No. 124 UN EXEMPLAR : 25 BANI Duminică, 6 (18) Septembre 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL fotul musEmiui in regatul romanei : 86 W pe an; 20 lei pe 6 lunL 'Abenamaatala Încep din anteia a âe-cftraia 1ud&. rRKTlUL ABONAMENTULUI PENTRU 8TRAINETATE: 60 lei pe au; 86 lei pe 6 luni. Abonamentele ee pot foce la biurourile poștale. fUBUCATIDNILE JUDICIARE SE PLĂTESC i Pânâ. la 60 Huli, 6 lei; mai lung! de 60 linii 10 lei Ori-ce alte acte introduse In ele se plătesc deosebit cn. și publicațiunile, dupe lungim». PRETIUL ANUNOLURILOR. 30 bani linia de 30 Utere,—A duoa inserare șl mal multe, 20 banllin 1 a DIRECȚIA MONITORULUI El IMPRIMERIEI STATULUI Bucnresci. Bulevard ul-Independințel INSERT1UMLB 81 RECLAMELE SE ?LATOC Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte. 80 b. xm* Citaț-iunile de hotărnicie, 60 b. linia. Pnbllraținnîle primăii^H' gi ^miteteh» «O h i^nL- SU M R PARTE OFICIALA — Ministerul de interne: Decrete— Rapdrte— Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Prescurtare de decret. PARTE NEOFICIALA —Solemnitatea deschi- dere! anului judiciar 1887—1888, la curtea de apel din Bucuresci — DepeșI telegrafice — Bu- letine meteorologice. AnunțiurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PAR T E OFICIA LA Bucuresci, 5 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voințₐ națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 11.851; Pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Spe- riețeni, din județul Dâmbovița, se disolvă pentru motivele aretate în sus citatul ra- port. D-nii Radu Constantinescu, Marin Ion Ciolcă și Dragnea Lăzărescu se numesc în funcțiunea de membri al comisiunei interimare. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 1 Septembre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaid- Bo. 2 J35. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Dâmbovița, prin raportul cu No. 4 620, comunică că afa- cerile comunei rurale Speriețeni sunt ex- puse a se compromite, neavend cine să le administreze, căci primarul și ajutorul, singurii dintre membrii consiliului cu sci- ință de carte au demisionat din acele funcțiuni și în calitatea lor de consilieri, pe care o păstreză, refuză ori-ce serviciu comunal. Un alt consilier încetând din viață, cel-alți duoi sunt în neputință de a în- locui pe primar și ajutor, nesciind carte, ast-fel că interesele comunei stau în pă- răsire. Subsemnatul, pentru aceste motive și în interesul de a face să înceteze acestă stare de lucruri vătSmătore administra- țiunel comunale, are on6re de a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pen- tru disolvarea acestui consiliu comunal și numirea D-lor Radu Constantinescu, Marin Ion Ciolcă și Dragnea Lăzărescu în funcțiunea de membri ai comisiunei interimare Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel V6stre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 11.851. 1887, August 31. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, săntiate . Asupra raportulu’ ministrului No?;ru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 11.854; Pe basa art. 29 și 30 din legea’comu- nală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale^Gău- rile, din județul Putna, se disolvă pentru motivele arState’înjsus^citatul raport. D-nii Dimitrie Grosu, Toader Potop și Gheorghe Chișmogă se numesc în func- țiunea de membri al comisiunei interi- mare. Art. II. Ministru Nostru" secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 1 Septembre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 2.138 Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect de Putna ml comunică că actualul con.-iliu al comunei Găurile, prin negligență și rea conduită, compromite interesele comunei. Ast-fel cu strângerea veniturilor din taxele băuturilor spirtudse a însărcinat pe unul din cârciumaril comunei. Cele-alte afaceri comunale, precum: m&urile prescrise de legea poliției ru- rale menite a garanta siguranța publică, înființarea cimitirului, activarea lucrăreî șoselelor sunt lăsate la voia întemplărei, pentru că membrii consiliului, neținend semă de îndatoririle ce misiunea lor le impune, nu voesc câtuși de'puțin a se o- cupa de admistrațiunea trebilor comu- nale; iar primarul, singurul dintre con- silieri cu sciință de carte, pe lângă că e negiigent, are și o rea conduită în so- cietate, Subsemnatul, avend în vedere că dacă acest consiliu comunal s’ar mal tolera în capul afacerilor comunale, acestea vor fi grav compromisej 3016 MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1887 Lipsa de control din partea consiliu- lui comunal la perceperea veniturilor co- munale a dat loc ca la bâlciul anual ce se ține în atea comună în filele de 24-30 Iunie, perceptorul, de conivență cu pri- marul și notarul, să per. epă taxa de la neguțătorii ambulanți fără să libereze chitanțe din registrul respectiv, ast-fel că comuna a fost frustrată cu o mare parte din acel venit. Afară de acestea, ajutorul de primar, care are datoria de a veghea la manți- nerea bunel ordine in comună, însuși el a bătut și rănit grav pe un guard câm- pen al arendașului și amenințându’l, fapt pentru care s’a'dat judecățel. Subsemnatul. în vederea motivelor ex- puse mal sus și pe basa art. 29 și 30 din legea comunală, are onore de a ruga pe Majestatea Vostră să bine-voiască asem- na ală urat 1 proiect de decret pentru di- solvarea acestui consiliu comunal și nu- mirea D lor Constantin Popovețu, Nae Roșea și Nae Stănescu în funcțiunea de membri al comisiunel interimare. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihalu. No. 11.855. 1887, August 31. CAROL I, Prin grația lui Dumnetjeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nosuu secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 11.856; Pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Pun- tea-de-Greci, din județul Dâmbovița, se disolvă pentru motivele arState în sus citatul raport. D-nii Stoian Marcu, Toma G. Maz- dracu și Dumitru Toma se numesc în funcțiunea de membri al comisiunel in terimare. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 1 Septembre 1887. CAROL Ministru de interne, R du Mihriii. No. 2,140. Raportul D-lui ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Dâmbovița ’mi comunică ca la inspecțiunea făcută în Pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală, are ondre a ruga pe Majestatea Vdstră să bine-voiască a semna alătura- tul proiect de decret pentru disolvarea acestui consiliu și numirea D-lor Dimi- trie Grosu, Toader Potop și Gheorghe Chișmogă în funcțiunea de membri af comisiunel interimare. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel V6stre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihalu. No. 11.854. 1887, August 31. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege ai României, La toți de față și viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 11 855 ; Pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală , Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Greci, din județul Dâmbovița, se disolvă pentru motivele aretate în sus citatul raport. D-nii Constantin Popovețu, Nae Roș- ea și Nae Stănescu se numesc în funcțiu- nea de membri al comisiunel interimare. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret Dat în Castelul Peleș, la 1 Septembre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. Nu. 2.139. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect de Dâmbovița. prin rapor- tul cu No 4.665, me informeză că mem- brii consiliului comunei rurale Greci se abat de la datoriile lor și lucreză în de- trimentul intereselor comunale , dupe cum resultă din faptele descrise mâl jos. Comuna fiind acționată în judecată de un locuitor numit Sotir Niculae, cerend a i se plăti o sumă de lei 727, bani 57, ca salariu pentru funcțiunea de percep- tor ce a ocupat în anul 1881, și pentru care chiar de atunci s’a liberat ordo- nanța de plată No. 122, autoritatea co- munală, în loc de a se presinta înaintea justiției spre a susține dreptățile comu- nei, a lăsat ca procesul să se judece în lipsă N’a usat cel puțin nici de dreptul de oposițiune și apel, ast-fel căjsentința devenind executorie, «jisul consiliu s’a ’> mărginit numai a dispune să se facă plata. . comuna rurală Puntea de Greci a con- statat că membrii consiliului comunal, ne- fiind pătrunși de îndatoririle ce misiunea lor le impune, nu se ocupă câtuși de pu țin de interesele comunei, lăsându-le a fi conduse numai de primar, care^ profi- tând de lipsa de control din partea con- siliului comunal, caută prin t6te mi^!6- cele a le exploata în profitul s2u perso- nal Ast-fel și-a însușit însemnate sume de bani din liberarea biletelor de identitate la 52 țigani nomadl și din taxele bilete- lor pentru vîncjSrl de vite și extracte de acte civile. Aprimit de la un fost percep- tor lei nq în comptul sumei ce datora co- munei, fără să ’I trecă în jurnalul de. casa banilor; iar unul alt perceptor ’I-a libe- rat certificat că nu datoreză comunei nici un ban, pe când din încheierile co • mitetuluî permanent s’a vS^ut câ dato - reză lei 194. Pentru tote aceste fapte, încheindu-se cuvenitele acte de constatare, primarul 1 s’a dat judecățel. I Subsemnatn’, avend în vedere că da- că acest con.*, u 1 se va mal tolera în func- țiune. interesele comunei vor fi grav compromise, pe basa art. 29 și 30 din leg^a comunală, arc onore a ruga pe Ma- jestatea Vostră să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret pentru di- solvarea acestui consiliu comunal și nu- mirea Dior Stoian Marcu, Toma G. Mazdracu și Dumitru Toma în funcțiu- nea de membri al comisiunel interimare. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel V6stre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, 1 Radu Mihaifi. i No. 11.856. 1887, August 31. j CAROL I, I Prin grația Iu? Dumnezeu și voința ¹ națională, Rege ai României, I La toți de față și viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru ! secretar de Stat la departamentul de in- | terne sub No 11-857 ; ¹ Pe basa ar:. 29 și 30 din legea co- munală, I Am decretat și decretăm: i Art. I. Consiliul comunei rurale Secuiu din jdețul Dolj, se disolvă pentru moti- I vele arătate în sus citatul raport. । Art. II. Ministru Nostru secretar de 1 Stat la departamentul de-interne este în. sărciriat cu executarea acestui decret. j Dat în Castelul Peleș, la 1 Septembre ' 1887. CAROL Mittistru de interne, Radu Mlhaiu. No. 2.141. 6 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3017 Raportul D-lul "ministru de interne către M. S. Regele, Sire, D prefect al județului Dolj comunică că in administrațiunea comunei rurale Secuiu există o complectă desordine da- torită numai membrilor consiliului co- munal, cari, în loc să sprijine interesele comunei, caută a le paralisa. Căușele, cari fac pe consilieri a ține o asemenea atitudine, sunt neînțelegerile ivite între denșii și dorința ce’fie-care are ,de a ocupa funcțiunea de primar. De cât-va timp nu numai că nu voesc a’ajuta’pe capul comunei în realisarea diferitelor necesități reclamate de inte- resele locale, dar caută a’l împedica chiar în -’executarea disposițiunilor ce se iau de administrație, îndemnând pe locuitori a nu se supune legilor și ordinelor in- structive pe cari sunt chemați a le exe- cuta. cirintențiunea'de a face ca prima- rul care'.feste cel mal apt^dintre eî, să se retragă, ceea ce aii și reușit, punen- du’l în posițiune să demisioneze, și în locul căruia au ales, contra legei, pe Stan T. Ciucu, care nu scie carte Subsemnatul, în vederea motivelor expuse mal sus și pe basa art. 29 din le- gea comunală, are onore a ruga pe Ma- jestatea Vostră să bine-voiască a semna alăturatul proiect de'Jdecret pentru di- solvarea acestui coniiliujcomunal. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne. R. Mihaiu. No. 11.857. 1887. August 31. Prin decretul regal cu No 2.134 din 1 Septembre 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, și pe basa art. 30 din legea comunală, D-nil Dumitru M. Conea, Niță Florea și Stan Grigore s’au numit membri în comisiu- nea interimară a comunei rurale Mihă- esci-de Sus din județul Olt Prin decretul regal cu No. 2.136 din 1 Septembre 1887, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, și pe,basa art. 30 din legea comunală, D-nil Nicolae -Diculescu, Dincă Păunescu și Tudor loan Mălăescu s’au numit membri în comisiunea interimară a comunei ru- ! rale Ișalnița din județul Dolj. MINISTERUL DE RESBEL J — Prin decretul regal cu No. 2.040 din 1 August 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, prin raportul cu No. 16.115, sa acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint ser- gentulul-adjutant Lemnaru loan din re- gimentul 2 artilerie, pentru 12 ani de ser- viciu neîntrerupt în gradul de sub-oficer, calculat înduoit timpul de campanie, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie-care an, ce i se va plăti, cu începere de la 1 Au- gust 1887, din fondurile casei de dotație a armatei, conform art. 72 din legea’de re- crutare, promulgată la 17 Noembre 1882. PA SETE NEOFICIALA Bucuresci, 5 Septembre Marți, 1 Septembre 1887, cur- tea de apel clin Bucuresci a ținut audiența sa solemnă cu .ocasiu- nea începere! anului judecătoresc 1887 — 1888. D. prim-președinte Adolf Canta- cuzino a declarat audiența des- chisă și a dat cuvântul D-lul pro- curor-general. D. S. Populeanu, procurorul-ge- neral al curței, a rostit următorul discurs: Domnule prim-președinte, Domnilor consilieri, .Legea organisațiund judecătoresc! meobligă,cu reînceperea anului judiciar, a pronunța un discurs, vin dar astăzi a solicita de la D-vdstre indulgența întru îndeplinirea acestei datorii, rugânduvă tot-d’o-dată să treceți cu vederea insu- ficiența mea. Cu aresta ocasiune ’mi am propus, D-kr, a ve întreține puțin și într’un mod fdite succint asupra însușirilor cari sunt podoba magistratului. Basa necesară a ori-cărei societăți este justiția; eagaranteză drepturile fie- căruia- și asigură tot-d’o-datăriiniștea familielor și pacea interioră a.națiunei. Pentru ca densajsă fie la'înălțimea ei trebue încredințată unor omeni luminați în știința dreptului și dorinței d’a face binele. Nici o misiune rn?.i înaltă nu pdte exista de cât aceea de a distribui justiția într’o țâră înzestrată cu instituțiuni li- bere, în care ori-ce cetățăn se supune ! legei. Magistratul numai prin sfințenia cu care ’și hndepiinesce țdatoriele sale pote să impună respect. Pus într’o po- sițiune simplă și modestă, el este supus la aceleași legi și la aceleași îndatoriri cajtoțf jcei-alți cetățeni și nu se pote deosebi de cât prin caracterul șefi și prin devotamentul cu care ’și îndeplinesce misiunea. îndatoririle unui magistrat sunt nu- merose și grele, și din tdte. funcțiunile dintr’un Stat, pote câ nici una nu cere ca omul să întrunescă într’ensa mai multe calități și mai multe virtuți. Nu înțeleg, D-lor, a vorbi de morali- tate, de probitate, nici de integritate; aceste calități se impun ori-cărui om, dar sunt datorii mai înalte ce se pre- sintă îu vii. ța magistratului, împregiu- rări unde magistratul este nevoit a se apăra și a lupta ca să nu fie influențat prin impresiuni de natură a rătăci jus- tiția. De multe ori părțile interesate în procese într-buiuțeză mijloce puțin de- licate pentru a câștiga causa, nu se tem de nimic pentru a dobândi favdrea ju- decătorului. Magistratul integru, con- sciincios și imparțial calea în piciore tdte solicitările ce ’i vin, și lupta cu tă- rie ca să biruiască acele rugăciuni; și ceea ceeste maidemn pentru densul, este cu el nu se muițumesce de a vedea unde este adevărul, numai în ceea ce ’l pri- vesce, ci iubesce dreptatea așa.de mult, în cât se luptă pentru ea, și pune toțâ silința ca să o facă sâ triumfe. Hotărîrea nestrămutată de a ’și face datoria întregă, este o calitate fdrte ne- cesară unui magistrat. Dupin ^ice în- ti’unul din faimosele sale discursuri la înalta curte de casație din Paris: „că ma- gistratul trebue să ’și găsescă puterea în sine însuși, să se sprijine pe consci- ința sa și să aibă curagiul să se ridice mai sus de cât pasiunile omenesc! ca să le combată și să le biruiască*. Consciință ’i face tare pe magistrat, el nu ascultă de cât convincția sa și scie să respingă cererile nedrepte ce i se fac, și să primescă tot- d’a-unape cele drepte și adevărate. Negreșit, el va ține semă de slăbiciunile omenesc!, dar trebue să aprecieze faptele, nu dupe capriciile și afecțiunile sale, ci dupe legea care este chemat să o aplice. Acăstă tărie, magistratul nu o pd.te găsi de cât printr’o perfectă cunoscință a legilor, căci daca nu ar avea-o, atunci nu ar putea avea idei exacte asupra tot ce este permis sad oprit. 0 inteligență dreptă și consciință unui om cinstit nu sunt de ajuns, mai trebue și sciința ju- ridică necesară pentru a deslega cestiu- nile grele car! ’I sunt supuse, fără a ur- ma numai considerație ni de echitate. D-vostre sciți bine, D-lor judecători, că echitatea este așa de periculdsă că trebue câte o-dată luptă în contra ei;, ea 5 nu este așa de rigurdsă ca.dreptul, este 3018 MONITORUL OFICIAL influențată mai mult de împregiurări și pe nesimțite atrage pe judecător și ’l rătâcesce. De aceea, nn judecător nu tre- bne să alerge la principiile de echitate de cât atunci când se vede pus tn impo- sibilitate că cn sciința dreptului nu pdte descoperi adevărul; dar afaiă de aceste rari împregiurări, considerațiuni de e- chitate nn trebue să »xiste pentru jude- cător, căci atunci ar pune, în locul legei scrise, inspirațiunile sale tot-d’a-una ne- sigure și te expune a li se critica hotă- rîrile ce le ar da. Hotârîrea judecătorului trebue să fie atât în materie civilă cât și penală ex- presiunea adevărată a legei. Legea pe- nală, basată pe ideile cele mai înalte de justiție și de interes social, este atât de blândă pe cât *i-aiî permis’nevoile soci- ale; pedepsele sunt gradate în modul cel mai moderat; o dispoziție specială mai permite judecătorului să Ie scadă și mai mult, însă nu trebue ca, printr’un exces de bunătate, judecătorul să dea hotărîri cari să lovescă in autoritatea legei care este chemat să o aplice, căci pedepsele prea mult slabe ar aduce crescerea de- lictelor. Prin urmare, magistrații trebue să arate tărie; dacă dânșii sunt tari, in- spiră respect și intimidăzâ pe cei răi în- tr’un mod satisfăcător; dacă sunt slabi, perd ori-ce autoritate și ori-ce prestigii. Datoria magistratului este de a fi sever. Tote interesele mari ale societăței sunt încredințate lui, și cu cât legile nostre sunt mai blânde, cu atât trebue aplicate mai exact. Slăbiciunea, în fața crimina- lilor, ar fi un pericol pentru societatea întregă. Departe de mine ideea, D-lor, de a nu admite nici un fel de milă; un magistrat sever nu are nevoe de a fi fără mi'ă, fie el ori cât de sever, fără ca printr’acesta să ’i lipsescă indulgența. Moderațiunea este o calitate esențială pentru un magistrat; el nu trebue nici o-datâ să fie împins de supărări contra acelora cari le reclamă dreptatea. Stă- pân pe averea, pe onorea și libertatea cetățenilor, nu pdte să dea o dreptate adevărată imparțială, daca nu este în stare să păstreze sângele rece. Hotârîrile lui trebne date cu acel sânge rece, tre- bue cu mare băgare de semă să țină compt de tdte împregiurările cari în- congiur faptele supuse apreciere! lui, fără ca sâ fie influențat nici de veri-un interes, nici de veri-o patimă. Acest sânge rece și acestă modera- țiune, D-lor, dacă sunt trebuincidse tu- tulor acelora cari iad parte la distribu- irea justiției, ele sunt importante mai cu semă procurorilor, membrilor minis- , tecului public, pentru câ ei iaâ o parte mal activă la viața publică. Intr’adevăr, lor le-a încredințat legea inițiativa în urmăririle criminale; lor le-a încredin- țat onorea de a lua cuvântul în numele societăței pentru a cere pedepsele în contra criminalilor; de aceea dânșii tre- bue să fie moderați, calmi și cu sânge rece, să resiste dorinței de a obține suc- cese oratorice, ceea-ce pdte deveni pen- tru dânșii un adevărat pericol. Ei trebue să cerceteze într’un mod scrupulos, fără pasiune, fără ură și fără hotârîre luată mai înainte, afacerile cari le sunt în- credințate, fără a avea alt scop de cât de a descoperi adevărul și de a nu co- mite veri-o erdre. Grija procurorului, când începe o urmărire contra unui in- culpat, trebue să fie neobosită, răbdarea lui nesfârșită și moderațiunea tot-d’a- una egală. Representantul ministerului public trebue să se mârginescă numai și numai a descoperi adevărul. Acesta este calea pe care trebue să mergă un procuror consciincios și pătruns de misiunea care ’i este încredințată, să fie bine pătruns de demnitatea fnncțiunel sale, fără care nu pdte avea autoritate morală, nici a- devărata considerațiuni necesară înde- plinirei mandatului lui. îndeplinirea datorielor sale face, D-lor, pe un magistrat ca să fie demn deposi- țiunea sa și respectat de toți. Acela care se devotăză la studiul legilor și la dis- tribuirea justiției ia asupra lui o mare responsabilitate, și numai magistratul care este bine pătruns de înălțimea mi- siune! sale pdte bine înțelege cât e de mare acea responsabilitate. Sentimentul demnităței susține pe magistrat în gre- lele sale lucrări și’I permite de a înainta mereâ cu siguranță spre descoperirea adevărului și triumful justiției. Tdte încercările ce se fac pe lângă dânsul, de ■a da dreptatea cui nu o are, dispar îna- intea acestei demnități neapărat trebu- inciosâ magistratului, căci numai densa garanteză tăria și devotamentul săă. înaintea unui magistrat pătruns de aceste sentimente, ori-care se duce, având dreptatea, este sigur câ i se va da. Un asemenea magistrat nici o-datâ nu va asculta nici ura, nici afecțiunea și va aplica legea pentra toți de o potrivă. Numai prin demnitate magistratura se pdte arăta mare și imposantă, bocu- rându-se de acea influență morală care nu aparține de cât caracterelor înzes- trate de sentimente superiore. Dacă dem- nitatea, însă, tste neapărat trebuincidsă magistratului, el trebue să sesilescă din tdte puterile a respinge acei sentiment de vanitate care i’ar face să fie îngânfat de posițiunea sa socială și de autorita- tea sa. Adevărata demnitate nu este nici mândră, nici presumțiosă; din contră, ea se deosibesce prin manierele sale blânde și plăcute. Superioritatea talentului chiar, nu e bine primită, de cât dacă se presintă fără vanitate și fără îngânfare. 6 Septembre 1887 Onorabilă curte, pe lângă aceste în- , sușiri, magistratul mal are nevoe și de I multă bună-voință, ca să mă exprim mai । bine, de blândețea saâ bunătatea cu care trebue să trateze pe toți aceia cari com- par înaintea sa, fără deosebire de avere safi posițiune socială. O asemenea pur- tai j este o obligațiune esențială pentru toți cari dețin o parte din autoritatea publică, și din punctul de vedere social ea note produce resultate însemnate. Să nu perdem din vedere, D-lor, că dacă ne este încredințată puterea acesta, este numai in interesai publicului, și priu urmare suntem datori, prin blânde- țea ndstră, să înlesnim justițiabililor deschiderea ușei judecătorielor și să as- cultam cu răbdare reclamațiunile și plângerile ce ni se aduc. Este neertat uni I om public de a avea maniere aspre și de a 'și da o importanță exagerată. O primire aspră nemulțumesce mai mult de cât o hotârîre severă și chiar de cât un refus; un cuvânt blând, simpatic, mângâe pe acela care se adresezâ la noi, pe când un răspuns aspru pdte să aducă îuduoială asupra imparțialităței ndstre. Noi suntem depositaril unei autori- tăți care trebue să fie populară și res- pectată; noi suntem chemați a împărți justiția într’un mod egal pentru toți, să respingem dar departe de noi tot ce ar putea atinge demnitatea ndstră. Când trebue să ne decidem într’o ces- tiune, trebue să o facem cu blândețe în- să făi ă slăbiciune, sâ avem grije să nu punem pe toți culpabilii pe aceeași linie, po acela care nu a sciut să resiste unei pasiuni, cu omul încăpățânat în crimă care pare a desfide societatea. Pentru a- cela care se căesce, fie greșelile lui cât de mari, noi trebue, fără a călca dato- riele ndstre, să nu ne arătăm fără milă, chiar atunci când opiniunea publică e îndârjită în contra lai; dar criminalul de meserie nu pdte aștepta de la noi de cât j ostiție și aplicațunea strictă a le- gei, adevărata nostră călăuză. Căt de trebuincidsă este blândețea nds- tră, D-lor, față cu acei justițiabili, mai cu sămă din populațiunile rurale, cari sunt nevoiți de a se adresa la noi și cari sunt‘sfiicioși ? Pe aceștia, D-lor, trebue să ’i ascultăm cu răbdare, să’i îndrep- tăm cu blândețe și să punem multă si- lință a ’i face sâ înțelegâ cari sunt mo- tivele cari ne opresc de a satisface ce- rerile lor; căci demulte-ori dânșii, necu- noscători delege, se înșelă asupra întin- dere! puterei ndstre și ’și Inchipuesc că ea este nemărginită. La înfățișarea proceselor, bunătatea, blândețea și atențiunea bine-voitdre este o datorie și o necesitate pentru un ma- gistrat, dânsa încuragiază pe părți și mai cu semă pe D-niiₐadvocați în discu- țiunile lor savante și le permit de a lu- 6 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3019 mina mal lesne justiția, pe câtă vreme fără dânsa aceia cari afi ceva de spus, se zăpăcesc și întunecă justiția. înaintea curței cu jurați unde afi Ioc desbaterile criminale, în cari de multe- ori sunt aprinse pasiunile cele mai vii și unde sarcina magistratului care pre- sideză este cu atât mai grea cu cât pu- terile Iui sunt mai întinse, acest magis- trat trebue să asigure interesele acusa- tului, precum și ale societăței care ’l a- cusă și să dea sprijinul șefi tutulor ace- lora cari lucrăză cu dânsul la descope- rirea adevărului. Prin experiența și in- teligența sa trebue să ajungă a înlătura înduoeliie și erorile și prin buna-voința sa, prin blândețea sa față cu toți va ao- bendi simpatia și încrederea juriului pentru ca verdictul lui să fie expresia dreptăței și adevărului. D-le prim-președinte și D-lor consili- eri, dacă ’mi-am permis de a vorbi di s- pre aceste însușiri, cari suntpodoba ma- gistratului, este învederat că nu am a- vuh de scop să ve vorbesc de lucruri ne- cunoscute D-vostre; din contra ’mi-a fost de ajuns să 'mi concentrez atențiunea a- supra deprinderilor D-vostre pentru ca ele să ’mi dicteze reflecținnile pe cari a- vusei ondre să le exprim. Fie-care din D-vdstre împlinesce^iinic aceste dato ii printr’o pornire firăscâ ce constitnea duoa natură. Contactul ce '1 am cu D-vdstre în fie-care ^i’mi-a dst ocasinnea să văd dovedi și exemple de aceste calități. Onor, curte, tote calitățile despre care am vorbit până acum că trebue să Ie aibă un magistrat, tdte ar fi zadarnice daca nu ar fi asigurate prin indepen- dența lor. In tot-d’a una independența magistra- turei a fost considerată ca una din ga- ranțiele cele mai esențiale ale justiției, și cea mai mare laudă care se.pdte face unui magistrat; și cu drept cuvânt, câ ci dânsa este semnul unei consciințe drepte și înalte care nu se teme de nimic și se exprimă pritr’un singur cuvânt senti- mentul datoriei. Acăsta independență, D-lor, care este fala magistraturei ndstre, există în fun- dul inimei fie-căruia magistrat de și le- gea nu o întâresce într’un mod scris prin instituțiunea inamovibilităței. Este ade- vărat că inamovibilitatea garanteză pe deplin libertatea consciinței, care este in- dispensabilă judecătorului. Judecătorul une-ori pdte fi chemat a hotărî în contra amicilor săi. Pus dar, magistrat 1, între datorie și simpatiile sale, el sacrifică simpatiele datoriei și se uită pe el singur numai ca să rrspecte dreptul pus sub paza lui. Trebue dar ca judecătorul să fie protegiat de inamovi- bilitate, căci ea contribue mai mult de cât ori-ce a’i asigura acea independență care '1 ridică mai presus de tdte temerile . și tdte speranțele și ’I permite să nu as- culte alt glas de cât acela al onore) și consciinței. Partisanii inamovibilităței magistra- tarel întregi, în scrierile lor savante, ^ic: ,Inamovibilitatea trebue înființată, ea ,nu este un privilegiti stabilit numai în .interesul judecătorului, ea este înainte „de tdte o garanție stabilă intereselor „jnstițiabililor și societăței întregi¹¹. Și D-vdstră, onorate D-le prim-preșe- dinte, luptător neobosit pentru aceste idei salutare, terminați frumosul D-vds- tre răspuns la discursul D-lui procuror- general, de acum 11 ani, prin aceste me- morabile cuvinte: „Cea mai seridsă, cea mai eficace garanție ce legiuitorul pdte da și trebue sâ dea libertăței individuale, este inamovibilitatea magistraturei “. Astăzi, D-le prim-președinte și D-lor consilieri, când vedem câ mai tdtă ma- gistratura ndstră se fâlesce de indepen- dență, când vedem că justițiabilil se în- fățișeze îna ntea ndstră cu deplină în- credere, când vedem că judecătorii nu sunt numiți dupe întâmplare, ci dnpe merite, cerendu-se de la dânșii însușirile ce disting pe un magistrat, cred că a venit timpul ca să vedem o-dată și la noi inamovibilitatea a judecătoriilor nostre. Erndtnl jurisconsult D. Eugeniu Stă- tescu, ministrul justiției, a putut, și ca advocat și ca ministru în mai multe rân- duri, a se convinge la ce nivel de capa- citate, probitate și independență a a- juns magistrații noștri. Astăzi D-sa se ocupă de facerea unei noui legi de or- gauisațiune judw ătorescă, asigurând pe deplin independența magistraților. Și acâstă importantă lucrare, care ’i va atrage recunoscința societățel, te speră a fi depusă în desbaterile Corpurilor le- giuitdre îndată ce vor fi deschise. Mai mulți jurisconsulți, atât din ma- gistrat" ră cât și din barofi, fiind con- vocăți de D. ministru al justiției a ’șl da avisul asupra unei noul organisațiuni judecătoresc!, ma oritatea a fost de pă- rere a se înființa inamovibilitatea- Unul din savanții noștri jurisconsulți, D. Gheorghe Schina, președinte la aces- tă onor, curte,cares’a ocupat fdrte mult de acestă cestiune, în scrierea sa despre reorganisarea judecâtorâscă ^ice: „Ina- „movib.litatea e prima garanție a inde- „pendenței judecătorului; printr’ânsa „magistratul e sustras temerei, nu e „însă la adăpostul speranței și ambi- „țiunei. „Inamovibilitatea trebuesce dar ¹in- „trodusâ în organisarea ndstră judecă- „torescă ca o condițiune indispensabilă „a neatârnărei puterei judecătoresc!, ca „o garanție necesară a tot ce constitue „patrimoniul cetățenului, libertatea, „ondrea și averea sa®. Magistratul, D-lor, nu mal puțin însă trebue să fie neatârnat și de influențele exteridre cari pot fi exercitate mai cu semă de fluctuațiunile variabile ale o- piniunei publice. Prin aceste cuvinte am voit să vorbesc de necesitatea care se impune magistratului ca să nu se lase a fi tîrît de pasiunile politice. Judecătorul, D-lor, trebue să fie străin de luptele politice și de neînțelegerile partitelor; el trebue să trăiască într’o atmosferă pnr judiciară. Un magistrat nu trebue să fie om politic, nu trebue să se amestice în luptele crâncene ale par- tidelor, căci publicul s’ar putea înduoi de imparțialitatea sa și ar putea să perdă cel puțin încrederea publicului în acea independență și acel prestigii! de care are nevoe pentru îndeplinirea da- torielor sale. Sunt cașuri, D-lor, unde magistratul nostru este chemat a juca un rol în afaceri politice, acela de a presida biurourile electorale. El atunci nu trebue să uite caracterul șeii de ma- gistrat; tocmai pentru acest scop legiui- torul ’I-a încredințat direcțiunea acelor biurouri, sigur câ nu va fi influențat de nici una din partitele car! se luptă. Prin- tr’o aplicațiune exactă a leg» I, numai dân- sul pdte garanta fie-cărui cetățen libe- rul exerciții! al dreptului săfi și va face ca resuitatul ce va eși din urnă să fie a- devărata expresiune a voinței alegăto- rilor. Termin, D-lor, mulțumindu-vă de buna-voitore atențiune ce ’mi-ați dat. D. prim-președinte Adolf Can- tacuzino a răspuns la discursul D-lui procuror-general al curței în termenii următori: Domnule procuror-general, Conformându-mă unui us constant, care ’mi impune datoria și tot-d’o-dată onorea, de a respunde la discursul D-vds- tre, voifi fi cât se pdte de scurt; nu aș voi printr'o nefolositore amplificațiune a fiselor D-vdstre să slăbesc elocintele cuvinte prin cari ați înălțat inima ma- gistratului, amintindu’i frumosa misiune ce are de împlinit, frumdsă misiune, în adevăr, dar plină de greutăți și de pe- ricole. Una din îndatoririle cele mai delicate ce se impun magistratului este, fără în- duoială, reservă ce trebue să observe în relațiunile sale sociale. Un jurisconsult eminent, Domat, într’un discurs ce l’a ținut în anul 1660, ca advocat regal, înaintea assiselor din Clermont, asupra virtuților magistratului, ijicea că, !upe disciplina constantă a Parlamentului, judecătorul era oprit de a merge la Louvre și de a frecuenta casele seniori- lor, ca nu cum-va să fie influențat de 3020 MONITORUL OFICIAL către puternicii«jilei; acea disciplină ri- gurdsâ nu este de cât exagera ția unul principiu sănătos. Magistratul e dator, prin profesiunea sa, să fie cu toți de o potriva sever, trebue să evite de în- mulți relațiunile sale intime, relațiuni cari, într’o ^i saii într’alt». ar putea sâ îngreuneze împlinirea datoriei sale; chemat adese-ori ca să ’și dea puterni- cul săfi cuvânt în conflicte politice, el trebue să evite de a lua parte activă la luptele politice, căci altmintrelea ar compromite, pfite, acea înciedere ne- mărginită ce trebue, în interesul justi- ției, să inspire tutulorpartitelor; sacri- ficiuri grele, fără înduoială, ce ee im- pun magistratului, și cu atât mai grele cu cât lumea, adesea-orl, înșe- lată asupra adevăratului mobil ce ’I conduce, va vedea un bărbat rece, mândru, nepăsător pentru semenii săi, și pentru țara sa, acolo unde ar trebui să vadă numai un servitor leal și devo- tat al justiției. Din fericire magistratul va avea Sil- nica ocasiune de a câștiga simpatia lu- me! prin acea blândețe cu care trebue să trateze pe împricinați și care, dupe o fericită expresiune întrebuințată de D-vostră, este podoba magistratului. Ce deosebire între acea blândețe, care ori cât ar fi de plăcută , este o simplă podobă, și acea moderațiune despre care ați vorbit gi care este un atribut esen- țial al magistratului, atribut fără de care justiția nu pdte să fie! — Cu drept cuvent D-le procuror-general. ați^iscă magistratul nu trebue să fie influențat de nici o patimă, mai ales în acele afaceri Cari ah privilegiul de a turbura și de a pasiona opinia publică; magistratul e dator să dtsvolte tdtă energia sa, ca să nu perdă nimic din sângele rece ce tre bue să ’l aibă neîncetat; din momentul ce se va lăsa și el să fie tîrît do vârte- jul pasiunel, trădând causa justiției, el va perde noțiunile cele mai elementare ale dreptului, va procede la actele de instrucțiune cele mal arbitrare, chemând în ajutorul săfi chiar atrocitățile tortu- rei; iar la ^iua judecăței, pe basa unor simple bănueli, va condamna....un ino- cent, pdte, punând în splicațiune odidsa maximă a inchisițiunel: In atrocissimis leviores conjectura sufficiunt. De și luptător neobosit, pentru ina- movibilitatea magistraturel (precum ’mi faceți onore, D-le procuror-general, de a me numi), cred inutil de a mai adăoga ceva la câte s’afi scris și s’afi ^is asupra acel cestiuni; cred că opinia publica e destul de luminată și că bărbații de Stat cari conduc destinele României afi dobândit intima convincțiune despre ab- soluta necesitate, în interesul indepen- denței magistraturei, de a se introduce inamovibilitatea judecătorescă în țara ndstră; singura țară, din lumea civilisa- tă, în care sdrta magistratului, lipsită de ori-~e protecțiune din partea legiui- torului, este cu totul lăsată la discre- ținuea și la bunul plac al puterei exe- cutive. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Sofla, 16 Septembre—Nu se cundsce încă răspunsul Germaniei în privința satisfacere! acordate pentru afacerea din Rusciuk. Dupe o versiune ce circulă în sferele guvernamentale , acusațiunile ridicate contra D-lui Mantoff sunt exagerate. Se mărturisesce totuși că acest func- ționar uu câta ore--.ari forme în rela- țiunile stle cu vice-consulii; dar se negă că ar fi devenit culpabil de tdte faptele aduse în sarcina sa de represintanții pute- rilor. Nu numai consulul Franciei și a- cela al Germaniei afi ridicat contra iui numerdse plângeri, dar chiar și vice- consulul englez a făcut un raport fdrte vifi consulului general englez din Sofia asupra purtare! acestui funcționar. Cu ocasia acestui raport, guvernul bulgar ar avea de gând sâ căra guver- uului britanic o contra-anchetă. Până una alta, afacer.a se presintă în chipul următor în fața bulgarilor: Safi este o mare neînțelegere căreia se va pnne capât printr’o satisfacere mal mult safi mai puțin complectă, safi Germania e de acord cu Rusia pentru a profita de acest incident și a’l face sâ se întdrcă în vederea unei soluțiuni a cestiunei bul- gare. In ântâiul cas, bulgarii par destul de dispuși a face tdte concesiunile posibile; perspectiva unei blocări a porturilor bulgare este privită fără o prea mare neliniște, dar cercurile diplomatice sunt de părere că acțiunea eventuală [a Ger- maniei ar avea o contră-Iovitnrâ asupra Turciei și ar putea sâ târască pe, acesta din urmă să ia o posițiune activă. Lumea se ocupă aci mult de alegeri. Censura preventivă a fiarelor a fost res- tabilită. Paris, 16 Septembre—Le Temps po- vestesce că, pe timpul congresului de la Berlin, principele de Bismarck încercă să convingă pe delegații otomani că era în interesul Turciei să acorde Germaniei ocuparea perpetuă a portului Varna, pentru a apăra pe Turcia contra călcă- rilor rusesc!, dar că Sultanul a refusat. Berlin, 16 Septembre — Gazeta de Voss află din sorginte demnă de credin- ță că Țarul ar fi exprimat din nofi do- rința de a se întâlni cn împăratul Wil- helm, cu prilegiul tntdrcerel sale din Copenhaga. SBeptembre 1887 Londra, 16 Septembre — Discursul reginei Victoria, care închide ședințele Parlamentului, constată că relațiunile cu Puterile urmeză afi amicale ; el «jice că o convențiune s’a încheiat cu Turcia, dar n’a fost ratificată de S'iltan, ast-fel în cât acțiunea impusă, de obligațiunile către Kediv rămâne aceeași; presința trupelor britanice a asigurat Egiptul oi liniștea și a permis să ajute silințele Ke- divului pentru a favorisa o bună câr- muire și prosperitatea poporului. Regi- na Victoria speră că legile votate vor pacifica Irlanda, Discursul nn vorbesce de loc de Bulgaria. Stettin, 16 Septembre — împăratul a plecat la 9 și jumătate dimineță la câmpul de manevre. Munich, 16 Septembre — Camera de-: putaților a hotărît să răspundă discur- sului tronului printr’o adresă. Camera seniorilor a ales pe D. Pfretz- schner vice-președinte. Stettin, 16 Septembre — împăratul a asistat în trăsura sa cu feH-roareșalui de Moltke, de la 10 și jumătate până Ia 1 și un sfert, la manevrele de lângă Warsow. El a chemat de mai multe ori pe mal mulți generali. Pe lângă densul principele Wilhelm comanda al duoilea regiment de grenadiri. Munich, 16 Septembre — Camera de- putaților a numit o comisiune pentrn redactarea adresei și a trimis proiectul de imposit asupra alcoolului la o comi- siune specială. Roma, 16 Septembre—De la 12 Sep- tembre până la 14 afi fost aci 56 cașuri de choleră; la Mesina, de Sâmbătă până Ia 14 dimineță, afi fost 253 cașuri, din cari 113 urmate de morte. Londra, 17 Septembre — Times «jice câ manifestul comitelui de Paris va da principelui de Bismarck nn nofi motiv de neîncredere asupra faptului ce Ga- zeta Germaniei de Nord a numit de cu- rând întreprinderea Orleans - Coburg. Times reamintind pătrunderea cancela- rului, se întrăbă dacă avertismentul Ga- zetei Germaniei de Nord asupra scopu- rilor orleaniste-coburge n’ar fi mai bine motivată de cât dupe cum se crede în deobște ; în fote cașurile, principele de Bismarck va supraveghea de sigur miș- carea care tinde sâ substitue republice! un guvern capabil să contracteze alianțe. (Havas) D. CalfogăILazăr, arendașul domenie- lor Brăila, oferind gratis detașamentu- lui de bolnavi de la Lacnl-Săr t 3 fur- goue cu paie pentru așternut în corturi; asemenea și D. antreprenor al băilor'Sta- tului punând le disposiția detașamen- tului stabilimentul băilor reci, minis- terul le exprimă mulțumirile sale. 6 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 8021 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSEBVATIUNI: De la 3 (15 Septembre 1887, orele 8 a. m. In 34 Me la 2 (14; Septembre Sores^ra BaroDetr redup ■SPeuiperaltii» n iniei '5^4 «xiv BAZOiSM j BusU.' STAȚIUNI 1& 0* și la acrului JS ■c a irV ?ed. i I s OBSEBVATIUNI nivelul mâreî 1 b" £ rl * T” U 0* ț! i rr £ O ba- c”. Varj.v. Ob«»r,r. ■ Vnrias s । s Oir^âul njvolțv T.-SoverlB. 762 6 •ț- 1.6 18 6 --- 10 92 NE aeoper. 8 18 761.8 19 6 ENE 2 aooper 3alota Craiova 762 5 --- 16.9 --- 90 --- --- ploios 18 27 16 761.4 24 6 --- aooper. Slatina 762.5 +■ 0.8 17 6 --- 0 2 80 NW 2 noros 6 22 14 761.6 22 0 NE 3 ploios Giurgiu 7nO.7î 4- 12 18.8 --- 0 4 96 NE 1 câtă 27 18 760.1 24 4 NE 1 noros Constanți. 7610 --- 0.4 21.6 --- 0.9 94 NNE 1 noros 27 21 761 4 21.8 ENE 1 senin Stare» măre*, liniștită. Salina «Galați 761.7 --- 0.2 20.7 + 0.6 56 N 6 senin --- 28 16 76 L6, 20 5 E 4 Brăila 760 6 --- 0 1 19.2 -4- 1 8 60 NW 2 --- 27 16 760 5 20 9 ------ --- f. senin Sinaia 763.1 -1- 2 1 14 0 - 14 92 acope . --- 20 14 762 7 140 --- --- senin CAlărașI 760 5 -4- 0 6 20.6 4- 0 6 90 NNE 1 --- 23 15' 759 5 20.6 SW 1 p. 'jroe Călimănesci 739.8 4- 0.3 17.6 1.2 76 NW 4 noros 26 15 740.6 18.0 NW 2 Bacăă Uși . . De la 4 (16) Septembre 1887, orele 8 dimineța De la 3 (15) Septembre 1887, 8 ore s6ra. Bucuresci 760.1 --- 09' 174 1---14 1 95 1 SSW 1 j 1' 26 ie| 7605 178' NE 1 p DOTO8| Barometru staționar. 1 noros OBSEBVATIUNI: De la 4 (16) Septembrel887, orele 8 a. m. In 24 ore De la 3'15 Sept.) 8 ore șira. t.-Sererin 760.9 --- 1.7 18 0 --- 06 96 SSW 1 ploios 11 24 18 761.6 20.4 NE 1 aeoper. Salata < B raiova . Slatina 761.3 --- 1.2 18 4 4-08 91 NE 2 noros 6 24 15 761 5 20 4 NW 2 Giurgiu . . 760.5 --- 02 18 4 --- 0.4 96 SW 3 acop 8 24 18 760 2 19 8 NE 2 •Gonst^” V* 759.1 --- 1.9 19 3 _ 2.3 86 NW 1 1 27 18 760 6 216 NW 1 Staiea mărel liniștită. Sulina . . 758 3 --- 21.3 60 N 1 p.noros --- 27 18 759 5 20.0 --- --- p. Dorus » lină. Galați 760 1 --- 1 6 19.8 --- 0.9 70 N 6 .. --- 31 10 760 4 22.1 S 4 senin Brăila . . 759.4 --- 1.2 21.6 4- 2.4 64 SW 3 noros --- 29 18 759 8 22.2 --- --- aooper. Sinaia . 761.6 --- 1.5 14 2 4- 0.2 92 --- --- acop. --- 19 12 761.4 14.6 ---. --- ploios Călărași . . 759 5 --- 10 20.4 --- 0.2 86 NNW 1 noros 19 15 759 4 180 NE 1 no >09 Călimănesci 738.5 --- 1.3 18.2 --- 0.6 80 NW 4 9 21 16 739.0 17.8 NW 2 senin Bacău >aș? De la 5 (17) Septembre 1887, orele 8 diminăța De la 4 țl6) Septembre 1887, orele 8 șira. 1 Bucuresci . 761 2 1+ li 1 20.2 1+ 2.8 68 ENE 4 p. noroi- 02 26 17 759.71 21 0 NE 1 p. noros | Barometru se urcă. Director, St. C. HEP1TES. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor Prețul resultat la licitația ținută pen⁻ tru davea in antreprisă a curselor poș- tale de la Iași la Vasluiă și vice-versa, fiind exagerat, direcțiunea publică o altă licitație pentrn darea in antreprisă a a- cestor curse cu condițiunile No. 11.508, publicate in Monitorul oficial No. 67 din 1887 ,.la cari se fac următârele modi- ficări : La art. 7, timpul de parcurs se fixeză la 9 ore pentru timpul de vară și la 11 ore, 30 minute, pentrn iarnă. Timpul de iarnă se consideră de la 1 Octombre până la 1 Aprilie. Art. 18 și 21 se suprimă, ne mal pu- nendu-se obligațiune antreprenorului a înființa releurl lu distanța de 30 kilo- metri. Licitația ss va ține atât la direcția generală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefecturile de lași și Vasluiă, în țliua de 21 Septembre curent, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supra-oferte nu se primesc. Concurențil vor avea cauțiunea pro- visorie prevăzută prin menționatele con- dițiuni. f No. 17.367. - 1887, Septembre 4. — Se pnblică spre cunoscința generală că, la licitația ținută în cu cerere înainte de ZiQa licitației, cu- 6 Septembre 1887 noscând că în urmă nu li se vor lua în ctinsiderație nici o cerere. No. 10.319. ₉ 1887, Iulie 28. — Conform jurnalului dresat de tri- bunal sub No. 3.850 din 1887, se pu- blică spre generala cunoscință că, dupe cererea D-lui director al societâței cre- ditului funciar urban din Bucuresci, și pentru îndestularea acelui credit cu res- tnl ce mai are a lua asupra capitalului de lei 19.000, plus procente și spese, cu care D-na Lucia A. Melas, menageră, din Brăila, s’a împrumutat prin actele înscrise de acest tribunal la No. 37 din 1879 și 71 din 1881, capital devenit exi- gibil prin neplata ratelor, iar suma da- torită se va determina de societatea cre- d.tului cu 8 «jile înaintea termenului de licitație, conform art. 65 din legea cre- ditului funciar, s’a pus în vîngare cn li- citație imobilul numitei debitore, prevă- zut în actul de ipotecă, situat în Brăi- la, strada Domnioră (acum Golesci) și Li- povenilor No. 1 și 59 și care se compu- ne din 2 corpuri de clădiri. Corpul ântâifi este de zid masiv, în- velit cu olane, având 4 camere de locuit, cu un metru mai jos de cât nivelimen- tul stradei, in adâncimea locului și 4 camere, de asupra cu antrelele lor sepa- rate, are și dependințe, acest corp se compune, numai de un singur etagifi, mai este construit pe acest teren încă 4 camere, la corpul principal, din care 2 în sub-sol și 2 de asupra, tot de zid masiv, învelite cu olane, o cancelarie separată cu fața în strada Lipovenilor, având și 2 camere de zid, învelite cu fer cu balustradă d’asupra și o galerie de scânduri cu geamlâc la dependinți. Corpul al douilea de clădire este cu fața în strada Domnioră (acum Golesci) construcție paiantă așezată pe pământ și învelite cu olane, are 4 camere mari la față, 2 antreuri și 2 bucătării, alt corp este de zid masiv, în fundul curței și așezate tot pe pământ, are 2 camere cu etacurile lor, un antrefi la miijloc, un pridvor in față, având pivniță de desubt neboltită, iar împrejmuirea este parte de zid și parte de scânduri, precum și următorele comodități și avantage, grajd, șopron de scânduri, pivniță, flo- rărie, grădină și puț, se învecinesce par- tea dreptă cu D. Armășescu și partea stângă cu decedatul Casapu Ivanciu, formând colțul între stradele Domnifira și Lipoveni. Acest imobil, dupe încredințarea D-lui grefier, pe numele D-nei Lucia A. Me- las, de ia 1832 și până la 25 Iunie 1887, nu se găsesce supus la veri-o altă sar- cină. Pentru efectuarea vln^rei s’a defipt Ziua de 7 Noembre 1887. Doritorii ce vor voi a cumpăra Zisul I MONITORUL OFICIAL 3027 6 Septembre 1887 imobil sunt Invitați a se presintă în a- rătata ^i, orele 10 a. m., în pretoriul acestui tribunal spre a concura, însoțiți și de garanția de 12 la sută din suma debitată. Toți acei care ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, chirie, privilegifi, ipotecă safi ori-ce alte drep- turi asupra imobilului descris mai sus sunt Invitați a se presintă cu cerere mai înainte de ijiua vîndărei; cunoscând că în urmă nu li se va putea lua în consi- derațiune nici o cerere. No. 10.325. ₛ 1887, Iulie 28. — Conform procesului verbal cu No. 1.143 încheiat de tribunal în ijioa de 17 Iulie 1887, se publică spre gene- rala cunoscință că dupe cererea D-lui director al societăței creditului funciar urban din Bucuresci și pentru îndestu- larea acelei societăți cu restul ce are a lua asupra capitalului de lei 4.000, plus procente și snese cu care D. Men- del I. Rosenthal din Brăila s’a împru- mutat prin actul înscris de acest tribu- nal la No. 9 din 1880, capital devenit e- xigibil prin neplata ratelor, iar suma datorită se va determina de societatea creditului cu 8 înaintea termenu- lui de licitație, conform art. 65 din le- gea] creditului funciar^ s’a pus îu vln- gare cu licitație imobilul numitului de- bitor prevăzut în actul de ipotecă, si- tuat în Brăila, strada Domnioră No. 7, ' și se compune din 3 corpuri de clădiri: Corpul A) cu fața în strada Domni- oră, compusă dintr’o prăvălie, o cameră și o bucătărie, învelișul de olane; Corpul B) cu etagiii d’asupra, con- strucție de zid, cu despărțiturile de pa- iantă, învelită cu olane, se compune jos din 3 camere cu 2 coridore de scânduri, sus 2 camere cu antrefi; Corpul C) construcție în paiantă, în- velită cu olane, are 2 odăi cu antrefi comun la alte 2, sub acelaș acoperământ și se învecinesce la miaijă-nopte cu Du- mitrache Dinu, la mia^ă-iji cu Dumi- trache Fătuiescu, la răsărit cu strada Domnioră și la apus cu G. Nenoviciu. Acest imobil, dupe încredințarea D-lui grefier, pe numele de Mendel I. Rosen- tal, de la anul 1880 și până la 17 Iulie 1887, este supus la următdrele sarcine: Cu actul No. 54 din 1884, Mendel I, Rosenthal ipoteceză D-lui căpitan Ful- ger imobilul din Brăila, strada Dom- nidra No. 7, pentru suma de lei 6.000, cu termen de plată peste 3 ani. Idem cu actul No. 357 din 1886, vin- de D-lui M. Podeanu imobilul din stra da Domnidră No. 7, astăzi strada Go- lesci. Pentru efectuarea vîmjărei s’a defipt «jiua de 7 Noembre 1887, Doritorii ce vor voi să cumpere 4isul imobil sunt Invitați să se presinte în a- râtata orele 10 a. m,, în pretoriul a- cestui tribunal unde este a se face lici- tație spre a concura, însoțiți și de ga- ranția de 12 la sută din suma debitată. Toți acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, chirie, servitute, privilegifi, ipotecă saii ori-ce alte drepturi asupra imobilulului des- cris mai sus, sunt Invitați a se presintă cn cerere mai înainte de ă a averei ’mobilă a D-lui T. Constantinescu, spre despăgubirea D-lui Stavri Mateescu de suma banilor de care se vorbesce în cartea de judecată No. 751 din 1887 a judelui ocolului IV. Vîndarea va avea ioc pe piața S-ta Vineri, începând la ora legală și, în cas de a nn se termina în acea 4b se va con- tinua și în 4ilele următore. No 958. 1887, Septembre 4. Comisarul de urmărire al ocolului V din Bucaresci Se publică’spre generala cunoscință că D.jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa cu No. 6.957 din 1887-, a fixat 4iua de 10 Septembre 1887 pentru vîn4urea silită a averei mobilă a D-lui O. lonescu, urmărită spre despăgubi- rea D-lui N. P. Musea de sumele pre- ve4ute prin cartea de judecată a acelei judecătorii No. 1.962 din 1885. înves- tită cu titlul executoriii. Vîn4area se va efectua pe piața S-ti Vineri și va începe de la ora legală. No. 1.794. 1887, Septembre 4. — Se publică spre generala cunos- cință că D. jude al ocolului V, prin a- dresa cu No. 6.954 din 1887, a fixat 4ina de 11 Septembre 1887 pentrn vîn- 4area silită a averei mobilă a D-lui N Christescu, urmărită spre despăgu- b rea D-lui N. I. Rusescu de sumele pre- vâ4ute în cartea de judecată a acelei judecătorii No. 650 din 1887, învestită cu titlul executoriâ. Vidarea se va face la localitate, șo- seua Mihaiâ-Bravu! No. 7, și va începe la ora legală și, în cas de a nu se termi- na în acea 4b se va continua și în 4Hele următore. No. 1.178. 1887, Septembre 4. CITAȚIUNI Curtea cu jurați din județul Ilfov D. Constantin Cerf, fost cu domiciliul în strada Palestina No. 2, acum necu- noscut, este invitat a veni la curte, în 4iua de 1 Octombre 1887, orele 10a.m., spre a declara sciința sa ca acusat pen- tru crima de falș ; cunoscând că nefiind următor se judeca în lipsă, conform legei. No. 785. 1887. Septembre 2. — D. Ion Ilie Lungu, cu domiciliul necunoscut, este invitat a veni la curte, în 4ina de 5 Octombre 1887, orele 10 a. m., spre a declara sciința sa ca acusat pentru crima de tâlhărie; cunoscând că nefiind următor se va judeca în lipsă, conform legei. No. 1 025. 1885, Septembre 2. Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională, D. Dumitru Cuicâ Ruse, cu domiciliul necunoscut, este chemat ia acest tribu- nal în 4'aa de 20 Octombre 1887, orele 11 dimineța, spre a se cerceta ca incul- pat în procesul prevâ4ⁿt de ait 323, 6 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3029 alin. I; având în vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 13.683. 1887, Septembre 2. — D. Mattiii Costea, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribu- nal tn Zlua d । 20 Octombre 1887, o- rele 11 dimineța, spre a se cerceta ca in- i culpat în procesul prevăzut de art. 323, ¹ alin. I din c. penal; având în vedere câ de nu va fi următor se va judeca în lipsă. No. 13.684. 1887, Septembre 2. — D. Constantin Nițescu, fost func- i ționar, ca domiciliul necunoscut, este Ș chemat la acest tribunal în Ziⁿa de 29 Octombre 1887, orele ll dimineța, spre a se cerceta ca inculpat în procesul pen- tru bigamie; având tn vedere că de nu va fi următor se va judeca în lipsă. j No. 13.783. 1887, S-ptcmbre 3. J — D. Grigore Dumitrescu, fost notar . în comuna Herăsci, acum cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribu- nal in ra. Dat la 8 Iunie 1887. No. 9.684. —Iu numele legei și al M. S. Regelui, No!, prim-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția IV civilo-corecțională No. 842 din 22 Noembre 1886, care con- damnă pe Mihalache Trandafiride, cu domiciliul necunoscut, major, de profe- sie comptablil, la închisore pe timp de 10 Zile ln locul amenZei,pentrn ultragifi, delict prev&ZQt pedepsit de art 183 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului pe- nitencicrului de la Văcăresc! a primi și reține pe sus numitul și a face sâ i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- men se va caîcu’a de la arestare și la expirare se va libera. | Dat ia 9 Iunie 1887. No. 9.719. 6 Septembre 1887 —In num le legei’și a! M. S.'RegeluI, Noi, primul-procuror pe lângă tri- bunalul Ilfov, în virtutea sentinței a- cestui tribunal, secția III civilo-corecțio- naiâ, cu No. 161 din 6 Februarie 1887, care condamnă pe Ion loan, cu domici- liul necunoscut, de ani 40, de profesiune muncitor (emancipat), ia închisdre pe timp de 3 Zile, în locul amendei, pentru furt, delict prevăZut și pedepsit de art. 309 din codul pen 1; Mand-im și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la Văcăresc! a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedfipsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 9 Iunie 1887. No. 9.784. —In numele legei și aiM. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția III ci^ilo-cor cțională, cu No. 344 din 12 Martie 1887. care con- damnă pe Ștefan Gheorghe, cu domici- liul necunoscut, de ani 16, de profesiune servitor, iu închisore pe timp de o lună, pentru fort, deiict prev6ZQt și pedepsit de art. 309 din codul penal ; Mandam și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și l <. expirare se va libera. Dat Ia 9 Iunie 1887. No. 9.787. —In numele legai și al M. 8. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I civilo-corecțională, cu No. 346 diu 27 Martie 1887, care con- damnă pe Ștefan Voicnlescu, cn domi- ciliul necunoscut, major, de profesiune fost notar, la închisore pe timp de un an, pentru excrouherie și sustragere, de- lict preveZut și pedepsit de art. 332, 333 și 284 din codul penal; Mandăm și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la Văcăresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și Ia ex- pirare se va înapoia fiind condemnat și ia 100 lei amendă. Dat la 10 Iunie 1887. No. 9.873. —In numele legei și al M. S. Regeioi, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, la virtutea sentinței acestui tribunal secț;a II civilo-corecțională, cu No. 974din 11 Decembre 1886, care con- damnă pe Tudor Săndulescu, cu domici- liul necunoscut, major, de profesiune lă- (Supliment) I MONITORUL OFICIAL 6 Septembre 1887 cătuș, la închisdre pe timp de 3 luni, pentru furt, delict prevăgut pedepsit de art. 309 din codul penal; Mandâm și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la Văcăresc! a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- meiî se va calcula de la arestare și la expirare se va Înapoia fiind condemnat și la 2 lei cheltueli de procedură. Dat la 10 Iunie 1887. No. 9.891. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, In virtutea sentinței acestui tribunal, secția II civilo-corecțională, cu No. 528 din 13 Septembre 1886, care con- damnă pe Naghi Sandor, din comuna Bucuresci, județul Ilfov, de ani 17, de profesie servitor la ferărie, la închisore pe timp de o lună, pentru furt, delict prevăzut și pedepsit de art. 309 din co- dul penal; Mandâm și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la Vâcâresci a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedăpsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și la ex- pirare se va libera. Dat la 11 Iunie 1887. No. 10.053. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I civilo-corecțională cu No. 151 din 10 Februarie 1887, care con- damnă pe Leon Loventhal, cu domiciliul necunoscut, major,la.Închisdre pe timp de un an, pentru plăsmuire de paspor- turi.delict prevăzut și pedepsit de art. 129 din codul penal; Măndăm și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la Bisericani a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat la 17 Iunie 1887. No. 10.347. —In numele legei și al M. 8. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, In virtutea sentinței acestui tribunal, secția III civilo-corecțională, cu No. 327 din 6 Martie 1887, care con- damnă pe Anica Pali, cu domiciliul ne- cunoscut, de ani 18, de profesie servitdre, la închisdre pe timp de 3 luni, pentru furt, delict prevăzut și pedepsit de art. 309 din codul penal; Măndăm și ordonăm directorului pe- nitenciarului de ia Văcăresc! a primi și reține pe sus numita și a face să i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și la ex- pirare se va libera. Dat la 19 Iunie 1887. No. 10.568. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, primul-procuror pe lângă tribu- nalul Ilfov, tn virtutea sentinței acestui tribunal, secția I civilo-corecțională, cu No. 417 din 30 Aprilie 1887, care con- damnă pe Ghiță Niculescu gis și Orlan- do, cu domiciliul necunoscut, major, la închisdre pe timp de 2 gile, în locul a- mendei, pentru abus de încredere, de- lict prevăgut și pedepsit de art. 323 din codul penal; Măndăm și ordonăm directorului pe- nitenciarului de la VăcărescI a primi și reține pe sus numitul și a face să i se execute sus citata pedepsă, al cărei ter- men se va calcula de la arestare și la expirare se va libera. Dat Ia 20 Iunie 1887. No. 10.671. Judele instructor de pe lângă, tribu- nalul Buzefi In numele lege! și al M. S. Regelui, Noi, Victor Antinescu, judecător de instrucție pe lângă tribunalul de Buzefi, în virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, măndăm și ordo- năm la toți portăreii și agenții puterei publice sâ conducă la casa de arest din orașul Buzefi, conformându-se legei, pe George lordache, major, de profesie plu- gar, născut în comuna Brăza, acum dis- părut, inculpat că fiind în număr mal mare de 2 persone, afi comis 2 tâlhării: nna în comuna Poeni, în sera de 14 Iu- lie 1886, și alta în comuna Tisău în ndp- tea de 10—11 Septembre 1886,‘cu apli- cația art. 317, 318, alin. 1, 2 și 319 din codul penal; Ordonăm cu dinadinsul custodelui gi- sei case de arest a’l primi și reține în arest până la din nofi ordin; Invităm pe toți depositarii puterei publice, cărora li se va arăta acest man- dat, a da mână de adjutor pentru exe- cutarea lui și tot-d’o-dată a se îndepli- ni și disposițiunile art. 99,110, 113, 580 și următdrele din procedura codu- lui penal. Dat la 11 Iunie 1887. No. 3.123. Parchetul tribunalului Dâmbovița In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul pe lângă acest tri- bunal; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală ; In temeiul sentinței acestui tribunal No. 237 din 1887, pronunțată în audi- ența de la 16 Februarie 1887, prin care condamnă pe Ion Olteanu, major, fost (Supliment) 3031 cu domiciliul în Bucuresci, iar acum ne- cunoscut, la închisdre corecțională pe termen de un an, pentru că a comis fap- tul de furt; ' Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Târgoviște; Măndăm și ordonăm directorului a- cestei închisori a primi și reține pe sus numitul la gisul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de Ia încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause ; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 24 Iunie 1887. No. 1.632. Parchetul tribunalului Muscel In numele legei și al M. 8. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Muscel, Având învedera sentința corecțională No. 1.002, pronunțată de acest tribunal Ia 14 Noembre 1886, rămasă definitivă, prin care, în basa art. 5 din legea lo- tăriei și 350 din codul penal, pentru fap- tul de contravenție la legea lotărielor, condamnă pe Herman Alterescu, major, de profesie tapițer, din comuna urbană Câmpu-Lung, județul Muscel, acum do- sit, la amendă îu folosul fiscului lei 100; Având în vedere procesul-verbal de insolvabilitate, primit cu adresa D-lui casier general local No. 3.563 din 1887, din care se constată că numitul con- damnat este insolvabil; Văgând art. 28 din codul penal, prin care reduce amenda în închisore; In basa art. 193 și 399 din pr. penală; Cerem ca ori-ce agent al forței publi- ce să pună mâna pe numitul condamnat șisă ’l conducă la penitenciarul din Câm- pul-Lung; Mandâm și ordonăm directorului gisei închisori a primi în arest pe sus numi- tul și a executa pedăpsa vorbită de 20 gile, drept amenda de lei 100, calculân- du-o de la încarcerare, iar la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Dat la 30 Maifi 1887. No 1.403. Parchetul tribunalului Prahova In numele legei și al M. 8. Regelui, Noi, prim-procuror pe lângă acest tri- bunal ; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală ; In temeiul sentinței corecționale a tribunalului local, secția II, No. 752, pronunțată în audiența de la 19 Dacem- bre’i886, prin care condamnă pe lulius Vlădinescu, major, de profesie îngrijitor de moșie, domicilatîn comuna Mărgineni- de-Sus, la închisore corecțională peter- 3032 MONITORUL OilCIAL men de 10 ^ile, ca insolvabil de amendă, pentru că a comis faptul prevăzut de art. 332 și 333 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei Închisori a primi și reține pe sus numitul la £isul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare '1 va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 9 Iulie 1887. No. 194. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, prim-procuror de pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală; In temeiul sentinței corecționale a tribunalului local, secția I, No. 198, pro- nunțată în audiența de la 1 Aprilie 1886, prin care condamnă pe Ilinca Cazacn Gheorghe, majoră, de profesie muncitdre, domiciliată în urbea Ploesci, Stu Va- sile, la închisore corecțională pe termen de o di, ca insolvabilă de amendă, pen- tru că a comis faptul prevăzut de art. 352 combinat cu 60 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numita la temnița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului aces- tei închisori a primi și reține pe sus numita la disul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare o va libera de nu va fi deținută pentru alte cause ; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la calde necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 9 Iulie 1887. No. 204. — In numele legei și al M. S-Regelui, Noi, prim-procuror de pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală; In temeiul sentinței corecționale a tribunalului local, secția I, No. 198, pronunțată în audiența de la 1 Aprilie 1886, prin care condamnă pe Cazacn Gheoighe, major, de profesiune munci- tor, domiciliat în urbea Ploesci, S-tu Va- sile, la închisdrepe termen de o d¹, ca in- solvabil deamendă, pentru că a comis faptul preveZut de art. 352 combinat cu 60 din codul penal ; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului a- » ceste! închisori a primi și reține pe sus numitul condemnat la flisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și cal- culat dela încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 9 Iulie 1887. No. 205. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, prim-procuror de pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală ; In temeiul sentinței corecțională a tribunalulului local, secția I, No. 765, pronunțată în audiența de la 15 Decem- bre 1886, prin care condamnă peCoitache Andrei Dimitzașcu, minor, de profesie muncitor, domiciliat în comuna Gornetu, pla sa Cricovu, la închisdre corecțională pe termen de firile, ca insolvabil de amendă pentru că a comis faptul prevedut de art. 310, al. 2, comb. cu 60 din c. penal; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului a- cestei închisori a primi și reține pe sus numitul la disul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 9 Iulie 1887. No. 206. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, prim-procuror de pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței corecționale a tibunalulul local, secția I, No. 388, pro- nunțată în audiența dela 23 Iunie 1886, prin care condamnă pe Mihaiâ Cercel, major, de profesie muncitor, domiciliat în comuna Ghirdoveni, la închiscre co- recțională pe termen de o d> ca insolva- bil de amendă, pentru că a comis fap- tul prevăzut de art. 239 combinat cu 60 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus numitul la disul penitenciar pe tot tim- pui determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când Ia expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței 6 Septembre 1887 ! publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat la 9 Iulie 1887. No. 207. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, prim-procuror de pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală ; In temeiul sentinței corecționale a tribunalului local, secția I, No. 473, pro- nunțată în audiența de la 15 Septembre 1886 prin care condamnăpe Nicolae Hris- tescu, major, de profesie muncitor, domi- ciliat în Ploesci, la închisdre corecțio- nală pe termen de 5 dile ca insolvabil de amendă, pentru că a comis faptul preveZut de art. 332 și 333 combinat cu 43 și 60 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă'pe sus numitul la temnița din Ploesci; Mandăm și ordonăm directorului a- ceste! închisori a primi și reține pe sus numitul la «jisul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ea ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 9 Iulie 1887. No. 211. Parchetul tribunalului Vlașca In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală ; In temeiul procesului-verbal de insol- vabilitate și a decisiunei curței de apel, secția I, No. 199, pronunțată în audiența de la 17 Aprilie 1887, prin care condamnă pe Petre Tataru, major, cu domiciliul necunoscut, la amendă de lei 80, cu apli- cația art. 28 din codul penal, pentru că a comis faptul de nltragiâ ; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Giurgiu pe ter- men de 16 dile ; Mandăm și ordonăm directorului disei închisori a primiși reține pe sus numi- tul la disul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la în- carcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 1 Septembre 1887. No. 3.144. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca ; In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală; \ 6 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3033 In temeiul procesului-verbal de in- solvabilitate și a sentinței acestui tribu- nal No. 134, pronunțată în audiența de la 28 Iahuarie 1887, prin care condamnă pe Dumitru Mitrea, major, de profesiune servitor, cu domiciliul necunoscut, la a- m,ndă de lei 40, cu aplicația art. 28 din c. pen., pentru că a comis faptul de furt; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Giurgiu pe ter- men de 8 > Mandăm și ordonăm directorului a- cestei în.hisori a primi și reține pe sus nnmitul la ^isul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va li- bera de nu va fi deținut pentru alte cause ; Certm ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 1 Septembre 1887. No. 3.146. —Iu numele legei și al M. S. Regelui» Noi, procurorul tribunalului Vlașca î In basa art. 193 din codul de proce- dură criminală; In temeiul procesului-verbal de insol- vabilitate și a sentinței acestui tribunal No. 459, pronunțată în audiența de la 28 Martie 1887, prin care condamnă pe Alexandru loan, major, cu domiciliul necunoscut la amendă de lei 50, cu apli- cația art. 28 din codul penal, pentru că a comis faptul de furt; Cerem ca ori-ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Giurgiu pe termen de 10 4ile; Mandăm și ordonăm directorului ace- tei închisori a primi și reți?e pe sus numitul la (Jisul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 1 Septembre 1887. No. 3.148. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca ; In basa art. 193 din codul de procedură criminală ; In temeiul procesului-verbal de in- solvabilitate și a decisiunei curței de apel, secția I, No. 153, pronunțată în au- diența de la 16 Martie 1887, prin care condamnă pe Costea Logofătul, major, de profesie servitor, cu domiciliul necunos- cut, la amendă de lai 50, cu aplicația art. 28 din codul penal, pentru că a co- mis faptul de bătae; Cerem ca ori-ce agenta! forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Giurgiu pe termen de 4®ce 4ile ; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus numitul la ^isul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice sădea ajutor,la cas de necesitate, pentru executarea presentului mandat. Dat Ia 1 Septembre 1887. No. 3.142. Judecătoria ocolului I din Bucuresci In numele legei și al M. S. Regelui, Nor, Al. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, având în vedere cartea de ju- decată No. 590, pronunțată de noi la 20 Martie 1886 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul polițienesc pe I. M. Leibu, comerciant, domiciliat în strada Lipscani No. 60, condamnat, în puterea art. 30 din codul penal, prin mai sus a- rătata nostră carte de judecată, la închi- sdre de o Mandăm și ordonăm custodelui 4i*⁰i închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterel v 3034 MONITORUL OFICIAL publice ca, Ia cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentrn executarea a- cestuia. Dat la 30 Martie 1887. No. 3.019. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Al. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu diu Bu- curesci, avend în vedere cartea de jude- cată No. 578, pronunțată de noi la 14 Martie 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul polițienesc pe Caro- iina Geagârt, menagerâ, domiciliată în strada Sfinților No. 82, condamnată, în puterea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisdre de o ji, pentru insolvabilitate; Mandăm și ordonăm custodelui «Jisei închisori de a primi și a avea snb pază pe numita de mai sus în tot timpul determinat prin sentința sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- cestuia. Dat la 30 Martie 1887. No. 3.023. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, AL Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, avend în vedere cartea de jude- cată No. 709, pronunțată de noi la 28 Martie 1885 șiremasădefinitivă,mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agen- ților puterei publice a aresta și conduce la arestul polițienesc pe Max Fișer, co- misioner,domiciliat în strada S-tuGheor- ghe-Noti No. 16, condamnat, în pute- rea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata păstră carte de judecată, la în- chisdre de 2 jile, pentru insolvabilitate; Mandăm și ordonăm custodelui «jisei închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus, în tot timpul de- terminat prin sentința mai sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- cestuia. Dat la 30 Martie 1887. No. 3.024. — In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Al. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, avend în vedere cartea de jude- cată cu No. 666, pronunțată de noi la 21 Martie 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul polițienesc pe Max Fișer, comisioner, domiciliat în strada S-tu Gheorghe-Noii No. 10, condamnat, în puterea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisore de 2 jile, pentru insolvabi- li tate; Mandăm și ordonăm custodelui jisei închisori de a primi și avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- cestuia. Dat la 30 Martie 1887. No. 3.025. —In numele legei și al M.S. Regelui, Noi, AI. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al cotdrei de Roșu din Bucuresci, având în vedere cartea de ju- decată No. 731, pronunțată de noi la £8 Martie 1885 și rămasă definitivă, mandăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și conduce la arestul polițienesc pe Moriț Clapern, croitor, domiciliat în strada Pătrașcu-Vodă No. 21,condamnat, în pu- terea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisdre de 2 jile, pentru insolvabili- tate ; Mandăm și ordonăm custodelui jisei închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de nect sitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- cestuia. Dat la 2 Aprilie 1887. No. 3.029. —In numele legei și al M.S. Regelui, Noi, Al. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, având în vedere cartea de jude- cată No. 792, pronunțată de noi la 4 Aprilie 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și con- duce la arestul polițienescpe Georgios Co - .minatos, domiciliat în strada Șelari No. 11, condamnat, în puterea art. 30 din co- dul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisdre de o ji, pentru insolvabilitate; Mandăm și ordonăm custodelui jisei închisori de a primi și a avea snb pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii putereipu- blica ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea acestuia. Dat la 2 Aprilie 1887. No. 3.030. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Al. Z. Teodoiescu, ajutor-jude- 6 Septembre 1887 cător’de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, avend în vedere cartea de jude- cată No. 895, pronunțată de noi la 11 Aprilie 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordoriăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice» arestași con- duce Ia arestul polițienesc pe Florentina Ocolișeanu, cheln triță, domiciliată în strada Știrbeiii-VodăNo. 11,condamnată în puterea art. 30 diu codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de jude cată, la închisore de 2 jile, pentru insolva- bilitate ; Mandăm și ordonam custodelui jisei închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea_a- cestuia. Dat la 2 Aprilie 1887. No. 3.034. —In numele legei și al M S. Regelui, Noi, Al. Z. Teodorescu, ajutor jude- cător de ocol al coldrei de Roșu din Bucuresci, având în vedere cartea de ju- decată No. 1.602, pronunțată de noi la 27 Iunie 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și a- genților puterei publice a aresta și con- duce la arestul polițienesc pe Efrosina Brusescu, proprietară, domiciliată în stra- da Lipscani No. 26, condamnată în pute- rea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la în- chisdre de 2 jile pentru insolvabilitate ; Mandăm și ordonăm custodelui jisei închisori de a primi și a avea sub pază pe numita de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- cestnia. Dat la 4 Aprilie 1887. No. 3.045. —In numele legei și al M. 8. Regelui, Noi, Al. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, având în vedere cartea de jude- cată No. 1.548, pronunțată de noi la 20 Iunie 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și con- duce la arestul polițienesc pe N. loan, birtaș, domiciliat în strada Biserica-Enei No. 12, condamnat în puterea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisdre de 2 jile, pentru insolvabilitate ; Mandăm și ordonăm custodelui jisei închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; MONITORUL OFICIAL 3035 6 Septembre 1887 Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- ' cestuia. Dat la 4 Aprilie 1887. No. 3.051. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Ai. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al coldrei de Roșu din Bu- curesci, având în vedere cartea de jude - cată No.2.171, pronunțată de noi la 3 Octombre 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și a- genților puterei publice a aresta și con- duce la arestul polițienesc pe Naum loan, tarabagii, domiciliat în piața S-tu Anton, No. 18, condamnat, în puterea art. 30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisdre de 3 $ile, penrru insolvabilitate ; Mandăm^și ordonăm custodelui ^isel închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul de- terminat prin sentința sus enunțată ; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de necesitate, sâ dea mână de ajutor pentru executarea a- f'âfițmcL Dat îa & Aprilie 1887. No. 3.067. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Ai. Z. Teodorescu, ajutor-jude- cător de ocol al colorei de Roșu din Bu- curesci, avend în vedere cartea de jude- cată No. 2.588, pronunțată* de noi la 19 Noembre 1885 și rămasă definitivă, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta și con- duce la arestul polițienesc pe losef Fa- vias, croitor, domiciliat în strada Șelari No. 17, condamnat, în puterea art. *30 din codul penal, prin mai sus arătata ndstră carte de judecată, la închisdre de 2 de închisore polițienescă; Măndăm și ordonăm custodelui 4’⁸®I închisori de a primi și a avea sub pază pe numitul de mai sus în tot timpul determinat prin sentința sus enunțată; Invităm pe toți depositarii puterei publice ca, la cas de jneoesitate, să dea mână de ajutor pentru executarea a- poafn a Dat Ia 10 Martie 1887 No. 4.510. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Ath. Demetrian, judecător de ocol al cnlorei de Verde din Bucuresci, având în vedere cartea de judecată cu No. 1.205 din 1886 și Tămasâ^definitivă, madnăm și ordonăm tutulor portăreilor și agenților puterei publice a aresta șî conduce la arestul poliției pe Mihale Gheorghiu, domiciliat în strada Sânții- Voivo^i No. 10, culorea^de Verde, con- damnat, în puterea art. 393 cod. penal, prin mai sus arătata nostră carte de ju- decată, la închisdre de 3 ^il® arest po- lițienesc; Măndăm și ordonăm custodelui 0 „ , Obligațiuni de Stat ro 8 °,o 1 Ian.---1 Iulie Acțiunile bănoel „Pre- 100 r. mâne (convertite ru- 5 °/o 1 Ian.---1 Iulie vederea" ...... rale) ........ 5 % 1 Maifi---1 Nae». Prima societate de •■s®- împrumutul (Stern) . . Lei 20 Tragere® si^urare România . . (Openheim) l 5% 1 Ian.---1 Iulie Aeț. soc. brsalt artificial , municipal p’/o 1 Ian.---1 Iulie SOHIKB 1 । 1 1 II i 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 II 1883 ........ (5% 1 Ian.---1 Iulie Londra.....oek împrumutul municipal 5O/o 1 Maiu---1 Noe. „ .... 3 luni 1884 300 Paris .....eek In pruirutul orașului , .... 3 luni Bucuresc! (locuri) . Franoia.....eek SONETE VAL0BIDIVEBSE „ .... 3 luni Napoleon de aur....... --- Scrisuri funciare rurale Viena......eek Galben austriac....... --- Idem ur ane ..... ,.....3 luni Imperial rusesc......--- Ilemorai ului Iași . • „ ... nap. (scurt) Lira otomană........ --- Obligațiunile casei pen- Berlin.....oek Biletele Bănoel naționale ... --- „ ..... 3 luni Argint........... --- Germania .... eek Aur...... 13.8O --- 85 o/o --- , . . . 3 luni Fiorini de hârtie austriac! ... --- Amsterdam . . 3 luni Bubla argint pe hârtie ..... --- Petersburg . . 3 luni Belgia .... 3 luni „ .... (scurt) Elveția .... 3 luni Italia .... 3 luni Director, Imprimeria Statului M. T< Orășams