No. 5 UN EXEMPLAR: 25 BANI Sâmbătă, 6 (18) Aprilie 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PREȚUL ABONAMENTULUI IN REGATUL R03ANIEI 45 lei pe an 22 lei 50 b. pe 6 luni. PrimAriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din ântâia 4i a 6e-eâre! lunL OFICIAL PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRXINETATR 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot (ace la biurourile poștale. PUBLICAȚIUNILE JUDICIARE SE PLĂTESC II PAnA la 50 linii, 5 lei: mal lungi de 50 Unii, 10 Ici. Orl-ce alte acte introduse în ele q se plătesc deosebit, ca șt pubhcațiunile, dupe lungime.!] DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL Șl IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚUL ANUhCIURlLOR Publicați unite primărielor, comitetelor, etc^ linia 80 b. Citațiumle de hotărnicie, linia 80 hani. Inserțiunile Și reclamele, linia 1 led. | Anunciurile particulare 50 ban! linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Ministerul de interne : Decret — Raport — Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Decrete — Prescurtare de decret. Ministerul cultelor fi instrucțiune^ publice: Decret. Decisiuni ministeriale. Circulară. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice — Diverse —Raport — Buletine meteorologice. Anunciurî ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 5 Aprilie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 5.872; Pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei urbane Filipesci, din județul Prahova, se disolvă pentru moti- vele arătate in sus citatul raport, numindu-se membri în comisiunea interimară D-nii Ma- teiu Grigore, Nicolae Florescu și Răducan lonescu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 3 Aprilie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No. 1.056. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Vâdând din raportele sub No. 1.095 și 3.213, ces’ad primit din partea prefecturei ju- dețului Prahova, că interesele comunei urbane Filipesci, din acel județ, sunt expuse a fi com- promise sub conducerea actualului consiliu comunal, ai cărui membri, din causa neînțele- gerilor și rivalităților ce există între dânșii, și cari, cu tâte stăruințele puse de administrați- unea județului, nu au putut fi aplanate, conti- nuă a lăsa în suferință afacerile comunei ne- întrunindu-se de cât cu multă dificultate și chiar atunci neputând cădea de acord pentru resolvarea lor; Subsemnatul are onore a ruga pe Majesta- tea Vostră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru disolvarea acestui consilii! și instituirea comisiunei interimare compusă din D-nii Mateifi Grigore, Nicolae Florescu și Răducan lonescu, cari să gereze afacerile comunale până la alegerea și instala- rea unui nou consilia. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței V6stre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No. 5.872, 1891, Aprilie 2. Prin decretv^ regal cu No. 1.059 din 3 A- prilie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de interne, D. C. I. Stoenescu este numit în funcțiunea de prefect al județului Teleorman, în locul D-lui M. Mănciulescu, demisionat. Prin decretul regal cu No. 1.057 din 3 A- prilie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de același D. ministru și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nii Fănică N. lonescu, lancu Guran și Manea Barascu, s’au numit în funcțiunea de membri în comisiunea interi- mară a comunei rurale Grindu, din județul Ialomița, în locul D-lor George Popescu, lo- niță Ștefan și Nae Matache, revocați. Prin decretele regale cu data de 28 Martie 1891, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, sunt numiți: In administrația județului Bacău (Decretul No. 994) D. Nicolae N. Donici, fost sub-prefect, în funcțiunea de director al prefecturei, în locul D-lui Grigore G. Turburi, demisionat. In administrația județului Vlașca (Decretul No. 995) D. Constantin I. Stoiceanu, in funcțiunea de polițaii! al orașului Giurgiu, in locul D-lui căpitan G. Carapancea, demisionat. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națio- nală, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru se- cretar de Stat la departamentul de finance; Vâdând disposițiunile art. 19 din legea pen- tru pensiunile funcționarilor civili și eclesias- tici din 10 Maiu 1890, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă a se înscrie în registrul pensionarilor Statului, pe diua de 1 Aprilie 1891, persânele coprinse in alăturatul tablou, cu pensiunile trecute în dreptul fie-căreea, cari în total se ridică pe lună la suma de lei 36.538, bani 59, iar pe an la lei 438.463, bani 8. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 3 Aprilie 1891. CAROL Ministru de finance, G. Vernescu. No. 1.063. 106 MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 Tablou de personale cari urmeză a se înscrie în registrul pensionarilor Statului pe ^iua de 1 Aprilie 1891 D a 6 ‘-a NUMELE și PRENUMELE NUMELE și PRENUMELE NUMELE ȘI PRENUMELE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Teodor Alevra.............. Agripina Gr. Vaideanu și mino- rului său copil............ Elena M. Rosariu și minorilor săi copii.................. Aron de Crainic............. Fani Graf ........ Maria Anghel lorgulescu și mi- norilor săi copii.......... George Georgiu.............. Ecaterina Văleanu și minorilor săi copii.................. Ion lonescu............. . George Diuber............. George Hrisoscoleu.......... Stanca Stânescu............. George Alexandrescu .... Ana N. Fratoștițeanu și minori- lor săi copii.............. Maria Constantin Nicolau. . . Voica P. Gheorghescu și mino- rilor săi copii. . . . • . . N. lonescu ........ Nicolae Kontraki............ Orfanul Alexandru, fiul preo- tului N. Anghelescu. . . . Sofia Biernaschi............ George GhineJ.............. Carol Cugler............... I. Semaca................... M. C. Florențiu............ Alexandru lonescu.......... Alexandru Boiarolu .... Christea Șomănescu .... G. N. Banu................. Maria Andreiu Paraschiv. . . Elena G. Tudoriu și minorului săii copil................. Efrosina V. Teodor.......... Z. Antimescu............... Zoe Paul lacob............. Ștefan Apostolescu.......... Mateiii Dănășel............ Zoe N. Pastia și minorilor săi copii...................... Elena N. Ghinea și minorilor săi copii ......... D. Radovici................. Ana Băcescu și minorilor săi copii...................... Irina Ion Câmpineanu și mino- rilor săi copii............ Ralija, ^isă și Rada D. Andro- nescu și minorilor săi copii. . Ion Constantinov ..... Simion Hociung.............. Elena P. Ștefănescu și minori- lor săi copii.............. loniță Protopopescu .... Ion Popescu................ Spiridon Danielescu .... Christodor Hagiescu........ 361 47 105 72 49 36 43 146 55 72 400 90 329 60 18 49 314 300 54 180 15 99 400 400 36 740 76 400 13 90 21 343 30 106 101 80 60 63 60 450 241 242 750 732 27 20 400 160 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 Petrache Beldiman............ I. Veleanu................... Nicolae Dospinescu........... Elisa C. Mărgineanu .... Elena N. Mateescu............ Maria Gr. I. Zotu și minorului săli copil.................. Hariclia Pretorian........... Elena N. Georgescu și minori- lor săi copii............... Eugenia I. Radulian .... Constantin Bengescu .... Simion Mihăilescu............ Sevastian Hernia............. N. Ipalie. .................. Smaranda I. Broșleanu . . . Gr. Constantinescu.......... D. Uiescu.................... C. N. Zăvoianu.............. D. Talianu................... Maria A. Bulgărescu .... Constantin D. Mănescu . . . Maria Telemac Caranfil și mino- rilor săi copii............. Maria G. Stănescu și minorilor săi copii................... Adela Olteanu și minorilor săi copii....................... Zoe Ștef. A. Protopopescu și mi- norilor săi copii........... Elena G. Stoenescu și minorilor săi copii................... LucsițaN. Orășanu............ Ecaterina G. Arsenescu . . . Tom a Mihăescu............... Gr. C. Mano.................. Smaranda Ion Lupașcu și mino- rilor săi copii............. D. Dimcea.................... Ion Georgescu................ D. R. Popescu............... Albert Brust................. D. Munteanu................. Marița Murgulescu............ Păun Manolescu.............. I. Beiu...................... Maria P. Aronescu și minorilor săi copii................... Sultana Cernătescu........... Virginia Em. Christodulo și mi- norilor săi copii........... Zoe B. Rocneanu și minorilor săi copii................... Petrache lonescu ..... C. Pantazoglu............... Constantin C. Ulle........... Constantin Bădescu .... Ion Crăciunescu.............. Olga I. Pârvulescu.......... N. G. Dobrescu.............. Aneta T. Renta............... Orfana Olga Alexandru Sturdza. 60 96 104 37 48 249 29 104 29 177 586 400 88 40 108 64 158 192 328 511 144 69 160 180 96 67 37 206 270 30 550 37 34 400 375 30 90 400 93 55 125 102 40 450 550 34 32 92,b.59 663 39 150 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 124 bis 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 Preotul D. Avramescu . . . Maria Ion Stănescu și minorilor săi copii.................... Sofia Ion Rădulescu și minorului săii copil.................. Ion Biudiu................... Grigorie Zota................ Ecaterina Mingarelli și minorei sale copile.................. Eugenia Malisevici........... Alexandrina N. Niculcea și mi- norilor săi copii........... Minorii Nicolae, Alexandru și Constantin Dr. Negură . . Maria Georgiade Obedenaru . Elena G. Medgy............... Anica George Harnagea și mi- norilor săi copil........... Adolf Rosdolescu............. Elena A. Vasiliu și minorului său copil................... Ana Axintescu și minorului său copil....................... Grigorie Cârmăz.............. Vasile Georgescu............. Nicolae Puiu................. G. Angelescu................. Ștefan Țirțescu.............. Ecaterina Mazarini........... Protosinghelu Juslin Niculescu Elena D. G. Munteanu și orfana Smaranda D. G. Munteanu . Nuța N. Motea................ Sc. Cernescu................. Elena D. Păun și minorilor săi copil....................... N. Troculescu................ I. Petrescu.................. C. Basiliu................... Grigore Miculescu . . . . Ion Brăneanu................. Profira C. Faur.............. C. Săveanu................... Maria Dumitru Frumosu . . Grigore Popescu............. Preotul Ștefan Mirescu . . . Elena Vasile Gropă .... Mihail Cerkez................ Efrosina N. Bizante și minorilor săi copii.................... Preotul N. Chiru Glineanu . . Simion Zefchide ...... Dimitrie Jugureânu........... Constantin Grigorescu. . . . Orfanii Maria, Cleopatra și Con- stantin C. Dumbravă. . . . Mihalache Anastasiu .... Atina G. Angelescu și minorilor săi copil................... N. lonescu................... M. Garaiacu.................. Eugen Duport................. 58 51 64 174 100 400 50 307 129 200 30 34 210 30 30 75 102 144 400 329 330 33 457 14 329 146 27 329 297 123 206 43 116 121 225 52 63 210 45 30 210 75 329 36 42 195 210 36 450 6 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 107 No. NUMELE ȘI PRENUMELE sesiunea No. NUMELE ȘI PRENUMELE nsiunea No. NUMELE ȘI PRENUMELE ensiunea ordine cuvine fie- ordine cuvine fie- ordine i cuvine fic- ia pe lună a pe lână ea pe luni V Pî D ce se 'd căra S’a 3^ 148 Rosina Briot....... 125 172 Alecu Apostoliu...... 49 191 Natalia G. Constantinescu și mi- 149 Dimitrie A. Rășcan..... 105 173 G. Dimitriu........ 536 norului său copil..... 27 150 Eufrosina Mavrichi..... 40 174 Profira Burghilion..... 74 192 Anastasie Sava....... 280 151 Ion Em. Gișman : • .... 130 175 Elena N. Rășcan și minorilor 193 Tița Panait Nistor și minorilor 152 Theodor lonescu...... 172 săi copii........ 78 săi copii........ 39 153 George Velciu....... 50 176 Ecaterina I. Sburlan .... 94 194 Anastasia N. Duport și minori- 154 Nicolae Petrov....... 76 177 G. Herăscu........ 198 lor săi copii........ 75 155 Ștefan Darie........ 260 178 Varvara Gheorghiu și minorilor 195 Maria V. Ghimpețeanu. . . . 40 156 George Ipati........ 383 săi copii........ 22 196 Orfanele Alexandrina, Aurelia 157 Ecaterina Gr. Musceleanu . . 28 179 Mihail Herișescu...... 490 și Constanța Ion Gantemir. . 77 158 Ion Th. Stupcan...... 144 180 Profira Giurcănescu . ♦ . 315 197 G. Blasianu........ 400 159 Ion Spiridon........ 277 181 Sevastița D. Gheorghiu . . . 15- 198 Zamfira Gherghel..... 21 160 Mihaiu Văideanu...... 44 182 Preotul N. D. Gesărescu . . . 329 199 Virginia Popescu...... 47 161 Nicolae Țepeș....... 243 183 Ecaterina L. Milicescu și mino- 200 Grigore I. Gireșanu..... 236 162 Anastasia N. Georgescu și mi- rului său copil...... 27 201 Ecaterina Nica....... 38 norului seu copil..... 33 202 George Dumbravă..... 329 163 Ion Em. Vlachide..... 303 184 G. Adam......... 567 203 Garol Vairach....... 694 164 Dodun des Perriăres..... 365 185 Atina Roșianu....... 120 204 Safta Călin Niculescu .... 15 165 M. Ghelmegeanu...... 308 186 P. Papasolescu...... 300 205 Maria G. Popovici și minorului 166 Atanase Enăchescu..... 80 187 Elena G. Clar și minorului său său copil . . ...... 105 167 Preotul Ion Patron..... 326 copil.......... 136 206 Elena Manolescu. . • . . . 329 168 G. Ghrissochefal...... 104 188 Zaharia Bălăuță...... 245 207 Minorii Alexandru și Fia via Bu- 169 Ion Mateescu........ 121 . 189 Ruxanda I. Romașcu și minori- șilă.......... 56 170 Sultana I. Rădulescu și minoru- lor săi copii....... 75 208 Ștefan Cepraga....... 500 lui său copil....... 22 190 Elena G. Mărculescu și minorilor 209 Orfanii Cesar, Elisabeta și Maria 171 Maria Gărbunescu..... 40 săi copii . . ...... 65 Panait Ion........ 79 CAROL I, Prin grația lui Dumneded și voința națională., Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de finance, Am decretat și decretăm: Art. I. Sunt numiți și înaintați în serviciul înaltei curți de compturi: D. N. Constantinescu, actual referendar cla- sa II, în funcțiunea de referendar clasa I, în locul D-lul Eugeniu Duport, demisionat spre a ’și regula drepturile la pensiune. D. G. Hill, actual archivar, în funcțiunea de registrator, în locul D-lui Gr. Popescu, de- misionat spre a ’și regula drepturile la pen- siune. D. Daniel G. Carussy, actual ajutor de ar- chivar, în funcțiunea de archivar, în locul D-lui G. Hill, înaintat. D. C. I. Constantinescu, actual copist în grefa înaltei curți, în funcțiunea de ajutor de archivar, în locul D-lui D. G. Carussy, înaintat. Art. II și cel din urmă.— Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a de- cretului de față. Dat în Bucuresci, la 30 Martie 1891. CAROL Ministru de finance, G/Verneseu. No. 1.036. Prin decretul regal cu’No. '1.067 din 3 A- prilie 1891, dupe propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance, D. I6n Pătărlăgeanu, actual controlor în serviciul caselor de credit agricol, este numit controlor fiscal clasa III, în locul D-lui Gr. Paciurea, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEIPUBLICE CAROL I, Prin gratia lui Dumnedeti si voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunei publice sub No. 3.529, Am decretat și decretăm : Art. I. D. St. Sihleanu se numesce, con- form art. 364 din legea instrucțiune"! publice, profesor definitiv la catedra de zoologie de la facultatea de medicină din Bucuresci. Art. II și ultimul. — Ministrul Nostru se- cretar de Stat la departamentul cultelor și in- strucțiune! publice este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Martie 1891. CAROL Ministru cultelor și instruc- țiunel publice, G. D. Teodorescu. No, 979. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lui ministru de finance cu No. 16.031 din 4 Aprilie 1891, D. Gri- gore Paciurea, actual controlor fiscal, este numit în funcțiunea de controlor al casei de credit agricol din județul Buzău, în locul D-lui Ion Pătărlăgeanu, trecut controlor fiscal. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 5.420 din 30 Martie 1891, sunt numiți în serviciul regiei monopolurilor Statului ur- mătorele persone: D. George Budișteanu, fost controlor, în funcțiunea de impiegat clasa I în serviciul de- positelor de tutun, în locul D-lui Savu Stă- tescu, depărtat din serviciQ. D. Constantin C. Stehanu, fost sergent- major, în funcțiunea de guard clasa I, în locul D-lui Niță Ignat, care n’a primit postul. D. Gheorghe D. Corvin, fost sergent, în funcțiunea de guard clasa I, în locul D-lui 16 n Nicolae, depărtat din serviciu. Circulara D-lnl ministru de resbel cu No. 679 din 4 Aprilie 1891 către D-nit primari al comu- nelor urbane și rurale din țeră; Domnule primar, Dupe art. 77 din legea comunală, D-vostră îndeplinind și funcțiunea de oficier al stărei civile, în acăstă calitate, art. 28 din regula- mentul pentru aplicarea legei pensiunilor mi- litare, promulgată prin înaltul decret sub No. 1.858 din 9 Iunie 1889, vă obligă să comunicați ministerului de resbel sciințe asu- pra următorelor cașuri: a) Despre încetarea din viață a pensiona- 108 MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 rilor militari, văduvelor sau a copiilor minori orfani de tată; b) Despre încetarea din viață a copiilor mi- nori orfani de tată și de mamți cu drepturi la pensie, arătând data încetărel lor din viață; c) Despre remăritarea văduvelor sau tre- cerea în căsătorie a fiicelor acestora înainte de ajungerea lor la majoritate; d) Sosirea la majoritate a verl-unuia din copiii pensionarului decedat; e) Precum și ori-ce sciință care interesăză ținerea regulată a controlului pensionarilor militari. Pe basa acestor disposițiunl, vă rog ca ase- menea sciințe să le dațl ministerului de res- bel chiar o-dată cu înregistrarea la oficiul stărel civile a actelor de decese sau de căsă- torie. Primiți, vă rog, D-le primar, asigurarea osebitei mele considerațiunl. p. Ministru, Oprescu. PARTE NEOFICIALĂ ' Bucuresci, 5 Aprilie DEPE ȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Geestemunde, 16 Aprilie. — Resultatul final al alegerel este un balotagiu între D. de Bismarck și socialistul Schmalfeld. A lipsit D-luI de Bismarck 1.000 voturi pentru a avea majoritatea absolută. Roma, 16 Aprilie. — Senatul a continuat discuția proiectului de prelungire a tratatu- lui de comerciu austro-italian cu un an. D. Luzzati a apărat acest tratat. Ministrul a desmințit, în cursul aceleeași ședințe, inten- țiunile atribuite guvernului de a încheia un împrumut de 500 milione; aceste sciri, țlice el, au fost răspândite de către acel cari jocă la scădere la bursă; el ’I condamnă cu ener- gie (vil aplause). Urmarea discuției pe mâine. Washington, 16 Aprilie. — D. Blaine, răspunzând notei italiane, Zice că Statele- Unite ar despăgubi pe ori-ce italian care ar fi vătămat în urma violărei veri-unui articol al tratatului cu Italia; dar mai ântâiu e vorba să se scie dacă tratatul a fost în adevăr vio- lat. Procurorul general a ordonat o anchetă în afacerea din Noul Orleans. Tratatul italo- american nu impune Ștatelor-Unite datoria de a asigura viața și bunurile supușilor italieni cari locuiesc în America; nu se pote cere o despăgubire de cât în cașul când ar putea să se probeze că, cu ocasia unui act ilegal, auto- ritățile au dat probă de blândețe sau de in- dulgență. Roma, 16 Aprilie.—Răspunzând unei in- terpelări asupra incidentului din Noul Or- leans, D. di Rudini a Zis că 4 din cei măce- lăriți erau italieni; el a comunicat demersu- rile făcute de guvern și a exprimat speranța că afacerea va fi regulată într’un mod satis- făcător. In cașul contrariu, grave complica- țiuni ar putea să se ivâscă, nu din causa a- cestui incident particular, dar pentru faptul că Statele-Unite se arată așa de depărtate de dreptatea și de justiția proclamate în mod universal și observate cu scrupulositate în Europa (vii aplause). Autorii interpelărilor se declară satisfăcuțl. Grasse, 16 Aprilie. — Regina Victoria a primit visita archiducesei Stefania, a princi- pelui și a principesei Filip de Saxa-Goburg, a principelui Franț losef de Battemberg. Paris, 16 Aprilie.— D. Roche a comuni- cat consiliului de miniștri resultatul anche- tei din provincie în privința tarifelor de vamă. Cea mai mare parte a consilielor generale s’au rostit într’un sens forte protecționist. Viena, 16 Aprilie.—Camera a ales pe D. Smolea președinte, D-nii Chlumeki și Kat- hrein vice-președinți. Guvernul a presentat mai multe proiecte, printre cari acela de pre- lungire cu un an a tratatului de comerciu cu Italia. Ministrul de finance a presentat budgetul care este același ca în 1890. El a cerut urgența votărel acestui budget și o prelungire de duoă luni a exercițiului bud- getar provisoriu. Propunerea de a alege o co- misiune de 36 membri pentru redactarea pro- iectului de adresă a fost adoptată fără discuție. Printre proiectele de lege presintate de deputați se găsesc și acelea cari cer timbrul pentru valorile străine, reducerea taxelor asupra cafelei și a, petroliului și scutirea de imposit pentru locuințele lucrătorilor. Roma, 16 Aprilie.— Zia-Bey, numit am- basador la Viena, a remis aZi regelui scriso- rile sale de rechiămare. D. Viangali, ambasadorul Rusiei, va fi primit mâine de regele, căruia ’i va remite scrisorile sale de acreditare. Parts, 16 Aprilie. — Testamentul princi- pelui Napoleon s’a publicat aZi; principele Ludovic este legatar universal, principele Victor este desmoștenit ca trădător și rebel; principesele Clotilda, Letiția și Matilda pri- mesc amintiri. Testamentul face apel la sen- timentele de prudență, de lealitate și de bună credință ale principesei Clotilda pentru a res- pecta disposițiunile testamentare. Principele Napoleon cere fiului său Ludovic să fie re- presentantul ideei napoleoniste, adică de a organisa democrația francesă, de a rămâne credincios progresului, sciințelor, legilor și umanităței, de a fi îngăduitor în materie de religiune. Roma, 16 Aprilie. — Cartea Verde asupra afacerilor din Africa s’a împărțit aZi. Reiese din acâstă carte că regele Menelik și cornițele Antonelli convenise între dânșii ca articolul 17 să rămână în vigore; un protocol a fost semnat în acest sens. Dar cornițele Antonelli a constatat că Menelik a preschimbat textul acestui articol 17 pe exemplarul său; trimi- sul italian a rupt atunci documentul și a ple- cat cu toți representanțil Italiei. Un alt raport al comitelui Antonelli, cu data de 14 Noembre 1890, constată uneltiri de numeroși agenți francesi și reproduce o declarație a lui Makonen dupe care Francia ar fi oferit Negusului 40.000 pusei. Londra, 16 Aprilie. — Amiralul von der Golz a sosit ieri la Devenport pe marginea vaporului Kaiser', el a visitat escadra din Devenport. Ducele de Edinburg ’l-a remis marele cordon al ordinului S-ților Michail și George. Escadra germană plâcă astă-sâră la Wil- helmshaven. Belgrad, 16 Aprilie. — Oficialul publică ukazul de crearea consulatului sârb la Orșova și de numirea în acest post a D-lui Ivan Va- silievicl. Hamburg, 16 Aprilie. — Hamburger Nachrichten desminte tote amănuntele date de Corriere de Napoli asupra întreținerel co- respondentului său cu principele de Bismarck. Amsterdam, 17 Aprilie. — Guvernul a oprit ori-ce procesiune pe strade cu ocasia de la 1 Maiii. Petersburg, 17 Aprilie. — Trenul care transporta corpul marei ducese Olga a sosit la 2 ore dupe amiaZi. împăratul s’a dus spre întâmpinare până la stația Tosna. La gara din Petersburg corpul a fost pri- mit de împărătesă, de membrii familiei im- periale, de înaltul cler și de demnitari. împăratul și împărătâsa au urmat corte- giul, cel d’ântâiu pe jos, iar cea de a duoa în trăsură, pânăla catedrala Petre și Paul, unde a sosit către 4 ore dupe amiaZi- Geestemunde, 17 Aprilie.—Resultatul de- finitiv al alegerel este următorul: D. de Bis- marck a obținut 7.557 sufragii, D. Adolff 2.619, D. Plate 3.343 și D. Schmalfeld3.923. Deci este balotagiu între D. de Bismarck și D. Schmalfeld. [Agenția română/. SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMANĂ Biuroul societăței publică următorele con- cursuri : 1. Premiul „ Principele Ferdinand“ (1.000 lei) pentru cel mai bun dicționar geografic pentru județul Bacău. 2. Premiul „Mihail Balș“ (500 lei) pen- tru cel mai bun dicționar geografic pentru județul Tecuciu. 3. Premiul „Dacia-România" (duoă pre- miuri a câte 500 lei unul). 4. Premiul „ Clubul Regal¹¹ (500 lei). 5. Premiul „Maior Mareș“ (500 lei). 6. Premiul „Solomon Hal fon" (500 lei) pentru cele mal bune dicționare geografice pentru județele următore: Botoșani, Con- stanța, Covurluiu, Dolj, Ialomița, Muscel, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu-Sărat, Su- ceava, Tulcea și Vâlcea. Termenul pentru trimiterea manuscripte- lor se fixâză până la 31 Decembre 1891. Manuscriptele premiate devin proprietatea societăței geografice. Tâte cele-alte condițiun! se pot obține de la D. secretar general (Bucuresci, strada Vestei No. 4). TT. , (General George Mânu. Vice-președinți: țGₑₙₑᵣₐₗ c BₐᵣₒzzI Secretar general, George I. Lahovari. Bucuresci, 1891, Martie ⁸/₂₀. MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 RAPORT CONSULAR CONSULATUL GENERAL DIN ANVERS 28 Februarie 4 Q 04 12 Martie " ¹ ° ¹ * I RELAȚ1UNILE POETULUI ANVEES CU ROMÂNIA Semestrul Ianuarie—Iunie 1890 nupresintă un măre interes; transacțiunile între România și portul nostru au fost forte .neînsemnate. Causa acestei stagnațiuni a fost micul deposit de grâne în porturile României, în urma mareî exportațiuni din semestrul Iulie—Decem- bre 1889 și a concurenței provenințelor din La Plata, care având o recoltă însemnată și crezând, în urma pri- melor probe, la'o bună calitate de grâu, ’l-a vîndut cu pre- țuri bune și în mare cantitate pentru a fi expediat, fie prin vase cu pânze, fie prin vapore. Pe cât comerciulde pretutindeni și mai cu deosebire acel belgian a rămas tot-d’a-una mulțumit de ast-fel de vinderi făcute de România, pe atât vîn^ările făcute de La Plata au produs multe desilusiuni cauzând mari pa- gube. Agricultorii și neguțătorii de La Plata ar trebui să urmeze exemplul acelora din România. Pământul din La Plata este tot atât de bun ca și acel din România, dar modul de a ’l cultiva lasă mult de dorit; de asemenea mirificele de transport sunt, din causa lipsei de drumuri de fer, într’o stare cu totul primitivă. Cea mai mare parte a productelor au sosit într’o condițiune rea, de aceea calitățile au fost forte inferifire. Comercianții au regretat că România nu a putut sa- tisface la tote cerințele, cu totă bunătatea prețurilor. Depozitele de grâne fiind reduse pretutindeni și mai cu deosebire noutățile din America fiind puțin satis- făcetore, prețurile s’au menținut bune în lunile Martie, Aprilie și Maiu; recoltele dând însă speranțe de a fi forte frumose în tote țările de producțiuhe și în acele de consumațiune, prețurile începură să scadă, în Iunie. In al duoilea semestru al anului se făcu o mare schim- bare și operațiunile între portul nostru și România erau din cele mai însemnate. Neîncetatele ploi din Bel- gia și din Englitera în luna lui Iulie au influențat asu- pra prețurilor, cari se urcau necontenit, mai cu deose- bire în luna lui August și la începutul lunei lui Sep- tembre, când lipsa de producte a fost atât de simțitore în cât mai multe usine au fost silite să suspende lucrul din causa lipsei de material. Mulțumită însă recoltei sale timpurii și diligenței exportatorilor sâi, România a îndes- tulat la vreme trebuințele străinătăței, unde a obținut pre- țuri bune. România a fost unica țeră care a alimentat cu desăvîrșire Belgia și țările vecine, pe cât timp Rusia, din causa cursului rublelor, n’a putut exporta nimic, ast-fel că neguțătorii și agricultorii săi au fost siliți să țină productele lor pe loc, ceea-ce le a produs pagube și cheltueli mari. 109 Constat cu plăcere că, contrariu anilor precedenți, de astă-dată Englitera s’a interesat și ea la grâul român, din care mari cantițăți aii fost vîndute pentru Londra și porturile engleze. Precum am $is deja în raporturile mele precedente, America și Indiele au perdut preponderența lor pentru alimentațiunea pieței nostre, ast-fel că primul rang e ți- nut acum de România. însemnata exportâțiune care s’a făcut de acolo a in- fluențat asupra prețurilor, din care causă le vedem ia- răși mai slabe în luna lui Octombre; trebuințele însă nu le-au lăsat să scadă mult și, afară de câte-va fluctua- țiuni, ele au rămas destul de favorabile pentru agricul- tura română. In resumat, anul pote fl ținut drept bun și favorabil din punctul de vedere al agriculturei, ale cărei producte au fost vîndute cu prețuri relativ bune de către expor- tatori. In urma însă a unei speculațiuni greșite din partea comercianților exportatori, aceștia au suferit multe pagube, și iată din care causă: In luna lui Iunie, cum se aștepta la o mare recoltă în România și în Rusia, dânșii au vîndut mari cantități de grâne pentru a fi predate în Anvers și în alte porturi cu prețuri scăzute, închinând multe vapore pentru tfimnă, crezând că productele, în urma bunei recolte, vor fi eftine, iar că chiria vaporelor, tot din aceeași causă, va fi scumpă. In urma cursului rublei și a dificultăței de a exporta din Rusia, faptul contrariu însă s’a produs: prețul pro- ductelor a fost forte urcat în România, iar acel al chiriei vaporelor forte scăzut. Afară de neguțătorii cari așteptau vapore închiriate, o mulțime de speculanți și de agenții maritime au închiriat vapfire cu ideea de a le ceda la tomnă cu câștig. Vapore peste vapore soseu în portu- rile României și trebuiau se fie încărcate. Acăstă situa- țiune a produs mari perderi tutulor acelora cari au fă- cut ast-fel de angagiamente, dând loc unei prea mari exportațiuni de tomnă și nelăsând în țără destule pro- ducte pentru primăveră. Anvers, neavând instalațiunl îndestulătore pentru a conserva productele, preferă o importațiune mai regu- lată și mai împărțită pe diferite sezone. România a ex- portat prea mult tomna și prea puțin primăveră. Insta- lațiunile nefiind suficiente și mari cantități sosind, chir ria magazielor și a șlepurilor se scumpesc, ceea-ce cau- zeză mari pagube comerciului; cu cât prețurile sunt mai slabe și vîn^ările mai grele, spesele se măresc. Iarna începând timpuriu, pe la 20—25 Noembre, a contribuit mult la răul mers al afacerilor. Tote canalele, mijloc principal și cel mai eftin de transportat, fiind înghiețate, mulțime de vase au rămas prinse de ghiață pe drum. Acest neajuns n’a fost singurul, căci pe lângă marile di- ficultăți ce vapfirele întâmpinau pentru a veni din Fles- singue la Anvers din causa sloiurilor de ghiață ce acoperău fluviul Escaut, la 31 Decembre pilotagiul declară că ne mai putând garanta siguranța vaselor nu va mai da piloți, 110 MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 ast-fel Ca navigațiunea, care se făcea până atunci cu a- nevoie, încetă cu desevlrșire, Escaut înghețând, fapt care nu s’a întâmplat de la 1880. Peste 100 de vapore au fost silite să aștepte la Fles- singue deschiderea navigațiunel; printre dânsele erau și 22 vapore venind din România. Navigațiunea fiind închisă până la 22 Ianuarie a cau- sat însemnate perderl atât comercialul, cât și marinei pieței nostre. Mizeria populațiunel uvriere a portului a devenit așa de mare în cât atât guvernul belgian, cât și autoritățile comunale, societățile de bine-facere publice și private, au fost silite să vină în ajutorul mulțimel de nenorociți rămași fără lucru. Grâul a avut multe fluctuațiuni. Pentru calitatea I, prețul cel mai ridicat era, în Septembre, de 21 franci, și cel mal scăzut, în Aprilie, de 19 franci; calitățile mijlocii de 19 ⁵/₈ în Septembre, și 16 ⁷/₈ în Ianuarie; calitățile care conțineai 30 °/₀ corpuri străine: 18 ¹/o franci în Septembre și 15 */₂ franci în Iulie. Secara.—In urma recoltelor nesatisfăcătore din Ger- mania și din Belgia, pețurile prentru acest articol au fost într’o continuă urcare. Rusia, deosebit de recolta el nesuficientă, nu a putut exporta din causa schimbului defavorabil al rublelor. Din nenorocire și România a avut o prostă recoltă de se- cară, atât privitor la calitate cât și la cantitate, ceea-ce a fost forte de regretat, prețurile fiind bune. Santelena s’a urcat de la 14 la 16 ¹ /₂ franci. Secara bună din Moldova s’a urcat de la 13 la 15 ⁴/₂ franci, și secara inferioră de la 12 y₂ la 15 franci 100 de kilo- grame. Orzul a avut o mare urcare pentru calitățile mijlo- cii și de furagiu, pe când orzurile superiore din Moldova cunoscute sub denumirea de orzoica au fost negligiate. România cu tote că avea o recoltă slabă a profitat cu orzurile de furagiă, fiind-că Rusia n’a putut să expor- teze nimic sau forte puțin. Orzurile de furagiă au mers de la 11 până la 14 ³/₄ franci; orzurile mijlocii de la 13—15 franci; pentru or- zoica s’au făcut puține transacțiunl, de la 16—18 franci. Ovăzul a avut un bun curent de afaceri; dar cum am spus deja, România nu exporta mai înainte mult din acest articol pentru portul nostruj unde ovăzurile din marea Baltică, din causa calitățel lor superiore, sunt mai bine primite. Prețurile oferite pentru provenințele din România erați de 14 — 15 franci de 100 kilo- grame. Porumb.—Recolta cea mare a anului 1889/1890, în România, La Plata și America, a fost causa unei scă- deri succesive de la începutul anului până în lunile Iu- lie și August; dar la acâstă epocă scirile asupra recoltei din România și America fiind puțin satisfăcătore, pre- țurile se urcară repede.* De la 12 franci pentru porumbul cu bob mic din Ga- lați, Focșani, Buzău, etc., prețurile scăjură până la 10 V₄ franci, preț plătit în Iulie; apoi se urcară iarăși până la 13 franci, preț oferit în Noembre și De- cembre. Cincantinul a urmat ca porumbul cu bob mic; de la 13 d/₄ franci, oferiți la începutul anului, prețurile au scăjut în Iulie până la 11 franci de 100 kilograme, urcându-se pe la sfârșitul anului până la 14 franci de 100 kilograme. Fasolea. —Cu mare greutate la Ianuarie și Februa- rie s’a oferit 16 franci de 100 kilograme; apoi prețul s’a urcat încet până Ia 19 și 20 franci în Iulie și August. Recolta in România fiind forte mică, prețurile s’ati ur- cat la Noembre și Decembre până la 22—23 fi-anci. Semințe uleiăse. — Indiile și Rusia oferind forte puțin, România, cu recolta sa frumosă, a profitat mult de situațiunea din .străinătate. Prețurile erau la începutul anului de 28 pentru navettes; s’au urcat apoi din causa ploilor în Maiu și Iunie până la 29 */₂ franci; dar ma- rea exportațiune din România le-a făcut să scadă pe la sfârșitul anului până la 26 franci de 100 kilograme. Rapița a urmat tot același mers, prețul oferit fiind de 30 până la 31 y, franci la începutul campaniei, scă- jând până la 27 s/₄ franci pe la finele anului. Rapița sălbaticăs’a plătit de la 16 până la 14 7₂ franci. Sămînța de in s’a importat în mai mari cantități de cât în ori-ce an; recolta României a fcst abundentă și de calitate bună. Prețurile au variat între 26—28 franci. Tabela de mai jos arată prețurile maximum și mini- mum ale diferitelor producte exportate din România în timpul celor 12 luni ale anului 1890: Decembre FELUL Ianuarie Februarie Martie Aprilie Maiu Iunie Iulie August Septembre Octombre Noembre de h pini Iii de la pAoă la de la p.AnS Li de Iii până la d la până la de la pildă Iii de la pânS la de la pănă la de la până la de la pânS la de la până la de la pini la Grâă..... 15Vs 20--- 15% 19% 167, 207* 15% 19--- 16--- 19’/8 16% 207a 15’4 207, IS- 20% 18’4 21--- 17'/, bî >-* bO tO 1--- M >-■ M M b5 17=/« 19% 17'/, 20'4 Secară .... 15'4 15% 157, 15% 14% 15% 14--- 147, 13'4 147a 12’4 13 --- 12% 13--- IS--- 137, 14'/, 15--- 15--- 1 1 1^1 1 1 1 157, 16% 15’4 167, Orz..... 15'/, 16% 13% 16% 15- 18*/, 13--- 157a 147, 15'/, 1372 16- H7a 157, 127a 16--- 133/.; 15% 14--- 14'4 16--- 147, 16'/, Ov&..... 14--- 12--- 11% 14% 14% 14% 1474 147, 14 --- 147, 14--- 14'/, 147a 15- 1372 147, 14--- 15--- 147, 14'4 15--- 14'4 15’4 Porumb . . . 11% 13% 12% 11% ll'/a H% H% 1172 11--- 11 Va 10% 10% 10% 10% 11- 11'4 1 i’A 12--- 12'/, 127, 13% 12% 137, Cincantin . . 125/s 30>/4 30% 12’4 12--- 12% 12- 127a H% 12 --- 1178 1172 H7a 1172 12--- 127i 137a 137, 13'4 137, 13% 13’4 14’4 Rapiță .... 30--- 287, 28'/, 30% 30--- 301/4 307a 307, 30'/, 30'4 28% 29--- 27% 28--- 28'/, 297„ 287, 29'/,, 28'4 27% 28--- 27'/, 27% Navettes . . . 28--- 15% 15--- 29--- 28% 28% 28--- 28'4 29--- 29'/, 29--- 29'/, 26 --- 267a 267, 27 --- 26% 27'4 26’4 26'/, 26’4 26’4 27--- Rapiță sălbatecă 15--- 26--- 261/t 157, 14% 15--- 15- 1572 157s 157, 14% 15% 14--- 14V„ 147, 14% 15’/s 16--- 1574 14'4 1434 14- 14'/, Sămînță de in 25% 16% 167* 26% 26% 26% 267, 26% 26% 27% 27 --- 27% 26- 27--- 267a. 217, 273/8 28--- 267, 267, 26’/4 26'/, 26’4 Fasole . . . 16--- 16'/, 177, 16--- 167j 17--- 1674 163/4 17- 18--- 18% 19--- 19- 197, 21 --- 217, 21--- 22'/, 22’4 227, 23--- MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 Importațiune din porturile române 1,11 Producte aduse cu : Dupe statistica I s’aă exportat din porturile române, de la 1 Ianuarie vână la 30 Iunie : Kilograme 174.605.540 deo valore de fr. 28.845.380, dupe statis- tica II de la 1 Iulie --- 31 Decembre 402.067.560 „ ?> » 76.426.370 total kilogr. 576.673.100 de o valorb de fr. 105.271.750 și care se împarte cum urmeză : FELUL Kilograme Valore franci Grâu............ 425.281.000 79.153.850 Secară ............ 17.382.800 2.450.750 Orz............. 46.132.800 6.700.900 Porurtib........... 43.508.800 5.135.150 Rapiță............ 10.821.900 3.211.800 Navettes........... 22.367.800 6.174.300 Rapiță sălbatecă........ 302.300 44.100 Fasole............ 2.305.300 415.400 Ovăz............ 320.800 44.000 Sămînță de in . . . ...... 6.666.560 1.684.795 Mazăre........... 90.330 15.060 Făină . . •......... 583.700 148.450 Sămînță de carrieline...... 76.7d0 15.400 Meiii............ 45.000 4.950 Cepă............ 18.400 1.475 Tourieaux.......... 47.400 7.110 Sămînță de ăpautre....... 198.120 35.685 Sămînță de cânepă....... 13.200 2.530 Tărîțe............ 10.090 26.045 576.667.100 105.731.750 187 vapore sub pavilionul engles; 23 n grecesc; 4 99 n german; 1 n » italian; 1 n » n norvegian; 216 împreună. Comparând exportațiunea României pentru portul nostru, de la 1 Ianuarie până la 31 Decembre 1890, de kgr. 576.673.100deo valoredefr. 105.271.750 cu acela de la 1 Ianua- rie până la 31 Decem- bre 1889, de . . . „ 568.309.900 , „ 95.493.900 se consta- tă un spor de ... „ 8.363.200 și de fr. 9.777.850 Următorea tabelă arată detaliUrl despre sporul can- titățel și valorel în 1890 comparând cu 1889 : 1890 1889 1 8 9 0 ARTICOLE K i 1 0 g ramul Franci Kilograme F rancT Kilograme Franci Spor Scădere Spor Scădere Grâu.......... 425.281.000 79.153.850 424.214.900 73.486.100 1.066.100 _ 5.667.750 ---. Secară.......... 17.382.800 2.450.750 58.649.500 7.290.800 --- 41.266.708 --- 4.840.050 Orz........... 46.132.800 6.700.900 36.685.300 6.006.700 9.447.500 --- 694.200 --- Porumb......... 43.508.800 5.135.150 21.243.500 2.558.600 22.265.300 --- 2.576.550 --- Rapiță.......... 10.821.900 3.211.800 1.377.800 ,488.700 9.444.100 --- 2.723.100 --- Navettes......... 22.867.800 6.174.300 2.284.900 729.900 20.582.900 --- 5.444.400 --- Rap. sălbatică....... 302.300 44.100 5.630.800 945.100 --- 5.328.500 --- 901.000 Fasole.......... 2.305.300 415.400 2.262.600 426.700 42.700 --- --- 11.300 Ovăz.......... 320.800 44.000 1.422.800 192.200 --- 1.102.000 --- 148.200 Sămînță de in....... 6.666.560 1.684.795 8.873.626 2.152.570 --- 2.207.066 --- 467.775 Mazăre......... 90.330 15.060 295.400 47.200 --- 205.070 --- 32.140 Făină.......... 583.700 148.450 ’ 3.868.974 964.254 --- 3.285.274 --- 815.804 Semințe de cameline .... 76.700 15,400 --- --- 76.700 --- 15.400 --- Meiu.......... 45.000 4.950 1.043.600 124.700 --- 998.600 --- 119.750 Căpă.......... 18.400 1.475 --- --- 18.400 --- 1.475 --- Tourteaux........ 47.400 7.110 120.900 23.576 --- 73.500 --- 16.466 Sămînță de ăpautre..... 198.120 35.685 --- --- 198.120 --- 35.685 --- Sămînță de cânepă..... 13.300 2.530 303.100 51.800 --- 289.800 --- 49.270 Tărîțe.......... 10.090 26.045 --- --- 10.090 --- 26.045 --- Sarazin ......... --- --- 29.200 4.700 --- 29.200 --- 4.700 Cartofi......« • • --- --- 3.000 300 --- 3.000 --- 300 63.151.910 49.460.210 17.184.605 7.406.755 54.788.710 7.406.755 576.673.100 105.271.750 568.309.900 95.493.900 8.363.200 --- 9.777.850 ---* 112 MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 Destinațiunea productelor importate Pentru Olanda: din România Din productele române importate aici, dupe statisti- FELUL MĂRFEI KILOGRAME VALORE FRANCI cele de mai sus, au fost destinate pentru transit și s’au PREȚUL cumpărat din depositul din Anvers: de la Ipână la Pentru Germania : Grâu....... 46.200.000 8.310.000 15% 19--- Secară ...... 8.420.000 1.260.000 11% 16% Orz........ 4.450.000 578.000 12% 13% Porumb și cincantin. . 6.750.000 850.000 11% 13 v PRE ȚUL Rapiță...... 4.200.000 1.240.000 28- 31- FELUL MĂRFEI KILOGRAME VALORE FRANCI de la până la Navettes...... 8.300.000 2.320.000 26'A 29'/, Fasole....... 450.000 90.000 18--- 22--- Mazăre...... 90.330 15.060 17 --- 17% Sămînță de in. . . . 980.000 265.000 26% 28--- 79.840.330 14.928.060 Grâii....... 11.400.000 21.166.000 Hi- o £> <1 o <1 te £> o 1 1 1 \ I 1 Rezumând totalul importațiunei, se constată că din : Secară....... 6.050.000 900.000 1 1 1 1 1 1 1 1 1 < w >(»• 1 l 1 io 1 te l 576.673.100 kilograme diferite articole în valore de Orz........ 20.500.000 2.972.000 105.271.750 franci importate în portul nostru s’au Porumb și cincantin. . 9.500.000 1.200.000 vîndut și au tranzitat pentru: Rapiță....... 3.600.000 1.108.000 Germania 161.265.000 kgr. în valore de 30.039.250 fr. Navettes...... 6.200.000 1.675.000 Francia 65.430.000 „ „ ” 11.918.250 „ Fasole....... 750.000 138.700 Olanda 79.840.330 „ „ - 14.928.060 „ Ovăz....... 170.000 24.600 TotalurI 306.535.330 ” » „ 56.885.560 ” Sămînță de in. . . . 3.050.000 850.000 Import 576.673.100 ” ” ” 105.271.750 ” Meiu..... . 45.000 4.950 Rămâne 270.137.770 ,, „ ” 48.386.190 ” 161.265.000 30.039.250 Care s’a consumat în Belgia și a rămas în deposit la Pentru Fran cla: Anvers până la 31 Decembre 1890. Contra annl 1889, se vede : FELUL MĂRFEI KILOGRAME VALORE FRANCI PRF ȚUL 0 scădere pentru Germania de 75.098.600 kilograme de la până la și de 11.635.675 franci. Un spor pentru Francia de 32.980.000 kilograme și Grâu....... 55.000.000 10.450.000 16’/, de 6.217.100 franci. Orz........ 5.600.000 780.000 12’/, 21‘A Un spor pentru Olanda de 28.395.330 kilograme și Porumb și cincantin. . 4.000.000 525.000 117; 15’/, de 6.873.335 franci. Fasole....... 780.000 156.000 18--- 221/, Următorea tabelă arată importațiunea totală, îm- Ovăz....... 50.000 7.250 14 --- 15--- preună cu detaliile cerealelor vindute și transitate pen- 65.430.000 11.918.250 tru Germania, Francia și Olanda: Consumat în PENTRU GERMANIA PENTRU FRANCIA PENTRU OLANDA Belgia și rămas TOTALUL IMPORTAȚIUNEI FELUL MĂRFEÎ în deposit la Anvers Kilograme F ranci Kilograme Franci Kilograme Franci Kilograme Kilograme Franci Grâu..... 111.400.000 21.166.000 55.000.000 10.450.000 46.200.000 8.310.000 425.281.000 79.153.850 Secară..... 6.050.000 900.000 5.600.000 780.000 8.420.000 1.260.000 17.382.800 2.450.750 Orz..... 20.500.000 2.972.000 4.000.000 525.000 4.450.000 578.000 212.681.000 46.132.800 6.700.900 Pormb și cincant. 9.500.000 1.200.000 780.000 156.000 6.750.000 850.000 2.912.800 43.508.800 5.135.150 Rapiță..... 3.600.000 1.108.000 50.000 7.250 4.200.000 1.240.000 15.582.800 10.821.900 3.211.800 Navettes .... 6.200.000 1.675.000 8.300.000 2.320.000 32.258.800 22.867.800 6.174.300 Rapiță sălbatică. . 750.000 138.700 450.000 90.000 3.021.900 302.300 44.100 Fasole .... 170.000 24.600 980.000 265.000 8.367.800 2.305.300 415.400 Ovăz..... 3.050.000 . 850.000 90.330 15.060 302.300 320.800 44.000 Sămînță de in. . 45.000 4.950 -H- 325.300 6.666.560 1.684.795 Mazăre .... 100.800 90.330 15.060 Făină..... 2.636.560 583.700 148.450 Săm. de cameline. 583.700 76.700 15.400 Meiu..... 76.700 45.000 4.950 Ceapă..... 18.400 18.400 1.475 Tourteaux . . . 47.400 47.400 7.110 Sămînță de ăpautre 198.120 198.120 35.685 Sămînță de cânepă 13.300 13.300 2.530 Tărîțe .... 10.090 • 10.090 26.045 161.265.000 30.039.250 65.430.000 11.918.250 79.840.330 14.928.060 270.137.770 576.673.100 105.271.750 6 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 113 Navlu Se constată puține fluctuațiunl, navlul cel mai ri- dicat era în August, adică 4 șilingi și 4*/₂ pence și cel mai scăzut în Iunie, adică 2 șilingi și 3 pence în Brăila. Următorea tabelă arată navlul plătit pentru Anvers pe Dunăre și din Sulina în timpul celor 12 luni ale a- nului 1890: Sulina Dunăre Ianuarie --- --- Februarie --- --- Martie 7?/2 7a 710V2 Aprilie 7?/2 79 ~4/4 V2 Maiu 7?/2 710 72-76 , Iunie 76 7a ---V4 /2 Sulina Dunăre Iulie 7î72 August 7472---V4V2 Septembre 73^2---71^2 Octombre 3/3 ’l, -*/. Noembre 2/g 710 v2 V9 Decembre 2/9 !A'/2 -7?A Exporta^ inne In timpul celor 12 luni ale anului 1890, 39 vapore de o capacitate totală de 41.897 tone net registru în- cărcate cu diferite mărfuri au plecat din portul nostru pentru porturile r’omâne. Următorea tabelă arată detaliurile respective : NUMELE Tone de DATA 1 expediției vaporului căpitanului Pavilionul net destinațiune 2 registru Februarie 15 Craigmore.......... Parry engles 987 Galați și Brăila Martie 2 Saragossa........... Kinmond 1.000 4 Senior............ Brouwer olandez 956 » 19 Embiricos........... Embiricos grecesc 1.252 » Aprilie 4 Castor............ Oltmans german 1.000 » Maiu 5 Chelona........... Whale engles 1.078 B 7 Moldava . .......... Gasson n 1.474 b J» 8 Craigmore.......... Parry 7, 987 » 9 Pickwick......■ . . . . Rhoades b 731 b 21 Embiricos........... Embiricos grecesc 1.252 b Iunie 3 Sam-Weller.......... Brown engles 964 Sulina 15 Sir Francis Drake....... Triplett b 1.113 Galați și Brăila 19 W-m. C. Mitchell......• • Clark n 1.000 Iulie 6 Chios............ P. lansen german 1.325 B 6 Nelson ........... Barker engles 1.000 B 27 M. Hiilsen german 1.169 B 29 Ermanich........... Mundt b 980 B 29 Chelona........... Whale engles 919 B August 7 Washington City....... Randale b 1.000 Dunăre 10 Pickwick........... Rhoades îi 731 Galați și Brăila 17 Lesbos............ Groot german 1.126 B 22 Gabalva............ । Coleman engles 1.091 B 22 Kirtle.......... • Ernst 942 Galați 26 Sam Weller.......... Brown 1.134 Sulina 27 Cambria.......... • Milller 1.000 Brăila 27 Tunis............. M. Harding n 1.000 Galați și Brăila Septembre 7 Rhodos........... T. Horn german 1.126 B 7 Royal Standart.......... Clark engles 1.000 B 20 Transit........... Berg norvegian 1.027 B 24 Chios........... P. lansen german 1.162 B 24 Alarich............ Bergman 1.043 B Octombre 12 M. Hiilsen B 1.169 B 16 Blakie engles 1.451 Dunăre 24 Carrie . • • ....... Clanson 1.200 Brăila 28 Mexico........... • Roloff german 1.032 Galați și Brăilă Noembre 7 Groot b 1.126 B Chelona........... Whale engles 997 » 8 Closcton 1.224 Brăila Decembre 7 Horn german 1.126 Kiustenge Total . . . 41.897 414 MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 H COMERCIUL GENERAL AL PIEȚEI ANVERS Bumbac. Comercial cel mare nu s’a interesat mult de acest articol și operațiunile n’au răspuns la așteptări. S’au importat la Anvers aprope 405.000 baloturi din America și din India, cea mal mare parte în transit. Sosirile din America au scăzut de 55—60.000 balo- turi, pe când acele din Bombay, Kurachee și Calcutta s’au urcat cu 70 — 72.000 baloturi. Valorea la 31 Decembre 1890 era de 63 fr. pentru midling America și 52—52 ⁱ/₂ pentru good Oomra și Dholleval, adică un scă^ământ de 10—12 % pentru a- cel din Indii. Depositul se urcă la 31 Decembre la 700 baloturi din America, 6.000 baloturi din Indiile-Orien- tale și 200 baloturi de diferite provenințe. Cafea. Ceea-ce am ^is anul trecut se confirmă din ^i în ^i că de la introducțiunea operațiunilor „ă terme" afacerile seriose în marfă disponibilă devin forte rare. Consumatorii temându-se de fluctuațiuni nu cumpără de cât cu mare reservă și numai strictul necesar, ceea- ce explică și deportul ce a existat tot anul între cafâua disponibilă și cafeua predabilămai târziu. Exemplul cel mai bun este că cafâua Santos, în Decembre 1890, va- lora 101 '/₂, pe când cea predabilă, în Decembre 1891, era oferită cu 85 72, adică cu 16 fr. de 50 kgr. mai eftin. Următorea tabelă arată prețurile de cafea Santos „good average“ în piața nostră la sfârșitul celor din urmă 10 ani: 1881 1882 1883 1884 ' 1885 227₂ UF ~26~ 22% 1886 1887 1888 1889 1890 IvT 48% "45“ 48% 477; cent de 72 kilograme la întreposit. Acestă periodă de 10 ani dă prețul mediu de 35 ⁷/₈ cent. Cafea Santos. Prețurile au început cu 100—101 cent pentru 50 kgr. la întreposit, pentru „good average„ și tot acelea le vedem la sfârșitul anului, dupe o scădere de 12 —12 72 cent pe 50 kgr. causată de marile sosiri în Europa și de ofertele mai eftine din Brazilia. Prețul cel mal ridicat a fost de 114 72 ceⁿt pentru 50 kgr. în luna lui August. Cafea Bio. Afacerile „ă terme" au încetat cu desâvîr- șire și prețurile acestei provenințe sunt tot aceleași ca acele din Santos. In luna Ianuarie s’a plătit „ordinary" 92 fr. și „good second" vechiu 100^-101 fr.; la sfârși- tul lui Februarie „good second“ nou s’a urcat la 497₂ cent, adică 105 fr. și „ordiflaty“ a rămas staționar la 91 fr. In luna lui August s’a tratat „sierra abaixa" nou 106 fr. și „good second" 51 cent, adică 108 fr. de 50 kgr. Cafea Bahia. Din an în an acestă calitate este mai bine căutată. „Nazareth" superior s’a plătit în Februarie 44—447₂ cent intrepozit; în Iunie 43—44 cent, adică 91 — 93 fr.; în Iulie 47 7a cent sad 100 74 fr- Și îⁿ Octombre 96 până la 97 fr. Cafea St. DomingO. Ultima recoltă la Haiti nu a dat de cât 300.000 saci; calitatea însă a fost forte frumosă. Prețurile au fost la începutul anului, pentru cafeua veche: 54y₂cent pentru „ Aux-Cayet“, 55 ³/₄cent pentru „Iacmel“ și 56 7a cent pentru „Gonaivet“, dar au scă- zut apoi la 52 y₂ cent pentru „Aux-Gayet și „Ieremic" nou, și la 53 ³/₄ cent pentru „lacomei nou“. Cartofii. Recolta a fost satisfâcătore și se pote consi- dera de mijloc, atât ca calitate cât și ca cantitate. Cânepa. Buna cânepă de Manila s’a plătit la începu- tul anului 125 fr., dar a scăzut până la 92—94 fr. în Iulie, pentru a se urca iarăși la 120—125 și 130 fr. în Septembre. Luna Octombre a fost staționară până în Decembre când prețul devine de 20—115 fr. Cânepa de Sisal a urmat mișcarea cânepei Manila; prețul cel mai ridicat a fost de 100—110 fr. în Ianuarie și cel mai scăcjut de ⁶⁵/₇₀ în Iulie ; la sfârșitul anului s’a tratat cu ⁷⁵/₈<₁ fr. Cânepa de Bombay s’a vîndut în calitate in- ferioră conținând 35—40% praf și pământ. Cânepa din Konisberg nu s’a tratat în piață, casele de expor- tațiune o trimit drept la consumatori prid vapore sau chiar cu calea ferată. Următorea tabelă arată importațiunea pe mare în timpul celor din urmă șâse ani: PROVENINȚA 1890 1889 1888 1887 1886 1885 Manila..... --- 99 _ _ ___ _ Bombay..... 8.251 11.124 5.063 11.920 6.024 4.167 Calcuta .... --- --- --- 1.000 --- --- Mexico .... --- --- ---- --- 105 --- New-York. . . . 1.912 154 102 197 3.856 2.505 Italia...... 3.655 2.276 3.175 2.902 3.166 2.354 Gronstadt și Pe- tersburg . . . 19 498 426 215 --- 65 Liban ..... 1.758 1.920 647 168 106 120 Pillan..... 1.884 1.781 2.564 422 591 610 Riga..... 1.499 3.062 2.918 2.616 1.810 3.742 Konigsbeyg . . . 6.654 3.064 5.134 6.932 986 4.754 Hamburg. . . . 264 40 --- --- 142 --- Englitera . . . 5.258 6.473 6.148 7.949 8.622 7.313 Francia .... 806 900 972 1.190 496 286 Total baloturi . . 31.960 34.391 27.149 34.214 24.214 25.916 C^ră. — Transacțiunile n’au presentat mare interes, dar este de constatat un fapt care nu s’a petrecut de mai mulți ani: adică o mare urcare a prețurilor. Causa acestei urcări era că mai mulți comercianți so- cotind că vor găsi tot-d’a-una marfa trâbuinciosă cu pre- țuri scăzute nu s’au aprovisionat la timp și în Iunie au fost siliți să caute marfa într’un moment unde sosirile erau mai rare. Acestă căutare a urcat prețurile de la 1 fr. 29 pentru Benguela și 1.32 pentru Angola, până la 1.46 pentru Benguela și 1.48 pentru Angola. Următorea tabelă arată importațiunea pe mare în cei din urmă șâse ani: 6 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 115 PROVENINȚĂ 1890 1889 1888 1887 1886 1885 Lisabona .... 502 788 591 812 733 1.229 New-York. . . . 4 77 --- 130 --- 197 Hamburg. . . . 595 350 407 647 204 386 Francia..... 93 257 92 72 272 109 Englitera.... 724 1.027 336 388 186 318 Japonia..... 15 228 102 --- --- --- Livorno. .... 44 16 19 7 6 --- Valparaiso. . . . --- 6 38 57 13 --- Diverse ț$rl . . . --- 20 23 --- 43 29 Total lă^I . . 1.977 2.769 1.708 2.113 1.580 2.268 Cereale. — Cum deja am spus în raporturile inele precedente despre relațiunile între porturile române și Anvers, n’am acum de cât sa le comparez cu cele ale țărilor străine. Importațiunea totală a cerealelor în portul nostru se urcă în 1890 la 21.079.000 hectolitri, adică 4.000.000 hectolitri mai mult de cât în 1889 și 1.500.000 mai mult de cât în 1888 când Europa occidentală a avut o recoltă desastrosă. Iată totalul importați unei în anul 1890: Grâu .... . 12.203.000 hectolitri Secară . . . . 1.080.000 Orz .... . 2.465.000 r. Ovăz . ... . 1.876.000 Porumb. . . . 3.455.000 Total . . . 21.079.000 Comparând acest resultat cu acel din 1889, se con- stată o majorațiune la Grâu de....................... 2.877.000 hectolitri Orz de.......................... 340.000 » Porumb de..................... 1.270.000 ” 4.487.000 » Și o scădere la Secară de . 407.000 hect. Ovăz de. . 5.000 „ 412.000 ” Totală majorațiune........... 4.075.000 ” Grâll. — Majorațiunea pentru grâu se împarte cum urmeză: Din Australia..... 30.000 hectolitri >5 California..... . 757.000 n România..... . 385.000 Egipet...... 17.000 Indii....... 15.000 La Plata. ..... . 1.825.000 » Turcia.....> . 274.000 » Diverse țări .... 8.000 Total . . . 3.311.000 » Scă^endu-se diminuțiunea importului din: Marea-Negră și Azof . 170.000 hect. Statele-Unite din Ame- rica................... 16.000 ” Prusia................ 167.000 » Rusia de Nord. . . . 81.000 ” 434.000 hect. Sporul pentru 1890 . . . 2.877.000 ” Majorațiunea importațiunel provine în cea mai mare parte din expedițiunile din La Plata și Republica Ar- gentină, care anul precedent a fost silită să impor- teze cereale în loc de a exporta. Și recolta pentru 1890/91 se laudă mult, atât pentru cantitate cât și pentru calitate, ceea-ce va face o mare concurență grâu- lui român. California și Oregonul au exportat potrivit și calită- țile erau satisfăcătore. Grâul din Statele-Unite ale A- mericei a perdut reputațiunea sa și expedițiunile devin din ^i în $i mai rari; cu totă eftinătatea navlului din New-York în anul trecut, sosirile în ultimul trimestru au fost nule. Morarii belgiani întrebuințând acum în cea mai mare })arte grâul românesc. Cifra colosală a sosirilor arată în destul preferința pentru acestă provenință: peste 6 mi- lione hectolitri; adică România a dat jumătate din im- portațiunea totală a grâului. Frumosele recolte, progresul culturel, prețul relativ eftip și facilitatea relațiunilor comerciale, tot a contri- buit a face din România furnisorul principal al portu- lui nostru. Rusia a avut o recoltă inferioră și, cum am spus’o deja, urcarea rublelor a împedicat exportațiunea; de acolo provine scăderea la importațiune de 170.000 hectolitri. Cu tote acestea, se crede că depositul în Ru- sia este încă mare și că exportațiunea va fi mai animată în primăveră. Indiile au importat aprope aceeași cantitate ca în a- nul 1889, importațiune care ar fi putut să sporescă dacă expedițiunile nu ar fi fost împedicate prin dificul- tățile monetare. Prețul grâului american era la început de 19—20 franci, urcându-se succesiv până la 20—21 dupe'ca- litate; numai în Iunie a scădut la 18 ³/₄—20 franci. Grâul din California s’a plătit de la 20—22 franci. Pre- țul grâului Polisk a fost cel mai scăzut în Februarie: 18—18 ³/₄, și cel mai ridicat 20—21 franci în August. Grâul Kurachee a urmat o urcare consecutivă; de la 16 ³/₄—17 */₂ în Februarie a mers până la 19 —19 ³/₄ franci în Septembre și la Decembre ’I vedem la 18 ³/₄—19 ^2 franci. Tot aceeași fluctuațiune a încercat’o grâul Bombay alb; s’a plătit de la 18 ³/₄—19 y₄ franci în Februarie și 20 J/₄—20 ^2 franci în Decembre. Calcuta s’a vîndut: roșiu cu 19 —19 ⁴/₂ franci și alb cu 20—20 j/₄ franci. Valorea media a grâul de La Plata a fost între 18 și 19 franci. Calitățile inferiore s’au plătit 18 ]/₄—19 franci în Februarie și Martie, și 17 J/₄—18 ³/₄ în Oc- tombre; calitățile superiore 21—21 y₄ franci în Iulie și August. Mai multe specii de grâu din Siria au sosit în portul nostru și s’au vîndut între 17—19 franci, fără însă ca cumpărătorii să fie mulțumiți de dănsele. Secara.—In comparațiune cu anii precedenți, secon- stată o scădere la importațiune de 50 °/₀. Importațiu- HG MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 nile anului 1890 au fost inferiore acelora ale anului 1889 cu 407.000 hectolitri, adică mai puțin: Din România....................... 571.000 hectolitri „ Marea-Neagră.................... 28.000 » ” Rusia-de-Nord................... 42.000 » 641.000 Mai multe din: Canada.......................... 8.000 Statele-Unite ale Americei ca 159.000 Diverse țâri.................... 2.000 California...................... 65.000 324.000 hec. Scădere.................................. 407.000 ,, Prețurile aii avut în general multe fluctuațiuni. Secara din Odesa și Azof s’a plătit în Ianuarie de la 15 —16 franci, a scăzut succesiv până în luna lui Iunie la 12 ³/₄—14 y₄ franci, urcându-se iarăși în cel din urmă trimestru la 14 ³/₄—16 ³/₄. Secara din Statele- Unite de America aă variat între 13 V₂ și 16 franci, cele din Canada între 16—19 franci, și cele din Califor- nia între 17 y₄ și 18 y₄ franci de 100 kilograme. Orz.—S’a importat în 1890: 340.000 hectolitri mai mult decât în 1890 adică, din: California . Danemarca. România . Francia . . Hamburg . Italia. . . Prusia . . La Plata . Suedia . . Tunisia. . Turcia . . 42.000 hectolitri 30.000 210.000 15.000 » 9.000 123.000 16.000 9.000 9.000 124.000 15.000 602.000 Mai puțin din: Algeria.............. 6.000 hec. Marea-Neagră și Azof................ 168.000 » Austro-Uungaria . 20.000 ” Rusia-de-Nord. . . 58.000 ” Portugalia .... 8.000 ” Diverse țări.... 2.000 >> 262.000 hectolitri Sporul .... 340.000 » Prețurile orzurilor rusesc! au fost, pentru calitățile de furagiu, de 12 y₂—14 y₂ franci; provenințele supe- riore din California s’au vîndut de la 21—24 franci, din Tunisia de la 15—16 franci, Licata 17—18 franci și Austro-Uugaria 18--22 y₂ franci pe 100 kgr, Ovez. — Acest articol a fost mal puțin cerut. Canti- tatea totală sosită la Anvers diferă numai de 5.000 hectolitri cu cifra anului precedent. Importațiunea totală a fost de 1.876.000 hectolitri cari s’au vîndut: pentru provenința din Rusia de la 15 y₂—17 y₂ franci în Maiu și de la 13 V₂—¹⁵ ³A îⁿ Octombre, și pen- tru provenința din America de la 15—16 y₂ franci pe 100 kilograme. Iată scăderea și sporul importațiunilor comparativ cu anul 1889: Scăderea din: România.............................. 22.000 hectolitri Prusia................................ 4.000 » Rusia............................... 153.000 » Suedia............................... 10.000 » 189.000 Sporul din: Marea-Neagră . . . 3.000 hec. Statele-Unite ale Americei............... 171.000 „ La Plata................ 10.000 „ 184.000 hectolitri Scăderea................ 5.000 ” Porumb.—Acest articol s’a importat în mare can- titate și transacțiunile au fost forte însemnate. In anul 1888 ah sosit numai 800.000 hectolitri; în 1889 peste 2 milione și în 1890 aprope. 3 milione hectolitri. Sporul din: România........ . . 390.000 hectolitri Statele-Unite ale Americei. . . 265.000 Republica Argentină . . . . . 725.000 Diverse țări....... . . 3.000 1.383.000 Scăderea din: Marea-Neagră . . . 74.000 hec. Canada................ 39.000 » 113.000 hectolitri Majorațiune pentru 1890 1.270.000 ” Prețurile porumbului american au variat între 10 y₄ și 14 y₄ franci pentru 100 kgr.; în urma însă a relelor sciri primite despre recoltă, s’au urcat în ultimul tri- mestru de la 1 y₂ la 2 y₂ franci de 100 kgr. Porumbul de Odesa s’a plătit de la 10 ¹/₂ până la 14 y₂ franci de 100 kgr. Ca tot-d’a-una, porumbul din La Plata a sosit în cea mai mare parte în prostâ stare și s’a vîndut la mezat între 7 y₂ și 13 y₂ franci pentru 100 kgr. Următorea tabelă arată importațiunea generală a portului nostru pe Mare în timpul anului 1890: înrilie 1891 ......- - MONITORUrQFICIAL__________________,________—”1- PROVEN1NȚ A GRÂU SECARĂ ORZ ovez PORUMB SARAZIN Algeria..........• • --- Englitera....... . • • 7.290 451.740 2.161 48.541 195.537 420 Azof și Marea-Neagră.....' 1.226.473 738.326 Australia........... 30.316 Chili........• • • • 20.788 9.079 1.313 Canada............ 969.516 64.751 41.627 593.815 California și Oregon....... 130 284.799 56.140 România....... . • • 5.588.425 746.549 8.622 Egipt...........• 229.956 210.822 16.501 297.592 1.644.882 13.790 Francia........... 687.559 3.459 35.884 386 Hamburg..........• 9.704 42.833 1.224.284 131.616 13.750 53.403 1.428 17.957 44.059 --- 1.834.834 --- 9.364 10.464 1,005.344 Plata............ 9.139 41.411 412.842 1.463.954 --- 625 Suedia............ --- --- 8.700 2.605 --- --- 124.490 --- Turcia............ 318.093 129 80.564 6.670 Total în 1890, hectolitri . . • 12.202.872 1.079.326 2.465.554 1.875.837 3.455.713 16.148 Contra în 1889, „ ... 9.325.307 1.486.381 2.125.443 1.880.588 2.185.657 24.930 S’a importat încă în 1890 : 65.869 hectolitri fasole și bob 32.042 „ vicia 33.108 „ mazăre 6.913 „ meiu Pe canale s’a importat din Olanda : Grâu .... 42.216 hect. 98.504 hect. 63.606 hect. Secară . . . 1.614 „ 326 „ 96 „ Orz........... 84.238 „ 113.386 „ 144.615 „ Ovez .... 22.108 „ 29.077 „ 16.232 „ Semințe uleiose 3.638 „ 5.406 „ 1.034 „ Mazăre, bob, etc. 25.452» 35.649 „ 50.513 „ *3 Făină. In importațiunile pentru 1890 se constată o majorațiune însemnată comparativ cu 1889. S’au făcut afaceri regulate atât cu făină de grâu indigenă, cât și cu făină americană, și prețurile au urmat mersul cur- surilor ale primei materii. Făina de secară a fost de o vinci are grea și prețurile au fost cu 1 fr. pentru 100 kilograme mai eftinede cât în 1889. Iată prețurile plătite la sfîrșitul anilor 1890 și 1889' pentru 100 kilograme. 1890 Făină de grafi indigen I . 26¹/₄—27 „ „ „ „ II 24y₄—25 „ „ „ american . 20 —30 „ „ secară indigenă . 21l/₂—22³/ᵢ „ „ „ germană . 20y₂—2^^ 1889 24³7P257₂ 22³/₄-23V₂ 13 —28 22V₂-23V₂ 2P/2—22 Următorea tabelă arată importațiunea făinelor străine pe Mare în cei 5 din urmă ani. PROVENINȚA 1890 1889 1888 1887 1886 Statele-Unite . . 211.806 106.926 83.494 222.425 119.829 Canada . • . . .---. --- --- 4.082 7.303 Plata ..... 27.715 1.347 18.824 2.711 10.676 Indiile Orientale . 1.694 1.702 --- 100 250 Australia . . . 4.160 --- --- --- 320 M-Negră și România 7.339 49.569 20.919 18.277 2.091 Prusia și Pomerania 90.882 73.315 124.377 70.156 30.165 Italia..... --- --- --- 985 340 Ungaria .... --- 700 3.763 1.964 160 Rusia..... 954 700 4.872 --- --- Hamburg și Brema 24.087 26.388 18.269 7.615 1.268 Francia .... 724 --- 3.401 2.242 410 Englitera . . . 4.229 1.181 2.144 2.084 14.505 Total saci . . . 373.590 261.829 180.063| 330.668 187.316 In cifra de 7.339 saci importați în 1890, de la Marea- Negră și din România, cea din urmă participeză cu 5.837 saci Semințe uleidse. Semințe de in. Afară din cele din România, importațiunile nu au fost însemnate. Tran- sacțiunile în semînța de Bombay au fost paralisate din causa urcărei argintului în India. Pentru acele din Azof și Marea-Negră se constată o scădere potrivită cu anul precedent, cu tote că calitățile erau bune. Din La Plata s’a importat mai mult de cât în 1889, dar recolta a fost mai mică de cât s’a crezut. Nordul Rusiei a expediat în mod regulat spre portul nostru, mai ales Riga. Din Petersburg și din Liban se constată o scădere de trimiteri. Prețurile au variat, pentru Bombay, între 28 și 30y₄, pentru Azof și Marea-Negră între 25³/₄ și 27^2 franci, pentru La Plata între 23y₂ și 26 franci, pentru Nordul Rusiei între 23y₂ și 26 franci pentru 100 kilograme. 118 MONITORUL OFICIAL 6 Aprilie 1891 Rapița. Rapița din India nu a avut mare căutare; recolta a fost mediocră atât ca cantitate cât și ca calitate. Marea Neagră și Odesa au avut o recoltă din cele mai abundente și importațiunile aii fost forte însemnate. Prețul cel mai ridicat a fost pentru rapița din Indii de l-a calitate de 34³/₄, și cel mai scăzut de 27 franci; a Il-a calitate: 33 și 24 franci; pentru Odesa 31 și 277₄ franci de 100 kilograme. Rapița sălbatică din Azof și Marea Neagră a încercat tot aceleași fluctuațiuni ca și aceea din România. Hameiul. Acest articol a avut o animațiuneacarenu s’a vâ^ut de mulți ani. Hameiu de Alost s’a plătit de la Ianuarie până la Iunie 22—23 franci. In Iulie apa- rițiunea vermilor a produs o urcare vertinigiosă, care a adus în August o panică vîn^etorilor „ă dâcouvert" și la 23 August s’a plătit 150 franci. De atunci urca- rea și scăderea s’aii urmat succesiv; la 16 Septembre s’a plătit 70 franci, la 1 Octombre 120 franci și pe la sfîrșitul anului iarăși 80 franci. Jată importațiunile pe Mare în cei din urină șepte ani. PROVENINȚA 1890 1889 1888 1887 1886 1885 1884 Statele-Unite .... 154 140 _ 36 _ _ 850 Hamburg..... --- --- --- 25 33 --- --- Liban....... --- --- --- --- --- 1.785 Riga........ 509 --- --- --- --- --- 153 Englitera..... 3 --- 158 2.047 326 205 441 Total lății . . . 666 140 158 2.108 359 205 3.238 In și papură» Importațiunile de in au fost de: 39.755 baloturi din Riga. 3.930 „ Liban. 5.501 „ Filau. 567 „ Reval. 371 „ St. Petersburg. 31.407 » „ Koenigsberg. 81.531 baloturi contra: 62.360 » în 1889. 57.315 » „ 1888. 52.189 „ 1887. 84.298 5) „ 1886. Importațiunile de papură au fost: 5.581 baloturi din St. Petersburg. 137 55 „ Reval. 404 „ Koenigsberg. 62 55 „ Pil au. 171 55 „ Neapole. 6.355 baloturi contra: 10.630 55 în 1889. 12.529 „ 1888. 9.266 » „ 1887. 9.650 „ 1886. Lâna. De La Plata. Anul 1890 a fost forte nesatisfă- câtor atât pentru comerciu cât și pentru industrie. Causa principală a fost că campania La Plata a început cu prețuri forte scumpe cari s’aii urcat încă succesiv în urma scirilor primite despre diminuațiunea producțim pel (aprope 100.000 baloturi) pe Când industria înce- puse deja a declina și nu mal putea plăti prețurile ce- rute pentru materia primă. Următorea tabelă arată mișcarea lânel din La Plata în cursul ultimilor duoi ani, pe piața nostră: Sosirile Vîn comparând cu 1889: 6 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 123 Short-Middles B A C K S LUNA 18 9 0 18 8 9 1890 1 8 8 9 de la pân3 la de la până la Ianuarie .... 75/73 101/93 71/81 72/82 92/111 89/102 Februarie . . . 72/74 92/82 70/71 71/80 86/100 81/92 Martie..... 75/80 85/88 72/83 81/90 83/97 82/96 Aprilie..... 79/78 86/85 80/90 79/89 82/95 81/93 Maiu..... 77/74 85/83 78/88 77/88 82/94 81/92 Iunie..... 72/74 82/81 73/84 76/85 80/90 76/88 Iulie. . . .'. . 74/75 82/85 75/86 74/85 76/89 75/88 August .... 77/78 84/85 77/87 76/86 74/87 75/88 Septembre . . . 77/79 85/87 75/85 76/86 74/88 75/89 Octombre . . . 78/79 86/82 76/86 75/85 75/89 74/88 Noembre. . . . 76/79 81/83 73/83 74/84 74/88 73/87 Decembre. . . . 75/76 80/77 72/82 70/80 72/85 71/82 Importațiunea totală de carne sărată americană, de la 1 Ianuarie până la 31 Decembre 1890, se împarte precum urmeză : PROVENINȚA 1890 1889 L301 Butâie L301 Butâie New-York.......... 65.767 829 19.399 --- Filadelfia.......• . . 1.775 --- 1.375 --- Baltimore,......... 6.561 --- 1.125 100 Boston........... 25.415 --- 35.111 50 Francia.......... 22 --- 9 --- Hamburg și Brema...... 29 515 58 1.137 Englitera......... . 5.466 54 4.472 62 Total ... .... 105.035 1.398 61.549 1.349 Adică total 106.433 în 1890 Contra 62.898 1889 n 28.340 1888 35.608 1887 41.190 w 1886. Depositul la 31 Decembre 1890 a fost de 4.000 lă$i Contra 8.000 în 1889 n 2.000 1888 1.500 n 1887 2.206 n 1886. Zahăr a) Zahar brut de sfeclă Campania anului a presintat puțin interes și afa- cerile n’au dat resultatele care se așteptau. Cu tote plo- ile ce am avut în vară, sfeclele n’au suferit și producți- unea în Belgia a fost tot aceiași ca în anul precedent. Tot asemenea au fost și recoltele în Germania și în Ru- sia; numai în Francia producătorii se plângeau. Produc ț.iunea se pote considera ca tot așa de însem- nată ca acea din anul 1889. Iată prețurile plătite pentru zahăr brut de sfeclă în timpul celor 12 luni ale anului 1890 : Ianuarie 28^2 franci Aprilie 30 3/8 franci Februarie 303/4 „ Maiu 307, „ Martie 313A „ Iunie 307,. „ Iulie 3iy₂francl Octombre 31³/₄ franci August 33 7₂ „ Noembre 30 7 ₂ „ Septembre 32 7, „ Decembre 30 ⁷/₈ „ Următărea tabelă arată exportațiunea zahărului brut de sfeclă pe uscat și pe mare de la 1 Ianuarie până la 30 Noembre în : 1890 1889 1888 1887 Englitera . . . 37.837.191 39.104.210 18.224.135 23.726.569 Germania . . . ------ 100.438 --- --- Statele-Unite . . 13.819.829 1.542.017 7.138.875 2.811.379 Francia .... 320.660 --- --- --- Italia..... 7.903.098 5.118.356 --- 1.247.574 Țârile-de-Jos . . 6.767.783 16.533.887 11.496.816 23.263.071 Rep. Argentina 30;.060 30.150 --- ---c Total franci . 66.680.621 62.429.049 36.859.826 51.048.593 1 B) Zahăr brut de trestie (sucre de carne).— Prețurile n’au avut multe fluctuațiuni și le vedem la sfirșitul anului ca în 1889: 1& șelingi pentru lava. Importațiu- nea a fost mai mare de cât în anul precedent. Următorea tabelă arată importațiunea în ultimii pa- tru ani: Provenlnța 1890 1889 1888 1887 Havana» . . _ --- 3.630 1301 _ Cuba» . . . 3.408 saci --- --- --- lava .... 21.535 130Ij. 4.828 is va avea loc în Șiua de 12 (24) Aprilie 1891, în localul societăței, strada Colței No. 27, la orele 10 diminâța. Direcțiunea. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI COTA OFICIALĂ A BURSEI PE DIUA DE 5 (17) Aprilie 1891 Dobfenda SCADENȚA OFERITE CERUTE încheiate EFECTE cup6nelor CU cu CU cu cu cu bani gata termen bani gata termen bani gata termen împrumuturi de Stat Române 5°/o Aprilie---Octombre... 1017. --- 101 _ _ , amortibilă............... 5"/. Aprilie---Octombre... 98’/. 987, _ _ „ , (împrumutul de 327, milidne)..... 4»/, Ianuarie---Iulie ....... 87 --- 867, _ --- , , (împrumutul de 50 milidne)...... Vlo Ianuarie---Iulie...... 87 --- 867, _ --- t , (împrumutul de 274 militine)..... 4% Ianuarie---Iulie...... 87 --- 867, _ __ Obligațiunile căilor ferate rom. (conv. Schuldverschreibung). 5% Ianuarie---Iulie...... --- --- , de Stat (convertite rurale)...... . 6°/o Maiii---Noembre...... 102i/a --- 1021/. --- __ _ Obligațiunile casei pensiunilor, a 300 lei........ 10 Maiii---Noembre...... 277 --- 274 --- --- --- împrumuturi de orașe Obligațiuni ale comunei Bucuresci 1883 ........ 5°/o Ianuarie---Iulie ...... 957. _ 957, _ , . . , 1884 ........ 5°/o Maid---Noembre...... --- _ _ --- , , . , 1888 ........ 5»/o Iunie---Decembre .... --- _ _ . 1890 ........ 5% Maiii---Noembre...... 96’/. --- 967, _ _ , , , , cu losurl a 20 lei . . --- La tragere.......... 80 --- 75 --- --- --- TmpmmnțnrY de societăți Scrisuri funciare rurale........ ... 7°/o Ianuarie---Iulie...... 103 --- 1027. --- _ --- 5°/o Ianuarie---Iulie...... 99’/, --- 997, __ --- , , urbane Bucuresci........ 7°/o Ianuarie---Iulie...... 103»/4 --- 1037, _ --- 67. Ianuarie---Iulie...... 1023/. --- 1027, __ .... 67, Ianuarie---Iulie...... 967. --- 96 ---- ; ; Iași'........... □°/o Ianuarie---Iulie...... 85’/. --- 857. --- --- --- Ultim val6rea Acțiuni divid. nominala Banca națională a României............ 83 500 lei întreg vărs. _ 1435 1430 1428-30 Societatea de asigurare Dacia-România ........ 80 200 , , --- 337 --- 3357, --- --- , , , Naționala.......... 32 200 , , , --- 420 --- 415 --- --- , , reasigurare............ 15 200 , , , --- --- --- --- --- . română de construcțiunl și lucrări publice . . . 5 250 , , , --- 112 --- 110 --- ------ , de basalt artificial........... 30 250 a n • --- --- --- --- --- , pentru fabricarea hârtiei......... ---■ 100 » , , --- --- --- --- --- --- Banca României................ 10 200 , , , --- --- --- --- --- --- OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE M O N E T’ E CU cu CU CU CU cu SCHIMB CURSUL bani gata termen bani gata termen ban! gata termen 1 1 I 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Londra . . • cek Galbenul austriac........ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , - . 3 luni 25.217.-227, Cortina germană (marca)...... Paris . . . cek 24.977,-25 Lira sterlină.......... „ . . 3 luni 99.90-877, Imperialul rusesc......... Francia . . . cek 99.10-20 Florinul austriac de hârtie..... D . . 3 luni 216-2167, Rubla de hârtie.......... Viena . . . cek 2147,-215 Aur contra argint (agiul)...... , , . 3 luni OFERITE CERUTE ÎNCHEIATE Berlin . *. '. cek 123.55-60 Greutatea » . . 3 luni 122.60-70 CEREALE in libre hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo Germania . . cek „ . . 3 luni _ 58 147, I ? I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Amsterdam . 3 luni 98.85-95 Porumb ...........• 58 9.25 * cp l 1 « to Petersburg . 3 luni 99.75-80 Secară ............ cu termen 15.10 --- o cn Belgia . . 3 luni Ovâz............. .....(scurt) Rapiță . . . J *....... Elveția . . 3 luni Fasole • •.......... Italia ... 3 luni 57. 0»/. 6°/o SGOMPTURI I Ban,, naționala ( SCompt............................• • . • și J ’ L avansuri pe deposite de efecte sau lingouri . AVANSURI I, Casa do Depuneri și Consemnațiuni: avansuri pe deposite de efecte Imprimeria statului. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO