No. 121 UN EXEMPLAR : 25 BANI Joi, 3 (15) Septembre 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRETIUL ABONAMENTULUI 15 REGATUL ROUW: 86 lei pe an ; 20 lei pe 6 luni. {Abonamentele încep din anteia $1 a ILe-c&reia lună. PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU 8TRAINBTATE: 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot iace la biurourile poștale. fUBLICAÎIUMLB JUDICIARE SE PUATE8C: Până le 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 linii 10 lei Orl-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit ca și publieațiunile, dupe lungime. PRETlUl ANUNCIURILOR: linia de 80 litere.— A duoa inserare și mal multe, 20 bani linia DIRECȚIA MMTOBDLOl SI IMPRIMERIEI STATULUI Bucuresci, Bulevard ul-Independințeî ' INSBIWNILE 31 RECLAMELE 8B ?LAÎfî80: .nteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. tlnia Citațiunile de hotărnicie, 60 b. linia. ■ihlicatîunile primărielo si 'omitetelo-. 60 b. HnL> S UA1 AB PARTE OFICIALA—DeoisiunI ministeriale. Circulară. PARTE NEOFICIALA — Solemnitatea des- chiderel anului judiciar 1887—1888 la înalta curte de casațiune și justiție — DepejI telegra- fice—Buletin sanitar—Buletine meteorologice. Anunțiurt ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFFFiALA Bucuresci, 2 Septembre DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-luî ministru de fi- nance cu No. 34.730/1.160 din 1 Septem- bre 1887, D Lascar Albineț, actual ții- tor de registre, este înaintat în funcțiu- nea de controlor la creditul agricol din județul Ilfov, în»locul D-luî C. Chrisen- ghi, demisionat, și D. Gr. T. Alexiu, ac- tual copist, se înainteză în funcțiunea de țiitor de registre la acea casă, în locul D-luî L. Albineț, înaintat Prin decisiunea aceluiași D ministru cu No. 34.562/1.154, D. Ștefan Roma- nescu, absolvent cu diplomă al scolel de comerciu din Craiova, este numit în func- țiunea de copist la casa de credit agri- col din județul Romanați, în locul D-luî I. Hagiescu, înaintat. Ordin circular al D-lui ministru cultelor și instrucțiunel publice No. 11.628, adresat către directorii și directdrele scdlelor primare urbane din țeră. Domnule director, Ddmnă directdre, Prin circulara din l9 August trecut, ministerul a lămurit îndestul ca circu- lara din 23 Iulie, relativă la înscrierile școlarilor de anulacesta, privea numai pe copii cari pentrn prima oră se pre- sintafi în scdlă, iar nici de cum pe aceia cari urmaseră deja în scdlă; aceștia se consideră ca înscriși deja, și trebue man- ținuți în scdlă In virtutea dreptului lor câștigat. Cu tdte acestea sunt informat că mai mulți din D-vdstră nelnând în conside- rație nici circulara destul de expresă din 23 Iulie, nici pe aceea și mai lămurită din 19 August, continuă a refusa de a admite în scdlă pe copii repetenți sati promovați, adică pe aceia cari erafi deja înscriși de anii trecuți. Vă pun din nofi în vedere câ aceia din D-vdstră cari până acum nu afi dat în iă urmare ordinului din 19 Angnst, să se conforme lui fără cea mai mică întârziere. Cât pentru înscrierile din nofi, adică pe acele cari se fac mai ales pentru cla- sa I, avănd în vedere cifrele adunate la minister în privința cererilor de înscriere în comparațiune cu capacitatea șalelor și cu mobilierul disponibil, din cari re- sultă că situațiunea este tncă mai rea de cât se putea crede, vă invit ca, până ce primăriele sâ aviseze Ia clădirea unor locale potrivite cu exigențele legei și ale igienei, dupe cum le obligă legea, să^dmiteți înscrieri noui până la limi- tele următdre: fie-care copil să dispună de cei puțin 2,75 metri cubici de aer, de 0,75 metri pătrați de suprafață, de 0,30 metri de lungime de banca; în ori- ce cas, numărul t tal al copiilor în clase sâ nu trăcă peste 80. încă o-dată, tdte ac«stea se aplică la clasa I, iar nu la cele-alte a căror po- ’pulațiă este formată tdtă numai din școlarii repetenți safi promovați, fie din aceeași scdlă, fie din altele. Tdte cele-alte disposiții ale circula- rei din 23 Iulie rămân neatinse. Veți observa mai cu sămă aplicarea exactă a disposițiunei ei, care privesce modul de a se evita prea marea grămâdire a co- piilor în unele din scdlele dintr’un oraș, pe când cele-l-alte rămân aprdpe gdle. Primiți, vă rog, asigurarea osebitei mele considerațiuni. p. Ministru, Haret. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 2 Septembre Marți, 1 Septembre 1887, înalta curte de casațiune și justiție a ținut audiența sa solemnă de reintrare. La ora 1. fără un cuart p. m., curtea a intrat în sala secțiunilor' unite; publicul era numeros. D. prim-președinte G. E. Schina a declarat audiența deschisă și a dat cuvântul D-lui procuror gene- ral. D. 61. Filiti, procurorul general, a ținut discursul următor: Domnule prim-președinte. Domnilor judecători, Pentru inaugurarea noului an jude- cătoresc, al 26 de la înființarea acestei înalte curți, ’mi propuifi a îndeplini o îndatorire ce mi-am\luat încă de la 16 August 1877. ' ’ îndeplinirea acestei datorii este scunR pă inimei mele, căci am să vă întrețifi de biografia unui fost judecător iubit și sti- mat, care a ilustrat prin trecerea sa cur- tea de casație, și alăturea cu mult re- gretatul Vasile Sturza a contribuit încă de la înființarea ei prin activitatea și rara sa inteligență ia funcționarea aces- tei înalte instituțiuni necunoscută încă în țera ndstră la acea epocă. 2944 Voesc a vorbi de Scarlat Fălcoianu și sunt a priori convins că răspund la un simțimânt adânc al inimel D-vostre, schițând aci viața acestui distins magis- trat, care era nna din reputațiunile cele mai strălucite ale magistratarei și care a dispărut așa de repede din rândurile ndstre. Domnilor judecători, Este adevărat că tn decursul celor din urmă 15 ani curtea de casație a primit tn sănul săâ mulți membrii de un adevă- rat merit, dar a avut și anii sei de doliâ, doliâ de care nu a fost cruțat nici baroul, acest ausiliar puternic al putere! jude- cătoresc!, căci în acest mic spațiu de timp s’aâ stins atâtea mari existențe cari aâ ilustrat magistratura și baroul și care pe tărâmul politic și alăturea cu veteranii regenerărel nostre naționale aâ pus cea d’ântâiu petră la ridicarea noului edificiâ. Printre aceștia se afla și Scarlat Fălcoianu, fostul prim-preșe- dinte al acestei înalte curți. Născut la 28 Octombre 1828, dintr’o familie din cele mai onorabile și care a luptat cu multă vigore contra străinis- mului care copleșise elementul național. Scarlat Fălcoianu, dupe ce ’și a teminat studiele umanitare în colegiul sântului Sava, se duse în annl 1850 la Paris un- de urmă cursurile facultăței. de drept până la 1853, când a obținut diploma de licențiat. IntOrcându-se în țeră, fu imediat nu- mit, pe ^iua de 22 Ianuarie 1854, sub- stitut lă fosta înaltă curte. Acesta func- țiune o conservă până la 26 Ianuarie 1855, cănd fu numit supleant la aceeași înaltă curte. La 3 Septembre același an, Fălcoianu trecu ca președinte la tribunalul civil de Ilfov, secția I; în acestă funcțiune el desfășură o activitate rară și dete probe de o inteligență și probitate caii atra- seră atențiunea tutnlor asupra sa. Din momentul acela reputațiunea tânărului magistrat era stabilită. Ast-fel nu tre- cu un an de Ia numirea sa ca președinte de tribunal și, la 14 August 1856, fu che- mat la directoratul ministerului justiției. Demisionând mai în urmă din acăstă funcțiune, îmbrățișă cariera de advocat în asociație cu mult regretatul loan G. Florescu, fost membru la acestă înaltă curte. In Decembre 1858, fu ales de cole- giul alegătorilor direcți din districtul Râmnicu-Sărat deputat în Adunarea națională, care, la 24 Ianuarie 1859, în unanimitate a ales ca Domnitor pe Ale- xandru loan I, și care adunare la con- stituirea biuroulul săâ alese pe tânărul Fălcoianu secretar cu 59 voturi din 64 votanți. La 21 Februarie același an 1859, pre- monitorul OFICIAL _____________________ ședințele consiliului de miniștri și mi- nistru de justiție, loan A. Filipescu, rea- duse pe Fălcoianu la directoratul mi- nisterului justiției, și în acestă calitate fu num't la 6 Martie membru în comi- siunea întocmită pentru elaborarea unui proiect de lege pentru regularea profe- j siunei de advocat în Principat (dupe cum । citim în Monitorul oficial din acel an), . având de colegi în acâstă comisiune tote 1 ilustrațiunile baroului bucurescean din acets epocă, și anume: pe Const. Bosianu, G. Costaforu, V. Boerescu, P. Vioreanu, I. G. Florescu și venerabilul bătrân Ște- fan Ferechidy, fost judecător la acestă curte, pe care am avut regretul a ’l con- duce acum câte-va «Jile la ultimul săâ locaș.. In ședința Camerei de la 21 Martie 1859, urmând a se alege patru membri pentru complectarea comisiunei centrale și nefiind încă votat budgetul acelei co- misiuni, Scarlat Fălcoianu care rămă- sese și deputat, din causă că dupe legile de atunci nu exista incompatibilitate între funcțiunea ce ocupa și mandatul de deputat, propune să se voteze mai ân- teiâ budgetul, căci, ^icea el, de s’ar lă- sa dupe alegerea personelor, deputatul nu va avea libertatea consciinței. Camera, în unanimitate, aderând la a- căstă justă observație, voteză mai ân- teiâ budgetul comisiunei centrale, și în urmă procedând îa alegerea celor patru membri cari trebuiaâ să complecteze acea comisiune, se alege Scarlat Fâlco- ianu cel d’ânteiâ și cu cele mai multe voturi. Nu trecură multe «jile de la acesta a- legere, care dete o dovadă mai mult de simpatiele și considerațiunea ce prin me- ritele sale sein să ’și atragă tânărul Făl- coianu, și la 27 Martie același an, 1859, M. S. Domnitorul ’i încredința portofo- liul ministerului de externe sub preșe- dinția venerabilului și regretatului Con- stantin Crețulescu, funcțiune ce o păs- tră până la Septembre, când și-a dat demisiunea. Puțin timp dupe acăstă demisiune, la 14 Octombre, fu numit președinte la cur; tea de apel, s cția I, din Bucuresci, și presidă acestă curte până la 1 Maiâ 1861, când, fiind realas deputat în Camera le- ginitbro și găsind că nu ar fi putut în- deplini cu totă sânțenia aceste duoe înalte demnități, ’șf dete demisa. Din acestă demisie, pe care ’mi veți permite a ’i da lectoră, reese în mod ma- nifest cât de pătruns eraeldesimțimân- tul datoriei. Iată în adevăr ce citim în petiția adre- sată ministrului justiției: „Domnule ministru, .Colegiul alegătorilor direcți din jude- țul Râmnicu-Sărat ’mi-a încredințat 3 Septembre 1887 mandatul de deputat în presenta legis- latură a țerel. .Starea sănătățel, în care mă aflu din nenorocire, mă pune în neputință de a duce și sarcina do președinte al curței de apei, secția I, ce ocup și aceea de membru al adunărei, cu cât mal vârtos că peste curând sunt a mă duce tot pen- trn căutarea sănătățel și în străinătate pe un timp de mai multe luni. ,De aceea, vin a vă ruga, D-le minis- tru, ca să bine-voiți a mijloci pe lângă M S. Domnitorul a ’mi primi demisia din postai de președinte al curței de apel, secția I, din Bucuresci, căci nu voiâ nici într’un chip ca serviciul să sufere din îndelungata mea lipsă de la post/ Duoă luni de la demiterea sa din pos- tul de președinte de curte, fu numit, la 19 Iulie, ministru de culte și instrucție pnblică, iar la 27 Octombre trecu la ministerul justiției, păstrând acestă dem- nitate până la 22 Ianuarie 1862, când demisiona. La 11 Februarie, acelașlan, înființân- du se înalta curte de casație, printre cel 5 ântâiâ membrii numiți fu și Scarlat Fălcoianu, care la 1863, Martie în 15, trecu președinte de secție. La 14 Martie lc62, împreună cu Emi- nenția sa părintele MelLisedec, eruditul Episcop de Roman, luă parte îo comi- siunea numită de ministru cultelor pen- tru examinarea cestiunei monasticilor închinate. De asemenea, la 27 Februarie 1866, fu chemat a împlini o misiune în străi- nătate. In fine, la 8 Maiâ 1869, ocupă postul de prim președinte la ace-tăînaltăcurte, rămas vacant prin retrag?» venerabilu- lui Vasile Sturza, de a căruia biografie ’mi reserv a vorbi la o altă ocasiune, și conservă acesta înaltă posițiune până la 1876, când o catastrofă crudă, dar care din nenorocire se prevedea de mai îna- inte, ’i seceră în puterea vârstei și a ta- lentului, tocmai în «Jiua de 28 Octombre, ^i în care abia împlinise al 48-îea an al vieței sale. Intru cât se atinge de relațiunile pri- vate ale lui Scarlat Fălcoianu, toți ne aducem aminte de inima sa nobilă, de natura sa francă, voiosă, precum și de picanta originalitate a conversațiunei sale. Vai! Cine ar fi ^is că acestă inteli- gență, plină de tinerețe, trebuia să ca^ă așa de repede sub isbirea unui răâ in- curabil. Annl expirat 1886—1887, ne-a pro- curat mulțumirea de asprimi în sânul nostru duoi distinși membri, pe onor. D-ni Opreanu și Tăcu, pe cari ’i salutăm de buna D-lor venire printre noi. Dar și în anul acesta înalta curte a avut re- 3 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 2945 gretul a se despărți de duoi judecători și anume: de D. Dimitrie Zamfirescu, care, din causa unei suferințe îndelung prelungită, a fost silit să se demită din funcțiunea înaltă ce ocupa la acăstă curte, și de președintele George Crețeanu. Daca însă nu putem lăuda pe cei în viață, să salutăm cel puțin la plecarea lor pe aceia a căror viață a meritat laude. Printre aceștia din urmă este și re- gretatul nostru coleg George Crețeanu, pe care o catastrofă neprevăzută ’i-a răpit fără veste din rândurile nostre îa Ziua de 6 August trecut, atunci când putea încă mult timp aduce magistra- turei prețidsele sale servicii. George Crețeanu, demn emul al iul Scarlat Falcoianu, terminând, ca și a- cesta din urmă, studiele umanitare în colegiul sântului Sava, se duse tn Fran- cia spre a studia dreptul. Dupe terminarea studielor sale s’a în- tors in țeră și a luptat și densul împreu- nă cu camaraZii săi și, sub conducerea acelora cari aii ridicat România acolo unde se află astaZL a luptat, Z’c, atât ca om politic cât și ca magistrat și ca om de litere pentru regenerarea scumpei ndstre patrie. In adevăr, George Crețeanu a fost di- rector la ministerul justiției și, de la 5 Octombre 1859 până la Iunie 1860, mi- nistru de justiție, având ca președinte al consiliului de miniștri succesiv pe vene- rabilii și prea onorații D-ni Niculae Crețulescu și Ion Ghica. De la 1860 și până în momentul încetărel sale din viață a ocupat cele mal înalte funcțiuni în magistratură, precum prim-președinte la curtea de apel din Bucuresci, mem- bru, procuror general și președinte de secție la acestă înaltă curte, și în tote aceste funcțiuni s’a distins ca un bărbat de un adevărat merit și a fost inspirat tot-d’a-una de ideile cele mai liberale și mai înaintate. Dovadă despre ideile liberale ale lui George Crețeanu este discursul ce a nos- tit ca procuror general la -deschiderea acestei înalte curți în Z'ua de 16 Au- gust 1868, discurs care avea de obiect libertatea individuală. Iată, în adevăr, cum se exprimă în preambulul s6Ci distinsul meii predecesor: „ Domnule președinte, ^Domnilor membri, „Spre a inaugura începerea anului nostru judiciar ’mi propun a desvolta principiele consacrate prin art. 13 din Constituțiune, a trata adică despre li- bertatea individuală. „Nu este subiect care să merite mai mult atențiunea unor spirite grave ca ale D-vdstră și care să fie de un interes general. In adevăr, ce are omul mal scump de cât libertatea sa ? Privat de dânsa, el este privat nu numai de miZ- iocele de a ’și dobândi existența pentru el și per tru ai tăi, nu numai dulcile re- lațiuni ale familiei, dar este lovit chiar îu demnitatea sa de om; căci semnul ca- racteristic prin care Creatorul a voit a ’i distinge de cele-alte viețuitdre a fost de a ’l fi făcut o ființă liberă și cuge- tă tdre“. George Crețeanu, care era și membru onorar al Academiei Române, s’a distins și ca om de litere; el a lăsat mai multe poesii forte apreciate chiar de bărbații competiațl în materie; cine, în adevăr, nu ’și aduce aminte de acele duoă ver- suri sublime cari coprind în ele tdtă iu- birea de care este pătrunsă .inima de român în momente de nostalgie pentru patria absinte: „Fie pâinea cât de rea Tot mal bine în țăra mea“. In viața privată George Crețeanu a fost un bărbat virtuos, un fiii devotat și un bun părinte. Natura sa francă, pro- cedimeniele corecte în tote relațiunile sale aii făcut ca dânsul să lase în socie- tate în genere, și în sînui acestei curți în special, suvenirile cele mai plăcute și regretele cele mai vii. Fie ca virtuțile lui Scarlat Fălcoianu și George Crețeanu, acești buni cetățeni și distinși magistrați, sâ aibă mulți imi- tatori ! Terminând, am ondre a presinta curței tabela statistică de lucrările sale pe a- nul expirat. Tabelă statistică de recursurile rămase per, li: ' ’■■■ 1 Septembre 1886. înaintea curței de casație, de cele intrate și resolvate în cursul anului judecătoresc 1886 — 1887, precum și de cele rămase pendinte la începutul noului an judecă- toresc 1887—1888 _______________________ Numirea secțiunilor 2 * o a Si ■” s °o 53 CLASIFICAREA PE MATERII RESOLVATE o oi Secția I. . . ¹¹ Secțiuni-unite 0 E" QQ rn 0 _ © ’“l © 3 947 1.008 3 4.958 g CO 0 435 992 5 câ O © 0 § O 0 0 0 © 0 0 O © "3 © "3 o £ 59 o o oi □3 S.® câ cc câ e CJ oi. 0 s 02 4.382 2.00a 8 435 151 365 41 76 22 14 14 254 15 18 â o © © >0 * rt 0 ta © 05 Î8 câ câ 0 © «o 0 O 107 130 4 291 807 câ .© cS s g *0 a 02 69 19 0 ta © 05 13 471 975 4 3.911 1.025 4 0 © © M ® s â S 0 o O 0 a o O 0 o ‘5 Q o 0 M © 0 g 0 © 53 a o 0 a n 2 s 1 1 a o O 1 . 6 3 NB. Din totalul recursurilor pendinte astăZI a secția I, 33 sunt rămase în divergința și la secția II este 1 RECAPITULAȚIE Recursurile rămase pendinte la secția I în Zi^ de 1 Septembre 1886 . ..................................... Idem intrate în cursul anului 1886 1887.........................................• *............... Idem rămase pendinte la secția II în Z^a de 1 Septembre 1886............................................... ¹ Idem intrate în cursul anului 1886—1887....................................................................- Total general................O.oo^ Din acestă sumă resolvându-se de secția I 471 De secția II........................ ... 975 „ secțiuni-unite........................... ; ᵥ ₁ ._ₙ Avem un total de recursuri resolvate . . 1.430; acestă sumă scăZându-se din cele mai sus pendinte.........—— Rămân astăZI pendinte............... 4.932 MONITORUL OFICIAL 2946 D. prim-președinte C. E. Schina a râspuns la discursul D-lul procu- ror-general în termenii următori: Domnule procuror-general, Intre individualitățile de cari se com- punea tinerimea de pe la mijlocul seco- lului nostru, Sc. Fâlcoianu era una din cele marcante. Spirit cultivat, jurist, în- zestrat de natură cu varii calități inte- lectuale și morale, om de societate prin excelență, de un comerciâ atrăgător, na- tură vie și mîădiosă, înaintea lui Sc. Fâlcoianu eraâ deschisa multe cariere la cari, în timpul Iui, numărul aspiran- ților cu titluri egale era fdrte restrâns. Ministru în mai multe rânduri, cât-va timp advocat, el a preferit magistratura tutulor celor-alte cariere pentru că, cu o judecată sânătăsă, clară, pătrunde- tore, cu un spirit juridic puțin comun, el era născut de a ti judecător. Cine din aceia cari aâ lucrat cu dânsul a putut să uite cât el se interesa de tot ce era cestiune juridică! Numit prim-preșe- dinte, plăcerea ce’i procuraâ desbaterile acestor cestiuni '1 făceaâ ca, fără sâ fie silit la acesta, să ia parte aprdpe Zilnic, mai la tdte afacerile, fie într’o secțiune a curței ndstre fie în cea-aită. Pentru cine 'l-a cunoscut ca noi, rara vocațiune a acestui om pentru profesiunea de ju- decător nu pdte face un singur moment un obiect de înduoialâ. Mare fericire pentru o magistratură când, în sinul so- cietăței în care ea funcționeze, se află mulțl bărbați având o vocațiune așa de pronunțată pentru profesiunea de jude- cător ! Iubitul, stimatul, mult regretatul co- leg, pe care am avut nenorocirea să'l perdem acum de curend, George Cre- țeanu a intrat și el în magistratură, spre a o onora, dupe ce a trecut prin alte cariere; el a părăsit politica într’un moment de supărare, dar în realitate pentru că caracterul și nobila natură a acestui dulce om ’l făcea incapabil d’a se pleca unor cerințe inerente viețel par- lamentare. Acesta constatat, trebue să recunoscem că împregiurarea căreia ma- gistratura datoresce intrarea lui Cre- țeanu în sinul săâ constitue un cas mai tot atât de escepțional ca și vocațiunea iui Fâlcoianu. Dacă acum ne-am întreba, și cred că lucrul merită o mică cercetare, cărei cause principale, cărui fapt general da- torim intrarea acestor bărbați în magi- stratură, ce respuns am putea găsi? S’ar putea ore atribui acesta unicamente și principalmente pe de o parte voca- țiuuei unuia, iar pe de alta puținului gust a celui-alt pentru politica mili- tantă ? Credem că nu. Acestea au fost cause secundare, speciale, ocasionale; ele sin- gure nu explică într’un mod deplin in- trarea în magistratură a dmenilor de valdre de pe atunci. Nu e în intențiunea mea să fac aci un paralelism între generați unea de la mijlocul secolului și cea de la sfârșitul seu în scop de a vedea care din ele s'a suit mai sus pe terenul intelectual și mo ral. Voesc să constat’ numai un fapt: Voiâ să constat care era spiritul epocei când Fâlcoianu și Crețeanu aâ intrat pe scena lumel românesc!, spiritul dom- nitor pe ia mijlocul secolului; căc!, dacă nu mă înșel, o explicațiune sa isfăcetdre a ori-cărni fapt social de o ore-care im- portanță nu pdte fi dată, dacă nu găsim legea generala căreia acel fapt e subor- donat. Care era spiritul acelui timp ? N’am, cred, trebuință de multe cuvinte spre a ’l caracterisa; n’am de cât a’l numi." eminamente spiritualistă pentru genera- țiunea de atunci, interesele materiale eraâ grija cea mai mică. Curios fenomen de studiat, acela pe care ’l numim: spiritul timpului! Supus schimbare!, altă dată, dupe maii inter- vale de timp, de la o vreme încoa el a devenit mai mobil. In adevăr, ce vedem aZi, dupe o trecere de timp relativ mică? Vedem domnind, în locul spiritualis- mului de mai deunăzi, positivismul și un materialism chiar destul de pronunțat. Acestea constatate, și spre a conchide, mă întreb: Nu e bine ca, îngrijindu-ne puțin de viitor, făcându-ne și noi pentru un moment positiviști în bunul sens al cuvântului, nu e bine, nu e timp sâ în- demnăm pe legiuitor să recunoscu îm- preună cu noi că spiritul timpului de a^i e altul de cât aceia din trecut și să va^ă prin urmare că o lege care era pdte bună altă dată, astă-Zi o un anacronism plin de pericole. In cât me privesce, credința ce am este că, dacă, în cel mai scurt timp, o lege prevăZâtore nu se va grăbi să facă din magistratură o carieră atrăgătăre prin siguranța posițiune! și o largă re- munerare a judecătorului, acesta ramară a Statului va sfârși prin a ajunge ca un fel de stagiă pregătitor pentru alte ca- rieri saâ un asii pentru adăpostirea tu- tulor incapacităților și infirmităților sociale. Aceste adevăruri, S-va ore nevoe a le repeta multă vreme încă? Sperăm că nu; căci nu ne e ertat să admitem, atunci când un Anibal ore-care e la portă, ca Solonii, pentru a se deștepta, să aibă trebuință de Casandre. Anul judecătoresc 1887---1888 este deschis. 3 Septembre 1887 DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului] Londra, 13 Septembre — Vie discu- țiuue ln Camera Comunelor cu prilegiul evenimentelor din Irlanda. SirW. Har- court și D. Gladstone aâ blamat politi- ca cabinetului și purtirea poliției. Michelstown, 13 Septembre¹— Noul bătăi s’aâ întâmplat ieri între irlandezi și poliție aprope de oraș. Bombay, 13 Septembre — Emirul Afganistanului e greâ bolnav. Berlin, 13 Septembre — Gazeta Ger- maniei de Nord află că principele de Bismarck se aștâptă la un bun succes de băi din Kissingen, cari cu tdte astea ex* rciteză efectul lor slăbitor, ceea ce l’a făcut sâ decline invitarea ce i s’a a- dresat de a lua parte la serbările din Koenigsberg și din Stettin ca prilegiul manevrelor. Sofia, 13 Septembre — Evenimen- tele de ieri preocupă opiniunea din oraș. Pe când unii regretă scenele de dezor- dine, alții spun că ele se vor reproduce, dacă oposiția va urma atacurile sale. E puțin probabil de altminterea ca or- ganul oposiție! să apară imediat. Pare că D. Karaveloff se găsea încasa sa ieri cu șepte persăne, printre cari D. Niki- ' foroif, fost ministru de resboiâ, și că D. Karaveloff a împiedicat pe aceștia din urmă sâ tragă asupra indivizilor cari a- sediaseră locuința sa. In învălmășălâ, câți-va gendarmi și indivizi aâ fost atinși de pietre. Partisanii oposiției, până acum, nu par că vor manifesta în mod ostensibil la Sofia. AZI diminăța un supliment al Svobo- det, Ziar liberal, povestescs incidental și felicită călduros pe cei ce aâ luat parte, începând articolul sââ prin aceste cu- vinte : , Ceea ce preveZuserăm s’a în- tâmplat, națiunea nu voesce trădători¹¹. Sa afirmă că principele, presintându- se pe balcon, n’avea cunoscință de sce- nele de desordine ce se întâmplaseră și că credea numai că răspunde aclamări- lor a! căror obiect era personă sa. Viena, 13 Septembre — Corespon- dența Politică, dupe nisce sciri din Pe- tersbnrg, desmînte din noâ întrevederea anunțată între împăratul Wilhelm și Țarul. Ea adaogă că chiar dacă între- vederea ar fi avut loc, n’ar fi avut veri- 3 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 2947 o însemnătate politică și că n’ar fi re- sultat de cât bune Legături de rudenie și raporturi personale excelente ce exis- tă între cei duoi monarchi. Stettin, 13 Septembre — Imperafub în trăsură, a asistat Ia revista corpului II. Paris, 13 Septembre — Duminică, Ia Mesina, aâ fost 30 de morți de choieră ; ieri 60 de cașuri și 40 de morți. Nume- roși locuitori părăsesc orașul. Printre cei 30 morți d’ântâiâ sunt și 4 hamali cari aâ ajutat la descărcarea unui va- por englezesc provenind din Bombay, care vapor avusese un cas de choleră pe drum. Paris, 13 Septembre — O depeșe iu. săscă -< p 3 T.-Severin. 759.7 ---0.6 18.6 --- 04 84 NW 1 ploios. 28 19 758.8 20.8 NE i acoper. Balota . . Craiovs 7652 -ț- 1.4 18.8 4- 1.6 92 E 4 aoope?-. 8 21 17 7638 20.3 E 4 fs Slatina 7>O3 --- 0.6 18 2 4- 1.2 86 ENE 3 10 23 13 760.0 20.6 NE 2 »» 3-iurgiu 759 3 -1- 0» 20.0 4- 2.4 80 NE 5 noros 25 17 757.9 21.7 NEj 1 noros Constanța . 7603 + 1.2 21.2 + 3 2 65 NNE 2 p. noros ---. 17 6 759 5 18 0 NNW 1 Starea mărei liniștită. Snlina 760.5 1.8 16 5 --- 2.9 60 NW 2 ploios 21 13 7590 20.0 W 1 âooper.. ușiră. Saluți 760 3 4- 1.4 17.8 --- 05 68 ENE 4 noros 24 15 759 2 18.5 SE 2 p.noros Brăila 759.7 4- 0.2 17.4 4-0 4 74 NE 3 acop. 22 15 758.8 199 --- --- f. senin Sinia 760.0 4- 1.5 13.2 + 0.4 80 S 1 câță 16 12 759.2 14.0| S 2 c4ță Căl&rușl 758.4 --- 20.8 --- | 80 NW 2 acoper. --- 20 17 758.4 18 8 NE 2 aoop. C&lim&nesol 738.5 -1- 1.8 16.4 4 0.4 90 N 1 plde --- 21 16 736.8 18.4 N 1 0 3acă4 1 Uși I I 1 1 De la 2 (14) Septembre 1887, orele 8 diminăța. II De la 1 (13 Septembre) 1887, ■ 1 ore sâra. Bucuresci 760.9 4-0.9 18.( SH- 2 4 85! BNE J| noros II 24 21 1 16 ll 760.1 | 17.4 ENE 1 2 ploios Barometru se urcă. Director, St. C. HEPITBS. 2948 MONITORUL OFICIAL 3 Septembra 1887 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminua de 1 (13) Septembre 1887 Ââjud ~ Nor..... 13+ B. Făleiu --- Nor..... . . 14+B Piatra --- Senin ..... . 151». Alexandria --- Nor, vent .... . 17-4- Fălticeni Senin, nor . ■ . . 7+ . Pitesd --- Nor ... 14+ . Baia-de-Aramă--- Variabil, plde măr. . 12-4 , Ferbinți Nor . • . . . . 14 ■ Piua-Pttn --- Senin ..... . 18+ r Babadag --- Nor...... • 13+ , Filiași --- Plde, nor . . . . . 16+ , Pleșcoiu --- Nor...... , 1S-4- M Bacăâ --- • 114 » Filipesci --- Nor . . . . 15+ . Ploesd • 14+ , Balaciu --- Nor, furtună mare . 15-, . Focșani --- . . 144- , Podu-lisr cuiul Balta-AIbă --- Găescl _ . • 26- . Predeal --- ~ ...... . 11+ . Bechet --- Var., nor .... • 154 , Gorgova --- . . 13+ , Rădăuți --- Variabil . . . 10+ , Birlad --- . 15+ , Hârlââ . . 154 Râmn-Sărat --- Nor 18 • , Bistrița --- Hârșova _ . . 16+ „ Râmn- Vâlcea --- Nor, plde, liniștit . . 15+ . Botoșani --- Senin, nor, vînt . • 12+ „ Herța Variabil . . . ■ 14b . Rin- Vadului --- « ■ ... . 13 + , Broscenl --- Senin, nor . , . . 11+ , Hora _ Plde..... . . 12+ . Rosi-de-Vede --- Plde...... . 15+ Budesd --- Variabil, plde . . • 12+ „ Huși Senin, puțin nor . . 14+ Salinele-Mari --- Plde, nor .... 15+ . Buhușu --- Nor . . . . 14+ „ Isaccea Nor, senin . . . . 15+ . Sascut --- Nor...... . 144 w Burdujeni --- Nor, vînt . . . . 11+ , Ivesd Variabil, nor . . 15+ , Săveni --- Senin, vânt, nor . . 124 „. Buiei --- Senin, nor . . . . 14+ , Mâdn Norat..... . . 14+ , Sinaia --- Variabil, plde . . . 11+ . Bălțățesd --- Măgurele --- Plde, nor . . . . 18+ Sloboda --- Nor...... . 11+ Calafat --- Nor...... . 15+ . Mahmudie ------ Nor..... 18 + Sptneni Variabil, nor , . . Călărași --- Senin, nor .... . 17+ » Mamomița 14+ . Stefănesd --- Variabil, nor . . . . 10+ Câmpina --- Nor . . . . 12+ . Mangalia --- Senin, marea calmă. lecudâ - . 14+ , Câmpu-Lung --- Norat, senin . . . . 15+ » Mărășesd --- Nor .... . . 14+ , Tirgomsce --- Nor..... . 18+ , Caracal --- Puțină plde, nor . . 144- „ Mărgineni --- . . 15+ Tirgu- Frumos --- Senin, nor .... . 134 , Ceatal --- Nor ... . 1^*4 B Medjidie _ Noros, vînt . . . . 17+ , lirgu ■Jiu --- Nor ploae .... . 14+ , Cerna- Vadă --- _ Nor..... . . 11 + lirgșoru --- Nor..... . 17+ . Cetate --- • 154- . Misa . 16+ . luicea --- w .... ■ . 13 r . Chilia- Vechie --- Nor, vînt .... . 14+- , Moinesci --- . 16+ , Țăndărei Oodăesd --- Senin . . . 14+ , Neamțu _ Senin, nor. . . . . 124 Urlați Nor . . . 11 + Corabia --- Puțină plde, senin 19-ț- ( Novad Nor, plde într. . 10+ Ursiceni --- Variabil, senin . . . 14 ' , Oosia --- Nor, vînt, plde . 12+ Obedenl --- Variabil, plde . Valea-Călugăr --- Nor...... . 16+ . Oartea-de-Arge.--- Puțină plde, nor . • 16+ . Ocna _ Plde, nor . . . . 12+ » Văleni , 15 i . Darabani --- Variabil .... 10+ , Odobesd --- Nor . . . 17-; . Vasluiâ --- Senin, nor . . . ia+ , Domnesci --- Plde ..... • 14+ . Oltenița Senin, nor. . . . . 17 + Verciorova --- Noros..... . 10+ , Vordhoiă --- Variabil, nor . 11+ , Ostrov ■lW Nor, vânt . . . . 17+ » Vulcan --- Nor, pl. mar. . . . . 13+ , Drăgășani --- Plde, nor .... . 13+ , Panciu Plde, nor . . . • . 10-» . Vidra ---- Drăgănesci --- Nor vînt .... . 15+ Pășcani Nor ... . . 13+ , Zătreni --- Variabil, plde, nor . 15+ „ Drăncati --- Senin, nor . . . . 14+ . PăUrlațele . . 13+ . Zimnicea --- Variabil, plde . . 18-|- . In diminua de2 (14) Septembre 1887 Adjud --- Nor 13+B. Făldâ - Senin ......14+B. Piatra --- Variabil, nor . . . 12+B. Alexandria --- Plde, senin .... 154 c Fălticeni --- Variabil, nor 9+ B PBesd --- Plde măruntă, nor . 13+ Baia-de-Aramă--- Puțină plde, nor . . 11+ „ Ferbinți --- Plde măruntă, nor . 14+ e Piua-Petri --- Senin . . 20+ , Babadag --- Senin, nor .... 14+ , Filiași --- ». » x < • 16+ Pleșcoiu --- Variabil . ... 12+ , Bacăâ --- Variabil, nor . . .17+ D FUipesd --- Senin.....15+ B Ploesd --- Senin, plde .... 14+ , Balaciu --- Plde, furtună, nor. . 144 Focșani --- Norat . . . 6+ . Podu-Turculut Nor.......14+ , Balta-AIbă --- Variabil.....18+ , Găesd --- . ......;i'+ Predeal Puțină plde, nor . . 12+ „ Bechet - Nor . . 124 „ Gorgova --- Plde.......14+ .. Rădăuți --- Variabil.....10+ , Birlad --- Variabil nor . . . 14-f , Hârlăii --- Norat ......U ț- Râmn.-Sărat --- Senin, nor . ... 20+ „ Bistrița --- Hârșova --- 17- , Rdmn.-Vâlcea --- Nor......14-t , Botoșani --- . „ . . . 124- . Herța --- Variabil ... .14-,-. Rtu-Vaâului --- Nor, vânt.....13+ , Brosceni --- Senin 4-r » Hores --- Nor, plde.....>9 t- Roși-de- Vede --- Senin.....154 ■ Budesd - Plde, variabil . . . 18+ P Huși --- Senin . . . 164- . Salinele-Marl --- Plde întreruptă, sen. 18-1 , Bmâușu --- Variabil . . 13+ , Isaccea --- Variabil, nor ... 154- , Saseut --- Noros.......13+ , Burdujeni --- Nor, vînt.....12+ „ Ivescl --- Nor . ... 15- , Săoe»! --- Nor, senin.....12+ . Bustâ --- Variabil . . . 14+ ... Măcin --- Senin ..... 154- , Sinaia --- Plde, nor ... .13 „ Bălțălesd --- Măgurele --- Nor, vent, calm . . 144- a Sldbasia --- Nor......15-ț- , Calafat --- Norat.....13+ Mahmudie --- Senin, nor . . .14+ Spineni --- Călărași --- .... ■ 18+ . Mamomița - Nor, vent . , . 15+ , Stefănesd --- Variabil, nor .... 13+ , Oâmpina --- Plde, senin . . . . 1'24- t. Mangalia --- Senin, marea calmă . Tecuciu --- Nor.......14+ Câmp*-Lung --- Nor, senin .... 19 \ , Mărășesd --- Nor.......13 Itrgovisce --- Plde, nor.....164 , Caracal ---- Nor, plde, senin . . 13- . Mărgineni --- .....144- , lirgu-Frumos --- Nor, senin .... 12 < , Ceatal --- Senin, nor.....154 Me^idic --- Senin .... 18-!- Tirgu-Jiu --- Plde, nor.....14+ , Cerna-Voda --- . .... *7+ » MUhăilenl --- Puțin vînt.....14+ . Tirgșoru --- Senin ......15+ a Cetate --- Senin ......15+ , MisH --- Plde, nor.....144 , luicea --- Senin, nor.....154 Chilia- Vechia --- No., vânt.....15 Moinesd --- Nor ....... 14+ Țăndărei --- Oodăe+ci --- Senin ......18+ • Neamțu ---■ Senin . . . . 18-' t Urlați --- Senin, plde .... 11 b , Corabia --- Nor.......16 1 » Novad --- Plde continuă . . . 10-ț- » Ursiceni --- Plde măruntă, senin 13+ , Coiia --- Nor, vînt.....12+ » Obedenl --- Puțină plde, senin . Valea-OSlugBr.--- Senin, plde .... 15 + , Curi-de-Jf ge ș --- Plde, senin .... 17+ a Ocna --- Puțină plde, nor . . 14 . FdJeai --- Plde, nor . . • . . 16+ , Darabani --- Variabil ... 9 . - ■ Odobesd --- Nor ... . 12+ , Vasluiâ --- Senin ......18+ . Domnesd Plde, variabil . . . 15+ Oltenița --- Puțină plde, senin . 184 VerciOfova --- Plde măruntă . . . 16 b B Dorohoiâ --- Variabil . . 13+ Ostrov --- Nor, senin . . 17+ Vulean --- Plde, nor.....12-, B Drăgășani --- Plde abondentă, nor 14+ « Panciu --- Nor......12+ , Vidra --- Plde, abondentă, seninl4 4 Drăgănesci --- Plde, senin, vânt . 15 -f- . Pășcani --- . ......13'+ , Zdtrenl --- Plde, variabil . . . 15+ , Crânceni Senin ......154 . Pătărlagele ~ Variabil.....124- s Zimnicsa Plde, nor.....15+ , 3 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 2949 ț ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor și poștelor Direcția generală a telegrafelor și poștelor scoțând din servicii! 2.661 stâlpi vechi de telegraf, și anume: 184 afiați pe linia telegrafică Mâgu- rele-Caracal Utra Islaz-Isbiceni. 740 afiați pe linia telegrafică Măgu- rele-Caiacal între Caracal-Isbiceni. 540 afiați pe linia telegrafică Cara- cal-Slatina între Caracal-Corneș. 322 afiați pe linia telegrafică Cara- cal-Corabia între Caracal-Grădinele. 248 afiați pe linia telegrafică Cara- cal-Corabia între Corabia-Grădineie. 149 afiați pe linia telegrafică Slatina- Caracal între Slatina-Corueș. 16 afiați pe linia telegrafică Slatina, gara Slatina. 461 afiați pe linia telegrafică Slatina- Drăgășani între Drăgășani-Corneș. Se publică spre cunoscință generală că, se va ține licitație pentru vîndarea lor, în total șah tn parte, în 4iQa de 17(29) Septembre 1887, în pretoriul preî’ecturelor de Teleorman, Romanați, Olt, Râmnicu-Vâlcea și sub-prefecture- lor din Corabia și Drăgășani. Concurenții, spre a fi admiși la lici- tație, sunt obligați a depune o cauțiune de 20 la sută din prețul ce va resultâ la ținerea licitației. No. 16.803. ₃ 1887, August 28. — Direcția generală a telegrafelor și poștelor dispunând de 248 stâlpi vechi de telegraf, scoși din serviciâ, afiați pe linia telegrafică Bucuresci-Oltenița, se publică spre cunoscință generală că, se va ține licitație pentru vîndarea lor, în ^iua de 18 (30) Septembre 1887. in pre- toriul prefecturei de Ilfov și sub-pre- fecturei de Oltenița. Concurenții, spre a fi admiși la lici- tație, sunt obligați a depune o cauțiune de 20 la sută din prețul ce va resultâ la ținerea licitației. No. 16.843. ₈ 1887, August 28. Direcția generală a penitenciarelor Dupe cum comunică D. director al penitenciarului Bucovăț, prin raportul No. 1.831, înc tând din viață în acel pe- nitenciar condemnatul Costică Teleg i- ță, de ani 22, din comuna Paroina- Mare,plasaBlahn'ța, județul Mehedinți, fiul lui Barbu și Măriei, și rămânând ’I un capital de lei 29, bani 19, se publică spre cunoscință moștenitorilor ca, con- form art. 18 din regulamentul general al penitenciarelor centrale, să se pre- sinte la acel penitenciar, cu acte în re- gulă, spre a’și primi avutul rămas. No. 5.214. 1887, Septembre 1. Direcția Monitorului oficial șl Im- primeriei Statului In ^ina de 5 Octombre 1887, orele 2 dupe amia^I, se va ține licitațiune cu oferte sigilate, în cancelaria Direcțiu- nel, Bulevardul Independenței, pentrn dai ea în întreprindere a aprovisionărei materialului necesar la împachetarea registrelor și foilor volante de stare ci- vilă pe anul 1888 în cantitățile urmă- tdre: 800 metri pânză de pachete late de un metru ; 20 kilograme sforă; 30 kilograme cără roșie, și 8 nndrele. Doritorii cari ar voi să concureze vor presintă chitanțele de plata patentei de comercianți și vor depune o garanție de lei 50 lu numerariâ, iar condițiunile cu cari se va încheia contractul, precum și probele dupe cari se va primi materialul se pot vedea la Direcțiune în tdte filele de lucru. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în ved re art. 40—57 din legea compta- bilităței generale a Statului. No. 3.390. s,6d 1887, Septembre 2. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE — • Ministerul, amjiud pe consiliul per- manentei instrucțiune!, publică spre cu- noscința aspiranților și aspirantelor la catedra de matematice de la ins! itutul pedagogic (scdla centrală pe fete) din Iași, câ nna din condițiunile de admi- sibilitate la concursul care s’a publicat prin Monitorul oficial No. 95 din 31 lu- liu 1887 și următdrele, s’a modificat ast- fel câ acel concurs se va ține irevocabil la 20 Ianuarie 1888, în palatul universi- tăței Iași, dupe următdrea programă : I. Aspiranții saâ aspirantele, spre a fi admise să concureze, vor trebui să probeze : a) Câ aâ vârsta de 21 ani împliniți, că n’aâ trecut peste 40 și fiind bărbați câ sunt căsătoriți; b) Câ «unt români; c) C» aâ absolvit studiele secundare, pentru cari vor presintă diploma de ba- calaureat, ori certificatul de absolvirea scdlei centrale de fete; d) Că aâ urmat duoi ani la vre-una din facultățile de sciințe din țâră, cur- surile din secțiunea respectivă și că aâ depus examenile corespumjătore. II. Materiele din cari vor fi examinați sunt: Aritmetica, geometria, algebra, trigo- nometria și cosmografia, dupe programa liceelor. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 10.359. 1887, August 12. —Tânărul Dimitrie Palade, per^ând certificatul de studii sub No. 212, libe- rat in 1883 de direcția scolel de băeți din Vrancea, ministerul publică spre cunoscință generală că acel certificat este și rămâne anulat. No. 11.234. 1887, August 27. — Scdla rurală de gradul I din co- muna Buda (Tutova), fiind numai su- plinită, se scdte în concurs, pe ^iua de 15 Ianuarie 1888. Concursul se va ține în urbea Bârlad. No. 11.258. 1887, August 27. — Eleva Maria Cracalescu, care a terminat în anul curent cursul celor 4 clase primare de fete din urbea Târgu- Neamțu, per^ându’și certificatul săâ de stndiâ sub No. 62, liberat de direcția acelei scdle, ministerul publică spre cu- noscința generală că acel certificat este și rămâne anulat. No. 11.273. 1887, August 27. — Scdla de gradul II din comuna Frumosa, județul Teleorman, se scote în concurs, pe ^iu» de 1 Octombre 1887, în locul celei de gradul II din Călinesci, care s’a revocat din concurs. Concursul se va ține în urbea Tnrnu- Măgurele. No. 11.290. 1887, Angust 27. —Se publică spre sciința generală că, în de 21 Septembre 1887, orele 3 p. m., se va ține licitațiune în localul ministerului din calea Victoriei No. 87, pentru darea în întreprindere a confec- ționărei următdrelor obiecte de îmbră- căminte , necesare elevilor din scdla normală Carol I: 57 mantale de postav cafeniâ, 56 tu- nici de postav cafeniâ, 92 perechi pan- taloni de dimie albă, 95 căciuli de imi- tație, 96 perechi cisme, 95 curele de încins, 100 cercefurl de pânză de mexic. Licitația se va ține prin oferte sigi- late, conform legei comptabilităței ge- nerale a Statului ; iar concurenții vor depune o garanție provisorie de 5 la sută din suma ce vor oferi. Modelele dupe cari se vor face aceste obiecte se pot vedea la direcția scdlei normale Carol I, calea Rahovei, până în a, nasul, gura, bărbia potrivite, perul, sprînce- nile negre. Popa Ion din comuna Osman, fața roșcovană, ochii căpril, nasul mic, frun- tea, gura, bărbia potrivite, pârul, sprtn- cenile negre. Dascălu Ion din comuna Scorțaru- Vechiâ, fața roșcovană, ochH căpril, fruntea lată, nasul, gura, bărbia potri- vite, părul, sprincenile castanii. Gheorghe Cristea din comr. na Selis- traru, fața smâdă, ochii căpril, nasul mic, fruntea, gura, bărbia potrivite, pă- rul, sprincenile castanii. Vrânceanu Vasile din comuna Silis- traru, ochii ver^i, fruntea, nasul, gura, bărbia potrivite, perul, sprincenile cas- tanii, ciupit, Găvăneanu Nicolae din comuna Ur- leasca, fața blondă, ochii albaștri, nasul mare, fruntea, gura potrivite, bărbia lungă, perul, sprincenile castanii, alu- niță la obrazul stâng. Ion Preda din comuna Urleasca, fața smedă, ochii căprii, nasul subțire, gura mică, fruntea potrivită, bărbia lungă, părul, sprincenile castanii. Stăndia Ștefan din comnna Urleasca, fața dcheșe, ochii căprii, fruntea mare, nasul potrivit, gura mică, bărbia lungă, perul, sprincenile negre, cu sem n în frun- te și la genuchiul stâng. Ștefănescu Ion din comuna Urleasca, fața roșcovană, ochii albaștri, fruntea, gura potrivite, nasul turtit, bărbia ro- tundă, perul, sprincenile castanii. Parnica Ion din comnna Sutesci, fața smedă, ochii căprii, fruntea, nasul, gura, bărbia j otrivite, părul, sprincenile cas- tanii, o aluniță la mustața stângă. Gheorghe Stancu din comuna Dedu- lesci, fața dcheșe, ochii, perul, sprînce- nile negre, fruntea, nasul, gura, bărbia potrivite. Stoica Lipan, Gheorghe Lupașcu, Tu dorache Alexe, Ștefan Neagu, Ion Dră- guț, Dragomir Ion, Dumitru Neagu, Stoica Andreiâ, Mihaiâ Udrea, Dumi- tru Petcu, Stroe Anghel, Șe’-ban Ion, Ștefan Ion, Nica Stan, Nicu Vlad, Ma- rin Radu, Miron Marinache, RaduNăs- tase din comuna lauca. Toader Pavel din comuna Lacu-Rezi, fața bălae, ochii ver^i, fruntea, nasul, gura potrivite, perul, sprincenile cas- tanii. Ion Gheorghe din comuna Mihaiâ- Bravul, fața roșie, ochii căprii, fruntea, nasul, gura, bărbia potrivite, părul, sprincenile castanii. Zaharia Stan din comuna Slujitori- Albotesci, fața dcheșe, ochii galbeni, fruntea, nasol, gura, bărbia potrivite, părul, sprincenile castanii. Târlogeanu Constantin din comnna Roșiori, fața lungâreță, ochii căprii, fruntea, nasul, gura, bărbia potrivite, părul, sprincenile castanii. Corpul flotilei Marin Stan din comuna Brăila. Radu Grosu, Radu Oprea, Petrea A. Dumitru din comuna Bertesci-de-Sus. DESEETOEI Regimentul 2 artilerie Nicolae Costache din comm a Brăila. Regimentul 3 artilerie Brusaliu Dumitru, Damasc hin Nico- lae din comuna Brăila. Regimentul 7 artilerie Niță Ion, Apostol Dumitru din comu- na Brăila. Ștefan Ion, Greceanu Bucur din co- muna Șuțesci. Regimentul 5 călărași Băcanu Gheorghe din comuna Brăila. Niță Radu.. Nicorie Dumitru din comuna Brăila. Corpul flotilei Băicoianu Ion din comuna Viziru. Cojocaru-Gheorghe din comuna Găi- seanca. Lazăr N. Mihaiâ, Mateiâ Mihalache din comuna Brăila. Regimentul 5 linie lancu N. Pungă din comuna Mihaiâ- Bravul. Radu Stanciu, Constantin Ion, Con- stantin Ion din comuna Brăila. lancu N. Pungă din comuna Filipesci. Regimentul 11 dorobanți Gheorghe Pândele din comuna Brăila. Regimentul 32 dorobanți Niță Radu din comuna Brăila. ’ Leu Stan din comuna Scorțaru Vechih. ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Argeș Pe basa cărței de judecată No. 465 din 1883, confimată prin cea cu No. 269 din 1884, pronunțată de judecătoria o- colulni Cotmeana, investită cu titlul executoriâ No. 260 din 1884, și dupe în- deplinirea disposițiunilor cerute de pro- cedura civilă, prin jurnalul dresat de tri- bunal sub No. 4 979 din a. c., s’a hotărît ca, în ^iua de 26 Septembre 1887, orele 10 dimineța, să se vîo^â cu licitațiune, în i retoriul acestui tribunal, imobilele jos notate, avere a D-lor Ion și Nicolae, fii și moștenitori ai defunctului Dumitru Bucătaru, de profesie agricultori, do- miciliați îr. comuna Hârsesci, plasa Cot- meana-Găleșe>ci, județul Argeș, spre des- păgubirea D-nei Rada, fiica și moșteni- 3 Septembre 1887 tdrea decedatului preot Stan Christescu, de profesie menagerâ, din comuna Bă- răsci-de-Vede, plasa și județul Olt, de sumele ce are a primi dupe arătatele mai sus cărți de judecată. Acestă vîndare se publică spre ge- nerala cunoscință, că toți aceia ce vor avea asupra acestor imobile veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegiâ, ipotec^ saâ ori-ce alte drepturi să se arate la tribunal mvi înaintea termenului de adjudecațiune, căci în urmă nu li se vor mai admite nici o pretențiune ; iar aceia ce vor voi să cumpere aceste imobile, să se pre- sinte la tribunal, la ^iua și ora indicată mai sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se vînd, con- dițiunile vîngărel și diferitele sarcini și împregiurări ale imobilelor până acum cunoscute: 5 stânjeni pământ cultivabil, fânețe și cu puțină pădure măruntă pe dânșii; se învecinesc la resărit cu moșia Ungeni, Ia apu« cu moșia Sârbi-Măgura, la miaijâ-ndpte cu frații Ciurculesci și la mia^ă-^i cu frații Băbănesci; pe acest imobil se află duoe case de ostrețe, în- velite cu coceni, cu câte duoe odăi și un patul eu șese furci, învelit cu coceni. Acestă avere se moștenește în devăl- mășie de debitori și este situată în comuna Hârsesci, plasa Cotmeana-Gă- leșesci, județul Argeș, avere a lor mo- ștenâseă, iar nu dupe legea rurală. Examinându-se de D. grefier local re- gistrele de inscripțiuni de la anul 1865 până la 5 Decembre 1884, resultă că pe numele lui Ion și Nicolae, fii lui Dumi- tru Bucătaru, imobilul urmărit și pus tn vîndare nu s’a găsit afectat la nici un cas popritor. Acestă vîmjares’a încuviințat în basa cererei făcută de creditore prin petiția înregistrată la No. 10.879 din 1884, cu care a depus spre executare sus citatele cărți de judecată ce conțin: Cartea de judecată No. 465 din 1883 hotărasce: Condamnă pe defendorii Nicolae și Ion, fiii și moștenitorii defunctului Du- mitru Bucătaru, din comuna Hârsesci, să răspundă reclamantei Rada, fiica și moștenitorea defunctului preot Stan Chi- rițescu, suma de 400 lei vechi, cu pro- centul legal de la 23 Aprilie 1883, expi- rarea termenului de plată din act, până ia achitare, iar dacâîn acest interval do- bânda se va face de o potrivă cu cape- tele atonei dobânda să nu se mai plă- tescă, mai plătind defendorei osebit 10 iei cheltueii de judecată. Cartea de judecată No. 269 din 1884 hotărasce: Respinge oposițiunea făcută de Nico- lae și Ion, fii decedatului Dumitru Bu- câtaru, contra cărței de judecată No. 465 2955 3 Septembre 1887 din 1883, ca nefondatâ, mai obligându-se oponenții la 10 iei cheltueli de judecată. Acăstă carte de judecată este învesti- tă cn titlulexecutoriâ No. 260 din 1884 ce conține: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționala, Rege al României, La toți de fațâ^i viitori, sdnetate : Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi și judecătoresc! sâ execute ace-tă carte de judecată, pro- curorilor sâ stâruiască pentru a ei adu- cere la îndeplinire, și spre credință s’a subscris de noi, dându-se în primirea celui in drept astăgl, 21 August 1884. (Urmeză semnătura). Acestă vîngai e s’a in 'uviințat pe basa cererei făcută de creditorea Rada Preotu Stan Chiriț*scu, cu petiția înregistrată ia No. 9 120 din 22 August a. c., și prin jurnalul No. 4 979din 1887,a se efectua în comptul adjud* catarul ui Mihail Dan- covici, asupra căruia, prin jurnalul cu No. 3.530 din 1887. s’aâ adjudecat defi- nitiv imobilele sus notate, cu prețul de lei 1.400, și pentru câ nu a depus prețul adjudecațiune! in termenul legal, con- form legei, s'aâ pus din noâ în vîndare cu deficitul în comptul săâ. No. 16.307. 1887, August 28. Tribunalul Olt Conform jurnalului de amânare dre- sat de acest tribunal sub No. 3.070 din 1887, se publică spre generala cunos- cință că,dupecererea D-lui casier general local și pentru despăgubirea Statului de suma de lei 662, bani 35, ce D. Gheor- ghe Furduescu, de profesie proprietar, din comnna Sâmburesci, deuită din con- tribuțiuni directe, s a pus în vîndare cu licitațiune publică imobilul numitului debitor care este: Un petic moșie loc înfundat în hota- rul Sâmburesci, în dealul Tomescilor, care se învecinesce la resărit cu hotarul de delimitare al locuitorilor moșiei Le- leasca, la apus asemenea cu al locuito- rilor din Sâmburesci, la miagă-gi cu proprietatea D-lui Stsfan Zahariescu și la miagă-ndpte cu pământul rural al locuitorului Constantin Vișescu și pro- prietatea D-lui Ion Brătianu, în întin- dere de aprdpe 10 pogdne, iar cel-alt păment este islaz de vite. Acestă avere nu este supusă la nici o. sarcină. Pentru efectuarea vîngerei s’a defipt giua de 25 Septembre 1887. Doritorii ce vor voi să cumpere expu- sa avere, sâ se presinte în sala acestui tribunal în sus aretata gi, la orele 10 a. m., unde se va ține licitație, spre a concura. MONITORUL OFICIAL Tot-d’o-dată, conform art. 506 din procedura civilă, se someză toți aceia cari vor pretinde veri-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiâ, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra imobilului pus tn vîndare , să se presinte mai ’nainte de giua vîngerei, căci în urmă nu li se vor mai considera nici o cerere. No. 15.962. 1887, August 26. — Conform jurnalului de amânare dresat, de acest tribuna! sub No. 3.069 din 1887, se publică spre gt-ne în Jiua și ora indicată mai sus spre a concura. Somându-se toți aceia cari ar pretin- de veri-un drept de proprietate, usu- fruc , chirie, privilegiti, servitute, ipo- tecă sau ori-ce alt drept asupra imobi- lului pus în vînjare să se presinte mal ’rtainte de Jiua vînjărei spre a ’și face pretențiunile ce vor avea; căci în urmă nu li se vor mai considera. No. 16.362. 1887, August 25. Comisarul de urmărire al ocolu- lui III din Bucuresci Consecințe adresei D-lui jude al oco- ■ lului III, cu No. 9.865, se publică spre - cunoscința generală că, în Jiua de 10 3 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 2957 Septembre 1887, cn începere de Ia ora legală, se va vinde prin licitație, pe pia- ța Grivița, averea mobilă a D-nei Anica Ion Gg., din calea Grivița No. 106, ce s’a urmărit în basa cărței de judecată । No. 2.915, pentru datorie de bani către ! D. Dumitru Chițescu. i 1887, August. | ----- i Rectificare.—In publicația tribunalu- Ș lui Ilfov, secția de notariat. No. 7.970 din 27 August 1887, se rectifică data li- citației precum urmeză: 5 Octombre 1887, iar nu 5 Octombre 1888, cum din erore s’a inserat. Rectificare.—In publicația tribunalu- lui Râmnicu-Sărat sub No. 3.930 din 18 August 1887, inserată în Monitorul No. 116 de la 27 August 1887, numele proprietarului să se citescă lordache Son, iar nu lordache Ion, cum din erore s'a inserat. CITAȚIUNI Judecătoria ocolului I din Bucuresci D-na Marița Forea,cu domiciliul ne cunoscut, este chemată la acăstă judecă- torie în ^iua de 9 Septembre 1887, orele 10 și jumătate dimineța, spre a se cerceta ca inculpată pentru furt; având în ve- dere că de nu va fi următore se va con- damna în lipsă, conform art. 147 din pr. penală. No. 7.004. — D. Alter Svartz, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acestă judecăto- rie în $iua de 9 Septembre 1887, orele 10 și jumetate diminăța, spre a se cer- ceta ca inculpat pentru furt; având în vedere că de nu va fi următor se va con- damna în lipsă, conform art. 147 din pr. penală. No. 7.005. — D. J. B. Marș, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acestă judecătorie în catorii spre înfățișare ca inculpat; cunoscând câ nefiind următor s va procede con- form legei. No. 7.237. 1887, August 12. PRETENȚIUNE DOTALA Tribunalul Ilfov, secția IV civilo- corecțională D-na Anica Părvuroșabu, prin petiția ce a dat tribunalului, înregistrată la No. 6.420, a cerut separația de patri- monifi a averei sale dotale de acea a so- țului sfi G. D. Pârvuroșanu, de profe- sie portărel, domiciliat strada Traian No. 103, care avere consistă în 6.000 lei numerarifi și 1.000 lei trusou, dupe cum se constata din actul dotai, autentificat de secția de notariat și transe is în re- gistrul respectiv la No. 3 din 1880 ; a- cesta se face cunoscut spre cunoscință generală că, pentru judecarea aestui proces, s’a fixat jiua de 5 Octombre 1887, orele 11a. m.; contrarifi de nevenire, procesul se va judeca în lipsă, conform legei. No. 10.939. 1887, Septembre 1. Petiția D-nei Anica Pârvuroșanu către D. prim-președinte al tribunalului Ilfov, Domnule prim-președinte, Subsemnata, Anica G. Pârvuroșanu, de profesie menageră, domiciliată în strada Traian No. 103, cu autorisațiu- ne președențială, conform art. 628 din procedura civilă, vejând câ soțul mefi G. D. Pârvuroșanu, de profesie funcțio- nar, portărel, domiciliat în domiciliul conjugal din sus citata lo ;alitate, este ca jut în datorii, dupe cum se constată din acțiunea creditorului Samuel Arie, din strada Gabroveni No.51, pentru su- ma de lei 2.000, pendinte înaintea onor, tribunal, secția II, dosarul No. 936 din 1887; vâjând pericolul ce amenință dota mea de lei 3.000, prevejută în actul do- tai, transcris de onor, secție a notaria- tului laNo.. .. (de ore-ce cu alți 4.000 3 Septembre 1887 lei, cu cari se complecteză totala valdre dotală de 7.000 lei, am cumpărat un i- mobil); Grăbesc a intenta acțiune în contra soțului mefi și a creditorului săfi, față cu care să se hotărască condamnarea soțului la predarea avereidotală în po- sesiunea mea prin efectul separațiunei patrimoniului mefi dotai, și conform art. 1 263 din codul civil. Alătur taxa de lei 20 și duoe copii. Anica Pârvuroșanu. DECISIUNJ Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională Astăji, fiind ia ordinea jilei cerceta- rea opos'țiunei făcută de inculpatul D. Dumitrescu și Alexandru Lin, contra sentinței acestui tribunal cu No. 343 din 1887, la apelul nominal s’a presin- tat numai oponentul D. Dumitrescu, lipsind cel-l-alt oponent citat regulat prin Monitorul oficial. Procedura fiind complectă și oposi- țiele observându-se s’a constatat că o- posiția lui D. Dumitrescu e făcută peste termen și a lui Al. lonescu în termen. S’a dat citire sentinței oposante și ce- lor-l-alte acte din dosar. Oponentul presinte, D. Dumitrescu, jise că din nesciințâ a făcut oposiție peste termen. D. piocuror cere respingerea oposiți- unei lui D. Dumitrescu ca tardivă și cea-l-altă ca nesuțmută. Tribunalul, Asupra oposițiunei făcută de D. Du- mitrescu și Alex. Ion, contra sentinței acestui tribunal cu No. 347 din 1887, prin care se condamnă la 20 lei amendă fie-care pentru delictul de furt. Având în vedere actele din dosar și conclusiunile D-lui procuror ; In ce privesce oposiția lui D. Dumi- trescu ; Având în vedere că conform art. 183 din pr. penală, termenul de oposiție este de 5 jile de la primirea copiei de sen- tință ; Considerând că oponentul a primit co- pie dupe sentința oposată în jiua de 19 Aprilie a. c., și în jiua de 27 Aprilie a. c., a făcut oposiție adică peste termenul prescris de lege ; Că ast-fel fiind ea urmeză a se respin- ge ca tardivă ; In ce privesce oposiția lui Alex. Ion ; Având în vedere că oponentul fiind citat regulat prin Monitorul oficial nu s’a presintat pentru a ’și motiva oposiția ; Câ ast-fel fiind ea urmeză a i se re- spinge ca nesusținută; Pentru aceste motive, în unire cu D. j procuror, în numele legei, hotărasce : (Supliment) 3 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 2959 Respinge ca tardivă oposițiunea fă- cută de D. Dumitrescu, contra sentinței acestui tribunal cu No. 343 din 1887 . și ca nesusținutâ oposiția făcută contra Zisei sentințe de către Alexandru Ion, cu domiciliul necunoscut. Sentința se pronunță cu dreptul de apel, conform legei. Dată și citită tn ședință publică la 9 Iunie 1887. No. 506. Tribunalul Vlașca Tribunalul, Având în vedere că Stan Tănase este dat îu judecată caincu'pat pentru furt; Considerând că din procesul-verbal aflat la dosar, coroborat cu mărturisirea inculpatului Stau Tănase, făcută înain- tea primarului comunei Măgura, se con- stată că dânsul, în ndptea de 25 Octom- bre, a furat o pereche hamuri cu hățu- rile lor din grajdul curței reclamantu- lui lancu Georgescu ; Că așa flind dânsul, prin acest fapt, s’a făcut pasibil de penalitatea prevă- zută de art. 309, al. 5 din codul penal: (urmeză art. 309, al. 5 din codul penal); Pentru aceste motive, în unire cu con- clusiunile D-lui substitut, în numele legei, hotărasce : Condamnă pe Stan Tănase, major, din comuna Măgura, pentru furt, să stea la închisore corecțională pe timp de un an, și să plătescă amendă Statului lei 40 cu aplicația art. 28 din codul penal, în cas de insolvabitate. Sentința se pronunță cu dreptul de oposiție și apel. Dată la 9 Martie 1887. No. 357. — Tribunalul, Având în vedere că Stan Dumitru Barbu, este dat în judecată pentru de- lict silvic; Având în vedere actele din dosar și conclusiunile D-lui substitut; Considerând că din actele sflate la do- sar, cum și dm procesul-verbal aflat în dosar, se constată că delicuentul, Stan Dumitru Barbu, a furat o sanie cu lem- ne căZute pe jos, de esență salcie, din pădurea Statului Pietrile; Câ ast-fel fiind s’a făcut pasibil de penalitatea prevăZutâ de art. 19 din co- dul silvic, (urmeză art. 19 din codul sil- vic); , Având în vedere și actul de estimați- une, aflat la dosar, pentru despăgubiri civile ce urmeză a se acorda Statului; Pentru aceste motive, în unire cu con- clusiunile D-lui substitut, în numele le- gei, hotărasce: Condamnă pe Stan Dumitru Barbu, major, din comuna Pietrile, pentru de- lictul silvic ce a comis, sâ plătescă a- mendă Statului lei 9 și despăgubire ci- vilă lei 3. Sentința se pronunță cu dreptul de oposiție și apel, conform legei. Dată la 13 Iunie 1887. No. 819, — Tribunalul, Având în vedere apelul făcut de A- lexandru Dancovici, contra cărței de ju- decată penală, No. 175din 1887, a jude- lui ocolului Giurgiu, prin care, pentru furt, este condemnat la 20 Zile închisore; Având în vedere actele din dosar și conclusiuLile D lui substitut; Considerând că din dovada aflată la dosar, se constată că apelantul a avut cunoscință de termenul de astăZi, și nu s’a presintat spre a 'și susține apelul ce a făcut ; Că ast-fel fiind, tribunalul urmeză a respinge apelul ca nesusținut; Pentru aceste motive, în unire cu con- clusiunile D-lui substitut, în numele le- gei, hotărasce : Respinge ca nesusținnt apelul făcut de Alexandrm Dancovici din Giurgiu, în contra cărței de judecată penală, No. 175 din 1887, a judelui ocolului Giurgiu, pe care o menține. Sentința se pronunță cu dreptul de oposiție, conform legei. Dată la 17 Iunie 1887. No. 859. — Tribunalul, Având în vedere că Dumitru Popescu, român, creștin, de ani 19, născut în co- •muna Costesci, județul Vlașca și domi- , ciliat în orașul Giurgiu, este dat în ju- decată pentru furt de la stăpân ; Având în vedere actele din dosar și conclusiunile D-lui represintant al mini- sterului public; Considerând că din procesul-verbal dresat la localitate și aflat la dosar, se constată că inculpatul Dumitru Pope- scu a furat mai mulți bani de la stă- pânul săă N. Căminișteanu ; Că ast-fel fiind numitul inculpat prin faptul ce a comis, s’a făcut pasibil de penalitatea prescrisă de art. 309, al. 3 din codul penal: (urmeză art. 309 și al. 3 din codul penal); Având în vedere că inculpatul, fiind în etate de 19 ani, urmeză a i se aplica art- 63 din codul penal, (urmeză art. 63 din codul penal) ; Considerând că tribnlalul, apreciind faptul, admite circumstanțe atenuante în favorea inculpatului recunoscut cul- pabil pe basa art. 60, al. 7 din codul pe- nal: (urmeză art. 60, al. 7 din c. penal); Pentru aceste motive, în unire cu con- clusiunile D-lui represintat al ministe- rului public, în numele legei, hotărasce: Condamnă pe Dumitru Popescu din Giurgiu, pentru faptul de furt de la stăpân ce a comis, sâ stea la închisdre corecțională pe timp de 20 Zile. Sentința se pronunță cu dreptul deo- posiție și apel, conform legei. Dată la 19 Iunie 1887. No. 870. EXTRACTE DE DECISIUNI luata curte de compturi, secția £ VăZând referatul D-lui consilier C. Racovița, registrat la No. 7.027 din 1886, prin care comunicăresultatul cer- cetare! ce a făcut revisuirei îu fond a hotărîre! No. 33 din 1868, secția I, ro- stită asupra comptului de g.stiunea D-lui losif Simion, șeful biuroului va- mal Vârciorova, de la 1 Ianuarie până la 21 August 1861, revisuire admisă în formă prin jurnalul curței, secția I, No. 185 din 1870, îuurma cererei făcu- tă de D. procuror de pe lângă acăstă curte, prin adresa No. 271 din 1868; Curtea, pentru motivele arătate îu hotărîrea No. 454 din 1 Noembre 1886, a dispus următdrele : Reformeză citata hotărîre No. 33 din 1868, secția I, în privința gestiune! D lui losif Simion, ast-fel: Primirile compun cifra de lei vechi...................... 99.493 15 Răspunderile se admit. . 97.277 20 Insă: Admise prin acea hotărîre tn cifra de lei . . 94.027 20 Se bonifică acum LI . . . . . . . 3.250 — Insumeză egal 97.277 20 Resultă la 21 August 1861 un excedent asupră’i nejusti- ficat de lei............... 2 215 35 Adică lei vechi duoe mii una sută cinci-spre-Zece, parale trei Zeci și cinci,pe care se obligă D. losif Simion, a-’i plăti la casa Statului, cu dobânda legală de la data acestei hotărîri. Hotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul art. 22 din legea organică a curței. Drept care ee publică spre cunoscință D-lui losif Simion, al cărui domiciliâ nu se cunosce. — Luând în cercetare comptul bău- turilor spirtuosi, perceputi prin vama Craiova, pe timpul de la 1 Iulie 1879 până la 31 Decembre același an, gerat de D. G. Teodora; Curtea, pentru motivele desvoltate în hotărîrea No. 514 de la 19 Decembre 1886, a dispus următdrele : D. G. Teodoru se declară achitat de gestiunea sa la vama Craiova, în ce pri- vesce operațiunea băuturilor spirtudse, pe timpul de la 1 Iulie până la 31 De- cembre 1879. 2960 Hotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul art. 19 și 22. Drept care se publică spre soiința D-lui G. Teodoru, cu domiciliul necu- noscut. — Având,în vedere comptul taxei bău- turilor spirtuose percepute prin vama Silistra-Nouă din Dobrogea, pe timpul de la 26 August 1880 până la 31 Mar- tie 1881, girată de D. P. Nicolescu; Curtea, pentru motivele desvoltate în hotărîrea No. 520 de la 19 Decembre 1886, a dispus următdrele: D. P. Nicolescu se declară achitat de gestiunea sa la vama Silistra-Nouă pe timpul de la 26 August 1880 până la 31 Martie 1881, în ceea ce privesce taxa băuturilor spirtudse. Hotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul art. 19 și 22. Drept care se publică spre cunoscință moștenitorilor decedatului P. Nicolescu, al eăror domiciliul nu se cunosce. —Avănd în vedere cererea de revi- suire făcută prin petiția înregistrată la No. 3.299 din 1884, de Constantin N. Fălcoianu, fiii și moștenitor al repausa- tului Nicolae V. Fălcoianu, garantul lui G, Vizanti, fost casier-general la județul Vasluiii în anul 1864, contra hotărîre! No. 125 din 1875, pronunțată asupra gestiune! lui pe acel an; Curtea, pentru motivele arătate la hotărîrea No. 1 din 9 Ianuarie a. c,, a dispus următdrele: Respinge cererea de revisuire a lu! C. N. Fălcoianu, făcută prin petiția în- registrată la No. 3.299 din 1884, contra hotărîre! No. 125, dată de acestă înaltă curte la 3 (15) Iulie 1875; Hotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul art. 22 din legea organică a curței. Drept care se publică spre cuno- scință D-lui G.Vizanti, ăl cărui domici- lii nu se cunosce. —Avănd în vedere cererea de revi- suire făcută prin petiția înregistrată la No. 3.304 din 1884, de Constantin N. Fălcoianu, fiul și moștenitorul deceda- tului Nicolae Vasiliu Fălcoianu, garan- tul lui G. Vizanti, fost casier-general la județul Vasluifi, în ani! 187.1 și 1872, contra hotărîre! No. 45 din 1874, pro- nunțată asupra gestiune! lui pe anul 1871 și hotărîrea No. 69 din 1874, pro- nunțată asupra gestiune! lui pe anul 1872; Curtea, pentru motivele arătate în hotărîrea No. 2 din 9 Ianuarie a. c., a dispus următdrele : Respinge cererea de revisuire făcută de C. N. Fălcoianu, prin petiția regis- trată la No. 3.304 din 1874, contra ho- MONITORUL OFICIAL tărîrilor No. 45 și 69 din 1884, date de acestă curte. Hotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul art. 22, din legea organică a curței. Drept care se publică spre cuno- scință D-lui G. Vizanti, al.cărul domi- cilii! nu se cundsce. —Având în vedere cererea de revi- suire făcută prin petiția înregistrată la No. 3.301 din 1884, de Constantin N. Fălcoianu, fiul și moștenitorul «epausa- tului V. Fălcoianu, garantul lui G. Vi- zanti, .fost ccsier-general la județul Vas- luiu,în anul 1866, contra hotărîre! No. 347 din 14 Decembre 1877, pronunțată asupra gestiune! lui pe acel an; Curtea, pentru motivele arătate în hotărîrea No. 3 din 9 Ianuarie a. c., a dispus următdrele: Respinge cererea de revisuire a lui C. N. Fălcoianu, făcută prin petiția în- registrată Ia No. 3.3 >1 din 1884, con- tra hotărîre! No. 347, dată de acestă înaltă curte la 14 Decembre 1877. Hotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul art. 22 din legea organică curței. Drept care se publică spre cun osci ața D-lui Gh. Vizanti, al cărui domiciliâ nu se cunosce. Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională, D. Gh. Dumitru, cu domiciliul în strada Ștefan-cel-Mare No. 154, incul- pat că a comis contravenție la regula- mentul comunal, prin sentința cuNo. 387 din 1887, pronunțată de acest tribu- nal în fina de 12 Maiâ 1887, în unire cu conclusiunile ministerului public, s’a condemnat la 25 lei amendă și la 3 file închisdre polițienescă. Tribunalul Ilfov, secția II civilo- corecțională D. Petre C. Roșanu,.cu domiciliul în strada Mărcuțel No. 32, inculpat pentru delictul prevăzut de art. 334 cod. penal, prin sentința cu No. 716, pronunțată de acest tribunal în fiua de 27 Iunie 1887, în unire cu conclusiunile ministerului public, s’a condemnat Ia 6 luni închi- sdre, plus 21 lei despăgubiri reclaman- tului Bazică Manea și la 50 lei amendă în folosul Statului, cu aplicația art. 28 cod. penal în cas de insolvabilitate. Parchetul tribunalului Argeș Prin sentința No. 1.008 din 12 Sep- tembre 1886, Niță Radu Bahic, din co- muna Cicănesci, plaiul Loviscța, jude- țul Argeș, major, de profesiune plugar, găsit culpabil de faptul de furt în per- sdna lui Const. Toma Șerbănescu, în virtutea ari. 309 cod. penal, s’a con- demnat la închisdre pe termen de 10 file la penitenciarul de la Pitesci. 3 Septembre 1887 —Prin sentința corecțională No. 1.424 din 19 Noembre 1886. [confirmată prin decisia No. 274 din 21 Aprilie 1887, a onor, curți de apel, secția II civilă, Pătru Dinu Popa Gheorghe, din comuna De- dulesci-Vărfari, iar acum cu domiciliul necunoscut, minor, de profesie plugar, găsit culpabil de faptul de furt în per- sona Iui Pr. Petre lonescu, în virtutea art. 309, al. III cod. penal, s’a condem- nat la închisdre pe termen de 2 luni de file la penitenciarul de la Pitesci. —Prin sentința corecțională No. 359 din 13 Martie 1887, Marin Ghiță Bădoi, din comuna Rătesci-Furduesci, iar acum cu domiciliul necunoscut, major, de pro- fesie plugar, găsit culpabil de faptul de furt de objecte prin efracție și furt de cai, în virtutea art. 308, 309, al. II și 310, al. II combinat cu 40 cod. penal, s’a condemnat la închisdre pe termen de 2 ani, la penitenciarul de la Bisericani, județul Neamțu. Parchetul tribunalului Brăila Prin sentința corecțională No. 599, s’a condemnat lancu Grumberg, major, de profesie pianist, din comnna Brăila, strada Bulevardu-Cuza No. 90, culorea de Verde, să stea la închisore corecțio- nală, pe timp de o lună, constatat cul- pabil pentru faptul de escrocherie. Dată și citită în ședință publică la 22 Decembre 1886. Tribunalul Buzefi Prin sentința corecțională cu No. 557 s’a condemnat Ilie Gheorghe, la 15 file închisdre corecțională și 2 lei portul. Sentința se pronunța cu dreptul de oposiție și apel. Dată și citită în audiență publică la 28 Aprilie 1887. Tribunalul Dâmbovița Prin^entin ța corecțională a acestui tri- bunal No. 276 din 1887, pronunțată în audiență de la 27 Februarie 1887, în basa art. 310—314 fi 40 cod. penal, s’a con- demnat Ion Stan Vlașcă, cu domiciliul necunoscut, pentru faptul de furt prin efracție ce a comis, să sufere închisdre corecțională pe timp de 6 luni și o fi, plătind și reclamantului solidaricesce 80 lei despăgubiri civile. Se publică spre cunoscință condem- natulu! spre a uza de dreptul de oposi- ție și apel, ce ’I acordă legea. No. 10.556. 1887, August 17. —Prin sentința corecțională a acestui tribunal No. 354 din 1887, .pronunțată în audiența de la 20 Martie 1887, în basa art. 309, al. 5, 310—40 și 63 cod penal, s’au condemnat loniță Avram f is și Pi- tica, Gheorghe Gucu, și Ilie Hilă cu do- 3 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 2961 miciliul necunoscut, pentru faptul de furt prin efracție și furt de vite ce aiî comis, să sufere închisore corecțională pe timp de c^te un an de ^ile fie-care. Se publică spre cunoscința condem- naților spre a usa de dreptul de oposiție și apel, ce le acordă legea. No. 10.553. 1887, August 17. Tribunalul Ialomița Prin sentința acestui tribunal cu No.544 din 1887, s’a condemnat indivi- dul Ion loniță, fost prin comuna Bo- rănesci, acum cu domiciliul necunoscut, la amendă de lei noui 10 și un leâ por- tul citațiilor, pentru faptul de distru- gere. Se publică prin acesta că numitul pote face oposiție și apel, în termenul lega). No. 9.752. 1887, August 12. Tribunalul Prahova, secția I Prin sentința corecțională No. 354 din 1887, pronunțată de acest tribunal în audiența din sr, Soc. creditului mobiliar. 200 , a ffi’loi ferate tomâne . 7 % 1 Ian.---l Iulie , română de construi. 250 , „ Obligațiuni de Stat ro 8 o/o 1 Ian.---1 Iulie Acțiunile bănoel 3Pre- 250 mâne (convertite ru- 5O/o 1 lan.---1 juiie vsderea' . . . . 10D , rale) ....... 5 °'o 1 Maii---1 : Puma societate de rea- W> , mprunutul (Stern) . . i.el 20 Trageri® .^ur&rt România . i (Openheim) 1 7% 1 Ian.---1 Iulie A»r. aoe. bsaslt urtiScUf „ muniei pal l 5% 1 Ian.---1 Iulie SCHIMB 1 1883 ........ p°/o 1 Ian.---1 Iulie Londra.....oek ! 11 1 1 1 1 II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 In prumutul nuniwpa!. >8% 1 Maiii---1 Noe. „ .... 3 luni 1884 . . . " . (5’/o Paris .....oek In prumutul or»șuiul 5% „ ... .3 luni Bucurosul (loror!) 300 Francia.....eek MONEIB VÂLOBIDIVEBSE j .....3 luni Napoleon de aur....... Scrisuri funciare rurale Viena......oek Galben aistriae..... • Idem urbane..... ......3 luni Imperial rusesc ... ... Idem ora. ului Iași , . » . nap. (scurt) Lira otomană........ Obligațiunile casei pen- Berlin.....eek Biletele Bănoel naționale . . • siunilor ...... ......3 luni Argint........... Germania .... oek Aur...... 13'95 --- »o °l° „ ... 3 luni Fiorini de hârtie austriaol . . • Amsterdam . . 3 luni Petersburg . . 3 luni Belgia .... 3 luni „ .... (scurt) Elveția .... 3 luni [talia ,, . . .3 luni N. T. Orășa»» Imprimeria Statului