No. 22 UN EXEMPLAR : 25 BANÎ Duminică, ¹⁸⁹¹ REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PHEȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI 45 Iei pe an 22 Iei 50 b. pe 6 luni. Primăriei© rurale 36 leî pe an. Abonamentele încep din ântăia di a fle-căref lunî. OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRAINETATE 60 Iei pe an; 35 le! pe 6 lunL 4 Abonamentele se pot face la Biurourile poștala. PUBL1CAȚIUNLLE JUDICIARE SE PLĂTESC PAnAIa 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii, 10 Iei. OrT-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUNCIURILOR Publicațiunile primăriilor, comitetelor, etc^ linia 80 b» Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bant Inserțiunîleși reclamele, linia 1 Ied. Anunciurile particularo 50 bani linia de 30 Utere. S. UMĂR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — Comunicări — Pro- gram — Depeșl telegrafice — Diverse — Buletine meteorologice — Raport. Anuncinrt ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 27 Aprilie MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 1.253 din 25 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. doctor Paul Pel- lissia, actual medic la plasa Podgoria, din ju- dețul Muscel, s’a permutat, pe diua de 1 Maiii 1891, în asemenea calitate la plasa Constanța, din județul Constanța, în locul vacant. —----- 3 lOn— MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunei publice sub No. 4.203; Vidând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 14 din 15 Aprilie 1891, * Am decretat și decretăm : ■ Art. I. Sântul Sinod al sântei biserici auto- 1 cefale ortodoxe române este convocat în se- siune de primă-v^ră pentru diua de 1 Maiii 1891, conform art. 13 din legea pentru ale- gerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituire! sântului Sinod al sântei biserici autocefale ortodoxe române. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Ștat la departamentul cultelor și instrucțiunei publice este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 Aprilie 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunei publice, G. D. Teodorescu. No. 1.224. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 18.532 din 17 Aprilie 1891, D. G. Ștefănescu, fost revisor în serviciul de între- posite, este numit impiegat de cancelarie în a- celași serviciu, în locul decedatului Mihail Po- pescu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 18.911, în basa art. 10 din legea din 27 Martie 1887, sunt numiți în serviciul casierielor generale de județe: D. D. Gogulescu, actual verificator clasa 11, în funcțiunea de verificator clasa I, în locul D-lui I. Grădișteanu, destituit. D. Ion Lăpădatu, actual -ajutor al poliției orașului Câmpu-Lung, în funcțiunea de veri- ficator clasa II, în locul D-lui D. Gogulescu, înaintat. PARTE NEOFICIALĂ^ Bucuresci, 27 Aprilie PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI M. S. Regina, cu ocasiunea ^ilei de 24 Aprilie, aniversarea numelui Majestăței Sale, primind căldurose felicitări din t6tă țera, D. preșe- dinte al consiliului de miniștri este însărcinat de Majestâțile Lor a a- duce cele mai vini mulțumiri tutu- lor personelor cari și de astă-dată au exprimat, prin o mulțime de te- legrame, adrese și prin înscrieri la Palat, felicitările lor. PROGRAMA pentru DESCHIDEREA SESIUNEI EXTRAORDINARE a CORPURILOR LEGIUITORE La 29 Aprilie 1891 I La orele 11 de diminâța se va celebra un Te Deum la Mitropolie, în presența: D-lor senatori și deputați; D-lor miniștri; înaltei curți de casațiune ; înaltei curți de compturi; Curților, tribunalelor, corpului profesoral, autorităților adminis- trative, militare, consiliului comu- nal și camerei de comerciu. II La orele 11 ⁱ/₂, înaltele corpuri și autorități se vor întruni în sala ședințelor Adunărei și vor ocupa : înaltele curți de casațiune și de compturi, tribuna a duoa în drepta tribunei diplomatice. Curțile, tribunalele, corpul pro- fesoral, autoritățile administrative, comunale și camera de comerciă, tribuna oficială. III D-nii senatori vor ocupa ânteiele bănci ale Adunărei din drâpta Tro- nului. D-nii deputați băncile din fața Tronului. IV Pornirea cortegiului Regal de la Palat se va anunța prin 101 tunuri. 482 MONITORUL OFÎCÎAt 28 Aprilie 1891 V La orele 12, M. S. Regele, Însoțit fiind de A. S. R. Principele Ferdi- nand, Moștenitorul presumptiv, este primit la scară de către D-nii miniș- tri. M. S. Regele va intra în sala șe- dințelor Adunărei precedat de Casa Sa civilă și militară și Se va urca pe Tron încongiurat de D-nii miniștri. Casa civilă și militară a M. S. Re- gelui se aș&jă d’inapoia Tronului. Locul liber se ocupă de oficierii superiori. VI M. S. Regele, dupe citirea Mesa- giului de deschidere, părăsesce sala Adunărei, și Corpurile legiuitore proced îndată la începerea lucrări- lor. D-nii senatori trec la localul Senatului. VII Biletele de intrare în sala Adu- nărei pentru acestă ^i se vor da D-lor senatori și D-lor deputați prin președința consiliului de miniștri. Biletele pentru tribuna diploma- tică se vor da de către D. ministru al afacerilor străine, care face și invi- tațiune D-lor representanți al Pu- terilor străine spre a asista la a- cestă solemnitate. Biletele pentru cele-alte tribune se vor da prin președința consiliului de miniștri. PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Se aduce la cunoscință D-lor se- natori și D-lor deputați că biletele D-lor de intrare în sala Adunărei deputaților la 29 Aprilie 1891, ^iua deschiderel sesiunel extraordinare a Corpurilor legiuitore, sunt depuse la cancelariile onor. Senat și onor. Adunări. Rectificare.—Resullatul alegere! colegiu- lui I de deputați din județul Teleorman, fiind comunicat eronat ministerului prin telegrama prefecturei, se rectifică, precum urmâză, pu- blicațiunea inserată în No. 12 de la 14 Apri- lie 1891, pagina 270 a Monitorului oficial: D . Gr. G. Păucescu, cu 176 voturi, ales. „ General G. Mânu, „171 „ „ „ C. G. Vernescu, „ 160 „ „ In urma transferărel la alt post a D-lul Hitrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei, și până la sosirea succesorului său, D. N. de Ladygensky, prim-secretar, este autorisat a gera Legațiunea imperială în calitate de în- sărcinat cu afacerile. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Bonn, 8 Maiu.— Marele duce de Luxem- burg a făcut o visită împăratului. Londra, 8 Maiu.— Se anunță din Valpa- raiso Agenției Reuter, cu data de 6 Maiu, că guvernul din Ghili a refusat condițiunile de pace propuse de șefii partitulul congre- sului. Paris, 8 Maiu.—D. Carnot s’a întors din Orleans la meciul nppțel. Captown, 8 Maiu.—Duoi șefi din Gugu- hana ad plecat în Englitera spre a exprima reginei dorința lor de a se pune sub protec- toratul engles. Petersburg, 8 Maiu. — înmormântarea marelui duce Nicolae s’a făcut ații; corpul a fost îngropat în catedrala S-ților Petru și Paul. Cosciugul a fost dus până la mormânt de către împăratul și marii duci. Novoie Vremia anunță că o deputațiune bulgară a depus pe cosciug o coronă cu in- scripția : „Ilustrului șef al armatei în timpul răsboiulul pentru liberarea patriei, bulgarii recunoscători. “ Petersburg, 8 Maiu. — Novoie Vremia anunță că, dupe încheiarea împrumutului de conversiune 3 °/₀, concesionarul D. de Rot- schild din Paris a reclamat pe lângă guver- nul rus în favorea ebreilor din Rusia; recla- mația sa fiind respinsă, D. de Rotschild a declarat că renunță la tratatul său pentru împrumut, țliarul rus adaogă : ținta urmă- rită de D. de Rotschild de a face să scadă valorile ruse nu a fost atinsă, căci Rusia are deposite de aur considerabile; ea a strîns în năuntru și în afară aprâpe 358.000.000 ruble în aur. Chiar achitând împrumuturile denunțate din 1850 și 1860, tot mai rămâne o sumă de aprope 150 miliâne și veri-o 100 miliâne sunt în străinătate la disposiția Ru- siei. Acest incident va putea pote să oprâscă pentru un ore-care timp conversiunea împru- muturilor străine, dar nu a datoriei interne. Belgrad, 8 Maiu. — Oficialul anunță că exercițiele ântâiel clase a infanteriei vor în- cepe pe la jumătatea lui Iunie, iar ale clasei a duoa pe la jumătatea lui Iulie. Toți oficierii subalterni al reservel sunt chemați, cu data de 1 Maiu, pentru a face serviciul cadrelor active. Dupe Odjek, 5.000 acțiuni de ale societă- ței sârbe de navigație s’au subscris ații; sub- scripția s’a închis. Belgrad, 8 Maiu.—D. Pasici a comunicat reginei Natalia resoluțiunea Scupcinel privi- tore la dânsa; el a rugat pe regina să ’l facă cunoscut decisiunile sale. Paris, 8 Maiii. — Camera a discutat pro- iectele de amnistie pentru faptele de la 1 Maiu. Discuția de urgență, reclamată de guvern, a fost adoptată cu 529 voturi contra 6. D. Falliâres a declarat că guvernul respinge ori-ce amnistie; âre-carl ațîțători cari trăesc din rebeliune trebue să fie căutați și pedepsiți; guvernul va gracia pe aceia cari aii fost îm- pinși la aceste fapte. D. Constans a anunțat că sub-prefectul din Avernes a fost permutat și că o anchetă aspră s’a ordonat în privința evenimentelor din Fourmies. D. Tony Râvillon cere ca ancheta să fie întinsă la armată; D. de Frey- cinet protestâză; el țlice că armata nu trebue să fie amestecată în acâstă desbatere. Cu totă stăruința pusă pe lângă președintele consi- liului, acesta refusă ori-ce proiect de amnis- tie. Camera decide, în sfârșit, cu 318 voturi contra 199, să nu trecă la discuția pe articole a propunerilor de amnistie. Berlin, 8 Maiu. — Camera a adoptat, în ședința de sără, propunerea făcută de cance- larul în privința unei amânări apropiate a Camerei până la 18 Noembre. Carlsruhe, 8 Maiu.—împăratul Wilhelm a sosit la amia^I; a fost primit la gară de marele duce și de principele; mulțimea ’l-a aclamat cu entusiasm. împăratul a visitat dupe amiațll noua casarmă a dragonilor și scola de cădeți. Karkov,8 Maiii.—Trenul poștei a deraiat în timpul nopțel între Losovaia și Karkov; un pasager a fost rănit ușor. Liâge, 8 Maiu. — Numeroși indivițll s’aii arestat ieri și a^I pentru jaf și ațițare. Bruxei, 8 Maiii. — Trei bataliâne de ca- rabineri s’aii trimis ieri sâră în regiunea centrului. Asociația lucrătorilor din Anvers a decis să invite pe lucrătorii docurilor să nu des- carce cărbunii străini. Toți lucrătorii fabri- celor de fosfat din districtul Liege s’au pus în grevă. Fourmies, 8 Maiu.—Lucrătorii s’au dus ații în usine pentru a conferi cu patronii; pe drum el au fost întorși de către resvrătitorl. Berlin, 8 Maiii.— Gazeta Germaniei de Nord relevâză, într’o corespondență berlinesă a țliarulul Daily Telegraph, scirl cari se ra- portă la situația Italiei în tripla alianță și la sentimentele D-lul di Rudini asupra acestui punct; ea țlice că aceste scirl, asemenea cu acelea cari fusese expediate acum cât-va timp din Viena, aii de scop să provoce replice la aserțiuni inexate, spre a putea întemeia asu- pra acestor replice combinațiunl politice ul- teriore. Petersburg,. 8 Maiii. — D-nii VuicI și PetronievicI au dejunat ieri la principele de Muntenegru. New-York, 8 Maiii. — Dupe nisce scirl primite în ultimul timp din St. Josâ din Costa Rica, acâstă capitală este liniștită. Berlin, 8 Maiii. — Camera a adoptat, în- tr’un mod definitiv, suplimentul legei asupra industriei. In a treia citire a proiectului de imposite asupra zacharurilor, D. Captivi a declarat că taxele actuale nu pot fi manținute; agricul- tura nu trebue să fie sacrificată. D, de Mirbach a ^is că numai manținerea 28 Aprilie 4891 MONITORUL OFICÎAt 488 primei p6te asigura industriei zacharului ger- man dominarea asupra piețelor străine. Nu se scie încă dacă tratatul austro-ger- man nu e păgubitor Germaniei; e nevoe să se cunoscă acest tratat înainte de a aproba proiectul actual. D. Gaprivi a răspuns că guvernul nu doresce și nu proiectâză de cât ceea ce este folositor Germaniei. D, Maltzahn constată crescerea continuă a imposibilul asupra materiei prime; guvernele trebue deci să schimbe atitudinea în privința primelor deghisate. Berlin, 8 Maiu. — Comisiunea budgetară a Camerei a adoptat, cu 15 voturi contra a 7, creditul suplimentar pentru desvoltarea culturel și a comerciului din teritoriul Ca- meron, pus sub protectoratul german. New-York, 8 Maiu. — Funcționarul Sta- telor-Unite, însărcinat să opereze confiscarea vaporului insurgent chilian „Itala”, s’a în- tors la San Diego; a debarcat la o distanță de 8 leghe. El a declarat că căpitanul „Italel “ ’l-a mărturisit că are contrabandă de răs- boiu pe bord; căpitanul voise să ’l împedice cu sila de a părăsi vaporul, amenințând u’l că ’l va omorî. Nisce depeșl din San Fran- cisco anunță că corabia de răsboiu „Charle- ton” a primit ordinul de a urmări pe „Itala”. V lena, 8 Maiu.— Camera deputaților.— Președintele, D. Smolka, a depus o propunere care cere să se renunțe la adresă și să se tri- mită numai împăratului o deputațiune spre a ’i mulțumi pentru discursul Tronului. Mo- țiunea, pusă îndată în discuțiune, s’a adoptat în unanimitate. D. Schlumecky, vice-președinte, a făcut să reiasă faptul unanimițățel și a 7-7 NE X senin Starea Măreluțâră. 763.1 + 3.7 15.2 --- 4.2 58 NE 3 B » --- 24 >5 759-7 18. i B „ „ potrivită. Sulina . . . Bacău . . . Iași .... De la 26 Aprilie (8 Maiii) 1891, orele 8 dimineța. De la 25 Aprilie (7 Maiii) 1891, orele 8 săra. Bucuresci. . 762.5 ---1.4 16.8 - 0.9 64 ENE I. noros 23 ■■ io|| 763-1 16.9 ESE 1 p. noros 484 MONITORUL OFICIAL 28 Aprilie 1894 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 26 Aprilie (8 Maiii] 1891 Adjud .... Senin...... . 12+R. Darabani . . . Senin Alexandria . . • H+ a Fălciu . . . . Nor Baia-de-Aramă Fălticeni . . . Senin Babadag . . . n ■ 12+ „ Firbinți . . » • » Bacău .... . 10+ , Filiași . . Bălăci .... . 11+ . Filipesci • • » Balta-Albă . . . 15+ , Focșani . . • • » Bechet .... . 14+ „ Găesci , . » • » Berlad .... H •••••• Gorgova . . » • r> 14+R. 15+ , 9+ „ 9+ » Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buziu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimânesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani' . Drăgănesci . Drânceni . . Nor . Senin Nor Senin Nor Senin Nor Senin Nor Senin Variabil 9+ 10+ 8+ 20-f- 12+ 13+ 15+ 13+ 15+ 14+ 10+ 12+ 13+ 16+ 13+ 13+ 11+ 14+ 13+ 16+ 16+ 15+ 15+ 12+ 15+ Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci . . Lacu-Sărat Macin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihaileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Variabil Senin 15+ 12+ 10+ 13+ 14+ 15+ 14+ 9+ 13+ 13+ Senin, vânt, Marea agit. 10+ 14+ 15+ 12+ 12+ 15+ 16+ 12+ 18+ , 13+ „ 10+ , 13+ , 9+ „ 15+ „ 16+ „ 12+ . Pașcani . . . Pătârlagele . Piatra . . . Pitesci . . . Piua-Pietri . Pleșcoiu . . . Ploesci . . . Podu-Turculwi Predeal . . . Puciâsa . . . Rămn.-Sărat. Râmn.-Vâlcea Rîu-Vad/ului Roșiori-de-Vcd‘. Rădăuți . . Salinele-Mari Săveni . . . Sinaia . . . Slobozia . . Spineni . . . Stefăneșci . . Slănic . . . Strunga . . . Tecuciu . . . Tergoviște . . Tergu-Frumos Târgu-Jiu . . Tulcea . . . Urlați . . . Urziceni . . . Văleni . . . Vasluiu . . . Verciorova . . Vulcan . . . Zătreni . . . Zimnicea , . Senin Nor Senin n ♦•••••♦ Variabil..... Senin........ „ ••••••• » ••••••• „ ..............13+ » » ..............14+ , . ..............13+ . „ ..............13+ , Nor...............12-j- , Senin . . .......11+» » ...........15+ „ Nor..............H-i- » Senin............15-j- , .................13+ , » ...............11+ » n ...............11+ „ In diminâța de 27 Aprilie [9 Maiu) 1891 Adjud . . . Alexandria . Baia-de-Aramă Babadag . . Bacău . . . Bălăci . . . Balta-Albă . Bechet . . . Berlad ... Bistrița . . . Botoșani . . Brosceni . . Budesci . . . Buhuși . . . Burdujeni Buzeu . . . Bălțătesci . . Calafat . . . Călărași . . Câmpina . . Câmpu-Lung Caracal . . . Ceatal . . . Cerna-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimânesci . Domnesci . . Dorohoiu . . Drăgășani . Drăgănesci . Drânceni . . Nor.................14+R. Variabil............11+ » Vânt ...............10+ „ Senin...............13-ț- „ Nor.................14+ , » ..................14 + » „ ...................10+ . Nor, vânt..............1®+ » „ ....................7+ » Senin...............10+ „ » ............5-j- „ Senin, variabil .... 20+ „ ................ 12+ » Nor.................10-f- „ Nor, vânt...........12+ „ Pl£e...................10+ „ Nor..................10-f- „ Nor, vânt.............9-f- » » 7+ „ „ ...................10+ » Senin..................12+ » Plâe...................Î0+ „ Senin..................11+ „ » ••••••• Senin, vânt violent . . 11+ » Variabil...............13+ „ ........................9+ » Nor....................10+ „ Senin..................10+ » Nor..................10-|- » . ..................H+ » Senin..................11+ » Darabani Fălciu . Folticeui Ferbinți . Filiași . Filipesci Pocșani . Găesci . Gorgova . Hârlău . Hârșova Herța . . Horez Huși . . Isaccea . Ivesci . . Lacu-Săra Măcin . Măgurele Mahmudie Mamornița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medgidie Mihaileni Mizil . . Moinesci Neamțu . Novaci . Obedeni . Ocna . . Odobesci . Oltenița . Ostrovu . Panciu . Variabil........5+R. Senin...........11-j- „ » 8+ „ Nor ........ 9-|- ; Vânt ..................10+ B Senin................10-f- „ Nor, vânt . ..... 10+ , Senin................11-f- „ „ ...................11+ » Nor, vânt..............11+ „ » ...............13-j- » » ................8-j- , Senin ....... 11+ „ Senin, nor..........11+ ₙ „ ...........t 8+ „ » 10+ » Nor..................10-f- „ Senin...............11 + „ Variabil..............1-j- „ Nor, Marea agitată . . 10+ „ » ..................8+ „ , 9+ „ Senin..................10+ „ Nor..................12-|- „ Senin................12-j- » , 10+ » Plâe....................9+ „ Vântviolent...........8-j- „ Senin...............10-j- „ » 9+ » Nor, vânt violent . . . 12+ „ . .................10+ „ Senin . , ..............»+ . I Pașcani . . . . Pătârlagele . . Piatra . . . . Pitesci .... Piua-Pietri . . Pleșcoiu . . . . Ploesci .... Podu-Turculut . Predeal .... Puciâsa .... Rămn.-Sărat. . Râmn.-Vâlcea . Riu-Vadulul Roșiori-de-Vedc. Rădăuți . . . Salinele-Marl . Săveni .... Sinaia .... Slobozia . . . Spineni .... Stefăneșci . . . Slănic .... Strunga., , . . Tecuciu .... Tergoviște . . . Tergu-Frumos . Târgu-Jiu . . . Tulcea .... Urlați .... Urziceni .... Văleni .... Vasluiu .... Verciorova . . . Vulcan .... Zătreni .... Zimnicea . . . Senin........ Nor, vent.... Senin........ Nor.......... n •••••••• n •••••••• Nor, vânt.... Senin........ n ••••••• Nor.......... n •••••••» a •■•••••. » »»•••••• Senin........ Nor.......... Senin . ..... Variabil..... Nor.......... „ •••••••• Senin........ 6+R. Senin ..................8+ , Nor....................12+ „ Senin..................10+ . Vânt ................13-f- „ Senin..................12+ „ Nor, vânt..............12+ . » 7+ „ Nor, vânt..............10+ „ Senin.................9-j- „ Plâe....................9+ , » ...................11+ . Nor...................8-j- , n .....................1*+ a MONITORUL OFICIAL 28 Aprilie 1891 RAPORT CONSULAR CONSULATUL ROMÂNIEI DIN BRESLAU */i3 Aprilie 1891. Raport economic general pentru semestrul Octombre—Martie 1890—91 Neliniștea pa câmpul industriei și al comerciului, In semestrul trecut, a ajuns la o înălțiune pe care noi n’am cunoscut’o de cât pe timpul criselor comerciale. Chiar daca acâstă cri să va fi trecută, tot nu se speră că co- merciul și industria vor lua un mers mai liniștit, de ore-ce prin denunțarea tratatelor de comerciu din par- tea Germaniei aceste ramure ale avuției naționale vor urma a rămâne tot neliniștite. Nici un calcul, nici o rutină nu pote feri pe comerciant și pe industriaș de perderi simțitore. La aceste neajunsuri se mai înșiră și faptele că cheltuelile pentru întreținerea comerciului și industriei fac ori-ce afacere nelucrativă, precum și împregiurarea că prin lipsa de piețe de cereri trainice ori-ce afacere comercială solidă este destinată a se mina. Pe lângă aceste neajunsuri mai înăspresc și alți fac- tori viața comerciului și a industriei germane. Decla- mațiunile vecinice ale unei prese setose de noutăți contra comerciului mijlocitor, secondată de luptele de partide pentru chemarea la viață a asociațiunilor de totă mâna, au ajuns, mai cu sâmă prin alcătuirea asocia- țiunilor de consum, a mina un întreg șir de existențe ce se nutreau până acum în chip onest. Aci în Breslau există o asociațiune de consum pentru aprovisionarea cu mijloce nutritive, care are o mulțime de deposite și un număr de 32.000 membri, desfăcănd anual pentru 8y₄ milione mărci. Acestă asociațiune răpesce, de sigur, tot atâtor familii pâinea câte deposite are. In Berlin are asociațiunea de consum a oficierilor un număr de membri de 35.000, consumând anual 5.000.000. Mână în mână cu acestă asociațiune ’și întinde acti- vitatea sa în Berlin și asociațiunea funcționarilor. Gă desfacerile acestor asociațiuni sunt numai perderi vădite pentru comercianții de până acum nu mai rămâne nici o înduoială și vor duce, de sigur, de ore-ce și guver- nul începe a se aprovisiona pentru trebuințele sale di- rect de la fabrici, la nimicirea comerciului mijlocitor. Ori-ce economist este astăji convins că comerciul mijlocitor este astăji un factor de cea mai mare nevoe pentru comerciu în general și că, dacă va fi nimicit în forma lui de astăji, el va trebui ca mâine să găsâscă o nouă formă de existență, de ore-ce el este nivelatorul între producent și consument, duoă contrarietăți eco- nomice cari se pot împăca numai pe un tărâm neutral și prin persone neutrale. Scumpetea ne mai pomenită în care au trăit poporele din vremurile trecute a putut fi adusă la cădere numai prin comerciul mijlocitor, care prin depositele sale mari și prin cugetarea sa a putut aduce mărfuri din tote părțile lumei, împedicând cu acest chip producțiunea indigenă de a specula publicul și a sui prețurile. 485 Comerciul mijlocitor o-dată nimicit, consumatorul cade prada producătorului, de ore-ce nimeni nu pote susține că producătorul vinde bunurile economice mai eftin de cât e de nevoie numai din iubire pentru con- sumatori. Producătorii și fabricanții de astăji au dove- dit, mai cu semă prin formarea cartelelor, că apetitul cresce în raport cu mâncarea. Cartelele au devenit deja de pe acum o calamitate și reacțiunea începe acum din tote părțile, de ore-ce ele servesc nu numai a scuti pe fabricanți de răspundere pentru fabricarea de bunuri mai inferiore, dar și de a atinge prețuri suite, adică a spolia pe consumenți. îmboldit de scrierile lui Eduard Engel, statul ungar a introdus în anul trecut tariful pe zone. Acest tarif a dat resultate atât de strălucite în cât s’au decis și alte state a face us de acestă reformă. De și până astăji re- sultatele finale ale reformei din Ungaria nu se pot ju- deca, trebue totuși ca ori-ce stat să fie cu băgare de semă, pentru a nu lua parte prea târ jiu la acestă re- formă și a nu fi înlăturat de la participarea justă pe piața gospodăriei universale. România, care înainte de deschiderea liniei orientale era singura linie de legătură până la Marea-Negră, a fost acum de curând înlăturată de la calea principală prin linia orientală care trece peste Serbia. Dacă România nu va isbuti prin tarife ef- tine a’și manține schimbul de mărfuri între Germania, Austria, România, Bulgaria și Marea-Negră (adică pe linia Berlin-Breslau-Lemberg-Itzcani-Giurgiu-Rusciuc- Varna-Constantinopol), linia cea nouă orientală, ajutată puternic și de Salonic, ’I va răpi repede din mână tot transportul. România ar putea acum la încheiarea noui- lor tratate de comerciu, mal cu semă cu Austro-Un- garia, a se asigura contra unei atare perderi în viitor, de ore-ce linia orientală cea nouă, care pornesce de la Hamburg pe apă, este încă în fașă, și până ce Germania va alcătui o nouă linie orientală care să potă îndestula transportul cu orientul, va mai trece încă mult timp. In acâstă privință n’ar fi reu ca statele interesate să ’și asigure schimbul cu vestul prin subvenționarea acestei liniei maritime. Nouile tratate de comerciu pe cari Germania le va încheia în viitor vor fi cu deosebire încli- nătore spre sistemul protecționist; cu tote acestea, dacă totul nu ne înșelă, guvernul începe a se convinge că protecționismul pur este tot atât de vătămător ca și li- berul-schimb pur. Și aci băgarea de sâmă trebue să fie la mijloc. Fie-care stat va protegia industria și produc- țiunea sa pe cât ’I va fi cu puțință ; dar a pune la da- rea fiscală tote bunurile economice, este a duce ori-ce stat la ruină. Schimbul viii al Germaniei cu Moldova, mai cu sâmă în fer și mărfuri mărunte, precum și comerciul cu măr- furile coloniale, va trebui îngrijit și în viitor pentru pros- perarea ambelor state. Și la Dunărea-de-Jos începe a da probe de nouă viață schimbul cu marfă importată de va- porele germane, cu tote că ²/₃ din vapore în acâstă parte de loc aparțin englezilor. Gând însă fruntariile germane vor fi deschise pentru vitele române, va lua și navigațiunea germană un mare 486 MONITORUL OFICIAL 28 Aprilie 1891 avânt. Dacă proiectul canalului Oder-Dunărea se va rea- lisa, apoi funcțiunea dorită de România cu Nordul este realisată și ea va putea trimite în Germania avuțiile sale în cereale și vite fără mari cheltuell. Acum cam de odată guvernul este ocupat cu proiectele canalurilor ce caută a străbate totă Germania. Ast-fel s’au cheltuit în Prusia, în ultimele decenii, nu- mai pentru regularea rîurilor, 183 milione de mărci; iar pentru facerea de noul canaluri aprope aceeași sumă (180 milione). Crescerea cailor în Silesia..—Rasa cailor este din ce în ce mal mult ridicată de către deosebite societăți al- cătuite în acest scop și ajutate în chip simțitor de către ministerul agriculturel. Ministerul agriculcurel a alocat în fie-care an în budgetul său 10.500 mărci în acest scop, și anume 10°/₀ pentru o inspecțiune provincială a cailor, 5°/₀ pentru formarea unui fond de reservă și restul de 8.925 mărci parte pentru premiarea cailor la exposițiunile provinciale, sau ca ajutor pentru cum- părarea de iepe pentru împerechiarea cu cai țerănesci. Societatea pentru cultura cailor din Breslau a cumpă- rat, numai în anul 1888, 61 de „Clydesdale“ și 39 de mânzi grei de Prusia ostică, societatea din Liegnitz a cumpărat deja la 1887, 50 mânji de Danemarca; iar la 1888, 56. Ambele aceste societăți voesc acum a se fu- siona pentru a căpăta o rasă și mai bună prin împere- chiarea acestor duoe soiuri. La tranwayurile din Breslau se întrebuințeză de ase- menea numai cai de Jutlanda, cari se plătesc aprope cu 1.000 mărci calul și cari se vând, dupe ce nu mai pot funcționa în deajuns, în mânile țăranilor. Importul boilor și al porcilor Dupe ce că am raportat în deosebite rânduri pe larg asupra închidere! frontierei nostre, nu’ml rămâne acum, dupe ce că importul a fost ușurat mai cu sâmă pentru vitele de provenință din Rusia, Austro-Ungaria și ță- rile vecine, precum și din Italia, Danemarca, Suedia și Norvegia, de cât a spune forte puțin asupra acestei cestiunl. Totuși voesc a reda aci câte-va ordonanțe emise de guvern în timpul din urmă. Silesia de sus, cu populațiunea sa industrială enormă, nu a putut nici o- dată produce carnea necesară pentru consum și a fost mai în fie-care an avisată a importa 100.000 porci din Rusia și 20.000 din Austro-Ungaria. Din acest punct de vedere poprirea urmată prin ordonanța de la 22 August 1889 a adus acestei părți de loc cele mai mari neajun- suri, de ore-ce importul de vite din țările vecine a fost de odată interzis. Acestă poprire a fost totuși relativ ușurată prin or- donanța de la 11 Septembre 1889, dupe care pot fi im- portați în regiunile industriale porcii din oborele de la Steinbruch din Ungaria. La 25 Noembre 1889 frontiera austriacă a fost din noii închisă, totuși în primă-văra și vâra trecută din noii deschisă pentru porcii de pro- venință din Steinbruch și austriacă. Pe lângă aceste ușurări s’a mai lăsat liber și impor- tul de carne tăiată din Polonia rusâscă. Tot de asemenea a mal decis consiliul federal al imperiului la 6 Decem- bre 1890, dupe o însciințare oficială, că guvernele sunt împuternicite a nu împedica importul de bol din Aus- tro-Ungaria în orașele mal mari, cari au măcelării ofi- ciale, cu condițiune ca vitele să fie prevăzute: a) La frontieră cu certificate de origină și sanitare, precum și cu certificate că în localitatea de unde pro- vin și în împregiurimea ei de 20 kilometre n’a bântuit nici o molimă în cele din urmă 3 luni; b) La intrarea lor pe teritoriul german ele vor trebui să fie căutate și găsite sănetose de veterinarii germani; c) Ele vor trebui să fie transportate direct și în va- gâne plumbuite până la stațiunea de destinațiune și aci descărcate pe un loc care servesce numai unui anumit soiu de vite; d) La stațiunea de destinațiune ele trebuesc tăiate de îndată sub supraveghiarea medicilor veterinari; în nici un chip puse în contact cu alte vite sau liberate vii din măcelăriile oficiale; e) Dacă la visitarea ce se face la fruntarie se găsesc vite molipsite printre transport, întregul transport tre- bue înapoiat. Acestea sunt tote ușurările ce au putut fi atinse de agitațiunea întreprinsă pentru deschiderea fruntariilor și cărora noi avem acum a mulțumi darea înapoi a prețurilor la carne. Cerealele.—In momentul în care scrim acest raport au loc tratările între representanțil Germaniei și ai Aus- tro-Ungariei pentru alcătuirea unui nori tratat de co- merciu sau a unei uniuni vamale. Germania pare a fi silită, pentru atingerea acestui scop, a reduce un factor al întregei sale politice vamale, adică vama la cereale. De la 1887 încoce, taxa vamală la grâu și secară este de 5 mărci pentru 100 kilograme; de acum înainte ea se cu ofertele și cauțiunile preveZute de legea comp- tabilitățel generale a Statului. No. 357. 1891, Aprilie. Regimentul 25 dorobanți Se publică spre sciința generală că, în Ziua de 14 Maiu 1891, se va vinde prin licitație publică, de către comisia de administrație a acestui corp, în piața orașului Vasluiu, 4 cal reformați, și anume: Ostiluis, Glonț, Elvira și Boboea. Doritorii de a cumpăra asemenea cal se pot adresa pentru informațiunl la can- celaria regimentului 25 dorobanți, strada Stefan-cel-Mare, în Vasluiu, și la cancelaria batalionul 2 Huși, în fie-care Zi de lucru. No. 2.318. ₃ 1891, Aprilie 23. Compania arsenalului de deposit Se publică spre cunoscința generală a a- matorilor că, în Ziua de 22 Maiu 1891, orele 8 diminâță, se va ține licitație, în cancelaria 28 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 491 arsenalului de deposit Tergoviște, pentru fur- nisarea a 71 cravate, 71 ștergare și 24 nece- sare. Modelele și condițiunile de predare se pot vedea în tote Zilele de lucru în cancelaria a- cestul arsenal. Doritorii de a concura la acâstă licitațiune sunt rugați a se presenta în Ziua și orele ară- tate mal sus, însă fiind însoțiți de oferte sigi- late și garanția prevăzută de 5 la sută. Garanția definitivă va fi de 10 la sută. No. 320. 3, 3