No. H UN EXEMPLAR; 25 BANI Marți, 7 (19) Iulie 1887 J REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL tm ueMiiimn in hgaill mmi: M l«i pe ui; M UI p« 6 leal. AtMwmenUU tneep etn antele 41 a le-e*r«U Inh*. iwui muiMM mm «Riiimn: €0 lei pe en; 85 lei pe 6 luaL Abonamentele se pot face la biurourile poștale. fCHlCiTIDMLS OCUM UPIAHM: Hd la W Uni!, 8 Mₜ aV l®n A duoa interare și mal multe, 20 bani linia lillUCTIA lOVmriDl 81 IMPRIMERIEI 8T.UULUI Bucnreacl, Bule vani ul-fndependințe! si mmm 8 wo; \nteia Inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. irita. Cltațlunile de hotărnicia, 60 b. Linia. PtibHoațiunile prlmSHelo gl "omitetelo' 60 h Hnta 3 U parte OFICIALA - Ministerul^ interne . Decrete. Ministerul cultelor fi instrucțiunel publice: Deeret. Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete. Ministerul^ucrărilor publice: Pr.«curtau/ de decret. Ministerul de finance : Decret. Ministerul de justiție; PreaeurtărI de decrete. Decisiuni ministeriale. Circulară. PARTS NEOFICIALA — Cronică — Comu- nicare— DepețI telegrafice — Buletine meteoro- logice — Expunerea situațiunel județului Gorj. AnunoiurI ministeriale, judiciare, administra- ți re ți particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 6 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La tofl de fafă fi viitori, sănltate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 9.247; In virtutea art 54 din legea județiană, Am decretat șt decretăm : Art I. Se aprobă de Noi următorul viriment de fonduri, votat de consiliul general al județului Dorohoiii, a se face în budgetul decimelor pe exercițiul 1887— 1888, adică ; Lei 6 000, să se ia din excedentul bud- getar și să se adaoge ia art 35, § 1, cap. 9, pentru plata ajutorului acordat incendi- aților dm Botoșani și alte cheltuell ne- prevăzute. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iunie 1887. CAROL Ministrn de interne, Radu Mihata No 1.787. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României,. La tofl de fafă fi viitori, sănltate'. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.254 ; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: ^rt. I. Se aprobă de Noi unnătdrele virimente de fonduri, votate de consi- liul general al județului Muscel, a se face în budgetul Zecimclor pe exercițiul 1887—1888, adică: Lei B. 1000 — să se ia de la art. 56, §1, cap. 6, cheltuell pentru construcțiunea casarmel dorobanților din co- muna Domnesci. t 500 — idem de la art. 59, § 1, cap. 7, premii pentru învățătorii cari se vor distinge în îndeplinirea funcțiunel lor. ² 9¹¹ 30 idem de la art. 65, § 5, cap. 9, plata anuităților împrumutului de lei 50.000, pentru construc- țiunea spitalului județian. 4 4U 30 total, care să se repărțăscă ast- fel: 3C0 — jₐ ₐᵣt, 52, § 1, cap. 6, pentru chiria localului de magazie al regimentului 30 dori, banțl. 300 — ]ₐ ₐᵣt. același paragraf și cap., pentru facerea rafturilor necesarii acelei magazii 1 000 — jₐ ₐᵣțₜ 66, g 6, cap. 9, pentru acoperirea costului planului de construcțiune a spitalu'ul ju- dețian. 2.6oi jₐ ₐᵣₜ_ 69, § fₐp IQ, pCₙțᵣᵤ cheltuell suplimentare și extra- ordinare. ²¹⁰ la art. 72, același patagraf și cap., pentru plata diurnei con- silierului care a luat parte în consiliul de revisie al recruta- țiel contingentului 1887. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este , f însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Rada Mihaifi. No. 1.780. CAROL I, Prin grația lui DumneZefi și voința națională, Rege al României, La tofl de fafă fi viitori, sănltate : Asupra raportului ministrului Nostru tecretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 9 469; In virtutea art 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următorele vi- rimente de fonduri, votate de consiliul ge- neral al județului Vâl ea, a se face în bud- getul Zecimelor pe exercițiul 1887-1888, adică: „Lei 573 să se ia de la art. 11, cap. 2, chiria localului tribunalului, care lasă eco- nomie. 1.727 idem din excedentul budgetar. 2.300 total, care să se adaoge la art. 58, cap 10, pentru plata ajutorului a- cordat incendiaților din Botoșani, și alte cheltuell neprevăZute. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiii. No. 1.849. CAROL 1, Prin grația lui DumneZeii și voința națională, Rege al României, La tofl de fafă fi viitori, sănltate ; Asupra raportului ministrului Nostru î&ââ secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.306; In virtutea art 54 din legeajudețiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următdrele virimente de fonduri, votate de consiliul general al județului Mehedinți, a se face în bidgetul decimelor pe exercițiul 1887—1888, adică: Lei 960 să se ia de la art. 17, § 1, cap. 3, tratamentul personalului serviciu- lui sanitar, care lasă economie, și să se repărț^scă ast fel: 240 la art. 14. § 1, cap. 2. lemne pentru încălzitul localului tribunalului. 400 la art. 30, § 4, cap 3, lemne de foc pentru serviciul spitalului. 320 la art 36, § 2, cap. 4, lemne pen- tru serviciul arestului preventiv. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi» No. 1.850 MINISTERUL CULTELOR ȘI IN8TRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La tofl de față ți viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul culte- lor și instrucțiune! publice cu No. 8 560; VCjend mijlocirea făcută de I. P. S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei, Am decretat și decretăm: Art. I. Se încuviințeză P. S. Episcop al Dunăreî-de-Jos Partenie, un congediu de o lună și jumătate, cu începere de la 1 Iulie 1887, spre a merge la băl în străinătate pentru căutarea sănătăței. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor și instruc- țiunel publice es'e însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Iulie 1887. CAROL Ministru cultelor și instrucțiunel publice, D. Sturdza. No. 1-864 MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 1.809 din 1 M0NÎT0RU1 OFÎCÎA1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de D. , ministru secretar de Stat la departamen- । tul de resbel, prin raportul No. 2.129, s’aâ înaintat la gradul de locotenent-co- lonel în arma geniului, pe jiua de I Iulie 1887 : Geanolu Scarlat, maior de la 1882 Aprilie 8, din regimentul 2 geniîi, la va- canța ce este în același regiment. Cică Constantin, maior de la 1883 Aprilie r, din administrația centrală a resbclulul, la vacanța ce este în aceeași administrație, în funcția de șef al direcției geniului, pe care o ocupă deja. Prin decretul regal cu No. 1 810 din 1 1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru , prin raportul sub No. 2.130, s’aiî înaintat Ia gradul de ma- ior în arma geniului, pe jiua de 1 Iulie 1887: Complectarea seriei I din decretul cu No. 1.050 din 1 Aprilie 1887 Al duoilea rlnd la alegere Zotu Vasile , căpitan de la 1880 No- embre 28 , din regimentul 2 geniu , la vacanța lăsată în același regiment prin înaintarea maiorului Geanolu Scarlat. Prin decretul regal cu No. 1.808 din 1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul sub No 2 131, s’au înaintat la gradul de că- pitan în arma geniului, pe jiua de 1 Iulie 1887 : Complectarea seriei I din decretul cu No. 1.049 din 1 Aprilie 1887 Al duoilea rlnd la alegere Istrate loan , locotenent de Ia 1884 Aprilie 8, din regimentul 1 geniu, la ace- lași regiment. în locul căpitanului Aro- novicl loan, mutat la serviciul de geniîi. Seria I Antliul rlnd la vechime Christescu loan, locotenent de la 1884 Aprilie 8, din regimentul 1 geniu, la re- gimentul 2 geniîi, în locul căpitanului Zotu Vasile, înaintat. Prin decretul regal cu No. 1 812 din 1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de acelaș! D. ministru, prin raportul sub No. 2 I32,s’aîi înaintat la gradul de sub- locotenent în arma ge liulul, elevii scdlel de oficerl din al duoilea an de studiu: Nica Traian, Referendaru Alexandru, Jecu Alexandru, PopovicI loan, Vasi- lescu loan, Gheorghiu George, lonescu 9 Iulie 1887 llie și lonescu Stelian, la scdla specială de artilerie și geniîi. Poenaru Petre, la regimentul 1 geniîi. Miculescu loan, la serviciul de geniîi al corpului II de armată. Ghindaru George, la regimentul 2 geniîi. Aceste înaintări se vor considera pe jiua de 1 Iulie i887. Prin decretul regal cu No. x.8n din 1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul sub No 2 133, oficerii elevi din scdla specială de artilerie și geniîi, secția de geniu din al duoilea an de studiîi, cari au dobendit nota medie prevSjută de regulament pentru eșire din scdlă, se trec, pe jiua de 1 Iulie 1887, la regimente, dupe cum urmâză: La regimentul 1 genii: Sub-locotenențiI Soltiș Dionisie. Boian Octav, Cratero Alexandru, Slerjeanu Mihail și Vasilescu Paraschiv. La regimentul 2 geniu Sub-locotenențiI Caloinescu Alexan- dru. Calofeteanu George, Arbore Ema- noil. Constantinescu Scurteanu Alexan- dru și Stefănescu Dimitrie. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No 1.845 din 1 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru, secretar de Stat la depar- tamentul lucrărilor publice, prin raportul No 5 454, se înaintdză în corpul de con- ductori și ingineri civili al Statu’ul, D. Michiil Râmniceanu , inginer ordinar clasa I de la 10 Maiii 1884, la gradul de inginer șef clasa II, și D. GeorgeFrancu, conductor c’asa III de la 6 Noembre 1884 la gradul de conductor clasa II. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, ~ Prin grația lui Dumnejeîî și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de finance cu No 25 287; VSjend jurnalul consiliului de miniș- tri cu No 1, încheiat în ședința de la 17 Iunie 1887; In virtutea art. 29 din legea compta- bilitățel generale a Statului;, 7 Inlle 1887 ( MONITORUL OFICIAL 1808 Am decretat ce urmeză: Art. I. Se aprobă sus-^isul jurnal. Art II. Se deschide pe săma minis- terului de finance un credit extraordi- nar de lei 2 ooo pentru întâmpinarea cheltuelilor ce sunt de făcut cu cumpă- rarea de mostre și alt material necesar la stabilirea valdrel mărfurilor. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul alocat prin budgetul anului curent pentru deschiderea de credite su- plimentare și extraordinare. Art. IV. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la I Iulie 1887. CAROL Ministru de finance, C. Nacu. No. 1853. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No 1 802 din 1 Iulie 1887, în urma propunerel făcută prin raport de D ministru secretar de Stat la departamentul justiției, sunt numiți și permutați: D. I. S Bu iurescu licențiat al facultă- țel juridice din Bucuresci, actual preșe- dinte al tribunalului Fălcii! în aceeași calitate la tribunalul Romanați în locul D lui I. D Andronescu, licențiat de la aceeași facultate care trece în postul o- cupat deD. I. S Budurescu. D. A. E. Petrarian, licențiat al facul- tățel juridice din Bucuresci actual pro- curor la tribunalul Dolj. întrunind con- dițiunile art 1 3 și 7 din legea de ad- misibilitate, judecător de instrucție la același tribunal, în locul D-lul P. Brătă- șanu, demisionat. D. C. I. Pârvulescu, licențiat al facul- tățel juridice din Bucuresci actual pro- curor la tribunalul Mehedinți, în aceeași calitate la tribunalul Dolj în locul D-lul A. E. Petrarian înaintat. D. C. Popovicl, licențiat al facultățel juridice din Bucuresci, fost supleant la tribunalul Covurluiii. întrunind condiți- unile art i, 3 și 7 din legea de admisi- bilitate, supleant la tribunalul Dâmbo- vița, în locul vacant D. I N. Bănescu, actual ajutor la o- colul Novaci, județul Gorj în aceeași ca- litate la ocolul Ialomița județul Dâmbo- [ vița în locul vacant. | D. Ștefan Georgescu vechiti copist în grefa tribunalului Dolj, întrunind condițiunile art 88 din legea de organi- । sare judecătordscă, portărel la curtea de apel Craiova, în locul D lui Dimitrie 1 Mihăilescu, destituit- Prin decretul regal cu No. 1.801 din I Iulie 1887, în urma propunerel făcută prin raport de același D. ministru, sunt numiți și permutați: D G. Molănescu» licențiat al facultă- țel juridice din Bucuresci, întrunind con- dițiunile art 47 din legea judecătorielor de ocdle. judecător al oco'ulul Blahnița, județul Mehedinți, în locul vacant D. Dimitrie Grigorian, actual ajutor al ocolului Calafat, în aceeași calitate la ocolul Bechet, în locul D Iul Scarlat Poenaru, care trece în postul ocupat de D. Dimitrie Grigorian, dupe cererea ambilor ajutori. D. Dimitrie Popovicl, actual ajutor de grefă la tribunalul Buzăfi, întrunind condițiunile art. 47 din legea judecăto- rielor de ocdle, ajutor la ocolul Pâr- scov, în locul vacant. D. G. lonescu, actual registrator în grefa tribunalului Buzău, întrunind con- dițiunile art. 1 și 5 din legea de admisi- bilitate, ajutor de grefă la același tri- bunal în locul D lui Dimitrie Popovicl, înaintat. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la de- partamentul cultelor și al instrucțiunel publice autorisăm peD. V. Palade. ins- pector al scolelor.ca, în lipsa D-luîSpi- ru C. Haret, să semneze corespondența, să autorize și să aprobe cheltueli să sem- neze ordonanțe de plată saii delegați- uni pentru tdte serviciele publice atașate la acest minister în limitele creditelor și conform disposițiunilor admise pentru comptabilitatea generală. Dată la 4 Iulie 1887. Ministru cultelor și al instrucțiunel publice, D Sturdza. No. 8 817. Prin decisiunea D-lu’ ministru secre- tar de S at la departamentul de finance cu No. 10.655 din 1 Iulie 1887, sunt nu- miți în serviciul regiei monopolurilor Statului: D. C. Oprescu, actual impiegat clasa I în se. viciul depositelor de tutun, în funcțiunea de țiitor de registre la servi- ciul culturel din administrația centrală, în Jocul D-lul N Brătloifi. demisionat. D. A. Dobrcscu actual copist în ser- viciul vîn^ănlor din administrația cen • trală, în funcțiunea di impiegat clasa I în serviciul depositelor, în locul D-lul C Oprescu, înaintat. D. Petre Pet oianu, student universi- tar, în postul de copist în serviciul vio- lărilor, în locul D lut A Dobrescu, îna- intat. D. St. Săvulescu, actual impiegat de urmărire în Capitală, în funcțiunea de copist în serviciul chibriturilor din ad- ministrația centrală, post înființat prin I înaltul decret regal cu No. 1 671 din 10 ! Iunie 1887, în conformitate cu art. 4 al legei din 30 Maifi 1887. D. G. lacovescu, bacalaureat, în func- țiune de impiegat de urmărire în Capi- tală, în locul D Iul St, Săvulescu, îna- intat. D. T. Vartic, fost elev de administra- ție, în postul de impiegat clasa II în sorviciul depositelor, în locul D lui D. Sculy Logotetides, înaintat. D. I Dragomirescu, fost sergent-ma- jor, în postul de guard pedestru în ju- dețul Mehedinți, în locul D lui D. Măl- dărescu, revocat. D. G. N Stoenescu fost sergent, în postul de guard pedestru în județul Mehedinți, în locul D-lul D. Bengulescu, revocat. D. I. T. Profir, fost guard călare, re- comandat de D șef al depositulul, în postul de guard călare în județul Fălcifi, în locul D-lul T. Cazan, revocat D. St. Vidrașcu, fost sergent, în pos- tul de guard călare în județul Fălciu, în locul N-luI N Jecu, revocat. D. V Georgescu, absolvent a 4 clase seminariale. în postul de guard călare, în locul D-lul V. Mardare, revocat. Prin dechiunea cu No. 10.306 din 27 Iunie, sunt numiți debitanțl de tutu- nuri următdrele persdne: D. Dumitru Anghel, tn comuna Bsra- zeni, plasa Prutu, jadețul Fâlcifi. D Vas. Grâdinescn, In comnna Giro- vu, plasa Petra, jadețul Neamțn. D. lancu Ghimpovaci, In comnna Pi- pirign, plasa De-Sus, j udețul Neamțu. D. C. B an, In comuna Peatra, strada Libertaței No. 2, județul Neamțn. D. Tudor P. Baiu, tn comuna Valea- cu-Apa, cătunul Pescera-de-Jos, plasa Jiu, județul Gorj. D. G. Mihulesau, In comuna lonesci, cătunul Iiiesci, plasa Jiu, județul Go j. D. G. Staicu, tu comuna Buciumeni, plasa Nicoresci, județul Tecuciâ. D. Ghiță Chinae, iu comuna Brâh 1- șesci, plasa Zeletin, județul Tecuciâ. D. N. D. loniță, in comuna Farcași, plasa Muntele, județul Suceava. D. G. Putop, in comnna Suhulețu, plasa Funduri, județul Vasluiti. D. G. Cosma, iu comuna Dănesci, plasa Mi^locu, județul Vasluiâ. D. D. Dinu, la comuna Gostov^țu, plasa Ocolu, județul Romanați. D. Mih. Tulesc o, in comuna Mândre- gci, plasa Orașului, județul R.-Sărat. t 1804 MONITORUL OFICIAL ? Iulie 1887 D. C. Grigorescu, in comuna Arsache, | plasa Marginea, județul Vlașca. i D. Marin Rădulescu, tn comuna Talpa- Ogrăgile । plasa Glavacioc, județul Vlsșca. D, lancu Goriano, tn comuna 40 de ' Cruci, plasa Neajlov, județul Vlașca. D. A. Dăscălescu, in comuna Uliesci, plasa Cobia, județul D&mbovița. D. G. Filimon, tn comuna Crețulesci, plasa Snagov, județul Ilfov. D. Fotache Mateescu, tn comuna Bu- curesci, culdrea de Galben, strada Ro- mană No. 172, județul Ilfov. Circulara D-lul director al rasei de depuneri, consemnațiuni și economil^ou No. 32, către D-nii oanorl de țudețe din țiră. Domnule casier. Prin jurnalul consiliului de miniștri, publicat tn Monitorul oficial No. 52 din 7 Iunie curent, s'a dispus să se deschidă liste de subscripțiune publică sub pa- tronagiul M M. L L. Regelui și Reginei și sub direcțiunea unui comitet central care, cu ajutorul comitetelor ce se vor înființa In județe, să strtngă bani pen- tru a veni tn ajutorul victimelor de in- cendii saă de inundațiuni. Banii aceștia se vor depune la casa de depuneri și consemnațiuni, care e ți- nută a comunica pe dată comitetului central, după cererea ce 'i-a făcut, suma ce primesce, cu arătare de numărul re- cipisei și data ei. Direcțiunea, spre a avea un mijloc mai practic pentru a centralisa asemenea deposite, vă rigă, D-le casier, ca pe dată ce se face o depunere in scopul acesta, fie de persone particulare saă de comi- tetele Înființate, să ne comunicați cu poșta din aceagi numele depui ătorului, sutra depusă, numărul recipisei și data el. încredințat, D-le casier, că veți pune tfite silințele pentru Îndeplinirea aces- tora, vă rog a primi asigurarea consi- derațiunei mele. Director, B. Nicolescu. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 6 Iulie In cursul sâptâmânel trecute, Majestățile Lor aiî bine-voit a In- vita la dejun, la Castelul Peleș, pe Exc. Sa Sir Frank Lascelles, ministru plenipotențiar al Mare! Britanii, cu Lady Lascelles, Exc. Sa D. comite G ol uchowski, ministru plenipotențiar al Austro-Ungariel, D. Hettyey de Makoshettyey, chambelan al M. S. L R. împăratul Austriei și Rege al Ungariei; D. Căpitan ^neider, atașat militar al legațiunel austro-ungare, cu D-na | Șneider, D. D. lonescu, deputat, cu D-na, Principele N. Bibescu cu Principesa Bibescu, D. general PencovicI, comandant ad-interim al corpului III de armată, D. mi- nistru Sturdza, D. E. Miclescu, sub- director al căilor ferate, cu D-na Miclescu, D. inspector-general doc- tor Teodori și mal multe alte per- s6ne de distincțiune. Duminică, la 5 curent, la orele 9, Majestățile Lor, Însoțite de D-na Slăniceanu, damă de ondre, dom- nișârele de on6re, D. general-ins- pector doctor Tedori și de adju- tantul de serviciu, aâ asistat la serviciul divin la monastire. In curtea monastirel se găsiaD. maior Lipan, comandantul batalionului III vânători, și întregul corp ofice- resc. La intrarea în biserică Ma- jestățile Lor aă fost întâmpinate de superiorul monastirel, Incon- giurat de cler, cu crucea și evan- ghelia dupe vechele datini. Dările pentru incendiații din Bo- toșani și Pâtra nu înceteză sâ spo- rdscâ prin ajutdrele trimise din di- ferite părți din țeră și străinătate. Consulii Români din Francfort și Stutgard aătrimisMajestăților Lor o sumă însemnată adunată de co- mercianții și industriașii acestor orașe. Din Stutgard Majestățile Lor aâ primit o frumoși cutie pe care era scris „un ajutor din Vtir- tenberg pentru incendiații din Bo- toșani" cu o sumă de 2.618 lei în aur. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COME ROIULUI ȘI DOMENIELOR Se aduce la cunoscința generală că examenele scotelor practice de agricul- tură de Ia Pancesci-Dragomiresci și Stri- hareț se vor ținea la orele și filele ară- tate în alăturatele progame : Scâla practici de agriculturi Pan- ceaol- Dra gomireaci Clasa I Orele de examinare 8 — 12 a. m. și 2—5 p. m. La 1 August, agricultura și sootechnja. La 2 August fisica, zoologia și botanica. „3 , geometria, arpentaj și ni- velment. „4 „ aritmetica. „ 7 , examenele de practică. Clasa II La 1 August, mecanica'și comptabili- tatea. „ 2 „ agricultura, economia ru- rală, sericicultura și api- cultura. „3 „ construcțiuni rurale. „4 „ chimia, botanica și silvi- cultura. ,5 „ zootechnia descriptivă, ar- boriculturași viticultura. „ 7 „ examenele de practică. Scdla practică, de agricultură Strihareț Clasa I La 15 August, agricultura și economia vitelor. „ 16 \ geniul rural. „18 „ sciințele naturale. „19 „ practica raționată și ra- pfirte. „20 „ legumicultura și pomo- logia. „21 „ instrucție militară. . 22| „ „ 23] , examenele de practică. . ²⁴J . Clasa II La 15 August, geniul rural și comptabi- tatea teoretică. „16 , sciințele naturale. ,18 , economia rurală și comp- labilitatea practică. „20 , alimentație, economia vi- telor și industria agricolă. „21 „ igiena umană. „22 „ instrucție militară. examen de practică și a- " ₉,> * plicațiunl la economia ” ' " rurală. No. 28.665. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopol, 16 Iulie — D. de'Ra- dcwitz a fost primit ieri în audiență de către Sultanul. El va pleca agi în con- gediâ. Sofia, 16 Iulie — Marea Adunare s’a prorogat pentrn o epocă nedeterminată. Regenții și miniștri vor fi la Sofia Mercuri. Belgrad, 16 Iulie — M. S. Regina Natalia și suita el afi plecat agi dimi- neță la băile de la Arangielovaci. Londra, 16 Iulie—Situațiunea cabi- netului Salisbury e compromisă prin e- șecul miaionei Wolff. Viena, 16 Iulie — Delegațiunea bul- gară va pleca Lnni la Sofia. Berlin, 16 Iulie — Caseta Naționali 7IuH«188? MONITORUL OFICIAL 180!» anunța că poliția a arestat ndptea tre- cută pe membrii comitetului central so- cialist, in număr de 7 persdne, cari for- meză capul organisațiunel secrete a de- mocraților socialiști din Berlin. Viena, 17 Iulie — Saadnlah Pașa, ambasadorul Turciei, a sfătuit pe prin- cipele de Coburg să nn mârgă la Sofia Înainte de o Înțelegere prealabilă Intre Pdrtă și Pnterl, pentru a evita compli- cațiuni. Sofia, 17 Iulie — Dr. Stransky, mi- nistrul de interne, sosesce astă-sără 1» Sofia. Guvernul sârb a pus la disposiția noului ministru un tren special până la Pirot. New-York, 17 Iulie — Un accident teribil s'a produs la gara S-tu Thomus de Ia Lacul Outario. S’afi ciocnit duoă trenuri, ceea cea produs explosia petro- liulul. Panica a fost indescriptibilă. Se nuirără 19 morți și veri-o 40 răniți. Constantinopol, 16 Iulie — Cale in- directă — Dupe cum am telegrafiat la 9 curent, Sultanul amânase pe Ziua de ieri audiențele D-lor de Radiwitz și Wolff. Cu tdtă lipsa unei scirl confirmative, D. de Radowiiz plecă diminăța din Te- rapia, dar, ca precauțiune, se opri la pa- latul ambasadei germane din Pera, de unde preveni pe Sultan că aștâptă or- dinele sale. Sultanul răspunzând afirmativ, D. de Radowitz merse la Yidiz-Kiosk, unde fu primit. Se asigură că D. de Radowitz întrebuința pe lângă Sultan tdte mi^ld- cele pentru a obține ratificarea conven- ținnel egiptene, mergând până la inti- midare, dar Sultanul rămase neclintit. Cât pentru Sir D. Wolff el a stat tdtă Ziua la Terapia asceptând un avig din partea Sultanului, care avis nu sosi. Pe la 7 ore săra Artin-Effendi, sub- secretar de Stat la afacerile străine, sosi la Terapia, însărcinat să facă o comu- nicare lui Sir D. Wolff, dar acesta con- geiiă pe Artin-Effendi, declarându’I că e prea târZifi, că va pleca negreșit dupe m(Znl-nopțeI. tn adevăr Sir D. Wolff se îmbarcă pe staționarul englez la 12 ore și 5 minute din ndpte, conform instrucțiunilor de la Londra, caii ’l invita să plece Sâmbătă. Selncrdzâ aci chiar actualmente pen- tru a face ca Sultanul să telegrafieze Iul Sir D. Wolff ct» să se întdrcă, dar în za- dar până acum. Atitudinea neclintită a Sultanului este cu atât mal remarcabilă cn câtPadișahul avi de luptat contra propriului săfi mi- nirter, cu totul câștigat Eugliterel, și co itra presiune!, care nn s’a potolit nici o dată, a Germaniei întărită de Austria și Italia. Chiar ca manopere din ultima oră, s’a căutat să se exploateze mano- perile relative la generalul Boulanger, pentru a arăta nestabilitatea guvernu- lui republican )i se asigură că Sultanul ar fi amânat Hotărîrea sa până dupe săibătdrea de la 14 Iulie, care, dupe in- for-mațiunile do te de ambasada engleză, trebuia să fie semnalul unei revoluțiuni în Francia. Totuși, cu tdtă plecarea Iul Sir D. Wolff, Englezii nu aii perdut încă ori- ce speranță, căci lord Salisbury propu- ne Sultanului să se continue la Londra negociările egiptene; dar Sir W. White, care suferea destul de cu greii presința lui Sir D. Wolff ca ambasador extraor- dinar, speră să reia negociările pe un alt picior și să obție o nouă convențiu- ne, care, de și nu așa de avantagidsă ca ântâia, totuși ar satisface In de ajuns pe Englitera. Anturagiul lui Sir W. * White speră că dânsul va isbnti, creZân- du’l mal dibacid de cât Sir D. Wolff. Cu tdte astea, și în potriva orl-oărel verisimilitudinl, cabinetul Kiamil-pașa tot stă la locul săfi. Sultanul Far conserva, dupe cum se Zice, numai pentru a câștiga timp, voind să facă pe Englitera să cr^Ză că are in- tențiunea să reia negociările egiptene. Constantinopol, 16 Iulie — Cale in- directă — întronarea principelui de Co- burg devine din Zi fu Z* ma^ înduoidsă în fața atitudinel neclintite a Rusiei, care e categoric contrarie acestei alegeri. Răspunsurile celor-alte Puteri, la cir- culara privitdre la alegerea principelui de Coburg, sunt tdte vagi și pline de re- ticențe circumspecte. Londra, 18 Iulie— Daily News Zice că întorcerea lui Sir D. Wolff este sfâr- șitul miserabil al unei misiuni rnșindse. Londra, 18 Iulie — Se anunță din Viena Ziarului Times că prințul de Co- burg declară că nu s’a gândit nici o-dată să accepte cordna bulgară în potriva voinței Rusiei și că sperase că alegerea sa ar permite să opereze o apropiere între Rusia și Bulgaria. Paris, 18 Iulie — Sguduituri de cu- tremur de pământ s’afi simțit la Cair, Roma și în Sicilia. Constantinopol, 18 Iulie— Ieri s’afi simțit sguduituri de cutremur de pământ în Chio și Smirna. O violentă sgudui- tură s’a produs în insulele Rodos și Creta. La Rodos, câte-va coșuri afi fost crăpate, câte-va case s’afi stricat tn Creta. Aci o persdnă a murit de spaimă. Roma, 18 Iulie — Ieri s’afi simțit sguduituri de cutremur de pământ la Brindisi, Catana, Lsoce, Ischia, Livurno Și Parma. O erupțiune imensă de vapori se pro- duce din craterele Etnel. (Havas.) INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSERVAȚIUNI: De 1» 5 (17) Iulie 1887, orele 6 a. m. In 34 ore De 1*4 '16)Iulie8oresira. Barometru redus Vtutul Pite sau | Temper. Baroma- Viatul la 0» 0 la Temperatura I 1 ■tarea rtpadA | 1 Min. tru rad. £ t TMa Starea STAȚIUNI nlralul mirai aerului □arului la O* «I 1 s Cerului 1 airelul Obeerv.j Variaț. Observ. | Variaț. s mare! 0B8BBVAȚIUNI T.-Severin . 760.4 4- 2.0 240 4- 1.8 65 ,SW 1 a. --- --- 1 e- p.noroe I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 83 19 759.9 270 WNW 1 1 III senin Balota . . 769 2 --- 85 26 8 4- 0.8 42 E noros 82 12 762 6 29.5 S f. senin Craiova . . 761.2 --- 3.1 26.8 --- 2.8 45 SW £ senin 32 17 7cO6 20 4 SE noros Slatina . . 759 8 --- 2.1 252 --- 0.3 44 NNW p. noros 33 22 759 3 27.7 NE senin Giurgiu . . 759 8 --- 2.2 25 3 + 1.5 42 N • 30 19 760.6 2>.9 £ senin Constanța . 759.3 --- 1.8 22.6 -J- 0 4 62 N f. senin 28 13 759 7 20 7 noros Bulina . . 760 3 --- 2 1 23.3 4- 09 46 E V 33 19 759.9 26.2 p.noros Starea măre! f. liniștită Galați . . 759.2 --- 09 25 0 0.0 50 ,ne: senin 81 19 759 3 24 9 * « • » Brăila . . 759 5 --- 2 2 20 3 4- 2 1 68 f. senin 24 10 759 5 152 Sinaia . . 758 2 - 2.8 258 + 1.9 40 80 14 761.8 26.0 Călărași . Bseăă . . Roman . . Iafi . . . De le 6 (18) Iulie 1887, orele 8 dimini r . De la 5 (17) Iulie 1887, orele 8 săra. Bunureeei . 763 5j+ « îj 281| + l.g| 48| Njra | 1 . t. senin | 3â| w| T60 4I W 9, ENE I l|f.eenin Barometru Raționat, 180« MONITORUL OFICIAL 7 Iulie 1887 buletin meteorologic din județe In dimineță de 4 (16) Iulie 1887 Adjud --- Senin . . ......... .. 1B^E Făldâ Senin ..... . 16-f-R. Piatra --- Senin ..... . 164 B. .... 19+ . Fobiei . 18+ , PUesd --- . 16+ . Baia-ds-Ârami--- • - . 23+ B Ferbinți --- Variabil, ienin . • 18+ . Piua-Petri --- . lo+ « Babadag ---M Benin, vftnt - . 15+ • «taft». ---a Senin ..... . 18+ . Plețenn --- . 16+ . BaeM ' • a • . 18+ a --- a a ♦ • • • • 18+ . jPloeecft --- a 174- Balada . 184- a Jboiawl ---• • • » • • • • 19+ , Podu-PureuM--- . 15+ . BâHc-AM __ e • • . 22+ a GUael MM . 22+ . Predeal ---• a 15*4- a . 18+ a Gorgova MM Senin, vînt . . . . 16+ , RăMuți --- a e e » . • • Bârlad _ Variabil, senin . . . 15+ a Hârlăâ W Senin, nor .... . 17+ , BAmm-Sărat --- Vftnt, senin • . . . 21+ » Bistrița ------ Hârțova --- Senin, vftnt . . . . 18+ , Râmn- Văieta --- Senin ..... • 17+ a Bofofânl ---_ Senin, nor, vînt . . 18+ Herța MM Variabi], vînt . . . 16+ . Bău-Vadului --- Brosceni MM Senin . . . 15+ Horea MM Senin . a . • . . 18+ , Boți-de- Vede --- • 0 . . a . . 19+ . Budesci . 22 + Huși --- . 16+ . Salinele-Marl --- a a . a . a a 16 4- a Buhușu . 16+ Isaccea ---. Senin, vftnt . . . • 20+ , Sascut --- a • • • • • ? 5-4- ■ Burdujeni Mor, vtnt . . U+ Ivesd MM Senin ..... . 16+ , Săteni --- a e a a e ♦ • I5*< a Buita MM Senin . . . 17+ Măcin MM Senin, vftnt . . . . 18+ , Sinaia --- a a a e a • . 12+ • Calafat MM» . 18+ Măgurde MM Senin ..... . 20+ , Sldboeia --- a • • • • • . 16+ , (XOărafi . 20+ Mahmudie >--- Senin, vânt . . . . 17+ „ Spineni --- m a a a • S Cămpina Nor, senin . • • • . 134- Mamornița M» Senin ..... . 16+ , Stefănesd --- Variabil .... Câmpu-Lung Senin . . . . 20+ Mangalia ---W Senin, marea calmă Tecudu --- Senin ..... 1$+ a Caracal •M . 17+ Mirățesd V--- Senin ..... . 17+ Ttrgovisee --- M • • «a . 18+ a Ceatal Senin, vtnt Mărgineni --- a ..... . 18+ , V^rgu-Frumos --- Senin, nor, vînt . . 16'*- a Cerna-Vodă Senin . . . 20> * Medjidie --- a • • * • • . 20 + Tirgu-Jiu --- Senin ..... a 16+ . Cetate MM . 18+ Mihăileni --- . 14+ , ■l'troșorv --- a • • • ♦ < 18+ a Chilia- Vechii MM Senin, vtnt • 19+ Misii --- a • • • • . 20+ , Zuleea --- Senin, vînt, semn . 16+ . Codăesd Senin . . . 19+ Mdnetd Țăndărei --- Corabia . 16+ Neamțu ~M a ee.ee . 15+ , Urlați --- Senin ..... . 16+ . Cosia . 164- Novad MM . 15+ Ursiceni --- Variabil, senin . . . 18+ a Ourt-de-Argeș . 17+ Obedeni --- Valea-OcHugbr.--- Senin ..... . 18+ . Darabani --- . 16-^ Ocna MM Senin, nor .... . 19+ , Văleni --- a • • • • • • . 18+ , Domnesd __ . 25+ Odobesd --- Senin ..... 17-4- - Vasluiâ --- a •••••■ . 19+ , Dorohoiii ---• Senin, nor • « • . 15+ a Oltenița --- a ..... . 204- , Verciorova --- Frumos..... . 18+ , Drăgășani MM Senin . . . 18+ Oetrov ^M a • • • • ♦ . 21+ , Vulcan --- Nor, senin . . . . 16+ a Drăgănesd Panciu MM . 17+ , Vidra --- Senin ..... . 18+ . Drănceni MM . 16+ Pieeaul • 17+ , Zdtr-nl --- a • • • • . 20+ . Fetesd --- Pătărlagele --- • Uf a Zimnicea --- a • a a • « . 20+ a In diminua de 6 (17) Iulie 1887 Adjud --- Senin ...... 17+B. FSdu --- Senin ...... 164 B Piatra --- Senin, vftnt . . . . 184 B. dleseandria MM> Senin, nor..... 22+ . Folticenl --- 15+ . Pitesci --- a a « a 1 7“^ M Basa-deAramd--- a ■ nea» 32+ . Ferbinți Variabil, senin . . . 18+ , Piua-Pdn --- a a • • . . 25+ a Babadag Senin ...... 1«+ » FOiațl --- Pleșcoiu --- Senin .... Bacăâ w 18+ , FiUpesd MM Senin ...... 19+ . Ploesd --- . . 18+ , Balaciu Variabil, senin, vftnt 11+ a Focșani 204- , Podu-l\urcuiul --- a • • • . . 14+ . Balta-AIbâ M> Senin ...... 18+ . Găesd --- • •••••• 1M- . Predeal --- a • • • • . . 18+ , Bechet M. 18+ . Gorgova --- • •ce»e* 17+ , Băăiuți --- . . 19+ _ Birlad MM 16+ , HârVid MM m * e . * 18+- , Bâmn-Sărat --- m ase . • 20+ , Bistrița MM 18+ , Hârgoca Senin, vtnt .... 20+ , Bâmn-- Vâlcea --- a • • • • . . 18+ . Botoțani 15+ , Herța M Senin ...... 18+ , Btu- Vadului --- a • • • . . 14+ . Brosceni MM 16+ , Horei a ...... 19+ . BogiAe-Veds --- a • • • . . 21+ a Budesd MM 23+ , Hogi SM 18+ , Salinele-Marl --- a • • • . . 18+ . Buhugu «M 164- , Isaccea MM 19+ a Sascut --- a e • e • . . 18+ , Burdujeni Variabil senin . . . 15+ . Ivesd MW v • • • • • 18+ , Săveni --- a • e e • . . 14+ a Busbâ MM Puțin nor, senin . • 15+ . Mădn MM a •..... 18+ . Sinaia --- . . 13+ , Oalafat M Senin ...... 18+ , Măgurele MM 204- , Sloboda --- M a a . a QBdrafi .M 18+ , Mahmudie MM a 18+ , Spineni --- Frumos .... Cămpina a a a a * a a 1*4- a Mamornița --- Variabil, senin . . 17+ , Stefănesd --- Senin .... . . 13+ . Câmpu-Deng ---M 16+ , Mangalia ---• lecudâ --- Caracal MM 20+ a Mărdeesd Senin ...... 18+ , Tlrgovisce --- . . 19+ , Ceatal MW 16+ , Mărgineni MM 19+ a Tirgu- Frumos --- Frumos .... . . 16 4- - Cerna-Vodă 20+ a Medjidie MM Senin, vftnt violent . 23+ , lirgu-Jiu --- Senin .... . . 18+ . Cetate •M i74- . MthăUenl ^M Senin ...... 14+ . Ttrggaru --- . . 18+ . Cbdio-Vechie WM 19+ . MM MM a • • • • • • 31+ a lulcea --- Codăesd MM Moinesd W Țândărd --- Obrabia MW 15+ ’ Neamțu bm 17+ . Urlați --- . . 20+ a Caria VM 17+ , Novad MM 15+ , UrdcevX --- Varie bil, senin . . . 19+ , Curteorde-Ârge.--- 18+ , Obedeni MM Valea-OSlugtr.--- Senin .... . . 33+ , Darabani MM 17+ . Ocna MM Variabil, senin . . 17^" M Văleni --- . . 18 4 a Domneai 35+ . Odbeecl MM Senin ...... 18+ , Vaduid --- ■ e a . a • 17-^* o Dorohoiâ ------ 15+ . Oltenița MW 30+ , Vtrdorova --- . . 18+ . Drăgdfani 22+ a Ostrov MM Vulcan --- a 17*4- m Drăgănesci M 19+ 2 Panda MM 18+ . Vidra --- . . 22+ . Drănceni MM 15+ . Păgoană ' MM 18+ , JZatrmtf --- . . 30+ a JWetsl MM P&ârlageie MM Senin, vftnt .... 17+ , ZMdcea --- a • • * . . 20+ . 7 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1807 Expunerea eitnaținne! județulnî Gorj fâoută i de comitetul permenent ou ocasiunea deschide- re! consiliului general la 15 Octombre 1888. Domnule președinte, Domnilor consilieri, Astăzi, deschi^ându-se sesiunea ordi- nară a consiliului județian, delegațiunea D-vdstrâ are ondre a vă saluta de bună venire, și a măsurat disposițiunilor legei, vă expune situațiunea județului. Chemați prin Încrederea D-vdstră la cârma treburilor, am căutat să cores- dem pe deplin; pentru acăsta n’am cru- țat nici timp, nici ostenălă. Legalitatea și ordinea ne-a st rvit de normă, și secondați tn tot timpul de un energic concurs al administrațiunel, că- reia '1 aducem cu acăstă ocasinne mul- țumirile ndstre, am putut tn scurt timp si ameliorăm starea acestui incei cat ju- deț. Am făcut puțin In raport cu nece- sitățile simțite; să sperăm tnsă, D-lor coisilieri, că tntr’un viitor apropiat, priat’o muncă continuă, aceea ce vor fi destinați să conducă județul, vor sci să’l facă prosper. Populația șl mișcarea el Județul nostru se compune din 161 comune rurale și una ui bană, are o po- pulațime aproximativă de 151.633 su- flete, din cari cu sciință de carte 10.445 bărbați și 679 femei. In mjlocul acestei populațiuni se găsesc 619 individ! de naționalități stră- ine, dintie cari 370 tn oraș. Ocupațiunea principală a locuitorilor este agricultura; comerciul ocupă ran- gul al duoilea și mica industrie, care este încă tn fașă, ocupă și ea un rang In Îndeletnicirea locuitorilor. Dupe statistica ce avem, de Ia 1 Oc- tombre 1885 până la 1 Octombre 1886, numărul născuților este de 5 423, al morților 3.3?6, ast-fel populațiunea s’almmulțit anul acesta cu 2.047 suflete. Instrucțiunea publică. Acăstă rază dvină care inobilăză ini- ma și Înalță sufetul, a fost una dintre principalele nostre preocupări. Am cău- tat ca mai presus de forțele financiare ale comunelor să alocăm tn budgetele lor, sume relativ considerabile, ca loca- lurile de scdlă să întrunescă tdte condi- țiunile igienice, căci in corporesano men sana. Acesta insă nu este de i ât un în- ceput al unei opere de interes vital, pen- tru tânăra generațiune, cari trebue să atragă tdtă atențiunea acelora ce sunt chemați să pregătesca viitorul țârei. Cu tdte acestea județul Gorj se pdte făli că ia o parte fdrte activă la desvoltarea În- vățământului rural. Clădiri de zid pentru scdle rurale sunt indispensabile și mijlocul de a se con- strui nu trebue să ne Ingrijască prea mult, căci cu sumele ce se tntrebuințdză Într’un timp de 10 ani pentru reparați- uni și cu fondurile depuse deja la con- semnațiunl de la diferite comune, comi- tetul pdte as’gura că va găsi mîjldce să realiseze acăstă necesitate, rămânând a supune cunoscinței D-vdstre aceste mi- jldce tn viitdrea sesiune, dacă acestă cestiune nu va face obiectul unei con- vocări extra-ordinare. In acest județ avem 109 scdle rurale și 2 urbane, a căror mișcare, dupe cum resultâ din relațiuneaD-lni revisor, este 5.491 băeți și fete, Înscriși In matricole la Începutul anului scolastic, din cari 4.761 băeți și fete aii urmat cursurile până la finele anului. Pentru curentul an scolastic, guvernul a bine-voit să în- fîimțeze Încă 2 scdle de gradul 1-iâ tn comuna Bratuia și Roșia. Gnltnl Biserica are delicata misiune să pro- bage In omenire moralitatea. Ea este un factor eminent al esistenței națiune! și pentru care trebue să avem tdtă soluci- tundinea. Preotul trebue să fie cea mai Înaltă expresiune a comunei, el este exemplul de moralitate, ca atare, trebue să fie pus la adăpostul a ori-ce fel de specula- țiune de comerciii, pentru acăsta ar tre- bui să'și aibă existența asigurată ca să'șl Indeplinescă înalta sa misiune. Din ne- norocire comuna nu pdte obveni acestei necesități în lipsă de resurse. Da când funcționăm Insă, cunoscând câ mai multe biserici aâ avutul lor, am căutat să con- statăm atât modul cum aceste averi aâ fost administrate, precum și sumele ce li se debitezi. In scurt timp vom fi In po- sițiune a lămuri tote aceste epitropii, a incasa bani de pe la diferiți debitori și asigura preoților acelor biserici resur- sele necesarii. Nu tdte bisericele aâ fon- durile lor, ar tnbui dar ca șiful cleru- lui prin legi organice, sâ înlăture răul ce există în cultul nostru. Numărul bisericilor în acest județ este 415, la care se oficiază serviciul de 280 preoți și 2 diaconi. In acest an s’a construit 2 biserici de zid, 12 de lemn șl s’a reparat 8. Serviciul sanitar de județ Ca să putem aduce Ia cunoscință D- vdstie starea serviciului sanitar de ju- deț și starea sânâtăței populațiune!, a- vem ondre a presintă raportul D-lui medic primar No. 567, în următdreaco- prindere: ,In cursul scurtului timp de când am avut ondrea a fi în serviciul acestui ju- deț, vizitând majoritatea comunelor, am putut a mă convinge de avantagele și desavantagele ce presintă comunele din punctul de vedere sanitar. „Supra-fața întinsă și accidentată a terenului județului, mulțimea comune- lor ce’i compun, răspândirea chiar a fie- care din comune pe o tntindere mare, constitue prima dificultate ce o întâm- pină acest serviciâ. .Mulțimea lucrărilor medico-Iegale șî diverse cercetări făcute în interesul justiției, ne răpesce de asemenea mulți- me de tirrp care l’am putea întrebuința cu folos în căutarea populației suferin- de; acăstă populație chiar îu majoritate, compusă din locuitori aprdpe complect lipsiți de mi^ldce pecuniare și deprinși chiar tn nisce condițiuni igienice fdrte detestabile, fac ca căușele morbifice să lucreze fdrte mult tn detrimentul sănS- tățel lor. Dacă resistența lor vitală este încă mare, acesta se datoresce ereditățel; cu timpul tnsă resistența scade, nefiind susținută prin condițiuni igienice co- recte, și face ca indivizii să cadă victima celor mai mici cause de bdle. „Ast-fel se esplică mulțimea intoxi- cațiunilor palustre care cresce în mod spăimântător în comuni le rurale, de și bălți stagnante trebue să fi existat de la începutul formărei comune’or ; ast-fel se esplică crescerea numărului prlagro- șilor, de și pdte că cu porumbul stricat s’aâ alimentat și generațiunile anteriore celei existente. „Trebue prin urmare să căutăm tdte mi^ldcele posibile a distruge căușele morbifici, ameliorând pe cât va fi posi- bil igiena comunelor, a caselor locuito- rilor și a tot ce ’I încongidrâ; pe de altă parte va fi necesar a ’i da tot concursul medical tn cașuri de necesitate. „Ca morbi predominanți am avut tn primul rang intoxicațiunile palustre cu diversele sale verietăți observate tn toți ano-timpii; tn al duoilea rând am avut dezordinile gastro-intestinale observate in timpul verel și provenite din causa alimentației cu fructe necdpte, porumb fert saâ copt, etc. „Ca epidemii din timpul venirel mele în serviciâ (1 Maiâ), nu ara avut de în- registrat de cât variola tn comuna Ti- mișiani, 5 cașuri tdte vindecate, tușea convulsivă în comuna Petresci-de-Jos 13 cașuri, din cari 12 vindecate și 1 ră- mas la 25 Septembre, tn comuna Băr- bâtesci de asemenea a apărut acesta bdlâ la 14 Septembre, manifestându-se cu 34 cașuri. „Disenteria de și a existat cașuri iso- late tn mai multe comune, totuși nică- ieri n’a lăsat o esttnsiune epidemică ca tn comuna lonesci unde s’aâ căutat 81 cașuri, și In comnna Pocruia cu 57 cașuri. „Vaccinația s’a făcut pe scara cea mal întinsă posibilă, de Ia 1 Octombre 1885 până la aceiași dată a. c. s’a vac- cinat de către 3 vaccinatori suma de 1808 MONITORUL OFICIAL 7 Iulie 1887 5.533, din cari 2 897 băeți Ș⁵ ² ⁶³⁶ fpte- ,Tn ceea ce privesce numărul consulta- țiilor gratuite si a comunelor visitate de către personalul medical, neposedând nici un act până la venirea mea tn ser- vicii!, nn not raporta de cât de lai Maifi; de Ja acăstă dată până la 1 O'tombre a. c. afi fost inspectate de către D. medic Mărcnleocn, al plășei Novaci. Amaradia, Gilortu. 71 comune, viaitând 720 bol- navi, 8nbsomnatn1 a inspectat 109 co- mune ți a visitat 557 bolnavi, în total s’afi inspectat 180 comune și s’afi visitat 1.277 bolnavi. .Dupe cum se vede deci din acăstă sumă în nn timp scurt și nu un personal insuficient, s'a presintat acest număr mare de bolnavi, ceea ce denotă că po- pulația caută adiutor medical; însă pen- tru ca acest adjutor să devie eficace, este necesar a se face acestui servicifi mal multe îmbunătățiri, pe cari, D-le preșe- dinte, am ondre a le supune aprecierel D-v<5stre pentru a le susține înaintea onor, consilii! general județian. .Aceste îmbunătățiri reclamate sunt următdrele: ,1. A se pune cea mal mare stăruință în stârpîrea bolților stagnante; ,2. A se divisa circumscințiunea sa- nitară Novaci-Amaradia-Gilortu în 2 părți, formândn-se încă un post de me- dic de plasă, ast-fel că un medic va fi pentru plasa Novaci-Amaradia, cu re- ședința în comuna Novaci gofi Tftrgu Petresci-de-Sus, iar altul în Giînrtu, cn reședința tn comuna de reșelință a sub- prefectnrel; .3. A se adăotra o mdșe de piesă la comnna Petrasci-de-Sus safi B'ădiceni, pentru a se deprinde populația cu o a- sistență la faceri mal grele ; ,4. A s« face un viriment pentru acest an la suma acordată pentrn medicamente gratuite, căci suma de 1.000 lei este de- ja terminată, ast-fel că până Ia 1 Apri- lie va mal trebui încă aproximativ lei 1.500; .5. A se prevedea pe anul viitor pen- trn medicamentele gratuite suma de lei 3.000; ,6. A b* afecta o sumă de 2.000 lei pentra cumpărarea unul mirrosrp (care va servi și pentrn spital), a 2 lactome- tre cerute de regulamentul serviciului sanitar de județ și o cutie de autopsie, și .7. A se interveni pe lângă D.minis- tru d« interne a creea și tn acest județ nn spital rural, safi cel puțin nn asii de in- firmi, unde să’se trateze și pelagroșil din district*. Spitalul județian F Numărul bolnavilor curarisițl tn spi- talul județian de la 1 O tombre 1885 și până la 1 Octombre 1886, este de 746 bolnavi, din aceștia afi eșit vindecați 623. ameliorați 54, nevinderati 17 și morți 52; majoritatea din numârn' mor- ților sunt aduși moribundl însnital.iar cașurile rele mal frecuente afi fost bdle chirurgicale și bfilele de femei. Annl acesta s’afi făcut mal mnlte re- parațiuni localului spitalului, s’afi cons- truit dependințele necesare și s’a anro- visionat spitalul cu nn însemnat număr de instrumente. Serviciul veterinar Tn ceea ce privesce acest servicifi, co- mitetul nu p6te de cât să exprime mul- țumiri D-lul veterinar Condrus, care e neobosit pentru îndeplinirea datoriei, și pentru ca să luațl și D-vfistră cunoBdin- ță de modul cum s’a condus e,cest servi- cii! și ameliorările ce trebuesc aduse, avem ondre să presintăm raportul D-lul veterinar, tn următdrea coprindere: „In conformitatea art. 28 din regula- mentul serviciului veterinar de județe, am ondre a aduce la cunoscința Dvfis- tre starea sanitară a vitelor pe annl expirat șî îmbunătățirile ce ar trebui luate pentru ameliorarea serviciului ve- terinar și a rasei vitelor. „In acest jndeț anul acesta nu afi e- xi«tat bdle contagifise prevăzute de art. 1 din legea poliției veterinare, adică, bdle contagifise periculdse nu s’afi ob- servat, da și în mnlte comune s’afi ivit cașuri de bdle, dar bdlele afi fost mal mult sporadice, cansata din reua îngri- jire a vitelor de proprietarii lor, și gcd- sta cu mult reson la mulțl din el, din causă că locurile d) pășune s’afi împu- ținat, lucrând pământul pentru cereale și porumb pa o scară mal întinsă și ast- fel sunt nevoite o mare parte din comu- nele acestui județ a’șl pășuna vitele prin păduri și dâluri sterile, unde iarba nu este de cât în timnul de primă-vdră și pe timpurile ploidse, iar când este mal multă secetă și arșița sdrelul prea ar- ^ătdre, acele dăluri ajung un fel de fo- care morbide pentru vitele cari sunt nevoite a le pășuna, căci iarba devenită tot-d’a-una plină de praf, Ie produce sete mare, și atunci «unt nevoite a bea apa ce o întâlnesc în drnm, care mai tot- d'a-nna este’: lacurile, bălțile și mlaști- nile ce se găsesc prin păduri, safi for- mate din scursurile diferitele isvdre ce se găsesc pe locurile unde ele pnșunăză, căci da obiceifi vitele sunt tot-d’a-una păzite Ia pășune numai de copii cari nu înțeleg râul care pdte provoca nutrirea și adăparea vitelor în modul mal sus descris, și de aceea ea vede adesea Ia vite diferite bdle, de multe ori mortale, cau- sate numai din negligența proprieta- rilor. „De dorit ar fi, D-le președinte, ca a- ceete islazuri destinate pentru pășunarea vitelor, sâ fie la locuri hotărlte pe co- mune safi cătune unde să fie și fântâni B’fi isvdre, posedând vălae făcute expre pentrn adăparea vitelor, și fie-care că- tun safi comună să angagieze câte un om păzitor de vite ca să le adape numai tn epe bune și curate, lucru care nu ar costa aprdne mal nimic pa fie-care lo- cuitor în parte, fiind-că numai cu acest mod s’ar putea face nn control mal se- rios chiar când s’ar ivi cașuri de bdle și ar fi mal de aprdpe văzute cele bolnave. «Subsemnatul de câte ori am fost chemat spre a combate asemenea mala- dii ce bântue adesea câte nn mare nu- măr de vite, am vă^ut că sunt absolut necesare aceste îmbunătățiri, cu cari ar putea să dispară multe rele de cari vi- tele sunt amenințate, mal cn sâmă dacă onor, consilii! ar lua măsuri pentru a se vota un regulament, obligând pe co- mune a face aceste îmbunătățiri. .Bdlele de cari vitele afi suferit mal mult în acest județ afi fost gastro-en- terito-nefritica la vitele mari, angina flemonosă Ia porci și diaree, în timp de primă-vâră s’a observat ca^hecsia aquasi (gălbâz*) Ia oile ce afi staționat prin cpmunele ce sunt situate pe locuri bsl- tdse, unde oile erafi nevoite să pășuneze până dă zăpada. .Flagelul ce aceste maladii afi făcut în vite, a fost fdrte neînsemnat în com- parație cu suma totală a vitelor a late, ast-fel că mortalitatea tn total n’a fost nici 5 la mie din fie-care speță, căci subsemnatul la timp când am fost che- mat, am aplicat măsurile igienice nece- sare, dând și medicamentele trebuincidse pentrn depărtarea răul ni de care vitele erafi amenințate, ast fel că în tdte ca- șurile unde aceste maladii începuse a’șl face victime, în urma măsurilor igienice și instrucțiunilor aplicate, bdia s’a în- lăturat. .D-le președinte, una dir ramurile principale de bogăție a noul Stat (iri- lisat, astăzi, este ameliorațiunea rasei vitelor, lucrnrl Ia cari subiemnatol de la venirea în acest județ a pus în vede- rea onor, consil’fi județian, în scopul ca gândindu-se la beneficiile ce ac pro- dnce acăstă amelioraținne, va aloca o sumă pentru a putea cumpăra reprodu- cătorii, daca nu o rasă mal perfecțio- nată, cel puțin rasa români țlisă Buc- șeană, ce populâaă astăzi cea mal mare parte din câmpi le Moldovei, căci vitele în majora parte ce împopnlâză județul Gorj astăzi, nu numai că nu aii rasă, ci afi ajuns nn fel de stărpiturl, semănând mai mult cu berbecii, iar primă-vdramal cn semă când ve^I câte 8 safi 10 bol înjugați Ia plug, le plângem de milă, văzând că nu pot urni plugul pe brazdă, și apoi nnde mai pul că proprietarul lor e nevoit a hrăni atâtea capete de vite, în loc de a hrăni 2 val! 4, de Ia 7 Iulie 1®87 MONITORUL OFICIAL 1800 cari s’ar putea cere mult mal mult daca ar fi de o rasă, mai robustă ți mal forte. Românii cari tn timpurile trecute erați reputați cu vitele lor, de la care alte state lua reproducători, astăzi afi ajuns că nici nu se mal pomenesce de el *, tn ceea ce privesce vitele, nici se vorbesce de noi, pare că nici nu am exista ; nu numai șicanele ce ne fac Statele veci- ne contribue la lipsurile cari le simțim prin închiderea granițelor si altele, dar și marfa prdstă, așa că a sjmsa se vin- de vaca cu vițel cn 5 safi 6 lei, căci daca aceste vite ar fi din o rasă mai perfecționată negreșit s’ar vinde cu pre- țuri mal bune. «Și când noi, o țără unde agricultura pastorală ar putea progresa cn pași re- pezi, am produce vite frumfise, nu mai rămâne Îndoială că Statele vecine, și chiar cele mai depărtate, ar fi nevoite a se aproviziona de la noi. dnpe cnm face chiar asta^I tn mare parte Franța, Ita- lia și chiar Austro-Ungaria, care ne și- canăză cu Închiderea granițelor, căci cunoscnt e de toți că teritoriul țărei ro- mânesc! e fdrte fertil și folositor pentru crescerea și Înmulțirea vitelor, vedem fie-care din noi pe fie-care an cum plăcă milidnele din țeră, fie pentru remonta armetei, fie pentru serviciul particula- rilor și privim cu toț i indiferenți, văi- tându-ne și picând că e crizi de bani; daca acei bani ar rămâne tn țâră, nu e așa că nu am mal simți criza P «Județul cu puține sacrificii ce ar face ar putea In scurt timp să perfec- ționeze rasa cabalină și bovină, cumpă- rând de la ferme reputate din țâră re- producători, daca nu la fie-care 10 co- mune, dar cel puțin Ia fie-care plasă să se găsăscă câte un armăsar, câte 2 safi 3 tauri dupe trebuință, și acești repro- ducători ar servi locuitorilor pentru a 'și ameliora animalele lor; acești repro- ducători lăsați la reședința sub-prefec- turei, unde se vor forma grejlurl dupe o regulă ore care, instalându-se uu om Intr’adins ca să tngrijăscă de dânșii sub controlul funcționarilor superiori. «Ia acăstă afacere există ihiar nn re- gulament făcut de subsemnatul și D. I. Barbovici, pe când era consilier, și vă rog a'l pune In aplicare, daca nu in În- tregimea lui, cel pnțin in parte, pentru a face un Început cn acest isvor de bo- găție. „Subs mnatnl, anul acesta am inspec tat județul unde am dat instrucțiunile necesare pentru crescerea, Îngrijirea și nntrirea vitelor. «Asemenea am fost Însărcinat cn re- producătorul Statnlui ce ’l are aici la reședința județului, asemenea am ins- pectat grajdurile călărașilor pe la reșe- dința sub-prefecturilor care In mare parte lasă mult de dorit, asemenea și grajdurile cailor de poate Filieșl-Târ- gul-Jiulnl, sunt un fel de acoperiș în- grădit cn nuele. , Acestui servicifi pentrn medicamente ’I-a fost alocată suma de lei 100, sumă cu care nu are nici o importantă vis ă- vis de cașurile ce se întâmplă în județ, și de aceea vă rog a aloca cel puțin 700 lei. Asemenea necesită la acest servicifi o cutie de sbulanță pentrn transportul medicamentelor, safi un fel de sac de pele făcut pentru acest scop. Tot în in- teresul serviciului trebue a se cumpăra o trusă de autopsie pentru cașurile de disecție. «Terminând, vă rog. D-le președinte, a se face Îmbunătățirile propuse de snb- semnatul, fie ca interes general al jude- țului, fie în parte pentru servicifi, căci ori cnm ar fi aceste îmbunătățiri se re- varsă asupra tutulor.* Agricultura Avicultura tn anul acesta nu a reali- sat tn totul speranțele cultivatorilor, cn tfite acestea lipsa nu va fi simțită. Comerciul de vite de tot soiul, în urma închidere! granițelor de către Austro- Ungaria, a încetat cu totul; din acăstă causă se simte o lipsă generală de bani și daca va mal continua acăstă stare de lucruri, prevedem că județul nostrn va ajunge îu mare nevoe din causa dificul- tății de transportarea productelor la veri-o schelă safi gară. Credem, cn tfite acestea, că, prin ter- minarea liniei ferate, starea aefista se va ameliora. Postea, fi telegrafele Annl acesta județul a fost obligat să reconstruiască ambele linii telegrafice. Acăstă reconstruire s’a făcut snb con- trolul și cu concursul D-lui diriginte al oficiului postai, care setos ca aceste li- nii să fie egale cu ale Statului, a reușit pe deplin, fapt pentru care comitetul ’I adresăză viele mulțumiri. Serviciul poștei rurale între reședința județului și sub-prefeetnri na lasă nimic de dorit; aceea a comunelor ar putea fi mal regulată daca comuna ar dispune de mai multe mirifice. Arestul preventiv Cuvântul de arest insuflă spaimă și să ferescă Dumnez^fi pe ori-ciue de a’i face cunoscința. Iu decursul acestui an am fost obligat, ca președinte al comi- tetului, sâ ’l vizitez de mai multe ori spre a mă încredința de hrana arestați- lor și întreținerea localului. Aspectul pe din afară corespunde menire!, înăuntru însă nu mai este arest ci o adevărată grădină, curățenia exce- sivă, ordine în tfite, hrană bună și abon- dentă, uiți pentru un moment că ești îu arest, și tfite acestea se datoresc direc- torului săfi. Arestul anul a-e«ta a fost populat din n-*norocire de 3 5 indivizi, din cari 183 condemnaț’ și 132 prevenițf. Comuna rurală. Sunt decenii de ani de câni bărbații noștri de Stat, cari cunosc că temelia organismului nostru social nu este și nu pfite fi de cât o bună lege comunală, de aceia, încă delal864încfice, a preocupat necontenit Corpurile nfistre legiuitfire; sistemul descentralisărei a fost punctul de nlecare. 0 generațiune întrăgă, pot c. petriș și s’a reparat 2 poduri. Calea vecinală Negoesci-Roșia S’a executat 420 m. 1, șosea din noâ, s’a reparat 2.275 m. 1, s’a așternu! pe- triș pe 3.680 m. 1., s’a construit 11 po- duri și s’a reparat unul. Calea vecinală Bălănesei-Ohaba S’a executat 200 m. 1. șosea din noâ’ s’a reparat 1.500 m. 1. și s'a depus 40 m* c. petriș. Calea vecinală lonesci-Roșia S’a reparat 20.542 m. 1. șosea, s’a de- pus 7.462 m. c. petriș, s’a construit 9 poduri, s’a reparat 8, s’a executat 20 m. 1. diguri. Calea vecinală Busuioci-Pojaru S’a executat 1.820 m. I. șosea din noâ, s’a reparat 5.630 m. 1., s’a depus 3.715 m. c. petriș, s’a construit 7 poduri și s’a reparat 2. Calea vecinală Vladimiru-Andreesci S’a executat 410 m. 1. șosea din noâ, s’a reparat 580 m. 1., s’a depus 7.250 m. c. petriș, și s’a reparat 1 pod. Șosele comunale In total s’a executat28 970 m.l.șosea din noâ, s’a reparat 44.962 m. 1. șosea, s’a depus 25.160 m. c. petriș, s’a con- struit 109 noduri, s’a reparat 18, s’a executat 877 m. 1. diguri și s’a executat 2.140 m. l. canaturi. Domnilor consilieri Ar fi fost fdrte ¹ ine ca să ne fi găsit sub imperiul veche! legi de prestațiune, prin care fie-care locuitor trebuia să lu- creze tn natură 3 gile județiane, căci am fi mers departe cu lucrările, sunt m con- vinși tnsă că guvernul va reveni Ia acea lege care este trebuincidsă. Tot tn acest an s’a mai promulgat legea tn ceea-ce privesce personalul technic județian. Prin acăstă lege numai ministerul lucrărilor publice are dreptul să număscă pe ingi- nerii și conductorii. In ea sunt disposi- țiuni fdrte bune, căci a avut grija ca pe viitor inginerul să aibăaptitundine pen- tru a exercita acăstă profesiune și este drăptă acăstă disposițiune, căci trebue să presinte garanții suficiente de apti- tnndine un om tu m&inele căruia se în- credințeză un fond de mai multe gecimi saâ sutimi de mii de lei și care, dacă n’ar fi destul de special tn arta sa nu numai că s’ar arunca tn vânt aceste fon- duri, dar s’ar periclita viața tudețianilor. Găsim Insă tn acestă lege o disposițiune care, dupe părerea ndstră, nu’și are lo- cul aceea că: numai ministernlare drep- tul de numire. Cum? Consiliul județian, părintele intereselor județului și tn lip- să’i comitetul, dre nu aâ mai multă so- lucitundine pentru județ de s&t minis- terul? Apoi cine are dreptul de a cere ■ervisii omului pe care ’l retribuesce, daca nu județul? Domnilor, noi am ținut ca armonia să domndscă tn totul, căci numai atuncea vom prospera; dar se pdte Întâmpla casă se ivdscă neorândueli din causa acestei disposițiuni a legei, de dre-ce inginerul, considerăndn ee func- ționarul direct al ministerului de lucrări publice și ne considear&nd Intru nimic disposiținnile D-vdstre, saâ ale comi- tetului, care tn lipsă-vă este responsabil de tot ce ar fi trebuit să se facă tn pri- vința căilor de comunicsțiune, poduri și altele. Cașul s’a presintat deja intre co- mitet și inginerul-ș f, de aceea vi'l sem- nalăm și trecem mai departe. Acestea sunt, D-lor cot silierl, relațiu- nile despre starea județului nostru, pe care le supunem D-vdstre, Împreună cu socotelile casei județului pe exercițiul 1885—86, Împreună cn proiectul de budget pentru anul 1887—88. Președinte. I. CArstoceanu. Membrii, I. Slăvescu, C. Lascar. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor șl poștelor Se publică spre cunoscință generală că scoțăndu-se din serviciâ 180 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe distanța iașl- Movila, se va ține licitație pentru vin- derea lor, In giua de 24 Iulie (5 August) 1887, la orele 4 p. m , tn pretoriul pre- fecturel județului Iași. No. 12.839. » 1887, lu’ie 3. MINISTERUL DE FINANCE Regia monopolurilor Statului Urm&nd a se da In Întreprindere pe un period de 3 ani și 3 luni, cu Începere de Ia 1 Ianuarie 1888, vîndarea tutunu- rilor In plâșile județelor Argeș, Muscel, Olt, Gorj, Romanațî, Dolj, Ilfov, Iași, Bacăâ, Tutova, Tulcea și Constanța, se aduce la cnnoscința generală că se va ține licitațiune publică prin oferte sigi- late in gilele de 21 și 22 August 1887. Ofertele se vor primi at&t in Bucu- resci la direcția generală a regiei mo- nopolurilor Statului pentru ori-care din plâșile județelor mal sus menționate, c&t și la depositul de tutunuri din reșe- dința fîe-cărui județ numai pentru plă- șile acelni județ. Ofertele se vor primi p&nă la orele 11 a. m., și anume: in gina de 21 Au- gust, pentru plâșile județelor Argeș, | Muscel, Olt, Gorj și Romanațî; iar tn Huile 1887 MONITORUL OFÎCÎA1 1813 giua de 22 August, pentru plășile jude* țe.or Dolj, Ilfov, Iași, Bacaâ, Tutova, * Tulcea și Constanța. Condițiunile pentru forma ofertelor, pentru cauțiunile ce trebuesc depuse o dată cu ofertele, pentru drepturile și in* datoririle Întreprindere sunt anume in- dicate In publicațiunea, formularul de contract și tabloul ce s’aâ publicat in Monitorul oficial No. 47 din 2 (14) Iunie 1887, (pagina 1.073—1.077.) Aceste condițiuni se pot incă vedea de amatori in ori-ce gi de lucru atăt la direcția generală a regiei in Bucuresci, cat și la depositele de tutunuri din re- ședințele județelor sus menționate. No. 8.816. J₀>} ₄ Casieria generali a Județului Olt Individul Olteanu Barba, fost cu do- miciliul in comuna Crămpoia, acest ju- deț, iar acum necunoscut, fiind condem- nat du onor, tribunal Olt prin sentința No. 437 din 1835, la 30 lei amendă ju- decător escă și la 1 lefi cheltueli penale; Sunt rugați toți agenții administra- tivi și financiari ca dovedind pe numi- tul sa încaseze citatele sume și să comu- nice resultatul. 1887, Iunie. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate Yomâne Se dă in Întreprindere construcția anei clădiri de călători, unei private, u- nui podeț, etc. la Smârda (Giurgiu). Amatorii profesioniști vor adres.» o- fettele ior sigilate către direcția gene- rală a căilor ferate române, secția P., cu adăogire pe plic: „Ofertă pentru clă- dire de călători etc. la Suiârda (Giur- giu)* până in giua de 2 August st. n. Icb7, orele 2 și jumătate p.m,, când ele se vor deschide. Se va depune prealabil la casa cen- trală a direcției, la Bucuresci, o cau- țiune de b50 lei. Pentru condiții și lămuriri ase adresa la biuroul No. 53 al direcției generale la Bucuresci. No. 43.602. ⁸ — Se dă în întreprindere furnitura a 4.500 metri cubici de petră brută de Do- brogea, predabilâ la Braila. Amatorii vor adresa ofertele lor sigi- late către direcția generală a căilor fe- rate române, secția P.. cu adăogire pe plic: „Oltrtâ pentru 4.500 metri cubici pătrâ brută de Dobrogea,* până în giua de 25 August st. n. 1887, orele 2 șt ju- mătate p. ui., când ele se vor deschide. Se va depune prealabil la casa cen- trală a direcției, la Bucuresci, o cauțiune de 2.300 lei. Pentru condiții și lămuriri a se adresa la biuroul No. 3 al direcției generale Ia Bucuresci. No. 43.888. , 1887, Iulie. — Se dă în întreprindere furnitura a 15.000 bucăți petre pentru hotar pentru nouile linii ferate. Condițiunile caetului de sarcine și pla- nul se pot vedea la secretariatul servi- ciului lucrărilor noul, calea Grivițel No. 51,în tdte gilelede lucru de la orele 2 și jumătate până la 4și jumătate p.m. Ofertele se vor presinta în scris și si- gilate, vor fi însoțite de recipisa casei centrale a C. F. R., constatând vărsarea garanției de 5 °/₀ din valdrea ofertei. Depunerea garanției în numerariâ Ia licitațiune nu se admite , urmând nea- părat ca oferta să fie însoțită de recipisa casei centrale C. F. R. Ofertele se vor primi la direcțiunea generală secția P. până în giua de 13 (25) August 1887, orele 4 p. m., când se vor deschide. No. 43 903. , 1887, Iulie. MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNE1 PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a catedrei de limba elenă de la liceul din Ploesci, ministerul, au- gind pe consiliul permanent al instruc- țiune!, publică concurs irevocabil pe giua de 20 Iunie 1888. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Aspiranții, spre a fi admiși să concu- reze, vor trebui să posedă titlurile de studiâ cerute de art. 1 și 4 din legea pentru numirea profesorilor la scolele secundare din 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 gile înainte de termenul fixat pentra concurs. No. 6.766. 1887, Iunie 8. —Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legel, a catedrei de desemn și caligrafie de la institutul pedagogic (scola centrală de fete) din Iași, minis- terul, augind pe consiliul permanent al instrucțiune*, publică concurs pe giua de 20 Iunie 1888. Concursul se va ține la Iași, în loca- lul scdlei de Bele-Arte de acolo. Condițiunile de admisibilitate și pro- grama materielor asupra csrora se va face concursul, sunt publicate prin Mo- nitorul oficial No. 250 din 6 Noembre 1880. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 gile înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 7.740. ₈₊ 1887, Iunie 18. —Peatra ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a postului de maestru de gimnastică și scrimă de la liceul Laurian din Botoșani, ministerul, augind pe con- siliul permanent al instrucțiune!, pu- blică concurs pe giua de 15 Ianuarie 1888. Concursul se va ține la Iași, în loca- lul liceului de acolo. Programa concursului este publicată prin Monitorul oficial cu No. 34 din 14 Maiâ 1885. înscrierile se fac Ia minister cu cel puțin 8 gile înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 8.159. ₈* 1887, Iunie 23. MINISTERUL DE RESBEL Intendența dlvlalel VIII infanterie Manutanța ds pâne a garnisone! Bo- toșani avănd necesitate de 200.000 chiIo făină de grââ aproximativ calitățile 6 și 7 usitate tn oraș și în porțiuni egale, se publi ă pentru cunoscința doritori- lor ce ar voi să ia acestă antreprisă că Ia 15 Iulie 1887, orele 10 diminăța, se va ține licitație tn localul divisiei. Predarea va fi direct la manutanță dupe necesitățile gile! arătate de șsfal respectiv tnjuterval de la 1 Septembre 1887 și până la 1 Septembre 1888. Costal se va schița tnnumerariâ ime- diat dupe primirea fainei. Licitația se va face prin oferte sigi- late, avănda-se in vedere și art. 40—57 din legea comptabilitâței generale a Statalul. Garanția provisorie, tnn’rnerariâ saâ efecte pablice garantate d tat,trebue depusă de comerciant tn giua licitației, calculat 5 la sată din prețul ofertei. Caetul de sarcine se pote vedea tn tdte gilele și orele de lacra la cancela- ria intendenței divisionare. No. 3.881. ₃,₃₄ 1887, Iulie 2. Direcția lucrărilor de fortificație Direcția lucrărilor de fortificație a- vând mal multe mii de butoe gdle de ciment la forturile ta construcție și a- nume: Kitila, Mogoșdia, Otopeni, Tu- nari, Ștefănesci, Afum iți și Jilava, pu- blică sp,e generala canoscință a ama- torilor cari ar voi să cumpere ori-ce parte dintr’ănsele, să se presinte la a- cestă direcțiune (calea Victoriei 87) cu oferte ta regulă tn ori-ce gi de lucru, de la orele 9 — 12 a. m. și de la 3 — 6 p. m. No, 488. 1887, Iulie 2. 1814 MONITORUL OFÎCÎAL ? Iulie 1187 Regimentul 2 că’&rașl | Fiind-că la licitația ce era fixata tn j 4iua de 1 Iulie nu s’a presintat nici un concurent pentru cumpărarea a 146 căciuli, 92 capele, 223 perechi pinteni, 8 chingi cu pernițe și 4 scaune port-șei, tdte afară din serviciâ ; comisia de ad- ministrație fixeză ^iua de 16 Iulie 1887, pentru violarea acestor efecte. Licitația se va ține la stat-majorul regimentului, tu orașul Pitesci. Regimentul 4 artilerie Se publică spre cunoscința amatori- lor că. tu ^iua de 17 Iulie 1887, orele 9 dimineța, se va vinde prin licitație publică tn piața halei din orașul Iași, un mânz anume BabalaȚ, matricilat la No. 798, reformat, din regimentul 4 ar- tilerie, și a cărui vîndare s’a aprobat de ministerul de resbel cu ordinul No. 12.683. No. 4.017. 1887, Iulie 1. Regimentul 8 linie Si aduce la cunoscința generală că, tn ^iua de 20 Iulie 1887, orele 10 a m., se va ține licitație la cancelaria regi- mentului 8 linie, situată tu casarma Copou, pentru vinderea efectelor refor- mate precum urmezi: 37 manta'e, 32 tunici, 39 perechi pantaloni seri, 219 bluze pânză, 317 perechi pantaloni pân- z'), 60 chipiurl, 81 capele, 20 perechi gaidue aur, 40 perechi galone lână. Arsenalul armatei In scola fiilor de meseriași al arse- nalului armatei fiind mai multe locuri vacante, s^ face cunoscut amatoiilor că la 25 August 1887, sa va ține concurs pentru complectarea locurilor vacante. Condițiunile de admitere, precum și actele ce trebue să presinte concurențil, sunt cele publicate in Monitorul âstel No. 11 din 4 Aprilie 1881. Tdte cererile, precum și actele vor fi Înaintate direcției arsenalului armatei Bucuresci cel mal târziâ până la 23 August. No. 2.811. ₃₁JO itația ținută In ^iua de 23 Iu- nie 1887, pentru vtmjarea efectelor și obieitaior reformate, prevăij ite ta pu- blicația diu Monitorul oficial No. 23 a- crst an, neresuitând prețuri favorabile; administrația pnbli’ă o nouă licitație pentru 4iua de 21 Iulie 1887, orele 10 și un sfert diminâță, tn localul acestui spital. No. 361. ⁸ 1887, Iulie 2. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Ministerul,aurind pe comisiunea per- manentă, publică spre cunoscința gene- rală că, la 28 Septembre 1887, se va ține concurs pentru ocuparea cu titlul provisoriii, conform legei, a următdre- lor catedre de la scdla de agricultură și silvicultură de la Herăstrău: I) Catedra de agricultură generală și comparată; 2) Catedra de silvicultură; 3) Catedra de zoologia, zootechnia și medicina-veterinară, precum și a urmă- torelor funcțiuni de conferențiari: 1) Conferențiar de horticultură și en- tomologia; 2) Conferențiar de legislația agricolă și forestieră. Pentru ca aspiranții să fie admiși Ia concurs trebue să întrunescă urmâtdrele condițiuni: Pentru profesori: a) Să fie români saă naturalisați; b) Să posedă diploma de bacalaureat și diploma de licență saă doctorat a unei facultăți, saii a unei scole superiore în specialitatea pentru care concurez-; c) S i fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare. Pentru conferențiari: a) Să fie români saâ naturalisați; b) Sa posedă diploma unei facultăți saâ unei scoli speciale în ramura res- pectivă; c) S i fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare. Concursul se va țiue la orele 12 din 4i, în palatul Universităței diu Bucu- resci, dupe prescripțiunile regulamen- tului legei concursurilor din 17 Martie 1879. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei (divi- siunea agriculturei) cei mai târziâ pâuâ la 20 Septembre 1887; iar programa concursurilor este cea publicată in Mo- nitorul oficial No. 66 din 24 Iunie 1887. No. 26.630. „ —In conformitate cu disposițiunile art. 4 din legea vimjărei bunurilor Statului, promnlgată și publicată prin Monitorul oficiali». 5 din 5 Aprilie 1886, ministe- rul, îndeplinind formalitățile cuvenite pentru vt luarea în loturi a moșiei Vâr- tdpele și Ziiiștea-Alb jsci, situata în co muna M«xenu din plasa Campn, județul Buzăâ. fostă pendinte de monastirea Bi- nu, în întindere de 6o2 hectare, 4.732 m, p., care s’a împărțit în 122 loturi in întindere* și cu prețurile arătate în ta- belul de mai jos, cari prețuri s’aâ fixat conform art. 14 din lege, avâudu-se de basă la evaluare arenda anuală de lei 13.305 a periodului 1886—1896. Statul ’și reservă din acâstă moșie „ călcarea făcută de cătreD.G Vernescu, fără a avea cumpărătorii loturilor veri- un drept de pretențiune. Se aduce la cunoscința locuitorilor români cultivatori de pământ, învățăto- rilor și servitorilor bisericel cari n’aâ pământ saâ de și aâ însă mai puțin de 5 hectare, singuri în drept a cumpăra ase- menea loturi, ca, având n vedere planul depns la comnna Maxenu, conform art. 65 din regulamentul legei vînjă- rei bunurilor Statului, publicat prin Monitorul oficial No. 220 din 10 Ianuarie 1885, să bine-voiască a se adresa la pre- fectura locală în termen de 3 luni de la data acesteia, cu cerere în scris, în care să arate anume lotul ce voesc a cum- păra, ca pe basa acelor declarațiuni mi- nisterul sâ pdtâ face și cele-lalte lucrări pentru vîndare, dupe cum dispune art. 66 din sns citatul regulament. Vîndarea acestor loturi, conform art. 67 și 69 din regulament, se face cu obli- gațiune pentru cumpărător ca, tn ter- men de 3 ^ile din giua viagerei, să răs- pundă Ia perceptorul respectiv saâ la casieria generală a județului, pe comp- tul cas-d de depuneri, a 4-cea parte din prețul lotului, împreună cu taxele ce- rute de legea timbrului și tnregistrărel, și să presinte comisiunei ce se va însăr- cina tn localitate cu vîndarea recipisa pentru vărsarea ijecimei și a taxelor, iar restul celor 9 ^ecimi *1 va răspunde tu termen de 24 ani cu dobândă de 6 la sută și amortisment dupe tabel, tn fie- care an tn rate trimestriale, plâtibile la Începutul fie-cârul trimestru, întoc- mai cum prescrie art. 45 din legea de la 14 Aprilie 1884, împreună cu cheltue- lile făcute, conform art. 3 din aceeași lege. Ca condițiuni speciale se pune In cu- noscință cumpărătorilor că, dnpe art. 4, al. II din legea comptabilităței generale a Statului, anul financiar considerându- se de la 1 Aprilie până la 31 Martie, plata ratelor pentru loturile vîndute se va calcula luându-se do normă anul financiar. Asemenea se aduce la cunoscință ca In cas când cumpărătorul unui lot nu ar răspunde ^<>cimna împreună cu taxele timbrului la termen de 3 411° de la data vîmjărei, comisiunea, conform art. 69 din regulament, va putea vinde în- dată lotul altuia tn aceleași condițiuni. Dupe art. 19 din legea de la 5 Apri- lie 1886, nimeni nu pdte cumpăra mai mult de 10 hectare (2 loturi a câte 5 hec- tare unul). No 28.672. »i îo 4 7 Inîie 1887 ' MONITORUL OFICIAL 1815 Tabel de prețul loturilor din moșia Statului Vârtdpele și Ziliștea-Albesci din județul Buz^u, destinate a se vinde locuitorilor «4 ----- * r* întinderea 09 întinderea 0 o l II totală Prețul ] O I ii totală Prețul O In tine C » 1 i t a t e a lotului unul lot o Intim Caii t a t e a Iotului unul lot Observații lotu Observații । । lotu H e o tar e Lei B. 3 e o t a r e Lei B 11 5.0000 2355 ___ 62 50000 2 8163 2.1837 5.0000 2012 15 2 4 8416 0.1584 2328 64 63 3.5347 --- 3 5347 3.5347 1109 89 8 4.2072 0.7928 2258 76 64 5.0693 --- 5 0693 5 0693 1590 26 4 3.7525 1.2475 2158 59 65 5.0000 --- 5.0000 5.0000 1570 --- 5 3.4406 15594 2110 17 66 50000 0.1540 4.8460 5.0000 1594 17 6 3.8302 1.6698 2092 83 67 5.0000 0.6250 4 3750 5.0000 1668 12 7 3 2455 1.7545 20,9 54 68 5 0000 4.6717 0.3283 5 0000 2302 45 8 3 1400 1.8600 2062 98 69 3 7637 3.7637 •--- 3.7637 1772 <0 9 2.8832 2.1168 2022 65 7( 8.7637 3.7637 --- 3 7637 1772 70 10 2 9443 2.0557 2031 24 7) ® 2355 --- 11 2.9168 2 0832 2027 93 72 ® g 9 2355 --- 12 2.8503 2.1497 2017 50 73 ® ® g 2355 --- r ® O 18 I* 2 0312 2.9688 g 1888 90 74 « £ ® 2355 --- ■*> 14 O 1.7033 3.2967 V 1837 41 75 CB 2355 --- 15 ® 1.7877 3 2123 rS 1850 66 76 &t( 2355 tte --- m e 16 uO 3 0226 1.9774 1O 2044 54 77 5] 2355 --- 17 ® 5.0000 _ ® 2355 _ 78 'O 68 ® 2355 --- 18 5.0000 --- w 2355 _ 79 3 0 --- 0 2355 85 2355 --- 25 O 5 0000 --- O 2355 _ 81 ® ® 2355 •ce CB 2n ® 5 00o0 _ ® 2355 87 a ® i 235b --- 3i ® 5 0000 2355 92 fx. 2355 --- 82 ® 5.H000 --- O* 2355 _ 93 2355 --- 3.> CE 2.5200 2 4800 ce 1965 64 94 5.4706 5 4706 --- 5 4706 257b 65 • 34 a 1.0425 3.9575 a 1733 66 95 4 9783 4 9783 --- 4.9783 2344 77 3.> ns 5.0000 _--- T3 235 96 4 9450 4 9450 4 9450 2327 0 3t ® 0.4375 4.5625 ® 1638 68 97 4.8925 4.8925 --- 4.8925 2304 36 87 0.0130 4 9870 g 1572 98 4.8840 4.8840 --- 4 884(- 2300 36 O 38 4.4755 0.5245 ® 2272 65 99 5.0750 5.0750 --- 5 6750 2390 3x 39 fe 5 0000 _ fa 2355 lOd 5.0050 5 0050 --- 5 0050 ^35 / 35 40 5.00i»0 _ 2355 --- 101 x ® 2355 --- 41 3.4312 1.5688 2208 70 102 ce 2355 --- 4' 5.0000 1570 103 ® 2355 --- 43 _ 5.0000 15 0 _ 10. ® 43 --- 44 3.8792 1.1203 2178 87 105 1O •4-» 2355 Q --- 45 5 0C00 ------ 2355 iot Ja t. 727 din pro- cedura civilă. Președinte, I. Rădoi. Grefier, Al. N. Vartha. AstăgI, 29 Iulie, am primit suma co- prinsă in acest act pe deplin. Roman Anghel. Marița Roman Anghel. 1883,* Iulie 29. Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute acest act, procurorilor să stăruiască pentru a lui aducere la îndeplinire; și spre cre- dință s'a semnat de noi. St Viădoianu, &. Al. Costescu. Grefier, I.1. Petrescu. __________ fQ ? Iulie Acestă expediție s’a liberat D-lui M. Caracasidi la 17 Martie. No. 91. Grefier, I. I. Petrescu. A cerut punerea tn vlngare cu licita- țiune a caselor cu tot locul lor din co- muna Bucuresci, suburbia Oboru-Noâ, strada Bulevardu No. 56, averea D-lor Roman Anghel, de profesie comerciant, și averea decedatei Maria Roman Au- ghel, ai cărei moștenitori sunt minorii săi copii, represmtați prin tutorul lor Roman Anghel, domiciliat chiar tn a- cest imobil, a cărui vlngare s a Încuvi- ințat prin jurnalul Încheiat de acestă secție sub No. 1.878 diu 1887. A cea te case sunt de zid solid, având In fața stradei o prăvălie de cârciuma cu 3 camere și la țață uu șopron de scân- duri, sub prăvălie pivnița și învelita ca tabla de fer; ia țața strade* o alta con- strucție do zU in paianta, având o pră- vălie de ierurie, o lemnărie și o udae* învelite cu șița, In curte un grajd dd scânduri, luvel.t cu labiâ de fer, curte** mare și împrejmuita; se Învecinesc p de-o-parte cu proprietatea D lui Cita” nica lonescu, pe de alta parte cu pro- prietatea D-lui Grigore Radu, in fund cu a D lui bebe Girezar și in față cu strada Bulevaiduiul. Asupra acestui imobil nu se mal află alta sarcina. ba tace dar cunoscut tn general că a- cesta licitație se va urma tn pretoriul acestui tribunal in giua de li Noembre 1887, orele 11 dimineța; având In vede- re câ toți aceia cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, Ser- vitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi ori-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, sâ se arate ia tribunal, înainte de giua fixată pentru licitație, spre a’șl arăta pretențiunile; căci In cas contra- rifi veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 6,518. 1887, Iulie 1. —D. Garabet Bedros, de profesie pro- prietar, domiciliat în comuna Bucuresci, suburbia Crețuiescu, calea Victoriei No. 52, pentru suma de lei noui 16.000 capete, cu dobânda lor anuală de 10 la suta, de la 28 Octombre 1884 până la achitare, ce are a lua in virtutea actu- lui de ipotecă înscris de acesta secție la No. 65b din 1882 și investit cu titlul e- xscutorifi, a cărui coprindere urmeză: NOI CAROL I, Prin grația lai Dumnfgeâ și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănitate: Act de ipotecă Lei roui 16.000, la neapărata mea trebuință, m’am Împrumutat de la fii (Supliment) fr Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 1817 mei Garabet și Ștefan Bedros, pe termen de 3 ani, pe anul ântâiă fără dobândă, i ar pe cei duo! ani din urmă cu dobânda de 10 la sută pe an, răspunșl la Începutul fie- cărui an dobânda pe un an Întreg, și pentru asi^orarea fiilor mei, Garabet și Ștefan Bedroe, le ipotecez atât via mea de pe șoseaua Colintina No. 50, cu tdte edecurile și clădirea de pe dânsa, precum și casele mele din Bucuresci, via mea ce ipotecez de pe șoseua CUintina , ce a- parține de raionul Capitalei, culdrea de Negru, așa precum este stabilită pose- ₈iunea mea cu 2 acte de cumpărâtăre de Ia repausatul prinț Grigore G. Ghica, cu leatul 1839, Aprilie 23, și altul din anul 1841, Noembre 10, și cu actul de răscumpărarea embaticului din 10 Iunie 1870, legalisată de tribunalul Ilfov, sec- ția III, la anul 1870, Septembre 19, sub No. 239 al condicei, dosarul No. 987 din 1869. Casele ce le ipotecez se află si- tuate In Bucuressi, culdrea de Negru, strada Nopți No. 2, suburbia Olari, care le stăpânesc tn virtutea hotărîrei curței apelative civilă secția I, No. 125 din 1857 , Decsmbre 17 , ce în total se însnmezâ 4 acte de posesiune ce le am predat pe tdte fiilor mei Garabet și Ște- fan Badros. Pentru răspunderea regulată a do- brmjel menționată In acest act de ipote- că. daii dreptul fiilor mei Imprumută- tori ca garanție pentru plata dobemjei, atât venitul din rodul viei cât și din chi- ria caselor, oprindu’mi pe sămă’mi numai 2 odăi sus și o cuhnie jos, dupe ce se va plăti dobânda pristosind, acest prisos va fi al meii la expirarea termenului de 3 ani, dacă nu voiâ fi următdre a răspun- de capitelul și dobânda rămasă neplâti- tâ, liberi sunt fii mei, Garabet și Ștefan Bedros, a mi le scote sus fisele proprie- tăți în vîngare pentru despăgubirea D-lor, fără a mijloci veri-o judecată, și având dreptul a cere formula executorie, și spre a avea temeih acest act de ipo- tecă, am subsemnat atât eh muma Mai- ram Bedros, cât și fii mei Anton și Si- mion Bedros, că este și cu al lor con- simțimânt împrumutul făcut, și tot o- dată am rugat și pe onor, tribunal Ilfov de notariat spre a'i da cuvenita legali- sare, conform legel. Făcut în Bucuresci, astăzi 1 Octom- bre 1882. Mairam Bedros. Consimțim, Anton Bedros, Simion Be- dros. Creditori, Garabet Bedros, Ștefan Be- dros. Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 8.390—1882, Octombre 27. In (jiu a de 25 Octombre curent, s’aiî presintat înaintea tribunalului D-lor Mairam Bedros, Anton Bedros, Simion Bedros, Garabet Bedros și Ștefan Be- dros, cărora, dupe ce li s’aâ citit acest act depus cu petiția înregistrată sub No. 10.015 din 1882, aiî declarat că este făcut de D-lor, că conține libera D-lor voință și că este subsemnați prin pro- priele D-lor semnaturi; D nii Anton Be- dros și Simion Bedros consimt la acesta. Tribunalul, In fața acestor declarații și în basa art. 1.171 diu codul civil, dă autentici- tatea legală acestui act, fiind și taxa plă- tită la casierul de Ilfov, cu recipisa cu No. 8.727 din 1882, conform legei tim- brului. Gr. C. Burcă, T. T. Djuvara. Gr- fier, I I. Petrescu. No. 805 al condicei, volumul 9. Președintele tribunalului Ilfov, secția de notariat No. 656. — 1882, Octombre 28. înaintea ndstră președinție tribuna- lului Ilfov, secția de notariat, s’aiî pre- sintat D-lor Mairam Bedros, Anton Be- dros, Simion Bedros. Garabet Bedros și Sțfan Bedros, cari, prin petiția înregi- strată la No. 16 108 din 1882, aiî cerut să ordon inscripțiunea ipotecei asupra viei dupe șoseua Colintina No. 50, cu tote edecurile și clădirile dupe dânsa, precum și casele din stradaNopței No. 2, pentru asigurarea sumei de lei noui 16 000, ce D-na Mairam Bedros a pri- mit cu împrumutare de la D. Garabet Bedros și Ștefan Bedros, pe termenul și cu condițiunile arătate in a t. In urma acestora, subsemnatul, Văzând actul autentic al convențiu- nei ipotecei cu No. £05 din 1882 ; Vățjând cii D-lor Ștefan Bedros și Ga- rabet Bedros, se mulțumesc a se face inscripțiunea fără a se cerceta registrele și fără a se presinta actele de posesiune; Văzând câ D. Anton Bedros și Simion Bedros, consimt la împrumutul de față; Vexând că D-nii creditori ’și-aiî de- clarat domiciliul, conform art. 1.781 din codul civil; Pentrn aceste motive, și în basa art. 1.780 și 1.782 din codul civil; Ordon inscripțiunea presintulul act de ipotecă în registrul respectiv. Presinta ordonanță se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 din pr. civilă. p. Președinte, C. Tataranu. Grefier, I.1. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris astăzi la 28 Octombre 1882, sub No. 656. Grefier, I I. Petrescu. Declarație Pentru realisarea împrumutului de 16.000 lei, coprinșl în acest act de ipo- tecă, declar câ eti subsemnata, Mairam Bedros, proprietară, am primit toți ba- nii coprinșl mai sus, în mâinele mele, față fiinl și duoi fii ai mei, Anton și Si- mion Beii os, car » am subsemnat însumi cu mâna mea, precum și consimț'mântui subscris de ambii fii ai mei, sub iscăli- turile lor. Bucuresci, 1882 Noembre 2. Mairam Bedros, Anton Bedros, Simion Bedros. Dăm putere și ordonăm agenților ad- ministrați vi, s-t execute acest act, pro- curorilor se stârcitei pentru a ui adu- cere la îndeplinire; spre credințăs’a sem- nat de noi. Al. Bara, Christu. Grefier, I. I. Petrescu. J Grefa Acăstă expediție s’a liberat D-lui Ște- fan Bedros și G. Bedros, adi la 17 Mar- tie 1886, sub No. 90. Grefier, I.I. Petrescu. Grefa tribunalului Ilfov, secția de notariat Atestă că prin actnl autentic de acă- stă secție la No. 548 din 1886, D. Ște- fan Btdros, se împrumută de la D. Gara- bet Bedros, cu Iei noui 7 000, și drept asi- gurarea acestei sume’i afecteză partea sa de creanța ce are să primescă prin actul de față. 1886, Maiii 6. Grefier, I. I. Petrescu. A cerut punerea în vîngare prin lici- tație, a mai jos descriselor imobile, ave- rea rămasă de la decedata Mairam Be- dros, ai cărui moștenitori sunt D-lor, și anume: 1. G. M. Acicof, de profesie comer- ciant, domiciliat în comuna Bucuresci, suburbia Caimata,stradaItaliauăNo.27, In calitate de nepot de fiică cn dreptul de moștenire prin represintațiune al de- functei sale mame Pembe M. Acicof. 2. S. M. Acicof, de profesie comer- ciant, domiciliat tn comuna Bucuresci, suburbia Caimata,strada Italiană No. 27, tn calitate de nepot de fiică cu dreptul de moștenire prin representațiune al de- functei sale mame Pămbe M. Acicof. 3. D. Anton Bedros, de profesie li- beră, domiciliat In comuna Bucuresci, suburbia Olari, strada Nopței No. 2, In calitate de fiii și moștenitor al defunctei Mairam Bedros. 4. D. Hacic Ștefan Bedros, de profe- sie militar, domiciliat în comuna Bucu- resci , suburbia Olari, calea Moșilor No. 140, în calitate de fii majore și ne- pot de fiă, cu dreptul de moștenire prin represintațiune, al defunctului săâ pă- rinte Ștefan Bedros, și 5. D-na Nagdarina St. Bedros, de pro- fesie menageră, domiciliată în comuna Bucuresci, suburbia Olari, calea Moșilor 1818 MONITORUL OFICIAL 7 Iulie 1887 No. 140, tn calitate de tntrice legală a minorilor fii, MogârdicI, Toni și Aneta Ștefan Bedros, moștenitori, cn dreptul de representațiune, al defunctului lor pă- rinte Ștefan Bedros; Având în vedere câ acestă secțiune prin jurnalul încheiat sub No. 1.912 din 1887, a încuviințat vîmjarta mobilelor mai jos descrise, și anume: 1. Casele cu locul lor din comuna Bu- curesci. suburbia Olari, strada Nopței No. 2, sunt de zid, avend mai multe ca- mere, un antreâ și coridor deschis, înve- lite cu olane, de desubt pivniță, în curte o altă casă cu duoă odăi și o bucătărie, tot de zid, în curte puț, la spatele case- lor o grădină cu pomi roditori și viță, curtea împrejmuită cu scânduri; se în- vecinesce pe de o parte cu proprietatea D-nei Mărgărită Acip, pe de altă parte cu proprietatea decedatului Hristache Stefănescu, în fund cu a D-lui Mihala- che Gianâm și în față cu strada Nopței. 2. Via cu locul el și casele aflate pe dânsa din comuna Bucuresci, suburbia S-tu Dumitru, șoseuaColintina No. 50; acestă vie este lucrătdre având o casă cu foișor d’asupra, învelită cu scânduri, alături o cramă de scânduri învelită cu tablă de fer; se învecinesce ne de o parte cu via D-lui O. M. Acicof și S. M. Acicof și cu via D-lui Garabet Be- dros, pe de alta cu via decedatului Fisl- cofschi, în fund cu via D-lui Chiriță Dumitrescu, iar în față cu șoseaua Co- lintina Asupra acestor imobile s’a mai găsit și următdrea sarcină: Dosarul No. 10 din 1887, Garabet Bedros și alții cer punerea în vîngare a imobilelor remase de la defuncta Mai- ram Bedros, pentrueșiredin indivisiune. Se face dar cunoscut în general că a- cdstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în privesce pri- mirea acelui străjnic de la autoritatea comunală de Cotușca. No. 2.279. — In comuna Drăgoșeni, acest județ, s’a pripășit duoă iepe, din care una la păr murg-închis, cdma, cdda negre, stri- cată de șea pe spinare, pată albă la cd- sta stângă, inferată la șoldul drept d'ina- poi cu literile C. R., și alta în păr roib, cdma, cdda idem, stea în frunte, strănut la bot și Inferată la șoldul drept d’ina- poi cu literile C. R. Se publică acesta spre cunoscința pro- prietarului acelor vite, care să se con- formeze legel poliției rurale în ceia ce privesce primirea lor de la autoritatea comunală din Drăgușeni. No. 2 294. Prefectura Județului R.-Sărat Per^ându-se recipisa casieriei No. 1.546 din 1868, prin care primăria comunei Tâmboesci, din acest județ, a vărsat la casa de depuneri ca capital al comunei lei vechi 2.225, parale 17, se publică, ca acei ce va fi găsit asemenea recipisa, să o depună primăriei, căci contrarifi, reci- pisa se consideră anulată, iar cei ce se vor servi de ea se vor urmări. No. 4.563. 1887, Iulie 2. Prefectura județului Romanați In ^iua de 29 Iunie 1887, în locurile cu porumb de pe moșia Deveselu, s’a găsit cadavrul unui om mort necunoscut, în etate ca de 50 ani, cu barba căruntă, i îmbrăcat cu cămașe și ismene de ameri- că, încălțat cu opinci și obele albe și ne- I gre; alăturea cu cadavrul s’a mai găsit o haină negră ruptă și un chimir, alte semne nu s’a mai putut constata fiind ca- davrul descompus și probabil mort de mai multe ^ile. Indentitatea acestui individ neputân- du-se constata și nici causa sinucidere! safi autorul crimei, prefectura publică spre a se stabili indentitatea mortului. No. 4.489. 1887, Iulie 1. Prefectura Județului Tecucifi Preotul I. Săndulescu din comuna Vultnreni, plasa Berheciâ, acest județ, prin suplica adresată prefectureî, înre- gistrată Ia No. 216, arată că fratele șefi Constantin I. Săndulescu, absolvent al scolei de silvicultură de la Feiăstrăâ din anul 1885, prin luna August 1886, lu- ându’și câte-va parale de cheltuială a plecat de acasă pentru Bucuresci spre a cănta un post, și că de atunci și până astăzi nu a primit nici un răspuns de la dânsul și nici nu a putut da de urmă’!, dupe mai multe cercetări făcute prin depositul de recrutare Tecuciâ, Tutova și Vlașca, pe unde se presupunea a fi; cerând a se publica aflarea lui In tdtă țâra prin jurnalele oficiale. Semnalimentele lui sunt: talia 1 m., 620 m.m, părul, sprincenile castanii, fața roșcovană, ochii căprii, fruntea, na- sul, gura, bărbia potrivite, semne parti- culare nu are, născut Ia 1864, Decembre 20, în comuna Vultureni din plasa Ber- hecifl, julețul Tecuciâ, fiul defunctului Ilie și al Catinchei Săndulescu, tot din citata comună. Sunt dar rugate tdte autoritățile din țeră că ori unde vor afla pe numitul Săndulescu să anunțe pe acăstă prefec- tură, spre a pune în cunoscința familiei sale. No. 4.785. 1887, Iulie 1. Prefectura județului Teleorman In ndptea de 2 spre 3 Aprilie 1887, s’aâ furat locuitorului Mateiâ Voicu din comuna Măldâeni, duoi cai cu semnele următdre: un cal la păr murg-deschis, cdma în dreptă, strănut și brez în frun- te, cu pete albe pe spinare și fire de păr alb la grebeni, o iapă la păr negru, cd- ma în drăpta și puțin în stânga, fără alte semne. Se publică atât pentru dovedirea a- cestor cai cât și a furilor. No. 2.395. 1887, Aprilie 15. CITAȚIUNI DE HOTĂRNICII Subscrisul, inginer-hotarnic, autori- sat de D. prim-președinte al tribunalu- j Iui Ilfov, secția I civilo corecțională prin adresa cu No. 11.487 din 30 Iunie • din 1887, ca să fac hotărnicia moșiei Palanga-Stirbeifi cu trupurile Metohul 7 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1823 și Matul din acest județ, plasa Sabaru, comuna Stoenesci-Palauga, proprietatea D-lui Ion Serachitopol, citez prin acesta una și singură chemare, conform art. 8 din regulamentul de hotărnicie, pe ve- cinil notați mai j >s, ca, în filele de 15 și 16 Octombre 1887, orele 10 diminăța, să fie presinți laprimăria comuneiStoi- nesci-Palanga, din plasa Sabaru, acest județ, în persdnă saii prin procurator, cu tdte actele și documentele ce vor fi având, relative la proprietățile D-lor ve- cine cu moșia ce se hotărnicesce; cuno- scând că in cas contrarii! se va face lu- crarea în lipsă, conform art. 13 și 15 din regulamentul hotârnicielor. Vecinii chemați sunt : D-na Cleopatra Nae Drugănescu, pen- tru trupul din moșia Drugănesci. D-na Masinca Drugănescu, tutdrea minorilor sei fii, pentru trupul din mo- șia Drugănesci. D. doctor Alexandru Boicescu, pentru moșia sa Palanga ți Icdua. D. Daniil Anghelescu, epitropul casei decedatului C. Poenărescn, pentru mo- șiele Ornesci, Poenari și Bolintinu-din- Vale. D. primar al comunei Poenari, din pla- sa Sabaru, județul Ilfov, pentru obștea moșnenilor Aldesci-Ornesci. D. Nae Butculescu, pentru moșia sa Ulmi. D. lorgu Florescu, pentru moșia sa Poenari. D. primar al comunei Poenari, din pla- sa Sabaru, județul Ilfov, pentru obștea moșnenilor Poeuari. Onor. minister al domenilelor și pădu- rilor Statului, pentru moșia Malu-Spart. D. primar al comunei Stoenesci Pa- langa, din plasa Sabaru, județul I fov, pentru obștea locuitorilor împroprietă- riți la 1864 pe moșia Palanga-Știrbesci. Inginer hotarnic, B. Pisone. Bucuresci, strada Sălcielor No. 20. 1887, Iulie 4. In dina de 15 Octombre 1887, orele 10 a. m., noi, inginer-hotarnic, autori- sat de D. președinte al tribunalului Ia- lomița, prin ordonanța No.8.270 din 18 Iunie 1887, am fixat mergerea nostră la comuna Albesci, plasa și județul Ialo- mița, pentru facerea hotărniciei moșiei Albrsci, ce’I Bog- danei, cu tdte trupurile și numirile el, situată în județul și plasa Ialomița, co- muna Albesci, proprietatea D-lui Ale- xandru Lahovari, despre toți vecinii râ- zașf, conform art. 8, al. 3 din regula- mentul pentru facerea și executarea ho- tărnicielor, am ondre a vă cita ca, în 1 >1 1 ! 5 i 1 g 1 1 1 ! ll|i i 1 l 1 1 1 1 1 II Banca Naț. a Bomâniel Dividend 1 1 i 1 1 i 1 1 1 1 1 , . n.ortioilâ • , . S> 0 0 1 Apr.---1 Octom _________________________________________________________________________________________________________________________ ______1 Soc. deasig. Daoia-Rou. 500 virs. întrebi , loinâiă (Sohuld- 5% 1 Ian.---1 Iulie „ . , Națiooal* . ■jOO hi văread » srschraibeng). . . . 5»o 1 Maiii---1 Noem. Banca României . . . 300 , O hg&țiun! .R Stat ah- 6°o 1 Apr.---1 Octom Soc. creditului mobiliar 300 , «’fi’ioi ferate rctc&ne . 7 % 1 Ian.---1 Iulie , română de construc 250 , O ’igațmnl