No. 140 UN EXEMPLAR : 25 BANÎ Duminică, 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABOW&mUil IN REGATUL MSiîIîl ■ 36 161 pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele Incvp din anteia fi a fie-carel luni. PREȚUL ABONARENTDLIil PENTRU STRĂUETâTI. CO lei pe an ; 35 leT pe 6 luni. Abonamentele sc pat !acc la biurourile poștale. PUBLICA JIUN1U JUDICIARE SE PLĂTESC: Până la 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 linii 10 lei. Ori-ce alte acte introduse In ele 88 plătesc deosebit ca și publicațittnile, dupo lungime. PREȚUL ANUNCIURILOR: 30 bani linia de 30 litere. — A duoa inserare $ mal multe, 20 hani lima. ~ DIRECȚIA MONITORULUI Si IMPRIMERIEI STATULUI Bucu-rescd— Bulevard.ul-Independ.in țel -Bucuresci ISSERțlUNILK ȘI RECI.ARELE SE PMÎESC: Anteia inserare, 60 bani Hnia; cele-alte, 30 hani linia. Cilațiunile de hotărnicie, 60 b. Imia. PubBcațianile pnmaiirăor ți comitetelor, CO bani linia. SUMAR PARTE OFICIALA — Ministerul de interne: Decrete. Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Decisiuni ministeriale. Circulari. PARTE NEOFICIALA—Discursul D-lui mi- nistru al cultelor și instrucțiunel publice pro- nunțat cu ocasiunea închidere! sesiune! consi- liului general de instrucțiune—Discursul D-lui procuror-general al curței de apel din Galați cu ocasiunea deschidere! anului judiciar 1887-1888— Depeși telegrafice — Diverse—Buletine meteoro- logice — Raport. Anuntiuri ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 26 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: ' Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 10.745; Veijend jurnalul consiliului de miniștri cu No. 23, încheiat în ședința de la 12 Septembre 1887, Am decretat și decretăm ce urmeză: Art. I. Fabricele de vax și de cernelă se vor înscrie în clasa I a stabilimentelor in- dustriale insalubre. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 21 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 2.210. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 13.488; Vecjend jurnalul consiliului de miniștri cu No. 14 din ședința de la 12 Septem- bre 1887 ; Pe basa alin. 7 de sub art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm concesiunea încheiată între primăria urbei Ploesci și societatea de basalt artificial din Bucuresci, pentru con- struirea a 8.ooom. p. trotuare și 3.400 m. liniari bordure, plătibilî pe trimestre în timp de 5 ani, cu începere de Ia 1 Apri- lie i888_și cu procente de 7 % pe an. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peîeș, la 22 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 2.236. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE ' M. S. Regele a bine-voit, prin decretul cu data din 10 Maiii 1887, cu No. 1.766, a conferi medalia’ Serviciul credincios clasa I: D-lor lonescu (Petrache), Drăghiefecu (Nicolae), lonescu (Matache), A tanasiu (Ilie), Minculescu (C.), Petrescu (Tănase), Aldulescu (Costică), Bălășanu (Alecu), Ră- dulescu (Teodor), Grigorie (Nuțu), Marin (Constantin), lonescu (Haralambie), Cer- nătescu (Niță), Cetulescu (Nae), Nicolescu (Nae), Eftimiu (Dumitru), Dulcescu (Niță), Hagi Ștefan (Lazăr), Rădulescu (Mușat), Niculescu (Niță), îliescu (Barbu), Cui ea (Ionică), lonescu (Barbu), Dorojan (St. Stan), lonescu (Neagu), Săndulescu (Cos- tache), Voiculescu (Costache), Dobrescu (Gheorghe), lonescu (Tănase), Milea (Cu- lea), Dragnea (Alexandru), lonescu (Do- brică), Stănciulescu (losif), Georgescu (Pândele), Minei (Ghiță), Popescu (Vasile), Gulimănescu (Costache) , Hagi Velicu (Ion), Dragomirescu (Ion), îliescu (Zaha- ria), Negoescu -(Ion), Scărlătescu (G.), Trandafirescu (G.), lancu (G.), Dumitre- scu (Savu), Voinescu (G.), comercianți din Capitală, și S. S. L.'L. preoților Teodo- rescu (I.), Pană (Alecu), Eromnimon (G.) și Referăndescu (D.) din Capitală. ------- ■ । ■---------------- DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lul ministru de finance cu No. 38.120, D-nii Ath. I. Christescu, casierul județului Constanța, și P. Dinescu, casierul județului Tulcea, se permută unul în locul altuia, pe (jiua de 1 Octombre 1887. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 16.043, suⁿt numiți în serviciul mo- nopolurilor Statului : D. D. Z. Iconomescu, actual impiegat vamal, în postul de verificator în serviciul fabricațiune! chibriturilor. D. Gr. Georgescu, actual copist în ad- ministrația centrală a regiei, în postul va- cant de copist în serviciul fabricațiune!' chibriturilor. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 16.044, sunt numiți în serviciul regiei monopolurilor Statului: D. P. Nicolescu, fost impiegat vamal, în postul de verificator, în locul D-lul Gheor- ghe Rădulescu, revocat. D. C. Roșescu, actual guard pedestru, în postul de guard călare, în locul D-lui I. Tomici, care va trece ca guard pedestru, în locul D-lul C. Roșescu. D. lancu Caloenescu, fost în armată, în postul de guard călare, în locul D-lui I. lonescu, demisionat. 3368 MONITORUL OFICIAL 27 Septembre 1887 Circulara D-lul ministru al cultelor și instruc- țiune! publice cu No. 13.661 din 25 Septembre 1887, către toți D-nii primari ai comunelor în cari se află scole primare urbane de băețl saii de fete, și către toți D-nil prefecți de județe. Domnule prefect, Domnule primar, Legea instrucțiunel publice din 5 De- cembre 1864 (art. 42 modificat prin legea din 25 Fevruarie 1881) a împărțit între Stat și comune sarcinele privitore la în- treținerea învățământului primar, a im- pus celui d’ântâiu plata personalului și subvențiunea pentiu materialul de scolă; iar comunelor le-a cerut să procure loca- lul, mobilierul, servitorii, încălzitul și tot ce privesce întreținerea în bună stare a localului scolei. Statul a Scut față cu tdtă inima înda- toririlor ce i se impusese, deși în tdte ce- le-l-alte State plata personalului învăță- mântului primar se consideră ca o sarcină comunală, iar nu de Stat. Cu tdte greută- țile de tot felul, ce a întâmpinat Statul nostru într’o desvoltare fdrte repede, cu tdte că salariele admise la noi pentru în- vățători și institutori sunt mai ridicate de cât ori-unde, nu a fost an, în care Came- rile și guvernul să nu aducă vre-o îmbu- nătățire învățământului primar. Numerul scdlelor a crescut, salariele au fost mărite într’o măsură fdrte însemnată, s’a intro- dus, în fine, gradațiunea. In 1863 Statul întreținea în tdta țera 1.938 scole primare rurale, 127 scole pri- mare urbane; iar budgetul învățământu- lui primar era de 1.446.040 lei. Astăzi el susține 2.193 scole rurale, 275 scole ur- bane-, iar budgetul învățământului primar e de 5.285.736 lei, aprdpe de patru ori mai mare de cât în 1863, și mai mare de cât întregul budget al instrucțiune! de acum Zece am- Și încă îⁿ aceste eva- luări nu intră silințele ce ’și-a dat Sta- tul de a asigura îmbunătățirea persona- lului didactic, prin întreținerea de scdle normale și alte miZldce. Obligațiunile impuse comunelor erau mult mai ușdre. Este lesne de calculat, că, chiar de s’ar socoti prețul mijlociu de clădire și dotație a unei scdle rurale la 11.000 lei, iar al unei scdle urbane la 80.000 lei, ceea ce este fdrte exagerat, ren- ta fondului de construcțiune, împreună cu cheltuelile de încălZit, de servitori și cele-alte, nu ar ajunge nici la cifra de 2.500.000 pe an, pentru tdte comunele rurale și urbane din țeră. Pentru ca grelele sacrificii făcute de Stat să pdtă produce rodele, în vederea cărora sunt făcute, era necesar ca silin- țele comunelor să nu rămână mai pre jos de ale Statului, și să le urmeze de aprdpe. Este evident, că nu e de ajuns a se plăti personalul, dacă scola e lipsită de local, de mobilier și de tdte cele necesare. Ast-fel fiind, trebuia ca, dupe numărul de scdle aZi existente, comunele, saii comunele și județele, să ’și fi impus sarcine în propor- țiune, pentru ca să nu se steriliseze silin- țele făcute de Stat. Altminteri, scopul scdlel nu se pdte atinge și prin acesta u- nul din factorii cei mai esențiali ai exis- tenței nostre politice și sociale, obligativi- tatea învățământului, rămâne literă mdrtă. In adevăr, art. 23 din Constituțiune prescrie că învățământul primar e obli- gator pentru tinerii români, pretutindeni unde se vor afla instituite scole primare. Acestă restricțiune e fdrte naturală, pe câtă vreme miZlocele nu sunt încă de a- juns, pentru a înființa tdte scdlele câte ar trebui. Dar dintr’ânsa decurge imediat ne- cesitatea, ca, în locurile pe unde există scdle, ele să fie puse în stare de a func- ționa cum trebue; căci, în cașul contrarii!, nu se pdte Zice că există scdlă, și prin urmare obligativitatea învățământului în- ceteză pentru acele localități. Din nenorocire, se pare că în genere comunele nu au recunoscut în deajuns e- norma importanță a obligațiunilor, ce le sunt impuse prin lege, în privința învă- țământului. Sunt 23 de ani de când ac- tuala lege a instrucțiunel este în vigore și cu tdte acestea prea puține comune urbane posedă locale sistematice pentru scdlele lor. Despre comunele rurale nici nu e de vorbit. Sunt spăimântătdre constatările ce se fac, consultând datele statistice de curând reunite de către minister. Este sciut, că igiena reclamă pentru fie-care copil, într’o sală de clasă, un dre- care volum de aer și o dre-care suprafață, pentru ca timpul șederei lui. în clasă să nu fie pentru dânsul un motiv de compro- mitere, mai mult safi mai puțin durabilă, a sănetăței. Un copil are nevoe ca sâ respire de 10 până la 15 metri cubi de aer pe oră. Ne- putându-se face săli corespunZetdre aces- tei cerințe, s’a admis, ca clasele să fie de o capacitate muflocie de 5 metri cubi de copil, cu condițiune să fie bine ventilate. Se mai cere âncă, ca fie-care copil să dis- pună in clasă de o suprafață de 1 m. p., 25; căci alt-fel nu e cu putință a se avea locul necesar pentru așeZarea unor bănci sistematice și pentru diversele ocupațiuni didactice ale clasei. Mai trebue, ca clasele să fie bine și rațional luminate, ca scola să dispună de curți suficiente pentru re- creațiune, ca vecinătățile ei să fie săne- tose, din punctul de vedere moral și mate- rial, fără a vorbi de multe alte condițiuni de mai mică însemnătate. Cine pdte să nu recundscă însemnătatea evidentă a tutulor acestor condițiuni? Cine nu vede, că o scdlă, care nn le împlinesce, nu este de cât un loc de suplicifi pentru generațiunea cea tânără, un miZloc de a compromite desvoltarea fisică și morală a copiilor ? Art. 45 din lege prevede că maximul numărului de elevi ai unei clase trebue să fie limitat la 50; precauțiune înțeleptă, care are de scop a nu încărca pe învăță- tor cu mai multă muncă de cât pdte purta, și a nu lăsa ca grămădirea excesivă a șco- larilor să împedice cu totul ori-ce pro- gres în scdlă. Cu cifrele de mai sus, nu- mărul de 50 de școlari ar reclama, dar, ca suprafața unei clase să nu fie mai mică de 62 m. p., 50, și ca volumul ei să fie cel puțin 250 m. C. La noi însă realitatea lucrurilor este nemăsurat mai rea de cât pdte cine-va să ’și-o închipuescă. E de ajuns să cităm câ- te-va cifre și câte-va date, pentru ca ori- ce om să judece, daca situațiunea actuală mai pdte să dureze, fără a ne numi cri- minali față cu copiii noștri. Iată câte-va cifre destul de elocuente prin ele înseși: La scola de fete No. 2 din Bacău, cea mai mare sală de clasă are 37 m. p. de suprafață și 85 m. c. de volum. De nu ar fi de cât 60 de eleve într’ânsa, fie-care din ele ar dispune abia de 0 m.p., 61 de su- prafață și de 1 m. c., 41 de aer. In reali- tate, o asemenea sală, chiar fiind bine ven- tilată și bine luminată ar trebui să nq con- țină mai mult de 17 copile. In Botoșani, afară de scola Marchian, tdte cele-l'alte afi săli de o capacitate ast- fel, că nici una nu pdte conține mai mult de 40 copii. Cele mai mici, cari sunt în majoritate, se pogdră până la 8 copii. La Constanța, scola de fete dispune de trei săli, putând conține fie-care 23, 22 și 11 copile, în tot 56 copile. La Galați, din 13 scdle primare cu 46 clase, numai 8 săli au o suprafață mai mare de 50 m. p. Printre cele-l’alte, se găsesc săli cu o suprafață de 13 m. p., cu un volum de 42 m. C., în cari prin ur- mare la 60 de copii ar reveni câte 0 m.p., 21 de suprafață și câte 0 m. c., 7 de aer: câte 5 Copii pe un metru pătrat, și câte trei co- pii la duoi metri cubici de aer. Dupe ca- pacitatea lor n’ar putea conține de cât 8 copii, în bune condițiuni igienice. Scola de fete No. 4 din Craiova are trei sale de clase de câte 27,14 și 14 metri pătrați, cu o înălțime de 3 metri, și care prin urmare nu ar putea conține de cât câte 16, 8 și 8 copile. La scdlă de fete din Dorohoiit, cea mai mare din șalele de clasă are 26 m. p., cu mai puțin de 3 m. înălțime, copiii ce ar intra într’ânsa, nu ar putea trece peste numerul de 15. La scola de fete No. 2 din Huși, clasa III e instalată într’o cameră de 12 m. p., în care nu intră mai mult de 9 eleve. La Iași, la 18 scdle, coprinZând în to- tal 62 sale de clasă, numai 3 din acestea trec de 50 m. p. de suprafață și de 150 m.c. de volum, cu o capacitate pentru 30 co- pii; cele-l’alte se cobdră până la 12m.p. cu o capacitate abia pentru 9 copii. Cele mai multe scdle nu dispun de nici o sală mai mare de 35 m. p. și de 100 m. c., a- dică pentru 20 copii. La unele, cum este scola de fete din Beilic, se găsesc săli de clase, cari nu ah decât 2 m. 50 de înălțime. In Bucuresci, pe lângă unele clădiri mari și încăpetdre, unele fdrte bine dis- puse, se găsesc încă 75 din 137 săli de 27 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3369 clasă, cari au mai puțin de 50 m. p. și de 150 m. c. Nu sunt rare sălile de clasă de o suprafață de 15 m. p. și de un volum de 56 m. c., cari nu pot conține de cât cel mult 12 copiii; ast-fel se ved la scdla de de băeți No. 4 din Verde, la scdla de fete No. 2 din Galben, și chiar în centrul ora- șului, la scdla de fete No. 1 din Roșu. La Severin, nici una din ambele scdle de fete nu are veri o sală maî mare de 35 m. p. și de 130 m. c.; se scobdră însă până la 15 m. p. și 56 m. c., și, prin ur- mare, numerul școlarilor se vede restrîns între 26 și 12 de fie-care clasă. La Câmpu-Lung, la scdla de fete No. 2, cea mal mare sală de clasă are 19 m.p. cu o înălțime de maî puțin de 3 ni., prin urmare pentru 11 eleve. La Petra, în ambele scdle No. 3 de băeți și No. 3 de fete nu e nici o sală mal mare de 33 m. p., adică pentru un număr de 26 școlari. La scdla de băeți mențio- nată înălțimea tavanelor e de 2 m. 70. La Tergul-Neamțului, la trei scdle cu câte patru clase, nu se află o singură sală, care să se ridice până la 50 m. p. La'Ploesci din 34 săli de clasă, numai 6 ajung până la 50 m. p. de suprafață și 150 m. c. de volum. Sunt duoă scdle cari nu dispun de nici o sală de : O m. p., prin urmare cari nu ar putea primi mal mult de 24 elevi pe clasă. La Caracal, scdla de băeți No. 2 nu are nici o sală mal mare de 42 m. p., cu un volum de 150 m. c., putând conține cel mult 30 copii. La Folticeni, cea mai mare sală de clasă din tot orașul are 44 m. p. de suprafață și 150 m. c. de volum, adică pentru 30 elevi. La Tecuciu, scdla de băeți No. 4 are duoe sale de clasă, una de 45 și alta de 44 m. c., adică pentru câte 9 copii. La Turnu-NLăgurde, cea mai mare din șalele de clasă ale scdlei de fete are 99 m. c., putând conține până la 20 eleve. La Bârlad, din 6 scdle, nu se află de cât o singură sală de 63 m. p. pentru 50 elevi. Cele-l’alte variază între 47 m. p. și 23 m. p. pentru 37 și 18 școlari. La Vasluiii, duoă din șalele scdlei de fete sunt de așa dimensiune că nu pot conține de cât una 12 și cea-l’altă 10 eleve, cea mai mare pote primi până la 25. La Bomnicul- Vâlcei, din cele duoă sale de clasă ale scdlei de fete, una are o su- prafață de 39 m. p., cu un volum de 122 m. c., iar cea-l’altă 11 m. p. de suprafață și 35 m. c. de volum; acestă de a duoa este cea mal mică sală de clasă din tdte cele primare urbane din țeră. In totul scdla nu pdte conține de cât 31 eleve. Și cu tdte a- cestea, ministerul a stăruit cu energie pentru schimbarea acestui local. E adevărat că, de câți ani ani, unele comune aiî început a vedea răul și a căuta să ’l remedieze. Până acum Focșanii e sin- gurul oi aș din țeră care are locale clădite anume și în destul de bune condițiuni pen- tru tdte scdlele sale. Alte orașe, ca Bucu- rescil, Pitescii, Brăila, Buzău, Târgoviște, Călărașii, Giurgiu, Romnicu-Sărat, Ro- manul, Turnu-Măgurele, au început și ele a ’și da silințe pentru a îndeplini cerin- țele legei și nevoile cetățenilor. Insă, o- rașe mari ca Iașii, Galații, Ciaiova, Plo- escil, sunt cele din urmă în acestă mișcare. * Cifrele de mai sus sunt destul de elo- cente prin ele înseși. Dar lucrul devine și mal palpabil, dacă se consideră cașuri anumite. Ast-fel, In mal tdte orașele se găsesc clase a căror suprafață nu trece de 12 m. p., de o capacitate ce nu ajunge nici la 40 m. c., și într’o asemenea cămăruță, unde nu ar încăpea cum trebue nici 7 co- pii, se grămădesc câte 40 și 50. Se găsesc locale de scdlă, în cari înălțimea tavane- lor este abia de 2 m. 20, așa, că un om mijlociu ’l ajunge cu mâna. Chiar în ca- pitală, în anul trecut era o sală, unde în- tr’o clasă de 58 m. p., și de o capacitate de 162 m. c., erau grămădiți 152 copii în loc de cel mult 32; cu alte cuvinte, fie- care copil respiră într’un metru cui de aer și pe fie-care metru patrat trebuia să șâdă câte 3 copii, fără a socoti locul ocupat de bănci, de catedră, de sobă, etc. Și acesta, într’o sală lipsită de ori-ce ventilațiune, și care 6 luni pe an trebue să stea cu fe- restrele și ușile închise! Fără nici o exa- gerare, copiii nu s’ar fi aflat mai reu, dacă ar fi fost fie-ca.e închis în câte o ladă nu p.ea mare. Și același lucru se petrecea, și se petrece încă la unele scdle din Iași, din Galați și din alte orașe însemnate. Să se adaoge pe lângă acestea, lipsa complectă de ori-ce sistemă de ventilațiu- ne ; obligațiunea de a ține închise ușile și ferestrele cea mal mare parte a anului; lumina cea puțină și reu distribuită, de dre-ce ferestrele sunt mici, red așezate, și de multe ori dafi în coridore sad în curți în- guste ; distribuirea cea rea a șalelor de clasă, cari fdrte de multe ori sunt ast-fel dispuse, în cât nu pdte cine-va intra în- tr’o clasă, de cât trecând prin alta, ori sunt lipsite de comunicațiunile necesare cu galeriele sad cu curțile; instalarea cea de- fectuosă a latrinelor cari infecteză și puți- nul aer de care ad parte nenorociții copil; lipsa complectă de locuință pentru directo- rul sad directdreascdlel, sad disposițiunea defectudsă a acestei locuințe; lipsa de curți de recreațiune; vecinătatea de cârciume și alte locale de corupțiune, cari une-ori se află în aceiași curte și chiar sub același a- coperemânt cu scdla; cum și nenumărate alte neajunsuri, unele mai grave de cât altele. Numai cine n’a călcat nici o-dată într’o asemenea scdlă, pe o cji de iarnă, când aerul e greu și vițiat, până într’atâta în cât copiii amețesc pe bănci când lu- mina este așa de puțină, în cât din bănci nu se pdte citi pe tablă, numai acela pdte să ’și facă o idee de ce este o scdlă, care trăesce în asemenea coudițiunl. Pentru seoiele rurale, situațiunea este încă și mai rea, dacă se pdte. Exceptând puținele comune cari ’șl-au impus sacri- ficii, ca să ’și clădescă scdlă, în cele-l’alte nici nu merită numele de scdlă, ruina în cari copiii sunt condamnați a petrece câte 4 și 6 ani. Cele mai multe se compun din- tr’o singură cameră de câte 15până la 25 m. p., cu o înălțime de tavan de 2 m. 20, acoperite cu stuh saiî paie vechi și putre- de. Statistica de curând publicată, arată că, în nici un județ, copiii înscriși într’ân- sele nu dispun de mai mult de 2 m. c. de aer; în unele, acestă cifră se cobdră la mai puțin de un metru. Dacă nu ar fi gă- urile din pereți și din acoperiș prin cari vântul, pldia și ninsdrea, trec fără pedică, de sigur că copiii ar fi asfixiați într’ân- sele. Cestiunea mobilierului de clasă a preo- cupat încă și mai puțin pe autoritățile comunale. încercările de a introduce nisce bănci sau pupitre raționale, în locul băn- cilor de sisteme învechite, sunt încă și mai rare de cât încercările de a clădi locale convenabile. Scdlele sunt încă pline de a- cele primitive bănci, pe cari toți le cu- ndscem, și cari pot fi cu mai mult cuvânt considerate ca nisce adevărate instrumente de tortură. Nepotrivite cu talia copiilor, cu masa prea departe de scaun, fără nici un sprijin pentru spate, de o lungime care este o perpetuă causă de perturbațiune în clasă, și care împedică cu totul mișcările, actualele bănci școlare sunt pdte causa cea mal eficace de unde derivă o mulțime de bole ale copiilor în etate de scdlă. De multe ori, însă, nici acestea nu sunt de a- juns: nu sunt rare scdlele unde copiii stau pe ferestră, pe treptele catedrei sau pe jos, neavând loc în bănci. Din când în când, dacă ruina este prea mare, comuna, în loc să caute a înlocui gradat băncile cele vechi cu pupitre noui și bine combinate, ordonă repararea pentru a duoe-^ecea dră tot a celor vechi: se mai bate un cuiu, se mai adaogă o stinghie pentru ca să se pdtă ajunge până la anul viitor, și așa tortura copiilor continuă. De alt-fel, cestiunea reparațiunilor în genere nu preocupă destul pe comune. Chiar când o comună ’și-a impus sacrificii pentru a clădi unul sau mai multe locale, este evident că nu s’a scutit de ori-ce grije. Trebue ca pe fie-care an să nu lipsescă a face la timp reparațiunile necesare pentru a nu lăsa ca clădirea să cădi în ruină. In multe părți, însă, aceste reparațiuni ori nu se fac de loc, ori se fac în mod cu to- tul superficial. Afară de acesta, rare-ori se iad măsurile cuvenite, pentru ca ele să se facă în timpul oportun, în vacanța de veră, pentru a nu se lua din timpul cla- selor. Fdrte dese-ori se ved lucrările înce- pând chiar în t considerată mult timp ca fiind basată pe dreptul de apărare, pus în mânele societâței, și pe existența unui contract social; mai târ, Rădăuți .... --- Variabil, senin . . . 74- „ Hârlău . . . . . --- Nor....... Râmn.-Sărat . --- Nor........ 94- n Hârșova . . . . ---■ Plde, nor..... . 12---ț--- n Râmn.-Vâlcea. --- Variabil, nor, câță . . 84- x Herța..... . --- Variabil, senin . . • lO-h „ Rîu-Vad/ului . --- Nor........ 94- » Horez..... • io+ „ Roși-de-Vede . --- Plde ....... 12+ „ Huși...... . --- Variabil, pâclă . . • 74- „ Salinele-Mari. --- Nor........ 64" » Isaccea . . . . . --- Plde,eetă..... Sascut......--- Câță........ 74- „ Ivesci...... . --- Putină plde, câță 8+ „ Săveni......--- Senin ....... 84- n Măcin..... . --- Plde, câță..... 8-|- » Sinaia......--- Nor, senin..... 54- „ Măgurele. . . . --- Puțină plde, nor . . • 12+ „ Slobozia .... --- Plde, nor...... 11+ „ Mahmudie . . . --- Plde, nor...... • 9-1- „ Spineni ..... Variabil...... 74- „ Mamornița. . . --- Variabil, senin . . 94- » Stefănesd. ... --- Variabil, nor .... 84- „ Mangalia.. . . --- Plde, marea agitată . Tecuciu.....--- Puțină plde câță . . . 74- „ Mărășesd . . . --- Nor....... 7+ „ Tergovisce. ... --- Senin .... , . . 94- „ Mărgineni. . . --- Senin...... • 12+ „ Tergu-Frumos ---• Vent, nor ..... 64- „ Medjidie . . . . --- Plde, nor..... • io+ „ Tergu-Jiu ... --- Plde) senin..... 84- n Mihăileni. . . . --- Nor....... 84" n Tergșoru .... --- Nor........ .10-4- „ Mizil..... • 10-4- » Tulcea......--- Câță ....... 94" n Moinesci . . . . --- Variabil, senin . . • 94- » Țăndărei.... --- Neamțu.... . --- Variabil, nor . . . • 94- « Urlați......--- Nor........ 74- „ Novaci..... . --- Variabil, senin . . • 7+ „ Urziceni.....--- Puțină plde, nor . . . 94- M Obedenl .... . --- Nor, senin . . . . Valea^Căluger. --- Nor........ IO4- n Ocna...... . --- Variabil, nor . . . 8+ n Văleni......--- 94" n Odobesd. . . . . --- Plde ...... . 104- „ Vasluiu.....--- Nor, vent ..... 74- „ Oltenița .... • 114- n Verciorova ... --- Plde măruntă, frumos . 10+ „ Ostrov..... . 104- » Vulcan......--- Plde, senin . . . . 64- „ Panciu..... 9+ „ Vidra......--- Senin....... 18+ ,, Pășcani. . . . . --- Nor....... 94- » Zătreni.....--- Senin, plde..... 104- n Pătărlagde . • » ....... 9+ Zimnicea .... --- Nor, plde...... 114- » MONITORUL OFICIAL 3380 Raportul general asupra serviciului sanitar din județul Buznii, pe anul 1886, adresat direc- țiune! generale a serviciului sanitar. Domnule director, Consiliul de igienă și salubritate pu- blică al acestui județ, în conformitatea art. 28 din legea sanitară, în cursul anu- lui 1886, trimestrul de Ianuarie, s’a ocu- pat de lucrări, în ordinea următore: In ședința de la 16 Ianuarie a fost ex- punerea resultatului examenului depus de către dentistul Leiboviciu, înaintea unei comisiuni, compusă din 3 doctori, delegați de consiliul de igienă, și care resultat fiind favorabil candidatului, s’a dat nu- mitului autorisație de a practica mica chirurgie la acest județ, sub reservă apro- bărei onor, consilifi sanitar superior, fiind constatat că la acest județ nu avem den- tiști titulari. Tot în acestă ședință D. președinte al consiliului dă citire petițiunei D-lui lu- lius Cohn, care de asemenea solicită a de- pune examen de admitere ca dentist la acest județ, pentru care se numesce o co- misiune examinatdre. S’a luat decisiunea consiliului ca, în consecința ordinului direcțiunei generale a serviciului sanitar No. 11.709 din 1885 și 220 din 1886, să se revizuiască tote farmaciele și drogheriele din județ, cari conțin medicamente compuse streine, ne- autorisate de consiliul sanitar superior și a se opri vîndarea lor. Consiliul de. igienă a luat cunoscință de disposițiunile ordinului circular al con- siliului sanitar superior, relativ la admi- terea examenului de mică chirurgie, a sergenților și caporalilor sanitari, liberați din armată și cari, prin aptitudinea lor, sa pdtă deveni vaccinatori. Se dă lectură ordinului onor, direcții sanitare No. 11.708 din 1885, prin care se pune obligațiune ca pe viitorime far- ipa-- istul care prepară, taxeză și expediază medicamentele să subscrie medicamentele semnând asemenea și în registru unde se copiază. ” Trimestrul Aprilie w. ședința din 3 Maifi 1886, se discută și se admite terenul destinat pentru con- struirea unei fabrici de cărămidă, solici- tat de D. G. Niculescu. S’au examinat taxele pentru operațiu- nile de mică chirurgie, elaborate din anul 1876, și s’a modificat art. 2, 1 și 7, cari s’afi aprobat de consiliul sanitar superior. Consiliul a reamintit autorităților co- munale de a executa cât mai urgent stâr- pirea apelor stagnate și a numai permite ca mortăciunile și murdărielesă se arunce pe strade, ori prin locuri virane, ale ora- șului. Se dă lectură raportului general de lu- crările serviciului medical al județului pe anul 1885 și se aprobă. Trimestrul Iulie In ședința din 29 Iulie, s’a deliberat a- supra instrucțiunilor elaborate de doc- torul Nicolaide și Ângelescu, relativ la mesurile profilactice, contra variolei, care aprobându-se de consiliul de igienă, s’a decis a le înainta și onor, direcției gene- rale a serviciului sanitar spre aprobare. In ședința din 11 și 12 Septembre 1886, consilifi a elaborat instrucții și mesuri pentru cașurile de holeră, s’a luat dispo- siții de desinfectare a tutulor localurilor publice și particulare, asemenea mesuri ș’a luat în ce privesce curățitul stradelor și stărpirea apelor stagnate; s’a prevăzut înființare de spitale provisorii, trăsuri și accesoriele necesare pentru combaterea holorei în cașul de ivire. In cursul acestui an consiliul de igienă și salubritate publică al acestui județ a ținut numai 5 ședințe; întradever, D-le director, numerul ședințelor nu cores- punde cu obligațiunile preveijute de regu- lamentul serviciului sanitar, cu tote aces- tea în tote ocasiunile, când a fost convo- cat consilifi pentru cestiuni importante și grave, întrunirile s’afi făcut cu cel mai mare scrupul. Ca cause mai sunt, D-le director, de nu se pot ține ședințe regu- lat și absența D-lor membri, ocupați cu alte servicii și cari reclamă adesea ori mai multă urgență în executarea lor. In expunerea raportului general de fi- nele anului 1885, s’a arătat, D-le di- rector, situațiunea geografică a acestui județ, tesaure de diferite mine și surse mi- nerale ce posedă prin munți, producțiu- nile abondente de cereale, leguminose, vinacultuia etc., s’a mai arătat că majori- tatea populației chiar este plasată pe tere- nuri favorabile sănetăței; inconvenientele însă cele mai rele ce predispun populația la diferite maladii contagidse și care pun piedică la desvoltarea fisică și intelectuală sunt: 1. Alimentarea prdstă și po turi prea îndelungate. Ar fi de dorit, D-le direc- tor, ca S-tul Sinod să modifice asprimea posturilor întru mod mai raționabil și mai potrivit cu vigorea climatului țărei nostre, precum și cu munca excesivă pe care ro- mânul o îndeplinesce ; 2. Casele locuitorilor, în majoritate, nu întrunesc condițiunile igienice și de aceea autoritățile în drept ar trebui să pună tdtă stăruința de a se construi casele ast-fel, ca cea mai modestă să aibă precisat di- mensiunea și lumina necesară; 3. Lipsa de plantațiuni în comunele ru- rale câmpene, de dorit este ca fie-care lo- cuitor să planteze arbori înpregiurul lo- cuințelor, a stârpi murdăriele din jurul casei și destina locuri isolate pentru dife- rite inundații ce zac continuă împregiurul locuinței; 4. Lipsa de instrucțiune în care să gă- sesce majoritatea populațiunei, și ca con- secință indiferența în ce privesce sentimen- tul de conservațiune individuală. Spre a 27 Septembre 1887 se ameliora acestă deplorabilă stare, tre- bue depusă cea mai mare stăruință de a propaga instrucțiunea în masa poporului, în care instrucțiune să se coprindă ele- mentele principale de igienă. Pe fie-care an în expunerea raportului general de lucrările consiliului de igienă și salubritate publică al acestui județ, s’a cerut mai multe ameliorări, ca de exemplu: de- părtarea din oraș a fabricilor de săpună- rie, lumânări, tăbăcării, boiangerii, fabri- carea rachiului prin centrul satelor, face- rea unui abatorifi sistematic și modul de conservare a cărnurilor; dar nu s’a vă^ut îndeplinindu-se până acum dorința con- siliului. S’a mai cerut încă ameliorări în ce pri- veșce localurile publice, ca de exemplu: sco- lele, spitalele, casarmele, grajdurile ect. și prea puțin sunt ameliorate. Căușele și ameliorările ce avuseifi ondre a indica în resumatul acestui raport fiind cunoscute, D-le director, și de D-vdstră, am crezut de prisos a mai , face alte teorii, de cât a me limita asupra serviciului me- dical al județului, și a diferitelor maladii și operațiuni ce a preîntâmpinat personalul medical în cursul anului expirat 1886. Serviciul medical Personalul medical al județului.s’a men- ținut anul acesta tot în condițiunile anu- lui trecut, cu adăogire numai încă de o mdșe, reducendu-se salarifi de la cele-alte, asemenea pentru servicifi orașului de re- ședință s’a mai adăogat un vaccinator. Pentru postul de medic al urbei Mizil s’a prevestit salarifi de 300 lei mensual în loc de 200. Pentru spitalul județului s’a alocat în budget banii din cari să se facă repara- țiuni radicale, a se construi local de băi și latrină,, asemenealengerii noi, instrumente cari deja s’afi și confecționat. Consiliul județian, în unire cu consilifi comunal, în ședința ordinară budgetară, a votat în principifi unificarea spitalului județian cu spitalul comunal spre a se construi un edificifi în condițiuni igienice, încăpător pentru 60 paturi, și înzestrat cu tdte accesoriele necesarii și personal. Personalulmedical al județului, în cursul anului expirat, pe lângă serviciele ordinare și combaterea diverselor maladii;, s’a preo- cupat cu multă îngrijire și ostenelă în com- baterea epidemielor de variolă, scarlatină, rugeolă și angină-difterică, maladii cari au afectat populația mai mult de jumă- tate din comunele județului; numerulpa- cienților și localităților unde a bântuit bolele s’a indicat în anexatul tablofi sinop- tic, în care se constată timpul și durata fie-cărei maladii. In anul expirat, D-le director, guver- nul central pentru combaterea pelagrei și a maladielor syphilitice, a trimis la acest județ, ambulanțe militare și medici în timp de 45 dile, cât a staționat la gara Monteor; dupe statistica ce ni s’a comu- nicat de serviciul acelor ambulanțe, s’a 27 Septembra 1887 MONITOR,UL OFICIAL 3381 tratat un'numer de 1.530 pacienți, însă din acest număr de pacienți numai a treia parte au fost cu simptome de pelagră și syphilis, restul celor-alți bolnavi de diverse maladii febrile și cașuri chirurgicale. S’a observat însă că timpul destinat nu- mai de 45 dile, pentru funcționarea am- bulanțelor într’un județ, este forte minim: de 6re-ce pelagra și syphilisul spre a putea fi combătut reclamă un timp mai îndelun- gat; suntem dar de opiniune ca onor, mi- nister, pentru viitorime, să procedă ca ser- viciu ambulanțelor să fie staționat vera cel puțin 3 luni în fie-care județ. Domnule director; Episcopia de Buzău dispune de un lo- cal forte încăpător și care de mulți ani stă închis și fără să profite nimeni de acest lo- cal. Monitorul oficial No. 232 din 24 Ia- nuarie anul expirat 1885, în prima pa- gină, să observă că Corpurile Legiuitore, prin intervenirea D-lui ministru de inter- ne, publică sacționarea regulamentului de administrație al ospicielor de infirmi, cu prevedere că aceste institute debine-faceri ce se vor întreține cu spesele guvernului, să se instaleze chiar de la promulgarea legei în județele unde dispune de localuri, la acest județ s’ar putea, D-le director, înființa asemenea ospiciu, numai în cașul daca autoritățile județului ar stărui cu mai multă insistență spre a se da acestă favdre județului Buzău în interesul mul- tor infirmi și nenorociți cari n’au nici un sprijin. Stabilimente balneare și hidro- therapeutice Stabilimentele de felul acesta la acest județ, avem, precum s’a mai arătat, unul la reședința județului, întreținut cu spe- sele societăței Israilite, unul la Basca, proprietatea D-lui Ștefan Borănescu și unul la Boboci, creat în anul acesta, con- ține surse minerale cu sulfu, ferim și sodă. Județul mai posedă un număr de surse minerale abundente sulfurase, feruginose, sodă și chiar iodu și bron, însă fără nici o instalație, localitățile acestor surse sunt Vispesci, Fundu-Sărăței, S-tul Gheorghe, Nifon, Lopătari, Brăesciși Gura-Dimieni. Consiliul general al județului, pentru anul viitor 1887, a prevăzut în budget lei 1.200 pentru medicamente gratuite bolnavilor fără mijldce; vaccin animal și medicamente pentru farmaciele ambu- lante ale personalului medical. Lei 8.500 pentru întreținerea bolnavi- lor din spitalul județului, cu medicamente, hrană, cumpărătore de instrumente, Un- gerii, lemne pentru foc, eclerat, etc. Lei 6.900 pentru reparația spitalului, construcțiunea unei camere de băi și a unei latrine. Lei 120 pentru spese de cancelarie a serviciului medical. Verificarea morților Morțile verificate în comunele rurale se fac de primarii comunelor, cu escepție numai cașurile de medicină legală, se fac de D-nii medici, în asistența D-lui jpro- curor sau a D-lor sub-prefecți, asemenea și cașurile epidemice; iar la comunele ur- bane s’a verificat de D-nii medici în mo- dul următor: D. medic al urbei Buzău a verificat 793 decese, din cari 433 de sex masculin și 360 de sex femenin, între decesele de la acestă comună au fost 40 israeliți și restul creștini. Medicul urbei Mizil a verificat 199 zmorți, din cari 97 de sex masculin și 102 de sex femenin, israeliți nici unul. Tabloul sinoptic de mișcarea bolnavilor din spitalele județului BmM pe anul 1886 1 No. curent I NUMIREA SPITALELOR Aflați la 1 Ia- Intrat! în cur- 1 Insănetoșițî Ameliorați Ne îneăne- Ramași la fi- Numărul dile- nuarie 1886 sul anului I i teșiți nele anului lor de căutare ___ 1 Spitalul Nifon....... 13 521 417 79 15 13 10 6.843 2 „ Gârlași...... 10 208 202 1 --- 7 8 3.244 n O , Buzău....... 13 282 237 15 9 25 9 4.005 4 „ Mizil....... 1 49 42 3 1 3 1 647 5 „ Județului..... 12 • 422 383 55 7 18 20 5.352 Total . . . 49 1.482 1.232 153 32 66 48 20.091 Operațiuni importante In cursul anului s’a făcut trei ampu- tațiunî, una la spitalul județului, terțul superior al gambei drepte, una la spitalul Gârlași, idem gamba stângă și una la spitalul rural Nifon. terțul inferior al gam- bei drepte. Patru operațiuni de cataract Ia spital județului prin incisii și depresia cristalinei din cari la unul s’a făcut extracția cris- talinei. O extirpare tumor canceros volumindsă, în regiunea maxilel inferioră dreptă, la spi- talul Nifon. Extirparea unei tumori lipomătdsă, de mărirea și greutatea unui kilogram, în re- giunea scapulo humerală dreptă, la spita- lul Nifon. Transilatomia la o femee din comuna Pogonele cu hyperthophia amygdalelor. Consolidarea prin prima intenție la un copil de sex fememn din comuna Meteleu născut cu labium leporinum. La trei individe s’a extras corpuri stre- ¹ne de monedă din axofag. Spitalul urbei Buzefi Un cas de amputație falangelor mânei stângi. Serviciul spitalelor La acest județ se întrețin 82 paturi plasate în 5 spitale, din cari 20 paturi se întrețin cu fondurile casei județului, 15 paturi cu din fondurile comunei Buzău, 5 paturi comuna Mizil, 10 paturi cu fon- durile donatdrel păhărnicesa Maria Min- culescu, administrate de părintele episcop de Buzău, ca epitrop testamentar, și 32 paturi spitalul rural Nifon, întreținute cu fondurile guvernului. Personalul medical al acestor spitale, în cursul anuluie xpirat 1886, a tratat un număr de 1.531 bolnavi, clasificați pre- cum se arată în tabloul de mai jos: Luxația scapulo-humerală s’a redus la 4 bolnavi. Luxația maxilarului inferior s’a redus la 5 bolnavi. Medicul urbei Buzău a extras cu for- cepsul trei copii cu bun succes atât pen- tru copii cât și pentru mamele lor; a fă- cut trei versiuni podalice prin care s’a extras un copil viu și duoi morți, mamele lor s’aiî însănătoșit câte trele. Spitalul Gârlași La un pacient cu ascit s’a făcut nouă paracentese, în intervale fie-care operație de la 15—20 dile, s’a extras la fie-care o- perație de la 20—25 kilograme lichid. Extirparea unei tumori lipomătose de mărimea a 500 grame în regiunea dorsală dreptă. Duoe operațiuni de cataract prin incisii și depresia cristalinei. Un Kyst sebaciu asupra pleopei infe- riore de mărimea unei nuci, extras cu bun succes. Un cas de fractură complicată a gam- bei cu denudația părților moi, vindecare perfectă prin aplicarea de pasament și a- parat cu ghips. Deschiderea unui absces voluminos al ficatului. 3382 MONITORUL OFICIAL 27 Septembre 1887 Tablou de ajutorul medical gratuit dat morboșilor în anul 1886 NUMIREA AUTORITĂȚILOR MEDICALE BOLNAVI CĂUTAȚI Numerul ordonan- Bolnavi dupe Numărul total al La domiciliul lor La dispensa țelor gratuite protecțiuni bolnavilor De medicii De medicii De comunele Plășilor Spitalicesc! Români Streini com. urbane plășilor urbane Medic primar................. 281 33 314 288 26 314 Urbea Buzeu................. 550 --- 438 --- 1.091 2.079 2.024 55 2.079 Mizil . ................ 264 --- 5 7 50 326 ' 320 6 326 Plasa Tohani................ --- 1.022 --- --- --- 558 1.022 --- 1.022 „ Cămpul-Sărata.............. --- 286 --- 398 --- . --- 590 94 684 , Buzeu................ --- 160 --- 225 --- ■--- 365 20 385 . Slănic-Pârscov.........■..... --- 1.034 --- 27 --- 321 1.049 12 1.061 Total .... 1.095 2.502 443 657 1.174 3.598 5.658 213 5.871 I Tablou de mișcarea vaccinaților și revaccinaților în 1886 NUMIREA LUNELOR VACCINAȚI CU SUCCES TOTAL REVACCINAȚI CU SUCCES TOTAL 1 De la 0----12 ani De la 12 ani în sus De la 0---12 ani De la 12 ani în sus 1 Barbațî Femei Bărbați Femei Bărbați Femei Barbațî Femei Ianuarie................ 73 41 _ ____ 114 TI 5 35 _ _ 150 Februarie........ . . ,..... 201 103 --- --- 304 133 23 --- --- 156 Martie................. 264 90 25 --- 379 186 37 --- --- 223 Aprilie................ 208 205 --- ---. 413 41 44 --- --- 85 Maiii................. 586 572 --- --- 1.154 101 . 76 --- --- 177 Iunie................. 446 408 115 --- 969 118 50 --- --- 168 Iulie................. 469 460 --- --- 929 50 70 --- 120 August................ , 556 459 --- --- 1.015 99 62 --- --- 161 Septembre............... 414 398 --- --- 812 65 45 --- --- 110 Octombre ............... 202 146 --- --- 348 103 21 --- --- 124 Noembre................ 289 247 --- 536 108 83 ---- --- 191 Decembre................ 482 394 --- --- 876 47 20 --- --- 67 Total .... 4.186 3.523 140 --- 7.849 1.166 566 --- --- 1.732 Tablou de mișcarea epidemielor în cursul anului 1886 DURATA EPIDEMIEI îmbolnăviți în TOTAL Morți | însănătoșiți | iRemași la 31 De-j NUMIREA COMUNELOR NUMIREA BOALELOR anul 1886 i __________________________________________________________________ , 1 cembre 1886 ] EPIDEMICE Data începere! Data încetărel --- B. F. B- F. B. F. B.| F. B. Ja Glodeanu-Sărat ......... Variola 2 Ianuarie 11 Februarie 5 5 5 5 1 1 4 4 __ ---• Breaza..... . Febre eruptive 22 21 6 6 6 6 3 2 4 4 --- ---- Idem . . ............ Variola 31 28 1 3 1 3 --- 2 1 1 ---- ---- Scarlatina 4 2 4 2 1 1 3 1 ----■ --- Tohani............. Variola 1 Februarie 22 Martie 6 5 6 5 1 1 5 4 ---- --- Idem . ............. Scarlatina 1 . 2 1 2 1 1 --- 1 1 :---• .---- Idem ............... Morbile 4 2 4 2 --- --- 4 2 -- ---- Mlajetu............. Rugeola 17 Martie 14 Aprilie 9 3 9 3 2 --- 7 3 ■----- Găgeni-Vintileanca........ Variola 8 „ 2 2 2 2 1 1 1 1 --- ---- Amaru............. Ti 6 Iunie 20 18 20 18 3 4 17 14 --- ------- Gura-Demieni . . ....... n 17 Maiii 4 3 4 3 --- --- 4 3 ---- Măgura............. n 1 Maiu 21 , 8 8 8 8 1 --- 7 8 ------ Breaza............. n 23 Aprilie 1 Iulie 23 23 23 23 8 9 15 14 --- Brădeanu............ 19 , 21 Iunie 26 24 26 24 6 7 20 17 --- Glodeanu-Sărat......... 1 » 5 Maiii 17 , 14 10 14 10 6 4 8 6 (Supliment) 27 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 3.383 DURATA EPIDEMIEI îmbolnăviți în TOTAL Morți o RemațI la 31 De-I NUMIREA BOALELOR anul 1886 XD oembre 1886 | NUMIREA COMUNELOR EPIDEMICE Data începerel Data înoetărel a ’S B. F. B. F. B. F. B. F. B. țF. Maxenul............ Variola 28 Maiii 20 Iunie 2 _ 2 --- --- --- 2 --- --- --- Pogoanele........ . . . 29 , 25 2 --- 2 --- --- --- 2 --- --- --- Tisău ............. Scarlatina 25 , 20 „ 2 1 2 1 --- --- 2 1 --- --- Smeeni...... ...... Variola 27 , 20 , 3 2 3 2 --- --- 3 2 --- Glodeanu-Cârlig......... 12 , 27 Maiii 1 1 1 1 --- --- 1 1 --- Glodeanu-Siliștea......... 12 „ 2 3 2 3 --- ---. 2 3 --- --- Odăile............. 18 Iunie 27 Iunie 7 4 7 4 1 --- 6 4 --- --- Găgeni-Vintileanca........ 17 , 19 August lâ 15 12 15 4 5 8 10 --- --- Săgeata............. 10 , 24 Iunie 7 3 7 3 --- 1 7 2 ---. ---- Măgura............. 3 „ 10 , 6 4 6 4 1 1 5 3 ---. ------ Padina............. 7 , 18 Octombre 96 79 96 79 14 16 82 63 --- ---- Lopătari 24 , 28 Iulie 6 13 6 13 3 6 3 7 --- ---- Mănesci ............ Angina-difterică 24. „ 8 13 8 13 5 5 3 8 --- ---. Boldesci............ Variola 27 , 1 August 3 2 3 2 1 ---■' • 2 2 --- Buzeu............ Morbile 1 Iulie 27 Septembre 17 11 17 11 4 3 13 8 --- ---■ Idem.............. Variola 10 , Urmeză 82 65 82 65 51 40 27 25 4 --- Viperesci............ Angina difterică 10 , 17 Iulie 2 1 2 1 2 1 --- --- --- --- Mânzălesci......'..... 19 „ 18 , 1 1 1 1 --- --- 1 1 --- --- Costesci............. 21 , 5 Octombre 17 14 17 14 13 9 4 5 --- --- Păltineni........... 22 „ 15 Septembre 8 11 8 11 3 6 5 5 --- --- Cărpiniscea ........... Variola 4 August 26 August 2 1 2 1 1 1 1 --- .--- --- Zărnesci............ Angina difterică 1 Septembre 8 Octombre 5 1 5 1 --- --- 5 1 --- --- Valea-Muscelu........... Variola 7 13 6 2 6 2 ---- --- 6 2 --- --- Scurtesci........... Angina difterică 22 29 6 13 6 13 3 6 3 7 --- --- Nicolesci............ Variola 24 Iulie 19 Iulie 3 5 3 5 ---- 1 3 4 ------ --- Păltineni............ Angina difterică 30 Septembre 14 Octombte 1 3 1 3 --- 1 1 2 --- --- Nicolesci . . . . ........ 24 1 3 1 3 1 3 1 --- --- --- --- Mizil............. Variola 10 Octombre 29 Decembre 22 33 22 33 7 12 15 21 --- --- Fințesci ............. 15 , 18 7 6 7 6 4 2 3 4 --- --- Mânzălesci ........... Angina difterică 10 16 , 9 7 9 7 4 4 5 3 --- --- Beciu............ . 11 Noembre 16 6 8 6 8 4 6 2 2 --- Gura-Teghi........... 19 28 11 12 11 12 5 4 6 8 --- Gura-Sărați........... Variola 12 Urmeză 25 22 25 25 7 4 13 14 5 4 Meteleu ........... 15 12 14 12 14 . 4 2 6 10 2 2 Blăjeni............. 5 18 Decembre 15 11 15 11 6 3 9 9 _ --- Zilișteanca . .......... 5 , 14 10 14 10 4 2 10 8 --- Jugureni .... ........ 28 26 Decembre 4 6 4 6 1 2 3 4 --- Mănesci............. Angina difterică 26 8 2 4 2 4 3 2 1 --- --- Cernățesci........... Variola 5 Decembre 16 3 3 3 3 1 1 2 2 --- Total..... 574 52C 574 52C (88 I8C 374 335 1 6 Tabelă de femeile lehuse asistate de către nudele aflate în funcțiuni publice FACERI ce La termen FEMEI LEHUSE COPII NĂSCUȚI VII MORȚI NUMIREA AUTORITĂȚILOR .i s &O £ £ o ’S £ * .2 3 5 >© a a o bD 5 o Buzei!........... Mizil............ Pl. Câmpu . . . , Buzeu. . . . ,, Slănic-Pârscov - Tohani-Sărata. 131 98 30 12 7 10 16 12 3 2 1 25 10 3 17 2 160 112 47 16 8 35 2 2 160 114 47 16 8 37 12 2 17 2 1 161 114 47 16 8 41 Tabelă de surdo-muți NUMIREA COMUNELOR Orașul Buzeu „ Mizil . . Pl. Câmpului . . , Slănic-Pârscov „ Buzăfi. . . , „ Sărata-Tohani Total Aflați la l^Ianpa- Adăogați în cursul TOTAL | Morți în 1886 Mutați din locali- Ramași la 31 De- rie 1886 | anului 1886 tate în 1886 cembre 1886 B. F. B. F. B. F. B. F. B; F. B. F. 3 1 __ 1 ■ 3 2 --- 1 --- --- 3 1 1 ; 1 ---■ --- 1 1 --- .--- --- --- 1 1 12 2 ---- 12 2 ---- --- --- --- 12 2 9 , 4 __- .--- 9 4 --- --- --- --- 9 4 53 25 --- 3 53 28 --- --- --- --- 53 28 19 10 7 3 26 13 6 4 1 --- 20 9 • 97 43 7 7 104 50 6 5 1 > 98 45 Orașul Buzefi . . . , Mizil........... Plasa Câmpului. . . „ Slănic-Pârscov , Buzefi. . . . , Sărata-Toliani. Total . , NUMIREA COMUNELOR Orașul Buzefi . . . „ Mizil . . . Pl. Câmpului . . . „ Slănic-Pârscov , Buzăfi . . . . „ Sărata-Tohani . Total . 1 1 ---r. 1 1 2 --- --- --- 1 2 A A A 4 11 2 2 4 13 1 ------------; --- --- <1 13 13 15 14 13 12 1 1 14 13 --- --- --- 14 13 16 10 6 1 22 11 8 . 6 --- --- 14 5 47|34 9 5 56 39 ~9 6 --- i--- 47 33 Tabelă de cretini câ a câ câ ■-•câ <1 B. F. câ o O ca B. F. B. F. a a B. F. B. câ c câ F. 1 § B. F. 5 2 2 1 1 2 2 1 5 4 2 2 2 1 1 1 4 4 1, 1 2 1 22 4 35 12 1 15 2 4 22 6 12 3 5 39 20 1 2. 4 1. 21 4 12 3 34 19 27 Septembre 1887 3384 MONITORUL OFICIAL Tabelă de acrele liberate de către autoritățile medicale NUMIREA COMUNELOR C^te acte s’aă eliberat Acte de auptosie Acte pentru aborturl și Acte.pentru deflorări Acte pentru sodom. Acte pentru -vulnerărl Acte pentru contusil Acte pentru constatarea Acte pentru diferite bdle Acte pentru intoxicații Acte de analisă chimică Acte pentru scutiri de 1 Totalul actelor Medici primari de Medici de plăși Mediii de urbe Medici de spital i _______---____ nascerl premature facultăților contribuțiuni județe 92 11 167 214 7 5J3 16 3 27 53 39 92 2 7 4 55 7 16 1 1 1 1 1 1 1 1 s 2 II II 1 II 1 1 9 8 1 2 19 Mizil ............... co 96 5 5 16 56 15 4 96 „A județului .......... 60 9 2 18 14 6 13 60 „ Slănic-Pârscov. ......... 119 9 1 1 1 1 1 1 1 1. 1 2 15 15 17 60 119 „ Câmpu-Sărata.......... 150 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 co 1 29 90 10 J I 1 1 1 1 1 1 , । N 1 1 1 1 1 9 150 Total ..... 503 425 180 --- 52 3 10, --- 288 454 7 104 1 1 135 1055 Tabelqțde copii găsiți Tabelă de orbi NUMIREA COMUNELOR 9881 Găsiți în cursul Total Morti.în cursul anu- | -Adoptați în cursul Rămași la 31 Decem- euBnuBjț-Bj anului ’lul 1886 | anului 1886 bre 1886 --- bJf. B.| F. B.| F. B.} F. B.| F. W NUMIREA COMUNELOR Aflati la 1 Ianuarie Adăogațl în cursul j Total Morți în 1886 |MutațI din localitate Rămași la 31 Decem- 1886 anului 1886 bre 1'886 B. F. B. F. B.| F. B.|. F. B. | F. B.[ F. Respinse ea Respinse ea bol- Numărul vitelor Numerul vitelor tăete la slabe de tăere nave dupe tăere Suma totală tăete la abatoriu abatoriu în cursul anului Sumă totală a vitelor tăete în cursul anu- în cursul anului în cursul lunei până la 1 Decembre lui 1886 1886 Decembre OBSERVAȚIUNE Boi I Vaci Viței o o Vaci 1 Viței | Bivoli ’i Boi s <5 1 Vaci 1 Vițel Bivoli | Boi Vaci |; viței 1 Bivoli Boi Vaci 'Viței 1 Bivoli 1 Boi 1 Vaci , Viței 2 14 24 1 --- 10 15 --- --- 15 24 39 1 15 03 206 3 8 991 2.142 249 10 1-054 2.348 252 18 1 Tablou de numerul născutilor, căsătoritilor și morților dupe sex ₁₈₈₆ NUMIREA PLĂȘILOR Născuți Căsătoriți *---- COMUNELOR' URBANE Morți OBSERVAȚIUNE B. F. B. F. B. F. Urbea Buzeu.......... 341 366 52 52 426 367 Populațiunea întrega a județului este de „ Mizil........... 123 134 15 15 99 100 170.000 locțiitori, plasati în 350 cătune ce for- Pl. Tohani-Sărata........ 1.215 1.081 398 398 843 781 m4ză IOO comune,-divisate în patru arondis- „ Slănic-Pârscov ........ 892 826 221 221 686 569 mente din cari duoe de munte și d'uofi de câmp; > Buzeti........... 590 586 219 219 477 444 biserici’ 15?; comuna de rose’.ință compune „ Câmpu ............ 793 710 238 238 705 661 din 19.000 snilcte. Total . . . 3.924 3.673 1.143 1.143 3.236 ~~O§2 7.597 2.2 86 6.158^^ 27 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3385 Tabelă de alienați NUMIREA COMUNELOR Orașul Buzeii ......................... , Mizil............................... Pl. Tohani................................ , Pârscov . ... ......................... „ Câmpului............................... „ Buzeii................................. Total . . • d d d câ câ B. 3 8 2 2 15 F. 1 3 2 3 d o d câ că B. F. câ 08 3 F. B.| F. B. F. B. F. B. F. 1 4 13 2 2 22 1 8 2 3 4 G 2 2 1 7 2 3 1 4 6 2 2 1 7 2 3 4 6 2 2 1 7 2 3 4 5 2 2 1 7 2 3 14 14 13 15 13 14 13 13 13 K -4 1 1 5 5 a D I3 o q & d a o s s 1 1 1 6 1 9 7 5 1 C 1 2 Tabda de femei prostituate visitate NUMIREA COMUNELOR No. femeilor prostituate a- No. femeilor prostituate a- SUMA TOTALĂ No. femeilor prostituate lip- No. femeilor prostituate ru- Din No. Resuitatul visitațiunilor Trimise la spital . flate la 1 Ianuarie 1886 flate în curBul anului 1886 site în cursul anului 1886 inase la 31 Decemb. 1886 totalul vioitatielpr femeilor aii medicale al S?au găsit femei: fost tutulor fe- meilor In bordeie Singuratice La dispensării! La domiciliu Săn^tdee Sy.philis Șancber Blenoragie Vegetați uni Alte bole 3386 MONITORUL OFICIAL 27 Septembre 1887 Tablou de mișcarea epizootielor pe anul 1886 Durata Bolnăvite Total 1 Morte 1 IneănS 1 în cursul a- 1________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 1 toșite J NUMIREA COMUNELOR Nurnirea bălei nului Data înce- Data înce- Bovine Equine I Bovine I 1 Equine | Bovine 1 Equine 1 1 Bovine | Equine perci tărei Gastro- Maiii Iunie Cioranca....... Entero-Nephrită 6 2 52 52 19 33 Căldăresci..... Scabies. . . . 14 1 11 11 1 10 Total . . . --- --- 52 11 52 11 19 1 33 10 Vice-președinte, Dr.'Nicolaid. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor Nepresintându-se concurenți la licitația ținută în Ziua de 17 (29) Septembre, pen- - tru vîndarea a 2.660 stâlpi vechi de tele- graf și anume : 184 afiați pe linia telegrafică Măgurele- Caracal, intre Islaz-Isbiceni ; 740 afiați pe linia telegrafică Măgurele- Caiacal, între Caracal-Isbiceni ; 540 afiați pe linia telegrafică Caracal- Slatina, între Caracal-Corneș; 322 afiați pe linia telegrafică Caracal- Corabia, între Caracal-Grădinele; 248 afiați pe linia telegrafică Caracal- Coiabia, între Corabia-Grădinele; 149 afiați pe linia telegrafică Slatina- Caracal, între Slatina-Corneș ; ț 16 afiați pe linia telegrafică Slatina- Gura-Slatina ; 161 afiați pe linia telegrafică Slatina- Drăgășani, între Drăgășani-Corneș. Se publică spre cunoscință generală că o nouă licitație se va ține pentru vîrZarea acestor stâlpi, în total safi în parte, în Ziua de 13 (25) Octombre în pretoriele prefecturelor de Teleorman, Romanați, Olt, R.-Vâlcea și sub-prefecturilor din Corabia și Drăgășani. No. 18.570. ₈ .1887, Septembre 23. —5 Prețul resultat la licitația tinută în Ziua de 21 Septembre, nefiind satisfăcă- tor, se publică o altă licitație pentru da- rea în antreprisă a transportului expedi- ției și de călători de la Vasluifi la Iași și vice-versa, cu condițiunile No. 11.508, publicate în Monitorul oficial No. 67 din 1887, și cu modificările din anunciul cu No. 17.367, inserat în Monitorul No. 124. Licitația se va ține în Ziua de 12 (24) Octombre 1887, atât la direcția generală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefec- turile de Iași și Vasluifi, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 post-meridiane precis, când se vor des- chide. Supra-oferte nu se primesc. Concurenții vor avea cauțiunea provi- sorie de 1.400 lei, conform menționatelor condițiuni. No. 18.774. ⁸ 1887, Septembre 2 Direcția generală a penitenciarelor Pentru darea în antreprisă a hraneiicon- damnaților sănetoși și bolnavi din peni- tenciarele Văcăresc! și Plătăresci, din ju- dețul Ilfov, pe timp de un an, începător de la 1 Ianuarie 1888 până la 1 Ianuarie 1889, s’a disposat ca, în Ziua de 24 Oc- tombre 1887, să se țină licitație publică, atât în cancelaria direcțiunei generale (lo- calul ministerului de interne), cât și la prefectura județului Ilfov, conform urmă- torelor condițiuni: Pentru sănetoși Art. 1. Se va da în tote Zilele de fie- care individ câte 950 grame mălaifi (fiind considerat ca de porumb nofi) de la 1 Oc- tombre până la 1 Aprilie; iar de la 1 Apri- lie până la 1 Octombre câte 830 grame mălaifi de individ. Art. 2. Se va da câte 190 grame fasole uscată, mazăre uscată, 315 grame cartofi în Zilele de post, adică: Lunea, Mercurea, Vinerea și în tote posturile de peste an. Art. 3. Se va da câte 190 grame carne de vacă în Zilele de dulce și câte o dată pe lună miel, în lunile Aprilie și Maifi, de vită sănătosă, calitate bună și prospătă, așa cum se întrebuințeză in comerciul din localitate pentru îndestularea publică. Art. 4. Distribuirea lor se vâ face în modul următor: în Zilele de dulce, Dumi- neca carne, Lunea cartofi, Marțea carne, Mercurea fasole, Joia carne, Vinerea fa- sole safi mazăre, Sâmbăta carne; iar în posturi de trei ori pe săptămână fasole, de trei ori cartofi și o dată mazăre. Art. 5. Câte jumetate varză acră, când căpățâna va fi mare, safi % când va fi de m Zloc, să fie de bună calitate și obliga- torifi. o dată pe septemână în posturile mari, Crăciun și Pasce, în cari Z^e însă nu se vor da alte legume. Art. 6. Câte 50 grame cepă de bună ca- litate în fie-care Zi a anului. Art. 7. Câte 30 grame sare, când nu se va da varză acră; iar ..în cașul din urma câte 15 grame. Art. 8. Câte 1 '/a gram ardeifi roșu și când va fi verde câte un fir de individ, în fie-care Zi a anului. Art. 9. Câte 64 kilogr. tărâțe pe fie- care lună la 100 de indivizi, pentru a se face borș de către arestați, și care se vor preda la începutul fie-cărei luni. Art. 10. Câte 190 grame pesce sărat în Zilele hotărîte a se mânca pesce ; iar în septemână brânzei, 5 Zile, câte 190 grame brânză și 2 Zile câte 190 grame pesce. Art. 11. Dupe posturile cele mari, pre- cum: Crăciun, Pasce și S-ta Maria se va da arestâților în săptămânele numite harț carne și Lunea; iar Mercurea și Vinerea post. Art. 12. Câte 3 decilitri vin la Crăciun; iar la Pasce pe lângă vin și câte duoe oue roșii de individ. Pentru bolnavi Art. 13. Hrana pentru arestații bol- navi se va da dupe prescripțiunile docto- rului penitenciarului, în marginile instruc- țiunilor ce sunt date de comitetul sanitar și al tratamentului ce se dă.bolnavilor din spitalele civile. Art. 14. In cas când alimentele ce se vor da, atât pentru arestații sănetoși, cât și cei bolnavi, nu vor fi de bună calitate, directorul penitenciarului este în drept a le respinge și antreprenorul va fi dator a da altele în loc; iar la din contra directo- rul le va cumpera de ori-unde și cu ori-ce preț în comptul antreprenorului, și în a- semenea cas de nu va fi mulțumit, pote apela la medic care va decide asupra re- clamâțiunei sale. Motivele respingerei însă a alimentelor se vor trece într’un proces- verbal sub-scris de director, revizuit și de medic, păstrându-se din acele articole probă, sub sigiliul directorului penitencia- rului și al antreprenorului, ca, la cas când s’ar constata că respingerea nu a fost în- temeiată, să potă fi despăgubit de costul lor. Art. 15. Alimentele se vor da în prL mirea directorului de cu seră pentru a duoa ZL la porta penitenciarului, afară de carne, care se va preda dimineța la orele desemnate, în cantitățile și felul obiecte- lor prevăzute mai sus, pe numele indivi- zilor afiați la închisore și dupe bonul di- recțiunei. Art. 16. Antreprenorul este dator a a- vea în magaziele sale proprii, care vor fi în apropiere de penitenciar, aprovisionări de producte pentru o lună, iar mălaiul pentru 15 Zile; căci în cas când se va revisui de director safi grefier acele magazii, la 15 ale fie-cărei luni, și nu se vor găsi aceste aprovisionări (afară de carne) făcute, se vor cumpera în comptul antreprenorului fără curs de judecată. Art. 17. Antreprenorul, în absența sa, este dator a lăsa un represintant al săfi, pe care ’l va face cunoscut formal direc- I .iotului penitenciarului, ca ast-fel să fie 27 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3387 MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriii, conform legei, a catedrei de gimnastică și scrimă de la gimnasiul din Folticeni, ministerul, audinu pe consiliul perma- nent al instrucțiunel, publică concurs pe a amânat vînZarea acestui imobil pentru Ziua de 10 Octombre 1887, când acest tri- bunal, sesisat de adresa primei societăți de credit funciar din Bucuresci No. 4.144, prin care arată că acest termen de 10 Oc- tombre, pentru vînZarea citatului imobil, fiind prea scurt pentru a se face afiptele și publieațiunile preveZute de art. 62 din legea creditului funciar, prin jurnalul cu No. 3.460 din 24 Iulie curent, a pre- schimbat termenul pentru 7 Noembre 1887. Se face dar cunoscut tutulorprin acestă publicațiune că, în Z^a de 7 Noembre 1887, se va vinde cu licitație publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 di- mineța, moșia Draxeni-Vechi și Noui, cu hlisa Pălădesca, Chetrosu, Valea-Hara și Lazu, proprietate a D-nei Natalia lancu- lescu, născută Obreja, situată în acest ju- deț Tutova, plasa Tutova, comuna Coro- desci, dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii de a cumpera acesta moșie vor putea lua cunoscință de condițiunile vînZerel din caetul de însărcinări ce are MONITORUL OFICIAL 3394 să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 ^ile înainte de adjudecațiune. Sarcini asupra acestui imobil, dupe ra- portul D-lui grefier, afară de acesta pen- tru care se face urmărirea, mai sunt ur- mătdrele: 25.000 lei noui datorițl D-lui Nicolae Ion dupe actul de ipotecă înscris la No. 5 din 1886 și 47.000 lei noui da- toriți D-lui lordachi Obrejadecătre D-nii Petru și Natalia lanculescu soți, dupe ac- tul de ipotecă înscris la No. 36 din 1886. Tot-d’o-dată se mai cunosce că moșia menționată este arendată ¹ -lui Constan- tin Dobrovici pe termen de 5 ani, cu con- tractul transcris la No. 122 din 1884. piua de 7 Noembre st. v. 1887, fixată pentru vîndarea sus numitei moșii, s’a aretat și în cele 2 publicațiuni anteriore ce au apărut în Monitorul oficial No. 97 din 2 August st. v. și No. 125 din 10 Septembre st. v. 1887. No. 11.291. 1887, Iulie 27. . Tribunalul Vasluiîi Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu în primul rang, sub No. 40 din 7 Iunie st. v. 1883, asupra moșiei Crasna cu tote trupurile, siliștele și pământurile din cari te compune, d’impreună cu pădurea de pe dânsa, situate în comuna Ciortești, plasa Crasna, din acest județ Vasluiâ, proprie- tatea D-lui Dimitrie C. Vidrașcu, a cerut punerea în vîndare a citatului imobil, pentru despăgubirea sa de capitalul ră- mas neamortisat din suma de lei noui 190.000, cu care societatea a împrumu- tat pe D. Dimitrie C. Vidrașcu, și de anui- tățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de 4isa societate, împreună cu procentele lor de 8 % până la achi- iare, și cari sume se vor specifica în cae- iul de însărcinări prevedut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul,prin jurnalul șeii No. 1.651 din 13 Iunie 1887, a ordonat ca vîndarea sus numitei moșii să se facă în ^iua de 30 Octombre 1887. Se face dar cunoscut tutulor prin acestă a treia publicațiune că, în ^iua de 30 Oc- tombre 1887, se va vinde cu licitațiune publică, în pretoriul acestui tribunal, la orele 10 dimineța, moșia Crasna, cu tdte trupurile, siliștele și pământurile din cari se compune, d’impreună cu pădurea de pe densa, proprietatea D-lui Dimitrie C. Vidrașcu, situată în acest județ Vasluifi, plasa Crasna, comuna Ciortesci, dupe ce- rerea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii de a cumperș acestă moșie vor putea lua cunoscință de condițiunile vindere! din caetul de însărcinări ce are pă fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 ^ile înainte de adjudecațiune. ț)iua de 30 Octombre st. v. 1887, fi- xată pentru vîndarea sus numitei moșii, s’a arătat și în cele duoe publicațiuni de vîndare ce s’afi făcut și inserat în Monito- rul oficial No. 86 din 19 Iulie 1887 și No. 126 din 10 Septembre 1887. No. 5.095. 1887, Iunie 27. —Prima societate de credit funciar ro- mân din Bucuresci, în virtutea actului i- potecar înscris la tribunalul acestui județ Vasluiu, în primul rang, sub No. 77 din 20 Octombre st. v. 1878, asupra moșiei Buhăesci-de-Jos, compusă din un trup mare și 3 trupuri mai mici, situată în co- muna Buhăesci, plasa Stevnicul, din a- cest județ Vasluiu, proprietate a D-lul Manolache Radovici, a cerut punerea în vîndare a citatului imobil, pentru despă- gubirea sa de capitalul remâs neamortisat din suma de lei noui 30.000, cu care so- cietatea a împrumutat pe D. Manolache Radovici, șizde anuitățile datorite, cheltu- elile făcute și cari se vor mal face de ^isa so- cietate, împreună cu procentele lor de 8 % până la achitare, și cari sume se vor spe- cifica în caetul de însărcinări prevedut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul seu No. 1.535 din 30 Maiii 1887, a ordonat ca vîndarea sus numitei moșii să se facă în (jiu a de 30 Octombre 1887. Se face dar cunoscut tutulor prin a- cestă a treia publicațiune că, în (jiua de 30 Octombre 1887, se va vinde cu licita- țiune publică, în pretoriul acestui tribu- nal, la orele 10 dimineța, moșia Buhăesci- de-Jos, compusă din un trup mare și 3 trupuri mai mici, proprietate a D-lui Ma- nolache Radovici, situată în acest județ Va luiîî, plasa Stevnicul, comuna Buhă- esci, dupe cererea primei societăți de cre- dit funciar român din Bucuresci. Doritorii de a cumpera acestă moșie vor putea lua cunoscință de condițiunile vîngerei din caetul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 ^ile înainte de adjudecațiune. ț)iua de 30 Octombre st. v. 1887, fixată pentru vîndarea susnumiteimoșii, s’a ară- tat și în cele duoe publicațiuni de vîndare ce s’aiî făcut și inserat în Monitorul oficial No. 86 din 19 Iulie 1887 și No. 127 din 11 Septembre 1887. No. 5.096. 1887, Iunie 27. Tribunalul Vlașca D. T. I. Negroponti, prin procurator D. Constantin Cochino, din Giurgiu, au- torisat prin mandatul legalisat la No. 10.316, în baza sentințelor acestui tribu- nal cu No. 74 și 282, ambele pronunțate de acest tribunal în 1879, remase defini- tive, învestite cu formula executorie și cari afi următorea coprindere : Tribunalul județului Vlașca No. 74. — 1879, Februarie 27. Președinția D-lui G. Stătescu, preșe- dinte ; D-nii A. Vanicu, membru; V. Râm- niceanu, supleant. Astăzi No. 5.848 din 1881, liberat pe numele D-lui Th. 0. a Eleni Ciobanu, fiind anulat, se aduce la cunoscința tutulor că acest brevet este o- prit de a mai servi la vîmjarea fabricate- lor regiei. No. 16.154. 1887, Septembre 24. 3398 MONITORUL OFICIAL 27 Septembre 1887 De arendat moșia Otesci, din jude- țul Olt, plasa Oltului, de la S-tu Gheorghe 1888, fosta proprietate a dece- datului C. I. Deleanu, compusa din locuri de arătură, islaz de pășunat vitele, livezi de pruni, vii și altele, depărtare de Sla- tina 3 ore și de Drăgășani o oră; aseme- nea de dat în tăere ca la 120 pogdne pă- dure dupe densa, avend lemne de lucru și foc, calitatea cea mai bună, etatea 40 ani. Doritorii să se adreseze în Bucuresci, la proprietar, Christ. D. Elefterescu, No. 41, strada Lipscani. Semănăturile se pot fa- ce chiar de acum. _______________________ De și până acum am purtat numele de Surcel Niculae, declar prin acesta spre cunoscința generală că de acum îna- inte me voiii numi Simion Georgescu. _____________________ rs ubsemnatul, major, aduc la cunoscința O publică că, în loc de Constantin Radu Dobrescu, cum m’am iscălit până acum în viitor mă voiii subscri Constantin Radu Mircea, dupe adevăratul nume al familiei mele. Constantin R. Mircea. Bucuresci. 1887, Septembre 26. MINISTERUL DE INTERNE Direcția Monitorului oficial și Im- primeriei Statului Se publică că în depositul acestei direcțiuni se află de vîndare RegU- • lamentai pentru punerea în a- plicare a noului eod de comerciu, pe preț de 35 bani exemplarul. Cumpărătorilor de la 20 exem- plare în sus li se acordă un rabat de 10 la sută. Direcția generală, a regiei tutunuri- lor și să,rei. Brevetul pentru tutun No. 1.439 din 1881, liberat pe numele D-lui A. I. Mi- sir, din comuna urbană Bacău, fiind anu- lat, se aduce la cunoscința generală că acest brevet nu mai pote ser^i la ' vînga- rea fabricatelor. No. 16.156. 1887, Septembre 24. Epitropia Așezămintelor BrâncovenescI Fiind-că la licitațiunea ținută în ^ina de 21 Septembre 1887, pentru exploata- rea pădurilor dupe proprietățile : Mano- lache, Sărățeni, Gângeova, Mătăsarul și Gurbănesci, precum și pentru defrișarea pâlcurilor de pădure dupe proprietățile : Gângeova și Gurbănesci, nu s’aiî presin- tat destui concurențl, epitropia publică pentru a treia oră că, în (jiua de 10 Oc- tombre 1887, orele 12 din se va ține o nouă licitație în cancelaria administra- ției, unde se pot vedea planurile, amena- jamentele și condițiunile de exploatare și defrișare în tote filele de lucru, de la o- rele 10—1 p. m. No. 497. 1887, Septembre 25. 8 public spre cunoscința generală că ’mi ț reiau adevăratul nume de familie și, în loc de Preotul Radu Dobrescu, cum m’am semnat până acum, mă voiu semna de astăzi înainte Preotul Radu Mircea. Bucuresci. 1887, Septembre 25. EVOITRESOI COTA OFICIALĂ PE DIUA DE 26 Septembre (8 Octombre) 1887 ◄ K ENDA O SCADENȚA CU BANI H ACȚIUNI SCADENȚA CU BANI GATA CU TERMEN FONDURI DE STAT