No. 88 UN EXEMPLAR: 15 BANI Joi * Anumit . REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUL ABONAM ESTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI: 80 lei pe an; 30 lei pe 6 lunL Abonamentele încep din anteia dl * fle-c&reîa lună PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU 8TRAINEHTB: 60 lei pe an; 86 lei pe 6 luni. Abonamentele m pot face la biurourile poștale. PUBL1CATIUMLB JUDICIARE SE PLĂTESC: Pân& la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 60 Unii 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele ee plAtesc deosebit ea și publieațiunile, dupe lungime. PRETIUL ANUNCIURILUR» 80 bani linia de 30 litera.— A duoa ingerare ți mal multe, 20 bani linia, DIRECȚIA MONITORULUI 81 IMPRIMERIEI STATULUI Bucuresci^ Bulevardul-îndependlnțet IA8ERTUNIL8 SI RECLAMELE SE IWEW; Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. linia. Cltațiunlle de bot&rnlcie, 60 b. linia. Publieațiunile primArielor șl comiteUlo. 60 b. linia. 9 U M A. S PARTE OFICIALA — Ministerul afacerilor străine: Notificare. Ministerul de interne: Decrete — Prescurtare de deoret. Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALA — Comunicare — De- peși telegrafice — Diveree — Buletine meteo- rologice — Expunerea situațiuneî județului Putna. AnunțiurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PABTB OFICIALA' Bucuresci, 22 Iulie MINISTERUL AFACERILOR STRllNE M. S. Regele a primit din partea Exc. Sale ’D-lui Rafael Nunez o scrisore prin care ’I notifică rea- legerea sa la președinția „Repu- blice! Colombia", conform nonei Constituțiuni. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La taft de față fi viitori, sănitaie : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 10.159 ; In virtutea art. 71 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul general al județului Bacău este autorisat să cedeze comunei Bacău casele cu locul lor, proprietate a j idețulul, în care se află instalat tribu- nalul, în schimbul imobilului, proprietate a comunei, unde se află sc61a No. 2 de fete și pe care comuna estp asemenea Ministru de interne, Radu Mihală. autorisată a ’I ceda județului spre la construcțiunea casarmelor armatei te- ritoriale. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1887. CAROL No. 1.051. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 10.152; In virtutea art 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următdrele virimente de fonduri, votate de con- siliul general al județului Botoșani, a se face în budgetul Zecimilor pe exercițiul 1887—1888, adică: Lei n.600 să se ia din excedentul budgetar și să se repărț^scă ast-fel: 600 la art. 3, § 2, cap 1, costul con- dicilor și imprimatelor necesare județului. 6 000 la art. 3. § 1, cap. 2, reparațiuni și mobilier la localurile autorită- ților militare. 5 000 la art 1, § 1, cap. 10, cheltueli su- plimentare și extraordinare, din cari să se plătescă lei 3.000 aju- torul acordat incendiaților din Botoșani, iar lei 2 000 pentru di- ferite cheltueli întâmplătdre. Art. II. Ministru Nostru secretar de a’servi Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihalii. No. 1.954 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitaie ; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 10 163 ; In virtutea art. 71 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art I. Se aprobă de Noi următdrele modificări în budgetul Zecimilor jude- țului Ilfov pe exercițiul 1887 — 1888, a- dică : Lei B. La venituri 113 205 03 să se adaoge la art. 3, § 1, cap. 2, capitalul consemnat la casa de depuneri și pro- venind din excedentul înca- sărilor făcute în anul trecut peste prevederile budgetare. La cheltueli 50 000 — să se adaoge la art. 53, § 1, cap. 9, pentru complectarea lipsurilor constatate la ca- sarma armatei teritoriale. Art. II. Cu aceste modificări, precum și cu cele introduse daje prin decretul cu No. 1.779 din 28 Iunie 1887, budgetul Zecimilor județului Ilfov, pe exercițiul 1887—1888, presintă la venituri 1.199 839 lei, 22 bani,și la cheltueli lei I.121 230, bani 44, adică un excedent de lei 78.608, bani 78. Art. III. Ministru Nostru secretar de k MONITORUL OFÎCÎA1 2154________________ _________________ Stat la departamentul de interne este în* sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Badu Mihaid. No. 1 955. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționali, Rege al României, La toft de fafă fi viitori, sănUiate ; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 10.245» Avend în vedere ordonanța Nfistră regală cu No. 1.398 din 9 Maiiî 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul general al județului Brăila este autorisat de a se ocupa, în ac- tuala sa sesiune extraordinară, și cu ces- tiunea anulărel dintre veniturile județu- lui a rămășițelor de Zecimi județiane a- supra contribuțiunilor directe datorite pe anii trecuți și de la cari Statul a re- nunțat. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 17 Iulie 1887. CAROL Ministre de interne, Badu Mlhaifi. No. 1.960 Prin decretul regal cu No. 1.958 din 17 Iulie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D-nii Teo- dor Didilescu, directorul penitenciarului Mislea, și N. D. Orăscu, directorul peni- tenciarului Pângărați, s’aii transferat unul în locul altuia, în interesul servi- ciului. DECISIUNE MINISTERIALA Prin decisiunea D-lul ministru de fi- nance cu No. 28.659 , D. P. Tetoianu, fost controlor fiscal, se numesce agent de control pe lângă fabrica Tilesci, din județul Covurluiii în locul D-lul G Clo- poțel, trecut în altă funcțiune. Salariul se fixăză la 200 lei lunar. Tarte neoficiala Bucuresci, 22 Iulie MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Guvernul regal al Italiei a pus la dis- posițiunea Legațiunei sale din Bucu- resci suma de 3.000 lei pentru a veni in ajutorul nenorociților locuitori ai 0- rașulul Botoșani. Exc. Sa cornițele Tornielli a și remis D-lui ministru al afacerilor străine Zisa sumă, care a fost transmisă locului com- petinte. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 2 August — 1 oră, 55 m. săra— într’o nouă Întrevedere ce a a avut loc diminăța, martorii D-lui I. Ferry și ai generalului Boulanger n’ar fi putut să ca^ă de acord asupra condițiunilor lup- tei. Credința generală e că Întâlnirea nu se va face. Paris, 2 August — 3 ore, 30 m. săra— într’o comunicare adresată fiarelor, mar- torii generalului Boulanger țleclară că se retrag pentru că martorii D lui I. Ferry refusă să accepte condițiunile lup- tei. Cei d’ântăifi, dupe ce afi cerut un schimb de glonțe nedeterminat pâuă ce unul din adversari ar fi rănit, ajunseră să consimță Ia schimbul unui singur glonte la 20 de pași fără comandă. Mar- torii D-lui I. Ferry n’afi acceptat de cât schimbul unui singur glonte, dar la 25 de pași și la comandă. Viena, 2 August — ț)iarele de sără nu scifi Încă absolutamente intențiunile principelui de Coburg. Pare cu tfite ace- stea că Pfirta face tot posibilul ca prin- cipele de Coburg să nu intre In Bulga- ria fără consimțimăntul prealabil al Puterilor. Belgrad, 2 August — M. S. Regina s’a dus la Arangyelovak pentru a lua congedifi de la regele și de la principele regal cari vor merge la băi In Ungaria. O comisiune de 16 membri a fost În- sărcinată să elaboreze un proiect de cons- tituțiune. Se desminte povestirile ^iarului Pe- ster Lloyă asupra unor pretinse nego- ciări Intre Serbia și Muntenegrul. Viena, 3 August — Dupe Wiener Allgemeine Zeitung, principele de Co- burg ar fi plecat spre Bulgaria ieri sără. Cele-l-alte Ziare de diminăță nu scifi nimic In acestă privință. Berlin, 3 August — Germania nu așteptă veri-o schimbare In politica ru- săscă din causa morței lui Katkoff, sci- ind că paitisanil acestuia urmăză a 0- cupa posițiunile influente. Post Zice că mfirtea lui Katkoff nu implică nici avantagifi nici desavan- tagifi pentru Germania. Paris, 3 August — O circulară a D-lui Flourens constată că Sir D. Wolff și miniștrii turci, cn tdtă promisiunea lor de a nu Încheia nimic fără ca să se avertiseze Francia, afi semnat o conven- țiune contrarie intereselor Franciei, Tur- ciei și Europei. Circulara atribut duoă vini gravecon- vențiunei. Ea împârția suzeranitatea 23 Iulie 1887 Egiptului intre Sultan și Englitera, și nu fixa nici o-dată sigură ca termen al operei englezesci tn Egipt. Circulara D-lui Flourens este fdrte cnrtenitdre, dar arată ferma intenținne a Franciei de a urma soluțiunea cestiu- nei Egiptului. (Havas). MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a serviciului sanitar Pe basa sciinței primită de la minis- terul afacerilor străine, se aduce la cu- noscință publică că guvernul austro- ungar a stabilit o carantină de 7 Zile In tdte porturile maritime ale monar- chiei contra proveniențelor din Sicilia și Calabria și că călătorii și sfeclele lor vor fi supuși la o desinfectare rigurdsă. Director-general, Dr. Sergiu. No. 7.724. 1887, Iulie 21. D. general Gheorghe Anghelescu ofe- rind județului Mehedinți lemnăria ne- cesară pentru construirea unui pod peste apa Motru de pe teritoriul comunei Cloșani, ministerul 'i exprimă viile sale mulțumiri pentru acestă ofrandă. —x— D . prefect al județului Ialomița, prin raportul No. 5.041, arată că D. Constan- dache T. A. Constantin, arendașul mo- șiei Ciochina din aceljudeț, a oferit gra- tis în folosul suferinzilor din acea co- mună medicamentele următore: 10 kgr. acid carbolic crud. 2 , » » pur. 1 , unghvent neapolitan cu estract de beladonă. 5 , elixir de quinquină feruginos. 200 grame perchlorur de fer. 5 „ sulfat de chinină. 2 pensule și 2 somoiage. Ministerul aduce printr’acăsta viile sale mulțumiri numitului domn Con- standacheT. A. Constantin, pentru ofran- da făcută în folosul bolnavilor din ară- tata comună. —x— D. medio veterinar Constantin Star- covici bine-voind a oferi scfilel superi- fire de medicină veterinară 20 preparate bacteriologice de microbi patogeni, mi- nisterul ’I exprimă mulțumirile sale pentru acăstă donațiune. DIVERSE In Ziua de 13 Iulie curent, pe islazul comunei Dichiseai, județul Ialomița, s’a găsit mort băiatul Ion, care păzea nis* ce boi de la grădinele cu zarvat. Mfiitea ’i-a provenit din trăsnet cq ocasia ploei din acea Zi* 23 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2155 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de SI Iulie (2 August) 1887 Âdjud --- Senin .....17+B. Fălcii --- Variabil, senin . . . 23+ B. Alexandria --- Nor, senin.....194- . Fălticeni --- Senin ..... 164 Piatra --- Senin ......1948. Baia-de-Aramă--- Senin.....20 4 . Ferbinfl --- Plde, senin .... 18 U . Pitesd --- .......184 » Babadag --- , ......19 4- * Filiași --- Senin, liniștit . . . 19 4» Piua-Petri --- » ......184 ■ BaeM --- Senin, nor 184- * FilipeeA --- •_ 184 . Pleșcoiu --- ......184 » Bălăcii --- Variabil, senin . . . 214- , JFbcpaftf --- Senin, vînt . . . * 184- * Ploesd --- Plde abondentă, var. 184 a Balia-Mbâ --- Senin, vînt .... 214 Găesd --- . » .... 184 * Jbdu-ÎVrcuiul --- Senin ......184 a Bechet --- Senin 184- , Gorgova --- Senin ...... 204 Predeal --- Variabil, senin . . . 184 . Bârlad --- 204- « Hârlăă --- Puțină plde, senin . 184 , Rădăuți --- Senin .....144 > Bistrița --- . 184- B Hârșova --- Variabil, nor . . . 194 » Râmn.-Sărat --- Senin, vânt .... 174 » Botoșani --- Variabil, nor .... 174- . Herța --- 8enin ......184 » Râmn-Vâlcea --- Plde, furtună, sen. . 224 • Brosceni --- » , . 144 Horei --- » .....• 204 . Riu-Vadului --- Senin ......194 . Budesd --- Plde ou furt., senin . 204 Huși --- . _ _......204 Roți-de- Vede --- » .......154 » Buhușu --- Senin ...... 164- , Ziaecsa --- Variabil, senin . 184 , Salinele-Mari --- Plde, furtună, nor . 204 ■ Burdujmi --- Variabil, senin . . . 174 Ivesd --- Senin ...... 184 » Sascut --- Senin ......19-r ■ Butii ' --- Senin.......19 r Hfăcwt --- Vânt....... 204 , Sinaia --- Plde intreruptă, sen.144 Bălțățesci --- Frnmos...... Măgurele --- Senin ...... 224 , Stoboria --- Senin .....184 a Calafat --- Senin ......184 . Mahmudie --- » ....... 20 4 , Spineni --- Senin, calm .... Călărași --- „ .......184 , Mamomița --- » ......174 » Stefănesd --- Variabil, nor . . . 174 a Câmpina --- Puțină plde, nor . 154 , Mangalia --- Tecuciu --- Senin ......184 s Câmpu-Lung --- Variabil, senin . . 224 Mărășesd --- Nor.......174 . TSrgovisee --- Plde, nor.....144 a Caracal --- Senin ......184 . Mărgineni --- Senin ......164 » Tergu-FrumOS --- Senin, vânt .... 174 a Ceatal --- . ......20 4 . Medjidie --- Nor, vînt, senin . . 194 „ Ttrgu-Jiu --- Variabil, senin . . . 174 » Cerna-Voda --- , ...... 204 , Mihăilenl --- Senin ......154 » Tirgșoru --- Variabil.....184 a Cetate --- .......184 , MW --- Nor.......124 lulcea --- Senin ......194 a Chilia-Vechia --- Senin, variabil. . . 194 , Moinesd --- Variabil, senin . . . 17-4 » Țăndărei --- Oodăesd --- Senin ......20 -|- , Neamțu --- Senin ......18+ , Urlați --- Plde, senin . . . . 194 a Obrabia --- Nor, senin . . . 204 Novad --- . ......174 , . ...... 194 a Obsia --- Variabil, senin, vânt 144 , Obedeni --- Plde, furtună, senin Valea-Oălugtr.--- Fort., pl., nor . . . 194 a Ourt-de-Argeș --- Senin ......194 . Ocna --- Senin, nor .... 174 Văleni --- Senin ......184 a Darabani --- . ......174 . Odobesd --- No., vânt.....184 , VasIutA --- , ......204 . Domnesd --- Plde, senin .... 234 . Oltenița --- Plde, senin .... 174 . Vârciorova --- . ......174 a Dorohoiă --- Senin .....184 B Ostrov --- Plde, furtună, senin . 194 Vulcan --- .......164 . Drăgășani --- Plde, senin .... 174 ■ Panciu --- Plde, senin . ... 184 Vidra --- Senin, liniștit . . . 194 a Drăgănesd --- Senin, plde .... 174 . Pășennl --- Senin .... 204 » Zătrenl --- Drănceni --- Variabil, senin . 194 Pătăriagels --- Plde torențială, senin 164 . Zimnicea --- Senin ......194 . In dimintya de 22 Iulie (3 August) 1887 Adjud --- Senin ..... . 17+B. F&ciu --- Senin ..... 244B Piatra --- Senin ..... . 18+B. Alexandria --- ..... . 204 » Fdticenl ---. 204 PUesd . 174 , Baia-de-Aramă--- . ..... • 224 , Ferbinți --- ■ • • ♦ • • 184 Piua-Petn . 184 » Babadag --- - . - - . 184 Filiași ---a Pleșcoiu ---' . 184 » Bacăi * • • • • • . 194 FUipesci Senin ...... 194 • Ploesd -- a ..... . 184 . Balaciu . 214 , Focșani 194 ■ Podu-Ihrailul . 184 a Balta-Albă __ . 194 a Găesci ---- 164 * Predeal --- . 164 , Bechet "" * • • • • • Gorgova 194 9 Rădăuți . 184 . Bârlad . 184 Hârlăă 184 Râmn-Sărat . 22+ a Bistrița . 184 , Hârșova --- Nor, senin..... 224 a Râmn- Vâlcea --- Botoșani . 184 Herța Variabil..... 174 a Rtu-Vadulul --- a • • • • • 154 .. Brosceni Horei Senin ...... 204 Roși-de-Vede --- a • • • • • . 204 a Budesd --- Senin ..... . 214 » Huși --- 244 V Salinele-Mari --- w • • • • • Buhușu _ .... . 184 , Isaccea --- 224 * Sascut 18*4- r Burdiyeni ____ _ . 184 lari --- • ...... 19 4 a Săvenl --- . 164 a Butii _ . 194 , Măcin ---a 204 a Sinaia --- Plde, senin . . . a Bălțățtsci --- # a . • • Măgurele * 18+ a Slcboria --- . 164 , Calafat . 19-ț- . Mahmudie 204 • Bpmenll MB » a a a * a • \ Călărași . 224 » Mamomița 184 ■ Stefănesd --- a • • • • . 194 c Câmpina --- Nor, senin . . . . 154 , Mangalia --- Senin, marea calmă lecudă --- B * a a » • . 194 . Câmpu-Lung --- Senin ..... . 184 Mărășesd --- Senin ...... 184 ti Tfrgovisce a a • a a . . 20 4- » Caracal . 184 Mărgineni --- . .... - 19 4 • Ttrgu-Frumos ------ a • • • • • . 184 a Ceatal 1 7 . 204 , Medgidie Variabil, senin . . . 224 a lirgu-Jiu --- a ..... . 174 . Cema-Vodă --- Furtună, pl., senin . 224 . Mihăilenl ---a Senin ...... 164 • Tirgșoru --- a a • • a a . 19+ . Cetate --- Senin ..... . 184 » MisO --- 214 lulcea --- Chilia- Vechie . 184 . Moinesd 184 a Țăndărei --- a a a a a a Codăesci _ Neamțu 184 a Urlați a aceea . 214 a Corabia --- Senin ..... . 224 . Novaci 164 a Urricenl --- a a a a a a . 184 . Cosia . 164 , Obedeni Valea- Gălugtr --- . 204 a Ourtea-do-Arg !.--- Senin, nor .... . 184 . Ocna --- ■ ...... 214 ■ Văleni --- a •ceea . 184 , Darabani --- Senin . . . • • . 164 Odobesd 204 ■a Domnesd . 234 , Oltenița --- 194 a Virciorova Senin ..... . 194 , Dorohoiă . 18+ . Ostrov --- 194 a Vulcan Drăgășani --- Senin, nor .... . 184 . Panciu 174 a Vidra --- Puțină plde, senin . 194 . Drigănssci --- Senin ..... . 194 . Pășcani --- ■ • • • • • 204 a Zătrenl --- Senin •20+ r Drănceni • 2«+ a Pătădagde 16+ a r MONITORUl OFÎCÎAli 28 Iulie 1887 21^6 Expunerea situațiune! județului Putna, f2out& de comitetul permanent, cu ocasiunea deschide- re! consiliului general, la 15 Octombre 1886. Domnule președinte, Domnilor consilieri, Comitetul permanent, represintantul legal al D-vdstre, se simte fericit pre- sintându-se pentru a IV-a oră înaintea D-vdstre spre a se achita de îndatorirea ce i se impune prin art. 97 din legea consilielor județiane, descriindu-vă si- tuaținnea acestui județ pentru fie-care servicifi în parte, considerat de la ulti- ma sesiune a anului trecut și până în presinte. Așa dar ne veți permite a începe cu: CAPIT. I Serviciul sanitar Situaținnea acestui servicifi, dupe cum ne raporteză D. medic primar, este cea nrmătdre: Morbele epidemice și contagiose, na- tura și itensitatea lor, precum și loca- litățile în cari s’afi ivit, vaccinaținnile, numărul și succesul lor, facerile, ajuto- rul medical gratuit, starea spitalelor din județ și starea personalului medical, constituesc obiectul raportului ce am ondre a vă presinta. Prin anticipațiune pot spune, dupe cifrele ce ni le înfățișeză tabloul gene- ral morbo-grafic, starea sănătăței lo- cuitorilor din acest județ, a fost relativ mai mulțumitdre în periodul de la 1 Octombre 1885 până la 30 Septembre 1886, de cât în periodul precedent a- cestuia. In presintele period morbil epidemici și contagioșl cari afi făcut victime prin- tre populațiunile județului, afi fost: Disenteria. Acestă afecțiune infec- țiosă a existat în comuna Păunesci, ea a atins un număr de 12 indivizi, din cari unul a murit iar restul s’a restabilit. Scailatina. Afecțiune de natură fdrte grava s'a constatat în comuna O JobescI; individul atins a și sucombat. Tușea convulsiva. Maladia acesta a existat în urmâtdrele comune: Sasciit, Soveja, Straoani-de-Sus, Vărsătura, Cornățelu,Domnesci, Păunesci și Miera, în aceste localități s’afi constatat un număr de 314 indivizi atinși de acăstă bdlă, din cari 37 afi murit, 214 s’afi restabilit și 36 afi rămas bolnavi sub îngrijiri medicale. Angină difterică. Afecțiune fdrte re- dutabilă, a bântuit comunele Țifesci, Mărăsesci, Găurile, Miera, Râstoca, Bolotesci, Jariscea, Suraia, Vulturul, Ruginesci, Vărsătura, Răcosa și Băti- nesci; în aceste comune agina difterică a atins Un număr de 104 indivizi, din aceștia 51 afi sucombat și 53 s’afi însă- nătoșit. In cadrul maladielor endemice, cu ca- racter sporadic, se pdte număra o mul- tiplicitate de afecțiuni, dintre cari nu ținem a se relata de cât pe cele predo- minante, acestea afi fost febrele quoti- diane și terța, amigdalita și enterita. Pelagra, afecțiune datorită ingestiunel porumburilor ce afi suferit un travalifi de decomposițiune și care afecțiune a- menință populațiunea rurală din ce în ce mai mult, a existat asemenea cu dre- care intensitate. Trecând în studiul comparativ al te- renului ce a coprins maladiele, printre populațiunile acestui județ, din perio- dul presinte, față cu periodul 1884-85, obținem resultatul următor: In periodul 1884-85, bolnavi atinși de deosebite maladii, afi fost 535 cașuri, d’intre cari afi sucombat 114, s’afi res- tabilit 418 și 3 afi rămas sub îngrijiri medicale pentru periodul 1885-86, în care period acești 3 indivizi afi su- combat. Pe periodul 1885-86, s’afi constatat un număr de 431 cașuri de bdlă, dintre aceștia afi terminat prin mdrte 90, s’afi restabilit 305 și un număr de 36 aiî ră- mas în căutare pentru periodul 1886-87. In ce concerne diferențiațiunea acesta că în periodul presinte se constată mai puține cașuri de morbilitate și mortali- tate, acesta se pdte comenta și se dato- resca următdrelor cause: Serviciul medical al acestui județ a avut prilegiul a socoti nn număr mai complect în personalul săfi, care relativ cu periodul trecut, a înfățișat mai multă suficiență. Personalul medical în frecuent con- tact cu locuitorii săteni, aduce nu nu- mai concursul și copMliele sale în com- baterea afecțiunilor, acest personal mai are și un alt rol, rol tot atât de impor- tant, acela de a da sprijinul săfi inte- lectual în ce privesce educațiunea igie- nică a să teanului. In acest sens înrîurirea personalului medical e forte mare, căci cunoscințele igienice stric trebuitore, pe măsura ce se vor lăți și mai mult în masa popo- rului, cu atât se va preveni invaziunea maladielor infectdse și sporadice, și in- dividul presintând o constituțiune mai foite, un adăpost ma igienic, având, se va conserva și reproduce mai bine. Personalul medical ’și înțelege rolul săfi și negreșit în acestsens, desfășurând cât mai multă asiduitate,₄vom avea pri- legiul a privi deminuarea țifrei morbili- sărei și mortalităței cu atât mal mult- Ast-fel trecând în paralelism, în perio- dele mai trecute, raportate la cele mai recente, constatai! țifra morbilităței și mortalităței mai mare și diminuând în rațiune inversă pe măsură ce personalul medical devine din ce în ce mai suficient. încă un fapt, safi mai bine $is un re- sultat, care a contribuit la acestă pro- gresiune de care vorbirăm, este și resul- tatul asiduitățelce desfășură onor, con- siliul de igienă și salubritate. Prin lu- crările sale, mare parte tipărite și îm- prăștiate prin comune, locuitorii s’afi o- bicinuit a privi și urma consiliele ce li se dafi pentru conservarea sănătăței lor. Acum câte-va cuvinte asupra vacina- țiunilor. In periodul acesta, numărul vaccina- ților și revaccinaților se comptează de 3.417, dintre cari 3.371 cu succes’și 46 fără succes. Stabilind o comparațiune cu numărul vaccinaților și revaccina- rea din periodul 1884—1885 obține un plus de 574. Acest succes nu ’l putem înregistra de cât numai, pe de o parte personalu- lui medical mai complect în acest pe- riod, iar pe de alta asiduităței ce a des- fășurat mai mult acest personal. O altă causă mai residă și în faptul că de la 1 Aprilie 1886, s’a numit în perma- nență un vaccinator. Ar fi de dorit ca pentru periodul vii- tor să se pătă prevede în budget plata încă a unui vaccinator. Cu un personal cât mal complect cu putință, s’ar în- tâmpina și mai mult cererile vederilor sciințifice în scopul de a preveni inva- ziunea morbilor periculdse. In periodul 1885—1886, facerile asis- tate de moșele aflate tn funcțiune sunt de 170. d’intre cari 128 afi fost fisiolo- gice, 17 patologice, 4 premature și 25 aborturi. Adjutor medical gratuit, în acest pe- riod s'a dat Ia 2.165 de indivizi, d’intre cari 2.093 afi fost de protecțiune ro- mână și 72 de protecțiune streină. . Dupe tabelele statistice, se constat i că în anul 1885 și 1886 afi fosttn județ 17 orbi și 18 surdo-muțl. Actele medi- co-legale ce s’afi eliberat în cursul a- cestui period, afi atins țifra de 746, mor- țile verificate sunt în număr de 266. E de remarcat, și acesta o constat cu plăcere, că spitalelor județiane, tn acest an li s’afi adus 6re-cari îmbunătățiri. Ar fi de dorit asemenea, mai ales pentru spitalele din Adjud și Panciu, ca numă- rul albiturilor necesarii să se mărăscă printr’un adaos și ore-cari lipsuri sim- țite printre instrumente chirurgicale să se complecteze. Din medici respectivi simt lipsa lor într’o multiplicitate de cașuri, în cari operațiunea cu anume instrumente este imperios reclamată. Numărul bolnavilor îngrijiți în spi- tale pe periodul 1885—1886 a fost pre- sintat de către D-nii medici respectivi, onor comitetului permanent. Dupe budgetul anului acesta, perso- nalul medical al județului, se compune dintr’un medic-primar, 5medici de plasă, 2157 23 Inlie 1887_________________________ un medic-veterinar, 3 mdșe și un vacci- nâtor. In cursul acestui an postul de medic la plasa Vrancea a fost vacant. Servi- ciul Insă n’a suferit, căci subsemnatul a suplinit lipsa, ajutat fiind și de nn sub-chirurg. Cu acestă ocasiune țin a constata, că tot personalul medical și-a îndeplinit cu seriositate datoria ce li se incumbă în posturile ce fie-care respectiv, ocupă. Despre serviciul medical-veterinar, regret că s’a petrecut substituțiuni fre- cuente în personele ce aii fost numite, cu acest mod negreșit nu s’a putut urma o regularitate în mersul serviciului. ’Mi place a crede că voiiî constata în D. S. St. Furtună, care ocupă actual- mente acest post, desfășurarea unei de- pline achisitățl, pentru a da o regula- ritate serviciului ce i s’a încredințat. CAPIT. II Economia animală Asupra acestui capitol dăm loc ra- portului ce am primit din partea D-lui medic-veterinar al județului, în coprin- derea următdre: însărcinat a presinta, onor, consiliu- lui general districtual, nn raport sciin- țific pe periodul 1885—1886, recunosc a priori, insuficiența ce va respira din relațiunile ce le voiiî înfățișa. O circum- stanță cate pdte atenua o accepțiune puțin favorabilă acestui raport, e fap- tul câ în postul ce am ondre a ocupa, abia s’a strecurat câte-va ^ile, cari nu ’mi-afi putut înlesni timpul material a studia și a vă relata condițiunile igie- nice ale animalelor, căușele predomi- nante ce aiî ocasionat desvoltarea dife- ritelor maladii sporadice și infecțidse, regularitățile observate în aplicarea măsurilor de poliție sanitară veterinară. Asemenea sunt în imposibilitate de a vă înainta o tabelă statistică esactă de na- tură, mersul și intensitatea maladielor ce aiî existat tn tot județul. In acest laps de timp, de și scurt, de la venirea mea, am căutat atât din ceea ce am putut găsi prin dosarele ser- viciului cât și din cercetările făcute prin deosebite localități, să am cât mai mult posibil, relațiuni cât mai com- plecte despre mersul în parte al servi- ciului medical veterinar și a putea, de și cn insuficiență—din causa scurtului timp tn care am redigeat acest raport— să pot înfățișa onor, consiliului câte-va puncte, prin cari să se pdtă aduce o a- meliorare atât pentru mersul servi- ciului, cât și o îmbunătățire raselor de vite din județ. Maladlele epizootice a) Natura Ier Afecțiunile epizootice ce aâ. atins în MONITORUL OFICIAL______________________ cursul periodului presinte, animalele din acest județ, aiî fost: Antraxul și Rabiea. Ambele maladii aiî făcut victime nu- mai printre cornutele mari. Afecțiunea infecțidsă Antrax s’a ivit mai ântăiâ în comuna Miera, cotuna Miera, în ^iua de 29 Angust a. c. An- traxul a atins în acestă localitate, duoă cornute mari, d’intre cari una a sucom- bat și cea-altă a fost ncisă de comisin- nea de constatare. Măsurile de poliție sanitară, s’aâ ridicat în 4iua.de 13 Sep- tembre. In acest timp nu s’a mal ivit nici un caz și administrațiunea comu- nală a execut în tocmai măsurile pres- crise. Maladia epizootică Antrax, s’a mai ivit în comuna Coțesci, pendinte de co- mnna Sascnt. Comisiunea de constatare constituindu-se în localitate, în^iua de 19 Septembre, a constatat duoă cașuri de Antrax printre cornutele locuitori- lor de aci. Prin aplicarea și menținerea unor măsuri seriose de poliție sanitară s'a prevenit întinderea boalei și s’a ni- micit tote focarele de infecțiune din care ’și avea geneza acestă afecțiune e- pizootică. Măsurile de poliție sanitară s’aâ ri- dicat în ^iua de 30 Octombre a. c. Afecțiunea contagidsă Rabia, s’a cons- tatat în comuna Strădni-de-Sus, în ^iu» de 17 Martie a. c., printre cornutele mari ale locuitorilor. In ^iua de 17 Martie s’aâ ucis duoi boi și o vacă. Un juncan ce rămăsese în observațiune, pentru că a fost în contact cu cele bolnave și u- cise, In «jiua de 17 Aprilie a presintat întreg cadrul simptomatic al Rabiel și s’a ucic. Acestea sunt afecțiunile epizootice ce aâ existat pe periodul 1885—1886. b) Cauzele lor In ce concerne etiologiea Antraxului, sciința ne arată un micro-organism, nn micro-fit, numit bacilus antracis. Acest germene se desvoltă și evoluezăîn mlăș- tini, ape stătătdre; lacuri, bălți, topitorl pentru in și cânepă. Aceste mediurl, prin procesul continuâ de descompunere al materielor organice ce coprind Intr’ân- sele, degagiă continuâ nisce agențl morbifici cari slăbesc și ruineză econo- mia animală a vietăților din prejurimi, predispnnăndu-le și mai mult la inva- ziunea agenților Antraxului saâ altor maladii. In comuna Sascnt, am putut constata, că geneza Antraxului e datorită multi- plicităței băltaelor, ce locuitorii fac pe cursul rîului din cari și omenii și ani- malele se adăp. Cu ocaziunea inspecțiu- nei ce am avut ondre a face, în acea co- mună, am insistat a convinge pe locui- tori despre pericolele ce decurg din pre- sința acestor băltae și prin concursul lor înșile, s’aâ distrus tote. Aceste bălți constituind etiologia a- tâtor maladii miasmatice și infecțidse la om și la animale, ași propune ca să se ia măsurile cele mai eficace pentru distrugerea lor. Cu concursul de la sine-le al D-lor învățători, s’ar putea ca, în filele de sărbători, însoțiți de elevi și parte din săteni ce ar da concurs bine-voitor, trep- tat, treptat să se astupe tdte aceste fo- care miasmatice. Câte-o adresă de mul- țumire ce li s’ar trimite de către oficiele fie-cărei primării respective, ar consti- tui pdte un stimul mai mult. In ce privesce ivirea afecțiunel Rabia în comuna Straoani-de-Sus, causa nu pdte fi de cât mușcăturile produse de un lup saâ câine turbat. c) Observațiuni asupra masurilor de poliție sanitară-veterinarâ Din discernământul făcut celor 8 pro- cese-verbale de constatare cât și din în- tregul dosar al serviciului, nu am putut găsi nici o neregularitate mai însem- nată, în aplicarea măsurilor de poliție sanitară-veterinară, de cât numai fap- tul următor: Cu ocaziunea aplicărei măsurilor de poliție sanitară In contra afecțiune! Ra- bia, în comuna Straoani-de-Sus, D. me- dic-veterinar, predecesoriul meâ, prin stimulul unui exces de zel a crezut utile să mai ucidă 3 porci și 2 găini. In procesul-verbal de constatare nu se menționeză daca aceste din urmă a- nimale eraâ rabicesaâ prezintaâpe corp mușcături ce ar fi putut fi bănuite că sunt produse de un animal bolna^ Acest fapt ar fi putut da nascere la reclamațiuni din partea proprietarului lor și, cum legea de poliție sanitară-ve- terinară nn prevede despăgubiri pentru animalele ucise din. causa acestei bole, comisiunea ar fi suferit plata acestor pagube. Incidentul e însă Închis prin fap- tul că locuitorul n’a făcut nici o recla- mațiune. § II. Maladiele sporadice In ce concerne existența maladielor sporadice, felul, diferențiațiunea și ca- racterul ce ’I-a Îmbrăcat pentru fie- care localitate în parte, nu pot înfățișa nici un tabloâ precum și nici o relațiu- ne. Ceea ce se pdte culege din dosarele serviciului e insuficient și nu reiese de cât câte-va cazuri izolate de timpanită; gastro-enterită și un caz de inaniție, da- torit lipsei substanțelor alimentare. De alt-mintrelea se pdte bănui exis- tența întreg cadrului maladielor spo- radice, printre animalele sătenilor noș- trii, din causa lipsei totale de condițiuni igienice în cari sunt ținute și fiind dat [ 2158 MONITORUL OFICIAL 23 Iulie 1887 intelectualitatea sătenilor, împrejurările materiali in cari se află parte din ei, și lipsei cunoscințelor elementare a unor noțiuni de medicină-veterinară, cari s'ar putea lăți fdrte mnlt prin intermediul scdlei rurale și prin instituirea nnor cursori pentru adnlți. § III. CAte-va puncte pentru amelio- rarea serviciului medical-veterinar Ca motor! și producători, animalele constituesc o avere națională de pro- ducțiune, la a cărei stare sanitară, e chemat a veghia serviciul medical vete- rinar. Maladiele epizootice tn ântâiul rând, dă contigentul cel mai mare de victime printre animalele ndstre domes- tice și acest servicifi, cântă a preveni sad represa, ivirea saâ Întinderea acelor maladii. Serviciul medical-veterinar insă, e chemat a mal veghea și asupra unei alte serii de afecțiuni cari, prin natura lor sunt transmisibile de la animale la om, mărind ast-fel numărul morbilităței și mortalităței printre dmenl. Inoculațiunea maladielor infecțidse de la animale la om, se face, mal adesea, prin ingestiunea cărnnrilor și laptelui. Pericolele ce ar resultâ, in urma hra- nei cu cărnuri bolnave, e Înlăturat până la dre-care punct, in comunele unde ’și aâ reședința onor. D-nii medici de plasă saâ de spital. La sate tnsă, unde consu- mațiunea cărnnrilor, a luat dre-care proporțiune, lipsind un om de sciințâ, controlul vitelor cari se tae, nu se face de nimeni. Legea de poliție sanitară-veterinară tn intențiunea de a mai atenua perico- lele ce urmez dupe ingestiunea cărnuri- lor bolnave, prevede prin art. 17 ca in comunele rurale, inspecția vitelor des- tinate tăerei, să se facă de gătre un de- legat al consiliului comunal. Negreșit acestor persdne le lipsesc cu- noscințele strict necesarii pentru a sci până unde să limiteză dreptul săâ de a admite saâ respinge cărnurile. In vederea acăsta, cunoscând că tre- buesce a li se Înlesni o serie de cunos- cințe, am ondre a vă face cunoscut, că am Înaintat onor. D-lui prefect, nisce instrucțiuni pe cari, am rugat, să bine- voescă a le comunica primarilor comu- nelor rurale pentru ale punetn vederea delegaților cari vor fl Însărcinați. Pentru că, dupe cum am constatat tăerea vitelor se face In curțile fie-că- ruia, In tote comunele, rog pe onor, con- siliâ general să bine-voescă a lua dis- posițiuni: a) Ca In fie-care comună, tăerea vi- telor să se facă la un abatoriâ al comu- nei, pentru a căruia situațiune se va cere avizul consiliului de igienă și salubritate; ty In lipsa unul abatoriâ, tdte vitele a căror cărnuri se pun In consumațiune publică, să se tae pe cursul unui rîâ și tot-d'a-una afară din comună, acolo unde rtul iese In curgere din comună; c) Fie-care delegat Însărcinat cu in- specția cărnnrilor să fie obligat a asista la tdte tăerile de vite, și se va mărgini strict tn instrucțiunile ce i s’aâ Înaintat de medicul-veterinar al județului. Când carnea e primită pentru consumațiune, delegatul va face un semn cu ferul pe pulpe și spetele animalului, spre cuno- scere și pentru a nu i se substitui o altă vită tăiată pe ascuns. Cestiunea cimitirilor pentru Îngropa- rea animalelor morte saâ ucise, consti- tue o cestiune de capitală importanță, atât din punctul de vedere sanitare al animalelor, cât și mai mult cu privire la igiena și salubritatea locuitorilor să- teni. Sunt o multiplicitate de afecțiuni in- fecțidse, a cărora germeni morbizi, da- torit unui vietăți, se pot păstra In ca- davru un timp mai mult saâ mai puțin lung și atinge tn urmă și dmenl și ani- male. Dar excluzând maladiele infecțidse cari prin faptul pe care ’l expuserăm, etiologia lor remâne de multe ori ne- lămurită, pentru că nu se bănuesce re- aparițiunea germenului, din cadavrele atinse de acele bdle — dar chiar ca- davrele animalelor mdrte prin senilita- te saâ maladii benigne sporadice, fiind expuse atmosferei și variațiunilor ei, pot constitui un mediâ favorabil, In care agenții morbificl, in permanență afiați in atmosferă, pot evalua tn agenți spe- cifici unor morbi mai mult saâ mai pu- țin pericoloși și pentru dmenl ca și pen- tru animale. Ași propune dar: a) In fie-care “comună să se destine un loc pentru cimitir in care se vor în- gropa cadavrele tutulor animalelor cari ar muri sad s’ar ucide. b) Aceste cimitire să fie departe de comună și de locurile de pășune. Ele să fie încongiurate de șanțuri adânci și în- grădite, ast-fel ca trecerea ori cărui a- nimal în acestă parte să fie cu nepu- tință. c) Aceste cimintire să fie în perma- nență și întreținute bine ca șanțurile să nu se pdtă astupa și gardurile reparate la cea mai mică deteriorare. d) Sub pedepsa celor cari cad în con- travenire la disposițiunile măsnrelor de igienă și salubritate publică, toți locui- torii să fie obligați a 'și transporta și îngropa Ia cimintir, tdte animalele, fără excepție, cari le-ar muri saâ ucide. In ce concerne iarăși amelionarea serviciului medical-veterinar, e și lăți- rea din ce în ce mai mult a noțiunelor trebujtdre pentru cundgcere, de către locuitorii săteni, a maladielor epizootice, măsurile de poliție sanitară și resposa- bilitățel ce aâ față cu legea privitdrea la acesta. Pentru acesta, rog condenscendențios, pe onor, consiliul general districtual, să bine-voiască a aproba un fond pentru tipărirea, în modul cel mai practic, a nnor instrucțiuni relative la acestea. A • ceste instrucțiuni vor avea avantagiul de a pune în cunoscință pe săten cu disposițiunile legei și cu acest mod a se împedica, pe de o parte lățirea ocul- tă a unor maladii epizootice, cari când ajung la cunoscință antorităților, acele bdle aâ făcut deja multe victime și stingerea ei devine mai anevoidsă, pe de alta feresce și pe săten de pedepsele aspre a le legei, punându’l în cuno- scință cu ele. § IV. Ameliorarea vitelor de muncă Cestiunea ameliorațiunel animalelor ndstre domestice, e o cestiune, care, pentru a fi complect atinsă, cere res- pectarea mai mult factori. A privi numai dintr’un punct de ve- dere acdstă cestiune, ast-fel cum fac mare parte din agronomi și așa numițil Sportsmens, e a o rezolvi printr’un de- ficit economic. Timpul scurt în care ni se cereapre- sinta acest raport, nu ’mi permiteades- veli cestinnea așa cum trebue din punc- tul de vedere sciințific. In trecăt însă, de și cu dre-care insuficiență, voiâ pre- sinta dre-cari păreri personale, tn re- solvirea, în parte, a marei cestiuni: a- meliorațiunea raselor ndstre de vite. Nu cunosc caracterul distinctiv, daca distinctiv ar fi, al varietăților de animale ce se află în acest județ. Ceea ce pdte n’așl hasarda, e să daâ aserțiunea că nu s'ar putea deosebi tn mult de vitele din cele-l’alte județe, ce coprind asemenea: munți, ddluri și câmpii. Vitele ndstre de muncă, tn general, tn țâra ndstră, se pot clasa tn 2 diviziuni: vitele de munte și vitele de câmpie. Fie-care din aceste diviziuni, prin în- rturirea în cari s’aâ aflat ascedenții lor procreatori, aâ căpătat atât din partea climei cât și a mijlocului de hrană, nis- ce caractere cari, pentru un ochiâ de- prins, se pdte sci cui aparțin. Daca animalele ndstre de muncă, față cu animalele din străinătate cari se cresc și se aduc mai numai pentru expozițiuni sunt mai inferidre, causa o găsim In lip- sa unei bune hrane, a unui bun adăpost, în excesul de muncă la care le supunem, în tratamentul aspru ce le dăm, iar nici de cum din cauza că animalele ndstre n’aâ avut strămoși iluștri ca cei diu străinătate, dupe cum susțin acei ce staâ cu cunoscințele în domeniul fantazielor și pe cari englezii 'I numesc sportgmeng 23 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2159 și din cari, din nenorocire ee compun mai tot personalul j uzilor experțl de la expoziținnele și concursurile animalelor ndstre domestice. Strămoșii, hrana, adăpostul, tratamen- tul și clima sunt cei mai apropiați fac- tori cari influențez asupra degenerărel saâ ameliorărei vitelor ndstre. Animalele nedomestice, nesupuse ne- voilor omului, lu stare sălbatică, ee re- produc intre cei mai puternici, prin lup- tele ce le intrețin, și acăstă reproduc- țiune se numeace selecțiune naturală. Omul etăpâneece reproducțiunea ani- malelor domestice și o dirige dupe inte- resele sale apropiate, acestă reproduc- țiune constitue ceea ce se numesce so- lecțiune zootechnică. Selecțiunea zootechnică e cea mai practică și ia pdte și trebue să fie pre- conizată pentru amelionarea vitelor. Lipsa de cultură in care se află locui- torii săteni, nu pricep și nu conduc o selecțiune zootechnică intre animalele ce le posed ; el lasă mai tot-d’a-una hazar- dului reproducțiunea animalelor lor. Ast-fel, pe câmpii, in timpul primă- verei se pdte vedea adesea un armăsar, bătând o mânză de duoi ani; un mânz prea crud, bătânt o ieapă bătrână; un taur adesea bun, pier^ăndu-și puterile cu o juncă tânără; un juncan de o etate prea mică, gonind o vacă bătrână. Reproducțiunea acestor animale, gă- site tn disproporțiune de etate, constitu- ție, temperament, aptitudini etc. etc., are să dea tot d’a-una producte de na- tura acea pe care o întâlnim cu privi- rile mai gilnic printre vitele Înjugate saii tnhămate de săteni la carul lor. O altă cauză care contribue la dege- nerarea raselor ndstre de animale, e o lipsă de măsuri seiiose pentru emascu- larea mascurilor ce nu întrunesc condi- ținni bune, saâ cari aâ defecte ce se tansmit prin hereditate produselor lor. Apoi pe aceeași linie se mai află ne- regulam-ntarea bătăilor și gonirilor ce trebuesc să facă un reproductor mascul de unde sleirea lor in timpul cel mai scurt și nascerea unor producte debile ; lipsa unor Îngrijiri mai afectudse de tratamen și igienă; lipsa unul aliment mei propriâ cu munca ce cerem anima- lelor ect. Cunoscând căușele degenerărel și avi- sând la stingerea lor, numai ast fel s’ar putea păși la ameliorațiunea animalelor ndstre domestice. Ca parte din măsuri, pentru Îndepli- nirea acestui scop, ași propune următd- rele măsuri: a) In fie-care comună să existe un nu- măr determinat de armăsari și tauri, re- prodnctori privilegiațl ; l>) Aceștia sâ fie aleși dintre produc- tele cele mai alese de frunte din locali- tate cu aptitudinele cele mai alese și născuți din părinți buni și de a căror si- gură Împreunare se scie; * c) Toți cei-l’alți mânji și jungani sâ se emasculeze pentru ca cu acăsta să se impedice reproducțiunea lor; d) Locuitorii cari ar sefuza să ’și e- mascureze mânji saâ juncanii să fie o- bligațl a și-’I ține izolați de animalele femei ale celorTalți locuitori, pe tot timpul cât vor ține căldurile animalelor; e) Alegerea reproductorilor privile- giați să se facă de o comisiune alcătuită din medicul-veterinar al județului, sub- prefectul respectiv, primarul comunei, care va fi obligat să dea aserțiunele cele mai pozitive In privința strămoșilor re- productorilor ce 'I va Înfățișa, și din 2 locuitori trași la sorț. f) In timpul rutului, chiar reproduc- torii priveligiați, nu vor putea fi In con- tact cu femelele, de.c&t In nisce condi- țiuni. Aceste condițiuni vor alcătui nn regulament redactat de medicul-vete- rinar al județului, arătând cerințele In cari se vor face bătăile și gonirile, pre- cum și femelele ce trebuesc excluse de la reproducțiune. g) Cu executarea acelui regulament să fie Însărcinați primarii respectivi, In asociațiune cu duoi locuitori aleși de obște. Ă) Să se organiseze exposițiuni și con- cursuri de animale și premierea repro- ductorilor și produselor ce vor avea ap- titudini mai corespumjătdre cerințelor economie rurale. De la aceste concursuri să se excludă cu desăvârșire ori-ce a- nimal importat In țâră saâ produs de ântâia, a duoa și a treia generațiune a unei părechi importate. Fără a mai alerga la instreinarea u- nel sume enorme pentru cumpărarea din străinătate a armăsarilor și taurilor, a- cest mijloc bine urmărit ne va duce și eftin și cu siguranța la scop. Cercetând etiologia generare! anima- lelor și căutând a le Înlătura pe cât cu putința, aci stă tot misterul acestei ce3- tiuni, Îmbunătățirea animalelor. Date fiind dar Însușirile, corăspun^ă- tdre cu nevoile ndstre, ale animalelor ce trebue să se reproducă, să ținem soco- telă tot cu atâta importantă și despre mijldcele de hrană și de adăpost ce tre- bue să le dăm. Animalele produse de părinții cei mal buni cu putință, pot răspunde interese- lor ndstre. E dar de căpetenie a ține socotâlă și de acești duoi factori, hrană bună și adăpost igienic. Cunoscință saâ mal bine «jis lățirea cunoscințelor cari ar fi mijlocul cel mai bun de hrană și adăpost al animalelor, ! sta In strânsă legătură cu necesitatea । instrucțiunel sătenilor. I Subsemnatul, prin conferințele ce le va face va răspunde in parte la acăsta, Insă greutatea e că pe de o parte abia s’ar putea ține câte-va conferințepe an, dar și la aceste conferințe nu vor veni cu toții și nu tdte cestiunile se pot trata Într’o ședință a unei conferințe. Cel mai bun fapt ar fi, dacă onor, consiliul general districtnal ar conveni, aprobarea unui fond cu care să se pdtă tipări o lucrare In care să trateze con- cis, clar și Într’o limbă corectă, cestiu- nea privitdre la igiena animalelor și mijldcele de a combate cele mai prin- cipale și mai frecuente maladii ce ating animalele ndstre domestice. Sacrificiul, credem noi, n’ar fi tocmai așa mare, față cu resultatele favorabile ce ar resultă din acea lucrare, căci cu un moment mai curâud, de cât la alte părți ale țârei, se va putea Întreprinde ameliorațiunea raselor ndstre de ani- mele. Terminând, regret că nu am putut fi cât-va timp mai tnainte aceluia când ni s’a Încredințat acest post, pentru a pu- tea presinta un raport mai complect și mai corăapun^ător cerințelor sciințifice. Veți bine-voi a scuza insuficiențele ce le veți Întâmpina și da o accepțiune bine-voitdre proponimentelor ce am o- ndre a vă presinta. CAPIT. III Spitalul județului Aceleași cause ce am enumerat D-vds- tre și prin darea de sămă a anului tre- cut, a făcut ca nici până acuma să nu se pdtă realisa votul emis tn anul 1884, pentru unificarea spitalului județian cu acela al profetului Samoil din Focșani. Acest spital dar a funcționat și tn a- nul curent cu un număr de 20 paturi Personalul de care s’a servit este: un medic curant, un subchirurg, un preot, 2 infirmieri și 3 servitori. De la 1 Octombre 1885 și până In sera de 30 Septembre 1886, a fost fre- cuentat de un număr de 315 bolnavi, din cari: 194 bărbați și 121 femei. Din aceștia aâ eșit vindecați 126 băr- bați și 90 femei; iar 47 bărbați 18 fe- mei aâ eșit ameliorați; 14 bărbați și 6 femei aâ sucombat, rămânând In cură In sera de 30 Septembre, 7 bărbați și 7 femei. Maladiele predominante aâ fost: pa- ludismul, sifilisul, pelagra și afecții ale tubului digestiv; asemenea s’a tratat in spital multe cașuri chirurgicale și s’a făcut 20 operații cu bun succes. Iu timpul sus -ratat s’a făcut urmă- tdrele cheltueii cu Întreținerea acestui institut: Lei 4 860 cu personalul; lei 3.997, 86 bani cu hrana, lei 2.422, bani 31 medi- camentele; lei 775, bani 50 Înființare de efecte; lei 101 Întreținerea localului; lei 2160 MONITORUL OFICIAL 23 Iulie 1887 650 cu lemnele pentru foc. Total lei 12.806, bani 67. Prin urmare, întreținerea unui pat cu t6te cele necesare pe an, costă Iei 640, bani 33; iar pe ții lei 1, bani 75. Dota acestui institut de și s’a maiîn- bunătățit prin înființarea efectelor ce s’afi găsit mai indispensabil necesare, totuși insuficiența e simțită. Prin urmare, cum creditul de 12.000 lei, tnscris în budget, abia pdte acoperi cele-alte cheltuell și cum acestă insti- tuțiune fără atare efecte, nu pdte func- ționa regulat, vă rugăm ca cu ocasia votărel budgetului pe anul viitor, se bine-voițl a acorda un credit suficient pentru a se putea înființa efectele că lipsesc. CAPIT. IV Spitalele de p 1 âșI Sunt trei, unul în Odobesci, al duoi- lea în Panciu și al treilea în Târgu- Adjud, posedând cel din Odobesci 10 pa- turi; iar cele-alte câte 8. Se întrețin prin subvențiunl de către comunele plășilor Gârlele, Zăbrăuțu și Răcăciuni. Administrațiunea lor este încredin- țată autorităților comunale de reședință. Cu întreținerea lor se cheltuesce a- nual suma în total de lei 19.798, din cari: Lei 6,000 cu personalul și lei 13.798 cu materiasul. In curs de la 1 Octombre 1885 și până în aceiași $i!și lună anul curent, a func- ționat tustreile neîntrerupt. Serviciul medical s’a făcut, la acel din Odobesci de D. Dr. Mayer, medic al comunei; iar la acel din Panciu și Ad- jud, de către D-nii D-ri N. Popa și C. Fogberg medici de arondisment. Bolnavii de care afi fost frecuentate aceste institute de bine-facere, în tim- pul sus arătat, se constată următorul tablofi: In spitalul Odobesci, bolnavi remași în cura spitalului tn sera de 30 Sep- tembre 1885, bărbați 5, femei4; intrațl până la 1 Octombre 1886, bărbați 167, femei 90; din aceștia afi eșit vindecați bărbați 92, femei 61; ameliorați băr- bați 66, femei 27; sucombați femei 6, bărbați 3; rămași în cură în diminăța de 1 Octombre 1886, bărbați 8, femei 3. In spitalul Panciu, bolnavi rămași în cura spitalului în sera de 30 Septembre 1885, bărbați 4, femei 4; intrațl până la 1 Octombre 1886, bărbați 83, femei 45; din aceștia afi eșit vindecațijbărbați 52, femei 25; ameliorați bărbați 28, fe- mei 18; sucombați femei 3, bărbați 2; rămași în cură în diminățade 1 Octom- bre 1886, bărbați 4, femei 4. In spitalul Adjud, bolnavi rămași în cura spitalului ln sera de 30 Septembre 1885, bărbați 2, femei 4; intrațl până la 1 Octombre 1886, bărbați 72, femei 28; din aceștia afi eșit vindecați bărbați 47, femei 23; ameliorați¹ bărbați 16, femei 6;₄sucombați femei 10, bărbați 2; rămași în cură în diminăța de 1 Octom- bre 1886, un bărbat,'și o femee. Totalul bolnavilor rămași îu cura spi- talului în sera de 30 Septembre 1885, bărbați 11, femei 12; intrațl până la 1 Octombre 1886, bărbați 322, femei 163; din aceștia afi eșit vindecați bărbați 191, femei 109; ameliorați bărbați 110, fe- mei 51; sucombați femei 19, bărbați 7; rămași în cură în dimineța de 1 Octom- bre 1886, bărbați 13, femei 8. Maladiele predominante afi fost: La spitalul diu Odobesci: sifilisul, pe- lagra, contusiunile și plăgile prin vio- lență, febre intermitente și altele. La spitalul din Panciu; sifilisul, pe- lagra, ulcere, contusiunile și plăgile prin violență. La spitalul din Adjud sifilisul, pela- gra, contusiunile și plăgile prin violență. Localurile în care sunt instalate în- trunesc tote condițiunile igienice ce se cer, însă, dupe cum ne informeză D-nii medici respectivi, afi necesitate de ur- mătărele îmbunătățiri: La cel din Odobesci facerea unul co- ridor care să pună în legătură localul cu latrinele, spre a fi apărați bolnavii de intemperii; Ia cel din Panciu, prefa- cerea ferestelor cari nu se mai pot ajusta, lăsând ca frigul să străbată prin ca- mere ; repararea scărei din fața spitalu- lui, fiind în stare rea și construirea unui coridor ca și Ia spitalul din Odobesci, spre a lega cu latrinele; la cel din Ad- jud, asemenea facerea unei noul latrine în apropiere de local. Rufăria și instrumentele chirurgicale, tustreile aceste spitale nu le afi în nu- mărul prevăzut de regulamentul asupra spitalelor; pentru a căror complectare, de și comitetul a atras atențiunea pri- marilor respectivi, totuși crede că nu se vor putea satisface pe deplin atari tre- buințe, căci în adevăr necesități sunt multe, iar mirifice puține. In scopul dar, ca pe de o parte admi- nistrațiunile acestor spitale, să aibă la disposițiune cu suficiență fondurile ne- cesare la întreținerea tn mod regulat a fiselor institute, iar pe de alta să se pfită ușura și casele comunale de plata unor subvențiunl cari trec peste putin- țele lor, în cât adesea nu pot face față plăților. Ar fi de dorit ca onor, consilifi să acorde din fondurile județului cel pu- țin câte o subvențiune ee lei 2.000 pen- tru fie-care din acestea, căci de alt-fel, comunele ne mai fiind în stare a le mai întreține singure, spitalele nu mai vor putea funcționa în viitor și populațiunea nu va mal găsi la îndemână aceste in- stituțiuni de bine-facere. CAPIT. V Mișcarea populațiunei Din extractele pentru despoiarea re- gistrelor stărei civile, primite de pe la autoritățile comunale urbane și rurale, se constată că în intervalul de la 1 Iu- lie 1885 și până la 1 Iulie 1886, căci până la 1 Iulie 1885, s’a dat asemenea date prin expunerea anului trecut, s’a produs între populațiunea acestui ju- deț, mișcarea ce se prevede în următo- ru1 tablofi: In comunele rurale născuți 2.324 băeți și 2.077 fete, 4.272 ortodoxșl și 129 alte rituri; căsătoriți 1.701 ortodoxl și 19 alte rituri; morți 1.473 bărbați și 1.479 femei, 3.149 ortodoxl și 73 alte rituri. Iu comuna Focșani, născuți 317 băeți și 317 fete, 483 ortodoxi și 151 alte ri- turi; căsătoriți 172 ortodoxșl și 32 alte rituri; morți 376 bărbați și 264 femei, 494 ortodoxșl și 140 alte rituri. In comuna Panciu, născuți 38 băeți și 36 fete, 39 ortodoxșl și 35 alte ri- turi; căsătoriți 15 ortodoxșl și 7 alte rituri; morți 34 bărbați și 25 femei, 46 ortodoxșl și 13 alte rituri. In comuna Odobesci, născuți 59 băeți și 80 fete, 114 ortodoxșl și 25 alte ri- turi ; căsătoriți 36 ortodoxșl și 6 alte rituri; morți 87 bărbați și 95 femei, 158 otodoxi și 24 alte rituri. Total, născuți 2.738 băeți și 2.510 fete, 4.908 ortodoxșl și 340 alte rituri; căsătoriți 1.924 ortodoxșl și 64 alte ri-, turi; morți 2.240 bărbați și 1.863 fe- mei, 3.847 ortodoxșl și 256 alte rituri. Precum vedeți, D-lor consilieri, nu- mărul nascerilor întrec pe acel al dece- selor cu 1.145. Făcând însă comparație între aceste date cu acelea arătate prin darea de semă a anului trecut, constatăm că nu- mărul nascerilor e mai mic cu 371, iar al deceselor mai mare cu 464. Prin urmare, de unde anul trecut ne felicitam că populațiunea merge cres- când, anul curent din contra trebue să vă arătăm că tinde la descrescere, și a- căsta se atribue nu numai mortalităței obicinuită, ci și acelei provonită de e- pidemiele: angina difeterică, tușea con- vulsivă și disenteria, care, dupe cum D. medic primar ne a expus, a bântuit mai multe localități din acest județ. CAPIT. VI Instrucțiunea Dupe relațiunile date de D. revisor școlar, prin tabloul primit cu adresa No. 785, constatăm că în acest județ afi funcționat în cursul anului școlar 1885—86, un număr de 6 scoli primare MONITORUL OFICIAL 2161 23 Iulie 1887 urbane, afară de cele din Focșani și 53 . primare rurale, cari se devid precum ur- meză : a) Scoli primare urbane In comuna Odobesci 1 de băeți și îl de fete, tn comuna T.-Adjud 1 de fete, In comuna Panciu 1 de băeți și 1 de fete și in comuna Vidra 1 de băeți; total 3 de băeți și 3 de fete. b) Scoli primare rurale In plasa Biliesci 13 scoli tn 10 comu- ne, tn plasa Gârlele 11 scoli tn 10 co- mune, tn plasa Răcăciuni 13 scoli tu 12 comune, tn plasa Vrancea 7 scoli tn 7 comune și in plasa Zăbrăuțu 9 scoli tu 8 comune; total 53 scoli tn 47 comune. Din acest număr de 53 scdle rurale, 22 sunt de băeți, 7 de fete și 24 mixte. Numărul scolelelor urbane și rurale Întreținute de Stat sunt 42, din cari 25 de gradnl l-iu și 17 de gradul al 2-lea; iar întreținute de comune 11. Instrucțiunea la scdlele urbane s’a predat de 10 institutori și 6 institutdre; iar la cele rurale de 49 învățători și 7 tnvățătdre. învățătorii dupe titlurile de studiele ce posed, se pot clasifica ast-fel; 31 normaliștl, 7 seminariști, 6 cu curs secundar, 5 cu curs primar și 7 tnvă- țătdre din care 2 curs central, 1 curs secundar și 4 cu curs primar. Numărul elevilor Înscriși la Începu- tul anului pentrn a frecuenta scdlele urbane a fost 416 băeți și 174 fete ; nu- mărul insă al acelor ce ati frecuentat a fost de 342 băeți și 152 fete; din aceștia s’aii presintat la examenul general 339 băeți și 145 fete, și s’aâ promovat 245 băeți și 86 fete, rămânând repetenți 171 băeți și 88 fete; iar In ce privesce nu- mărul absolvenților, ne indieându-se In tabloul primit de la D. revisor, nu ’l putem arăta. Numărul elevilor Înscriși pentru a frecuenta scdlele rurale a fost de 3.270 băeți și 486 fete ; numărul Insă a ace- lora cari ati frecuentat a fost de 2.523 băeți și 301 fete, cari s’ad presintal la examenul general; din aceștia s’ad pro- movat 1.779 băeți și 228 fete, fiind și 130 băeți și 49 fete absolvenți, iar re- petenți sunt 1.491 băeți și 258 fete. Numărul de 3.811 copii de ambesexe din comunele urbane și rurale ce ad fre- cuentat scdlele tn anul 1885 — 86, față cu populațiunea din comunele respec- tive cari este de 103.339 români, avem o proporție de 3’Vioo care frecuentăză scdla. Comparând asemenea numărul elevi- lor ce ati frecuentat seoiele rurale anul acesta, cufacela din anul trecut, consta- tăm un spor numai de 8 elevi, spor care ar fi trebuit să fie mal Însemnat, mal ales că și numărul scdlelor tn 1885—86 a fost crescut prin Înființarea din nod a unei scole tn comuna Clipicesci. De și datele necesare din 1884—85 ne lipsesc, spre a face comparație tntre promovați și absolvenți, totuși din cele mai sus expuse se constată progresele făcute. Comunele, In raport cu restrânsele lor vt nituri, contribuesc la răspândirea in- strucțiune! dupe budgetele anului 1886 —87 cu suma de lei 24.330 pentru per- sonal și lei 15.278 pentru material. înainte de a termina, D-lor consilieri, nu găsim de prisos a vă pune tn cunos- cință că, din cele 11 scole Întreținute de comune, cu Începerea anului școlar 1886—87, mulțumită solicitudinel ce guvernul pentru respândirea instrucțiu- ne!, ati trecut 4 pe sema Statului și a- nume: cele din comunele Nereju, Pău- lesci, Câlieni și Pufesci, așa câ pe sema comunelor nu ati mai rămas de cât 7. Prin urmare, comitetul, cu ocasia a- probărei budgetelor pe anul viitor, va căuta ca cu ori-ce sacrificii să se În- ființeze scoli Ia tdte acele comune cari vor dispune de mijldce; asemenea va că- uta de a luscri credite suficiente pentru tnbunătățirea localurilor actuale, spre a nu lăsa pe cât va fi cu putință nimic de dorit acăsta. până când starea finan- ciacă a comunelor va fi mal prosperă, spre a se putea clădi noi localuri tn con- dițiuni satisfăcătdre. Tot-d’o-dată veți bine-voi a curdsce că cu suma de 500 lei, ce a’țl prevăzut prin budgetul anului curent la art. 2, partea cheltuelilor facultative s’a cum- părat diferite cărți didactice, care s’ati distribuit elevilor de prin scdlele rurale ca premii, cn oeasiunea examenilor de la finele anului școlar 1885—86. Relativ la cult. In acest județ există un număr de 209 biserici ortodoxe din cari: 188 ati funcționat anul acesta, iar 21 ati fost tachis, din causă că nu li s’a putut face reparațiunl. Personalul de care ati fost servite nu- mără 157 preoți, 5 diaconi, 236 cântă- reți și 9 paracliseri. In privința Îmbunătățire! stărei cul- tului și a personalului cleric, constatăm că până ecum nu s’a luat nici o măsură de la centru, și prin urmare ar fi de do- rit dupe cum am ^is și prin darea de sămă a anului trecut să se elaboreze o lege tn acesc scop. ICAPIT. VII Scdla de meserii Mai ’nainte d’a descrie D-vdstre situ- ațiunea acestei scoli, ținem a relata ur- mătdrele: In una din ședințele sesiune! ordinară din anul trecut, D. consilier Gabriel lo- nescu, espunânda-vă că asupra adminis- trațiunei scdlei are informațiuni rele și bănuitdre, și de care D-vdstră ținând compt ați Întocmit o comisiune compusă D-sa, D. Al. lonescu, Al. Brăescu și D. I. Giurgea, și ați decis să trăcă in loca- litate și să verifice tote actele adminis- trațiunei acestei scoli, aducând resulta- tul descoperirilor D-lor la cunoscință comitetului, care să ia In cunoscință cu- venitele măsuri de Îndreptare. Acăstă onor, comisiune, tn urma stă- ruințelor ndstre, s’a întrunit tn dina de 20 Septembre 1885, afară de D. Brăescu care lipsind din oraș nu a putut să par- ticipe și D. Giurgea care a fost bolnav, ast-fel că, cercetarea s’a efectuat numai de către cel 2 d'âi tâiti D-ni consilieri. Raportul dar ce a depus comitetului vi’l vor presinta într’o ședință ce veți bine voi a fixa, pentru ca să luați cu- noscință de el. Tot aci credem că este locnl a arăta D vdstre că D. loan Grigorescu, In urma raportului depus de comisiune, s’a și re- tras din postul de director al acelei scdle; iar comitetul a numit provisoriti tu lo- cu’i pe D. O. Brașovanu. Acum trecem Ia starea scdlei. Scdla, D-lor consilieri, a intrat In al 4-lea an al existenței sale, asa că la fi- nele anului școlar 1886—87 ne va da cel d’ântâiti absolvenți. In decursul a- nulul școlar 1885—86 ea a funcționat neîntrerupt 6 luni, cu un număr de 20 elevi; iar restul anului numai cu 19 elevi, din causă că unul din el anume Robu Toader, din comuna Stradne-de- Sus, îmbolnăvindu-se, s’a Înapoiat tn sinul familiei, precum prevede regula- mentul, așa că la 1 Septembre trecut s’a Înlocuit prin elevul Ștefan S. Pe- trescu din Focșani, care a arătat dorința d’a Îmbrățișa una din meseriele ce se predă tn ssdlă, și care tot-d’o-detă a Întrunit condițiunile cerute de art. 25 diu regulamentul scdlel. Comitetul cu oeasiunea examenului general de la finele anului școlar, voind a se convinge nu numai prin sine ci și prin alte persdne străine despre pro- gresul ce face scdla, a Întocmit o co- misiune examinătdre compusă din D-lor Baican profesor Ia liceti, D. Ștefan Gheorghiu inginer al județului, din D. membru Lascăr Zamfirescu, cari asis- tând Ia examenilece s’ati ținut, conform regulamentului, tn filele de 27, 28 și 29 Iunie trecut, ati și depus raportul pe care ’I presentăm și din care resuită că scdla face progrese atât din punctul de vedere teorectic cât și acel practic. In anul acesta, urma ca scdla să în- cepă cursurile cu 4 elevi mai mult, însă aceste locuri nu s’ati complectat din ca- usă că, D. ministru domenielor căruia ne-am adresat în mai multe rânduri nu ne-a trimis subvențiunea de lei 12.000, 2162 MONITORUL OFICIAL 23 Iulie 1887 acordată din partea Statului la întreți- nerea scdlei, subvențiune pe care se ba- seză în cea mai mare parte cheltuelile Bcdlei, «șa că, a tihnit să re^t^ângem cheltuelile spre a nu depăși fondul cu care contribue județul la existența aces- tei sc<51e. Mulțumită însă stăruințelor depuse de D. prefect, sunt°m în posiți- une a vă informa, că la 3 ale curentei luni, am primit ordonanța No. 2.550, prin care D- ministru respectiv, a bine- voit a ne elibera snmi de lei 5 000. care am și vărsat’o în casa jndețnln în romp- ta nrevederef bndgetară de Ia art. 10. Cheltuelile de întreținere a aceste! scdle pe timp d° Ia 1 O'tomhre 1885 până Ia 1 cnrent. se ur^ă în total la su- ma de lei 19 449 bani 39, specificate pe servicii precum urmăză: Personalul instructiv și administra- tiv lei 9.218, bani 33; nutrimentul el°- vi'or. maiștrilor și a servitorilor Iei 3 195, 56; iluminatul scdlei și spălatul elevilor lof 226. bani 40: lemne pentrn foc Iei 480; materiale și unelte Iei 3.317, bani 79; efecte de îmbrăcămite Iei 2 206, bani 11; cărți pentru studiâ lei 100; premii și cheltuell pentru solemnitatea examenilor lei 150; obiecte pentrn ser- viciul de bucătărie lei 11. bani 20; re- pararea localului lei 200; asigurarea Ini contra incendiului Iei 234: spese de biuroâ lei 110; total lei 19.449. bani 39 In intervalul sus menționat, s’a ex°- cntat de atelierele acestei srdle, diferite obiecte precum: mese, scaun⁰, biurourl, dulnpnrl, bastnne, bntde, eiubele, cofe, halii, putini, gâzi, brdște de f°r. pompe de stropit grădini, c ițite, pluguri în miniatură și alt° multe privitdre la a- gricnltnră și industrie. Valdre» acestor lucrări se urcă la su- p a de Iei 3.643, bani 42. Dintre materialele puse la disposițîa scolel mai există în deposit pentru va- Idre de Uf 1 072, bani 34. Prin desfacere a o parte din ohjectele lucrate, s’a vărsat tn casa județului su- ma de Iei 1.626, bani 52 și pentru lei 2,016, bani 20 se găsesc object¹ în ma- gasia scolel. Prin urmare scățlănd prețul materia- lelor cumpărate în sumă de lei 2 839, bani 79, resultă venitul net al scdlei în sumă de lei 1.876. Acest venit, D-lor consilieri, nn este satisfăcător pe cât timp scola va rămâ- nea tot în comuna Vidra, loc isolatnnde cn multă dificultate se pot procura tdte materialele necesare, resultatul nu va fi de cât'acelașî, așa că scdla departe’de'a’șl atinge scopul, impune din contră jude- țului sarcthe fără să’adncă veri-un fo- los și prin urmare,comitetul este de pă- rere ca, acestă scolă să fie adusă la re- ședința județului, unde din tdte punc- tele de vedere credem că resultatele vor fi mult mai satisfăcătdre. CAPIT VIII Agricultura După tabelele statistice primite de pe la D-nii sub-prefecți, cățimea hectarelor semănate în tomna anului 1885 și pri- mă-vara anului 1886, precum și canti- tatea producțiunilor date, se constată prin următorele tablouri: Semăneturl In plasa G»rle-Biliesci, grâfi 3.526 hectare, arii 30; secară 1.957 hectare, arii 63; porumb 14.559 hectare, arii 61; orz 3.387 hectare, arii 78; ovăz283 hec- tare, arii 9; meiâ 114 hectare, arii 38; rapiță 681 hectare, arii 87; cânepă și in 78 hectare, arii 4. In plasa Răcăciuni, grââ 2.126 hec- tare, arii 65; secară 1.297 hectare, arii 57; porumb 12.854 hectare, arii 44; orz 2.167 hectare, arii 8; ovăz 446 hectare, arii 93; meii! 33 hectare, arii 25; rapiță 487 hectare; cânepă și iu 63 hectare, arii 37. In plasa Vrancea, grâii 179 hectare, arii 91; secară 19 hectare; porumb 987 hectare, arii 39; orz 39 hectare, arii 50; ovăz 50 arii; cânipă și iu 61 hectare, arii 16. In plasa Zăbrăuțu, grâii 623 hectare, arii 33; secară 382 hectare, arii 47; po- rumb 3.451 hectare, 57 arii; orz 629 hectare, 32 arii; ovăz 137 hectare, 35 arii; meiti 24 hectare, 12 arii; cânepă și in 64 hectare, 79 arii. Total grâii 6.456 hectare, 19 arii; se- cară 3.656 hectare. 67 arii ; porumb 31 853 hectare, arie 1; orz 6 286 hectare, 68 arii; ovăz 867 hectare, 87 arii; meiti 171 h°ctare, 75 arii; răpiți 1.168 hec- tare, 78 arii; cânipâ și in 267 hectare, 36 arii. Producțiune In plasa Garle-Biliesci, grââ 24 868 hectolitri, 72 litri; secară 26 681 hecto- litri, 21 litri; porumb 234 801 hectoli- tri, 97 litri; orz 22 988 hectolitri, 95 li- tri; ovăz 3.121 hectolitri, 65 litri; meiti 855 hectolitri, 20 litri; rapiță 9 195 hec- tolitsi, 50 litri; cânepă și in 684 hecto- litri, 47 litri. Iu plasa Răcăciuni, grââ 23 520 hec- tolitri, 23 litri; secară 13 580 hectolitri, 76 litri; porumb 140.445 hectolitri, 82 litri, orz 12.169 hectolitri, 56 litri; ovăz 3 199 hectolitri, 85 litri; meiâ 748 chec- tolitri, 27 litri; rapiță 6 768 hectolitri; cânipă și in 959 hectolitri, 5 litri. In plasa Vrancea, grââ 44 hectolitri, 70 litri; samară 33 hectolitri, 5 litri; po- rumb 3 553 hectolitri, 64 litri; orz 28 hectolitri, 95 litri; ovăz 85 litri; cânepă și in 116 hectolitri, 15 litri. ^In plasa Zăbrăuți, grââ 5.074 hecto- litri, 11 litri, secară 5 951 hectolitri, 78 litri; porumb 4.430 hectolitri, 50 litri; orz 3.796 hectolitri, 85 litri; ovăz 872 hectolitri, 68 litri; meiâ 183 hectolitri, 82 litri; cânepă și in 385 hectolitri, 43 litri. Total grââ 53.507 hectolitri, 76 litri; s°cară46 246 hectolitri, 80 litri; porumb 423.231 hectolitri, 93 litri; orz 38,986 hectolitri, 31 litri; ovăz 7.195 hectolitri, 3 litri; meiâ 1.787 hectolitri, 29 litri; rapiță 15 963 hectolitri, 50 litri; cânepă și in 2.145 hectolitri, 10 litri. Precum sciți, D-lor consilieri, nnele din aceste semănături aâ suferit din ca- usa secetei din lunile Aprilie și Maiâ, iar altele din aceea a negurilo căzute tocmai în timpul devenire! grăuntelui în maturitate, precum și a ploilor ur- mate în timpul secerei, așa că produc- țiunea lor, nu a fost tocmai satisfăcă- tdre, excepție de secară și porumb, care aâ dat bine. Observăm însă că în ce pri- vesce porumbul semănat târ^iâ din ca- usa timpului înaintat n’a putut ajunge la deplina maturitate, totuși dacă tim- pul ce se arată forte favorabil va mal dura, el se va usca înainte chiar de a se depune în coșare. Piețurile oferite produselor anului acesta, sunt cam acestea ; Grââ 12 lei hectolitrul, secara 8 lei hectolitru, rapița 14 lei h°ctolitrul, or- zul 6 lei hectolitru, ovăzul 4 lei hecto- litrul, porumbul 6 lei hectolitrul. In ce privesce arăturile de tdmnă, ele se fac pe scara cea mai întinsă, fiind fa- vorisate de timp. Cultura vielor Numărul hectarelor de vii lucrate și nelucrate ce există în acest județ, se re- sumă la următorele cifre : 8.088—34 hectare vii lucrate, 1.442— 44 hectare vii nelucrate. Total 9.r'30—78. Producțiunea în anul acesta în nnele * localități este mai inferidră celei din a- nul trecut Ca calitate însă e mai supe- ridră, prețurile In anul acesta sunt mai urcate, și acesta din punctul de vedere al producțiune! inferioră. Concursuri de pluguri In anul acesta, locuitorii acestui ju- deț nefiind preparați din timp, nu s’a putut organisa exposiții agricole și in- dustriale, așa precum prevede legea de- cretată la 25 Iunie 1881, fîxsându-se numai concursul de pluguri pentrn Și cari sume se vor specifica tn caetul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul săiî cu No. 1.286 din 14 Martie 1887, a ordo- nat vînZarea sus numitei moșii să se facă în n grâiî, porumb și ovăz,avere a D-nei Siunca D. Dicâ , urmărită pen- tru despăgubirea D-lui loniță Dumitru. Licitația va începe de la orele 11a. m. înainte. 1887, Iulie 7. No. 8 311. — Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat, No. 7.071 din 1887, se publică spre generala cunos- tribunalului local, averea mobilă a D-lui Costică Ștefănescu, compusă din mobi- lier de casă, urmărită pentru despăgu- birea D-lui L Constantinescu, Licitația se va Începe de la orele 11 a. m. tnainte, și neputându-se termina tn acea d’> va continua și tn cele următdre. No. 8.613. 1887, Iulie 15. — Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția comercială cu No. 6.269 din 1887, se publică spre generala cunos- cință că, în diⁿa de 28 Iulie 1887, se va vinde prin licitațiune publică, pe piața tribunalului local, avere mobilă a D-lor Grigore Christide și Maria Gr. Christide, compusă din mobilier de casă, urmărită pentru despăgubirea D-nei E- lena Brătianu. Licitația se va începe de la orele 11 a. m. înainte și, neputându-se termina în acea di» va continua și în cele ur- mătore. No. 8 662. 1887, Iulie 17. Comisarul de urmărire al ocolu- lui I din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că, D. jude al ocolului I din Bucuresci, a fixat diua de 28 Iulie curent, pentru a se vinde prin licitație publică, pe pia- ța S-ta Vineri, începând de la orele 11 a. m., averea mobilă a D-lul N. G. Cus- turea, compusă din 2 mese, 1 cuvertură, 2 fotele și 3 perdele de rețea cu gale- riele lor, urmărite pentru despăgubirea D-lui G. Teodorescu, de suma ce are a lua prin cartea de judecată No. 737 din 1887, învestită cu formula executorie. No. 1.236. 1887, Iulie 22. CITAȚIUNI Curtea de apel din Galați, secția I D. lani Comis, comerciant, cu domi- ciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în diua de 6 Octombre 1887, orele 10 diminăța, să se presinte înaintea secțiu- ne! I a acestei curți, spre a se judeca în apelul făcut de Metaxa Comis, în contra sentințelor tribunalului Brăila, No. 28 și 30 din 1887, date în procesul cu D-sa și alții, pentru bani; cunoscând că s’a a- plicat art. 151 din pr. civilă; căci la cas contrarifi, ce va proceda conform legei. No. 6.672. 1887, Iulie 14. Curtea da apel din Galați, secția II D. Aristide Portocală, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acăsta ca, în diua de 4 Noembre 1887, orele lOdimi- ncța, să se presinte înaintea secțiune! II, a acestei curți, spre a se judeca în ape- lul făcut de D-sa, în contra sentinței tribunalului R.-Sărat, No. 27 din 1887, dată în procesul ce are cu Costea Ne- culafi și alții, pentru devisarea averei rămase pe urma defunctului Asanachi Mihu; căci la cas contrarifi, se va pro • ceda conform legei. No, 5.763. '887, Iulie 17. 23 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2173 Tribunalul Brăila D. dr. N. Bran de Lemeni, cu domici- liul In orașul Brașov, strada Castel No. 5, este invitat ca, In ijina de 5 Septembre 1887, orele 10 a. m., să vină la acest tri- bunal spre a asista la vîndarea imobile- lor debitorei Paraschiva G. Caravia, ur- mărit de onor, societate a creditului fun- ciar urban din Bucuresci, scdse din noii în vîndare îu comptul D-sale, pentru ne depunerea prețului la care a făcut in- tervențiunl și D. A. D. Sisimani; cuno- scând că nefiind consecințe, se va efec- tua vîndarea în lipsă, conform legei. No. 9.960. 1887, Iulie 15. Tribunalul Muscel D. Grigore N. Balotă, student în Pa- ris, Rue Racine 8, se citeză ca, în ^iua de 13 Octombre 1887, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal, a se înfățișa cu epitropii bisericel Sfinților-Voevo^I, din comuna Leresci, pentru usurpare de proprietate, dnpe redeschiderea dosaru- lui No. 636 din 1884; contrariâ se va da sentința în lipsă. No. 0.972. 1887, Iunie 26. Tr ibunalul Vlașca D-na Alexandrina Odob?scu, din Pa- ris, rue de Courcelles No. 173, F.ancia, văzând coprinderea anexatei copii de ac- țiune, se citeză prin acâsta ca, în ^iua de 31 Outombre 1887, orele 10 dimineța, să vină Ia acest tribunal spre înfățișare cu D-lor Chariclie Budisceanu și alții, pentru revandicare de pământ; cuno- scând că nefiind următore, procesul se va resolva tn lipsă, conform legei. No. 10.432. * 1887, Iulie 14. Petiția D-nel Chariolit Budisceanu, către D. președinte al tribunalului Vlașca. Domnule președinte, D. inginer hotarnic, Dimitrie C. Râm- niceanu, autorisat de D-vdstră, prin or- donanța cu No. 2.670din 1884, Februa- rie 14. ca să facă hotărnicia moșiei nd- stre Poeni-Bulaci și Vișica, din plasa Neajlov-Glavacioc, terminând planul și hotărnicia acestei moșii, subsemnați!, a- vem ondre a depune spre formăluire și confirmare acel plan și acea hotărnicie, adeverite cu semnătura D-lui inginer-ho- tarnic, și însoțite de adresa No. 18 dm 1884, către D-vdstră. Anexam aci 11 copii de hotărnicie, și 11 schițe dupe plan, pentru a se da fie- cărui vecin în parte, conform regula- mentului pentru hotărnicii, și cerem, D-le președinte, să fim toți citați îna- intea tribunalului, ca acesta, prin sen- tința si, să confirme planul și hotărni- cia sus $is • Și, fiind-că obștea sătenilor împroprie- tăriți pa moșia ndstră Poeni-Bulaci, a schimbat cu totul forma pământului pe care fusese împroprietăriți, și cu acea schimbare a luat încă 23 pogdne, pră- jini 6, mai mult de cât li se cuvenea dupe tabela litera A, ’i chemăm în judecată, conform art. 19 din regulamentul pen- tru hotărnicii, combinat cu art. 30 din același regulament, spre a fi condemnați. 1. A relua pământul lor în primitiva sa figură, arătată în planul și actul de- limitărei inginerului Paplica, și a se măr- gini cu capul pământului lor, despre apă, tot pe muchea dealului și cu drep- tul de a’și adăpa vitele numai Ia acei 10 stânjeni ce Ii s’a lăsat de Paplica, des- pre Poeni. 2. Să ne plătescă venitul acelor 23 po- gdne și 6 prăjini, de la 1865, Martie 22, data împroprietărire! până la epoca când ni le vor restitui, socotind câte 15 lei de pogon pe an. 3. Să ne despăgubdscă cu suma de lei 1 500, pentru faptul păgubitor nouă de preschimbarea ce a făcut pământului lor. 4. Să ne plătăscă cheltuelile de in- stanță, de timbre și tdte acelea la cari ar da loc cursul procesului. Tot-d’o-dată, fiind-că D-na Alexan- drina Odobescu, proprietara moșiei Po- eni-Odobescu, a călcat moșia ndstră cu un pogon și 19 prăjini, o chemăm în ju- decată ca să ne restitue un pogon și 19 prăjini, în modul cum este arătat și es- plicat în sus ^isul plan și hotărnicie. Cei d’ântâifi se vor cita Ia domiciliul lor, în cătunul Poeni-Bulaci, din comuna Preajba, plasa Neailov-Glavacioc, iar D-na Alexandrina Odobescu, la Paris, rue de Courcelles, No. 173, Francia. Cele 11 copii de hotărnicie cu ale lor schițe de plan, vă rugăm să dispuneți a se da vecinilor rămași, dnpe cnm arătăm mai jos, și adică : 1. Obștei rămașilor moșneni Catali- nenl, cu toți cetașil D-lor, pentru păr- țile de moșie Albinesca și Ilieasca, din judi țul Vlașca, plasa Nmjlov-Glavacioc, comuna Scurtu, domiciliați în comuna Scurtu, fără prigonire. 2. Obșei rămașilor moșneni Drăcesci- Motomeni, eu toți cetașil și părtașii D-lor, proprietari în moșia Drăcesci- Motomeanca,pendintedecomuna Scurtu, județul Vleșca, plasa Neajlov-Glava- cioc, domiciliați în comuna Scurtu, fără prigonire. 3. D. Ion Slăvescu, cu părtașii D-sale, proprietar atât în moșia Albeni, pen- dinte de comuna Cătunu, precum și în moșia Drăcesci-Motomean a, pendinte de comuna Scurtu, amânduoă situate în județul Vlașca, plasa Neajlov-Glava- cioc, domiciliat în comuna Slăvesci, ju- dețul Teleorman, plasa Teleorman, fără prigonire. 4. D-na Elena A. Angelescu, domici- liată în Bucuresci, strada Dionisie No.53, epitrdpa D-lui Mihail A. Angelescu, minor, pentru partea acestuia din moșia Cătunu-Bracea, din comuna Cătunu, plasa Neajlov-Glavacioc, fostă a dece- datei Elena Răsuceanu, fără prigonire. 5 și 6. D-lor Constantin și locotenent Alexandru, frații AngelescI, proprietari, cu părțile D-lor tn moșia Cătunu-Bra- cea, din județul Vlașca, plasa Neajlov- Glavacioc, comuns Cătunu, cel d’ântâifi și procurator al celui de al duoilea, do- miciliați tn Bucuresci, strada Dionisie No. 53, coldrea de galben, fără prigonire. 7. D-na Alexandrina Odobescu, con- sdrta D-lui Alexandru Ion Odobescu, proprietara moșiei Poeni-Odobescu de Vlașca. plasa Neajlov-Glavacioc, co- muna Preajba, domiciliată în Paris, rue de Courcelles No. 173. Francia, cu pri- gonire de un pogen și 19 prăjini și D-lui Alexandru Idn Odobescu, pentru anto- risațiunea maritală de dat D -nei Alexan- drina Odobescu, consdrta D-sale. domi- ciliat în Paris, rue de Courcelles No. 173, Francia. 8. Obștea sătenilor împroprietăriți pe moșia Poeni-Odobescu. din județul Vlașca, plasa Neajlov-Glavacioc, do- miciliați în cătunul Poeni-Olobescu, co- muna Preajba, fără prigonire. 9. D. nrimar al comunei Preajba, lin județul Vlașca, plasaNeajlov-Glavacioc, pentru terennl cu stabilimentele coi iu- nale din cătunul Poeni-Odobescu, pm- dinte de comuna Preajba. 10. Obștei sătenilor împroprietăriți pe moșia Poeni-Bulaci, ce s’a hotărni- cit, din județul Vlașca, plasa Neajk 'u- Glavacioc, comuna Preajba, cu pri