No. 56 ON HXEMPLAB. 2S BANI [Vineri, 12 (24) Iunie 1887 • REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAI nsm ABO^A1E^KL^ IN REGATUL ROIAMKL. 36 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia di * de-cArela luni mm AmAWTULUl fKKTRD BTRL’WUL 60 leT pe an; 85 lei pe 6 luni.. Abonamentele se pol face la Uwroarlle-postai*. HBUCATIUMU JCRIOIAM 88 PLATKO: Hui la W linii, 3 lei; mai lungi de 60 linii 10 lei. Ori-ce alte acte introduse in ele se pl&teec deosebit ca fi publieațlunlle, dupe lungime. PRET1UL ANUNC1URILOR: 30 bani linia de 30 litere.— A duoa inserare 0 mal multe, 20 bani linia DIRECȚIA KHIT0RCL01 81 imilKRIH STATULUI Bucuresci, Bulevardul-Independlnțe! lMERTIC5H.il SI R1CLAU8LK >K 1(M. \nleia inserare, 60 b. liota; eele-ah*. *? b. Unix Citațlunlle de hotArnicis. <90 b. lAiia. Puhlicațiunile prim'rf*!» ei • WK 1fn|ₐ S V M A. K PABTB OFICIALA — Ministerul de interne: Decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Prescurtare de decret. Ministerul de justiție; Prescurtare de decret. Decisiunl ministeriale. Circulară. PARTE NEOFICIALA—Cronică—Depeși te- legrafice —Diverse— Buletin sanitar— Buletine meteorologice — Raport. Anunciurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 11 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională. Rege al României, La tofl de față și viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostrv secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 6 on; VScJend jurnalul consiliului de miniștri, sub No. 3, încheiat în ședința de la 28 Maiu 1887, Am decretat și decretăm ce urmeză: Art. I. Jurnalul sus menționat se a- probă. Art. II. In virtutea art. 29 din legea de comptabilitate a Statului, se deschide pe săma ministerului de interne un cre- dit extraordinar de lei 1.200, asupra e- xercițiulul financiar 1887—18’8, ca chel- tuell de representație și transportul D lui doctor I. Felix, membru consiliului sani- tar superior, decanul facultăței de medi- cină din Bucuresci și profesor de igienă, pentru a lua parte ca delegat al guver- nului român la al iV-lea congres interna- țional de igienă și de demografie ce ur- măză a se ține la Viena de la 25 Septem- bre și până la 2 Octombre 1887. Art, III. Acest credit se va acoperi din fondul prev&Jut în budgetul general al Statului pe anul 1887—1888 pentru des- chidere de credite suplimentare și extra- ordinare. Art. IV. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele de interne și de finance sunt însărcinați cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 6 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne. Ministru de finance, Radu Mihaiu C. Nacu. No. 1.643. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La tofl de față și viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.222; Avend în vedere ordonanța Nostră regală cu No. 1.398 din 9 Maiu 1887; In virtutea art.34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Teleorman este autorisat de a se ocupa, în sesiunea extraordinară în care este convocat, și cu cestiunile următore: a) Sâ destine mi^toce pentru plata subvențiunei datorita Statului pentru construcțiunea liniei ferate Costesci- Turnu-Măgorele; b) Idem pentru plata prețului tere- nului ce este autorisat județul să cum- pere spre a servi la construcțiunea pa- latului administrativ; c) Idem pentru despăgubirea comunei Turnu-Măgurele, conform legei din 21 Februarie 1886, de sumele ce i se cu- vine din cele delapidate de fostul per- ceptor G. Grigoriadi; d) Sâ votez? facerea necesarelor viri- mente de fonduri; e) Să se pronunțe asupra modului în- trebuințărei sumelor consemnate in comptul județului diu veniturile bud- getare ale anilor trecuți; f) Idem asupra remisei ce urmăză a se acorda D-lui casier general, pentru împlinirea rămășițelor de venituri ale județului; g) Să aviseze la numirea unui archi- tect pentru privegherea și conducerea lu- crărilor nouilor construcțiunl județene, destinând și mi^! focale necesare pentru plata acelui architect; h) Sâ ia cunoscință de ordinul D-'uI minist u de interne No. 3.062 din 1887, relativ la emiterea mai-datelor de plată și să decidă tn consecință; i} Idem de modificările făcute în bud- getul drumurilor pe exercițiul curent; j) Idem de adresa D-Iul administrator al casei de credit agricol No. 1.359, re- lativă la situațiunea acestei casc. Art, II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 8 Iunie 1887, CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 1.653. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La tofl de față și viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.223 1 Avend în vedere ordonanța Nostră regală cu No. 1 398 din 9 Maiu 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, 1330 r MONITORUL OFÎOÎÂA 12 înde 113? Am decretat și decretăm! Art. I. Consiliul general al județului Ialomița este autorisat de a se ocupa, în sesiunea extraordinară în care este con- vocat, și cu cestiunile următore : a) Să voteze facerea necesarelor viri- mente de fonduri în budgetul decimelor pe exercițiul 1886—1887, și să aprobe cheltueli'e ordonanțate de comitetul per- manent din creditul extraordinar; b) Să ia cunoscință de ordinul D-lul mi- nistru de interne No. 7.520 din 1887, și să se pronunțe din nou asupra regula- mentului pentru șănțuirea comunelor; c) Să destine mididce pentru foto- grafierea arestaților cari se elibereză din arest, conform oficiel direcțiune! gene- rale a penitenciarelor cu No 2.155; d) Să se pronunțe asupra cererei D-lul loan Marghiloman de a se spori taxele de trecere pe podul D-sale situat pe rîul Ialomița între cătunul Ghimpați și co- muna Perieți; e) Să confirme pe funcționarii județu- lui numiți provisoriu de comitetul per- manent ; f) Să elaboreze regulamentele cerute de art. 25 și 48 din regulamentul pen- tru aplicarea legel drumurilor, sancționat prin decretul cu No. 2 834 din 17 Noem- bre 1886; g) Să se pronunțe asupra proiectului și condițiunilor pentru darea în între- prindere a construcțiuneî localului de spital județian; h) Să aviseze la acordarea unul ajutor studentului N. Popescu de la Universi- tatea din Li&ge pentru întreținerea sa până la terminarea studielor. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 8 Iunie 1887 CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiii. No. 1.655. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.650 din 8 Iunie 1887, dupe propunerea făcută deD. mii.istru secretar de Stat la departamen- tul cultelor și instrucțiunel publice, prin raportul cu No. 6 514, D. George A. Ure- chiă, profesor la facultatea de drept din Iași, se confirmă, pe un noii period de 3 ani, în funcțiunea de decan al acelei fa- cultăți, conform art. 277 din legea in- strucțiunel. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 1.605 din 4 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, sunt numiți și permutați: D. Victor Cupa, licențiat al facultățel juridice din Bucuresci, actual procuror la tribunalul Ilfov, în aceeași ca'itate la tribunalul Prahova, în locul vacant. D. G. Cârlova, doctor în drept de la Universitatea din Bruxelles, fost suple- ant la tribunalul Argeș, întrunind con- dițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admi- sibilitate, procuror la tribunalul Ilfov, în locul D-lul Victor Cupa, permutat. D. C. I Pârvulescu, licențiat al facul- tățeî juridice din Bucuresci, actual pro- curor la tribunalul Olt, în aceeași cali- tate la tribunalul Mehedinți, în locul vacant. D. M. Măinescu, licențiat al facultățel juridice din Paris, actual supleant la tri- bunalul Romanați. procuror la tribuna- lul Olt, în locul D-lul C. I. Pârvulescu, permutat. D- I. Stătescu, licențiat al facultățel juridice din Bucuresci. actual judecător al ocolului I Caracal, supleant la tribunalul Romanați, în locul D lui M. Măinescu. D N. G. Custurea. licențiat al facul- tățel juridice din Bucuresci, întrunind condițiunile art. 47 din legea ju ecăto- rielor de oc61e. judecător al ocolului I Caracal, în locul D lui I. Stătescu. Prin decretul regal cu No. 1 644 din 8 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Toma Demetrescu, licențiat al facultățel juri- dice din Bucuresci. fost substi ut. întru- nind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, este numit procuror la tribunalul Teleorman, în locul rSmas va- cant dupe demisionarea D-lul M. Beju- lescu. DECISIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE D-nii Neumann, consul Ia Giurgiu, și Pauli, vice-consul la Ploesci al Austro- Ungarief, sunt autorisați a funcționa pro- visoriu unul în locul altuia. Prin decisiunea D-lul ministru de fi- nance sunt confirmați perceptori: D I Florescu, la circumscripția 14 Mo- goșesci (Olt). D. G. Vasilescu, la circumscripția 2 Bilciuresci (Dâmbovița). D. Ștefan Costin, la circumscripția 19 Dulcesci (Roman). D. Florea Alexandrescu, la circum- scripția 19 Asarlia (Constanța). D. Sava Caliman, la circumscripția 3 Cotnari (Iași). D. I Sabinius, la circumscripția 8 Ros- cani (Iași). D. I. Gheorghe, la circumscripția 38 Priboeni (Muscel). D. G. Dobrescu, la circumscripția 8 Bordușani (Ialomița) D. G. Stănescu, la circumscripția 3 Ulmi (Ialomița). D. N. Teodorescu, la circumscripția 16 Bătrânesci (Roman) D. I. Dumitrescu, la circumscripția 40 Mușetesci (Gorj). D. C Petrescu, la circumscripția 26 Slănic (Prahova). D. C. Georgescu, la circumscripția 7 Alexandria (Teleorman). D. Ap. Niculescu, la circumscripția 21 Urziceni (Ialomița). D. Dumitru Genoglu, la circumscrip- ția 2 Filesci (Covurluiu). D. I.G.Mindroviceanu, la orașul Brăila. Prin decisiunea aceluiași D. ministru, cu No. 22 539/^16, D. Traian Răduțescu este numit în funcțiunea de copist clasa II la casa de credit agricol din județul Mehedinți, în locul D-lul Gheorghe Că- linescu, trecut în altă funcțiune. Prin decisiunea aceluiași D ministru, cu No. 22 540/^17, D. G. loanid, fost controlor fiscal, este numit în funcțiunea de co itrolor pe lângă casa de credit agricol din jude țul Covurluiu în locul D lui Temistocli Veropulu, demisionat. Circulara D-lul ministru agricultureî, indus- triei, comerciulul ți domenielor cu No. 24.136 din 10 Iunie 1887, către D-nii prefecți din liră. Domnule prefect, Referindu-mă Ia circulara No. 21.346 din 1887, găsesc de trebuință a vă în- drepta instrucțiunea de față asupra mo- dului de procedare în cercetările ce aveți a face, preenm și asupra principalelor oimptome din cari puteți deduce că o vie iste atinsă de filoxeră. Primarii și ajutorele lor, cari în cașul de față sunt agenții D-vostră de cerce- tare, vor plt-ca diu capul unui plaiâ de vii și, ținându-se pe o slemnă, vale saâ di al, vor cerceta d’arândul fie-care vie, întreț'nându-se asupra stărei ei cu vie- rul saâ posesorul ei, și când din acostă convorbire ar resulta că în vie există c&- te-va vițe uscate saâ pe cale de uscăciu- ne, care în general une-ori este atribuită 12 Iunie 1887 r MONÎTORtTL OFÎCÎA1 degerăturel, iar alte ori aplicațiunei su- rabondente a gunoiului, și Încă a guno- iului nedeacompus bine, acea vie lasă grava bănuială că este atinsă de filoxeră. Acestor duoă cause, degerăturel și ex- cesului gunoirei, se atribuită de către viticultori primele uscăciuni pricinuite de filoxeră in viile din județul Prahova, Încă de pe la anul 1880. Când din cercetările urmate nu ar re- sulta nici un indice de felul celui expus, atunci o vedere pe cât se pdte de amă- nunțită asupra Întregime! viei este ne- apărat a se face; tn acest scop, din câte- va posițiuni mai pronunțate ale viei, cercetătorul să *și arunce o vedere asu- pra diferitelor ei părți, și apoi să ’șl în- drepteze pașii asupra acelora unde ochiul 'I a arătat o vegetație mai șubredă, mal pală. Ajuns aci, va examina cu deamă- nuntul starea vițelor, și dacă va constata că Intre vegetațiunea acelor vițe și a altora din prejur cari le încongidr ă există o diferențătn vegetație și anume: câ fo- ile celor d’ântâiii ar fi măi mici și mal puțin ver^i, că vițele nu ar fi Îmbrăcate In foi ca cele-alte și statura lor ar fi chiar mal mică, atunci se pdte spune cu siguranță că acea vie este atinsă de fi- loxeră. Acestea sunt simptomele exteridre dupe cari se pot conduce agenții cerce- tători tn constatările ce ah a face. Nu insist asupra simptomelor rădă- cinale, fiind Lsată cercetarea lor unor anume agenți ai ministerului. Vă notez însă, D-le prefect, cătntre o vie și uita și chiar în aceeași vie există diferințe de vegetațiune, diferințe cari sunt inerinte caiitâței și situațiune! pă- mântului, dar podgorrnii cunosc acest fenomen vegetativ și ast-fel el nu pote da nascere la nici o confusie in lecuno- scerea viilor bolnave. Cată să vă mâl notez tncă că primele simptome ale aparițiunei filoxerei se manifestă tn pământurile nisipose saiî petrdse de pe cdstele sudice saâ sud-ves- tice, căci aci vițele sunt mai slabe și nu pot resista mai mult timp. Pe văi, unde in generat pământul este mai substan- țial și umezdla se păstrăză mai mult timp, vițele sunt mai resistente contra filoxerei și simptomele exteridre nu se manifestă de cât dupe câțl-va ani mai târziii și adesea chiar dupe ce cdstele sudice ati fost cu desăvârșire nimicite. Acestea fiind instrucțiunile cari pot servi la recundscerea viilor filoxerate, vă rog, D-le prefect, a face ca ele să fie explicate și înțelese de către toți prima- rii din localitățile podgorene ale jude- țului, grăbindu-vă cât putința permite ca cercetarea tutulor viilor sâ Incepă pe dată, înaintând ministerului treptat sci- ințe de viile bănuite, ca să pdtă trimite Ia timp persone experte cari să constate definitiv dacă filoxera există în acele vil. Primiți, vă rog, D-le prefect, as;gu- rarea deosebitei mele considerațiunl. Ministru, V. Gheorghian. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 11 Iunie ___ r Marți, 9 Iunie, orele 10 dimi- neța, M. S. Regele, însoțit de adju- tantul de serviciâ, a trecut în in- specțiune batalionul 3 de vânător! trimis a ține garnisona la Sinaia pe tot timpul ședere! Suveranilor la Castelul Peleș. Ajungând la locul de exercițiu, Regele primi raportul de la maio- rul Lipan, comandantul batalionu- lui, trecu pe d’inaintea frontului, fiind forte viu aclamat de trupă, și apoi ordonă de se execută mâ- nuirea armelor, focurile din loc și din mers, precum și diferite mișcări din scola de batalion; dupe acâsta primi defilarea în pas iute și alergător și, adunând pe oficeri în giurul Său, le făcu dife- rite observațiuni asupra mișcări- lor executate. Majestatea Sa, rămânând pe de- plin satisfăcut de buna stare a ba- ; talionului, precum și de gradul | instrucțiune! sale, a exprimat Înal- tele Sale mulțumiri maiorului Li- pan, precum și celdr-1-alți oficeri ai batalionului și, la orele 11, S’a întors la Castelul Peleș. ~ 1931 parate ce aiî avut ieri cu Marele Vizir și cu ministrul afacerilor străine, aă re- Inoit, accetuându-le, obiecțiunile lor contra convențiunel egiptene. In urma acestor întrețineri, un consilii! extraor- dinar a fost convocat imediat, deși era ora înaintată. Se «jicea chiar că D-nii de Montebello și de Nelidoff ar fi remis o notă scrisă; dar acesta pare inexact. Ceea-ce este sigur astăzi, este că con- vențiunea nu va fi ratificată la data fixată de 22 Iunie. Deja, înaintea comunicărei ambasa- dorilor Francei și Rusiei, făcută ieri, Pdrta ceruse lui Sir D. Wolff de a pre- lungi cu 3 săptămâni termenul de rati- ficare. Dar Sir D. Wolff consimțise la o prelungire până la 26, arătând că săr- bătorile Bairamului începând mâine și durând 4 ^ile, acâsta ar putea în mod riguros să nu fie considerat ca o pre- lungire și ar fi o satisfacțiune minimă, dar suficientă, pentru amorul proprii! britanic. Depeșile ce ne vin din Rusia în fie- care $i prevestesc grave evenimente, dacă Sultanul va ratifica convențiunea. Gestiunea egiptenă primând tdte cele- l-alte cestiuni, aceste din urmă sunt fără schimbare, mal cu semă cea bul- gară. Berlin, 23 Iunie — National Zeitung dă lordului Salisbury ideea de a invita pe Ru ia și Francia pentru a formula un contra-proiect de convențiune. Londra, 23 Iunie—Circulă svonul că D. Parnell, atins de un cancer de stomac, va abandona direcțiunea partidului ir- landez. Belgrad, 23 Iunie—Se anunță că re- gele Milan va merge și anul acesta la GHeichenberg spre a face băi și că, cu acesta ocasiune, va trece prin Viena, unde va sta. Berlin, 23 Iunie — Se anunță din Baden-Baden Gazetei Germaniei de Nord . că Imperătăsa Augusta va pleca Joi la Coblentz. Intențiunea ce Imperătesa manifes- tase mai înainte, de a se întdrce la Ber- lin, este abandonată, din causa amelio- rare! stărei sănătăței împăratului. Berlin, 23 Iunie— împăratul, aflân- du-sa mult m J bine, va pleca în curâni Ia Ems. Berlin, 23 Iunie — Se citesce în Ga- zeta de Voss: Cercurile competinte din Petersburg nu sunt așa ardinte ca presa rusă îo aprecierile lor în privința con- secințelor ce pot resulta diu schimbrea cabinetului ce s’a produs la Belgrad. Rusia aspiră evident a câștiga influ- ența ce Austria a exersat până a^l îu Serbia, dar ea nu vrea să facă să se cer- te Serbia cu Austria. Ea aprobă dar in- DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Sofia, 22 Iunie — Regentul Stambu- loff a plecat a^i dimineță la 5 ore cn ministrul instrucțiune! publice. El mer- ge la Târnova, trecând prin Rumelia. Ieri sără, în ondrea jubileului Majes- tâței Sale britanice, a fost un mare prâmj diplomatic la D. O’Connor, agent diplo- matic al Engliterei. Ministrul afaceri- lor străine a asistat la acest prâu^- Io urmă a avut loc o mare recepțiune. Sgomotele răspândite de unele ^iare în privința unor concentrări de trupe la fruntaria sârbescăsunt cn total falșe. Constantinopol, 21 Iunie—(Cale in- directă) — Se asigură că D. de Monte- bello și D, de Nelidoff, în Întrețineri se- 1882 MONITORUL OFICIAL 12 îuniț 1887 tențiunea ce D. RiaticI a manifestat de a menține bane relațiuni cu tdte Pute- rile și asemenea cu monarchia Austro- Uagară. Sofia, 23 Iunie — D. Ristici a anun- țat pe ministrul afacerilor străine la So- fia câ este fericit de a fi constatat bunele raporturi ce exista actualmente intre Bulgaria și Serbia, și că se va sili de a le mai Îmbunătăți. (Hăvas.) muna Strehaia, județul Mehedinți, bine- voind a oferi gratis 10 kilograme sulfat de magnesie spitalului rural Strehaia, ministerul pentru acostă generdsă faptă 'I exprimă mulțumirile sale. [ MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a serviciului sanitar Buletin statistic de mișcarea bdlelor contagidse ce aâ existat intre animale, tn diferite localități din țâră, dupe sciințele primite, de la 1 până la 8 Iunie. D1VERSE In orașul Babadag, județul Tulcea, a Încetat din viață femeia Zanfîra Paul, in etate de 112 ani. I. P. S. S. Archiepiscopul losif, Mi- tropolitul Primat al României și Ungro- Vlachiei, bine-voind a oferi ministeru- lui 200 exemplare de cărți intitulate „Expunerea Doctrinei*, spre a se distri- bui la elevii distinși ca premii școlare, ministerul se grăbesce și cu acestă oca- siune a aduce I. P. Sânției Sale viile sale mulțumiri pentru interesul ce portă scolel române. —x— D. Grigore Dan, comerciant din co- Vărsat la ol in județul Constanța. » » » » > Dolj. . . ■ » » w w Suceava . Febră aftdsă (durere de gură și de picidre) la boi tn județul Fâlciâ. Râe la cal în județul Buzăâ. . . Răpciugă la cal tn județ. Prahova. „ „ „ , com. Bucuresci. » . » » județ. Ialomița. Turbare Ia câini în com. Bucuresci. Director general, Dr. Sergiu. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminua de 11 (23) Iunie 1887 Adjud --- Semn . 14. R Fălcii Alexandria --- Variabil, senin . 144- , Fălticeni Baia -de-Aramă--- Ferbinți Babadag --- Senin, vânt . . . 14+ . Fduiși Bacii --- Nor, senin . . . 134- . FUipesci Bălăcii --- Senin . . . . . 13 4- , Focșani Bălti -Albă --- M • • • • • 164- , Găesci Bechet --- . .... . 104- . Gorgova Bârlad Variabil, eenin . • 15+ , Hârlăă Bistrița --- Plde, nor . . . . 124- , Hârșova Botoșani --- Variabil, nor . . . 15 4- , Herța Brosceni --- Vint..... • 7+ . Horee Ludesci --- Puțină plde, eenin . 16 4- „ Huși Buhușu --- Senin .... . 14+ . Isaccea Burdujeni --- Variabil . . . 11+ , Ivesci But'# --- Variabi1, eenin . . 16+ . Mamornița Calafat --- Plde, senin, vânt . 10 1- Măcin Călărași --- Plde, eenin . . • 16 + « Măgurele Oâmpina --- --- • . 10+ • Mahmudie Câmpu-Lung --- Variabil senin . . 15+ T Mangalia Caracal --- Senin, variabil . . 13+ . Mărâșescl Ceatal --- Senin 15+ . Mărgineni Cerna- Vodă --- Plde, eenin . . . 154- , Med/idic Cetate --- . 10+ , ■Mihăilenl Chilia- Vechii --- Senin .... . 18+ . Misă Oodăesci --- Plde, eenin . . . 14+ , Moineeci Corabia Vînt ..... • 14+ „ Neamțu floria --- Variabil, nor 1 1 * Novadl Ourt -de-Argeș --- Plde nor . . . . 12+ , Obedenl Darabani --- Variabil, nor. vînt . 12-4- Ocna Domneștii --- Variabil, eenin • 16 + t Odobesci Dorohoiii --- Variabil . . . . 10+ k Oltenița Drăgășani --- Nor. vînt, senin . 14+ , Ostrov Drăgănesâ --- Senin .... . 14+ , Panciu Drănceni --- Variabil, nor . . 14+ , Pășcani --- Pălaflagdt --- Nor, eenin . . . 17-r-B. Piatra --- Senin, variabil . . . 16 vB. Senin..... . 8+ . i Pitesci ---. Variabil, senin . . . 9 + _ . 20+ , । Piua-Petri --- O J» • • . 10+ • --- Var., eenin, vînt . 15+ , Pleșeoiu --- Senin ... . 14 - Senin .... . 16+ . Ploescl ------ Puțină plde, senin . 13 - f --- 14+ , Podu-Turcului --- Vâri. bil. senin . . . 124- • U+ . Predeal --- Plde senin, vânt . 94- --- - • . 16+ „ Rădăuți --- Var., nor, vânt . . . 12 > Senin, nor . . . . 14+ , Bâmn.-Sărat --- Senin •..... . 16 + Nor, vînt, eenin . 17+ . Râmn- Vâlcea --- . 15+ - Senin, vînt . . . 11+ . Riu- Vadului --- Senin, nor . . . 10 - --- Nor .... . 12+ , Roși-de-Vede --- Senin ..... . 14-- * ------ Variabil, eenin . 15 l- „ Salinele-Mari ---. Puțină plde, senin . 12--- --- Senin . . . . 20+ , Sascut --- Senin ..... . 13-*- Variabil, eenin . . 14+ . Săveni Senin, nor .... . 10+ ■ Variabil, nor . . 13+ , Sinaia --- Plde, vânt .... . 8 - _ Senin, vânt . . . 15+ . Slobosia --- Plde, eenin . . . . 15-4- Senin ... . 20+ , Spineni --- Senin --- Senin, vânt . 17+ , Siefănesdi --- Nor, plde, nor . . . 14 4 Senin, v., m. agitată Tecuciu --- Senin ..... . 13+ --- Senin .... . 16+ , Târgovisce ---. Puțină plde, senin . 13 + » --- . 16+ , Târgu-Frumos ---_ Nor vânt .... . 15 + --- Plde, eenin , . . 12+ , Tirgu-Jiu Frumos..... . 14+ B --- Senin, plde . . . 10+ , Tirgșoru --- Puțină plde, senin . 14 4- ■ --- Puțină plde, sen. . 14+ , I ulcea --- Senin .... . 14 + O Norat ..... . 15+ „ Țăndărei --- Senin .... . 13+ , urlați Senin ..... . 124 11+ Ursiceni Variabil, sen., vînt . 124 ------ Nor, eenin . . Va>ea-Călugtr. --- Senin, vânt . . . . 13 + Variabil, senin . . 15+ . Văleni --- Puțină plde, senin . 14+ r ___ Seuin ... 17*4- Vasluiă --- Plde, senin . . . . 14+ _ Nor, vînt, senin . 13+ . Vârciorova --- Nor, frumos . . . . 14 + w Plde, senin . . . 15+ . Vulean ------ Senin ..... . 12 + Senin .... . 12+ , Vidra . 22 f 0 Nor..... . 12+ . Zătrenl --- Senin .... . 14+ , Zimnicea --- Variabil, senin . . .13 + • 12 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1333 Raportul D-lul dr. Alferd Bernardh Len- dway, de la laboratorul de chimie al Universi- tățel din Buouresol, cu No. 171 din 27 Mar- tie 1887, către D. ministru de intrene. Domnule ministru, Subsemnatul, spre a îndeplini misiu- nea cu care ați bine-voit a mă onora, In urma intervenirei onor, epitropil a așe- zămintelor S tulul Spiridon din Iași, (No. 8.119 și 8.967 a exp.), m’am trans- portat la fața locului la stațiunea bal- neară, Slănicul, lângă Târgul-Ocnel, ju- dețul Bicăii, însoțit de D. chimist pro- fesor C. Șonțu, ca colaborator, și de D. V. Costiuscu chimist auxiliar, împre- ună cu nn laborator ambulant. De dre-ce acestă misiune constă tn a studia’aparițiunea apelor minerale de la Slănic, nu numai sub puntul de ve- dere hy iro chimic ci și hydro-geologic și balneologie, ne era impus a explora sad mai bine Z>9 a întinde studiul lu- crărilor aci invocate și asupri întregei continuități ciscarpatină până la Gura- Bistricidrei din Bucovina, cu alte cu- ’inte, servindu-mă de expresinnl admi- ristrativ-topografice, am coprins In ex- ci-s unea mea întregă regiunea mun- tesă a județelor Bacăâ, Neamțu și Su- ceava, precum și a județului Câmpu- Lng din Bucovina. îrin acestă excrusiune exploratore, efectuată în modul programei suscitată, cu are ațt bine-voit a mă însărcina, și tn aduoa ordine, cn adjutorul studielor celor 22 excursiuni antecedente întocmite exploiaticesce și r-alisate de mine in o periocă de duoe decenii am ajuns a ’mi forma un schelet mai detaliat despre hydro geologia țârei. Aceste date hydro-geologice coprind partea nscaspatică, începând de la va- lea Dunărei, continuând d’alungul sco- bortșurinr Carpaților până la Câmpul- Lung în Bucovina, unde m’am putut a- lipi la ede stabilite deja, însă din ex- plorări gmgnostice, de D-nii Strippel- man și Copand. Din aceită continuitate ’mi lipsesc recepțiunile la fața locului numai ale unui singui județ, și anume Putna, unde mai multe Lealitățiimportanten’aâ pu- tut fi studiate până’ astăzi de cât prin examinarea eiantilidnelor aduse la labo- ratoriâ ; cu tite acestea explorările ur- mate asupra județului limitrof, adică Bacăul, și dea:i înainte spre Nord-Vest până la Bucovna, fac ca întreruperea acesta! lanț, tooograScesce și orografi- cesce privit perfect, să nu causeze nici o incorectitudine în fața studiului în- treg. Referatul de față este dar expresiunea resumătore a tutulor lucrărilor și recep- țiunilor exploratici realisate în sensul sus cit .t prin 22 excrusiuni facilitân- da-ne ast-fel studiul asupra vaei Slăni- cului, și în a duoa ordine demostrându- ne dacă aceste date ne oferă saâ nu (?) garanții sub punctul de vedere al ori- ginei lor pentru a putea fi exploatate balnearicesoe și hydrologicesce, bine în- țeles în sens modern. Lucrările și recepțiunile geologice e- fectuate în mai multe rîndurl de la o epocă 6re-care (1867, 1879, 1880, etc.), de geologii B >ue, Cermak, Herbici, Paul, Coquand, Strippelman și Cobălcescu, a- supra ținuturilor trans și ciscarpatice și în parte asupra văei Oitusulni și Slăni- culnl până la Moinesci, precum și asu- pra formațiunel salifere din valea Tro- tușului și care în a duoa ordine trateză și partea hydro-geologicâ, de și într’un mo ¹ localisat, asupra apelor minerale din valea Stanicului (Cermak), sunt ca- racterisate prin o certă claritate cu care aprdpe toți acești autori ne demonstră, mal cu semă prin partea petro-grafică și fosilă asupra ținuturilor, cum câ a- pele Slăniculul, privite ca ape alcaline, datoresc aparițiunea lor masivului for- mațiune! trachitdse. cretaceeși eocene, ba chiar și miocene (Karer și Paul), prin urmare, ele sunt de privit ca o aflire conliționată cu tote garanțiele posibile. In ceea ce privesce dar pentru part-a pur geologică m’am servit la explorările mele hydro-geologice făcute peste Mil- cov mai cu semă de lucrările autoptice ale geologilor sus menționați, și anum-: Pa il, Strippelman, Coquand și Cermak, iar pentru partea de diuedee de Milcov rn’aii înlesnit lucrările lui Sarasin, 4a- derspach Gr. Stefănescu, M. Drăghi- ceaun, Paul, Hochestătter și Foterle. Ca basâ de p >rnire relativ 1, lucrările precedente de natură pur hydro-chimicâ, ’mi serveah lucrările abile ale chimiști- lor Schnel și Stenner, precum și anali- sale mal recent publicate de dr. Conya, care ’mi oferă dupe epoca în cari aâ fost efectuate o composițiune precisă, dupe cum voiii dovedi mal jos, a constituti- velor apelor de la Slănic, acelor cloroso- dice iodurate, carbonatate gazdse și a celor ferugindse, dar nechloro-iodurate ci carbonate gazdse. Acest prețios material literar, atât pentru partea pur geologică cât și hy- dro-chimică, ’mi a oferit indispensabile detalieri înlesnindu-mi sarcina mea cu o bună parte, privitor anume asupra localității Slăniculul, în cât dupe un travaliu de 14 Z^e (ÎQ Septembre 1886),' am putot efectua recepțiunile mele și să mă înzestrez ast-fel cu tdte datele ne- cesare hydro geologice, efectuând tot- d’o-dată lucrările hydro-chimice asupra a 16 isvdre și anume : 12 isvdre asupra cărora s’a operat: determinarea și dosareaacidului carbonic liber prin metoda de depla» are și dosare Zirectă, (Henry-Bunsen Geissler); titra- rea fer ului prin hiperrnanganatdia apela feruginose, dosarea iodureHorprin metoda Fres^nius-Bunsen, precum și dosa>ea endometrică a gazelor doemauațiua* vo- luntară, determinările pienometrice (pon- derale) și ta fine tdte operațiunile bydrO' phisice și balneo-tehnice descrise mai ju, precum și luarea eșanti ticnelor gaogno- stite și hydro-chimice pontru lucrări do laborator. ’MI servea și ca câlăusâ mai cu semă monografiele lui Strippelman, Coqnand și Cermak, explorând valea Oitusulul Doftanel, Hușa Trotușulul și Taslâulul până la Bistrița. Continuarea explorărilor mele de a duoa serie (efectuata la Octombre și No- embre 1886) coprinde valea Bistriței de la valea D6muel lângă Petra până la Câmpul-Lung în Bucovina, și intrând prin exploră i detaliate asupra văei Negrișăra, V. Bernar, Serișor, Neagra, Dorna Neagra, Dorna Șarn, Mândrila, Țarc, Mărea. Drăgoiasa, Chifeni, Broș- teni, Borca Krakeni. AlmașOglinZi, Bal- țâțesci, Neamțu și Fălticeni din județul Neamțu și Suceava, grație cărei am.rea- lisat recepțiunea datelor hydro-chimice și hydro-geologice asupra întregei con- tinuități consecutive a județelor car- patice ale țârei de la Dunăre până chiar în Bucovina, esceptând julețul Putna. Programa care ne conducea la escur- siunile exploratice din anul trecut asu- pra județelor Bacăâ Neamțu și Suceava, ca și la cele auteridre efectuate de Ia 1867—1886 (insumându-se ast-fel la 23 escursiuni anual-) având ca basâ de ex- plorare 1° Regiunile petro’ifere; 2° Zo- nele și masivul salifer; 3° Grismentele car- bonifere; șt 4°cele sulfo fere, ne-aă procu- rat tdte acele date indispensabile prin cari ne-am putut forma geologia și hy- drochimia, saâ a determina origina ape- lor minerale ale Slăniculul în parte și a tutulor apelor minerale de pe teritorial ciscarpatic al României de la valea Du- nărei până la Bucovina, exceptând pe acelea cari datoresc existența lor unor circumstanțe hasard ist și cari prin ur- mare nu pot intra în cadrul explorări- lor serisde nici a provoca veri-un inte- res în veri-un sens. Așa dar grație tutulor acestor date, create prin inițiative multiple și culese de la 1866 încoce, în basa programei combinate, schițată mai sos (evitând ast-fel d’a proceda mărginit, adică în sens d’a efectua numai analisa veri-unei ape ore-care, dupe voia hasardului saâ a veri-unui interes particular ore-care, renunțând dar tot o-dată a face paradă cu câte o publicațiune de broșurică, care să coprindă numai dosările efectuate a- supra unei ape minerale ore-care cu tdtă litania de constitutive înșirate frumos, dar mal mult șah mai puțin neîps&m- 1334 MONITORUL OFICIAL 12 Iunie 1887 nate și lipsite de justificativele prove- nienței, ale formârel și ale stabilitățel unei asemenea ape) ne vedem in posi- țiune a răspunde la țntrebările ce se formulase însăși din însărcinarea de față și In sensul următor: Origina aparițiunei tutulor apelor sa- lante-iodurate de pe teritoriul nostru se datoresce esistenței unor lixivii salante- matricale ce s’aii format în urma fosili - fiarei phitogenelor și a mai multor gene- rațiuni xoogene, a unor flore și faune a vieței aquitanice (maritime și teritoriale) și a formărei (cristalisațiunei) stocurilor de sare. Proprietățile phisico-chimice ale ace- stor lixivii, eminamente -constituite din compuși organici cu caracter choloidal și de compuși anorgarici licuescenți de- clinând tendința de cristalisare, cu alte cuvinte dificil saii de loc cristalisabile, nici eflorescibile, ne demonstra natura lor, adică caracterele acestor lixivii ma- tricale ale terenurilor fosilifiate. Ele sunt compuse din magnesiu, calciu și mai cu sămă de potasiu combinate cu chior și phosphorice, precum și de qua- ternare azotogene și sulfo-fere, pe lângă care iodurele jocă primul loc și ca com- puși organici, apoi aliat cu ferifere ca și iodure de alcalil In a duoă ordine sunt ferifere compuși organici și In fine car- bonați și bicarbonați tn properțiuni excepțional augmentate. In rare locuri carpatice se găsesc isvo- rând aceste lixivii matricale iodurat- salante a unei fosilificațiuni vegetale tn mod voluntar. Sondările efectuate asu- pra terenurilor salifere și carbonifere, dar mai cu sâmă asupra terenurilor pe- trolifere, cari la noi sunt identice cu cele salifere și carbonifere, ne-extrag tot-d’a- una fără excepț'une aceste ape iodosa- lante, care portă petroleul la suprafață. In ținuturile periferice ale carpaților (scobortșurilor) spre bărăgan saiî câm- pii, mai cu semă tn sfera stocurilor șah filonamentelor de sare, nne-ori mai a- prdpe, alte-ori mai departe până la 15—20 kilometri de la periferia stocu- lui, se află Înmagazinate aceste lixivii salante iodurate matricale și anume tn staturile formațiuni eocene și miocene chiar și in cel cretaceu super pus celui eocen. Din lanțul neîntrerupt al celor 13 ju- dețe de munte ale teritoriului nostru intre valea Dunărei și Bucovina, ni se oferă fie-care județ in parte cu câte 2—3 și mai multe localități favorisate și caracte- risate prin acâstă aflare a apelor iodu- rate salante fosiligene. In județele Râmnicu-Vâlcei, Muscel, Dâmbovița, Prahova și Buzăti, adică tn partea de de dincdce de Milcov (Munte- nia) aceste lixivii apar, in unele locali- tăți, voluntar in starea lor concentrată în virtutea prcsiunel și a emanațiunei gazului methan și a p“rmeabilitâțel te- renurilor respective mal mult saiî mal puțin exprimate fiind. In partea muntdsă de dincolo de Mil- cov aceste lixivii saline iodurate nu a- par voluntar in stare concentrată, dar ori unde a fost aplicată sonda pentru extragerea petrolenlul, aiî apărut aceste lixivii iodurate și anume Ia o adâncime de 90 până la 180 metri tn terenurile eocene saiî miocene, petrolifere, de vreme ce în partea de dincdce de Milcov ele se găsesc deja la o profunzime de 60 metri în unele locuri, șah chiar dupe cum am arătat mal sus ele apar voluntar la su- prafață, când circumstanțele hydro-geo- logice saiî pur geognostice le permit. Aceste lixivii fosiligene ne demonstră o composițiune identică între ele, fie extrase din un puț petrolifer dre-care din județul Râmnicul- Vâlcea saiî Buzău etc., fie luate din veri-un puț petrolifer din județul Bacău, Neam'u safi chiar Barca în județul Suceava. Densitatea și con- stitutivele lor diferă între ele numai a- tuncl când infîltrațiunile apelor atmos- ferice saiî din alte terenuri provenite le diluăză modificând ast-fel în minus com- posițiunea lor cantitativă. Spre a deo- sebi chiar prin nomenclatură origina acestor ape care sunt deja phisicamente ca și chimicamente proprii lixivelor în un mod tipic, tot-o-dată forte dense, de și grosul cristaloidalelor neliquescente s’a eliminat, prin urmare sunt de natură matricale în același timp, genetice prin fosilificarea organicelor, de <5re-ce co- prind tdte elementele metaloidice care trec ca asociațl al vieței organice și ai vegetațiunel foraminifere ca și vivace, de pildă: iod chior, phosphor, sulf, dintre metale ferul și calin și mal cu semă po- tasiu, și tn fine fiind-că ele coprind și choloidale ternare și quaternare, propun adoptarea nomenclaturei deja sus expri- mată, adică: lixive talante-iodurate pa- trice terenurilor fosilificărei eocene. Caracteristicul pentru lixivele iodu- rate fosiligene din Moldova este pre- sența ferugindselor în proporțiunl mal augmentate de cât în lixivele iodurate identice din partea României dedincdce de Milcov, și iodurele sunt manifestate prin o proporțiune puțin mal micșorată al căror coeficient este redus cu 8—11 miligrame iod la °/₀₀₀ și al 3 sunt aug- mentate carbonatele și bicarbonatele din lixivele iodurate din Moldova și Împu- ținate tn unele localități din partea de dincoce de Milcov. Altitudinea regiunilor carpatice care ne oferă aceste lixivii iodurate aducân- du-ne tot-d’o-dată și petroleul fosil la suprafața lor, s’a putut fixa aneroidi- metric la 160 metri tn Muntenia și de la 120 metri d’asupra nivelului mărel în Moldova. Acăstă aflare a apelor iodurate fosi- ligene împreună cu petroleul continuă a apărea în urma sondărei moderne până la altitudinea de 440 m. și 560 m. d’asu- pra nivelului Mărel. Origina’ intimă a acestor ape lixivia- trice iodurate cu fosilifiarea unei flore a- quitanice maritimă și teritorială, și în a dnoa ordine cu formarea petroleului, lig- nitelor și a gismentelor sulfofere (tot de origina dednblărel organice), și tn fine stratificațiunea lor la periferia stocuri- lor de sare, am putea-o privi, hydrogeo- logicesce, manifestată în un mod clasic tocmai pe teritoriul nostru și continuată tn ținuturile carpatice ale Galițiel ca și în părțile transcarpatice ale Transil- vaniei. Pe teritoriul nostru se manifestă a- căstă continuare a trenurilor, a gismen- telor și a stratificărei lor, mal cu semt a celor purtătore de lixivii chloro-iodc- rate însoțite de petroleucași acelor sul- fofere precisabile în regiunea hydro-geo- logică și prin altitudinea orograficâ ca ioduriferate și prin adâncimea lor deter- minabilă până la o minimală variațiine de 2—6 metri diferență ca și caracteris- tice, tn fine prin întinderea lor longitu- dinală și latitudinea raportate la oro- grafie. Aptitudinea straturilor nostre /osili- fiate iodofere în fața unei pretențiuni exploratore întrece ori-ce aspiiațiuni sanguinice, dacă ’mi este permis de a o caracterisa prin o expresiune a limba- giulul profan. Ori-ce perforare sistematică nodernă efectuată prin straturile teritoriilor nos- tre sos schițate cu înclinare orisontală, oferă, de la o adâncime de 90—270 me- tri, ape iodurate lixivice cloresodice de o abundență remarcabilă, în unele lo- curi stabilindu-se chiar presiml artisiene ca de pildă le Grozesci-Mânf’sca din Va- lea- Oitozulul, unde în virtvtea emana- țiunei hydro-carburice gazise se mani- festă o presiune puternică asupra ima- gazinatului petrol și acelei ape pe care o aruncă la 4 metri d’asupra solului, plus 175 metri adâncime până Ia apari- țiunea în aer, dându-ne până la 300.000 kilograme apă iodo-chloro-sodică feru- gindsă în 24 ore, și acest exemplu ’l am putea demonstra în fie care din aceste 13 județe muntdse, mai cu semă în Mol- dova și In parte în județul Bicăiî, anu- me în locurile care oferă o formațiune hy iro-geologică identică cu acea a stra- turilor caracterisate din plasa Trotușu șiTaslăn și în partea Munteniei la Vâr- furi, Stoenesci, Govora, Secel,Cornu., etc. Mă îndreptez acum la partea acea a lucrărilor mele exploratore care s’a ocu- pat cu represintanții apelor chloro-so- 12 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1835 j sice, eminamente representate în locali- tățile sus arătate, pe lângă micașisturl (moscovite) lithionifere precum și piriți feriferi și de cupru etc.. ca Bitterspathe, în fine Flysch safi Tassello-gresie ca basă a formațiunel și a stratificațiunei ardesice eocene, afi făcut ca ele să devină ceea ce sunt, adică doro-sodice-iodurate magnesice-lithionisate și hepatice sul- furase. Ast-fel vedem că apele iodurate chloro-sodice, care apar la Albesc! și Bughia, formati tot în virtutea unei constelațiunl analoge, sunt caracteri- sate prin constitutivele feriferice și snl- furose, dar lipsite de magnesice și li- thionifere, iar cele ale stațiunel de la Boboc sunt, pe lângă caracterul lor io- durat chlorosodic, sulfnrdse ca și calca- rice (selenitdse) fără a fi fprugindse sau magne-ice. In acest sens am putea urma cu exemple de aparițiuni analdge de ape minerale hy lrologicesce identic for- mate din lixivele nostre aduse la supra- față prin parcursul apelor do infiltra- țiune, care le recepționa parțialmente dar mineralisa dupe natura și composi- țiunea gismentelor ce străbatea pără- sind (straturile) adâncimile iodoferate. Ținuturile ce coprinde județnl Râm nicul-Sârat și Putna sunt tot așa ca- racterisate prin acestă constelațiune hydro-geologicăcași ținuturile du unde am pornit,adicădela jad țol M hedințl, Gorj, R.-Vâlcea, Arg> ș, Muscel,Prahova, Buzăfi și trecând peste Milcov ne fra- păza aparițiunea i lentică pentru că și formațiunea este identică cu partea muntosă de dincâce d- Milcov. Grozesed, Măneasca, H-tmsn, Hârsa- Slănic și Cleja, dar mai cu semă Valea- Slănicului și Doftana cn emergența apelor lor iodurate chloro-sodice-bicar- bonatate și gazdse, emanând acidul car- bonic intermitent, iar alte le constant, ne autorisă a stabili aci o continuitate, neabandonată în nici un sens de cons e- lațiunile hydro-geologice sus demon- strate pentru partea de dinedee de Mil- cov (Muntenia), cu deosebire numai că aci ne aflăm pe terenuri de formațiune cretacee și trahitosă de desubtul stratu- rilor eocene. Asupra acestui fapt (nu tocmai prea dificil de constatat chiar și de un hydro-chimist) ne atrage atențiu- nea Hauer, Bone, Beirichs, grație cărei formațiuni ne vedem și noi pe teritorul nostru, ca și în plasa Muntelui, județul Suceava in posesiunea apelor alcaline bicarbonatate gazdse, iodo-chloro-sodice, insă in plasa Muntelui, județul Suceava, neiodurate, dupe cum voifi diserta mai jos, ci arsenicale-feruginâse (de la Borca îucoa iar apar iodurate galante). Ridicarea apelor lixive io lofere nu se mal efectueză aci (Valea Slăniculuî) din gismente cristaline micacifere primare, dice-iodurate de aparițiune spontanee, ; lipsite de caracter lixivic, dese ori poli- mentalic contra lixivelor iodurate ma- tricale sus descrise, dar congenere saâ derivatrice din celematricale și cu 2—4° C tot-d'a-una mal reci. Aparițiunea acestei clase de ape, a căror derivațiune am pntea-o privi ca spontanee chloro-sodică-iodnrată, fiind constituită prin paternitatea celor stag- nante tn terenurile de fosilificațiune, da- toresce existența el infiltrațiunilor ape- lor dulci, care tn parcursul lor ating straturile adânci ale lixivelor stagnante iodnrate-matrice, tncărcându-se aci cu constitutivele lor, dupe intensitatea de contact safi tangențiune, dupe abun- dența emergenței și temperaturei, pen- tru a recepționa d’aci 'nainte pe trajectul drumului la suprafața solului și alte constitutive mineralice și organice din terenurile supra puse straturilor nostre idofere. RepresentanțiI mai principali al ace- stei a 2 clase de ape spontanee chloro- sodice-iodorate sunt stațiunile balneare cunoscute D-vdstre parțialmente, și din care recapitulez un mic număr ca de pildă: Secel. Olănescf, Muereasca, Puturosa, Cozia-Bivolari, Masa Traian, Călimă- nesci, Zib’a, Albesc!, Bnghia, Rosnov, Predeal, Bușteni, Slănic-Telega, Dealu- Nofi-Baeăfi, Boboci, Visanti, Grozesci, Slinic, Nastasachi, Cleja, Harsa Serata, Taslău, Borcea, etc. Iar representanții mal pricipall al clasei de ape lixive-matricale iodurate stagnante sunt localitățile : BJânesci, Govora, Stoenesci, Bnghia (noui sondare), Vulcana, Vârfurile, Corni, Pacureți, Sărata, Grozesci, Mo- sdrek, Moinesci, Solonti, Câmpeni, Va- Iea-D$mnel (Peatra), Sărata (Buzăfi), Visanti (Putna). Representanțl clasei apelor spontanee chloro-iodice-iodurate, dupe cum am demonstrat deja mai sus, sunt minera- lisate dii nofi in a duoa pornire, urcân- du-se dit straturile adânci care țin în- magasinate lixivele iodurifere și anume in sensul mmposițiunei gismentelor ce strebat. In acești privire constatăm că apele chloro-sodne-iodurate, așa $is* sponta- nee, care apar de exemplu la Olănesci, Călimănesci, Căciulata, Cozia, Secel, Puturdsa și Muereasca, sunt eminamente magnesice și tithionisate pe lângă carac- terul lor hepatic sulfuros safi sulfuros sulfhyiric, da* iodurate prin aducerea tn stare diluati a lixivelor iodurate din terenurile sus d:serb te și apoi prin adi- țiunea dobândiți prin educațiunea stra- turilor și gismentelor locale parcurse safi străbătute, apar polimentalisate. Schisturile steatitice (talk) și magne- ‘ nici din schisturi steatite magnesice pi- ritrice și nici din conglomerate safi hydro-dolomite, etc., caracteristice însă pentru Călimănesci, Olănegci, Puturfisa din județul R.-Vâlcea și Gorj, ci Valea- Slănicului oferă o emergență a apelor cldoro-sodice-iodurate-bicarhonalate tot- odată gazdse prin acidul carbonic pe care ’l emană terenurile cretacee și Ir ochi ti ce, pentru că lixivele nostre chloro-sodice - iodurate în stare adiționate prin infil- trații! nea altor ape nechloro-sodice dar bicarbonate gazâse, sunt aduse la supra- față fără a fi forțate să strebată alte terenuri de cât cele sus disertate creta- cee, trachitdse, apoi eocene și fără a parcurge alte gismente mineralisate în vr’un alt sens de cât ici-colo cu ferifere piritice safi fârugindse ardgsice marnose și gresoie. Formațiunea care favor isâză acâstă emergență a apelor lixivice, iodo- chloro-sodice patrice pe teritoriul nostru, dar bicarbonatate din terenuri trachitice, se întinde de la ținutul Hargita până la Borseek spre Nord- Vest și incocene arată o continuitate până la gura Văei-Tro- tușului. Dar formațiunea cretace sub eocenă cu straturile ei care coniac chloro-so- dice, mai cu semă lixivice, nu va lipsi a exercita în adâncimi, unde tempera- tura autochtonă este forte ridicati, o deplasare a acidului carbonic și-a sta- bili tot-o-dată o incorporare, safi ab- sorbțiune a acestui gaz, za pe a'țiuuea termalitățel au- torhtone a adâncimilor de 700 până peste 1 000 metri d’asupra straturilor cretacee înpreserța sihco-argilosel, safi tra< hitosel, efectuând i.st-f 1 o depla- sare a CO² pun emanațiune din aceste ccnsteîațiuni și în a duoa ordine incor- porând u-se cu apele chloro-sodice io- durate. defiltratedinstratinile respective, șah fosilidrarea organicelor vegetale dând nascere la dedublarea lor în sen- sul unei deplasări a acidului carbonic; Sad erupțiunile vulcani'e pe care le putem urmări în Transilvania și anume în regiunea munțițor Hargita, care geo- logicesce privit, cum diseitaiti deja mai sus, sunt origina apelor bicarboratate gazdse de la Borsz’k și Toșnand; tn ori ce cas faptul ne demonstra prin lu- crările ndstre (fectuate in excursiunea din 1886, aci disertate că emergența a- pelor bicarbonatate iodurate din Slănic persistă de 30 ani înedee d’a manifesta constitutivele lor constante precum și o abondeță constantă. Stațiunea Slănicului ne oferă până astăzi 17 sorginți împreună cu aceia de la hotarul Domeniului. Dupe termalitatea acestor ape, ele se deosibesc în sorginți care avi parvenit din o adâncime profundă minimă de 80—110 metri, acestea sunt în număr de opt, și în sorginți de infiltrațiune mai superficială, cu un parcus mai în- delungat prin straturile în contact cu aerul ambiant. Seria înteiă am putea-o determina, spre deosebire de seria a duoa, ca proto- thermală’, iar a duoa serie presintând a- pe athermale. Celeprotothermale sunt: sorgințile cu No. 1, 2. 3, 4, 5, 15, 16 și 17, iar cele athermale sunt represintate prin sor- gințile No. 6, 7, 8,9,10,11,12,13 și 14. Tendința de formalitate este manifes- tată mai mult în seria celor protother- male care tot-o-datâ sunt și pronunțat iodurate. Observațiunile termometrice efectu- ate cn un termometru normal de con- strucțiunea celor pentru măsurarea tem- peraturei (apei) din profunditâțl mai considerabile, ne-a oferit în Septembre 1886, următorii coeficienți și anume pentru cele atermale neiodurate dar fe- rugindse ne-a demonstrat: Sorgintea No. XII C, la temperatura, ambiantă de 20°4 C. Sorgintea No. IV, S-ta Ana 10°5 C, la temperatura ambiantă de 21°0 C. Sorgintea No V, S-tu Pantei. 11°5 C, Ia temperatura ambiantă de 22°0 C. Sorgintea No. V bis ll°0 C, la tem- peratura ambiantă de 21°0 C. Sorgintea No. VII Aglaia lloQ 0, la temperatura ambiantă de 19°0 C. Sorgintea No. XVII H. D. 8°0 C, la temperatura ambiantă de 10°0 0- In sorgințele iodurate chloro sodice ne oferă temperaturi mult mai ridi- cate, ceea-ce denotă, dupe cum un jis deja mai sus, o aparițiune din alănci- mele mult mal profunde d jv demon- strat prin însuși presența iodoferilor care nu se găsesc originar nici o-dată în straturile mai superficiale, ci numai de la minimum adâncime! de 90— 95 metre și la altitudinea localităței de 211 m. a. n. m. Sorgintea No. II Magdelena. măsu- rată S ptem‘ re 1886, arată 11°5 C, la temperatura ambiantă 15°0 C. Sorgintea No. III S ta Maria, măsu- rată Septembre 1886, arată 11°4 C, la temperatura ambiantă 20° C. Sorgintea No. VI bis, măsurată Sep- tembre 1886, arată 11°5 R, la tempera- tura ambiantă 11°5 R. Sorgintea No. VII, măsurată SepUm- bre 1886, 10°0 C, la temperatura am- biantă 21° C. Sorgintea No. I Mihail, măsurată Sep- tembre 1886, arată 13°0 C, la tempe- ratura ambiantă 17° C. Sorgintea No. II bis, măsurată Sep- tembre 1886, arată 13°2, la tempera- tura ambiantă 17° C. Sorgintea No. XI, măsurată Septem- bre 1886, arată 13°5, la temperatura ambiantă 2G°5 C. Sorgintea No. IX, măsurată Septem- bre 1886, arată 15°0, la temperatura ambiantă 20° C. Sorgintea No. II tris, măsurată Sep- tembre 1886, arată 14°0. Sorgintea No. X, măsurată Septem- bre 1886, arată 17°0, la temperatura ambiantă 19° C. Vedem dar că cele athermale arată o scadență de temperatură până 8° C—(—0, de vreme ce cele protothermale arată o augmentare de temperatură până la 17° C-1-0, (în luna Septembre) mal cu pernă sorgințele Alexandru precum 9 și 10 cefe din urmă, singurii represintanțl pe malul stâng al Văei Slănicului. Caracterul sorgințe'or iodoferate ne de- notă în virtutea acestei constituțiuni că stocul de sare din vecinătatea^ condițio- nezâ direct alimentarea lor cu chloro- sodice, ci lixipele m itricale ale stocului de sare exercită paternitate i lor. Dacă apele minerale ale Slănicului ar avea paternitatea directă prin difiltra- țiunea apelor sărate cari derivă din sto- cul (masivul) sărei, ele nu ar putea co- prinde nici urme de iodure dupe cum do* vcd'sce determinările și dosămle efectuate asupra eșantilionelor de sare gem i, ele., luat de la tdte minele existente în Ro- mânia (ve jl referate i No. 881, către di- recția monopolului sărei, etc) precum și asupra apelor faianțe (aprdpe chbrnr de sodiu) așa denumite saramură cunos- cute. până la un număr de peste 2(0 is- vore r-spândite la p riferia masivului de sare a dif-ritelor mine de dinedee și dincolo de Milcov și cari tdte sunt ab- solut libere de iod, d« chlorure de pota- siu mai cn semă de magnesiu, alică de comptși locueșcențl, precum și de bicar- bonate și qnaternare organice în sens opus apelorlixivice chloro iodurate, rari formeză obiectul principal al acestui stndiâ și cari sunt constituite tocmai îa acest sens. Caracterul apelor galante ’l vedem ex- pritrat eminamente prin tdte sorgințile, exceptând No. 17 peste hotar, No. 5 bis, 5 St. Pantei, 4 St. Ana 2 b;s. Constitutivele feroferice nu lipsesc din nici unul din cele 17 isvore, represen- tanți al văei Slănicului, în cât le-am putea privi pe tdte fără excepțiune ca ferugindse. Isvorele No. 17 peste hotar, 5 bis, 5 H. P., 4 St. Ana și 2 bis sunt de carac- ter feruginos, slab chloro sodice dar ne- iodurate, iar grosul isvdrc-lor, în număr de 12, sunt chloro-sodice ferugindse și iodurate. Dosarea titrometrică asupra fero feri- 12 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1337 celor din isvorele mai forte femginose ca și din cele cu proporțiuni abia per- ceptibile, afi permis dosarea lor, am efec- Dinisvor.IISt. Magdal. 200 CC aiî redus 8/w CCkalihiperm.=l*t⁰ fer protox.înd.m. 9 » IX 200 9 9 9 7/vo 9 9 = 126° n 9 9 9 9 9 9 X 200 9 9 9 9 --- ; 080 a 9 9 9 9 9 9 VI bis „ 200 9 9 9 6/w 9 9 --- ] 030 9 9 9 fi 9 9 II tris Alex. 200 n 9 9 9 n ---nooo 9 9 9 9 9 9 XII 200 n 9 9 5/î0 9 n --->Q900 9 9 9 9 9 VII 200 * 9 r cu O²⁸⁹ mai mult de câta putut denunța ultima analisâ publicată de D. dr. Conya. Sorgintea No. 3 tris Alexandru, rivală cu drept cuventa sorginte! No. 1 Mihail, a fost în a duoa ordine identic supusă operărilor de dosare a accidulu! carbo- nic din efectivul 500 CC apă pentru fie- care dosare de control și ne-a demons- trat că coeficentul CO² este0B⁶° pro 550 CC safi la 10 kilog. — 19 gr. 200, așa dar diferența între acești duoi manda- tar! principali ai stației Slănicului rec se numai 4 gr, 900. Din resumatul datelor dosărei acidu- lai carbonic sus deșertat ne este demon- strat că stațiunea Slănica oferă un nu- măr de 11 sorginți chloro-sodice iodurate și tot d'o-dată țerugindse alcaline bicarbo - nate, manifestând o efervescența abun- dentă de acid carbonic liber (g^zos) din- tre care sorginți Alexandru, Mihail, Mag- dalina și Aglaia sunt mai bogate până la 24 JQO grame acid carbonic liber la 10 kilograme, pe lângă care carbonațil și hemicarbonații sunt represintați până la o cantitate proporțională cu cel liber (acid carbonic). Profusitatea în acid carbonic ce carac- teriseză aceste sorginți în număr de 11 ale staț. Slănicului, ne obligă ale aduce în privire comparativă cu altele analoge de pe conținentul Europei, de exemplu : Gleichenberg cu 20⁸³ gr. la 7.686 gr. H²O. Emscu 8³² la 7.680 gr. H²O Bilin 33⁸³ kz. Preblau cu 9⁸B la 7.680 gr. H² O Gie- shubel..... Rohitsch cu 17¹² gr. la 7 680 gr. H²0 Selters 34°° k z. Tarasp cu 15³⁹ gr. la 7 680 gr. H²O Borsztk 2b⁶³ k z. 2183 12" IO⁸⁷ Hanterive Coelestin Hopital Vicby. Grande grile 9°³ jr. la 10 k. 9 9 n n 1» 9 9 n 9999 Cea mai bogată dintre sursele stațiu- ne! balmeare Vicby (Hauterive) este to- tuși mai inferioră coeficientului de acid carbonic liber al sorgintei Mihail șiaprd- pe egală cu cantitatea acidului carbonic ce ne oferă Alexandru. Sorg. II St. Magd. permite adosa O⁸⁰⁰ gr. CO² din 500CC, prin armare 16°°° gr. CO² n VII , Aglaia „ 9 07«0 9 9 9 li 9 9 9 15°" 9 9 9 9 V bis , 9 0650 9 9 fi ) ii 9 9 13 000 9 9 9 9 III St. Maria , 9 0650 fi 9 9 9 9 9 1 13ooo 9 9 9 9 V „ Pantei. , 9 O66 9 9 * 9 9 9 9 llsoo 9 9 9 9 XI...... 9 0*50 9 9 9 9 9 9 9 9ooo 9 9 9 Hotarul moșiei , 9 0&oo 9 9 9 9 9 9 9 7 »«o 9 9 9 9 IV St. Ana „ 9 0l°® 9 9 9 9 9 9 9 2000 9 9 9 9 VII tris , V Q230 1 9 9 V 9 9 4«00 9 8 a Determinările densimetrice efectuate i asupra apelor tutulor soigintelor staț- Slănicului, de și mai puțin importante prentrn momentul de față, totuși, pre- sint aci o tabelă a acestor date pentru că ele ne permit de o cam dată a cun<5- sce concentrațianea lor fără dosarea corpurilor fixe în total. * In sensul concentrațiunei augumen- tatfire am urmat ale presinta începfeud ast-fel de la cele mai puțin minerali- sate care ue arată : 1338 MONITORUL OFICIAL 12 Iunie 1887 Sorgințele Densitatea aerometrică Densit. pionomet. cânt, la fața locului 1 IV S-ta Ana 1 OOl 10028 la 10° R. din picnometru 2 V St. Panteleimon 1 001 1 0033 1 w w # » » 3 V bis....... 1 001 1 0033 1 • 0 w ■ w 4 Hotarul moșiei 5 II bis J OO5 1 0088 1 ■ w » 1 Oo93i 9 I Mihail J0058 1 W * W 9 9 7 II tris Alexandru 1 008 1 0100 1 0123 8 III S-ta Maria 1 O1O 1 9 9 9 W 9 VII tris 1 0133 la 9 R. 10 XII l0138 , 11 „ 1 0145 1 A 11 X 1 010 1 n ** n 12 XI 1 010 1°’« , 11 , 13 VII 1 Ou 1O1M „ 12 , 14 IX 1 015 ioi« , 12 , 15 VI ] 015 l01" , 11 , 16 II S ta Magdalin 1 015 1 0198 » io „ 17 VI bis basen | 1 014 iMM s n w Determinările acestea s’aii efectuat cu ajutorul unul picnometru Geissler la 100 gr. de capacitate cu termometru a- doptat In corpul dopului de sticlă și a unei balanțe portative sistam Plattner, precum și a unui aerometru Baume pen- tra lixivele chloro sodice. Sorgințele presintate in tabela de față până la No. 10 (dupe numărul cu- rent) ne arată O densitate avantagiosă în sensul d’a permite apelor respective a servi ca buvabile, de vreme ce restul isvorelor în număr de 7, mai cu sămă No. 9. 6, 2 și 6 bis, manifestă caracte- rul apelor salante (chloro sodice) icdu- rate concentrate In cât spontaneitatea Altitudinea de 530d’asupra nivelului Măre! la temper: de 21 C. s’a obținut la isvorele.......................... Altitudinea de 520 metri s’a obținut la.. Altitndinea de 510 metri ne arată tn nn mod identic. Altitndinea de 509 metri ne arată în un mod identic. ► Altitudinea de 508 metri ne arată tn un mod identic. Altitudinea de 500 metri ne un mod identic. arată tn Panta sus determinată, pe care ne o- feră posițiunea topografică a isvdrelor din valea Stanicului (exceptând cel de peste hotar) ne oferă fericita ocasiune d’a capta și canalisa aceste isvore, în- tr’uu mod fdrte favorabil exploatațiu- nei însenstechnic, cu alte cuvinte, colec- tarea apelor în ba se nuri anume constru- ite ca colectatdre pe locuri mai scoborîte (de vale) spre a'servi stabilimentului bal- near propriii. dis pentru alimentarea pis- cinelor de scăldat, reese ca lesne realisa- lor se impune mai mult în sens balnear și recomandabile pentru alimentarea piscinelor de scăldat. Determinările altitudine! s’aii efectuat cu ajutorul unui aneroidometru a cărui normalitate a fost stabilită pe basa alti- tudine! Bncurescilor, adică 87 altitudi- ne, 4 i°,251 latitudine chiar la stațiunea meteorologică din Capitală. Mai cu semă regiunea isvorelor a fost obiectul observațiunilor nostre și anu- me locurile unde isvorăsc apele din di- feritele sorgințl pe malul drept al } â- rîului Slănic ca și No. 6 și 10 pe malul I stâng. V St Panteleimon. V bis. X Malul stâng al pârtului. I Mihail, VII Aglaia, XII Isvor, II Abxandru, II bis, III S-ta Ana și Isvor IX. XI. VI bis. II Magdalena. iS-ta Ana. St. Spiridon. VII tris. Peste hotarul D. bilă și balneo-tehnicesce ca și economice- sce chiar impus. Isvorele de natura apelor buvabile, ca de exemplu Alexandru, Mihail, S-ta Maria, S ta Ana, St. Panteleimon etc., în numer de aprope 9—11 împreună cu cele neiodurate, dar feruginose, slab chlorurate ca și cele de peste hotar, nu in- vdcă necesitatea d’a fi aduse în vale, ci din cont-a, luarea apei ca tratament in- tern este impusă pacientu’ul prin o serie de considerante neînlăturabile d’a se tran- porta la sorgintea respectiva spre a îm- plini datoria de credincios client Stabilimentul balnear propriii 7. Cu regulamentul și con- dițiele din Monitorul No. 247 din 1882, și cea speciale manuscrisă, 7. Parte din trupul Voios* nilor, tn întindere aproximativ ca la 362 falei și 20 prăjini din moșia Huși, pendinte de episcopia Huși, se rearendeză pe restul periodului 1885—1815, fostă arendată cu lei 10.510; garanția provisorie ce trebue depusă lei 2 628. Cu regulamen- tul din Monitorul No. 230 din 1884, și condițiele din cel cu No. 216 din 1884. Județul Neamțu 8. Sărata, pendinte de Pângârați, se rearendeză pe restul periodului 1885 până la 1895, fostă arendată cu lei 3.751; garanția provisorie ce trebue depusă lei 940. Cu regulamentul din Monitorul No. 230 din 1884,și condițiele din cel cu No. 216 din 1884. Centrul Craiova* Județul Dolj 9. Săcuiu, pendinte de Bucovăț, se re- arendeză pe restul periodului 1883 până la 1893, fostă arendată cu lei 28.770; garanția provisorie ce trebue depusă lei 7.193. Cu regulamentul și condițiele din Monitorul No. 247 din 1887, și cu cea specială manuscrisă. Județul Gorj 10. Comănesci, pendinte pe Tismana, se rearendeză pe restul periodului 1883 pânăla 1888, fostă arendată cu lei 1.430; garanția provisorie ce trebue depusă lei 358. Cn regulamentul și condițiele ge- nerale din Monitorul No. 247 din 1882, și cea specială manuscrisă. 11. Vatra monastirei Tismana, pen- dinte de Tismana, se rearendeză pe res- tul periodului 1883—1893, fostă aren- dată cu lei 26.950; garanția provisorie ce trebue depusă lei 6.740. Cu condiție- le și regulamentul din Monitorul No. 247 din 1887, și cu condița specială manu- scrisă. Județul Mehedinți 12 Șipotul trup din Apa-Năgră, pen- dinte de Baia de-Aramâ, se rearendăzâpe restul periodului 1883—1888, fostă a- rendată cu lei 125; garanția provisorie ce trebue depusă lei 32. Cu condițiele și regulamentul din Monitorul No. 247 din 1887, și cu condiția specială manuscrisă. 13. Șanalul D .nârei, partea de la ho- tarul Salcia până la Piscu, intre care intră și 21 pichet», pendint-j de Stat, se reareudeza pe restul periodului 1 Ianuarie 1884 până la 31 Decembre 1888, fost arendat cu lei 7.090; garan- ția provisorie ce trebue depusă lei 1.750 Cu regulamentul din Monitorul No. 130 din lb75, și condițiele diu Monitorul No. 226 din 1882. —In conformitate cu disposițiunile art. 4 din legea vînțjărei bunurilor Statului, promulgată și publicată prin Monito- rul oficial No. 5 din 5 Aprilie 1886, mi- nisterul, îndeplipind formalitățile cuve- nite pentru vlmjarea în loturi a tru- pului Bordeasca, ce este arendat cu alte trupuri, sub denumirea de Bordeasca cu trupurile, situată în comuna Obilesci, din plasa Marginea-de-Jos, județul Rom- nicu-Sărat, fosta pendinte de monastirea Bâbeni, în întindere de 936 hectare, 4.518 m p., cari s’aii împărțit în 188 loturi, în întindere și cu prețurile arătate în ta- belul de mai jos, cari prețuri s’aii fixat conform art. 14 din lege, avăndu-se de basa la evaluare arenda anuală fiini socotită pentru un hectar de pământ ca- litatea I, la cifra de lei 20, bani 40, și pentru un hectar de pământ calitatea II, la cifra de lei 18, bani 35. Prețul unui hectar de teren calitatea I, desti- nat vîn^ărei, revine la lei 408, bani 5 și prețul unui hectar de teren calitatea II, revine la lei 346, bani 85, plus valorea pădurei aflată pe loturile No. 171, 172, 173, 187 și 188; iar arenda anuală cal- culată pentru acest trup Bordeasca este de lei 18.944. Se aduce la cunoscință locuitorilor români cultivatori de pământ, învățăto- rilor și servitorilor bisericei, cari nu aii pământ saâ de și aii însă mai puțin de 5 hectare, singuri în drept a cumpăra asemenea loturi, că având în vedere pla- nul depus la comuna Obilesci, con- form art. 65 din regulamentul legei vîn^ărei bunurilor Statului, publicat prin Monitorul oficial No. 220 din 10 Ianuarie 1885, să bine-voiască a se a- dresa la prefectura locală, în termen de 3 luni de la data acesteia, cu cerere în- scrisă, în care să arate anume lotul ce voesce a cumpăra, ca pe basa acelor de- clarațiuni ministerul să potă face și cele-alte lucrări pentru vînțlare, dupe cum dispune art. 66 din sus citatul re- gulament. Vîmjarea acestor loturi, conform art. 67 și 69 din regulament, se face cu obli- gațiune pentru cumpărător ca, în ter- men de 3 ^ile din vîmjerei, să răs- pundă la perceptorul respectiv sad la casieria generală a județului, pe comp- tul casei de depuneri, a ^ecea part? din prețul lotului, împreună cu taxele ce- rute de legea timbrului și Înregistrărei, și sâ presinte comisiune! ce se va însăr- cina în localitate cu vîmjarea, recipisa pentru vărsarea (jecimei și a taxelor, iar restul celor nouă ijecimi ’l vor răspunde în termen de 24 ani cu dobău iâ de 6 la sută și amortisment dupe tubei in fie- care an, In rat- trim striale, plâtibile la începutul fie-carui trimestru, înt menele legale. No. 4.777. 1887, Aprilie 16. Parchetai tribunalului Teleorman Prin hotărlrea acestui trib anal cu No. 468 din 20 Maiii 1883, numitul An- ghel Dumitru Olteanu, major, domici- liat în comuna Martalogi, județul Ar- geș, s’a condemnat la închisăre corec- țională pe timp de 20 le ȘÎ să plătăscă părței civile C. Băiculescu 50 lei noul, în virtutea art. 308 din codul penal. Cartea se pronunță cn dreptul de o- posiție și apel. — Prin cartea de judecată a acestei judecătorii No. 211 din 7 Martie 1887, numitul Petre Păunu, fost prin acest oraș, acum cu domiciliul necunoscut, major, s’a găsit culpabil pentru faptul de contravenție, și s’a condemnat la a- mendă de lei noul 10, în folosul casei comunei, în virtutea art. 385 din codul penal. Cartea se pronunță cu dreptul de o- posiție. Judecătoria ocolului Cricovu Prin cartea penală cu No. 85, s’a con- demnat Dobrin Ion, cu domiciliul necu- noscut, pentru faptul de furt să stea la închisore corecțională pe timp de 15 ijile ; Achită pe cei-l-alțl 2 inculpați Vasi- le llie și Costache Tudor Feraru, de faptul ce li se impută ; Reservă dreptul reclamantului Gheor- ghe Lungu a’și introduce acțiunea pe cale regulată. Acesta carte este supusă oposițiel și apelului, conform legei. Dată și citită în ședință publică la 20 Martie 1887, în Urlați. NOTIFICARE Onor, primei societăți de credit funciar ro- mân din Bucuresci. Reprimind de la D. David Semo, aso- ciatul desființate! firme .Frații Semo" scrisurile funciare rurale de ⁵7o cu No. 997 de 5.000 Iei și No. 4 392, 4.393, 4.405, 4.406 și 24.519 de câte 1.000 lei fie-care, cu cuponul de 1 Iulie 1886, pen- tru disparițiunea cărora vă făcusem o- posiție la plată cu notificarea de la 25 Ftbruarie 1886, prin corpul portăreilor de Ilfov; Subsemnatul, cu onăre vă comunic despre acesta, și vă rog a considera o- posiția mea stinsă și retrasă. Primiți asigurarea considerației mele. Isac M. Levy. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Presinta s’a primit astăzi, 8 Iunie 1887, a se da conform art. 47 din regu- lamentul nostru. p. Șeful-portăreilor, I. Popovici, Vă 150 Miltiadi Dima. 9» 66 59 155 C. Claudato. 91 69 ♦.9 30 M. Tanasof. 70 99 35 R. Tanasof. 19 4b7 9> 260 Idem. 115 120 N. Panaiteseu. 99 72 99 70 P. Enachi. 99 ^39 99 20 M. Veintiaub. >99 255 99 20 N. Panaite. 320 20 Irimia Bratescu. 99 193 >• 24 Costachi Popa. 194 99 20 Gh. Constantin. 195 99 20 G. Goiciu. >> 319 9> 20 M. lonescu. 196 99 20 Gr. loan. 197 >9 20 M. I. Patrichi. 198 >9 20 I. Stoian. * ,240 99 22 N. Coman. 19 140 V. Luca. f 549 99 50 V. Simigioglu. Total lei . 2.023 No. 3.107. 1887, Iunie 8. Prefectura, poliției Capitalei Se aduce la cunoscință publică că, în ^iua de 30 Iunie a. c., orele 4 p. m., se va ține licitație, prin oferte sigilate, în localul prefecturei, pentru confecționa- rea îmbrăcămintei corpului sergenților de oraș, compusă din următorele efect.: 750 mantale, 750 tunici, 750 perechi pantaloni. Doritorii de a lua acestă întreprin- dere se vor s dresa la prefectură, în tote filele de la orele 12—4 p. m., spre a lua cunoscință de mpdele și de condiți- unile confecționărel. întreprinzătorii, cari se vor oferi să confecționeze aceste efecte în țără, vor avea preferință. Concurenții vor depune, o dată cu o- ferta, o garanție de lei 5.000. No. 30.006. (*) 1887, Iunie 1. Prefectura județului Iași La comuna Bâdeni din acest județ s’a declarfet de pripas un mânz la păr murg- deschis, coma și c<5da idem, puțin păr alb tn bot. Se publică acesta spre cunoscință pă- gubașului. No. 2.014. — La comuna Cârniceni, s’a declarat de pripas o iapă la păr murg-deschis, coma, căda idem, pișcătură la urechea drepta și cu o pată albă pe spinare. Asemenea la comuna Epureni, un cal murg-deschis, căma, coda negre, străj- nicit, pintenog la piciorul stâng d’ina- pol, puține pete albe pe spinare. Se publică acăsta spre cunoscință pă- gubii șilor. No. 2.396. 1888, Aprilie 10. — In $iua de 3 Maiii 1887, orele 2 p. m., urmând a se ține licitațiune, în ca- mera prefecturei județului Iași, pentru vtndarea materialului ce va retulta din dărîmarea casarmelor din fața palatu- lui administrativ din Iași, dupe devisal și condițiunile aflate în prefectură; Se publică acăsta spre cunoscință a- matorilor de a cumpăra asemenea ma- terial. No. 2 553. 1887, Aprilie 18. Prefectura județului Argeș De la comuna Alimănesci Poenari, plasa Oltu-Topolog, s’a perdut o vacă la păr alburiii, pe sub burtă vînătă, cor- nele aduse înainte, ciupită la ureche și cu vițel în burtă, a locuitorului Ion Niță Lupană. Se publică spre cunoscință generală. No. 2.602. 1887, Martie 31. Prefectura județului Constanța D. Dimitrie Corbuzos, voind a deschi- de în acest oraș un stabiliment public 1350 MONITORUL OFICIAL 12 Iunie 1887 cu băuturi spirtuose, se publică conform art. 4 din regulele privitore la stabili- mente publice, spre a se dovedi dacă numitul n’a fost că^nt tn veri-o pricină corecțională saâ tras înaintea veri-unui tribunal, pentru bănuială de crimă saâ vină, rugând pe toți cei ce vor cunosce că planeză asupra numitului veri-un fapt penal, a încunosciința acestă pre- fectură, în termeu de 40 s 379 - Lira turcescă ........ 100 --- 100 --- Schimb Londra, 3 luni..... 101 80 107.90 Datoiia unificată a Egiptului 6°/0 32 75 25.22 Argint contra hârtie..... 113 50 113.50 . Paris, 2 . ..... 108 --- 182.80 Schimb Londra la vedere . . , 379 --- 207.50 Buble hârtie pe bani gata . . . 282 60 283 30 . Amsterdam...... 182.30 20,28 a Amsterdam 3 luni . . . 25.22 123 12 Acțiunile creditului Anstalt . . 82.50 82.50 împrumutul munioijal Bucuresci 20.28 80.35 „ Berlin........ 207.50 101«16 Rentă metalică........ 81.30 81.30 Franefort 80.35 168 --- Londra 123 --- «V2 a hârtie......... 112.80 112 90 10 (22) Iunie 1887 168 --- 94.25 Consolidatele engleze . • . . . 25 37 „ aut.......... 16.50 16.20 Renta română amortisabilă 5 °/0 94.10 94.45 Acțiunile Băncei Bomâniel , . . 20.54 Losurl tureesol....... 126 75 126 85 9440 Schimb Paris......... 12.03 Schimb Londra la vedere . . . 50.20 50.25 a Berlin........ a Paris........ 62.30 62 30 „ Amsterdam...... , Berlin........ 104.90 105 --- Soomptul 5% .-•••• a Amsterdam...... Director, N. T. Orășanu lapriaerla Statului