Joi ²⁴ Septembre _ Jgg? î 6 Octombre No. 137 Un Exemplar : 25 bAnî REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL JBOUmmUI IN REGATUL ROSĂMIEl - 36 lei pe an; 20 lot pe 6 luni Abonamentele încep din ânUia a fie-carel luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRATNETATE: CO lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBLICAȚ1UNILE JUDICIARE SE PLĂTESC: PAnă la 50 linii, 5 let; mal lungi de 50 linii 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit ca și publieațiunile, dupe lungime. PREȚUL ANUNCIURILOR : 30 bani linia de 30 litere. — A duoa inserare și mat multe, 20 bani Mia. DIRECȚIA MONITORULUI SI IMPRIMERIEI STATULUI Bucuresci- Bulevardul-Independinței -Bucuresci j 1NSERȚUMLE ȘI RECLAMELE SE PLĂTESC: Ântdia ingerare, 60 bani linia: cele-alte, 30 bani linia. Ciîajiuaile de hotărnicie, 60 b. linia. Pnblica^nnile primarilor și comitetelor, 60 bani linia. 0 SUMAR PARTE OFICIALA— Ministerul de interne: Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Decrete. PARTE NEOFICIALA — Solemnitatea des- chidere! anului judiciar 1887—1888, la curtea de apel din laș! — Depeșî telegrafice — Buletin sanitar — Buletine meteorologice — Diverse — Raport. Anunțiur! ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 23 Septembre Bf MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 2.221 din 21 Septembre 1887, în urma propunerel fă- cută prin raport de D. m’nistru secretar de Stat la departamentul de interne, D. D. Moruzi, actual administrator al plășei Sulina, din județul Tulcea, este numit, pe țliua de i Octombre 1887, în funcțiunea de director la prefectura județului Olt, în locul vacant. Prin decretul regal cu No. 2.208 din 21 Septembre 1887, în urma propunerel fă- cută de același D. ministru, prin raportul cu.No. 5.620, D. N. Puțiureanu este nu- mit în postul de director al arestului pre- ventiv din județul Teleorman, în locul D-lul N. Codrescu, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.215 din 21 Septembre 1887, în urma propunerel fă- cută prin raport de același D. ministru, D. Eugeniu Culcer este numit în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plășei Gilort, din județul Gorj, în locul D-lul Ștefan Di- mitrescu. MINISTERUL CULTELOR ȘJ INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Prin decretul regal cu No. 2.202 din 18 Septembre 1887, dupe propunerea tă- cută de D. ministru" secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel pu- blice, prin raportul No. 13.018, D-șora Eufrosina Oarda se numesce stib-direc- tore la asilul «Elena Domna, în locul vacant. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucră- rilor publice cu No. 7.887; Avend în vedere încheierea consiliului general al județului Dâmbovița, din 12 Noembre 1886; In virtutea art. 10 din legea drumurilor, Am decretat și decretăm : Art. I. Drumul Ghinesci-Braniștea, fi- xat prin traseul votat de consiliul general, se clasdză între căile vicinale ale județului Dâmbovița. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Castelul Peleș , la 18 Septem- bre 1887. CAROL Ministrul lucrărilor publice, P. S. Aurelian. No. 2,205. CAROLI, Prin grația luî Dumnezeii și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru 'secretar de Stat la departamentul lucră- rilor publice cu No?8.ooo; In virtutea art. 28 din regulamentul pentru administrațiunea fondului de '/₂ % al porturilor d'a-lungul Dunărei, Am decretat și decretăm : Art. I. Se aprobă de Noi jurnalul con- siliului de miniștri cu No. 31, încheiat în ședința de la 12 Septembre 1887, relativ la resultatul licitațiunel ținută pentru exe- cutarea și pereierea malului Dunărei din portul Turnu-Severin. Art. II. Autorisăm de a se încheia con- tract cu D. I. B. Cantacuzen, care a ofe- rit prețul cel mai avantagios pentru exe- cutarea lucrărilor sus menționate, lăsând un scăcj^mânt de 1 leu 50 bani la sută din prețurile devisului în sumă de lei 240.000, și reducend ast-fel valdrea lucrărilor de contractat la 236.400 lei. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui" decret. Dat în Castelul Peleș, la 21 Septem- bre 1887. CAROL Ministrul lucrărilor publice, P. S. Aurelian. No. 2.211. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucră- rilor publice cu No. 8.008 , Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi jurnalul con- siliului de miniștri cu No. 27 din 12 Sep- tembre 1887, relativ la determinarea au- torităței căreia urmeză a se reservă drep- tul de a da permisiuni pentru stabilire de debarcadere, biurourl, magasii și alte con- strucțiunl necesarii operațiunilor de im- portări yi exportări din porturi. §312 Art. II. Tdte cererile pentru dobendire de locuri în porturi, în trebuințele sus men- ționate, se vor face prin intermediul comi- tetelor porturilor respective, cari, luând avisul căpitanilor de porturi și deliberând asupra lor, le vor înainta ministerului lu- crărilor publice și acesta singur se va pro- nunța asupra acordărel saii neacordărel permisiunilor solicitate. Concesiunile ce s’ar acorda nu vor putea fi alt-fel, de cât cu titlu de provisorii și cu condițiune că guvernul să le pdtă revoca orl-când ar crede de cuviință și fără nici un drept de despăgubire către impetranțl. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 21 Septembre 1887. CAROL Ministrul lucrărilor publice, P. 8. Aurelian. No. 2.212. FART E N E 0 F i CIA L A Bucuresci, 23 Septembre La 1 Septembre a avut loc des- chiderea solemnă a curței de apel din Iași, sub președința D-lul Geor- ge Liciu, prim-președinte. Cu acostă ocasiune D. Eugenia N. Donici, pro- curor de secție pe lângă acea curte, a rostit următorul discurs de rein- trare : RESPONSABILITATE SI CRIMINALITATE TEORIA VECHE SI TE0B1ELE NOUJ Domnule prim-președinte, Domnilor magistrați, Când un om este tradus înaintea justi- ției sub inculparea că ar fi săvârșit un fapt pedepsit de lege, trebue să cercetăm mai ântâifi dacă faptul s’a perpetrat ma- terialmente, și dacă inculpatul este auto- rul lui, apoi, când asupra acestor 2 punc- turi nu remâne înduoială, să ne întrebăm dacă i se pote imputa moralmente și le- galmente faptul constatat ca săverșit de densul, cu alte cuvinte, dacă în momentul când ’l-ațexecutat avea deplină cunos- cință despre ceea-ce făcea și se bucura de întregă sa libertate, safi, din contra, inte- ligența ’i lipsea cu desăvârșire, ori în parte, sau voința ’i era anihilată ori influențată; în fine să examinăm tote circumstanțele fie inherente faptului, fie relative la per- sona inculpatului, pentru-ca ast-fel nu- mai în urmă să putem declara dacă este responsabil, până la ce grad, și să ne pro- nunțăm asupra culpabiliiăței sale. ____MONITORUL OFICIAL___________________ Aceste probleme, a căror soluțiune este atât de grea, se impun nu numai judecă- torului însărcinat cu aplicarea legei .au juratului chemat a se pronunța pe con- sciința sa, dar întregei societăți, care, in- tere ată de a apăra viața, onoiea și ave- rea membrilor el, este obligată a ține se- mă de tdte căușele fisiologice, psyhologice și sociale, cari produc delictele și deli- quenții, în scop de a găsi remediele cele mai eficace și mai salutarii, nu numai pentru a corige și moralisa pe aceștia, dar tot-d’o-dată și mai cu semâ pentru a’i pune în imposibilitate de a săvârși alte fapte rele, prevenind crimele și delictele, atât prin mesuri sociale generale, cât și prin mesuri speciale și individuale. Astăzi când în urma progresiunei cre- scânde a crimelor în senul societăței eu- ropene, chestiunile de criminalitate sunt pretutindeni la ordinea (jilei; când pe lângă scola veche basată pe vindicta so- cială, pe expiațiune și pe liberul arbitru, s’a ivit o scolă nouă așa numită de ân- thropologie criminală, ce se întemeiază pe principii decurgând din experimentațiuni, am crezut că o lucrare circumscrisă, bine înțeles, în micul cadru ce permite un dis- curs de deschidere, care tratând într’un mod general despre responsabilitate ast- fel cum este admisă în teoria spiritualistă a dreptului penal modern, ar atinge și te- oriele noui susținute de atâția omeni de sciință iluștri din Italia, Francia, Germa- nia, etc., n’ar fi cu totul lipsită de interes pentru noi juriștii, judecători sau advo- cațl, cari, având a aplica în mare parte legi luate din alte teri, căutăm a ne ține în curentul mișcărilor și progreselor ce le face acolo sciința dreptului. Materia pe care ’mi am propus a o trata comportă o desvoltara forte întinsă, însă pentru duoe motive, am căutat a o res- trânge, mai ântâifi pentru a nu abuza de bine-voitorea atențiune ce eram să soli- cit de la D-vostră, apoi, din causa scurtu- lui timp de care am dispus, dupe întorce- rea mea din străinătate, unde am stat o mare parte din vacanță pentru a ’mi că- uta sănătatea, și vă rog să luați acestă împrejurare în considerațiune pentru a aprecia cu indulgență silințele ce mi le-am dat. M’am mulțumit ast-fel să tratez din- tr’un punct de vedere general caracterele responsabilităței, elementele intențiunei criminale și căușele cari o suprimă, o mic- șoreză safi o agraveză ; vorbind de crimi- nalitate ml-am permis a ve aduce câte-va date din statistica altor țări, pentru a vă putea semnala, cu ajutorul cifrelor, pro- gresele recidivei, și trecând la descoperi- rile sciințifice datorite anthropologiei, m’am încercat a vă pune în vedere o mică parte măcar din cunoscințele mănose și din învățămintele de tot felul cu care a- ceste duoă sciințe, anthropologia și statis- tica, tind a înbogăți dreptul penal modern. Este un principii! stabilit, atât în drep- tul roman cât și în legislațiunile moder- 24 Septembre 1887 ne, ca acel care prin faptul săfi causeză altuia un prejudicii! e dator să ’lrepareze; • acest principii!, emanațiune directă a re- galelor echitățel și a dreptului natural, piimesce ușor aplicațiunile sale, când e vo-ba de daunele reale ocasionate perso- nei lesate prin acel fapt, căci în genere ele se pot lesne aprecia; apoi nu e necesar ;â fie neapărat resultatul unei intențiunl răd-voitore: o imprudență, o greșală încă ajunge pentru a motiva responsabilitatea agentului, când vatămă pe cine-va. Nu mă voifi opri asupra chestiune! re- parațiunilor civile; să ’mi fie permis nu- mai a Zice că, dacă sub punctul de vedere teoretic ea se deslegă'¹ ușor, valorea ei practică, în schimb, e aprope nulă, dir causa deficultăței în genere de a realisa desdâunârile, pe cari legea le prevede și judecătorul le acordă. S’a cercetat de cri- ni inaliști cari ar fi midldcele cele mai bune pentru a obține aplicațiunea reală a principiului enunțat mai sus, și în con- gresul de anthropologie criminală, care s a ținut la Roma în Noembre 1885, dupe lungi și interesante discuțiunl, in cari unii dintre oratori susțineai! că reparațiunile civile nu trebue să fie numai considerate ca echivalentul pagubei causate părței lesate, ci și ca un mijloc de apărare so- cială, preventiv și represiv în contra de- lictului , s’a formulat o propunere tinzând a asimila desdăunările cu amenda și a ad- mite reducerea parțială numai a pedepsei în schimbul achitare! daunelor înainte safi în urma condâmnațiunei, iar în cas de insolvabilitate a constrânge pe delicuenți la lucru în penitenciar ; tote acestea cu îndatorire pentru ministerul public de a urmări, pentru judecătorul de a hotărî din oficifi, iar pentru administratorii în- chisorilor, de a realisa, din produsul mun- cei, reparațiunile civile. O atare soluțiune, destinată a da o aplicațiune practică ne- cesitățel reparațiunilor civile, este de sigur în contrazicere cu principiele dreptului penal modern, deci nu trebue considerată de cât ca un desiderat pentru momentul când s’ar reforma codicele astăZi în vi- gore. Vin la partea principală a subiectului mefi, la responsabilitatea ce contracteză, prin faptul săfi, delicuentul față cu socie-. tatea. Am Zis mai sus că cel ce causeză altuia un prejudițifi trebue să ’l. repare : pe acest principii! se baseză și sistemul modern de represiune, căci se susține că în cașul când unul safi mai mulți dintre membrii ei sunt vătămați în corpul, in drepturile, în onorea lor, victima princi- pală este societatea, corpul social, care nu se pote desvolta, nu pote merge la finele săfi, dacă unul din indiviZii safi atomii, din cari se compune, este distrus safi le- sat printr’un fapt criminal, și prin ur- mare că reparațiunea datorită acestuia nu coprinde dar pe aceia ce se cuvine socie- tățeî și care consistă în durere (itoivij), în suferință. In genere un fapt pentru ca să potă fi MONITORUL OFICIAL 24 Septembre 1887 declarat imoral saă contrar legilor (lucru care adese-ori nu e acelaș) trebue să fi fost comis cu intențiune ; în adever, ceea ce formeză caracterul moral al faptului încriminat și ’l supune la pedepsă sau ’l face nevinovat, este scopul, pe care și ’l propune agentul când ’l săvârșesce, inten- țiunea, care precum vom vedea mai in urmă pote fi perfectă sau imperfectă. Ea constitue criminalitatea faptului și culpa- bilitatea agentului. Să ne dăm dar sema mai ântâiu, de elementele din care ea se compune, de caracterele ei, pentru a pu- tea vedea sub ce condițiuni se pote im- puta cui-va un fapt, când trebue cine-va declarat responsabil. A trece saă a pune pe semă saă în so- cotela cui-va un fapt, a i-’l imputa '(de la latinescul puto, imputo, in-puto) însem- neză, a declara că el este prima causă, causa morală a acelui fapt; ceea ce se cere este ca omul, care a fost causa materială să fi ' fost și causa morală a faptului, fie că a- cesta a fost bun, reu sau indiferent; aces- tă condițiune însă, ajunge ea pentru a i-’l imputa legalmente ? Nu, căci pe lângă imputațiunea fisică, care i se face delicu- entului, int pe hârtie .... --- VALORI DIVERSE Petersburg . . 3 luni Scrisuri funciare rurale. Belgia .... 3 luni Idem urbane..... „ .... (scurt) Idem orașului Iași. . . Elveția .... 3 luni Obligațiunile casei pen- Italia.....3 luni siunilor....... Director 3 IMPRIMERIA STAr pUD^1 N. T. ORĂȘANU