No. 77 UN EXEMPLAR: 25 BaNI Joi, 9 (21) Iulie 1887 ......— . ■" REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL muri ABONAMENTULUI IS REGATUL româniei-. 86 lei pe an; 20 lei pe O luni. ’Abcnamentele încep din anteia di & fle-c6reia lună. MÎEUL ABONAMENTULUI i'KIfTRD 8TBAINBTATB: 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștala. mUCAlIliMLK JUDICIARE SK MESO: PRETlUl. ANUNȚURILOR; lASERTlLXILE 31 MCUM8LK 38 IWK3C: 30 bani linia de 30 litere.--- A duoa înserare ți mal multe, 20 bani Ihia Or!-ce alte ucte introduse in ele DIRECȚIA MONITORULUI 81 IMPRIMERIEI STATULUI Citațiunile de hotărnicie. 60 b. linia. bp ylAtesc dc-j^bit cri si pnbHcațiunile. dupe lun^me. Bucures i. Bulevard ul-Independlnței * ^nbHcațiunhe primiHelO' gi oomir^telo;. 60 b. linia. S V M A K PARTE OFICIALA — Ministerul de interne: Prea nrtare de decret. Ministerul de resM : Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Ministerul de finance : P reseurtare de decret. Ministerul de justiție: Decret. Deoisinnl ministeriale. PARTK NEOFICIALA— Depeși telegrafice— Comunicare — Buletine meteorologice — Ex- punerea situațiunel județului Iași. Anunoiurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 8 Iulie MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 1.876 din 3 Iulie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Dr. N. G. Cherembach, medicul băilor din Sinaia, se numesce provisoriu în postul vacant de medic al urbei Sinaia, din județul Pra- hova. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 1.806 din 1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secret ar de Stat la departa- mentul de resbel, prin raportul No. 3 403, se înainteză la gradul de sub-locotenent în arma artileriei, pe ^iua de 1 Iulie 1887, elevii scolel de oficeri din al 2-lea an de studiu, cari au dobendit nota medie și au îndeplinit condițiunile decretului cu No. 1.983 din 27 Iunie 1884, dupe cum urmeză: Christescu Constantin, în regimen- tul 5 artilerie. Pietrariu Constantin, la scola specială de artilerie și genîă. Vasilescu Petre, în regimentul 5 ar- tilerie. Schina Albert, în regimentul 6 arti- lerie. Vasiliu Nicolae, în regimentul 1 arti- lerie. Cernățeanu Alexandru, la sc61a spe- cială de artilerie și geniu. Stefănescu Dumitru, în regimentul 7 artilerie. Nisipeanu loan, în regimentul 2 ar- tilerie. Periețeanu Eugeniu, la scola specială de artilerie și geniu. Gârleșteanu losef, la sc61a specială de artilerie și geniu. Albu losef, în regimentul 4 artilerie. Georgescu Teodor, la scola specială de artilerie și gemu. Tulea Constantin, în regimentul 3 ar- tilerie. Jitianu loan, în regimentul 3 artilerie. - Enescu Constantin, la sc61a specială de artilerie și geniu. Filostrat loan în regimentul 8 artilerie. Coslowschi Alexandru, la sc61a spe- cială de artilerie și geniii. Vărtănescu Constantin, la scdla spe- cială de artilerie și geniu Racoviță Dumitru, la scdla specială de artilerie și geniii. Drăgutescu loan, la scdla specia ă de artilerie și geniii. Arabol Scarlat, la scdla specială de artilerie și geniu. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No 1.556 din 30 Maiu 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul lucrărilor publice, prin raportul cu No 4 348, D. loan Negură, absolvent al scdlei de mine din Paris, fost inginer-di- rector al minei de la Bahna, se primesce în serviciul de poduri și șosele al Statului cu gradul de inginer ordinar clasa III. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 1.875 din 3 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance , prin raportul sub No. 25 775, D. Ion G. Hauliciu, fost con- trolor județian, este numit controlor al județului Tutova, în locul D-lul Ilie Suș- nea, trecut în altă funcțiune. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La tofl de față fi viitori, sănttate: Ve^end raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de jus- tiție cu No. 7.574; In virtutea prerogativei acordată NoS prin Constituțiune, Am decretat și decretăm: Art. I. Graciăm de restul închisorel ce au a mal suferi pe condamnațil din penitenciarul Slănic: Stratulat G. Manea, Marin A. Ne- grescu , Oprea Aldea, Ion Stan Chiru, Vasile Adam, Nicolae G. Ciuraru, Cos- tache I. Danciu, George T. Bacalu, Geor* ge FI. Văleanu și Nicu David. Art. II. Reducem pedepsă condamna- ților din același penitenciar, acestora și anume, lui: Dumitru G. Ciobotariu, 3 ani. Niță N. Bădeanu, 2 ani. Stancu Pădureanu, 4 anL Nicolae Hristea, 1 an. 1880 MONITORUL OFÎCUi § Iulie 188? Tănase Irimia, i an. Ion Stan Țârlea, i an. Postolache lonașcu, 2 ani. George Melciu, 2 ani. George Tudor Preda, 3 ani. Ion G. Rotariu. 1 an. Dumitru I Buda, 3 ani. Tudor Radu, 3 ani. Chiri ă Gheorghe, 2 ani. Antonache Ilie, 2 ani. Ion Poede, 1 an. Mihalache D. Oprea, 2 ani. Nicolae S. Nedelcu, 2 ani. Spiru Columbi, 5 ani. Șmil Bernovicî, 1 an. Ghiță Ștefănescu, 3 ani. Art. III. Comutăm osânda de pe viață la câte 20 ani muncă silnică, calculați de la data hotărîrilor definitive, condamna- ților din același penitenciar și anume: Constantin Canpeanu, loan G. Croi- toru. Ștefan Tăcu, Radu lord. Gotea, George A. Ungureanu , George Nico- lae, Stancu Mihaiu, Stoian G. Lăutaru, Grigore Mincu, Lazăr SabovicI, Nicolae R. Burdulea, Toader V. Grigoraș, Ion Nistor, George Dumbrava, lordache P. Boiangiu, lordache Mihăilă, Sandulache Stoica, Neagu D. Cărjan , Petrache G. Stanciu, Vitu Morășanu, Constantin P. Popa, Vasile Baban, Petre VoinovicI, Toader Caimac, Stoica Păun, Filip Șo- mâtca. Ion Andr. Moldoveanu , Vasile Ion, Maxim Vasile. Marin FI. Călinoiu, Ion Ciocu, Ion I Mocanu, Vasile Cățică, George R. Măgureanu, lacob Rețea, Ion Pândele. Iar lui Vasile Ciuraru și Nicolae Spoi- toru le comutăm pedăpsa de pe viață la câte 15 ani de muncă silnică, calculați de la data hotărîrel definitive. Art. IV și cel din urmă — Ministru Nostru secretar de Stat la departamen- tul de justiție este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 6 Iulie 1887. CAROL Ministru de justiție, Eng. Stătescu. No. 1.877. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-luî ministru agri- culturel, industriei, comerciulul și dome- nielor și pe basa recomandațiunel ca- merei de comerciu din Bucuresci, D. Nicolae Basilescu a fost numit secretar- casier al acelei camere, pe ^iua de 1 Iulie curent. Prin decisiunea D-lul ministru de fi- nance cu No 25972, D. I Doluchianu, verificator clasa II în serviciul casierie- lor generale de județe, se depărteză pentru negligențe și abateri grave de la serviciu. I Prin decisiunea aceluiași D. minis- tru cu No. 25.786, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierielor generale de județe, D. C. Să- vulescu actual verificator clasa II, s’a nu- mit verificator clasa I în serviciul casie- rielor generale de județe, în locul D-luî V. Constantinescu, care nu s’a presintat la post; și D. Grigore Demetrescu ca verificator clasa II, în locul D-luî C. Să- vulescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 26.126 din 3 Iulie 1887, D Gr. Chiru, actual supraveghetor în serviciul exterior al vămilor, este numit în func- țiunea de impiegat de cancelarie în ser- viciul de întreposite, în locul D-luî Em. Zamfireseu, depărtat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 26 127 din 3 Iulie 1887, D. N. I. Samuilescu, actual supraveghetor în ser- viciul exterior al vămilor, este numit în funcțiunea de impiegat în serviciul taxei de l/₂ °^₀ pe lângă biuroul vamal Vercio- rova, în locul D-lui Vasile D. Răducanu, remas în disponibilitate. PAKTE KEOFICIAI.A Bucuresci, 8 Iulie DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului} Paris, 19 Iulie — Tdte Puterile aâ răspuns la nota turcească, în privința alegerel principelui de Coburg. Rusia refusa categoric să recunoscă cea mai mică valore ori-cărei hotâtîri ce ar lua Sobrania actuală. Englitera, Francia, Germania și Italia sunt dispuse să accepte pe principele de Coburg dacă aderarea Puterilor la ale- gerea sa va fi unanimă. Austria, în răspunsul ei, a mers puțin mai departe. Ea a , abondentă, senin 214- „ Fălticeni - ... . 18+- , Ptierd --- Senin, plde, vînt . 174- a Bata-de-Aramă --- Nor, plde .... . 18 , Ferbinți --- Variabil, p. pL’e . 184- . Pina-Petn --- Senin ...... 254- ? Babadag --- Senin ..... • 214- . Filiași --- Senin, plde .... 184- „ Pleșcoiu --- Nor, vînt.....184- . Bacid --- Senin, plde, nor . . 20-r , Filipesd --- Senin ..... 20 4- , Ploesci --- Puțină plde, senin . 204- s Baladă --- Furtună, pl., s . . . 21 i . Focșani 194- . Podu-Dircului --- M w u . . 14-4- Batfr'-AIbă --- Senin, vânt . . . • 22 f- , Găescd --- Senin, vînt, senin . 174- , Predeal --- Variabil, nor . . . 144- „ Bechet --- Senin . . . . 174- , Gorgova --- Senin ...... 22+ , Rădăuți --- Variabil, senin . . 20 + » Bârlad . 204- HSrlăâ --- Furtună, nor . . . 25+ , Râmn--Sărat --- Variabil, plde, senin 234- . Bistrița --- Senin, p. plde, nor ■ 19 . Hârșoca --- Nor, vînt, senin . . 24+ E Râmn - PiUceu --- Variabil, p. plde, nor 19+ , Babani --- Variabi’, vânt . . . 184- Herța --- Variabil, nor vînt . 19+ , Riu- Vadului --- Senin, p. plde . . 20 , , --- Senin . . . 15 , Hora --- Plde, nor..... 20+ , Roși-de-Vede --- Furtună, plde . . . 21 j . ItaMei --- Senin, plde, senin . 18- , Huși --- Senin ...... 174- , Salinele-Mari --- Furtună, nor . ■ . 18+ , AfhufU --- Variabil, senin . 18 4- boccea 24-+ , Sascut --- Plde torențială . . . 17+ . Burdujeni --- Nor, senin . . . . 184- , Ivesd --- Variabil, senin . . •8+- , Suseni --- Senin, p+e . . . . 16 . Butea --- Furtună, senin . . . 194- , Afdctn --- Senin 22 + , Sinaia --- Plde., furtună, nor .14+ , Calafat --- Senin . . . . 19 + Măgurele --- Senin, vent violent 27+ , Slohosia --- Senin.......18+ . Călărași --- , . . . . 22 + Mahmudie --- Senin ..... . 22+ , Spineni --- . ......2 )4- , Câmpina --- r -P1»®* wiadil, 16+ *■ Mamomita Vent, plde ... 18 + , ȘtefănescI --- Variabil nor . . . 20 + . Câm^IeMg.. --- Puțină plde, senin . 15+ Mangalia --- Senin, marea calmă . 18 Feoucw --- Senin .... 19 + » Qiraeal Mărășesd --- Plde......... Tărgodace --- Plde, senin . ... t 19+ » Ceatal --- Senin . . . 23 4- . Mărgineni --- Senin, plde .... 19 + , Pir gu-Frumos --- Senin .....^-18+ ■ Cerna-Voda --- Nor, vînt, senin . • 204- , Metodic Ftrgn-Jiu - ~ Snnia,.&or . . . . Cetate --- Senin ..... . 18 4- , Mihailenl --- Vînt, nor..... 10 ‘ ---■’, Variabil . . . . . Î9 + » Chilia- Vechia 194- . Misii --- Norat ...... 21+ . luhtMO -A Senin ......23 + a Oodăesci 20 4- w Moinesd --- Senin, nor..... 20 - . TăMurei Corabia Heamțu --- Senin, liniștit . . . 204- , Uriași --- Puțină plde, nor . . 18 + w Oosia --- Senin ..... . 194- . Novad --- Variabil, senin 15 + Onicenl --- 8»nin ......17+ . --- Frumos, senin . . . 194- Obedeni --- Plde torențială, senin ValsortiUngir. Darabani --- Plde, senin . . . • ’8 Ocna --- Senin .... 18+ B WOeni --- Variabil, nor . . . 184- . Domnesc! --- Puțină plde, sania . 23 4- Odobesci 20 + Vasluiă --- Senin ......20 + » Dorohoiâ --- Senin, nor, vînt . Oltenița --- Senin, furtună . . . 20 1 Verciorova Drăgășani --- Senin, pide . . . . 20 ț- . Ostrov --- Senin . . . . . 22+ Vulcan ~ Nor, senin . . . . 18+ . Drăgănesd --- Var., vînt, senin , . 194- , Panciu --- • • ••••• 17-+ , Vidra --- Senin, liniștit . . . 25 + . Drănceni --- Senin ..... 18 . Pașcani --- Plde, nor..... 19 + Zâtrenl --- Vânt, nor.....22 + . Fetesci Pătărlagde jUimnicea --- Senin . . . . , , 22+ , a MONITORUL OFICIAL 9 Iulie 1^7 1852 Expunere» situațiane! județului Iași, făcută । de comitetul permenent ou oeasiunea deschide- re! consiliului general, la 15 Octombre 1886. Domnule președinte, Domnilor consilieri, Sesiunea ce se deschide astăzi este a patra și cea din urmă a periodului de 4 ani, pentru care cu toții am fost aleși tn acest consilii!. Fideli și astă dată obli- gațiune! ce ne impune legea de a vă ex- pune situațiunea județului pe anul ce expiră, simțim cea mai vie mulțumire, căci avem de înregistrat la activul nos- tru multe acte și îmbunătățiri cari aii contribuit în mod puternic la desvolta- rea intereselor județului nostru. Sănătatea populațiunel rurale; lumi- narea tinerei generațiuni; înmulțirea și îmbunătățirea căilor de comnnicați- une, pentru a asigura un mijloc mai e- ficace desvoltărei ndstre economice și în fine ochiul neadormit asupra adminis- țrațiunei intereselor comunelor rurale, aii fost preocupațiunile ndstre princi- pale și veți vedea îndată, D-lor consilieri, progresele ce am realisat în tdte direc- țiunile unde am desfășurat activitatea nostră. Secondați în t6te mișcările de intere- sul viii ce admiristrațiunea județului a pus și pune în mersul lucrărilor ndstre, succesul stăruințelor ce am întrebuințat n’a întârziat a se arăta. Permiteți-ne deci a schița, ca și în tre- cut, diferitele interese decari în limitele atribuțiunilor ndstre ne-am îngrijit. §1 Cultul Conduși de aceleași sentimente, ca și în anii precedenți, am pus tdtă isistența posibilă ca clerul să’șl manțină posi- țiunea materială la înălțimea misiune! și a caracterului săă. Disposițiunile lu- ate de noi, pentru a se plăti cu prefe- rențăonorarielepreoților'și ai celor-l’alți servitori bisericesc!, s’aii observat cu cea mai mare strictețe. Dorind asemenea a face ca sentimen- tele religidse din popor să nu se co- rumpă, am înlăturat căușele cari puteai! să atingă în mare parte moralul sătea- nului. Printr’un regulament, despre a căruia coprindere veți lua mai Ia urmă cunoscință, am luat disposițiu- nea ca Duminicele și în tdte cele-l’alte sărbători domini cale, •.-să stea închise până după 'șirea din bisecică tdte câr- ciumile, dughenile și ori ce alte stabili- mente publice. Acestă disposițiune se observă, nu mai puțin,Jcu tdtă seriositatea și despre efectele ei salutare nimenea nu se păte înduoi. . La acest capitol un sinistru regretabil, avem de înregistrat și anume: arderea bisericel din Icușenl. Comuna Stânca fiind una din cele cu mai puține mijldce, J noi am însărcinat pe D. inginer a face un deviz estimativ despre costul acope- rire! bisericel, în prevedere că onor, con- silii! va bine-voi a veni în ajutorul co- munei Stânca spre a se restaura biserica din Icușeni. Tot aicea găsim locul a vă aduce la cunoscință câ s’a clădit biserica din An- drieșeni și că peste puțin va putea fi chiar sfințită. §H Starea comunelor rurale Partea financiară a comunelor rurale a|făcut în acest an obiectul celei mai seridse atențiuni a comitetului perma- nent. D. prefect a avut buna voință a lua o parte activă la verificarea și echi- librarea budgetelor comunale. Pentru a vedea o situațiune limpede și tot-d’o-dată sigură, am fixat veniturile comunale tn modul cel mai riguros, nu- mai la cifrele pe care experiența le-a probat ca sigure de incasat. Ast-fel pe când în anul trecut veniturile comunelor rurale se urcai! la 633.474 lei, în acest an ele se sue numai la 573.249 lei; prin urmare, ele se cifrăză în minus cuCO.225 lei. Acăsta nu însamnă o decădere tn fi- nanțele comunelor, din contră fixarea veniturilor, numai tn limitele posibile de realisat, contribue a pune o basă so- lidă tn mecanismul financiar. Cheltuelile le-am mărginit de aseme- nea numai la strictul necesar. Am luat decisiunea a se încheia la fie-care sfârșit de lună, compturi de ges- tiune la tdte comunele. întocmai copii de pe acele compturi primim și noi, ast- fel că comptabilitatea comunală este de aprdpe priveghiatâ și suntem în măsură a sci să atragem atențiunea primarilor asupra manipulare! fondurilor comunale unde ea nu se face conform legei. Dintre datoriele ce figurai! asupra co- munelor, din daraverile trecutului, cele mai grele erai! acele către Stat isvorîte din timpul când percepțiunea contribu- țiunilor se făcea de către comune. Prin stăruința ce am pus de a lichida o-dată aceste datorii, am isbutit a face ca 19 comune să achite întrăga lor datorie că- tre Stat, tn cât pentru acele comune pu- tem afirma că sunt scăpate de greutatea ce apăsa asupra lor. Cincl-spre-^ece co- mune vor achita de sigur în cursul a- cestui an financiar datoria lor către Stat și așa vor rămânea numai 6 comune ne- lichidate încă, dar cari vor achita în cursul anului viitor datoriile lor. Suntem fericiți a vă anunța ca verifi- carea semilor de venituri și cheltueli a comunelor rurale este cu totul termi- nată. In curs de 4 ani am cercetat 252 de sem! și astăzi suntem la curent cu verificarea stmilor. Măsura de a se cer- ceta la timp semite comunale este cea mai proprie pentru a ținea de aprdpe comptabilitatea comunelor. Operațiunile financiare fiind recente, primarii și acei chemați de lege a răspunde 'și dai! seama mai curând de tote erorile ce se pot stre- cura. Publicăm la anexa lit. A. bilanțul fi- nanciar al comunelor pe anul curent, din care cu înlesnire veți putea vedea situa- țiunea fie-cărei comune în parte. Vcm vorbit, D-lor consilieri, până a- cum despre partea financiară a comune- lor rurale; sâ ve vorbim puțin și despre sorta locuitorilor rurali. Sănătatea lor a fost în cele mai bune condițiuni. N’am stat indiferenți nici în privința stărei lor morale. Sciind că mulți din ei aii obiceiul de a schimba în contra băuturilor spirtose productele agricole ce agonisesc cu multă trudă pentru în- treținerea lor; scind că mulți neavând producte, dai! în schimb, pentru a lua băuturi spirtoase, lucruri casnice, de multe ori chiar haine de îmbrăcăminte, și veșnic cel înșelați din ast-fel de ne- norocite operațiuni sunt tot ei, adică sătenii, am pus tdtă stăruința pentru a stârpi acest înrădăcinat obiceiii și a pu- rifica moravurile lor. In acest scop, am format un regula- ment prin care am interzis ast-fel de schimburi și am introdus pedepse severe în contra comercianților cari ar contra- veni acestui regulament. Observarea strictă a acestei disposițiuni va avea de ^sigur un efect salutar. O măsură de utilitate remarcabilă și de mult cerută de art. 13 din legea po- liției rurale, v’o propunem în sesiunea acesta și o reclamăm de urgență. E vor- ba, D-lor consilieri, de îngrădirea vetre- lor satelor. Putem afirma că în general, nici unul din satele jndețulni nostru nu’și are în- grădită vatra sa. Lipsa unui regulament care să determine modul de exe.ctd&te a acestei măsuri a fost singura jansa că până astăzi nu s’a adus la îndepli- nire cerința legei. Vă presentâm, subt anexa lit. 0., un proiect de regulament ce am elaborat pentru îngrădirea(yetrelor satelor și, v& rugăm să bine-voiți a’l studia și a’l vota chiar în acdtâ sesiune Vom pune tdtă stăruința ca, înainte de a ne expira mandatul, sâ realisăm în județul nostru acestă însemnată îmbu- nătățire. § HI Instrucțiunea publică. învățământul primar rural 'șl conti- nuă cursul săă regulat și cu mulțumire constatăm câ, în fie-care an, primesce o 9 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1853 dezvoltare mai Întinsă, de și scdlele să manțin la numărul din anii precedenți, totuși populațiunea lor'e mult mai mare , și putem $ice că aicea este și interesul j ce trebue sâ urmărim. । L'psa localurilor de scoli este causa principală că numărul scdlelor nu pdte să se îumulțescă. In acest an numerul elevilor, cari aă fost Înscriși la Începutul anului școlar 1885—1886, a fost de 3.856 și anume: 3.272 băeți și 584 fete. Din ..cest numer aii frecuentat regulat la scdlă 2 916 bă- eți și 472 fete. Pentru ca săapreciați progresele rea- lisate și pe care le-am semnalat mai sus, permiteți-ne a pune In comparațiune mișcarea populațiunel școlare în perio- dul de 4 ani, adecă in timpul de când ne este Încredințată conducerea intere- selor acestui județ. Iată acea comparațiune: In annl 1882—1883 înscriși băeți 2.603, fete 449; frecuentați băeți 2.496, ftte -i37; total 2.933. In annl 1883—1884 înscriși băeți 2.873. fete 553; frecuentați băeți 2.548, fete 417; total 2.965. In anul 1884—1885 Înscriși băeți 3.134, fete 446; frecuentați băeți 2.767, fete 446; total 3.213. In anul 1885—1886 Înscriși băeți 3.272, fete 584; frecuentați băeți 2.916, fete 472; total 3.388. Din comparațiuunea acestor cifre ob- servăm că numărul total al copiilor de ambele sexe, cari ad frecuentat scdlele rurale, aâ mers crscănd din an în an. Examenele generale s’aii ținut ca și I In anii pracedenți în luna Iunie, înaintea comitetelor școlare respective și în pre- sența dtlegaților ce. s’aii numit pentru a asista la acele examene: Din raporturile ce am primit de la comisiunile examinătore am vă^ut că resultatele aii fost mulțumitore. Premiile cumpărate de județ pentru băeți s’aii compus dupe obiceiâ din ‘ cărți didactice necesare elevilor ce trec dintr’o clasă în alta; iar pentru fete, I premiile s’aâ compus din câte o roche, găsim câ acest mod de premiare este mai folositor și mai apt pentru încura- giarea elevilor; Scola de'butuărie și rotărie din co- muna Buciumi se manține și face de a- | semenea progrese însemnate. Scola de meserii, însă, de la Târgu-Frumos, s’a | desființat din lipsă de mi^ldce. । Industria împletiturilor de pălării ia pe fie-care sulfat de fer. Aceste cantități snnt su- * ficiente de o camdată, pentru a face să se desinfecteze tute satele din județul I, nostru. , Sperăm să preîntimpinăm cu succes, ivirea acestui flagel. § VI Serviciul veterinar In anul 1885—1886, adică de la 1 Oc- '! tombre 1885 până la 1 Octombre 1886, ] vitele din județul nostru n’afi suferit de nici o bolă contagiosă, afară de variola ovina, ivită în următdrele localități, Ia । mal multe cârduri de ol. . La 5 August 1866, s’a ivit variola o- j vira (versat) în cotuna Mâlăesci, comu- j na Gropnița la 620 de oi. La 3 Saptem- । bre s’a ivit acestă bolă la 2 800 de ol, în { comuna Șipotele, cotuna lacobeni și Ia j 21 Septembre s'a constatat tot acestă i bdlă în comuna Bărlesci, cotuna Spi- î ndsa, Tote oile, în care s'a constatat va- riola ovina precum și albie sănătose din vecinătatea celor bolnave s’afi ino- culat (hultuit). Până acuma bdla nu este terminată In nici o localitate, însă ■ timpul pentru hultuit a fost fdrte priin- cios, în cât perderea nn va fi mai mare de 5 la sută safi cel mult 7 la sută. De și vitele din județul nosru n’afi fost bântuite în acest an de bdle con- tagidse, totuși județul a avut o perdere însemnata îa vite, în primă-vera acestui an, din lipsa și scumpetea nutrețului în cât fdrte mulțl din proprietarii de vite, cu deosebire de la țâră, isprăvise nutre- d țul înainte de sosirea primăverel. ¹ Nutrețul, mai în tdte locurile unde se mal găsea de vln4arc, era fdrte scump. i Costul nutrețului pentru hrana unei I 9 Iulie 1887 MONITORUL OFICIA1 1855 vite, pe o singură luna, ajunsese atâta de scump cât și costul vitei, ast-fel că stăpânii vitelor le lâsaâ mal bucuroși să piară de fdme de cât să cumpere nutreț. Din acdstră causă tn primă-vera anu- lui acestuia s'a constatat din partea D-Iul medic veterinar al județului nu- merdse vite mdrte de fdme și de slăbi- ciune, în cât putem ^ice, că județul nostru a suferit tn acest an o perdere tot așa de mare în vite ca și cum ar fi fost bântuit de vre-o bolă contagidă. § VII Construcțiunl Cu tdtă stăruința ce am întrebuințat spre a realisa îmbunătățirea capitală pentrn județul nostru, aceia a construi- re! localulrilor de scoli, n’am putut face un pas înainte. Ea se găsesce astăzi, dupe trecerea unui an, în aceiași stare în care ați gă- sit’o anul trecut. Ministerul cultelor și instrucțiune! publice, care *ș! luase în- sărcinarea de a ne trimite nou! planuri și devise, nu ne-a trimis nici până astăzi acele planuri, din a cărora lipsă, n’am putut să înaintăm nici o lucrare. Cestiunea este de o prea mare impor- tanță, pentru a nu fi stadială de D-vdstre. De aceia, am cre^nt că îndeplinim o sa- cră datorie, snpunândn vă în detailiâ, tdte fasele prin care ea a trecut. > Publicăm, deci, sub anexa lit. e) tdte documentele relative la construirea lo- calurilor de scoli. Acea anexă va forma, așa ijisă, cartea verde a județului Iași. In sesiunea actuală ne vom consulta cu toți spre a vedea ce soluțiune trebue să dăm acestei cestiuni. Cu ocasiunea aprobărei budgetului Zecimilor pe anul curent, ministerul de interne a înscris, ex-oficio, suma de lei 12.000; spre a se construi duoe fontâni, la cazai mele dorobanților și călărașilor precum și a se face îngrăditura acelor cazărmi. Tdte licitaținnile ce am ținut pentrn a adjudeca aceste lucrări; aâ remas fără resultat, în cât am fost nevoiți a le lucra în regie. Fântânile sunt aprdpe termi- nate; iar îngrăditura cazărmilor în cu- rând se va pune In lucrare. Aceste lucrări, fiind evaluate, dupe devis, la suma de lei 19.000; aproxima- tiv, am decis a construi, de preferință, acele duoă fontâni și numai o parte din îngrăditură, remânând a se prevedea îu budgetul anului viitor creditele necesare pentrn terminarea îngrăditurel. Afară de aceste lucrări, am mai con- struit. anul curent, după cantdne pe li- nia lașI-Roman ; grajdul și șura din o- grada spitalului din Bivolari, și o bu- cătărie la spitalul din Voinesci. In județ s’aâ ridicat următdrele con- ștrucțiun!: un local de primărie în co- Podul-Eloae!, construcțiune care ar putea servi de model la cele mai multe comune urbane. Duoă alte localuri de primărie în comunele Movileni și Voi- nesci. §• VIII Espoalțiunea agricolă De și prin budgetul anului curent uu sunt alocate creditele necesare pentru organisarea unt! exposițiuni agricole și industriale precum și a unui concurs de pluguri Intre locuitorii săteni, totuși guvernul a luat o disposițiune generală de a se face asemenea exposițiuni îu tdte județe. Invitațiunea ce ne-a sosit și nouă, din partea guvernului, am primit’o forte târ^iâ și, de și timpul era deja prea înaintat pentru’întreprinderea unei ase- menea lucrări, totuși, ne-am decis a or- ganisa o exposițiune și a ținea concur- sul de pluguri, pentru a face pe con- județeuii noștri rurali să câștiga pre- miele și recompensele bănesc! oferite da Stat. Guvernul ne-a trimes ca premii pen- tru locuitori 6 pluguri de fer sistemul cel mai modern, 6 grape și un trioru. Pavilionele județului de pe șesul mo- nastirei Frumosa, fiind desființate, am organisat exposițiunea în localul Lon- ga-Vita, de la Copou, care ne-a fost o- ferit de proprietarul acelui local, D. inginer Emil Castano. Cu tot timpul scurt, exposițiunea ju- dețului a reușit pe deplin. Despre acesta v’ați putut încredința D-vostre cât și întregul public, care aâ visitat exposi- țiunea. §. IX Drumurile județiane In limitele creditelor ce ne ați acor- dat prin budgetul drumurilor, am pus în executare tdte lucrările pe diferitele direcțiuni de drumuri. Iu privința dru- mului lașI-Fâlciâ, n’am întrepiins încă nimica, din causă că planurile și devi- sele acelui drum, nu s’aâ înapoiat de la ministerul lucrărilor publi.e. Dupe dorința D-vdstre, am însărcinat pe D. ingine a face duoă proiecta și a- nume: unul care pornesce din șoseua națională lașI-Țuțora la punctul Chipe- resci; iar al duoilea, tot din șoseua na- țională sus-^isă prin Tomesci Osoiu. Am înaint it ambele proiecte, ministe- rului lucrărilor publice, arătând D-lul ministru, că județul opinăză ase aproba linia acestui drum prin Tomesci-Osoiu. De și proiectul cel ântâiâ era pentru județ mal puțin costisitor și cuprindea o distanță mai mică de lucrat, totnși am preferat al duoilea proiect, pentru următdre motive: mai ântâiâ, proiectul acestui drum, prin Tomesci-Osoiu, de- servesce interesele unei podgorii de vii însemnate, trece prin centrări populate; pe când ântâiul proiect, percurge o dis- tanță isolată, nepopulată și ceea ce este mal mult, acuma în urma s’a probat că terenul este impropriâ pentru a se con- strui pe el vre-o șosea, dre-care, de vre- me ce pământul, In acea parte este su- pus la prăbușituri. Considerentul din urmă ne-a determinat a opina pentru linia Țuțora-Tomesci-Osoiu, căci, lu- crările de artă, ce ar fi trebuit să facem pentru a consolida terenul, pe linia Ța- țora-Chiperesci, ar fi costat pe județ sus me incalculabile, fără a avea tn schimb măcar siguranța unei lucrări solide și durabile. Ministerul, Inaărcinând pe inginerul de circumscripțiune a studia ambele proiecte, D. inginer de circumscripțiune a opinat și D-sa tot pentru proiectul admis de comitet, semnalând și D-sa ministerului aceleași inconveniente. îndată ce vom primi planul și devisul aprobate, vom înainta lucrările cuve- nite pentru a lucra și la construirea a- cestul drum. Iată, D-lor consilieri, lucrările înde- plinite de no! Ia construirea drumurilor județiane în timp de 4 ani. Lucrările făcute pe drumurile Județiane în timp de 4 ani de la 1882-1883—1885-1886 Drumurile județiane Iași- Vasluiu In 1882—83 împetruire din noâ m. 1. 3979.62, împetruire reparate 3533.13 m. 1., aprovisionări de petră 470.00 m. 1., cantdne construite din noâ 4, poduri re- parate 15, șanțuri curățite2218.93 m.l. In 1883—84 terasamente reparate m. I. 3000 00, împetruire reparată 2500.00 m. 1., aprovisionări de petră 572.00 m. 1., poduri reparate 4. In 1884—85 terasamente reparate m.l. 1000.00,împetruire din noâ 4779.00 m. 1., aprovisionări de petră 15OO.uO m. 1., cantdne construite din noâ 2. In 1885—86 împetruire reparată m. 1. 2800.00, aprovisionări de petră m. I., 4700.00, poduri reparate 5, arbori plan- tați 1.200. Drumul județian lași-Doman In 1882—83 terasamente reparate m. 1. 1500.00, împetruire reparată 2348.34 m. 1, aprovisionări de petră 428.92 m. 1., cantdne construite din nou 2, poduri din noâ 5, șanțuri curățite m. 1. 3485.75. In 1883—84 aprovisionări pe pâtră m. I. 1524.52, poduri reparate 5. In 1884—85 terasamente reparate m. 1. 900 00, canton construit din noâ 1, poduri reparate 5, arbori plantați 2 500. In 1885—86 terasamente din noâ m. 1. 8849.59, terasamente reparate 400.00 1856 MONITORUL OFICIAL 9 Iulie 1887 m. 1., împetruire din noâ 6626.50 m. 1., aproviaionări de petră 2391.50 m. 1., cantine construite din noâ 2, poduri din noâ 2, poduri reparate 8, arbori plan- tați 1.800. Drumul județian lași-Botoșani In 1882—83 terasamente reparate m. 1. 745.60, Împetruire din noâ 8567.73 m. 1., Împetruire reparată 351.40 m. 1., aproviaionări de petră 5899.16, cantdne conatruite din noâ 15, 1 pod din noâ, 27 poduri reparate, șanțuri curățite m. 1. 46105.49. In 1883—84 împetruire din noâ m. 1. 4518.60, aproviaionări de pătră 325.50 m. 1., 13 poduri din noâ, 21 poduri re- parate. In 1884—85 împetruire din noâ m. 1. 6445.20, aproviaionări de petră 1800.00 m. L, 8 poduri din noâ, 15 poduri repa- rat , 3.500 arbori plantați și 3.400 m. c. prăbușituri la kilometru No. 21. în 1885—86 terasamente din noâ m. 1. 50.00, terasamente reparate 1035.00 m. 1., Împetruire din noâ 30 00 m. 1., Împetruire reparată 500.00 m. 1., apro- visionări de pătră 6779.93 m. 1., 5 po- duri din noâ, 14 poduri reparate, arbori plantați 3.000. Drumul județian lași-Fălciu In 1883—84 terasament diu noâ m. 1. 599.00, poduri din noâ 16. In 1884—85 terasament din noâ m. 1. 4391.00. In 1885—86 terasament din noâ m. 1. 3652.13 și un pod din noâ. Lucrări făcute pe drumurile comunale Vișan, Manta-Boșie și Trei-Sarmale cu adjutor din casa județului In 1885—86 terasament din noâ m. 1. 4586.10, împetruiri din noâ 2517.00 m. 1., poduri din noâ 3. Lucrări făcute cu adjutor din casa județului pe drumul comunal Albinețu- Șorogari In 1885—86 terasament din noâ m. 1. 628.57, poduri din noâ 3. Poduri construite pe drumurile comunale cu adjutor din casa județului Poduri din noâ 7, poduri reparate 2. §IX Drumurile vecinale și comunale Progresele semnalate D-văstre anul trecut în lucrarea drumurilor vecinale și comunale, a continuat și în acest an cu aceiași persistență. Secondați de pu- teroicul concurs al administrațiune! ju- dețului, am obținut și în acest an resul- tate fdrte mulțumitâre. Noua lege a drumurilor care a sporit la 5 filele de lucru Ia drumurile veci- nale și comunale, a mărit aprdpe la în- duoit capitalul filelor de lucru, în cât progresul în acest an a fost și mai mare de cât in anul trecut. Campania de lucru fiind încă deschisă, nu putem detaila aicea lucrările execu- tate, sperăm însă a vă presinta în cnrsul sesiunei; un tabloâ general de tdte dru- murile vicinale și comunale la care să lucrează. § X Situațiunea financiară. Budgetul Zecimilor pe exercițiul 1885—86 Din totalul veniturilor prevăzute în budgetul anului 1885—86, s’a incasat în tot cursul exercițiului, adică de la 1 Aprilie 1885 până Ia 30Septembre 1887 data Închidere! exercițiului, suma de Iei 474.439 bani 59. Suma mandatelor achitate de Ia 1 A- prilie 1885 până la 30 Septembre 1888 în comptul exercițiului 1885—86 este de lei 461.092 bani 6. Resultă deci un escedent în sumă de lei 13.347 bani 58. Budgetul drumurilor pe exercițiul 1885—86 Din totalul veniturilor prevăzute în budgetul anului 1885—86, s’a incasat în tot cursul exercițiului, adică de la 1 Aprilie 1885 până la 30 Septembre 1886 data închidere! exercițiului, suma de lei 217.264 bani 73. Suma mandatelor achitate de la 1 A- prilie 1885 până la 30 Septembre 1886, în comptul exercițiului 1885 — 86 este de lei 181.249 bani 50. Resulta deci un escedent tn sumă de lei 36.015 bani 23. Budgetul Zecimilor pe exercițiul 1886—87 Din totalul veniturilor prevăzute în budgetul anului 1886—87, s’a incasat cu începere de la 1 Aprilie 1886 până la 30 Septembre același an suma de lei 130.128 bani 64. Și s’aâ achitat în comptul act stul exer- cițiâ în citatul interval, mandate pentru suma de lei 105.444 bani 38. Resultă un sold pentru săra de 30 Septembre 1886 de lei 24.684 bani 26. Budgetul drumurilor pe exercițiul 1886—87 Din totalul veniturilor prevăzute în budgetul anului 1886—87 s’a incasat, cu începere de Ia 1 Aprilie 1886 până la 30 Septembre același an, suma de lei 74.073, bani 08. S’aâ achitat în comptul acestui exer- cițiâ, în citatul interval, mandate pen- tru suma de lei 62.052 bani 2. Resultă un sold pentru săra de 30 Septembre 1886 de lei 12.021 bani 06. Resumând cele de mai sus și punân- du-le în concordanță cu resultatele de- finitive ale semilor txercițiilor prece- dente exercițiului 1885—86, avem: La budgetul decimelor: 37.306 lei 75 bani deficitul anilor precedențl anului 1885—1886, din cari, scăZându-se excedentul exercițiului 1885—86, în sumă de lei 13.345 bani 53, resultă că deficitul s’a redus la suma de lei 23.959 bani 22. La budgetul drumurilor: 43.921 lei 89 bani deficitul anilor precedențl anului 1885—1886, din cari, scăZându-se excedentul exercițiului 1885—86, în sumă de lei 36.015 bani 23, resultă că deficitul s’a redus la suma de lei 7.906 bani 66. Prin urmare deficitele exercițielor ex- pirate din Zecimi și drumuri, se urcă la 23.959 lei, 22 bani din Zecimi și 7.906 lei 66 bani din drumuri, adică 31.865 lei 88 bani, totalul deficitelor cai! în fapt s’aâ achitat prin împietarea asupra fondurilor exercițiului anului curent, urmând a se compensa prin încasarea rămășițelor din Zecimi și diferite sub- vențiuni de la comunele rurale. Ast-fel, pe când în annl trecut, defi- citele anilor precedențl se urcaâ la suma de 80.905 bani 98, acele deficite s’aâ redus astăzi numai Ia 32.429 lei 86 bani. Prin urmare și în privința situa- țiunei nostre am obținut o însemnată ameliorare. Și acum, D-lor consilieri, când îm- preună am percurs un period de 4 ani, în care timp am administrat interesele acestui județ; acum cândorf-cine ar pu- tea să ne întrebe ce am făcut sub admi- nistrațiunea nostră, permiteți-ne a re- capitula, în mod fugitiv, tdte lucrările ce am îndeplinit de Ia începutul carie- rei ndstre și până astăzi. Am ameliorat pe cât ne-a fost prin putință sorta clerului rural, luând tote disposițiile pentru a’i asigura bunul traiâ și a'I încongiura de tot respectul și demnitatea ce i se cuvine. Am pus în regulă totă comptabilita- tea comunelor rurale prin verificarea se- milor lor până Ia curent și le-am intro- dus un echilibru financiar solid prin fixarea veniturilor lor la sumele posi- bile de incasat. Am asigurat un progres constant in- strucțiunel rurale prin îndatorirea ce- am pus primarilor de a aplica cu stric- tețe principiul obligativităței învă- țământului. Ast fel populațiunea sco, le lor rurale a crescut de la 2.933 elevii cum era în anul 1882-83, la număru- de 3.388. Am introdus în scălele din plasa Bra niscea industria împletiturilor de lozil’ deschizând un noâ mijloc de ocupațiune și de producțiune fiilor sătenilor noștri. 9 Iulie 1887 MONITORUL OFIClAl 1857 Am încuragiat industria pâlărielor de paie, care cu timpul e menita a lua cele mal întinse proporțiuni în scdlele rurale. Am creat duoă spitale în Voinesci și Podu-Ildiei pe lângă spitalul din Bivo- lari pe care ’l-am găsit în embrion. Am construit casarmele de dorobanți j și călărași și în acestă privință județul Iași se pdte mândri că a fost cel ântâiâ care a Înzestrat armata teritorială cu locuințe sistematice și construite în cele mai bune condițiuni. Am construit 4 magazine pentru com- paniele regimentului de dorobanți din Târgu-Frumos, Bivolari, Podu-Ildiei și Ungheni. Am construit un grajd și o șură Ia spitalul din Bivolari și o bucătărie la spitalul din Voinesci. La drumurile județiane am construit: 22.756 39 terasment noâ, 8.580 60 terasment reparat, 37.463 03 șosea împetruită din noii, 12 033 87 reîmpietruire de șosea, 51.810 17 șanțuri curățite, și 26.391 53 metri cubici reserve de prund și piatră. Am mai construit 26 cantdne din noâ, 64 poduri din noâ, 121 poduri reparate și 10.800» arbori plantați. Am luat inițiativa a Înzestra cu dru- muri pietruite podgoriele dm giurul lașilor, venind pentru acest finit în a- jntorul comunelor Buciumeni, Galata și Copou cn sumele necesare. Rețăua drumurilor comunale și veci- pa’e e pusă în mișcare pe tdtă linia, și lucrându-se la acele drumuri cu stă- ruință, nu peste mult timp, județul va putea fi înzestrat în tdte direcțiunile cu drumuri sistematice. Am îmbunătățit financele județului prin echilibrarea budgetelor cu venituri reale, iar nu fictive. Acesta este, D-lor consilieri, activul nostru și nu seim daca avem saâ putem avea veri-un pasiv. țecimele ce percepem de la contri- buabili sunt vii, ele vorbesc prin con- strucțiunile ce am erigiat; prin bine- facerile ce spitalele ndstre răspândesc asupra populațiunel suferinde; prin căile de comunicație ce am construit și care ajută cu cel mai deplin succes desvolta- rea stărei ndstre economice. Fiind conduși în tott lucrările ndstre de luminele și consiliele ce tot-d’a-una ne-ați dat cu cea mai marebună-voințâ, meritele unei situațiuni prospere în care a ajuns jadețul Iași, se resfrâng asupra D-vdstre. Executând decisiunile ce ați luat în . curs de 4 ani, noi nu ne am făcut de cât datoria. । Terminăm, D lor consilier, acestă expunere, presintându-vă semile de ve- nituri și cheltuell pe anul expirat pre- cum și proiectul de budget al anului viitor. Președinte, I. Botez. f; ' Membri, C. Palladi, G. Pavloff. J ' ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor și poștelor Oficiul telegrafo-postal din Sinaia va face pe viitor serviciul complect de la 7 dimineță până la 10 ore sera. Acesta se publică spre cunoscință generală. No. 13.107. ₂ 1887, Iulie 6. —Se publică spre cunoscință generală că scoțendu-se din serviciâ 180 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe distanța lași- Movila, se va ține licitație pentru vin- derea lor, în Ziua de 24 Iulie (5 August) 1887, la orele 4 p. m , în pretoriul pre- fecturei județului Iași. No. 12.839. ₃ 1887, Iu ie 3. —Se publică spre cunoscință generală, că scoțânda-se din serviciâ 720 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe desființată linie Câlărași-Fetesci, se va ține licitație pentru vînZarea lor, în $iua de 10 (22) Iulie 1887, în localul prefecturei de Ia- lomița. No. 12.358. 1887, Iunie 30. —In