Ro. 9 aW EXEMpLAa: 26 SÂNI Duminică, 12 (24) Aprilie 188? REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL pună amwsextclgi n mim miMKi: 86 lei pe an; 20 te! pe 6 Innl. Abcnamentflî încep dia ante Fa a fie căreia luni PRETIFL ABOKAMBmLDÎ PBKTRU STÎAHIMATR: 60 lei pe an; 88 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurourile poștala. PCBUCAT1UNILB JlDICTARE SBPLĂTESC: PIdA Ia 50 Unii, 5 lei: mal lungi de 50 linii 10 lei. Orl-ce alte acte introduce in ele •plătesc deosebit ca si publicațiunile, dupe lungime. PRET1UL ANUNC1UR1LOR: 80 bani linia de 30 Utere.— A duoa inserare și mal multe, 20 bani linia. DIRECȚIA MOMÎORlLU 81 IMPRIMERIEI STATULUI Bucuresci, strada Brâucoveanu, 9. _________ INSERȚII MLE SI RECIUUE SE PUTÎSO: Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. linifc Citațiunile de hotărnicie, 60 b. linia. Publicațiunile nrimărielor și comitetelor, 60 b. linia. 8 U M A R PARTE OFICIaLa— Ministerul de interne: Decrete — Prescurtări de decrete. Ministerul de resbd : Prescurtări de decrete. PARTE NEOFICIALA — Comunicare — De- pețl telegrafice — Buletin sanitar — Buletin meteorologic. AnunciurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 11 Aprilie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința hațională, Rege al României, La toți de față ți viitori, sănătate: Corpurile legiuitdre aii adoptat și Noi sancționăm ce urmdză: LEGE Art. I. Se autorisă consiliul județului tutna a contracta de la casa de depu- neri și consemnațiunl un împrumut de lei 600.000, plătibil prin anuități în timp de 25 ani, și cu procentele cu cari împru- mută acostă casă; iar anuitatea de plătit se va înscrie ca cheltuială obligatorie în budgetul anual al județului. Art. II. Acest împrumut este destinat exclusiv pentru construcțiunea palatului casarmelor necesare regimentelor de do- robanți și călărași. Acostă lege s’a votat de Adunarea de- putaților, în ședința de la 23 Martie 1887, și s’a adoptat cu majoritate de 64 vo- turi, contra a 2. Președinte, D. Lecca. (L.S.A.D.) Secretar, A. Vidrațcu. Acostă lege s’a votat de Senat, în șe- dința de la 29 Martie 1887, și s’a adoptat cu majoritate de 44 voturi, contra a 4, Președinte, Dimitrie Ghika. (L. S. S.) Secretar, Ap. Mănescu. Promulgăm ac6stă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 2 Aprilie 1887. (L. S. St.) CAROL Ministru de interne, Ministru de justiție, I. C. Brătianu.. Eug. Stătescu. No. 1.121. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față ți viitori, sănătate'. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 5.380 ; In virtutea art. 71 din legea consilielor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Tulcea, pe exercițiul 1887—1888, se aprobă de Noi ast-fel cum a fost votat de consiliul general al acelui județ. Art. II. Acest budget coprinde, atât la venituri cât și la cheltueli, lei 253.073 bani 94. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 9 Aprilie 1887. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.145. Prin decretele regale cu data din 8 Aprilie 1887, în urma propunerilor făcute prin raporturi de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți: D. Torna Dumitrescu, licențiat în drept, în funcțiunea de director la prefectura județului Teleorman, în locul D lui Chr. Bădescu, demisionat. D. Vasile Porumbaru, în funcțiunea de comisar polițienesc la gara Călărași din județul Ialomița, în locul din noii în- ființat. Prin decretul regal cu No. 1.120 din 2 Aprilie 1887, în urma propunerel făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. i.79b D. Mihail Petrescu este numit în postul de director al arestului preveni tiv din județul Tulcea. Prin decretul regal cu No. 1.130 din 3 Aprilie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. Nicolai Pârcălabu, căpitan în retragere, se numesce în postul de oficiant sanitar la portul Sulina, în locul D-luI Sava Cea- cârovu, care române în disponibilitate, pentru cas de bolă. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 1.135 din 8 Aprilie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de resbel, prin raportul No. 1 784, locotenentul-colonel Macarovitz Georg e din arma artileriei, directorul scolel fi- ilor de militari din Iași, s’a înaintat la gradul de colonel, pe ^iua de 8 Aprilie 1887, în aceeași funcțiune. Monitorul oficial 162______________________________________ Prin decretul regal cu No. 1.084 din I Aprilie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. 7.089, colonelul Greceanu Nicolae, comandantul regimentului 7 călărași, s’a mutat, în interes de servicifi, pe țliua de 1 Aprilie 1887, și s’a numit comandant al regimentului 10 călărași. Prin decretul regal cu No. 1.082 din 1 Aprilie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. 7.085, locotenent-colonel Crupen- schi Alexandru, comandantul regimen- tului 8 călărași, aflat în acest grad de la 1879, Aprilie 8, s'a înaintat la gradul de colonel, pe țliua de 1 Aprilie i887, la va- canța ce este de comandant al regimen- tului 7 călărași, prin mutarea colonelu- lui Greceanu Nicolae. Pnn decretul regal cu No. 1.083 din 1 Aprilie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. 7.086, s’a înaintat la gradul de maior în arma cavaleriei, pe țliua de I Aprilie 1887: Complectarea seriei din decretul No. *2.681 din 4 Noembre 1885 Al duoilea rend la alegere Șaguna Constantin, din regimentul 3 roșiori, căpitan de la 1874, Martie 29,1a vacanța ce este în regimentul 9 călărași, prin mutarea maiorului Drăgulinescu Atanasie. Seria I Antetul rend la vechime Fănuță Atanasie, din divisionul de gendarmî Bucuresci, căpitan de la 1877, Martie 14, la vacanța ce este de coman- dant al acelui division, creat prin budget. Prin decretul regal cu No. 1.044 din 1 Aprilie 1887, dupe propunerea făcută de același D- ministru, prin raportul cu No. 7.087, s’au înaintat la gradul de că- pitan în arma cavaleriei, pe cjiua de 1 Aprilie 1887 : Complectarea seriei I din decretul cu No. 367 din 10 Februarie 1887 Al duoilea rend la alegere Orghidan Liviu, din regimentul 2 ro- șiori, locotenent de la 1881, Aprilie 8, la vacanța ce este în același regiment, prin mutarea căpitanului Papadopolu Pân- dele. Seria II Anteiul rend la vechime Păltineanu Constantin, din regimentul 10 călărași, locotenent de la 1880, Ianu- arie 1, la vacanța ce este în regimentul 12 călărași, prin mutarea căpitanului Po- pescu Grigore. Al duoilea rend la alegere Oprișanu Dimitrie, din regimentul 6 călărași, locotenent de la 1880, Noembre 28, la vacanța ce este în regimentul 3 roșiori, prin înaintarea căpitanului Șa- guna Constantin. Seria III Anteiul rend la vechime Paladi Dimitrie, din regimentul 8 că- lărași, locotenent de la 1880, Iunie 7, la vacanța ce este în același regiment, prin mutarea căpitanului Tabără Ion. Al duoilea rend la alegere Constantinescu Ion I, de la scola sub- oficenlor, locotenent de la 1881, Aprilie 8, la vacanța ce este în regimentul 2 că- lărași, prin mutarea căpitanului Găi- seanu Ion. Prin decretul regal cu No. 1.043 din 1 Aprilie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. 7.088, s'afl înaintat, la gradul de | locotenent în arma cavalerie, pe țliua de 1 1 Aprilie 1887: | Seria I | Anteiul rend la vechime j Solacoglu Dimitrie, din regimentul 3 , călărași, sub-locotenent de la 1881, Iulie । 1, la vacanța ce este în același regiment prin mutarea locotenentului Obreja Con- ¹ stantin. I Al duoilea rend la alegere | Clondescu George, din regimentul 7 * călărași, sub-locotenent de la 1881, Iulie | 15, la vacanța ce este în regimentul 6 j călărași, prin înaintarea locotenentului ¹ Oprișanu Dimitrie. Al treilea rend la vechime Panaitescu Constantin, din regimen- tul 11 călărași, sub-locotenent de la 1881, Iulie 1, la vacanța ce este la corpul I de armată, prin mutarea locotenentului Său- ¹ lescu I6n. Seria II Anteiul rend la vechime Minculescu Atanasie, din regimentul 2 călărași, sub-locotenent de la 1881, Iulie 1, la vacanța ce este în regimentul 8 călărași, prin înaintarea locotenentului I Paladi Dimitrie. Al duoilea rend la alegere Maver Franc, din regimentul 10 călă- rași, sub-locotenent de la 1882, Maiii 20, la vacanța ce este în divisionul de gen darml Bucuresci, creată prin budget. Al treilea rend la vechime Gherman George, din regimentul 11 12 Aprilie 1887 călărași, sub-locotenent de la 1881, Iulie 15, la vacanța ce este în același regiment, prin mutarea locotenentului Văcărescu Constantin. Seria III Atdliul rlnd la vechime loanin Anghel, din escadronul călă- rași Constanța, sub locotenent de la 1881, Iulie 15, la vacanța ce este în regimen- tul 10 călărași, prin înaintarea locote- nentului Păltineanu Constantin. Al duoilea ren i la alegere Penescu Pândele, din regimentul 4 călărași, sub-locotenent de la 1882, Iulie 1, la vacanța ce este la scola sub-ofice- rilor, prin înaintarea locotenentului Con- stantinescu Ion I. PARTE NEOFICIALA bucuresci, 11 Aprilie PREȘEDINTA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Pentru înduoita aniversară de 8 Aprilie curent, M M. L L. Regele și Regina, primind numerâse felici- tări din t6tă țera, aii însărcinat pe D. ministru președinte al consiliului să exprime cele mal vil mulțumiri clerului, D-lor membri al Corpuri- lor legiuitâre, autorităților civile și militare, represintanților comerciu- lul, tutulor persânelor particulare și în special damelor cari, prin a- drese, telegrame și înscriere la Pa- lat, s’ati grăbit a manifesta simți- mintele lor de iubire și devotament pentru Tron și Dinastie. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului] Viena, 22 Aprilie— Funeraliile D-luI Mavrogeni aă avut locali cn mare pom- pă In fața corpului diplomatic și nume- rdselor personalități din nobilime. Co- rone de flori aă fost trimise, între altele, din partea ducelui de Nassau, consiliu- lui de administrație a drumului de fer Cernăuți-Iași, familiei Ofenheim, minis- trului Bărbiei, comitelui Kalnoky. La serviciul religios tn biserică asistai cornițele Kalnoky cu D. Szoegyenyi, șef de secție Ia ministerul afacerilor străine, și mai mulți înalț! funcționari ai aces- tui departament; ambasadorii Germa- niei, Franciei, Angliei, Italiei, Rusiei, Turciei, asistați de tot personalul lor; miniștrii celor-alte State cu personalul legațiunei lor; marele stariț, cornițele de Thur, comandantul militar din Vie* 12 Aprilie 1887 MONITORUL OFICIAL 163 na, baronul de Bauer, principele Win- dischgroetz, senatorul Dumba, precum și numeroși Români. Domna Mavrogheni va părăsi Viena Duminică pentru a se intorce in Româ- nia. Fiul cel mal mare, D. Petru Mavro- gheni, va rămâne la Viena ca Însărcinat de afaceri. Paris, 22 Aprilie — însărcinatul de afaceri al Germaniei, informând pe D. Flourens că arestareaD-lui Schoenebele s’a făcut tn urma unul ordin de aresta- re dat de către justiție, a adăogat că guvernul german nu e încă lămurit a- supra modulul cu care s’a operat acăsta arestare. El va examina acest punct Împreună cu guvernul frances. Paris, 22 Aprilie — Bursa a scăzut In urma arestărei D-lul Schoenebele, care s’a operat pe teritoriul frances, cu t<5te că germanii susțin contrariul. Berlin, 22 Aprilie—;ț)iarul Nouwlles politiques, vorbind de afacereaJSchoene- bele, gice că e vorba tn mod evident de arestarea unei persdne suspecte de spio- nagih și că instrucțiunea va demonstra că autoritățile germane ’șl ah făcut da- toria lor. Berlin, 22 Aprilie — Dupe Agenția Wolf, arestarea D-lui Schoenebele s’a făcut cu un ordin al judecătorului de in- strucție, in urma unor procedeurl cri- minale ale comisarului din gara Pagny contra Germaniei în Alsacia-Lorena. Berlin, 22 Aprilie — Statul supli- mentar presintat Reichstagului se ridică la cifra de 176 milidne pentru cheltuie- lile permanente. Acăsta cifră se distri- bue ast-fel: administrațiunea armatei 18 și jumătate miliăne; cheltuieli extra- ordinare pentru armată 80 milione; pen- tru casarmele în Alsacia-Lorena 7 mi- lione ; pentru lucrări la fortărețe 29 și jumătate miliăne; pentru complectarea armamentului de răsbel 51 miliăne. (E o erăre în decompunerea acestui credit; păte că cifra totală să fie de 186 milione). Un memorih anexat desvoltă necesi- tatea construcțiunei căilor ferate în ra- port cu sistema drumurilor stabilite de Francia la frontiera sa din Est. Berlin, 22 Aprilie — A^l urmarea discuțiunei lege! eclesiastice. Principele de Bismarck apără proiectul de lege contra oratorilor din oposițiune. Polonezii declară că vor vota pentru proiect pentru a respecta voința Papei. Popunerea de retrimiterea proiectului la examinarea unei comisiuni e respinsă cu unanimitatea membrilor presinți, a- fară de naționalii-liberali. Propunerea de a se discuta proiectul în ședință plenară e adoptată. Paris, 23 Aprilie — țliarul R&publi- que francaise ^ice că principele de Bis- MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a serviciului sanitar Buletin statistic de mișcarea bdlelor contagidse ce ah existat Intre animale în diferite localități din țâră, de la 30 Martie până la 8 Aprilie. ROMÂNIEI marck, în depeșa care a fost comunicată D-lui Flourens, recunosce că, dacă D. Schoenebele a fost arestat pe teritoriul frances, principiele dreptului interna- țional exige liberarea sa imediată. țliarele continuă a consilia calmul și 4ic că trebue să se lase guvernul să lucreze. Viena, 23 Aprilie — Depeșile pe cari le primesc fiarele nostre din Belgrad, atribue ore-care importanță visitei fă- cută de regele Milan D-lui Persiani, mi- nistrul Rusiei. Acăstă visită ar fi inter- pretată în sensul unei încercări de apro- piere a Serbiei spre Rusia. Belgrad, 23 Aprilie — Circulă sgo- mote de o crisă ministerială. Diferite numiri sunt publicate pentru compune- rea noului cabinet. O altă versiune cir- culă că nici vorbă n’ar fi de o remaniare a vechiului cabinet. M. S. Regele a făcut visită Principe- lui Ghica. (Havas.) INSTITUTUL METEOROLOGIC AL BULETIN ATMOSFERIC OBSEEVATIUNI: De la 10 (22; Aprilie 1887, orele 6 a. m. In 24 ore | De la 9 (21) Aprilie 8 ore sâra. Barometru redus Plde sau 1 Temper.l Barome- ta la 0® ți la Temperatura Vântul Starea sâpadâ I extr. 1 tru red. O< Vântul Starea OBSEEVATIUNI STAȚIUNI nivelul mAre! aerului Direcție Cerului a d laO® ,1 a Direcția Oerulu! 1 £ X a oiTelul £ Obe--rr. Variftț Observ. | Varia ț. a a maret s T.-Severin | --- Balota . . 760.9 4- 0.2 118 4- 0.5 76 NE 1 p. noros 21 9 758.8 14 8 NW 1 noros Craiova . . Slatina . . 762 0 4- 1.1 10 0 + 1.0 74 NW 1 f. senin 20 5 759 1 16.5 NW 2 f. senin Giurgiu . . 761 8 4. 1.6 128 4- 0.4 72 NE & --- 21 12 758.4 16.7 W 1 senin Constanța 762 4 4- 1.4 11 5 --- 0.1 80 N 2 senin 13 9 759 2 103 ssw 1 Starea mărel f. liniaoiti. Bulina . . 762 7 4* 3 & 10.1 --- 1.6 80 NE 2 * 16 8 759 6 10.4 sw 2 p. noros . . lină. Galați . . 783.4 + 40 10.1 --- 3.6 74 N 6 f. senin 21 8 757.7 13 5 SW 4 f. senin Brăila . . 761.3 4.1 98 --- 30 72 N 1 • 21 7 756 8 14 8 _ _ senin Sinaia . . 762.8 2.9 6.1 --- 19 80 V 13 2 760.0 6.0 f. senin Focșani . , Bacău . . ®Boman . . Iași . . . Bucuresc! . De la 11 (23) Aprilie 1887, orele 8 diminița. De la 10 (22) Aprilie 1887, orele 8 șira. 761-oJ— 0 al 10.^1 - 0.4| 811 NE | s| aeoper-1| -| 21| »| 762.3| 12,a| E | 2] senin Barometru staționar. Director, St. HEPITES. ifoitftoMil oricui ....... ia Mi, iiigj ACTIV SITUAȚIUNEA CASELOR DE CREDIT? Casa împrumuturi pe împrumuturi pe împrumuturi pe Cheltuell de ad- Diverși debitori Mobilier și in- VSrsămintele ac- Totalul activului Județele efecte publice efecte la ordin amanet ministrație stalare ționarilor Lei B. Lei B. Lei B. Lei |B. Lei B. Lei B. lei B. Lei B. Lei B. Argeș.......... 54 625 95 1.400 29.243 1.125.39oț31 5.444 _ 6.218 70 1.066 58 335.775 1.559.163 54 Baoăâ.......... 17.338 81 2.840 _ 3.600 673.961 54 4.527 45 185 49 1.518 --- 292.725 996 696 29 5.91609 ___________ 1 400 494.725' 4.743 30 1 1.166 34 270.000 776.950 73 Botoșani......... _ --- 1 --- Brăila.......... 5.050 11 _ _ 777 167 5.448 57 43.225 --- --- --- 350.000 1 180.890 68 BuzăQ.......... 15.135 56 _ _ 5.300 _ 816.437' 4.583 50 23.622|05 --- --- 229.5001 --- 1.094 573 05 Constanța........ 24 570 42 _ _ _ 754.100: _ 4.484 05 1.106 17 552 72 252 825 --- 1 037.638 36 Covurluiii........ 4.029 46 _ 11.166 25 545.692 95 4.425 r0 36.153 08 312 57 398.850 --- 1.000 630 21 Dâmbovița........ 8.963 56 500 _ _ _ 663.580 _ 3.998 50 1.144 45 978 76 211.975 --- 891.140 27 Dolj........... 6.259 12 __ 5.000 _ 899.210 _ 4.653 75 66.333 73 405 --- 382.725 --- 1.364.586 60 Dorohoiii......... 11 908 71 _ _ _ _ 480.560 - 5.458 33 21 53 1.161 60 244.950 --- 744.060'17 Fălcii!.......... 10.454 08 _ _ _ _ 522.412 _ 4.343 47 --- --- 339 81 185.525 ---• 723.074,42 Gorj . . ,....... 1.248 30 3.000 _ 2.500 _ 911.262 29 5.106 10 59.254 21 --- --- 276 525 --- 1.258.895 90 Ialomița.......... 16.988 85 --- _ _ _ 923.764 _ 3.230 35 53.090 --- 967 20 366 800 --- 1.364.840'40 Iași............ 11.367 15 _ _ 809.041 10 6.563 95 --- --- 2.060 --- 87.850 --- 916.882'20 Ilfov........... 11.987 82 _ 4.050 _ 905.426 _ 5.407 37.787 61 1.650 40 332 850 --- 1.299.159 53 Mehedinți......... 3.573 90 --- _ 614.095 89 5.21189 72.584 55 --- --- 295.025 --- 990.491|23 Muscel.......... 4.164 59 1 0 _ 500 --- 424.995 3.047 60 12.095 15 --- --- 150.000 ---- 594.952 34 Neamțu.......... 5 130 18 19.400 _ 17.700 599.173 _ 5.075 39 69.464 80 1.252 91 235.000 952.196'28 Olt............ 13.520 80 3.900 --- 3.200 _ 883.120 5.382 60 2.577 10 726 50 335.650 ' 1.248.077 Prahova......... 1.07F> 20 200 _ _ _ 693.720 _ 4.006 35 1.387 40 --- --- 192.150 892 538 95 Putna........• . 8.660 44 _ _ 5.700 385.080 __ 4.597 73 19.613 64 --- --- 150 000 1 573 65181 Râmnicu-Sărat....... 1.685 47 2.250 11.120 810.855 67 4.821 90 2.335 89 1.006 34 261.600 ' 1.095.675'27 Roman.......... 2 888 30 5.600 _ 5.250 401.995 70 4.822 55 24:807 80 1.606 70 298.500 ' 745.471,05 BomanațI......... 7.791 51 ------ _ --- 674.058 26 4.712 05 24 354 69 500 259.000 ! 970.416 51 Suceava .......... 2.378 29 --- 711.792 65 4.739 10 27 193 98 1.083 60 350.000 ' 1.097.187 62 Tecuciti.......... 4.766 82 5.800 3.160 513.963:58 4.230 62.352 85 234.650 | 828.223 25 Teleorman........ 757 14 _ 675.395 5.116 70 3 471 70 364 '50 325800 1 1.010.905 04 Tulcea . . . ....... 61 23 --- _ 433.466 3.421 65 294 --- --- 269.725 ; 706.967 88 Tuto va......... 1.861 56 1.200 _ 578.344 3.713 30 70.017 80 1.000 --- 270.000 926.136 66 Vâlcea.......... 2.960 30 --- 7.570 07 612.538 80 3.821 65 53.154 01 275 40 280.550 ' 910.870 23 Vasluiâ.......... 3.636 90 --- 820.614 4.817 70 33.569 25 328.400 ' 1.191.037 85 Vlașca.......... 3.404 69 --- 739 978 4.453 22 13.687 88 531 350.000 1.112.054 75 Total general..... 274 161 21 46.240 --- 115.459 32 21.875.914 74 148 410.30 821.104 51 20.525 99 8.804.925 32.106.741 27 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR DISPOSIȚIUNI GENERALE pentru administrarea și căutarea venitu* ril or Statului din Dobrogea Pentru terenuri Art. 1. Terenurile, se pot cultiva in condițiunile următor e: a) Pentru 1—50 hectare, să se facă de clara țiune in scris la primăria comu- nei de care aparține terenul; 6) Pentru 50—100 hectare, să se facă cerere in scris la prefectura județului unde este situat acel teren; c) Pentru 100 hectare in sus, să se facă cerere la minister. Art. 2. Declarațiunile și cererile tre- buesc făcute mai inainte de a se începe cultivarea, fie de tdmnă , fie de primă- vară. Cine va fi cultivat fără să fi declarat saii fără să fi avut aprobată cererea, este în contravenție. Art. 3. Declarațiunile și cererile vor coprinde: numele și pronumele cultiva- torului, locuința sa, întinderea în hec- tare a terenului ce voesc să cultive, fe- lul recoltei (cereale, bostănărie, grădi- nărie, tutun) și Îndatorirea că la 31 Iulie al anului de recoltă va plăti a- renda stabilită prin aceste disposițiuni cu procente de 6 la sută pentru înțăr- care, deosebit ^cimile județene și co- munale ce s’ar cere de județ saii comună dupe lege. Art. 4. Primarii comunelor, îndată ce primesc declarațiunea, o Înregistrează In aceeași Ști, Pe declarațiunile pri- mite în curs de o lună le formăză in dosar, întocmind dupe ele tabel în trei exemplare, pe formularele date de mi- nister, din cari duoă exemplare, Împreună cu declarațiele, le înainteză prefecturi- lor, iar un exemplar de tabel T păstrâză în archiva primăriei pentru sciința ori- căruia va avea trebuință să afle căt a declarat fie-care cultivator. Art. 5. Dupe cererile aprobate pentru terenuri de la 50 hectare în sus, fie-care primărie va forma un tabel, care va sta tot In cancelaria primăriei. Art. 6. îndată dupe primirea și înre- । gistrarea declarațiunilor, primarii vor da fie-cărui cultivator porțiunea decla- > rată, dupe ordinea Inregistrărei și una lângă alta, lăsând Intre tarlale numai drum de trecere cu carul, dacă n’ati co- municarea pe la capete, iar dacă afi a- semenea comunicare, nu se va lăsa între tarlale de cât drum de trecere cu pi- ciorul. Drumurile permanente dintre sate, precum și acelea cari duc la adăpători pentru vite, saii la mori, bălți, etc., nu vor fi date tn porțiunile de cultivat. Cultivatorii cu declarații, cari nu se presinta a'și lua porțiunea declarată, se consideră că ’și-aâ luat’o și nici într’un cas nu pot invoca scăderea de la plată. Art. 7. Pentru cererile de la 50—100 hectare, prefecturile, dacă constată că la comuna unde se cere acel teren s’afi în- destulat t6te declarațiunile făcute și mai este teren de dat, încheie contract pentru fie-care cerere, cel mult In 15 ^ile de la data cererei, stabilind întin- derea terenului, durata contractului, arenda, termenul de plată, procentele, plata Zecimilor județene și comunale, și taxa timbrului și inregistrărei, care este în sarcina cultivatorului. îndată dupe încheierea contractului, prefectura dă ordin primăriei respective pentru punerea imediat a cultivatorului în pocesiunea întindere! terenului din contract. * 12 Aprilie 1887 MONITORUL OFICIAL 165 AGRICOL DIN Ț^RÂ LA 28 FEBRUARIE 1887 _________________PASIV Capital Ministerul fi- Județul, capital Ministerul finan- 1 Dividende Dobândi și bene- Diverși creditori CompturI cu- l 1^1________________II Fond de reservă Totalul pasivului nancelor, capital provisoriil celor, instalare Efecte negociate ficii rente Deposite proviaorifl Ia Banoa națio- nală Lei B. Lei | B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei 1 B. Lei B. Lei B. Lei Lei B. Lei B. 400.000 66 34 751.010 17.800| 60 1.559.163 330.000 267.182 98 68.592 02 318 760 9.910 74 1.320 996.696 54 2703'00 215.350' 01 77.675 99 217.560 18.409 48 31.205 776 950 29 350.000 180.000 99 90.000 01 462.557 16.418 21 99 97 1.180.890 73 270.000 260.000 65 90.000 35 514.230 45.845 22 25.233 57 l.i 87 05 1.094.578 68 350.000 141.000 67 88.500 33 404.500 1.349 77 25.063 38 26.547 17 1.037.638 05 420.000 195 216 33 57.609 67 110.010 25 693 32 29.513 45 19.706 43 1.082 1.000.630 36 250.000 265 899 01 132.950 99 402.420 4.257 32 12.418 70 978 20 1.306 82 891.140 21 450.000 159.650 35 52.324 65 422.010 184 55 9.632 81 888 76 728 86 1.364.586 27 270.000 265.250 68 117.625 32 206.340 13.161 43 16.426 43 1.667 03 3.373 30 744.060 60 200.000 163.299 01 81.650 99 237.758 40.291 96 9.506 79 86.806 24 992 73 723.074 17 350.000 140.350 67 45.175 33 516.315 26 50 21.983 48 61.771 44 186 66 1.258.895 42 400.000 213.416 33 66.708 67 487.900 629 53 30.091 81 53.349 91 921 38 1.364.840 90 300.000 287.866 43 78 933 57 567.194 26.751 64 5.528 90 461 91 416 17 916.882 40 350.000 238.575 66 94.300 34 560.887 23.926 82 13.581 11 669 65 1.948 66 1.299.159 20 300.000 206.683 83 88.341 17 304 590 1 1 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 9.507 65 9.545 07 72.237 17 1.500 87 990.491 53 150.000 100.060 50.000 274 033 40.076 21 7.032 14 12.458 56 6329 4.375 45 594.952 23 300.000 166 667 68.332 323.650 9.093 60 11.703 14 45.928 90 659 1.071 04 952.196 54 350.000 250.633 85.316 523.340 1.669 30 24.760 05 132 11 32 48 30 1.248.077 28 270.000 128.099 64.050 400.000 304 65 20.000 54 530 65 53.250 10.478 1.839 53 892.538 95 150 000 100.000 50.000 240.850 2.963 42 8.616 81 16.340 64 4.650 8'0 3.613 15 573 651 81 350.000 201.883 60.941 425.984 4.964 94 16.788 29 709 40 2.432 21.366 878 - 1.095.675 27 300.000 209.000 89.500 117.500 17.538 14 14.903 76 14.045 89 1.271 4.717 2.183 14 745.471 05 270.000 172.666 86.333 367.330 1.033 60 17.972 25 25.578 38 3.625 26.190 521 40 970.416 51 350.000 260.000 90.000 336 580 7.515 87 34.482 29 18.214 57 1.380 31.607 20 18 46 1.097.187 62 300.000 ' 166.433 68.216 227.605 513 77 8.372 18 50.519 30 9 250 4.826 01 1.092 90 828.923 25 350.000 237.866 87.933 308.500 26.129 05 21.702 27 3.232 64 1.189 7.845 63 5 10 1.010.905 04 270.000 179.816 89.908 158.120 20.787 60 8.736 25 386 63 5 734 32.220 50 496 36 706.967 88 270.000 180.000 90.000 303.030 9.821 26 71.804 20 255 12.979 50 46 20 926.136 66 300.000 196.995 83.554 20 298.509 351 20 54.829 95 660 1.435 28 14 87 960.870 23 350.000 245.600 82.800 O O iO tA 50 423.744 23.664 36 33.382 68 4.235 6.175 30 648 96 1.191.037 85 350.000 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I । I I 1 1 1 । 1 । 1 1 260.000 90.000 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 ! 1 1 1 1 1 3 1 S 40 357.080 10.236 62 15.234 24 256 lgg||||gSllll5llllll£l111।1111SSS 28 218 --- 204 09 1.112,054 75 9.940.000 --- 6.255.402 26 2.467.272 74 2.836110 11.569.896 76 334.265 86 510.207 94 723.224 67 95.211125 1 188 908.42 29.515 07 32.106 741 23 Punerea in posesiune se face dupe art. 6 de mai sus. Art. 8. Pentru cererile de la 100 hec- tare in sus, dacă ministerul aprobă o a- semenea cerere , se procede ca la art. 7 de mai sus. Art. 9. Declarațiunile și tabelele pri- mite de la primării, dupe art. 4, și ce- rerile cu contractele timbrata Încheiate dupe art. 7, prefecturile le vor înainta ministerului, cel mult până la 1 Maiâ al anului de recoltă, cu raport pe fie- care comună, saă cel mult pe plasă. Art. 10. La 1 Iunie al fie-cărui an se va Începe revisuirea Întinderilor culti- vate , dupe declarații și contracte, în- sciințându-ss pentru asăsta cultivatorii de către primâriele respective, atât prin afipte lipite la localul primăriei, cât și prin publicare In tdtă comuna, arătân- du-se ^iua și ora când are să începă re- visuirea In fie-care cătun și Îndatorând pe cultivatori să fie față. Pentru îndeplinirea acestei formali- tăți, primarii cu consiliele comunale vor incheiea proces-verbal, față fiind și din- tre cultivatori. Cultivatorii, ast-fel insciințați, sunt ținuți a fi față la revisia Întinderilor cultivate, ne mai având tn urmă nici un drept a invoca lipsa pentru scădere de la plata plusului ce s'ar constata cul- tivat. Revisuirea se va face de un agent do- menial la fie-care comună, asistat de primar saii un delegat al săfi, Începând prin măsurătdrea fie-cărei tarlale dupe declarațiuni, și apoi cu acele dupe con- tracte. Plusurile ce se vor găsi cultivate peste declarații ori contracte, precum și în- tinderile cultivate în contravenție, se vor constata printr’un proces-verbal, care va fi Însoțit de un tabel tn triple exem- plare, formate in ordinea dupe cum sunt trecuți cultivatorii In tabelele de decla- rații și contracte, iar la fine coprin^ând pe cei In contravenție. Unul din aceste exemplare se va lăsa In cancelaria primăriei, iar cele-alte duoă se vor Înainta ministerului, Îm- preună cu procesele-verbale pentru con- statarea însciințărei și a resultatuluire- visiei la comuna respectivă. Art. 11. Terenurile lăsate comunelor pentru plantații, dar cari nu s’aâ plan- tat, se vor cultiva , reviaui și plăti tot tu condițiunile acestor disposițiuni, dar pentru ele, atât primăriele, cât și agen- ții domeniali, vor face lucrări identice separate. Debitele acestor pământuri se vor da și consemna la casa de depuneri, con- semnatiuni și economie pe sema comu- nelor respective, iar recipisele de con- semnare se vor înainta ministerului di- rect de către casieri, cu borderouri de percepere mensual pentru fie-care co- mună, specificând numele și pronumele plătitorului, Întinderea terenului, suma răspunsă ca arendă și aeeeaca procente, numărul și data chitanței de percepere, nnmărnl și data recipisei de consemnare. Sumele incasate tn consemnare din venitul acestor pământuri vor servi ca fond fie-carei comune pentru plantarea terenului dat dupe lege In acest scop. Art. 12. Pentru terenurile cultivate dupe articolele de mai sus se va plăti, la 31 Iulie al fie-cărui an, cu procent de 6 la sută pentru filele d⁰ întâr^iare, următorea arendă , plus «jecimile jude- țene și comunale, ce se vor achita o- dată cu arenda: a) Câte 5 lei de hectar pentru locurile semănate cu cereale de lai—50 hectare exclusiv; b) Câte 6 lei de hectar pentru acelea 166 MONITORUL OFICIAL 12 Aprilie 1887 ea cereale de la 50 hectare inclusiv tn sus; c) Câte 10 lei de hectar pertru acelea semănate cu tutun; d) Câte 20 lei de hectar pentru acelea semănate cu bostănărie; e) Câte 40 lei de hectar pentru locurile cultivate cu zarzavaturi (grădinârie), fie cn instalațiuni safi nu, din plășile Sili- stra-Nouă, Medgidia, Hârșova, Macin, Tulcea și Babadag, și câte 30 lei de hec- tar pentru acelea din plășile Constanța, Mangalia și Sulina. Când pentru asemenea locuri sunt mai mulți amatori cari fac declarațiune, se va publica și ține licitațiune la primă- ria respectivă tn termen de 15 $ile de Ia primirea declaraținnilor relative, înce- pând concurența de la arenda stabilită la acest aliniat și pe termen de un an safi trei, iar resultatul se va tnainta mi- nisterului, dupe expirarea celor opt ^ile de ofertă și supralicitație, pentru a de- cide. f) Câte șise-^eci lei de hectar pentru locurile cultivate în păduri, ori defri- șate, fără să fi fost cerute de mai îna- inte și determinate pentru asemenea scop de către agentul domenial. Art. 13. Pentru locurile cultivate în contravenție, adică fără declarație ori contract, safi mai mult peste întinderea de declarație ori din contract, se va plăti pe hectar: Lei 8 pentru locurile cultivate cu ce- reale de la 1—50 hectare exclusiv. Lei 10 idem de la 50 hectare tn sus. Lei 14 pentru locurile cultivate cu tutun. Lei 40 pentru locurile cultivate cu bostănărie. Lei 60 pentru locurile cultivate cu grădinărie din plășile Silistra-Nouă, Medgidia, Hârșova, Măcin, Tulcea și Babadag. Lei 50 idem din plășile Constanța, Mangalia și Sulina. Art. 14. Arenda debitată se consideră de la începerea culturei până la 1 Oc- tombre următor pentru cereale, iar pen- tru tutun, bostănărie și grădinării până la 1 Noembre următor. La expirarea acestor termene cultiva- torii trebue să lase locurile libere spre a fi cultivate de alții, dacă nu le vor fi declarat safi luat cu contract tot dânșii în condițiunile acestor disposițiuni. Art. 15. Este interzis cultivatorilor a ’și păsciuna vitele pe locurile ce afi cultivat, chiar când nu ar fi luate de al- ții pentru a le cultiva. Acei ce se vor constata că contravin, fără să fi plătit și taxa pentru vite, se vor debita și cu plata taxelor pe vite dupe regulamentul respectiv, fără să aibă drept la scădere pe motiv că afi plătit arendă pentru pământul pe care ’și afi păsciunat vitele. Art. 16. Este interzis de a se declara safi încheia contracte pentru cultivare de cereale, etc., și a se reserva parte safi tot terenul declarat ori contractat pen- tru cosire de fân safi păsciunat de vite. Contravenienții vor plăti arenda în- duoit de cum ar fi plătit când ar fi cul- tivat acele terenuri dupe declarațiunile safi contractele de cultură ce afi, deose- bit prețul fânului cosit safi taxa vitelor ce ar păsciuna. Art. 17. Asemenea vor plăti arenda înduoit: a) Aceia cari, pentru a se sustrage de Ia plată pentru întinderi de Ia 50 hec- tare în sus, fac mai multe declarațiuni la o comună safi la mai multe comune, pe numele soției, copiilor minori safi servitorilor lor; 5) Aceia cari subarendeză altora te- renul declarat safi contractat, fie sub- arendarea scrisă safi verbală. Art. 18. Pentru debitele stabilite dupe declarațiuni ori contracte, sub nici un motiv nu se pfite cere scăderea în parte safi în total, afară nnmai de cașul când s’ar proba că cultivatorul a fost împe- dicat prin veri-un act formal de către însăși autoritatea comunală sau admi- nistrativă de a se folosi de terenul de- clarat safi contractat. Art. 19. Capii de familie române a- gricole, venite din Banat, Transilvania și Basarabia, cari s’afi stabilit definitiv în comunele rurale cu învoirea adminis- trațiunei, în cei 2 ani precedenți, și cari nu vor fi având pământ, fie prin împro- prietărire, fie prin cumpărare safi închi- riere de la alții, pot cultiva din terenul Statului cel mult 10 hectare de fie-care cap de familie, dându-li-se cu preferință din locurile remase în poligon dupe re- nunțări la '/s safi disparițiuni, la comu- nele unde parcelarea nu s’a efectuat în- că și, în cas de a nu fi asemenea locuri, li se vor da alături cu terenurile decla- rate ori contractate. Art. 20. Ca să pfită însă beneficia de disposițiunile art. 19, fie-care cap de fa- milie, care însușesce condițiunile acelui articol, trebue să facă, mal înainte de a începe ori-ce arătură, declarațiune în scris la primăria respectivă, arătând ți- nutul de unde este venit, anul și numă- rul ordinului de stabilire, autoritatea care i-a dat învoirea de stabilire, numele membrilor familiei ce are stabilită, pre- cum și dacă aceștia sunt safi nu majori și afi safi nu casă deosebită. Primăriile, verificând exactitatea ară- tărilor, vor certifica declarațiunile și vor întocmi dupe ele tabel în duble exemplare, din cari vor trămite minis- terului, prin prefecturi, nn exemplar, împreună cu declarațiunile, o-dată cu înaintarea acelora pentru terenurile de- clarate de cel-l-alți cultivatori. Dupe începerea cultivărel, ori-care ar fi motivul ce s’ar invoca pentru neface- rea declarațiune! dupe acest articol, con- travenientul va fi supus la plată pentru terenul cultivat, ca și cei-l-alți cultiva- tori cari nu afi declarațiuni. Pentru fânuri Art. 21. Ori-cine voesce săcosăscă fân de pe terenul Statului trebue mai ân- tâifi să facă declarațiune la primăria respectivă, arătând locul și întinderea pe care voesce să cosescă, iar mai îna- inte de a rădica fânul cosit trebue să cheue pe primarul respectiv și agentul domenial din localitate ca să constate cantitatea fânului ce a cosit. Art. 22. Nimeni nu p<5te cere pentru cosire de fân un loc care se constată că a fost cerut în regulă mai d’inainte de către altul, afară numai dacă acela va fi renunțat în scris de a ’l mai cosi. Art. 23. Sub nici un motiv, primă- riile nu pot reserva ca pentru cosire de fân locurile ce pot servi pentru păsciu- narea vitelor. Se vor da pentru cosire numai acele locuri pe cari nu pasc vi- tele înscrise la plată către Stat. Art. 24. Proprietarii cu vite înscrise la Stat pentru păsciunat nu afi drept a cosi fân de pe terenurile Statului unde ’și pasc vitele, dacă nu se conformă ar- ticolului 21 și 22 de mai sus. Art. 25. Pentru fânurile cosite de pe terenurile Statului în condițiunile arti- colului 21, 22 și 24 se va plăti 6 lei pe carul de trei sute kilograme din plășile Constanța, Mangalia, Medgidia, Hârșo- va, Silistra-Nouă, Măcin, Tulcea și Ba- badag, și 4 lei pentru carul tot de trei sute kilograme din plasa Sulina. Art. 26. Ori-cine se va constata că a cosit fân fără să se fi conformat art. 21, 22, 23 și 24 de mai sus, va plăti înduoit prețurile stabilite Ia art. 25. Art. 27. Pentru fânurile declarate și constatate la rădicare, cât și pentru a- cele cosite safi rădicate fără declarați», primăriele vor întocmi tabele în trei exemplare de fie-care categorie și vor înainta ministerului, cel mult până la 1 Octombre, prin prefectură, câte duoâ exemplare, însoțite cu declarațiunile și procesele-verbale ce constată contraven- țiele, iar câte un exemplar vor păstra în archivele lor. Pentru locuri de călării, stâne, perdele, târle, etc. Art. 28. Nimeni nu pfite instala pe terenul Statului cășării, stâne, perdele, târle, pentru ori-cât de scurtă durată, fără ca mai ântâifi să facă declarațiune în scris la primăria respectivă, arătând locul și întinderea, socotită pe hectar, 12 Aprilie 1887 MONITORUL OFICIAL 167 precum și a ’și lua obligațiunea că va plăti la 31 Iulie al anului curgător chi- ria de 50 lei de hectar, cu procent de 7 la sută pentrn filele de întârziere, plus Zec^m^e județiane și comnnale, deosebit de taxa vitelor dnpe regulamen- tul respectiv. Art. 29. Chiria de la art. 28 se consi- deră pe anul budgetar și nu se pdte frac- ționa când stabilirea ține mai puțin de un an. Art. 30. Nimeni nu pote stabili cășă- ril, stâne, perdele, târle, chiar dacă ar face declarație, pe locuri ce ar impedica ducerea la adâpătdre a vitelor altor pro- prietari saâ ar coprinde puțuri, fântâni și ori-ce alte isvore de adăpătăre. Art. 31. Ori-cine se va dovedi că a in- stalat cășării, stâne, perdele, târle, fără să se conforme art. 28 și 30 de mal sus, va plăti chiria înduoit și cu dreptul pen- tru Stat de a*l depărta imediat, fără ju- decată, din locul ce ar fi in categoria art 30. Art. 32. Ori-ce puțuri s’ar deschide pe locurile ocupate dupe art. 28, în tim- pul ocupărei, rămân ale Statului, cu tote accesoriile lor, fără nici un drept de despăgubire pentru chiriașul care le a deschis, dacă nu voesce să mai conti- nue închirierea. Art. 33. Când pentru un loc care nu este ocupat, saâ ocupătorul nu mai vo- esce să continue, sunt mai mulți ama- tori, primăria respectivă ține licitațiu- ne în termen de 15 ^ile, pentru închiri- ere pe 3 ani, socotindu-se deplin anul budgetar în care se ține licitațiunea. Condițiunile închiriere! vor fi cele pre- văzute la art. 28, 29 și 32 din aceste disposiții, iar concurența se va începe de la 50 lei, socotită pe un hectar. Dupe 8 Zile de ofertă și supralicitație, resul- tatul se înaintezâ ministerului prin pre- fecturi, spre a se decide. Pentru ecarete Art. 34. Ecaretele Statului, precum: prăvălii, case, câșle, magazii, hambare, grajduri, saele, damuri, plevnițe, mori, locuri virane, arii, ceairuri, vii, etc., se închiriază prin licitațiune publică, ora- lă, pe termen de câte 3 ani, socotit anul de la 23 Aprilie. Licitațiunile se țin la prămăriile res-' pective, dnpe regulamentul publicat în Hlonitorul oficial No. 230 din 22 Ianua- rie 1884. Art. 35. Când dupe 3 licitaținni ți- nute la intervale de câte 15 Z>le, nu se presintă amatori pentrn închiriere pe 3 ani, se va publica și ține In 15 Zile a patra licitaținne pentru închiriere pe 1 an, și când nici atunci nu sunt concu- renți, ecaretul respectiv se pote închi- ria prin bună-lnvoială pe un an, făcând însă chiriașul dedarațiune înscris că primesce condițiunile prevăZute la arti- colul următor. Art. 36. închirierile prin licitațiune și bnnă-învoială se fac snb următorele condițiuni: a) Chiriașul primesce ecaretul cu in- ventaria de la primăria respectivă așa cum se află; b) Ori-ce reparațiuni de întreținere sunt în sarcina chiriașului; c) Ori-ce îmbunătățiri făcute îu cur- sul închirierel rămân Statului, fără des- păgubire către chiriaș; d) Chiriașul este răspunZător în css de distrugere a ecaretului în parte saâ în total, prin incendiâ provenit de Ia dânsul saâ âmenii săi, ori prin neface- rea la timp a reparațiunilor necesarii de întreținere. Suma răspunderel în ase- menea casnri va fi de 10 ori chiria anu- ală, fără drept pentru chiriaș de a lua materialul rămas; e) Chiria se va răspunde la 31 Iulie a fie-cârui an, cu procent de 7 la sută pentrn Zilele de întârZiere; f) Orl-ce Zecimi județiane și comuna- le sunt în sarcina chiriașului, precum și taxa timbrului de închiriere, cari se vor achita o-dată cu plata chiriei, dacă nu vor fi fost achitate mal înainte; g) Chiriașul este obligat a denunța primăriei ori-ce încălcare s’ar fi făcut saâ s’ar face de cine-va locului pe care este situat ecaretul ce *1 este închiriat; h) Cu 5 Zile mai înainte de expirarea termenului închirierel, chiriașul va cere în scris primăriei respective să ia în pri- mire ecaretul și să obție proces-verbal dacă s’a conformat saâ nu condițiuni- lor de închiriere. Un exemplar dupe a- cest proces-verbal, în care se vor arăta și îmbunătățirile făcute, de vor fi, se va înregistra și păstra în arhiva primăriei, pentru orl-ce trebuință; i) Stitnl este în drept a scâte din po- sesiunea ecaretului pe chiriaș, fără jude- cată, ori când se va constata, prin cer- cetare la fața locului, că nu s’a confor- mat veri-uneia din condițiunile de față, fără ca chiriașul să aibă veri-un drept de pretenție. Art. 37. Actele pentru închirierile dupe art. 34 și 35, însoțite cu tabele în duoă exemplare pe formularele date de minister, se vor înainta ministerului prin prefecturile respective, dupe 8 Zii® de la facerea lor, iar câte un exemplar se va Înregistra și păstra în cancelaria primăriei respective. Art. 38. Pentru ecaretele ce nn se pot închiria In cursul anul an, nici pe 3 ani, nici pe un an, nici prin bună învoială, primăriile respective vor forma tabel în 3 exemplare, arătând cuprinsul și starea fie-căruia, pe formularele date de mi- nister, și 2 exemplare vor trămite mi- nisterului cu 2 luni înainte de 23 Apri- lie al anului următor, iar al treilea e- xemplar ’l vor înregistra și păstra în arhiva cancelariilor lor. Art. 39. Sub nici nn motiv primăriile nu pot ocupa nici da altora gratuit e- caretele aflate în condițiunea art. 38 de mai sus. In cas de contravenire, primarii res- pectivi vor fi supuși la plata chiriei în- duoit de aceea cu care vor fi fost închi- riate în trecut asemenea ecarete. Art. 40. Pentru ecaretele ce nn s’ar fi făcut comunicare ministerului în timp de un an, dupe articolele precedente, fie acele ecarete trecute în inventarul co- munei, fie rămase tn cursul anului de la emigrați, ori s’ar deține fraudulos de la el, primarii și consiliele comunelor res- pective, sunt răspunZători către Stat pentru chiria pe acel an. Pentru materiale Art. 41. Ecaretele din categoria art. 38, cari amenință rnina, orl-ce materia- lurl provenind din asemenea ecarete și din obiecte vechi, afară din serviciâ, precum și ori-ce material rămas Statu- lui de la cariere ce aâ fost arendate, se vor constata și estima de către primării- le respective saâ agenții domeniall, îna- intându-se ministerului procesele-ver- bale, spre a se decide vtnZarea prin li- citațiune publică, orală, dupe regula- mentul de licitațiuni menționat la art. 34. Concurenții vor depune garanție ju- mătate din valdrea prețului estimat pen- tru întrega cantitate pusă în vînZare. Concurența se va începe pentru lem- ne brute saâ lucrate, olane, cărămizi, o - biecte vechi, de la prețul estimațiunei, iar pentru petră, var, nisip, savură, pe- triș, humă, de la prețurile stabilite prin art. 13 din regulamentul pentru exploa- tarea carierelor din Dobrogea. La licitaținne va asista tot-d’a-una și perceptorul respectiv, care va primi în consemnare garanțiele depuse, dând în aceeași Z* chitanță primarului pentru consemnarea garanției aceluia căruia se va fi făcut adjudecare și liberând pe ale celor-alți concurenți. Art. 42. VtnZările se fac sub urmă- tdrele condițiuni: a) Materialele se vînd tn starea, felul și cantit>tea cum se găsesc; b) Strângerea și ridicarea privesc pe cumpărător și se vor face în termenul ce se fixăză la licitațiune; r) Plata se face mai înainte de ridi- cai ea materialului; d} In cas de neridicarea materialului până la termenul fixat la licitaținne, ori cari ar fi împregiurările fortuite și nefortuite invocate de cumpărător, ma- terialnl neridicat va rămânea al Statu- lui și suma plătită, ca și garanția, se 168 MONITORUL OFICIAL vor perde tn folosul s&&, fără nici un drept de pretenții din partea cumpără* torului. Art. 43. Dupe 8 Zile de la ținerea li- citațiunel, primăriele vor înainta pre- fecturilor actele fie-cărel licitațiunl, și prefecturile le vor înainta imediat mi- nisterului, când a fost adjudecare ; iar în cas contrariâ vor raporta numai, a- rătând și Ziua când s’a fixat din noâ li- citațiune. Disposițiuni transitorii Art. 44. Ori-ce reclamațiuni contra debitelor stabilite dupe măsurătdrea a- răturilor, fânurilor saâ pentru motivul că autoritatea din localitate a împedicat pe cultivator de a’și lua în primire te- renul declarat, contractat, fânul cosit, ecaretul închiriat saâ materialul cum- părat, nu se va putea lua în considerare, dacă nu va fi făcută la casieria respecti- vă în termen de o lună de Ia data cons- tatărel contra căreia se reclamă și dacă nu se va fi consemnat jumătate din su- ma contra căreia se reclamă. Casieriele, în asemenea cas, vor rân- dui cercetare la fața locului, la care se va chema și reclamantul și agentul care a făcut constatarea, și cel mult în ter- men de o lună de la primirea reclama- țiunel, vor înainta ministerului recla- mațiunea cu resultatul anchetei făcute. Art. 45. Agenții cari se vor găsi cul- pabili, în cașurile specificate la art. 44, vor fi supuși la plata sumelor cu cari vor fi încărcat pe reclamanțl; iar aceș- tia vor fi descărcațl și sumele consem- nate li se vor restitui, dacă nu vor fi a • vând alte datorii. Art. 46. In ori-ce alte cașuri și moti- ve de reclamațiuni, de cât cele prevă- zute la art 44, casieriele se vor confor- ma legei de urmărire. Art. 47. Pentru ori-ce datorie din de- bitele veniturilor despre cari trateză a- ceste disposițiuni generale, se aplică le- g ea de urmărire ântâiâ asupra venitu- ui lucrului arendat și, în cas de nea- Ijuns, asupra ori-cărei alte averi a de- bitorului. Art. 48. Toți agenții cari participă la constatările și perceperile veniturilor dupe aceste disposițiuni, sunt îndatorați la stricta lor executare, și pentru ori-ce abatere saâ abus sunt răspunzători și pasibili de pedepsele prevăZute în regu- lamentele servietelor respective și tn co- dicele penal. Cei ce s’ar folosi de averea Statului prin fraudă, se vor constata de autori- tățile locale și, deosebit de plată dupe aceste disposițiuni, se vor da judecățel dupe codicele penal. Art. 49 și cel din urmă. — Venituri- e din păsoiunat, cariere, păduri, stuhă- ji, șanale, bălți, răscumpărarea Zecime! | și vtnZărei de pământuri se administrâ- ză dupe legile, regulamentele, contrac- tele și condițiunile lor speciale. No. 14.121. 1887, Aprilie 2. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor șl poștelor Se publică spre sciința generală că, la licitația ținută în Ziua de 1 (13) Apri- lie, pentru aprovisionarea direcțiunel generale a telegrafelor și poștelor cu 40.000 isolatori mari de porcelan dublu clopot și alți 5 000 isolatori mici ase- menea Ze porcelan dublu clopot, nepre- sintându-se oferte destul de avantagidse, o nouă licitație se va ține în Ziua de 24 Aprilie (6 Maiâ) pentru aprovisio- narea isolatorilor specificați mai sus. Condițiunile licitațiunel și furniturei precum și locul și ora ținere! licitației, sunt cele deja publicate prin Monitorul oficial No. 267 din 5 (17) Martie, unde se pot vedea de amatori. No. 6.814. ₛ 1887, Aprilie 8. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Ministerul, anZind pe consiliul per- manent al instrucțiune!, publică spre cunoscința generală că, la 15 Septembre 1887, se va ține concurs în Bucuresci, palatul Universităței, pentru darea unei burse din fondul „losifNiculescu" pen- tru studiul limbei și literaturei slave. Condițiunile de admitere Ia concurs sunt: a. Aspiranții să fie Români, și b. Să posede titlul de licențiat de la una din facultățile țărei. Probele pentru obținerea bursei vor fi: 1. Cunoscințe preliminare solide des- pre limba paleoslavică și despre istoria și literatura popârelor slavice. 2. Cunoscință perfectă a limbei latine și a uneia din limbele neolatine cu li- teraturile lor. 3. Cunoscință practică suficientă a limbei germane. Bursa este de lei 3.525 anual și se dă pe timp de 4 ani. In primii 2 ani bursierul va merge la Universitatea din Viena unde va ur- ma la diplomatica latină medievală, la cursurile despre istoria și literaturile popdrelor din Orientul Europei și mai In specie la istoria și literatura Slavilor. In al treilea an la Universitatea din Cracovia pentru a se perfecționa In 12 Aprilie 1887 I "■——— ■■ limba polonă și în cundscerea fântâne- lor istorice polone. In al patrulea an la Universitatea din Dorpat pentru a se perfecționa tn limba rusă și în cundscerea fântânilor istorice ruse. Bursierul va avea îndatorirea ca în fie-care an să adreseze ministerului o dare de seamă amănunțită despre mer- sul studielor sale, pe lângă care va ală- tura certificate din partea autorităților Universităței respective despre urmarea stăruitdre la cursuri și despre esamene. No. 3.874. ₜ 1887, Aprilie 1. —La licitația publicată, pe Ziua de 20 Martie 1887, pentru construirea unul local de scdlă sub numirea de Stroescu în comuna Oncea, județul Covurluiâ, nepresintându-se nici un concurent, mi- nisterul publică o nouă licitare, pe Ziua de 20 Maiâ 1887, care se va ține tot la orele 2Vs p. m., atât în pretoriul mini- sterului (calea Victoriei) cât și la pre- fectura de Covurluiâ, prin oferte sigi- late, conform legei comptabilităței ge- nerale a Statului. Doritorii de a lua acăstă lucrare, spre a se putea presinta Ia licitare, urmăză a depune mal ântâiâ o cauțiune provi- sorie de 5 Ia sută din suma devisului. Planul, devisul și caetul de condi- țiuni se pot vedea în tdte Zilele de lucru atât la cancelaria ministerului, cât și la prefectura de Covurluiâ. No. 4.221. B 1887, Aprilie 3. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Tribunalul județului Ilfov a înscris pe D. Teodor Sărățeanu între inginerii hotărnici ai acelui județ, în urma exa- menului ce a depus conform regulamen- tului pentru hotărnicii. Ministerul publică acesta spre cuno- cința generală In virtutea art. 38 din sus Zisul regulament. NINISTERUL DE FINANCE Direcția vămilor, timbrului șl Inre- glstrărel Se publică spre cunoscința generală că, tn Ziua de 6 Maiâ curent, se vor vinde prin licitațiune, In localul biurou- lui vamal Cerna-Voda, 45 kr. găitan de bumbac. Doritorii de a cumpăra acâstă mar- fă se vor presinta In Z>ua arătată la menționatul biuroâ de vamă spre a con cura la licitațiune. No. 13.424, 1887, Aprilie 9. 12 Aprilie 1887 MONITORUL OFICIAL 169 Casa de depuneri, consem^ațiunl șl economie Proces- verbal In ședințele ținute In filele de 28, 30 și 31 Martie 1887, consiliul de administrație al casei de depuneri, consemnațiuni și economie a pășit la revisuirea generală a casei, și la Închiderea jurnalelor casieriei serviciului depunerilor și al serviciului economi» lor, coprin^ănd operațiunile efectuate tn cursul anului financiar 1886-—1887, Împreună soldul anilor trecuț*, con- form art. 82 din regulamentul legei speciale și anume: 1. Set viciul depunerilor Sold Ia 31 Martie 1886 ..................................... Primiri până Ia 31 Martie 1887 ............................. Total.... Răspunderi, deto............. .............................. Numerar Efect», acte, obiecte Total valdre declarată 2.080.663160 133.142 464153 135.z23.128 13 50.737.518 65 60.002.502|50 110.740.021 15 52.818.182 25 193.144.967,03 245.962.149 28 51.784.725 29 61.438.148)96 113 222 8/4 25 1.033.456,96 131.706.818,07 132.740.275 V3 I. Soldul In numerar în sumă de lei un milion, trei-jeci și trei mii, patru-sute cinci-^eci și șăse, bani nuoă-tjeci și șăse, ’l-am constatat în ființă în întregime în bolta tesaurului casei, In monetele următdre : In 900 bilete a 1.000 lei 900.000 , 835 , „ 100 , 83.500 , 2.415 „ , 20 , 48.300 ... .. 1 1.100 * diferite...............| 556 96 Total egal cu soldul în numerar dupe jurnalul de casă 1.033.456 96 II. Soldul în efecte, acte și bijuterii, în valfire declarată de lei una-sută trei-^eci ș; unu mihone, șăpte-sute șăse mii, opt-sute opt-spre-^ece, bani șepte, și anume: Renta amortisabilă 5 °/₀ 23.080.850 — Scrisuri func. rurale 5 și 7 °/₀ 25.875.784 10 Renta perpetuă 5 % 14.469.131 50 Obligații rurale conv. 6 °/₀ 8.688.700 — Scris, func. urbane 5, 6 și 7 °/₀ 15.809.800 — Acțiunile Băncel naționale 2.652.700 — Diferite acțiuni și obligațiuni 7.266.950 31 Obligațiuni de Stat 6 °/o C. F. R. 2.256.725 — Acte, obiecte și bijuterii 31.606.177 16 131.706.818 07 ’L am constatat numărând pachetele în număr de 157, confruntând cu registrul inventar depunerile din 10 pachete și efectele așeapte depuneri dinfie-care pachet, conformprocedurel stabilite prin art. 80din regulamentul legei acestui servicifi, ast-fel am găsit în întregul lor regulat dupe numărul recipiselor sub cari s’afi primit depunerile coprinse în pachetele urmâtore : o o •O c Pachetul de la No. - No. Numărul recipiselor sub cari s’aii primit și confruntat ou registrul il 1 16 30914/88 31480 95966 96237 96475 96593 96904 97514 97792 2 26 34321 34590/84 9048 9173 9367 9820 9881 * 10157 10558 8 50 38687 38748/85 30458 30553 30666 30713 30720 30730 30746 4 10 27237 /« 28012 78906 79194 79210 79264 79393 79617 80112 5 46 38154 38294 27465 27470 27701 27830 27839 27849 27881 6 56 39191/86 39317/86 33080 33135 33276 33294 33322 33337 33464 7 66 40289 „ 40382 , 38919 3>944 38949 38959 39034 39061 39267 8 Bczăfi 11/76 613 1554/81 7230/g» 7418 2 .25 7474/» 4255 5789 4s 9 Muscel 4 , 175; 492/si 1776/8» 2344 2939 1903/88 38194* 1699 „ 10 Vasluiii 7 , 610 53 110/» 2701 1120/« 547^ 4234 , 4390/» 11 Dâmbov. 12 260 6011/t» 1770/81 6167/,» 6303/87 705 1371 4519/88 12 Economii 56969 /„ 5p450 M 60371 62106 63403 66981 69376 74230/8» _ _ 77259 ^3360/» 85596 90345 97588 1424 2124* --- V » --- --- 560 929/85 1453 1650/se 2238 2625 /»» 2649 170 MONITORUL OFICIAL 12 Aprilie 1887 Serviciul casei de economie Consiliul a revisuit asemenea și fondurile primite pe comptul casei de economie până Ia data de 31 Martie 1887, și a constatat dupe jurnalul s&â valorile următdre tn întregimea lor: Numerar In 2 bilete a 1.000 lei 2.000 „7 , , 100 „ 700 . 2 , , 20 , 40 , 1 cupon , 125 Diferite..................... 13 33 Total 2.878 33 Efecte publice Renta amortisabilă 5 °/₀ 2.320.000 Scrisuri funciare urbane 6°/₀ 119.200 , , , 5% 3.935.300 Obligațiuni convertite rurale 6 °/₀ 2.105.500 8.480.000 — Sold egal cu jurnalul de casă............... 8.482.678 33 Cu privire la numerariul r’mas disponibil din depunerile făcute pe comptul casei de economie, s’aii luat măsuri conform art. 39 al legei speciale. Director, B. Nicolescu. Casierul serviciului depunerilor, C. Apostoliadi. Casierul serviciului economielor, P. Marinescu. Membrii consiliului de administrație: N. Bibescu, I. C. Fundescu, O. Bălcescu, M. C. Atanasiu, S. loanide. Al. Ore'scu, Uf. Sachelarie, General Cernat, I. G. Poenaru-Bordea. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Fiind că tn ^ina de 30 Martie 1887, când urma a se ținea licitațiune pentru aprovisionarea petrișului necesar la șo- selele ce conduc din oraș lacheul și por- tul Giurgiu, nn s’a presintat nici un concurent, se publică spre cunoscință amatorilor că se va ține din noii licita- țiune pentru acăstă aprovisionare, in ^iua de 12 (24) Maiii 1887, orele 4 p. m., atât la ministerul lucrărilor publice,cât și la comitetul portului Giurgiu (pre- fectură). Valdrea petrișului de aprovisionat se urcă dupe devie la suma de 9.266 lei, 60 bani. Condițiunile cu cari se dă acesta în- treprindere se pot vedea la minister pre- cum și la comitetul portului Giurgiu (prefectură), în tote