Ho. 43 UN EXEMPLAR : 25 BANI Joi, 1887 * *9^Iunie REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRETIUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI: 86 lei pe an; 20 lei pe 8 luni. Abonamentele încep din anteia ......14* . Medjidie --- Variabil.....16 4. lergu-Jiu --- Senin ......13+ „ Cetate --- . _ ...... 13-(- , MihăUenl --- Nor ...... 12 , Tergșoru --- Plde, senin . . . . 144 M Chilia- Vechie --- Variabil, senin . . . 16- s A/uil --- Plde, nor.....16 ț- . lulcea --- Senin ......14+ Codăesci --- Senin, nor .... 134 Moinesd --- Nor .... 14 4 Țăndărd --- Corabia --- Variabil, nor . . 144- , Neamțu --- Senin, nor.....13 *- . Urlați --- Plde, variabil . . . 12+ , Cozia --- . • 14+ , Novad --- Frumos, nor .... 13 4 , Urziceni --- Variabil, senin . 14+ _ Ourtea-de-Arge.--- Frumos, nor . . . 154 „ Obrdeni --- Plde, nor . . . . Valea-Călugir.--- Darabani --- Variabil, senin . . 114 Ocna --- Variabil senin . . 15 , Văleni --- Plde, senin .... 16+ , Damnesci --- Plde, nor . . • . . 124- , Odbesd --- Senin ......18 a Vasluiă --- Semn, nor . . . 13 • Dorohoiă --- semn ..... 144 Oltenița --- Variabil, senin . . 18 » a Verdorova --- Variabil, senin . . . 144 Drăgășani --- Nor.....14+ , Ostrov --- Vulcan --- Nor, variabil . . . 15+ B Drăgănesd --- Plde nor.....144 , Pandu --- Senin .....13 1 . Vidra --- Nor . . 174 Drănceni --- Nor ...... 18 4- , Pășcanl --- Nor, senin . . • . . 14-4 , Zătrenl --- Sania, variabil . . 164 , Fetad --- 1 Pătărlagele --- Plde, nor . . . , . 13+ . Zimnicea --- Variabil, nor . . 18+ , 964 MONITORUL OFICIAL 28 Maifi 1887 Raportul D-lul dr. I. Felix, membru consi- liului sanitar superior, asupra inspecțiunel ser- viciului sanitar din circumscripția I a jude- țelor Suceava, Dorohoiu, Botoșani ți Iași, în anul 1886, câtre D. ministru de interne. Domnule ministru, Terminând inspecțiunea anuală în l-a circumscripțiune sanitară (județele Dorohoifi, Botoșani, Iași și Suceava), am onore a vfi supune următorul raport a- supra stărei igienei publice și a servi- ciului sanitar în județele inspectate de subscrisul. Cu tdte că nu s’afi putut înlătura în- dată tdte neajunsurile constatate la in- specțiunea din anul 1885, administra- țiunile locale aii realisat diferite îmbu- nătățiri și inspecțiunea anului trecut n’a rămas fără folos. Mai avem însă mult de făcut pentru ca diferitele ser- vicii sanitare să contribue într’un mod mai larg la prosperarea populațiunel. Am vă^ut cu satisfacțiune înmulțirea normală a locuitorilor români prin tdte comunele rurale din județele inspectate, cu singura escepțiune a câtor-vatârgu- șore în cari ei suportă concurența lo- cuitorilor străini, în tocmai ca în ora- șele Iași, Botoșani, Dorohoifi și Fălti- ceni. Statistica nostră oficială nu ne dă însă o imagina fidelă a crescerei popu- lațiunei prin nascerl dupe scăderea de- ceselor, ci ea ne arată proporțiuni mai mici de cât cele adevărate, căci instruc- țiunile date și formularele oficiale cer ca copii născuți morți să nu se t.ecâ și la născuți, ci numai ia morți. Dupe pă- rerea subscrisului ar fi corect ca ei să se înscrie îu tabele statistice atât la născuți precum și la morți, și acăsta cu atât mai mult, fiind că se declară ca născuți morți și mulți copii născuți vii și încetați din viață înaintea botezului. Populațiunea română ar mai cresce într’o proporțiune mai mare dacă nu s'ar înmulți din an în an concubinatele prin comunele rurale. Cerând diferitelor autorități esplicațiuni asupra acestui fapt, mi s’a re-puns că causa acestei stări de lucruri ar fi pe de o parte mul- tele formalități la încheierea căsătorie- lor, formalități cari se îugreuueză pe alocarea prin reaa voință a notarilor; și câ o alto, causă a concubinatelor constă în iudiferința preoților cari nu între- buințez* totă autoritatea lor pentru a demonstra sătenilor diftriuța între căs- niciile legitime și ilegitime. Cu ocasiunea acestei inspecțiuci am const tat însă cu durere crescerea pela- grei într’o proporțiune care reclamă și mesurl extra-ordiuare pentru combate- rea ei. lostitnțiunile speciale create prin inițiativa D-vostre, D-le ministru, pen- tru a vindeca dupe putință pe sătenii nenorociți atinși de pelagră, spitalele rurale și ambulanțele militare trebuesc complectate prin măsuri profilactice ba- sate pe cercetări șciințifice asupra ade- văratei cr.use a pelagrei. Dupe convincția majorităței medici- lor români și străini, causa principală a pelagrei constă în nutrirea cu porumb stricat și controversele se referă numai la modul alterațiunei la productele fer- mentațiunei porumbului care exercită acțiunea toxică asupra consumatorului. Măsurile profilactice principale vor avca dar scopul a opri stricarea porumbului, a Înlătura porumbul și mălaiul stricat. Se pare că cultura unor specii de po- rumb, care ajung mai curând la matu- ritate, apără în contra pelagrei. Dintre mai multe exemple instructive pe cari le am cules, am onore a menționa mai ales pe comuna Cucuteni din jadețul Iași, unde nu se pomen-sce pelagră, pro- babil din causă că atât marii proprie- tari precum și sătenii din comună cul- tivă de mai mulți ani porumb cincan- tino. Nu pote intra în cadrul acestui raport un studifi amănunțit asupra tu- tulor măsurilor profilactice în contra p lagrei, măsuri asupra cărora nu pote o singură personă și bărbați de o sin- gura specialitate să se rostesc; ; voifi avea însă onorea a comunica mai jos mal multe detalieri relative la pelagră în județele inspectate de subscrisul. Sifilisul, de și mai puțin frecuent de cât în anul trecut, se manține mai cu deosebire în unele comune, în cari mili- tarii cu schimbul importă din când în când germeni noui de inferțiune. Măsurile luate până acum pent u stârpirea sifilisului nu sunt destul de energice și este de trebuință c» pe alo- curea să contribue și medicii de plasă pentru visitarea regulată a trupelor cu schimbul, cari se adună regulat în loca- lități lipsite de medici militari. Intre bolele de cari suferă popula- țiunea rurală, vine în al treilea rând al- coolismu¹. Cu tote că >n general abuzd băutu- rilor spirtudse scade într’o proporț’une simțită, mai cu osebire din causa impo- sitelor speciale mărite, mai există multe comune rurale în cari rachiul este causa miseriei a unui număr însemnat de fa- milii. Când într’o familie țerănescă co- pii nu prosperă din causa că ea nu po- sedă nici măcar o vacă, la întrebarea asupra causJ acestei sărăcii primim obicinuit de la vecini răspunsul că ca- pul acelei familii este leneș și bețiv. Ca- lamitatea acesta e și mai dezastrdsă din causa calităței rachiului, încărcat cu cantități însemnate de alcool amilic. In cele 4 j idețe din Nordul estrem al Mol- dovei există 19 velnițe, din cari una singură posedă aparate pentru rafinarea spirtului, cea din Drăgușenl, județul Suceava. Iu tută România de peste Mil- cov există numai 4 poverne cu aparate pentru rafinare. Sperăm că laboratoriele pentru ana- lize chimice instalate de curând vor contribui la micșorarea acestui rău. In timpul presinte! inspecțiuni am vă^ut singura administ ațiune a jude- țului Isși, care a înțeles că are datoria a lua măsuri tn contra beției, îndem- nând primăriile comunelor rurale diu județ a publica regulamente pentru câr- ciumi, prin cari se glob sc cârciumarii cari vând rachifi pentru grâne și lucruri casnice, cari dau rachifi pe emanet, safi cari îndemnă pe locuitori la abuzul băuturilor. Profilaxia cea mai puternică în con- tra beției este educația copiilor la muncă și la economi»; din nenorocire însă ca- sele de economie cărora le cuvine un rol mare în acâstă privință, sunt cunos- cute tn forte puține comune rurale și n’afi prins rădăcini prin scole din causa lipsei de stăruință, din causa puținei importanțe ce li se atribue. Serviciul medicilor de plasă mai lasă mult de dorit, pe alocurea el a degene- rat într’o simplă formalitate sterpă. Medicul se presintă la primărie, întrebă pe primar dacă sunt bolnavi în comună, primarul în indiferința lui respunde obicinuit că toți locuitorii sunt sănătoși. Medicul scrie un prescript-verbal prin care constată presința sa în comună și plecă fără a visita diferitele cătune cari compun comuna, fără a interoga pe mai mulți săteni despre sănătatea locuitori- lor; safi medicul vede 3—4 bolnavi din cătunul în care se află primăria, Ie dă medicamente și numai cercetezi daci și îu cele-l’alte cătune se afli bolnavi, afară de cas de epidemie, când locuitorii acelor cătune cer venirea medicului. Aceste procedeuri greșite, din causa că- rora țăranul n’are ocasiune a face cu- noscință cu medicul, și medicul a da ță- rancei consilii asupra crescerel fisice a copiilor, asupra modului de a ’I nutri, mai cu osebire curând dupe înțărcare ; aceste procedeuri trebuesc înlocuite printr’un sistem rațional, care va pune pe medicul de plasă în contact mai in- tim cu populațiunea rurală. Cunosc, D-le ministru, fdrte bine greutatea sacrificiilor ce cerem de la medicul de plasă, funcțiunea lai bine îndeplinită este un adevărat apostolat, dar tocmai din acestă causă legiuitorul a acordat medicului de plasă un drept mare, acela de a concura pentru posturile superiore tn ierarchie dupe un servicifi în plasă de durată forte mică. Dificultățile arătate nu se vor putea înlătura până când țera nu va dispune de un număr mai mare de medici, pâuă când nu vom putea împărți fie-care 28 Maih 1887 MONITORUL OFICIAL 965 plasă in câte-va despărțiri sanitare mal mici, cu câte un medic de despărțire. Am întrebat rare să fi* causa că am. bulanțele militare caută într’un județ în 40 de ^ile mal mulți bolnavi de cât personalul sanitar permanent al județu- lui într’un an întreg; mi s’a respuns că causa principală este stăruința adminis- trațiunel, care conformându-se cu ordi- nile primite, îndemnă pe toți bolnavii a se presinta Ia ambulanță. N’ar putea dar administrațiunea sâ îndemne ase- menea pe bolnavi ca să recurgă mai a- dese-orl, într’un mod mai regalat la ad- jutorul medicilor de plasă și al spita- lului? Dacă medicii de plasă nu ’și pot bine îndeplini misiunea, radșele de plasă nu aduc de cât fohise foite mici. Depărta- rea mare a multor comune de la reșe- dința mdșei, comunicațiunea dificilă, nesiguranța daca cel trimis ca să aducă moșa o va găsi acasă, fac că femeile să- tenilor recurg numai de rare-orl la adjn- tornl mdșei de plasă. Ne trebuesc dar în tdte județele pentru comunele rurale moșe comunale; acolo unde ele există, precum în județul Iași, ele aduc popu- lațiunei servicii însemnate. Este însă de trebuință ca sâ se împrospăteze din când în când cunoscințele moșelor prin conferințe ce li s’ar putea face la câte 2 ani, la cari conferințe s’ar putea instrui moșele vechi asupra tratamentelor anti- septice moderne și asupra igienei copii- lor mici. I. JUDEȚUL SUCEAVA 1. Personalul sanitar Personalul sanitar al județului se compune uin m.dicul-primar, D. dr. C. Petroni, intrat in funcțiune în anul cu- rent, și din 3 medici de plasă, aceiași ca în anul trecut, cu aceleași reședințe ca în anul trecut. Plasa Siretu are 2 me- dici de plasă, din cari unul, D. Cru- penski, fără titlu academic, va părăsi în luna Octombre anul curent, serviciul pentru a 'și completa studiile,iar plasa Muntelui, cea mai depărtată de orașul Fălticeni, este de mai mulți ani lipsită de medic de plasă de și postul figureză în budget. Este trebuință urgentă ca să se gâsescă un medic de plasă, care va lua reședința la Brosceni și care va avea înainte de tote misiunea a căuta Ia do- miciliâ. unele familii atinse de băle sifi- litice cari nu voesc a intra în cura spi- talului rural Slatina. Medicul plășei Ș jmuza-MoIdova ca și sub-prefectul a- celei plăși, locuesc în orașul Fălticeni, sub-prefectura se află la Oprișeni (Fon- tâna-Mare), la marginea orașului Făl- ticeni. Cei 2 medici ai plășei Siretu lo- cnesc la Pașcani și la Lespezi. Medicii de plasă ah instrumente de autopsie, nu cini și 63 israeliți; în prima jumătate a anulai curent a crescut dar prin nascerl populațiunea română din comunele ru- rale cu 880, cea israelită cu 78 suflete, ceea ce corespunde cu proporțiunea în- mulțire! ei din tot anul trecut. Iu ace- lași period s’au celebrat în comunele rurale 658 căsătorii crescine și 13 israe- lite. Acestă înmulțire a populațiunel crescine este destul de mare pentru ca să lase pentru județul întreg un spor considerabil dupe scăderea micului de- ficit de 27 suflete al populațiune! ora- șului Fălticeni pe anul 1885, despre care voiiî avea ondre a vorbi mal jos. In primul semestru al anului curent a crescut și populațiunea crescină din Fălticeni prin nascerl cu numărul puțin considerabil de 5 suflete. Scoțând din totalitatea comunelor rurale cele 2 târguri Lespezi și Pășcani, cari aii o populațiune israelită numerosă, constatăm că în târgul Lespezi popula- țiunea română se înmulțesce într’un mod normal, având pe anul 1885 un spor de 148, în ântâiul semestru al anu- lui curent de 76 suflete, iar în târgul Pășcani de și populațiunea crescină a crescut în anul 1885 cu 228 suflete, în ântâiul semestru al anului 1886 la cres- cini decesele covîrșesc nascerile cu 54, de vreme ce israeliți! aii un spor de 30 suflete. Vaccinația se face în presinte cu regu- laritate; îu anul 1885 s’aii vaccinat 5.229, s’aii revaccinat 539 persone ; în ântâiul semestru al anului 1886 s’aii făcut 2 562 vaccinați! și 412 revacci- nații, Frecuentele cașuri de variolă spora- dică cari se observă în județ, sunt pe de o parte consecința negligere! vaccina- țiunei în anii trecuți, iar pe de alta a contactului intim între locuitorii jude- țului cu populațiunea țărilor vecine, Transilvania și Bucovina, unde în co- munele de munte depărtate de centrul ad- ministrației, se execută vaccinațiunați- unile cu mai puțină exactitate de cât la noi în timpul de față. Cultivarea vacci- nului animal nu piinde rădăcini din causa lipsei de inițiativă; vaccinul urna- nisat s’a împrospătat cu o mică cantitate de vaccin animal cumpărat din institu- tul d-rului Heinrich din Viena. Medicii de plasă ah cântat în anul 1885, 4.204 săteni bolnavi, diu cari 462 afectați de tuse convulsivă epidemică și de disenterie epidemică; în anul 1886 s’a căutat un număr mal mic de bolnavi, de Ia începutul anului până la 1 Au- gust 917. Cerând esplicațiuni asupra a- cestei diferințe, mi s’a ^is că causa ei sunt ambulanțele rnrale în cari se în- grijesce nn număr însemnat de pătimași; acăstă esplicație nu justifică însă necău- tarea sătenilor bolnavi tn cele d’ântâih posedă însă gente pentru farmacia por- tativă, și transportă în escursiunile lor medicamentele într’o legătură sau tn posunarele lor. Plasa Muntelui are un sub-chirurg; cele-lalte plăși ah câte un vaccinator, din cari unul român, plătit cu 50 lei, cel-l-alt străin, Sol. Golden- berg, cu lei 100 pe lună; asupra acestei diferințe de retribuțiune nu mi s’a putut da nici o esplicațiune rațională. Tot personalul sanitar primesce lefile forte neregulat; mandatele se scompteză la casa de economii. Numărul moșelor retribuite din fon- durile publice este cu totul insuficient și reședințele lor nu sunt bine alese. Orașul Fălticeni plătesce 3 mdșe urbane și una din mdșele de plasă plătite de ju- deț, locuesce tot în Fălticeni. Târgul Pașcani are deja o moșă comunală și mdșa plășei Siretu, plătită de județ, are reședința tot la Pașcani, pe lângă o a treia moșă plătită de direcțiunea căilor ferate Lembex’g-Cernăuțl-Iași. Plasa Muntelui are 2 mdșe decircumscripțiuni, a căror activitate principală constă în sub-scriere de procese-verbale, scrise de notarii comunelor, prin care se constată că aii venit regulat în comunele din cir- cumscripțiune. Ele nu se află cu popu- lați unea In acel contact intim, care le-ar permite ca să povățuiască pe săteni a- supra primei cresceri a copiilor, și este chiar dubios daca ele mai posedă cunos- cințele necesarii pentru acesta. In jude- țul Suceava, afară de orașul Fălticeni, numai comuna rurală Mălini și târgu- rile Lespezi și Pașcani ai moșe comunale. In orașul Fălticeni funcționezi medi- cul de oraș tot-o-dată ca medic al spi- talului Stamate-județian. Spitalul ru- ral Slatina are medicul săi special, ase- menea spitalul israelit diu Fălticeni. Consiliul de igienă al județului se a- dună mai regulat de cât în anii trecuți. D. prefect ’l presideză în personă ; re- gistrele proceselor-verbale ale consiliu- lui sunt In regulă. 2. Comunele rurale Am constatat deja la inspecțiunea din anul trecut că populațiunea rurală se înmulțesce într’un mod normal; astă- zi am ocasiunea a confirma din noii a- cest fapt. In anul 1885 s’aii născut în comunele rurale ale acestui județ 4.143 copii vil (3.908 cresciul și 235 israeliți) și aii murit 2.240 persone (2.149 creș- tini și 91 israeliți); populația rurală română a crescut dar prin nascerl, dupe scăderea deceselor, cu 1.759, cea israe- lită cu 144 suflete. S ad înregistrat în comunele rurale In același timp 796 că- sătorii crescine și 25 căsătorii israelite. In primul semestru al anului 1886 s’aâ născut tn comunele rurale 2.136 crescini și 141 israeliți, și ah murit 1.256 cres- 966 MONITORUL OFICIAL 28 Maiii 1887 șăse luni ale anului înaintea venire! ambulanței în județ, și nici nu trebue să confundăm misiunea timporară a ambulanței cu cea permanentă a medi- cilor de plasă. Mdșele plătite din fondurile pnblice (4 moșe de plasă și 3 comunale) aii a- sistat în comunele rurale îu anul 1885, 263, în anul 1886 de la 1 Ianuarie până la 1 August, numai 92 femei. In raportul asupra inspecțiune! din anul trecut, am avut deja onoreaa arăta câ în județul Suceava și mai ales în plasa Muut lui, sifilisul este frecuent, de și o mare parte din sătenii sifilitici aii fost cântați în spitalul rural S'atina și în ambulanțele militare; mai sunt alții cari nu pot saii nu voesc a se dis- loca și cari prin urmare trebue să fie cântați la domiciliul lor de medicii de plasă. Ambulanțele militare au căutat în jude;ul Suceava de la 15 Iulie când aii venit în acest județ până în ^iua de 15 August când am visitat ambulanțele, 225 bolnavi afectați de diferite bole ve- nerice; în spitalnl rural Slatina s’afi cău- tat în anul 1885, 306, în anul curent până la 15 August, 129 sifilitici, din cari însă mai mulți din alte județe, din Transilvania și Bucovina. In spitalnl Scamate-județian din Fălticenis’aficău- tat în anul 1885, 49, în ântăiul semes- tru al anului 1886, 99 sifilitici. In unele comune din plasa Muntelui, sifilisul se importă prin plutaș', cari mergând cu pluta pe Bistrița și Șiret până la Galați, aduc de acolo boia. La primăria comunei Brosceni m’am infor- mat că în acea comună există 26 săteni sifilitici, cari n’afi voit a merge la am- bulanța militară nici la spitalul rural Slatina. In totă plasa Muntelui nu există un serviciu medical, și am avut onore a expune mai sus necesitatea de a se numi de urgență un medic de plasă cu reșe- dința la Brosceni. Pelagra se observă în anul curent în multe comune, în cari era rară în anii trecuți, probabil din causa relei reco'te de porumb din anul 1884. Ambulanța militară a căutat în acest județ de la 15 Iulie până la 15 August 1886, la spi- tal 65 bolnavi afectați de pelagră și la consultațiile gratuite pentru bolnavii ambulanți 236 asemenea bolnavi. In spitalul rural Slatina s’afi eăutat în a- nul 1885, 82. în anul curent până la 15 August, 70 bolnavi pelagroși, din cari unii din Bucovina și Transilvania. Dupe recensementul pelagroșilor făcut In partea nordică a plășei Șiretul (des- părțirea Lespezi a medicului de plasă Crupensiki), există în cele 7 comune cari constitue acea despărțire, 240 pela- groși. In plasa Moldova, compusă din 19 comune, se găsesce pelagra în 16 co- mune. In plasa Muntelui ea este mai rară; dnpe catagrafia făcută de D. sub- prefect, există în comuna Mălini 12, în comnna Burca 1, în comun* Brosceni 5 pelagroșl. In spitalul israelit din Fălti- ceni n i se vede nici o dată pelagră ; în spitalul Stăm te-județian din Fălticeni s’afi căutat în anul 1885, 15, în ânteiul semestru al anului 1886, 17 pelagroș'. Dupe arătarea membrilor comitetului permanent, a sub prefecților și a pri- marilor, abusul băuturilor spirtuose scade în tot județul și beția este mai rară de cât în anii precedențt. grație prețului rădicat al alcoolului. Cu tote acestea, am găsit în singura plasa Mun- telui încă multe victime ale alcoolismu- lui. In comuna Mălinii, cu 1.200 familii (5.555 suflete), mi s’a 4'8 că aprdpe 200 familii n’afi vite, că din cei 200 capi al acelor familii aproximativ 150 sunt be- țivi; în comuna Borca cu 777 suflet", sunt numai 20 familii fără vite din causă că capii acestor familii sunt leneși și dedați băuturilor; în comuna Brosceni cu 2 743 suflete, unde munca este bine plătită, a patra parte a locuitorilor sunt săraci, n’afi vite; el lucrăză 2 până la 3 4ile și șede apoi o săptămână pe beție. Cu puține escepțiuni am găsit la pri- mării chinină și sare de Bălțătesci. Multe comune afi construit case bune pentru scdle, precum: cătuna Găinesci, din comuna Mălini, comunele Borca, Brosceni, Lespezi, Dolhasca și altele. Afară de capitala județului se afla numai la Pășcani o farmacie. Ea este dirigiată de D. Fr. Koch în calitate de arendaș, care a cerut indigenatul (D. Koch arată că titlurile sale fiind găsite în regulă de către comisiunea indigena- telor din Cameră, ea a și făcut report, recomandând pe D. Koch Fr. pentru na- turalizare fără stagiu). Tergul Pășcani fiind sărac, farmacia există numai grație funcționarilor căei ferate. Din registrele farmaciei reese că farmacia a expediat în anul 1885, 6.787 ordonanțe, din cari 5.470 în comptul direcțiunel căilor ferate; în anul 1886, până la 17 August, 4.603 ordonanțe, din cari 3.907 pentru funcționarii și lucră- torii căilor ferate, cu scă^ementul de de 25 la sută. Farmacia este bine apro- visionată; am eon°tatat însă că nu s’a comunicat D-lui Koch ultima reducere a taxei farmaceutice relativă la prețul cocainei. 3. Orașul Fălticeni D. primar s’a conformat cu consiliul ce ’i am dat la inspecțiunea anului tre- cut și înlocuesce vechiul abatorifi, pro- prietatea comunităței israelite, printr’un j abatorifi construit de comună în condi- țiuni bune, instalat conform avisulul ■ D-lui veterinar al județului. O altă inovațiune bună constă în în- ființare de băi de dușă cu 6 cabine, con- struite de către primărie în grădina pu- blică; acestă instalaținne a fost de nece- sitate absolută, căci singurul stabili- ment de băl cu putină din Fâltirfui este proprietatea comunit țel israalite și se afli în condiț’uni fdrte primitive. Stradele principale sunt curat», bine întreținute; partea orașului locuită de proletariatul israelit, aglomerat în locu- ințe neîncăpătore, este necurată. Mișcarea populațiunei urbane este aprope egală cu cea arătată tn raportul asupra inspecțiune! din anul trerot, ca- racterisată prin scăderea populaținnei române și prin înmulțirea progresivă a celei israelite. In anul 1884, populațiu- nea crescină a scăzut prin decese (dnpe scăderea nascerilor) cu 13, în anul 1885 cu 27 suflete, tn ântâiul semestru al a- nului 1886 ea a crescut prin nascere cu 5 suflete. Populațiunea isra°lită a cres- cut tn anul 1884 cu 72, tn anul 1885 cu 129. tn primul semestru al anului curent cu 46 suflete. S’afi declarat la oficiul stărei civile tn anul 1884, 23 căsătorii crescine și 23 israelite; tn anul 1885, 58 crescine și 52 israelite; în primul se mestru al «nulul 1886, 34 crescine și 30 israelite. Namerul mic al copiilor ilegi- timi de religiune israelitâ stă tn contra- dicținne flagrantă cu numărul mic de căsătorii israelite, față cu înmulțirea repede a ebreilor. Din acesta resultâ că oficiul stărei civile din Fo’ticeni, ca și din alte orașe nnde populația israelitâ prevaleze, consideră ca legitime nume- rosele căsătorii israQlite cari n’afi fost înregistrate la oficial stărei civile. In fața sărăciei extreme a populațiu- nei române, care este și causa scădere! ei numerice, este de trebuință ca admi- nistrațiunea locală să vină tn adj itorul acestor locuitori români cari muncesc pentru prosperarea străinilor. Singuri! meșteșugari români din Fălticeni sunt olarii. Am vficjat și familii de olari ro- mâni trăind în miserie, fiind-că munca lor este vîndutâ d’inainte negustorilor ebrei; ei n’afi prăvălii, ei primesc credit de la ebreii cari determină prețul măr- fei și cari o vînd în detail. Un mic cre- dit ’i-ar putea emancipa de negustorul care ’i exploatezi. In condițiuni analoge trăesc olarii români în comunele Dol- hesci, Șasea, Rișca-Bogdânesci. In iustria lor este fdrte primitivă; la smălțuirea dlelor ei fac economie de combustibil, nu încălzesc cuptorele la acea tempera- tură înaltă la care smalțul se topesce într’uu mod perfect, formând o adevă- rată sticlă plumbicâ, ci parte din săru- rile plumbice rămân libere. Este dar ne- cesar ca aceste 61e să fie spălate de mai multe ori cu oțet și cu apă înaintea în- trebuințărei lor. 28 Maiii 1887 MONITORUL OFICIAL 967 Serviciul medicului de oraș este greii de controlat, căci In cancelaria lui nu se află nici un registru al bolnavilor să- raci câutați la domicilii!, neajuns pe care ’l-am constatat deja la inspecțiu- nea anului trecut. Dupe arătarea D-lui medic al orașului, basată pe notițele D-sale, D-sa a căutat gratuit în anul 1885, 222 bolnavi cu 1.216 ordonanțe gratuite; în semestrul anului 1886, ¹84 bolnavi cu 369 ordonanțe. N’am putut constata numărul femeilor sărace asis- tate de mâșele comunale. Vaccinațiunile oficiale se execută de către vaccinatorul orașului. In anul 1885 s’aii vaccinat gratuit 303 copii, în primul semestru al a. c., 221 copii. Se mai fac multe vaccinați! de către medi- cii particulari. Farmaciile din Fălticeni, 2 la număr, sunt bine aprovisionate. Patronii, asis- tenții și elevii sunt străini. Singura droguerie din Fălticeni este asemenea condusă de un străin; ea însușesce con- dițiunile prescrise de regulamentul pen- tru droguiști. 4. Spitalele a) Spitalul rural din monastirea Slatina Am expus în raportul asupra inspec- țiunei din annl trecut folăsele însem- nate ce acest spital aduce populațiunei rurale, mai ales celei din plasa Munte- lui; este dar necesar ca să se conserve acestui institut reputația dobândită sub înțelâpta conducere aD-luidr. V. Bianu, reputație tare seva compromite daca nu se va găsi un medic bun care se va de- vota cu totul serviciului. Țăranul nos- tru încă nu s’a deprins cu exactitatea, nu putem să ’i respingem de la consulta- țiunile gratuite daca nu s’a presintat Ia ora regulamentară și a venit dupeamiaZI. Medicul care nu este gata a întrerupe câte o-dată dulcele farniente post-me- ridiane pentru a asculta plângerea unui pătimaș, nu este la locu lui într’un spi- tal rural. Spitalul Slatina are trebuință de mal multe reparații și de împrospătarea păr- ței din material, mai ales numărul că- mășilor f meesci este insuficient și hala- turile sunt deja forte usate. Economul îngrijesce bine de buna în- treținere și de curățenia spitalului. Iu anul 1885 s’afi căutat în spital 803 bolnavi, din cari 306 de sifilis și 82 de pelagră. In anul 1886, până la 15 Au- gust. s’afi căutat 477 bolnavi în spital și 789 consultațiuni gratuite, din cari 129 de sifilis și 70 de pelagră. D. profesor dr. Manolescu a făcut în luna Iulie a. c.,în spitalul rural Slatina 31 operațiuni de cataractă, 27 iridec- t >iuii, 1 ablațiune de stafilom.Amg sit încă 9 bolnavi din acești operați în cura spitalului. b) Spitalul Stamate-Județian din Fălticeni Acest spital are acum 45 paturi. Me- dicul orașului, D. dr. Rossignon, fnnc- ționeză și ca medic al spitalului. Bol- navii sunt bine cântați. S’afi primit în anul 1885, 998, în anul 1886, până la 14 August, 665 bolnavi. Spitalul se află în acea stare ca în anul trecut, lipsit de consultațiuni gratuite pentru bol- navii ambulanți, din causa că adminis- trațiunea locală nu voesce a recunosce marea importanță a acestor consulta- țiuni, mai cu osebire pentru că femeile și copii nu voesc a se separa de familia lor. Pânzeturile (albiturile) spitalului sunt suficiente și în stare bună. Localul este bine întreținut, cu escepția unui salon care are de mal mult timp pardosela putredă și care din acestă causă stă închis. In anul 1885 s’afi căutat în acest spi- tal 890 bolnavi, din cari 15 afectați de pelagră și 49 de sifilis; în primul se- mestru al anului 1886, 511 bolnavi, din cari 16 pelagroși și 99 sifilitici. In luna Iulie a. c., D. profesor dr. N. Manolescu a făcut în acest spital 26 o- perațiuni oculistice, anume: 20 estrac- țiuni de cataracte, 3 iridectomii și 3 alte operațiuni; am găsit în căutare mai mulțl din acești bolnavi aprope vin- decați. c) Spitalul israelit din Fălticeni In acest mic spital cu 20 paturi, s’afi căutat îu anul 1884, 319, în anul 1885, 301, în anul 1886, până la 14 August, 197 bolnavi. In urma consilielor și ex- plicațiunilor ce am dat epitropilor în anul trecut, ei afi introdus în spital con- sultațiuni gratuite pentru bolnavii am- bulanți. Registrul pentru înscrierea a- cestor din urmă bolnavi, s’a înființat la 1 Iulie a. c., de atunci până la 14 Au- gust s’afi dat 254 consnltațiuni gratuite cu medicamente gratuite. Curățenia spitalului lasă de dorit; cantitatea al- biturilor, de și ele afi fost complectate, este insuficientă. Medicul spitalului, D. dr. înger, se află necontenit în neînțe- legere cu epitropil. Și în acest spital am găsit urmele lu- crărilor D-lui profesor N. Manolescu. D-sa a operat în luna Iulie a. c., în spi- talul israelit, 47 bolnavi, făcând 29 es- tracții de cataractă, 15 iridectomii, 8 operații de trichiază și 8 alte operațiuni oculare. 5. Apele minerale Plasa Muntelui din județul Sucâva este bogată în ape minerale de o valore neprețuită și este timp ca să se înles- nescă publicului român utilisarea aces- tor ape, cari isvorăsc în locuri greii ac- cesibile. In cât privesce căile de comu- nicațiune tocmai acestă parte a țârei a rămas înapoi; numai șoselele lucrate cu multă artă și poduri fdrte solide ar pu- tea resista puterei devastatore a apelor curgâtore cari se scoboră din munți de la hotare spre Bucovina și spre Tran- silvania. Vecinii noștril se folosesc deja de una din apele nostre minerale, care pentru noi nu există de cât în raportu- rile de inspecțiune sanitară și în dările de gemă ale laboratorului de chimie. Voifi începe cu isvorul de Ia Șaru- Dorni, cel mal bogat în arsen dintre tote apele arsenicale cunoscute. D. pro- fesor Poni din Iași, care acum 10 ani a examinat apa din Șaru-Dorni, a găsit într’ânsa pe lângă cantități însemnate de arsen și cantități mici de litifi. D-sa a adus din împrejurimea isvorului nisce schiste cari conțin auripigmente, pe cari le am vâZut în laboratoriul facul- tăței de sciințe din Iași. D. dr. Bernad- Lendway a făcut în anii 1885 și 1886 analisa cantitativă a apei de la Șaru- Dorni, pe care o clasifică între apele ar- senicale alcaline gazose; ea conține mult gaz de acid carbonic și este mai avută în arsen de cât Bourboule, Plom- bierey, Montdore și alte ape arsenicale cunoscute, și este folosităre luată pe d’inăuntru și nu pentru băi. De o cam dară ea nu pote fi băută la fața locului unde nu există nici un stabiliment. Transportul între Brosceni (reședința subprefecturel) și Șaru-Dorni se face cu cai de călărie și pe jos, căci nu există drum de căruță. Prima preocupație a nostră trebue să fie pentru înlesnirea transportului apei de la Șaru-Dorni, tn clondire bine astupate, la diferite loca- lități din interiorul țârei, mai ales la diferite stațiuni balneare și climatice. Nu ne vom opri însă aci, căci Șaru- Dorni și localitatea d’impregiur este forte aptă pentru o stațiune climatică cu cură de zer și de lapte. La Dorea, stațiune balneară din Bucovina, cu apă feruginesă, situată tn depărtare de 30 minute de la Șaru-Dorni, se face și cură de zer și de lapte și se bea de mai mulțl ani apă de la Șaru-Dorni. Clondirul se vinde acolo cu 10 creițarl. A duoa apă minerală mai importantă este cea de la Borca, situată 3’A kilo- metrii de la comuna Borca, pe domeniul Coronei, într’o vale îngustă, închisă de stânci înalte, acoperite cu braZi stră- bătută de apa limpede și rece a Borcei, care vine cu mare sgomot și cu o repe- ziciune extraordinară din munții din apropierea fruntariei spre Transilvania; valea Borcei este astăZi practicabilă numai pentru călăreți și pietoni; apa repede a distrus șoseaua care conducea acum 30 de ani spre isvorul din Borca Borhut. Alături cu isvorul există rui- nele unei case domnesc!, în care, dupe MONITORUL OFICIAL 28 Maiâ 1887 ' 968 -------------■ - - ---- . - - - ------— arătarea sătenilor, Domnul Dimitrie Cantemir petrecea parte din vâră, fă- când cură de apă de Borca. Borhutul isvorasce dintr’o stâncă, scurgându-se într’o rază subțire, de grosime a 2—3 pene de gâscă. Un bărbat cu cunoscințe geologigespecialeartrebui să examineze dacaprin'6re-carl săpături nu s’ar putea mări volumul apei; țeranii din partea locului pretind că acum câți-va ani is- vorul a dat mai mult Borhut. Gustul apei este mai înțepător de cât al celei de Ia Borszeg și cantitatea enormă de bășici de gaz ce se degagiază dintr’ensa constată asemenea cantitatea mare de acid carbonic ce conține. In cât privesce composiția ap i de la Borca, ce a fost deja clasificată de către repausatul A. F6tu între apele alcaline feruginâse, avute de gaz de acid carbonic. O canti- tate mică din acestă apă ce am adus la Iași, a fost supusă la analisa calitativă în laboratoriul chimic din Iași al direc- țiune! generale a serviciului sanitar; s’a confirmat ca corectă clasificarea apei de Borca între apele sodice feruginăse, a- vute de acid carbonic, și tot-o-dată D. dr. Reigler a constatat în acea apă pre- sința de cantități însemnate de litiâ. Cantitatea totală a substanțelor fixe este de 3.90 la 1.000. Apa de Borca se apro- pie în composițiunea ei de Orezza și de unele isvdre de Borszeg. Un număr mic de persdne aduc apă de Borca la Folti- ceni pentru facerea unei cure sistematice; marea cantitate de gaze ce ea conține reclamă Insă precauțiuni osebite la um- plerea sticlelor și la transportarea ei. In plasa Muntelui se mai găsesc alte ape minerale, una pe Negra, depărtare 3 ore de comuna Brosceni, care conține probabil fer și alt isvor de apă sulfurosă mai depărtat de cât cel d’ântâiâ. II. JUDEȚUL DOROHOIU 1. Personalul sanitar Personalul sanitar din acest județ este aprdpe același ca în anul trecut, cu excepțiunea plășei Bașeâ-Prutu-de- Jos, unde funcționezi un medic de plasă noâ, D. dr. Corsiu, care tot-d’o-dată face serviciul de medic stagiar la re- gimentul de dorobanți, și a plășei Herța- Prutu-de-Sus, care are asemenea un me- dic de plasă noâ, D. dr. Țuri. Plasa Co- șula-Berhomete nu are medic de plasă de la luna Februarie a. c . In cât pri- vesce serviciul orașului și al spitalului Dorohoiâ, am avut deja onore, Dom- nule ministru, a arăta printr’un raport special necesitatea de a se separa ace- ste duoă servicii, dacă nu se pote ast- fel chiar prin suprimarea postului de medic secundar, chemându-se în postul de medic de spital prin concurs un me- dic înzestrat cu cunoscințe moderne. Comunele rurale, cu escepțiunea târg- șorelor, sunt lipsite de moșe; din37m6șe comunale cari aâ funcționat în anul trecut, nu există astă-^i de cât 13. Cele mai multe consilii comunale sunt gata a trece în budget salarii suficiente pen- tru moșe comunale, dacă comitetul per- manent va încuviința; este dar necesar să se comunice primarilor că se vor aproba salariele moșelor comunale în- scrise In budget, și că dintre comunele mai sărace se pot uni câte duoă și trei pentru plata unei moșe, dacă ele nu sunt prea depărtate una de alta. Vaccinatorii funcționăză numai în timpul vere! până la luna Septemb e, cu tote că în luna Octombre se mai fac vaccinațil, mai ales atunci când nu s’a vaccinat tn luna Maiâ, din causă că țăranii aâ fost în acea lună ocu- pați cu prășirea porumbului ; este de dorit ca cel puțin unii dintre vaccina- tori să fie retribuiți și în timpul iernei, și însărcinați cu cultivarea vaccinului. Personalul sanitar nu primesce lefile regulat. Consiliul de igienă al județului se adună în mai puțină neregularitate de cât în anul trecut. 2. Comunele rurale Populația rurală a județului se tn- mulțesce prin nasceri într’o proporțiune normală. In anul 1885, populația totală aju- dețului a crescut prin nasceri, dupe scă- derea morților, cu 2.164 suflete, popula- ția rurală în parte cu 2.052 suflete, din cari 1.856 creștini și 196 evrei. In primele 6 luni ale anului 1886, populația totală a județului a crescut prin nasceri, dupe scă- derea deceselor, cu 1.200, cea rurală’Jn parte cu 1.094 suflete, din cari 997 cre- știni și 97 evrei. In comunele rurale s’aâ celebrat, în anul 1885, 1.101 căsătorii (958 creștine și 43 israelite); în primul semestru al anului 1886, 884 căsătorii (864 creștine și 20 israelite). Cu tote ace- stea în târgușorele (comunele rurale) Săveni și Dărâbani, cari aâ o popula- țiune israelită numerdsă, numărul cre- știnilor rămâne staționar; tn comunele Dorohoiu, Mihăileni și Herța, despre cari voiâ vorbi mai jos, populația cre- ștină este asemenea staționară de vreme că cea israelită cresce. Concubinatele sunt fdrte frecuente. D. prefect propune pentru limitarea lor ca pe fie-care an să se facă o catagrafie a populațiune!, cu obligațiune ca locui- torii să presinte comisiunei de recensă- mânt extractele din registrele de căsă- torii ale oficerului stărei civile. Județul Dorohoiâ suferă de pelagră, într’o întindere mai mare de cât cele- l’alte județe ale țărei. Din a i în an se ! întinde în Europa cultura porumbului, ! ea a ajuns deja dincolo de hotarele nor- dice ale României, la 52 latitudine nor- dică, unde porumbul ordinar „moldove- nesc* ajunge de mai rare ori la maturi- tate perfectă. Se pare câ afară de situa- țiunea nordică a județului, este și spe- cia porumbului care se cultivă una din căușele pelagrei. In ambulanța militară s’aâ căutat, numai în timpul de la 18 Iulie 1886, când ea a început a lucra în acest județ, până la 6 August când am visitat-o, 11 pelagroși în spital și 958 pelagroșl la consultațiunile gratuite pentru bolnavii ambulanți; afară de aceștia figureză în registrele ambulan- ței 202 bolnavi din județul Dorohoiâ, afectați de gastralgii și gastrite, din cari mare parte represiută formele ini- țiale ale pelagre!, ast-fel mai mult de cât a treia parte dintre bolnavii cân- tați aâ suferit de pelagră. Iu spitalul județului din orașul Dorohoiâ, s’aâcău- tat în anul 1885, 52 pelagroși, în anul 1886 până la 1 August, 134 pelagroși în spital și 44 pelagroși la consulta- țiunile gratuite pentru bolnavii ambu- lanți. In Lazaretul pentru pelagroși din Dorohoiâ, s’aâ îngrijit de la 6 Iu- nie (termenul deschidere! lazaretului) până la 6 August, 70 bolnavi. In spi- talul din Săveni, s’aâ căutat în anul 1885, 1, în anul 1886 până la 1 August 14 bolnavi de pelagră. In spitalul din Mihăileni aâ intrat tn primul semestru al anului curent, 3 pelagroși. Afară de aceștia, medicul orașului Dorohoiâ a căutat în oraș, în anul curent, 14 bol- navi de pelagră, medicul orașului Mi- hăileni 1 bolnav afectat de acestă bdlă. In comuna Hudesci-Mari cu 550 case, am mai găsit 6 pelagroși, în comuna Darabani, însă, se mai afla mai mulți si- teni bolnavi de pelagră. Sifilisul tot-d’a-una este destul de frecuent. In spitalul Dorohoiâ s’aâ cău- tat de sifilis în anul 188b, 160, tn anul 1886 până la 1 August, 88 persdne. In spitalul județului din Săveni, aâ intrat în anul 1885, 30, în anul 1886 până la 1 August, 21 bolnavi de sifilis. In spi- talul Mihăileni, s’aâ căutat tn primul semestru al anului curent 16 bolnavi de sifilis. La ambulanța militară s’aâ cău- tat In acest j ideț de la 18 Iulie până Ia 6 August 18o6, (tjiua când am visitat-o) 12 bolnavi de sifilis tn spital, și 5o la consultațiunl gratuite. Alcoolismul este mal rar de cât tn trecut. Sătenii pretind că sărăcia ar fi causa abusulni băuturilor; ast-fel în co- muna Hudesci-Mari, numai în cătunul Albi, alcoolismul este mai frecuent.Să- tenii pretind că locuitorii acelui cătun sunt bețivi din neam in neam,din causa pământului rââ, de vreme ce locuitorii celor-l-alte cătune sunt în mare parte avuți și sobri. In alte comune mi s’a 28 Maiâ 1887 MONITORUL OFICIAL 6 9 Zis, că dacă n'ar fi bețivi, comuna n’ar avea venit, căci mal pretutindeni axi- aele fortneză venitul principal, din care se soldezi cheltuelile comunei. Consu- mația rachiului scade, cu tote acestea există încă prea multe cârciumi tn unele tărgșore (comune rurale) locuite de mulți israelițl, ast-fel am numărat la Dara- bani (cu 2.705 suflete, din cari 1.067 ro- mâni, și 1.638 evrei), 20 cârciumi și 5 hanuri. In județul Dorohoiii, s^ afla 5 velnițe, din cari nici una nu rafinăză al- coolul. In unele comune, precum la Broscăuți, Hudesci-MarI, Verniceni, Brăesci, pri- marii aii început a veghia ca, casele sâ se construescă în condițiuni mai igienice și să se alinieze. Cele mai multe primării aii câte o mică farmacie, pe alocurea medicamentele nu sunt însemnate într’un mod clar. Regi- strele pentru înscrierea bolnavilor cân- tați nu s’aii înființat. Vaccinația se face cu vaccin umani- sat, care se reînuoesce cu vaccin animal, adus din Viena cu spese de 200 lei. Pentru cultivarea vaccinului animal în j adeț, nu s’a făcut nici o încercare. Cei 3 vaccina torl ai județului aâ făcut în anul 18c6 până la 1 August, 3.226 vaccinați! și3 (7 revaccinații cu succes. In multe comune scolele sunt insta- late în case de chirie, rel •, tn altele am eăsit edificii școlare bune, precum Ia Brăesci, Hudesci-MarI. Farmacia din târgul Săveni, dirigiată de D. Nat. Vițianu, de la anul 18î3, este bine aprovisionată. E i a expediat în anul 1885, 1.444, în anul curent până la 12 August, 816 ordonanțe. 3. Comunele urbane a) Orașul Dorohoiâ In orașul Dorohoiâ s’aâ născut în anul 1885, 149 creștini și 220 evrei, și aâ murit 138 creștini și 180 evrei, po- pulația creștină a crescut dar cu 11, cea israelită cu 40 suflete (tn anul 1884 cea creștină scăzuse cu 63. cea israelită cre- scuse cu 82 suflet*). In primul semestru al anului 1886, populația cr> ștină a crescut prin nasceri, dupe scăderea de- cesele r, cu 3, cea israelită cu 53 suflete. In anul 1884 s’aâ înregistrat 24 cusăto- rii creștine și 12 israelite, tn anul 1885, 20 oreștine și 6 israelite, în primul se- mestru al anului curent, 11 creștine și 6 israelite. Acest număr mic al cesătorie- lor israelite este în contrazicere cu nu- mărul mare al nascerilor, și în special al nascerilor legitime la israelițl. Re- sultă dar, că oficiul stărel civile recu- ndsce ca legitime căsătoriele rdigiose ale israeliților din țâră, cari n’aâ fast înregistrate la primărie. Despre căușele cari fac ca populațiu- nea română din comunele urbane ale județelor Dorohoiâ, Botoșani, Suceava și Iași, scade saâ rămâne staționară, am avut onore, Domnule ministru, a vă su- pune aprecierile mele în raportul asu- pra inspecțiunei sanitare din anul 1885. Condițiunile cari fac existență dificilă românilor din orașele locuite de mulți străini, nu s’aâ schimbat și ele nu se pot schimba într’un timp scurt. Propunerea măsurilor de îndreptare nu intră în ca- drul presentulul raport, ea presupune studii economice mai aprofundate cari nu sunt de competința subscrisului. Una dintre măsurile pentru oprirea mortalităței excesive a populațiune! ro- mâne este căutarea mai întinsă a bol- navilor săraci și mai ales a copiilor la domiciliâ; acest serviciâ lasă însă mult de dorit, căci D. medic al orașului a căutat în cele 7 luni ale anului curent, de la 1 Ianuarie până la 1 August, nu mai 55 bolnavi în comptul orașului, din cari o parte la domiciliâ și o parte ca ambulanți. La spital s’aâ dat In comp- tul orașului 113 consultații gratuite. Vaqoinațiunile se fac de către vacci- n-atorul orașului. In anul curent, el a vaccinat, până la 1 August, 206copii,și a revaccinat numai 1 copil. Este de do- rit ca să ae dea și revaccinațielor o în- tindere mai mare, și ca să se înlocuiască vaccinul umanisat prin vaccin animal. Pentru examinarea alimentelor și bău- turilor din comerciâ, consiliul de igienă a numit o comisiune compusă din D. pri- mar, D. medic al orașului, și D. farma- cist care face parte din consiliul de igienă; comisiunea are obligațiune ca sâ raporteze în fie-care ședință resulta- tul lucrărilor sale, se pare însă câ n’are mult de raportat. In cât privesce băutu- rile alcoolice, se pote constata și fără analisa chimică că ele sunt făcute din spirt nerafinat. Orașul este curat, stradele bine între- ținute, este însă de regretat câ se fac șosele în loc de pavagiâ. Scola primară de fete este instalată într’o casî neaptă pentru acest scop, acest răâ devine și mal mare prin îm- pregiurarea că încăperile cele mai bune sunt ocupate de directore. Băncile sunt ast-fel așezate, că lu- mina intră pe la spatele elevelor, și ni- meni nu se gândesce la îndreptarea forte simolă a acestui neajuns. Farmacia din Dorohoiâ, proprietatea D-nei Svoboda. este bineaprovisionată. Arendatorul, D F. Haq e, a cerut in- digenatul, amânduoi asistenți! sunt stră- ini. Farmacia a expediat în anul 1885, 5.t 13, în anul 1886 până la 12 August, 3.266 ordonanțe. Arestul județului se află în bune condițiuni igienic ■. I) Orașul Hlihăileni Orașul are o populațiune de 3.930 su- flete, din cari 1.075 creștini și 2.855 evrei, mai toți supuși străini. In anul 1884, saâ născut 51 creștini, și 129 evrei, în anul 1885, 56 creștini, și 129 evrei, în primul semestru al anului 1886, 32 creștini și 71 evrei, aâ murit în anul 1884, 64 creștini și 59 evrei, în anul 1885, 39 creștini și 89 evrei; în primul semestru al anului curent, 27 creștini și 35 evrei. In anul 1884, populația cre- ștină a scăZut dar cu 5 suflete, cea israe- lită a crescut cu 70suflete; în anul 1885 c*a creștină a crescut cu 17, ceaisraelită cu 40 suflete, în primul semestru al anu- lui curent, populațiunea creștină a cre- scut cu 5, cea israelită cu 36 suflete. In anul 1884, s’aâ înregistrat 20 căsătorii creștine și 4 israflite, în anul 1885, 10 creștine și 3 israelite. în primul seme- stru al anului 1886, 11 creștine și o israeliti. Disproporțiunea între micul număr de căsătorii și marele număr de nasceri la israelițl, și împregiurarea că cea mai mare parte a acestor nasceri se înregistrezi ca legitime, probezi câmal persistă neregularitatea pe care am sem- nat’o în raportul asupra inspecțiunei din anul trecut, câ nu se înscrie în re- gistrele stârei civile tote căsătoriele is- railite și că se îuscriâ ca legitimi copii nâscuți din părinții cari n’aâ fost cunu- nați conform legei. Populațiunea orașului este săracă, sin- gurele 2 industrii ce se executa aci, du- belăria (tăbăcăria) și morăria cn aburi, fac regrese. Casele scdlelor sunt curate dar neîn- câpătore. Cimitirile însușesc condițiunile pre- scrise. Orașul este necurat, se găsesc chiar 2 până Ia 3 familii aglomerate într’o singură cameră. Căutarea bolnavilor săraci la domi- ciliâ nu se pote controla, căci nu există registru pentru înscrierea lor. D. medic al orașului raportezi că în primul se- mestru al anului curent a căutat 153 bolnavi săraci. In anul 1885 s’aâ vaccinat 113, în a- nul 1886 (până la 31 August) 125 copil. Sifilisul nu este rar în oraș. D. medic al orașului arată că chiar soldații de linie liberați din serviciâ aâ adus sifilis în oraș. Farmacia se află în condițiuni corecte și are chiar un elev român, lucru forte rar în Moldova. Venitul el este abia sufi- cient pentru existența forte modestă a farmacistului; în anul 1885 s’aâ expe- diat 1.901, în anul 1886 până la 13 Au- gust 628 ordonanțe. Parte diu ordonan- țele prescrise în Mihăileni, se lucrezi Ia farmacia din Șiret în Bucovina, bolnavii chiamă adesea-ori medici din Șiret car! aduc și medicamente d’acolo. 970 MONITORUL OFICIAL 28 Maiâ 1887 c) Târgul Herța Târgul se află In aceeași stare mise- rabilă ca în anul trecut. In anul 188 o populația creștină a scăzut prin decese după scăderea nașterilor cu i suflet, cea israilită a crescut cu 5 sufi te, în pri- mul semestru al anului 1886 populația română a scăzut iar cu 1 suflet și cea israilită a crescut cu 10 suflete. Farmacia se află în aceleași condițiuni incorecte ca în anul trecut, proprietarul și dirigintele responsabil D- Fuchs lo- cuesce la Mihăikni și farmacia se diri- geză de fapt de D. farmacist Țanu. Am explicat D-lnl Fuchs, pe care l’am vă- ^ut la Mihăileni, obligațiunea ce are conform legei de a se muta la Herța. Spitalul din Herța, înființat de către onor, epitop’e genernlă a casei S-tu Spiridon I । virtutea donatiunei de 3,000 galbeni a D-nei Catinca Gicha din anul 1836, stă închis de la anul 1856 Este de studiat cestiunea, dacă fondul ace- stui spital nn s’ar putea întruni cu fon dnl spitalului din Târnava care s’a în- chis în an ui curent din causa lipsei de stăruințe a admit istrațiunel locale. 4. Spitale a) Spitalul județului Dorohoiă și Laza- retul de pelagroși In anul 1885 aâ funcționat la spital 60, la Lazaret 20 paturi, în anul acesta am găsit la spital numai 50 paturi,căci s’aâsuprimat cele 10 paturi, subvențio- nate de comună. Primăria voesce a înfi- ința singură un mic spital. Acăstă par- celare a serviciului, care probabil va conduce saâ la crearea de lefi noui saâ la cumularea prea multor însărcinări încredințate unui singur medic, este vătămătdre sirviciulnl. Personalul spi- talului este același ca în anul trecut. Medicul secundar D. dr. Kremer func- ționdză tn virtutea unui contract care expiră în luna Iunie 1887. In anul trecut am arătat onor, co^.i- tet permanent necesitatea de a se înze- stra spitalul cu un mic stabiliment de băi. Administrațiunea a ținut compt de explicațiunile mele, din nenorocire însă la instalarea băilor D. medic al spitalu- lui n’a fost consultat, ele s’aâ instalat nu într'o dependință, ci în clădirea prin- cipală a spitalului, într'o cameră întu- necos» ne imentata. Spitalul estebineapovisionat cu ma- terial. Consultaținnile gratuite la spital nu sunt mult hecceotate de populațiunea rurală; în anul curent s’»â dat până la 14 August 335 consultațiuni cu medi- camente în comptul județului și 113 în comptul orașului. In spital s’aâ căutat în primul semestru al anului curent 539 bolnavi în Lazaretul de pelagroși tn timpul de la 6 lunie'până la 1 August 1886 bolnavi 70. Facerea diagnoselor și tratamentul lasă de dorit: cred că va fi în interesul spitalului ca să se separe postul de mr- dic de oraș de acela de medic de spital și ca să se resilieze contractul cu medi- cul secundar. 6) Spitalul din Mihăileni Acest spital are 10 paturi, întreținut de comuna urbană Mihăileni și de câte- va comune rurale circumvecine (de fosta plasă Berh mete) este în pericol de a se închide din causa lipsei de mi^ldce, dacă județul nu ’i-va veni în ajutor cu o sumă mai mare de cât până acum. E- xistența spitalului fiind de neapărată trebuință, sper câ consiliul județian nu va permite desființarea lui. In anul cu- rent s’aâ căutat, până la 13 August, 107 bolnavi. Spitalul este instalat într’o casă în- chiriată, bine întreținută. Albiturile sunt usate și insuficiente. Instrumentele chirurgicale necesarii există. Pansamen- tele se fac într’un mod corect, spitalul posedă materialul pentru pentru pansa- mentele antiseptice. c) Spitalul județului din Săveni Spitalul are 12 paturi și este instalat de o cam-dată îut’o casă cu chirie ; la casa de depuneri, consemnațiuni și eco- nomii se află însă un fond de lei 6.000 pentru un edificiâ noâ. Ca medic al spitalului funcț onezi medicul plășei. Materialul spitalului este insuficient, pâriz turile rupte, nereînoite de 3 ani. Materialul pentru pansamente antisep- tice nu există, cu tote acestea medicul se silesce a face un tratament antiseptic prin spălarea rănilor cu bichlorur de mercur 1 ia sută. In anul 1885 s’aâ căutat 212 bolnavi, tn anul curent până la 1 Iulie lb3 bol- navi. Nu se dă consultațiuni gratuite, importanța ce li se cuvine, in anul cu- rent s’aâ dat până la 1. August numai 139 consultațiuni. d) Spitalul Maria-Potloc din Târnauca Acest spital rural, pe care l’am vă^ot funcționând în anul trecut în condiți- uni excelente, stă astăzi închis. Proprie- tarul actual al moșiei, D. I Minoliu, a satisfăcut prescripțiunea testamentului prin înființarea spitalului și depunerea la casa de depuntri, cons mnațiuni și economii a capitalului de lei 120.000 pentru întreținerea lui și l’a întreținut singur câte-va luni. Spitalul a fost pre- dat primarului,care l’a închis din causă că admnistrația județului n’aintervenit la timp pentru organisarea unui servi - ciâ regulat. Find-câ administrațiunea județului nu are destulă bună voință pentru a se ocupa cu conducerea acestui spital, am ondre a propune ca ea să se încredințeze epitropiel generale a casei spitalelor S-tu Spiridon, predându-i-se averea spi- talului. Ca medic al spitalului va putea funcționa medicul plășei. III. JUDEȚUL BOTOȘANI 1. Personalul sanitar Personalul este același ca în anul tre- cut, cu singura deosebire că medicul de plasă D. dr. Aronovici este înlocuit prin D. dr. Palanz și că la spitalul S tuSpi- jidon din B itoșani funcționezi D. dr. Ursulescu ca medic primar. Numărul moșelor este cu totul insu- ficient, județul plătesce 8 mdșe de cir- cumscripțiuni, comun-le rurale 8 mdșe comunale, din nenorocire însă 7 din a- ceste 16 posturi de mdșe staâ vacante. Este necesariâ ca să se înființeze mdșe comunale pentru câte 1 până la cel mult 3 comune. Pentru tdte comunele rurale ale ju- dețului există numai 2 vaccinatori (La- zăr Rotenberg și Huna Rotenberg) plă- tiți cu câte lei 60 pe lună. Medicul primar nu dispune de un se- cretar în permanență, ci un funcționar al prefecturei îndeplinesce și acăstă funcțiune ca un ce accesoriâ, când ’i permite timpul, ast-fel medicul primar este ad°sea-ori nevoit a face și lucrări de copist Consiliul de igienă al județului a ți- nut în tot anul 1885 cinci ședințe, în anul 1886 până la 7 August 6 ședințe. 2. Comunele rurale In anul 1885 populațiunea rurală creștină a județului a crescut prin na- sceri, dupe scăderea deceselor, cu 2.160 suflete, cea israilită din comunele rurale cu 194 suflete, în același an's’aâ înregi- strat în comunele rurale 839 cununii cre- știne și bOisrailite. Din numărul total al nascerilor 5.149 aâ fost din părinți cunu- naț'și244 din părițl necnnunațl;în fața numărului crescând al concubinatelor, numărul nascerilor ilegitime este fdrte mic și probdz i câ populația va mai cre- sce într’o proporțiune mal mare daca vom limita numărul concubinatelor. In primul tr mjstru al anului 1886 (în luna August tabelele statistice pe al duoilea trimestru încă nu sosise la prefectură) populația rurală română din tot județul a crescut prin nascerl cu 419, cea israilită cu 49 suflete; s’aâ înregistrat în același trimestru 712 că- sătorii creștine și 10 israilită. Din nu- mărul total al copiilor născuți 1.467 aâ fost legitimi și 48 iLgitimi, Iu general populațiunea rurală ro- mână se înmulțesce dar prin nascerl 28 Maifi 1887 MONITORUL OFICIAL 971 într’un mod normal și mortalitatea el nu este mare. Pentru ca să avem o ima- gină fidelă a mișcărei populațiunei.este Insă util ca să examinam în parte tabe- lele statistice extrase din registrele, stă- rei civile ale comunelor rurale, cari aii o pulațiune israelită mal numerdsâ. Aci constatam că: în tergul Ștefănesci în anul ) 885 populația română a crescut cu 11, cea israilitâ cu 69 suflete, în tim- pul de la 1 Ianuarie până la 8 August al anului curent cea română cn 6, c a israilitâ cu 34 suflet?; în târgul Sulița în anul 1885 a scăzut populațiunea ro- mână cu 55 și a crescut cea israilitâ cu 63 suflete, în primul trimestru al anu- lui 1886 populația română a crescut cu 2, cea israilitâ cu 5 suflate; în tergul Bucecea în primul trimestru al anului curent populația română a scăzut cu 2, cea israilitâ a crescut cu 11 suflete; în târ- gul Burdugeni populația română până Ia 6 August al anului curent cu 3 su- flete, cea israilitâ cu 25 suflete; tn ter- gul Frumușica în anul 1885 populația creștină a crescut cu 12, 'ea israilitâ cu 32 sufl te. Aceste date statistice n’ail trebuință de comentarii. In plasa Șiretului am găsit în unele comune regulamente du salubritate, al- cătuite de consiliul comunal și executate cu seriositate, și în cele-l’alte plășl se vede ici și colo nn mic progres relativ la construcțiunea caselor, este însă re- gretabil că sătenii numai de rare-orl ’și fac coșare pentru vite. Copii lor sunt în timpul iernei obicinuit lipsiți de lapte atât din causâ că n’afi coșare pricim și din ca sa că nu îngij sc a avea în tim- pul iernei nutrețul suficient, In fie-care sat se găsesc de la 5 până la 25 la sută din numârul total al familielor care n’afi vacă. Sub-semnatul erei că va fi util ca să se înscrie în regulamentele de salu- britate a comunelor rurale și obligațiu- nea pentrn săteni de a 'și construi co- șare pentru vite. In mai multe comune am găsit locale de scole bune, spre exemplu la Truse- sci, Ștefănesci, Horesci, Tudora, Buce- cea, Câlinesci; locale rele de scdle am găsit la Copălău, Uriceni (Chitoveni), bimin’cea (Câlinesci). La Cele mai multe primării am găsit un mic deposit de medicamente cu in- strucțiunile necesarii, dar chinina fi- gura în aceste mici farmacii numai în- tr’un mod excepțional. Vaccinațiunile se fac cu vaccin uma- nisat, cu excepția unui mic număr exe- cutat cu vaccin animal, cumpărat de la dr. Heinrich din Viena cu costul de 100 lei. Nu s’a făcut nici o încer- care de a se cultiva vaccin ammal în județ. In anul curent s’afi vaccinat cu succes până lai August3 994copii,s’afi revaccinat cn succes 451 copii. Pelagra a făcut în anul curent pro- grese. Dnpe tabelele'boL avilor alcătu- ite de snb-prefecți înaintea sosirel am- bulant»! militare, s’afi aflat în jndi-ț în luna Maifi 223 pelagrosl, în registrele 'ambulanței Dorohoifi-Botoșani afi fost însă înscriși 609 pelagroși din județul Botoșani, din cari 55 căutați în spital (în ambulanți ) și 5541a consultațiunile pentru bolnav.I ambulanți. In spitalul S-tu Spiridon din B itoiani nu s’a cân- tat în anul 1885 nici un pelagros. tn a* nul '886 până la 10 August 48 pela- groși, în ospiciul comnnal din B itoșini tn anul 1886 până la 8 August, 9 pela- groși, iar în spitalul din Hârlăfi în unul 1885, 2, în anul curent până la 9 August 16 pelagroși; în spitalul județului din Ștefănesci în anul 1885, 4, tn anul 1886 până la 8 August 58 pelagroși. Sifilisul se mai gâs sce m mai multe comune. Ambulanța militară a căutat în anul cnrent îu acest județ 33 sifilitice în spital și 71 la consultațiunile gratuite. Iu spitalul S tu Spiridon din Botoșinl, s’afi căutat în anul 1886 ^ânăla 10 Au- gust 78 sifilitice, în ospiciul comunal dm Botoșani în același timp 20 sifilitice, în spitalul din Ștefănesci afi iotrat în anul 1885 72 persone, în am 1 curent până la 8 August 66 persone af etate de bole venerice. In spitalul Hârlăfi afi in- trat în anul 1885, 71, în anul 1886 până la 9 August 20 bolnavi de sifilitia. Do- banții cu schimbul care fac servicifi în localități unde nu sunt medici militari nu sa pot visita regulat și contribie n- desea-ori la propagarea sifilisului. La Burdugeni, spreex mplu, se concentrez» companiele 7 și 8 din regimentul 16 doro- banți, acolo nu este staționat nici un medic. Este dar de studiat cestiuoea, dacă n’ar fi util ca acești dorobanți să se examineze în momentul schimbului de către medicul de plaeă a cărei reșe- dință (Bucecea) este depărtată de la B ir- dugeni, cu 2 și jumătate ore (cu trăsura) în timpuri ordinare, 4 ore când Șiretul este mare. In comuna rurală Ștefănesci exiști o farmaci >. Ea este destul de bine apro- visionată în raport cu trebuinț-le locale. Farmacistul este un străin care diri- gezâ farmacia de la anul 1873, elevul este asemenea străin. In annl 1885 s’afi expediat 2 727, în anul 1886 până la 8 August 1.722 ordonanțe. 3. Comunele urbane a} Orașul Botoșani Io anul 1885 s’afi născut 501 creștini și 822 evrei și afi murit 586 creștini și 586 evrei, po ulația creștină a scăzut dar cu 85 suflete, cea israelită a cres- cut cu 236 suflete. Iu primnl semestru al anului 1886 s’afi născut 288 creștini și 387 evrei și afi murit 273 creștini și 199 evrei, populația creștină a crescut dar cu 15, cea isd^aelită cu 188 suflete. In anul 1885 s’afi înscris în registrele stărel civile 48 cununii creștine și numai 41 israeliteț tn primul semestru al anu- lui curent 42 cununii creștine și aseme- nea 42 israelite. Mortalitatea copiilor proprii al doi- cilor este fdrte mare. C msiliul de igienă al orașului a elaborat un regulament pentru privigh»rea sanitară a acestor copil, tn unele puncte identic cu regu- lamentul analog proiectat tn anul tre- cut de consiliul de igienă al Capitaleit proiectul a avut sdrta d’a rămânea în- gropat în dosarele primăriei. Primăria îngrijesce 60 copil găsiți cari afi ademenea o mortalitate excesivă. Orașul este forte tntins, șanțul în- congiurător al orașului circumscrie un teren fdrte vast în raport cu numărul caselor și de curând s’a mal incorporat orașului partea unei comune rurale ve- cine, pentru cssăse oprescă contrabanda. Ast-f-1 primăria are să se îngrijască de salubritatea unui teritorifi. care este prea mare tn raport cu veniturile, ea face ce pdte, centrul orașului are strade curat» și bine întreținut», serviciul cu- rățire! stradelor este bine organisat, mijldcele nn permit însă ca tdte părțile excentrice ale orașului să se pav»ze. Lipsa de canale de scurgere și de apă represiotâ neajunsurile igienice cele mal mari pe care am avut ondre a le expune în raportul asupra insp»cțiunel din anul trecut. In fața faptului ră o- rașul n’are nici un ban dator, trebue să recnnoscem însă că el este bine admi nistrat în privința igienică. Bolnavii săraci se caută de către me- dicul primar și cel sec indar al orașului, el fac împreună cu veri6eătr>rnl de de- cese și cu vaccinatornl tot serviciul de medici comunali pentrn o populațiune de 40.000 suflete, este dar de dorit ca să se mai adaoge un al treilea medic și ca să se limiteze bine competința și în- datorirea fie-căruia dintre el. Astăzi o- rașnl nu este împirțit în 2 s»cțiunl. bolnavii săraci se adresexă fără nici o regulă când la m»dicul primar când Ia cel secandar. In anul 1885 s’au căutat 4.924 bolnavi săraci. In tabela statistică nu se arată câți din el afi fost cântați la domicilii! ?i câți la dispensării!. Aces- tor bolnavi s’afi liberat l 944 ordonanțe gratuite. în primul trimfstru al anului curent s’afi liberat 222 asemenea ordo- nanțe. Cele 4 moș» comunale afi asistat în an il 1885, 77, tn cele d’ântâifi 7 luni ale aurului 1886, 33 femei lehuze. In anul 1885, s’afi vaccinat 1.063 co- pii și nu s’a revaccinat nici unul; în a- nul 1886 s’afi vaccinat până la 1 Au- 972 MONITORUL OFICIAL 28 Maiii 1887 gust 965 copil și s’aâ revaccinat91. Vac- cinațiile se fac cu vaccin umanisat. Femeile prostituate Înregistrate se visităză regulat, se află sub priveghere femeile din 24 case de prostituțiune și 10 femei isolate,în majoritate israelite; o mică parte din ele sunt poloneze. In termen mediii se constată la ele 50 in- fecțiunl venerice pe an, femeile bolnave se caută la spitalul S-tu Spiridon și la ospiciul comunal. Cele 4 stabilimente de feredei (băi) israelite se află într’o stare tristă, ne- curățenia lor este proporțională cu pre- țul minim al unei băl, care merge scădând de la 50 bani până la 10 bani. Cimitirele comunale n’aâ case mortu- are. înregistrez cu satisfacțiune faptul că, în urma consiliului ce am dat admi- nistraținnel locale în anul trecut, cimi- tirul spitalului a fost strămutat din ve- cinătatea acestui stabiliment. Cele 4 farmacii din orașul Botoșani, se află în bune condițiuni și bine apro- visionate, numărul maxim al ordonan- țelor expediate de o farmacie în timpul de la 1 lanuarie'până la 7 August 1886, a fost fde 8.550, numărul minim de 4.760. Nici unul dintre asistenți și elevi în farmacie nu este român. Dintre cele 3 droguerii, una cea a D-lul Gross fiu, nu se află în condițiu- nile prescrise de regulament. D. Gross nu posedă matricola proprie, ci funcțio- neză pe numele D-lui Wilhelm Fritsch, un bătrân în etate înaintată, care n’are nimic alt de comun cu droguerip de cât că ’i-a împrumutat matricula. 6) Orașul Ilârlău In anul 1885, populația cr< ștină a scăzut cn un suflet,cea israelitâ a spo- rit cu 46 suflete, în anul curent de la 1 Ianuarie până la 1 August, populația română a scăzut cu 6, cea israelitâ a crescut cu 30 suflete. Medicul urbei a verificat Un anul cu- rent 64 decese și a liberat până la 9 Au- gust 65 ordonațe gratuite. S’aîi vacci- nat 138 copii, s’aii revaccinat 6 persone. Orașul este curat, stradele principale aii Ș' sele și trotdre. Localul scolel este igienic. Farmacia este destul do bine aprovi- sionată în raport cu numărul mic al ex- pedițiunilor ce face. In anul 1885 ea a expediat 1.683, în anul 1886 până la 9 August 985 ordonanțe. Proprietarul și elevt 1 sunt străini, proprietarul dirigezâ farmacia de la anul 1870. 4. Spitalele a) Spitalul filial S-tu Spiridon (spitalul Mavromati) din Botoșani Spitalul are 50 paturi, încăperile permit instalațiunea a 60 paturi, acestă augmentare se pote lesne realisa, căci spitalul primesce și militari pentru care administrația militară plâtrii, din cari 1.574 ortodoxe și 56 istraelite, în pri- mul semestru al anului 1886, 1.012 că- sătorii, din cari 984 crescine și 26 is- traelite. într’o singură comună rurală nu pu- tem constata crescerea normală a popu- lațiunei române, In târgul Podul-lloei, populația în majoritate de ebrei, în a- nul 1885, populația crescină a cri scut cu 5, cea istraelitâ cu 58 suflete, în pri- mele 6 luni ale anului curent cea cres- cină a scăzut cu 5, cea istraelită a cres- cut cu 26 suflete. In târgul Bivolari, populația asemenea de mulți ebrei, po- pulația crescină a crescut în timpul de la 1 Ianuarie până la 19 August 1886 cu 22, cea istraelită cu 10 suflete. In acest târg t^iesc pe lângă 127 familii ebreesci, cari posedă câte o casă, 200 familii istraelite ca locatari, ast-fel că într’o casă mică se găsesc aglomerate câte 3 familii. Dintre bolele epidemice cari bântue acest județ, Angina difterică a causat în anul 1885, 106, în primul semestru al anului 1886, 21 decese. De Variolă afi mc.rit în anul 1885, 28 persdne, în anul 1886, ântâiul semestru o personă. De Rubeolâ afi murit în anul 1885, 56, de Scarlatină 30 copii. Pelagra, de și ea este în jadețul Iași mai puțin frecuentă de cât în Dorohoifi, Botoșani și Suceava, a crescut în com- parație cu anul trecut într’o propor- țiune însemnată. In ambulanța militară s’afi căutat până la 16 August 1886, când am visitat comuna Țigănuș unde era instalată: în spital 10 pelagroși, la consultațiunile gratuite pentru bolnavii embulanți 29 pelagroși, (dintr’un nu- mâr total de 936 consultațiunl). In spi- talul județului din Podul lloei s’afi pri- mit tn anul 1885, 3, în anul 1886 până ia 15 August, 5 pelagroși, în spitalul din Bivolari de la 1 Ianuarie până la 19 August 1886, 25 pelagroși, afară de 20 cruțați la consultațiuoile pentu bol- navii ambulanți. Ia spitalul Voinesci, în anul trecut 4, în anul curent până la 22 August, 21 pelagroși, în spitalul cen- tral al S-tului Spiridon din Iași în anul 1885,62, în anul 1886 până la 1 August 79 pelagroși. In cât privesce profilaxia îu contra Pelagrei am ve^ut cu satis- facțiune că cultura porumbului cin- quantino se pote introduce daca ea se va înlesni țâr nilor prin darea de să- mînță și prin povețe asrpi a diferinței între cultura porumbului moldovenesc și a porumbului cinquantino. In co- muna Cucuteni, atât proprietarul mare, precum și toți țeranii cultivă porumb cinquantino, în câte-va alte comune se vede asemenea ici, colo cultura de po- rumb cinquantino. In general, în județele Iași, Butoșani și Dorohoifi, țeranii se nutresc mai bine de cât în multe alte județe diu causă că pe lângă mălaifi ei mănâncă și car- tofi și cantități însemnate de fasole. S filisnl se mal presinta la spitale îu- tr’un număr însemnat, și numărul mare de spitale din acest județ este causa că sifilisul ocupă un loc mai important în statistica sajitară a județului de cât în alte județe unde lipsesce ocasiunea pen- tru căutarea lui. Ambulanța militară a îngrijit până la 16 August 14 sifilitici în spital și 18 la consultațiunl. In spi- talul din Tărgul-Frumos s’afi căutat în anul 1885, 18, în anul 1886 până la 18 August, 10 bolnavi de sifilis, în spita- lul din Podul-lloei în anul 1885,43, în anul 1886 până la 24 August, 34 sifili- tici, în spitalul din Bivolari în anul 1885, 72, în anul 1886 până 19 August, 45 bolnavi de sifilis la spilal și 10 ca ambulanți, în spitalul din Voinesci în anul 1385, 32 bolnavi cu bole venerice la spital și 234 la consultațiunl, în anul 1886 până la 22 August 34 la spital și 163 la consultațiunl, afară de 278 cân- tați de medicul plășei la domiciliul lor în anul 1885 și 313 în anul 1886 până la 1 Angst. Bolnavii sifilitici căutați în spitalele din Iași aparțin asemenea în mare parte populațiune! rurale, aci însă observăm o scădere însemnată; tn spi- talul central al S-tuluî Spiridon s’afi pri- mit în anul 1885, 511, în anul 1886 până la 1 August 160 sifilitici. Paludismul există în acest județ mai milt pe malul Prutului, și din acestă causă este de dorit ca jadețul sâ mal înființeze un mic spital în aproprierea ac stui rîfi. D. medi; primar propune ^ș ^area acestui spital la Ungheni;sub- semnatului i se pare impropriii acest punct, diu causa inundațiunilor cari de multe ori întrerup pentru mai multe săptămâni comunicați mea între comuna UnghenI și comunele invecinate. Numai m.dic’ul plășei Stavnicu a căutat la do- rn cilii și în spitalul Voinesci un numer mai mare de bolnavi de Malaria și a- nume în anul 1885 în spital 4, ca am- bulanți 296, la domiciliul lor 773, în anul 1886 până la 22 August 2 la spi- tal, 246 ca ambulanți și 450 la domi- cilii. Iu pitalul central din Iași s’afi căutat în anul 1885, 145, în anul cu- rent până la 1 August 101 bolnavi de Paludism. Comitetul permanent al ju- dețului ’și face datori»; el a împărțit medicilor de plasă și comunelor rurale în anul enrent 15 kilograme de sulfat de chinină. Sătenii bolnavi sunt în general bine căutați, în anul curent până la 1 Au- gust medicul de plasă a căutat la domi- ciliul lor 4.111 bolnavi cari afi primit medicamente gratis. In același timp mo- șele aflate în serviciul comunelor rurale afi asistat 976 femei lehuse. Jadețul Iași n’are vaccinatori, medicii de plasă vaccinezi singuri și cu ajutorul mdșelor comunale, numărul vaccinațiunilor este mai mic de cât în județele cari afi vac- cinatori speciali. Medicii de plasă se plâng câ alte însărcinări, precum cașuri medico-legale și epidemii, ’i opresc ade- se-ori a se întdree la timp în comunele unde afi vaccinat pentru luarea vacci- nul ii, acesta diu urmă operațiune tre- bue să înceteze o dati, trebue sâ ne de- ci lem într’un mod serios la cultivarea 9?4 Monitorul ofîcîal 29 Maifi 188? vaccinului animal pe o scară întinsă. In acestă privință nn s'a făcut nimic în ju- dețul Iași. In anul 1885 s’a cumpărat vaccin animal din Râmnicu-Velcea pen- tru 200 lei, în anul curent pentru 150 Iei (până la 23 August). In anul 1885 s’afi făcut prin comu- nele rurale 3 360 vaccinațiuni și numai 14 revaccinațiunl, în anul 1886 până la 1 August aproximativ 2.800 vacci- nații și 200 revaccinațil, număr insufi- cient In comparațiune cu nascerile nu- merdse. Numărul mic al vaccinațiuni- lor ne explică apaiițiunea frecueotă a variolei prin comunele rurale și este ne- cesar ca să se remedieze acăstâ stare de lucruri, fie prin participarea învățăto- rilor la vaccinațiune, fie prin alt mod. La mai tote primăriile se g, sesce nn mic depostt de medicamente cu instruc- ții. Farmaciile portative ale medicilor de plăși sunt bine aprovisionate. Ia comjna rurală Podul-Iloei func- ționăzi o farmacie. Am Jgăsit-o în a- ceeași stare săracă ca în anul trecut, publicul n’are încredere în farmacist 1 D. Ohl, care a expediat în anul 1885 numai 859, In auul curent până la 24 August numai 485 ordonanțe. Cele mai multe ordonanțe se trimit la farmaciile din Iași. D. farmacist Ohl nu primesce regulat ordinele relative la modificările t x-I farmaceutice. D-sa n’a fost însciin- țat epre exemplu despre scăderea prețu- lui Cocainei și mai taxezi gramul cu lei 30. Tincturile se prepară cu spirt nera- finat. 3. Comuna urbană, Tărgu-Frumos In anul 1885 populația română a crescut cu 1 sufl t, cea lipoveană cu 5, cea istraelitâ cu 46 suflete. In prima ju- mătate a anului curent populația ro- mână a crescut cu 7 scflete, cea lipo- veană cu 1 suflet, cea istraelitâ cu 8 su- flete. In anul 1885 s’afi înscris în regis- trele stârei civile 15 căsătorii ortodoxe, 3 armenesci, 4 lipovene și numai 4 is- traelite; în prima jumătate a anului 1886, 13 căsătorii ortodoxe, 2 lipovene și 3 istraelite. Bolnavii săraci nu sunt bine căutați, medicul orașului ’și face datoria tn cât depinde de el, dar ordonanțe gratuite în comptul primăriei nu se libereză, ci numai în cașuri escepționale primăria pune visa pe ordonanța medicului pen- tru ca să se expedieze în comptul comu- nei; nn registru pentru înscrierea bol- navilor săraci căutați nu există. In anul cnrent s’afi făcut pâuă la 18 August 104 vaccinați!. De cinci ani nu s’a m$i făcut prin sc61ă nici o revacci- nație, medicul orașului pretinde câ di- rectorul scfilei se opune din causă că n’are ordin. Vaccinul umanisat cu care se vaccinăză se împrospăteză o-dată pe an, când cu vaccin adus de laLemberg- sau de Ia Viena, când cu vaccin cumpă- rat de la redacțiunea Progresului me- dical. Edificiul scdlei de fete este bun,cel al scolel de băeți răfi. Medicul ort șuiul primesce lăfa forte neregulat. Farmacia din Tărgul-Frumos este di- rigiată tot de D. farmacist Ochsemberg, străin, nenaturalisat. Am găsit în far- macie funcționând un elev W. Piuker care nu este încă imatricolat și care vorbesce răfi românesc?. Farmacia este de ajuns aprovisionată; îr anul 1885ea a expediat 5.563, în anul 1886 până la 18 August, 2.957 ordonanțe. Am con- statat o neregularitate în ceea ce pri- vesce signatura vaselor din farmacie, unele vase aâ în cele duoă părți opuse duoă etichete diferite, una nouă și alta veche, amânduoă bine lisibile și anume : Byosciomina și Acid arsenicos, Hidrar- gir amoniacal și Calomel, Zinc idro- chloric și Kaolin, Strichnina și acid bo- ric, Acid bi nzoic și Bismut subnitric, Flores Zinc și Lithium carbonicum, Am- bra grisca și acetat de plumb. Este de dorit ca acest D. Ochsemberg sâ facă loc altui farmacist care va dirige far- macia într’un mod mal corect. 4. Spitalele comnnale șl județiane a) Spitalul comunal din Tărgul-Frumos Acest spital, administrat de primărie, are 12 paturi șt primesce pentru căuta- rea bolnavilor din comunele rurale ve- cine, din partea județului o snbveuțiune anuală de lei 4 000, din parti a casei Sf. Spiridon lei 1.845, restul se plătesce din bu -g-tul comunei Târgu Frumos. Bud- getul total al spitalului se orcă la a- pr< ximutiv 7.000 lei pe an. Medicul spi- talului fiind tot-d’o-dată medic al ora- șului nn primesce lefă osebită. Medica- mentele se iaâ de la tarmacia din Târ- gul-Frumos (S. Ochsemberg) cu un scâ- ^âmâut de numai 15 la sută, și se plă- tesc fără verificarea taxațiunei. Localul este relativ bun, singurul neajuns este lipsa unei camere de morțl. Materialul spitalului (pânzeturile) este cel strict necesar, fără n servă; in- strumente chirurgicale sunt puține și vechi, pentru pansamente antiseptice nu se dafi medicului mirifice suficiente. Un irigatonfi nu există. Consultațiuni gratuite pentru bolna vii ambulanți nu există, D. primar de- clară că n'ar? mi^loce. In anul 1885 s’afi căutat în spital 359 bolnavi, în anul 1886 până" la 18 Augus, 234 bolnavi. In cei din urmă 3 ani nu s’a presintat în spital nici un cas de pelagră. De sifilis s’afi căutat în anul 1885,18, în anul curent 10 bolnavi. Pa- ludismul se observă de rare ori. b) Spitalul județian din Podu-Ildei In anul 1885, acest spital a avut 6, în anul curent el funcționeze cu 8 pa- turi. Localul este bine întreținut, pân- zeturile sunt insuficiente, farmacia spi- talului este bine aprovisionată, consul- tațiunile gratuite pentru bolnavi sunt bine urganisat?, dar nu există registru pentru inscrierea lor, sătenii din plasă scifi că în tote Duminicile găsesc pe me- dic la spital. In annl 1885 s’afi cântat 174, înannl 1886 până Ia 24 August, 118 bolnavi, consultațiuni gratuite pentrn bolnavii ambulanți cu medicamente gratuite s’afi dat în anul 1885 aproximativ 200, în a. c. până la 24 August tot 200. Intre bălele căutate pelagra ocupă un loc ne- însemnat, cu tăte acestea se observă și aci o crescere a frecuenței ei, tn anul 1885 s’afi căutat 3, în a. c. până la 24 August, 5 pelagroșl. Paludismul scade în plasă, s’afi cautat în anul 1885,20, în a. c. numai 5 bolnavi cu bole palustre. Sifilisul este boia principală care se caută, în anul 1885 afi intrat 43, în a. c. până la 24 August, 34 bolnavi sifilitici. Comunele cari trimit cei mai mulți si- filitici tn spital sur t satele Spinosa (Ber • besci) Totvesci și B Itesci. c) Spitalul județului din Bivolari Acest spital are 12 paturi ca în anul trecut. Localul este bun și încăpător pentru 16 paturi, încongiurat de curte și grădină vastă. De la înființarea t pi- talului (anul 1883) albiturile n’afi fost reînouite, este timp ca să se complecteze. Spitalul posedă un singur ingator și acesta este stricat. Farmacia spitalului este bine aprovisionată cu medicamente, lipsesce însă materialul pentru pansa- mente antiseptic?. Consultațiunile gratuite pentru bol- navii ambulanți funcționezi regulat, în anul curent s’afi dat până la 19 August 905 consultațiuni cu medicamente pen- tru bolnavii ambulanți. In spital s’afi căutat în anul 1885, 507, în anul 1886 până la 1 August, 307 bolnavi. Dintre bolnavii căutați tn anul 1885 afi fost 47 cu paludism, 72 cu sifilis și nici unul cu pelagră; în anul 1886până la 1 August, în spital 308 cu paludism, 45 cu sifilis și 25 cu pelagră; la consul- tațiunile gratuite tn anul 1886, 177 cu paludism, 10 cu sifilis și 20 cu pelagră. d) Spitalul județului din Voinesci Spitalul din Voinesci are tot 12 pa- turi, localul este bun, lipsesce numai camera mortuară, materialul este sufi- cient, farmacia este biue aprovisionată. Tratamentul chirurgiei! antiseptic se face tntr’un mod corect. Consultațiunile gratuite funcționeză regulat- In anul 1885 s’afi căutat în spital 154 bolnavi 28 Maifi 1887 MONITORUL OFÎCÎâL 975 Ia consultațiunile gratuite s’afi căutat tn anul 1885, 1.573, tn anul 1886 până la 22 August, 1.574 bolnavi. 5. Stațiunea balneară, Repeda Acest stabiliment idroterapeutic, pro- prietatea D-nei Șendrea, dirigiat de D. dr. G. Pastia, se află în comuna Buciumi, departe o oră de orașul Iași. Instalația este bună, daca o comparăm cu stibili- mentul analog din Sinaia, lipsesc la Re- peda numai dușele circulare, tn schimb tnsă posedă stabilimentul Repeda și o instalațiune destul de mare de băi de sburi. Stațiunea Repeda fiind întrunită cu o pensiune, o putem fdrte bine com- para cu cea de la Ausee în Stiria. Sta- bilimentul idroterapeutic din Ausee este superior celui de la R-peda nu prin a- paratele idroterapeutice ci numai prin mărimea pensionatului și prin posiția tn munți. D. dr. G. Pastia s’a specialisattnidro- terapie la Graefenberg și conduce sta- bilimentul fdrte bine. Prețurile «unt eftine, cu tdte acestea numerul pensio- narilor institutului scade, în auul 1885 s’afi căutat la Repeda 57 bolnavi, în anul 1886 numai 35. V. ORAȘUL IAȘI 1. Igiena publică și serviciul sanitar al primăriei Populațiunen crescină aor«șului Iași scade, cea israilită cresce. Iu anul 1885 s’afi născut 1.145 copii din pariți cre- scini, 1.549 din părinți ebrei, și afi mu- rit 1.314 crescini și 979 israiliți; popu- lația crescină a scăzut dar cu 169, cea israilită a crescut cu 570 suflete. In a- nul 1886 până la 1 August s afi născut 642 copii crescini și 963 ebrei și afi mu- rit 861 crescini și 630 israihți; ast-fel în periodul de ia 1 Ianuarie până la 1 August 1886 populația crescină a scă- zut cu 217, cea israilită a crescut cu 333 snflele. Acestă stare de lucruri apare și mai tristă dacă examinăm consecințele ma- relui număr de concubinate; în anul 1885 s’afi născut la Iași 547 copii ilegi- timi, din cari 347 crescini și numai 200 ebrei, în anul 1886 până ia 1 August 379 copii ilegitimi, din cari 200 crescini și numai 179 ebrei. Mortalitatea copi- ilor ilegitimi este fdrte mare, mai ales copii doicilor române, fdrte numerose tn Iași ca în tdte orașele cu populație israilită numerdsă, mor într’o propor- țiune exorbitantă. Numerul mic al na- scerilor din părinți crescini în compara- ție cu nasceiile la ebrei devine suprin- ^ător dacă constatăm că căsătoriele sunt în Iași pnțin frecuente la ebrei îu raport cu marele număr al locuitorilor israiliți. In anul 1885 s’afi înregistrat 474 căsă- torii, 222 crescine și 252 israilite, în a- nul 1886 până la 1 August 259 căsătorii, din cari 138 crescine și 121 israilite. Am avut ondre a expune în raportul mefi a- supra instrucțiunel din anul trecut pă- rerea mea asupra căușelor acestor nere- gularități îngrijitore în mișcarea popu- luțiunei române. Primăria urbei Iași a înțe'es datoria ce ’i incumbi In acestă privință, de și târziii, ea se silesce a în- lătura una diu căușele sărăciei locui- torilor români prin întreținerea unei scoli de meserii care este în momentul de față fdrte bine condusă; trebnesce însă multă perseverență și înțelepciune pentru ca sacrifieiele ce ’și impune co- mnna Iași în acestă privință să producă rddele așteptate. Unde există multă sărăcie se găsesc și mulți bolnavi. Bolnavii săraci sunt In general bine căutați. Medicii comu- nali afi îngrijit în primul semestru al anului curent 3.909 bolnavi săraci, din cari 2.885 la domicilifi și 1.074 la dis- pensării, eliberându-le 2.289 ordonanțe gratuite în comptul comunei. Spitalele însă nu sunt suficiente și consiliul de igienă solicită de la primărie crearea u- nui Spital comunal pentru bdle infec- țidse și reînființarea postului unul al 5-lea medic comunal. Vaccinațiunea se face cu vaccin u- manisat, care se tmprospeteză de mal multe ori pe an cu vaccin animal; pen- tru cumpărarea celui din urmă s’a alo- cat în budgetul primăriei suma de lei 200. In primul semestru al anului curent safi făcut cu succes 1.594 vaccinați! și 214 revaccinații. Privegherea prostitnțiunei Iasă mult de dorit; prostituția clandestină predo- mină asupra cehi regulamentate. Din- tr’un număr de 150 prostituante cari în primul semestru al anului curent afi fost succesiv înscrise și iar șterse, se presintă de fapt la visitele sanitare 60. Infecțiunile de la femeile Înregistrate sunt relativ rare, cele de la prostitua- tele cladestine frecuente. Făcând comparațiune între organisa- țiunea prostitnțiunei din laș! și cea din Bucuresci, mi si pare acțiunea demora- lisătâre a casei >r de prostituțiune asu- pra fetelor mai periculfisă la Iași de cât la Bucuresci. Dacă deja tn Bucuresci, unde mare majoritate a caselor de prostituțiune sunt dirigeate de românce, există nisce agente însărcinate cu recrutarea fetelor pentru acele stabilimente; organisațiu- nea acestor recrutări trebue să fie din punctul de vedare al mortalității mai periculosă Ia Iași, unde majoritatea fe- meilor care dirigezăcasede prostituțiu- ne sunt străine, mai capabile a corupe și a atrage victimile vițiului. Cu tdte că existența caselor publice de prostitu- țiune înlesuesce privegherea ei sanitară și că controlnl prostituatelor singura- tice (care nu locuesc mai multe la un loc sub patronagiul unei a'te femei) este mai dificil ; este necesarifi ca sâ se studieze cestiunea, dacă n’ar fi mai bine ca, mai ales tnIași și tu Bucuresci, să se desființ-ze tdte casele publice de prostituțiune, permitându-se numai exi- stnța prostituatelor singuratice, lipsite de patronagiul unei alte femei. Consiliul de igienă al orașului Iași ține regulat ședințele sale. Primarul are dorința a satisface tdtecererile consiliu- lui, mirificele restrânse ale comunei o- presc tnsă adesea-ori executarea lucră- rilor proiectate. Pentru ca Iașii să devie un oraș cu totnl sănătos este necesarifi ca sâ se ca- naliseze și să se aprovizioneze cu apă bună de băut. Mica cantitate de apă deisvorcu care se alimentezi orașul este cu tutui insu- ficienă și apa de pnț de care se servă o parte dm locuitorii orașului nu este po- tabilă. Centrul orașului are strade cu- rate și elegante, latrinele sunt chiar tn centrul orașului vițifise, o mulțime de case este cn totul lipsite de latrine; ca- sele în stradele puțin excentrice sunt în mare parte umede din causă că stradele nu sunt canalisate. Stagnațiunea apelor produce mai ales In despărțirea II a o- rașului paludtsmul tn tote formele sale, locuitorii acestei despărțiri se presinta In mare număr la spitalul central S-tu Spiridon cu cachexiă palustră și cu iper- trofia splinei. Urinare (pisorii) publice lipsesc cu totul ca și îu Bucuresci, și instalarea lor este aprfipe imposibila din causa lipsei de apă. Un regulament a- supra salubritâțel cunstrucțiunilor și locuințlur nu există. Consiliul de igi- enă este tu momentul de față ocupat cu studierea unui asemenea regulament. Alimentele și băuturile din comerciâ se examim zâ adesea-ori. Este tnsă necesarifi ca D. medic-șef al orașului să se înțelegă cu D. director al laboratoriului de chimie din Iași, pen- dinte de direcțiunea generala a serviciu- lui sanitar, pentru cercetarea mai pre- cisă a alimentelor și băuturilor și mai ales a băuturilor alcoolice, cădește atât de dificil a găsi la Iași alcool rafinat, io cât chiar unii farmaciști lucrezi fine- turile cu alcool brut. Din cele 14 farmacii din Iași 6 sunt dirigiate de români safi naturalisați ro- mâni; asistenții în farmacie sunt toți streini afară de unul romanisat; din cel 16 elevi in farmacie sunt numai 2 ro- mâni. Numărul ordonanțelor expediate pe au dintr’o singură farmacie varieză de la 3 783 până la 16 878. Clieuții merg adesea-ori din farmacie tn farma- cie, se tocmesc și ordonanța se lucrez^ I 976 MONITORUL OFICIAL 28 Maiiî 1887 la farmacia care concede scăZemântul cel mai mare de la taxă. Unul dintre farmaciști se plânge că unii medici prescriâ ordonanțele fran- țuzesce, altul că unii medici noteză pe ordonanță în b'mba germană modul în- trebuințărei mel dureză numai un au. In ospiciul Golia pertru femei alienate am găsit 46 bolnave din care numai 2 cu mania pelagrosă și 2 cretine inofen- sive. Primirea bolnavelor se face într’un mod corect, cu autorisațiunea parche- tului și pe bisa constatărilor medico- legale. Institutul posedă o grădină destul de mare, bolnavele sunt ocupate într’un a- telier de cusut. Elificiul este impropriâ pentru un ospiciâ de femei alienate și neîncâpfetor. Este de dorit ca si se a- dopte pentru acest ospiciâ un alt edificiu al Statului din vecinătatea lașilor, spre exemplu Scola. Orpiciele de alienați sunt numai într’un mod excepțional sub- venționate din partea județelor și co- munelor, de și legea comunala impune comunei ca să îngrijescă de alienați! săi. Casa S tu Spiridon primesce pentru îngrijirea alienaților numai de la jude- țul Falciu 200 lei pe an, județul Iași plătesce 600 lei pe an, pentru bolnavi și infirmi în general și comuna urbană Iași 4.000 lei pentru infirmi, alienați, prostituate și pentru alți bolnavi. Este necesar ca fie-care diu ospiciele de alienați din țeră, să aibă circomscrip- țiunea sa bine determinată și județele și comunele urbane mai mari ale acelei circumscripțiuni să contribue într’un mod regulat la întreținerea ospicinlui. Ospiciul Galata cu 40 infirmi, dintre cari mulți orbi și paralitici se află bine întreținut. b) Spitalul israelit Acest spital, întreținut de către lo- cuitorii israeiițl din contribuțiuni bene- vole, are un budget de venituri și de cheltuell de 60.000 lei pe an. Edificiul este încăpător de 120 paturi, materialul este numai cel strict necesar pentru un număr mai mic de bolnavi. Am găsit la 22 August în ființă 77 bolnavi (38 băr- bați, 39 femei). In anul 1885 s’aâ căutat 1.119 volnavi, în anul 1886 până Ia 22 August 735. Pentru consultațiunile gratuite nu se țin registre, se daâ pe lună aproxima- tiv 500 consultațiuni gratuite cu medi- camente pentru bolnavii ambulanți. 3) Penitenciarul central din Iași Acest penitenciar se află în aceiași stare ca în anul trecut, edificiul curat, populat de 200 persdne fără nici o ocu- pațiune. Cuit^a este străbătută de un canal deschis necurat, iăâ construit, ne- cim- ntat, care nn se pote spăla din causa lipsei de apă. Hasnalele penitenciarului nu se golesc regulat și aâ trebuință de reparațiune. In acest penitenciar mal există obice- iul de a se aduce noptea în camere un hârdău care ține loc de scaun de nopte; organisațiun. a actuală a penitenciare- lor nostre nu permite încă desființarea acestui us forte insalubru. Bine-voiți, vă rog, D-le ministru, a primi asigurat a respectelor mele. Dr. I. Felix, membrul consiliului sa- nitar superior. aNUNTWKl MINISTERIALA MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a penitenciarelor Se publică spre cunoscința generală, că, în Ziua de 12 Iunie 1887, orele 2 p. m., s’a disposat a se ține licitație publică, atât la prefecturile mai jos notate, cât și la direcția generală a penitenciarelor (localul ministerului de interne), pen- tru contractarea lemnelor necesare pe- nitenciarelor centrale în curs de un an, cu începere de la 1 Octombre 1887, și anume: La prefectura județul Prahova: Pentru penitenciarul Mărgineni, stân- jeni c ibici obiclnuiți 99. Pentru penitenciarul Slănic, stânjeni cubici obiclnuiți 50. Pentru penitenciarul Telega, stânjeni cubici obiclnuiți 75. (Supliment) 28 Maiii 1887 MONITORUL OFICIAL La prefectura județului Neamțu: Pentru penitenciarul Bisericani, stân- jeni cubici obicinuiți 25. Pentru penitenciarul Pângârați, stân- jeni cubici obicinuiți 70. La prefectura județului Bacăii, pen- tru penitenciarul Târgu-Ocna, stânjeni cubici 50. La prefectura județului Covurluiii, pentrn arestul curților din Galați, stân- jeni cubici obicinuiți 30. Tot în ^iua de-12 Iunie, orele 2 p. m., se va ține licitație Ia direcția generală a penitenciarelor pentru aprovisiona- rea penitenciarului Vâcăresci cu 65 stân- jeni cubici. Condițiunile ce trebue sâ însușescă lemnele sunt cele publicate în Monito- rul oficial No. 16 din 21 Aprilie 1887. No. 2,997. 1887, Maiii 26. Eforia spitalelor civile D-nil arendași ai moșielor arătate mai jos, proprietăți ale acestei case, ueachi- tând câsciurile datorite dupe contract, eforia face cunoscut că va ține licitație în localul cancelariei sale, în «jiua d s 27 Iunie 1887, orele 10 dimineță, pentru arendarea acestor moșii în comptnl ac- tualilor arendași. Moșiele sunt: 1. Muntele Galbenu și Vămeșdia din județul Argeș, de la 23 Aprilie 1887 până la aceiași dată 1891, cu condițiele publicate în Monitorul oficial No. 258 din 1882. 2. Parte din Ruda, idem până la 1893, cu condițiele publicate în Monitorul cu No. 218 din 1885. 3. Șopârliga din județul Buzăâ, idem. 4. Ciomăgesci din județul Olt, idem, cu condițiele publicate în Monitorul cu No. 253 din 1882. No. 3.737. 1887, Maiâ 26. MINISTERUL CULTELOR ȘIINST RUCȚIUNEIPUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a catedrelor de geografie și de sciințele naturale de la scdla nor- mală primară a societâței pentru învă- țătura poporului român, secțiunea cen- trală din Bucuresci, ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs irevocabil pe ^iua de 15 Ianuarie 1888. Concursul se va ține în palatul Uni- versitâțel din Bucuresci, dupe prescrip- țiunile regulamentului legei de concur- suri din 1879. Condițiunile de admisibilitate și pro- grama materiilor asupra cărora vor fi examinați candidațil pentru catedra de geografie sunt arătate în publicațiunea No. 5.338, inserată în Monitorul oficial No. 34 din 16 Maifi 1885; iar pentru ca- tedra de sciințele naturale candidațil vor trebui să posede diploma de baca- laureat și să probeze că afi trecut exa- menele primilor duol ani ai facultăței de sciințe , secțiunea științelor fisico- naturale, și vor trece examenul, conform legei și regulamentului concursului, a- supra obiectelor următdre: zoologia, bo- tanica, mineralogia, geologia, fisica și chimia dupe programul de bacalaureat. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 4il⁰ înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 5.098. —Ministerul, aurind pe consiliul per- manent al instrucțiune!, publică spre cunoscință generală că, la 15 Ianuarie 1888, se va ține concurs irevocabil pen- tru ocuparea catedrelor de psichologie și logică, morala filosofică și retorica bi- sericescă și de istoria bisericescă și uni- versală, ambele de la cursul superior al seminarului central din Bucuresci, pre- cum și pentru catedra de morală creș- tină, pastorala și liturgica de la semi- nariul din Huși. Concursul pentru cele duoă d’ântâifi se va ține în Bucuresci, palatul Univer- sităței; iar pentru cea din urmă la Uni- versitatea din Iași. Condițiunile de admitere la concursul pentru catedra de psichologie și logică, morala filosofică și retorica bisericescă, sunt: a) Aspiranții vor trebui să producă testimoniul de absolvirea a VII clase seminariale din țeră, saâ un titlu aca- demic în teologie de la o facultate or- todoxă; 5) Titlul academic de licență saâ doc- tor în filosofie; c) Vor fi chirotonisiți saâ obligați a se chirotonisi înainte de intrarea în funcțiune; d) Vor presinta juriului un curriculum vitae, pentru ca ministerul să fie pus în posițiune a urmări viața lor morală. Vor fi examinați: 1) din tote materiele catedrei respective, 2) din teologia dog- matică și morală, 3) vor face o probă de declamațiune religiosă. Pentru catedra de morală creștină, pastorala și liturgica: a) Aspiranții vor produce un testi- moniâ de absolvirea a VII clase semi- nariale din țeră, saâ un titlu academic în teologie de la o facultate ortodoxă; Z> ) Vor fi chirotonisiți saâ se vor chi- rotonisi înainte de intrarea în funcțiune; c) Vor presinta juriului un curriculum vitae, vor fi examinați din teologia dog- matică și morală , pastorală și dreptul canonic, psichologia și logica precum și din liturgică. Pentru catedra de istoria bisericescă (Supliment) 977 și universală, condițiunile sunt cele sta- bilite de minister prin publicațiunea sa No. 12.062, inserată în Monitorul oficial 141 din 27 Septembre 1885. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 5.121. —Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrei de limba lite- ratura latină de Ia cursul superior al liceului S-tu Sava din Bucuresci, minis- terul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs pe ^iua de 15 Septembre 1887. Co- cursul se va ține în palatul Uni- versit țel. Aspiranții spre a fi admiși să concu- reze vor trebui să posedă titlurile de studiâ cerute de art. 1 și 4 din legea pentru numirea profesorilor la scdlele secund e. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs. ₈* No. 5.284. —Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrei de limba fran- cesă de la institutul pedagogic (scdla centrală de fete) din Iași, ministerul, aurind pe consiliul permanent al instruc- țiune!, publică concurs pe 4iⁿa de 29 Septembre 1888. Concursul se va ține la Iași, în lo- calul Universităței de acolo. Aspiranții saâ^aspirantele, spre a fi ad- mise să concureze, vor trebui să probeze: 1) Că aâ vîrsta de 21 ani împliniți, că n’au trecut peste 40 și fiind bărbați că sunt căsătoriți; 2) Câ aâ absolvit studiele secundare, pentru cari vor presinta diploma de ba- calaureat, ori certificatul de absolvirea scolel centrale. Examinarea se va face asupra etimo- logiei, sintaxei și literaturei limbei. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 țlile înainte de termenul fixat pentru concurs. ko. 5.449. • ⁶* — Pentru ocuparea în mod proviso- rifi, conform legei, a postului de maes- tru de stolerie de la atelierul scdlei normale „Vasile Lupu¹⁴ din Iași, minis- terul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs pe $iua de 1 Octombre 1887. Concursul se va ține în localul scdlel de meserii din Iași și dupe prescripțiu- nile regulamentului de aplicare al legei pentru numirea profesorilor din 17 Martie 1879. Aspiranții, spre a fi admiși să concu- reze, vor trebui să probeze că aâ absol- vit o scdla de meserii. 978 MONITORUL OFICIAL 28 Maiii 1887 Concursul va consta din o parte teo- retică și alta practică. In privința teoretică, candidațil vor răspunde la întrebări orale asupra arit- meticei (practice, nu raționate) și asu- pra geometriei', din acăsta din urină se cere: cundscerea și numirea figurilor geo- metrice plane și solide, construirea în mod practic, măsura suprafețelor și volu- melor figurilor celor mai întrebuințate. In privința practică se cere: 1) cuno- scerea materialelor lemnose, întrebuin- țarea lor în anumite cașuri și prepara- reamaterialelor accesorii, precum: cleiâ, văpsele, etc.; 2) facerea a duoă probe de lucru manual, precum încheieturi, in- strumente saâ obiecte dre-care, escep- tându-se modelele pentru turnătorie. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs, No. 5.498. —Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a postului de maestru de gimnastică de la scola normală primară din Galați, ministerul, aurind pe con- siliul permanent al instrucțiunel, pu- blică concurs pe ^iua de 1 Octombre 1887. Concursul se va ține în Bucuresci, în localul liceului St. Sava; programa dupe care vor fi examinați candidații este pu- blicată prin Monitorul oficial No. 34 din 16 Maiâ 1885. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 -na Nănoveanu să aducă actul medical tradus în limba ro- mână; D. N. Predescu, președintele și D. G. Schina afi remas de opiniune a se declara oposiția admisibilă pe temeiul art. 154 diu procedura civilă, care nu cere justificarea oposițiunei. Astăzi termenul defipt, s’afi presintat D-na Ana Nănoveanu, asistată de D. Gr. C. Păucescu și D. Peiu Lazăr, asis- tat de D. G. Cantili; S’a citit precedentul jurnal și D. Pă- ucescu a presintat un act medical tradus din limba bulgară în românesce și lega- lisat de ministerul afacerilor străine la No. 145 din 1883, cerând a se declara admisibilă oposiția; D. Cantili nu a fă- cut nici o opunere în fața actului; Cartea a declarat admisibilă oposiția; S'a veijut că și apelul făcnt de D-na Ana Nănoveanu contra sentinței tribu- nalului Teleorman cu No. 89 din 1879, este făcută în termen; S’a citit $isa sentință, dia care s’a ve- 4ut că tribunalul a condamnat pe D-na Ana Nănoveanu să plătescă D-lul Peiu Lazăr, suma de lei 6 900; S’a ascultat D. Păucescu, care a sus- ținut că uu contestă facerea clădirilor de pe locul clientei D-sale șivalorealor dată de tribunal, însă a susținut câ so- țul cu ocasia resbelului a plecat încă din anul 1874, și a lăsat 3 copii sub în- grijirea femeei, că mama ’i-a întreținut și ’I-a crescut, le-a plătit pensionul pen- tru învățătură și fiind bolnavi ’i-a dus la băi în Mehadia, și pentru a proba a presintat următorele acte: 1879, Octombre 9, certificatul direc- ției scolel primare de băeți din Turnu- Măgurele, prin care se constată că Lă- zârescu Andreifi, născut în anul 1869, Decembre 12, a fost elev în clasa III, că s’a înscris în registru special de ad- mitere la începutul anului școlar 1877 până la 1878, în clasa I, și că nu ’ilip- sesce nimic din tote ce ar fi putut să ’i înpedice o frecuentațiune regulată pre- cum îmbrăcăminte și tbte cele necesarii pentru studii. 1879, Noembre 19, un certificat me- i dical legalisat de poliția urbei Ruși-de- ¹ Vede, la No. 1.686 din 1877, prin care 980 MONITORUL OFICIAL 28 Maiti 1887 86 atestăcă Lăzărescu Andrei ă, fiul D-nei Ana Nănoveanu, a fost la anul 1875 bol- nav de scrofule și a fost consiliat a se duce la băile Balta-Albă. 1879, Octombre 9, certificatul direc- ției scolel primare de fete din Turnu- Măgurele cu No. 46, prin care se atestă că Lăzărescu Tița, născută la anul 1868, Ianuarie 23 și aflată In acea scălă clasa IV, nu ’i lipsesce nimic din tot ce ar fi putut să împedice o frecuentare regu- lată, precum îmbrăcăminte și tote nece- sariele pentru studifi. 1879, Noembre 18, un act legalisat de poliția Turnu-Măgurele,la No. 7.406 din 1879, prin care se atestă că D-șora Lăzărescu Tița, fiica D-nei Ana Năno- veanu, tn vara anul 1879, a făcut o cură de apă la băile de Ia Mehadia, suferind de la nascere de maladia scrofule. D. Păucescu a declarat că Fiorea, al treilea copil, a Încetat din viață, și pen- tru înmormântarea ei a cheltuit lei 120, dupe cum se constată din actul legali- sat de poliția din Turnu-Măgurele la No. 7.198 din 1879, susținând că la a- ceste cheltueli trebue sâ contribue și D. Peiu Lazăr ca părinte, a cerut asemenea că trebue să fie obligat numitul a re- stitui D-nei Ana Nănoveanu și a treia parte din chiria prăvăliilor, chirie ce i se cuvine pentru locnl pe care sunt clă- dite și cari s’aii luat de D. Peiu, și pen- tru a proba , a cerut a se interoga D. Lazăr Peiu, interogatorifi care i s’a luat dupe cum se constată din osebitul pro- ces-verbal, In modul următor: s’a între- bat D. Peiu Laz ir: cina a închiriat pră- vălia vecha și cea nouă de pe locul D-ei Ana Nănoveanu și cine a îngrijit de copii de la plecarea D-sale și până a^i? la care D. Peiu a răspuns: n'am luat chirie dupe prăvălia vecha, dupe prăvă- lia cea nouă am închiriat’o la un grec și tot D-na Ana Nănoveanu a luat chi- ria, am stat și efi 2 ani într’ânsa; nu am îngrijit de copii fiind că t6tă averea se poseda de D-na Ana Nănoveanu, din când în când am dat parale copiilor și le-am cumpărat și haine; A adăogat D. Păucescu că cererea a- pelantei de a^i, de și nu a fost făcută la tribunal, însă compensațiunile și ce- rerile ca mijloc de apărare la o acțiune sunt admisibile, dupe art. 327 din pro- cedura civilă , a cerut dar a se scădea D-na Ana Nănoveanu cu suma ce va hotărî curtea , dupe aprecierea sa, din suma la care este condemnată de tri- bunal. S'a ascultat și D. Cantili, care a sus- ținut că locul fiind parafernal al femeei a fost pe dânsul nisce clădiri forte vechi și ruinate, pe cari soțul le-a dârîmat și a construit alte clădiri, a căror valore s’a fixit de tribunal la 6.900 lei, că în acestă privință D-na Ana Nănoveanu □u cere nimic de la curte, a^i face o ce- rere nouă de compensațiune a unor chel- tueli nerecunoacute de clientul D sile, și, prin urmare, că compensațiunea nu se pdte opune a^i nefiind sumă certă, lichidă și exigibilă , trebue mai ântâifi să se lămurescă cererea de a^i prin o hotărâre ca să potă fi admisibilă com- pensațiunea; pentru a treia parte a chi- riei prăvăliei a susținut că nu se dove- desce că soțul a luat veri-o chirie și din interogatoriul făcut lui Peiu resultă că D-na Ana Nănoveanu a luat chiria în- tregă a prăvăliei, a cerut respingerea apelului și chfltaeli. Curtea a pronunțat urmată rea deci- siune: Curtea, Ascultând pe părți și deliberând asu- pra oposiție! făcută de D-na Ana Năno- veanu contra decisiunei acestei curți cu No. 322 din 1881; Având în vedere că curtea în majori- tate, prin jurnalul No. 45 din 1883, a obligat pe oponentă si presinte actul medical ce a invocat pentru a justifica motivele absenței; Având în vedere că astăzi D-n v Ana Nănoveanu a presintat un certificat me- dical legalisat de ministerul afacerilor străine la No. 145 din 1883, cu care a justificat motivul absenței de la înfăți- șare, și, prin urmare, curtea declară ad- misibilă ^isa oposiție; Având în vedere și apelul făcut de D-na Ana Nănoveanu contra sentinței tribunalului Teleorman cu No. 189 din 1879; Având în vedere că obiectul procesu- lui consistă în cererea D-lui Peiu Lazăr de a se condemna D-na Ana Nănoveanu, fosta sa soție, să’l despăgubescă de va- ldrea prăvăliei cu casele ce a construit pe locul numitei D-ne; Având în vedere că prin sentința ape- lată s’a stabilit de tribunal că Peiu La- zir a construit pe citatul loc o prăvălie cu 2 odăi și o altă odae în curte, și tri- bunalul a fixat valdrea acestor clădiri lei noui 6 900; Având în vedere că astăzi în apel D-na Ana Nănoveanu recundsce clădirile făcute, și suma de despăgubire dată de tribunal, a cerut însă ca și D-sa să fie scă. 1887, Maiii 20. Rectificare — La citația judecătoriei ocolului Ploesci, inserată In Monitorul No. 32 din a. c., să se rectifice terme- nul citindu-se giua de 30 Maiu curent, tn loc de 25 Maiâ, cum dia erdre de manuscript s’a publicat. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE Judele de instrucție al tribunalului Buzeâ In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Victor Antinescu, jude-instruc- tor pe lângă acest tribunal, tn virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Ștefan I. Popa, din cotăuna largu,plasa Câmp, județul Buzăâ, iar acum cu domiciliul necunoscut, să se Înfățișeze Ia cabinetul nostru pentru giua de 3 Iunie 1887, spre a i se lua interogatoriul ca inculpat; Cu executarea acestui mandat se ln- sărcineză agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii din gisa procedură. Dat la 23 Maiâ 1887. No. 2.665. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Victor Antinescu, jude-instruc- tor pe lângă acest tribunal, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Du- mitru Petroșan, din comuna largu, plasa • Câmp, județul Buzeâ, iar acum cu do- miciliul necunoscut, să se Înfățișeze la cabinetul nostru pentru giua de 3 Iunie 1887, spre a i se lua interogatoriul ca inculpat; Cu executarea acestui mandat se tn- sărcineză agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii din gisa procedură. Dat la 23 Maiâ 1887. No. 2.666. Tribunalul Ilfov, secția comercială. Se certifică, conform jurnalului ace- stui tribunal cu No. 1 627 din 1887, ur- mat dupe cererea D-lni M. Wagner, că s’a revocat procura ce o avea dată lui M. L. Haimsohn și care era autentifi- cată de tribunalul Ilfov, secția de nota- riat, la No. 1.247 din 1884, ast-fel tn cât setări numitul, M. L. Haimsohn, nu mai are nici un drept de a mai repre- sinta firma M. Wagner in ori-ce afa- ceri. No. 4.743. 1887, Maiâ 18. ANUNTIURI ADMINISTRATIVE Primăria Bucuresci Din motive legale, licitațiunea pentru darea in Întreprindere a lucrărilor de terasemente și pavagiâ, necesarii la șan- țul tncongiurător al orașului, ee era fixată pentru giua de 8 Iunie 1887, prin publicațiunea cu No. 11.339, s’a amânat pentru giua de 15 Iulie 1887. Acestă Întreprindere constă tn săpă- turi și punerea in cavalieră a unei can- tități de aproximativ 600.000 m. c. pă- mânt. Licitațiunea se va ține prin oferte si- gilate la orele 10 diminăța. Garanția provisorie este de 5 la sută și cea definitivă de 10 la sută. Profilele, estimațiunile și caetul de sarcine se pot vedea de D-nii doritori la primărie tn tdte gilele de lucru. No. 18.224. 2,104 1887 , Maiâ 23. REGATUL ROM INIEI Consiliul de hlglenă șt salubritate publică al urbei Focșani Certificat de aptitudine In urma petițiunei D-lui lulius Flitt man, Înregistrată la No. 97 diu 1886- prin care cere să fie examinat tn arta dentistică, liberându-se un certificat de aptitudine pentru liberul exerciții al artei dentistice tn tot regatul României; Consiliul, Având In vedere certificatul destudiâ eliberat de către profesorul seâ Dr. dentist Leon Drublovici din Viena, prin care se constată că D. lulius Flittman ’și-a apropiat cu reușită sciință odon- tiatrice, atât din punctul de vedere teo- retic cât și practic; Având tn vedere că D. dentist lulius Flittman a exercitat acăstă artă tn țâră Încă din anul 1879 ; Având In vedere că, fiind supus exa- menului, tn fața unei comisiuni de 3 medici, constituită In urma decisiunei acestui consiliâ de la 6 Octombre 1886, D. I. Flittman, fiind Întrebat prin mai multe cestiuni puse asupra anatomiei, fisiologiei și pathologiei dentare, a probat cu satisfacțiune că posedă cu- noscințele cerute pentru a exercita arta dentistică, precum se constată din pro- cesul verbal dresat de comisiunea exa- minătdre, in giua de 11 Octombre a. c-; Considerând că D. lulius Flittman a satisfăcut și condițiunile coprinse tn ordinul circular al D-lui ministru de interne, cu No. 8.259 din 29 Octombre 1885, motivat de jurnalul consiliului sanitar superior cu No. 2.083 din 1885; Pe temeiul acestor motive , Decide’. A se elibera D-luI lulius Flittman presentul certificat, prin care i se con- stitue pe deplin dreptul de a exercita arta dentistică In tot regatul României, conform disposițiunilor art. 18 din re- gulamentul consilielor de higienă și sa- lubritate publică, bucurându-se de tote drepturile și prerogativele ce ’i acordă legea și regulamentele In vigore, privi- tore la exercitarea artei dentistice. Liberat In urma decisiunei acestui consiliâ din ședința de la 26 Octombre 1886. Președinte, Dr. Catulescu. (L. S.) Secretar, St. L. Marcata. No. 137. 1886, Octombre 27. Institutul de gymnastică medicală, Orthopedie și Hydrotherapie Cuponul No. 7, tn valdre de lei 14, bani 42, pe anul 1886-1887, va Începe a se plăti la casa societâței, de la orele 2—4 p. m., cu Începere de la 17 Iunie 1887, conform art. 44 din statute. Direcția. 28'Maifi 1887 MONITORUL OFICIAL 983 Epitropia bisericei Kretzulescu Se scot din noâ tn licitație moșiele Țigănesci-Stoenesci și Ciorani din ju- dețul Prahova. Miroși-Moceasca din ju- dețul Buzăâ și Crețulesci din județul Ilfov. Licitația se va ține in ^iua de 4 Iu- nie 1887, la orele 2 p. m., la cancelaria eforiei din casa bisericei Kretzulescu. Condițiunile se pot vedea in tdte fi- lele la cancelarie. « BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI SITUATIUNE SUMARĂ 24 Maiu 1886 16 Maiu 1887 Maiu 23 Epitropia bisericei Enl La 28 Iunie 1887, orele 12 din $i, se va ține licitație publică în pretoriul primăriei Capitalei, pentru arendarea moșiei Bărcăneasca, din județul Ialo- mița, proprietate a bisericei, pe un pe- riod de 5 ani, cu începere de la 23 A- prilie 1888 până la 23 Aprilie 1893. Condițiunile se pot vedea ori în ce $i, în cancelaria epitropiei, în curtea bi- sericei. Amatorii trebuesc a fi însoțiți de ga- ranție legală. ³ A-CTÎV 38697949 Monetă................... 36583795 36555566 25926130 ( Bilete ipotecare.............. 25861150 25861320 362315 Efecte predate Ia c&eă spre încasare...... 267729 138946 19288558 Portofoliu român și străin............ 19660946 19635522 14164950 împrumuturi garantate ou efecte publice. . . . 16101235 16223455 11992168 Fonduri publice.................. 11999776 11993776 1928835 Efectele fondului de reservă........... 2423521 2423021 --- , „de amortisarea imobilelor . . . 167664 167664 2109427 Imobili..... ................. 2781908 2781929 168057 Mobilier și mașine de imprimerie........ 145064 145064 220530 Cheltuell de administrațiune........... 221791 222209 15579770 Deposite libere................... 22553510 19906510 51649522 Compturi curente.................. 46153825 60736653 3929849 „ de valori................ 5155955 5055237 184018060 PASIV 190077869 201846872 12000000 Capital....................... 12000000 12000000 1932301 Fond de reservă................. 2481220 2486404 97785 Fondul de amortisarea imobilului........ 167689 172171 94723120 Bilete de bancă tn oiroulațiune........ 100491540 101026690 --- Profituri și perderl............... --- --- 691086 Dobemjl și beneficii diverse......... 652381 687758 15579770 Deposite de retras................. 22553510 19906510 57414542 Compturi curente................. 48188959 62257488 1579456 „ de valori............... 3542570 3309851 184018060 190077869 * 201846872 COTA OFICIALA PE DIUA DE 27 Maifi (8 Iunie) 1887 FONDURI DE STAT DOBENDA SCADENȚA CU BANI CU TERMEN ACȚIUNI DOBENDA | SCADENȚA CU BANI GATA CU TERMEN 1______________________________________________________________________ CUPOANELOR GATA CUPOANELOR Bentă perpetuă . . . 5 °/o 1 Apr.---1 Octom, 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 | 1 1 1 III 1 1 1__________________। । । । । । 1 1 1 Dividend 1 10361055.1040 1060 „ amortibilă • . . 5% 1 Apr.---1 Octom. Banca Naț. a Bomâniel 500 vărs. întregii 2381/,. 242.239 „ română (Sohuld- 5°, o 1 Ian.---1 Iulie Soc. de asig. Daoia-Bom. 200 lei vărsațl 113 i/, . 116 verschreibung). . . . 5 °,o 1 MaiA---1 Boem. „ „ „ Națională . 200 . . Obligațiuni de Stat ale 6% 1 Apr.---1 Ootom. Banca Bomâniel . . . 200 . . căilor ferate române . 7 °/o 1 Ian.---1 Iulie Soc. creditului mobiliar. 250 , „ Obligațiuni de Stat ro- 8°o 1 Ian.---1 Iulie „ română de oonstruo. 250 . . mâne (convertite ru- 5 °o 1 Ian.---1 Iulie Acțiunile bănoel „Pre- 100 , „ rale) ........ 5 °/o 1 MaiA---1 Noem. vederea11 ...... 200 . . împrumutul (Stern) . . Lei 20 Tragerea Prima societate de rea- r» „ (Openheim) 17 o'o 1 Ian.--- 1 Iulie sigurare Bomânia . . „ municipal |5 °/o 1 Ian.---1 Iulie Asț. soo. basalt artificial 1883 ........ (7°o 1 Ian.---1 Iulie SCHIMB 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 li împrumutul municipal 6°o 1 MaiA-1 Noem. Londra......oek 1__. --- 1884 ........ 5 °/o .......3 luni împrumutul orașului L 300 Paris ..... oek Bucuresci (losurl) . ......3 luni VALOBI DIVEBSE Franoia ..... oek Scrisuri funciare rurale „ .....3 luni Idem urbane ..... Viena..... oek Idem orașului Iași . . „ . . . . 3 Iun) Obligațiunile casei pen „ . . . nap. (scurt] MONBTB siunilor ...... Berlin ... oek Napoleon de aur . . / .. --- „ . . 3 luni Galben austriac Germania . . oek Imperial rusesc ....... --- ...... 3 Innl Lira otomană.....«... --- Amsterdam • 3 Iun' Biletele Bănoel națioualo . . . . --- Petersburg 3 Iun' Argint......... --- Belgia 3 luni Aur...... 14 «o-so°/o - w . . . (sourf Fiorini de hârtie austriael . . . --- Elveția - . 3 luni Bubla argint pe hărtie , --- Italia j . , • * .3 Iul 4 084 MONITORUL OFÎCiAt 28 Maifi 1887 MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea Monitorului oficial șl imprimeriei Statului Se publică că in depositul Direcțiu- nei se află de vtnZare : Costul unul exemplar Lei B. 1. Noul codice comercial . . 1 — 2. Legea și regulamentul pentru constatarea și percepe- rea veniturilor comunale . . — 50 NB. Cumpărătorilor de la 20 exem- plare inclusiv din fie-care fel, li se acor- dă un rabat de 10 la sută. ₉₁₃₄ Legațiunea regală, elenă din Bucu- resci, strada Domniței No. 10 Invită pe toți cari ar fi având ore-caii pretențiuni asupra succesiune! de- functului supus elin Constantin loan Hagi Eftimiu, să se presinte înaintea acestei autorități spre a se constata și a se regula drepturile lor. Bucuresci, 20 Maifi 1887. ,ᵢ₃4 Leon Pardubitz din Galicia, actual domiciliat în Galați, n’are dreptul de a primi abonamente și plăți înainte, pentru firmele subsemnate, și declarăm prin acesta că nu vom restitui asemenea plăți făcute către sus numitul. R. Wateina, librar în Bucuresci. A. Rollman, în Turnu-Severin. SubsemnațiI publicăm că următorele polițe de : Lei noul 1.550, bani 60, cu ordinul deschis și cu stampila D-lui Tacbe Gheorghiu, per 2 August c. stil vechifi, și No. 275, de Iei noui 487, bani 25, Of. D. I. Boanta, per 1 Auguste.stil vechifi, pergându-le, le declarăm de hârtie albă și fără valdre. Drossu & Q-hermanos, Sudiți, județul Ialomița. Direcția generală a regiei tutunu- rilor și sărei Brevetul No. 1.231 din 1886, te pu- blică spre anulare, de 6re-ce titularul a încetat deja din vîndarea fabricatelor. No. 8.099. SOCIETATEA DE INCURAGIARE PENTRU INBDNATAT1REA RASEI CAILOR IN TERA ALERGĂRI LA BUCURESCI (HIPODROMUL SOCIETATE1) A DUOA ivnuxilll PIUTIA-VIIIA I. La orele 2. Premiul Nucet. Aler- gare pentru cai de preumblare safi de ser- vicii militar, încălecați de oficeri, și a- parținând lor, cel puțin de la 15 Maifi.— Comisarii sunt judecători suverani pen- tru cualificațiunea cailor. Sunt excluși caii cari vor fi câscigat o alergare la Bucuresci, în giua de 17 Maifi. Calul sosit al duoilea tn premiul Fulger va lua o supragreutate de2i/, kilg; al trei- lea de 11/₉ kilg. Greutate 69 kilg. Ținuta de servicifi. Eșarpe distinctive. Intrarea 25 lei. în- scrierea până la 29 Maifi, 12 ore din gi. Distanța 2.000 metri. Premiul I—700 lei , 11-200 „ , III—100 , oferiți de ministerul de resbel II. La orele 2’/,. Premiul Queen Mary, pentru armăsari și iepe de pur sânge din orl-ce țâră, 3 ani 55 ’/, kilg., 4 ani 67 kilg., 5 ani și mai sus 71 kilg. Caii născuți și crescuți tn România vor primi o descărcare de 2'/ₐ kilg. Calul care, tn 1887, va fi câscigat un premifi de 2.000 lei, va lua 1 kilg., de 3.000 lei, 2i/₄ kilg., de 4.000 lei, 4 kilg., de 5.000 lei și mal sus 6 kilg. Intrarea 100 lei. înscrierea până la 29 Maifi, 12 ore din gi. Distanța 3.000 metri. Premiul 1-2.500 lei R » n- 500 „ HI. La orele 3. Premiul Canotier, Imprimeria Statalul *- Duminică, 31 IVEăiu ISS¹? pentru amâsari, iepe și jugani de orl-ce rasă și de ori-ce provenință. Greutate 3 ani 62 kilg., 4 ani și mai sus 72i/₉ kilg. învingătorul de vlngare pentru 3.000 lei. Calul pus de vlngare pentru 2.000 lei va primi 3 kilg. descărcare, pentru 1.500 lei, 5 kilg., pentrn 1.000 lei, 8 kilg., pentru 500 lei, 11 kilg. Caii cari n’afi câscigat tn 1887, în sensul art. 23 din regulament, primesc o descărcare specială de 2 kilg. Jockey români cari n'afi câscigat duoă curse, primesc 2 i/₉ kilg. învingătorul de vîngare în quartul de oră ce urmeză cursa; jumătate din prisos la calul al duoilea până la con- curența maximum de 500 lei; jumătatea cea-l’altă și prisosul peste 500 lei, fon- dului curselor. Intrarea 75 lei. înscrie- rea până la 29 Maifi, 12 ore din gi. Distanța 1.600 metri. Premiul I—1.500 lei IV. La orele 3i/ₐ. Alergare de ob- stacole. (garduri), pentru armăsari, iepe și jugani de ori-ce provenință. Greutatea comună 69 kilg. Calul care va fi câscigat, tn sensul art. 23 din re- gulament, o alergare de obstacole ia 4 kilg., duoă safi mai multe, 7 kilg. Câs- cigătorul premiului Colintina va lua în mai mult o supra-greutate de 3 kilg. Caii servind obicinuit, dnpe prețuirea suverană a comisarilor, de cai de preum- blare safi de servicifi militar primesc 5 kilg. descărcare. Gentelmenii și oficeri!, contra Jockeylor safi omenilor de pro- fesiune, iafi descărcare 5 kilg. Intrarea 50 lei. înscrierea până la 29 Maifi, 12 ore din gi. Distanța 2.500 metri. Premiul I—1500 lei II—a/« din intrări m-7» V. La orele 4. Alergare în treapăt călare. Distanța 3.000 metri. Greutate dupe voe. Câștigătorul unei curse în trâpăt la Bucuresci safi Brăila, în 1887, va da îna- poi cu 20 metri; a două safi multe cur- se cu 35 metri. Intrarea 25 lei până la 29 Maifi. Premiul 1—500 lei , II—1OO , , III- 75 „ VI. La orele 4i/₉. Alergarea birja- rilor, pentru trăsuri de birje, făcând obicinuit serviciul public de piață.— Alergare în treapăt înhămat în duol.— Comisarii pot respinge ori-ce birje răfi ținută safi care nu îndepli- nesce condițiunile. Eșarpe distinctive. Intrarea 5 lei. înscrierea până la 29 Maifi, 12 ore din gi. Premiul I—200 lei , II—1OO , , III— 50 . NB). In cursa în trăpSt și în cursa birjari- lor caii, cari vor fi galopat 40 metri, sunt distanțați. Director, H. T. Or&șanu