Duminică, 1887 ’ 12 Iunie r No. 46 UN EXEMPLAR: 25 HANI REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PRKT1CL ABONAMKMULlf IS REGATUL ROUMKL 80 lei pe an ; 20 le! pe 0 luni 'Abonamentele încep din anteia (Ji a fie c4reia lună OFICIAL IWIUL AimAMEATULlH UNIRII STRAIRETAU: HO lei pe an; 86 lei pe 6 luni. Abonamentele re pot face la biurourile poștale. KBUCH1U.MLK JIDICIARE SK PLĂTESC: PAn4 la 60 linii, 6 lei; mal lungi de 60 linii 10 lei. Ori-ce alte acte introduse in ele oe pUteec deosebit cn ?i publieațiunile, dnpe lungime. PRET1UL ANUNC1URILOR; 80 bani linia de 80 litere,— A dnoa inserare și nul multe, 20 bani linia DIRECȚIA ROMTORtLUI 81 IMPRIMERIEI SIUDIUI Bucuresci, Bulevardul Independințet 1MRRTIIAIU Si RECLAMELE Sg iW^O: uleia înserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. linia. ClUțiunlle de hotărnicia, 60 b. linia. PnMîcațiunhe prioiArieh» ți “urultetelo 60 b. linia SUMAR PARTE OFICIALA — Mesagifi. Ministerul cultelor fi instrucțiunii publice: Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Ministerul de finance: Decret. Ministerul de justiție : Prescurtări de decrete. PARTS NKOF1C1ALA — Comunicare — De- peș! telegrafice—Buletine meteorologice —Buletin sanitar—Raport. Anunciurl a i iisteriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci-, 30 Maiu Mesagiu regal pentru închiderea sesiunel sântului Sinod. Prea Sfințiți Părinți, „ Sfîntul Sinod al sfintei biserici „ autocefale ortodoxe române, des- „ chis prin Mesagiul Nostru în ^iua „ de 5 Maiu a. c., în sesiunea de „ primă-v6ră, terminându’și lucrâ- „ rile , „ Eh declar închisa sesiunea a- „ cestui sfint Sinod." Dat în Bucuresci, la 15 Maiu 1887. CAROL Ministru cultelor și instrucțiune! publice, D. Sturdza. No. 1.441. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTROCȚIUNEI PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.536 din>:6 Maiii 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamen- tul cultelor și instrucțiunel publice, prin raportul cu No. 5 836, D-na Anastasia Arbore, actuala institutâre provisorie Ia clasa I și li de la scola primară de fete din urbea Herța, este numită definitiv în postul sSu, conform art. 364 din legea in- strucțiunel. MINISTERUL LUCRiRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1 523 din 25 Maiu 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul lucrărilor publice prin raportul No. 4 152, D. Petrescu Tache, șef de ga- ră clasa II la direcțiunea generală a căi- lor ferate ale Statului, se numesc e, pe diua de 1 Iunie 1887, în postul de casier plătitor la serviciul comptabilităței. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănttate: Corpurile legiuitdre aii adoptat și Noi sancționăm ce urmeză: LEGE Art. 1. Dr piui de fabricațiane a chi- briturilor aparține Iu mod exclusiv Statului. Art 2. Guvernul este autorisat a răs- cumpăra fubricele de chibrituri exis- tente in momentul promulgare) legei de față, împreună cu stabilimentele acce- sorii, magbzif, mașine, unelte și meterial de fabricațiune, în stare însă de a fi util întrebuințate, aflate în fisele fabrici, în 1 urma unei juste și prealabile despăgu- i biri. j Despăgubirea se va fixa prin o esti- mațiune făcută de către consiliul supe- rior techaic, atașat pe lângă ministerul lucrărilor publice. In cas când cel ce vor trebui a fi des- păgubiți nu ar conveni să cedeze Statu- lui drepturile lor, saâ când ministerul ar găsi exagerat prețul fixat de consi- liul technic, guvernul (sts autor sat a instala singur fabrici de chibrituri. Pentru aioperir a sumelor necesare Ia plata rescumpărărei saâ la construcțiu- nea fabricelor de chibrituri, D. ministru de finance este autorisat a contracta un Împrumut la casa de depuneri cu do- be ida de 5 la șutași amortibilin 25 ani. Art. 3. Serviciul fabricațiunei chibri- turilor va face parte din ministerul fi- nanedor și se va indeplini^priu diracți- unea generală a regiei tutunurilor și sârei în condițiunile prevăzute prin legea organică a acestei regii, care va purta titlul de Regia Monopolurilor Sta- tului. Art. 4. Numărul șiapuntamentele per- sonalului serviciului chibriturilor se vor fixa conform art. 12 din legea organică a regiei monopolului tutunurilor și să- rel. Prin excepțiune, pentru anul 1887-88 numărul și apuntamentele acestui per- sonal se vor determina de guvern pj-in decret Regesc. Cheltuelile fondului de exploatare, retribuțiunea personalului serviciului chibriturilor, plata materialului de fa- bricațiune se vor acoperi din fondul alocat prin budgetul an aloi 1887 —1888, pentru cumpărare de chibrituri. Art. 5. Guvernul are facultatea a spori remisa violatorilor de chibrituri și cărți de j ic până la maximum de 15 la sută din violările făcute. Art. 6. Acestă lege s va pune la apli- care 15 4'1* dupe promulgare. Tdte disposițiunile contrarii legei de 1 față sunt și rămân abrogate. 1034 MONITORUL OFICIAL 31 Maifi 1887 Acostă lege s’a votat de Adunarea de- putaților, în ședința de la i Aprilie 1887, și s’a adoptat cu majoritate de 53 voturi, contra a 38. Vice-președinte, G. Chlțu. (L. S. A. D.) Secretar, C. I. Stoicescu. Acostă lege s’a votat de Senat, în șe- dința de la 2 Aprilie 1887, și s’a adoptat cu majontate de 61 voturi, contra a 5. Președinte, D. Ghika. (L. S. 3.) Secretar, Ap. Mănescu. Promulgam aodstă lege și ordonăm ca ea 'să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Miniștrii Noștri secretari de Statla de- partamentul financdor și al justiției sunt însărcinați cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 30 Maiii 1887. (L. S. St.) CAROL Ministru de finance, Ministru de justiție, C. Nacu. Eug. Stătescu. No. 1.552. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin decretul regal cu No. 1.527 din 25 Maiii 1887, în urma propunerel făcută prin raport dc D. ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, sunt numiți și permutați; D. T. Vasiliu, licențiat al facultățel ju- ridice din Bucuresci, actual judecător de instrucțiune la tribunalul Râmnicu-Sărat, în aceeași calitate la tribunalul Vasluiii, în locul D-luI Aristid Bontaș. D. Al. N. Viforeanu, licențiat al facul- tățel juridice din Bucuresci, actual su- pleant la tribunalul Dâmbovița, întru- nind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, judecător de instruc- țiune la tribunalul Râmnicu-Sărat, în lo- cul D-lui T. Vasiliu, permutat. D. Xenofon Foca, fost procuror, în- trunind condițiunile art. 47 din legea ju- decătorielor de ocole, judecător al oco- lului Meletin, înlocui Dlul C.Milicescu. D. Victor Romanescu, actual ajutor al ocolului Veresci, ajutor de grefă la tri- bunalul Iași, în locul D-luI Al. Cantemir. D. G. Covrigescu, fost ajutor de jude de ocol, întrunind condițiunile art 47 din legea judecătorielor de ocole, ajutor la ocolul Veresci, în locul D-luI Victor Romanescu. D. Toma M. Drăgulănescu, care a ab- solvit cursul a duoi ani de drept la facul- tatea din Bucuresci, întrunind condițiu- nile citatului articol, ajutor la judecăto- ria ocolului Mostiștea, județul Ilfov, în locul rămas vacant prin trecerea D-Iul I. Visalion în alt post. Prin decretul regal cu No. 1.518 din 22 Maiii 1887, în urma propunerel făcută prin raport de același D. ministru, sunt nu- miți și permutați: D. Teodor Stoenescu, licențiat al fa- cultățel juridice din Bucuresci, întrunind condițiunile art. 47 din legea judecăto- rielor de ocdle, judecător al ocolului Că- lărași, în locul £-’uî Al. Doicescu, demi- sionat. D. G. Cariadi, licențiat al facultățel juridice din Iași, actual judecător al oco- lului II din Galați, în aceeași calitate la ocolul Pechea, județul Covurluiii, în lo- cul D-luI M. N. SSgâr eanu. D. N. Petrescu, fost jude de pace, în- trunind condițiunile ci at lui articol, ju- decător al oco'uluî 11 Galați, în locul D-luî G. Cariadi, permutat. D G. Fratoștițeanu, licențiat al facul- tățel juridice din Bucuresci, actual sub- stitut la tribunalul Romanațî, în aceeași calitate la tribunalul Olt, în locul D-luî Ștefan Rusenescu, licențiat de la aceeași facultate, care trece în postul ocupat de D. G Fratoștițeanu. D. V. Cara-Petru, fost grefier, întru- nind condițiunile art. 47 din legea jude- cătorielor de ocole, ajutor la ocolul Man- galia, în locul vacant. D. I. Popovicl, actual ajutor la ocolul II Brăila, în aceeași calitate la ocolul Su- lina, în locul D-luI I. Botez, care trece în postul ocupat de D. I. Popovicl. D. G. Țuțuianu, fost ajutor de grefă, întrunind condițiunile art 47 din legea judecătorie’or de ocdle , ajutor la oco- lul Alexandria, în locul D-luI G. Tilu. D. loan Nicolescu, actual ajutor la o- colul Pârscov, județul BuzSu, în aceeași calitate la ocolul BuzSii, în locul D-luI C. V. Contescu. D. Dimitrie Fonici, fost magistrat, în- trunind condițiunile citatului articol, a- jutor la ocolul Fălciu, în locul D-luI Sta- vSr Vescu, demisionat. D I. Visalion, actual ajutor la ocolul Mostiștea, județul Ilfov, întrunind con- dițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorescă, portărel la tribunalul Iași, în locul vacant. D. N. Constantinescu, actual portărel la tribunalul Gorj, în aceeași calitate la tribunalul Dolj, în locul D lui T. Nico- lescu, demisionat. D. loan Maltczeanu, actual copist la tribunalul Prahova, întrunind condițiu- nile art. 1 și 5 din legea de admisibilitate, ajutor de grefă la tribunalul Prahova, în locul D-luî Petre Crivețeanu, demisionat. Prin decretul regal cu No. 1.517 din 22 Maiu 1887, în urma propunerel făcută prin raport de ace’așî D. ministru, D. G‘ Constantinescu, actual judecător al oco- lului Bechet, județul Dolj, este permu- tat în aceașl calitate la ocolul Corabia, județul Romanațî, în locul D-luI G. Po- pescu (Berea), care trece în postul ocu- pat de D. G. Constantinescu, PARTE NEOFICIALA bucuresci, 30 Maiu MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Exc. Sa D. de Coutouly, trămisul extraordinar și ministru plenipotențiar al RepubliceîFrancese, plecând în con- gediu, D Gachet, prim-secretar de am- basadă, este autorisata geraLegațiunea, în calitate de însărcinat de afaceri. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului} Petersburg, 10 Iunie— Gazeta Mos- covei declara că Egiptul nu aparține Sultanului mal mult de cât celor-alte Puteri; că Sultanul n’ar putea să dis- pus de densul ; că Englitera și Turcia aâ vătămat Într’un mod grav drepturile internaționale, prima din aceste Puteri cumpărând ceea ceaduoa nu pote vinde; convențiunea făcută este dar lipsită de legalitate. Gazeta Moscovei crede că Franța, tn calitatea sa de Puterea cea mai intere- sată, va susține tdte reclamațiunileRu- siei. Dupe părerea Ziarului D-lui Kat- koff, o simplă desaprobare a Franciei ar fi insuficientă. Berlin, 10 Iunie — Citim în Moni- torul Imperiului : M. S. împăratul a pe- trecut filele din urmă aprope exclusiv în pat, suferind de nisce dureri convul- sive în partea de jos a pântecelui ; ’i-a venit asemenea o afecțiune catarală a pleopelor. Mnlhouse, 10 Iunie — Deputatul Reichstagului D. Lalance a primit or- dinul de a părăsi orașul tn 48 de ore. Roma, 10 Iunie — In Camera depn- taților, ministrul de justiție, răspunzând Ia interpelarea D-lui Bovio, a ^ia : .Gu- vernul este inamicul ori-cărei persecu- țiuni; el este animat de cel mai profund respect către miniștri cultului și către șeful lor, dar are grijă egală spre a măn- ține prerogativele Statului. Legile Sta- tului in privința materiei sunt cele mai liberale ale Europei; guvernul va face ca țle să fie observate cu fidelitate. (A- plause.) D. Crispi s’a asociat la acestă decla- rețiune în numele cabinetului și a ZiR> terminând, că Italia aparține sieși și n’are de cât un singur șef, pe regele. D. Bovio s’a declarat satisfăcut de răspunsul dat interpelărei sale. 81 Maifi 188? MONITORUL OFICIAL 1035 Berlin, 10 Innie— Reichstagul a de- cis de a trece in cameră plenară, Ia a duoa citire a proiectului de lege în pri- vința numire! primarilor în Alsacia-Lo- rena, fără ca să fie discuțiune prealabi- lă în sânul comisiunei. Sofia, 11 Iunie— Consiliul de miniș- tri a decis să convfice marea adunare la Tărnova, la 3 Iulie viitor. Berlin, 11 Iunie — împăratul a dor- mit mai bine nfiptea trecută. Durerile ce simțea afi scăzut în mod simțitor. Auguâtul bolnav a primit ei i, dupe J prân^, visita nepotului săfi, principele Wilhelm. Berlin, 11 Iunie—Plecarea principe- lui imperial la Londra a fost amânată pentru Luni. Consultațiunea ținută eri de către medici a confirmat că excirscerea sem- nalată asupra laringelui nu este de na- tură rea. Tratamentul urmat până la acea ^i a dat resultate excelente locale; el va fi dar urmat. Starea generală a sănătăței princi- pelui imperial este de altmintrelea din cele mai satisfăcătfire. Londra, 11 Iunie — Camera comu- nelor a adoptat, cu 295 voturi contra 93, propunerea guvernului de a termi- na la 7 Iunie votul bilului relativ la coercițiune. D. Gladstone a combătut proiectul guvernamental. Londra, 11 Iunie — D. Parnell des- minte că ar avea intențiunea, ce i s'a atribuit, de a abandona direcțiunea partidului național irlandez. Paris, 11 Iunie — Conform angagia- mentelor luate de către guvern înaintea Camerilor, D. general Ferron 'și propu- ne de a face însemnate reduceri în chel- tuelile de administrațiune centrală a ministerului de resbel. D. Dautresme, ministru de comercifi și de industrie, și D. Barbe, ministrul agriculturel, studieză budgetele depar- tamentelor lor respective, și’și propun de a reduce cheltuelile într'o mesură destul de largă. Membrii din drfipta, făcând parte din unirea conservatfire , sub președința D-lul Mackau, afi decis ca să voteze pentru candidațil ministeriali la postu- rile actualmente vacante de membru al comisiunei budgetare și de vice-preșe- dinte al Camerei. Candidatul ministerial la acest din urmă post, lăsat liber prin intrarea D-lui Spuller la ministerul instrucțiune! pu- blice, este D. Develse. Viena, 11 Iunie — Se citesce în Co- respondența politică: O petițiune relativă la convențiunea de comerciii cu România și semnată de peste 1.500 industriași din Viena și din pro- vincie, a fost remisă ieri ministrului de comercifi, care a exprimat satisfacțiu- nea sa că comercianții se ocupă cu atâ- ta solicitudine de tot ceea-ce privesce exportațiunea. Marchisul de Bacqueliem a declarat că nu înceteză de a se ocupa de convențiunea de comercifi cu Româ- nia, și că se pfite spera— Austro-Unga- ria făcând deja din partea ei tote con- cesiunile posibile — că Statul vecin va face și el tot ce depinde de dânsul spre a ține compt de ceea-ce reclamă intere- sele industriale ale monarchiei austro- ungare. Aceeași corespondență anunță că fai- mosul prestidigitator Hermann a murit ieri în urma unei inflamațiuni a plămâ- nilor, în etate de 72 ani, la Carlsbad, unde făcea[o cură. INFORMAȚIUNE O scrisfire particulară ne informeză că nu D. Adrien de Montgolfier, direc- torul usinelor din St. Chaumon și oțe- lăriilor marinei, a fost victima tentati- vei de asasinat raportat de jurnalele francese, ci vărul săS, D. H. de Mont- golfier, inginer al usinelor din Givors. {Havas.) BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminăța de 30 Maiii (11 Iunie) 1887 Adjud --- Nor, vînt.....14 • R Fălcii --- Varianil, nor . . . 17+R. Piatra --- Vânt, nor.....11+B. Alexandria --- Nor.......174- , Fălticeni --- Nor.......12 +- . PtfesdC --- Senin, nor .... 154- » Baia-de-Aramă--- Senin ......14+ , Ferbinți --- Variabil, nor . . . 154- » --- Senin ......204- • Babadag --- Senin, nor, vînt . . 164- ■ FUiași --- Plde, furt, nor ... 164- , Pleșeoiu --- Var., p. plde, vînt .13 + BacM --- Puțină pida, nor . . 15 t- , FOipeed --- Nor.......174- , Ploesd --- Senin, nor.....174- , Balacid --- Nor, vânt.....16 4- , Focșani --- Nor, vânt.....164- » Podu-Turcului --- Var., nor, vânt . . . 15+ , Bălti-Albă --- Senin, nor , . . . 22+ , Găesd --- Senin, vânt .... 154- » Predeal --- Plde cu pdtră, nor . 10+ v Bechet --- Nor .......154- . Gorgova --- Senin, nor.....174- » Rădăuți --- Variabil, nor . . . 11+ » Bârlad --- Variabil, nor vînt . 144- • Hârlăă --- Plde .......15 4- » Rămn.-Sărat --- Senin, nor.....23+ w Bistrița --- Plde întreruptă . . 15 + •» Hârșova --- Variabil, nor .... 174- » Râmn.-Vâlcea --- Senin, variabil . . 15+ , Botoșani --- Vent, plde .... 15-4- . Herța --- Variabil.....124- • Riu-Vadului --- Nor, vînt . . . . 12+ , Brosceni --- Nor, plde.....10 4- Hora --- Senin, nor .... 154- » RoșiAe-Vede --- . „ 16+ » iudesd --- Senin plde . . . . 18 *• „ Huși --- Variabil, nor . . . 17+ , Salinele-Mari --- Plde, nor .... 16+ „ Buhușu --- Puțină plde, nor . . 124- . Isaccea --- . .... 174- . Sascut --- Nor vânt.....14+ , Burdujeni --- Var., plde, nor , . . 12+ , Ivesd --- » „ . . . 15+ . Săveni --- Variabil, nor . . . 11+ , Butii --- Var., nor, vînt . . . 164- > Mamornița --- Variabil, senin . . 134- . Sinaia --- Plde.......13+ . Calafat --- Senin ..... 14 + , Măcin --- Variabil.....154- . Slobosia --- Nor, vînt.....13+ » Călărași --- Var., vent.....15+ . Măgurde --- Senin ...... 204- ■ Spineni --- Frumos, nor . . . . 22 + » Câmpina --- Puțină plde . . . .13 4-» Mahmudie --- Senin, vânt, nor . . 19 + » Stefănesd --- Nor, vînt, plde . . 14 f . Câmpu-Lung --- Var., pl. abond. . . 154- » Mangalia --- Senin, marea calmă . Tecuciu --- Variabil, nor .... 15+ , Caracal --- Variabil.....16 4- » Mărășesd --- Norat.....10+ , Tirgovisce --- Senin, nor.....16+ , Ceatal --- Senin, nor.....174- , Mărgvneni --- » .......144- » Târgu-Frumos--- Puțină plde, vînt . . 14+ , Cerna-Voda --- Senin, vânt, nor . . 164- » Medjidic --- Senin ......174- » Târgu-Jiu --- Furt., pl., nor . . . 16+ , Cetate --- JfAătlenl --- Plde ou furt., nor . . 104- » Târgșoru --- Nor.......16+ . Chilia-Vedhiă --- Vânt, senin .... 16 4- , Mitd --- Variabil, nor . . . 154- » Tulcea --- Senin, nor.....17+ , Codăesd --- Senin, nor, vînt . . 15 + Moinesd --- Puțină plde, nor . 144- . Țăndărei --- Variabil, nor . . . 16+ , Corabia --- Senin, nor .... 154- » Neamțu --- , . ... 104- . Urlați --- » .... 15+ r Ootia --- Variabil, nor . . . 144- » Novad --- Plde, furtună, nor . 124- . Ursiceni --- Ourt -de-Argeș --- Furtună ou plde . . 164- , Obedeni --- Variabil..... Valea-Călugăr. --- Senin, nor . . . . . 16+ » Darabani --- Plde, senin, vânt . 134- . Ocna --- Variabil, plde . . . 13+ . Văleni --- Pl« măruntă, variab. 14+ „ Domnesd --- Senin, nor .... 154- . Odobesd --- Norat.......154- » Vaduii --- Senin, nor.....15+ , Dorohoiâ --- Plde, nor.....104- » Oltenița --- Senin, nor.....174- . Vârciorova --- Plde, senin . . . . 16+ „ Drăgășani --- Senin, nor.....18+ » Ostrov --- Senin ......164- » Vulean --- Furtună cu pl., senin 15+ , Drăgăneed --- Ser. in, nor.....16+ » Panciu --- Norat.......154- » Vidra --- Nor, vânt.....16+ , Drănceni --- Variabil.....164- » Pașcani --- Plde, nor.....124- » Zătrenl --- Senin, variabil . . . 17+ , Fdetd --- Păiărlagde --- Variabil, plde . . . Zimnicea --- Nor.......18+ , • 103d F MONITORUL OFÎciAt 31 Mata 1887 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSEBVATIUNI: De la 28 Maiii (9 Iunie) 1887, orele 6 a. m. Ui 24 ore 0e la27 Maifi (8 Iunie) 8 ore sâra Barometru redus Viatul Tem pai Bareme* Vântul 1B P 0 U Temperatura  Starea extr. tru red. Starea OBSEBVATIUNI STAȚIUNI nivelul mârel aerului â OlrrcțlB Cerului M 9 HP «țiouța Tăria Caratul Ci ?16e safi | £ nivelul Observ. Variaț. Obssrv. Variaț. ■ipad& | mersi •seduwj, T.-8everir. . 765.8 + 2.6 20.4 + 2.4 64 NE 1 senin _ 24 14 764.3 17 6 NW 1 “senin Balota . . - Craiova . . 1 Slatina . . 765 2 + 2.9 19.2 •+• 2.2 60 N 2 --- 25 10 763.9 18.8 NE 2 acop. Ginrgiu . . 765 0 + 2.3 20.2 + 2.4 64- f. senin --- 26 18 762.6 20.1 --- senin Constanța . 763 5 + 1.0 19 8 4- 1.6 54 NW 1 » --- 24 13 762 3 19.2 SSE 1 noros Stai ea mărel liniștită. Bulina . . 763.2 + 24 18 7 --- 0.4 80 NE 1 --- 22 13 762 0 18 l NE 1 senin , , lină Galați . . 764 5 -+2 5 20.7 4-0 6 54 N 2 0 --- 26 14 762 2 21 2 N 4 f. senin Brăila . . 763 3 + 1.9 20.» + 1.0 58 ---• --- --- 25 13 760 2 20 0 SW 1 senin Sinaia 764 0 + 1.0 16 4 4- 5.0 68 --- ---. senin --- 17 5 763 0 93 NNE 2 Călărași 762.8 ------ 20.4 68 E 1 f. senin ------ --- 13 760.4 19.2 NE 1 Bacăfi Boman . . W . . De a 29 Maiii (10 Iunie) 1887 orele 8 diminâță. De la 28 Maifi <9 Iunie) 1887, orele 8 sâra. Bucuresni "61 9 --- 33 23 0 + 10 52 NNW 1 f. «enin --- 29 ’3 763 5 20 1 NNW 1 p.aoro# Barometru scade. OBSEBVATIUNI: De la 29 Maifi 10 Iunie) 1807, orele 8 a. m. 1 In 24 ore | Ue la 28 Maiii 9 Iunie) 8 oresâra. T.-Sevenn . 762.4 --- 3.4 2..0 4-0 6 66 NW 1 senin --- 28 16 757.2 218 1 senin Balota . . Craiova 764 4 --- 20 0 60 --- f. senin --- 27 10 763.3 230 _ _ f. senin Slatina . 761.9 --- 3 3 21.0 4- 1.8 65 N* 2 --- 27 11 764.0 23 1 E 2 Ginrgiu 762 3 --- 2.7 2 17 -+ 1 5 62 SW 2 --- 29 20 761.1 23 0 _ ------ p.noros Constanța . 761.8 --- 1.7 22 0 4- 2 2 52 N 1 ---■ 26 15 761 5 18 5 WNW 1 f. sen n Starea mărel f. liniștită. Suliua 761 1 --- 2.1 22 8 -+ 4.1 72 SE 1 senin --- 24 12 762 6 19 2 S 1 „ „ liniștită. Galați . . 762.0 --- 2 5 22 7 4-2 0 56 WNW 1 oâță --- 28 15 764 5 21.7 NE 2 senin Brăila 761.0 --- 2.3 22.4 4- 3.6 48 ---- --- f. senin --- 27 14 762 0 215 --- ---* Sin., ia 761 1 --- 2 9 18 4 4- 20 66 --- --- 21 8 76t 5 13 4 ssw 1 Călărași 780.9 --- 1.9 23.2 4- 2.8 65 w 1 --- 29 13 761 5 21.2 NE 2 p. noroH Bac&ă . . 742.7 --- 0.3 20 8 4- 0.4 56 SW 2 senin 22 10 742.7 19.0 NE 2 senin Boman Iași . . De la 30 Maiii (11 Iunie) 1887, orele 8 diminâță. De bi 29 A aifi (10 Iunie) 1887, 1 ore sâra. BncnrescI . 760.2 --- 1.7 1 18 4 --- 4 6 1 65 | ENE 1 3 ] aeoper. --- 31 17 | 758.5 2.1IWSW 1 noros Barometru se uroă. "Director. St H HEPITRS MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a serviciului sanitar Tabelă resumativi de numărul bolnavilor tratați in spitalele rurale și la consultațiuni gratuite pe luna Martie 1887 Numirea TRATAȚI IN SPITALE filele de căutare Tratați Boalele speciale Total general J spitalelor Aflați IntrațI Totalul 1 atianor și MorțI cS* Ia consultații In spitale La consultații intraților a gratuite gratuite m" >4» B. 1 F. B. F B. ( F. B. F. B F. H. 1 F. B. F. Total B. F Total B. F. Total Horezu .... 31 21 52 37 83 58 69 50 1 _ 13 8 1248 250 179 429 SiSlis..... 61 36 97 12 14 26 123 Floresol .... 32 24 58 40 90 64 58 41 --- 1 32 22 1710 348 321 689 Afecțiuni palustr. 22 17 39 80 71 151 190 Strebaia .... 32 9 35 34 67 43 51 35 1 --- 15 8 1388 336 244 580 Pelagra .... 18 24 42 20 31 51 93 Nifon..... 19 9 24 7 43 17 38 13 --- .VI 5 8 505 113 86 199 Scabies .... 5 3 » 113 74 187 195 Slatina..... 24 5 27 15 51 20 33 12 1 --- 17l 8 895 157 82 2 19 Diferite bdle . . 228 122 350 979 722 1701 2051 Total . 138 68 169 133 334 202 249 151 3 1 82, 49 5744 1204 912 2116 Total . 334 202 536(1204 912 2116 2o52 Director general, Dr. Sergiu. 31 Maiii 1887 MONITORUL OFICIAL 1037 Raportul D-luI ministru de interne. Domnule ministru, Ca resultat al inspecțiunei sanitară ce subsemnatul am făcut, în basa art. 22 din legea sanitară, și art. 21 din regula- mentul consiliului sanitar superior, ju- dețelor Neamțu, Roman, Vasluiii și Fâlciâ, am ontire a vă raporta cu tot re- spectul cele urmâtdre: Inspecțiunea subsemnatului a avut de obiect controlul activităței medicilor ju- dețului, ai plășilor, ai comunelor și ai spitalelor. Starea sanitară a orașelor și comunelor, igiena stabilimentelor pu- blice, apele minerale, și constatarea re- sultatelor statistice ale natalităței și ale mortalităței acestor județe din anul 1886. Și în anul acesta mă simt dator, D le ministru, a constata cu deosebită satis- facțiune concursul activ și bine-voitor ce l-am întâmpinat din partea D-lor pre- fecți ai județelor inspectate, cari, îm- preună cu D-nii medici-primari, m’aâ însoțit tn tdte escursiunile făcute, și ast- fel subsemnatul am fost pus tn posiți- une a obține, cu destulă înlesnire, datele necesare, relative la cestiuuile de igienă ce stati in legătură cu administrația ju- dețelor și a comunelor. 1. Județul Neamțu 1. Personalul sanitar al acestui județ este complect, conform legei sanitare, neexistând nici o funcțiune vacantă. Acest personal se compune din : 1 medic-primar, dr. Apostolidi. 3 medici de plasă: D-nii dr. Schwartz, Stein și licențiatul Nițulescu. 1 veterinar, D. Ivlef. 2 vaccinatori, și 14 mdșe. Pe lângă acest personal dependent di- rect de județ, se mai află : 1 medic-primar al spitalului comuno- județian, din urba Piatra, dr. Cantemir. 1 medic-primar al spitalului tărgul Neamțu, dependent de epitropia S-tului Spiridon, și 1 medic secundar al acestui spital. 1 medic de oraș al urbei Pătra,° dr. Predescu. 1 medic de oraș al urbei Neamțu, dr. Negrescu. Dintre aceștia, medicul urbei Petra mai ocupă încă, pe lângă funcțiunea de medic de ora?, și funcțiunile de medical peneteuciarelor Pângârați și Bisericani, medic auxiliar al garnisonel din Pătrași medic alj arestului preventiv al jude- țului. Medicul primar al spitalului tărgu Neamțu mai este și medic al ospiciului de alienați de la monastirea Neamțu, și medic al intirmerielor de la monastirile Văratecul și Agapia; iar medicul ora- șului tergu Neamțu este și medic secun- dar al spitalului din localitate. Intre funcțiunea de medic al urbei Petra, și aceia de medic al penetencia- relor din acest județ, de și nu este in- compatibilitate în sensul strict al cuvân- tului, însă funcțiunea de medic al pe- nitenciarelor fiind greii de îndeplinit, cu regularitatea eerută, de către medicul orașului, D. dr. Prtdescu, actualul me- dic al ambelor servicii, în urma reco- mandațiunilor ce i-amfăcut, și în vedere că nu mal există astă-Zi motivele pe cari le opunea la inspecțiuuea anului trecut, mi-a declarat că se va retrage din po- stul de medic al penetenciarelor, ceea-ce s’a și făcut în urma iospecțiunel. 2 . Consiliul de igienă al acestui județ n’a ț nut în decursul acestui an (până la data inspecțiunei, 11 August) de cat 4 ședințe, tot din causa neîntrunirei membrilor acestui consiliâ, conform cu regulamentul, causă semnalată și cu oca- siunea inspecțiunei din anul trecut. Puținele decisinni ce aă născut din aceste rare ședințe sta ii la ușele autori- tăților administrative, așteptând să le vină rândul de executare. Și de o parte și de alta dar, D-le mi- nistru, cestiumle menite a aduce folose igienei și salubrităței publice nu sunt resolvate, ca și cum ele n’ar avea drep- tul de cetățenie nici pe câmpul ocupa- țiunilor nostre impuse de legi, și nici in sfera interesului nostru național. In privința salariului peisonalulul sa- nitar, constat și tn acest an faptul re- gretabil că funcționarii sanitari nu sunt plătiți cn regularitatea cerută de lege. Din raportul medicului primar resuită că plățile nu se fac de cât cu o întârziere de trei și patru luni, pe când cea m ai mare parte din amploiații județului sunt plă- tiți la curent. Insistând din noii asupra a 'estul grav neajuns, vă rog, D-le ministru, sâ bine- voiți a atrage seriosa atențiune a celor în drept, spre a se conforma prescrip- ției legei. Dacă trebue să fim riguroși în contro- lul îndeplinirel serviciului, apoi nu este mai puțin adevărat că urmăză a fi drepți față cu justele reclamări ce am întâm- pinat în astă privința. 3 Serviciul sanitar al orașului P^tra se îndeplinesce conform cu prescripțiu- nile legale. Cestiunea abatoriului din acest oraș este întregă, așa dupe cum am consta- tat-o în anul trecut; singurul pas ce s'a făcut este adoptarea unui® plan, dupe care are să se construăscă viitorul aba- toriâ, care sper că va satisface condiți- unile cerute de lege și de igienă. In privința latrinelor asemenea nici o măsură igienică nu a venit să schimbe întru nimic starea de lucruri semnalată în anul trecut. Acest oraș a fost ferit tn anul curent de epidemii; pe lângă botele obicinuite s’aii înregistrat însă câte-va cașuri iso- late de morbilli, de scarlatină și de tuse convulsivă. Cântarea gratuită a bolnavilor fără miZldce se face pe o scară destul de în- tinsă. Numărul consultațiunilor gratuite în cursul anului (de la 1 Ianuarie până la data inspecțiunei) este de 315, Ia care se adaogă numărul de 288, cărora li s’aii dat și rețete gratuite. Fondul prevăzut pentru medicamen- tele gratuite ests de 600 lei pe an. Medicamentele se iaâ cn un rabat de 50 la sută. Pentru a dispare ori-ce bă- nuială de neexactitate din partea far- macistului, atât îu ceea-ce privesce can- titățile medicamentelor prescrise de că- tre medic, cât și natura și calitatea lor, și nefiind admisibil în principii nu ra- bat atât de mare, subsemnatul sunt de părere a se recomanda celor interesați, să se conforme decisiunilor luate de gu- vern în acestă privință. Articolele alimentare ce se pun în consumațiune sunt de bună calitate și sunt des controlate de către poliția sa- nitară a oraș ilui. Iu privința scitelor din acest oraș n’am nimic nici de adaos, nici de scă- Zut din cele constatate prin raportul meii din anul trecut. Arestul preventiv l-am găsit în per- fectă stare de curățenie în Interior, pre- cum și împregiurimile sale. Ceea-ce tre- bue însă a se observa cu mai multă re- gularitate și cu mai mare rigdre este desinfectarea latrinelor. Mersul populațiune! orașului Petra este în genere puțin favorabil. Dela 1 August 1885 pânăla 1 August 1886, s’aii născut în acest oraș 500 copii: Români........................232 Israeliți.....................262 Alte naționalități ... 6 In același timp numărul morților a fost de 385 : Români.................... . 212 Israeliți................... 161 Alte naționalități. ... 12 Din aceste cifre resuită că tn timpul sus menționat, populațiunea orașului Petra a crescut, prin diferența în plus a natalităței, cu 115 individe; ceea-ce ne dă în raport cu populațiunea de 14.808 a acestui oraș, slabul spor de 7 la 1.000. Dacă distribuim cifra crescerei popu- lațiunei dnpe naționalitățile ce ah pro- dus-o, vedem că românii aâ contribuit i la acest spor numai cn 20, pe când 1038 MONITORUL OFICIAL 31 Maift 1887 israeliții aâ contribuit cu 101. Cifra natalităței israeliților întrece cu 30 pe a românilor, pe când la mortalitate lu- crul se petrece în sens invers; aci româ- nii covârșesc pe israeliți cu 51. Ținând dar semă de alternativa de preponderență ce se manifestă în cum- păna natalităței în favorea israeliților, iar în cumpăna mortalitățel în comptul românilor, nu putem trage de cât con- clusiunl defavorabile pentru viitor, în privința populațiunel române din acest oraș. £ Căsătoriile efectuate în acest an între populațiunea orașului Pătra aâ fost de 91: Români........................56 Israeliți ...................31 Alte naționalități .... 4 Având în vedere populațiunea de 14.808 a orașului Petra, constat că că- sătoriile în acest oraș nu se efectueză de cât în proporțiune de 6 la 1.000. Vaccinațiunea în orașul Petra s’a practicat la 191 copii, număr ce se vede trecut în registrul ad-hoc în totalitate la colona „cu bun succes*,iar tdte cele- l-alte coldne din acest registru sunt albe. Proporțiunea vaccinaților în raport cu numărul născuților și cu numărul celor remași nevaccinați din alți ani, este prea slabă, ne mai vorbind de re- vacciuaținne, care ar fi trebuit și ea făcută. 4 . La inspecțiunea ce am făcut servi- ciului sanitar în județ m’am încredințat că comunele rurale în privința salubri- tăței și igienei lor presintă aceiași ta- bloâ ca și în anul trecut. Autoritățile comunale nu se intere- seză de ajuns să aplice instrucțiunile trămise de la serviciul sanitar în ceea- ce privesce construirea caselor sătesc!, stârpirea mocirlelor saâ mlsștinelor, îndepărtarea gundelor și a altor necu- rățenii din interiorul satelor. Bdlele ce bântue mai mult populați- unea acestui județ, sunt mai cu sămă: pelagra, sifilisul, intoxicațiunea palus- tră și alcoholismul cronic. In special pelagra este care a luat de câțl-va ani înedee proporțiuni forte mari între po- pulațiuneâ rurală, dupe cum s’a cons- tatat acesta, mai ales cu ocasiunea func- ționărei în acest jadeț a ambulanței rurale din anul curent, ast-fel: cifra de 2.000 de bolnavi presintațl la con- sultațiunile acestei ambulanțe în timp de o lună, a fost mai mult de a patra parte (520) constituită de pelagroși. Dupe arătările D-lui medic-primar, aprdpe a patra parte a populațiunel a- cestui județ ar fi atinsă de pelagră. Relativ la sifilis este de observat că : de și este destul de răspândit între po- pulațiunea rurală a acestui județ, totu- și nu atinge proporțiunile pelagrei. S’aâ luat măsuri ca D-nii medici din servi- ciul județului, de câte ori vor descoperi existența acestor bdle Ia țărani, să ’I trămită imediat In căutarea spitalelor afiătdre în acest județ. Dintre bdlele contagidse sunt mai cu sămă anghina difterică, scarlatina și tușea convulsivă, cari s’aâ manifestat tn cursul anului curent, în câte-va comune din acest județ. In contra acestor bdle s’aâ luat măsuri de combatere la fața locului prin D-nii medici respectivi în unire cu administrațiunea locală, în marginele instrucțiunilor privitdre la aceste bdle și ale mijldcelor de cari s’a dispus. In privința mijldcelor ce se oferă de către județ, e de observat că sunt insu- ficiente în raport cu numărul bdlelor ordinare ce există în județ, și cu bdlele contagidse ce se ivesc adese-ori. Suma prevăzută în budgetul județului pen- tru plata medicamentelor gratuite date populațiunel rurale din județ, se reduce la slaba cifră de 1.300 lei pe an. Pentru a obveni la acestă insuficiență de fonduri budgetare, și mai ales spre a înlesni ajutorarea grabnică a bolnavilor prin comune, s’a luat disposițiunea de a se înfiiința Ia fie-care comună rurală și cu cheltuiala sa, câte o mică farmacie cu câte-va medicamente de o întrebuin- țare ^ilnică. Acăstă măsură însă nu este încă pusă în aplicare. Visitarea comunelor rurale de către medicii de plasă se face dupe un anume itinerariâ, în care filele de visitare sunt fixate o-dată pentru tot-d’a-una și pen- NUMIREA COMUNELOR Vânătorii-Dumbrava-Roșie......... Rosnovu ......................... Zănesci.......................... Podoleni......................... Buhuși........................... Pângărați........................ Bicazu........................... Bnhalnița.......................... Bistriciora........................ Hangu.............................. Dobreni............................ Bodesci-Precistei.................. Crăcadni .......................... Bălțătesci......................... Filiora.............................. Humulesci............................. Suma. . . . Din acest tabloâ se constată că mai pretutindeni, la comunele visitate, na- talitatea întrece cifra mortalitățel. In tru fie-care comună. Acest itinerariâ, aprobat de direcțiunea sanitară, se află tipărit și afișat pe la fie-care primărie rurală; el este pns tn aplicare încă de la 1 Octombre 1885. Constat tnsă cu regret că unul dintre medicii de plasă nu recundsce utilitatea practică a acestei disposițiuni și urmăză cu visitarea comunelor dupe voe, și a- nume D. medic al plășei Susu-Mijlocu, d-rul Stein Leon, cari dupe arătările D-luI medic-primar și al D-lui prefect al județului, arată multă nesupunere, rea voință și negligență în serviciul ce *i este încredințat. Cimitirele la tdte comunele rurale din acest județ sunt înființate conform cu legea înmormântărilor din 1864. Vaccinațiunea și revaccinațiunea în județ se efectueză de către duoi vacci- natori. In anul acesta până la data ins- pecțiunei s’a vaccinat aprdpe în județul întreg un număr de 2.575 de copii de ambele-sexe. Vaccinațiunea în genere a mers în anul acesta mai repede, de dre- ce, conform or linului direcțiune! sani- tare cu No. 1.191, vaccinul necesar a fost cultivat în localitate pe vițele de către D. medic-primar al județului, în unire cu D. veterinar. Acest vaccin pus la timp la disposițiunea vaccinatorilor județului și urbelor a dat cele mai bune resultate. Mersul populațiunel rurale din acest județ este în genere satisfăcător. Resul- tatele ce le-am constatat Ia cele 16 co- mune rurale ce am visitat în acest ju- deț, sunt cele următdre: Populația o MorțI Diferința Căsătorii Vaccinați «S în -1- saâ --- a Zi popula țielor 1.680 40 39 "4" 1 14 22 2.360 113 70 4- 43 23 39 1.940 81 46 4- 35 13 56 1.614 68 99 --- 31 15 67 3.174 129 63 4- 63 17 60 2.047 70 66 -- 4 24 57 2.006 83 46 4- 37 20 nefăoută 1.856 58 27 -- 31 18 43 1.663 49 51 --- 2 17 30 3.490 87 47 4- 40 19 74 2.958 130 67 -- 65 30 103 2.668 104 56 -f- 48 23 121 3.348 137 70 + 67 33 100 1.916 68 54 + 14 22 45 3.371 79 97 --- 18 19 75 2.274 100 57 + 43 20 110 38.345 1.396 953 4- 44 3 327 1.002 total escedentul natalităței este repre- sintat prin cifra de 443; adică: popula- țiunea de 38.345 a celor 16 comune ru- 81 Mai* 1887 ' MONITORUL OFICIAL 1039 rale visitate a crescut de la ultima ins- pecțiune până tn presinte (15 August) cu 11.553 la 1.000. La comunele Podoleni, Bistricidra și Filidra se observă tn cursul acestui an o scădere a populațiunei. Acestă scădere a fost causată lacomuna Podoleniprin bălele scarlatina și tușea convulsivă, la comuna Bistricidra prin angina diphte- rică, bdle cari le-aii bântuit in anul a- cesta, iar la comuna Filidra scăderea populațiunei se explică prin faptul că de acăstă comună țin monastirele Aga- pia și Văratica, a căror populațiune destulde mare (841) covârșesce prin mor- talitatea ei natalitatea populațiunei să- tene din acestă cemună. La acăstă din urmă comună și in anul trecut am ob- servat că populațiunea scade și de aci deduc că causa semnalată este perma- nentă. 5 . Spitalul județian din orașul Piatra se află tot in starea semnalată cu ocasiu- nea inspecțiunci din anul trecut. In ur- ma reparațiunilor ce s’aâ făcut in anul trecut localului acestui spital este fdrte mult ameliorat intru cât privesc con- dițiunile sale igienice. Actualmente a- cest spital este iar in reparațiane, ceea- ce a făcut că cea mai mare parte a pa- turilor să fie suprimată pentru un timp dre-care, nerămânând de cât 9 paturi la disposiția bolnavilor. Nici in anul trecut nici ăst timp nu mi s’a presintat ocasiunea de a constata presința medicului titular al acestui spital la postul săâ. In anul acesta s’a presintat și un medic secundar la acest spital, dar acest post până tn presinte nu este ocupat. Ar fi de dorit ca acest post să se o- cupe cât mai curând pentru ca in lipsa medicului șef seviciul să nu sufere. 6 ) Serviciul medical al orașului T^rgu- Neamțu se află tn genere in starea des- crisă in anul trecut. In timpul inspec- țiunei acest servicii! era văduv de ti- tularul săii provisoriii, D. dr. Negrescu Valerian, care era dus în serviciul am- bulanțelor rurale, fiind înlocuit prin D. dr. Ciolacu, medic primar provisoriâ al spitalului. Registrul consultațiunilor gratuite avea numărul curent 211 care corespun- dea cu 31 Iulie când dr. Negrescu Va- lerian a plecat la ambulanța rurală. Dacă in timp de 17 trinele sunt fdrte degradate și forte infecte, pe de o parte din causa vechime) și consirncțiunei lor primitive, iar pe ie altă parte din causa că nu se între huiuțeză substanțe desinfectante pentru combaterea infacr țiunel. Hrana arestatilor am constatat că era de bună calitate. Localul infir- meriei este bun și bine expus; conține 15 paturi individuale de fer, bine așter- nute și ținute curat, cu 10 bolnavi în genere ușori. Medicamentele se țin în- cuiate într’un dulap în infirmerie. Re- gistrul bolnavilor este ținut fdrte regu- lat. Numărul bolnavilor tratați în anul curent în infirmerie este de 87. Visitarea acestei infiemeril din partea medicului s’a făcut regulat. Localul ocupat de trupa de pază a a- cestul penitenciar este în mare parte degradat, având necesitate de seridse re- parațiunl și în genere de curățenie. La- trinele sunt situate din sasul casarmei, ast-fel că scurgerea materielor când de- bordăzâ, precum și infiltrația lor în sol se face către cazarmă. Curățenia individuală a trupei este de aprdpe observată și hrana dmenilor este de bună calitate. 8 ) Spitalul T.-Neamțu,dependințe de epitropia casei S-tului Spiridon, coprinde 80 paturi, dintre cari 60 gratuite și 20 cu plată. S’a tratat în acest spital în timp de un an (de lâ 17 August 1885 până la 17 August 1886) un număr de 1.594 bolnavi, dintre cari 53 se găsesc în ^iua inspecțiunel în cură. De la 1 Ianuarie a. c. îricdce, bălele cele mal principale aâ fost: pelagra 94, sifilis 104 și febra intermitentă 44. Cifra mortalităței în acest spital în timp de un an a fost de 50, ceea-ce, în raport cu cifra bolnavilor tratați, corespunde cu un procent de 3, 13. Igiena acestui spital a fost înbunătă- țită priă curățirea localului și schimba- rea dușumelelor din spital cari eraâ putrezite și mai ales prin modificările aduse latrinelor; ast-fel latrina din a- ripa de Sad a fost radical transformată printr’un sistem de fosse mobile fdrte practic. Pentru a complecta lucrările privi- tdre la igiena acestui stabiliment, sab- semnatulr ecunoscând cu multă satisfac- țiune tendința lăudabilă a casei S-talul Spiridon în acestă privință, mai atrag atențiunea celor în drept asupra latri- nelor din Nordul spitalului, cari urmeză neapărat a fi și ele modificate prin ace- lași sistem ca cele din Sadul localului, căci ele constitue un focar permanent de iufecțiane în 4isa parte a .ocalalul din causă că materiele fecale aâ ajuns în tuburile acestor latrine mai sas de nivelul solului și chiar întrebuințarea desinfectantelor obicinuite în asemenea cond’țiunl nu pot nentrJisa infirența lor vi.tămăfd.⁻- asaprai^i-nelsoit lului | Diu acestă ca .să cam'-r» de b f are o atmosferă n plăcut., fiind situata în ve- ciuetater latrinei. d; băl urmeză a fișieledin noâ vopsite. Dușumel le din camera mortuară trebue asemenea refă- cute fiind alterate în unele locuri prin putre^imea lemnului. Doresc să atrag atențiunea D-l <2 S o O ă 3 o o t> Brătesci............... 1.162 44 44 00 16 20 lucsesci............... 920 37 23 F 14 18 12 Balosesci.............. 870 45 20 1- 21 5 39 Damienesci............. 1.257 43 11 1- 32 12 18 Chiliele............... 1.266 83 40 k 43 11 44 Giurgeni.............. 798 47 30 - 17 6 49 Eiisabeta.............. 1.004 57 39 k 18 11 27 Tri fesei........... ... 1.829 91 52 - 39 20 45 Bogzesci............... 1.418 73 34 - 39 21 51 Brănișteni.............. 1.248 70 32 H 38 19 8 Dulcesci............... 1.420 57 29 H 28 14 30 Tâmășeni.............. 1.105 68 62 P 6 13 26 Agiudeni.............. 885 49 38 H n 6 35 Rechiteni.............. 492 41 28 F 13 10 4 Halauceeci ............. 2.178 109 108 H 1 34 51 Miclâușani.............. 3.200 157 96 H 61 54 131 Strunga ............... 2.200 82 54 r 28 16 33 Suma..... 23.250 1.153 740 -409 281 643 Din acest tablofi se constată că aprdpe pretutindenea, tn comunele visitate, ci- fra natalităței Întrece pe aceea a mor- talităței. In total, escedentul natalită- ței este represintat prin cifra de 409, adică populațiunea de 23.250 a celor 17 comune rarale visitate a crescut, de la ultima inspecție până tn presinte (20 August(, cu 17.587 la 1.000. Comparativ ca progresai numeric constatat Ia populațiunea comunelor vi- sitate tn județul Neamțu, resultatele ce se observă tn județul Roman stafi tn proporțiune de 3 la 2. 5. Spitalul Precista-Mare din orașul Roman, dependințe de epitropia S-tului Spiridon din Iași, se presinta la inspec- țiunea din anul acesta tn genere In con- dițiuni mult mai satisfăcătore de cât tn anii trecuți. Numărul bolnavilor tratați tn acest spital în curs de nn an este de 796, cari afi dat o mortalitate totală de 36, ceea ce revine, in raport ca morbidita- tea, la an procent de 4 și jumătate. Numărul paturilor ce coprinde acest spital a fost sporit In anul curent Încă cu 10; ast-fel actualmente spitalul are 58 de paturi, dintre cari 8 reservate pentru bolnavii militari. Acestui spital i s’afi făcut, de la in- specțiunea din anul trecut tncoci, repa- raținni și Îmbunătățiri fdrte simțitdre. Bucătăriile, cari erafi tn corpul sta- bilimentului, afi fost mutate tntr’o con- strucțiune specială, ce s’a făcut in anul acesta alături cu corpul principal. Acest spital s’a Înzestrat tn anul a- cesta cu băi, cari sunt pe cale de insta- lațiune in camerele ocupate mai ’naiute de bucătărie ; aceste camere sunt deja pregătite, printr’o reparațiune apro- piată pentrn instalațiunea băilor. Latrinele se văd curat Întreținute și desinfectate prin Întrebuințare de sub- stanțe desinfectante,ele insă lasă de do- rit In ceea ce privesce construcțiunea lor, care este vicifisă. Cu ocasiunea aces- tei inspecțiuni am primit asigurări că aceste latrine vor fi In curând refăcute, introducându-se in locul lor sistemul fosselor mobile deja instalat cu succes In spitalul din Târgul-Neămța. Aspectul interior al localului este forte curat și bine îngrijit. Paturile sunt așternute cu efecte curate și in bună stare. Tratamentul bolnavilor este in conformitate cu cerințele sciinței mo- derne. Alimentațiunea de bană calitate. Medicamentele se iafi de la farmacia Werner ca rabt care a fost redus de la 50 la 30 la sută. Având tn vedere că localul acestui spital este mult mai Încăpător de cât instalațiunea a 50 paturi o cere, am re- comandat administrațiunel spitalului de a se folosi de acest spațifi prea mare, tmpărțindu’l tn duoă părți, tn cari să instaleze pe bolnavi succesiv la interval de câte 2 ani, dupe care să fie supus la o desinfecțiune cât se pdte de radicală. 6. Farmaciile aflătore In acest județ, sunt tn număr de duoă, ambele instalate tn orașul Roman- Una din aceste farma- cii, proprietatea casei Stului Spiridon din îașl, este ținută cu arendă de către 31 Maifi 1887 MONITORUL OFICIAL 1043 farmacistul Werner, iar cea-l-altă este dirigiată de către D. farmacist Keresztes, proprietarul el. Numărul receptelor li- berate tn curs de un an este la farma- cia Werner 6.926, Ia farmacia Keresztes 7.717. Ambele sunt instalate tn aceleași lo- cale ca tn anul trecut și sunt bine În- treținute și aprovisionate cu medica- mente. Revisuirea acestor farmacii se face regulat la fie-eare semestru, dupe cum se vede din protocdlele dresate in acăstă privință. 7. Droguerii asemenea se află duoă tn acest județ și sunt ambele instalate tn orașul Roman. Prin inspecțiunea lor m’am asigurat că sunt ținute tn regulă și conform cu prescripțiunile regula- mentare. 8. Apele minerale. In acest județ se află apele sulfurdse de la Strunga. Raportându-mă la ceea ce am avut onore a constata prin raportul inspec- țiunei mele din anul trecut, voia adăoga numai că, tn timpul stagiunel anului curent a făcut cura balneară la acest stabiliment un număr de 118 bolnavi. încăperile acestui stabiliment sunt suficiente pentru a permite cura tn in- teriorul săfi și in același timp a unui număr de 300 persfine. Cantitatea apei sulfurose de care dis- pune acest stabiliment este mult mai mare de cât acea ce se cere pentru nu- mărul bolnavilor ce visiteză de ordini r aceste băl. In timpul stagiunel anului curent D. dr. Cernea din Iași a fost stabilit la a- ceste băi. Ar fi de dorit ca și Ia aceste băl să se Înființeze un servicifi medical cât se pdte de stabil, sub controlul medicului pri- mar al județului in ceea ce privesce re- sultatele obținute prin tratamentul bal- near, ca ast-fel să se pfită realisa o sta- tistică raționată și verifica eficacitatea acestor ape sulfurase. III. Județul Vasluifi 1. Personalul sanitar al acestui județ se compune din: nn medic primar, D. dr. Munteanu; un medic al orașului Vasluifi, D. dr. Popescu, ambii cu reșe- dința în Vasluifi; 3 medici de plasă cu reședința la comunele de reședință a sub-prefecurelor, dintre aceștia duoi sunt titrați și retribniți conform legei, și anume: a) D. dr. în medicină Teodorescu la plasa Mi^Iocu-Crasna, cu reședința în CodăescI, face servicifi și la spitalul pe- nitenciarului Dobrovățu; b) D. licențiat în medicină Vilara Ion la plasa Funduri-Stemnic, cu reședința în Negresei; c) D. Stefaniu Nicolae, avănd numai duoă examene de doctorat, ocupă pro- visorifi, din causa lipsei de personal me- dical, postul de medic al plășei Racova cu reședința în Pungesci. Acest din urmă medic de plasă este retribuit numai cu 300 lei pe lună, limitându-se competința, din causa lipsei de titlu academic, la vaccinațiune, la executarea măsurilor de poliție sanitară, la inspecțiunile pe- riodice și la darea adjutorului medical gratuit dupe prescripțiunile medicului primar al județului. Moșele asemenea sunt în număr de trei în județ, câte una de fie-care plasă. în- tinderea mare a teritorului acestui ju- deț face ca numărul de 3 medici, dupe numărul la care s’a redus plășile, să fie insuficient și serviciul medical să fie îm- povărat într'un mod simțitor, față cu numărul mare al comunelor, cu popu- lațiunea numerfisă și cu lipsa de căi de comunicație mai în tfite direcțiunile ju- dețului, ceea ce face ca transportarea să fie ffirte anevoifisă în timpul primăve- relor și al tfimnelor. In interesul unui servicifi mai prompt și tot-d’o-dată mai echitabil întru cât privesce distribuirea muncei, ar fi de dorit ca numărul medicilor de plasă să fie înmulțit cel puțin cu unul. Serviciul moșelor dupe cum este or- ganisat astăzi, este ilusorifi. Numărul de trei mfișe ce sunt prevăzute pentru acest județ, sunt salariate cu câte40 lei pe lună, și afi același număr de comune de visitat ca și medicii plășilor respec- tive. Nedispunănd de mirifice de tran- sport, serviciul acestor mdșe este mai mult mărginit la comuna de reședință. Transportarea lor și prin alte comune nu se efectueză de cât când li se înles- nesc transportul și în cașuri de faceri mai laboridse; în tfite cele-l’alte cașuri serviciul le este îndeplinit în parte de către moșele fără sefilă de prin comune, cari daca nu ar fi tolerate, 1< husele ar fi expuse de a rămânea fără n;cl o asis- tență. Este de neapărată necesitate ase mări numărul mdșelor, fixându-se în budge- tul viitor al județului câte duoă mdșe de fie-care plasă. 2. Serviciul medical in jude} se ^exe- cută cu regularitate, medicii de plasă pe lângă visitările lunare ce fac comunelor, conform legei, se transportă prin co- mune de câte ori sunt anunțați din par- tea administrațiunilor, despre existența în comune a vre-unei bdle epidemicesafi a unor accidente grave. Adjutorul medical gratuit s’a dat de la începutul anului până la fiuele lunei Iulie, la 2.137 de bolnavi, și anume: In plasa Funduri-Stemnic, la 481. , , Rachova, 1.351. , „ Mi^locu-Crasnea, 3<>5. Dupe cum m’am încredințat prin in- spectarea serviciului sanitar de județ în 12 comune rurale, visitările o-dată pe lună din partea medicului de plasă și a mdșei, precum și visitarea o-dată pe an din partea D-lui medic de județ, se execută. Medicamentele se distribue gratuit bolnavilor, din farmaciele portative ale D-lor medici de plasă, precum și din far- maciele înființate pe la fie-care comună rurală, încă din anul 1883, și despre cari am vorbit în raportul mefi din anul trecut. Aceste farmacifire comunale, însă, nu afi fost în anul acesta în tfite comunele aprovisionate cu medicamente. Este necesar a se prevedea în budge- tul anului viitor sumele cerute pentru completarea lor, și vă rog, D-le mini- stru, să bine-voiți a pune în vederea D-lui prefect acestă împregiurare, spre a obține de la administrațiunile comu- nelor rurale sumele corespun^ătfire; tn acest cas, suma de 1.500 lei, prevăzută în budget pentru plata medicamentelor gratuite, și care astă-^I este cu totul ne- suficientă, din causă că se plătesc din ea și medicamentele veterinare, și se pro- cură vaccinul necesarifi, nu ar reclama nici un adaos. Vaccinațiunea și revaccinațiunea în județ s’a operat în anul acesta pe o scară destul de întinsă. Cașurile urmate de succes se împart ast-fel: Vaccinați: băieți 1.839 și fete 1.696. Revaccinați: băieți 163 și fete 49. To- tal 3.747. Administrațiunile respective afi dat concursul lor, grație căruia s’a putut vaccina un număr așa de însemnat de copii; lipsa acestui concurs la comunele Hârșova, Rediu, Brodoc și Ipatele, a fă- cut ca în aceste comune să se vacci- neze un număr mic de copil, din causa neaducerel lor la data și locul hotărît pentru acest scop. Vaccinațiunea s’a efectuat de D-nii medici de plasă, ajutați de duoi vacci- natori numiți timporal pentru acest scop. In acest județ se găsesc încă câte-va comune Ia cari cimitirile nu sunt în con- dițiunile legale, ast-fel de comune sunt: Lipova, Parpanița, Valea-Rea, Dănesci, Ivănesci, Poenesci și cătuna Dumbrăveni. Elementele necesare statisticei medi- cale se adună de către medicul pri- mar, și de către medicii de plăși, cu oca- siunea inspecțiunilor ce fac comunelor; acest mod de lucrare, însă, este ffirte di- ficil, și presintă puțină garanție de exac- titate, fiind-că lipsesc registrele de con- sultațiuni speciale pentru fie-care co- mună, și cari urmăză a se înființa ne- apărat în basa prescripținnei legei și a regulamentului, ast-fel precum le-am găsit deja în comunele județului Neamțu, 1044 MONITORUL OFICIAL Asemenea ar fi de dorit, ca visita- rea comunelor rurale de către medici să se facă la date mai d’inainte anunțate tu comună printr’un anume itinerariâ, ceea-ce actualmente nu există. NUMIREA COMUNELOR d Valea-Rea............................... Feresci................................. Mnnteni-de-Sus.......................... Tanacul ................................ Rediu . . . •........................... Laza.................................... Hărșova . . •........................... Poenesci................................ Brrzesci................................ Buhăiesci............................... Brodocu....................■............ Muuteni-de-Jos.......................... ' Suma . . . . 1.276 56 1.568 42 1.510 57 1.400 68 1.320 56 2.910 127 1.093 02 1.268 52 1.845 95 2.326 97 2.021 99 1.830 93 2(1.367 b94 Morți Diferența Căsătorii Vaccinați 22 4- 34 12 34 42 --- 4 34 31 P 26 12 42 42 L- 26 27 125 18 |- 38 18 12 56 H 71 24 109 8 H 44 23 51 32 H 20 9 59 51 - 44 22 96 75 P 22 34 71 62 H 37 24 26 42 H 51 43 42 481 + 413 25 7ul Din acest tabloâ să vede că în tote co- munele visitate există un progres în mersul numeric al populațiunei. Populațiunea de 20.367 a acestor 12 comune, s’a sporit în timp de un un (de la inspecțiunea anului trecut până în present) cu 413 nasceri mai mult decât morți, ceea-ce revine la proporțiunea de 20 la 1.000. 3. Consiliul de igienă al acestui ju- deț, în decursul anului curent (de la 1 Ianuarie până la 26 August), n’a ținut de cât 5 ședințe, dintre cari una extra- ordinară. Causa acestor rari ședințe a fost nelntrunirea membrilor în număr legal spre a putea lucra, de și convo- carea lor s’a făcut regulat pentru fie- care ședință. In puținele ședințe ce aii avut loc, s’aâ tratat următorele cestiunl: a) In ședința de la 14 Ianuarie, s’a nnmit din sânul consiliului oeomisiuue, care să elaboreze un proiect de regula- ment asupra prostituției din orașul Va- sluiâ. Pentrn executarea ordinului sub No. 11.709 din 1885, al D-lui mini- stru de interne, s’a decis a se cere de la onor, direcțiune sanitară lista medi- camentelor străine permise a se vinde. S’a dispensat D-lui farmacist Ortin- sky, de a lua parte în comisiunile nu- mite de consiliâ, întru cât numai face pai te anul acesta din consiliâ. S’a decis a se Interveni la primăria locală, spre a nu mai tolera grămădi- rea gunoiului în ograda casărmei pom- pierilor. S’a numit o comisiune pentru forma- Mersul populațiunei rurale din jude- țul Vasluiâ, este in genere satisfăcător. La cele 12 comune rurale pe cari le-am visitat în acest județ, am obținut urmă- torele resultate: marea unui plan și devis, pentru con- struirea unui abatoriâ înorașul Vasluiâ. Z> ) In ședința de la 20 Martie, s’a de- cis, dupe propunerea D-lui medic pri- mar, de a se interveni ca să se dărîme ruine caselor incendiate din acest oraș, amenințând vieța trecătorilor. S’a decis, în urma raportului D-lui medic al orașului, de a se interveni la ministerul cultelor, pentru închiderea scolelor israelite, din causa stărei deplo- rabile și neigienice a localelor lor. S’a acordat un termen pentru face- rea de reparațiuni necesarii la băile israeliților diu Vasluiâ și din Negresei, dupe care, îu cas contrariâ, să se închidă aceste stabilimente. S’a decis a se executa fără întârziere, de către sub-prefectura locală, strămu- tarea iarmarocului afară din interiorul comunei Negresei, conform unei decisi- uni anteridre a consiliului. c) In ședința ordinară de la 8 Maiâ, s’a discutat și adoptat proiectul de regula- ment asupra prostituției din Vasluiâ. Acest regulament, admis de onor, con- siliâ sanitar superior și aprobat de D. ministru de interne, a fost trimis primă- măriei locale pentru punerea în aplicare. S’a decis a se cere de la minister lă- muriri asupra categoriei de industrii in- salubre, în cari urmâză a se clasa ocolele de porci pentru comerciâ și pentru în- grășat. Avisul D- lui ministru, împreună cu decisiunea consiliului, s’a comunicat primăriei de Vasluiâ și D-lor sub-pre- fecți. d) In ședința de la 3 Iulie, s’a decis mutarea iarmarocului din interiorul co- ________________________81 Maiâ 1887 munel Pungesci, ceea-ce nu s’a execu- tat încă. S’a discutat cestiunea alimentărei ora- șului Vasluiâ cu apă, de dre-ce apa ce alimenteză actualmente acest oraș este insuficientă și calitatea el nu corespunde cu cerințele igienice. Resultatul disențiunei asupra acestei cestiunl a fost că primăria locală să ia, întru cât va fi posibil, măsuri de îndrep- tare. e) In ședința extraordinară de la 4 August, s’a deliberat asupra unei cereri de a se înmormânta cadavrul unei co- pile a D-lui A Hina, în cimitirul fami- liei Schubin, de la biserica S-tul loan, și s’a admis. 4. Serviciul sanitar al orașului Va- sluiu se execută cu regularitate. Personalul sanitar al acestui oraș se compune dintr’un medic și o moșe. In ceea-ce privesce igiena și salubri- tatea orașului Vasluiâ, a locuințelor și a scolelor sale, precum și a arestului preventiv din localitate, mă refer la cele expuse prin raportul med din anul tre- cut, de dre-ce în acestă privință nu s’a făcut nici o modificare stărei descrise în anul trecut. In interiorul orașului există un vechiâ cimitir israelit, părăsit de mai multe Zecimi de ani. Da și acest cimitir a îm- plinit de mai mult timp termenul pre- văZut de lege, pentru a ss putea desfi- ința, totuși nu s’a luat încă nici o mă- sură tn acestă privință. Starea sanitară a populațiunei ora- șului, a fost în anul acesta satisfăcătdre, nici o bdlâ epidemică nu a bântuit între locuit jri. Morbiditatea observată în oraș a fost în totalitate constituită de bdle ordi- nare. Căutarea gratuită a bolnavilor săraci se face de către D. medic al orașului. în duoă moduri, la domiciliul bolnavilorși prin consultațiuni date la domiciliul D-lui medic de oraș. De la 1 Ianuarie până în present s’aâ dat 550 de ajutdre gratuite, dintre cari 200 la domiciliul bolnavilor. MiZIdcele de căutare gratuite sunt cu totul restrânse. Budgetul acestei comune nu prevede pentru acest scop de cât 200 lei pe an, sumă cu totul ilusorie în ra- poit cu exigențele unul așa de mare con- tingent Ie bolnavi, și în fațasărăciei fdrte respândite în acest oraș. Este neapărat a se înscrie în budge- tul orașului Vasluiâ suma cel puțin de 500 lei, pentru acest scop. Serviciul moșitului se face regulat un număr de 52 faceri aâ fost asistate în anul acesta de moșa comunală. Vaccinațiunea și revaccinațiunea în perioda.de primă-vără a acestui an s’a operat cu succes la 288 de copii. k Maiâ 1887 MONITORUL OFICIAL 1045 Vaccinați: băieți 13 J și fete 123. Revaccinați: băieți 30 și fete 2. Total 288. Verificarea deceselor se execută con- form legei. Prostituatele recunoscute sunt tn a- cest oraș tn număr de 5. Sănătatea lor este de aprdpe supra-veghiată, visitân- du-se regulat de 2 ori pe săptămână de către D. medic al orașului la domiciliul lor; acele ce se constată bolnave se trimit imediat tn căutarea spitalului Drăghici. Mersul populațiunei acestui oraș este tn genere favorabil. In decursnlunui an (de la inspecțiunea anului trecut până in present) populațiunea acestui oraș a crescut cu 79 născuți mai mult de cât morți. In raport cu populațiunea totală de 10.134 a orașului, acest spor represintă un coeficient abia de 7 și jumătate la 1,000. Dupe naționalitățile ce compun po- pulațiunea orașului, acest spor se sub- divite In modul următor : Români. . Israiliți. . Alte națio nalitați. 5 088 145 3.879 144 1.467 16 133 80 13 14 11 _2 27 Soma.. 10.134 305 226 4-79 Din acest abloâ se vede că cifra na- talităței Ia israeliți este egală cu aceea a românilor, de și există disproporțiune între numărul populațiunel acestor 2 na- ționalități, cea israelită fiind cu 1.200 mai mică de cât cea română. Mortalitatea la israileți (80) este mult mai mica de cât la români (133). Scăpând cifra morților din aceea a născnților vom avea pentru israiliți un spor de 64 la populațiune de 3.879, iar pentru români sporul va fi abia de 12 la o populațiune mai mare de 5 088. Deci iersileții se sporesc în acest oraș cu 16 și jumetate la 1.000 pe an, pe când românii abia cu 2 și l/₃ la 1.000, adică aprdpe de 8 ori mai puțin. 5) Farmaciile în acest județ sunt în număr de 2. Una „la Anghel⁸ proprie- tate a D-lui Ortynsky și cea-l'altă „la Providența' proprietate a D-lui Hos- cislawfky; ambele sunt instalate în o- rașul Vaslui și sunt dirigiate de pro- prietarii lor. Revizuirea acestor farmacii se face regulat în fie-care semestru de către consiliul de igienă. In ceea ce privesce instalațiunea ace- stor farmacii, starea de aprovisionare, de întreținere și de preparare a medica- mentelor nu Iasă nimic de dorit. Farmacia „la Angel⁸ furnisdzâ medi- camentele spitalului Drăghici. Dupe registrul seâ de ordonanță a- cestâ farmacie liberăză pe an 9.224 re- cepte. Farmacia „la Provedința⁸ furniseză medicamente județului și orașului Va- slui precum și penitenciarului Dobroveț. Numărul ordonanțelor liberate de a- căstă farmacie într’un an este de 3.401. 6) Spitalul Drăghici din Vaslui ocupă același local. Referindu-mă la cele Zise în rapor- tul meâ din anul trecut, am constatat o îmbunătățire a stărei sale igienice în cele următdre: a) Aprovisionare în efecte spitalicesci cari aâ fost aprdpe în totalitate diu noâ înființate; 6) Reparațiuni generale a localului. c) Modificarea radicală a latrinelor, introducându- se sistemul Walter-Closset și săpându-se un reservoriâ pentru ma- teriele f-cale și apele menagere la o mare distanță de spital cu a cărui la- trine este pus în comunicațiune prin- tr’nn canal de lemn gudronat. In vederea marei încăperi ce presinta spitalul Drăghici față cu micul săfi nu- măr de paturi (25) și în vederea lipsei de ori-ce alt spital in tot coprinsul ju- dețului Vaslui, nn pot insista de ajuns asupra propunerel ce am făcut prin ra- portul anului trecut: de a se subvențio- na acest spital spre a putea intreține un număr de 50 paturi în permanență. 7. Apele minerale din acest județ sunt cele menționate prin raportul meâ din anul trecut și se găsesc în aceeași stare. Afară de acesta se află la comuna Munteni-de - Jos, în marpinea șoselei Ducolina-Vaslui, o cișmea dând o fdrte mare cantitate de apă ferugindsâ și care servă trecătorilor de băut precum și pentru adăparea animalelor. Analisa a- cestei ape n’a fost făcută până acum. Județul Fălcid 1. Personalul sanitar al ac* stai județ se compune din 1 medic-primar ai ju- dețului dr. Mihail, 1 medic de plas doc- torand Vladu și 2 vaccinatori. Afară de acest personal se mal află 1 medic al comunei Huși, dr. Almogiu, 1 vaccinator al comunei Huși, 2 moșe, 1 medic al spitalului județo-comunal din Huși și 2 sub-chirurgi ai spitalului. De aci se vede că numai una din cele 3 plășl, la cari s’a redus împărțirea a- cestui județ, ’și are medicul săâ, care are reședința In interiorul plășei, pe când cele-l’alte posturi de medici de plășl sunt vacante. Unicul medicda'plasă din acest județ, D. Vladu, neavând încă studiele termi- nate, ar fi de dorit ca să i se înlesnăscă posibilitatea de a ’și trece examenele de doctor, acordându-i-se din când în când câte un mic congediâ spre a se presinta la facultatea din Bucuresci pentru exa- mene ; cu atât mai vîrtos că acest medic prin activitatea și consciința cu care se achită de datoria sa, este un factor forte util în serviciul județului și 'șl-a câsci- gat lauda șefilor săi direcți. La 31 August solda personalului sa- nitar al acestui j ideț este neplătită în- cepând cu luna Martie; pe când, dupe asigurările ce mi s’aâ dat, cei-l’alți funcționari ai județului sunt plătiți la curent. Din causa acestei neplăți regulate, personalul sanitar al județului și al spi- talului (afară de medicul spitalului) a fost nevoit a scompta mandatele pe lu- nile întârziate „la societatea economică din Hoșl⁸ unde se găsesc încă neachi- tate mandate de ale acestui personal pentru suma de lei 4.907, bani 75. Constatând și de astă dată acestă ne- regularitate absolut contrarie prescrip- țiunei legei, mă refer la cele ce am Zis în acesta privință asupra inspecțiunei din jadețul Neamțu. 2} Cancelaria D-lui medic primar al j idețului este ținută cu regularitate exemplara. Este necesar ca medicul să ’și aibă în localul prefecturei o cameră anume de- stinată pentru cancelaria serviciului seâ, căci actualmente acestă cancelarie este la un loc cu copistul prefecturei. Medicul primar de j ideț având a face, în timpul aflăreisale la cancelarie, exa- menul medical necesitat de consultațiu- nile ce i se presinta prcum și diferite constatări ce i se cer, are mai mult de cât ori-cine necesitate de o cameră se- parată; apoi chiar posițiunea sciințifică și socială a medicului precum și rangul funcțiune! sale sunt de natură a asigura acestuia, în localuladministrațiune! ju- dețului, o posițiune în raport cu func- țiunea importantă ce ocupă în serviciul județului. Am constatat acest inconvenient d< ja tn anul trecut, atât la acest j ideț cât și la altele, și l'am semnalat în raportul meâ, cu tote astea și In anul acesta am întâmpinat același neajuns, care isbesce tn demnitatea personală a medicului și aduce un prejudiciâ simțibil autorităței funcțiune! sale. Rtceptele gratuite liberate bolnavi- lor aâ fost, din causa formulariului lor, punctul de plecare al unui desacord în- tre comitetul permanent și medicul pri- mar al județului, cărui cu adresa No. 3.013 ’i s’aâ înapoiat receptele sub cu- vânt că nu sunt complecte. Subsemna- 1046 MONITORUL OFICIAL 81 Maifi 188? tal examinând acest formular am găsit că este f6rte bun și destul de detaliat pentru a permite nn control cât de mi- nuțios, receptele fiind liberate dintr’un registru cu matcă, tn care sânt tnregi- state amănuntele cerute de regulament In privința stărel civile, a profesiune! și a bălei fie-căruia. Subsemnatul am făcut observațiunile mele celor tn drept tn privința acesta, negâsind nici un motiv legal care ar fi explicat Înapoierea acestor ordonanțe. 3) Serviciul medical in jude} lasă de dorit din causa lipsei medicilor de plâși. Cu tătă buna-voința și activitatea D-lni medic primar al județului, lipsa a 2 medici de plasă nu se pdte compensa. Prin visitarea a 16 comune din acest județ am constatat că inspecțiunile lu- nare impuse medicului de plasă nu s’afi efectuat de cât in plasa Podoleni, sin- gura care are medic; iar in cele-l’alte plâși, cari n’afi medicul lor, inspecțiu- nile comnnelor sunt reduse la acelea pe cari le-a putut face medicul primar al județului și cari sunt in număr de 2 safi 8, de la Începutul anului încdce. Bălele epidemice cari s’afi ivit tn de- cursul anului curent in acest județ afi fost: a) Febra typhoidă in orașul Huși cu 24 de cașuri dintre cari unul s’a termi- nat prin morte; b) Scarlatina tn comuna Albesci cu 65 de cașuri, dintre cari 26 letale; c) Angina dyphtherică tn comuna I- dricifi cu 56 de cașuri, dintre cari 37 cu terminațiune letală; d) Dysenteria in comuna Stoisesci cu 83 de cașuri, dintre cari 9 mortale. Distribuțiunea de medicamente gratu- ite bolnavilor din județ se face din farma- ciele portative ale D-lui medic primar și medic de plasă, precum și prin liberare de ordonanțe gratuite. Fondul budgetar prevăzut pentru plata medicamentelor gratuite este fdrte restrâns (i.200 lei), cu atât mai mult că in acest județ nu s’afi Înființat Încă tar- macidrele comunale.de și comitetul per- manent a luat măsuri de a se Înscrie tn budgetul fie-cărei comune câte o mică sumă pentru Înființarea lor. Vaccinațiunea și revaccinațiunea s’a practicat in anul acesta cu bun succes tu județ Ia un număr total de 1,403 copii și anume; Vaccinați 696 baeți și 672 fete, re- vaccinați 35 băeți, total 1.403. La multe comune însă nu s’a tnceput încă vaccinațiunea, de <5re-ce acest ju- deț a rămas cu un singur vaccinator. Limfa vacciuală ce s’a Întrebuințat a a fost la Început de proveniența animală și tn urmă umanisată, luându-se de la braț la braț. Acăstă limfă s’a procurat din străinătate, de dre ce in acest județ nu s’afi luat măsuri de a se cultiva limfa vaccinată In localitate, ceea-ce este de dorit a se face. Mersul numeric al populațiune! ru- Numirea comunelor Poporațiunea Nasceri rale din acest județ este tn genere satis- făcător; la cele 16 comune rurale, pe cari le-am visitat in acest județ, am constatat pretntindenea o sporire a po- pulațiunei. Morțl Diferința Căsătorii ■ Vaccinați Tânjii . . . 704 30 20 -10 8 13 Oltenesci . . 744 32 19 r13 7 16 Curteni . . 901 44 23 -21 11 34 Bnhotinul . --- 59 33 -26 12 >cB Bazga . . . 998 45 28 -17 18 4* (5 Răducăneni . 1.593 88 31 -57 17 Q Moșna . . . 1.253 67 44 423 23 >ca Cosmesci . . --- 57 33 424 3 Podoleni . . --- 36 20 416 1 ÎZÎ Ghermănesci 1.866 64 32 - 432 2 44 Pahnesci . . 1.060 43 39 4 4 10 38 Duda . . . 1.011 46 15 4 31 8 36 Ivănesci . . 613 12 10 1- 2 21 Vitrișoia . . 551 51 16 485 0 34 Bozia . . • 737 29 16 -13 6 19 Fălcifi . . . 2.036 89 51 438 15 37 --- 792 430 4-862 --- --- Din acest tabel resultă că natalitatea tn comunele visitate de sub-semnatul a fost iu timp de un an (de la inspec- țiunea anului trecut până tn present), cu 362 mai mare de cât mortalitatea. 4. Consiliul de igienă al acestui ju- deț nu a ținut, de la inspecțiunea anu- lui trecut până in present, de cât 7 șe- dințe, tn cari s’a tratat Gestiunile ur- mâtdre: A) Iu ședința de la 15 Ianuarie: a) Starea povernei Înființată la Bros- ceni in Huși contra regulamentului, și s'a hotărât a se mijloci strămutarea ei in josul orașului; b) Circulara ministerială relativă la taxa pentru examenul dentiștilor; c) Circulara ministerială relativ la primirea sanitarilor la examenul de sub- chirurgi; d) Petițiunea D-lui Kleber, farmacist in Folcifi, prin care face cunoscut că trec-- dirigeuța farmaciei sa e către D. Roemer; e) Se al-ge o comistune pentru a in- specta stabilimentele industriale afiă- tore in oraș. B) Ședința de la 17 Februarie: a) Se face cunoscut comit-tulni că a- batoriul Încuviințat de a se construi la Felcifi nu s’a Înființat tncă de către su- plicant ; de asemenea s'a comunicat că j ministerul cere admin strației să exe- ■ cute decisiunea comitetului relativă la Velnița de spirt din Huși; b) Adresa ministerială cu No. 324 prin care se aprobă propunerea D-lul medic primar de a regala posițiunea le- gală a persanelor ce îndeplinesc servi- ciul de subchirurgl; c) Se propune tn scopul unul mal re- galat exercițifi al micei chirurgii de către D-nii subchirurgl să se Intoc- mescă an regulament de servicifi. C) Ședința de la 8 Martie : a) S’a decis (jiua de 14 Martie pentru examinarea D-lul P. Machedon, cave do- resce a fi subchirurg; b) Se decide Închiderea velnițel D-lul Griimberg de la Vutcani, care funcțio- nezi contra regulamentului; c) Se dă citire raportului serviciului sanitar al județului pe anul 1885 și se ia act. D) Ședința de la 28 Aprilie: a) Se anunță ivirea febrei tifoide tn Huși, cerânda-se de a se decide asupra modulai de a veni tn ajutorul bolnavi- lor săraci și de a dispersa pe cei aglo- merați. In acostă privință s’a luat hotărârea de a se interveni către administrația co- munală pentru curățirea orașului și pentru Înființarea provisorie Încă a 10 paturi la spitalul județo-comunal din Huși. b) S a ocupat cu prelungirea pe 4 luni acordată de către direcțiunea sa- nitara prin ordinnl cu No. 2.834, func- ționărei fabricel de spirt de la Brosceni (Hași), a D-lul Gertler și s’a numit o comisiune care să pâșăscă imediat la fața locului spre a vedea dacă Intr’ade- văr D. Gertler are adunat acolo mate- 31 Maiii 1887 MONITORUL OFICIAL 1047 rial și daca velnița ar putea funcționa Încă 4 luni fără de a amenința sănăta- tea publicului. E) Ședința de la 10 Iulie: a) Se citesce ordinul ministerului cu No. 7.394, relativ la Întocmirea unul regulament pentrn construirea caselor sătesci, și se numesce o comistune care să întocmescă asemenea regulament; b) Consiliul se ocupă de petițiunea proprietarului velniței de la VutcanI, prin care se cere numirea unei anchete la fața locului, și consiliul decide de a respunde petiționarului că decisiunea luată de consiliâ In cestiunea acelei velnițe este irevocabilă; c) Asupra raportului sub-prefectului de Mijloc cu No. 2.817, relativ la vel- nița din Grumezâia, consiliul decide de a se usa de art. 10 și 56 din regulamen- tul industriilor insalubre. F) Ședința de la 1 August: a) Consiliul se ocupă de împregiura- rea că veterinarul județului și inginerul fiind absenți din Huși, unul la epizootia din Vetrișăia, iar cel-l’alt tn congediâ, comisiunea Însărcinată cu elaborarea regulamentului relativ Ia construirea caselor sătesc! nn a putut încă lucra. Consiliul, pe motivul că ambii acești membri sunt indispensabili în corni- sinne, decide a se ascepta. G) Ședința de la 22 August: a) La comuna Idriciu ivindu-se an- gina diphtherică, consiliul decide in- stalarea In acea comună a sub-chirur- gului P. Gheorghiu pentru executarea măsurilor de poliție sanitară și aplica- rea medicamentelor; b) Se dă citire unei ordonanțe com- plimentare articolelor 30 și 33 din re- gulamentul snb-< hirurgilor, în ceea-ce privesce tarifa pentru lucrări de mică chirurgie, și se aprobă; c) Se ia în desbatere cestiunea deșer- tare! latrinelor diu orașul Huși și în special partea locului unde se depun materiile în cas de deșertare și se ia act de respnnsul D-lui primar,care asigură că acele materii nu se depun tn rîpa ia- zului ci tn rlpa cărămidărielor; d) Se aprobă cererea D-lui Moise Cohana de a Înființa o povarnă In josul orașului Huși și se însârcinăză o comi- siune de a constata la fața locului daca este posibilă Înființarea ei față cu regu- lameutul industrielor insalubre; e) S’a tratat cestiunea lipsei In ora- șul Huși a unui stabiliment de băi și, In vederea existenței In grădina spitalului a unei construcțiuni anume pentru acest scop, dar care este Încă nemontantă cu aparatele necesare pentru funcționare, s’a numit o comisiune care să studieze la fața locului cestiunea de a se com- plecta cu cele necesare acestă construc- ție și de a se pune In stare de a funcționa. 5 Serviciul medical al orașului lasă de dorit in privința regularitățeisale. Medicul orașului Huși nu are o can- celarie a serviciului săfi tn localul pri- măriei. Registrul consultațiunilor a fost În- ființat abia la Iulie și nu este imprimat, nici făcut dupe formular. Registrul de acte medico-legale și re- gistrul de vaccinațiune nu există. De altmintrelea, medicul orașului 'și Indeplinesce serviciul săâ. De la Înce- putul anului incdce s’a dat populațiu- nei bolnave a orașului un număr de 477 consultațiuni gratuite. Numărul ordo- nanțelor gratuite Insă, fie plătite din casa comunei, fie din a comunităței is- raelite, nu s’a urcat In acest timp de cât la 48. Vaccinațiunea și revaccinațiunea s’afi efectuat in anul curent la un număr de 370 de copii de ambe sexe cu bun succes. Articolele alimentare ce se dafi In consumațiune sunt abundente, In genere eftine și de bună calitate. Poliția sani- tară a orașului ’și exercită regulat con- trolul ei asupra acestor articole. In privința salubrităței orașului mă refer la cele ce am arătat in raportul mefi din anul trecut asupra acestei ces- tiuni, de 6re-ce de atunci incdce nu s’a adus nici o ameliorațiune. Cimitirul și abatoriul sunt tot cele semnalate tn anul trecut. In privința scdlelor, singura amelio- rațiune higienică ce s’a făcut este că s’a curățit ograda de la scdla de fete No. 1. Arestul preventiv se găsesce actual- mente tot in starea nehigienică descrisă in anul trecut; cu deosebire numai că la acea stare se adauge acum și aglo- merațiunea (59) peste măsură. Acest oraș suferă de insuficiența apei de băut, dupe cum am arătat și in anul trecut. Prostituatele se visităză regulat tn fie-care săptămână in localul spitalului județo-comunal din Huși și cele ce se găsesc bolnave se pun imediat in spital. Din adresa primăriei Hușilor cn No. 4.208 se constată că: primăria revenind asupra cestiune! povernei lui Gertler Închisă de minister prin ordinul cu No. 6.774 din 18 Maifi, a constituit în mod ilegal un consiliâ special de higienă al orașului, care, pronunțându-se în favd- rea numitei poverne, primăria a autori- sat acăsta făcând cunoscut prefecturei faptul îndeplinit. Relevez cu tot dinadinsul acest pro- cedefi stranifi al onorabilei primării locale care, pe de o parte s’a crezut în drept a ’și însuși nisce atriboțiuni pe cari legea (art. 47, alineatul 1) nu le acordă de cât celor 10 orașe prin- cipale din țără, iar pe de altă parte a anulat o decisiune a consiliului de igienă și salubritate publică din acel județ, ce dobândise confirmarea guvernului. Mersul populațiunei orașului este sa- tisfăcător. De la 31 August 1885 până la aceiași dată din anul curent, s’afi în- registrat tn oficiul stărei civile 536 de nasceri, pe când în același timp numă- rul morților a fost numai de 392, de unde resultă un spor de 144 de nasceri. Comparativ cu numărul populațiunei orașului, acest beneficii! revine în pro- porțiune de abia 12 la 1.000. împărțind beneficiul între naționali- tățile ce constituesc populațiunea, ora- șului, vedem că românilor, de și aceștia afi în partea lor o mare natalitate (374), nu le revine de cât mica parte de 57, pe când israeliților cari n’afi de cât 162 ca cifră a natalitățeI, le revine un be- neficii! de 87. Acăstă disproportiune tn spor resultă din diferența prea mare ce există tn ci- frele mortalitâțel, care la români este de 317, pe când la israeliți nu este in același timp de cât de 75. 6. Spitalul județo comunal din orașul Huși. în privințacondițiunilorneigienice tn c ire se găsesce localul acestui spital, mă refer Intru tdte la cele ce am avut ouăre a arăta prin raportul mefi din anul trecut, de 6re-ce nici o modificațiune In bine nu s'a făcut la acest local; din con- tră, in anul curent tavanurile camere- lor sunt pătate din causa ploilor ce curg, învelitorea fiind stricată. Asemenea tn privința relei stări a efectelor spitalicesc! și a mobilierului spitalului nu am nimic de adăogat. Numărul bolnavilor tratați tn acest spital, de la 31 August 1885 până la aceiași dată tn anul curent, este de 637, dintre cari 33 afi sucombat; prin urmare, mortalitatea tn acest spital a fost sim- țităre (5.02°/₀). Cancelaria medicului este tn neregulă, am constatat lipsa de registre de con- sultațiunl, de zestrea spitalului tn ceea- ce privesce instrumentele, obiectele și aparatele chirurgicale, de autopsii, de lucrări și lipsa unui dosar de statistică. Instrumentele chirurgicale sunt bine Întreținute. Prescrierea medicamentelor pentru spital se face adese ori în contra rega- lelor prevăzute de instrucțiunile mini- steriale In acăstă privință, prescriinda- se medicamente neprevăzute de farmaco- pea română și siropuri, de unde resultă daună pentru farmacistul ce fumisăză aceste medicamente, a căror plată i se refusă de către comitetul permanent. D. medic primar al acestui spital, dupe declararea D-lui medic primar al jude- țului, nu se conformeză art. 39 din re- gulamentul spitalelor județiane, care prevede trămiterea unui raport sciinți- fic și statistic la finitul anului, consiliu- ib4â Monitorul oficial .- l.-r'r —: ■~>T?iTY«-Ai'r-. tui --- ■ - - - ■ - - - -. Ini sanitar superior, prin intermedierea consiliului local de igiena. 7. Farmaciile din județul Fălcifi, sunt In număr de trei, dintre cari duoă in ora- șul Huși și cea-l-altă In Fălcifi. Dupe cum am arătat și in anul trecut, far- maciile din Huși sunt bine instalate, bine aprovisionate și bine întreținute sub tote raporturile, mai ales aceea a D-lui Ben- dorf; iar farmacia din Fălcifi a D-lui Kleber lasă mult de dorit în privința a- provisionărei sale. Este absolută necesitate ca județul să vină in adjutorul acestei farmacii prin o subvențiune Înscrisă tn budgetul săfi, căci, precum am avut onore a vă arăta in raportul mefi din anul trecut, existența ei este imposibilă, dacă județul nu va avisa la mirifice, cari se compenseze pier- derile ce acestă farmacie a suferit incă In timpul retrocesiunei Basarabiei. Actualmente acestă farmacie este di- rie iată provisorifi de către D. farmacist Wotsch, care mi-a declarat că a solici- tat de la Corpurile legiuitdre dreptul de cetățenie. 8. Ape minerale recunoscute nu există într’acest județ., cu tote acestea, cu oca- siunea acestei inspecțiuni, subsemnatul am remarcat existența unor producte ₜ de asemenea natură, ast-fel trecănd prin ■ valea Sărata în călătoria mea spre Făl- I cifi, am fost frapat de vederea unui praf cenușia, ce se găsea în șanțurile de cu- rând săpate ale șoselei, pe o întindere ffirte mare. Culegând asemenea producte, precum ' și luând o mică cantitate din pământul ce producea prin evaporațiunea apei ce conținea acest praf, și supunfindu-’l în la- boratoriul de chimie de la spitalul mi- litar central, la analisă prin D. chimist Urbeanu, am obținut resultatele urmă- tdre : Composiția calitativă și cantitativă a pământului: I Săruri solubile în apă. . . 9.26 °lo j Săruri solubile/carbonat de calce 3.18% în acid clorhy.iricA Oxid de fer.. . 0.79 % ! Argilă și silice................ 78.06 % Substanțe organice .... 1.86 % Apă igiascopică ..... 6.42 °/₀ Total .... 98.498 % Fosfatele, azotatele, silicatele, săru- rile de amoniti, sunt în mică cantitate. Natura sărurilor de mai sus ne arată că ele nu pot proveni dintr’un proces bio- logic, ci dintr’un proces chimic, analog acelui ce presidâ la formarea apelor mi- nerale. Pământul din valea Sărată este bo- gat în săruri solubile, conținând aprdpe 10 %, a căror composițiune calitativă și cantitativă este din cele mai favorabile, pentru ca să fie întrebuințate ca purga- tiv, având cam aceiași composițiune ca și sarea de Karlsbad. PROPUNERI 1. Județul Neamțu 1. A se recomanda D -lui președinte al consiliului de igienă ținerea regulată a ședințelor, conform prescripțiunei legei (art. 49). 2. A se pune mai multă regularitate îu plata mandatului personalului sani- tar, fiind și în anul acesta mandate în su- ferință de mai multe luni. 3. A s» activa construirea abatoriului orașului Petra. 4. A se recomanda autorităților re- spective, aplicarea fără întârziere a dis- posițiunei sancționată de guvern, de a se înființa și aprovisiona cutiile de far- macii rurale cu medicamentele prescrise. 5. A se recoman Ia medicului orașu ui târgu Neamțu, vaccinațiunea copiilor care în anul acesta nu s'a efectuat. 6. A se transfera reședința medicului plășei Sus-M.ZIocu, la monastirea Neam- țului, creându-se ast-fel o circumscrip- țiune sanitară separată îutr'adevăr de circumscripțiunea administrativă, însă asigurând și infirmeriei din monastirea Neamțului și populațiunel suferinde din acestă plasă, un adjutor medical mai real și mai continuii. 2. Județul Roman 7. A se atrage atențiunea D-lui pre- ședinte al consiliului de igienă și salu- britate pnblică, asupra neîndeplinirei art. 47 al legei sanitare în privința re- gulatei întruniri a ședințelor. 8. Să se aloce în budgetul comunei . . . . . , suma de 1.500 lei, pentru con- sultațiunile gratuite, suma actuală fiind insuficientă. 9. Să se înființeze fără întârZiere re- gistrele de consultațiuni medicale pe la comunele rurale. 10. A se înființa depositelede medica- mente pentru fie-care comună rurală, prescrise prin ordinele date de guvern. 11. A se adăoga un vaccinator al ju- dețului pe lângă cei existențî, și a se afecta suma de 200 lei pentru cultivarea vaccinului animal în loc de a se între- buința pentru cumpărarea Iui din străi- nătate. 12. Este abiolut necesar a se adăoga numerul mfișelor din județ Ia 6, fixân- du-se câte 2 de fie-care plasă, numărul actual de 3 mdșe fiind cu totul insufi- cient. III. Județul Vasluifi 13. A se adăoga încă un medic de plasă pe lângă cel trei existenți, a căror nu- măr este insuficient față cu întinderea I teritoriului acestui județ, și în vederea _______________________ăl Maifi 1887 dificultăților de transport din lipsa de căi de comunicație. 14. Asemenea este necesitate absolută de a spori numărul mdșelor județului, fixându-se câte duoe de fie-care plasă. 15. A se prevede în budgetul anului viitor, sumele necesare pentru comple- tarea cu medicamentele prevăZute de in- strucțiunile ministeriale pentru fie-care comună rurală. 16. Este absolut necesar a se înființa registrele de consultațiuni medicale pe la comunele rurale. 17. A se atrage seridsa atențiune a D-luI președinte al consiliului de igienă și salubritate publică, pentru ținerea re- gulată a ședințelor, conformându se pre- scripțiunei legei. 18. A se aloca în budgetul comunei urbane Vasluifi, suma de 500 lei, pen- tru consultațiunile gratuite, cea actuală de 200 lei, fiind absolut insuficientă. 19. Este de dorit a se subvenționa spi- talul Drăghici, fie din partea județului fie din a guvernului, cu o sumă care să facă posibilă sporirea numărului actual al paturilor la 50 paturi, în vederea lip- sei altul spital în tot coprinsul județului. IV. Județul Fălcifi 20. A se înlesni ocuparea cel puțin a unui post de medic de plasă pe lângă cel existent, având în vedere întinderea te- ritoriului acestui județ. 21. A se atrage seridsa luare aminte a consiliului permanent, pentru neplata la timp a mandatelor personalului ser- viciului sanitar. 22. A se pune în vederea D-lnl pre- ședinte al consiliului de igienă și salu- britate publică, ca să se conforme pre- scripțiunei legei, pentru ținerea regu- lată a ședințelor. 23. Se recomandă D-luI medic de oraș a se conforma regulamentului în pri- vința ținere! registrului consultațiuni- lor gratuite, și a registrelor de acte me- dico-legale și de vaccinațiune. 24. A se recomanda onor, primării de Huși, a observa cu strictețe prescripțiu- țiunile legei în privința industrielorin- salubre, și a executa decisiunile consi- liului de igienă și salubritate publică. 25. A se recomanda D-luI medic al spitalului Huși, mai multă regularitate în ținerea registrelor prescrise de regu- lamentul ad-hos, precum și tn molul de prescriere a medicamentelor, evitând medicamentele de lux, și înaintând con- siliului raportul sciințific și statistic, conform art. 39 din regulamentul spi- talelor județiane. 26. A se înscrie în budgetul județu- lui o subvențiune pentru garantarea existenței farmaciei din orașul Fălcifi, care alt-mintrelea riscă a fi desființată (Supliment) 31 Maîi 188? MONITORUL OFICIAL tn prejudiciul locuitorilor acestui oraș, și ai localităților de priu pregiur. Bine-voiți, vâ rog, D-le ministru, a ' primi încredințarea deosebitei mele con- sidtrațiuni. Inspector-general, Dr. I. Theodori. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Licitațiune anunțate pe ^iua de 18 Maiâ curent, pentru darea în întrepin- dere a aprovisionârei liceului Laurian din Botoșani cu 16 st. cubici, liceul din Focșani cu 10 st. cubici și gimnasiul real din Petra cu 8 st. cubici de lemne necesare pentru iarna viitdre, nedând resultate avantagiase pentru Stat, mi- nisterul publică o nouă licitațiune pen- tru aceste întreprinderi pe ^iua de 25 Iunie viitor. Licitațiunile se vor ține în pretoriele prefecturilor județelor respective prin oferte sigilate, conform legei compta- bilităței generale a Statului. Condițiunile în cari se vor preda a- ceste lemne, sunt tot cele din publica- țiunea acestui minister No. 4.570, apă- rută în Monitorul oficial No. 17 din 22 Aprilie trecut. No. 6.273. —Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a catedrei de limba fran- cesă de la institutul pedagogic (scola centrală de fete) din Iași, ministerul, aurind pe consiliul permanent al instruc- țiune!, publică concurs pe $iua de 29 Septembre 1888. Concursul se va ține la Iași, în lo- calul Universităței de acolo. Aspiranții saâ,aspirantele, spre a fi ad- mise sâ concureze, vor trebui să probeze: 1) Că aâ vîrsta de 21 ani împliniți, că n’aâ trecut peste 40 și fiind bărbați că sunt căsătoriți; 2) Că aâ absolvit studiele secundare, pentru cari vor presinta diploma de ba- calaureat, ori certificatul de absolvirea scolel centrale. Examinarea se va face asupra etimo- logiei, sintaxei și literaturei limbel. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 5.449. ²* — Pentru ocuparea în mod proviso- riâ, conform legei, a postului de maes- tru de stolerie de la atelierul scdlei normale „Vasile Lupu“ din Iași, minis- terul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs pe £iua de 1 Octombre 1887. Concursul se va ține în localul scolel de meserii din Iași și dupe prescripția- j nile regulamentului de aplicare al legei pentru numirea profesorilor din 17 Martie 1879. Aspiranții, spre a fi admiși să concu- reze, vor trebui să probeze că aâ absol- vit o scdlă de meserii. Concursul va consta din o parte teo- retică și alta practică. In privința teoretică, candidațil vor răspunde la întrebări orale asupra arit- meticei (practice, nu raționate) și asu- pra geometriei', din acesta din urmă se cere: cunoscereași numirea figurilor geo- metrice plane și solide, construirea îu mod practic, măsura suprafețelor și volu- melor figurilor celor mai întrebuințate. Iu privința practică se cere: 1) cuno- scerea materialelor lemndse, întrebuin- țarea lor în anumite cașuri și prepara- rea materialelor accesorii, precum: cleiâ, văpsele, etc.; 2) facerea a duoă probe de lucru manual, precum încheieturi, in- strumente saâ obiecte dre-care, escep- tându se modelele pentru turnătorie. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 înainte de termenul fixat pentru concurs, g*' No. 5.498. —Pentru ocuparea tn mod provisoriâ, conform legei, a postului de maestru de gimnastică de la scola normală primară din Galați, ministerul, aurind pe con- siliul permanent al instrucțiunel, pu- blică concurs pe 1887, Maiii 28. PROGRAM de materiele obligătore spre admitere la examenul pentru cele 3 burse de silvicultură din străinătate I. Aritmetica raționată. Numerațiunea și cele 4 operațiuni asupra numerilor întregi. Teortme asupra celor 4 operațiuni.— Puteri. Proprietățile elementare ale numeri- lor.— Divisibilitatea, cel mai mate co- mun divisor.— Numere prime. Fracțiuni ordinare, proprietățile lor, teoreme asupra fracțiunilor, medii arit- metice, reducerea fracțiunilor, etc. Operațiunile fracțiunilor, teoreme a- supra operațiunilor, puteri raporturi, evaluarea aproximativă a fracțiunilor ordinare. Fracțiuni Zecimale, proprietățile lor, operațiuni asupra lor. Operațiuni abreviate. Conversiunea fracțiunilor ordinare în Zecimale și vice-versa, fracțiuni Zeci- male periodice, gencratricea lor. Rădăcina pătrată, teoria ei, teoreme asupra rădăcinei pătrate, caracterele numerilor nepătrute perfecte. Extrage- rea rădăcinei pătrate a unui număr în- treg mai mare de cât 100, (xtregerea rădăcinei pătrate unui număr întreg cu o unime fracțicnară aproximativ. Extragerea rădăcinei pătrate a frac- țiunilor ordinare. Extragerea rădăcinei pătrate a frac- țiunilor Zecimale. Rădăcina cubica, teoria ei, teoreme asupra rădăcinei cubice, extragerea ră- dăcinei cubice a unui număr întreg, ex- tragerea rădăcinei cubice a unul număr întreg aprope cu o unime fracționară. Extragerea rădăcinei cubice a frac- țiunilor ordinare. Extragerea rădăcinei cubice a frac- țiunilor Zecimale. Teoria aproximațiunilor Z⁶⁰™³!⁰, Despre erori și relațiunea între ele, ope- rațiuni. Teoria proporțiunilor și teoreme asu- pra lor. Sistemul metric, diferite feluri de mă- suri metrice. Numere complexe, diferite feluri de măsuri vechi, atât în Muntenia cât și în Moldova. Transformarea măsurilor vechi în noui. Operațiunile numerilor complexe. Conversiunea numerilor complexe în fracțiuni ordinare. Mărimi și modul cum ele variază (direct safi invers). Regula de trei simplă și compusă. DobânZI simple și compuse. Scomptul. II. Geometria Definîțiuni.— Despre linii și măsura- rea lor. Unghiuri și proprietățile lor, diferi- tele feluri de unghiuri. Triunghiuri, proprietățile lor, dife- rite feluri de triunghiuri, cașurile de egalitate ale triunghiurilor, etc. Perpendiculare și oblice, proprietă- țile lor. Paralele, unghiuri formate de ele cu o secantă, proprietățile paralelelor, un- ghiuri și triunghiuri cu laturi paralele safi perpendiculare. Paralelograme, definițiuni, proprie- tățile paralelogramelor și diferitelor elemente cari le compun, condițiunile lor de egalitate. Circumferința, cerc, definițiuni. — Diversele elemente ce intră în o circum- ferință safi în un cerc, proprietățile lor, intersecție le circumferințelor. Unghiuri înscrise înăuntru, la centru și afară din circumferință, măsura lor. Linii proporționale. g Poligone asemenea, definițiuni, tri- unghiuri asemenea. Proecții ale punctelor și linielor, per- pendiculare lăsate din vârful unghiului drept pe hipotenusă. Poligone regulate, definițiuni, poli- găre înscrise și circumscrise, proprietă- țile lor, asemănarea poligdnelor regu- late, înscrierea poligdnelor regulate cu probleme relative la ele, determinarea lui z. Măsura arielor, poligdnelor și cercu- lui, proprietățile arielor. Compararea arielor. Drepte și plane tn spațifi. Drepte și plane paralele. Unghiuri diedre, definițiuni, proprie- tățile măsurărel lor. Plane perpendiculare, proprietățile lor, proecția unui punct, a unei drepte și a unul plan pe un alt plan. Unghiuri triedre, definițiuni, proprie- tățile lor, condițiunile lor de egalitat». Prisme, definițiuni, diferite feluri de prisme și construcția lor, proprietățile lor și a secțiunilor făcute în ele, măsu- rarea volumului lor, condițiuni de ega- litate și echivalență, măsurarea supra- feței laterale, compararea paralelipipe- delor. Piramide, definițiuni, diferite feluri de piramide, proprietățile lor și a sec- țiunilor făcute în ele, condiții de egali- tate și echivalență, măsurarea volumu- lui piramidei și a trunchiului de piia- midă. Poliedre asemenea, condiții de ase- mănare. Cilindrul, definițiuni, măsurarea su- prafeței convexe, măsurarea volumului. Conul, definițiuni, proprietățile lor și ale secțiunilor făcute în conuri, măsu- rarea suprafeței convexe a conului și a trunchiului de con, măsurarea volumu- lui conului și a trunchiului de con. Sfera, definițiuni, proprietățile el și proprietățile relative la măsurarea su- prafeței ei, zona, suprafața zonei, su- prafața sferei, măsurarea volumelor născute dtn învârtirea triunghiurilor împrejurul uneia din laturi, sector sfe- ric, volumul sferei, volumul născut din învârtirea unui segment circular, volu- mul segmentului sferic. Triunghiuri sferice, definițiuni, poli- gon sferic, poligon simetric, circumfe- rințe de cerc, proprietățile lor, triun- ghiurile polare, proprietățile lor, con- diție de egalitate și simetrie a a triun- ghiurilor sferice. Triunghifi sferic, măsurarea suprafe- ței lor, proprietățile relative la acestă măsurare, fus feric, compararea supra- feței lui cu suprafața sferei, măsurarea suprafeței poligonului sferic. III. Algebra Noțiuni preliminare și definițiuni, o- perațiunile algebrice cu observare asu- pra lor.— Fracțiuni algebrice. Noțiuni asupra ecuațiunilor.— Des- pre deslegarea ecuațiunilor, Deslcga- rea problemelor.— Despre disențiuri.— Despre probleme.— Deslegarea ecur.țin- nilor când numărul lor este egal cu al necunoscutelor. — Cele trei metode de deslegare cu discuțiuni asupra lor; ob- servațiuni asupra metodelor. — Desle- garea unei ecuațiuni cu duoă necuno- scute.— Determinarea celor duoă perechi de valori în asemenea fel de ecuațiuni.— Ecuațiuni de gradul al II, noțiuni pre- 81 Maiâ 1887 MONITORUL OFICIAL 1051 gătitore asupra lor.— Discuțiunea for- mulei generale și prescurtate a unei e- cuațiuni de gradul II cu o necunoscută. Valorile necunoscutei trase din formula generală și din formula prescurtată; discuțiunea acestor valori din cele duoă formule.— Descompunerea unui trinom de al II grad in factori de gradul I. Maxima și minima. — Ecuațiunea bi- pătratâ trinarie și modul de resolvare a acestor ecuațiuni. Calculul cantităților imaginare și o- perațiunile ce putem aplica asupra lor. Progresiuni algebrice prin cât și di- ferență, teoreme asupra lor. Logaritmi, proprietățile lor. — Teo- reme asupra lor. — Modul construire! tablelor de logaritmi. — Usul tablelor de logaritmi, diferite cașuri ce nasc la căutarea tn table. — Logaritmi neperi- ani și logaritmi vulgari, etc. Interese compuse, deslegarea lor prin logaritmi. Amortisment și anuități prin loga- ritmi. Combinări, arangiări și permutări.— Calculul radicalelor.— Câtimi și egali- tăți exponențiale. Formarea binomului lui Newton.— Produsul mai multer factori binomi- ali.— Puterea unui binom.— Observări asupra formulei binomului. Numere figurate.— Pile.— Piramide cu basa pătrată, cu basa triunghiulară, drept-unghiulară. — Triunghiul lui Pascal. Puterea unui polinom. Proprietățile seriilor, serii conver- ginte, serii cu toți termenii positivl, serii cu termenii afectați de diverse sume, serii cu semne alterne, teoria asupra convergințel seriilor. — Numărul JL.— Serii servind a defini numărul A.. Limita lui (1+^)“’ câⁿd m ⁸⁰ mă“ resce la infinit. Limita lui (1-1-a)^ când a tinde că- tre o (zero). IV. Trigonometrie. Funcțiuni circul arii Principiul Iui Descartes. — Arcurile ue cerc, arcuri complimentării și supli- mentarii.—Linii trigonometrice. — Si- nus. Tangenta, Secanta, Cosinus, Co- tangenta și Cosecanta.—Liniile trigono- metrice ale arcelor egale și de semne contrarii.—Liniile trigonometrice ale ar- celor suplimentarii.—Liniile trigonome- trice ale arcelor cari diferă cu ’/₂ circum- ferință între ele.—Reducerea arcelor la primul cadran. —Arcele cari corespund la o linie trigonometrică dată. Formule fundamentale : relațiuni în- tre liniile trigonometrice ale aceluiași arc.— Formule corelative. — Adunarea arcelor.—înmulțirea arcelor.—Divisiu- nea arcelor.—Formule calculabile prin logaritmi. Metdde generale pentru a face expre- siunile calculabile prin logaritmi.—Li- niile trigonometrice a câtor-va arcuri (de 30°, 18° etc.) Tabele trigonometrice Calculul sinului și cosinului de 10”.— Tabelele lui Callee și usul lor. Proprietățile triunghiulilor rectilinii. Triunghiuri drept unghifi. — Triun- ghiuri 6re-carl saii oblic-unghifi.—Un- ghiuri tn funcțiune de laturi.— Supra- fața triunghiului. — Rarie la sec- ția No. 11 (Filaret-Giurgiu). Amatorii profesioniști vor adresa ofer- tele lor sigilate către direcția generală a căilor ferate române secția P, cu adă- ogire pe plic: «Ofertă pentru lucrări de tinikegerie și văpsitorie în secția 11 (Filaret-Giurgiu),“ până în Ziua de 14 lunit 1887 stil nofi, orele 2 p. m., când ele se vor deschide. Se va depune prealabil la casa cen- trală a direcției la Bacuresci o cauțiune de lei 830. Pentru condiții și lămuriri a sa adresa la biuroul No. 53 al direcției generale la Bacuresci. No. 33.145. ⁸ 1887, Maifi. MINISTERUL DE RESBEL Comls'a de administrație a arsena- lului flotilei Se publică spre cunoscință că, în Ziua de 22 Iunie 1887, orele 10 a. m., se va ține licitație în localul arsenalului flo- tilei, casarma Bădalan, pentru aprovi- sionarea a 32 metri curea dublă pentru mașină de 22 c.m. lățime și 15 m.jn. grosime. Pentru cunoscință se pune în vederea doritorilor că acăsta licitație se va ține în conformitate cu art. 40—57 inclu iv legea comptabilităței generale a Statu- lui și caetul de sarcină relativ. . Garanția de adjudecațiune prevăZntă în caetul de sarcină se va depune la ca- sa de depuneri și consemnațiuni, pre- sintându-sa la licitație recipisa. Caetal de sarcină și modelul se pot vedea de doritori în tdte filele și orele de lucru în cancelaria direcțiunel arse- nalului. Regimentul 3 linie Regimentul 3 linie,staționat în Con- stanța, avend necesitate a contracta furnisarca camei necesară trupei pe pe- riodul de la 1 Iunie 1887 și până la 1 Maifi 1888, se publică spre cunoscința amatorilor, du a se angagia ca acesta furnitură, că, în Zina de 1 Iunie 1887, ' orele 9 dimineța, să se presinte însoțiți de garanțiile provisorii de lei 500, în pretoriul cancelariei regimentului, unde se va ține licitația prin oferte si- gilate și la urmă orale; cunoscându-se în același timp că garanția definitivă va fi de 1.000 lei. Condițiunile și clausele contractului se pot vedea în fie-care Zi la cancelaria regimentului, de la orele 8 până la 12 din Zi- No. 1.919. ⁸ 1887, Maifi 20. Atelierul militar central de confecții La atelierul militar central de con- fecții, sitnat la Cotroceni, vis-â-vis de pirotechnia armatei, se află peticării de postav și pânză ce cad din croiala efec- telor militare; pentru vînZarea acestor peticării se va ține licitație în Z^a de 10 Iunie 1887, orele 3 p. m., în cance- laria d cției numitului atelier. D r toril ce vor voi să concureze la ac ă licitație vor depune o garanție 150 lei. a,4Ș. Manutanța de pâne a arn atei Având necesitate de 400 stânjeni cu- bici safi 800.00) kilograme lemne de șleafi (anin, salcie, carpen și arțar), pen- tru arderea cuptdrelor de pâne, în con- formitatea ordinului ministerului de res- bel cu No. 5.561, se va ține licitație în Ziua de 25 Iunie 1887, orele 10 dimi- neța, în cancelaria manutanței, (-alea Plevnei, lângă Malmaison), unde se va face și predarea. D-nil amatori, pentru a putea concu- ra, o dată cu oferta vor depune și garan- ția de 10 la sută din valdrea ofertei. Condițiunile predare! și calitatea lem- nelor sunt stipulate în caetul de sar- cină care se pdte vedea în ori-ce Zi de lucru de la orele 8 dimineța și până la 6 sera. No. 514. ₃,₅ ₄. ’ 887, Maifi 28. Escadronul 2 tren Se publică spre cunoscința generală că, în Z>ua de 1 Iulie 1887, se va ține licitați; în cancelaria escalronului, in- stalată în Bacuresci, casarma Cotroceni din fața asilulul Elena Ddmna, orele 10 dimneța, pentru următorele efecte: 168 cravate, 336 obiele pânză, 45 perii de cisme, 45 perii de haine, 34 necesare, 179 chingi, 168 traiste, pentru orz și 168 țesăll; prin urmare dar, sunt invitați D-nii ce ar dori să ia în întreprindere sus Z'sele efecte, sâ sr presinte la Ziⁿa și ora arătată mal sas,când seva începe licitația, având cu D-lor și garanția de 10 la sată din valdrea totală a efectelor, fie în numerarifi safi efecte publice de ale Statului. Modelele țipe se pot vedea în tdte Zi- lele de lucru, la cancelaria escalronu- lul, de la orele 8 dimineța până la 4 p. m. , 1056 MONITORUL OFICIAL 31 Maifi 1887 MINISTERUL DE FINANCE Direcția vă.milor, timbrului șl in- registrărei Se publică spre cunoscința generală că, in ^iua de 10 Iunie 1887, se vor vinde prin licitație, în localul biuroului vamal Fâlcifi, mărfurile notate în lista de mai jos. Doritorii de a cumpăra aceste mărfuri se vor presinta în ^iua arătată la men- ționatul biuroiî de vamă spre a concura la licitație. No. 20.422. Listă 2 kgr. opernăveche umplută cu fulgi, 5 kgr. 470 gr. un samovar vechii! de a- lamă, 1 kgr 340 gr. un ibric de aramă vechifi, 550 gr. un ligbian de alamă vechifi, 5 kgr. 740 gr. nn samovar de a- lamâ vechifi, 9 kgr. 220 gr. 4 borcane cu dulceță, 1 kgr. o bucată harmonică. — Se publică spre cunoscința generală că. In 4iⁿa de 10 Iunie 1887, se vor vinde prin licitațiune, în localul bin- roulul vamal Bucuresci (sucursala poșta) mărfurile notate în lista de mal jos. Doritorii de a cumpăra aceste măr- furi se vor presinta în gr. 3 cutii cu unsore, 1 kgr. 820 gr. cutii cuunsdre, 1 kgr. 300 gr. un borcan de pământ gol, 6 kgr. o tablă detucifi pen- tru mașini de gătit, 1 kgr. 150 gr. pre- țuri curente pentru mărfuri, 2 kgr. 100 gr. o carte de adrese, 970 gr. o fotogra- fie a 5 statui (12 bucăți fără valori), 810 gr. o pălărie pâslă bârbătescă, 3 kgr. 800 gr. nonă cărți de citit germane broșate, 3 kgr. mostre de tocuri de scris și de condee de fer lipite pe carton, 1 kgr. 800 gr. mostre de ferărie cusute pe carton, 2 kgr. 50 gr. cravate albe, 28 duzini în 9 cutii de carton, cravate în fâșii, 4 kgr. 200 gr. flori de câmp natu- rale uscate, 1 kgr. 300 gr. maimuțe de mătase pentru gătălă, 1 kgr. 460 gr. mo- stre de cogniac 6 sticluțe, 2 kgr. 350 gr. mostre de ciment, 930 gr. duse buchete frunze artificiale, 1 kgr. o placă de ara- mă pentru gravat, duoă fotografii fără rame, 2 kgr. 500 gr. un flicon de medi- camente, 1 kgr. 450 gr. 12 forme de pă- lării de bumbac pentru dame, 400 gr. un manșon de blană, 1 kgr. 200 gr. prepara- țiuni farmaceutice, 300 gr. mătase în fire (negră), 1 kgr. 700 gr. 5 cutii mostre de unsori de piele, 2 kgr. 100 gr. 2 pa- chete ciment (mostre), 40 gr. medica- mente preparat-, 1 kgr. 500 gr. cernălă de imprimerie 4 cutii, 3 kgr. duoă țevi de fer, 850 gr. flori medicinale, 470 gr. un bandagifi de pânză, 2 kgr. j irnale fără valdre germane, 800 gr. trei metri și 60 centimetri catifea negră. Doritorii de a cumpăra aceste mărfuri se vor presinta în ^iua arătată la men- ționatul biuroii de vamă spre a concura la licitațiune. No. 20.431. — Se publică spre cunoscința gene- rală că, în la acest tribu- nal spre înfâțijar- în p ocesul intentat contră'I și altora de Const. D. Dimi- trescu pentru buni; cunoscând câ nefiind următdre se va judeca procesul în lipsi, p.r^ând dreptul de oposiție, fiind apli- cat art. 151 pr. civilă. No. 8.244 1887, Maifi 16. Trlbuna’ul Ialomița D. Ralu Dumitru, fost prin comuna Grunț', acum dosit, s; citeză prin acesta ca, în $iua de 8 Iunie 1887, orele 10 di- m năța, sâ vină la acest tribunal ca in- culpat pentru furt; cunoscând câ la cas 31 Maiiî 1887 MONITORUL OFICIAL 1059 contrariâ se va judeca in lipsă, coulorm legei. No. 7.269. 1887, Maifi 23. — D. Dumitru Neagu, fost prin co- muna Crunți, acum dosit, este citat prin acesta ca, în ^iua de 8 Iunie 1887, orele 10 diminua, sâ vină la acest tribunal ca inculpat pentru furt; cunoscând câ de nu va fi următor sc va judeca îu lipsă, confcm legei. No. 7.272. 1887, Maifi 23. — D. Bucur Gheorghe Ungureanu, fost prin comuna Ceacu, acum dosit, se citezi prin acâst» ca, în ^inade 12 Iunie 1887, orele 10 dimineța, sâ vină Ia acest tribunal ca inculpat pentru furt de oi de pe câmp ; cumscend că la cas con- trariâ se va judeca în lipsă, conform legei. No. 7.232. 1887, Maifi 22. —D. Gheorghe Gabor, fost prin comuna Gura-Ialomiței, acum dosit, s« cit/ză prin acesta ca, în ^iua de 12 Iunie 1887, orele 10 diminâță, să vie la acest tribu- nal spre înfățișare ca inculpat pentru furt de obiecte de la stăpân; cunoscând că în cas contrarifi se va judeca con- form legei. No. 6.983. 1887, Maiiî 18. — D. Niță Vica, fost prin comuna Ceacu, acum dosit, este citat prin acesta ca, în ^ina de 12 funiei 887, orele 10 di- minâța, să sa presinte înaintea acestui tribnnal ca inculpat pentru furt de oi de pe câmp; cunocând că nefiind urmă- tor se va judeca în lipsă, conform legei. No. 7.235. 1887, Maifi 22. Tribunalul Prahova, seoțla I D. Mihalache Tomescu, cu domiciliul necunoscut, rste citat ca, în . 30. COMUNICARE Tribunalul Vlașca Bonurile funciare urbane 5 °/o cu cu- ponul lor de 1 Iulie 1886, și anume: No. 24.857, 24,858, 24.859, 24.860, 24.861, 24.862, 24.863, 24.864 și 24.856 publicate prin Monitorul oficial No. 14 din 1886 ca perdute, reg .sindu-le, le am pus In circulațiune, și ori-cine se va presinta cu ele să fie achitate atât de casele publice cât și cele particulare, ne mai avend subsemnatul nici o pretenție asupra lor. T. Minovici, strada Brutaru No. 3, Bucuresci. Corpul portăreilor tribunalului Vlașca Presinta comunicare se face prin in- termediul acestui corp, conform art. 47 din regulamentul portăreilor, spre a se publica prin Monitorul oficial. Ș.'ful portăreilor, (Nedescifrabil). No. 1.099. 1887, Maifi 19. ANUNTIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Ilfov Conform încheierel comitetului cu No. 2.879, se publică spre cunoscin- ța generală că, la 15 Iunie 1887, orele 2 post-meridiane, se va ține o nouă licita- ție pentru darea în antreprisă a construi- re! seolelor^în comunele Târiceni, Preas- na-Nouă, Luuianca Butimanu,Țigănesc , Tămâdău, Nana, Dubreni-Campuiel, Ogrăzeni, Prisictni-Buturugeni, Buda- Prisiceni și Copăceni-Mogoșesci. Licitația se va ține prin oferte sigi- late, cari se vor primi de comitet până la ora mai sus indicată ; iar planurile, devisele și caetele de sarcine se pot ve* dea de amatoii în cancelaria comitetu- lui, în ori-ce ^i de lucru, de Ia orele 10 până la 4 post-meridiane. No. 2.332. 1887, Maifi 30. Comitetul permanent al județului Covurluiii ■ Prețul resultat la licitația ținută la 23 și 26 Maifi 1887, pentru lemnele ne- cesare autoritățile județului și scolelor, nefiind avantagios, nu s'a aprobat; co- Monitorul OFICIAL mitetul publică spre’cunoscința celor ce ar voi a lua asuprâ-le asemenea antre- prisâ, că, la 15 Iunie 1887, orele3p.m., se va ține din nofi licitație în camera a- cestui oficifi, conform condițiunilor e- xistente, cari se pot vedea în ori-ce ^i lucrâtfire, (a comitet; iar lemnele vor fi de fag safi stejar. Concurențil se vor presinta însoțiți de garanții, în arătata ^i, spre a con- cura. No. 4.789. 1887, Maifi 28. Comitetul permaneat al județului Făleid Se anunță spre cunoscința generală că, în ^iua de 25 Iunie 1887, orele 12, se va ține licitație în camera comitetu- lui, pentru darea în antreprisă a apro- visionărei autorităților județiane, pre- cum și a oficiului tekgrafo-postal din Huși cu 31 stânjeni cubi lemne de foc necesare pe iarna viitore 188/—1888. D-nii concurenți sunt rugați ca în a- retata să se presinte însoriți de ga- ranția cuvenită spre a concura la lici- tație. No. 2.342. 18o7, Maifi 26. Primăria Bucuresci In lie sigurare România . . „ municipal 0 o 1 Ian.---1 Iulie A A. eoc. baealt artiiiaiai Dividend 1883 . . ..... P°o îl Ian.---1 Iulie SCHIMB 1 1111111 1 1 I I 1 1111 1II împrumutul municipal 6»o 1 M;ifi---1 Noem. Londra ...... oek _______ 1884 ........ b °-o „......3 luni împrumutul orașului 5 o/o Paris .... oek Bucuresci (Însori) » L 30C „ . ... 3 luni VALOBI DIVEBSE prancia ..... oek Scrisuri funciare rurale 3 luni Idem urbane , . . . Viena ...... eek Idem orașului lași . . n . . . . 3 Iun’ Obligațiunile casei pen „ . , . . nap. (scurt siunilor ..... Berlin ..... oek MONETE „ .... 3 luni Napoleon de a>t» --- Germania . . oek Galben austriac --- » ■ - Iun Imperial ruseoo . Amsterdam 3 Inn Lira otomană Petersburg , 3 Iun tinetele Băncel aațioaalc .... --- Belgia 3 Iun AU*..... 14-SO-75°/o “ „ , . (scurt Floriul Ae hârtie austriael . , . --- Elveția 3 l«n Bubla argint pe hârtie. . a ---• iulia 3 Iun 1 BURSA DIN STRAINETATE Cursul Berlin --- --- curent tre eut 29 Maiii (10 Iunie) 1887 Napoleon........... 16.16 Renta română pmorlisabilă . . . 94.50 94 50 Oblig, căilor ferate române 6 °/0 . 100.20 106 20 w w n » 5 °/0 . 102.10 102 7. împrumutul danubian Oppenheim 107.70 107 70 Rubla hârtie pe bani gata . . . . 183.40 184.4- Schimb Londra, 3 luni..... 20.31 20.31 „ Paris, 2 „ ..... 80.50 80.50 „ Amsterdam ...... 168.20 168.20 împrumutul municipal Bucuresci 94.30 94.80 Frauofort 29 Maifi (10 Iunie) 1886 Bonta română amortizabilă 5 % 9445 j 94.45 Paris Cursul Cursul 29 Maiii (10 Iunie) 1887 curent trecut Rentă francesă 4T/a%..... 108.90 108.95 Viena eurent trecut Boulevard........ . Rentă română 5%...... 90- 29 Maiu (10 Iunie) 1887 împrumutul elen din 1879 . . . 431.25 432.50 „ „ „ 1881 . . . 371 - 367 --- Napoleon .......... 10.085 --- Banca otomană........ 510 --- 5.1 25 Galben ........... 5 99 5.99 Boulevard.......... --- Imperial........... 1039 10 38 Datoria turcă......... 14.721, 14.75 Lira turciscă ......... 11.41 11.40 Leșuri turcesol........ 33 --- 32 50 Argint contra hârtie ..... 100 --- 100 --- Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 379 --- 379 - Ruble hârtie pe bani gata . . . 114.50 115.50 Schimb Londra la vedere . . . 25.21 25.21 Acțiunile creditului Anstalt . . 286 - 286 20 „ Amsterdam 3 luni . . . 207.50 207.50 Rentă metalică........ 83 83 --- „ Berlin........ 123 --- 123 - „ hârtie....... . 81.80 81.80 Londra » aur.......... 113 --- 113 10 10H\6 >019/m Losurî turcesol 16.60 16.60 Acțiunile Bănoel Bomâniel . . . «v, «V? Schimb Londra la vedere . . . 127.30 127.40 25.38 25 38 „ Paris......... 50.42 50.45 „ Berlin . ....... 20.53 20.53 „ Berlin........ 62.45 62 59 , Amsterdam...... 12 03 12.03 , Amsterdam . . , , 105.35 105 45 1064 31 iMaiâ 188? MONITORUL OFICIAL MINISTERUL DE FINANCE DIRECȚIA GENERALA A REGIEI TUTUNURILOR SI SAREI In (Jiua de 22 Iunie 1887, la orele 3 p. m., se va ține licitație publică, cu oferte sigilate, în localul ad- ministrației salinei Tfirgu-Ocna, (Bacău), pentru darea în întreprindere a construire! unei magazii de con- servarea sărei. Condițiunile, planul și devisul lucrărei se pot vedea în tote filele de lucru la administrația salinei T6rgu-0cna. Concurențil, pentru a fi admiși la licitațiune, vor trebui să depună o garanție de 5 la sută din prețul ofertei. Doritorii de a lua asupră-le acostă întreprindere sunt invitați a se presinta la (Jiua și ora indicată, în localitatea desemnată, pentru ținerea licitației. No. 7.842. 1887, Maiiî 20. MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor șl poștelor Se publică spre generala cuno- scință că la băile Bâlțătesci, din județul Neamțu, și laLacul-Sărat, din județul Brăila, s’a deschis, cu începere de la 1 (13) Iunie 1887, câte un oficiu telegrafic și de pos- tă ușoră cu serviciul limitat de ^i. No. 9.915. 1887, Maiiî 28. Comitetul de inspecțiune al gimna- stului Imperatorulul Alexandru III din Bolgrad Se publică spre cunoscința generală că, la 4 Augost 1887, urmăză a se ține licitație și, la 8 aceleași lunl^supralici- tație, pentru darea in arendă a pescuitu- lui pescelui in lacurile Salbcko-Cuhur- lul, Cahul, Cartol, Beleu și in părțile lacurilor Catlabuga și Chitai, proprie- tățile gimnasiului, situate In pdrta Ba- sarabiei, retrocedate, in județul Bolgrad, pe termen de 5 ani, Începător de la 1 Ianuarie 1887 până la Ianuarie 1893, conform condițiunilor aprobate de au- toritatea competentă. La mezat se admit personele ce posed drepturi de arendare, cerute de lege. Doritorii a lua parte la licitație pot vedea condițiunile in pretoriul gimnasiu- lui,lntdte filele, de la orele 9 a. m. până la orele 3 p. m. și in filele de sărbători de la orele 11 a. m. până la ora 1 p. m. Licitația și supralicitația se vor ține in urbea Bolgrad, in pretoriul gimna- silui, la orele 12 din Ji. w Imprimeria Statului CONSULATUL AUSTRO-UNGAR AVI3 In virtutea unei convențiunl încheia- tă la 2 (14) Maiâ 1887, intre guvernul austro-ungar și guvernul român, auto- ritățile represintante ale Austro-Un- gariel in România, cu Începere de la 1 Ianuarie 1888 (stil noâ), nu vor mal a- corda protecțiunea lor de cât cetățeni- lor adeyerați austro-ungarl. Simplii protegiațl ai Austro-Unga- riel, de la termenul mai sus arătat, nu vor mai putea invoca intervențiunea autorităților austro-ungare, stabilite in România și urmăză a se supune intru tote legilor țărei, daca n’ar fi câscigat până la 1 Ianuarie 1888 (stil noâ), ce- tățenia austriacă saâ ungară saâ veri- o altă naționalitate. Despre modalitățile cerute spre a ob- ține naționalitatea tntr’una saâ alta din părțile monarchiei au.itro-ungare, precum și despre tote cestiunile cari decurg din desființarea categoriei de simpli protegiațl, acest consulat este gata de a da ori-ce informațiune. Consul general austro-ungar, Sussara. ÎMPRUMUTUL casei pensiunilor DIN ROMANIA Tragerea a 3O-a a obligațiunilor a- cestuî împrumut va avea loc Mercuri, la 3 (15) Iunie 1887, la ora 1 p. m., în biurourile nostre. Jacques Poumay S-sorl. __Bucuresci, 29 Maiu (10 Iunie) 1887._________. Director, N. T. Orăyanu Sindicatul definitiv al falimentului G. ȘandrovicI, calea Victoriei, Pa- latul-Dacla Conform adresei tribunalului comer- cial, sindicatul vinde priu licitațiune publică averea fa'imentului care se compune din 10.000 piese musicale de diferiți autori, vidre și 4 rafturi; vio- larea va fi în ^iua de 6 Iunie 1887 și va începe de la ora 1 din Ji; concuren- țil vor depune kCO lei cauțiune. Epitropia bisericel Eni La 28 Iunie 1887, orele 12 din 4L se va ține licitație publică în pretoriul primăriei Capitalei, pentru arendarea moșiei Bărcăneasca, din județul Ialo- mița, proprietate a bisericel, pe un pe- riod de 5 ani, cu începere de la 23 A- prilie 1888 până Ia 23 Aprilie 1893. Condițiunile se pot vedea ori în ce 4b în cancelaria epitropiel, in curtea bi- sericel. Amatorii trebuesc a fi însoțiți de ga- ranție legală.