune numit prin decisiune ministe- rială, care se va plăti din casa Statului, iar atribuțiunile personalului acestor puncte, modul cum trebue a se efectua desinfecțiu- nile, sunt specificate prin regulamentul spe- cial al punctelor de observație. La trebuință se pote înființa și la alte tre- cători, pe unde ar fi de temut introducerea unor bole contagiose, puncte de desinfecțiune în urma avisului comisiunel veterinare, și a- tât personalul cât și materialul necesar de desinfecțiune se vor plăti din fondul de epi- zootii. 4. Serviciul veterinar pentru comunele urbane Fie-care comună urbană va avea cel puțin uiTmedic veterinar și atribuțiunile lui se prescriu prin regulamentul medicilor veteri- nari de urbe. Art. 161. Se înființeză un consiliu supe- rior de epizootie compus din : Directorul general al serviciului sanitar, ca președinte; Un jurisconsult; Un agronom; Un mare proprietar agricultor ; Un veterinar militar; și Membrii comisiunel veterinare. Membrii acestui consilii! se numesc prin decret regal dupe recomandațiunea ministe- rului de interne. Art. 162. Consiliul superior de epizootii va studia reformele ce dupe timpuri se vor simți necesarii a se introduce în legislațiunea sanitară veterinară, va examina proiectele de regulamente relative la poliția sanitară vete- rinară, precum și la organisarea serviciului veterinar, și în fine va propune măsurile pen- tru ameliorarea condițiunilor igienice ale ani- malelor și pentru perfecțiunea rasei lor. Atribuțiunile, convocarea și modul ținere! ședințelor acestui consiliu, sunt specificate în regulamentul său special sancționat prin de- cretul No. 351 de la 7 Februarie 1884. Cheltuelile necesare pentru combaterea bâtelor contagidse Art. 163. Tote cheltuelile necesarii pen- tru aplicarea măsurilor de poliție sanitară veterinară contra bolelor contagiose, la dife- ritele specii de animale se vor face : 1. Din casa Statului : a) Pentru paza frontierei despre tote Sta- tele vecine și cordonele sanitare, cari se vor înființa la cas când veri-o bolă contagiosă se apropie de frontiera țârei; b] Pentru formarea corddnelor militare în giurul zonelor, sau județelor epizootice și țepuirea localităților bântuite sau infectate de bole contagiose; cț Diurnele membrilor consiliului supe- rior de epizootii și a comisiunel veterinare, pentru ședințele la cari vor lua parte, con- form regulamentelor speciale; d) Retribuțiunea serviciului veterinar cen- tral ; e) Retribuțiunea și diurnele serviciului ve- terinar de inspecțiunl și control, cu scop a preveni și combate epizootiei e ; f] Serviciul veterinar al punctelor de ob- servație și alte servicii veterinare, cari la trebuință se vor mai înființa la frontieră. 2. Din casa județelor a) Pentru retribuțiunea și diurnele medi- cilor veterinari de județe, plăși sati circum- scripțiuni; b) Substanțele desinfectante pentru locui- torii fără mițlloce ; e) Diurnele celor duoi membrii, chemați ca experțl în comisiunea de prețuire a vite- lor in cașuri de bole contagiose. 3. Din casa comunelor urbane. a] Retribuțiunea și diurnele serviciului ve- terinar însărcinat cu visitarea halelor, piețe- lor, abatorielor, târgurilor sau obârelor de vite, constatarea diferitelor băle contagiose ivite la vitele în raza orașului, și aplicarea măsurilor de poliție sanitară veterinară contra bălelor contagiose; b/ Substanțele desinfectante pentru locui- tori, cari sunt lipsiți de mițllăce ; cj înființarea abatorielor, încongiurarea târgurilor de vite și întreținerea lor, conform art. 12, 13, 15 și 16 din acest regulament; d) Măsurile de preservare și isolare contra bolelor contagiose și infecțiose a vitelor din raza comunei respective ; e} Distrugerea prin ardere sau îngropare a tutulor cadavrelor de animale morte și a di- feritelor rămășițe provenite de la animalele tăiate pentru consumațiune ; f) Procurarea terenului necesar pentru în- ființarea spitalelor de vite în cașuri de epi- zootii, și de cimitire pentru îngroparea tntulor cadavrelor animale din raza urbelor respec- tive. 4. Din casa comunelor rurale a} îngrădirea saii încongiurarea locurilor unde se fac târgurile sau oborele de vite pe proprietatea comunei saii a obșliei locuito- rilor în conformitate cu legea de poliție sani- tară veterinară; bj Aplicarea măsurilor preventive și isola- rea contra bolelor contagiose, în localitățile aflate pe teritoriul comunei; c] Nimicirea sau îngroparea cadavrelor, a rămășițelor provenite de la vitele locuitorilor fără mițlloce și desinfecțiunea localităților, cari aparțin comunei saii locuitorilor fără mi^loce. 5. In sarcina proprietarilor animalelor a) Supraveghiarea, isolarea, paza, îngrijirea și căutarea animalelor bolnave până la uci- dere sau vindecare și desinfecțiunea localită- ților aflate pe proprietățile lor particulare, dupe prescripțiunile comisiunel de constatare; b] Când târgurile saii oborele de vite se află pe proprietățile particulare, acei proprie- tari vor împrejmui sau îngrădi locurile des- tinate pentru adunarea vitelor expuse vînțlă- rel și sunt obligați a chema ca să se facă in- specțiunea veterinară, conform legel de poli- ție sanitară veterinară precum și desinfecțiu- nea acelei localități, recomandate de autori- tățile competinte. Art. 164. Tote cheltuelile specificate la ar- ticolul precedent se declară ca obligatorii și se vor înscrie în budgetele comunelor sau jude- țelor respective, iar în cas contrariu se vor înscrie ex-oficio de către autoritățile însăr- cinate cu aprobarea budgetelor. Disposițiuni finale Art. 165. Bolele contagiose ivite între ani- malele cari aparțin autorităților militare, se vor constata de medicii veterinari militari, și măsurile de combatere vor fi în conformitate cu principiele legel de poliție sanitară veteri- nară. Constatarea cașurilor de bole contagiose pentru cari legea acordă drepturi de despă- gubiri la caii călărașilor cu schimb, se va face numai de comisiunile de constatare, instituite prin art. 29, din acea lege. Art. 166. Autoritățile militare vor încu- nosciințape autoritățile administrative locale, îndată ce se constată cașuri de bole conta- giose între animalele aparținând servicielor militare, arătând felul bolel, țliua constatărel, numărul animalelor bolnave și ucise, precum și mersul unor asemenea băle din 8 în 8 țlile până la încetarea definitivă. Art. 167. Autoritățile administrative civile, vor încunosciința asemenea pe autoritățile 8 Maiu 1891 ■ F⁻<" F ’ 642 militare din localitate despre constatarea și existența bolelor contagiose cari ar putea să se transmită la animalele autorităților mili- tare. Art. 168. Ministerul de resbel va trimite ministerului de interne, direcția generală a serviciului sanitar la finele fie-cărei luni și cel mult până la 10 ale lunei următore, câte un tablou statistic de tote bolele contagiose, cari au existat în cursul lunei între anima- lele diferitelor autorități militare din tâtă țâra. Art. 169. Animalele aduse la scola de me- dicină veterinară pentru consultare saii tra- tare, și cari se vor constata atinse de veri- una din bălele contagiose prevăzute la art. 1, pe de o parte se vor da în priveghiarea agen- ților polițienesc! sau comisariatului respectiv pentru a fi transportate direct la locul de ucidere, unde se va constitui comisiunea de constatare, iar pe de alta se va anunța minis- terul de interne, direcția generală a serviciu- lui sanitar. Art. 170. In interesul instrucțiunei, se va putea ține la scola de medicină veterinară pentru a se trata sau face experiențe și ani- malele afectate de bole contagiose interZise de legea de poliție sanitară veterinară, însă numai sub anume precauțiunl dacă consiliul profe- soral va găsi util. In asemenea cașuri, direcțiunea scolei va însciința pe ministerul de interne despre nu- mărul vitelor oprite, felul bolei și scopul pen- tru care s’a oprit. Art. 171. Tote certificatele liberate de me- dicii veterinari oficiali al județelor comune- lor urbane, primarii comunelor rurale pen- tru proveniența și sănătatea vitelor, extractele dupe cadastru din zona preventivă, liberate de medicii veterinari și revisoril de vite, pre- cum și certificatele pentru productele brute, cari se transportă din o localitate în alta, în interiorul țârei, sau pentru export, se dau în mod gratuit dupe anume formulare No. 6, 7 și 8 și sunt scutite de taxa timbrului. Aceste certificate se vor libera în confor- mitate cu regulamentul special pentru elibe- rarea certificatelor de proveniență. Art. 172. Ministerul de interne (direcția generală a serviciului sanitar), va publica prin Monitorul oficial la finele fie-cărei luni, un buletin statistic de starea sănătățel vitelor din țâră. Art. 173. Un decret regal dat asupra ra- portului ministrului de interne, dupe avisul consiliului superior de epizootie, va putea a- dăoga la lista epizootiilor socotite ca conta- giose la fie-care din speciile de animale sus menționate orl-ce alte bole contagiose, cunos- cute sau nu, cari. ar lua un caracter pericu- los. Prin un decret dat sub aceleași forme, se vor putea întinde disposițiunile legel de față și la alte specii de animale de cât cele sus menționate. Opincile tăiate din piei neargăsite sau ne- tăbăcite, sunt oprite a se vinde, și ori unde se vor găsi expuse vînZărei prin târguri sau obore de vite, vor fi confiscate de autoritățile administrative și distruse saii îngropate. Monitorul oficia! Pedepse Art. 174. Prefecții, sub-prefecții, primarii, medicii veterinari și în genere toți agenții administrativi, polițienescl și sanitari, precum și particularii, cari vor călca una saii mal multe din disposițiunile prevăzute în acestă lege, vor fi dați judecăței și se vor pedepsi dupe împregiurări, conform art. 378 saii 385, § 10 din codul penal și art. 90 din legea ru- rală și se vor aplica asemenea art. 37 și 384 din codul penal. Dresarea actelor pentru darea în judecată a prefecților, sub-prefecților, primarilor și medicilor veterinari, cari vor contraveni la disposițiunile legei de poliție sanitară-ve- terinară și a regulamentului de față, se vor face de procuror, în urma însărcină- rei date de minister, iar pentru tote cele-alte persâne particulare actele se vor face și îna- inta justiției de comisiunea de constatare. Asemenea se vor pedepsi cu închisore de 2 până la 6 luni și cu amenda de 100 până la 1.000 leî: a} Acel cari, în contra ordinului de oprire al administrațiunel, vor fi lăsat animalele lor infectate să comunice cu cele-alte; b/ Acel cari vor fi vîndut safi vor fi pus în vînțlare animalele pe cari le sciau atacate sau bănuite de a fi afectate de băle conta- giâse; c} Acel cari, fără permisiunea autoritățel, vor fi desgropat sau cumpărat cu cunoscință cadavre sau resturi de animale morte de ori- ce bolă contagiosă saii ucise ca atacate de pesta-bovină, antrax, răpciugă, cârtiță și turbare, d) Acel cari, contra ordinului de oprire, vor fi importat în România animale pe cari le sciau că sunt atacate de bole contagiose sau că au fost expuse contagiune!. Art. 175. Se vor pedepsi cu închisore de 6 luni până la 3 ani și cu amendă de 100 până la 2.000 lei: al Acel cari vor fi vîndut sau vor fi pus în vînțlare carnea provenită de la animalele pe cari le sciati morte de orl-ce fel de bole contagiose sau ucise ca atacate de pesta-bo- vină, răpciugă, antrax, cârtiță și turbare; bl Acel cari se vor fi făcut culpabili pentru delictele prevăzute la articolele precedente, daca din aceste delicte a resultat o contagiune pentru cele-alte animale. Art. 176. Orl-ce întreprinzător de trans- porturi, care va fi contravenit la obligațiunea de a desinfecta materialul său, va fi supus la o amendă de lei 100—1.000. El va fi pedepsit cu închisore de 6 țlile până la 2 luni daca din acestă călcare ar re- sulta o contagiune între cele-alte animale. Art. 177. Orl-ce călcare a lege! de poliție sanitară-veterinară nespecificată în articolul de mal sus, se va pedepsi cu amendă de la 16 până la 400 lei. Contra venirile la disposițiunile regulamen- telor de administrație publică, date spre exe- cutarea legel de poliție sanitară-veteiinară, vor fi, dupe cașuri, pedepsite cu amendă de la 1—200 lei, pronunțate de judecătorul de ocol. Art. 178. Daca de la data condamnăre! pentru călcarea verl-uneia din disposițiunile legei de poliție sanitară-veterinară a trecut mal puțin de un an, saii dacă acăstă călcare j a fost comisă de prefect, sub-prefect, primar, | medic veterinar și de oficieri! polițienescl, sub orl-ce titlu s’ar comite infracțiunea, pedepsele ; se pot ridica la îndoitul maximul fixat de ' articolele precedente. Taxe । Art. 179. Pentru visitarea sanitară la । punctele de observațiune stabilite conform art. 5, 6 și 47, combinat cu 41, a animalelor । și a productelor animale brute ce urmâză a ¹ se introduce în țâră, se va percepe: 2 bani pentru fie-care cap de die, capră, rîmător și pentru o bucată piele de vită mare. 20 ban! pentru un cal, măgar sau ca lăr și pentru un colet cu producte brute fără deo- sebire de ceea-ce privesce ambalagiul. Art. 180. Pentru desinfectarea animalelor, a diferitelor obiecte și a âmenilor, prescrisă de legea de poliție sanitară-veterinară, se va percepe o taxă proporțională cu cheltuelile ce se vor face cu asemenea operațiuni. Aceste taxe se vor incasa de agenții vamali în folosul Statului. Art. 181. Taxele percepute pentru desin- fectarea personelor, animalelor și bagagiele sau mărfurile pe la punctele de'desînfecțiune înființate provisoriu pe frontiera Statelor ve- cine, unde ar exista bole epizootice contagiose, se vor percepe în folosul fondului de epizootii prin anume registre cu matcă, trimise de biuroul acestui fond și se varsă casieriilor generale respective pe comptul fondului de epizootii. Art. 182. Tote disposițiunile anteriore a- cestul regulament și cari vor fi contrariu, sunt și remân desființate. Formular lit. A. Certificat de origină și sănetate Subsemnatul, medic-veterinar al¹) . . . . . . certific că un număr de ²) . . . . Inferați la ³) . . .cu ferul sau marca⁴). . . . . aparținând D-lui ⁵)..................... care voesce a le transporta la ⁶)............. visitându-le în comuna ⁷) . . . . s’au gă- sit perfect sănătose. Aceste vite provin cu acte în regulă din comunele . . . plasa . . . județul . . . unde au stat peste 30 țlile și că atât în acele localități, cât și în vecinătate. în circomfe- rință de 20 kilometri, nu există nici o bâlă contagiosă epizootică. Acest certificat s’a eliberat conform art. 4 din instrucțiunile relative transportului vite- lor pe apă astăzi la . . . anul . . în ⁸). . Medic-veterinar a) (L. S.) No. . . . ') Județul saii comuna. — 2) Boi sau vaci. — ³) Locul înferăfel.— ⁴) Județul. — 5) Numele pro- prietarului sau comisionarului. — ⁶) Locul destina- țiunel. —’) Urbană saii rurală în care se găsesce.— ⁸) Oraș sau comună.—») Județul saii comuna. 8 Maiu 1891 MONÎtORUL OFICIAL 643 Art. 26 din regul. de poliție sanitară veterinară. Formular No. 1. Registru cu matcă pentru dovezile ce trebue să dea autoritățile comunale persânelor ce fac declarațiune despre ivirea verl-unel băle contagidse Noi ’)......................din comuna²) . . . . plasa .... județul. . . . adeverim că D. ³).....................din⁴) . . . • a declarat astăZI. . luna. . . . anul. . că intre vitele D-sale în număr de . . . . s’ati înbolnăvit⁵) .... saii aii murit . . . . cu semne ce dă bănuială de o bolă rrolipsitore. Primar, Notar, Data ⁸) NB. Numărul vitelor ce posedă ca bolnave, morte și sănătose se va trece în litere. Primarul, ajutârele, consilierul saii agentul polițienesc. — 5) Numirea comunei. — ³) Numele proprietarului vitelor. — ⁴) Numirea comunei saii că- tune!. •—⁵) Numărul câte?—⁶) ț>iua când s’a făcut declarația. Art. 27 din regul. de poliție sanitară veterinară. Formular No. 2. Catagrafie de numărul vitelor cornute mari ce s’au găsit astăzi................... 18 . .în comuna .... plasa .... județul .... ce cade în zona epizootică, formată conform art. 80 din legea poliției sanitare veterinare, în jurul comunei..............cătunul..............din ju- dețul .... unde s’a constatat epizootie de pestă-bovină. Art. 35 din regul. legei de poliție sanitară veterinară. Formular No. 3. Recapitulațiune septemânală Anul 18 . . de la...........până la. . Buletin statistic de mișcarea epizootiei de................ mânzați saii mânzate de la 6 luni până la 1 an. viței de la nascere până la etatea de 4—6 luni. Județul NB. Acâstă tabelă fiind exactă, se certifică de noi medic-veterinar al județului saii orașului. Art. 156 din regul. general. Formular No. 4. Proces-verbal individual constatător obiectelor distruse pentru efectuarea desinfecțiuneî contra bOleî Subsemnațil, membri ai comisiunei prevă- zută de art. 29 din legea de poliție sanitară veterinară, întruniți pentru constatarea bolei contagiose . ... din comuna .... cătunul. . . . plasa. . . . județul . . . Constatăm că astăzi • ■ luna.................. anul 18 . .s’a distrus prin .... locui- torului.......................................un număr de obiecte . . . . . aparținând destinațiunilor următore: Felul Destina- Calita- I No. obiectelor! Prețul obiectelor țiunea tea Unitar Total Le! B. Lei B. Adică în total .... saii obiecte. . . . . în valore de Iei................s’au dis- trus în conformitate cu art. 64, lit. c din legea de poliție șanitară-veterinară, dupe ce mai ântâiii s’au evaluat conform cu art. 155 din menționata lege. Acest proces-verbal s’a format în triplu exemplar, din cari unul se va înainta onor, direcțiunei generale a serviciului sanitar, al duoilea va rămânea în cancelaria primăriei și Prin destinație se înțelege: vite de prăsilă, de muncă de îngrășate sad de lapte. al treilea se va încredința proprietarului 0- biectelor distruse. Personele cari vor poseda acest proces- verbal perde dreptul la despăgubire, daca până la ridicarea măsurilor din localitatea infectată a contravenit veri-uneia din dispo- sițiunile legei și regulamentului de poliție șanitară-veterinară, precum și a instrucțiu- nilor date de inspectorul veterinar sau de co- misiunea de constatare în scop de a se stinge băla. Medic-veterinar, Sub-prefect, Primar, Art. 158 din regul. general. Formular No. 5- Proces-verbal individual constatător de numărul, felul, calitatea și destinațiunea vitelor ucise ca bolnave sau bănuite de pestă-bovină, pleuro-pneumonie și răpciugă, precum și a obiectelor distruse pentru desinfectare Subsemnați!, membri ai comisiunei pre- văZută de art. 29 din legea de poliție sani- tară-veterinară, întruniți pentru constatarea bolei contagiose .... din comuna . . . cătunul . . . plasa . . . județul . . . Constatăm că astăZI . . luna .... anul 18 . . s’a ucis locuitorului .... ... un număr de ... . bolnave și bă- nuite, trecute în catagrafie la No. ... și aparținând calităților și destinațiunilor ur- mătore : Felul Destina- Calita- No. vitelor 1 Prețul animalelor țiunea *) tea Unitar Total Lei B Lei B. Adică în total vite . . . saii obiecte . . ... în valore de lei................s’a ucis sau s’a distrus, în 'conformitate cu art. 64, lit. c și art. 144 și 146 din legea de poliție șanitară-veterinară, dupe ce mal ântâiii s’a evaluat conform cu art. 155 din mențio- nata lege. Acest proces-verbal s’a format în triplu exemplar, din cari unul se va înainta onor, direcțiuni generale a serviciului sanitar, al duoilea va rămânea în cancelaria primăriei și al treilea s’a încredințat proprietarului vi- telor ucise. Personele cari vor poseda acest proces- verbal perde dreptul la despăpubire, daca până la ridicarea măsurilor din localitatea infectată a contravenit veri-uneia din dispo- sițiunile legei și regulamentului de poliție șanitară-veterinară, precum și a instrucțiuni- lor date de inspectorul veterinar saii de co- misiunea de constatare în scop de a se stinge boia. Medic-veterinar, Sub-prefect, Primar, ’) Prin destinațiune se înțelege: vite de prăsilă, de muncă, de Ingrășare saii de lapte. 8 Maiu 1891 644 MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 1.306 din 3 MaiQ 1891, in urma propunere! făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de justiție, sunt numiți: D. I. F. Pantazescu, fost ajutor de grefă, întrunind condițiunile art. 57 din legea de or- ganisare judecătorâscă, ajutor la ocolul Olt Topolog, județul Argeș, în locul vacant. D. C. Mălinescu, actual registrator la tri- bunalul Suceava, ajutor de grefă la același tribunal, în, locul D-lui Th. lonescu, demi- sionat. Prin decretul regal cu No. 1.307 din 3 Maiu 1891, în urma propunerei făcută prin raport de același D. ministru, D. I. Vasiliu, actuil ajutor de grefă la tribunalul Botoșani, întru- nind condițiunile art. 57 din legea de organi- sare judecătorâscă, este numit ajutor al ocolu- lui Botoșani, în locul D-lui V. Bobeică. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnedeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 839; Având în vedere legea posițiel oficierilor; Având în vedere legea de la 9 Iunie 1889 pentru pensiuni militare. Am decretat și decretăm: Art. I. Oficierilor trecuți în posiție de re- tragere, al căror nume urmâză mai jos, se în- cuviințâză pensiuni militare de servicii! în con- dițiunile legei de la 9 Iunie 1889, care se hotărasce ast-fel: Căpitanului Spălățelu lân, din arma cava- leriei, pentru un serviciu de 3 3 ani împliniți, lei 265 pe lună, cu începere de la 1 Aprilie 1891. Căpitanului Munteanu Anton, din arma in- fanteriei, pentru un servicii! de 40 ani împli- niți, lei 300 pe lună, cu începere de la 1 Apri- lie 1891. Căpitanului Stănescu Ștefan, din arma in- fanteriei, pentru un serviciu de 29 ani împli- niți, Iei 245 pe lună, cu începere de la 1 Apri- lie 1891. Art. II. Aceste pensiuni se vor plăti din budgetul casei pensiunilor militare. Art. III ji cel din urmă. — Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 4 Maiii 1891. CAROL Ministru de resbel, General J. Lahovari. No. 1.320. MONITORUL OFICIAL Prin decretul regal cu No. 1.355 de la 6 Maiu 1891, dupe propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul No. 5.826, s’au făcut ur- mătârele graciări și reduceri din pedeapsă condamnaților militari al căror nume urmâză: Sunt gradați Varzan Gheorghe, soldat in regimentul 5 artilerie. lordache Constantin, soldat în regimentul 1 artilerie. Ceaușescu Nicolae, soldat în regimentul 5 artilerie. Năstase G. Panduru, soldat în regimentul 1 artilerie. Ghenea I. Gheorghe, soldat in batalionul 1 vânători. Meleancă Gheorghe, soldat în regimentul 5 artilerie. Postașu Dumitru, soldat in regimentul 5 artilerie. Greere Gheorghe, soldat în regimentul 3 linie. Marin Ghiță, soldat în batalionul 2 vânători. Gheorghe Alexandru, soldat în batalionul 3 vânători. Lazăr Chiran, soldat în regimentul 5 do- robanți. Anghel Ghiță, soldat în regimentul 3 linie. Dumitru Alexandru, soldat în compania arsenalului Târgoviște. Georgescu Ilie, soldat în regimentul 6 artilerie. Constantinescu Ion, soldat în herghelia armatei. Constantinescu Vasile, soldat în regimen- tul 1 roșiori. Nicolae A. Putinescu, soldat în regimen- tul 6 artilerie. Miclea Avram, soldat în batalionul 3 vânători. Constantin Ion, soldat în regimentul 1 geniu. Ghiță Tudor, soldat în regimentul 3 linie. Dulgheru Radu Ghiță, soldat în regimen- tul 1 geniu. Anca Cosma, soldat în regimentul 2 linie. Dumitru Radu Pândele, soldat în regi- mentul 6 artilerie. Dragomir Ilot, soldat în regimentul 7 do- robanți. Slătineanu Nicolae, soldat în escadronul 2 tren. Stan Marin, soldat în regimentul 6 artilerio. Constantin Ion, soldat în regimentul 6 artilerie. Gabroveanu Marin, fost brigadier în regi- mentul 10 călărași. Apostolescu Ion, soldat în regimentul 4 linie. Petrescu Gheorghe, soldat în compania 1 gendarml. Gheorghe Sotir, soldat în depositul flotilei. Berenștain Aron, soldat în regimentul 3 artilerie. Baba Tănase, soldat în regimentul 7 do- robanți. Botez Victor, fost sergent în regimentul 6 linie. Albu Dobre, soldat în regimentul 9 do- robanți. Nistor Nicolae, soldat în regimentul 9 do- robanți. Dodin Hrîstodor, soldat în regimentul 12 călărași. Ananiu Ion, soldat în inspectoratul por- turilor. An tonie Alexandru, soldat în corpul flotilei. Ursu Dobrin, soldat în regimentul 6 linie. Neagu Tănase, soldat în regimentul 5 linie. Crigler Herman, soldat în regimentul 10 dorobanți. Cireșaru Grigore, soldat în regimentul 32 dorobanți. Neacșu Ion, soldat în regimentul 32 do- robanți. Gheorghe Andreiu, soldat în regimentul 2 roșiori. Partenie Grigore, soldat în regimentuR7 artilerie. Brașoveanu Alexandru, soldat în arsena- lul flotilei. Constantin Zamfir, soldat în regimentul 6 linie. Barlojeanu Manole, soldat în regimentul 2 roșiori. Grigore Gheorghe, soldat în regimentul 6 călărași. Lungu Bratu, soldat în regimentul 6 linie. Puru Stoica, soldat în regimentul 6 linie. Luca Gheorghe, soldat în regimentul 8 dorobanți. Gheorghe Costache, soldat în regimentul 2 roșiori.. Mocanu Grigore, soldat în regimentul 10 dorobanți. Anghene Constantin, soldat în regimentul 6 linie. Mihăilă Ion, soldat în regimentul 24 do- robanți. Popovici Vasile, soldat în regimentul 8 dorobanți. Bălăuță Dumitru, soldat în regimentul 11 călărași. Gurgu Toma, soldat în regimentul 11 călărași. Topcea Costache, soldat în regimentul 8 artilerie. Pelin Dumitru, soldat în regimentul 7 linie. Munteanu Gheorghe, soldat în regimentul 13 dorobanți. A Petrăchioel Nicolae, soldat în regimen- tul 7 călărași. Ciobănel Gheorghe, soldat în regimentul 7 linie. Vrăbiescu Nicolae, soldat în regimentul 4 artilerie. Rusu V. Streinu, soldat în regimentul 7 linie. Stroe Constantin, soldat în regimentul 3 linie. Lizaveta Nicolae, soldat în regimentul 3 linie. Popa Pavel, soldat în regimentul 1 roșiori. Brebu Gheorghe, soldat în regimentul 1 linie. 8 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 645 S’a redus cu șâse luni Miclea Ilie, soldat în regimentul 2 artilerie. Alexandrescu Gheorghe, soldat în regi- mentul 1 geniu. Ion Filip, soldat în regimentul 2 artilerie. Vlad Nae, soldat în regimentul 2 artilerie. Georgescu Ion, soldat în compania piro- techniel. Botez Constantin, soldat în regimentul 1 roșiori. Dumitrescu Nicolae, soldat în compania 1 gendarmi. Ilie Constantin, soldat în regimentul 3 linie. Ion Mihaiu, soldat în batalionul 3 vânători. Tatu Alexandru, soldat în regimentul 2 linie. Ghirulescu Marin, fost brigadier în regi- mentul 3 călărași. Ghiță Ion, soldat în regimentul 2 linie. Nicolae Nicolae I, soldat în regimentul 6 dorobanți. Peptan Șerban, soldat în regimentul 6 do- robanți. S’a redus cu patru luni Giumgi Acai Amza, soldat în regimentul 33 dorobanți. Opraniu Ștefan, soldat în regimentul 1 linie. S'a redus cu o lună ’ Ciobanu Ștefan, soldat în regimentul 3 artilerie. Ilie Alecu, soldat in regimentul 10 doro- banți. Mustan Nicolae, soldat în regimentul 3 artilerie. Brânză Toma, soldat în regimentul 7 ar- tilerie. lonescu Gheorghe, soldat în regimentul 2 roșiori. Șerban Gheorghe, soldat în regimentul 7 călărași. Mantea Constantin, ₜsoldat în regimentul 25 dorobanți. Costaș Gheorghe, soldat în regimentul ți călărași. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCțIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiune! publice sub No. 2.044 > Având în vedere jurnalul consiliului Nostru de miniștri sub No. 6 din 25 Aprilie 1891; In puterea art. 25 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Se deschide pe sâma ministerului cultelor și instrucțiune! publice un credit su- plimentar de lei 7.540, bani 16, din cari: Lei B. 3-590 --- la art. 36, învățământul primar rural. 404 50 la art. 40, învățământul primar urban. 2.130 66 la art. 42, licee și gimnasii clasice. 905 --- la art. 48, externatele secundare de fete. 510 --- la art. 52, învățământul superior. 7-540 16 total pentru completarea pe luna Aprilie a. c. a retribuțiunilor mai multor scole și catedre înființate în anul trecut 1890—91 din fondurile prevădute în budget pentru în- ființări din nou și reparări de clase la scolele primare urbane și rurale, iar unele catedre cari s’au înființat de la 1 Septembre saii Octom- bre prin .budgetul anului trecut. Art. II. Acest credit se va acoperi din fon- dul prevădut în budgetul general al Statului pe 1891—92 pentru deschideri de credite su- plimentare și extraordinare. Art. III și ultimul. — Miniștrii Noștri se- cretari de Stat la departamentele cultelor și instrucțiune! publice și de finance sunt însărci- nați cu aducerea la îndeplinire a decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 27 Aprilie 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- ..... , . țiunel publice, Ministru de finance, G. D. Teodorescu. G. Vernescu. No. 1.265. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 21.100 din 4 Maiu 1891, se înaintâzăși se numesce, în serviciul caselor de credit agricol: La județul Brăila, D. C. Dragomirescu, actual țiitor de regis- tre, se înaintâză în funcțiunea vacantă de se- cretar-comptabil. D. Dimitrie Gâlcă, actual impiegat în ser- viciul regiei monopolurilor Statului, se nu- mesce în funcțiunea de țiitor de registre, în lo- cul D-lui C. Dragomirescu, avansat. La județul Argeș D. Paul C. Cutcudache, absolvent a 4 cla- se gimnasiale, se numesce copist clasa II, în locul D lui Ștefan Niculescu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru, sunt numiți perceptori: D. Arghir Popescu, la circumscripția Gru- cea-de-Jos, Putna. D. Dragomir Isac, la circumscripția Târgu- Adjud, Putna. D. lancu Gavrilescu, la circumscripția A- târnați, Teleorman. D. N. Nicolescu, la circumscripția Bios- ceni, Râmnicu-Sărat. D. Sa va Liculescu, la circumscripția Corbi- Mari, Vlașca. D. I. Theodorescu, la circumscripția Si- naia, Prahova. D. I. Gaplamagiu, la circumscripția Deleni, Vasluiu. D. G. Popescu, la circumscripția Drăgoesci, Gorj. D. I. Dumitrescu, la circumscripția Gruiu, Gorj. D. lacob lonescu, la circumscripția Bîrzeiu de Gilort, Gorj. D. I. Brăilescu, la circumscripția Stefă- nesci, Gorj. D. N. Livezeanu, Ia circumscripția Garga- lac, Constanța. D. D. H. Lazăr, la circumscripția Palas, Constanța. D. P. Stefănescu, la circumscripția Gara- murat, Constanța. D. Gh. Purek, la circumscripția Popraisar, Gonstanța. D. V. Perjescu, la circumscripția Garol I, Gonstanța. D. D. I. Atanasiu, la circumscripția Lip- nița, Gonstanța. D. I. Theodorescu, la circumscripția Gle- jani, Vlașca. D. I. Popescu, Ia circumscripția Ruși-lul- Asan, Vlașca. D. Ilie Mihăescu, la circumscripția Urși, Olt. D. Gr. Mărculescu, la circumscripția Băr- bulețu, Dâmbovița. D. I. Bogdan, la circumscripția Podoleni, Neamțu. D. G. Marinescu, la circumscripția Goșo- veni, Dolj. D. lorgu Măinescu, la circumscripția Adu- nați-de-Geormane, Dolj. D. D. G. Margine, la circumscripția Bălă- cița, Mehedinți. D. Răducanu Florescu, la circumscripția Cernavoda, Gonstanța. D. Aldea Vineși, la circumscripția Calfa, Gonstanța. D. Gh. Negoiță, la circumscripția Mamut- Cuius, Constanța. D. C. I. Andronescu, la circumscripția Podeni-Noul, Prahova. D. P. Lămbescu, la circumscripția Dobro- tesci, Teleorman. D. M. Dinescu, la circumscripția Colelia, Ialomița. D. N. Stroescu, la circumscripția Oprișoru, Mehedinți. D. P. Petroniu, la circumscripția Șimiea- nu, Mehedinți. D. T. Ursaki, la circumscripția Bogesci, Tutova. D. N. Berdar, la circumscripția Chilieni, Tutova. D. I. Dumitrescu, la circumscripția Slobo- zia, Argeș. D. N. C. Stăncescu, la circumscripția Piua-Petri, Ialomița. D. V. lonescu, la circumscripția Codăesci, Vasluiu. D. Pintilie Stupcanu, la circumscripția Brodocu, Vasluiu, 646 __________________________ Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 20.939, în basa art. io din legea din 27 Martie 1887, D. Vasile I. Răiculescu, ac- tual registrator în serviciul subprefecturilor de județe, este numit copist în serviciul casie- rielor generale de județe, în locul D-lui I. Bo- șoreanu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 20.940, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, D. Gheorghe lonescu este nu- mit copist în serviciul casierielor generale de județe, în locul D-lui Vasile Mitran, demisionat. Prin decisiunea D-lui ministru al agricultu- rei, industriei, comerciului și domenielor cu No. 2.417 din 6 Maiu 1891,0. Sotir Dumi- triade, în urma concursului ce a trecut, se numesce verificator de mSsuri și greutăți al comunelor urbane Râmnicu-Vâlcea și Ocnele- Mari. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 2.371 din 4 Maiu 1891, D. Alexandru Rădulescu se numesce provisoriu în funcțiunea de ajutor de verificator de m6suri și greutăți al comunei urbane Iași. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 7 Maiu PROGRAMA SERBĂREI JUBILEULUI DE 25 ANI DE DOMNIE A M. S. REGELUI CAROL I In țâra întregi se va sărbători acăstă di prin autoritățile consti- tuite, iar primarii comunelor ur- bane și rurale din totă țâra se vor afla în Bucuresci in săra de Joi, 9 Maiâ. Joi, 9 Maiu In preziua ^ilei de 10 Maiu se va celebra în tote bisericile din țără un oficiu religios de sără. La 8 7₂ ore săra tote musicile militare din. garnisona Bucuresci vor executa retragerea cu facle la Palat, plecând din piața St. Gheor- ghe-Nou. Vineri, 10 Maiu Revărsatul ^ilei de 10 Maiu va fi salutat în Capitală cu 3 salve de artilerie, cât și în cele-alte reședințe unde se află acestă armă. Tote trupele garnisonei, scălele, corporațiunile, societățile, vor fi în- șirate la 9 ⁴/2 ore dimineța pe am- bele laturi ale stradelor, începând MONITORUL OFICIAL____________ de la Palat, Victoriei, Carol I, Ra- hovei, Bibescu până la Mitropolie. Pe cresta colinei șoselei Mitropo- litane se vor înșira pe amânduoă părțile D-nii primari ai comunelor urbane și rurale din țeră. Pe trotuarele de pe șoseua Mitro- poliei vor fi înșirate elevele scole- lor secundare și primare sub condu- cerea directorelor și profesărelor. In curtea Mitropoliei vor fi așe- zate drapelele trupelor cari au luat parte la răsboiul 1877 și o gardă de onăre cu musica. Până la orele 9 74 dimineța Cor- purile Statului și personele invitate vor ocupa locurile ce le sunt desem- nate în biserica S-tei Mitropolii. La orele 9 74 M M. L L. Regele și Regina pornesc de la Palat îm- preună cu A. S. R. Principele Fer- dinand și A. S. Principele hereditar de Hohenzollern, străbătând calea Victoriei, stradele Carol I, Rahova și Bibescu. Plecarea cortegiului se anunță prin 101 tunuri. Cortegiul va fi compus în modul următor: a) Gendarmi călări; b) Prefectul poliției; c) Un escadron de gendarmi că- lări ; d) Duoi furieri ai Palatului; e) Trăsura de gală cu MM. LL. Regele, Regina, A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele he- reditar de Hohenzollern, urmată de statul-major regal, și având la drăpta pe șeful corpului II de ar- mată și la stânga pe șeful Casei militare Regale ; f) Un escadron de gendarmi că- lări închide cortegiul. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de clerul mitropolitan și D-nii miniștri, întâmpină pe Majestățile Lor la intrarea bisericel, unde se vor afla soțiile D-lor miniș- tri, președinții Corpurilor legiuitore, înaltele curți de casație și de comp- turi, D-nii primari a! orașelor. I. P. 8. S. Mitropolitul Primat presintă Evangelia și Crucea Ma- jestâților Lor. îndată ce Majestățile Lor aâ luat loc în biserică începe Te Deum. La finele Te Demnului, președin- 8 Maiu 1891 tele consiliului de miniștri citesce și presintă Majestăților Lor docu- mentul comemorativ al serbărei, care, semnat de M. S. Regele, M. S. Regina, A. S. R. Principele Moște- nitor, de A. S. Principele hereditar de Hohenzollern, I. P, S. S. Mitropo- litul Primat, miniștrii, președinții Corpurilor legiuitore, primul preșe- dinte al curței de casație și al curței de compturl, primarul Capitalei, și, purtând sigiliul Statului, se va încredința de M. S. Regele D-lui ministru de culte spre a se păstra în archiva Statului. Dupe sevîrșirea Te Deumului, M. S. Regele cu A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele here- ditar de Hohenzollern, călări, îm- preună cu statul-major regal, mi- nistru de resbel, atașați! militari străini, precedați de tote drapelele, cari erau în curtea Mitropoliei, cu musica, sub comanda unui colonel și de un pluton de gendarmi, por- nesc spre locul unde se va primi defilarea pe bulevard, în fața statuei lui Mihaiu-Viteazul. Dupe Majestatea Sa urmâză tră- sura M. S. Reginei, precum și acele cu domnele de onore. Un escadron de gendarmi închide cortegiul regal. In tot timpul până la ajungerea la locul de defilare, tote clopotele bisericilor din Bucuresci sunt puse în mișcare. Miniștrii și toți invitații la Te Deum merg pe căile indicate pe cărțile de invitațiune la locurile ce le sunt desemnate pentru a asista la defilare. Defilarea se va face în ordinea următore: 1. Un pluton de gendarmi călări; 2. Scolele primare cu musica ele- vilor de la Sulina; 3. Scolele secundare și superiore. 4. Corporațiile și diferitele socie- tăți cu drapele; 5. Armata, în capul căreea se vor afla tote drapelele trupelor cari au luat parte la râsboiu și cari se vor înșira, dupe ce vor fi trecut pe d’ina- intea Regelui, in jurul statuei lui Mihaiu-Viteazul. Dupe defilare, Majestățile Lor Se retrag la Palat. 647 8 Maiu 1894 Se vor primi la Palat : 1. Corpul diplomatic la 3 ore; 2. S-tul Sinod la 3 7₂ ore> 3. Președinții Corpurilor legiui- tore și membrii Senatului și Came- rei la 4 ore ; 4. înaltele curți de casațiune și de compturi, curțile și tribunalele la 4 72 ore; 5. Tote ramurile administrative la 5 ore; 6. Membrii Academiei, rectorul Universităței cu decanii și profesorii facultăților, directorii scotelor pu- blice secundare și primare cu tot corpul didactic și delegațiunile ti- nerimei universitare la 572 ore. La 6 ore masa populară dată de municipalitate la ospetăria muni- cipală. Sdra edificiile publice și orașul iluminat, asemenea și grădina Ciș- migiului. In. principalele piețe și grădini publice vor cânta musicile militare și lăutari. La 9 ore representație de gală la Teatrul Național dupe un program special. Sâmbătă, 11 Maiii La 10 ore Majestățile Lor primesc representanțil diferitelor culte. La 10 72 ore diferitele delegațiunl ale scolelor, societăților, etc. La 117s corpul oficieresc al gar- nisonei împreună cu oficierii de re- servă. In curtea Palatului vor fi așezate tote drapelele cu gardele de onore pe cari Regele va trece în revistă și la urmă va primi defilarea lor.. La 2 ore Majestățile Lor primesc consiliul comunal din Bucuresci îm- preună cu toți primarii comunelor urbane și rurale. La 3 ore visita primarilor la A- teneu. La 5 ore masa primarilor la Ciș- migiu. La Teatrul Național a duoa re- presentațiune a spectacolului din (jiua precedentă. La 9 ore focuri de artificii laCiș- migiu. MONITORUL OFICIAL_______________ Duminică, 12 Maiii La 1072 ore serbarea copiilor la grădina Episcopiei. La 2 72 ore cursele la hypodrom (alergările de cai). La 9 ore sera mare foc de artifi- cii la hypodrom. In tote serile vor continua ilu- minatul prin oraș, focuri de artifi- cii la Cișmigiu, precum și cântarea musicilor și lăutarilor prin grădini și piețe publice. D E P E ȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Atena, 18 Maiu.— Raporturile din Corfu constată că o împăciuire simțitore s’a produs, grație energiei noului prefect; toți ebreil au reluat a^i lucrul. Impărătăsa Eugenia a sosit asâră la Corfu. Țarul, răspunzând felicitărilor primarului din Atena, Z>ce, în telegrama sa, că este feri- cit de a vedea numerose legături adăogându- se la acelea cari ’l unesc cu familia regală a Greciei. V iena, 18 Maiii. — Marea ducesă Militza a sosit venind din Kiew; ea a plecat astă-sâră la Cannes, Ministrul de finance al Serbiei, D. Vuici, a sosit. .Belgrad, 18 Maiii. — O întrunirea Om- ladinei s’a făcut în sala scolel superiore pentru a discuta măsurile de luat contra in- cursiunilor albanesilor. S’au dat acolo la atacuri contra Austro-Ungariel pe care o acusă că protege atitudinea provocătore și violențele albanesilor și că face propagandă filo-bulgară. Bulgaria și Turcia aii fost de a- semenea atacate. întrunirea a decis să se a- dreseze țarului și sultanului pentru a’I ruga să ia măsuri de protecțiune în favorea națiu- nel sârbe și de a presenta în același scop un memoriu Puterilor mari, universităților stră- ine, institutelor umanitare și omenilor, politici cunoscuțl. V iena, 18 Maiii.—Un serviciu de mulțu- mire s’a celebrat la capela rusă pentru con- servarea filelor țareviciulul; împăratul Franț losef a fost representat de principele de Ho- henlohe. Regele și regina Danemarcei, ducele și du- cesa de Gumberland, principele Lobanoff și personalul ambasadei ruse, corpul diplomatic și numeroșii oficieri aii asistat. Lisabona, 18 Maiu. — Compunerea pro- babilă a ministerului este cea următore: D-nii San Jannario, președința și resbelul; Lopovaz, interne și instrucțiuni publice; Mo- raes Carvalho, finance; Marianno Carvalho, marină și colonii; cornițele Macedo, afacerile străine; Franco Castellobranco, lucrări pu- blice. Constantinopol, 18 Maiu. — Cântăreții vienesi au sosit în timpul serei; au fost pri- miți la gară de ambasada Austro-Ungariei. La o întrunire ce s’a ținut în urmă s’au rostit discursuri; oratorii au ținut toasturi în sănătatea sultanului și a împăraților Franț losef și Wilhelm. Como, 18 Maiii. — Orașul este liniștit; comisiunea lucrătorilor a ținut ieri la prima- rul o conferință nefructuosă; o nouă confe- rință se va ține aZi; este probabil că se vor înțelege. Llmoges, 18 Maiu. — D. Carnot a primit la primărie autoritățile civile și militare și corpurile constituite. Tote alocuțiunile ros- tite erau pline de o mare alipire pentru republică. D. Carnot a visitat apoi ospiciile și museele de ceramică. Președintele a avut pretutindeni primirea cea mal căldurosă; nici un strigăt ostil. Moscova, 18 Maiu. — Noul guvernator general, marele duce Sergiu și marea ducesă, au făcut intrarea lor solemnă; primarul ’l-a primit la gară. Scirile din Samarkanda Zic că expedițiu- nea sciințifică rusă, sub conducerea căpita- nului Bartchewscki, a plecat pentru a explora Bukaria meridională, Pamirul și Kafristan. Fraga, 18 Maiii. — Academia cehă de sciințe s’a deschis de către archiducele Carol Ludovic, protectorul acestei academii. Paris, 18 Maiii.—Episcopul d’Angouleme a murit. Se semnaleză multe stricăciuni semănătu- rilor produse de zăpadă în multe părți ale Franciel. Triest, 18 Maiu.'— Citadina află din Corfu cu data de aZi: Noul excese s’au fă- cut cu totă starea de asediu; un ebreu, care se ducea la farmacie, a fost omorît cu o lovi- tură de cuțit de către un individ rămas ne- cunoscut. Câte-va magasine sunt deschise sub supraveghiarea forței armate. Se confir- mă scirea dupe care în timpul învălmășelel de Vineri un italian ar fi fost rănit și o ita- liancă morlă. Roma, 18 Maiu.—Textul latin al encicli- cei Papei asupra cestiune!, și care portă data de 15 Maiu, s’a distribuit la colegiul cardi- nalilor; ea conține 52 pagine. Contrariu usulul,- care desemna enciclicile prin cele d’ântâiu cuvinte ale textului, a- câsta, în loc de a se intitula Verum novarum, portă un titlu special: De conditione opifi- cum. V iena, 19 Maiu.— împăratul a primit pe noul ministru al Chinei, care ’l-a presintat scrisorile sale de creanță. Roma, 19 Maiu.—Se asigură, într’un mod sigur, în sferele Vaticanului, că noul archie- piscop de Mohilew va fi preconisat la consis- toriul care va avea loc la 1 sau la 4 Iunie. Tokio, 19 Maiu. —Mikado exprimă, într’un rescript imperial, adânca durere ce ’l-a cau- sat atentatul contra țareviciulul; el ordonă pedepsirea apropiată a rău-făcătorulul spre a asigura manținerea relațiunilor amicale și cordiale cu țâra vecină. /Agenția română/. 648 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1891 DIVERSE Fata Zoița, în etate de 17 ani, fiica vădu- vei Marghiola Rojnița, din comuna Crețesci, județul Fălciu, în țliua de 17 Aprilie a. c., ducându-se la iazul de pe moșia Crețesci, îm- preună cu fata Anica Dumitru Mihai, pentru a pescui, și, intrând în apă, s’a înecat. Cadavrul fetei a fost scos dupe duoă ore de locuitorul Vasile Hotnog. —x— Copila Sevasta, în etate de trei ani, fiica locuitorului C. Telegan, din comuna Urlați, județul Fălciu, în țliua de 19 Aprilie a. c., în lipsa mumei sale de a casă, apropiindu-se de vatră unde era foc, s’a aprins cămașa de pe ea, causându-i-se mal multe răni și bășici pe corp, din care causă a încetat din viață. —x— In țliua de 20 Aprilie a. c., copilul Con- stantin, în etate de 1 ani, fiul locuitorului lordache Ion, din comuna Eliza Stoeanesci, ju- dețul Ialomița, jucându-se cu o soră a sa, în etate de patru ani, pe lângă o căldare cu apă fiartă ce era dată jos de pe foc de curând, cea din urmă a dat brânci fratelui ei care, cățlând în căldare, s’a fript așa de răii pe spate și pi- cidre că la 24 Aprilie a. c. a încetat din viață. —x— In cotuna Vatra comunei Pașcani, județul Suceava, a încetat din viață, în țliua de 25 Aprilie a. c., locuitorul Simion Sălceanu, în etate de 100 ani. —x— Individul Gheorghe Văcarul, voind să trâcă călare prin valul numit Eghinul, din balta moșiei Bordușani, județul Ialomița, unde apa era adâncă, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit. PREȚUL CEREALELOR Vîmjările făcute Prețul de mițlloc țliua și luna Locul unde s’aii Felul cerealelor Greutatea lor Că lățimii vîndute de la vagine, cu care s’au făcut vin- vîndut șlepuri, magazie urile saii cară Leî Bani 2 Maiu Constanța Grâu....... Libre 57.60 Hectolitri 98 In oraș Hectolitru 13 50 9 9 Porumb..... , 59.62 56 9 9 10 --- 9 9 39 Rapiță ...... , 52.58 9 42 9 9 8 50 9 33 In........ „ 53.56 39 28 9 9 15 --- 39 33 * Meiu....... , 57.59 42 9 9 6 50 3 , Brăila Grâu...... 57 7, 7.100 Din țeră export 9 14 75 11 39 9 33 ...... , 58 9 3.200 Caic export 9 15 05 39 39 33 Porumb ..... v 54 «A 39 450 Magazie 9 9 --- 33 n 33 33 • ... 58 7, țț 2.750 9 75 W 9 Constanța Rapiță...... „ 53.59 țț 28 In oraș n 9 --- 4 „ Brăila Grâu...... „ 58 ’/4 9 1.000 Magazie export n 14 90 33 33 39 Porumb..... „ 56 7, 900 Șlep 9 9 45 39 39 39 33 • • • • • • „ 59 % 39 2.100 33 9 90 T» 33 33 33 ...... , 60 7, 2.900 39 9 10 --- 39 39 Constanța Grâu...... , 60.65 39 42 In oraș 9 15 40 33 9 9 Orz....... 47.52 39 56 9 9 7 60 33 33 Galați Secară S-ta Elena . 52 Ti 2.700 Magazie 9 11 --- 33 33 n 33 33 9 ' 53 39 2.100 Șlep 39 10 40 33 D n 33 33 9 • 53 39 2.900 9 n 10 40 33 33 33 „ indigenă . . 51 9 1.800 9 9 9 50 33 33 33 Porumb și cincant . 61 39 6.000 9 9 10 --- 33 33 33 Cincantină .... 61 39 2.500 Magazie 9 9 90 33 33 33 9 .... , 60 7, 39 4.000 9 9 85 39 33 33 Porumb..... 59 7, 39 800 39 >1 9 50 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 139 OBSERVAȚIUNI: De la 6 (i8) Maiii 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 5 (17) Maiii, orele 8 săra. Barometru Ventul P16e sau zăp. Temperat, Barome- Ventul redus la 0° și la Temperatura v® Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel aerului T Direcția Tăria corului Mar. d la O1 și £ Direcția Tăria ceruiul s nivelul Observ. Variaț. Observ. Variaț. măre! T.-Severm. . Craiova . . 753-4 --- 0.5 14.0 - 4.8 63 w 2 acop. --- 27 14 75°-4 19.4 --- --- acop. Călimănesci. Slatina. . . 75°-o --- 2.3 13.8 --- 5-o 76 NE 2 pl6e 6 30 --- 747 1 18.0 NE 2 plde Caracal . . 16.5 --- 9.0 9° SW 4 f. noros --- 29 --- --- 22.5 --- --- senin Ruși-de- Vede --- _ --- --- --- 27 11 --- --- --- --- --- T.- Măgurele. 753-9 --- 0.3 18.8 --- 1.8 80 _ --- p. noros --- 28 16 751.0 20.4 --- --- senin Giurgiu. . . 752.0 --- I.I 21.2 + 11 55 w 2 n ■--- 29 15 751-1 22.6 s 2 f. noros Sinaia . . . 75i-3 --- 1.2 14.8 --- 1.8 86 s 2 acop. 5 '9 7 752-7 "5 s 2 acop. Brăila . . . 751-8 --- 1.8 20.2 --- 0.2 58 SSE 2 senin --- 27 15 751-4 20.2 SSE 2 p. noros Constanța. . 753-6 --- 2.4 12.0 --- 0.3 96 SSE 3 » --- 14 9 754-4 10.8 ESE 2 n Starea Măreț potrivită. Sulina . . . 754 7 --- 2-4 16.6 + 3-5 70 S 2 --- 15 II 755-° 12 2 S 2 senin n » n Bacău . . . Iași .... 754-4 --- 2.2 18.5 - °-5 72 SSE 2 noros --- 25 «5 753-4 19-4 S 3 n De la 7 (19) MaiB 1891 orele 8 diminăța De la 6 (18) Maiii 1891 , orele 8 săra Bucuresci. . 766.2 4-13-5 II.0 - 7-5 72 WSW 1 senin --- 22 4 759-2 12.9 WSW 2 p. noros 8 Maiu 1894 MONITORUL OFICIAL 64$ ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor Văzând că unele corespondențe nu se pot preda la destinație din causa adresei incom- plete, direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor rogă din nou, atât pentru înlesnirea serviciului cât și pentru a se asigura regu- lata distribuire a corespondențelor, ca publi- cul să pună pe scrisori adresa completă și exactă, indicând strada și numărul casei. Scri- sorile cari nu vor avea adresa completă, ne- putându-se preda la destinație, vor rămânea în deposit. No. 12.141. 1891, Aprilie 30. — Văzând că multe din reclamațiunile ce se adresâză acestei direcțiuni pentru perderi de corespondențe nu conțin tote informațiu- nite, ceea ce face dificile și chiar imposibile ori ce cercetări, direcțiunea rogă pe D-nii parti- culari cari adresâză asemeni reclamațiunl, pe lângă adresa completă a scrisorel perdute să arate țliua și timpul când scrisorea a fost depusă, daca a fost depusă în cutia de scrisori și în care anume cutie, saii daca a fost de- pusă la biuroul postai, căci fără aceste indi- cațiunl nu se pote face nici o cercetare. No. 12.142. 1891, Aprilie 30. — Se publică spre cunoscința generală că, în țliua de 17 (29) Maiu 1891, orele 2—4 p. m., se va ține licitație, la prefectura jude- țului Râmnicu-Vâlcea, pentru vinderea a 658 stâlpi telegrafici, scoși din serviciu, aflațl pe linia Băbeni-Drăgășani. Supraoferte nu se primesc. Adjudecatarul va trebui să depună o cau- țiune provisorie de 20 la sută din prețul o- ferit, care se va păstra până la definitiva aprobare a licitației. No. 12.337. 1891, Maiii 1. Direcțiunea generală a serviciului sanitar Tablou de posturile vacante .de medici de piliși. In județul Argeș, plasa Argeș, cu reședința in urbea Curtea-de-Argeș. In județul Argeș, plasa Oltu-Topologu, cu reședința în comuna Tigveni. In județul Argeș, plaiul Loviscea, cu reșe- dința în comuna Șuiei. In județul Bacău, plasa Trotușu-Taslău-de- Jos, cu reședința în urbea Tergu-Ocna. In județul Botoșani, plasa Coșula, cu re- ședința în urbea Hârlău. In județul Buzău, plaiul Buzău, cu reșe- dința în comuna Pătărlagele. In județul Buzău, plasa Pârscov-Slănic, cu reședința în comuna Pleșcoi. In județul Constanța, plasa Mangalia, cu reședința în urbea Mangalia. In județul Constanța, plasa Medgidie, cu reședința în urbea Medgidie. In județul Covurluiu, plasa Șiret, cu re- ședința în târgu Pechea. In județul Dâmbovița, plasa Ialomița, cu reședința în comuna Bilciuresci. In județul Dâmbovița, plaiul Dâmbovița- lalomița, cu reședința în comuna Șerbănesci. In județul Dolj, plasa Balta, cu reședința în comuna Bârca. In județul Dolj, plasa Amaradia, cu reșe- dința în comuna Melinesci. In județul Dolj, plasa Dumbrava, cu reșe- dința în comuna Târpezița. In județul Fălciu, plasa Prutu-Mițllocul, cu reședința în târgul Fălciu. In județul Fălciu, plasa Podoleni, cu reșe- dința în comuna Drânceni. In județul Gorj, plaiul Ocolu-Vulcan și Jiu, cu reședința în comuna Brădiceni. In județul Ialomița, plasa Ialomița, cu re- ședința în comuna Slobozia.- In județul Ilfov, plasa Sabaru, cu reședința în comuna Domnesci. In județul Ilfov, plasa Mostiștea, cu reșe- dința în comuna Fierbinți. In județul Ilfov, plasa Snagov, cu reșe- dința în comuna Buciumeni. In județul Mehedinți, plasa Câmpu-Blah- nița, cu reședința în comuna Vânju-Mare. In județul Muscel, plasa Podgoria, cu re- ședința în comuna Golesci. In județul Muscel, plasa Argeșel-Rîurile, cu reședința în comuna Stâlpeni. In județul Neamțu, plasa Bistrița, cu reșe- dința în comuna Buhuș. In județul Putna, plasa Zăbrăuți, cu reșe- dința in urbea Panciu. In județul Putna, plasa Vrancea, cu reșe- dința în comuna Tichirișu. In județul R.-Sărat, plasa Râmnicul-de- Sus, pl. Râmnic, cu reședința în comuna Di- mitresci. In județul R.-Sărat, plasa Marginea-de- Sus, cu reședința în comuna Plăinesci. In județul R.-Sărat, plasa Marginea-de- Jos orașul, cu reședința în comuna Măicănesci. In județul Suceava, plasa Muntele, cu re- ședința în comuna Brosceni. In județul Tecuciu, plasa Berheciu, cu re- ședința în comuna Găiceana. In județul Teleorman, plasa Călmățuiu, cu reședința în orașu Turnu-Măgurele. In județul Tulcea, plasa Măcin, cu reșe- dința în urbea Măcin. In județul Tutova, plasa Târgu-Semila, cu reședința în comuna Zorileni. In județul Tutova, plasa Tutova, cu reșe- dința în comuna Puesci. In județul Tutova, plasa Gorodu-Pereschiv, cu reședința în comuna Adam. In județul Vasluiu, plasa Rahova, cu reșe- dința în târgu Pungesci. In județul Vlașca, plasa Călniscea, cu reșe- dința în comuna Ghimpați. In județul Vâlcea, plaiul Cozia, cu reșe- dința în comuna Olănesci. Posturile de medici de orașe și de spitale cari se pot ocupa provisoriu până la concurs: Urbea Tecuciu din județul Tecuciu. „ Târgu-Ocna din județul Bacău. „ Câmpina , „ Prahova. Sinaia „ » Uubea Roșiori-de-Vede din județul Tele- orman. Urbea Drăgășani din județul Vâlcea. Spitalul Moinesci din județul Bacău. „ Stefănesci „ „ Botoșani. , Burdujeni „ „ „ Babadag „ „ Tulcea. ₃ —Posturile de medici veterinari la județul Covurluiu și despărțirea XV din zona pre- ventivă devenind vacante, se publică spre sciință ca D-nil medici veterinari doritori a le ocupa să ’și adreseze cererile direcțiunel generale a serviciului sanitar în termen cel mult de 15 «țlile de la publicație, arătând titlurile și drepturile ce posedă pentru a fi numiți sau permutați în asemenea funcțiuni. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Direcțiunea liceului din Galați Se publică pentru cunoscința generală că s’a anulat certificatul de clasa IV liceală cu No. 14 din 29 Septembre 1890, perdut de tânărul Munteanu Alecu, de ore-ce, conform petițiunel sale înregistrată la No. 134 din 29 Aprilie 1891, ’i s’a eliberat duplicatul cu No. 18 din 3 Maiu 1891. No. 143. 1891, Maiu 3. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se scote din nou în licitație darea în în- treprindere a aprovisionărel cu pietriș, pe ter- men de trei ani, a șoselelor Ploescl-Predeal și Țigănesci-Ploesci, din circumscripția IV. Valorea, de pe devis pentru Ploescl-Pre- deal, pentru anul curent, este de lei 11.162, iar pentru Țigănesci-Ploesci este de lei 16.035. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura de Prahova, pentru fie-care șo- sea în parte, în țliua de 20 Maiu 1891, la ' orele 4 dupe amiațli precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimel lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nil concurenți pot lua informațiunl de la minister și de la prefec- tura sus numită cu 10 țlile înainte de licita- țiune. Art. 40—57 din legea comptabilităței ge- nerale a Statului D-nii concurenți le vor a- vea în vedere la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. No. 4.147. ₃ᵢ ₅ ₄. 1891, Aprilie 30. — Se scăte din noii în licitație construcția apărărilor și rampelor de la podul Jiu de pe linia Craiova-Galafat. Valorea, de pe devis, este de lei 411.145, bani 63. Licitațiunea se va ține la acest minister în țliua de 29 Maiu 1891, la orele 4 dupe amia^I precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimel 650 MONITORUL OFICIAL lucrărilor de executat, costul lor parțial, ca- etul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiunl de la minister cu 10 dile înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citație art. 40 — 57 din legea comptabilitățel generale a Statului. Supraoferte nu se' primesc. No. 4.031. 3^. 1891, Aprilie 25. —Se scote din nou în licitație aprovisionarea cu pietriș, pe termen de 3 ani, pe șosâua Runcu-Garacal, din circumscripția II. Valdrea, de pe devis, este de lei .31.944, bani 40, pentru anul curent. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Olt în țliua de 8 Iunie 1891, la orele 4 dupe amia^i precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caetul de sarcini special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiunl de la minister și prefectura ju- dețului, notat mai sus, cu 10 ^ile înainte de licitațiune. Art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului D-nii concurenți le vor avea în vedere la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. No. 4.366. 3,154. 1891, Maiu 6. Căile ferate române Se aduce la cunoscință generală că biletele vîndute la tote trenurile, afară de trenul ful- ger pentru Bucuresci, în filele de la 8 (20) Maiu curent până la 11 (23) Maiu curent, vor fi valabile și pentru întorcerea cu trenu- rile cari vor pleca din Bucuresci în filele de la 11 (23) până la 14 (26) Maiu curent, și anume: Biletele de tren accelerat dau dreptul la întorcerea cu trenurile accelerate și cu tre- nurile de persone, iar biletele de trenurile de persone numai pentru întorcerea cu trenurile de persone. întreruperea de călătorie nu este permisă nici la ducere, nici la întorcere. Prin între- ruperea de călătorie la ducere, posesorul biletului perde dreptul de a se întorce cu jumătatea inferioră a acestui bilet. Militarii și copiii cari călătoresc tot-d’a-una cu jumătăți de bilete nu se bucură de nici o altă reducere. De ore-ce întorcerea călătorilor cărora li se eliberâză bilete de carton se face pe basa jumătăților inferiore ale biletelor cari sunt stampilate pe dos, călătorii sunt rugați să vegheze, în propriul lor interes, ca persona- lul de tren să le ia, la venirea în Bucuresci, numai partea superioră a acestor bilete care este stampilată pe față. Reclamațiunile cari s’ar presența din cau- sa neobservărei acestei disposițiunl nu se vor lua în considerațiune. In stațiunile în cari nu sunt bilete de car- ton pentru Bucuresci, călătorii vor primi bi- lete imprimate pe hârtie subțire, care se com- pune din duoă părți: un bilet și un cupon de control; la ducere se retrage cuponul de con- trol, iar întorcerea se face pe basa biletului care a rămas în posesiunea călătorului dupe sosirea în Bucuresci. No. 45.919. ₐ 1891, Maiu 3. —La acâstă direcțiune (serviciul comercial), fiind vacant un post de desemnator pentru lucrări grafice de statistică, plătit cu 2.400 lei anual și indemnisare de locuință, perso- nele având cunoscințele necesare, cari ar dori să ocupe acest loc, vor adresa cererile lor direcțiunei generale, secția comercială, în gara de Nord, însoțite de actele și certifica- tele ce ar avea. Cererile vor fi admise numai până la data de 19(31) Maiu 1891. Candidați! se vor presinta la direcțiune în (lina de orele 11a. m., spre a fi su- puși unul concurs, consistând în efectuarea unei lucrări de statistică grafică. No. 46.696. 5,3ș. 1891, Maiu. — Se aduce la cunoscință generală că, din causa de aglomerație de mărfuri, se reduce, cu începere de la 25 Aprilie stil noîi 1891 și până la alte disposițiunl, timpul de încăr- care și descărcare a vagonelor pe tote liniele căilor ferate române, de la 9 la 6 ore. No. 39.640. ₃ 1891, Aprilie. —Se dă în întreprindere furnitura a 2.000 tone blocuri de piatră pentru anroșamente predate pe linia Buda-Slănic. Amatorii vor adresa ofertele lor sigilate către direcțiunea generală a căilor ferate ro- mâne, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru blocuri de anroșamente pe Buda-Slănic. Licitația din 17 Iunie stil nou 1891.» Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în ₂₄ 1891, Aprilie 30. Casieria generală a județului Ialomița Pentru că D-nii arendași al moșiilor pen- dinte de eforia spitalelor civile din Bucuresci, notate mai jos, n’au fost consecinți cu plala sumelor ce datoreză din arenei le acelei moșii; Casieria, conform cu disposițiunile art. 12 și 13 din legea de urmărire, publică spre cu- noscința generală că, în țliua de 21 Maiu 1891, se va vinde, în comuna Luciu, un va- por de treierat putere 12 cai, o batoză Claiton, 4 cai la păr vineți, 2 trăsuri pe ar- curi, 30 boi mari, 20 vaci mari și 50 oi mari, averea sechestrată D-lul D. Zisu, aren- dașul moșiei Luciu Giurgeni, sechestrat pen- tru neplata arențlei în sumă de lei 15.000. Iar în ^iua de 19 Maiu 1891 se va vinde, în, fața casinulul național, 1.400 hectolitri porumb aflat în șliuleți, în duoă porumbare, situate pe moșia Urziceni, partea I și II, a- verea D-lui D. Zisu, sechestrat pentru neplata sus țlisei arențli. In țliua de 21, la comuna Fundu-Crăsani, 340 oi, averea D-lui Al. Petrescu și Stoean lorga, arendașii moșiei Crasani-de-Jos, pen- tru neplata arențlei de lei 2.386, bani 50. Amatorii, pentru a putea concura la lici- tație, urmâză mai ântâiu să depună o cauțiune de 5 la sută, în numerar sau efecte publice garantate de Stat, potrivit cu valorea presu- mativă a averei pusă în vînțlare. In termen cel mult de trei țlile de la apro- barea licitației, personă asupra căreea s’a ad- judecat vînțlarea este obligat să verse la ca- sierie prețul integral al averei ce s’ar adju- deca asupră’i. In cașul contrariu se va considera că a re- nunțat la cumpărătore și garanția provisorie va rămâne in folosul eforiei. Averile puse în vînZare se vînd dupe locul unde se află și în starea în care se găsesc. Tdte cheltuelile ce se vor ocasiona cu mă- surătdrea și cu predarea privesce pe cumpără- tor; osebit de cheltuelile vorbite mai sus, D-nii cumpărători sunt obligați a plăti și taxa de înregistrare cuvenită Statului, con- form art. 33 din legea timbrului. D-nii debitori sunt rugați a fi presenți la licitație spre a semna actele de vînțlare; căci în cas contrariu vînZarea se va face în lipsă și cu ori-ce preț va eși la licitație, fără ca e- foria să ia veri-o răspundere. Licitația se va considera definitivă numai dupe aprobarea de către eforie. No. 6.372. 1891, Maiu 3. Casieria generală a județului R.-Sărat Personele notate mai jos datorâză Statu- lui din venituri domeniale și altele sumele următore: Din arenei de moșii D. Enache larca, fost arendaș al moșiei Sdronțoiu și Obilesci, pe anii 1878 și 1879, lei 7.462, bani 50. Idem pentru moșia Sfora, în hotarul Obi- lesci, pe 1879, lei 4.295, bani 80. D. Costache loan, idem Faraonele, pe anii 1877 și 1878, lei 1.628, bani 38. D. G. Fleva, idem Ghergheasa sau Bătrâna,, pe 1879, lei 49.728, bani 38. D. C. Ștefănescu, idem Peleticu de la munte, pe 1876 și 1877, lei 1.577, bani 41. Preotul Ghenadie I. Popovici, idem moșia Jitia cu prăvălie, pe 1882 și 1883, lei 843, bani 44. D. Ion Giungu, chiria viei din Urichesci, pe 1880/81, 1881/82 și 1882/83, lei 692, bani 50. Pentru, deficite din rearendare D. Alexe Bulea, difîcit din rearendarea moșiei Mușetesci sau Jideni, pe 1878, lei 50.432, bani 85. Idem pentru moșia Văceni sau Jărlău, lei 128.020, bani 52. D. Arislide Vasilescu, deficit din răscum- părarea unei vii din comuna Blidarile, lei 1.360. Taxe de poduri peste rîuri Moștenitorii defunctului G. Tahopol, taxe de poduri pe anii 1875, 1876,1877 și 1878, lei 48.247, bani 7. Arenei de moșii ale eforiei D. Gheorghe Pipi, din arenda moșiei Va- tra-SchituluI-Măxineni, pe 1866, 1867 și 1868, lei 49.724, bani 73. Casieria rogă prin acâsta pe tote autorită- țile financiare și administrative din țâră să bine-voiască a cerceta în tot coprinsul județu- lui și, dovedindu’i că posedă avere dânșii sau moștenitorii lor, să’I pună imediat în urmă- rire pentru achitarea acestor sume, comuni- cându’i de resultat. No. 5.772. 1891, Maiu 3. Casieria generală a județului Suceava Controlorul fiscal al circumscripției II, din județul Suceava, conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acâsta că, în țliua de 16 Maiu 1891, orele 12 din ții, se vor vinde prin licitație, în urbea Fălticeni, județul Suceava, strada Ermarocului, averea ce s’a sechestrat pentru neplata dărilor da- torite. A verea sechestrată este: 2 boi jugari, o vacă cu vițel, 5 gonitori și 14 mascuri, 22 total; avere sechestrată cu procesul-verbal No. 83 din 1891, de la D. Gh. D. Gheoigiu, arendașul moșiei Statului Boroaia, pentru câștiurile datorite pe 1890 până la 1891 și 1 Aprilie 18»! până la 1892, plus procente. Prin urmare, aceia cari vor voi a concura la licitația acestei averi, să se presinte la lo- cul indicat, în țliua și orele fixate. Se cere concurenților să depună mal ântâiii o garanție de 5 la sută din valorea averei. No. 99. 1891, Aprilie 29. — Controlorul fiscal al circumscripției II, din județul Suceava, conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acâsta că, în țliua de 19 Maiu 1891, orele 12 din ții, se vor vinde prin licitație, în comuna Bo- roaia, plasa Moldova, județul Suceava, averea ce s’a sechestrat pentru neplata dărilor da- torite. Averea sechestrată este: 10.000 kilograme (1 vagon) ovăz din re- colta anului 1890, sechestrat cu procesul- verbal No. 83 din 1891, de la D. Gh. D. Gheorgiu, arendașul moșiei Statului Boroaia, pentru câștiurile datorite pe 1'890—91 și 1 Aprilie 1891—92, plus procente. Prin urmare, aceia cari vor voi a concura la licitația acestei averi, să se presinte la locul indicat, în țliua și orele fixate. Se cere concurenților să depună mai ântâiu o garanție de 5 la sută din valorea averei. No. 100. 1891, Aprilie 29. — Controlorul fiscal al circumscripției II, din județul Suceava, conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acâsta că, în țliua de 23 Maiii 1891, orele 12 din ții, se vor vinde prin licitație, în orașul Făl- ticeni, strada Ermarocului, averea ce s’a se- chestrat pentru neplata dărilor datorite. Averea sechestrată este: 2 vaci cu viței, 6 vaci sterpe, 2 buhai, 4 gonitori juncani, 3 gonitâre, 3 mânzați bouțl, 2 mânzate vițele, un cal, 5 iepe și-2 costrușe, 30 total; sechestrate cu procesele-verbale No. 43 și 53 din 1891, de la D. arendaș al moșiei Statului Rădășeni; tdte aceste vite sunt amanetate și la casa creditului agricol din județul Suceava, pentru împrumutul de lei 2.800. Prin urmare, aceia cari vor voi a concura la licitația acestei averi-, să se presinte la lo- cul indicat, în țliua și orele fixate. Se cere concurenților să depună mal ântâiu o garanție de 5 la sută din valorea averei. No. 105. 1891, Aprilie 30. MINISTERUL DE RESBEL Pentru aprovisionarea furagelor (fân, o- văz și paie) necesare armatei de la 1 Sep- tembre 1891 la 1 Septembre 1892, în tdte 654 Monitorul oficial 8 Maiu 1891 garnisonele de la reședința județelor, precum și la scola Bistrița (județul Vâlcea), herghe- lia militară Nucet (județul Dâmbovița) și în garnisona Slobozia (județul Ialomița), admi- nistrația centrală a resbelului publică spre cu- noscința generală că, în Ziua de 3 Iunie 1891, orele 2 dupe amiaZl, se va ține licitație pu- blică în fie-care din garnisonele arătate mal sus de către comisiunile locale numite de minister în acest scop. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—56 inclusiv din legea comptabilităței ge- nerale a Statului, prin oferte sigilate însoțite de o garanție în numerariîi sau efecte publice, calculat pe 10 °/o valorea furagelor ce voesce a preda fie-care concurent. Cantitățile de furage necesare armatei pen- tru fie-care garnisonă, modul de pred ard, ca- litatea furagelor, precum și cele-alte condi- țiuni cerute acestei aprovisionări, sunt pre- văzute în caetele de sarcini stabilite de mi- nister .și cari se pot vedea de doritori în tote Zilele de lucru până în Ziua licitației, în can- celariele comandamentelor, acolo unde este reședința de corpuri de armată sau divisii, și în cancelaria comandanților de gamisone în cele-alte localități. Supralicitați! pentru acâstă aprovisionare nu se va ține. Ministerul de resbel ’șî reservă dreptul a decide asupra resultatului licitației în termen de 10 Zile de la primirea proceselor-verbale de adjudecațiune, dupe care decisiune sau se va încheia contractul cuvenit, dacă se va a- proba, sau se va înapoia garanțiile oprite concurenților cari au avut cele mai scăZute prețuri la licitație în cașul când ministerul va găsi că resultatul obținut nu este avanta- gios și va decide aprovisionarea în regie. No. 1.872. 54.31. 1891, Februarie 21. Serviciul intendenței corpului Iii de armată Pentru aprovisionarea cărbunilor de pă- mânt „Cardif“ necesari trupelor și stabili- mentelor militare din acest comandament pe timpul de la 15 Octombre 1891 la 15 Martie 1892, în cantități aproximative de: 35.000 kilograme cărbuni pentru regi- mentul 11 dorobanți din Galați. 90.000 kilograme cărbuni pentru regi- mentul 4 linie din Galați. 300.000 kilograme cărbuni pentru spita- lul militar din Galați. 80.000 kilograme cărbuni pentru regi- mentul 7 artilerie din Focșani. 13.000 kilograme cărbuni pentru regi- mentul 2 geniu din Focșani. 5.000 kilograme cărbuni pentru regimen- tul 3 artilerie din Brăila. 80.000 kilograme cărbuni pentru regi- . mentul 2 roșiori din Slobozia. Conform ordinului ministerului de resbel No. 3.786 se publică spre cunoscința gene- rala că, în Ziua de 8 Iunie 1891, orele 3 p. m., se va ține licitație la Galați, în localul comandamentului corpului III de armată, strada Cuza-Vodă, No. 50, de către serviciul intendenței; la Focșani în localul divisiel VI infanterie, tot de către serviciul intendenței; iar în garnisonele Brăila și Slobozia de către comandanții acelor garnisone. Caetul de sarcine în care se prevăd condi- țiunile necesare acestei aprovisionări se pote vedea în tdte Zilele de la orele 9—12 și de la 2—5 p. m. Licitația va avea loc prin oferte sigilate conform caetului de sarcine și art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Pentru a putea concura la acâstă licitație, amatorii, pe lângă actele prev^Zute la art. 1 din caetul de sarcine, vor depune și o garan- ție de 10 la sută din valorea cărbunilor pen- tru cari vor concura, în numerariu sau în efecte publice ale Statului. No. 7.597. 1891, Aprilie 30. Regimentul 1 roșiori Comisia de administrație a regimentului 1 roșiori, urmând a ține în Ziua de 15 Iunie 1891, orele 10 a. m., în localul cor- pului, licitația publică, prin oferte sigilate, pentru aprovisionarea următorelor efecte de mic echipament: .630 cravate, 630 ștergare, 210 necesare, 437 traiste de orz și 437 țesell, dupe dimen- siunile și calitatea modelelor țipe, ce se pot vedea la corp în tâte Zilele de lucru; se pu- blică spre sciința generală. Predarea tutulor efectelor se va face o singură dată, dupe o lună de la data con- tractului, în localul regimentului, staționat în Constanța. Gondițiele și garanția cerută, spre a se admite doritorii la concurență, este ca, în Ziua de licitație, o-dată cu ofertele D-lor să presinte și garanția de 10 la sută pentru suma de lei 1.472, bani 50. Regimentul 3 dorobanți Comisia de administrație a regimentului 3 dorobanți, având necesitate de 269 cravate, 269 ștergare și 90 necesare, publică licitație pentru Ziua de 20 Maiu, care se va ține în cancelaria regimentului, palatul administra- tiv, la orele 9 a. m. Doritorii cari vor voi a concura se vor pre- senta la Ziua și ora mal sus arătată, având și garanție în regulă conform legel de comp- tabilitate a Statului. Modelele țipe se pot vedea în ori-ce Zi de lucru, în cancelaria oficerului cu îmbrăcă- mintea, de la orele 8 diminâță până la 4 sâra. No. 248. 1891, Maiu 2. Regimentul 8 dorobanți In Ziua de 14 Maiu a. c., orele 9 dimi- nâța, se va ține licitație, la regimentul 8 do- robanți, pentru darea în antreprinsă a carne! necesară trupei în cursul anului 1891-92. Doritorii a lua parte la acâstă licitație se vor presenta la cancelaria regimentului, în Ziua și ora sus Z'^- —Conform ordinului ministerului de resbel cu No. 3.401, comunicat cu al divisiel V sub No. 3.540, în Z*ua de 15 Iunie 1891, s’a destinat a se ține licitație publică, în cance- laria regimentului, pentru aprovisionarea efectelor de micul echipament, adică: 284 cravate, 284 ștergare și 95 necesare. Amatorii ce vor voi să aprovisioneze aceste efecte, sunt rugați a se presinta în arătata Zi, orele 10 diminâță, cu garanție în regulă, pentru a concura. Modelele țipe și caetul de sarcine se pot vedea în tâte Z^ele în cancelaria regimen- tului. No, 1.154. 1891, Maiu 4. Spitalul militar central Spitalul militar din Bucuresci având tre- buință a ’și aprovisiona Zilnic carnea necesară pentru hrana bolnavilor pe timp de la 1 Septembre 1891 până la 30 Septembre 1892 inclusiv, se publică spre cunoscința amatori- lor că, în Ziua de 1 Iunie 1891, orele 9 di- mineța, se va ține licitație publică orală în acest scop, în localul noului spital militar din strada Francmasonă No. 46. Caetul de sarcine, care coprinde tdte con- ditiunile cerute, se pote vedea la spital în fie-care Z'- Pentru ca concurențil să fie admiși la lici- tație urmâză a depune provisoriu o cauțiune da 200 lei; iar dupe adjudecare vor depune, până la expirarea contractului, garanția de 1.500 lei în numerariu sau efecte de ale Statului. No. 2.578. 1891, Maiii 2. Manutanța militară de pâine Fiind-că nici în Ziua de 2 Maiu nu s’a presentat nici un concurent la licitația ce trebuia să se țină în cancelaria manutanței de pâine a armatei în Bucuresci, lângă ca- sarma Malmaison, pentru aprovisionarea a 800.000 kilo lemne esență mole; Se publică din noii a patra licitație pentru Ziua de 20 Maiu, orele 2 p. m. Licitația se va ține în conformitate cu art. 40—57 inclusiv din legea comptabilităței generale a Statului, prin oferte sigilate înso- țite și de o garanție, în numerar sau efecte pu- blice, calculată 10 la sută din valorea oferită. Caetul de sarcine se pâte vedea în tdte Zi- lele de lucru, de la orele 8 — 12 a. m. și de la 2 — 6 p. m., la cancelaria manutanței. ANUNGIURI JUDICIARE LIGITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat D. președinte al tribunalului Ilfov, secția II civilo-corecțională, prin adresa No. 4.772 și conform jurnalului încheiat tot de acel tribunal cu No. 2.222 din 1890, a cerut a se pune în vînZaie cu licitație pentru eșirea din indiviziune a imobilului din strada Chin- dii No. 11, averea moștenitorilor defunctului Safta Fotache, începându-se licitația acestui imobil de la suma de lei 2.000; asupra aces- tui imobil nu se află nici o sarcină. Se face dar cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul acestui tri- $ Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 655 bunal în țliua de 8 Iunie 1891, la orele 11 diminâța; având în vedere că toți acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri-ce alt drept asupra imobilului în ces- tiune să se arate la tribunal, înainte de țliua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pre- tențiunile; căci în cas contrarii! veri-ce ce- reri se vor ivi nu se vor considera. No. 4.253. 1891, Aprilie 16. Tribunalul Prahova, secția I D-na Maria D. Șterian, de profesiune me- najeră de casă, domiciliată în Bucuresci, strada Accidentu No. 9, pentru suma de câte 120 lei lunar, socotit de la 22 Iunie 1888, data intentărel acțiunei, pe timp de un an, ca pensie alimentară, ce are a lua în virtutea decisiunilor cu No. 199 și 263 din 1888, ale onor, curți de apel din Bucuresci, sepția III, învestite cu formula executorie, a căror coprindere urmâză: Curtea de apel din Bucuresci, secția III Decisiune Ședința de la 27 Septembre 1888. Curtea compusă din D-nii: G. Schina, pre- ședinte; M. Poenaru Bordea, G. Bagdat, M. Zenide, I. Dobrescu, supleant în cercetări locale. No. 199. Astățli, fiind cercetarea apelului făcut de Maria D. Sterian în contra sentinței tribu- nalului Prahova, secția I, No. 173 din 1888, s’a presentat numai apelanta, asistată de D. advocat C. Pistreanu, lipsind intimata Maria I. Sterian, care a fost citată și primită de densa citațiunea. Apelul fiind în termen s’a dat citire sen- tinței, dupe care D. Pistreanu a susținut că soțul apelantei încetând din viață în luna lui Maiu și densa neputând cere restituirea do- tei de 11.000 lei noui, drept anul de doliu, abitațiune și vestminte ce urmâză a se procura din averea mortului succedat de mama sa, in- timata de a^Li, cere o pensie de întreținere de lei 200 lunar. Curtea, Asupra apelului făcut de Maria D. Sterian în contra sentinței tribunalului Prahova, sec- ția I, No. 173 din 1888; Avend în vedere*că Maria D. Sterian a chemat în judecată pe Maria I. Sterian pen- tru a fi condamnată a’l plăti lunar lei 200 ca pensiune alimentară și pe timp de un an, drept dobânzile cuvenite la dota sa, abitați- une și vestminte anului de doliu; Considerând că femeia, față cu dișposițiu- nile art. 1.279 din codul civil, are facultatea de a cere, sau dobențlile cuvenite la dota sa, abi- tațiune și vestminte pentru anul de doliu, saii alimente din succesiunea rămasă pe urma de- functului său bărbat; Considerând că curtea, apreciând asupra cuantumului sumei pretinsă de apelantă în raport cu succesiunea- rămasă pe urma de- functului, cu dota adusă la căsătorie și cu po- sițiunea soților în societate, o fixâză la suma de lei 120 lunar; Pentru aceste motive, în numele legei, de- cide : Admite apelul făcut de Maria D. Sterian contra sentinței tribunalului Prahova, secția I, No. 173 din 1888; Reformâză menționata sentință, și Condamnă pe Maria I. Sterian a plăti câte lei 120 lunar apelantei Maria D. Sterian ca pensiune alimentară și pe timp de un an, so- cotit de la 22 Iunie 1888, data intentărel acțiunei; Se mal condamnă și la 150 lei taxele de timbru și apel către Stat. Decisiunea este supusă oposițiunel, recur- sului și revizuitei. Dată și citită în ședință publică astăzi, 27 Septembre 1888. G. E. Schina, M. Zenide, M. Poenaru Bordea, N. G. Bagdat. Grefier, Cara-Bela. Grefa curței de apel din Bucuresci, secția III Acâstă copie, fiind conformă cu originalul, se atestă. Grefier, V. Economu. Șeful portăreilor curței de apel din Bucuresci Astățli, 17 Octombre 1888, s’a expediat presența copie spre a se da în primirea D-nei Maria D. Sterian, strada Accidentu No. 9, Bu- curesci. Copia s’a scos pe hârtie simplă, în baza actului de paupertate aflat la dosar. Șef portărel, N. A. Cioranu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Curtea de apel din Bucuresci, secția 111 Decisiune No. 263. Ședința de la 15 Decembre 1888 Curtea compusă: Președința D-lul G. Economu, membru cel mai vechiu; membru presinte, D. M. Po- enaru Bordea, supleant I. Dobrescu. Astăzi, fiind cercetarea oposițiunel făcută de Maria I. Sterian în contra decisiunel a- cestei curți cu No. 199 din 1888, s’a pre- sintat intimata Maria D. Sterian, asistată de D. advocat C. Pistreanu, lipsind apelanta, care a primit>citațiunea cu No. 7.005. D. Pistreanu a cerut respingerea oposi- țiunel. Curtea, Asupra oposițiunel făcută de D-na Maria I. Sterian fn contra decisiunel acestei curți cu No. 199 din 1888; Avend în vedere că oponenta, primind ci- tațiunea cu termenul de ații, nu s’a presintat a ’și susține oposițiunea și, prin urmare, cată a se respinge; Avend în vedere disposițiunile art. 149 din procedura civilă; Pentru aceste motive, în numele legei, de- cide: Respinge oposițiunea făcută de Maria I. Sterian în contra decisiunel acestei curți No. 199 din 1888, pe care o manține. Decisiunea se pronunță definitiv, fiind su- pusă recursului și revizuirei. Dată și citită în ședință publică astăzi, 15 Decembre 1888. G. D. Economu, M. Poenaru Bordea, 1. Dobrescu. Grefier, Cara-Bela. Grefa curței de apel din Bucuresci, secția 111 Presența copie, fiind conformă cu origina- lul, se atestă. p. Grefier, M. Tănăsescu. Șeful portăreilor curței de apel din Bucuresci Astățll, 14 Ianuarie 1889, s’a expediat presența copie spre a se da în primirea D-nei Maria D. Sterian, domiciliată în comuna Bu- curesci strada Accidentu No. 9, scoțându-se pe hârtie simplă, în baza actului de pauper- tate aflat la dosar. Șeful portăreilor, N. A. Cioranu. Dăm putere și ordonăm tutulor agenților administrativi să execute presența decisiune, procurorilor să stăruiască pentru a ei adu- cere, la îndeplinire; și spre credință s’a sem- nat de noi. G. Schina, G. D. Economu, G. N. Eus- tațiu. Grefier, Cara-Bela. A cerut punerea în vînțlare cu licitație pu- blică a caselor cu locul lor, situate în urbea Ploescl, suburbia Buna-Vestire, calea Buna- vestire No. 39, averea D-nei Maria I. Ste- rian, de profesiune menajeră de casă, domici- liată chiar în aceste case, a căror vînțlare s’a încuviințat prin jurnalul încheiat sub No. 6.587 din 1889. Averea urmărită și pusă în vînțlare este: Un loc situat în Ploescl, suburbia Buna- vestire No. 39, învecinat la răsărit cu pro- prietatea D-lui Nae Popescu, la miațlă-^i și apus cu calea Buna-Vestire și la miațlă-nopte cu proprietatea D-lui Ghiță Davidescu, având pe dânsul următorele îmbunătățiri: 1. O pereche case de zid în paiantă, com- puse din patru camere, o cameră, sală la mijloc și pivniță de desubt, în față despre sore apune la partea caselor despre miațlă- nopte d’asupra gârliciului pivniței geamlîc cu geamuri, învelite cu șindrilă. 2. O cuhnie de scânduri pentru vară, în- velită tot cu șindrilă. 3. O latrină de scânduri, învelită tot cu scânduri. Descrisul imobil, dupe atestarea grefei, nu s’a găsit afectat la nici o sarcină popritore. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul aces- • tui tribunal în țliua de 1 Iunie 1891, orele 10 diminâța; având în vedere că toți acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă saii ori-ce alt drept asupra aces- tui imobil urmărit ca, înaintea țlilei de adju- 656 MONITORUL OFICIAL decare, să se presinte la acest tribunal și secție spre a ’și arăta pretențiunile lor, conform alin. III de sub art. 506 din procedura civilă. No. 6.283. 1891, Maiu 3. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, sec- ția comercială, cu No. 4.490 din 1891, se pu- blică spre generala cunoscință că, în Ziua de 14 Maiii 1891, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, pe piața tribunalului, mărfurile falitului G. D. Psinachis, și în cas de nu se va putea ter- mina vînțlarea în acea ții va continua și în cele următore. No. 6.385. 1891, Maiu 3. — Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 4.485 din 1891, și ordonanței D-lul jude-comisar cu No. 2.231 din 1891, al falimentului Rafailovici, se pu- blică spre generala cunoscință că, în țliua de 15 Maiu 1891, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitațiune pu- blică, lă localitate la obor, în șoseaua Mihaiu- Bravu No. 22, marfa falitului Rafailovici, compusă din marfă de manufactură prevă- zută în inventaria. No. 6.404. 1891, Maiu 3. — Conform adresei corpului portăreilor tribunalului Teleorman cu No. 719 din 1891, șe publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 16 Maiu 1891, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, în localul bursei din Bucu- resci, prin sindicul acelei burse, următorele efecte: 16 scrisuri funciare rurale 5 la sută cu 44, 54 și 56 cupâne și 12 titluri rentă amortisabilă 4 la sută cu 42 cupâne, tote în valore de lei 36.000, avere a D-lui Baron Teodora Nicolici, urmărite pentru despăgu- birea D-lor Ion Cristodorescu și C. Conovicl. No. 6.198. 1891, Aprilie 30. — Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, cu No. 4.530 din 1891, se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 16 Maiu 1891, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin lici- tație publică, la fața locului, în Bucuresci, strada Cazărmel No. 29, averea mobilă a D-lui Ion Dumitru, compusă din mobilier de casă, urmărită pentru despăgubirea societă- ței de asigurare „Dacia-România". No. 6.448. 1891, Maiii 4. Comisarul de urmărire al ocolului I din Bucuresci D. jude al ocolului I din Bucuresci, prin adresa No. 3.913 din 1891, a fixat Ziua de 13 Maiu 1891 pentru închiriare cu licita- țiune publică, în pretoriul acelei judecătorii, a o parte din imobilul D-lui Em. Popișteanu, din strada Sfinților No. 77, spre despăgubi- rea D-nei Theodorina Comănceanu de su- mele ce are a mai primi cu cărțile de jude- cată No. 3.478 și 3.089 din 1890, învestite cu formula executorie. Amatorii să se presinte în pretoriul ace- lei judecătorii dupe orele 11 a. m., când urmâză a se efectua închiriarea. No. 700. 1891, Maiii 4. — Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului IV din Bucuresci, prin adresa cu No. 2.353 din 1891, a fixat Ziua de 14 Maiii 1891 pentru a se vinde cu licitație publică, la fața locului, calea Dudesci No. 95, averea mobilă a D-lul Leon Blumenfeld, com- pusă din diferite mărfuri de manufactură și altele, urmărită spre despăgubirea D-nei Va- silichia Nedelcovici, cesionara D-lui M. Dia- mant, de sumele ce are a primi cu cartea de judecată No. 180 din 1891, a acelei judecă- torii, învestită cu formula executorie. VînZarea se va efectua în arătata Zi, înce- pând dupe orele 11 a. m. No. 708. 1891, Maiu 4. Comisarul de urmărire- al ocolului V din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa cu No. 3.793 din 1891, a fixat Ziua de 16 Maiu 1891 pentru vînțlarea prin licitațiune publică a averei mobilă a D-lui Gheorghe Mark, "compusă din duoă lavoaredenuc noul, urmărite pentru despăgubirea D-lui I. Gheor- ghescu de sumele de bani ce are a primi cu cartea de judecată No. 489 din 1891. VînZarea se va face pe piața S-ta Vineri și va începe la orele legale. No. 592. 1891, Maiii. CITAȚIUNI Curtea de apel din Bucuresci, secția II D. N. Gasandrescu, fost cu domiciliul în comuna BraZi-de-Sus, administratorul moșiei BraZii, se vestesce prin acâsta una și singură citație ca, la 17 Septembre 1891, orele 10 și jumătate diminâța, să vină a se înfățișa în pro- ces pentru calomnie, pregătit cu tote actele necesare; cunoscând că la cas de nevenire procesul se va resolva în lipsă, conform art. 182 din procedura codului penal. No. 4.744. 1891, Maiu 4. Curtea de apel din Bucuresci, secția III D. losef Theil, cu domiciliul peste fron- tieră, se vestesce prin acâsta ca, la 11 Oc- tombre 1891, orele 10 diminâța, să vină a se înfățișa în personă spre a răspunde la in- terogatoriu în procesul ce are cu lulia Hein- lein pentru pretenții, pregătit cu tăte ac- tele necesarecunoscând că la cas de neve- nire se va resolva în lipsă, conform art. 148 din procedura codului civil. No. 3.464. 1891, Maiu 3. Curtea de apel din Craiova, secția II D. Șmil Elman, tatăl și tutorele minorilor Bemhard și Friț, moștenitorii repausatel Ruhala Elman, născută Boto.șeneanu, cu do- miciliul necunoscut, este citat prin acâstă singură sorocire să vină la secția II a curței din Craiova în Ziua de 24 Iunie 1891, orele 8 Maiu 1891 11 diminâța, spre a se judeca cu Isidor Schlei- cher și alții pentru bani; cunoscând că nefîind consecuent, se va cerceta procesul în lipsă. No. 4.422. 1891, Aprilie 30. Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională D. Louis Cherson Chon, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâză prin acesta ca, in Ziua de 13 Maiii 1891, orele 11 a. m,. să se pre- sinte la acest tribunal spre înfățișare în pro- ces cu Beți Chon pentru divorț; contrariu procesul se va judeca in lipsă, conform legei. No. 10.923. 1891, Maiii 3. — D. Costică V. Costescu, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal în Ziua de 14 Maiu 1891, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul preveZut și penat de art. 309, al. III din codul penal; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 8.191. Tribunalul Argeș D. Rădulescu Dumitru, servitor la D. C. Velcu, din Găesci, județul Dâmbovița, este citat prin acesta^ca, în Ziua de 8 Maiu 1891, orele 10 a. m., să vină la acest tribunal spre înfățișare ca inculpat pentru faptul prevăzut și penat de art. 323 din codul penal; contra- riu se vor face cele legale. No. 653. 1891, Ianuarie. Judecătoria ocolului I din Bucuresci D. W. Werner, fost cu domiciliul în strada Mina No. 7, actualmente necunoscut, este vestit prin acâsta a se presinta în pre- toriul acestei judecătorii în Ziua de 18 Maiu 1891, orele 10 și jumătate a. m., în poprire făcută în manile casei G. Neidlinger; cu- noscând că s’a aplicat art^-151 din proce- dura civilă și în lipsă se va resolva procesul conform cu legea. 1891, Maiu 4. Judecătoria ocolului Buzâă D. Dumitru Ion Felcera, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în Ziua de 9 Maiu 1891, orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestei judecătorii pentru a fi ascul- tat ca inculpat pentru furt; cunoscând că nefîind următor se va judeca în lipsă, con- form legei. No. 7.829. 1891, Maiu 3. — D. Pantelimon Teodorescu Lăcătușu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în Ziua de 9 Maiu 1891, orele 10 diminâța, să se presinte înaintea acestei judecătorii pentru a fi ascultat ca inculpat pentru furt; cunoscând că nefiind următor causa se va judeca în lipsă, conform legei. No. 7.980. 1891, Maiu 3. —D. Franț Lăcătușu, cu domiciliul necu- noscut, este citat ca, în Ziua de 9 Maiu 1891, orele 10 diminâța, să se presinte înaintea acestei judecătorii pentru a fi ascultat ca in- culpat pentru furt; cunoscând că nefîind ur- mător se va judeca în lipsă, conform legei No. 7.981. 1891, Maiii 3. (Supliment) MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1891 MANDATE* DE ADUCERE Judele de instrucție al tribunalului Buziu In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, Paul Teodoru, judecător de instruc- ție pe lângă tribunalul de BuzSti, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură crimi- nală, mandăm și ordonăm ca Gheorghe Eco- nomide, logofăt de moșii, cu domiciliul ne- cunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată spre a i se lua interogatoriul ca in- culpat. Cu executarea acestui mandat se însărci- nâză agenții puterei publice, cari se vor con- forma cu prescripțiunile art. 99,101,110 și următorii din (jisa procedură. Dat la 2 Maiu 1891. No. 1.053. Parchetul tribunalului Tulcea In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Tulcea, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agen- ților forței publice să aducă înaintea nostră, conformându-se legel, de îndată, pe Gheorghe Bratu, fost domiciliat în Alifac, plasa Baba- dag, acum dispărut, spre a fi ascultat asupra faptului de falsificare de monete ce i se im- pută. Cerem de la toți depositarii forței publice de a da ajutor, în cas de trebuință, pentru executarea mandatului de față. Dat la 2 Maiii 1891. No. 2.132. MANDATE DE ARESTARE Judecătoria ocolului Bacăă In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Bacău; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței No. 1.343, pronun- țată în audiența de la 3 Septembre 1890, prin care condamnă pe Alta Vainer la 10 lei a- mendă contravenție și preschimbată amenda, conform art. 30 din codul penal, în 2 țlile închisore, majoră, de profesiune negustorăsă, cu domiciliul necunoscut, la închisore poli- țienăscă pe termen de 2 țlile, pentru că a comis faptul de contravenție pentru călcare de re- gulament. Cerem ca orl-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numita la casa de arest din Bacău; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numita la țlisul arest pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la privarea sa de libertate, când la expirare o va elibera de nu va fi deținută pentru alte cause; Cerem ca orl-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea presentulul mandat. Dat la 30 Aprilie 1891. No. 6.231. — In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Bacău; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței No. 818, pronunțată în audiența de la 26 Maiu 1890, prin care condamnă pe losef Bernard la 10 lei amendă contravenție, preschimbată amenda in 2 ^ile închisore, conform art.’30 din codul penal, major, de profesiune servitor, cu domiciliul necunoscut, la închisore polițienescă pe termen de 2 țlile, pentru că a comis faptul de pără- sire de serviciu de la stăpân; Cerem ca orl-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la casa de arest din Bacău; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la /s --- 97'/. , „ . . 1890 ....... 5°/o Maiii---Noembre...... • _________ _ _ , , . , cu losur! a 20 le! . . . --- La tragere.......... 75 --- 70 --- --- --- împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale....... ..... 7»/o Ianuarie---Iulie...... 104'/. --- 104 --- --- --- 5“/. Ianuarie---Iulie...... 100’/, --- 100'/. --- ---- ---- t , urbane Bucuresci ......... 7°/o Ianuarie---Iulie...... 104VS --- ’r 104'/. --- --- 6°/o Ianuarie---Iulie...... 1037. --- 102’/. __ 5»/, Ianuarie---Iulie...... 97’/, --- 96’/, ------ --- , , , Iași......... . 5°/o Ianuarie---Iulie...... 86’/, --- 86 --- --- --- Ultim val6rea Acțiuni divid- NOMINALA 83 500 lei Întreg vărs. --- 4445 --- 1443 --- ---- Societatea de asigurare Dacia-Româaia........ 30 200 , , --- 347 --- 345 --- --- , , . Naționala.......... 55 200 , , . --- 350 ------ 345 ------ --- , , reasigurare............ 10 ■2oe , » . --- --- --- --- --- --- , română de construcțiun! și lucrări publice . . . --- 250 , , , --- 102 --- 100 __ --- , de basalt artificial........... 30 250 , w ------ --- --- --- ------ ~- y pentru fabricarea hârtiei......... --- 100 , , , --- --- ------ --- --- Banca României................ 10 200 . . , .--- --- --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E CU cu cu cu CU cu SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul........... 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11111111 f 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . . cek Galbenul austriac........ 1 1 1 1 1 1 1 1 1' , . . 8 luni Corâna germană (marca)...... Paris . . . cek Lira sterlină.......... , . . 3 luni 25.38’/4-36'/. Lira otomană.......... Francia . . . cek 25.08»/4-06'/. Imperialul rusesc......... . • . 3 luni 100.10-05 Florinul austriac de hârtie ..... Viena . . . cek 99.85-25 Rubla de hârtie......... . . ■ 3 luni 2.14'/.-14 Aur contra argint (agiul)...... . nap. (scurt) 2.12'/.-12 Berlin . . . cek 123.85-80 Cereale Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE , . . 3 luni 122.00-80 In libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek » 8 luni _ Grâă............. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ^‘l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Ti 11 1 1 i 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni Porumb............ r Petersburg . 3 luni Secară ........... « Belgia . . 8 luni 99.05 Ovăz............. .... (scurt) 98.85 Orz.............. Elveția . . 3 luni Rapiță Italia ... 3 luni Fasole............ 8COMPTURI J Banca națională J scompt . . . . . • • • 5% și < \ avansuri pe deposite de efecte sau lingouri . 6% AVANSURI ( Casa de Depuneri și Conssmnațiunl: avansuri pe deposite de efecte 6»/» NB. Mercuri, 8 Maiii, Bursa va fi înshisă. Imprimeria Statului director general, alexandru oh. cantacuzino