No. 25 UN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri, 3 (15) Maiii 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL .PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL MAMEI 45 lei pe an 22 leT 50 b. pe 6 luni. Primâriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele încep din ântâia di a âe-cărel lunL OFICIAL PHEȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRIINETATR 60 lei pe an; 35 le! pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourlle postate. PUBLICAȚIUN1LK JODICIARK SE PLĂTESC ' Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 lei. OrT-ce alte acte introduse în ele so plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Eulevardui Elisabeta PREȚUL ANONCIURILOR Publicațiunile primări elor, comitetelor, etc^ linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leu. Anunciurile particularo 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decrete — Rapârte — Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Prescurtare de decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicare — Pro- gramă — DepeșI telegrafice — Diverse — Prețul ce- realelor — Buletine meteorologice. AnunciurI ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 2 Maiu MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.177 ; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. X. Consiliul județului Dolj este auto- risat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să se pronunțe asupra dispo- sițiunilor luate de comitetul permanent, cu privire la serviciul poștelor rurale. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 27 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.261. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională. Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.285; Vedând jurnalul sub No. 4, încheiat de consiliul miniștrilor in ședința de la 25 Aprilie 1891 ; In virtutea art. 77 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Comitetul permanent al județului Buzâu este disolvat. Supleanții acelui comitet sunt chiămați a îndeplini funcțiunile de membri. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 27 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. Np. 1.262. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.336; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Tăcuta, din județul Vasluiu, se disolvă pentru motivele arătate în sus citatul raport, numindu-se mem- bri în comisiunea interimară D-nii Ștefan Lăr- geanu, Ion Ilie și Gheorghe Gorcia. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.271. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vidând din raportul sub No. 1.725, ce am primit de la D. prefect al județului Vasluiu, că funcțiunea de primar al comunei rurale Tă- cuta, din acel județ, a devenit vacantă prin trecerea actualului primar în postul de per- ceptor fiscal, și intre cel-alțl membrii ai consi- liului comunal nu este nici unul cu sciință de carte pentru a putea fi însărcinat cu conduce- rea administrațiunei, ast-fel că, din acostă ca- usă, interesele comunei stau în suferință, ex- puse a se compromite, și locuitorii întâmpină dificultăți în relațiunile lor cu autoritatea co- munală, mai cu sâmă în ce privesce autenti- ficarea de acte. Subsemnatul are onâre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea co- munală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea coinisiunei interimare compusă din D-nii Ștefan Lărgeanu, Ion Ilie și Gheorghe Gorcia, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui noU consilii!. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 8.336. 1891, Aprilie 27. CAROL I, Prin grația lui Dumneaei! și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 8.337 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Gura-Niș- covului, din județul Buzâii, se disolvă pentru motivele arătate in sus citatul raport, numindu- se membri în comisiunea interimară D-nii lân Ivănescu, Ispas Popescu și Apostol lacob. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 29 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.272. 538 • Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vă^ănd din raportul sub No. 2.967, ce am primit de la D. prefect al județului Buzău, că administrațiunea comunei rurale Gura-Nișco- vului, din acel județ, se găsesce în completă desordine și interesele cele mai însemnate ale localităței sunt lăsate în părăsire, din causă că membrii cari compun actualul consiliu comu- nal negligeză cu desăvîrșire îndeplinirea înda- toririlor ce au dupe lege, nevoind a se întruni spre a se ocupa cu resolvirea diferitelor cesti- uni de atribuțiunile lor; subsemnatul are ondre a ruga pe Majestatea Vâstră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru di- solvarea acestui consilia și instituirea comisi- unei interimare compusă din D-nii Ion Ivănes- cu, Ispas Popescu și Apostol lacob, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unul nou consiliu. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargl. No. 8.337. 1891, Aprilie 27. Prin decretul regal cu No. 1.269 din 29 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. colonel August Gorjan, directorul general al telegrafelor și poștelor, și D. Ștefan Dimitrescu, șef de divisie din aceeași direcțiune, sunt numiți represen- tanți ai României la congresul postai ce se întrunesce la Viena la 20 Maiu stil nou 1891. Prin decretele regale cu data de 20 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, sunt numiți și transferați: In administrația județului Mehedinți (Decretul No. 1.232) D. Gheorghe G. Petrescu, doctor în drept de la facultatea din Gând, fost magistrat și fost director de prefectură, în funcțiunea de direc- tor al prefecturei județului Mehedinți, în locul D-lui Nicolae Gărdăreanu, care române, a fi chiămat în altă funcțiune. In administrația județului Buzeu (Decretul No. 1.233) D. Tase N. Drăgan, în funcțiunea de sub- prefect la plaiul Slănic-Pârscov, în locul D-lui G. Chirculescu, trecut în altă funcțiune. In administrația județului Argeș (Decretul No. 1.234) D. Teodor Damian, fost subprefect și po- lițaiil, în funcțiunea de subprefect la plasa Argeș, în locul D-lul C. Burely. In administrația județului Gorj (Decretul No. 1.235) D. Victor Cepleanu, în funcțiunea de sub- prefect la plasa Jiu, în locul vacant. MONITORUL OFICIAL In administrația județului Râmnicu-Sărat (Decretul No. 1.236) D. D. Pironescu, actual subprefect la plasa Râmnicu-de-Sus-Plaiul, în aceeași calitate la plasa Râmnicu-de-Jos-Gradiștea, în locul D-lul V. Teodoru, care va trece la plasa Râmnicu-de- Sus-Plaiul, în locul D-lui D. Pironescu. In administrația județului Constanța (Decretul No. 1.237) D. Andronic Gotcu, în funcțiunea de comi- sar polițienesc al orașului Medgidia, în locul D-lui I. Lăzărescu, demisionat. In administrația județului Teleorman (Decretul No. 1.238) D. P. Protopopescu, în funcțiunea de co- misar polițienesc al gărei Roșiori-de-Vede, în locul rămas vacant prin demisionarea D-lui Marin Constantinescu. Prin decretul regal cu No. 1.114 din 8 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. I. Rădulescu, administratorul plășei Tulcea, din județul Tul- cea, este însărcinat să îndepliniscă provisorii! funcțiunile de director al prefecturei acelui ju- deț, pe timpul absenței titularului în congediu. Prin decretul regal cu No. 1.239 din 20 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Gheorghe Minculescu, fost ajutor de subprefectură, este numit în funcțiunea de ajutor la subprefectură plășei Marginea-de-Jos-Orașul, din județul Râmnicu-Sărat, în locul D-lui I. G. Măică- nescu, care rămâne în disponibilitate. Prin decretul regal cu No. 1.270 din 29 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru și pe basa art. 3 o din legea comunală, D. Costache Stănescu s’a numit în funcțiunea de membru în comisiunea interimară a comunei rurale Dragosloveni, din județul Râmnicu-Sărat, în locul D-lui Dimitrie Stănescu, trecut în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 1.275 din 29 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. doctor în medicină Grigore Stroia s’a numit, provisoriti până la concurs, în postul de medic al spita- lului rural Slatina, din județul Suceava, în lo- cul D-lul doctor C. G. Orleanu, permutat. Prin decretul regal cu No. 1.276 din 29 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Ion D. Chi- rovici s’a numit în postul de econom la spița-- Iul rural Floresci, din județul Tuto va, în locul D-lui N. Stancov, demisionat. 3 MalhlSSl MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 1.281 din 29 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de finance, D. Nestor Filoti, actual secretar-comptabil, este numit administrator al casei de credit agricol, din județul Brăila, în locul D-lui C. Apostolu, care a demisionat la 9 Aprilie 1891. DECISIUNI MINISTERIALE Prin ordinul D-lui ministru de interne către prefectura județului Prahova, D. V. Georgescu este confirmat, pe diua de 19 Aprilie 1891, în funcțiunea de director al poliției orașului Ploesci, in locul devenit vacant prin demisio- narea D-lui Ștefan Brezeanu. Prin ordinul aceluiași D. ministru către pre- fectura județului Buzăii, D. George lonescu este confirmat, pe diua de 18 Aprilie 1891, in funcțiunea de comisar-director al poliției ora- șului Mizil, în locul D-lui Mihail Chirilov, care rămâne în disponibilitate. Prin ordinele aceluiași D. ministru către prefecturile respective sunt confirmați, pe diua de 17 Aprilie 1891: In administrația județului Brăila D. Nicolae G. Șișu, în funcțiunea de comi- sar polițienesc în orașul Brăila, în locul D-lui Vasile Dragomir, demisionat. In administrația județului Covurluiu D. Theodor Constantinescu, în funcțiunea de sub-comisar polițienesc în orașul Galați, în locul D-lul Gheorghe C. Constantinescu, demisionat. Prin ordinul aceluiași D. ministru către pre- fectura județului Mehedinți, D. Ion N. Geor- gescu este confirmat, pe diua de 18 Aprilie 1891, în funcțiunea de comisar polițienesc în orașul Turnu-Severin, în locul D-lui Dimitrie Sfetcovici. Prin ordinele aceluiași D. ministru către pre- fecturile respective sunt confirmați, pe diua de 15 Aprilie 1891: In administrația județului Dorohoiu D. Haralambie V. Grigoriu, în funcțiunea de copist în cancelaria subprefecturei plășei Herța, în locul rămas vacant prin încetarea din viață a D-lui Iulian Ursian. In administrația județului Teleor man D. Alexandru Golășescu, în funcțiunea de comisar-director al poliției urbei Roșiori-de- Vede, în locul D-lui Andreii) Deșu, revocat. 539 3 Maiu 189*1 Plin ordinele aceluiași D. ministru către prefecturile respective, sunt confirmați, pe diua de 16 Aprilie 1891: In administrația județului R.-Sărat D. Ștefan S. Vasiliu, în funcțiunea de co- pist în cancelaria subprefecturel plășel Mar- ginea-de-Jos-Orașul, în locul D-luî C. Rădu- lescu, demisionat. In administrația județului Suceava D. Alexandru Zăhărescu, in funcțiunea de sub-comisar polițienesc în comuna Pașcani, în locul rfimas vacant prin încetarea din viață a D-lui Grigore Folticineanu. Prin decisiunea D-lui ministru de finance No. 19.650 din 29 Aprilie 1891, se înaintezi și se numesce în serviciul caselor de credit a- gricol: La județul Tecuciu D. Theodor Tomescu, actual țiitor de re- gistre, în funcțiunea de controlor, în locul D-lui Emanoil Șendrea, numit subprefect. D. Tache Petculescu, actual ajutor țiitoru- lui de registre, în funcțiunea de țiitor de re- gistre, în locul D-lui Th. Tomescu, înaintat. D. lacomi Iftimescu, actual copist clasa I, în funcțiunea de ajutor țiitorului de registre, în locul D-lui Tache Petculescu, înaintat. La județul Tutova D. Gheorghe Munteanu, absolvent a 3 clase comerciale din Galați, se numesce în funcțiu- nea de copist clasa II, în locul D-lui Nicolae Mateescu, demisionat. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 2 Maiii Marți, 30 Aprilie, la orele 2 dupe amia^i, M. S. Regele a bine-voit a primi în audiență pe D. maior Muel- ler, atașat militar pe lângă Lega- țiunea Germaniei, care avu onorea de a ’l remite anuarul armatei im- periale pe anul 1891. PROGRAMA SERBĂREI JUBILEULUI DE 25 ANI DE DOMNIE A M. S. REGELUI GAROL I In țera întrâgă se va serbători acestă prin autoritățile consti- tuite, iar primarii comunelor ur- bane și rurale din totă țâra se vor afla în Bucuresci in sera de Joi, 9 Maiu. MONITORUL OFICIAL Joi, 9 Maiu In preziua ^ilei de 10 Maiu se va celebra în tote bisericile din țeră un oficiu religios de seră. La 8 7₂ ore sera tote musicele militare din garnisona Bucuresci vor executa retragerea cu facle la Palat, plecând din piața St. Gheor- ghe-Nou. Vineri, 10 Maiu Revărsatul ^ilei de 10 Mai ti va fi salutat în Capitală cu 3 salve de artilerie, cât și în cele-alte reședințe unde se află acestă armă. Tote trupele garnisonei, scolele, corporațiunile, societățile, vor fi în- șirate la 9 y₂ ore dimineța pe am- bele laturi ale stradelor, începând de la Palat, Victoriei, Garol I, Ra- hovei, Bibescu până la Mitropolie. Pe cresta colinei șoselei Mitropo- litane se vor înșira pe amânduoe părțile D-nii primari ai comunelor urbane și rurale din țeră. Pe trotuarele de pe șoseua mitro- poliei vor fi înșirate elevele scote- lor secundare și primare sub condu- cerea directorelor și profesorelor. In curtea Mitropoliei vor fi așe- zate drapelele trupelor cari au luat parte la râsboiul 1877 și o gardă de onore cu musica. Până la orele 9 ³/₄ dimineța Cor- purile Statului și personele invitate vor ocupa locurile ce le sunt desem- nate în biserica S-tei Mitropolii. La orele 9³/₄ MM. LL. Regele și Regina pornesc de la Palat îm- preună cu A. S. R. Principele Fer- dinand și A. S. Principele heriditar de Hohenzollern, străbătând calea Victoriei, stradele Carol I, Rahova și Bibescu. Plecarea cortegiului se anunță prin 101 tunuri. Cortegiul va fi compus în modul următor: a) Gendarmi călări; b) Prefectul poliției; c) Un escadron de gendarmi că- lări ; d) Duoi furieri ai Palatului; a) Trăsura de gală cu MM. LL. Regele, Regina, A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele he- reditar de Hohenzollern, urmată de statul major regal, și având la drâptă pe șeful corpului II de ar- mată, și la stânga pe șeful Casei militare Regale ; f) Un escadron de gendarmi că- lări închide cortegiul. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de clerul mitropolitan și D-nii miniștri, întâmpină pe Majestățile Lor la intrarea bisericei, unde se vor afla soțiile D-lor miniș- tri, președinții Corpurilor legiuitore, înaltele curți de casație și de comp- turi, D-nii primari ai orașelor. I. P. S. S. Mitropolitul Primat presintă Evangelia și Crucea Ma- jestăților Lor. îndată ce Majestățile Lor au luat loc în biserică începe Te Deum. La finele Te Deumului, președin- tele consiliului de miniștri citesce și presintă Majestăților Lor docu- mentul comemorativ al serbărei, care, semnat de M. S. Regele, M. S. Regina, A. S. R. Principele Moște- nitor, de A. S. Principele hereditar de Hohenzollern, I. P. S. S. Mitropo- litul Primat, miniștrii, președinții Corpurilor legiuitore, primul preșe- dinte al curței de casație și al curței de compturi, primarul Capitalei, și purtând sigiliul Statului, se va încredința de M. S. Regele D-lui ministru de culte spre a se păstra în archiva Statului. Dupe sâvîrșirea Te Deumului, M. S. Regele cu A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. Principele here- ditar de Hohenzollern, călări, îm- preună cu statul major regal, mi- nistru de resbel, atașați! militari străini, precedați de tote drapelele, cari erau în curtea Mitropoliei, cu musica, sub comanda unui colonel și de un pluton de gendarmi, por- nesc spre locul unde se va primi defilarea pe bulevard, în fața statuei lui Mihaiti-Viteazu. Dupe Majestatea Sa urmâză tră- sura M. S. Reginei, precum și acele cu domnele de onore. Un escadron de gendarmi închide cortegiul regal. In tot timpul până la ajungerea la locul de defilare, tote clopotele bisericilor din Bucuresci sunt puse în mișcare. Miniștrii și toți invitații la Te Deum merg pe căile indicate pe 3 Maiu 1891 540 cărțile de invitațiune la locurile ce le sunt desemnate pentru a asista la defilare. Defilarea se va face în ordinea următore: 1. Un pluton de gendarmi călări. 2. Scolele primare cu musica ele- vilor de la Sulina. 3. Scolele secundare și superiore. 4. Corporațiile și diferitele socie- tăți cu drapele. 5. Armata, în capul căreea se vor afla tote drapelele trupelor cari au luat parte la răsboiu și cari se vor înșira, dupe ce vor fi trecut pe d’ina- intea Regelui, în giurul statuei lui Mihaiu-Viteazu. Dupe defilare, Majestățile Lor Se retrag la Palat. Se vor primi la Palat : 1. Corpul diplomatic la 3 ore. 2. S-tul Sinod la 3 7₂ ore. 3. Președinții Corpurilor legiui- tore și membrii Senatului și Came- rei la 4 ore. 4. înaltele curți de casațiune și de .compturi, curțile și tribunalele la'4 7₂ ore. 5. Tote ramurele administrative la 5 ore. 6. Membrii Academiei, rectorul Universităței cu decanii și profesorii facultăților, directorii scolelor pu- blice secundare și primare cu tot corpul didactic și delegațiunile ti- nerime! universitare la 5 7₂ ore. La 6 ore masa populară dată de municipalitate la ospetăria muni- cipală. Sera edificiile publice și orașul iluminat, asemenea și grădina Gis- migiului. In principalele piețe și grădini publice vor cânta musicile militare și lăutari. La 9 ore representație de gală la teatru Național dupe un program special. Sâmbătă, 11 Maiu La 1.0 ore Majestățile Lor primesc representanțil diferitelor culte. La 107₂ore diferitele delegațiuni ale scolelor, societăților, etc. La 11 7a corpul oficieresc al gar-, nisonel împreună cu oficierii de re- servă. In curtea Palatului vor fi așezate MONITORUL OFICIAL tote drapelele cu gardele de onore pe cari Regele va trece în revistă și la urmă va primi defilarea lor. La 2 ore Majestățile Lor primesc consiliul comunal din Bucuresci îm- preună cu toți primarii comunelor urbane și rurale. La 3 ore visita primarilor la A- teneii. La 5 ore masa primarilor la Cis- migiu. La teatrul Național a duoa re- presentațiune a spectacolului din (Jiua precedentă. La 9 ore focuri de artificii laCis- migiu. Duminică, 12 Maiu La 1072 ore serbarea copiilor la grădina Episcopiei. La 2 72 °re cursele la hy pod rom (alergările de cai). La 9 ore sera mare foc de artifi- cii la hypodrom. In tote serile vor continua ilu- minatul prin oraș, focuri de artifi- cii la Cismigiu, precum și cântarea musicilor și lăutarilor prin grădini și piețe publice. ₂ DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 12 Maiu. — Se află din Tokis, cu data de 11 Maiii, că marele duce moștenitor al Rusiei a fost lovit de un japonez cu o lo- vitură de sabie aprope de Kioto; rana nu pune viața marelui duce în primejdie. Londra, 12 Maiu.—Agenția Reuter află din lokohama că marele duce moștenitor al Rusiei este rănit într’un mod grav. Crimi- nalul este un fanatic care a dat țareviciulul o lovitură primejdiosă în cap. Washington, 12 Maiii.— In formațiunile primite la legațiunea japoneză clic că atenta- tul s’a făcut la Otsu pe lacul Biwa, la 12 mile de Kioto. Potsdam, 12 Maiu.—Impâratul s’a întors la 8 ore diminâța. Paris, 12 Maiu.—Agenția Havas atribue demisiunea lui Riaz-Pașa, președintele con- siliului din Egipt, neînțelegerilor ce s’au ivit între dânsul și D-nii Kitschenev și Scott, cari au luat diferite măsuri fără să ’l consulte. Agenția Reuter atribue, din contră, acâstă retragere exclusivamente unor motive de să- nătate. Paris, 12 Maiu. — Se asigură că princi- pele Ludovic Napoleon, a cărui călătorie la Paris se anunța, nu va fi expulsat, afară dacă s’ar da la 6re-carl manifestații. Lisabona, 12 Maiu.— S’a acordat de că- tre guvern muratoriul asupra cererei băncei Portugaliei. Acâsta declară că depositele re- trase Vineri și Sâmbătă din casele sale se urcă la 1.178 contos de reis și acelea din cele-alte bănci la 1.600 contos de reis. Este temere ca retragerea de deposite să nu con- tinue și ații la Lisabona, Oporto și Braga. Di- ficultatea materială pentru baterea monetei de argint este de asemenea una din căușele muratoriului. Acăsta se aplică tratelor, promiselor, de- positelor cu titluri de comerciu și cu titluri financiare între bănci particulare și compa- niele sau societățile. Numai banca Portuga- liei și banca Luzitano au profitat de amâna- rea scadențelor spre a refusa, pentru un mo- ment, schimbul biletelor; cele-alte direcțiuni de bancă nu au făcut us de acăsta. Pare că nu va fi nevoe de a decreta cursul forțat al hârtiei-monetă. Muratoriul nu se aplică transacțiunilor Statului. Viena, 12 Maiu. — Noua Presă Liberă află că trupele au trebuit să fie consemnate la Lisabona și la Oporto spre a protege băn- cile cari sunt amenințate. Berlin, 12 Maiii. — Camera seniorilor a adoptat, cu 123 voturi contra 41, redactarea Camerei depuțaților pentru paragraful impo- sitului asupra veniturilor. întregul legei s’a votat cu o mare majoritate. S’aîi admis de a- semenea diferite resoluțiuni în privința im- positului asupra venitului mobiliar și imo- biliar. Londra, 12 Maiu. — Camera lorzilor a adoptat, în a 3-a citire, legea pentru Tera- Nova; ea s’a amânat în urmă până la 26 Maiii. Buenos-Ayres, 12 Maiu.—Camera a nu- mit o comisiune pentru a examina situația băncilor. Roma, 12 Maiu. — Don Quichotte des- minte scirile privitore la o crisă ministerială totală sau parțială. Moțiunea de amânare a propunere! Gava- liotti, pusă pentru a 4-a-oră la vot, s’a adop- tat cu 191 voturi contra 52. D . Quintieri anunță Camerei o interpelare în privința atitudine! ce Italia va lua in urma ultimelor comunicațiun! ale Statelor-Unite asupra incidentului din Noul-Orleans. New-York, 12 Maiii.— Ultimele scirl a- supra accidentului de drum de fer din Sil- vania arată 7 persone dispărute, 7 arse și 30 scăpate. Constantlnopol, 12 Maiu.—Marele duce George al Rusiei este așteptat în curând la Constantinopol, unde va petrece 3 țlile. Paris, 12 Maiu. — Camera. — Discuțiu- nea asupra tarifelor vamale e reluată; D. Meline examinăză resultatele regimului din 1860; el țlice că Austria, mulțumită revolu- țiunei sale economice, a scățlut importul și a mărit exportul. Tariful frances minimum va fi de sigur primit de Statele străine, căci nu este așa de ridicat precum se pretinde (aplause). Madrid, 12 Maiu. — Alegerile munici- pale au dat pentru totă Spania: 2.573 mo- narchiști; 854 republicani; 169 independenți și 31 carliștl. Republicanii aii majoritatea Ia Madrid și în veri-o 40 orașe. V iena, 12 Maiu. — Comisiunea budge- tară a Camerei.—Guvernul a declarat că, re- gulând circulația biletelor Statului, va avea 3 Maiu 1891 541 tot-d'a-una grije ca acâstă circulație să nu fie sporită în nisce proporții neliniștitore din punctul de vedere economic; cestiunea etalo- nului monetar va fi regulată în același timp cu aceea a biletelor. Gomisiunea a adoptat moțiunea D-lui Menger de a invita guver- nul a se ocupa de o conversiune a rentei aus- triace 5 % în raport cu dobânda actuală. Deputatul Lupul a vorbit în favorea dru- mului de fer între Gâmpu-Lung și Marmaros- Szigeht. Ministrul de comerciu a răspuns- că se gândesce la o linie care să mârgă de la Marmaros-Szigeht în Bucovina prin drumul cel mai scurt, dar că n’ar ajunge până la Gâmpu-Lung. Lisabona, 12 Maiu. — O cartușă de di- namită a făcut explosie aZi-nopte lângă porta ministerului de interne; nici o stricăciune. Bruxel, 12 Maiii. — Adunarea generală a uniunei liberale din Bruxel a decis să in- vite pe guvern și pe Camere a asigura pacea publică prin declarațiuni repezi și limpezi asupra revisuirei. Adunarea va trimite 3 de- legați regelui pentru a’l ruga să useze de in- fluența sa asupra guvernului în acest sens. Roma, 12 Maiii. — Creșterea fluviilor a încetat în urma înfrumusețărei timpului. Londra, 12 Maiu. — Camera comunelor a adoptat expulsarea din senul ei a deputa- tului Werney; D. Smith a fost reales în una- nimitate în Londra-Strand. Como, 12 Maiu. — Țesătorii s’aii pus în grevă, care se întinde. Gente, 12 Maiu. — Mai multe conflicte s’au întâmplat ieri în vecinătatea docurilor. Greviștii aii încercat să împedice descărcarea vaporelor; duoi lucrători aii fost aruncați în apă. Mai multe meetinguri s’aii ținut în favorea grevei generale. Sofia, 12 Maiu. — D. Burian, agent al Austro-Ungariei, s’a întors din congediu. Petersburg, 13 Maiu. — Un comunicat oficial anunță că țareviciul călătorind prin Otsa, oraș japonez, a fost rănit la cap cu o lovitură de sabie de către un agent de poli- ție subaltern. Reii-făcătorul a încercat să ’l lovescă din noii, dar a fost trântit de o lovi- tură de baston ce ’i-a dat principele George al Greciei. Rana țareviciului nu inspiră nici o neli- niște. Țareviciul a telegrafiat el însuși pen tru a asigura pe auguștii săi părinți de starea sănătăței sale. El are de gând să continue călătoria sa fără a modifica programul itine- rariului său. Lisabona, 13 Maiii.—Grisa continuă. Pe piață este o mare abondență de bilele ale băn- cei Portugaliei cari se schimbă cu un scompt ridicat. Numai banca Portugaliei le schimbă contra altor diferite valori. Se crede în general că peste puțin se va da în circulație bilete de câte 2.000, de câte ■1.000 și de câte 500 reis. «Muntele de pietate general» care este un fel de bancă populară, continuă afacerile sale obicinuite. Tote băncile, afară de banca Luzitano, au primit cereri de plată în bilete. Mâine va a- pare un decret care ordonă cursul forțat al MONITORUL OFICIAL biletelor. Cabinetul s’a ocupat aZi cu măsu- rile de luat pentru a ușura crisa și a asigura ordinea. Paris, 13 Maiii. — Principele Ludovic Napoleon a sosit într’un incognito strict; el va ședea aci o săptămână. V iena, 13 Maiu. — D. Luzzato, deputat din Triest, va întreba arii pe președintele consiliului asupra măsurilor ce guvernul aus- triac, în înțelegere cu ministrul afacerilor străine, are de gând să ia față cu situațiunea în care se găsesce populațiunea din insulele Ionice. Paris, 13 Maiu.— Dupe nisce telegrame oficiale din Tokio, țareviciul trecea lacul Biwa; el era la Otsu ducendu-se la Kioto, când un agent subaltern de poliție, care aparține fără înduoială clasei samureilor care este torte ostilă străinilor, ’l atacă fără înduoială în- tr’un acces de fanatism. Rana este lungă de 3 degete, dar puțin adâncă. Dupe ce a fost pansat, marele duce a luat un tren special care 'l-a condus la Kioto. Dupe alte telegrame din sorginte japoneză, rana este fără gravitate. V tena, 13 Maiii.— Ministrul Japoniei la Viena a primit din Tokio o telegramă care declară că ori-ce motiv politic este exclus din atentatul în contra țareviciului, de ore-ce Japonia are forte bune relațiuni cu Rusia. Atentatul s’a întâmplat probabil într’unadin numerosele cârciume din Otsu. Se amintesce cu acest prilegiii că acum un an ministrul instrucțiunel publice Mory, fu- sese victima unul atentat pentru că a dispre- țuit ore-cari obiceiuri religiose. Atena, 13 Maiu. — Situația în Gorfu s’a agravat și mal mult; duoi ebrel aii fost uciși ieri. Prefectul din Gorfu a fost rechiămat la Atena; un oficier superior a fost trimis în in- sulă pentru a restabili ordinea. O scădere considerabilă s’a produs la bur- să; un speculator s’a sinucis. Paris, 13 Maiii. — Incrucișătorul „Le Ban din" s’a trimis în apele Gor fulul pentru a protege, la trebuință, pe naționalii francesi. Berlin, 13 Maiii.— țtiarele anunță demi- siunea D-lui Maybach, ministrul lucrărilor publice. Triest, 13 Maiii. — Se anunță din Zante că populația a repetat tentativa făcută în țliua de Pasci de a pătrunde în cartierul ebreiesc, dar acâstă încercare a fost împedicată de po- liție. Mulțimea a jăfuit prăvăliile și a maltra- tat pe mulți ebrei. Belgrad, 13 Maiu. — Oficialul publică noul tarif de accise pentru Belgrad și Niș, modificat și pus de acord cu tratatul de co- merciii austro-sârb. Traseul drumului de fer al Timocului va fi modificat pe o întindere de aprope 64 ki- lometri spre granița bulgară. Paris, 13 Maiu. — La France blamâză pe autoritățile ruse fiind-că au interzis mar- selieza la deschiderea exposiției din Moscova și pentru că au făcut imposibilă presența preoților francesi la exposiție. Viena, 13 Maiii. — Consiliul de adminis- trație al societățel drumurilor de fer ale Sta- tulul Austro-Ungar a propus să plătâscă cu- ponul de Iulie cu 7 franci 50. Paris, 13 Maiii. — Camera a adoptat pro- iectul de lege asupra alergărilor, care autorisă rămășagul mutual la hypodromuri cu o taxă pentru asistența publică. Consiliul municipal a început discuțiunea raportului asupra conversiune! datoriei ora- șului. Paris, 13 Maiii. — Agenția Havas află din Lisabona ca opiniunea publică e forte iri- tată în contra guvernului și a băncei Portu- galiei pentru că în scop de a veni în ajutor băncei Luzitano, au creat-o situație atât de penibilă. Banca Portugaliei refusând ații de a schim- ba biletele, publicul a început și el a le fe- fusa; e temere de manifestație. ' Lisabona, 13 Maiu. — Ministrul de fi- nance actual va avea în timpul serei între- vorbiri cu fostul ministru de finance, D. Karvalcho, asupra situației industriei și a reluărei lucrului de către lucrători; 1.200 de contos de reis din noua monetă de argint se vor pune în circulație peste câte-va țlile. Lisabona, 13 Maiu. —Scirile privitore la -o crisă ministerială sunt lipsite de temeiu. Regele a conferit totuși cu mai multe per- sone politice. Budapesta, 13 Maiu.—Răspunzând la o interpelare a D-lui Iranyi asupra desordine- lor din Bekesz, președintele consiliului a țlis că speră că ordinea va fi în curând restabi- lită; ancheta nu s’a terminat încă. Lucrătorii agricoli aii început a înțelege că agitațiunile nu au fost provocate în interesul lor, ci în al agricultorilor. Berlin, 13 Maiii.—Agenția Volff^icecA s’a început să se desmință chiar din sorginte francesă, în aparență oficiosă, scirile parisiene recunoscute de mult timp ca false la Berlin, în privința trimiterel de. trupe germane la granița Belgiană. Roma, 13 Maiu.—Deputatul Torraca, di- rectorul Ziarului Opinione, a publicat o bro- șură intitulată „Neutralitate sau Alianță". El expune originele alianțelor italiene de la 1878 încoa; crede că mai multe din motivele cari povățuiau alianța cu Germania și Aus- tria subsistă încă; el arată că întdreerea la neutralitate n’ar fi o soluțiune, și semnaleză neajunsurile ei. Lisabona, 13 Maiii.—Situațiunea mone- tară s’a îmbunătățit într’un mod simțitor; schimbul biletelor de bancă contra monete- lor se face fără dificultăți; s’aii făcut nume- rose cereri de cumpărare de rentă portiigesă, dar nici un titlu nu e de vînZare. San Francisco, 13 Maiu. — S’aii luat măsuri pentru a se confisca tote armele și munițiunile cari ar putea fi expediate din Sta- tele din Est în Ghili. New-York, 13 Maiu. — Duoă milidne dolari de aur se vor expedia aZi și mâine în Europa. Londra, 13 Maiu.—Principele de Galles este atins de un ușor atac de influenză; sta- rea sa nu presintă nici o gravitate. Londra, 14 Maiu. — O corabie englesă 542 MONITORUL OFICIAL 8 Maiu 1894 va pleca în apele Corfulul spre a protege pe supușii englesl. Cairo, 14 Maiu. — Noul cabinet s’a for- mat ast-fel: Fehmi-pașa, președenția și interne; Rushi-pașa, finance; Zeky-pașa, lucrări publice; Tigrane-pașa, afaceri străine; Artin-pașa, instrucțiune publică. Lisabona, 14 Maiu. — Decretul în pri- vința emitere! biletelor de bancă de câte 1.000 reis și de câte 500 a apărut. Se asigură că negociările cu Anglia rela- tive la Africa s’au terminat. [Agenția română/. COMITETUL CENTRAL de sub patronagiul MM. LL. REGELEȘIREGINA AJUTOR PENTRU INGENUI AȚI Șl INUNDATI Primăria comunei Corabia, din județul Romanați, oferind suma de lei 50, comi- tetul exprimă viu! mulțumiri pentru acâstă ofrandă. DIVERSE Soldatul Postolache Dumitru, din compa- nia de geniu, care lucra la fortificațiile Hanu- Conachi-Nămălosa, județul Tecuciu, în țliua de 11 Martie a. c., voind a trece pe sub va- gonele unui tren ce era în acea gară, în acel moment s’a pus trenul în mișcare, ’l-a apucat sub rote și ’l-a omorît. In țliua de 16 Aprilie a. c., copila Anghe- lina, în etate de 5 ani, fiica locuitorul Tăna- se Andreiu, din comuna Valea-Dragului, jude- țul Ilfov, fiind lăsată de mama sa la gura so- bei ca să îngrijâscă de foc, s’a aprins hainele de pe densa. La strigătele copilei, a sărit în ajutor muma ei, care a reușit a o stinge, însă corpul copilei fiind fript până la mijloc, ea se află greu bolnavă în îngrijirea părinților săi, cari au refusat a o duce în căutarea verl- unui spital. —x— La cătuna Roșiori, comuna Popăuți, jude- țul Botoșani, în țliua de 17 Aprilie a. c., în- tre orele 2—6 p. m., femeea Zoița PopovicI, soția legitimă a lui Ion Popovici, a născut trei copii (băeți), cari au fost botezați cu nu- mele de Gheorghe, Constantin și Ilie. Atât co- pii cât și muma sunt în deplină sănătate. —x— In ^iua de 17 Aprilie a. c., pe la orele 8 diminâța, fata numită Catinca, în etate de 11 ani, fiica locuitorului Vasile Chirilă, din co- muna Oncesci, județul Tecuciu, ducându-se la o lutărie spre a scote nisce nisip, s’a sur- pat malul care, cățlând pe densa, a omorît’o. —x— Femeea Elena Dumitru Strat, din comuna Vetrișoia, județul Fălcii, în sâra de 20 A- prilie a; c., pe când ferbea ouă la foc, pentru sărbători, a că^ut jos de pe hornul sobei o sticlă cu gaz care luând foc s’a respândit pe hainele ei. Arsurile fiind grave, numita a în- cetat din viață a duoa-țli 21 Aprilie. In țliua de 21 Aprilie a. c., un băiat anu- me George, în etate de 10 ani, fiul locuito- rului Lixandru Păun, din comuna Bilciuresci, județul Dâmbovița, pe când venea călare cu caii de la pășune, a fost trântit de cal așa de răii în cât a încetat imediat din viață. —x— In țliua de 21 Aprilie a. c., orele 5 p. m., un copil al preotului Dimitrie lordăchescu, din cotuna Sodomenil, comuna PășcanI, ju- dețul Suceava, numit Cicerone, în etate de 9 ⁴/₂ ani, în lipsa preotului și a soției sale din casă, luând de pe masă un revolver în care era numai un glonț și, jucându-se cu el, a înpușcat pe un alt copil numit Dimitrie, în etate de 8 ani, tot al numitului preot. Cu tot ajutorul medical ce ’i s’a dat, copilul a înce- tat din viață a duoa ții pe la orele 10 diminâța. —x— In țliua de 23 Apriliea. c., s’agăsit în mar- j ginea bălței de la comuna Somova, județul Tulcea, într’un șanț plin cu apă, cadavrul femeel Gherghina, soția locuitorului Tănase j Apostol, din comuna Câșla. Este bănuială că . dânsa a fost omorîtă. I — x— | In țliua de'24 Aprilie a. c., pe teritoriul ¹ cotunel Volintiresci, comuna Helescieni, ju- | dețul Roman, s’a prins, pe apa rîulul Siretu, cadavrul locuitorului Ion Murariu, de loc din cotuna Cosmesci, comuna Stolniceni, județul Suceava. Din informațiile luate, el s’ar fi îne- cat în cursul lunei Aprilie cu ocasia așețiă- rel unui pod pe Șiret. PREȚUL CEREALELOR Locul nude s’aă Vîmjările făcute Prețul de mijloc țliua și luna vîndut Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagdne, cu care s’aii făcut vîn- șlepuri, magazie «JSrile saii carS Lei Bani Grâu...... Libre 55.60 Hectolitri 406 In oraș 14 Orz....... , 42.46 9 434 9 7 25 Aprilie Rapiță..... . „ 54.58 9 182 9 Hectolitru 9 * 9 Grâu...... , 56.60 9 448 9 9 14 9 9 Constanța Orz....... , 42.46 9 336 9 9 8 26 „ 9 Rapiță...... , 53.57 9 238 9 9 9 9 9 9 Grâu ...... „ 57.59 9 98 9 9 12 9 9 9 Orz....... „ 43.47 9 70 9 9 8 27 „ 9 Grâu....... „ 57.59 9 56 9 9 13 50 9 9 9 Orz....... „ 39.42 9 42 9 9 7 50 28 „ 9 Porumb..... „ 58.61 9 56 9 9 11 50 n 9 9 Grâu...... „ 55 7, 9 600 Magazie export 9 13 50 9 9 9 9 *••••• , 58 9 1.150 Silistra 9 15 50 29 „ Brăila Grâu...... , 57.60 9 196 In oraș 9 12 25 9 9 Orz....... „ 41.46 9 182 9 9 7 40 * 9 Constanța Porumb..... , 59.61 9 56 9 9 10 80 9 9 9 Grâu...... . 57 V. 9 6.800 Șlep export 9 14 70 9 9 Brăila 9 • ••••• 57 9 1.050 Caic „ 9 14 80 30 „ 9 * ••••.♦’ 55 l/s 9 1.150 Șlep „ 9 13 20 9 9 9 Secară ...... , 53 V9 9 5.250 9 9 9 11 20 9 9 9 Orz....... , 41 9 2.100 Caic „ 9 7 20 9 » 9 Porumb ..... » 581/4 9 2.300 Șlep „ 9 9 30 9 9 9 Grâu...... „ 59 9 1.600 9 9 9 15 75 9 9 Galați Cincantină .... 61 9 2.700 Magazie 9 10 60 9 9 9 Porumb..... , 59 9 2.900 9 9 50 3 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 543 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 133 OBSERVAȚIUNI : De la 30 Aprilie (12 Maiii) 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 29 Apr. (11 Maiu), orele 8 săra. Barometru Ventul Temperat, Barome* Vântul redus la 0° și la Temperatura Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel aerului Direcția 1 cerului । Max. Min. la 0° și Direcția | Tăria ceruiul nivelul Observ. Variaț. Observ. Variaț. °/o«I9ț>omxi | P16e saii zăp. 1 măre! Temper. j T.-Severin. . 760.1 --- 0.3 18.6 -ț- 2.6 86 NNE I acop. --- 22 IO 760.4 18.6 NNE I noros Craiova . . 760.8 --- 0.9 16.4 -Ț 2.8 56 --- --- p. noros --- 23 17 760.0 17.0 --- --- p. noros Călimănesci . Slatina. . . 758-9 0.0 15.8 + 1.6 54 NE I n --- 22 *4 758-5 16.8 --- --- senin Caracal . . --- --- 11.0 ------ 86 --- ------ noros --- 25 IO --- 17.0 --- --- f. noros Ruși-de- Vede --- --- --- --- --- --- _ --- 22 4 --- --- --- --- --- T.-Măgurele. 7613 --- 0.8 16.6 + 3-o 76 ESE I senin --- 22 12 760.1 16.8 --- --- senin Giurgiu. . . 760.5 --- 0.6 17.0 + 3-4 58 E 2 noros --- 23 11 759 4 i7-5 s I p. noros Sinaia . . . 761-5 + i-7 14.4 + 1.6 42 W I p. noros --- 19 5 761.3 9-6 --- --- noros] Brăila . . . 759-8 --- 0.4 16.2 -Ț 2.0 68 NE I M --- 20 IO 759 ° 16.0 --- --- f. noros Constanța. . 759-9 --- 0.8 *5-c + 12 54 NNW 2 f. noros --- 17 9 760.1 >3-7 NE I £ Starea Mărel potrivitii. Sulina . . . 760.3 --- °-3 «5-9 + 2-5 58 N I n --- 17 IO 769.8 14.6 N I noros „ „ ușâră. Bacău . . . Iași .... 754-7 _ 16.1 --- 60 NE 2 p. noros --- 21 8 762.3 15-6 S I p. noros De la 1 (13) Maiă 1891 orele 8 diminâța. De la 30 Aprilie (12 Maiii) 1891, orele 8 săra. Bucuresci. . 765-5 + 3-8 132 --- 5-4 44 NE 2 senin 24 7| 762.9 16.0 ESE 2 noros | BULETIN ATMOSFERIC No. 134 OBSERVAȚIUNI: De la 1 (13) Maiu 1891 , orele 8 dim. In 24 ore De la 30 Apr. (12 Maiii), orele 8 sâra. T.-Severin Craiova . . 764.6 + 3-8 15.0 --- 1.4 37 E 3 noros --- 25 !5 761.8 20.4 E 3 f. noros Călimănesci . Slatina . . . 762.6 + 3-7 13-2 --- 2.6 46 SE I p. noros --- 23 13 759-6 17.0 E 2 acop. Caracal. . . --- 11.5 + °-5 86 --- --- senin --- 25 11 20.5 SW 4 » Ruși-de-Vede --- --- --- --- --- --- 24 8 --- --- --- T.- Măgurele. 764-7 + 3-4 13-8 --- 2.8 59 ESE I senin ------• 24 9 761.6 19.8 NE I noros Giurgiu . . 7639 + 3-4 13-6 --- 3-4 55 E 2 n ---. 24 9 760.3 20.0 E 2 n Sinaia . . . 763-9 + 2.4 8.4 --- 6.0 60 S I r --- 2 2 763.2 10.6 N I p. noroș Brăila . . . 763.9 + 4-1 11 4 - 48 58 NE 2 p. noros --- 24 9 762.6 16.4 NE 2 n Constanța. . Sulina . . . 764-0 + 3-7 12.6 --- 3-3 66 NE I senin _ 19 IO 763-5 14.0 NE 2 senin Starea Mărel lină. Bacău . . . Iași .... 767.6 + 2.9 11.8 --- 4-3 64 S I n --- 21 2 766.8 >3-2 NE 2 n De la 2 (14) Maiii 1891, orele 8 diminâța. De la 1 (13) Maiii 1891 , orele 8 sâra. Bucuresci . . 761.0 - 4-5 13.8 + °-6 60 SW 2 senin 18 4 761.9 12.2 ENE l; senin INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE (CLIMATICĂ SEPTEMĂNALĂ N®. 19 (De Luni 4 până Duminică 10 Maid 1891 st.n.) BUCURESCI Temperatura săptămânei de care ne vom ocupa a fost ceva mal scăzută de cât aceea a săptămânei căria a precedat. Mijlocia sa săp- tămânală 15°.3 este numai cu 0°.9 mal scă- zută de cât aceea a săptămânei precedente și cu 0°.3 d’asemenea mal scăzută de cât mij- locia acestei săptămâni dedusă din perioda anilor 1885/90. Mijlociile jilnice ale acestei săptămâni aii deferit forte puțin de acele ale săptămânei precedente, ele aufost: Luni 15°.9, Marți 15°.7, Mercuri 17’.4, Joi 17°.9, Vineri 15°.l, Sâmbătă 13°.2 și Duminică 12°,2. Cea mai căldhrosă ji a acestei săptămâni a fost Joi, iar cea mai puțin caldă Duminică. Temperaturile minime jilnice au avut a- prâpe aceleași valori ca și în săptămâna pre- cedentă. Mijlocia lor săptămânală este aceeași care a fost și în săptămâna precedentă 9°.0. Densa este cu 0°.7 maiscăjută de cât mijlo- cia temperaturilor minime ale acestei săptă- mâni dedusă din perioda anilor 1885/90. Valorile minime absolute jilnice au fost: Luni 7°.l, Marți 7°. 0, Mercuri 8°.3, Joi 13°,5, Vineri 9°.5, Sâmbătă 8°.7 și Duminică 9°.2. Temperatura cea mai scăjută a acestei săp- tămâni a avut loc Marți. Temperaturile maxime jilnice aii fost mai scăjute în acâstă săptămână de cât în cea precedentă. In duoă jile ale săptămânei pre- cedente termometrul maximum se ridicase peste 25 grade, sau mai bine jis am avut jile de vâră, pe când în acâsta ce trecurăm n’a ajuns de cât numai până la 24°.6. Mijlocia săptămânală a temperaturelor maxime a fost 22°.0, cu l⁰.4 mai scăjută de cât aceea a săptemânei precedente și cu 0°.5 d’asemenea mai scăjută de cât mijlo- cia dedusă din perioda 1885/90. Valorile maxime absolute jilnice au fost: Luni 23°.7, Marți 23°.5, Mercuri 24°.6, Joi 24?.2, Vineri 21°.6, Sâmbătă 18°.6 și Du- minică 17°.9. Gea mai ridicată temperatură ce s’a simțit în acâstă săptămână a avdt loc Mercuri. Temperaturile extreme ale acestei săptă- mâni au dat drept diferență 17°,6, cu 3°.2 mai scăjută de cât aceea a săptămânei prece- dente; iar diferențele variațiunilor jilnice au datdrept mijlocie săptămânală 13°.0,cul°.4’ mai scăjută de cât mijlocia săptămânei pre- cedente și numai cu o jecime de grad mai ridicată de cât aceea a acestei săptămâni de- dusă din periâda 1885/90. Temperaturele extreme ale acestei săptă- mâni, însă luate din întrâga periodă de la 1885 și până acum au dat drept diferență 27°.3, coprinse între 29°.8 în anul 1885 și 2°.5 în anul 1886. Temperatura săptămânei de care ne ocu- păm, considerată de la 1885 și până acum, urmâză imediat dupe cea mai frigurosă săp- tămână care a avut loc în anul 1888. Temperatura solului sub influența tempe- ratureî ridicată din primele jile ale acestei săptămâni și ultimele din cea precedentă a avut valori mult mai ridicate. Mijlociele săptămânale au fost 16°.l, 14°.1, 11°.7 și 10°.8 respectiv, pentru adân- cimele de 30, 60, 90 și 120 centimetri; fie- care din ele sunt cu 2°.3, 3°.O, 2°.l și 1°.7 mai ridicate de cât corespunjă țârele lor din săptămâna precedentă. Mijlociile temperaturei solului ale acestei săptămâni deduse din periâda 1885/90, tot pentru adâncimile de mai sus, au fost: 15°.3, 13°.8,12°.4 și 110.0. Gradul de înorare al cerului a fost în mij- lociu același ca și în săptămâna precedentă, adică 4. Cele d’ânteiu patru jile ale săptă- mânei au fost senine, a cincea forte' norâsă, iar ultimele duoă acoperite. Sârele a strălucit în tâte jilele acestei săp- 544 MONITORUL OFICIAL 3 Maiu 1891 tămâni. In total durata sa de strălucire a fost de 72 ore și 36 minute, repărțită ast-fel: 13 ore 48 minute Luni; 13 ore 36 minute Marți, 13 ore 18 minute Mercurî, 12 ore 42 minute Joi, 11 ore și jumătate Vineri, 5 ore 6 minute Sâmbătă și 2 ore 36 minute Duminică. Durata totală â strălucire! sorelui de la în- ceputul anului și până acum a fost de 625 ore și jumătate întimp de 97 țlile în care s’a arătat. In diminâța ultimei țlilea acestei săptămâni a fost puțină ploie. Cantitatea căzută a fost de 0°.2 milimetri. Cantitatea totală de apă căzută în cursul acestui an a fost de 197.7 milimetri, adunată în 31 țlile cu ploie și ză- padă. In diminețele și serele celor d’ântăiu țlile precum și în diminețele următorelor trei țlile am avut rouă abundentă. Presiunea atmosferei a avut în cursul a- cestei săptămâni un mers aprope uniform, deosebit de micile variațiuni țlilnice. Mijlocia săptămânală a presiune! a fost de 753.2 milimetri, cu 1.6 milimetri mai scă- zută de cât aceea a săptămâne! precedente, și cu 2.1 mm. mal ridicată de cât mijlocia pre- siune! acestei săptămâni dedusă din perioda 1885/90. Valorile Silnice mijlocii ale presiunel au fost: Luni 752.8, Marți 751.7, Mercurî 753.1, Joi 755.2, Vineri 753.6, Sâmbătă 751.8 și Duminică 754.3. Vântul cam tăricel din cursul acestei săp- tămâni a suflat mal în tote filele din direcțiu- nea ENE. Tăria sa a fost mică în primele trei țlile, iar în tote cele-alte ea a fost ceva mai mare. Starea vegetațiunei în cursul acestei săp- tămâni a fost mult mai înaintată, ast-fel la: Agriș, cocăz, corcoduș, cireș, cuisoriță, măr, păr, vișin și zarzăr, florile sunt cu totul tre- cute și fructul format însă forte mic. Gaprifoie, liliac, gutuiu, castan sălbatic, salbă mole și taulă florile sunt complet des- chise, se face fecondația. Arțar tătăresc și jugastru, florile aprope a se deschide, unele chiar încep. Teiu cu foile mici, foile complet desvol- tate, florile apărute însă forte mici. Teiu cu foile mari, stejar și nuc, foile nu sunt încă complet desvoltate. Director, St. C. Hepites. Bucuresci, 30 Aprilie (12 Maiii) 1891. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor șl poștelor La licitația ținută în țliua de 18 (30) Aprilie 1891, nepresentându-se concurențl, se publică o altă licitație pentru darea în antreprisă a transportului expediției între oficiul Plăinesci și gara Gugesci, cu condițiunile No. 9.560, in- serate în Monitorul oficial No. 3 din 1891. Licitația se va ține în țliua de 15 (27) Maiu 1891, la prefectura județului R.-Sărat, și va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis când se vor deschide. Supraoferte nu se.primesc. Gonpurenții vor avea cauțiunile provisorii prevățlute prin menționatele condiții. No. 11:916. ₅ 1891, Aprilie 28. —In ^iua de 22 Maiu (3 Iunie) 1891 se va ține licitație, la prefectura județului Teleor- man, pentru darea în antreprisă a transpor- tului expediției de la oficiul postai Bălăci la gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile pentru darea în antreprisă a acestui transport sunt cele următore: 1. Transportul se va efectua cu trăsura, caii și tote accesoriile antreprenorului. 2. Trăsura va fi în bune condițiuni și asi- gurătore expediției, rămânând antreprenorul responsabil pentru ori-ce perderi sau dete- riorări provenite din causa trăsurei. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți, ha- murile vor fi de curea solide și curat ținute. 4. Vizitiul va trebui să porte uniforma re- gulamentară a factorilor. Gând se va constata că vizitiul a făcut transportul neuniformat, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o ții. 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiu la gară și vice- versa, la orele ce se vor pune în vederea an- treprenorului de dirigintele respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la oficiu sau gară cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi următor, dirigintele va angagia, cu ori-ce preț, caii și trăsura în comptul antreprenorului care va fi amendat și cu subvenția pe o ții. 7. In cas de întârțliarea trenurilor, trăsura va adăsta la gară sosirea lor. 8. Când se va constata că antreprisă este în prâstă stare în cât transportul să nu se potă face în regulă, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertisment, invitându'l ca, în termen de 15 țlile, să aducă antreprisă în condițiile contractului și, nefiind următor, direcțiunea va putea resilia con- tractul fără judecată și fără a se face veri-o somațiune sau altă punere în întârțliare an- treprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune; iar transportul se va concede altei persone, prin licitație sau bună învoială, în comptul garanției antrepreno- rului. 9. Durata contractului va fi de trei ani, cu începere de la data lui, reservându’și însă direcțiunea dreptul de a ’l resilia și înainte de împlinirea acestui termen ori când va crede necesar, cu condițiune de a anunța acâsta an- treprenorului cu 15 ^ile înainte. 10. Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti antreprenorului' cu analogie, la finele fîe-cărei luni, prin mandat asupra tesaurului public. 11. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la aprobarea licitației, o cau- țiune, în numerar sau efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii și accesoriile de ori-ce natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri prevețlute la art. 8 de mai sus. 12. Când vizitiul va fi dominat de veri-un vițiu și se va semnala de direcțiune antrepre- norului, acel vizitiu se va depărta imediat din serviciu. Când cariola va veni la oficiu cu un vizitiu a cărui depărtare a fost cerută, dirigintele va avea dreptul a nu ’l primi și va urma con- form art. 6 de mai sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise altei persone fără consimțimântul direcțiunel. 14. Spre a fi admiși la licitațiune, con- curenții vor depune o cauțiune provisorie, în numerar sau efecte garantate de Stat, în va- lore de 100 lei. 15. In termen de 5 țlile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la oficiul telegrafo- postal din T.-Măgurele, adjudecatarul se va presența la numitul oficiu ca să încheiă contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întârțliare ad- judecatarului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiuni. 16. Taxa de timbru și înregistrare, ce va necesita facerea contractului, va fi, conform legei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilităței generale a Statului. No. 11.924. ₃ 1891, Aprilie 28. Direcțiunea generală a penitenciarelor Condamnatul Ion Bâcă, de profesie agricul- tor, în etate de 55 ani, fiul lui Gheorghe Bâcă și al Eftimiel, văduv, fără copil, din co- muna Floresci, plasa Târgu-Simila, județul Tutova, încetând din viață în țliua de 17 Apri- lie 1891, în penitenciarul Dobrovăț, din ju- dețul Vasluiu, unde ’l-a rămas un capital de 12 lei, se publică spre cunoscință celor în drept a ’l moșteni, că daca în termen de un an de la data acestei publicații, nu se vor presinta însoțiți de acte în regulă a reclama acești bani, ei se vor face venit Statului, con- form art. 18 din regulamentul închisorilor. No. 2.297. 1891, Aprilie 27. Eforia spitalelor civile La 20 Maiu 1891, orele 11 a. m., se va ține licitațiune la eforie pentru antreprisă lu- crărilor de tencuială și văpsitorie la grilagiul spitalului Golțea. Doritorii de a lua parte la acestă licitațiu- ne simt invitați ca/ în sus citata ^i și ore, să se presinte la eforie cu ofertele D-lor sigi- late, însoțite de o¹ garanție provisorie de 5 la sută, cunoscând că garanția definitivă va fi de 10 la sută. Licitațiunea se va ține in conformitate cu 3 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL art. 40—57 din legea comptabilităței gene- rale a Statului. Caetul de sarcine, precum și devisulse pot vedea în cancelaria eforiei în ori-ce ții și oră de lucru. No. 3.877, 1891, Aprilie 30. —La 22 Maiii 1891, orele 11 a. m., seva ține licitațiune la eforie pentru furnisarea camei de vacă necesară spitalelor până la 1 Aprilie 1892. Doritorii de a lua parte la acestă licitațiu- ne sunt invitați ca, în sus citata Zi și ore, să ’și presinte ofertele D-lor sigilate, însoțite de o garanție provisorie de lei 2.500, cunoscând că garanția definitivă va fi de lei 5.000. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 40—57 din legea comptabilităței gene- rale a Statului. Caetul de sarcine se pote vedea în cance- laria eforiei în ori-ce ții și oră de lucru. No. 3.883. 1891, Aprilie 30. Epltropia generală a casei ospltalelor S-tu Spiridon din Iași Pentru ocuparea postului de medic-primar ospitalului Bârlad și Elena Beldiman cât și pentru postul de medic secundar la acel ospi- tal, s’a regulat a se ține concurs pentru me- dic-primar în țliua de 1 August 1891, și pentru cel secundar în ^iua de 15 a aceleiași luni în camera de ședințe a colegiului medical din ospitalul central, conform noului regu- lament din anul 1890 pentru concursuri. D-nii doctori concurenți sunt invitați a se adresa epitropiei generale a casei ospitalelor S-tu Spiridon, cu 10 țlile libere înainte de Ziua sorocită pentru concurs, cu cereri în scris însoțite de actele necesare prevăzute prin citatul regulament, de care D-nii doc- tori concurenți vor putea lua cunoscință de la D. președinte al colegiului medical. No., 1.784. 1891, Aprilie 27. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriu, con- form legei, a catedrei de sciințele naturale de la liceul „Carol 1“ din Craiova, ministe- rul, aurind pe consiliul permanent al instruc- țiunei, publică concurs pe Ziua de 15 Octom- bre 1891. Concursul se va ține în palatul Universi- tățer din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate sunt prevă- zute în art. 1 și 4 al, legel de concursuri de la 17 Martie 1879; iar procedura ce se va urma este fixată în regulamentul de aplicare a ^isei legi. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mai înainte de termenul concursului. No. 4.095. ₄. 1891, Aprilie 13. — Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei de matematici de la scola normală „Vasile Lupu“ din lași, mi- nisterul, auZind pe consiliul permanent al instrucțiunei, publică concurs pe țliua de 15 Octombre 1891. Concursul se va ține la Universitatea din Iași. I. Condițiunile de admitere sunt: 1) Aspiranții trebue să fie cetățeni români; 2) EI vor îndeplini condițiunile prevăZute în art. 1 și 4 din legea de la 17 Martie 1879 pentru numirea profesorilor la scolele secun- dare, pe lângă cari se mal cere ca aspiranții să fi trecut un curs special de pedagogie. II. Materiile, asupra cărora vor fi examinați aspiranții, sunt următărele: 1) Aritmetica, geometria, algebra, trigo- nometria plană și sferică, topografia și cos- mografia; 2) Una din probele orale va consta din o lecțiune model ținută dupe 24 ore elevilor unei clase normale. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zile mal înainte de termenul concursului. No. 4.110. ₄:₍ₜ 1891, Aprilie 13. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se scote din noii în licitație construcția a 13 poduri și podețe pe șosăua vicinală Hârlău-Dolhasca. Valorea de pe devis este de lei 18.408, bani 55. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Botoșani în Ziua de 13 Maiu 1891, la orele 4 dupe amiaZI precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caetul de sarcini special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și la prefec- tura sus numită cu 10 Zile înainte de licita- țiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la licitație art. 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 3.558. 3,404. 1891, Aprilie 10. —Se dă în întreprindere construcția a două cantone simple și duoă duble pe șoseua Gâmpu- Lung-F rontieră. Valorea, de pe devis, este de leî 22.641, bani 82. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Muscel în Ziua de 18 Maiii 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lu- crărilor de executat, costul lor parțial, caetul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua infor- mațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la lici- tație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 3.741. 3,454. 1891, Aprilie 15. —Se dă în întreprindere construcția a cinci cantone simple și duoă duble pe șosăua Pi- țesci-Gâmpu-Lung. Valărea, de pe devis, este de lei 35.410, bani 59; 545 Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Argeș în Ziua de 18 Maiu 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua in- formațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la lici- tație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 3.742. 3,45 4. 1891, Aprilie 15. —Se dă în întreprindere construcția unui canton simplu și unul dublu pe. șosăua Pi- tesci-Șanțuri. Valorea, de pe devis, este de lei 12.856, bani 11. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Argeș în Ziua de 18 Maiii 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 Zile înainte de licitațiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la lici- tație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 3.743. 3,454. 1891, Aprilie 15. — Se dă în întreprindre construcția a pa- tru cantone simple și duoă duble pe șosăua Târgoviște-F rontieră. Valorea, de pe devis, este de lei 31.205, bani 6. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Dâmbovița în Ziua de 20 Maiu 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiuni de la minister și de la prefec- tura sus numită cu 10 Zile înainte de licita- țiune. D-nii concurenți vor avea în vedere la li- citație art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 3.745. 3.₁₅ 4. 1891, Aprilie 15. —Se scote din nou în licitație darea în în- treprindere a aprovisionărei cu pietriș, pe ter- men de trei ani, a șoselelor Ploesci-Predeal și Țigănesci-Ploesci, din circumscripția IV. Valorea, de pe devis pentru Ploesci-Pre- deal, pentru anul curent, este de lei 11.162, iar pentru Țigănesci-Ploesci este de lei 16.035. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura de Prahova, pentru fie-care șo- sea în parte, în Ziua de 20 Maiu 1891, la orele 4 dupe amiaZi precis. Pentru formalitățile licitațiunei, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- 546 3 Maiu 1891 tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurenți pot lua informațiunl de la minister și de la prefec- tura sus numjtă cu 10 ^ile înainte de licita- țiune. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului D-nii concurenți le vor a- vea în vedere la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. No. 4.147. 3, 5 3. 1891, Aprilie 30. —Se scote din noii în licitație aprovisio- narea balastului pe linia Graiova-Calafat, pe lungime de 85 kilometri, în valore de pe de- vis de lei 576.000. Licitația se va ține la acest minister în țliua de 3 Iuniel891, la orele 4 dupe amiațll. Doritorii de a lua în întreprindere acestă lucrare vor trebui să ’și facă studiele nece- sare pentru determinarea prețului oferit la licitație; iar în ceea-ce privesce formalitățile licitației, caetul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, pot lua in- formațiunl de la minister înainte de licitație. Tot-d’o-dată se pune în vederea D-lor con- curențl art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului. No. 4.151. 3,103, 1891, Aprilie 30. — Se scote din nou în licitație darea în întreprindere a aprovisionărel cu pietriș pe termen de trei ani, pe șoseua Golonesci-Sla- tina, din circumscripția II. Valorea de pe devis pentru anul curent este de lei 36.638, bani 30. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Olt în țliua de 3 Iu- nie 1891, la orele 4 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunei, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- sa a le contractului, D-nii concurențl pot lua informațiunl de la minister și prefectura sus citată în tote filele de lucru de la orele 11—5 p. m. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului D-nii concurențl le vor a- vea în vedere la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. Termenul de predare va fi 15 Octombre pentru anul curent. No. 4.215. 1891, Maiii 1. — Se scote în licitațiune darea prin între- prindere a construire! unul pereu de 408 m. lungime în portul Galați, partea coprinsă între cheul vechili și cel noii de la agenții, precum și facerea unei platforme de opera- țiuni. Valdrea lucrărilor de executat se urcă la suma de leî 371.755, bani 55. Licitațiunea va avea loc la acest minister și la prefectura județului Govurluiti în țliua de 12 Iunie 1891, la orele 4 p. m., cu oferte sigilate. Proiectul și condițiunile sub cari se dă acâstă întreprindere se pot vedea în tote filele de lucru atât la minister, cât și la prefectura de Covurluiu. No. 3.531. 5403. 1891, Aprilie 9. MONITORUL OFICIAL — Se dă în întreprindere aprovisionarea pietrei spartă necesară la împietruirea șoselei Viziru-Slobozia. Valdrea de pe devis este de lei 104.500. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Brăila în țliua de 13 Iunie 1891, la orele 4 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, caetul de sarcini special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus numită cu 10 țlile înainte de licitațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la licitație art. 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 3.563. 3,203. 1891, Aprilie 10. —Se scdte din nou în licitațiune darea prin întreprindere, pe termen de trei, a aprovisio- nărilor cu pietriș pe șoselele din giurul Ca- pitalei Bucurescl-Giurgiu, lotul II din cir- cumscripția IV. Valdrea de pe devis pentru giurul Capi- talei, pe anul curent, este de lei 107.883, iar pentru Bucurescl-Giurgiu, lotul II, este de lei 87.472, bani 50. Licitațiunile se vor ține la acest minister pentru fie-care șosea în parte, în țliua de 1 Iulie 1891, la orele 4 dupe amiațll. Pentru formalitățile licitațiunel, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clau- se a le contractului, D-nii concurenții pot lua informațiunl de la minister cu 10 țlile înainte de licitație. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului D-nii concurențl le vor a- vea în vedere la licitație. Supraoferte nu se primesc. No. 4.149. ³ⁱ¹¹- 1891, Aprilie 30. —Se scdte din noii în licitație lucrările de consolidare a malului rîulul Prut la Drân- cenl. Valdrea de pe devis este de lei 113.098, bani 57. Licitația se va ține la acest minister și la prefectura județului Fălciu în țliua de 3 Iulie 1891, la orele 4 dupe amiațll precis. Pentru formalitățile licitațiunei, câtimea lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele clause ale contractului, D-nii concurențl pot lua in- formațiunl de la minister și de la prefectura sus numită cu 10 ^lile înainte de licitațiune. D-nii concurențl vor avea în vedere la lici- tațiune art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului. Supraoferte nu se primesc. No. 4.153. S₍₁L 1891, Aprilie 30. — Se scdte din nou în licitație darea în întreprindere a aprovisionărilor cu petriș pe termen de 3 ani pe șoselele Rîu Vadulul- Râmnic; Caracal-Corabia-Izlaz, și VitănescI- Alexandria-Turnu-Măgurele din circonscrip- ția II. Valdrea, de pe devis, pentru anul acesta: pentru șosâua Rîul Vadului-Râmnic este de lei 40.517 bani 70; pentru șosâua Caracal- Gorabia-Izlaz este de lei 114.493 bani 30, și pentru șosâua Vitănescl-Alexandria-Turnu- Măgurele este de lei 50.825, bani 20. Licitațiunea se va ține la acest minister și la prefectura județului Olt în ^iua de 3 Iulie 1891, la orele 4 p. m. precis. Pentru formalitățile licitațiunel, cătimei lucrărilor de executat, costul lor parțial, cae- tul de sarcine special, forma și osebitele cla- use ale contractului, D-nii concurențl pot lua informațiunl de la minister și de la pre- fectura sus citată în tdte filele de lucru de la orele 11—5 p. m. Termenul de predare pentru anul acesta va fi 15 Octombre 1891. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului, D-nii concurențl le vor a- vea în vedere la licitațiune. Supraoferte nu se primesc. No. 4.213. 1891, Maiii 1. Direcțiunea generală a căilor ferate române In țliua de 6 (18) Maiu 1891 se va ține, la direcțiunea generală, o nouă licitație pentru darea în întreprindere a lucrărilor de fonda- ție și zidărie la podurile liniei Bacău-Piatra, râmase neadjudecate la prima licitație. Doritorii de a lua în întreprindere aceste lucrări, a căror valore este aproximativ de lei 120.000, vor presența ofertele lor sigilate până în țliua sus arătată, orele 3 p. m., la direcțiunea generală, secția P, însoțite de re- cepisa casei centrale prin care să se constate că au depus garanția provisorie care se fixâză la/suma de lei 6.000. Oferta va purta pe plic, deosebit de adresă, și mențiunea: «Ofertă pentru lucrările de fondație și de zidărie la podurile liniei Bacău-Piatra. Lici- tația de la 6 (18) Maiu 1891.» Garanții în numerar depuse în țliua de li- citație, precum și supraoferte nu se primesc. Informațiunl în privința caetulul de sar- cine, asupra planurilor și alte lămuriri, se pot lua în tdte țlilele de lucru, de la orele 2 până la 5 p. m., la biuroul docurilor, strada Manea-Brutaru No. 12. 24. —Se dă în întreprindere reconstruirea clădi- rel de călători din stația Dolhasca. Amatorii de profesiune vor adresa ofertele lor sigilate către direcțiunea generală a căilor ferate române, secția P, cu adăogire pe plic: «Ofertă pentru clădirea din Dolhasca. Licitația din 15 Iunie stil nou 1891.» Ofertele se vor primi la direcțiunea gene- rală, serviciul P, până în țliua de 15 Iunie stil nod 1891, orele 3 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se admit. Se va depune prealabil o cauțiune de lei 2.000 la casa centrală a direcțiunei la Bu- curesci. Depunerea cauțiunel în numerar la lici- ție nu se admite. 3 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 547 Ofertele vor fi, prin urmare, însoțite de re- cepisele casei centrale a căilor ferate române. Pentru condițiuni și lămuriri a se adresa la biuroul No. 53 din direcțiunea generală a căilor ferate române la Bucuresci. No. 44.335. , 1891, Maiu 9. —Conform art. 22, 23, 24 și 26 din legea de expropriărl pentru causă de utilitate pu- blică, se face cunoscut că pentru construcțiu- nea liniei Leorda-Dorohoiu, D-nil notați mal jos aii fost expropriațl, prin sentința tribu - naiului Dorohoiu cu No. 880 din 10 Aprilie 1890, de suma de m. p. arătațl la numele D-lor din proprietatea D-lor, situată în co- muna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Doro- hoiu, și toți acel cari au veri-o pretențiune să’și înscrie drepturile lor la tribunal în ter- men legal. Ion a Mariței, 982,00 m. p.;Niculaea Ma- riței, 983,50 m. p.; C. I. Cirmipel, 1.958,08 m. p.;C. Florescu, 886,00 m. p.; Th. Chele- Nâgră, 260,00 m. p.; C. Diaconescu, 1.516,87 m. p.; Vasile a Lupoi, 369,28 m. p.; Vasile Ciobotaru, 519,38 m. p. No. 470. ⁹ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Simeon AbramovicI a fost expropriat, prin sentința tribunalului Dorohoiu cu No. 103 din 26 Iunie 1890, de suma de m. p. 3, ⁴B/₁₀ₗ₎ din proprietatea D-sale, situată în comuna Do- rohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termen legal. No. 471. ₉ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Aron Bles- ter a fost expropriat, prin sentința tribuna- lului Dorohoiu cu No. 104 din 26 Iunie 1890, de suma de m. p. 410,⁷O/ioo din pro- prietarea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acel cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drep- turile lor la tribunal în termen legal. No. 472. ₉ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Leizer Froim Sacagiu a fost expropriat, prin sen- tința tribunalului Dorohoiu cu No. 105 din 26 Iunie 1890, de suma de m. p. 265,³¹/₁₀₀ din proprietatea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acel cari au veri-o pretențiune să ’și în- scrie drepturile lor la tribunal în termen legal. No. 473. ₉ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea-liniel Leorda-Dorohoiu, D. Vasile Par- Iadei a fost expropriat, prin sentința tribu- nalului Dorohoiu cu No. 108 din 27 Iunie 1890, de suma de m. p. 480, ⁴⁶/₁₀₀ din pro- prietatea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acel cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drep- turile lor la tribunal în termen legal. No. 474. ₉ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Costache Popescu a fost expropriat, prin sentința tri- bunalului Dorohoiu cu No. 109 din 27 Iunie 1890, de suma de m. p. 196, B°/,₀₍₎ din pro- prietatea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drep- turile lor la tribunal în termen legal. No. 475. ₉ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Frantz Meisner a fost expropriat, prin sentința tri- bunalului Dorohoiu cu No. 110 din 27 Iunie 1890, de suma de m. p. 313, B%oo din pro- prietatea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari au veri-o pretențiune să ’și înscrie drep- turile lor la tribunal în termen legal. No. 476. ₉ 1891, Aprilie 19. —Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Gheorghe Alexandrescu a fost expropriat, prin sentința tribunalului Dorohoiu No. 164 din 30 Oc- tombre 1890, de suma de m. p. 542, ¹⁹/₁₀₍₎ din proprietatea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari aii veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termen legal. No. 477. ⁹ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D-na Parfenia Elisinca a fost expropriată, prin sentința tri- bunalului Dorohoiu No. 165 din 30' Octom- bre 1890, de suma de m. p. 681, ¹⁰/₁₀₀ din proprietatea D-sale, situată în comuna Do- rohoiii, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari au veri-o pretențiune să ’și în- scrie drepturile lor la tribunal în termen legal. No. 478. ⁹ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Mihaiu Niculcea a fost expropriat, prin sentința tri- bunalului Dorohoiu No. 166 din 30 Octom- bre 1890, de suma de m. p. 378,⁷⁷/₁₀₀ din proprietatea D-sale, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula; județul Dorohoiu, și toți acei cari aii veri-o pretențiune să ’și în- scrie drepturile lor la tribunal în termen legal. No. 479. ₉ 1891, Aprilie 19. Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriări pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D-nil notați mai jos au fost expropriați, prin sentința tri- bunalului Dorohoiu cu No. 167 din 30 Oc- tombre 1890, de suma de m. p. arătațl la numele D-lor din proprietatea D-lor, situată în comuna Dorohoiu, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari au veri-o preten- țiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. Profira Gh. Calancea 365, ³⁴/,oO m. p., Gheorghe Mihalcea (Mihail) 481, ⁷⁴/₁₀₀ m. p., Mendel Percher 886,00 m. p. No. 480. ₉ 1891, Aprilie 19. — Conform art. 22, 23, 24 și 26 din le- gea de expropriărl pentru causă de utilitate publică, se face cunoscut că pentru construc- țiunea liniei Leorda-Dorohoiu, D. Costache Ghelemeafost expropriat, prin sentința tribu- nalului Dorohoiu No. 117 din 24 August 1890, de suma de m. p. 11.012, ⁹³/₁₀₀ din proprietatea D-sale, situată în comuna Bră- esci, plasa Coșula, județul Dorohoiu, și toți acei cari aii veri-o pretențiune să ’și înscrie drepturile lor la tribunal în termenul legal. No.-481. ⁹ 1891, Aprilie 19. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Nepresentându-se concurenți la concursul de la 15 Martie 1891, pentru ocuparea cu titlul provisoriu a catedrei de igienă de la scola comercială din Galați, se publică un noii concurs irevocabil pentru ocuparea aces- tei catedre pe (liua de 5 Septembre 1891, orele 12 din alisat român; 2. Să fi satisfăcut condițiunilor legel de recrutare; 3. Să posâdă diploma de bacalaureat și di- ploma de doctor în medicină. Concursul va fi scris și oral și se va ține asupra igienei publice și private. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agrieulturei (divisia a- griculturel, industriei, comerciului) cu cel puțin opt ^ile mal înaintea termenului fixat pentru concurs. No. 14.544. * 1891, Martie 21. I 548 MONITORUL OFICIAL 3 Maiu 1891 Concurs de treerători și mașini de semenat Se publică spre cunoscință generală că, sub auspiciele ministerului agriculturei, indus- triei, comerciului și domenielor, se va ține, în tomna anului curent, un concurs de treeră- tori de grâne și altul de mașini de semănat în rânduri și prin împrăștiate pe ferma scolei centrale de agricultură de la Herăstrău. Concursul de treerători va avea loc în fi- lele de la 10—15 August; iar cel de mașini de semănat de la 10—15 Septembre 1891. Atât constructorii de mașini din țâră cât și representanții fabricelor din străinătate, cari ar dori să ia parte la aceste concursuri, vor trebui a se adresa spre înscriere, la divi- sia agriculturei, comerciului și industriei, până la 1 August 1891. Premiele ce ministerul dă ca recompensă sunt următorele: Pentru treerători : Un premiu I medalie de aur. « „ II argint. Un premiu III medalie de bronz. Pentru mașini de semănat în rândur i: Un premiu I medalie de aur. , „ II argint. „ „ III „ bronz. De asemenea trei premiuri pentru mașinele de semănat prin împrăștiare. No. 11.962. * 1891, Martie 8. —Ministerul având necesitate de o cantitate de 478 metri preș pentru așternutul pe jos în biurouri, săli și scări, publică licitațiune pen- tru ^iua de 14 Maiu 1891. Concurenții se vor presinta la țliua fixată, orele 11 a. m., în localul ministerului, unde licitațiunea se va ține cu oferte sigilate. Garanția provisorie va fi de 5°/₀ din suma ofertată, iar calitățile de preș cu care mi- nisIerul doresce a se aprovisiona se pot vedea în tdte țlilele de lucru de la orele 11 a. m. până la 5 p. m, la biuroul de personal și ma- terial din divisiunea comptabilitățel. Predarea urmâză a se face imediat dupe aprobarea licitațiunei, când se va elibera și ordonanța de plata costului preșului. No. 20.124. 1891, Aprilie 27. — Se aduce la cunoscință generală că, în Ziua de 31 Maiu 1891, orele 2 dupe amiațli, se va ține licitație orală în. localul prefecturel județului Mehedinți, pentru darea în întreprin- dere a serviciului de transport și curățirea sălașelor din târgul de rîmători de la Turnu- Severin în anul budgetar curent 1891—92. Concurenții ca să potă fi admiși la lici- tație vor depune o cauțiune provisorie de 250 lei. Art. 40—57 din legea comptabilitățel ge- nerale a Statului sunt obligatore pentru ți- nerea licitației. No. 20.146. 1891, Aprilie 27. — Se aduce la cunoscință celor interesați că în țliua de 15 Iunie 1891, orele 11 dimi- nâța, se va ține licitațiune publică, conform art. 6, 24 și următorii din legea înstrăinărel bunurilor Statului din 6 Aprilie 1889, în localul prefecturel județului Muscel, pentru vînțlarea bunurilor arătate mai jos. Doritorii de a le cumpăra sunt rugați a se presenta în acea ții și ore, în localul prefec- turei acelui județ, pregătiți de garanția pre- văzută în dreptul fie-cărul bun; cunoscând că supra ofertă nu se mal primesce. Se explică că, dupe art. 38 din lege, pre- țul resultat la licitațiune se va respunde de adjudecatar în termen de o lună de Z’le, calculat de la data confirmărei publicată prin Monitorul oficial: 1. Zăvoiul Grigoreni, în întindere supra- fața totală ca de 4 hectare, 4.000 m. p., te- ren acoperit cu pădure de anini, situat în comuna Vlădesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de monastirea Anindsa, metocul Mi- tropoliei ; învecinându-se la Nord și Vest cu delimitarea locuitoriloi⁻ Grigoreni, la Sud cu zăvoiul de pe proprietatea Negesci, vîndut, și la Est cu proprietatea D-lui N. Stănciulescu; arendat pe periodul 1888—93 sub numi- rea de Bahna cu Grigoreni; garanția lei 70. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 704. Acest bun este departe de capitala județu- lui ca la 23 kilometri. 2. Terenul țlis Islazul-Cârciumei, de pe moșia Grădiștea și alături cu vatra satului Valea-Buți, traversat de calea ferată Câmpu- Lung-Golesci, reservat în delimitarea de la 1864, în întindere suprafața totală ca de 4 hectare, 8.282 m. p., fără traseul liniei fe- rate, în întindere ca de 1.830 m. p., exclus din vînțlare, situat în comuna Schif.ul-Golesci, plasa Riurile, fost pendinte de monastirea Gâmpu-Lung; învecinându-se la Nord și Vest cu pământul locuitorilor foști clăcași, din comuna Schitul-Golesci, la Sud cu pro- prietatea D-lui I. Rășanul și la Est cu șosâua națională Pitesci-Câmpu-Lung; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1886—96; ga- ranția lei 400. Concurența începe de la valo- rea bunului în sumă de lei 4.000. 3. Locul numit Corbul, din Lunca lui Ba- ragan, de pe moșia Corbu-Pădureț, în întin- dere suprafață totală ca de 2 hectare, 2.580 m. p., din cari ca 5.160 m. p. teren acope- rit cu sălcii, iar restul loc de cultură, situat în comuna Leicesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord cu terenul din Lunca lui Baragan, dat despăgubire locuitorilor împroprietăriți la 1864, la Vest cu rîul Domnei, la Sud cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Păltineanca, și anume cu văduva Marina lui Dinu, și la Est cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Statului Corbu; neînchi- riat; garanția lei 140. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 1.406, bani 40. 4. Locul numit Decindea sau Pădureți, de pe moșia Corbu-Pădureți, în întindere supra- fața totală ca de 14 hectare, 3.270 m. p., din cari ca 5 hectare, 6.930. m. p. pădure, fără șosea, cu arbori de diferite esențe, iar restul teren de arătură, fără 3.330 m. p. terenul șoselei comunale care traversâză acest bun, exclus din vînZare, situat în comuna Leicesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de Mitro- polie ; învecinându-se la Nord cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Stalului De- cindea sau Pădureți, la Est cu moșnenii Leicesci și cu locuitorii împroprietăriți la 1864 pe moșia Păcioi a D-lui I. Păltineanu, la Sud cu moșnenii Jupânesci și la Vest cu pădurea Sta- tului Pădureți; neînchiriat; garanția lei 1.089. Concurența începe de la valârea bu- nului în sumă de lei 10.892, bani 30. 5. Locul, parte arabil și parte acoperit cu mărăcini, numit la Samoilă, fost al lui Marin Gogoncea și adjudecat asupra Statului prin ordonanța tribunalului Muscel sub No. 529 din 1885, în întindere suprafața totală ca de 2.530 m. p., situat în comuna Priboeni, plasa Podgoria; învecinându-se la Nord cu proprietatea lui Nică Marin, la Sud cu a lui Ion Frunzescu, la Vest cu a lui Ion Popescu și la Est cu apa Samoilă ; nearendat; garan- ția lei 2. Concurența începe de la valorea bu- nului în sumă de lei 25, bani 20: 6. Terenul arabil cu o porțiune de pădure și cu mărăcini pe el, de la capătul nordic al moșiei Gorganu, în întindere suprafața to- tală ca de 5 hectare, 360 m. p., din cari ca 3 hectare, 9.020 m. p. teren arabil, însem- nate pe plan cu lit A, B, ca 1 hectar teren cu pădure pe plan lit. P și ca 1.340 m. p. teren cu mărăcini, fără terenul șoselei la Clucereasa, exclus din vînZare, situat în co- muna Gorganu, plasa Podgoria, fost pendinte de monastirea Râncăciov; învecinându-se la Nord și Est cu pădurea Statului Gorganu, la Sud cu moșnenii Cârstieni și la Vest cu moșia Cârstieni, proprietate a moștenitorilor lui Mihalache Predescu; arendat cu sus Zisa moșie pe periodul 1889—94; garanția lei 290. Concurența începe de la valorea bunului în sumă de lei 2.884. 7. Locul de casă de pe moșia Corbu-Pădu- reț, în întindere suprafața totală ca de 0.646 m. p., situat în comuna Leicesci, plasa Rîu- rile-Argeșel, fost pendinte de Mitropolie; în- vecinându-se la Nord cu proprietatea Creți- Văduva, la Sud cu a lui Niță Mihai, la Est cu șoseaua comunală și la Vest cu a lui Ni- colae Mateiii; neînchiriat, se caută în regie; garanția lei 10. Concurența începe de la va- ldrea bunului în sumă de lei 50. 8. Terenul cultivabil de pe moșia Corbu- Pădureț, în întindere suprafața totală ca de 3.649 m. p., situat în comuna Leicesci, plasa Rîurile-Argeșel, fost pendinte de Mitropolie; învecinându-se la Nord, Sud și Est cu locui- torii împroprietăriți și la Vest cn șoseaua co- munală ; nearendat, se caută în regie; garan- ția lei 10. Concurența începe de la valdrea bunului în sumă de lei 89. N’o. 20.179. 3,iole, pentru că a comis faptul de con- travenție la comerciul ambulant; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul Ia casa de arest preventiv din Bacăă; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la Zisul arest pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la privarea sa de libertate, când la expirare '1 va elibera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al foțel publice să dea ajutor, la cas de trebuință pentru executarea presentulul mandat. Dat la 28 Aprilie 1891. No. 6.123. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Bacăă; In basa art' 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței No. 654, pronunțată în audiența de la 27 Aprilie 1890, prin care condamnă pe Gustav Hraminetul, major, de profesiune negustor, cu domiciliul necu- noscut, la închisore corecțională pe termen de 25 Zile, pentru că a comis faptul de con- travenție la legea comerciului ambulant; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la casa de arest din Bacăă, preschimbată amenda de 500 lei închisdre, conform art. 19 din legea comerciului ambulant; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la Zisul arest pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la privarea sa de libertate, când la expirare ’l va elibera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea presentulul mandat. Dat la 28 Aprilie 1891. No. 6.126. — In numele legel și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Bacăă; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței No. 738, pronunțată în audiența de la 11 Maiă 1890, prin care condamnă pe lulius Ster la 500 lei amendă, la comuna Bacăă, și transformată amenda în 25 Zile închisore, art. 19 din legea comer- ciulul ambulant, fiind insolvabil, major, de profesiune negustor, cu domiciliul necunos- cut, la închisore corecțională pe termen de 25 Zile, pentru că a comis faptul de contra’ venție la comerciul ambulant; 556 MONITORUL OFICIAL 3 Maiu 1891 Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus. numitul la casa de arest din Bacăiî; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la țlisul arest pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la privarea sa de libertate, când la expirare ’l va elibera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea presentului mandat. Dat la 28 Aprilie 1891. No. 6.129. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Bacău; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței No. 815, pronunțată în audiența de la 26 Maiu. 1890, prin care condamnă pe lohan .Heinrich Ernest la 500 lei amendă, la comuna Bacău, și preschim- bată amenda, fiind declarat insolvabil, în închisore, major, de profesiune comerciant, cu domiciliul necunoscut, la închisore corec- țională pe termen de 25 țlile, pentru că a comis faptul de contravenție la legea comer- ciului ambulant; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să ■aresteze și să conducă pe sus numitul la casă de arest din Bacău; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la țlisul arest pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la privarea sa de libertate, când la expirare ’l va elibera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea presentului mandat. Dat la 28 Aprilie 1891. i No. 6.132. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, judecătorul ocolului Bacău; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței No. 640, pronunțată în audiența de la 18 Aprilie 1891, prin care condamnă pe LeonVaintrob la 10 lei amendă, și preschimbată amenda în închisore, con- form art. 30 din codul penal, major, de pro- fesiune servitor la birjar, cu domiciliul ne- cunoscut, la închisore polițienâscă pe termen de 2 țlile, pentru că a comis faptul de con- travenție Ia regulamentul comunal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la casa de arest din Bacău; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la țlisul arest pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la privarea sa de libertate, când la expirare ’l va elibera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de trebuință, pentru executarea presentului mandat. Dat la 28 Aprilie 1891. No. 6.135. DECISIUNI Tribunalul Dâmbovița Tribunalul, Având în vedere că Nicolae Dumitru Flori și Ilie Andreeana sunt dați judecățer sub inculpare că au comis faptul prevățlut de art. 184 din codul penal. In ce privesce pe Nicolae Dumitru Flori: Considerând că din procesul-verbal și din deposiția martorului Ștefan Daia, audiat as- tăzi în instanță sub prestare de jurământ, și din informația martorei Dumitra' Flori se constată că inculpatul a aplicat lovituri recla- mantului pe când acesta se afla la postul său de gardian de nopte; Că faptul fiind pe deplin stabilit, inculpa- tul, prin comiterea lui, s’a făcut pasibil de penalitatea prescrisă la art. 184 din codul penal, al cărui text s’a citit în ședință pu- blică de D. președinte; Considerând că tribunalul constată și ad- mite circumstanțe atenuante în favorea in- culpatului p'revețlute de art. 60 din c. penal; Considerând că în ce privesce pe cel-alt inculpat Ilie Andreeana, din actele mențio- nate mai sus nu se face probă despre culpa- bilitatea sa în faptul imputat; Că așa fiind, tribunalul urmâză a pronunța achitarea sa, conform art. 10 din pr. penală; Pentru aceste motive, în virtutea legei, hotărasce : Condamnă pe Nicolae Dumitru Flori, fost domiciliat în Târgoviște, acum cu domiciliul necunoscut, pentru faptul de lovire ce a co- mis, să sufere închisore corecțională pe timp de 15 țlile, plătind și 20 lei despăgubiri ci- vile reclamantului Dragomir Nicolae. Achită pe Ilie Andreeana de veri-o pe- nalitate în acest fapt. Sentința este supusă oposiției și apelului, conform legei. Dată și citită în ședință, publică la 10 A- prilie 1891. No. 577. Tribunalul Muscel D-na Maria Ion D. Gonț, necăsătorită, majoră, din comuna Voinesci, acest județ, prin petițiunea înregistrată la No. 9.684 din 16 Noembre 1888, a chemat în judecată pe fratele său Ion I. Gonț, pentru ca, față cu dânsul, să se ordone partagiul averel rămasă lor moștenire de la tatăl numiților Ion D. Gonț, compusă din pământul cedat lui dupe legea rurală, și anume: 1. Cinci prăjini și duoi stânjeni căminul casei în comună. 2. Un pogon și șepte prăjipl acasă în vatra comunei, și vecinate la răsărit cu dru- mul comunal, la apus cu Neculae Simon, la miațlă-nopte cu Ion Tudoroiu, și la miațlă-țli cu Neculae Ion al Voichi. 3. Duoă pogone și nouă prăjini livede în Muscel; vecinate la răsărit cu Moise Bogdan și la apus cu Ion Radu. In consecință, s’aii citat părțile pentru 21 Februarie 1889, când, presentându-se numai reclamanta și presentând extractul său de nascere, actul de mârte al lui Ion Gonț și certificatul primarului comunei Voinesci, con- stătător de numărul pogonelor date Iui Ion Gonț dupe legea rurală, a cerut facerea par- tagiulul, și tribunalul, atunci, prin jurnalul No. 860, ’I-a admis cererea în principii și a numit expert pe Niță Roman pentru a exper- tisa averea imobilă, pământul pe care s’a împroprietărit decedatul Ion D. Gonț, dupe care procesul a luat mai multe amânări pen- tru nedepunerea actului de expertisă. Astățli, cel din urmă termen de înfățișare, la apelul nominal s’au presintat în instanță numai reclamanta în personă, având și advo- cat pe D. Degeanu, lipsă fiind defendorul Ion I. Gonț, procedura fiind completă. S’a procedat la resolvarea procesului prin citirea tutulor actelor din dosar și actului de expertisă, cu data 10 Iunie a. c., prin care expertul N. Roman, dupe ce estimâză totă averea ce compune succesiunea la suma de lei 844, apoi formâză duoă loturi, ast-fel: Lotul ântâiu se compune din: 1. Duoă prăjini și jumătate și un stânjen din cămin, partea despre miațlă-țli, alături cu N. Gornațeanu, măsurat în lung de la răsărit la apus,....................lei 50. 2. Șâse-spre-țece prăjini din pămân- tul de acasă de lângă cămin, partea tot despre miațlă-țli, alături cu N. Gor- națeanu, măsurat în lung de la răsărit spre apus,..........................lei 128. 3. Un pogon și cinci prăjini din li- vedea din Muscel; învecinate cu Moise Bogdan, măsurate în lung, . . .lei 232. 4. O jumătate pogon din islaz, . „ 20. Total „ 430. 5. Să dea la lotul No. 2, . . . „ 8. Total „ 422. Lotul al duoilea se compune din: 1. Duoă prăjini și jumătate și duoă palme din cămin, partea despre miațlă- nopte, alături cu Ion Tudoroiu, măsu- rat în lung de la răsărit la apus, . lei 50. : 2. Ginci-spre-țlece prăjini din pă- mântul de acasă de lângă cămin, par- tea despre miață-nopte, alături cu Ion Tudoroiu, măsurat în lung de la răsă- rit la apus,........................lei 120. 3. Un pogon și patru prăjini din li- vedea din Muscel, alături cu Ion Radu, măsurate în lung,...................lei 224. 4. O jumătate pogon din islaz, . „ 20. 5. Să primâscă de la lotul No. 1, „ 8. Total „ 422. D. Degeanu, advocatul reclamantei, a ce- rut a se procede la tragerea loturilor, ele fiind făcute în regulă și defendorul nu se presintă astățli a face nici o obiecțiune asu- pră-le. In urmă de care, D. președinte a format patru buletine, însemnând pe duoă dintr’en- sele numele comoștenitorilor și pe cele-alte duoă numărul loturilor, punându-le în duoă urne separate, urna cu numele moștenitorilor avand’o D. membru-suplininte, iar urna cu numărul loturilor D. președinte; s’a procedat la tragerea loturilor și au eșit ast-fel: Lotul duoi reclamantei Maria I. D.Gonț, și 3 Maiu 1891 MONITORUL OFICIAL 557 Lotul ânteiu defendorului Ion I. Gonț. Reclamanta n’a făcut nici o obiecțiune asupra acestei operațiuni. Tribunalul, constatând cele ce preced, vă- țlând art. 734 din codul civil, hotărasce : Confirmă actul D-lui expert Niță Roman, format în causă, și constată că în urma tra- gere! la sorți a loturilor, divisiunea avere! decedatului Ion D. Gonț s’a făcut în modul următor: _ Lotul No. 1 formâză porțiunea de avere a defendorului Ion I. D. Gonț. Lotul No. 2 formâză porțiunea reclamantei Maria I. D. Gonț. Obligă pe defendorul să dea reclamantei, căreea ’i-a cățlut lotul No. 2, suma de lei 8, surplusul lotului său. Condamnă pe ambele părți a plăti Statu- lui suma de lei 41, bani 85, taxele de timbru ce urmau a se întrebuința în acest proces, dacă nu se intenta cu act de paupertate, plus taxele portăreilor. Sentința se pronunță în prima instanță, fiind supusă oposițiune! și apelului, conform legei. Dată și citită în ședință publică la 1 No- embre 1890. No. 228. Corpul portăreilor tribunalului Muscel Presenta copie s’a format pe hârtie simplă, în basa actului de paupertate aflat la dosar, și se va publica prin Monitorul oficial, fiind adresantul Ion I. D. Gonț cu domiciliul ne- cunoscut. p. Șeful portăreilor, P. Apostolescu. 1891, Aprilie 16. EXTRACTE DE DECISIUNI Tribunalul Ilfov, secția II civilo- corecțională D. Acoschi Dumitru, cu domiciliul înstra-, da Covaci No. 4, de profesie bărbier, incul- pat că a comis contravenție la legea sanitară, prin sentința No. 185 din 1891, pronunțată de acest tribunal în țliua de 16 Februarie 1891, aplicându-se art. 76 și 78 din legea sanitară, în unire cu conclusiunile ministe- rului public, s’a condamnat la 50 lei amendă cu aplicația art. 28 c. penal și 100 lei des- păgubiri către Nicolae lonescu pentru faptul atribuit. Sentința se pronunță cu dreptul de oposi- ție și apel, conform legei. Dată și citită în ședință publică la 16 Fe- bruarie 1891. —D-lui Ion Robescu, cu domiciliul necu- noscut, prin sentința No. 307 din 1891, pro- nunțată de acest tribunal în țliua de 16 Mar- tie 1891, în unire cu conclusiunile ministe- rului public, ’i s’a transformat amenda de 20 lei, la care a fost condamnat prin sentința No. 29 din 1890, în 4 țlile închisore corec- țională. Sentința se pronunță cu dreptul de oposi- ție și apel. —D. Toma Veber, cu domiciliul necunos- cut, inculpat că a comis vagabondagiu, prin sentința No. 371 din 1891, pronunțată de acest tribunal în țliua de 26 Martie 1891, aplicându-se art. 219 din codul penal, în unire cu conclusiunile ministerului pu- blic, s’a condamnat la 6 luni închisore co- recțională. Sentința se pronunță cu dreptul de opo- siție și apel. Judecătoria ocolului II din Bucuresci Prin cartea de judecată No. 332 și în basa art. 308 din codul penal, s’a hotărît ca Florea Anton, din strada Fundătura-Ghica, să fie penat la 5 țlile arest corecțional. Acâstă carte se pronunță în prima instanță cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică la 20 Martie 1891. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci Carte de judecată No. 403 Presinte reclamantul Arpad Ambrozi, ab- sinte defendorul Alexandru Dumitru, proce- dura îndeplinită. Obiectul acțiunei restituirea sumei de lei 120 ce ’i-a avansat pentru lucru, în calitate de machinist la nisce machin!, conform condițiunilor prevăzute în contractul inter- venit între părți, cu spese de judecată, plus 1.300 lei ca daune. Reclamantul presintă un contract cu data 15 (27) Aprilie 1890, semnat de defendor, și cere admiterea acțiunei. Judecata, Asupra acțiunei de față; Avend în vedere că, prin contractul pre- sintat și absența defendorului care avea cu- noscință de termenul înfățișărei de ații, ac- țiunea devine admisibilă; Vâțlend și disposițiunile art. 1.169 și 1.170 din codul civil și 150 din pr. civilă; Pentru aceste motive, în numele legei, hotărasce : Admite acțiunea și obligă pe Alexandru Dumitru să plătâscă lui Arpad Ambrozi suma de 120 lei, plus 1.300 lei ca daune, cu 30 lei spese de judecată, osebit cele de urmărire. Cartea se pronunță cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în ședință publică la 11 Mar- tie 1891. Judecătoria ocolului Călărași Carte de judecată No. 88 Judecata, Asupra acțiunei penale de față; Considerând Că din depunerile martorilor audiați astățli în instanță, conform art. 153 din procedura penală, se constată că incul- patul a comis faptul de bătae ce i se impută; Considerând că numitul, prin comiterea acestui fapt, s’a făcut pasibil de penalitatea prevăzută în art. 238, alin. II din codul penal, al cărui text citindu-se în instanță, conținutul se vede reprodus în originalul hotărîrei; Considerând că inculpatul, fiind citat în regulă prin Monitor, nu s’a presintat în in- stanță. spre a se apăra; Pentru aceste motive și în numele legei, hotărasce : Condamnă pe Nae Dumitrescu Macagiu, fost cu domiciliul la gara Elena, pendinte de comuna Cocargeaua, iar acum necunoscut, să sufere închisore corecțională pe termen de 20 /a --- ---• --- , , . , cu losurl a 20 lei . • ■ --- La tragere.......... 74 --- 70 --- --- --- împrumuturi de societăți Scrisuri funciare rurale ....... ... 7% Ianuarie---Iulie...... 1041/4 --- 104 --- 5% Ianuarie---Iulie...... 100’/, 100’/, --- --- ---- , , urbane Bucuresci....... 7°/a Ianuarie---Iulie...... 104'/a 1041/4 --- _ --- . . . . . .... 1 . 6»/0 Ianuarie---Iulie...... 103 102’/, --- W, Ianuarie---Iulie...... 97i/s --- 96’/, --- --- --- , . . Iași......... 5°/o Ianuarie---Iulie...... 86i/a --- 86 --- --- --- Ultim VALOREA Acțiuni divid. NOMINALA Banca națională a României...... ... 83 500 lei întreg vărs. • --- 1450 --- 1444 --- Societatea de asigurare Dacia-România ...... 80 200. . --- 349 --- 346 --- --- , , » Naționala........ 55 1 200 , , --- 352 --- 348 --- --- , , reasigurare .......... 10 200 , , , ---- --- --- ---. , români de construcțiunl și lucrări publice . 4 250 , , . --- 103 ------ 100 1 --- , de babalt artificial......... 30 250 , „ ------ ---- _ --- --- , pentru fabricarea hârtiei....... --- 100 , --- --- --- --- --- --- Banca Rom&nieT............... . 10 200 , __,___1 --- --- --- --- __ te OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T E cu cu cu CU CU CU SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen bani gata termen Napoleonul............... llllllll 1 1 1 1.1 1 I 1 1 A llllllll 1 llllllll 1 11111111 g Llllllll 1 Londra . . . cek Galbenul austriac............ 1 1 . . . 3 luni Corăna germană (marca).......... II Paris . . . cek Lira sterlină.............. . . . 3 luni Lira otomană.............. Francia . . . cek 25.38’/4-36’/4 Imperialul rusesc........... . . . . 3 luni 26.10-08’/, Florinul austriac de hârtie......... Viena . . . cek 100.20-15 Rubla de hârtie............. a . . 3 luni 99.40-30 a nap. (scurt) 2.14’/«->/a Aur contra argint (agiul).......... Berlin , . . cek 2.12’/,u/a CEREALE Greutatea OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE a . . 8 Iun! 124-123.90 in libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek 123-122.90 Grâii............. LI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l 1 1 1 1 l „ . . 3 luni 99.20 Porumb............ 1 1 1 1 1 1 1 n__ Amsterdam . 3 luni 98.95 Secară ............ Petersburg . 3 luni Ovăz .......... . . . Belgia . . 3 luni Orz .............. .... (scurt) Rapiță............ Elveția . . 3 luni Fasole............ Italia ... 3 luni 5% 0% 6°M SGOMPTURI f națională f SCOmpt ................................ I Banca naționala ' ₚₑ dₑₚₒₐᵢₜₑ dₑ ₑfₑcₜB gₐd iᵢₙgₒᵤᵣ! . AVANSURI ț Casa de Depuneri $1 Consemnațiunl: avansuri pe deposite de efecte Imprimeria Statului Director general, ALEXANDRU gh. CANTACUZINO