No. 66 UN EXEMPLAR : 25 BANI Mercur!, 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUI ABOmEHUU IX REGATEI mAWI. 3'> lei pe an ; 20 lei pe 6 IudL Abonamentele încep din anteia di a fie-cireia lună fBETWL ABONAlKXmtl PEXTKU SIBAIAEIAU: 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luui. Abonamentele se pot face Ja biurourib* poștale. PUBLICAHUMLE JIDICIARB 88 PLATO: Până la 50 linii, 5 lei; mal lungi de 50 linii 10 lei Ori-ce alte acte introduse in ele ee plătesc deosebit ca și publicațiunile, dupe lungime. DIRECȚIA MOMTORtLUI 81 IMPRIMERIE! STATULUI București, Bule yardul-Independințel PRET1UL ANUNCIUIULOR: 30 bani linie de 30 litere.— A duoa inserare ți mal multe, 20 bani linia IN3KRT1UMLK 81 mAHELK 38 dATO: \nteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. unia Citatiunile de hotărnicie, 60 b. linia Publicațiunile primăriei#'- sl comltetelo.-. 60 b, linH SUMAR PARTE OFICIALA — Ministerul de interne: Decret. - Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerc. ului și domenielor: Prescurtare de decret. Ministerul de finance: Decret — Prescurtări de decrete. DeoisiunI ministeriale. Circulară. PARTE NEOFICIALA— Comunicare — De* pețî telegrafice—Diverse— Buletine meteorolo- gice— Expunerea situațiune! j idețulul Botoșani. AnunoiurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 23 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La tofl de față și viitori, sănttate .- Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.844; Avend în vedere ordonanța Ndstră re- gală cu No. 1.398 din 9 Maiu 1887 ; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Brăila este autorisat de a se ocupa, în ac- tuala sa sesiune extraordinară, și cu ces- tiunile următore: a) A se pronunța asupra propunere! făcută de mal mulți consilieri județian! de a se desființa atelierul profesional de fete și a se înființa în locu-I o scolă de meserii pentru băeți; b) Si confirme pe funcționarii numiți provisoriu de comitetul permanent și să aviseze asupra cererilor de numiri în funcțiunile pendinte de județ; c) Să se pronunțe asupra cererei fă- cută de registratorul prefecturei de a i se acorda de județ un adaos la salariul sSu; d) Să discute înființarea unul pod pes- te rîul Buzăă la punctul La ținu, în direc- țiunea șoselei Brăila-.Focșanî. Art. II. Ministiu Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 18 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Rado Mihaifi. No. 1.734. MINISTERUL CULTELOR ȘI 1N8TRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănitate ; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul culte- lor și instrucțiunel publice cu No. 7.550; VS^end și aprobând jurnalul consiliu- lui Nostru de miniștri cu No. 5 de la 6 Iunie 1887, Am decretat și decretăm: Art. I. Se autorisă, conform art. 811 din co Iul civil, Ateneul român să pri- mdscă legatul de lei 2.000, ce i s’a făcut prin testamentul repausatulul George San-Marin. Art. II și cel din urmă—Ministru Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel publice es e în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iunie 1887. CAROL Ministru cultelor și instrucțiunel publice, I). Stnrdza No. 1.721 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori₍ sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul culte- lor și instrucțiunel p tblice cu No. 7.551; VS^end și aprobând jurnalul consiliu- lui Nostru de miniștri cu No. 3 din 6 Iu- nie 1887, Am decretat și decretăm: Art. I. Se autorisă, conform art. 811 din codul civil, Societatea pentru învăță- tura poporului român, secțiunea cen- trală, să primescă donațiunea ce i s’a fă- cut de Domnița Alina Stirbeiu, dona- țiune care consistă din nuda proprietate a caselor sale din strada Stirbeiii-Vodă No. 25. Art. II și cel din urmă — Ministru Nostru secretar de Stat la departamen- tul cultelor și instrucțiunel publice este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iunie 1887. CAROL Ministru cultelor și instrucțiune! publice, D. Sturdza. No 1.722. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI Șl DOMENIELOR Prin decretul regal cu data din 16 Iu- nie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, prin raportul cu No. 24.148, la vacanța ce există în corpul silvicᵣ D. Constantin Vasiliu, actual guard ajutor, se înaint^ză, pe ^iua de 10 Iunie 1887, la gradul de guard general clasa II, post MONITORUL OFICIAU 24 Iunie 1887 1SÎ0 — - -- ----..... ........ *!■ - --—O— devenit vacant prin încetarea din viață a D luî I. Tănăsescu, și D. Anastasie Dumbrăveanu, absolvent al scâlel spe- ciale de silvicultură din Bucuresci, se primesce în corpul silvic, pc aceeași și cu gradul de guard ajutor, în locui D Iul C. Vasiliu, înaintat. MINISTESUL DE FINANCE CAROL T, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, Za toți de fa ții ți viitori, sănltate .• Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de finance cu No. 23.765; V&^end transacțiunea No. 22.925, în- cheiată între ministerul de finance și D. C. A. Rusescu, pentru evitarea unul pro- ces relativ la despăgubirea ce D sa pre- tinde de pagubele causate prin vîndarea unor tocitori de stejar de către percep- torul din Scăeni, județul Prahova; Avend în vedere avisul consiliului de advocațl cu No. 195 din 23 Maiu 1887; Avend în vedere aprobarea dată de consiliul Nostru de miniștri prin jurnalul No. 11 din 4 Iunie, și omologarea tribu- nalului lifov, secția de notariat No. 3.100, Am decretat și decretăm: Art. I. Transacțiunea No. 22.925, în- cheiată între ministerul dc finance și D. C. A. Rusescu, este aprobată și de Noi. Art. II și cel din urmă — Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 19 Iunie 1887. CAROL Minlei.ru de finance, C. Nacu. No. 1.743. TBANSACȚIUNE Intre noi, ministrul de finance, de o parte, și C. A. Rusescu, de altă parte, s’a încheiat următorea tratsacține : Noi, ministru de finance, veijend pro- punerea ce se face de D. C. A. Rusescn, prin petiția Înregistrată la No. 4 870 din 29 Maiii anul curent, ca pentru a se evita un proces relariv la despăgubirea ce D-sa pretinde de pagubele causate prin vîndarea pe nedrept de către per- ceptorul din Scâer.i, județul Prahova, a unor tocitori de st. jar plite cn borhot deprime, să i se plătescă lei 6l0 în schim- bul cărora să renunțe la ori-co pret>n- țiune contra Statului; Având în vedere avisul No. 195 din 1887, prin care consiliul de advocațl 0- pinezâ pentru admiterea acestei transac- țiuni; Având în vedere jurnalul No. 11 din 4 Iunie, prin care consiliul de miniștri aproba încheerea acestei transacțiunl, Convenim să plătim D-lui C. A. Ru- sescu suma de lei 600 în schimbul re- nunțare! sale la ori-ce pretențiune con- tra Statului. E&, C. A. Rusescu, primesc presintă transacțiune în condițiunile stipulate mai sus. Făcută astăzi, 12 Iunie 1887. Ministru de finance, C. Nacu. C. A. Rusescu. Tribunalul Ilfov, secția de notariat Proces-verbal Inairtea nostră V. D. Voreas, jude supleant, delegat pe lângă tribunalul Ilfov, secția de notariat, asistat de D. grefier I. I. Petrescu, s’afi presintat a^I, 15 Iunie 1887, în pretoriul acestui tri- bunal, D-lor C. Nacu, ministru de finan- ce, domiciliat strada Teilor, și C. A. Ru- sescu, de profesiune............., do- miciliat.................. personal cu- no?cuțl noă, cerând prin petiția subscri- să, de D-lor și registrată la No. 10.118, autentificarea presentulul act. Dupe ce am v>țlat ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt în cuvent, în au^al părților cari, la întrebările ce le au făcut, ne-au declarat că acest act e făcut cn consimțimântul D-lor și că unul din cele duoă exemplare este sem- nat de D-lor. In nrmâ, D-lor, ministru de finance, C. Nacu și C. A. Rusescu afi subscris în pr< sența ndstră exemplarul pe chârtie liberă ce se va păstra la dosar. Noi, In conformitate cu disposițitmile le- gei pentru autentificarea actelor, luând act de declarațiunile părților, autenti- ficăm presentul act fiind scris pe chârtie de cinci lei, conform legei timbrului. Acest proces-verbal s’a semnat de noi și de D. grefier. Jude supleant, V. D. Voreas. (L.S.T.) Grefier, I I. Petrescu. N ». a. 100. 18b7, Iunie 15. Voi. 31. Prin decretul regal cu No. i.7°4 din 15 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance , prin raportul sub No 9 466, D. inginer C. D. Pil di. direc- torul monetăriel, fabricel și depositulul general de timbre, este numit în func- țiunea de director al fabricațiunel chi- briturilor din serviciul regiei monopolu rilor Statului, Prin decretul regal cu No. 1 703 din 15 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru , prin raportul sub No. 9.467, sunt numiți în sefviciul regiei monopolurilor Statului: D. Anastase Manuelescu, actual aju- tor, în funcțiunea de șef de biurou în ser- viciul chibriturilor din administrația cen- trală a regiei. D. N. S. Mareș, actual țiitor de regis- tre, și N. Lambru, actual revisor de oraș, în funcțiunile de verificatori în serviciul chibriturilor din administrația centrală a regiei. Prin decretul regal cu No. 1 742 din 19 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul sub No. 9.703, sunt numiți în serviciul regiei monopolurilor Statului: D. Gr. Pttroni, actual șef de biurofi în direcția contribuțiunilor directe din mi- nisterul de finance, în postul de compta- bil al fabrice! de tutun din Bucuresci, în locul D-lul I. Ccalic, demisionat. D. C. lonescu, actual țiitor de regis- tre în serviciul vîmjSrilor, în postul de ajutor în serviciul regiscratureî din ad- ministrația centrală, în locul D-lul Anas- tase' Manuelescu, înaintat. DECISIUN1 MINISTERIALE Prin decisiunea D-Iu1 ministru secre- tar de Stat la departamentul de finance cu No. 9.701, sunt numiți în serviciul re- gii! monopolurilor Statului: D-nil N. Steriide, actual archivar în serviciul sare! din administrația centrală a regiei, și Vasile Lambru, în funcțiunile de țiitor! de registre în serviciul vina- rilor, în locul D-lor C. lonescu, înaintat, și N. S Mareș, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 9.700. sunt numiți în serviciul re- gie! monopolurilor Statului: D. Chns. Damian fost șef de deposit la tu unurl, în postul de revisor de oraș, în locul D lui N. Lambru, trecut în altă funcțiune. D. C. Rădulescu, actual impiegat de cancelarie în serviciul exterior al vămi- lor în postul de impiegat clasa l, în ser- viciul depositelor de tutun, în locul D-lul G. Dumitrescu, trecut în altă funcțiune. D C G Bosie, fost caporal în arma geniului, în postul de verificator de cul- tură, în locul D lui G. Bran, revocat. D. I Popescu, fost soldat, în postul de guard călare, în locul D-lul I. Prie- scu, nepresintat la post. D. Preda Marinescu, fost comisar po- lițienesc, în postul de guard călare, în locul D-lul loniță Nicolescu, demisionat. 24 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1571 Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 24062 din 18 Iunie 1887, D. I6n Mihăescu. actual supraveghetor în ser- viciul taxei de 1/, la sută pe lângă biu- roul vamal Calafat, este numit în func- țiunea de impiegat în același serviciu, la vama Gruia, în locul D-lul Nicolae Stoicea, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru sub No. 24149, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierielor generale de județe, D. N. Miteanu este numit verificator clasa I, în serviciul casierielor generale, în locul D-lul S. Carcalechi, trecut în altă func- țiune. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 24.152, în basa art. IO din legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. Marin To- mescu este numit copist, în serviciul casierielor generale, înlocui D-lul I Po- pescu, înaintat. Prin decisiunea aceluiași D ministru cu No. 22.472, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. Gheorghe Niculescu este numit verificator clasa I, în serviciul casierielor generale, în locul D-lul 1.1. Mihăiluic, înaintat. Ordin circular al D-lul ministru al cultelor și instrucțiunel publice ou No. 8.019 din 21 Iu- nie 1887, către direcțiunile scalelor primare și secundare de ambe sexe din țiră. Domnule director, Dâmna directore, Prin art. 1 din regulamentul de pro- moțiune din 6 August 1885, și prin art. 2 din regulamentul de la 22 Oc- tombre 1886, se specifică lămurit că, prin cuvântul de medie parțială se înțelege atât media anuală de la un obiect, cât și media de examen de la acel obiect, iar nici de cum media acestor duoă din urmă medii. Cu modul acesta, fie-care obiect are duoă medii parțiale: una este cea anuală, iar alta este cea de examen. Art. 5 din primul regulament și art. 6 din cel de al douilea enorme provenite din amenzi școlare, căci locuitorii se refuză de a trimite co- piii la scdlă, chiar când noua lege a o- bligativităței învățământului le-a lasat destul timp în care pot să beneficieze de ajutorul acestora la lucrarea câmpului. Suntem siguri însă că prin măsuri a- plicate cu prudența și executate la timp vom reuși să-’i convingem despre necesi- tatea instrucțiunel. Asemenea constatăm din relațiunile ce ni se comunică că și sentimentele re- ligidse, ce odinidră constatam cu mulțu- mire în populațiunea ndstră, nu se păs- treză cu acea sânțenie: puțini dintre lo- cuitori frecuentăză biserica, puțini din ei mai portă același interes de îngrijire pentru traiul preotului și daca acesta e un adevăr constant pe care ’l supunem cu regret vederilor D-vdstre, el va dis- părea fără înduoială îndată ce se vor executa strict măsurile recomandate de D. ministru al cultelor ca funcționarii, învățătorii, elevii și locuitorii să frecu- teze regulat biserica în ^ile de sărbători. In ceea-ce ne incumbă ca comitet per- manent, am aprobat regulamente votate de consiliele comunale pentru închide- rea cârciumilor în orele serviciului divin și pentru obligațiunea de a merge la bi- serica; rămâne dar reservat D-vdstre ca în ceea-ce se referă la atribuțiile consi- liului să avishți și la alte măsuri ce vi se vor părea utile pentru îndreptare. Cultul Am 4’8 adesea ori că cultul la noi este puțin îngrijit, și acestă afirmare se justifică, D-lor consilieri, pe tmpregiu- rarea că bisericele și clerul se află în o situațiune mai puțin mulțumitdre ca a- nul trecut. Datele ce obținem ne arată că pentru 162 biserici din județ, avem în funcțiune numai 139 preoți și 275 cântăreți cu paracliseri; resultă dar că ca și în anul trecnt 23 biserici sunt lipsite de preoți. Apoi în privința îmbunătățirilor mate- riale, observăm câ numai o biserică s’a construit și s’a reparat, iar 21 biserici afi trebuință de reparațiuni radicale. In budgetele comunelor s’a înscris pe exercițiul curent suma de lei 29.469 din care lei 22 206 pentru plata personalu- lui clerical și lei 7.263 pentru întreți- neri și reparațiul, adică tn plus cu lei 1.813 de cât cifra din anul trecut, și cu tdte că chiar prin înscrieri ex-officio se augmentăză în fie-care an cifra pentru susținerea cultului, sunt încă preoți cari nu primesc nici o retribuțiune de la ca- sele comunale. Precum vedeți, comitetul pune tot in- teresul pentru prosperarea bisericei și a clerului, dar căușele cari presintă impo- sibilitatea unei schimbări mai seridse a situațiunei, le-am semnalat și tn trecut și persistăm tn opinia ce am emis, că fără a se combina alte mijloce, comunele nu pot satisface pe deplin trebuințele ce se reclamă. Numai cu pământurile cedata biseri- cilor dupe legea rurală și cu un salarii! anual ce variază, dupe mijldcele comu- nelor, între cifra de lei 50—300, este e- vident că preotul nu pdte să se țină în posițiunea ce datoresce înaltei sale mi- siuni, și de aceia trebue să fim echitabili în aprecierile ndstre când ’l vedem că intră în afaceri de interese particulare, cari, orl-cât de onorabile sunt, totuși ’i diminuiază prestigiul față cu poporenii săi, cu care de multe ori, prin acăsta cade în neînțelegeri și ast-fel suntem în drept a presupune că și nisce așa împre- giurărl slăbesc credința poporului către cultul săfi religios. Despre cei-alțl servitori nici mal pu- tem 4ice că sunt plătiți când primesc numai câte un salarifi până la 100 lei pe an. Pentru ca să dăm dar clerului mijloce de a se gândi și a se îngriji mal mnlt de chemarea sa, trebue, D-lor consilieri, să acordați tdtâ solucitudinea D-vdstre să combinați cari ar fi măsurile mai ne- merite ce s’ar putea introduce în acest ram de servicifi. Din parte-ne am propus în alte oca- siuni: a) Ca tn locul angagiamentelor ce afi locuitorii cu preoții pentru serviciul re- ligios, dar cari afi devenit nesxecutoril, căci dupe lege taxele afi rămas nefixe și facultative, să se creeze dre-cari contri- buțiuni fixe, cn legea comunală le acordă prin art. 12. &) Ca cântăreții și cel-l-alțl servitori al bisericilor să fie scutiți de contribu- țiunl și altfle întocmai ca și preoții. In fine observăm, D-lor consilieri, că locuitorii săteni beneficiază în particu- lar de venitul cârciumilor și încă pe a 1574 MONITORUL 0KÎ0IA1 24 Iunie 1887 locuri chiar câte un singur individ păs- treză stabilimentul pe săma sa, așa că sunt sate In cari se află mai multe câr- ciume în ast-fel de condițiuni. Credem dar și aci că ar fi mult mai util ca onor, consilifi să stărue, fie prin exprimare de dorinți saâ In alt mod. pentru ca guver- nul să intervină cn o lege prin care să se acorde numai autorităței comunale dreptul la venitul unei cârciume în fie- care câtună și cu destinațiune numai pentru cult și instrucțiune. Daca aceste mirifice vor fi puse la dis- posiție, putem afirma de pe acum că vom face un progres remarcabil pe tă- râmul îmbunătățirilor. Instrucțiunea publică Cu tdte dificultățile ce fac locuitorii săteni în trimiterea copiilor la scdlă, di- ficultăți cari de altmintrelea pot găsi dre-care justificare, căci nu în fie-care cătună avem scolâ, și cu totă lipsa de localuri în condițiuni satisfăcătore, acest ram de cultură intelectuală merge în progres. Nn vă putem arăta, însă, D-lorconsi- lieri, efestul moral ce s’a putut obține anul acesta, fiind-că ne lipsesce rapor- tul revisorului școlar al cărui post este vacant; dar din inspecțiunile ce am fă- cut, ne-am convins că, corpul didactic, este la înălțimea sa și ’șl face pe deplin datoria. Ne vom servi dar, de partea materială spre a vă arăta că, tn marginile posibi- lului și pe cât mi^ldcele ne-afi permis, am făcut și anul acesta mult pentru in- strucțiune, și iată prin urmare situația acestui servicifi: Avem 90 scoli cari funcționăză în ju- deț, mai mult adică cu 4 scoli de cât în anul trecut; în acest număr intră scd- lele de fete și mai multe scoli mixte. 47 scoli sunt pe comptul Statului, 18 pe comptul județului și 25 pe comptul comunelor, având 42 localuri proprii și 48 închiriate de comună. Copii de ambe sexe, ajunși în vârstă de a frecuenta scfila, sunt în număr de 6.440, din cari frecuenteză 3.553 și sunt prin urmare încă 2.887 cari nu merg la scdlă ; nu- mărul acesta e prea considerabil și cău- șele le-am explicat mai sus. Pentru întreținerea acestui servicifi s’a înscris în budgetele comunelor pe exercițiul curent, lei 37.639 pentru per- sonal și 17.129 pentru material, în total lei 54.768; iar în budgetul județului avem cifra de lei 20.328 pentru plata salarielor a 14 învățători, 4 învățătdre și a maeștrilor de la cele duoă scdle de meserie, plus 4.000 lei subvențiunea scd- lei de meserie din Botoșani, 3.000 lei pentru diferite lucrări în curtea liceului local și 1.000 lei subvenția pensionatu- lui Miclescu. Scola de meserii din Veresci funcțio- neză, dar nu ne putem felicita de pro- gresele ei, în raport cu cheltuelile ce se fac; causa e că nu avem un maestru profesor, apt pentru acesta și nici am putut să găsim un altul cu care să’l în- locuim. Asemenea, tot din lipsă de maes- tru, nu am putut înființa scdlă de ma- nufactură, a pălăriilor etc. în plasa Ste- fănescii, dar am intrat în relațiuni și așteptăm să ne sosescă acești profesori. In resnmat dar, comunele și județul contribuesc, afară de Stat,cu 83.096 lei, pentru instrucțiunea publică; însă re- gretăm că cu totă buna-voință ce dato- rim acestei irstituțiuni, nu s’a putut face mai mult. Apoi este de remarcat, D-lor consi- lieri, că localurile scdlelor, în cele mal multe comune, nu afi aspectul unei in- stituțiuni publice și causa este că prin sate nu se găsesc case cari să satisfacă condițiunilor cerute pentru acesta și co- munele nu dispun pentru a se lua mă- suri de construcțiuni. Părerea ce am exprimat și pe care o susținem și acum este numai de a se contracta împrumuturi pe sema comu- nelor; numai nst-fel vom reuși, credem, a da instrucțiune! ceea ce este în prima linie mai important. Agricultura In privința agrigulturei, vă mă turi- sim, D-lor consilieri, că de astă dată numai găsim explicațiunea căușelor cari fac că de vre-o câți-va ani încoce se di- minueză atât de mult producțiunea câm- piilor nfistre, și daca nu putem susține cu siguranță exactitatea datelor ce ni se presinta de D-nii sub-prefecți, nu este mai puțin adevărat că ele, venind de la autorități publice, trebue sâ le credem aprdpe exacte. Ei bine,în aceste date găsim că producțiunea grâului și a porumbului, de și anul acesta este ceva mai abundentă, totuși vedem nn deficit de la ceea ce a fost altă-datâ și tot ast- fel găsim o reducțiune remarcantă la secară, orz și ovăz, Pentru convingerea D-vfistre vă pre- sintăm aci următorul tablofi: In plasa Siretu 46.484 hectolitri grâfi, 106.345 hectolitri popușoifi, 24,575 hec- tolitri secară, 34.301 hectolitri orz și 63.165 hectolitri ovăz. In'plasa Coșula 30.642hectolitri grâfi, 88.602 hectolitri popușoifi, 277 hectoli- I tri secară, 7.695 hectolitri orz și 4.669 hectolitri ovăz. In plasa Ștefânesci 126.167 hectolitri grâfi, 167.465 hectolitri popușoifi, 159 hectolitri secară, 26.556 hectolitri orz și 20.243 hectolitri ovăz. In plasa Tergu 126.141 hectolitri grâfi, 239.138 hectolitri popușoifi, 9.424 hectolitri secară, 64.510 hectolitri orz și 78.191 hectolitri ovăz. Față cu sacrificiele ce fac agricultorii pentru cultura pământului, producțiu- nea acestor articole cari sunt principala sursă de avuție a țărei, ar trebui să fie mult mai urcată. De aceea tn modestele nfistre aprecieri, credem, D-lor, că este locul a vă ruga ca D-vfistre cari, în cea mai mare parte sunteți mari agricul- tori și prin urmare cu cnnoscințe mai întinse, să pătrundeți în amănuntele căușelor ce contribue la slăbirea pro- ducțiunei cerealelor nostre și daca veți găsi că ele sa atribue altor Impregiurări de cât timpului, să propuneți mirificele prin cari s’ar putea ajunge la o amelio- rațiune mai apropiată. Executarea prudentă și echitabilă ce se face de către administrațiunea nfistră locală tocmelilor de munci agricole,în- grijirea guvernului de a trimite culti- vatorilor de pământ semințe din cele mai renumite; înființarea băncilor de credit agricol și aceea a comițiilor a- gricole ne dafi dreptul de a spera că, daca unele din mirificele ce veți pro- pune s’ar raporta chiar la fire-cari mă- suri administrative, guvernul, în înalta sa solicitudine pentru progres și îmbu- nătățiri, le va acorda. Singura împregiurare care mai favo- risăză pe agricultori, este, D-lor consi- lieri, urcarea prețurilor la cereale, dupe cum suntem informați. Apoi, în ce privesce pe agricultorii mici, vă putem asigura câ de și produc- țiunea porumbului a suferit întru cât- va, dânșii nu vor avea lipsă de hrană, dupe cum la început ni se inspira grija. Și acum, când vorbim de micii agri- cultori, credem util să vă supunem în cunoscința, că posițiunea lor s’a facili- tat ffirte mult prin mijlocul înființărei creditului agricol. Pentru acest finit, ne-am interesat să obținem relațiuni despre fluctuația fon- dului acestei frumfise instituțiuni, și iată, D-lor consilieri, datele ce cu multă bună-voințăni s’afi comunicat de D. ad- ministrator al creditului. Capital de fondație este, precum cu- nfisceți, de lei 270.000 cu aceea a treia pai te dată din partea județului, el este plasat în modul următor: 227.673 lei efectuați în împrumuturi până în sera de 30 Septembre expirat. 4.000 lei pe un bilet la ordin, iar res- tul stă în deposit. 19.484 iei, bani 57, beneficiul dobân- zilor de la 1 Ianuarie până în sera de 30 Septembre, în care intră și dobânzile până la scadența împrumuturilor pen- tru a dispensa pe agricultori de cheltue- lile schimbărei actelor. 13.067 lei, 70 bani, cheltueli de ad- 24 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1575 ministrație de la 1 Ianuarie până la 30 Septembre. Resuită dar, că capitalul total al ca- sei este de Iei 276.416, bani 87, din cari s’afi aflat neplasați lei 44.743, bani 87, în săra de 30 Septembre expirat. D. administrator atribuecausanepla- sărei întregului capital, puținului con- curs ce dafi primarii comunelor raiale, când este vorba că locuitorii săteni stâ- rnesc pentru formarea actelor, dar speră că în curând capitalul va fi plasat și încă se vor lua bani de la banca națio- nală unde creditul este deschs până la concurența sumei de lei 540.000 cu in- teres de 5°/₀. Iută dar, D-lor consilieri, situația creditului nostru agricol; D-vdstră veți aprecia, însă pentru noi causa neplasâ- rei întregului capital, se expică In duoă cuvinte: ori că sătenii nu afi înț les în desjuns avantagiele cele procuraacăstă instituțiune, ori că lucrezi cu propriele lor mirifice, și atunci trebue să ne feli- cităm de posițiunea lor. A duoa instituțiune care ar stimula mult mișcarea agriculturei, este, pre- cum cundsceți, comițiulagricol; nn avem însă fericirea de a’l vedea constituit și funcționând până acum și nici mai pu- tem insista față cu indiferința ce se ma- nifestă de onorabilii noștri conjadețieni; rămâne dar ca D-vostră sâ apreciați ce este de făcut. Conchidem dar a vă relata că anul a- sta s’a ținut numai concursul de plu- guri pentru care Statul a contribuit cu cele necesarii, și Ziua a fost fixită pen- tru 10 a curentei, resultatele afi fost sa- tisfăcătăre, căci s’afi presintat 79 plu- guri la concurs, dar nu avem încă lucră- rile spre a vă da detalii de operațiune. Serviciul sanitar Personalul acestui servicifi se com- me pentru anul atesta de un medic limar, 4 medici de plasă, un veterinar, 2raccinatori și 8 mdșe județene plus 8 c< se plătesc de comună. egularea adoptată de D-vdstră în priuța serviciului mdșelor a fost fdrte sa tărie; căci instalându-secâteo mdșe Pe -care circumscripție de 3 comuni și cu tgaiarifi de 60 lei mensual, se aduce în 8văr servicii reale locuitorilor. Din lipsăe personal nu am putut completa pânâțai Zilele trecute tdte locurile va- cantear ne-am adresat onor, epitropii gener, ₐ spitalelor S-tu Spiridon din Iași, ș’ₐ grăbit a ne trimite numărul trebuit. Ar Șultde dorit, D-lor consilieri, ca s's chil.jțj mijl^-e și pentru sporirea i cmărn medicilor de la 4 Ia 6, căci deși medicii 'voltă în servicii destulă ac- kv tate, Uși iₑ lîpgₑₛce timpul ca să parcurgăₛțₐₙțₑ Zecimi de kilo- metri pentrn a răspunde la desele che- mări ce li sa fac tn diferitele cașuri. D.n raportul D-lul medic primar ve- dem că lucrările efecuat> de personalul medical în cursul anului până Ia atestă dată sunt 4.546 vaccinați, 451 revacci- nați. La acdită operațiune găsim prin urmare un plus de 1.290 vaccinați de cât cifra anului trecut și vaccinarea tn sesonul de tdmnă continue încă. Acestă împreginrare ne indică, D-lor consilieri, ca și înființarea de vaccinator! speciali a fost fdrte nemerită; din acest punct de vedere D. medic primar insistă a se spori și numărul acestora la 4. Ajutor medi- cal s’a dat la 2.101 bolnavi, s’a făcut 23 autopsii, 224 constatări medico-legale, 99 certificări pentru infirmit ți și 36 faceri grele și anormale afi fost asistate de mdșe și medici respectivi. Diu fericire epidemii nu avem de în- gistrat, afară numai în plasa Coșula vnde s’a semnalat tușea convulsivă,însă cu un caracter ușor și f ără complicațiunl seridse. Ajutorul medical fiind dat la timp și aplicâudo-seimediat măsurile i- | gieniee recomandate desciință, epidemia i n’a durat de cât fdrte scurt timp, ea s’a manifestat la 30 copii în comuna Lătâi, j 25 îu Copâlâfi, 25 în Feredieni și la 15 j în Stobozia-Sec: tura. O altă cansî ne obligă, D-lor consi- lieri, să chemăm totă atențiunea D-vd- stră și, dacă ne e permis chiar a guver- nului central, asupra mijldcelor celor mai eficace ce sunt de întrebuințat pen- tru înlăturarea unni răfi ce se lățtsce și e aprdpea segeneralisaînjudețulnostu, sifilisul și pelagra, D-lor, aatins deja or- ganisme fragede de la etatea de 7—14 ani, și acesta mai cu semă lu plasa Și- ret; credem dar că activitatea D-vdstre trebue concentrată nu numai la găsirea mijldcelor de cnrarisire, dar și la măgu- rile profilactice ce în mod practic s’ar putea lua pentru a se putea pune o ba- rieră la desvoltarea acestui teribil flagel chiar în nascerea lui. Ia adevăr, D-lor, guvernul liberal în înalta sa soiucitundine pentru populae ținnea rurală a dispus ca ambulanță militare rurale să funcționeze în totă țera, o ast-fel de ambulanță a funcționat și în jadețul nostru timp de 6 săptă- mâni și anume Ia Vorona, comuna Po- iana-Lungăși la Todireni, dar în timp de i câte 20 (J4⁰ c8t a stat lu fie-care loca- litate, nu a putut aduce suferinzilor da I câ o ameliorare a sănătăței, iar nu o cu- rarisire radicală. Ca pentru început salutăm cu res- pect acectă înaltă disposițiune, dar ne- cesitat a ne impune să pretindem mal mult și de acea suntem de acord cu D. i medic primar în următdrele propuneri: ' a) Ca cu suma ce s?cheltuesce cu am- bulanța, să se înființeze un spital pro- visorifi în orașul de reședință saii în alte localitate, care să foncțioarz, de Ia 1 Aprilie și până la 1 Octombre în fie-care an, și în care sâ se trateze spscial nu- mai bdkde sifilitice și pelag>a. ty Fiind-că este generalmente consta- trt că pelagra se nasce din alimentare cn porumb stricat, apoi să se se înființeze câte o comisiune în fie-care plasă com- compusă de un membru al consiliulci general, subprefectul și medicul do pla- sa, care în unire cn primarul din co- mună, sâ constate și să distrugă safi să oprească întrebuințarea porumbului ce se va găsi stricat. Acăsta să se facă mal cu osebire tdmnă în timpul culesului și primăvara; iar în schimb locuitorilor lipsiți de hrană să li se procure porumbul necesar. Afară de acesta am putea veni în a- jutorul suferinzilor și cn înființarea spitalului la Burdujeni, în'plasa Șiret, dar cu tdte mijlocele afectate de D-vd- stră prin budgetul județului nu s’a pu- tut încă instala spitalul din causă că localul donat de defuncțil arhierei Scri- ban este cu totul impropriii pentru a- cestă destinațiune; se iasă dar la chib- zoința D-vdstre ca să avisațl și la a- cestâ îmbunătățire. Părerea nostră este ca cu banii 1.200 napoleoni lisați de repausatul arhiereii cu cele-l’alte venituri, asapra cărora comuna este aprdpe pusă în stăpânire prin formele legale, și cu dre-care mij- îdee ce se vor desemna de onor, consi- liu, să se pdtă construi un local în con- dițiunile cerute. Spitalul județian din Stefănesd Acest stabiliment de bine-facere ne dă, D-lor consilieri, resultate satisfăcă- tdre ; el funcționezi cu 30 crivata pen- tru care și Statal ne-a venit în ajutor cu suma de lei 12.000 anual. Din ra- portai D-lui medic al spitalului, mișca- rea bolnavilor de la 1 Ianuarie 1886 și până în luna Septembre s’a constatat ast-fel: Afi intrat în spital 346 bolnavi din cari 200 bărbați și 146 femei, 110 bărbați și 83 femei vindecați, 84 bărbați și 61 femei ameliorați, 2 bărbați nevindecați 4 bărbați și 2 femei morți. Bdlele prin- cipale de cari a fost atinși acești indi- viZi sunt; sifilisul la 62 bărbați și 60 femei și pelagra la 43 bărbați și 22 fe- mei, cel alt numer a fost de diferite bdle. Serviciul spitalului nu lasă nimic de dorit, el este dotat și cu instrumentele chirurgicale procurate anul acesta, și vom aviza împreună cu D-vdstră și la alte îmbunătățiri ce se mal cer. Serviciul veterinar Sănătatea vitelor a fost mulțumitore anul acesta, cazuri de epiz ootie și mai cu 1576 MONITORUL OFICIAL 24 Iunie 1887 semă de vitele comate nu s’a semnalat; din relațiunile ce ni s’aâ dat de D. medic veterinar resultă că numai variola la ol s’a manifestat și aâ fost atinse de acestă bălă 407 oi în comunele Monastireui, CostimscI, Trușesci, Bălușeni și Gorbă- nesci, din acestea 84 aâ perit iar 323's’aâ însănătoșit. Odinidră cultura vitelor de tot soiul era principala ocupațiune a tutulor, de multe ori, D-lor consilieri, propif tarii și arendașii renunțați chiar la cultivarea mai întinsă a păn gatului, numai pentru a dispune de câmpii cari să le serve la nutritul și îngri șutul vitelor, atunci prin nrmare vitele se considerai! ca pri- mul element de avuție a țârei și cu toții puneai! interesul la înmulțirea lui; as- tsZi însă, constat'.m cu regret că acest important articol este aprope șters din- tre producțiunile nostre. Impregiurări cunoscute generalminte aâ contribuit și contribue ca agricultorii noștri să nu mai vc^ă nn capital în numeral vitelor ce posedă, și de aci resultâ că cei mai mulți dintre 17-lor ai! abandonat acestă cultură iar alții le pâstrezănumai pentru consumaținne șitrebuinți în gospădfrie. Pentru ca să vă convingeți cât de mult a descrescut numărul vitelor în județul nostru, renumit altă dat pentru câmpiile sale ce alimentai! numerose cârduri de vit’, am crezut că e bine sâ vă presintăm următdrele cifre de vitele ce avem îu județ: Boi 18.681, vaci 25 335, bivoli 157, cai 6.865, oi 95.774, rîmători 26.642, vite la îngrășiat 861. Arestul preventiv De la 1 Ianuarie a. c., au intt nefericit spor a provenit și prin numărul arcstaților trecători de pe la alte penitenciare. Suma totală destinată în budgetul județului pe anul curent pentru întreținerea acestui stabiliment și personal este lei 8 340. Administrațiunea interioră se face cu multă vigilență de către vechiul îngri- jitor, a cărui merite le-ați recompensat însuși D-vdstră prin sporirea salariului pe anul curent. Numai în privința insuficienței loca- lului întâlnim, D-lor consilieri, multe obiecțiunl și cu drept cuvânt; căci în a- devăr localul ce’I ținem cu chirie de mai mulți ani nu corespunde la trebu- ințe și pentru acâsta cu tdte că contrac- tul drirăză, s’a înaintat publicațiuni spre a se face o nouă contractare de la 23 Aprilie viitor, dacă însă se va putea găsi un alt local mai corespunzător. Situația comunei r Voturile ce onor, consilii! a dat pen- tru o nouă organisare a comunelor ru- rale sunt încă pendinte de aprobațiu- nea prevă^ntă de legea comunală, și de aci resultâ, că în privința financiară, ele se află în aceiași situațiune ca anul trecut; nici o ameliorare în fondu- rile lor și nid o îndreptare în adminis- trația lor interioră nn se pdteface până când noua organisare de circumscripții nu se va pune în aplicație. Sunt, D-lor, câte-va comune atât de mici și lipsite de mijldce în cât dmenii puși în capul administrațiune! lor stai! numai spre a completa formele legei, simulând o autoritate publice, și nici se pote pretinde mal mult de lann primar și un notar plătiți numai cu câte 300 lei salarii! pe an. De aceia ar fi forte mult de dorit ca noua organisare a co- munelor să fie cât mal curând pusă în aplicație. Suma totală a veniturilor comunale pe j ideț este de lei 543 271, bani 41, dupe budgetele lor pe anul curent și a cheltuelilor de lei 476.519, bani 5, cu unexcedet general de lei 66.914, pe care însă nu se pdte compta din causă că la formarea budgetelor unele venituri nu se pet înscrie de cât ca aproximative. Compturile comunelor pe exerciții expirate se verifică regulat și dupe cât se dispune de timp material, iar pentru acele nepresintate s’a luat disposițiunl de executare. Paza de Z* ?' de năpte, dupe legea poliției rurale, se face de către locuito- rii săteni, dar susținem încă câ nu se pote face în mod de a satisface scopul legiuitorului, căci locuitorii în timpul lucrului absintăză de multe ori de la domiciliul lor și de aceia am cnZut că ar fi mult mal nemerit ca comunele să angageze omeni speciali pentru pază, însă la acest resultat vom putea ajunge numai când s’ar mări comunele spre a dispune de mijloce. In interesul siguranței publice pe la drumurile mari am mai propus, dupe cum cundsceți D-lor consilieri, ca să se intervină către D-nil proprietari de mo- șii ca casele pădurarilor să fie strămu- tate pe direcția drumurilor mal impor- tante ce traverseze prin păduri; și am adaogi la acesta că daca și D-v strâ veți admite ca și cantonele județiane sâ se facă pe șoselele de prin păduri, mai dese de cât la distanțiarea regulată. Situația fondurilor casei județiane Budgetul «Jecimilcr județiane dupe cum este lucrător pe exercițiul curent, represintă la venituri suma de 217.700 lei, și Ia cheltueli lei 181.359. bani 56, cu nn excedent de lei 36 340, bani 45 către anul viitor; din acest excedent însă s’a făcut virement de 1.000 lei pentru diferite reparațiuni de localuri, dar din cari s'a întrebuințat numai o mică sumă. Budgetul cjecimilor de prestație re- presintă Ia venituri Iei 199.376, bani 74 și la cheltueli lei 198.716, cu un exce- dent de lei 660. Din scriptele onor, casierii generale se constată câ în cursul exercițiului 1885—86, s’a incasat asupra fondului Zecimilor județiaus suma de lei 245.548 și s’a întrebuințat în cheltueli suma de 240.518 lei, 33 bani; rămânând în casă în sera de 31 Martie 1886 suma de lei 5 029, bani 67 către exercițiul 1886. In suma cheltuelilor intră și acei 90 000 lei dați de județ creditului agricol. Asupra fondului de prestație s’aâ în- casat 146.046 lei și 28 bani și s’aâ chel- tuit lei 144.416, bani 99, rămânând sol- dus în casă în sera de 31 Martie Iei 1.629, bani 29. In țifra cheltuelilor intră și 63.000 lei depuși la casa de consemnație. Cestiunea însă a ambelor fonduri pe exercițiul curent constatată de la 1 A- prilieși până la 1 Octombre, este precum urmeză: Din Zecimi județiane: Lei B. încasați din Zecimi și rămășițe din veni- turi de pe la comune 84.103—96 Răspunderi................76.372— 3 Numerariâ la 30 Sep- tembre.............. 7.731—93 Din prestații: încasați............ 121.880—29 Răspunderi în cheltu- ell cu lei depuși Ia casa de consemnație. 119.693—91 Numerar la 30 Sep- tembre ............. 2.186 — 38 Cu tdte că anul acesta s’a întrebuințat o sumă însemnată în cheltueli de dru- muri, totuși avem la casa de consemna- ție depus un capital de lei 70.000. Iu proiectul de budget al Zecimilor pentru exercițiul viitor, am făcut puține modificări, introducând numai câte-va cheltueli ce ui s’aâ părut indispensabile, rămâne dar ca D-vostră constatând tre- buințele să faceți schimbările ce Ie veți crede. Ca mijldee pentru anul viitor avem dupe roluri la Zecimi lei 151.814, bani 75 și la prestații lei 75.369, bani 8, afară de rămășițile cari se înscrii! de regulă în fie-care budget. Lipsa de localuri pentru subprefec- turi, tribunal, arest, armată etc. este fdrte mult simțită și de aceia ar fi nece- 24 Innie 1887 r MONITORUL OFICIAL 1577 sar că onor, corsiliâ să stărue a se a- corda județului dreptul de a incasa Ze- cimi jude țianeși delataxa licențelor, pen- tru că numai sporindu-se mijlocele am putea ajunge la dre-carl Îmbunătățiri mai radicale. Vă mal supunem In cunoscință, D-lor consilieri, că Împrumutul votat de onor, consiliâ pentru asemenea îmbunătățiri este pendent Încă de aprobațiunea ce- rută de lege. Lucrările drumurilor In anul acesta comunele aâ dispus de 33.669 ijile palme și 20.229 1⁰ de palme ; tot pe are- stă cale sa aprovisionat în regie cu dru- mul de fer 367 vagone prund pe suma de 2.200 metri cubici, care cărat de Ia gară și așezat în movile pe șosea în nu- măr de 1.100, întrebuințându-se 807 ^ile de c re. Asemenea sunt în construcțiune prin antreprise 2 podețe pe valea Cervicesci- lor, cu un cnvănt, acestă șosea pe lun- gimea de 8.305 metri, cu 2 cantdne din noâ, este complectată definitiv cu poduri bune, cantone și petriș, în cât pentru viitor va necesita numai serviciul de în- treținere ; 2. Pe linia Botcșani-SăvenT, pentru facerea patului de șosea și împetrirea a 5.800 metri curențl șosea cu petriș, tran- sportat cu calea ferată, s’aâ întrebuințat pe lângă miijlăce bănesc! 4.182 «ji!⁰ de palmepentru4.695 metri liniarișosea din noâ și 3.000 metri liniari șosea reparată. Tot pe acăstă linie s’a transportat pe- triș în movile regulate luate din gara Botoșani câte 2 metri cubici, tn număr del 213 movile, din cari 607 sunt îm- prăștiate și urmăză a se transporta încă 237 până la complectarea numărului de 1.430 movile saâ 2.900 metri cubici ne- cesare pentrn împetrirea a 5.800 metri curențl. Pentru transportul acelor 1.213 movile s’aâ întrebuințat 2 428 ^ile cu carul, iar pentru 237 cari mai trebuesc, se vor întrebuința 811 cu carul, saâ în total ^ile cu carul 3.239. 3. Șoseua BotoșanI-ȘtefânescI, acestă șosea are un traseâ în proiect de la a- nnl 1870, pe ale carul urme se execută lucrările și tn anul acesta. Pe acestă linie s’aâ executat următo- rele lucrări: repararea terasamentelor vechi de la Rădi la Talpa pe o lungi- me de 11.400 metri, la cari s’aâ între- buințat 4’le cu palme în ambele cam- panii 3.260; asemenea s’a reparat tera- samentele din 1876 de la Trusesci la Dreslia 3.250 metri, la cari s’aâ între- buințat 915 (Jile de palme. In total s’aâ reparat 14.650 metri cu ^ile de palme 4.175. S’aâ făcut t?rasamente din noâ de la Dreslia la Saulea 3.400 metri cu 2.078 (jile și de la Talpa-Zamfin seu spre Deln- Mare 3.050 cn 1.560 ^ile de palme. In total 6.450 metri liniari terasament din noâ, întrebuințându-se 3.638 de 14 (26) Iulie 1887, se va ține licitație Ia direcții generală a căi- lor ferate române pentru darea în în- treprindere a executare! zilărielor ma- gazinelor de grâne și intrepositelor de mărfuri din porturile Galați și Brăila. Doritorii de a lua în întreprindere aceste lucrări vor presinta ofertele lor, * până în giua sus arătată, orele 3 p. m., 1580 MONITORUL OFICIAL 24 Iunie 1887 la direcția generală, secția P, Însoțite de chitanța casieriei centrale, prin care să se constate că aâ depus garanția pro- visorie de 5°/₀ din valdrea lucrărilor. Valdrea aproximativă a acestor lu- crări pentrn ambele porturi este de lei 2.020.000. Se atrage tot-d’o-dată atențiunea concu- renților asupra condițiun lor ce trebue să tmplinescă pentru a fi admiși Ia ad- jadecațiune și cari condițiuni sunt sti- pulate in art. 5, alin. II al caetulni de însărcinări, precnm urmeză: Caracterul lucrărilor de executat fiind in partea Iui principală cu totul spe- cial, concurenții vor fi ținuți a presintă o dată cu oferta lor, certificate că ad specialitatea lucrărilor de asemenea na- tură. Afară de acesta ei vor presintă cu 8 ₃d 1887, Iunie 16. —Asupra cumpărătorilor loturilor ară- tate mai jos din moșia Verguleasa-Be- rindeasa, situată în comuna Simileasa, plasa Sărata, jadețul Buzăti, fostă pen- dinte de episcopia Buzăti, vîndută con- form art. 13 din legea de Ia 12 Aprilie 1881, prin înaltul decret regal No. 790, inserat în Monitorul oficial No. 275 din 17 Martie 1885, figurând datorie din cincime, taxe de timbru și Înregistrare, precum și rate devenite exigibile; Ministerul, în temeiul art. 51 din sus citata lege, scote în revînZare pe comp- tul cumpărătorilor loturile notate In tabloul publicat în Monitorul No. 51 din 6 Iunie 1887, pag. 1.190, și pu- blică spre cunoscința locuitorilor ro- mâni mărginași, domiciliați în ora- șul Buzăti, aflațl în condițiunile legei, cari nu mai ati cumpărat loturi din a- cestă moșie sati doresc a ’șl complecta suma de 8 hectare prevăzută de art. 14 din sus menționata lege, că, în Ziua de 16 Septembre 1887 și următdrele, orele 2 p. m., se va ține licitație în localul a- cestui minister, calea Victoriei No. 103, pentru revînZarea lor. Locuitorii doritori de a cumpăra ase- menea loturi, spre a putea fi admiși să concureze, urmâză ca în Zina licitațiu- nei, pe lângă garanția provisorie de lei 64, ce trebue să depună pentru fie-care lot tn parte, să mai justifice înaintea co- misiunel de vînZare prin certificate libe- rate de primăria orașului Buzăti , că într’adevăr sunt români mărginași, lu- crători manuali de pământ, domiciliați în orașul Buzăti, că nu mai ati cumpă- rate de la Stat loturi din expusa moșie, sati câ de și ati, însă întinderea luată fiind mai mică de 8 hectare doresc a o complecta; și în asemenea cas se va arăta anume în certificatul presintat de fie- care locuitor întinderea totală a loturi- lor cumpărate și numărul ce portă lotul. Asemenea loturi pot cumpăra și alte (Supliment) 24 tame 1887 MONITORUL OFICIAL persdne Insă numai pentru Înființare de । stabilimente industriale dupe un plan și devis aprobat de minister mai ’nainte de ^iua licitațiunei. Comuna Buzefi pdte asemenea să cum- pere unul safi mai multe loturi de cari ar avea nevoe pentrn trebuințele ora- șului. Dupeart. 18 din lege, comuna și aceia cari vor cumpăra loturi pentru înfiin- țare de stabilimente industriale sunt o- bligațl ca, în termen de 3 ani de la cum- părare, să pună în aplicare stabilimen- tele safi îmbunătățirile pentru cari afi cumpărat pământul; îa cas contrariâ, violarea se consideră de drept resiliată și Statul reintră în posesiunea loturilor vîndute fără a fi ținut la nici un fel de despăgubire. Tot-d’o-dată se mai pune în vederea doritorilor că revîn^area acestor loturi se face cu obligațiune pentru noul cum- părător de a răspunde îndată dupe con- firmare sumele datorite de primul cum- părător, notate în tabloul publicat în menționatul Monitor, plus procentele de 10 la sută, calculate la fie-care sumă de la datele când afi devenit exigibile până în ^iua cohfirmărei revîmjerei, dupe care apoi noul cumpărător rămâ- ne substituit în drepturile și îndatori- rile primului cumpărător și continuă cu plata ratelor pentru restul capitalului rămas de amortisat, conform legei. In cas când noul cumpărător nu ar răs- punde îndată dupe confirmarea revîn^â- rei sumele datorite de primul cumpără- tor, este obligat a plăti procente de 10 la sută până la definitiva achitare, con- form art. 50 din legea de la 12 Aprilie 1881, în virtutea căreia s’a făcut vîmja- rea acestor loturi. No. 20.550. ₃,₁ₒ₄ 1887, Maifi 20. MINISTERUL DE FINANCE Direcția vămilor, timbrului și în- registrărei Se publică spre cunoscință [gene- rală că, în ^iua de 2 Iulie 1887, se vor vinde prin licitațiune, în localul biurou- Ini vamal Ploesci, 325 kgr. cereșină, 10 kgr. pălării de pâslă, 13 kgr. mintene de dimie, 16 kgr. dimie de lână, 51 kgr. încălțăminte de pele, 13 kgr. ciaprazuri de lână, 31 kgr. ceră galbenă, 1 kgr na- sturi îmbrăcați cu mătase, 3 kgr. pături de lână, 1 revolver și 4 cai. Doritorii de a cumpăra aceste mărfuri se vor presinta în ^iua arătată la men- ționatul biurofi de vamă spre a concura la licitațiune. No. 24.308. 1887, Iunie 19. Casieria generali, a județului Ilfov Agentul de urmărire și controlor fis- cal din județul Ilfov,conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acăsta că, în ^iua de 3 Iulie 1887, orele 10 dimineța, se vor vinde prin licitație, în târgui oborului din Bucuresci, subur- bia Oboru-Nofi, piața pentru cereale: 1.100 hectolitri porumb dinrecolta a- nului 1886 dupe proba depusă în casie- ria generală de Ilfov, sechestrat laPo- pesci-Dragomiresci, pentru neplata su- mei de lei 10.000, arenda moșiei Statului Popesci-Săbâreanca, pe trimestrul Oc- tombre și Ianuarie, ce ține în arendă D-na Eiisa Fânnță. Prin urmare, aceia cari vor voi a con- cura la licitațiunea acestei averi să se presinte la locnl indicat în