No. 81 UN EXEMPLAR: 25 BaNI Marți, 14 (26) Iulie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PBETU'L ABOXAMBKTCLn IN REGATFL miMEL So lei pe au ; 20 lei .pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia ^i a fie-câreia lună. milUL ABOMWTOLU fEMRU S1RAI5KÎAÎK: 60 lef pe an; 86 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștale. UBLICAT1LMLR JIDICIARB 8K PLĂTESC: PânA la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii 10 lei. Ori-ce alte nete introduse in ele ee i V«*eec daosebir cn publieațlnnile, «lupe lunsime. PRETIUi ANUNCIUKILOK; 86 bani linia de 30 litere.— A duoa inserare și mal multe, 20 bani linia Bucuresci, Bulevardul-Independințel IMKRTILMLS 81 RKCLA1KLK Sg zUmC: Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. inia. Cltațiunile de hotărnicie. 60 b. linia. Publieațiumle primăriel.v și'’omitetelo: 60 b. lin fa S V M A B PARTE OFICIALA — Ministerul de interne: Decrete — Rapdrte — Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Raporte. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Prescurtare de decret. Ministerul de justiție : Decret. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALA— Cronică — Dare de simă — Depeși telegrafice — Comunicare — Di- verse — Buletine meteorologice — Expunerea si- tuațiunel județului Neamțu. AnunoiurI ministeriale, judiciare, administra* tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 13 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La io fi de față ți viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.857; Pe basa art. 29, alin. 1 și 30 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei rurale Pă- răenil-de-Jos, din județul Vâlcea, se di- solvă pentru motivele arătate în sus ci- tatul raport. D-nil Stancu Rușe, Marin Preda și C. Driga sunt numiți în funcțiunea de mem- bri al comisiunel interimare. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1887. CAROL Ministre de interne, Radu Mihaifi- No- 1-903. Raportul D-lulfministru de interne'⁻către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județulnî Vâlcea, prin raportul s£u cu No. 3.579, ’mi comunică că Gheorghe Popescu, primarul comunei rurale Părăenil-dejos, Dumitru Constan- tin, ajutor de primar, N. Radu și Ion M. Maria, consilieri, sunt dațl în judecată pentru delictul de furt a unor mărfuri din prăvălia comerciantului Pavel lone- scu, fapt constatat de justiție’și chiar mărturisit de inculpați. Subsemnatul, Avend în vedere sus citatul raport al D-lul prefect de Vâlcea; Considerând că faptul comis de numi- țil este de natură a turbura ordinea pu- blică și compromite interesele comunei; Pe basa art. 29. alin. 1 și 30 din legea comunală, are ondre a ruga pe Majesta- tea Vostră să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret pentru disol- varea consiliului comunei Părăeniî-de- Jos și numirea D lor Stancu Rușe, Ma- rin Preda și C. Driga, în funcțiunea de membri în comisiunea interimară. Sunt, cu cel mal profund respect Sire, Al Majestățeî Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 9.857. 1887, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnedefl și voința națională, Rege al României, La tofl de față ți viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 9 864; Pe basa art 29 din legea comunală, Am decretat și decretăm ; Art. I. Consiliul comunei rurale Găr- ceri, din județul Vasluiu, se disolvă pen- tru motivele arState în sus citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu aducerea la îndeplinire a de- cretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1887. CAROL Ministre de interne, Radu Mihaifi. No. 1.904. Raportul D-Iul ministre de interne către M. 8.. Regele. Sire, D. prefect al județului Vasluiii, prin raportul său cu No. 2 833 din 1887, ’mi comunică că, reaua credință cu care con- siliul comunei Gărceni girăză afacerile comunale, compromite cele mal vitale interese ale acesteia. Ast-fel, perceperea veniturilor comu- nale, în loc să fie încredințată unul per- ceptor comunal, anume desemnat pen- tru acesta și care să fi depus cauțiunea pretinsă de lege, s’a dat pradă cârciuma- ruluî consilier Ion Arnăutu, care le per- cepe în propriul săi! profit și fără să ob- serve veri-o regulă de comptabilitate, ori să dea socotălă de încasările efec- tuate. Subsemnatul, Avend în vedere sus citatul raport al D-lul prefect de Vasluiu; Avend în vedere că privigherea și con- trolul ce consiliul comunal ar trebui să exercite asupra afacerilor comunale, pen- tru ca ordinea să domnăscă în financele comunei, lipsind cu desăvârșire din par- tea sa, aii făcut ca veniturile comunale să descrăscă în atât că acestea, altă da- tă înfloritdre, actualmente nu mal sunt suficiente nici a face față cheltuelilor o- bligatoril înscrise în budgetul anual; Considerând că, dacă o atare admi- nistrațiune s’ar mal tolera încă în capul 194(1 MoNÎTORiJL OKiCiAi 14 Iulie 1887 afacerilor comunei Gărceni, interesele a- cesteia ar fi cu desăvârșire compromise; Pe basa art, 29, alin. 1 din legea co- munală, are onore a ruga pe Majestatea Vostră să bine-voiască a semna alătura- tul proiect de decret pentru disolvarea acestui consi iu comunal. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 9.864 1887, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitaie : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9 856; Pe basa art. 29, alin. 1 și 30 din legea comunală, - Am decretat și decretăm: Art. 1. Consiliul comunei rurale Bozi- eni, din județul Neamțu, se disolvă pen- tru motivele arătate în sus citatul raport. D-nil C. Popovici, loan Cobuz și loan Toder Rusu sunt numiți în funcțiunea de memb i al comisiunei interimare. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu MihMu. No 1 905. Raportul D-luî ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Neamțu, prin raportul seu No. 2.746 din 1887, ’mi co- munică că consiliul comunei Bozieni, compus actualmente numai din 3 consili- eri, unul fiind exclus din consiliu pe basa art. 68, alin. 5 și 74 din legea electorală comunală, iar altul demisionat, cu rea credință zădărnicește tdte încercările fă- cute pentru a se complecta consiliul cu numărul de consilieri pretinși de lege, și acesta în scopul de a se menține denșil singuri în capul afacerilor comunei. Subscrisul, avend în vedere sus citatul raport al D-lui prefect de Neamțu; Avend în vedere că unul dintre acești trei consilieri, singurul cu sciință de carte, D. Radu Rusu, din causa incorectitudi- ne! purtărel sale, a fost revocat din func- țiunea de primar; Avend în vedere că dintre cel-alțî duo! cons'lierl în ființă, nici unul nu scie carte; Avend în vedere și disposițiunile art. 67, ultimul aliniat din legea electo- rală comunală; Considerând că tote încercările făcute ca, prin noul alegeri suplimentare, con- siliul comunal să fie întregit cu numărul legal de membri, au fost zădărnicite de reaua credință a actualilor trei consilieri; Considerând că din acestă causă auto- ritatea legală nu se pote constitui în comuna Bozieni și interesele comunei sunt compromise ; Pe basa art 29, alin. 1 și 30 din legea comunală, are on6re a ruga pe Majesta- tea Vostră să bine-voiască a semna ală- turatul proiect de decret pentru disolva- rea acestui consiliu și numirea D-lor C. Popovici, loan Cobuz și loan Toder Rusu, dintre cel mal impuși alegători în comună, în funcțiunea de membri în co- misiunea interimară. Sunt cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 9.856. 1887, Iulie 7. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României. La toți de față fi viitori, sănttate'. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.862; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: ^rt. I. Se aprobă de Noi următorul viriment de fonduri, votat de consiliul general al județului Covurluiu, a se face în budgetul gecimelor pe exercițiul anu lui 1887-1888, adică: Lei 1 500, să se ia de la art. 59, § 1, cap 9, anuitatea împrumutului de lei 1.000.000, pentru construcțiunl care lasă economie, nefiind aprobat împrumutul, și să se adaoge la art. 23, § 2, cap. 3, pentru aprovisionarea cu medicamente a farmacielor portative din comunele ru- rale lipsite de midloce. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 9 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Rada Mihaiâ. No. 1.908 Prin decretul regal cu No. 1.906 din 9 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul de interne, prin raportul No. 3 958, D. doctor C. Dobriceanu este r urnit în postul de medic curant la penitenciarul Cozia, în locul D-lul doctor Sabin, de- misionat. Prin decretele regale cu data din 9 Iulie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de ace’așl D. ministru, sunt nu- miți și transferați: D. Gavril Dimitriu, actual ajutor la sub-prefectura plășilor întrunite Șomuz- Moldova, din județul Suceava, în aceeași calitate la plasa Muntele din acel județ, în locul D-lul C. Stahu, care va trece la plășile întrunite Șomuz-Moldova, în lo- cul ocupat de D. Gavril Dimitriu. D. Dimitrie Constantiniu, actual aju- tor la sub-prefectura plășei Braniscea din județul Iași. în aceeași calitate la plășile întrunite Bahluiii-Cârligătura, din acel județ, în locul D-lul N Vasiliu. D. Benone Trifan, în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plășei Braniscea, din județul Iași, în locul D-lul D. Con- stantiniu, transferat. MINISTERUL DE RESBEL Raportul D-lul ministru de resbel către M S. Regele. „Se aprobă CAROL" Sire, Pentru adoptarea și comandarea tu- nurilor de 15 c. m cu tragere repede și revolvere torpilorelor automobile, a 3 canoniere de poliție și diferite accesorii necesare pentru a complecta armamen- tul flotilei, cu cel mal profund respect rog pe Majestatea Vostră să bine vo- iască a aproba plecarea în misie a D lui general N. Demetrescu Maican. coman- dantul flotilei, și a căpitanului Mănescu pentru tot timpul cât va fi necesitate, avend dreptul la indemnitatea de tran- sport și misie reglementară. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel V6stre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General A. Angelescu. No. 1.085. 1887, Iulie 1. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. „Se aprăbă CAROL" Sire, Cu cel mal profund respect supun a- probărel Majestățel V6stre ca numele ce- lor trei torpilore comandate li „Socidtd anonime des Forges & Cantiers de la 1947 14 Iulie 1887 Mediterranee” să fie următorele; Năluca, Sborul și Smeul. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General A. Angelescu. No. 1.086. 1887, Iulie 1. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.900 din 9 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul lucrărilor publice, prin raportul cu No 5 785, în virtutea articolului adițio- nal din legea de la 10 Iunie 1886, modi- ficătorelege) drumurilor, D. Teodor Fes- liu, conductor clasa I în corpul de con- ductori și ingineri civili al Statului, r£- mas în disponibilitate prin terminarea lu- crărilor noul ale căilor ferate, se rechia- mă în servicifi și se numesce conductor clasa I la serviciul drumurilor din județul Ilfov, în lo ul aflat vacant. Prin decretul regal cu No. 1 901 din 9 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul sub No 5 759, D. Teodor Stroescu, absol- vent cu diplomă al scdlei polytechnice din Dresda, actualmente în serviciul di- recției generale a căilor ferate ale Sta- tului, se admite în corpul de conductori și ingineri civili cu gradul de elev-inginer. Prin decretul regal cu No. 1.902 din 9 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul cu No. 5 747, D. inginer Achil Petrescu se numesce în pos.ul vacant de șef de biu- rou special la serviciul economatuluî al căilor ferate ale Statului, pe qliua de 16 Iulie 1887. Prin decretul regal cu No. 1 897 din 9 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul cu No. 5 746, D. Anastase Demetrescu, ac- tual ajutor archivar în divisiunea comp- tabilitățel se înainteză în postul de ar- chivar al aceleeași divisiunî, în locul D-lul N. Vasilescu, decedat. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 1.914, din 10 Iulie 1887, după propunerea făcută de D. MONITORUL OFICIAL ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance prin raportul sub No. 26.810, D. D. Corvin, fost controlor, este numit controlor fiscal, în locul D-luî I Șerbănescu, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La tofl de față ți viitoriₜ sănittate: Vfitjend raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de justiție cu No. 7 751; Avend în vedere jurnalul No. 2, în- cheiat de consiliul de miniștri în ședința din 30 Iunie 1887; In puterea art. 29 din legea asupra comptabilitățel generale a Statului, Am decretat și decretăm ce urmeză: Art. I. Jurnalul consiliului de miniștri citat mal sus se aprobă. Se deschide D-lul ministru de justiție un credit extra-ordinar de lei 8.679, bani 62. asupra budgetului exercițiului 1887—1888, spre a se achita chiria loca- lului ocupat de curtea de apel din Ga- lați pe anul curent, conform contractului. Acest credit se va acoperi din fondul alocat pentru deschidere de credite în cursul exercițiului 1887—1888. Art. II. Miniștri Ncștii secretari de Stat la departamentele de justiție și de finance sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 8 Iulie 1887. CAROL Ministru de finance, Ministru de justiție C. Nacn. Eug. Stătescu. No. 1.895. DECISIUNI MINISTERIALE D. ministru de interne, p’-in apostilul pus pe referatul D lui director general al telegrafelor și poștelor No 13 168, a bine voit a aproba d stituirea conduc- torului Istrătes u loniță, pentru că din causa beției comitea fapte imorale în public, și înlocuirea sa prin D. Deme- trescu lancu, actualul factor la oficiul Ploesci. Prin decisiunea D-lul ministru de finan- ce No. 26.756, în basa art. io din legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. I- Stăncescu este numit copist în serviciul casierielor generale, în locul D-lul Radu Petrescu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 26.757, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. M. Mihăilescu este numit copist, în serviciul casierie- lor generale, in locul D-lul Stan Rădu- lescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru, D. Constantin I Co beanu se numesce în postul de adjunct al casei depuneri- lor, consemnațiunilor și economielor în serviciul casieriei județului Olt. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 13 Iulie Duminică, 12 ale curentei, la orele 9 dimineța, M M. L L. Regele și Regina au asistat la serviciul divin ce s’a oficiat în biserica mo- nastirei Sinaia. In cursul septemânei trecute Ma- jestățile Lor au bine-voit a întruni la dejun și prân^. pe Exc. Sa D. de Radowitz, ambasador al Germa- niei la Constantinopol, care venise la Sinaia pentru a se presinta Ma- jestâței Sale; pe D. I. C. Brătianu, ministru președinte; pe D-nii mi- niștri Sturdza și general Ange- lescu; pe P. S. S. Episcopul de Buzău ; pe Exc. Sa D. Busch, minis- tru plenipotențiar al Germaniei, cu D-na Busch; pe Exc. Sa D. Hi- tiovo, ministru plenipotențiar al Rusiei, cu D-na și D-șora Hitrovo; pe D. Emil Ghica, ministru pleni- potențiar al țerei la Belgrad; pe D. Gr. Ghica, secretar general al ministerului afacerilor străine; pe D. I. Kalenderu, administratorul Domeniului Coronei; pe D. Mi- chotte de Welle, însărcinat de a- faceri al Belgiei; pe D-nii inspec- torl-generali doctori Teodori și Fotino, precum și mai multe alte persone de distincțiune aflate la Sinaia. 1948 MONITORUL OFICIAL 14 Iulie 1887 MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Solemnitatea distribuțiuueî premiilor și punerea temeliilor la duoS scdle comunale in Buzău Comuna Buzeu a pus în execu- tare, în anul acesta, clădirea a dou6 localuri de scole primare. Localul din culorea de Negru este destinat pentru o scolă de băețl și de fete, fie-care cu câte 4 clase, acel diu colorea jle Galben pentru o scolă de băețî de 4 clase. Solemnitatea punere! temeliilor acestor duoă scoli a fost unite in aceea a distribuțiuueî premiilor pentru țliua de Duminică, 28 Iunie. Amenduoe au fost preșe^ute de D. ministru al cultelor și al instruc- țiune! publice. La ora 9 de dimineță D. minis- tru Sturdza, care sosise cu trenul de la ora 2 noptea de la Iași, P. S. S. părintele Episcop Inocentie, D. Haret, director general al ministe- rului, D. prefect Urlățeanu, care venise într’adins, pentru a lua parte la acestă solemnitate, de la Bucuresci, unde îndeplinesce pro- visoriu funcțiunea de secretar ge- neral al ministerului de interne, fură primiți în curtea scolel mixte din colorea Negră de D. primar înconjurat de membrii consiliului comunal și de către corpul profe- sorilor din oraș. Aci se ridicau duoe frumose pa- vilione de verdeță, decorate cu drapele și ghirlante de flori, situ- ate fața n fața. D. ministru Sturdza, D. prefect, D. Haret, D. primar și membrii consiliului comunal, D. senator Fi- liti, D. loc.-colonel Mânu, șeful re- gimentului de călărași, D. loc.-co- lonel Petrescu, șeful regimentului de dorobanți, D. Demetriadi, pre- ședintele comitetului permanent, însoțit de membri, D. Gr. Stefâ- nescu,președintele tribunalului, în- soțit de membrii, D. procuror, cor- pul învețătoresc din Buzăti și mai multe alte persone oficiale și no- tabilități ocupară pavilionul re- servat personalului oficial, pe când pavilionul din față era plin de un public numeros. P. S. S. Episcopul Inocentie de Buzău, asistat de mai mulți preoți, oficia serviciul religios și dete bi- ne-cuvăntarea obicinuită. Dupe ce se făcu stropirea cu a- pă sfințită, D. Nae lonescu, direc- torul scolei de băeți No. 1, rosti următorul cuvănt: Domnule ministru, Corpul didactic din acestă urbe nici o-dată nu a’a simțit atât mulțumit și satisfăcut ca astăzi, prin ondrea ce 'I o faceți D-vdstră ca cap al instrucțiune! publice a vă afla în mijlocul lor, să luați parte la o solemnitate care pentru noi este de cea mai mare importanță. Ca recunoscință, vă putem asigura că vom păstra tot-d’a-una cel mai profund devotament. Nu uităm a aduce mulțumirile ndstre și D-lui primar, care în eâți-va ani nu- mai a pus tote silințele și tdtă inteli- gența D-sale în serviciul instrucțiunel, făcându-ne a ne afla la punerea temelii- lor a duoă scoli de cari de mult se simțea trebuință. Domnilor, Acum 23 anf, când s’a pus temeliile scdlei pe care o avem a^l, 4iceam : Dea D-^eă ca în curând să văd asemen .a edi- ficii la câte trele unghiurile orașului. Ei bine! sunt vesel că dorința expri- mată atunci a^l se realisăză. Era un timp nu departe de noi, când în tinda bisericii se vedea șe^ând unul lângă altul, pe nisce lavițe, fdrte primi- tive, nisce copilași de ambe sexe, ținând în mâni câte-va foi legate într’un fel de sedrțe de lemn lipite pe d’asupra cu piele, care ori-ce descriere le-ași face, nu v’ați putea face o idee despre dân- sele până ce nu se va vedea. Acestă carte se numia ori bucovnă, ori ceslov. Alături cu fie-care se mai ved a o scân- durică făcută mai în forma unei mici lopeți care se smolea pa d’asupra cu ceră și printr’o uneltă în forma unui cuțit se gravați litere, acesta se numea panachidâ. In mijlocul acestor copii se plimba un om mai adesea bătrîn, care, când servea în biserică avea numele cântăreț, iară acolea în mijlocul copiilor purta numele de dascăl, și daca învăța pe co- pii să citescă bucovna, ceslovul și psal- tirea la care nu ajungeați toți, se soco- teai omeni sciutori de carte, și la cel ce știa carte tdtă lumea tși lua căciula, gicea că el are patru ochi. Astăzi, negreșit, când s’ar mai vedea asemenea lucruri, ar provoca rîsul. Dar trebue să ne descoperim capetele și să respectăm cu cea mai mare venerațiune acest tabloâ, cărui până a^i nu s’a gă- sit un singur pictor să’i dea coloritul. Aceste scoli, aceste lavițe, au dat pe Tudor, Ilarian, Văcăresci, Filipesci, Golesc!, Elia^i, Brătieni, Kongălniceni, și alții. In fine a dat o Românie, a dat independența și Regatul. Pentru prima dră în acest orsș se des- chide o scdlă românescă la anul 1832. Nu am putut găsi începerii și so- lemnitatea făcută cu deschiderea scolei, dar la 1833, găsesc o otnoșenie a ilu- strului, regretatului și mult iubitului episcop Dionisie, către cinstitul magi- strat de atunci. Iată ce scria Dieconașul Dionisie pri- mului dascăl tn Buzeâ : «Dragostea că- „tre nemul meâ, și plăcerea de a lucra «spre luminarea nevinovatei tinerimi, «acestea m’aâ îndemnat să fac întrebare «cinstitului magistrat, ca ce chibzuire „și punere la cale s’aâ făcut de scolă «pentru viitor, căci dacă până la 15 de «August viitor nu se va face nici o pu- „nere la cale voiâ însciința pe cinstita «eforie spre a mă muta la alt județ, unde «orășenii prețuind învățătura aâ case „gata mai de multă vreme.* De atunci până a^i a trecut o jumătate de secol și BuzenI abia abia la anul 1865, insta- lăză pentru prima dră într’un local pro- priâ o singură scolă primară de băețl. La anul 1833 o scdlă primară, la anul 1865 tot o scdlă primară, asta daca nu este o retrogradare, apoi este stare în loc, este talantul din evangelie îngropat în pământ. Causa na trebue departe căutată. Căci pe când școlile începuse a’și lua avân- tul, și ajunsese până în creștetul mun- ților, vine ocupațiunea rusescă și tur- cescă, și la anul 1848 se închid tdte școlile din țeră, nu se vede nici un ordin nici o disposițiune luată pentru închi- derea lor, căci cea din urmă hârtie aflată în dosarul acelui an care pdrtă data de 6 Septembre, este subscrisă pentru mi- nistru de reposatul P. Poenaru și este relativă la lefurile învățătorilor. De aci ’nainte nu se mai vede nimic ci tocmai în anul 1851, Octombre 13, se vede un raport al suplinitorului cla- sei III, cerând instrucțiuni de la eforie pentru deschiderea scdlei. A fost destul 3 ani ca totul să încăpă de la început. In acesta perioda a scule- lor merg lucrurile cu încetul, încep iarăși a se deschide scdle sătesc!, se în- ființeză scdle de fete din fondurile Brân- covenescl, cari mai târziii trec la Stat. Așa merg lucrurile până la anul 1866. De aci încolo începe o eră nouă pentru 14 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1949 instrucțiune, scola care se clădise și care se părea mare, avea nevoie să fie locuită. Se înființeză tn anul 1867, o singură clasă gimnasială și cu încetul încetul se adaogă câte una una, câte patru clase. Pe rînd se mai înființeză trei scoli de băeți și duoă de fete. Afi fost destul trei ani nenorociți ca instrucțiunea să încăpă iarăși de unde începuse la 1832, duoă-^eci de ani de înapoiere. Astăzi însă mulțumită guvernului, mulțumită sistemului de administrare, mergem cu pași uriași. De o-dată duoă scoli încep să’și arate crestele temelii- lor lor și pare că spun, D-le ministru și D-le primar, că la anul o să mai avem asemenea serbătore. Indienii în înțelepciunea lor ^ic : că acela care a plantat un arbore a bine meritat de la omenire. Aii mare dreptate. Tănăr, te adăpo- stesce de arșița sorelui, bătrân, încăl- ^esce mânușițele și piciorușile unui copil cu crăcile sale uscate, și când un meșter îl trântesce la păn ent, face o bancă, pe care un iscusit învăț .tor așdză un copil, îl învață a adora pe D-^efi, a’și cundgce datoriile către patrie și a iubi pe aprd- pele săfi. Gel ce a plantat arborele a bine me- ritat de la omenire, cel ce a făcut banca, a bine meritat de la omenire, dar cel ce a pus copilul pe bancă de o mie de ori a bine meritat de la omenire. Noi a$I serbătorim punerea pietrii din capul unghiului la duoă edificii, în cari mii de elevi vor lua cunoscințele necesarii pentru a face pe om să’șl îm- plinescă scopul pentru care’l-a aruncat D-^efi pe pământ. De câte ori dar tre- bue să bine merite de la omenire în ge- nere, și de la națiune în particular aceia cari pun piatra în capul unghiului ? Copii! voi generațiune tânără care aveți a succedea acestei generațiuni, luați a minte, ministru, episcop, prefect, primar, profesori, vin și pun temelia a- cestor edificii în cari voi aveți să căpă- tați luminile necesarii omului sociabil. Siliți-ve a vă arăta cemnl de așteptările lor. Cu câtă greutate, cu câtă anevoință generațiunea ndstră a putut căpăta bu- nurile instrucțiunii! Trebuea sâ trecem printte tunurile și pe sub spăngile ru- sesci, turcesc! și nemțesc!, ca sâ putem ajunge Ia scdlă. Voi! aveți scdlă mai la ușea fie-căruia, cu totul la îndemână, siliți-vă dar a eși înaintea așteptărilor ndstre. Invățați a respecta pe D-^efi, a iubi patria. Și atunci fiți siguri că ge- nerațiunea care deja declină din scorbu- rile pământului printre crăpăturile mor- mintelor vă va trămite bine-cuvăntările cerului. La acest discurs D. ministru Sturdza răspunde prin următorele cuvinte: Prea sfinte părinte, Domnilor, Fundarea de scoli noul este o dovadă a lâvnei cetățenilor pentru progresul culturei poporului. Acăstă râvnă este un semn netăgăduit de vitalitate, căci cine fuge de întuneric și năzuesce la lu- mină acela intră în viață. înainte și acesta nu cu mulți ani, pu- ține scoli erafi presăr ate în țeră și ace- lea aveafi o instalațiune cu totul im- proprie atât din punctul de privire i- gienic, cât și din acel didactic. Astăzi aspectul lucrărilor s’afi schimbat cu de- săvârșire și este un semn al erei celei nouă, în care am intrat cu atâta vioi- ciune, că primăriile orașelor cu statul, pentru ca în fie-care oraș scdlă să fie clă- direa cea mai principală, clădire îndes- tulătdre ca spațiu pentrn numirea ei, clădire sănătosă și bine dotată. Astăzi se așa^ă în Buzâfi piatra fun- damentală la duoă scoli primare. Peste puțin se va ridica tot aci frumdsa clă- dire a gimnasiulul acestui oraș, care lucreză atât de mult și cu atâta vigdre pentru prosperitatea sa. Dorința febrilă de acum câți-va ani, de a întinde căile ferate tn văile cele mai depărtate, să transportă acum asu- pra scdlelor și numai Statul în puțini ani va ridica edificii de scoli secundare și superiore de o valore de peste două- zeci de milidne. E cert că puțin va trece și scdlele ndstre, ca clădiri și instalări, vor presinta un aspect demn de progre- sele desăvârșite de națiune și de situa- țiunea înălțată a Regatului. Dar nu e de ajuns, ca să clădim scdle și să le dotăm cu materialul didactic ne- cesar. In aceste edificii trebue să intro- ducem o viață corespumjetdre cu scopul care le-a rădicat. Acăstă viață o dă scdlei numai cor- pul didactic. Fie-care scdlă, a cărni edificii! să re- înoesce, safi se clădesce din nofi, este un apel călduros și inimos făcut întregului corp didactica! țerei, ca să ’și îndoniască silințele și zelul, pentru ca scdlele nds- tre să ajungă în fine a se putea pune a- lâtureacu scdlele națiunilor occidentale și să facă să dispară convicțiunea supe- riorităței străinâtăței asupra ndstră. Pentru ca corpul didactic să fie însă la Înălțimea datoriilor sale, e le nevoe mai ântâifi și mai înainte de tdte, ca el să fie întreg și deplin devotat acestor datorii. El ântâifi trebue să dea înain- tea tuturor exemplul unei vieți mnnei- tdre, vîrtdse, disciplinate, supusă legi- lor. El trebue să fie înainte mergătorul pe calea perfecționărei morale și profe- sionale. Râvna lui trebue să fie la înăl- țimea datoriilor sale. El trebue să do- vedăscă gilnic devotamentul săfi către scdlă, și acestă iovad i o va da numai a- tuncl, câtd el cel ântâifi va face să se simțescă, că nu scdlă e făcută pentrn dânsul, ci el peutru scdlă. Atunci se va nasce acel spirit în scdlă, care de la profesori se întinde a- supra școlarilor, acel spirit care ’i con- duce pe amândoui a trăi în scdlă și pentru scolă, acel spirit care e conscient că pe scdlă să rea^ămă viitorul națiu- nei. Atunci corpul didactic nu va mal căuta să ’și apere neîmplinirea datorii- lor funcțiune! sale, puindu-se la adă- postul unor închipuite privilegii, care ’I dafi putința de a nu fi atins, când el este în răscdlă cu datoriile școlare. Nici unul nu va maî căuta acest refugium pecatorum, pentru câ consciința corpu- lui didactic va fi aceeași ca și a cetățe- nilor, de a scăpa de un membru netre- buincios safi nedemn. Un membru al corpului didactic, cara nu înceteză a studia, acela ușor face să se nască iubirea de învățătură între șco- larii săi; acela, care studiază neconte- nit cum să conducă mai bine pe școlarii săi, acela nn caută în afară de lege safi în legi excepționale pârghia a activită- ței sale; acela, care în legile morale și în legile societâței în care trăesce, caută să fie un exemplu tutulor, Introduce prin scdlă în corpul social un mers con- stant, sigur, plin de demnitate și con- scient de un resultat final bun. Ce mai măreț resultat al muncei corpului di- dactic pote fi, de cât a sci în mod cert, prin consciință ce are poporul despre acesta, că din mânile lui ese cetățeni o- nești, probi, vîrtoșl, disciplinați, iubi- tori de patrie, căci prin acăsta el scie, că a lucrat pentru a întări și a asigura viitorul țârei șt a națiune!. Sâ așezăm dar astăzi aceste doue pe- tre într’un gând și într’o cugetare, ca profesorii acestor două scoli să le dea viață prin muncă și silințl, prin probi- tate și virtute, prin neoboseală în înde- plinirea îndatoririlor lor, prin supunere legilor țârei, prin respectul autorită- țel, prin iubire și devotament nemăr- trinit către marele nostru Domn și Rege Carol I, care, de Ia înâlțirea în care stă, strălucesc*, d’impreună cu buna ndstră Ddmnă și Regină E'isaveta, prin tdte virtuțile, care înalță și întăresc un popor. Dupe D. ministru, D. primar, lu- ând cuvintul, mulțumi în numele consiliului comunal în termenii ur- mători : Domnule ministru, Adânc mișcat de ondrea ce ne-aț! fă- cut, viind să presidaț! la acăstă serbare 1950 MONITORUL OFICIAL 14 Iulie 1887 și la aceea a distribuțiunel premiilor, vă exprim In num le consiliului comu- nal, via nostră recunoștință. Cunoscut este interesul cel mare ce puneți pentru propășirea învețămentu- lul, și eram încredințați că, veți res- punde Ia Invitarea ce am avut ondre a vă face, fiind-că fără preget este sârgu- ința D-vdstră ori de câte ori și ori nnde este vorba de scdlă. Cuvintele ce ați sunt ⁿⁿ înveță- mânt și un apel, care fără îndouială va avea răsunetul dorit în conseciința cor- pului învățătoresc, asemerea povețe ple- când de la cea mai înaltă trăptă a au- torității școlare sunt de natură a re- percuta tot3 treptele erarhice și a for- ma o atmosferă bine făcdtdre în jurul scoici. Sunt iarăși fericit, D-le ministru, a re- leva solemna fâgâduială ce ați dat Bu- zăului că, în curând se va pune temelia clădire! gimnastului, și luând act de dânsa, vă mulțumesc cu adâncă recuno- scință în numele cetăței. Un asemenea edifi iâ va fi o poddbâ materială pentru oraș, nn monument mai mult el stărei culturale și prin ur- mare și o poddbâ morală, care va face mândria ndstră. Punend temelia acestei scoli, inau- gurăm o nouă propeșire îu direcția în- semnată de D-vostră și afirmăm avân- tul puternic care este în România pen- tru desvoitarea învățământului, avent care este un caracter accentuai al epo- cei actuale. De aceea am făcut sâ se do- cumenteze acestă serbare pe un perga- ment a cârai coprindere este precum urmesă : Astăzi în a XXVIII a lunei Iui Iunie din anul 1887, sub domnia Regelui CAROL 1, și a Reginei ELISAVETA. Președinte al consiliului miniștrilor fiind I. C. BRATIANU, și ministrul al cul- telor și instrucțiune) publice, Dimitrie Al. Sturdza Iar director general al ministerului cultelor și instrucțiunilor publice Spiru Haret. Prefect al județului Buzeâ, Ion Ur- lățeanu, și primar al orașului Buz»â, capitala județului, Nicolae Ion Con- stantinescu. Membrii ai consiliului comunal: I6n Dumitriu și Caloianu Pleșoianu, adju- tose de primar, Anton Eilotti, Constan- tin Hr istov ici, Hristache Nicolau, Lazăr Dumitrescu, Nicolae Stefănescu, Tache Argintoianu, Tache Agapiescu. Tache Theodorescu și Zamfir Grigorescu. S'a pus temelia acestui locaș de scdlă primară de bă» țl și fete, cu câte 4 clase clădită tn orașul Buzeâ dupe hotărîrea consiliului comunal. Proiectele acestei clădiri au fost pre- gătite de inginerul-architect, Grigore Cer hez, din Bucuresci, executarea saă derigeat de architectul-șef al comunei, Emil Boianovici. Antreprenor fiind: Constantin S. Og- nănescu. Punerea temeliei s’a făcut cu solem- nitate în presența ministrului Dimitrie Al. Sturdza și serviciul religios prin sân- țirea apei s’aâ oficiat de prea sânțitul archiereu Inocenție Buzeii, episcop al e- parchiei Buzăâ. Dupe acesta D. primar dete lec- tură actului destinat a fi pus la temelia scolel și care este scris pe pergament în coprinderea arâtatâ mai sus. Acest act s’a subscris de D. mi- nistru, de P. S. S. Episcopul, de D. director Haret, de D. prefect, de D. primar, consilierii comunali aflați presenți și de cele-alte per- sone oficiale ce au participat la serbare, și D. ministru împreună cu asistenții, să scoborîră în șan- țul ziditei pentru a pune temelia edificiului. In urmă D. ministru examina planurile clădirei, lucrările deja executate și materialele aprovisio- nate, exprimând deplina sa satis- facțiune. Dupe terminarea solemnităței la acestă scolă, totă adunarea ur- mă în cea-altă parte a orașului, unde se clădesce a duoa scolă. Dupe ce P. S. Episcop ^ise rugăciunea și făcu stropirea cu apă sfințită, D. primar citi pergamentul destinat a fi pus in temelia scolel acesteia și care este redactat îu termeni identici cu cel d’ântâiâ și apoi să pună și aci piatra fundamentală. In urmă D. ministru visită bi- serica Banului care a fost restau- rată de curând cu cheluiala Statu- lui și unde acum să face împrej- muirea cu grilaj de fer, curtea bi- sericei având a fi transformată în grădină. Serbarea distribuțiunel premii- lor ce se presintă anul acesta în Bu- zău a avut loc în sala teatrului, fi- ind unica sală mai spațiosă în oraș. Pentru prima oră acestă solem- nitate să făcu sub președința mi- nistrului cultelor și al instrucțiu- ne! publice. La ora 11,D. ministru Sturdza, P. S. Episcop, D. director general al ministerului și D. prefect so- siră în sala distribuire! premii- lor, unde fură întâmpinați de D. primar și D-nii profesori. So- lemnitatea fu deschisă prin duoâ imne executate: unul de elevii gim- nasiului și de orchestră sub con- ducerea D-lui profesor de musică Nae lonescu și al duoilea de corul seminariștilor sub conducerea D-lui Neagu lonescu, profesor de musică la seminar. Apoi D. V. lorgulescu, directo- rul gimnasiului, rosti următorul di- scurs : Domnule ministru, Serbarea care ne-a adunat astăzi, de și se repetă în fie-care an, ea însă e tot- d’a-una nouă, pentru că noul sunt silin- țele depuse de elevi în fie-care an șco- lar, nuol sunt și luptătorii, cari asudând cn succes pe băncile scâlel, vin se 11 se recundscă public spornicia muncei lor, via sâ culegă laurii meritului pentru si- lința și buna lor conduită, din care causâ o și sștâptă cu atâta impaciență și pal- pitație fiind convinși că acesta este sin- gura recompensă, singura bucurie ce pot procura părinților lor, pentru sacri- ficiile ce fac pentru denșii. Și ce ar pu- tea serba elevii, ca și părinții, ca și na- țiunea întrăga mai cu religiositate de cât ^iua încoronărei muncei, ^iua tri- umfului luminel asupra întunericului ? De aceia și adunarea ndstră e atât de numerdsă, fiind atrasă de interesul ce cu toții suntem datori să purtam instruc- țiune!, căci a ne interesa de instrui ți- une, este a ne interesa de viitorul copi- ilor noștri, este a ne interesa de viitorul Statului român. De astă-dată însă, D-le ministru, ijiua de astăzi derine de o importanță și ma! mare, de-odatâ și mii memorabilă, nu numai pentru elevi și corpul didactic din B z*â, dar pentru toți cetățenii din a- cest oraș și județ, căci preseuța D v în mijlocul lor le prubfei odată mal mult viu! interes ce purtați instrucțiunel do- rința înfocată de a fi peste tot, dacă e posibil, unde este o c»stiune școlară, precum și nestrămutata credință că sfa- turile șt încurajările primite din partea D-v., vor fi pentru fii lor uu stimul și mai puternic p< utru noui lupte, pentru noul succese pe acâstă cale a luminare! și nobilisi re! lor prin instrucțiune,— singura care ’i pote duce la lericire și gl pu- tii ț» dar că mai târziii s’ar putea f .ce. L rd Salisbury » ada. gat co tdte aces- t a ca Sir W. White ve puteasâ ascult» p opunerde Po.ței, fara ca s i negocieze. Londra. 24 li he — Regina V cturi» a făcui, o ma e ii-sp* < țin na ai ia >30 bastimente de r*sb «iCi. In ursul inspec- țiuuei, a oniera Khit-, î> cârca tăcu iar ba, a făcut explosie, rănind grav patru omeni. Constantinopol, 24 Iulie — De câte- va le se face un schimb de comunicări Intre Portă și ambasadorii săi din Ber- lin, Viena, Roma și Londra, tn scop de a lucra pe lângă Franț și Rusia pen- tru a ajunge la o înțelegere asupra ale- gere! principelui Bulgariei. Constantinopol 24 Iulie — Comisarii turco-tiuntenegreni aâ câ^ut de acord asupra delimitărel dre-câror pășuni din districtul Barana. Convențiunea de deli- | mitare ce a fost semnată ad-referendum va fi supusă aprobărel Sultanului. Constantinopol, 23 Iulie — Cale in- directă — După cum am presimțit, mi- niderul Kiamil-Pașa, pe care Sultanul ’l conservă numai ca să nu prea bleseze pe Englitera, a telegrafist Ia 21 Iulie lui Rustem-Pașa instrucțiuni t'n^ând să explice pentru ce Sir D. Wolff nu avu audiența de la Sultan înainte de ple- carea sa și să acopere răul efect produs în Englitera. Instrucțiunile conchid re- tnouind via dorință a Porței de a relua negociările egiptene la Constantinopol cu Sir W. White, pentru a ajunge la o înțelegere repede și satisfăcătdre. Cu tote câ răspunsul lordului Salis- bury nu e încă cunoscut, se crede că pre- ședintele consiliului va sfârși prin a ac- cepta, cn t6te refusurile sale anteridre. După nisce informațiuni culese din sorginte bună, Sir W. White lucrăză nu- mai pentru a face să se recheme Mo ktar- Pașa a cărei presința în Egipt e suferită cu greii de englezi. Mi^ldcele ordinare neisbutind până acum, Sir W. White ar deștepta bănue- lile Sultanului arătând pe Muktar Pașa ca fort» ambițios și capabil sâ reînouias- că actele Ini Meh»met-Ali tn Egipt. Constantinopol, 23 Iulie — Cale in- direct i — Gestiunea bulgară e stațio- nară. Paris 25 Iulie — D. Grevy a plecat pentr Jura Londra. 25 Iulie — 18 comitate, 10 oraș din Irlanda, mal cn semă Dublin Cork. Limeri k, Be’fsst aâ fost puse sub regimul leg» de ''O»r1 4 Starea OBSERVAȚIUNI a 9. Carului « 0 Uralul I 5 OeruliU Obe-r-. Varia V Observ. Variat. 8 a X 5 mar»! .A § § țpadța Temper. T.-Severin 760.7 --- 2.7 22 7 _ 0.2 66 SW p. toros „1 31 18 759.0 27.2 NE 5 noros BaloU . . Craiova . . 761.1 --- 2 2 21.4 __ 2.2 70 WNW 2 senin 4 32 13 7612 29.8 WNW 6 aooper Slatin» . . 760 1 --- 4.3 20.4 --- 2.2 82 NW 2 6 31 16 759.9 28 0 SE 2 p.noros Giurgiu . . 759.2 --- 3.9 23 7 --- 02 70 W 4 U0TQ3 35 23 758.8 29.3 --- senin Constanta 759.7 --- 37 24 0 4- 06 65 SSW 1 _ 29 19 761.4 24 0 s 1 Stal ea măre! liniștită. Salina . . 759 0 --- 3.6 240 l 0 64 8 2 --- 25 18 765. 21 3 s 1 t. senin w ■ » Galați . . 758 1 --- 5 9 24 9 4- 2 1 66 SSE 4 --- 30 2 766 22 7 SE 4 senin Brăila . . 757 0 --- 52 24 0 + 2 2 66 SE 4 2 29 20, 759 3 25.0 W 2 » . Sinaia 752 8 --- 5.2 29 2 2 0 68 NE 6 p. noro? --- 23 14 760.5 17. ..... --- ' f. temu Călărași 756 9 - 4.8 20 4 --- 2.8 70 SW 2 aoope --- 32 17 75'.7 21.2 SE 2 ai Călim ănesol 734.2 22.3 48 NW 5 f. eenih --- 28 17 735.2 23.1 i S 1 * noros Roman las! De la 13 (25) Iulie 1887, orele 8 dimineța II De la 12 24' Iulie 1887. orele 8 sâra. Bucuresci . 758 5 4- 02 19 2 1- 58 80 ESE 2 aooper. 1 1 34, 19 756 9 23 0 WSW 4 ploios. arometrt: staționar. BULETIN ATMOSFERIC SEPTEMANAL No. 80 Resumatul observațiunilor meteorologice făcute de Lwi 18 lut ie pună Duminică 24 Iulie 1887. st. n. Altitudinea d’asupra nivelului mărci aprdpe 90 metri.— Termometrul la t metri d’asupra pământului.— Hciiograful nor, vînt puțin. Joi 21 25.7 330 20 8 ^65.2 22.0 39.0 2 .0 63 8 26 4 23 4 21.0 18 9 12.0 751 2 var 8 5 48 4.8 --- 2.7 9.5 unin. f senin. vânt tărie. ■ Sera p. nor» vînt liniștit. Vineri 22 24.7 33.5 17.8 62.5 18 0 39 5 16 5 63.0 26 5 237 21.2 19.1 12 0 753 0 NNR 90 51 4.8 --- 6.3 11.5 Dimineța nor, v. slab. Sera • • acop., vini lăr. Sâmb. 23 25.1 32.6 19 5 64.0 190 38.0 18.8 61.2 26.2 23 7 21.3 19.2 12 0 753.3 var. 60 44 5 4 --- 2.7 8 3 Dimin. nor. vînt tărie, S -ra w S ra senin, vînt sl .b Dumin 24 24 8 33.8 19 0. 62.0 185 39.0 18 5 62 0 26 6 23 9 21.4 19.3 12.0 749*3 WSW 100 58 4.3 5.0 60 11.0 Dino, i opM vînt slab, >ira * pl cu f. șl tua. vânt tărie. £ lireoi >r, St. a. HEP1TES. 1956 MONITORUL OFICIAL 14 Iulie 1887 buletin meteorologic din județe In diminua de 12 (24) Iulie 1887 ^41^ --- Nor, liniștit . . . . 16+K Făldă Alexandria --- Plde, senin .... 184 » Fălticeni Baia-de-Aramă--- Ferbinți Babadag --- Senin, nor, vînt . . 174 . Filiași Bacăâ --- Senin .....17+ ■ Filipesci Baladă --- Senin, plde, vînt . 174 ■ Focșani BaUi-AIbă --- Senin . 214 ■ Găesd Bechet --- Nor, furtună mare . 164 » Gorgova Bârlad --- Se- in, nor . . . . 204 . Hârlăă Bistrița --- Puțină pl., v., s. . . 18 , Hărșova Botoșani --- Senin, nor . 164- Herța Brosceni --- Nor.......14+ » Hora Budesci --- Senin ......22 - B Huși Buhușu --- .....154 Isaccea Burdujeni --- Senin, nor, vînt . . 15 r Ivesci Busdi --- Senin ......18 4 » Măcin Calafat --- Măgurele Călărași --- Nor, vînt.....214 Mahmudie Câmpina --- Nor, plde, senin . . 144 ■ Mamomița Câmpu-Lung --- Senin . . . 204 » Mangalia Caracal --- Senin, p. plde . . 154 > Mărășesci Ceatal --- Senin, nor, vînt . . 194 . Mărgineni Cerna-Vodă --- Nor, vânt.....194 » Medjidie Cetate --- Mihăileni Chilia- Vechia --- Senin, vânt, nor . . 194 » Misa Oodăesd --- Senin . . . 204 » Moinesci Corabia --- Plde torențială, senin 174 » Neamțu Oosia --- Variabil, senin . . 174- , Novaci Owrt-de-Argeș --- Variabil, p. pPe . 194 . Obedeni Darabani --- Variabil, nor . . . 14 + * Ocna Domnesci --- Senin . . . 254 > Odbbesd Dordhoiă --- Variabil, nor vînt . 144 „ Oltenița Drăgășani --- Senin, plde, vînt . . 194 * Ostrov Drăgănesci --- Panciu Drănceni --- Senin ......184 ■ Pășeanl Fetesci --- Pătărlagele — Senin, nor............174E. — . ............164- „ — Variabil nor . . . 184 » — Senin, pl fnrt. . . . 204- « — Senin..............214- ■ — ..................194- . — . ... 184- . — Senin, vânt, nor . . 174 » — Senin .................184- . — Nor, vînt..............20 4 » — Variabil, nor . . 16 4- , — Nor, plde cu furtună 204- * — Senin .................>74- , — Variabil, nor . . . 204 „ — Senin, puțin nor . . <94 » — Senin, nor ..... 204- „ — Plde, furtună, nor . 224- . — Senin, nor .... 184- — , . .... 17-4 . — Senin, marea calină — Senin . . ... 17+ — .................. 20 4 » — Senin, variabil 204- , — Senin, ploe . . . . 154 . — Variabil, nor , . . . 194 , — Senin ......... 194 , — Senin, nor....18 4 ᵣ — Senin, p. plde, nor . 18 4 — Senin, furtună . . . — Senin .......174 ᵣ — , .......194 . — .............. 194 , — Senin, nor.....19 4 , — Senin .........174 „ ...........19 1- . — Senin, vînt .... 16 v . Piatra — Pitesci — Piua-Petri — Pleșcoiu — Ploesci — Podu-lkrculul — Predeal — Rădăuți — Râmn- Sărat — Râmn.- Vâlcea — Riu- Vadului — Roși-de- Vede — Salinele-Mari — Sascut — Săteni — Sinaia — Slobosia — Spinenl — Stefănesd — Tecuciu — Târgovisce — Târgu-Frumos — Târgu-Jiu — Târgșoru — lulcea — Țăndărd — Urlați — Ursicenl — Valea-Oălugir. — Văleni — Vasluiâ — Vereiorova — Vulcan — Vidra — Zdtrmi — Zimnicea — Senin ..............20 4 E. Senin, nor..........184 ■ Senin ..............274 , . ...........174 . . ...........184 . ...................184, Semn, nor .... 154 ₍ Variabil, plde . . . 134 , Senin, nor .........194 Senin, plde .... 174 , Senin, nor..........16 4, Puțină plde, sonin . 18 4 , Puțină plde, nor . . 18 4 * Senin ..............174 . ». . . . 14 T > Variabil, senin . . . 16 4 , Norat............... 204 , Senin, plde .... Variabil, nor . . . 17-4 . Senin ........... 184 , ...................194 . Senin, nor............184 , Senin, plde .... 154 , Plde, senin .... 184 , Senin, nor .... 184 , Senin ...... 204 . Variabil, nor .... 194 , Senin ...................204 , Senin, plde . . . . 204 , Senin ....................204 , Senin, vânt, pl. . 174 , Plde ou furt., senin . 144 , Senin, liniștit . . . 324 , Senin, plde .... 18 -j- » Furtună, pl., s . . . 19-j- , In diminua de 13 (25) Iulie 1887 Adjud — Alexandria — Baia-de-Aramă— Babadag — BacăU — Balaciu — Balta-AIbă — Bechet — Bârlad — Bistrița — Botoșani — Brosceni — Budesci — Buhușu — Burdugeni — Bușii — Calafat — Călărași — Câmpina — Câmpu-Lung — Caracal — Ceatal — Cerna-Vodă — Cetate — Chilia- Vechie — Oodăesd — Corabia — Oosia — Ourtea-de-Arge.— Darabani — Domnesd — Dorohoiu — Drăgășani — Drăgănesci — Drănceni — Feiesci _ Nor, vânt..............154 R Nor, senin .... 194 ■ Puțină plde, nor Senin, vânt . . Plde, variabil . Frumos .... Variabil, plde . Nor, plde . . . Variabil, senin Norat .... Senin, variabil . Senin . , Nor, odță . . . Plde. nor . . . Nor, vînt . . . Plde senin, vânt Nor, plde . . . Plde............ Senin, variabil . Puțină plde, nor Furt., pl., nor . Nor............. Variabil, nor . Norat........... Vânt, nor . . . Plde abondentă Frumos, plde . . Senin . . . Plde, nor . . , Variabil, nor . Senin, nor . . . Senin, vînt . . Variabi), nor . . 174 „ . 184 . . 204 . . 164 . . 154 . . 174 . . 174 » . 124 » . 204 . . 144 „ . 164 . . 174 . . 16 4 . 174 . 13+ . • 234 , . 154 . . 184 ’ ■ 15+ . . 194 . . 144 . . 204 , • 16+ . • t⁷4 . . 164 . . 194 . . 174 . . 184 , • 264 . . 164 . Făldu I Fălticeni Ferbinți Filiași Filipesci Focșani Găesci Gorgova Hârlăii Hârșova Herța Hora Huși Isaccea Ivesci Măcin Măgurele Mahmudie Mamomița Mangalia Mărășesci Mărgineni Medjidie MihăUenl Misa Moinesci Neamțu Novaci Obedeni Ocna Odobesci Oltenița Ostrov Panciu Pășcanl Pătărlagele Furtună, plde . . . 164 R Norat ...... 144 „ Puțină plde, nor . 164 . Senin, vânt • . . . 174 ■ Plde.................17+ . Nor.................184 , Furtună cu plde . . 17+ , Puțină plde, nor . . 174 » Senin, nor..........184 „ Noros...............164 . Puțină plde . . . . 164 , Plde torențială . . . 154 » Varianil, nor . . . 174 , Puțină plde, nor . . 164 » Variabil, nor . , . 174 , Plde, nor...........154 , Senin, nor..........20 + , Puțină plde, nor . . 16 4 Nor, variabil ... 15 4 „ Nor, vînt, nor . . . 154 , Plde continuă . . . 184 . Senin, vînt ... 184 Senin . .- 144- » Puțină plde, nor . . 174 Variabil, plde, nor . 17+ . Plde nor............144 Plde torențială . . 13 4 „ Plde cu furt., eenin . Puțină plde .... 164 * Senin ..............184 » Furtună, nor . . . 194 » Variabil, plde . . . 16+ ₐ Nor, vînt, plde . . 154 . Nor, senin..........184 « Senin, puțin vânt . 164 Piatra — Pitesci — Piua-Petri — Pleșcoiu — Ploesci — Podu-Turculul — Predeal — Rădăuți — Râmn-Sărat — Râmn- Vâlcea — Riu- Vadului — Roși-de- Vede — Salinele-Mari — Sascut — Săteni — Sinaia — Slobosia — Spinenl — Stefănesd — lecuciă — Târgavisce — Târgu-Frumos — lârgu-Jiu — Târgșoru — lulcea — Țăndărei — Urlați — Ursicenl — Valea- Oălugir. — Văleni — Vasluiâ — Vârciorova — Vulcan — Vidra — Zătrenl — Zimnicea — Variabil, p. plde, nor 124 B. Nor ...................19+ . Senin, vînt .... 254 „ Var., nor, vînt . . . 164 , Plde, nor..............174 „ Plde, furtună, nor . 154 „ Nor. plde..............124 „ Variabil, senin . . 154 Plde, nor..............214 , Plde, furtună . . . 164 B Plde, nor..............134 * Senin, vînt .... 194 » Plde, nor..............164 ■ Nor...................164 Plde, senin . . . . 154 » Variabil, plde . . . 124 ■ Plde, nor.............154 Frnmos............... Nor....................164 . No., vânt..............154 ᵣ Plde, furt., nor . . . 184 Senin, nor, furtună . 164 ■ Pdle măruntă . . . 144 ■ Plde, nor..........164 ■ Puțină plde, nor . . 164 Plde, nor.........154 > Plde, furtună, nor . 164 * Plde abondentă, nor 184 » Variabil, nor .... 174 , Frumos, nor . . . .16+ ₐ Vînt, nor..............184 . Variabil, plde abond. 134 „ Senin, nor* . . Nor, vînt, senin . 184 • 194 , 14 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1957 Expunerea, situațiuneî județului Neamțu, fă- cută de comitetul permanent, cu ocasiunea des- chiderel consiliului general, la 15 Octombre 1885 Domnule președinte, Domnilor consilieri, Comitetul permanent consecuent art. 97 din legea consilielor județiane, are onore a vâ expune situațiunea județului sub tote privirile ce intră în atribuțiu- nile ce’i sunt conferite prin legi. Divisiunea județului Este aceeași ca și în anul expirat 1885, și anume; județul este împărțit în trei plăși, coprin^ând 50 comune rurale și 2 comune urbane. înmulțirea plășilor Ia numărul de 4, dupe cum s’a votat de D-vdstră prin de- cisia de la 19 Februarie 1885, nici până In present nu s’a luat în considerație, de și în raport cu întinderea acestui județ, a prea multor părți muntdse și a multi- plicitâței afacerilor, este de dorit să fie cât mai de curend realisată, pentru că ast-fel să de posibil un control mai în de aprdpe și la timp asupra modulul de a se administra interesele comunelor. Numenul populațiunel Statistica formată în anul contenit 1885, a fost menținută, și deci în acestă privință nu avem de cât a ne referi la datele, ce vi s’aâ comunicat prin darea de semă a acelui an. Mișcarea populațiunel Luându-se de basă registrele actelor stărei civile, pentru intervalul de timp de la începutul anului 1885, până la 1 Iulie a. c. 1886, în tot coprinsul județu- lui s’a căpătat următorul resultat: Născuțl 7.746, căsătoriți 3.820, morți 4.884, total 16.450. Dacă ’i repartisăm în raport cu comu- nile urb me și rurale, constatăm: Născuți în comunele urbane Petra și Nemțu 1.233. Idem în comunele rurale 6.513. Căsătoriți în comunele urbane Petra și Nemțu 470. Idem în comunele rurale 3.350. Morți în comunele urbane Pătra și Nămțu 864. Idem în comunele rurale 4.020; total 16.450. Cultul Datele comunicate D-vdstre prin da- rea de semă a anului trecut sunt ace- leași. Ținem a vă adăogi numai că bise- rica din acest oraș, suburbia Măreței, care s'a zidit în curs de mai mulți ani, a fost sfințită în ^iua de 15 Septembre a- nul curent. Instrucțiunea După datele statistice ce s’afi primit, situațiunea anului școlar 1885—86, este • cea următore: a) Scdlele rurale 70 scole rurale, din cari 42 întreținute de Stat și 28 de comune, cu 70 învăță- tori, din cari 42 plătiți de Stat și 28 de comune. Scdlele afi fost populate de 2.959 bă- eți și 668 fete, însă nu afi urmat regu- lat de cât 2.307 băeți și 418 fete. b) Scdlele urbane Sunt 6 scoli de băeți și 7 de fete, din care 6 în Petra, 3 în Nemțu, una în mo- nastirea Agapia, una în Văratic și 2 în Buhuș, avend 21 institutori și 15 insti- tutrice, toți plătiți de Stat; populațiu- nea lor afi fost de 877 băeți și 535 fete. c) Gimnasiul Gimnasiul din Petra este luat în săma Statului, la a cărui întreținere județul contribue în mod obligatoriii cu suma de 5.000 lei. Sunt 9 profesori, din cari 2 cu titlul definitiv, iar cei-l’alți suut suplinitori. A fost frecuentat de 67 bă- eți, din cari 13 afi terminat cursul. d) Scoli private In acestă privință avem căpătate da- tile pentru a. c. 1886—87, despre care D. revisor școlar prin adresa No. 311, expune următorele: In acest oraș există 2 institute private de fete: Cultura și Maria Champalbert. 1) Institutul „Cultura* este format prin o asociațiune de profesori, istitu- tori și institutrice, are cursul primar și secondar. La cursul primar se predă pro- grama scdlelor publice a Statului, plus franceza și germana; la cursul secondar să predă programa scolelor centrale de fetea Statului. Elevelejsunt interne, se- mi-interne și externe. Are până în pre- sent 7 profesori și o guvernantă cu o populație până în present de 45 eleve. 2) Institutul „Maria Champalbert*, condus de.D-na Champalbert,'are cursul primar predat dupe programa scote- lor primare ale Statului, plus fran- cesa și germană, iar cursul secundar ’l are dupe o programă anume formată și în care se predă numai partea literată în limba franceză și germană. Are până acuma o profesdre guvernantă care predă limba română la cursul primar, o pro- fesdre guvernantă care predă limba ger- mană, și directorea care predă limba franceză. Are până acuma o populație de 27 eleve. e) Cheltueli in comptul comunelor Pentru cele 28 scdle rurale, ce sunt tn sarcina comunelor, se plătesce ca onorar suma de 18.860 lei. Pentru tdte cele 70 scoli rurale, co- munele cheltuesc suma de 20.795 Iei 80 bani, care se întrebuințeze pentru plăți de chirii, Încălzit, iluminat servitori etc. Comitetul ex-oficio a pustn budgetele pe anul curent a tuturor comunelor ru- rale, uu articol special destinat a se cumpăra cărți copiilor săraci, care în totul compune suma d< 201 lei; precum și unul pentru cumpărare de premii care în totul compune suma 148 Iei. Iu comunele urbane, întreținerea scd- lelor se face de Stat. Ele contribuesc la cheltueli în genere cu suma de 12.750 lei în total și anume 9.360 Iei comuna Petra și 3 390 lei comuna Neamțu. Finanțele comunelor pe anul’1886-87 Luând de basă budgetele comunelor urbane și rurale, ast-fel dupe cum sunt aprobate de comitet, sunt cele ce se spe- cific prin următorul tablofi: Plasa Bistrița Comuna Mastacăfi, venituri lei 4.747; cheltueli lei 4.746, bani 72; escedent bani 28. Comuna Borlesci, venituri lei 5.751 bani 72; cheltueli lei 4.993 bani 88; ex- cedent lei 857 bani 84. Comuna Rudiu, venituri lei 4.054 bani 90; cheltueli lei 4.050 bani 53; excedent lei 4 bani 37. Comuna Socia; venituri lei 3.215; chel- tueli Iei 3.215. Comuna Cândesci, venituri lei 4.990 bani 60; cheltueli lei 4.960 bani 60; ex- cedent lei 30. Comuna Costișa, venituri lei 5.468 ; cheltneli lei 4 808; excedent lei 660. Comuna Siliștea, venituri lei 5.043 bani 60; cheltueli lei 5.013 bani 60. Comuna Podoleni, venituri lei 5.907; cheltueli lei 5 190; excedent lei 717. Comuna Zenesci, venituri lei 5.859 ; cheltueli lei 5.723 bani 70; excedent lei 135 bani 30. Comuna Roznov, venituri lei 9.132 bani 60; cheltueli lei 8.633 bani 88; ex- cedent lei 498 bani 72. Comuna Buhuș, venituri lei 18.997 bani 18; cheltueli lei 18.609; excedent lei 388 bani 18. Comuna Tazlău, venituri lei 6.200 ; cheltueli lei 6.107 bani 50; excedent lei 92 bani 50. Totalul veniturilor lei 79.366 bani 60; cheltuelelor lei 75.982 bani 41; excedent lei 3.384 bani 19. Plasa Pdtra-Muntele Comuna Crăcăoanii, venituri lei 8.123 oani 50; chiltueli 7.210 bani 13; exce- dent lei 913 bani 37. Comuna Bodești-Precistei, venituri lei 8.296 bani 80; cheltueli lei 7.495 bani 95; excedent lei 800 bani 85. Comuna Dobreni, venituri Iei 10.706; 1958 MONITORUL OFICIAL cheltueli lei 8.094 bani 03; excedent lei t 2.611 bani 97. Comuna Câuciulesci, venituri lei 5.446 bani 50; cheltueli lei 4.663 bani 80; ex- cedent lei 782 bani 70. Comuna Gărcina venituri lei 6.440 bani 10; cheltueli lei 5.793, excedent lei 647 bani 10. Comuna Girovu, venituri' lei 8.368 bani 06; cheltueli lei 7.496 bani 95; ex- cedent lei 871 bani 11. Comuna Șerbesci, venituri lei 7.379 bani 83; cheltueli 6.834; excedent lei 545 bani 83. Comuna Cârligii, venituri lei 4.200 ; cheltueli lei 4.200 Comnna Vinot.-D.-Roșie, venituri lei 9.663 bani 18; cheltueli lei 9.490; exce- dent lei 173 bani 18. Comuna Cala-Iapa, venituri lei 7.792; cheltueli lei 6.608 bani 12; excedent lei 1.183 bani 88. Comuna Dochia, venituri lei 4.379 ; cheltueli fel 3.820 bani 20; excedent 558 bani 80; Comuna Vadurile, venituri lei 3.645; cheltueli 3 614; excedent 31. Comnna Pâugârațil, venituri lei 5 260 bani 22; cheltueli lei 5.250 bani 60; ex- cedent lei 9 bani 62: Comnna Bicazu, venituri lei 8 081 bani 98; cheltueli Li 6.987 bani 12; ex- cedent lei 1.094 bani 86. Comuna Buhalnița, venituri lei 4 360 bani 62; cheltueli lei 3.847 bani 10; ex- cedent lei 513 bani 52. Comuna Hangu, venituri lei 11.100; cheltueli 9.768 bani 80; excedent lei 1.331 bani 20. CjmunaBiatriciora, venituri lei 18.286 bani 25; the tueli lei 14.259 bani 75; ex- cedent lei 4.026 bani 50. Comuna Călugărenii, venituri lei 5.077 bani 9; cheltueli Li 4.922, bani 1; exce- dent lei 155 bani 8. Comuna Galu, venituri lei 2.994 bani 1; cheltueli 2.994 bani 1. Comnna Ddmna, venituri lei 5.082; cheltueli 1 i 4 615 bani 50; excedent lei 466 bani 50. Totalul veniturilor lei 144.682 bani 14; cheltuelilor 127.965 07; excedent 16.717 bani 7. Plasa De-Sus Mii/locu Comuna Pipirigu, venituri lei 5.630 ; cheltueli lei 5.320, bani 50; excedent lei 309. bani 50. Comuna Venăt -Neamțului lei 7.637; cheltueli lei 5 939; cxced>nt 1.698 Comuna Filiora, venituri lei Ir.017; cheltueli lei 13.049, bani 87; excedent 967. bani 13. Comuna Bâlțătesci, venituri lei 6.391; cheltueli lei 5 913, bani 61; excedent lei 477, bani 39. Comuna Grumăzesci, venituri Li 3.317; cheltueli 3,317. I Comuna Humulesci, venituri lei 7.481; I bani 7; cheltueli 1 i 7 481, bani 7. Comuna Petricani, venituri lei 10.939, bani 42; cheltueli lei 8.126, bani 56; ex- cedent 2.812, bani 86. (.omuna Uricheni, venituri lei 4.590; cheltueli lei 4 321, bani 90; excedent lei 268, bani 10. Comuna Timișesci, venituri lei 8.764, bani 48; cheltueli lei 7.110, bani 1; ex- cedent lei 1 654, bani u7. Comuna Răucesci, venituri lei 5.288; bani 40; cheltueli lei 5.278, bani 50; eecedent lei 9, bani 90. Comuna Uscaț', venituri lei 8.213, bani 84; cheltueli lei 6.414, bani 80; excedent 1.799. bani 4. Comuna Dragomiresci, venituri lei 3.328, bani 52; cheltueli lei 3.319, bani 10; excedent lei 9, bani 42. Comuna Talpa, venituri lei 4.212; cheltueli lei 4.199, bani 40; excedent lei 12 bani 60. Comuna Bîrgăoni, vcnituri lei 4.694, bani 7; cheltueli lei 4.693; excedent lei 1, bani 7. Comuna Bozieni, venituri 6 099, bani 69; cheltueli lei 5.276, bani 69; exce- dent lei 823. Comuna Bodesci-Ghicăi, venituri LI 7.162; chaRuel lei 6 382, bani 22, exce- dent lei 779, bani 78. Comuna Mărgineni, venituri lei 7.479; cheltueli lei 7.229, bani 10; excedent lei 249, bani 90. Comuna Păstră veni, venituri lei 12.412; cheltueli lei 10 471, bani 12; excedent lei 1.940, bani 88. Totalul veniturilor lei 127.656, b«ni 49 ; cheltuelilor lei 113.843, bani 45 ; excedentelor lei 13.813, bani 4. Comuna urbană Piatra, venituri lei 203.196, bani 56; cheltueli 203.196, bani 56. Comuna urbană Neamțu, venituri lei 115.406; cheltueli lei 112.526; excedent 2.880. In raport cu aceste date,recapitulând situațiunea îu general, obținem acest re- sultat : Venitul tn totul lei 670.307, bani 79. Cheltueli în totul lei 633 513, bani 49. Excedent lei 36.794, bani 30. Atare excedent în mare parte nu are o existența reala, dupe cum deja am su- pus cunoscinței D-vostre cu ocasia anu- lui trecut. Lichidarea sitoațiunel comunelor s’a început prin ofi iul D-lui controlor de la acest județ și se continuă pe cât e posibil. Arendarea aeciselor comunale Sumele cu cari sunt arendate acsisele comunelor rurale s’a pus in cunoscința ‘ D-vostre prin darea de semă a anului trecut. Cu acea ocasiune vi s’a expus că ah rămas nearendate accisele următdrelor _____________ 14 Iulie 1687 comune’: Tazlău, Domna, Cârligi șiVâ- nâtori-Dumbrava- Roșie. Mal este și co- muna Hangul al cărei termen de aren- dare a expirat la 1 Aprilie a. c. In privința acestor comune, lucrul stă ast- fel: Accisele comunelor Tazlău, Cârligi și Venători-Dumbrava-Roșie nici până astăzi nu s’aii arendat din lipsă de con- curenți, percepându-se venitul în regie de către comune, iar al comunei Domna s’aii arendat cu preț de 3 850 lei anual și al comunei Hangn cu prețul de 7.200 lei anual. In privința comunelor urbane, lucrul stă ast-fel: Pentrn comuna Piatra, accisul este a- rendat și termenul expiră la 1 Aprilie 1887, drept care s’a și avisat la ținerea de licitațiune, spre a se arenda pentru un noă period. Pentru comuna Neamțu, accisul se caută în regie cu începere de la 1 Ianu- arie 1886, când a expirat termenul pen- tru care fusese arendat; până îu presinte însă nu s'a arendat tn lipsă de concu- renți. Semile comunale Verificarea seinilor comunale este a- dusă la curent, afară de câte-va comune rurale și de comuna Neamțu, cari nu le-aă presintat spre aprobare. Serviciul poștei rurale Acest servicifi se efectueză ca și în anii trecuți. In acest scop județul sus- ține 2 expeditori poștali și 2 curieri la reș dința comunelor Bicaz și Bozieni, iar corespondența dintre aceste duoă puncte și autoritățile comunale se portă prin intermediul unor factori ce se plă- tesc prin analogie de comune. Agricultura Anul acesta pe cât îu primă-vera ipa- rințele afi fost favorabile, pe atâta tn toiună constatăm că n’afi datresultatele așteptate In genere vorbind, grânele sunt tn cantitate minimă, iar in calitate de mijloc; popușoifi însă, este mai bun ca de mijloc, și în calitate asemenea. Iu ce concerne prețurile muncilor a- gricole, se presinta D-vostre avisele con- silielor comunale întocmite potrivit art. 23 din legea tocmelilor agricole. Drumurile comunale In raport cu budgetele comunelor pe anul financiar 1886 — 87, veniturile și cheltuelile drumurilor sunt cele urmă- tore : Plasa Pistrița Comuna Mastacăn, venituri lei 1.435, bani 73; cheltueli lei 480; excedent lei 955, bani 78. 14 Inlie 1887 MONITORUL OFICIAL 1950 Comuna Borlesci, venituri lei 300; I cheltuell 280; excedent lei 20. Comuna Rădiu, venituri Iei 500; chel- tueli lei 400; excedent lei 100. Comuna Socea, venituri lei 1.626; cheltueli lei 500; excedent lei 1.126. Comuna Cândeeci, venituri lei 1.636, bani 62; cheltueli lei 660; excedent lei 976, bani 62. Comuna Costișa, venituri lei 425, bani 50; cheltueli lei 340; excedent lei 85, bani 50. Comuna Siliștea, venituri lei 3.652, bani 30; cheltuell lei 1.280; excedent lei 2.372, bani 30. Comnna Podoleni, venituri lei 500; cheltueli lei 330; excedent 170. Comuna Zenesci, venituri lei 834, bani 2; cheltuell lei 630; excedent lei 204, bani 2. Comuna Rosnovu, venituri lei 3.713, bani 1; cheltueli lei 1.604; excedent lei 2.109, bnnl 1. Comuna Buhușu, venituri lei 12.746, bani 64; cheltuell lei 4.440; excedent lei 8.306, bani 64. Comuna Tazlău, venituri lei 200; cheltueli lei 200. Totalul cheltuelilor lei 27.569, bani 82; cheltueli lei 11.144; excedent lei 16.425, bani 82. Plasa Piatra-Muntele Comuna Crăcaoni, venituri lei 296, bani 29; cheltueli lei 2-0; excedent lei 46, bani 29. Comuna Bodesci-Precist., venituri lei 730; cheltueli 320; excedent lei 410. Comuna Dobrem, venituri lei 700; cheltueli lei 420; excedent lei 280. Comuna Cauciulesci, venituri lei 1.006, bani 80; cheltueli lei 80, excedent lei 926, bani 80. Comuna Gârcina, venituri lei 1.414, baui 90; cheltueli lei 470; excedent lei 944, bani 90. Comuna Girovu, venituri lei 500; chel- tueli lei 90; excedent lei 410. Comuna Șerbesci, venituri lei 1.071, bani 46; cheltueli lei 420; excedent lei 651, bani 46. Comuna Cârligi, venituri lei 330, cheltuell lei 150; excedent lei 180. Comuna Vânăt.-D.-Roșie, venituri Iei 800; cheltueli lei 540; excedent lei 260. Comuna Calu-Iapa, venituri lei 2.736, cheltueli lei 860; excedent lei 1.876 . Comuna Dochia, venituri lei 464, bani 50, cheltueli lei 306; excedent lei 158, bani 50. Comuna Vadurile, venituri lei 100; cheltueli lei 90; excedent lei 10. Comuna Pângărați, venituri lei 780; cheltueli Iei 300; excedent lol 480. Comuna Bicazu, venituri lei 1.100; cheltueli lei 460; excedent lei 640. Comuna Buhalnița, venituri lei 500; cheltueli lei 100; excedent lei 400, Comuna Hangu, venituri lei 984; I cheltueli lei 270; excedent lei 714. Comuna Bistricidra, venituri lei 1.369; cheltueli lei 125; excedent lei 1.244. Comuna Călugăreai, venituri lei 60; cheltueli lei 60. Comuna Galu, venituri lei 262, bani 25; cheltueli lei 95; excedent lei 167, bani 25. Comuna Ddmna, venituri lei 1.108; cheltueli lei 3a0; excedent lei 728. Totalul veniturilor lei 16.313, bani 20; cheltuelilor Iei 5.786; excedentelor lei 10.527, bani 20. Plasa De-Sus-Midlocu Comuna Pipirigu, venituri lei 900; cheltueli lei 840; excedent lei 60. Comuna Vănători-Neamțu, venituri lei 3.658, bani 95; cheltueli lei 1.750; excedent lei 1.908, baui 95. Comuna Filidra, venituri lei 2,400; cheltueli lei 1.150; excedent lei 1.250. Comuna Bălțătesoi, venituri lei 630, bani 78; cheltueli lei 500; excedent Iei 130, bani 78. Comuna Grumăzesci, venituri lei 446, bani 10; cheltueli lei 160; excedent lei 286, bani 10. Comuna Humulesci, venituri lei 800; cheltueli lei 740; excedent lei 60. Comuna Petricani, venituri lei 2.178, bani 94; cheltuei lei 1.986, bani 50; ex- cedent lei 192, bani 44. Comuna Uricheni, venituri lei 1.250; cheltueli lei 1.170; excedent 80. Comuna Timișesci, venituri lei 3.8*1, bani 91, cheltueli lei 730; excedent lei 3.151, bani 91. Comuna Râucesci, venituri lei 448; cheltueli lei 380; excedent lei 68. Comuna Uscați, venituri lei 2,903, bani 56; cheltueli lei 720; excedent lei 2.183, bani 56. Comuna Dragomiresci, venituri lei 500; cheltueli lei 234; excedent lei 266. Comuna Talpa, venituri lei 2.099, bani 74; cheltueli lei 1.132; excedent lei 967, bani 74. Comuna Bârgăoaui, venituri lei 2.180, bani 17, cheltuelllei 500; excedent lei 1.680, bani 17. Comuna Bozieni, venituri lei 700; cheltueli lei 440; excedent lei 260. Comuna Bolesei Ghicăi, venituri lei 1.479,bani 80; cheltueli lei 700; excedent lei 779, bani 80. Comuna Mărgineni, venituri lei 1.772; cheltueli lei 1.669, bani 80; excedent lei 102, bani 2^. Comnna Păstrăveni, venituri lei 568, bani 32; cheltneli lei 510, excedent lei 58, bani 32. Totalul veniturilor lei 28.798, bani 27; cheltuelilor lei 15.312, bani 30; ex- cedentelor lei 13.485, bani 97. Comuna urbană Piatra, venituri lei 12.500; cheltueli 12.500. Comuna urbană Neamțu, venituri lei 15.858, bani 19; cheltuell lei 7.520; ex- cedent lei 8.338, bani 19. Cheltuelile ce urmeză a se acoperi cu sumele afectate tn acest scop sunt pen- tru plata de cantoniști, cumpărare de instrumente, facere și reparațiuni de po- duri, cumpărare de meterial pentru pla- nuri. țlilele de prestațiuue s’ah întrebuin- țat pentru lucrarea și repărarea șosele- lor de pe teritoriul comunelor respec- tive. Proprietățile județului Sunt aceleași pe care le cundscețidin expunerea situțiunei anilor precedenți. Serviciul sanitar In județ serviciul sanitar se tndepF- nesce de D. medic primar cu adjutorul a 3 medici de plășl, un meiic veterinar, 2 vaccinatorl și 14 moș¹. Tote aceste posturi ah fost complet ocupate pâuă la 18 Septembre a. c., când prin Înaltul decret regal No. 2.485, s’a revocat D. dr. I. Stein, medicul plășei DeSus-Mi- jlocu, pentru negligență desăvârșită a Indatorirelor ce’I sunt conferite prin !ege. Afară de bdlele ordinare, aii fost ur- următorele bdle contagiose: angina dif- terică tncomunele Bistriciora,Dragomi- r< scl, Calu-Iapa, Podoleni și Tazlăh; scarlatina In comuna Podoleni și Taslău; tuse convusivă n comuna Mărgineni, Po- doleni și Siliștea; rugeola tn comuna Ta- zlău; și desinteria tn comuna Borlesci. Dupe o disposițiune luată de D. pre- fect tn unire cu D medic primar, apro- bată de D. ministru respectiv, s'a for- mat un itinerarih, fixându-se anume ^ina când medicul de plasă trebue a se afla tn fie-care comună, nst-fel că auto- ritatea comunală ’și are din timp luate lămuriri de bolnavii ce ah necesitate de concursul medical. Consultațiuni gratuite tu acest an s’ah dat 500 de D. medic primar și 2.272 de D-uii medici de plasă. Pe lângă acestea s’a mai trimes tn acest județ oambulanțâ militară, care a st it 6 săptămâni la co- muna Rozuovul, tu care interval s’a dat ajutorul medical la aprdpe 3.000 sufe- rimjf. Starea vitelor tn acest an a fost tn cea mal mare parte sănătosă. Copii s’ah vaccinat 1 734 băeți și 1.677 fete, de la 12 ani tn jos, și 138 bă- eți și 45 fete de la 12 ani tn sus, iar tn total 3.594 copii. Numărul lehuzelor cari ah primit aju- tor ul de la mdșele comunale este de 460. Serviciul spitalului județian Personalul spitalului se compune ast- fel: 1 medic primar, 1 medic secundar, 1 1960 MONITORUL OFICIAL 14 Iulie 18 econom comptabil, 2 gardieni primi (un bărbat și o femeie), 4 gardieni și gardi- ence, 1 bucătar, 1 grădinar și portar, 1 rândaș. In curs de la 1 Septembre anul exirat p&nă la 1 Septembre anul cnrent, miș- carea bolnavilor din acest spital a fost cea următore: la 1 Septembre 1885 se a- flaâ în cura spitalului 10 bărbați și 14 femei, iar de la 1 Septembre 1885 și p&nă la 1 Septembre a. c. aâ intrat în cură 443 bărbați și 340 femei, cari în totul fac 453 bărbați și 351 femei; din carI227₁bărbați și 181 femei, aâeșit vin- decați, 181 barbațl și 138 femei amelio- rați, 20 bărbați și 6 femei aâ murit, 21 bărbați și 23 femei eșiți nevindecați, iar 4 bărbați și 6 femei remași pe diQa de 1 Septembre a. c. Din numărul total al bolnavilor 8 aâ suferit de febra intermitentă, 29 febra reumatică, 5 febra gastrică, 23 febra ti- phoidă, 3 febra palustră, 15 cahexie pa- lustră, 44 reumatism, 33 pelagra, 23 vul- nere,22 ulcere, 34 contusii, 14 plăgi con- tese, 13 plagă de armă de foc, 6 plagă prin smulgere și Impungere, 19 fracturi, lOphlegmoane, 9 abcese rece, 11 tuber- culosa, 9 hydrops, 24 scrophulosa, 9 ar- trita, 8 pustula maligna, 14 cancere, 60 sifilis primar, 102 sifilis secundar, sifilis terțiar și restul de diferite bdle. Morții în număr de 26, trei de gan- grenă, unu meningita, 4 febra tifoidă, 2 tuberculdsa, 3 vulnera perituanului, 2 antrax, unu mușcătură de câne, unu hy- petrofia inimei, unu hemorhagie inter- nă, unu lupus sifilitic, 2 agonie, 2 ab- cese reci, unu cancer, unu fractura bra- țului drept, unu bydrops. Consultațiunile gratuite în acest in- terval s’aâ dat la un număr de 566 per- sane, dintre cari majoritatea cașurilor sunt din oraș. Postul de medic secundar este înfiin- țat prin budgetul anului curent, însă continuă a fi vacant în lipsă de persdne speciale cari să opteze pentru acest post. Serviciul arestului Localul aparține județului. In anul curent s’aâ reparat atenuanțele in cari lo- cuesce D. director și garda, cheltuindu- se suma de 850 lei. Personalul este acesta: 1 director, 3 gardieni, un preot și un madic. Mișcarea populațiunel în interval de la 1 Septembre 1885 până la 1 Septem- bre 1886, este cea următore: Aflați la 1 Septembre 1885, bărbați 27, femei 3. IntrațI până la 1 Septembre 1886, bărbați 477, femei 64; total bărbați 504, femei 67. Eșiți în acest interval bărbați 490, fermi 64. Rămași la 1 Septembre 1886, bărbați 14, femei 3. întreținerea arestaților costă pe județ pentru intervalul de la 1 Septrmbre 1885 și până la 1 Septembre 1886, suma de 4.313 lei, 35 bani, care repartisată pe individ dă 17 și jumătate bani de un in- divid sănătos și 46 bani de un bolnav. Imprimeria, județului Anul acesta serviciul imprimeriei a produs venituri cu mult mai satisfăcă- tdre de cât în anii precedenți. Ast-fel: 1. Veniturile Sumele incasate de la 1 Septembre 1885 până la 1 Septembre 1886 sunt: De la 1 Septembre 1885 până la 1 Ia- nuarie 1886 lei 5.333, bani 85. De la 1 Ianuarie 1886 până la 1 Sep- tembre 1886 lei 8.431, bani 69; totalul veniturilor lei 13.765, bani 54. 2. Cheltuelile Chiria localului lei 900; salariele per- sonalului lei 7.835; cheltueli mărunte lei 721, bani 55; plata de legat și carto- nat a imprimatelor lei 1.224, bani 85; materialul procurat pentru imprimate lei 784; totalul cheltuit 11.465,bani 40. 3. Recapitulație Totalul veniturilor lei 13.765, bani 44; totalul cheltuit lei 11.465, bani 40, profit neto lei 2.300, bani 14. Către acest profit realisat, urmeză a se ține tn semă tot ca profit suma de lei 6.800, ce s’a apreciat prin aproximație ca echivalent al imprimatelor ce s’aâ confecționat pentru trebuința comitetu- lui, prefecturei, serviciului arestului; serviciul technic, spitalului, consiliului de igienă și sanitar și biurourilor poș- tale de plășl. Imprimeria are de incasat datorii în sumă de 2.541 Iei, bani 25. Averea ce există în tipografie constă în 600 lei meterialul brut și 5,500 lei meterialul imprimat. Afară de aceste mai este averea ce con- stă din litere, tescuri, mașini și mobi- lierul tipografiei, cari se găsesc anume specificate și înscrise în inventariul im- primeriei, a căror valdre totală com- pune suma de 15.000 lei. Construirea palatului administrativ șl a casarmelor armatei teritoriale Acestă afacere stă absolut în aceleași împregiurări ce s’aâ comunicat D-vdstre in anii precedenți. împrumutul de 842.000 lei, votat în ședința de la 10 Iunie 1884, nu a căpătat nici până tn present aprobarea Corpurilor legiuitdre. Este de dorit a se realisa constr uc- țiunile aceste, când mal ales avem în vedere chiriele ce județul plătesce în a- cest scop. Casa creditului agricol Județul este copartașiâ cu suma de 90.000 lei, pe care la răndul săâ a luat'o cu împrumut de la casa de consem- nație. Prin budget s’a prevăzut ca să se res- titue către casa de consemnație numai amortismentul și procentul, cea ce s’a și făcut. începând însă subscripțiuni de acțiuni din partea cetățenilor acestui județ, acesta a avut de consecință res- tituirea treptată și proporțională a ca- pitalului avansat din partea juduțului, ast-fel că p&nă în present s’aâ restituit suma de 12.583 lei, bani 35, sub 11 re- cipise. In lipsă de o asignațiune budge- tară la partea cheltuelilor, acestă sumă s’a consemnat, pentru care județul pri- mesce un procent de 3 la sută, de și aceiași casă primesce 5 la sută pe suma împru- mutată. Da aceea, este credem mult mai ne- merit a se avisa la restituirea acestei sume în comptul capitalului, operându- se ast-fel micșorarea sumei împrumu - tată. Scdlele de meserii Prin budgetul exercițiului cnrent, este alocată suma de 20.000 lei pentru înființarea pe comptul județului a scd- lei de meserii din orașul Petra. Comitetul consecuent d misiune! D-v. din sesiunea ordinară expirată, ședința 28 Octombre, a intervenit la comuna urbană Peatra a încredința casei jude- țului numerariul de 18.866 lei, aflat la casa de consemnație, care provine de la comunele rurale subvenții din par- te-le pentru înființarea scdlel,răspunsul ce s’a primit de la D. primar acei co- mune este coprins în adresa No. 4.042 din 2 Decembre 1885, care conține : „La adresa D-vdstre No. 4.042, am ondre a vă răspunde că suma ce com- pune fondul scdlel de meserii, fiind de- pusă la casa de consemnație dupe dis- posițiunile D-lui ministru respectiv, comuna nici că pdte da recipisele“. Față cu asemenea împregiurări, ono- rabilul consiliâ va aviza. Sistemul metric La 4 Martie anul curent, când s’a vo- tat budgetul pentru acest exercițiu, era în vigore regulamentul dupe care ser- viciul de verificare a măsurilor decima- le se îndeplinea prin oficiul a 3 verifi- catori, însărcinați special cu asemenea operațiune, având fie-care reședința la sub-prefiecturile respective. Suma totală ce se plătea ca onorar a fost de 6.4a0 lei anual, care se acoperea proporțional de fie-care comună. Mai în urmă D ministru de interne, prin telegrama No. 3.975, a comunicat I că dupe o nouă disposițiune ce s’a luat (Supliment) î4tulîel&? s’afi desființat verificatorii propriii jișî, cu începere de la 1 Aprilie 1886 și func- țiunile lor s’afi dat în sarcina suplean- tilor de sub-prefecturi, pentru care servicifi să fie remunerați cu câte 20 lei de fie-care comună în parte, ceea ce în raport cu 50 comune rurale ce sunt în județul nostru, compune cifra de 1.000 lei, de unde resultâ o economie în profitul comunelor de 5.480 lei. Co- mitetul a dispus ca tdte comunele să verse banii la casa județului, pentru câ de aci să se mandateze lunar și propor- țional în peredna funcționarului res- pectiv. Până în present însă nu s’a avi- zat la mandatare, din causă că în bud- getul exercițiului curent la venituri este trecut la art. 9 suma de 9.000 lei a se incasa de pe la comunele rurale pentru întreținerea serviciului de veri- ficare, și la cheltueli este trecută tot suma de 9.000 lei art. 44— 47, ast-fel că urmâză ca D-vdstră să avizați la a se modifica budgetul în aceste puncte, dnpe care numai subsrișii vor putea mandata. Linia ferată, Piatra-Bacăfi Legea de la 15 Maifi 1882, în virtu- tea caria Statul a construit acestă linie, în ceea ce ne ocupă, dispune: 1. Că exproprierea terenurilor nece- sarii la construcțiune se vor face de ju- dețele prin care trece linia în comp’ul lor, și 2. Că județul să mai plătdscâsubven- ție Statului câte 600 lei de un kilome- tru pe fie-care an în curs de 10 ani. In virtutea acestei legi Statul a cons- truit linia care s’a pus în circulațiune încă de la 3 Februarie 1885. Județul din partea sa a obținut că, proprietarii moșielor Buhuș, Podoleni, Faurii și Roznovul afi renunțat la ori-ce despăgubiri pentru terenurile ce li s’afi expropriat. Până în present s’a plătit ca despă- gubire pentru terenurile expropriate suma de 20.131 lei, 29 bani. D. ministru de interne prin adresa No. 11.703, din 11 Septembre anul cu- rent, a notificat cum că: a) Pe reionul județului nostru sunt 34 kilometri, 920 metri de cale ferată construită în basa legei menționat*; b) că calculând a 600 lei de un kilometru în raport cu cei 34 kilometri 920 metri urmeză ca jud-țul trebue să dea Statului câte 20.952 iei pe fie-care an In curs de 10 ani; c) că linia fiind pusă în circulațiune la 3 Fe- bruarie 1885, conform legei,subvențiu- nea urma a se plăti cu începere de la acea dată; d) că calculând de la 3 Fe- bruarie 1885 și până la 31 Martie 1887, când se închide exercițiul curent, jude- țul datoresce Statului 45.279 lei, bani (Supliment) 1^61 Piatra-Bicăfi, dupe planurile de parce- lare, primite de la D. ministru lucră- rilor publice; „Considerând că Statul trage un pro- fit însemnat de la linia ferată P.atra- Bacău, față cu alte rețele de drumuri ferate, și prin urmare județul m rită a fi dispensat de plata subvențiunei către casa Statului. „Io așa privință, comitetul decide „A se interveni la I). ministru de in- terne, prin D. prefect al județului, ru- gând i-se a lua îu considerație cele ex- puse de comit, bine voind a avisa ca a- acest județ să fie dispensat de plata subvențiunei ce se pretinde de casa Stă- tu lui. „Tot o dată se va face mijlocire for- mală D-lor deputați și senatori ai ju- dețului cărora li se va comunica copie de pe presintul proces-verbel, rugân- du’i a stărui pe lângă guvern, pentru a presintă un proiect de lege Corpuri- lor legiuitore de a scuti județul de a- semeuea datorii, ce nu sunt de cât sar- cinile cele mai nelegale, cu care j rde- țul nn s'ar putea însărcina a le putea resolva, căci ar fi nevoit a mai pnne nuoâ dări, fiind în d< ajuns trei zecimi numai pentru suportarea cheltuelilor obligatorii prevejute de budget. In executarea el, s'afi și fă ut mijlo- ciri de c- tre D. pretectJD-nilor senatori și deputați ai acestui județ, rămâne acum ca D-vfistre să avisațila măsurile se V)ți crede mai nemerite pentru a se stinge scopul dorit. Linia ferată, Piatra-Tarcăii Construcțiun- a unei asemenea linie ferată, s’a declarat de utilitate publică prin hg^a de la 20 Martie 1885. Stu- ditle începute încă din annl treent con- tinuă, însă la construcțiune n i s’a în- ceput. Acâstă linie este tot pe basă de ctle îngustă. Drumurile In privința situațiuneî drumurib r, avem raportul D-lui inginer al judrțt - lui, în următârea copiindtre: La I Septembre anul curent, drumu- rile date în circulație sunt. a) 151 kilometri, 226 metri drumuri județiane. b) 173 kilometri, 406 metri drum: ri vicinale și numai terasment 52 kilome- tri, 463 metri, și c) 272 hiiim-tri, 74o metri drumuri comunale, din cari 125 kilometri, 987 metri împetruite, și 146 kilometri, 753 metri terasment. Aprovisionări de petriș pe lin ele ju- Idețiane 2.232 metri cubi și vecinale 6.139 metri cubi, afară de acestea sunt în executare lungimile de șosele cari MONITORUL OFÎCÎA^ 60; și e) Câ a dat ordin casieriei a îm- plini acestă sumă. Până în present, nu s’a pb’tit încă nici un ban Statului în comptul unei asemenea subvențiuni și nici nu s’a pu- tut mandata, fiind-că nici prin budge- tul anului expirat, nici prin acest cu- rent, nu este prevăzută veri-o sumă în acestă privință. Subscrișii îu fața acestui comunicat din partea guvernului central, a luat următorea decisiune: „Având în vedere adresa presintă a D-lui ministru de interne No. 11.703, prin care reguleză a se plăti de județ la casa Statului în rate lunare suma de 45.279 lei, 60 bani, datorită ca subven- țiune pentru construcțiunea liniei fe- rate Bacău-Piatra, calculat a 600 lei pe an de fie-care kilometru din cei 31 ki- lometri 920 metri ce parcurge județul' Neamțu, pentru timpul de la 3 Febru- arie 18b5, data puntrei în circulațiune a liniei ferate, până la închiderea exer- cițiului 1886—1887; iar pentru anii viitori, până la completarea timpului de 10 ari de la punerea liniei în circu- lațiune, județul să plătescă câte 20.952 lei pe an în rate lunare. „ Având în vedere că prin budgetul județului pe exercițiul curent, nu este alocată veri-o sumă pentru asemenea finit, în cât nu se pote avisa la plata banilor ceruți; i „Considerând că prin budgetul jude- țului la fondul drumurilor pe exerci- țiul 1885—1886, a fost prevăzut de că- tre consilifi suma de 21.600 lei aproxi- mativ a se plăti casei Statului subven- țiune pentru construirea citatei linii, însă prin înaltul decret Regal No. 1221 din 12 Aprilie 1885, s’a suprimat din budget suma menționată; ceea ce a dat a crede că județul va fi scutit de plata subvențiun i; „Considerând că acest județ a contri- buit și contribue la tote sarcinele Statu- lui, și prin urmare merită a fi dispensat de datoria ce se pretinde, cu atât mai mult că locuitorii județului acesta contri- buind la sarcinele generale, n’a profitat ca alte j rdețe de multele bunuri ce li s’afi dat, între cari în prima linie, este comunicația de care județele române afi beneficiat, pe când acest județ și liniele de șosele naționale li-afi construit tot din resursele județului, fără a cere Sta- tului despăgubiri; dupe acesta apoista- rea financiară a casei județului nu per- mite a’și acoperi primele necesități o- bligatoril de aceiași importanță, în cât suferă cele mai mari inconveniente; „Considerând că județul a făcut des- tule sacrificii! plătind din veniturile sale suma de 20.131 lei 29 bani, despăgu- i bire cuvenită proprietarilor, a căror lo- curi s’afi expropriat cu linia ferată 1962 ~ MONITORUL OFICIA! 14 Iulie 1887 sânt aprdpe a se termina In campania de tdmnă a acesta! an și aprovisionări precum urmeză: 1.923 metriₐ50 terasmente pe căile mixte și jadețiane, 14 kilometri, 210me- tri, 50 pe căi vicinale și 22 kilometri, 531 metri pe căile comunale, afară de acele duoă ^ile ce dape legea nonă mo- dificătdre din anul curent și conform disposițîilor ministeriale, urmeză a se mai lua, și care deja sunt in executare, având ondre a vă depune la finele cam- paniei tabloul rezamat de lucrări efec- tuate și resturi de ^ile neintrebuințate, care se vor prevedea in bani conform legei. Lucrări făcute cu bani tn anul acesta sunt: Aprovisionări de petriș pe linia Pia- tra-Roman, care se continuă și Roman- Gara Piatra ce s’a executat. Confecționare de unelte pentru can- tonieri. Terminarea a 18 podețe pe li- nia județiană Dobreni-Moinesci, idem 13 tot pe acăstă linie; altul idem pe gura morei kilometri 22—23. Pe linia județiană Piatra - Neamțu, unul pe gărla morel la bariera Neamța, idem tn kilometri 26—27; și unul de petră, fa- cerea de parapet in lungime de 250 me- tri tn kilometri 25—26—27; idem la rampele podului pe Cracău kilometri 15. Pe linia Roman-Gara-Piatra 2 po- dețe tn regie cu cantonieri și unul tn antreprisă. Pejlinia Piatra-Roman asemenea sunt date tn antreprisă repararea tutulor po- deților, cum și facerea din noă a cinci podețe, și acele pe linia Piatra-Neamțu. In acest interval s’a dat adjutor de s’a construit podul cel mare pe apa Ozana, calea vecinale Neamțu-Pipirig- monastirea Neamțu. Afară de acestea este construirea tro- tuarelor prin oraș, secția călei Piatra- Roman, în lungime de peste 3.000 me- tri, cari sunt aprdpe a se termina; cons- trucția de granit artificial monolit și facerea tn regie a podețelor de piatră cu dale de piatră, aliniere etc. Relativ la facerea trotuarelor pe șo- săua județiană Piatra-Roman, partea ce traversăză orașul Piatra și rectifica- rea șoselei, comitetul tn urma antori- sațiunei dată prin Înaltul decret R°gal No. 2.174, aâ contractat cu Nicu D. Gri- gore DrăghicI, procuratorul D-lui Al- fred Corten, girantul societăței granitu- lul.'artificial român, cu sediul tn orașul Roman, spre a construi trotuarele și bordura cu granit artificial monolit plătindu-se pentru asemenea lucrare câte 7 lei, 50 bani pe fie-care metru pă- trat de trotuar și câte 50 bani pe metru liniar de bordură, aș ^at gata, și dat tn circulație, fiind tn sema D-lui DrăghicI soliditatea și Întreținerea lucrărilor in timp de 10 ani de la recepțiunea provi- sorie; iar de la expirarea acestor 10 ani de Întreținere D. DrăghicI este dator a răstpnnde pentru viitor In interval de 15 ani de buna stare a lucrărilor, insă cu preț de 25 bani pentru fie-care me- tru patrat In unire cu bordura pe fie- care an, fiind acesta facultativ pentru județ și obligator pentru antreprenor; bineînțelescădin momentul expirărel ce- lor 10 ani de Întrețineri, D. antreprenor rămâne degagiat de ori-ce sarcină, dacă județul nu ar adera la Întreținerea a- annală a câte 25 bani pe metru patrat. Ca garanție pentru Întreținerea lu- crărilor în intervalul celor 10 ani, se opresce din suma cuvenită antrepreno- rului pe lucrări câte 8 la sută, care sumă va sta la casa de consemnație, și se va restitui antreprenorului dupe ex- pirarea celor 10 ani de întreținere, condi- țiune care este prevăzută și în caetul de sarcini a comunei urbane Romanul, cu care antreprenorul a fost contractat mal d’inainte facerea de trotuare și șos de cu granit artificial, și care s’a avut de basă. Tote cele-l’alte lucrări de terasment necesar pentru rectificarea șoselei, pre- cum : prepararea patului șoselei și a tro- tuarelor, acoperirea cu nisip, canivele, împetruire, podețe de pătră, rigole, se execută în regie de către o comisiune numită de comitet compusă din D. mem- bru Sotir Panaitiu, D. inginer-șef al cir- cumscripției IX și inginer al județului. Creditul pentru arătatele lucrări dupe budgetul drumurilor pe anul curent, este în sumă de 30.000 lei, lucrări care fiind în executare, în curând se vor ter- mina. Starea financiară îu general a) Semile județului In conformitate cu disposițiunile art. 97, al. 2 din legea consilielor jadețiane, comitetul a format săma de venitu- rile și cheltuelile județului pe exercițiul annlui financiar 1885—16, și pe care are ondre a o supune observărei și a- probărei onor, consiliâ, a cărei situațiune este cea următdre: Fondul județului Veniturile incasate In cursul exercițiului anului 1885-86 însă: In annl 1885—86 pâuă în săra de 31 Martie 1886, finele anului lei .... ..............................23u.252 74 Idem în annl 1886—87 pentru anul 1E85-86 până în săra de 30 Septembre 1886 închiderea exercițiului conform art. 4 din legea compta- bilităței generale lei....................../.] 13 892 99 Totalul veniturilor incasate în cursul exerci- ținlui LI...................................... 250.145 73 Cheltuelile dape mandatele emise în cursul exercițiului, însă: Mandate emise în anul 1885—86 până la 31 Msrte 1886 finele anului lei . . . 231.961 85 Idem In anul 1886—87 pentru a- nul 1835—86 până la 1 Iulie, con- form art. 4 din legea comptabilită- ței genei ale..................... 9.446 30 241.408 15 Deficitul resultat dupe săma anului 1884-85 și acoperit cu veniturile anului 1885—86, în care deficit se coprinde și snma de 1.527 lei, 42 bani, prevăzută prin raportnl onor, comisiuni de verificarea semilor pe acel au ca rămășițe, de dre-ce menționata rămăș'ță fiind incasatâ, s'a prevăzut prin săma annlui 1885—86 la artico- lul respectiv lei.............................. 13 940 10 Deficit către exercițiul anului 1886—87 . . 5.2U2 53 Fondul drumurilor Excedentul resultat dnpe săma exerc țiului anului 1884—85, în care excedent nu se coprinde suma de Iei 947 bani 45, prevăzută prin raportul onor, comisiuni de verifi- carea semilor pe acel an ca rămăș’țe, de ore-ca menționata sumă este coprinsă parte în ștatele de scădere de la pi'estații a unul număr de locuitori din comuna urbană Piatra,apro- bate de comitet cu decisia No. 36 din 22 Inlie 1885, iar parte s’eâ incasat la articolul respectiv din săma anului 1885— 1886 1;I......................................19.311 38 Veniturile incasate în cursul exercițiului a- nului 1885—86, însă: In anul 1885—86 în săra de 31 Martie 1886 finele anulai lei.................... 66.053 32 In anul 1886—87 pentru anul 1885—86, până în săra de 30 Sep- tembre închiderea exercițiului, con- form art. 4 din legea comptabilită- ței generale lei .................... 5.925 05 71 977 37 Totalul veniturilor . . . 91.2c8 75 14 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1963 Cheluelile dupe mandatele emise tn cursul exercițiului tnsâ: Mandate emise tn anul 1885-86 până tn sera de 31 Martie 1886 finele anului lei 46.543 44 In anul 1886 — 87, pentru annl 1885-86 până la 1 Iulie 1886, con- form art. 4 din legea comptabilită- ței generale lei..................... 6.526 54 Totalul cheltuelilor efectuate tncursul exer- cițiului ....................................... 53,069 98 Excedent către exercițiul 1886—87. . . . 68 218 77 Situația financiară a casei județului îu săra do 30 Septembre 1880 Fondul județului Saldo in case Ia 1 Aprilie 1886 lei ... . 6.362 56 Venituri încasate de la 1 Aprilie până Ia 30 Septembre 1886, însă: Pe săma exercițiului 1885—861ei 10.051 76 . „ „ 1886-87 „ 57.014 11 Diferite venituri lei............... 14.984 90 82.050 77 Totalul încasărilor efectuate 88.413 65 Se scad cheltuelile dupe mandatele achitate de casierie, însă: l’e sema exercițiului 1885-86 lei 25.861 01 „ „ , 1886-87 , 59229 85 85.090 86 Numerar tn case tn sera de 30 Sept. 1886 lei 3 322 47 Fondul drumurilor Saldo la 1 Aprilie 1886 . . . .................... 7.994 78 Venituri incasate de la 1 Aprilie până la 30 Septembre 1886, tnsâ: Pe sema exercițiului 1885-86 lei 5.856 54 , , , 1886-87 „ 31.856 83 Diferite venituri și exerciții În- chise lei................................ 68 51 Primiți tn restituiri din soma de- pr.să casei de depuneri lei ... . 8.000 — 45.781 88 Totalul veniturilor irc.asste.................... 53.776 66 Se scad cheltuelile dupe mandatele achitate de casierie, tnsâ: Pe exercițiul 1885-86 lei ... 7.946 54 . „ 1886-87 «... 28.974 59 Vărsați in păstrarea casei de de- puneri lei........................... 15.000 — 51.921 13 Numerar In case în săra de 30 Septembre 1886 lei.......................................... 1.855 53 Budgetul județului pe exercițiul 1887-1888 Față cn disposițiunile art. 97 din legea consiliator, am format budgetul veniturilor și cheltuelilor pe exercițiul viitor, care se presîntă deliberațiunel D-vdstre. Președinte, Costachi V. Andrieș. Membrii, S. Panaitiu, I. D. loaniu. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor Iu jiua de 31 Iulie st. v. 1887, de la orele 2—4 p. m., s> va ține licitațiune orală la oficiul postai central pentru vinderea mai multor obiecte găsite in- tre scrisorile căzute in rebut, cari, con- form legei, ah fost distruse. Concurențil vor trebui să respunjă imediat prețul cu care Ii se va fi adju- decat obiectele, rămânând ca acestea să Ii se predea dupe aprobarea licitațiunel saâ dacă nu se va aproba li se va resti- tui prețul depus. No. 13.418. ₂ 1887, Iulie 9. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Tribunalul jrdețului Dolj a înscris pe D. Teodor Uhivulescu între inginerii hotărnici ai acelui județ, in urma exa- menului ce a depus, conform regula- mentului pentru hotărnicii. Ministerul publică acesta spre cuno- scința generală, in virtutea art 38 din sus jisul regulament. — Triburalul județului Putna a În- scris pe D George Montanu între ingi- nerii hosarnici al acelui județ, în urma • xamenulcl ce a depus, conform regula- mentului pentru hotărnicii. Ministerul publică acesta spre cuno- scința generală, tn virtutea art 38 din sus jisul regulament. — Tribunalul județului Putna a în- scris pe D Nicolae Galea între inginerii hotărnici al acelui județ, în urma exa- menului ce a depus, conform regula- mentului pentru hotărnicii. Ministerul publică acăsta spre cuno- ștința generală, In virtutea art- 38 din sus ua de 11 Iunie st. v. 1875, de o parte și Zaharia Mavromate, pro- prietar, domiciliat in comuna Mândra- Slobodia, de alta, a Încheiat presintul act, prin care: Eh, Zaharia Mavromate, declar că astădl, 12 Iunie 1875, m’am socotit cu D. Nicolae Hristu et compania, și am li- chidat suma de bani ce Ie datorez In te- meiul actului de ipotecă Înscris la tri- bunalul județului Teleorman la No. 20 din 1872, care sumă ce o datorez este de lei noui 400.000, ce sunt dator, și mă oblig a o plăti D-lui Nicolae Hristu et compania, sah la ordinul D-lor, în ter- men de duoi ani, calculați de astăzi, cu condițiunile următdre, și cu ipotecă mo- șia mea Mândra-Slobodia, din județul Teleorman: 1) Mă oblih a plăti dobănda de 15 la sută pe an, pe care o voih plăti Înainte. 2) La expirarea termenului de duoi ani, mă oblig a plăti D-lor Nicolae Hri- stu et compania, sah la ordinul D-lor capitalul ce datorez In sumă de lei noui 400.000, precum și ori-ce dobândi voih datora. 3) Pentru asigurarea D-lor Nicolae Hristu et Comp., ’i ipotecez tn al duoi- lea rang, dupe ipoteca ce am constituit In favdrea primei societăți de credit fun- ciar român din Bucuresci, pentru Îm- prumutul de 800.000 lei, ce am făcut la disa societate, prin actul tnscris la tri- bunalul Teleorman, In anul 1875, sub No .... Ie ipotecez, ^ic, moșia mea Mândra-Slobodia, din județul Teleor- man, plasa Călmățuiu, comuna Mândra- Slobodia cu tdte trupurile și Îmbunătă- țirile aflate s’ah ce voih face. 4) Dacă Ia expirarea termenului de duoi ani, nu voih plăti, fără nici o so- mațiune, capitalul de lei noul 400.000, sah dacă la fie-care șăse luni nu voih plăti asemenea fără nici o somație do- bănda stipnlată prin art. 1, D-lor Nico- lae Hristu et Comp., sah la ordinul D-lor, sunt In drept a pune tn vîngare prin li- citație imobilul ipotecat pentru a se de- spăgubi de capete, dobândi și ori-ce alte chltuell, precum asemenea mă oblig a plăti și lei 20.000, ca clausă penală, și acestă clausă penală o voih plăti fără să fie necesitate de ver-o punere tn întâr- diere sah cerere In judecați. Licitațiunea și vîndarea se vor face de tribunalul Ilfov, secția III, fără a putea alege alt tribnnal, pentru efectuarea a- cestei vtndări. 5) Din când voih contraveni condițiunilor acestui act, mă oblig a plăti la Întregul capital dobănda de 20 la sută, din diua de când voih contra- veni până la completa achitare. 6) Cu acest act de ipotecă se desfiin- țeze actul de ipotecă tnscris Ia No. 20 din 1872, de dre-ce sumele ce datoram prin acea convențiune ipotecară s’a re- gulat prin presintul act. Eh, Simion Constantin, tn numele și pentru D-nii Nicolae Hristu et Comp., declar că consimț Ia condițiunile acestui act de ipotecă. Făcut In orașul T.-Măgurele, astădl, 12 Iunie 1875. Z. Mavromate) Pentru Nicolae Hristu, Simion Con- stantin. Tribunalul județului Teleorman No. 2.998. — 1875, Iunie 13. D’o-dată cu acăsta s’ah presintat Îna- intea tribunalului D. Zaharia Mavro- mate, In persdnă, precum și D. Simion Constantin, autorisat de D. Nicolae Hri- stu et Comp., cu procura telegrafică In- vestită cu autenticitatea legală de tribu- nalul Ilfov, secția III, la No. 2.907 din 11 Iunie 1875, al jurnalului și 438 al condicei din acea di- In presența cărora dându-se lectură actului de ipotecă de- pus pe lângă acăsta D. Mavromate de- clară că actul este proprih al săh, făcut voluntar, este subscris de D-sa, și că ’l menține In tdte disposițiunile sale, iar D. Simion Constantin, In numele și pen- tru Nicolae Hristu et Comp., asemenea declară că se mulțumesce pe stipulațiu- nile din act, cerănd ambii a i se da au- tenticitatea legală. Tribunalul, Având în vedere declarațiunile so- lemne; având în vedere că s’a achitat și taxa de Înregistrare, conform legei tim- brului, cum probăză recipisa D-lui ca- sier general, cu No. 22 de astădl ; Pentru aceste motive, de acord cu con- clusiunile D-lui procuror, în virtutea art. 1.171 din codul civil, dă autentici- tatea actului depus spre a ’și avea efec- tele ce legea atribue la asemenea acte. G. lonescu, G. Zamfir, D. Bădescu. Grefier, I. Moghilescu. Ordonanță de inscripțiune înaintea ndstră, președintele tribuna- lului Teleorman, s’ah presintat tn per- sdnă D. Zaharia Mavromate, iar din par- tea D-lui Nicolae Hristu et Comp., ban- cheri, domiciliați în Bucuresci, D. Si- mion Constantin, autorisat cu procură specială, învestită cu autenticitatea le- gală de către tribunalul Ilfov, secția III, sub No....., al jurnaluluișiNo...., al condicei din dina de 13 Iunie 1875, și ambii prin petițiunea înregistrată la No. 6.782 din 13 curent, ah cerut să or- don inscripția ipotecară asupra moșiei Mândra-Slobodia, comuna Mândra-Slo- bodia, plasa Călmățuiulul, acest județ Teleorman. Pentra asigurarea sumei de lei noul 400.000, ce datoresce D-lor Zaharia Ma- vromate, Nicolae Hristu et Comp., în urma socotelei și lichidărel sumelor de bani datorițl tot de D. Zaharia Mavro- mate, D-lui Nicolae Hristu et Comp., prin actul tnscris la acest tribunal la No. 20 din 1872, rămânând acest din urmă act anulat și inscripția ipotecară luată tn anul 1872, sub No. 20 al registrului de- sființat. Noi, vădind că actul constituit al ipo- tecel s'a învestit cu autenticitatea legală de către acest tribunal, în diua de 13 Iu- nie, sub No. 2.998 al jurnalului; Vidând că în presintul act se stipn- leză că ipoteca constituită printr’âasul în favdrea D-lor Nicolae Hristu etComp., să vină imediat dupe ipoteca constituită în favdrea primei societăți de credit fun- ciar român din Bucuresci, și tnscris la No......... pentru asigurarea sumei de Iei noui 800.000, cu care D. Zaharia Mavromate s’a împrumutat de la di>* societate; Având tn vedere că Îndată ce se va an- cheta tdte creanțele ipotecare ce există 1966 MONITORUL OFICIAL 14 lulit. 1887 gată banca României, la restituirea ce- lor 14 bilete de ordin, semnate de Z. Ma- ! vromate, cu scadența de 3 Decembre ' 1874, și vizită de D. președinte în ^iua de 20 Decembre 1876. Acestă sentință se pronunță cu drep- tul de apel, conform art. 45 din codul comercial. Dată și citită în ședință publica, a- stă^i, 23 Octombre 1876, în capitala Bucuresci. R" O. I. Stoicescu,' N. loanid, loan S. Brătianu, I. Marinescu. Grefier, C. Petrescu. Opiniune Sunt de opiniune a se admite cererea sindicatulni falimentului N. Hristu et Comp., de a fi obligată banca Româ- niei lâ restituirea celor 14 bilete la or- din, semnate de Z. Mavromate, cu sca- dența tote la 3 Decembre 1874. și vizată de D. președinte în ^iu» 4» 20 Octombre 1876. Acestă opiniune s’a citit împreună cu sentința în $iua de 23 Octombre 1876, în ședință publică. C. Viădoianu. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Domn al României, La toți de față și viitori, sănătate: Curtea de apel din Bucuresci, secția II No. 32. Președința D-lui N. Predescu, prim- p reședința. Membrii Ap. Mănescu, Al. Filiti, G. D. Economu, N. Al. Demetr, seu. In virtutea legei, respinge apelul sin- dicatului Nicolae Hristu et Comp., ad- mite apelul făcut de banca României, reiormeză sentința tribunalului Ilfov, secția comercială, cu No. 1.215 din 1876, și apără pe banca României, de pretențiunile sindicatului falimentului Nicolae Hristu et Comp, condamnă pe sindicat a plăti băncel României lei noul 300 cheltueli. Acâstă d< cisie este definitivă, fiind su- pusă recursului în casație și revisuirei în termenul prescris de lege. Dată și citită în ședință publică, as- tăzi, 6 Noembre 1878, în Bucuresci. N. Predescu, A. Filiii, N. Al. Deme- trescu, Ap. Mănescu, G. D Economu. Grefier, I. Popescu. Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute presenta decisiune, procurorilor să stăruiască pen- tru a aduce la îndeplinire; spre credință s’a subscris de noi. N. Predescu, A. Filiti, Ap. Mănescu. p. Gr» fier, (Nedescifrdbil). No. 56. 1879,‘Martie 13. actualmente asupra ^ieei moșii, și se vor radia din registrul inscripțiunilor luate । prin garantarea lui, ipoteca societăței I române in primul rang ipotecar, că, prin urmare, ipoteca constituită prinprtsin- tulact, înpersdna D-lor Nicolae Hristu et Comp., venind imediat dupe ipoteca nu- mitului, creditul funciar va avea al duoi- lea rang; Având în vedere că dreptul de pro- prietate și pacinica posesiune a D-lni Zaharia Mavromate, asupra moșiei Mân- dra, este constatată din lucrările acestui tribunal; Văzând că taxa timbrului și înregi- strărei s’a plătit, conform legei, dupe cum acesta resultă din recipisa casieru- lui general al acestui județ, cu No. .. Veijend câ D. Simion Constantin, în numele și pentru D. Nicolae Hristu et Comp , a ales domiciliul la D. Mihala- che Ștefănescu, altualul primar, domi- ciliat în T.-Mâgurele ; Având în vedere disposițiunile art. 1.781 și 1.782 din legea civilă; Ordonăm inscripțiunea presintului act în registrul respectiv, care va avea ran- gul imediat dupe ipoteca constituită în favdrea primei societăți de credit fun- ciar român din Bucuresci, pentru suma de 800.000 lei, cu careD.Z. Mavromate, s’a împrumutat de la ^isa societate, prin actul înscris de acest tribanal la 12 Iu- nie curent, sub No. . . • Acâstă ordonanță se va trece pe act ipotecar și în registru, conformări. 725 și 726 din codul civil. Președinte, G. lenescu. Grefier, I. Moghilescu. Grefa tribunalului Teleorman Subscrisul grefier, certific că astă^L 13 Iunie 1875, am înscris presintul act în registrul respectiv, la numărul șeii de ordire 27, fila 65—68, voi. I. Grefier, I. Moghilescu. Nicolae Hristu și tovarășii. România tribunalul Ilfov, secția comercială No. 1.215. Io numele legei, în majoritate, hotă- rascp: Obligă pe Banga României, a resti- tui sindicatului falimentului Nicolae Hristu et Comp., actul de ipotecă lega- lisat de tribunalul Teleorman, la 13 Iu- nie 1875, sub No. 2 998, prin care Z. Mavromate, ipotecezâ lui N. Hristu et Comp., moșia sa Mândra-Slobozia, pen- tru asigurarea datoriei de 400.000 lei. I. C. Stoicescu, O. Viădoianu, N. loa- nid, I. S. Brătianu, I. Marinescu. Grefier, O. Petrescu. In majoritate, respinge cererea sindi- catului N. Hristu et Comp., de a fi obli- NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Domn al României, La toți de față ș viitori, sănătate: înalta curte de casație și justiție, secția II No. 146. Președința D lui C. E. Schina, preșe- dinte. Membrii St. Silion, Al. Catargiu, Al. Petrescu, T. Zamfireseu, G. Platon, G. Crețeanu, Sc. Piierikyde, Al. Degrea, Al. Geani. Cartea, în numele legei, respinge ca nefundat recursul făcut de sindicii lichi- datori ai falimentului N. Hristu et Comp., contra decisiunei curței apela- tive din Bucuresci, secția II, cu No. 32 din 1878. Condamnă pe sindicat a plăti intima- tei băncei României lei 200 cheltueli de judecată. Dată și pronunțată tn ședință publică, astăzi, 23 Septembre 1880. Urmeză semnăturile D-lor membrii și a D-lui grefier. Dăm putere și ordonăm agenților ad- ministra tivi, să execute acestă hotărîre, procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire; spre credință presintă hotărîre s’a subscris de noi. St. Silion, Al. Cantacuzino, D. Zamfi- rescu, G. Crețeanu, Sc. Pherilcyde, Al. Giani. p. Grefier, N. A. Zotescu. Grefa curței de casație, secția I No. 6.776. — 1880, Noembre 3. Exepedițiunea hotărîre! presenta, în- vestită cu formula executorie, conform încheierel acestei curț', cu No. 1.019 din 1880, se dă băncel României prin pro- curatorul general D-lai Theodor Veisa, spre a cere executarea ei. p. Grefier, T. Cernea. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Declarațiune Eâ, Zaharia Mavromate, care am con- stituit asupra nu și«i mele Mândra-Slo- bo$ie,-din jud> țul Teleorman, o ipotecă de 400 000 lei noui, cu a lor procente până la numerătdre, pe numele D-lui Nicolae Hristu et Comp., acum că^ut în faliment, prin actul de ipotecă în 1875, legalisat și transcris în registrul tribunalului Teleorman, sub No. 27. Declar că am luat cunoscință că citata creanță ipotecară est« dată drept gagiii băncel Româuiei de N. Hristu et Comp., pentru suma de 314.232 lei noul, 80 bani, cu a lor procente de 10 la sută pe an, 14 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1967 până la numără târea ce el datoreză băncei. Declar asemenea că recunosc de vala- bil gagiul constituit băncei deN Hristn et C-nie, că nn am nici o pretențiune și nici o contestație de făcut îu ceea-ce mă privesce contra dreptului de gagist al Băncei, pentru suma de 314.232 lei noui și 80 bani, și pentru ale lor pro- cent de 10 la setă până la numărătâre, chiar dacă a’și avea pretenție de făcut în privința citatei mele datorii ipotecare vis-â-vis de sindicatul falimentului N. Hristn et C-nie, la care renunț cu de- săvârșire întru cât privesce suma de lei noul 314.232 și 80 bani, cu ale lor pro- cente până la numerâtâre, ce banca are a lua de la N. Hristn et C-nie, și pentru care i s’a dat drept gagiii mai sus citata creanță ipotecară asupra moșiei mele Mândra-Slobozia. Prin urmare, îndată ce drepturile de gagist ale B incei , crrl sunt astăzi în iitigiâ cu sindicatul falimentului Nico- Jae Hristn et C-nie vor fi recunoscute astăzi de justiție , vis-ă vis de acel sin- dicat. Eâ, subscrisul, mă oblig a respunde băncei României, fără judecată, fără somație și fără nici o împotrivire saâ conte stațiune, suma de 314.232 lei noul și 80 bani, d’impreună cu ale lor pro- cente de 10 la sută pe an până la nu- mărâtâre, ce are a lua de la N. Hristn et C-nie, cu dreptnl de gagist asupra mal sus citatei creanțe ipotecare, constituită asupra moșiei mele Mândra-Slobo^ia, creanță ipotecară care rămâne de astăzi înainte tot ca gagiâ al băncei României până Ia complecta ei satisfacere cu soma de 314.232 lei noni, bani 80, cu ale lor procente de 10 la sută pe an până la numărătâre. Eâ, subscrisul,mă oblig acere auten- tificarea acestei declarații la tribunalul Ilfov, secția III, și apoi inscripțiunea în registrul tribunalului Teleorman. Z. Mavromate. Bucuresci, 1879, Aprilie 28. Tribunalul Ilfov, secția III No. 2.805. — 1879, Aprilie 28. In ^iua de 28 Aprilie curent s’a pre- sintat înaintea tribunalului D. Zaharia Mavromate, căruia citindu-i-se acest act depus cu petiția registrată la No. 6.888 din 1879, a declarat că este făcnt de D-sa, că conține libera D-sale voință și că este subsemnat prin propria D-sale semnătură. Tribunalul, In fața acestei declarații și tn basa art. 1.171 din codul civil, dă autentici- tatea legală acestui act. Th. I. Brătianu, lonescu. Grefier, I. I. Petrescu. No. 262 al condicei. No. 13.—1879, Aprilie 28. Ordonanță de insoripțiune No. 2.525.—1879, Aprilie 30. înaintea ndstră, președintele tribu- nalului Teleorman s’a presintat în per- sână D Zaharia Mavromate, care pe lângă suplica sa registrată la No. 5.095 a alăturat declarațiunea D-sale cu data de 28 Aprilie 1879, autentificată de tri- bunalul Ilfov, secția III la No. 262 din 28 Aprilie curent al condicei, prin care recnnosce dreptul Băncei României pen- tru suma de lei 314.232, bani 80, cu procentele lor de 10 la sută până la numărătâre asupra creanței ipotecare de 400.000 lei noul, cu procentele lor, constituită asupra moșiei Mândra-Slo- bo^ia din acest județ, pe numele D-lui Nicolae Hristu et Comp., acum debito- rul Băncei, prin actul de ipotecă înscris la No. 27 din 1875, cerând a se lua act de declarația D-sale și a se ordona in- scripțiunea acestei declarațiuni. Noi, președintele, Având vedere declarațiunea D-lui Mavromate, precum și declarația auten- tificată de trib ane Iul Ilfov la No. 262 al condicei din 28 curent; Având în vedere disposițiunile art. 1.780 din codul civil, Ordon inscripțiunea acestei declarații în registrul respectiv, făcându-se men- țiune de acestă cesiune în marginea actului ipotecar înscris la No. 27 din 1875. Președinte, E. Stefănescu. p. Grefier, Al. Stânculescu. No. 13 al registrului de insoripțiune. 1879, Aprilie 30. Grefa tribunalului Teleorman Se atestă că presintul act s’a trecut în registrul de insoripțiune la No. 13, fila 14 și 15, 1879, Aprilie 30. p. Grefier, Ch. Milian. Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute acestă declarație autentică laNo. 262 din 1879, procurilor să stăruiască aducerea la în- deplinire; și spre credință s’a semnat de noi. D. I. Carp, G. A. Mavrus. Grefier, 1.1. Petrescu. Acâstă expediție s’a liberat D-lul G. Anghelescu, procuratorul Băncei Ro- mâniei, astăzi la 2 Aprilie 1885 sub No. 2.197. Grefier, I. I. Petrescu A cerut punerea în vîndare prin lici- tație a moșiei Mândra-Slobo^ia cu tâte trupurile și denumirile ei, precum și cu tâte îmbunătățirile aflate pe dânsa, si- tuate în comnna Mândra-Slobo^ia, din plasa Călmățuiâ, marginea județului Teleorman, averea D-lui Zaharia Ma- vromate, de profesie proprietar, domi- ciliat în comuna Mândra-Slobo^ia din | plasa Călmățuiâ, județul Teleorman; Având în vedere că acestă secțiune a tribunalului Ilfov, secția de notariat, prin jurnalul încheiat sub No. 7.035 din 1885, a încuviințat vîndarea menționa- tei moș'i și anume: moșia Mândra-SIo- bo^ia (Ostra veche) cu t ite trupurile și denumirile ei, precum și tâte îmbună- tățirile aflate pe dânsa, situate în co- muna Mândra-Sloboijia din plasa Căl- mățuiâ, marginea jadețului Teleorman, averea D-lui Zaharia Mavromate, are o întindere aproximativ ca la 9.000 po- gâne și se compune din locuri arabile, islaz, livezi, locuri de pășune și ca la 2.500 pogâne pădure. Acâstă moșie proprietatea D-lui Za- haria Mavromate se învecinesce la mia- 4ă-nâpte cu moșia Rusănesci a D-nei Ecsterina A. Golescu și cu moșia Fiisa- beti (Flocoșani), a principelui Știrbei, la mia^ă-^i cu moșia Cilicui a princi- pelui Știrbei, terenul locuitorilor foști clăcași împroprietăriți pe moșia Mân- dra și cu moșia Uda a Statului, la răsă- rit cu moșia Dorobanțul a Statului și cu pământul locuitorilor foști clăcași împroprietăriți pe moșia Mândra-Slo- bo^ia, iar la apns cu moșia Cilicui a principelui Știrbei și Rusănesci a D-lui Al. G. Golescu. Tot de acestă proprietate ține și ca la 56 pogâne pământ reservat în pă- mântul locuitorilor împroprietăriți pe moșia sus citată. Pe acâstă moșie se află îmbunătățirile următâre: O casă de locuit de zid, compusă din 9 camere, învelită cu tinichia ; o casă iarăși de zid, învelită cu șindrilă și com- pusă din 4 camere, un grajd, de zid, în- velit ca tinichia, un han de zid învelit cu tinichia și compus din 3 comparta- mente și în fine 2 magazii pentru pro- ducte și un atelier pentru mașini. Asupra acestei moșii, dupe încredin- țarea dată de grefa'tribunalului Teleor- man prin certificatul No. 9.279 din 7 Iunie 1885, există următârele sarcine: 1. In anul 1875 prin actul înscris Ia No. 27 din 13 Iunie D-lul Zaharia Ma- vromate pentru suma de 400.000 lei, ce datorâză D-lor Nicolae Hristu și Comp., ’I ipotecâză în al duoilea rang moșia Mândra- Slobozia, care sumă se obligă a o achita In termen de 2 ani D-lor Ni- colae Hristu și C.mp , saâ la ordinul D-lor plătind dobânda de 15 la sută pe an, având dreptul numiți! creditori a vinde moșia prin licitație publică fără somație în cas de neachitare la termen și alte condiții, pe marginea cărui act se vede următârele observațiuni: a. In virtutea ordonanței preșiden- țiale cu No. 2.520 din30 Aprilie curent, acest act de ipotecă a rămas tn al duoi- lea rang dupe ipoteca constituită de D. Zaharia Mavromate prin ipotecarea mo- | șiei Mândra către societatea creditului 1068 MONITORUL OFICIA!» 14 Iulie 1887 funciar român din Bucuresci, pentrn । împrumutul de Iei 750 000 prin actul înscria la No. 17 din 1 Maiii 1879. 6. Conform ordonanței preșidențiale cu No. 2.523 din 30 Aprilie, se atestă că Banca României prin actul autenti- ficat de tribanalnl Ilfov la No. 260, a consimțit la cedarea rangului de către sindicatul faliților Nicolae Hristu et C-nie, pentru creanța de lei 400 000 în favorul primei societăți române din Bu- curesci. 2. Prin declarația înscrisă Ia No. 13 din 1879, D. Z ;haria Mavromate declară că a luat cunoscință că creanța ipote- cară înscrisă la No. 27 din 1875, în su- mă de 400.000 lei cu ipotecă moși Mâu- dra Slobozia, ce o are către D. Nicolae Hristu et Comp.; căluți în faliment, a* ceștia a dat-o drept ca gagiii Băncei României pentru suma de lei 314.232, bani 80, cu procente de 10 la sută pe an, obligându-se D. Zaharia ca îndată ce drepturile de gagist se vor recunosce Băncei României față cu sindicatul ex- pusului faliment de către justiție, va plăti Băncei României expusa sumă cu dobânda prevăzută. 3. Prin actul înscris la No. 17 din 1879, D. Zaharia Mavromute se împru- mută pe termen de 50 ani cu suma de lei 7o0.000 de la prima societate de cre- dit funciar român din Bucuresci, garan- tând p“ntru expusul împrumut cu mo- șia Mândra-Slobo^ia numită în vechime și CLtro, cu tdte trupurile și denumirile ei, situată tn comuna Mândra, plasa Călmățuiiî, județul Teleorman, pe mar- ginea cărui act s’aâ vâ^ut următdrele observațiun!: a. Se constată că prin jurnalul aces- tui tribunal cu No. 3 682 din 28 Iunie curent, s’a ordonat radiarea actelor de ipotecă înscrise la acest tribunal sub No. 34 din 1870 și 1 din 1874 și s’a ra- diat 1879, lene 28. 5 Se constată că prin jurnalul aces- tui tribunal No. 3.809 din 10 Iulie 1879 s’a șters cu desăvârșire actul de ipotecă înscris în registrul de inscripțiunl al acestui tribunal la No. 3 din 1868,1879, Iulie 12. c. Se constată că prin jurnalul tribu- nalului local 3.807 din 1879, s’a șters cu desăvârșire și fără nici o reservă ac- tele ipotecare înscrise în registrele de inscripțiunl ale acestui trib anal la No. 7 din 1866 și 3 din 1867, și ipoteca de 3.000 galbeni Înscrisă la No. 21 din 1877, 12 Iulie 1879. d Prin afiptul cu No. 8.642 din 17 Februarie 1882, imobilul coprins în a- cest act s’a pus îu vînjare dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci, Februarie 1882. e. Prin afiptul No. 9.671 din 1884 s’a pus în vintre moșia ipotecată prin a- cest act pentru 13 Octombre dupe cere- rea societăței. f. Prin afiptul No. 4.488 din 1885 s’a pus în vînjare pentru (jiua de 31 Au- gust 1885 imobilul coprins în acest act dupe cererea primei societăți de credit funciar româu din Bucuresci. Se face dar cunoscut în general că a- căstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal tn (jiua de 21 Octombre 1887, orele 11 dimineța; având în ve- dere câ toți acei cari ar pretinde veri-nn drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiâ, ipotecă s^â v^ri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de (jiua fixată pentru licitațiune, spre a’și areta pr t-nțiunile; căci în cas contrariâ virl- cecereri se vor ivi nu sa vor considera. No. 6.753. 1887, Iulie 4. — D. Nae Constautiaescn, de profesiune rentier, domiciliat în comuna Bucuresci, suburbia Mântuleasa, calea Moșilor No. ’22, p«nt u suma de 1.200 sfanți austriac! saâ lei noui 1.020 capete, plus procente și cheltueli, ce are al- a îu vir- tutea sentinței tribunalului Ilfov, secția III civilo-corecțională, cu No. 207 din 1886, învestită cu titlul executorii, a căi ei coprindere este cea următdre: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnejeâ și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Tribunalul Ilfov, secția III civilo-c rec- țională Sentința No. 207 Ședința de la 24 Septembre 1886. Tribunalul compus din D. A. Atana- sovicl, președinte, ocupat cu alte lucrări; D. St. Christu, membru; D. V. D. Voreas, supleant. D. N Constantini seu, cu petiția în- registrată la No. 1.240 diu 1886 a cerut chemarea în judecati a D-lor Sița Con- stantinescu, Frusina Constantinescu, Hristea Constantinescu și Ghiță Con- stat» tinescu, ca, în calitate de moșteni- tori ai deci datului Dinu Gh orgh', să fie obligați la plata sumei de 1.200 sfanți austriac! saâ lei noui 1.020, ca dobânda legală și cheltueli de judecată; în urma acestei cereri s’a sorocit înfăți- șarea părților peuttu (jiua de 1 Aprilie, când, prin jurnalul No. 1.786 din 1886, s’a admis chemarea la interogatoriâ și s'a amanet afacerea p ntru 24 Septem- bre curent; astăzi, jiua sorocită pentru cercttire, La apelul nominal aâ răspuns recla- mantul N. Constantinescu și intimatele Sița Constantinescu și FrusiuaConstan- tinescu, absintând Ghiță Constantinescu și Christache Constantinescu. Procedura fiind îndeplinită s’a luat causa în cercetare, dându-se lectură ce- rere! introducțiuneiși celor-l-alte lucrări din dosar. Reclamantul cere admiterea reclama- țiunei și cheltueli. Intimatele presinta recunosc debitul. Tribunalul, Asupra acțiune! intentată de D. N. Constantiuescu contra D-lor Sița Con- stantiuescu, Frusina Constantinescu, Ghiță Coostantiuescu șiChr stache Con- stantinescu; Avend în vedere susținerile părților presinte; Având în vedere că obiectul acțiunel consistă în cererea reclamantului de a fi obligați intimațil, în calitate de moș- tenitori ai decedatului Dinu Gheorghe, la plata sumei de 1.200 sfanți austriac! saâ Li noui 1.020; Având în vedere că intimatele presinte Sița Constantinescu și Frusina Constan- tinescu, prin mărturisirea făcută în in- stanță, recunosc dtb.tul pretins de re- clamant; Avâud în vedere că intimațil Ghiță Constantinescu și Christache Coustanti- uescu, citați în regulă,nu s’aâ presintat astăij! îu instanță spre a răspunde la interogatoriâ, ast-fel considerâudu-se faptul ca mărturisit în contra lor; Având în vedere art. 1.169, 1.206 din colul civil și 234 din pr. civilă; Pentru aceste motive, în numele legei, hotărăsce: Admite reclamațiunea lui Nae Con- stantinesm contra D-lor Sița Constan- tinesen și FrusinaConstantinescu, Ghiță Constantinescu și Christache Constanti- nescu, moștenitori al decedatului Dinu Gheorghe, și condamnă pe intimați! să plătescă reclamau tulul 1.200 sfanți austriacl saâ lei noui 1.020, cu procente L gale de Ia intentarea acțiunel, 3 Fe- bruarie 1886, până la achitare, plus 60 lei cheltueli de j .decată. Sentința se pronunță cu apel, con- form legei. Dată și cititi tn ședință publică aoa fixată pentrn licitație, spre a ’și pretențiunile; căci Incaș contrariâ veri-ce cereri se vor ivi nu se vor con- sidera. No. 6.699. 1887, Iulie 2. —D. Maior Constantin Odobescu, de profesie militar, domiciliat tn comuna Bucuresci, strada Fântâniei No. 12, su- burbia Manea-B utaru, pentru suma de lei 111.500 capete, plus procente și chel- tuell, ce are a lua tn virtutea actului de ipotecă Înscris de acestă secție la No. 128 din 1869, Investit cu tiitlul e- xecutorifi, a cărui coprindere este cea următore: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Act de ipotecă La neapăratele mele trebuințe venin- dn-'mi In ajutor fratele mefi, D. căpitan Constantin Odobescu, In mai multe rânduri prin avansuri de bani și cbiar prin angagiarea averei sale pentru mai multe sume cari se urcă la un total de lei noui 195.000, m’am Învoit cu D-lni a ’i constitui ipotecă pentru acea sumă moșia Zurbaoa, din județul Ilfov, adică partea ce mi se cuvine mie ca moștenire de la repausatul mefi părinte, general loan Odobescu, și asupra cărei moșii muma mea, D-na Ecaterina Odobescu, are dreptul de crisis. Acestă ipotecă se face acum pe ter- men de 5 ani fără dobândă, iar la expi- rarea termenului neplătind tfi banii, i- poteca se va prelungi, rămânând tot fără dobândă pe câtă vreme va fi In via- ță mama mea, căreia va rămâne nea- tăcat In tot-d’a-una și In ori-ce cas dreptul de usufruct asupra acestei mo- șiei, iar dupe ce se va Întâmpla să Înce- teze D-ei din viață va servi drept do- bândă acestei totale sume până la răfu- irea datoriei, partea ce mi se va cuveni mie ori cât va fi din venitul moșiei, a- tunci Insă dar numai atunci fratele mefi va putea, daca va voi să pună in vîn- ^are drept formele legale, $isa mea par- te de moșie spre a se despăgubi, daca cum-va nn vom putea face altă Învoială de Împărțire a ^isei moșii. Acestă ipotecă se face cu consimți- mântul mamei mele dat sub condițiunea expusă mai sus stipulată, de a se res- pecta Intru tăte pe cât va trăi, dreptu- rile depline de usufuctură. ’Mi reserv tot-d’o-dată dreptul de a putea plăti în ori-ce timp acăstă dato- rie și parțial, degsjâudu-se ipoteca împrumutare de la D. maior Mihail Rastti pe termen de un an, socotit de astăgl fără dobândă și cu primă ipo- tecă moș:a m°a Lunca-Mare, din jude- țul BnzSiî, plaiul Buzâă, în întindere ca 543 pogdne, cu tdte trupurile și numi- rile ei, înclinate pădurile și îmbunătăți- rile aflate pe dânsele, ast-fel dupe cum stăpânesc eâ astigl, fără a popri nimic dintr'âusele sah a reservă vre-un drept asuprâ-mi. Dacă dar la 7 D icembre 1873, nu voii fi următor cn înapoierea arStaților ani tot în napoleoni de aur, liber să fie D. maior a cere fără juiecată vîngarea mo- șiei prin licitație, care se va urma aci în Bucuresci, iar nu la tribunalul Buzăâ, și din prețul ce va resulta să se de- spăgubăscă D. maior Rastti de arâtațil napoleoni de 750, cu dobânda lor de 15 la sută pe an, de la 7 Decembre 1873 până tn giua în cate D-lul ’și va primi banii, iar nu numai până la depunerea prețului în casa de consemnațiunl, de iote cheltuelile de urmărire, plus de lei nonl 1.00 » drept străgăniri. De o-dată cn actul de față, am predat și documentele imobilului până la achitarea acestei creanțe, ’mi aleg domiciliul în B u- cnrescl, culdrea Galbenă, strada Mercur No. 6, unde mi se vor trimite ori ce acte de procedură la cas de vîngare forțată a imobilului, de voiâ face recurs contra vîngărei efectuată să nu mi se țină în semă nici chiar rând s’ar constata că a urmat călcarea legei, și va putea cere învestirea acestui act cu formula exe cutorie îndată dupe iscripțiunea lui. C. Păltineanu. 7 Decembre 1872 Bucuresci Proces-verbal No. 4.410—1872, Decembre 21 D Costache Păltineanu, cu petiția înregistrată la No. 11,736, depune acest act cn care se împrumută de la D. ma- ior Mihail Bastti cu suma de 750 u po- leoni de aur pe termen de un ■ ără dobândă, ipotecând sp-e asigurare mo- șia sa numită Lunca-Mare, din plaiul Buzââ, acest județ. în întindere de 453 pogdne cu tdte tropurile și numirile el înclinate pădurile și îmbunătâțirele a - flate pe dânsa, ast-fel dupe cum o stâ- pânesce și D sa fără a’și popri nimic dintr’ânsele saâ a ’și reservă veri-un drept asupră-k și cu condiție că dacă la 7Decembe 1873 nu va răspunde banii D-lui Mihail Bastti, să fie volnic, fără judecată, a cere vingana menționatului imobil prin tribunalul Ilfov, secția III, plătind și dobânda de atunci câte 15 la sută pe an, și o amendă de 1 000 lei noul și cheltuelile ce se va urma, și tn cas de a face recurs tn casație să nu ise țină tn sămă nici chiar legal de ar fi, și spre mai bună siguranță să se învestăscă acest act tot acum și cu formula execu- torie, cerând legalisarea lui. S afi presintat înaintea tribunaluluj la 14 Decembre debitorul și creditorul, 1972 MONITORUL OFICIAL 14 Iulie 1887 represintat prin D. Stavri Gisdeanu, au- torisat cu procură legalisalâ de comisia colârei de Verde la No. 1.235 din 1872, declarând mulțumirea lor de coprinderea acestui act, făcută cu liberul D-lor con- simțimânt și că semnăturile din acest act sunt proprii ale D-lor, și prin jur- nalnl No. 4.248 din 1872, din aceeaș? ^i, s’a încuviințat cercetarea opiselor de inscripțiunl șitranscripțiunf, cumșipre- sentarea titlurilor de proprietate. Tribunalul, având în vedere cererea de legalisare făcută de D. C. Păltineanu; Având în vedere declarațiunile păr- ților contractante că se mulțumesc de coprinderea actului fiind făcut din libe- rul D-lor consimțimânt și că semnătu- rile din el sunt propiil ale D-lor; Având în vedere raportul D-lui mem- brn supleant că în asistența grefierului cercetând opisele de inscripțiunl și tran- scripțiunl, conform art. 726 pr. civilă, a găsit numele D-lul C. Păltineanu rela- tiv la moșia Lunca-Mare ce o constitue ipotecă, s’a găsit afectată la acestă îm- pregiurare, anume: 1. Costarbe Păltineanu garant către Stat pentru Leibu Friedman cu moșia Paltini ni și altele, 1860, Decembre 21, adresa tribunalului primită Ia No. 9.050, dosarul No. 8 din 1860; 2. Idem garant pentru Petrache Pâl- tineanu pentru lei 30.620, Martie 12— 1863, No. 511 al jurnalului, dosarul No. 1.122 din 1862; 3. Costache Păltineanu garant la mi- nisterul de resbel cu moșia Lunca-Mare No. 3.069 a registrului și 366 din 1869, dosarul No. 918 din 1862; 4. Idem aprețuită în moșia Lunca- Mare spre a se servi ca garanție către Stat pentru arenei și antreprise, jurna- lul No. 2.335 din 1869, dosarul No. 918 din .868; Având tn vedere că în ceea ce privesce împregiurarea de la No. 1 cercetându se dosarul respectiv nu s’afi vă^ut relativ la imobilul ce se ipotecăză asts^¹; Având în vedere că pentru cea a duoa împregiurare de și se vede afectată nu- mele D-lui C. Păltineanu pentru Pe- trache Păltineanu și opisile de popriri, însă dupe observarea jurnalului respec- tiv se vede relativ la suma de lei 30.602 cuveniți Statului pedtru moșia Amaro, ca arenda încuviințându-se prin acel jurnal sechestrarea moștenitorilor lui Petrache Păltineanu; Având în vedere câ cercetându-se do- sarul No. 918 din 1868 relativ la îm- pregiurările de la No. 3 și 4, să vede ac- tul original depus în tribunal neusând de ipoteca constituită atunci; Câ ast-fel imobilul ce să constitue as- t:ipotecă nu se vede afectat la nici o împregiurare legală popritâre; Avend în vedere că pentru proprieta- tea menționatului imobil D. Costache Păltineanu a înfățișat ca titlu următo- rul act: 1. Actul de împărțeală făcut de frați Paitineanu, moștenitorii lui loan Palti- neanu, din care resultă că partea Iul Costache Paitineanu pe lângă altă avere i se cuvine și 443 pogdne din Lunca- Mare, 1861, Noembre 26, act semnat de I. Păltineanu prin care declară că pen- tru mai multe daraveri a trecut către fratele săfi C. Păltineanu 100 pogdne din moșia din Rîuri ce este alături cu moșia Lunca-Mare cuvenită D-lui C. Păl- tineanu, ce o are și D-sa clironomie de la unchiul șefi Slăniceaiu; Că ast-fel D-sa a’și pioba dreptul de proprietate asupra a 543 pogdne din Lunca-Mare ce Ie constitue astăzi ipo- teca ; Având în vedere că pentru taxele tim- brului proporțional de înregistrare sunt răspunse dupe cum se constată și prin jurnalul No. 4.248; Având în vedere șidisposițiunile art. 1.781, 1.801, 1.802 și 1.803 coi. civil și 725 pr. civilă, în unire cu D. procuror, Legalizezi acest act depus în limitele convențiunei din el, având puterea lui legală. I. Pretor, I. Dedulescu. p. G.efier, C. Gr. Mar dări. Acest act de împrumutare s’a înscris în registrul special de la grefa tribuna- lului Buzefi la fila No. 74 pe anul 1872, și s’a liberat în primirea părței în drept spre a usa de el. Pentru t6tâ credința am subsemnat efi, grefierul tribunalului, a^ la 23 No- embre 1872. Anul 1872, Decembre 23, No. 91. Grefier, Gr. C. Mat dări. NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Domn al României, La toți de față și viitori, sănătate: Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute presintul act, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire ; și spre cre- dință s’a semnat de noi complectul tri- bunalului Buzăfi. 1874, Iulie 29, Buzăfi. I. Dimitrescu, C. loan. p. Grefier, C. Gr. Dăjescu. România Grefa tribunalului Buzău Subsemnatul, grefier, atest că presin- tul act de ipotecă s’a învestit cu for- mula executorie și s’a liberat părței în drept prin subscriere în condică. p. Grefier, C. Gr. Băjescu. No. 107. — 1874, Iulie 29, Buzăfi S’a plătit dobânda acestor 750 na- poleoni până la 7 Iunie 1876. V. G. Porumbaru. 20 Octombre 1875 s. n., Bucuresci. Act de subrogație Prin care declar că am subrogat pe D-na Olga Bartsch în tdte drepturile ce am păstrat până acum în actul de crean- ță înscris de tribunalul Buzăfi la No. 94 din 1872, prin care D. Constantin Păl- tineanu datorăză napoleoni 750 cu ipo- teca moșia Lunca-Mare, din județul Buzefi, plaiul Buzăfi, și fiind-că am pri- mit de la D-na Bartsch banii ce mi se cuvine, de acea am predat și efi D sale pe lângă actul de față și acela al crean- ței cu documentul imobilului. M Pustii. 22 Noembre 1873, Bucuresci. Tribunalul Ilfov secția III No. 4.816. — 1873, Noembre 22 S’afi presintat înaintea tribunalului D. M. Rastti și, dupe ce i s’afi citit acest act depus cu petiția registrată sub No. 16.107 din 1873, a declarat că este făcut de D-lui, sub-semnat prin propria D-lul semnătură. Tribunalul, In fața acestor declarațiuni și în basa art. 1.171 din codul civil, dă autentici- tetea legală acestui act. G. Bagdat. p. Grefier, I. I, Petrescu. No. 931 al condicei, 1873, Noembre 23. A cerut punerea în vîndare prin lici- tație amoșiei Lunca-Mare ce aparține de comuna Nehoiașu din plaiul Buzăfi, județul Buzăfi, cu tote trupurile și nu- mirile ei înclinate, păduri și îmbunătă- țiri aflate pe dânsa, averea defunctului O. Paitineanu, al cărui moștenitor este D. loan C. Paitineanu, de profesie pro- pietar, domiciliat în comuna Bucuresci, suburbia și strada Popa-Tatu No. 66. Având în vedere că acestă secție, prin jurnalul încheiat sub No. 1.996 din 1887, a încuviințat vîndarea menționatei mo- șii și anume: Moșia Lunca Mare ce aparține de co- muna Nehoiașu din plaiul Buzăfi, jude- țul Buzăfi, în întindere aproximativă ca 543 pogâne, cu tote trupurile și numi- rile ei înclinate și cari se compun din : ca 50 pogone locuri arătură, ca 60 po- gâne fânăță, ca 30 pogâne islaz, iar res- tul pădure în etate ca de 20 ani. Se învecinesce Ia răsărit cu cătunul Stănila și proprietatea locuitorilor Bl- dărlogeni, la apus cu apa Buzăului, Ia mia^ă-nâpte cu locuitorii Nehoișani și Gârboeni, împroprietăriți dupe legea ru- rală, iar Ia mia^ă-nfiptetot cu locuitorii Bâdărlogeni; îmbunătățiri peacăstă mo- șie nu există. 1W8 H faMSȘ? _________________ Asupra acestei moșii s'afi mai găsit și următdrele sarcines 1. Prin actul înscris la No. 26 din 1881, Olga C. Paltineanu ia inscripțiune în moșia Lunca*Mare și Stănila, averea lui C. Paltineanu, pentru galbeni 2.000. 2. In anul 1883, prin actul înscris la No. 64, I6n C. Păltineanu ipotecă către Olga C. Păltineanu parte de moșie ce are în hotarul Basca, Rusili și Stănila pentru lei 12.000. 3. In anul 1885, I. C. Păltineanu ipo- tecă către Ruse Nicolaide moșia Lunca- Mare pentru lei 10.000. 4. In anul 1886, I. C. Păltineanu, prin declarația autentificată la No. 115'con- vine cu locuitorii Dinu Crăciun Stroe și alții a le vinde proprietatea Lunca- Mare cu lei 40.000. Se face dar cunoscut în general că a- ceată licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în giua de 28 Noembre 1887, orele 11 dimineța; având în vede- re că toți aceia cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegifi, ipoteca safi ori-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de gioa fixata pentru licitație, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contra- rifi veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 7.084. 1887, Iulie 13. Corpul portăreilor tribunalului Roman Conform autorisațiunei dată de D. președinte al tribunalului Roman, prin încheierea din 7 Maifi 1887, aposată pe referatul D-lui grefier al acestui tribu- nal, înregistrat la No. 3 765 din 1887 la 26 Iulie 1887, orele 10 diminăța, ur- mând a se vinde în piața din fața Pala- tului administrativ din acest oraș Ro- man, un număr corpuri delicte afi te în depositul acestui tribunal; se publică prin acesta spre cunoscință coucurenți- lor amatori ale cumpăra ca, tn citata gi și oră, să se presinte la locul arătat mai sus, unde, în asistența D-lni jude su- pleant și a grefierului, urmeză a se ține licitația și fac adjudecația cu bani tn numerarifi. No. 171. 1887, Iulie 4. CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția comercială In virtutea art. 236 din codul comer- cial, sunt invitați creditorii falimentu- lui Samoil Franc ca, tn termen de 20 gile de la aparițiunea acesteia în Moni- torul oficial, să depue Ia sindicatul ace- stui faliment, originalele acte de creanță însoțite de copii dupe dfinsele spre a se avea în vedere la verificarea creanțelor. No. 6.320. ' 1887, Iulie 11. • monitorul oficial —D-lor Nisim L. Calef și Nisim M. Ca- lef, ale căror domiciliari sunt necunos- cute, văgând însoțita de mai jos copie dupe suplica dată tribunalului contra D-lor de către D. M. D. Algasi pentru pretenții, se cităză prin atesta una și singură chemare ca, în giua de 21 Sep- tembre 1887, orele 11a. m., să se pre- sinte la acest tribunal spre înfățișare ; contrarifi se vor judeca în lipsă, conform art. 33 din procedura comercială. No. 6.258. 1887, Iulie 10. Petiția D-lul M. D. Algasi către D. preșe- dinte al tribunalului Ilfov , secția civilo-oomer* oială. Domnule președinte, Cu duoă bilete la ordine subscrise de D. Nisim L. Calef am] a lua suma de lei noul 705, dupe mărfuri ce a târguit din timpul când avea prăvălie de manufac- tură în Calafat și Plenița, tn asociațiu- ne cu Nisim M. Calef; în anul 1884, August 13, tovărășia dintre dânșii se desființez», prăvălia trece asupra lui Nisim M. Calef, și prin actul de desfa- cere Nisim L. Calef cu ob’igaținnea de a plăti datoriele prăvălielor, cu bilete la ordine issălite de Nisim L. Calef; a- ceste bilete la ordine expirând, m’am a- dresat pentru plata lor lui Nisim M. Ca- lef care refusă. Vă rog dar respectuos, să bine-voiți a dispune citarea lor de ur- gență prin Monitorul oficial spre a fi so- lidaricesce obligați la plata sumei de mai sus, cu dobândă și cheltueli. Primiți, vă rog, asigurarea conside- rațiunei mele. M. D. Algasi, prin procurator A. Măr- culescu. Tribunalul Ilfov, secția I civilo- coreoțională D. Teodor Varlam, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat pnn acâsta ca, în gica de 7 Septembre 1887, orele 11 di- mineța, să se presente înaintea acestni tribunal spre înfățișare în proces cu soția sa, Carolina Varlam, pentru di- vorț; contrarifi se va judeca în lipsă , contorm legei. No. 11.670. 1887, Iulie 2. — D. Nicolae Gheorghe, cu domici- liul necunoscut, se cităză prin acesta ca, în giua de 7 Septembre 1887, orele 11 diminăța, să vie la acest tribunal] spre înfățișare în proces cu Lina Nicolae pentru divorț; nefiind următor se va judeca prosesul în lipsă, conform legei. No. 11.905. 1887, Iulie 7. Tribunalul Ilfov, secția II civilo- corecțională. D-na Cătălină Cimpoeru, cu domiciliul necunoscut, se citeză prin acesta ca, în | giua de 21 Septembre 1887, orele 11 di- minăța, să vie la acest tribunal spre în- fățișare în proces cu soțul săfi pentru divorț; nefiind următdre se va judeca procesul în lipsă, conform legei. No. 9.977. 1887, Iulie 7. Tribunalul Ilfov, secția IV civilo- corecțională D. Tudor Gavrilă, fiul decedatului Gavrilă Ion Ureu, cu domiciliul necu- noscut, se cităză prin acăsta ca, în giua de 10 Septembre 1887, orele 11 dimi- neța, să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în proces cu D-na Anica Bucur Ion Ursu și alții pentru pretenții; contrarifi procesul seva judeca în lipsă, conform legei. No. 9.353. 1887, Iulie 9. — D. lancu Petrescu Lăpușneanu, cu domicilinl necunoscut, este citat să se presinte la acest tribunal în giua 28 Sep- tembre 1887, orele 11 dimineța, spre a se cerceta în procesul intentat contră’! de soția sa, Teodora I. Lăpușneanu, pen- tru divorț; cunoscând că la neurmare se va procede conform legei. No. 9.223. 1887, Iulie 8. Tribunalul Iași, secția I D. David Konfeld, domiciliat în stră- inătate, în virtutea art. 75 din pr. civilă, este citat a se presintă, în personă safi prin procurator admis de lege, înaintea acestui tribunal la 21 Septembre 1887, orele 11 din gi, când urmeză a se judeca oposiția făcută de Solomon Konfeld re- lativ la urmărirea ce i se face de soția sa, Șarlota Konfeld, pentru alimente la cari este condemnat prin sentința cu No. 20 din 1887, și pentru care s’a aplicat sechestru pe averea lui Solomon Kon- feld, în pretenția Șarlotel Konfeld, ca fiind averea D-sale, adncându-șl atunci și probele ce va fi având ; la neurmare procesul va fi căutat în lipsa sa, con- form legei. No. 1.505. 1887, Iulie 3. Tribunalul Brăila D-lor Dick et Paee din L ondra Corn- hill, conform jurnalului tribunalului cu No. 3.968 din 1887, prin care s’afi apli- cat disposițiunile art. 151 din procedu- ra civilă, sunt citați ca, în giua de 22 Septembre 1887, orele 10 a. m., să vină la acest tribunal spre înfățișare cu D. A. Embericos pentru pagubă; cunos- când câ nefiind următori se vor judeca în lipsă, conform legei, fără drept de o- posiție. No. 9.542. 1887, Iulie 9. — D. T. Norie, căpitanul vaporului ,Homer“, fost cu domiciliul în acest va- por, iar acum necunoscut, conform jur- nalului tribunalului No. 3.968 din 1887, 1(174 MONITORUL OFICIAL 14 Iulie 1887 ] n care s’afi aplicat disposițiunile art. i -1 din pr. civ., este citat cb,Îu «jiua de 22 Septembre 1887, orele 10 dimineța, să nâ la acest tribunal spre înfățiș tre cu b. A.Embericcspentrn psgubâ; con- trarifi se va judeca tn lip să, conform legei, iără drept de opf siție. No. 9.544. 1887, Iulie 9. — D. Gherasim S. Galiațato, cu do- miciliul actualmente in Corfu safi tn Vâri, comuna Asu-C- fa'onia, teritoriul Greciei, conform jurnalului tribunalu- lui No. 3.971 din 1887, se citeză prin a- căsta ca, tn ijiua de 1 Octombre 1887, orele 10 dimineța, să vină la acest tribu- spre a se Înfățișa cu D lor Dimitrie, Gherasim și Nicoli frsț I Galiațato, In proces pentru bani; cunoscând că nefi- ind următor se va judeca procesul in lipsă, conform legei. No. 9.551. 1887, Iulie 9. Tribunalul Covurluiii, secția II D na Anastasia Diogma, din Atena (Grecia), este citată prin acesta, cn pro- bele ce va fi avârd, ca, tn ^iua de 9 Oc- tombre 1887, orele 10 dimineța, să vie la acest tribunal spre înfățișare cu D-na Tudosia Dima pentru avere ; contrariâ se vor face cele legale tn lipsă. No. 2.412. 1887, Iulie 6. — D. Costi Diogma, din Atena (Gre- cia), pentru a da autorisație soției sale, este citat printr’acesta ca, tn ^ina de 9 Octombre 1887, orele 10 dimirăța, să vină la acest tribunal când urmeză a se judeca procesul reclamat de Tudosia Dima pentru avere; contrariâ se va ju- deca în lipsă, conform legei. 1 . ^.413. 1887, Iulie 6. Tribunalul Ialomița D. Tache Nițu Poeoaru, fost cu domi- ciliul n comuna Poiana, iar acum ne- cunoscut, tn basa jurnalului No. 2.791 din 1887, se citeză prin aclsta una și singură chemare ca, tn ^iua de 5 Sep- tembre 1887, orele 10 a. m., să vină la acest tribunal spre Înfățișare cu D-na Auica Alexandru Tudor In procesul ce a intentat pentru revendice rea a 5 stânjeni moșie, fiind preparat și de actele nec< sare tn causă ; contrariâ se va n sol- vă procesul tn lipsă, conform legei. No. 8 884. 1887, Iulie 8. Tribunalul Prahova, secția II ' D. Constantin C. Comăneanu,din Bu- cure soi, calea Victoriei, vis-ă-vis de bi- serica Crețulescu, actualmente tn străi- nătate, este citat ca, tn ^iua de 29 Sep- tembre 1887, orele 10 dimineța, să vie la acest tribunal spre Înfățișare in pro- cesul redeschis de D. Panait D. Cantile, proprietarul moșiei Bleajoi, fostă pro- prietate a S-tei monastiii Mislea, pen- tru confirmarea hotărniciei expusei mo- șii despre vecinătatea cu moșia Bleajoi, fostă proprietate a schitului Mitropo- liei; iar actualmente a D-lni Comănea- nu, extractul cărței de hotărnicie a nu- mitei moșii s’a comunicat S-tei Mitro- polii, fostă proprietară pe lângă citația No. 7.264 dm 10 Noembre 1861; con- trariâ procesul se va resolva in lipsă. No. 10.221. 1887, Iulie 3. Tribunalul Teleorman D. Tudorache D. Olaru, cu domiciliul necunoscut, se citeză prin acesta ca, în țliua de 8 Octombre 1887, orele 10 dimi- neța să se presinte la acest tribunal spre înfățișare cu soția sa Anghelina, in pro- cesul intentat contră’I pentru divorț; contraria se va judeca in lipsă, conform g«l. No. 12.732. 1887, Iulie 1. Tribunalul Vlașca Frați DavidovicI, cu domiciliul necu- r ascut, vânând coprinderea anexatei co- pii dupe acțiune, sunt citați prin acăsta ca, la 3 Septembre 1887, orele 10 dimi- neța, să vie la acest tribunal spre înfă- țișare în proces cu N. Câmineșteanu, pentru bani; cunoscând că de nu vor fi următori procesul se va judeca în lipsă, conform legei. No. 10 375. 1887, Iulie 9. Petiția D-lul N- Cămineșteanu către D. preșe- dinte al t) ibunalulul Vlașca. Domnule președinte. Suma de lei 3.000, cu poliță prote- stată și cu data 1884, Noembre 5, sem- nată de Zilberman pentru frați Davido- vici, am a lua de la D-lor frați Davido- vicI, cu domiciliul necunoscut, dar foști în Giurgiu, probă actele pe cari am o- ndre ale anexa, și da 6re-ce numiții frați DavidovicI, nu aiî fost consecinți a ’mi achita; vă rog, bine-voiți a ’i cita în judecată atât pe frați DavidovicI cum și pe I. Zilberman, spre a se vedea obli- gați la plata banilor cn dobândă de la protest și până la achitare, cer și chel- tueli de judecată, și de 6re-ce numiții nn aâ domiciliul cunoscut, să se citcza prin Monitorul oficial conform legei. Anexez o cdlă de 25 lei. Cu stimă, N. Câmineșteanu, prin advocat, P. Ca- loianu, din orașul Giurgiu. — D. I. Zilberman, cu domiciliul ne- cunoscut, văzând coprinderea anexatei copii dupe acțiune, se ciUză prin acesta ca în ^iua de 3 Septembre 1887, orele 10 dimineța, să vie la acest tribunal spre înfățișare In proces cu N. Câmineșteanu, pentru bani; cunoscând că nefiind urmă- tor procesul se va judeca în lipsă, con- form legei. No. 10.377. 1887, Iulie 9. Petiția D-lul N. Cămineșteano către D. pre. ședințe al tribunalului Vlașca. Domnule președinte, Suma de lei 3 000, cu poliță prote- stată și cu data 1884, Noembre 5, sem- nată de Zilbermm pentru frați Davido- vicI, am a lua de la D-lor frați Davido- vicI, cu domiciliul necunoscut, dar foști în Giurgiu, probă actele pe cari am o- nore ale anexa, și de dre-ce numiții frați DavidovicI nu afi fost consecinți a ’mi achita; vă rog, bine-voiți a ’l cita tn ju- decată atât pe frați DavidovicI cum și pe I. Zilberman, spre a se vedea obli- gați la plata banilor cu dobândă de la protest și până la achitare, cer și chel- tueli de judecat, și de dre-ce numiții nu au domiciliul cunoscut, să se citeze pi in Monitorul oficial conform legei. Amxtz o cdlă de 25 lei. Ca stimă, N. Câmineșteanu, prin advocat, P. Ca- loianu, din orașul Giurgiu. Judecătoria ocolului I din Bucuresci In basa art. 65 din legea judecători- elor de ocole, se citdză părțile litigante spre înfățișare, pentru ^ica de 15 Sep- tembre 1887,orele 10 și jumătate a. m., preparați cu ori-ce acte. 1887, Iulie 9. Petiția D-lul B. lacovescu către D. judecă- tor al ocolului I din Bucurerscl. Domnule judecător, Cu un bilet la ordinul D-lui Const. Gebauer și transmisă subsemnatului, da- tat 23 Iulie 1882, și expirat de plată la 30 Septembre 1882, D. M. V. Tomescu ’mi debitdză suma de lei 1.200, și fiind- că până în presint D sa nu ’mi a achitat încă acestă sumă, vă rog să bine-voiți a dispune chemare a numitului înaintea D-vdstră prin Monitorul oficial, căci dupe cum se constată din alăturatul cer- tificat al prefecturei poliției capitalei cu No. 10 657, D-sa nu se află domici- liat în Capitală, și prin cartea de jude- cată ce veți pronunța să’l condemnați la plata sumei de lei 1.200, cu dobândă, cheltueli de judecată, timbre și cele de urmărire. Tot-d’o-dată ve mai rog să bine-voiți a dispune ca ori-ce citații, comunicări de cărți, etc., i ă se facă prin Monitorul oficial, (bligându mă a plăti taxele le- g»Ie: Primiți, asigurarea considerației mele. B. lacovescu, strada Carol I No. 23. Judecătoria ocolului Buzeă D. Ion Popescu, cu domiciliul necu- 14 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL noscut, este citat prin acesta a se pre- sinta la acăstă judecătorie, în c. creditului mobiliar 250 , . , română (Schuld- , română de oonetruc. 250 , „ Versohreibung). . . . Acțiunile băncei .Pre- 100 , Obligațiuni de Stat ale vederea11 ...... 200 „ , 1014---1005 căilor ferate române . 1 Apr.---1 Octom Prima societate de rea- 1 23ii/, Obligațiuni de Stat ro- l Apr.---1 Octom sigurare România . . 1 103.102 mâne (convertire ru- 1 Ian.---1 Iulie Asț. soc. basalt artificial Dividend | 1 1 1 1 1 1 i । 1 1 1 C --- rale) ........ 1 Maiâ---1 Noem SCHIMB 1 împrumutul (Stern) . . 1 Apr.---1 Octom Londra ..... eek 1 „ (Openheim) 1 Ian.---1 Iulie „ .... 3 luni 1 --- , municipal 1 Ian.---1 Iulie Paris .....oek 1883 ........ 1 I»n.--1 Iulie „ ... .3 luni împrumutul municipal 1 Maiii---1 Noem. Frauoia.....oek 1884 ........ Tragerea .....3 luni MONETB împrumutul orațulul 1 Ian.---1 Iulie Viena......oek Galben austriac....... B ouresol (loturi) . . 1 Ian.---1 Iulie ......3 luni Imperial rusesc...... VALORITIVEBSE 1 Ian.---1 Iulie , ... nap. (scurt) Lira otomană........ Scrisuri funciare rurale 1 Maii---INoe. Berlin.....oek Biletele Bănoel naționale ... Idem urbane ..... ......3 luni Aur.......ISjo-fcO/o --- Idem orațulul Iași . Germania .... oek Fiorini de hârtie austriac) ... ~ Obligațiunile casei pen- „ ... 3 luni Rubla argint pe hârtie..... --- siunilor ...... Amsterdam . . 3 luni Petersburg . . 3 luni “ o o Belgia .... 3 luni © o o o ° o o e* .o o ^o. © o , .... (scurt) 0'0 o' o o o o o o ~ O o O o o o « Elveția .... 3 iunl | lO t© t- 00 4» . t- ■x? Italia .... 3 luni i BURSA DIN STRAI NETATE l’trlin Cursul 11 (23, Iulie 1887 curent trecut Napohon .......... 16.155 16.14 Renta români r mor tisa bilă . . . 94.40 94 30 Oblig, oăilc ferate române 6 °/0 . 106 --- 105.90 . , » . 5 % • 101.80 102.50 Impr.imnt.il danubian Oj penheim 107.20 107.21 Rublahârtiepc ban) gata .... 178.25 178 40 Schimb L< ndra, 3 luni..... 20.27 20.27 , P iris, 2 „ ..... 80.65 80.60 , Amsterdam...... 168.10 167.90 împrumutul municipal Bucuresci 94.25 93.90 Franefort 11 (23) Iulie 1887 Renta română amortisabită 5 °/0 94.25 Imprimeria Statalul Paris Cursul Cursul • 11 (23) Iulie 1887 curent trecut Rentă francesă 41/a°/0..... 109.35 109.20 Viena curent trecui Boulevard.......... Rentă română 5°/0...... --- --- 11 ^23) Iulie 1887 împrumutul elen din 1879 • . . 415 --- 412.50 . „ . 1881 . . . 342 - 345 --- Napolem .......... 9.97 9 99 Banca otomană........ 492 50 492.50 Galben ........... 591 5 94 Boulevard.......... --- Imperial........... 10.28 10.30 Datoria turcă......... 14.32', 14 27’j Lira luroesoă . . ....... 11.30 11 32 Losurl turcesol........ 32 --- 32.25 Argint oo: tra hârtie..... 100 --- 100 - Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 376 --- 375 - Rubl>> hârtie pe ban) gata . . . 11025 110 --- Schimb Londra la vedere . . . 25.23 25.23 Acțiunile creditului Anstalt . . 282.10 282 20 , Amsterdam 3 luni . . . 207.62 207.75 Rentă metalică........ 82.8u 82 70 „ Berlin........ 123.06 123.18 x hârtie....... . 81 40 81 40 Londra „ aur.......... 113.20 113 --- Consolidatele engleze..... 101nu 101ut6 Losurl turcesc! ........ 16.2b 16 0 Acțiunile Bănoel Bomâniel . . . 6 7? 6V, Schimb Londra la vedere . . . 126 10 126 30 25.40 25 40 B Paris......... 49 95 50 --- , Berlin........ 20.52 20.52 , Berlin........ 61.95 62 05 , Amsterdam...... 12.03 1203 , Amsterdam...... 104.10 104.65 Rcomntul ăo/e --- Director, N. T. Orășana