No. 4 UN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri, 5 (17) Aprilie 1891 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAU ENTULUI IN REGATA ROflANlKt 45 lei pe an 22 lei 50 b. pe 6 lunL Primăriele rurale 36 lei pe an. Abonamentele Încep din Antâia di a fie-cărel lunL PHEȚUL ABONAHENTULOi PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBL1CAȚ1UMLE JUDICIARE SE PLĂTESC Până la 50 linii, 5 Iei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse In ele se plutesc deosebit, ca și publicați uni le, dupe lungime. DIRECȚIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI BUCURESCI Bulevardul Elisabeta PREȚOL AMJNCIUStlLOR Publicațiunite prirnăriclor,comitetelor,etc^ linia 80 b. Citațiunile de hotărnicie, linia 80 bani. Inserțiunile și reclamele, linia 1 leii. | Anunciurilo particularo 50 bani linia de 30 litere. SUMAR PARTE OFICIALĂ — Comunicare. Ministerul de interne: Decrete. Ministerul de justiție: Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decret — Raport. Decisiunî ministeriale. PARTE NEOFICIALĂ — DepeșI telegrafice — Societatea geografică română : Procese-verbale — Diverse — Prețul cerealelor — Buletine meteoro- logice. Anunciurt ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 4 Aprilie In urma încetare! din viață a A. S. I. Mare! Ducese Olga Teodo- rowna, născută Principesă de Baden, soția A. S. I. Marelui Duce Mihail Nicolaievitch de Rusia, Curtea M M. L L. Regelui și Reginei a luat doliu pe timp de 3 septdmâni, cu începere de la 2 Aprilie curent. MINISTERUL »E INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națio- nală, Rege al României, Im toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 5.257; In virtutea art. 71 și 72 din legea județiană. Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul decimilor județului Roman, pe exercițiul 1891—92, votat de consiliul ju- detian, se aprobă de Noi cu modificările ur- mătâre: La cheltueli Le! a) Suprimări și reduceri 840 se reduc de la art. 1, § 1, cap. I, stat No. 1, salariul comptabilului și ajutor al secretarului. 720 se suprimă de la art. 1, idem, idem, sa- lariul ajutorului la biuroul registra- turei și archivei prefecturel. Lei 640 se suprimă de la art. 44, § 1, cap. II, mobilier din noii la aceste localuri și repararea celor vechi, etc. 720 idem de la art. 15, idem, idem, sala- riul a trei odăiași la subprefecturi, a 20 lei unul, etc. 800 idem de la art. 40, § 1, cap. XI, diurna membrului ce va lua parte în consiliul de revisie al recrutărel. 3.720 totalul suprimărilor și reducerilor. b) Adaose 200 se adaogă la art. 12, § 1, cap. II, mo- bilier din noii și repararea celui ve- chiu, etc., schimbându-se ast-fel re- dacțiunea: mobilier din nou și repa- rarea celui vechiu la tote autoritățile pendinte de județ. 500 idem la art. 35, § 1, cap. VIII, pen- tru întreținerea copiilor găsiți și alie- naților, etc. 240 se înscrie sub un osebit articol, la §1, cap. XI, fond din care să se dea gra- tificațiunl funcționarilor vechi și me- ritoși ai județului, conform votului consiliului. 940 totalul adaoselor. Art. II. Budgetul ast-fel modificat coprinde la venituri lei 168.21 o, bani 42, și la cheltueli lei 164.571, cu un excedent de lei 3-639, bani 42. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 26 Martie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catarg!. No. 952. CAROL I, Prin grația Iui Dumnedeti și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 5.258; In virtutea art. 71 și 72 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul decimilor județului Râm- nicu-Sărat, pe exercițiul 1891—92, votat de consiliul județian, se aprobă de Noi cu modificările următore : La venituri Lei a) Suprimări 20.000 se suprimă de la art. 12, § 1, cap. II, subvenție comunelor rurale pentru gendarmerie. 20.000 totalul suprimărilor. La cheltueli a) Suprimări și reduceri 240 se reduc de la art. 1, § l,cap. I, stat No. 1, salariul comptabilului județu- lui, etc. 1.560 idem, idem, idem, salariul celor pa- tru copiști, schimbându-se ast-fel re- dacțiunea: salariul a trei copiști, socotit a câte lei 110 lunar de fie- care. 240 idem de la art. 17, § 1, cap. III, stat .No. 2, salariul intendentului spita- lului. 30.000 se suprimă de la art. 65, § 1, cap. XI, subvenție pentru întreținerea gen- darmeriel. 32.040 totalul suprimărilor și reducerilor. b) Adaose 120 se adaogă la art. 17, § 1, cap. III, stat No. 2, salariul medicului intern la spital, schimbându-se ast-fel redac- țiunea: salariul sub-chirurgulul la spital. 1.200 se adaogă la art. 17, § 1, cap. III, stat No. 2, salariul celor duol vacci- natori, etc., schimbându-se ast-fel redacțiunea: salariul a patru vacci- natorl, socotit a câte lei 100 lunar de fie-care. 1.200 se înscrie, idem, idem, salariul se- cretarului consiliului de igienă și al medicului primar. 240 se adaogă la art. 62, § 1, cap. XI, diurna casierului general local, etc. 2.760 totalul adaoselor. 82 MONITORUL OFICIAL Art. II. Budgetul ast-fel modificat coprinde la venituri lei 278.144, bani 23, și la cheltu- eli lei 268.146, bani 50, cu un excedent de lei 9.997, bani 73. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 27 Martie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catarg!. No. 965. CAROL I, Prin grația lui Dumnedetiși voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministmlni Nostru se- cretar de Stat la departamentul de interne sub No. 5.260; In virtutea art. 71 și 72 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul decimilor județului Dolj, pe exercițiul 1891—92, votat de consiliul ju- dețian, se aprobă de Noi cu modificările urmă- tore: La venituri Le* a] Adaose 14.560 se înscrie sub un osebit articol, la § 1, cap. II, venituri extraordinare, contribuție din partea comunelor ru- rale ale județului pentru întreținerea poștei rurale. 14.560 totalul adaoselor. La cheltuell a] Suprimări și reduceri 4.680 se reduc de la art. 1, § 1, cap. I, stat No. 1, salariul celor trei capi de biu- rou etc., schimbându-se ast-fel re- dacțiunea: salariul a duoi șefi de biuroiî, însărcinați unul cu ordonan- țarea și comptabilitatea, și altul cu corespondența, socotit fie-care a lei 180 lunar, 240 idem, idem, idem, salariul registra- torului comitetului. 240 idem, idem, idem, salariul archiva- rului comitetului. 720 idem, idem, idem, salariul celor duoi copiști însărcinați, unul și cu servi- ciul statistic, iar cel-alt va lucra la serviciul de ordonanțare, a lei 150 pe lună, schimbându-se ast-fel redac- țiunea finală a articolului: a lei 120 pe lună de fie-care. 720 idem, idem, idem, salariele celor trei copiști de clasa II, rămânând fie-care a lei 100 lunar. 120 idem, idem, idem, salariul ajutorului de controlor. 360 idem, idem, idem, salariul autografu- lui special pentru presă, etc. 120 idem, idem, idem, salariul intenden- tului însărcinat, etc. 6.000 se suprimă de la art. 27, § 1, cap. II, sumă cu care județul vine în ajutorul gendarmeriei, etc. Lei 1.200 se reduc de la art. 28, § 1, cap. III, stat No. 2, salariul medicului care va face serviciul la scola de meserii și arestul județului, cu diurnă de lei 100 mensual. 6.720 idem, idem, idem, salariele celor șepte vaccinatorî, etc., schimbându- se ast-fel redacțiunea: salariul a șâpte vaccinatorî permanenți, socotiți a câte 120 lei lunar de fie-care. 600 idem, idem, idem, salariul secreta- rului consiliului de igienă și al me- dicului primar. 500 se suprimă de la art. 109, § 1, cap. XI, diurnă de indemnisație con- silierilor județianl ce vor lua parte în consiliul de recrutare. 300 idem de la art. 123, § 1, cap. XII, cumpărarea unei case de fer necesară prefecturel pentru, etc. 22.520 totalul suprimărilor și reducerilor. Lei B. Adaose 120 — se adăogă la art. 1, § 1, cap. I, stat No. 1, salariul țiitorulul de registre însărcinat și cu atribu- țiile de copist la serviciul de con- statare. 1.920 — se înscrie, idem, idem, salariul verificatorului însărcinat cu ve- rificarea compturilor comunale, a lei 160 lunar. 1.200 — se adăogă la art. 15, § 1, cap. II, reparația și înființarea din nou a mobilierului, etc., adăogându-se la finele articolului: precum și repararea localului prefecturel. 600 — se înscrie sub un osebit aliniat la art. 28, § 1, cap. III, stat No. 2, fond din care să se plătâscă visi- tele medicului la scola de meserii și penitenciarul județului. 153 41 se adăogă la art. 30, § 2, cap. III, taxa de 1 °/₀ din propriul venit anual al județului, etc. 500 — idem la art. 31, același paragraf și capitol, medicamente gratuite pentru locuitorii județului și vi- tele lor. 960 -- idem la art. 37, idem, stat No. 3, salariul a duoă infirmiere, câte una de fie-care spital, ne mal 0- bligându-se cu acest serviciu cele duoă moșe de circumscripții, so- cotit câte lei 40 de fie-care infir- mieră pe lună. 17.560 — idem la art. 61, § 1, cap. V, sumă cu care județul contribue anual pentru întreținerea curie- rilor poștali rurali, organisați și supraveghiați de direcția generală a poștelor și telegrafelor, etc. 900 — idem la art. 96, § 1, cap. VIII, pentru întreținerea copiilor gă- siți, transportul și întreținerea alienaților și a celor mușcați de câni turbați, etc. 5 Aprilie 1891 Lei B. 2.700 — se înscrie sub un osebit articol, la § 1, cap. XI, fond din care să se plătâscă gratificațiuni și re- compense funcționarilor vechi și meritoși ai județului, conform votului consiliului. 26.613 41 totalul adaoselor. Art. II. Budgetul ast-fel modificat coprinde la venituri lei 1.007.489, bani 74, și la chel- tueli lei 978.670, bani 90, cu un excedent de lei 28.818, bani 84. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 27 Martie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catarg!. No. 966. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 5.259; In virtutea art. 71 și 72 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Budgetul decimilor județului Vlașca, pe exercițiul 1891—92, votat de consiliul județian, se aprobă de Noi cu modificările ur- mătâre : La cheltuelî Bel a] Suprimări și reduceri 600 se reduc de la art. 13, § 1, cap. II, stat No. 2, diurna medicului plășei Neajlov-Glavacioc, rămânând tot ca a celor-alți duoi medici de plăși câte lei 200 lunar. 1.200 se suprimă, idem, idem, diurna vacci- natorilor. 960 idem, idem, idem, subvenția unui func- ționar pentru ținerea lucrărilor con- siliului de igienă și medicului primar. 240 se reduc, idem, idem, salariul inten- dentului spitalului. 240 idem, idem, idem, salariul preotului care face serviciul divin și la peni- tenciar. 400 se suprimă de la art. 60, § 1, cap. IX, pentru a servi la plata diurnei mem- brului sau supleantului său ales pen- tru a lua parte la lucrările consiliului de revisie. 440 se reduc de la art. 78, § 1, cap. XI, ajutor văduvei decedatului Cajetan Harl, etc. 240 idem de la art. 81, idem, idem, sub- venția văduvei Polixenia Petre Pău- nescu, etc. 4.320 totalul suprimărilor și reducerilor. b] Adaose 360 se adaogă la art. 13, § 1, cap. II, stat No. 2, salariul subchirurgului spita- lului. 5 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 83 Lei 1.440 se înscrie la art. 13, § 1, cap. II, stat N j. 2, salariul secretarului consiliului de igienă și al medicului primar. 200 se adaogă la art. 27, § 2, cap. II, cumpărare de vaccină. 200 se înscrie sub un osebit articol, la același paragraf și capitol, pentru cumpărare de substanțe desinfectante, conform art. 163 și 164 din regula- mentul poliției veterinare sanitare. 200 se adaogă la art. 72, § 1, cap. XI, re- misa casierului general, etc. 2.400 totalul adaoselor. Art. II. Budgetul ast-fel modificat coprinde la venituri lei 349.591, bani 9, și la cheltuell lei 346.013, bani 16, cu un excedent de lei 3.577, bani 93. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 27 Martie 1-891. CAROL Ministru de interne, L. Catarg!. No. 967. CAROL I, Prin grația lui DumnedeO și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne sub No. 5.376; Vidând votul dat de consiliul județului Neamțu în ședința de la 14 Martie 1891, a sesiune! sale extraordinare; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi a se face în bud- getul decimilor județului Neamțu, pe exercițiul 1890—91, modificările și virementele defon- duri următâre: Lei a) La venituri 1.600 se vor adăoga la art. 4, § 1, cap. II, dividende de la creditul agricol, etc., spor resultat din încasări. 2.000 idem la art. 13, § 3, cap. II, analogie la salariile curierilor poștali, etc., idem. 1 .000 idem la art. 15, § 4, cap. II, venitul imprimeriei județului, idem. 200 idem la art. 18, idem, venituri întem- plătore, idem. 4.800 total. b) La cheltueli 861 se vor lua de la art. 5, § 2, cap. I, spese de transport pentru membrii comitetului, etc,, care lasă economie. 300 idem de la art. 13, § 1, cap. II, asi- gurarea contra incendiului a localuri- lor, proprietăți, ale județului, etc., idem. 900 idem de la art. 15, § 1, cap. III, stat No. 4, salariele personalului serviciu- lui spitalului, idem. Lei 150 se vor lua de la art. 17, § 2, cap. III, medicamente gratuite pentru vitele bolnave, etc., idem. 160 idem de la art. 21, idem, procurarea de instrumente pentru autopsie, idem. 60 idem de la art. 24, §3, cap. III, apro- visionarea rufăriei la spitalul jude- țian, idem. 21 idem de la art. 28, idem, pentru în- ființarea din nou a 5 crivate, idem. 120 idem de la art. 29, § 3, cap. III, cum- părarea a duoă closete, etc., care lasă economie. 900 idem de la art. 32, § 2, cap. IV, întreținerea arestaților cu hrană, etc., idem. 100 idem de la art. 35, § 1, cap. VI, plata chiriilor regimentului 15 dorobanți, etc., idem. 50 idem de la art. 39, § 1, cap. VII, sub- venție profesorului de musică biseri- cescă/idem. 200 idem de la art. 40, idem, subvenție scolelor lipsite de mkjloce din județ, idem. 137 idem de la art. 47, § 1, cap. XI, plata procentelor și amortismentelor, etc., idem. 3.959 total, care împreună cu lei 4.800, adăogațldin nou la venituri, însumăză lei 8.759, ce se vor repartisa precum 'urmăză : 47 se vor adăoga la art. 4, § 2, cap. I, abonament la Monitorul oficial și costul diferitelor publicațiuni, etc. 139 idem la art. 12, § 1, cap. II, lemnele necesare pentru încălzitul localurilor județiane. 600 idem la art. 14, § 1, cap. III, stat No. 3, pentru plata vaccinărel copii- lor din județ. 400 idem la art. 16, § 2, cap. III, medica- mente gratuite, etc. 5.600 idem la art. 22, § 3, cap. III, întreți- nerea bolnavilor din spitalul jude- țian, etc. 1.100 idem la art. 45, § 2, cap. IX, procu- rarea de hârtie, etc.,pentru imprime- ria județului. 873 idem la art. 53, § 1, cap. XII, pentru cheltuell extraordinare și neprevăZute. 8.759 total. Art. II. Cu aceste modificări și cu cele aprobate prin decretul Nostru cu No. 3.075 din 10 Noembre 1890, budgetul decimilor județului Neamțu, pe exercițiul 1890 — 91, presintă atât la venituri cât și la cheltuell lei 205.121, bani 78. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Martie 1891. CAROL Ministru de interne, L. Catargl. No. 981. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 1.05 2 din 1 Apri- lie 1891, în urma propunere! făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de justiție, D. luliu Florian, licențiat al facultăței juridice din Paris, fost judecător de instrucțiune, întrunind condițiunile art. 59 din legea de organisare judecătorescă, este nu- mit judecător de instrucțiune la tribunalul Gorj, în locul D-lui N. Stinghie. Prin decretul regal cu No. 1.0 3 4 din 3 o Mar- tie 1891, în urma propunere! făcută prin ra- port de același D. ministru, sunt numiți: D. C. Grigoriu, actual ajutor de grefă cla- sa II la curtea de apel din Iași, ajutor de gre- fă clasa I la aceeași curte, în locul D-lui I. Constantinov, demisionat. D. G. Filipescu, actual copist în grefa cur- ței de apel din Iași, ajutor de grefă clasa II la aceeași curte, în locul D-lui C. Grigoriu, înaintat. Prin decretul regal cu No. 1. o 3 2 din j o Mar- tie 1891, în urma propunere! făcută prin raport de același D. ministru, D. P. Ciudin, fost judecător de ocol, întrunind condițiunile art. 5 8 din legea de organisare judecătorăscă, este numit judecător la ocolul Pechea, jude- țul Covurluiu, în locul D-lui Panait Bogdan, demisionat. Prin decretul regal cu No. 1.05 1 din 1 Apri- lie 1891, în urma propunere! făcută prin ra- port de același D. ministru, sunt numiți: D. Dimitrie Doicescu, actual judecător al ocolului Balș, județul Romanați, în aceeași ca- litate la ocolul Vrancea, județul Putna, în lo- cul D-lui Ștefan Darie, demisionat. D. Ilie Georgiescu, fost președinte de tribu- nal, întrunind condițiunile art. 58 din legea de organisare judecătorăscă, judecător la oco- lul Balș, județul Romanați, în locul D-lui D. Doicescu, permutat. Prin decretul regal cu No. 1.033 din 30 Martie 1891, în urma propunere! făcută prin" raport de același D. ministru, sunt numiți; D. N. M. Dumbrăviceanu, actual ajutor de grefă la tribunalul Constanța, întrunind con- dițiunile art. 57 din legea de organisare jude- cătorâscă, ajutor la ocolul Calafat, județul Dolj, în locul vacant. D. Dimitrie Dimitriu, actual copist la oco- lul Horincea, județul Covurluiu, ajutor de gre- fă la tribunalul Constanța, în locul D-lui N. M. Dumbrăviceanu, înaintat. D. G. Busuioc, actual ajutor al ocolului Olt- Topolog, județul Argeș, în aceeași calitate la ocolul Cricovu, județul Prahova,. în locul vacant. D. Petru Șerban, fost ajutor de jude de o- col, întrunind condițiunile art. 57 din legea de organisare judecătordscă, ajutor la ocolul Moinesci; județul Bacău, în locul vacant. 84 MONITORUL OFICIAL 5 Aprilie 1891 MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grațiatul Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toțî de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secre- tar de Stat la departamentul de resbel sub No. 294, Am decretat și decretăm: Art. I. Maiorul Koslinschi Emanoil, inspec- torul porturilor, se numesce și comandant al bricului Mircea. Căpitanul Cătuueanu Alexandru se mută de la scola copiilor de marină și se numesce se- cund al bricului Mircea. Locot.-colonel Drăghicescu Mihail, șe- ful statului-major de la comandamentul floti- lei, se numesce și comandant al bastimentului Ștefan-cel-Mare. Căpitanul Bărbieri Nicolae, comandantul companiei 1 a porturilor, se numesce și căpi- tan al portului Galați, în locul căpitanului Georgescu Constantin. Căpitanul Poenariu Dumitru, comandantul șcâlei copiilor de marină, se numesce și coman- dant al companiei vaselor în reservă și al bas- timentului România, în locul căpitanului Eus- tațiu Sebastian. Căpitanul Eustațiu Sebastian se numesce comandant al companiei torpilori, apărarea fixă și al bastimentului Alexandru-cel-Bun, în locul căpitanului Rădulescu Paul. Căpitanul Ponici Petre se debarcă de pe bri- cul Mircea, și se numesce comandant al com- paniei de instrucție. Art. II. Căpitanul Popovaț Paul se mută din administrația centrală a- resbelului la in- spectoratul porturilor, și* se numesce coman- dant al canonierei Fulgerul, în locul căpitanu- lui Bărbieri Nicolae. Căpitanul Rădulescu Paul se numesce direc- tor al serviciului flotilei din administrația cen- trală a resbelului. Art. III. Aceste numiri și mutări se vor considera pe diua de 1 Aprilie 1891. Ministrul Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel este însărcinat cu executa-: rea decretului de față. Dat în Bucuresci, la 29 Martie 1891. CAROL Ministru de resbel, Colonel J. Lahovarl. No. 1.017. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Cu cel mai profund respect supun aprobărei Majestățel Vostre alăturatul proiect de decret relativ la mutări între oficieri din flotilă în in- teresul serviciului. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, Colonel J. Lahovarl. No. 294. 1891, Martie 29. • DECISIUNI MINISTERIALE Prin ordinul D-lui ministru de interne către prefectura județului DorohoiCi, D. Fotache Holban este confirmat, pe diua de 29 Martie 1891, in funcțiunea de sub-comisar poliție- nesc în orașul Dorohoiu, în locul D-lui Ale- xandru Beiu, demisionat. Prin decisiunea D-lul ministru de fînance cu No. 359 din 1891, D. Petru Th. lonescu se numesce adjunct al casei de depuneri, con- semnațiuni și economie la casieria generală Suceava, în locul D-lui Zamfir Gaffencu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 360 din 1891, D. Dimitrie Teodoru se numesce adjunct al casei de depuneri, consem- națiuni și economie la casieria generală Ro- man, în locul D-lul M. Grigorovici, destituit. PARTE NEOFICIALĂ Bucuresci, 4 Aprilie DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Roma, 15 Aprilie. — Se telegrafiază din Constantinopol Agenției Ștefani că consiliul sanitar a revocat carantina impusă provenin- țelor din Massuah, de 6re-ce a recunoscut că nici o epidemie nu bântue acăstă localitate. Belgrad, 15 Aprilie. — Cercurile guver- namentale sunt ferm hotărîte să execute de- cisiunea Sc'upcinei în privința plecărel reginei Natalia. Aceste decisiunl nu s’au comunicat încă într’un mod oficial. Subscripțiunea pentru societatea sârbă de navigațiune se va face în Serbia în, filele de 6, 7 și 8 Maiîi și în străinătate la 8 Maiu. Cetinge, 15 Aprilie. — Starea sănătăței principesei Milena merge îmbunătățindu-se; se speră că va putea să întreprindă în curând călătoria în Sudul Franciel, recomandată de doctori. Berlin, 15 Aprilie. — Camera a adoptat, dupe o lungă discuție, articolul de lege asu- pra industriei relativ la crearea comitetelor de lucrători. Roma, 15 Aprilie. — Cercurile bine in- formate desmint depeșa farului Standard relativă la pretinsele negociărl ale guvernului italian cu băncile din Berlin pentru un îm- prumut de 500 milione. De altminterea, de- clarațiunile făcute Luni, Ia Senat, de D. Luzzati asupra nevoiel de a suspenda orl-ce emiteri noul, chiar acelea destinate construi- rel drumurilor de fer, dau cea mal formală desmințire scirel farului Standard. Agenția Ștefani anunță că D. di Rudini și lord Dufferin au semnat ații protocolul pentru delimitările africane de la Nilul Al- bastru și până la Marea Roșie. Aceste deli- mitări se găsesc ast-fel completate de aseme- nea la Nord și la Vest. Aceeași Agenție află din Washington că D. Harrison a trimis înaintea plecărel sale, la legațiunea Italiei, o notă care desvoltă punctul de vedere al guvernului Statelor- Unite în privința situațiunel juridice creată de incidentul din Noul Orleans. FanfuUa desminte, într’un mod categoric, scirile relative la numirea D-lul Visconti Venosta în postul de ambasador la Paris. Paris, 15 Aprilie. — Văduva generalului Appert, fost ambasador al Franciel la Peters- burg, a primit o scrisdre de condoleanță a țarului. Importul în Francia,în luna Martie 1891, a fost de 485 milidne, contra 493 milione din Martie 1890; importul materiilor prime pentru industrie a fost cu 66 milione mal mult de cât anul precedent; exportul în Mar- tie 1891 a fost de 348 milione, contra 338 din 1890. Petersburg, 15 Aprilie.—Directorul sco- lelor militare, generalul Bilderling, a fost numit ajutor șefului marelui stat-major. Geestmiinde, 15 Aprilie.—Din 100 dis- tricte electorale pentru Cameră, resultatele a 40 sunt cunoscute: D. Bismarck 3.223 vo- turi, candidatul socialist 3.264, candidatul liberal 1.630, candidatul guelf 1.391. Re- sultatele celor-alte 60 districte nu sunt cu- noscute. Miinlch, 15 Aprilie.—Căsătoria principe- lui Alfons cu principesa Luisa d’Alengon s’a făcut la Nimfenburg în fața membrilor ambe- lor familii. Actul civil s’a făcut de ministrul baron de Krelsheim. Serviciul religios s’a ce- lebrat de episcopul din Miinich. NouiI căsă- toriți au plecat sâra în Italia. Bruxel, 15 Aprilie.—Scirea privitore la numirea lui Stanley ca guvernator al Gon- gului este neîntemeiată. Petersburg, 15 Aprilie.— Programa ofi- cială pentru transportul corpului marel du- cese Olga de la Karkov la Petersburg și pen- tru înmormântarea ei la biserica S-ții Petru și Paul nu face de loc mențiune de marele duce Michail Michailovicl.- Buenos-Ayres, 15 Aprilie. — Un decret suspendă construcțiile drumurilor de fer na- ționale. Viena, 15 Aprilie. — Corespondența Po- litică află din Sofia că guvernul bulgar nu are și nici nu a avut de gând să trimită gu- vernului rus o notă privitore la asasinarea lui Belceff. Pare că D. Grecoff a emis numai în fața agentului german, D.de Wangenheim, câte-va din ideile ce se pretindea că vor fi ex- puse în acestă notă. Ministrul bulgar.afăcut’o fără înduoială în speranță că agentul Ger- maniei, însărcinat cu interesele ruse în Bul- garia, va scrie despre acâsta cabinetului din Petersburg. Berlin, 15 Aprilie. — Reformele preco- nisate de împăratul în conferința școlară se vor introduce mai ântâiii în scolele militare. Un ordin imperial anunță că programe noul se voi⁻ face pentru învățământul istoriei, mi- tologiei și mai cu sâmă al cunoștințelor asu- pra țărei natale. Roma, 15 Aprilie. — S’a numit o comi- siune pentru a se pronunța asupra reforme- lor de introdus în regimul vamal, pentru ca să răspundă situațiunel noul ce o va creea ex- pirarea tratatelor de comerciu. Comisiunea va 5 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 85 trebui să presinte raportul ei până în luna Iulie. Lyon, 15 Aprilie. — Subcomisiunea, dele- gată de comisiunea parlamentară pentru an- cheta din provincie, a ascultat pe membrii camerei de comerciu și ai sindicatului fabri- canților de mătăsării, cari s’au declarat in favorea libertăței muncei și pentru scutirea materiilor prime la intrarea lor. Vlena, 15 Aprilie. — Consiliul municipal din Viena se compune într’un mod definitiv din 96 liberali și 42 antisemițl. Praga, 15 Aprilie.—Comitetul exposiției naționale ceche anunță, în mod oficial, că ar- chiducele Carol Ludovic va veni să presideze la inaugurarea ce se va face la 15 Maiii și că împăratul va visita de sigur exposiția. Bruxel, 15 Aprilie. — Secția centrală a Camerelor a discutat resoluțiunile privitore la dre-cari capacități electorale; nu s’a luat nici o decisiune; discuția va urma Vineri. In viitorea ședință se va aproba protocolul, care constată învoiala membrilor secției în pri- vința vîrstel de 25 ani, cu cens de 10 franci și cu obligațiunea pentru alegători de a avea căsnicia lor. New-York, 15 Aprilie. — O scrisore a președintelui Harrison, citită în congresul Statelor din Vest și din Sud, anunță însem- nata isbândă în cestiunea intrărel vitelor a- mericane în Europa ; președintele speră că se vor încheia învoeli satisfăcătore în acest scop. O nouă comandă de 600.000 dolari aur s’a făcut pentru Europa. [Agenția română/. SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMANĂ Proces-verbal No. 1 al ședinței adunărei generale dela ³/ᵢ& Martie 1891 SUB ÎNALTA PREȘEDENȚ1E A M. S. REGELUI Un public numeros, D-ni și D-ne, ocupă tote logile, galeriile, cât și hemiciclul sălel Se- natului. Se observă mulți membri sosiți din cele mai depărtate județe ale țărei spre a lua parte la lucrările adunărei generale a socie- tăței. La orele 8 sera, Majestatea Sa Regele însoțit de Alteța Sa Regală Principele Ferdi- nand intră în sală, întâmpinați fiind de D. general de divisie I. Em. Florescu, președin- tele consiliului; de D. G. D. Teodorescu,mi- nistrul cultelor și instrucțiunel publice; de D-nil generali George Mânu și G. Barozzi, vice-președințl; de D. George I. Lahovari, se- cretarul general, și de membrii comitetului societăței. Majestatea Sa, ocupând fotoliul președen- țial, declară deschisă a 14-a adunare generală a societăței geografice române și dă cuvântul D-lui secretar general, care citesce raportul general anual. Prin acest raport se constată că în anul încetat s’au incasat 12.661 lei, 50 bani, și s’a cheltuit suma de 7.904 lei, 5 bani, ast-fel că budgetul anului 1890 a lăsat un exce- dent bănesc de 4.757 lei, 45 bani. Capitalul societăței a ajuns la suma de 21.000 lei în efecte de Stat. Ga premii s’a împărțit până acum 7.000 lei și societatea mal dispune de o sumă de 4.500 lei. D. secretar general a- rată mai departe că societatea a publicat deja 11 volume din buletinul seu anual și 9 dic- ționare geografice pentru 9 județe; că pentru concursul de estimp s’au presentat 13 ma- nuscripte, asupra valorel cărora are a se citi- în ședința viitore raportul comisiunel; că în privința publicărel „Patriei Române", con- cursul multor societari este asigurat și că chiar în cursul anului acestuia se va începe publicarea în fascicule a lucrărilor terminate. Raportul mal menționează despre mal multe cbărți și lucrări geografice, de un ne- contestat merit, cari s’au publicat în anul 1890; arată că biblioteca societăței, mulțu- mită schimburilor reciproce și darurilor, a ajuns a poseda astăzi peste 6.000 volume, o numerosă colecție de atlase vechi, de chărți moderne și de albumuri, și că lipsa de un lo- cal încăpător se face din ^i în ^i mal simțită; că societatea este actualmente în corespon- dență cu președenția ateneului, spre a i se ceda sala despre strada Franklin neutilisată de ateneu, și să speră că în curând să sepotă instala în acâstă sală. înainte de a termina acest raport, D. Lahovari arată că a primit de la D. Dr. Gasler din Londra, membru ac- tiv al societăței geografice române, o scrisore prin care ’l anunță trimiterea unei copii de pe un manuscript vechiu românesc, tratând des- pre Egipet, Libia, etc. Acest manuscript este scris în anul 1797 de către Popa Ion sin Macarie ot Bărbătești. Acest manuscript se va publica în cel mai apropiat număr al bu- letinului societăței. Dupe citirea acestui raport, Majestatea Sa bine-voesce a acorda cuvântul D-lui lonescu- Gion, care ’și propune a arăta nisce „schițe geografice din secolul al XVII-lea.“ D. lonescu-Gion vorbesce despre România în secolul XVII-lea, schițe geografice, adu- nate din călătoria unui călugăr latin care a visitat țâra românească în anul 1640, cu țlece ani înaintea lui Paul din Aleppo. Episcopul de Gallipoli, Petru Bogdan Baksici, a cercetat orașele Tumu-Măgurele, Bucuresci, Tergo- viștea, Craiova, Slatina, Caracal Brâncove- ni, Pitesci și Câmpulungul. Conferențiarul completă amănuntele din călătoria lui Baksici, publicată în Monumenta Speetantia historiam Slavorum Meridiona- lium, cu alte amănunte luate din călătoria lui Paul din Aleppo, din documentele colec- țiunei Hurmuzaki, dintr’alte documente ale timpului și din raportul publicat de D. Gr. Tocilescu asupra anticităților Câmpulungu- lui, în Monitorul oficial din 26 August 1889. ■ Amănuntele culese dintr’aceste colecțiuni sunt privitore la istoria în genere a orașelor românesci mai sus citate, în decursul seco- lului xvn. Dupe conferința D-lui lonescu-Gion, ur- mează conferința D-lui Macian, care vorbesce despre „Importanța geografică în țera no- stră. Ast-fel, conferențiarul începe prin a face un paralel între societatea nostră de geografie și societățile similare din Europa și spune că dacă societățile de geografie din străinătate se ocupă cu cestiuni de un ordin mai înalt și mai general, societatea de geografie din Bucuresci are un alt plan, un alt ideeal de realisat care, dupe D. Macian, este acela de a’și studia mai ântâiu țera geograficesce. Conferențiarul face în trăsuri repeți! isto- ricul măsurătorei Europei, al cărui punct de plecare ’l fixâză în 1872, adică la congresul de statistică din St. Petersburg. Resultatele căutărilor acestui congres, ^ice D. Macian, nu sunt mulțumitore mai pentru tote Statele Eu- ropei, de ore-ceele sunt superiore cifrei reale. Ast-fel, dupe calculele generalului Strel- bitsky suprafața României este de 131.400 kilm. pat., pe când D. Macian crede căîntrega nostră suprafață (fără Dobrogea) nu pote întrece cifra de 116.397 kilm. pat., cifră pe care o confirmă și D. Emile Levaseur care atribue României 115.589 kilometri pătrați. Cu tote acestea, D. Macian mai susține că ar fi bine ca să se procedeze la exacta măsu- rătore a României, măsurătore care, ne spune D-sa, nu se pote face de cât de statul major. Infine, D. Macian a discutat cestiunea întinderel teritoriului unei țări și numărul locuitorilor, arătând de câtă însemnătate sunt și una și cea-altă; dupe aceea a atins inciden- tal cestiunea populației la noi, cestiune care dă mult de gândit, de 6re-ce, afirmă D-sa, creseerea populației române este prea încâtă. Dupe terminarea acestei a duoa conferință, Majestatea Sa împreună cu Principele Moște- nitor, dupe ce felicitară pe D-nii conferen- țiari și se întreținură cu mai multe persone cari se aflau adunate aci, părăsiră sala .Se- natului la orele 11, anunțând continuarea conferințelor pentru a duoa ții. Președinte, CAROL. Protector, FERDINAND. Vice-președinți: General G. Mânu, Ge- neral C. Barozzi. Secretar-general, George I. Lahovari. Proces-verbal No. 2 al ședinței adunărei generale de la ⁴/₁₆ Martie 1891 La 8 și jumătate sera, Majestatea Sa Re- gele însoțit de Principele Moștenitor sosesc în sala Senatului și sunt întâmpinați ca și în săra precedentă de președintele consiliului D. general Florescu, de ministru instrucției pu- blice D. G. D. Teodorescu, de biuroul și de comitetul societăței. Un public numeros o- cupă tote locurile din spațiosa sală. Majestatea Sa bine-voesce a da cuvântul D-lui profesor Grig. Tocilescu care, în numele comisiunel, dă citire raportului, asupra lucră- rilor presentate la concursul de estimp. D. To- cilescu, cu obicinuita D-sale precisiune, arată că s’aii presintatlS elaborate la concurs, din care trei pentru județul Brăila și câte duoe 86 MONITORUL OFICIAL 5 Aprilie 1891 pentru județele Neamțu și Mehedinți, iar pentru cele-alte județe s’au presentat câte un manuscript. D. Tocilescu într’un raport a- mănunțit presintă lipsurile și calitățile fie- cărui manuscript și propune adunărel urmă- lârele resoluțiuni: 1. Premiul „General Mânu* (500 lei), a se acorda autorului dicționarului județului Teleorman cu motto „Turris*, cu îndatorire pentru autor a îndeplini lipsurile constatate prin raport. 2. Premiul „Grig. Cozadini" (500 lei), a se acorda acest premiu autorului dicționa- rului județului Neamțu, al cărui manuscript portă ca devisă versurile vornicului Beldiman: „Cine vrea să vatfă iadul...,* care este mult superior celui al duoilea manuscript presintat pentru același județ. 3. Premiul „Dr. C. Hepites* (500 lei), pentru județul Brăila. D. raportor constată că din 3 manuscripte presintate, numai duoă pot fi admise la concurs, cari, de și presintă lacune, însă s’ar putea completa unul cu altul; de aceea D. raportor propune a se îm- părți acest premiu între autorii manuscrip- telor cari portă ca motto imul: „Proilova*. și altul: „ La terre appartiendra ă qui la connaîtra le mieux ". 4. Pentru premiul „Ion Fetu“ (500 lei), care este dat pentru ori-care județ fără dis- tincțiune, D. raportor propune a se da auto- rului dicționarului județului Buzeu, care este o lucrare de merit și lucrat cu multă consciiniă și cunoscință. D. raportor arată că lucrarea acâsta în- trece într’adever limitele în care ar trebui a se mărgini un dicționar, dar că ar fi păcat a se tăia ceva, căci totul este interesant în acestă lucrare, și face ondre autorului ei. D. Tocilescu propune încă a se tipări acâstă lucrare într’un număr mai mare de exem- plare, —2.000 de exemplare—, spre a se pu- tea distribui ca premii și a servi ca model pentru alte lucrări. 5. Pentru dicționarele județelor Fălciu, Gorj, Ilfov și Mehedinți, D. raportor pro- pune a se acorda autorilor manuscriptelor cari portă următorele devise : „ Cine vrea pote* (Fălciiî)_„Spero* (Gorj)___„Jeprends mon bien ou je le trouve* (Ilfov)—și „ Prin labore omul prosperă* (Mehedinți), câte o sumă de 200 lei, cu condiție ca D-nii au- tori să’și completeze lucrările D-lor și să le presinte în urmă comisiunei, care va decide atunci daca sunt bune spre a se publica, sau daca urmâză a se pune din nou la concurs. 6. D. Tocilescu mai propune a se acorda ca recompensă bine-meritată 100 lei D-nei Elena Manolescu, care a lucrat charta jude- țului Mehedinți și planul orașului Turnu- Severin pe atlas alb cu mătăsuri colorate, o adevărată lucrare de paciență. Desigilând u-se plicurile cu numele auto- rilor, D. vice-președinte general Mânu pro- clamă în aplausele unanime ale asistenței: I. Premiul l-iu, D-lui profesor B. lor- gulescu din Buzău, pentru dicționarul jude- țului Buzeu. Premiul II-lea, D-lui Pândele Georgescu din Turnul-Măgurele, pentru dicționarul ju- dețului Teleorman. Premiul 111-lea, D-lui Constantin D. Gheorghiu, profesor la gimnasiul real din Piatra, pentru dicționarul județului Neamțu. Premiul IV-lea, (en acquo) a se împărți între D-nii Nicolae Th. Valeu, revisor șco- lar, Iulian Delescu și Basiliu Dimitreseu, autorii dicționarelor județului Brăila. Pentru cele-alte lucrări, se ia decisia a se hotărî asupra lor în adunarea ce se va ține de membrii societățel în sâra viitore. Majestatea Sa felicită pe D-nii autori pre- miați cari se aflau față și Se oferi a lua asu- pră’I cheltuelile tipărirel dicționarului jude- țului Buzeu în 2.000 exemplare. Dupe acâstă mică pausă, Majestatea Sa bine-voesce a da cuvântul D-lui George I. Lahovari, care întreține societatea despre Olt. D. Lahovari arată mai ântâiu marea ase- mănare care există între Rhin și Olt, cum și unul și altul au fost cântați de poeți, cum și unul și altul sunt renumiți prin podgoriile lor, prin stațiunile balneare ce se află în a- propierea lor, prin numerosele ruine romane, castele feodale și monastirl media vele ce udă, prin baladele și legendele ce au inspirat. Dupe aceea D. Lahovari cere voe adunărel a o plimba pe frumosa vale a Oltului de la in- trarea lui în țâră, la Rîu-Vadului, până la vărsarea lui în Dunăre, între Turnu-Măgu- rele și Islaz; și în adevăr, D. conferențiar se opresce la tote locurile însemnate, la tote cetățuile antice, la tote ruinele romane de pe amenduoe țărmurile rîului, arătând la fie- care localitate istoria, balada sau legenda sa; face istoricul și descripția orașelor și în fine enumeră și descrie numerosele monastiri și schituri ce le udă Oltul în lungul său par- curs. D. Lahovari termină interesanta D-sale conferință, arătând că la anul viitor 'și pro- pune a face istoricul navigațiunei Oltului și cere scuze adunărel pentru lungimea confe- rinței sale „Recunosc, ^ice D-sa sfârșind, că „am abuzat de paciența D-vostre plinbându- „vă prin prea multe monastirl și schituri, „dar nu puteam face alt-fel, fiind vorba de „eparchia oltenâscă , cea mai veche, cea mai „bogată în așezăminte piose. De altminteri, „sciți cu toții că am intrat în postul Pasce- „lui și străvechiul obiceiu este ca să ne po- „căim“. Conferința D-lui Lahovari a excitat un viu interes în auditor, care a manifestat mulțumirea sa prin aplause prelungite. Dupe acâstă conferință, Majestatea Sa Re- gele dă cuvântul D-lui inginer Drăghiceanu, care vorbesce despre isvdrele de păcură din țâra nostră. D. inginer Drăghiceanu a întreținut so- cietatea asupra isvorelor de păcură ale Ro- mâniei, din punctul de vedere al artei de a le căuta. D-sa a arătat consideratiunile geo- tecnice cari trebue să căleuzescă pe exploa- tatorii de păcură în Valachia și în Moldova, pentru a nu risca capitalurile lor. D-sa a mal arătat că în România tărâmu- rile petrolifere sunt mult mai avute și mai întinse de cât în Galiția, din causă că Româ- nia posedă pe lângă tărâmurile secundare și terțiare vechi petrolifere ale Galițiel și alte formațiuni geologice mult mal avute și mult mal întinse cari sunt tărâmurile terțiare cele mai recente (congeriane) în tocmai ca și în Gaucas. Bazat pe considerațiunl geologice a reco- mandat în partea de N. V. a Moldovei ca o regiune nouă petroliferă, care s’ar putea ex- plora cu succes tot teritoriul cuprins între Valea Neagră și Mălin la frontiera Bucovi- nei și între Bicaz și Piatra pe Bistrița, iar în Valachia a consiliat exploatări de păcură prin sondagii cât de adânci în totă zona de teren care se întinde peste Petrari, Buciumeni, Vulcana, Urseni, Brebu, Slănicu, Posesci, Sibiciu, Pârlita, Bisoca, pentru a a- tinge gisimentele originale principale de pă- cură mult mai avute ca depositele congeriane în care se exploatează actualmente păcura, unde ea nu formează de cât gisimente se- cundare. Tot pe considerațiunl geotecnice a decon- siliat căutări de păcură în partea Olteniei unde nu exist tărâmuri salifere conducătore ale păcurei, nici tărâmurile de la baza aces- tora care conțin gisimentele originale petro- lifere. A combătut asemenea cu argumente sciințifice ideea d’a fi căutată păcura pema- lul Dunărei, Dupe conferința D-lui Drăghiceanu a ur- mat conferința D-lui G. Buzoianu, profesor din Craiova, care a întreținut societatea despre „Determinismul în geografie*, ces- tie pe care D-sa a tratat’o cu multă compe- tintă și cunoscință. La 11 */₂ ore sâra, Majestatea Sa Regele împreună cu Principele Moștenitor aii ridicat ședința și, dupe ce aii felicitat și S’aii întreți- nut cu D-nii conferențiari, au părăsit sala, anunțând că vor presida și în sâra următore conferințele anunțate. Președinte, CAROL. Protector, FERD1NAND. Vice-președinți: General G. Mânu, Ge- neral C. Barozzi. Secretar general, George I. Lahovari. Prodes-verbal No. 3 al ședinței adunărel generale din s/₁₇ Martie 1891 Majestatea Sa Regele, însoțit de A. S. R. Principele Ferdinand, deschide ședința la 8’/₂ ore sâra, în presența unei numerose asis- tențe care urmează cu un viu interes confe- rințele societăței. Majestatea Sa bine-voesce a da cuvântul D-lui Boțea, care vorbesce despre „capta- rea apelor minerale în România*. D. inginer Boțea comunică societăței lu- crările executate dupe consiliile D-lui inspec- tor general de mine din Francia, H. Bochet, și resultatele ce au dat până acum aceste lu- crări pentru captarea și căutarea apelor mi- nerale de la Lacul-Sărat, Govora, Călimă- nesci, Căciula ta și Bivolari. La Lacul-Sărat și pentru ape lucrările 5 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 87 propuse au fost puțuri verticale pentru a se ajunge la stânca de unde vine apa, și galerii în acâsta stâncă pentru a se capta apele ce se vor întâlni. As l-Fel, prin faptul că lacul primesce în continuu apă minerală suficientă și suficient mineralisată și prin faptul că nomolul se pro- duce asemenea în continuu, lucrările între- prinse aci ajungând scopul, sunt terminate și stațiunea de la Lacul-Sărat este complet asigurată. La Govora, întâlniudu-se duoe feluri de ape minerale, unele iodate și altele sulfurose, lucrările propuse de D. Bochet au fost pen- tru fie-care câte un puț vertical pentru a se ajunge la stânca de unde vin, și galerii în a- ceste stânci pentrn a se capta aceste ape. Din lucrările executate până acum la a- câstă stațiune, resultatele obținute sunt: o mărire a debitelor, atât pentru apele iodu- rate, cât și pentru apele sulfurose, și o pro- ducere continuă de un petrol excelent și de o cantitate de 1.000 litri pe ții. Lucrările vor continua până se va avea câte un debit de cel puțin 300 m. c. pe 24 ore și pentru fie-care fel de apă, și este pro- babil că acest resultat definitiv se va obține cel mal târziu în anul viitor. La Călimănesci, existând emergențe de apă minerală la duoe nivele diferite, D. Bo- chet a propus pentru fie-care nivel câte o ga- lerie principală în direcțiunea spărsurilor prin cari vin aceste emergențe și galerii transversale pe spărsurile ce se vor mai în- tâlni. Tote aceste lucrări vor fi continuate până se va obține un debit de cel puțin 300 im c. pe 24 ore, cât trebue stabilimentului din a- cestă localitate, și care debit va fi atins cel mai târțliii în cursul anului viitor. La Caciulata lucrările propuse nu s’au în- ceput incă, pentru că prin natura lor s’ar fi împiedicat exploatarea acestui isvor și publi- cul ar fi fost lipsit de acâstă apă atât de bine- făcetore și atât de căutată, în cât se vinde până la 50.000 sticle pe an, afară de consu- mațiunea ce se face pe loc în cursul stagi- tinei. D. Bochet visitând tote lucrările în cursul anului trecut ’și-a modificat propunerile pentru Căciulata, ast-fel ca să se potă obține, prin lucrări, o mărire a debitului, o con- stantă mineralisație, și o adăpostirede înecu- rile Oltului și fără ca publicul să fie privat de apă pe tot timpul cât vor dura lucră- rile. Aceste noul lucrări propuse de D. Bochet se vor începe în primăvâra ariului acesta. La Bivolari, pentru apele sulfurose calde din acâstă localitate, lucrările propuse, a fost un sondagiu pentru a se cunosce natura te- renurilor și a se găsi stânca din care ies apele, și un puț vertical pentru a se ajunge la acâstă stâncă și a se capta acolo aceste ape. In definitiv, resultatele date de lucrările executate până acum sunt forte satisfăcetore și nu râmâne decât a se începe captarea pen- tru a se păstra ceea-ce avem, nu râmâne de cât să seim a aprecia și a profita de aceste a- vuții ale țârei și nu este nici o înduoială, Sire, că, sub aVostră protecțiune, sub glori- osa Domnie a Majestăței Vostre, se vor face stabilimente demne de aceste isvore, pentru ca publicul suferind să ’și potă dobândi în țâră însănătoșire și să nu mai fie silit a merge să întreție și să îmbogățâscă băile din străi- nătate. Dupe conferința D-lui Boțea, D. A. Bră- escu, cu învoirea Majestăței Sale, întreține societatea despre „Basarabii în Putna". D. Brăescu, într’o cuvântare forte animată și basându-se pe numirile topice ale localități- lor, arată cât de mare era întinderea puterei Basarabilor, care ajungea până aprope de Bacău, Putna și trecea în Basarabia până la Mare. Conferința D-lui A. Brăescu a fost ascultată cu un viu interes de către asis- tență. Dupe acâsta D. I. Dumitrescu, profesor la liceul din Ploesci, vorbesce despre Filoxeră, mai ales în podgoriile județului Prahova. D-sa arată cum a venit acâstă năprasnică bolă a viței, mai ântâiti în Francia, de unde s’a în- tins în totă Europa, ajungând până în podgoT riile nostre. D, Dumitrescu enumără mițllo- cele ce s’au întrebuințat pentru combaterea acestui flagel, din care unele s’au dovedit ineficace, iar altele prea costisitore, mai ales pentru noi, și conchide că singurul midloc este de a introduce vița americană alesă și altoită, căci nu trebue adusă viță ameri- cană care ar fi prea precociă, nici prea târzie. Acestă conferință, plină de actualitate, a interesat forte mult publicul asistent. înainte de ridicarea ședinței publice, D. vice-președinte general Mânu, cu învoirea Majestăței Sale, comunică adunărei că Majes- tatea Sa Regele a bine-voit a lua asupră’I cheltuelile tipărire! lucrărei D-lui profesor B. lorgulescu asupra județului Buzău; că Alteța Sa Regală Principele Ferdinand a bine-voit a oferi un premiu de 1.000 lei pentru cel mai bun dicționar al județului Bacău; în fine arată că societatea a mai pri- mit 1.000 lei de la societatea „Dacia-Româ- nia“, 500 lei de la Clubul regal, și că D-nii Mih. Balș, Maior Mareș și S. Halfon ah oferit fie-care câte 500 lei pentru a spori fondul premiilor anuale. D. vice-președinte exprimă Majestăței Sale Regelui, cât și Alteței Sale Regale respec- tuosă recunoștință a societățel pentru acâstă nouă dovadă de interesul ce’L portă societă- ■ țel, și aduce publice mulțumiri celor-alți ge- neroși donatori. Aplause repetate și prelun- gite isbucnesc în sală. La 11 ore noptea, Majestatea Sa însoțit de Alteța Sa Regală Principele Moștenitor pără- sesc sala Senatului; iar D-nii membri trec în sala de deliberare a Senatului spre a se ocupa cu cestiile financiare și administra- tive ale societățel. Președinte, CAROL. Protector, FERDINAND. Vice-președinți : General G. Mânu, Ge- neral C. Barozzi. Secretar general, George I. Lahovari. SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMANĂ Biuroul societățel publică următorele con- cursuri : 1. Premiul„ Principele Ferdinand" (1.000 lei), pentru cel mai bun dicționar geografic pentru județul Bacău. 2. Premiul „Mihail Balș" (500 lei), pen- tru cel mai bun dicționar geografic pentru județul Tecuciu. 3. Premiul „Dacia-România" (duoâ pre- miuri a câte 500 lei unul). 4. Premiul „ Clubul Regal" (500 lei). 5. Premiul „Maior Mareș" (500 lei). 6. Premiul „Solomon Halfon" (500 lei), pentru cele mai bune dicționare geografice, pentru județele următore: Botoșani, Con- stanța, Covurluiu, Dolj, Ialomița, Muscel, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu-Sărat, Su- ceava, Tulcea și Vâlcea. Termenul pentru trimiterea manuscripte- lor se fixâză până la 31 Decembre 1891. Manuscriptele premiate devin proprietatea societățel geografice. Tâte cele-alte condițiuni se pot obține de la D. secretar general (Bucuresci, strada Vestei No. 4). . (General George Mânu. Vice-președinți: |Gₑₙₑᵣₐₗ c. Barozzt. Secretar general, George I. Lahovari. ₃ Bucuresci, 1891, Martie ⁸/₂₀. DIVERSE In diminâța țlilei de 2 Martie a. c., pe la orele 6, s’a găsit sinucis, prin strangulare, individul Pantelie Brânceanu, vizitiu la D. doctor Bogliacu, din orașul Tulcea, strada Frumosă No. 4, colorea de Roșu. Causa si- nucidere! nu s’a putut afla; cercetările con- tinuă. —x— In țliua de 25 Martie a. c., o fată anume Maria, fiica locuitorului Ion Oprea, din co- muna Vulcana-Pandeli, județul Dâmbovița, a născut o fetiță, pe care a omorît’o (fiind u’1 teamă de părinți) și a îngropat’o la rădăcina unui pom. Gasul fiind descoperit de primarul respec- tiv, actele de constatare s’au înaintat par- chetului. —x— In țliua de 25 Martie a. c., orele 9 dimi- nâța, pe când femeea Maria Nică Solomon, din comuna Valea-Mare, plaiul Nucșora- Dâmbovița, județul Muscel, în etate de 60 ani trecuți, eșia din biserică, unde fusese pentru ascultarea serviciului divin, a cățlut jos la ușea bisericei și, dupe o oră de agonie, a încetat din viață. —x— In țliua de 26 Martie a. c., șeful de garni- sonă al comunei Borănesci, județul Ialomița, anume loniță Tache Dinescu, în etate de 31 ani, pe când săpa pământ din malul coste! pentru lipit, dârâmându-se malul peste dân- sul, a rămas mort, MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a serviciului sanitar Serviciul statistic Tablou comparativ al epidemiilor de variolă ce a existat in tot regatul României No. curent 1 1 8 8 6 18 8 7 18 8 8 18 8 9 18 9 0 Numirea județelor Numeral vaccina- Totalul bolnavilor însănătoșiți Morți Câți morți la°/0 Numeral vaccina- Totalul bolnavilor însănătoșiți Morți Câți morți la °/0 Numărul vaccina- Totalul bolnavilor însănătoșiți Morți Câți morți la °/o Numeral vaccina- Totalul bolnavilor O Morți Câți morțî la % Numeral vaccina- Totalul bolnaviloi însănătoșiți Morți I Numărul morților unde a fost epidemia ților și revacci- de bolnavi ților și revacci- de bolnavi ților și revacci- de bolnavi ților și revacci- a de bolnavi ților și revacci- | la°/0 de bolnavi naților naților naților naților CA naților 1 Argeș .... 8807 107 98 9 8,4 10558 3 3 _ _ 9584 174 152 22 12 8529 165 138 27 16,4 10938 122 109 13 10,6 2 Bacău .... --- --- --- --- 4785 2 1 1 50 5508 24 22 2 8,3 7681 577 522 55 9,5 3 Botoșani . . . _ _ --- --- ---• ---1 --- --- --- --- ---; --- --- --- --- 8552 163 152 11 6,7 --- --- --- --- --- 4 Brăila .... 8321 209 162 47 22,4 10205 193 165 28 14,5 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 4881 49 38 11 22,4 5 BuzSii .... 9581 874 598 276 31,5 9805 177 129 48 27,3 6 Constanța . . 3440 346 272 74 21,4 4744 174 145 29 16,5 4635 40 33 7 18 5767 3 3 --- ------ 4088 24 18 6 25 7 Dâmbovița. . . 10257 211 164 47 -22,3 9288 66 39 27 40,9 8137 289 248 41 14 8016 212 187 25 11,8 6546 4 3 1 25 8 Dolj..... 14558 275 213 62 22,5 25067 1646 1112 534 32,4 21150 1250 1058 192 21455 386 327 59 15,3 18301 8 5 3 37,5 9 Dorohoi'u. . . _ --- --- --- --- 3218 26 21 5 19 8441 268 236 32 H,9 5079 545 508 37 6,7 10 Fălciu .... _ _ _ _ --- --- --- ---. --- --- --- --- --- ---■. --- 4213 13 13 ---• 6832 51 24 27 51 11 Gorj..... 5541 5 5 - _ 7692 117 106 11 9,4 9608 2615 2245 370 14,x 8857 795 710 85 10,7 --- --- --- --- --- 12 Ialomița . . . 6936 308 260 48 15,9 8719 1224 1056 168 13,7 6877 35 33 2 5,7 --- --- --- --- --- 6320 19 16 3 15,8 13 Iași..... 6636 13 12 1 7„ 9253 62 58 4 6,4 14 Ilfov .... 17958 303 296 7 20383 444 392 52 11 24718 415 347 137 33 28471 295 261 62 21 22056 40 37 3 7,5 15 Mehedinți. . . _ _ ---- _ 9269 176 113 63 35 8531 443 321 122 27,8 6414 15 14 1 6,s --- ---- ---. --- ---. 16 Muscel.... 4207 56 56 ___ ii । ■ --- --- --- --- --- 1696 99 76 23 23 5855 995 915 80 8 3639 528 500 28 5,3 17 Olt..... 2530 69 67 2 2,9 6585 761 718 43 5,6 1553 856 722 134 15 5347 65 56 9 13,8 --- --- • --- --- --- 18 Prahova . . . 16745 238 198 40 16,8 16257 408 345 63 15 5380 118 76 42 35 12345 98 84 14 14,9 --- --- --- --- --- 19 Putna .... _ _ ■ _ --- --- --- . --- --- 4028 295 225 70 31 107951244 951 293 23,4 6543 74 63 11 14,8 20 R.-Sărat . . . 5138 46 45 1 10096 1114 893 221 19,8 6593 269 220 49 18,, 7793 30 26 4 13n 5042 25 19 6 24 21 Roman.... 4831 1 1 22 Romanați. . . _ --- _ --- ---. 10169 61 44 17 ,27 10285 1348 862 486 35 11238 322 208 114 35,4 6851 71 62 9 12,8 23 Suceava.... __ __ - _ _ --- --- --- --- --- --- --- --- --- 5267 164 131 33 20n 3243 150 99 51 34 24 Tulcea .... 5576 709 496 213 30 6614 78 66 12 15,4 5178 33 29 4 13 6544 5 5 --- --- --- --- --- --- 25 Teleorman. . . 13179 1200 981 219 18„ 14030 903 686 217 24 10160 39 26 13 33 26 Tutova.... 5141 18 11 7 38,8 27 Vasluiu . . . --- _ --- _ ---1 --- --- --- --- --- --- --- --- ------ --- 5666 28 23 5 17,7 5537 44 37 7 18,2 28 Vâlcea .... _ _ _ - __ 9431 351 289 62 16 25286 4483 3679 804 18 16051 89 72 17 19,, ---. --- --- _ 29 Vlașca .... --- --- --- --- --- 8729 175 141 34 19u 7492 418 280 138 33 8361 86 74 12 14 --- --- --- --- --- Total . . 139410 4969 3923 1046 21 197641 8071 6442 1629 20,, 183725 13248 10655 2662 20 209485,5465 4608 885 14,3 137971,2411 2129 282 12 RECAPITULATIE Totalul Totalul CățI morți ANII vaccinaților și bolnavilor însănătoșiți Morțî la % de revaccinaților bolnavi 1886 ..... 139410 • 4969 3923 1046 21 1887 ..... 197641 8071 6442 1629 20n 1888 ..... 183725 13248 10655 2662 20 1889 .... 209485 5465 4608 885 IU, 1890 ..... 137971 2411 2129 282 12 Total general. . 868232 34164 27757 6504 10.-2 5 Aprilie 1891 MONITORUL OFICIAL 89 PREȚUL CEREALELOR Vinurile fâcute Prețul de mijloc țliiia și luna Locul unde s’au Felul cerealelor Greutatea lor Cătățimile vîndute de la vagdne, cu cart s’aii făcut vin- vîndut șlepuri, magazie urile sati carS Lei Bani 30 Martie Grâu...... Libre 70.79 Hectolitri 140 In oraș Hectolitru 13 » 9 Constanța Orz....... 57.60 9 98 9 9 7 31 „ 9 Grâu ...... „ 72.80 9 238 9 9 13 20 9 9 9 Orz....... „ 59.63 9 196 9 9 7 40 1 Aprilie Brăila Porumb..... , 75.80 9 112 Șlep export 9 10 20 9 9 9 Grâu...... , 57 V5 9 12.000 Caic „ 9 14 15 9 9 9 Orz....... „ 40 V2 9 1.460 9 9 9 7 05 9 9 9 • ••••• • 43 i/2 9 780 Șlep 9 7 w 1 ”....... 12-13.000 75 buletin meteorologic din județe In dimineța de 4 [16] Aprilie 1891 Adjud . . Alexandria Baia-de-Aram Babadag . Baeăil . . Bălăci . . Balta-Albă Bechet . . Bârlad . . Bistrița . . Botoșani . Brosceni Budesci . . Buhuși . . Burdujeni Buzeu . . Bălțătesci . Calafat . . Călărași Câmpina . Cămpu-Lung Caracal . . Ceatal . . . Cema-Voda . Cetate . . . Chilia-Vechiă Codăesci . . Corabia . . . Cozia .... Curtea-de-Argeș Călimănesci . Domnești . . Dorohoiu . . Drăgășani Drăgănesci . Drânceni . . Nor . . . Plâe, nor . Nor . . . Furtuni, nor Nor . . . Senin Plâe, senin Nor . . Plâe, nor . . . . Nor............... Variabil, senin . . Nor............... Nor, senin Senin Vent, plâe Nor, senin Senin . Nor, vent Senin Nor Plâe, senin Senin , Nor . . Variabil . Nor . . . 5+R.; Darabani . . Nor........ 6+ » Fălciu . . . Variabil ...... 8+ „ Fălticeni . . Nor........ 3+ n Frbinți . . . 6+ „ Filiași . . . 6+ » Filipesci . . Senin....... 10+ „ Focșani . . . n ....... 8 + n Găesci . . . Variabil, nor .... 5+ „ Gorgova . . . . Nor........ 4+ . Hârlău . . . Nor, plâe, vent .... 7+» Hârșova . . 4+ „ Herța .... Senin, nor..... Horez . . . Nor........ 4+ „ Huși .... 5+ » Isaccea . . . 10+ „ Ivești .... . P16e, senin..... Lacu-Sărat . 6+ » Macin . . . Nor........ 6+ „ Măgurele . . Plâe, nor...... 7+ . Mahmudie . . . Nor, furtună..... 2+ » Mamornița . „ •••••••• 7+ „ Mangalia . . 7+ , Mărășesci . 6+ n Mărgineni . . . Senin....... Medgidie . . Plâe, v^nt..... 7+ » Mihâileni . . Plâe, nor...... 5+ „ Mizil .... . Senin....... 8+ ” Moinesci . . Nor........ 7+ „ Neamțu . . . Senin, nor..... 6+ „ Novaci . . . . „ ....... Obedeni . . . . Nor........ 5+ „ Ocna .... • n Oddbesci . . . Nor, senin ..... 7+ „ Oltenița . . . . Furtună, nor . . . . 5+ » Ostrovu . . . . Nor........ 5+ - •Panciu . . . . V«nt........ 5+R. । Pașcani . . 12+ 4+ 12+ 9+ 5+ 6+ 4+ 7+ 5+ 5+ 7+ 6+ 7+ 6+ 8+ 6+ 7+ 8+ 6+ 5+ 6+ 8+ 5+ 6+ 8+ 5+ Pătă/rlagele . . Piatra . . . . Pitesci . . . . Piua-Pietri . . Pleșcoiu .... Ploescl Podu-Turculuz . Predeal . . • . Pueiosa . . . . Bămn.-Sărat. . Bămn-Vâlcea . Bîu-Vadtdui Boșiori-de- Vede. Bădăuți . . . dalinele-Mari . Săveni . . . . Sinaia . . . . Slobozia . . . Spineni . . . . S'efănesci . . . Slănic . . . . Strunga . . . . Tecuciu . . . . Târgoviște . . . Tergu-Frumos . Tergu-Jiu . . . Tulcea . . . Urlați . . . . Urziceni . . . . Văleni . . . . Vasluiu . . . . Vertiorova . . . Vulcan . . . . Zătreni ... . . Zimnicea . . . Nor Nor, senin Nor, senin Senin . . Plâe, senin Variabil, nor Senin . . Nor . . Senin Plâe, nor Nor . . Senin . Nor . . » • • • Senin . . Plâe, senin Nor . . . Plâe, senin Senin . , Nor . . Senin . . Nor . . , Senin . Nor, senin Senin Nor . . Senin Variabil Nor . . 1+B 8-p > 6+ , 4+ , 8+ . 10+ , 6+ . 8+ 12+ 7+ 5+ 6+ 4₊ 10+ 4+ 5+ 4+ 4+ 6f- 8+ 4+ 6+ 5+ 9+ 8+ 5+ ⁸+ 7+ 5+ 9+ ă n INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC No. 106 OBSERVATIUNI: De la 3 (15) Aprilie 1891, orele 8 dim. In 24 ore De la 2 (14) Apr., orele 8 sâra. Barometru Ume461a °/0 Vântul P16e sau zăp. Temperat, Ba rome • Temper. Vântul redus la 0° și la Temperatura Starea extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărei aerului Direcția a cerului * la 0°și Direcția ceruiui S nivelul £ Observ. Variaț. Observ. Variat. mărei T.-Severin. . Craiova . . 7589 --- 1.3 9-8 --- 0.2 64 --- --- acop. --- 13 IO 10.6 2 acop. Călimănesci . 758-0 NE Slatina. . . 757-9 --- 0.8 9.0 --- 1.0 46 --- --- » --- 13 9 756.1 II.O NE I n T.-Măgurele. 758.8 --- 1.2 9-4 --- 1.0 7’ 9 ’5 8 757-6 10.4 E 2 n Giurgiu. . . 757-3 - 3-2 8-9 --- 1.6 82 E I n --- 14 8 757-o 11.5 E 3 » Starea Mărel/fea. Constanța. . 754-0 --- 9-9 8-7 --- 1-3 72 N 3 IO 8 756-5 93 N 2 Sulina . . . 12.0 Caracal . . 8-5 + >-5 90 n --- 15 8 ib.7 n Brăila . . . 756.0 --- 6.4 8.6 --- 0.8 72 NE 2 n 16 8 757-7 NE 1 f. noros Sinaia . . . 757 7 5-o 64 NNE 3 9 3 759-o 5-i SW 1 acop. Iași .... 762.1 --- 3-i 8.4 --- 3-o 80 NE 2 p. noros 15 6 762.7 11.0 senin Buși-de- Vede 5 Bacău . . . De la 4 (16) Aprilie 1891, orele 8 diminâț a. De la 3 (15) Aprilie 1891, orele 8 sâra. Bucuresci. (. 761.2 + 3-° 8.0 - 2.1 76| W 1 f. noros 13 4 759-7 8.3 E * f. noros l 90 MONITORUL OFICIAL INSTITUTUL METEOROLOGIC RECENSIUNE CLIMATICI SKI'TEmINALI N°- 15 (De Luni 6 până Duminică 12 Aprilie 1891 st. nj BUCURESCI Săptămâna ce trecurăm a fost puțin mai căldurosă de cât aceea ce ’i-a precedat, însă totuși mult mai rece de cât valorea normală. In adevăr, mijlocia săptămânală a tempera- turei 6°.2, este cu 1°.2 mai ridicată de cât a săptămânei precedente și cu 3°.8 mai scă- zută de cât mijlocia acestei săptămânei de- dusă din înlrega periodă 1885/90. Să observăm aci că temperatura mijlocie de care ne ocupăm a avut cea mai scăzută valore în anul acesta, iar cea mai ridicată a fost în anul 1889. Valorile jilnice mijlocii săptămânale au fost: Luni 6°.9, Marți 5°.2, Mercuri 5°.4, Joi 4°.6, Vineri 4®.5, Sâmbătă 7°.3 și Du- minică 9°.l.Ceamai căldurosă ții precum și cea mai puțin căldurosă din săptămâna ce trecurăm au fost respectiv cu 0°.8 și 1°.4 mai ridicate de câte acele ale săptămânei pre- cedente. In trei jile din săptămâna precedentă' ter- mometrul minimum se coborîse sub zero grade, ajungând până la—2°.4; înacăstă săp- tămână nu numai că nu s’a coborî t atât de jos, dar nici s’a menținut mult d’asupra ei, coborîndu-se numai până la 4-l°.2. Tempe- raturile minime absolute au dat drept mij- locie săptămânală 2°.8, cu 2®.5 mai ridicată de cât aceea a săptămânei precedente și cu 2°. 4 mal scăjută de cât mijlocia săptămânală a periodei 1885/90. Valorile jilnice arătate de termometrul minimum au fost: Luni 1®.2, Marți și Vineri 2°.2, Mercuri 1°.8, Joi 2°.8, Sâmbătă 4°.9 și Duminecă 4®.8. In acestă săptămână n’am avut nici o ji cu îngheț; în săptămâna precedentă avusesem 3 asemeni jile. De și temperatura acestei săptămâni a fost mai ridicată de cât aceea a săptămânei pre- cedente, totuși termometrul maximum a a- vut valori mai scăjute. Cea mai ridicată și cea mai scăjută valore maximă a acestei săptămâni sunt cu 2°.5 și 0°.2 mal scăjute de cât corespunjătorele lor din săptămâna precedentă. Mijlocia acestei săptămâni dată de termperaturile maxime absolute a fost de 10°. 2 cu 0°.7 mai scăjută de cât mijlocia săptămânei precedente și cu 6z°.2 asemenea mai scăjută de cât mijlocia dedusă din pe- rioda anilor 1885/90. Valorile jilnice ară- tate de termometrul maximum au fost: Luni 12°.6, Marți 9°.3, Mercuri 9°.l, Joi 6°.O, Vineri 8°.2, Sâmbătă 12°.2 și Duminică 14°.3. Extremele absolute ale acestei săptămâni au dat drept diferință 13°.1, cu 6°.l mai scăjută de cât aceea a săptămânei precedente și cu 3°. 8 d’asemenea mai scăjută de cât mijlocia diferințelor acestei săptămâni din perioda 1885/90. Temperaturile extreme ale acestei săptă- mâni pe întrăga periodă 1885/91 au fost de 22°.9, pe când în săptămâna precedentă fu- sese 29°.O. Săptămâna de care ne ocupăm anul acesta a avut cea mai scăjută mijlocie săptămânală a temperaturilor din perioda 1885/91, iar în anul 1889 a avut cea mai ridicată tempera- tură. Temperatura solului a avut aprope ace- leași valori pentru tote adâncimile. Mijlo- cia lor săptămânală a fost de 7°.0, 7°. I, 7°.O și 7°.2, respectiv pentru adâncimile de 30, 60, 90 și 120 centimetri, cea d antâiu și ul- timile duoă cu 0°.2, 0°.2 și O.®4 mai ridi- cate, iar cea de a duoa egală cu a săptămânei precedente. Mijlociile de mai sus ale acestei săptămâni, deduse din periăda 1885/90, aii fost: 9°.7, 8°.7, 8°.O și 7°.l, Cerul a fost puțin mal înorat de cât în săp- tămâna precedentă. Mijlocia săptămânală a nebulosităței a fost 8, pe când în săptămâna precedentă fusese 7. Antâia și ultima ji aii fost norose, Sâmbătă forte norosă, iar tote cele-alte aii fost aprope cu totul acoperite. Durata totală a strălucire! sorelui în cur- sul acestei săptămâni a fost de 24 ore în timp de 3 jile în cari s’a arătat, și a anume: - Luni 9 ore 18 minute, Marți 1 oră și jumă- tate, Mercuri 2 ore 12 minute, Sâmbălă ■jumătate de oră, iareDuminică 10 ore și ju- mătate. Durata strălucire! totale a sorelui acestui an a fost până acum de 399 ore și 36 mi- nute, în curs de 73 jile în cari s’a arătat. In tote jilele acestei săptămâni afară de ânteia și ultima am avut ploe. Cantitățile jilnice au fost: Marți 2.0 mm, Mercuri 0.4 mm, Joi 7.7 mm, Vineri 1.7 mm și Sâm- bătă 10.3 mm sau în total 22.1 mm. Canti- tatea totală de apă căjută în cursul acestui an până acum a fost de 135.9 mm în.curs de 25 jile cu ploie și zăpadă. Luni dimi- năța și săra și Duminecă săra a fost câte puțină rouă. Presiunea atmosferică a avut un mers pu- țin variat până Vineri, de când a început a scădea într’un mod forte repede. Minimum de presiune a avut loc Sâmbătă la 5 ore post meridiane. Din acel moment presiunea este în crescere. Presiunea mijlocie a acestei săptămâni a fost de 753.2 milimetri, cu 1.7 mm. mai mare de cât aceea a săptămânei precedente și cu 4.9 mm., asemenea mai ridicată de cât mijlocia presiune! acestei săptămâni dedusă din perioda 1885/90. Valorile mijlocii jilnice au fost: Luni 755.6, Marți 756.8, Mercuri 753.4, Joi 754.9, Vineri 756.3, Sâmbătă 745.4 și Dumi- nică 750.4. Variațiunea între cea mai ridicată și cea mai coborîtă mijlocie jilnică a presiunel a fost de 11.4 mm. Direcțiunea dominantă a vântului a fost a- ceeași ca și în săptămâna precedentă, de la ENE. Iuțăia sa, afară de primele duoă jile, a fost mare. Mai cu deosebire Sâmbătă a- junsese a parcurge peste 15 metri pe secundă și acâsta în momentul minimului de depre- presiune. Din acest moment vremea s’a în- dreptat. Temperatura mai puțin variată și mai ri- dicată din acăstă săptămână a făcut ca vege- 5 Aprilie 1891 tați unea să progreseze. Ast-fel în ultima ji a săptămânei s’a constatat : La agriș, cuișoriță, cocăz, liliac, măceș, mălin, soc, salcie și smeur foile sunt bine apărute și libere, însă sunt încă în stare ru- dimentară. Com florile complet deschise. Alun, caprifoie, cireș, lemn câines, salba mole, taula și vișini, foile apărute, însă n’au început a fl libere, stau strâse încă în buchete, n’aii părăsit forma ce o avea în mugure. Artar-tătăresc, carpen, corcoduș, gutuiu, jugastru, măr, păducel, plop piramidal, păr, singer, stejarii, teiu, ulm și zarzăr, mugu- rii aii început a se deschide; pomii fructiferi aii mugurii floriferi unii cu totul deschiși, florile însă sunt încă rudimentare. Director, St. C. Hepites. Bucuresci, 2 (14) Aprilie 1891. ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor In jiua de 18 (30) Aprilie 1891 se va ține licitație, la prefectura județului Râmnicu-Să- rat, pentru darea în antreprisă a transportu- lui expediției de la oficiul postai Plainesci la gara Gugesci și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi în acea ji până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile pentru darea în antreprisă a acestui transport sunt cele următore: 1. Transportul se va efectua cu trăsura, caii și tote accesoriile antreprenorului. 2. Trăsura va fi în bune condițiuni și asi- gurătore expediției, rămânând antreprenorul responsabil pentru ori-ce perderi sau dete- riorări provenite din causa trăsurei. 3. .Caii vor fi buni și bine întreținuți, ha- murile vor fi de curea solide și curat ținute. 4. Vizitiul Va trăbui să porte uniforma re- gulamentară a factorilor. Când se va constata că vizitiul a făcut transportul neuniformat, antreprenorul va fi amendat cu subvenția pe o ji. 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiul Plainesci la gara Gugesci și vice-versa, la orele ce se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele res- pectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la oficiul Plainesci sau gara Gu- gesci cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi următor, dirigintele va angagia, cu ori-ce preț, caii și trăsura în comptul an- treprenorului care va fi amendat și cu sub- venția pe o ji. 7. In cas de întârjiarea trenurilor, trăsura va adăsta la gara Gugesci sosirea lor. 8. Gând se va constata că antreprisă este în prostă stare în cât transportul să nu se potă face în regulă, conform condițiunilor, se MONITORUL OFICIAL 91 5 Aprilie 1891 va da antreprenorului un singur avertisment, invitându’l ca, în termen de 15 țlile, să aducă antreprisă în condițiile contractului și, nefiind următor, direcțiunea va putea resilia con- tractul fără judecată și fără a se face veri-o somațiune sau altă punere în întârțliare an- treprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune; iar transportul se va concede altei persone, prin licitație saii bună învoială, în comptul garanției antrepreno- rului. 9. Durata contractului va fi de trei ani, cu începere de la data lui, reservându’și însă direcțiunea dreptul de a ’l resilia și înainte de împlinirea acestui termen ori când va crede necesar, cu condițiune de a anunța acâsta an- treprenorului cu 15 țlile înainte. 10. Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie, la finele fie-cărei luni, prin mandat asupra tesaurului public. 11. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform condi- țiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 țlile de la aprobarea licitației, o cau- țiune, în numerar saii efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe lângă acâsta se va considera ca garan- ție și caii și accesoriile de ori-ce natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de densele în cașuri de abateri prevăzute la art. 8 de mai sus. 12. Gând vizitiul va fi dominat de veri-un vi țiu și se va semnala de direcțiune antrepre- norului, acel vizitiii se va depărta imediat din serviciu. Când cariola va veni la oficiu cu un vizitiu a cărui depărtare a fost cerută, dirigintele va avea dreptul a nu ’l primi și va urma con- form art. 6 de mai sus. 13. Antreprenorul nu va putea transmite contractul acestei antreprise altei persone fără consimțimântul direcțiunei. 14. Spre a fi admiși la licitațiune, con- curenții vor depune o cauțiune provisorie, în numerar sau efecte garantate de Stat, în va- lore de 100 lei. 15. In termen de 5 ^ile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la oficiul tefegrafo- postal din Râmnicu-Sărat, adjudecatarul se va presenta la numitul oficiu ca să încheiă contractul cuvenit; în câs de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în întârțliare ad- judecatarului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiuni. 16. Taxa de timbru și înregistrare, ce va necesita facerea contractului, va fi, conform legei timbrului, în sarcina antreprenorului. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra compta- bilităței generale a Statului. No. 9.560. ₃ 1891, Martie 30. Direcțiunea generală a Monitorului oficial șl Imprimeriei Statului In țliua de 27 Aprilie¹1891, la orele 2 dupe amiațll, se va ține licitațiune publică cu oferte sigilate în cancelaria direcțiunei, Bu- levardul Elisabeta, pentru aprovisionarea a 300 tone cok. Ofertele vor coprinde prețul-atât în parte pentru o tonă cât și în total pentru 300 tone, cu care cokul se pote preda franco la direc- țiune, socotit în monetă cursul fiscului. Doritorii, pentru a fi admiși la licitațiune, vor presinta chitanța de plata patentei de co- mercianți pe ultimul trimestru; asemenea vor depune o garanție de 10 la sută asupra su- mei totale din ofertă în numerar sau efecte garantate de Stat. Acâstă garanție va rămâne și definitivă pentru acela asupra căruia se va adjudeca licitațiunea. Gele-alte condițiuni se pot vedea la direcți- une în tote filele de lucru de la orele 3—5 dupe amiațli. Concurenții vor mai avea în vedere art. 40 până la 57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 21, 32 și 43 din legea tim- brului. No. 10.819. io, 3 4. 1891, Martie 23. —In țliua de 27 Aprilie 1891, orele 2 dupe amiațli, se va ține licitațiune, cu oferte sigi- late, în cancelaria direcțiunei, Bulevardul Elisabeta, pentru darea în întreprindere a curățitului și desinfectărei latrinelor, pe timp de un an, socotit de la 1 Aprilie 1891 până la 31 Martie 1892. Doritorii, pentru a fi admiși la licitațiune, "vor presinta chitanțele de plata patentei de comercianți pe ultimul trimestru și vor de- pune ofertele însoțite de o garanție provi- sorie în numerar de 10 “/o, calculată asupra totalului anual scris în cifre și în litere; acâstă garanție va rămâne și definitivă pen- tru acela asupra căruia se va adjudeca lici- tațiunea. Gele-alte condițiuni ale întreprinderel se pot vedea în tâte filele de lucru în cancela- ria direcțiunei de la orele 3—5 dupe amiațll. Pe lângă acestea concurenții vor flial avea în vedere art. 40—57 din legea comptabili- tăței generale a Statului și art. 21, 32 și 43 din legea timbrului. No. 10.820. 10,3 4. 1891, Martie 23. Eforia spitalelor civile La 30 Aprilie 1891, orele 11 a. m., se va ține licitație la eforie, strada Colțel No. 38, Bucuresci și în orașul Sinaia, pentru vînțla- rea de piatră de var de pe valea Bogdanei, partea eforiei din județul Prahova. Garanția provisorie va fi de 100 lei. Condițiunile se pot vedea atât la eforie cât și la primăria Sinaia. No. 3.112. 1891, Aprilie 3. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Elevii scolel normale „Vasile-Lupu“ din Iași având nevoe de mal multe obiecte de îm- brăcăminte, mal jos notate, pentru vâra anu- lui curent, ministerul publică licitațiune pen- tru confecționarea lor pe țliua de 17 Aprilie 1891. Licitațiunea se va ține în Iași, în pretoriul j acelei scole, orele 4 p. m., cu oferte sigilate și în presența directorului scolel. Modelele se pot vedea în tote țlilele de lu- cru în cancelaria scolei. Spre a putea fi admiși la licitațiune, con- curenții urmâză a depune o-dată cu oferta, ca garanție provisorie 5 la sută asupra pre- țului total al confecționărei: 37 tunici de doc, 37 pantaloni de doc, 37 pălării negre de pâslă. No. 1.656. 1891, Aprilie 1. —Pentru procurarea medicamentelor ne- cesare infirmeriilor internatelor școlare din Iași și anume: liceului, scolel centrale de fete, scolel normale primare de băeți „Vasile-Lu- pu“, seminarului „Veniamin Gostaclie" și scolei normale superiore, în valore aproxi- mativă de lei 1.200, precum și pentru inter- natele școlare din Bucuresci și anume: licee- lor „S-tu Sava“ și „Mateiu Basarab¹¹, semi- narului central, scolei normale superiore, scolel normale de institutori, scolei normale primare de băeți „Garol P, scolei centrale de fete, orfelinatului de la Teiiî și asilului „Elena-Domna*, în valore aproximativă de lei 4.000, ministerul aduce la cunoscință do- ritorilor că se va ține licitațiune publică în țliua de 19 Aprilie 1891, orele 4 p. m., în pretoriul său din strada Diaconeselor și în pretoriul prefecturei județului Iași. Licitațiunea se va ține prin oferte sigilate, conform legei comptabilităței generale a Sta- tului, și concurenții, spre a fi admiși, vor tre- bui să depună, negreșit, o-dată cu oferta, rece- pisa unei casierii generale sau casei de depu- neri și consemnațiuni, coprințlend cauțiunea provisorie de 5 la sută la valorea medica- mentelor, calculată aproximativ pentru Iași și Capitală. Asemenea concurenții sunt obligați a produce liste de medicamentele ce se gă- sesc în farmaciele D-lor cu prețurile lor și brevetul de farmacist cu actul prin care se stabilesce proprietatea asupra farmaciei. Dis- posițiunile coprinse în art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului sunt o- bligatorii pentru ținerea licitațiunei, iar con- dițiunile.pentru procurarea și predarea me- dicamentelor și pe cari concurenții trebue să le aibă în vedere la licitare, sunt următorele: A da din farmacia D-lor, în ori-ce oră și în ori-ce timp, medicamentele necesare infir- merielor internatelor școlare din localitatea pentru care a concurat, conform ordonanțe- lor medicilor curanți, visate de direcțiunile scolelor, și conform instrucțiunilor fixate, în acâstă privință, de consiliul sanitar superior. Medicamentele vor fi preparate, fără cea mai mică schimbare, dupe ordonanțele medi- cilor, din materiale prospete și de cea mai bună calitate, expediându-se, prin presenta- torii ordonanțelor, cu cea mai mare grăbire și în vase de ale farmaciei. Costul medicamentelor se vor achita pe basa actelor și dupe verificarea lor de către direcțiunea sanitară. Supraoferte nu se primesc. Concurenții, asupra cărora se vor adjude- ca licitațiile, vor trebui să ’napoeze D-lor far- maciști, a căror contract expiră la 1 Aprilie 1891, costul medicamentelor ce vor fi predat 92 MONITORUL OFICIAL internatelor școlare până la încheiarea și sem- narea contractului cu D-lor, când se va com- pleta cauțiunea provisorie, rămânând ca ga- ranție definitivă. Disposițiunile din presența publicațiune au 'putere de contract. No. 1.658. 1891, Aprilie 1. —La monastirea Căsciorele, din județul Vlaș- ca, fiind mai multe obiecte vechi de prisos, ministerul publică licitație pe țliua de 25 A- prilie 1891, pentru vinderea lor, și anume : Duoă oglințli, duoe candelabre, cu câte trei luminări, de argint franțuzesc, nouă tablouri litografiate, așezate în rame cu gâmuri, duoe cântare de fer, unul mare și altul mic, în stare bună, cinci tingiri de aramă cu capa- cele lor în bună stare, o frigare mare de fer, un sefertaș de aramă cu trei despărțituri, o căldare de aramă mică fără torte, trei ole de tuciîi în stare bună, duoă tigăi mari de ara- mă avend codele puțin strâmbate de la locul lor, o tavă de fer pentru a se coce ceva în coptor, un grătar mare de fer în stare bună, șâse canapele, cu teluri, îmbrăcate cu lână și tapetate cu creton, un fotei umplut cu pae, duoă oglindi mari cu gâmul întunecat, cu ramele de nuc și în stare bună, o masă de lemn brad, o masă de nuc pentru toaletă cu postav verde la mițlloc, o masă pentru servi- ciul sufrageriei care se măresce dupe numă- rul persânelor ce sunt la masă, o tavă mare de aramă în stare bună, o tavă mare văpsită (de fer), duoe tave mai mici, trei castronede porțelan, o cană de porțelan, trei farfurii mari lungi pentru serviciul de masă, o far- furie de pământ smălțuită, trei farfurii lungi de porțelan, un pahar de băut apă, 13 far- furii întinse, în stare bună, 8 farfurii adânci, duoe cupe de sticlă pentru dulcâță, șese cesci de cafea, în stare bună, duoă. cesci fără codă, un borcan mic, 8 farfurii pentru cesci de cafea, 15 farfuriore mici pentru mezeluri, 16 bucăți cuțite, furculițe, linguri, de calitate inferioră, o pirostrie lungă mare cu un picior rupt, un număr însemnat de scaune vechi. Acestă licitație se va ține în pretoriul pre- fecturei de Vlașca, prin oferte sigilate, con- form legei comptabilitățel generale a Statului. Doritorii, cari se vor presinta la acâstă lici- tație, urmâză a depune o cauțiune provisorie de lei 100. No. 3.463. s,3, » perpetuă...... 101 45.000 45.450 Agenți. . . . %............... 20.953 38 235.788 56 5% Scrisuri funciare rurale..... 98% 166.000 163.510 Societăți................... 80.000 5% * » urbane..... 95% 214.300 205.192 Diverși.................... 166.050 5°/0 Oblig, comunei Bucuresci (1890) . 95 106.800 101.460 Reserve de premii 4.761.138 6% » site de efecte sau lingouri . B7o AVANSURI l Casa de Depuneri și Con semnați uni: avansuri pe deposite de efecte . 6“/o DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO Imprimeria Statului.