No. 61

» UN EXEMPLAR: 25 BANI

Marți 18 (30) Iunie 1885

R O MAN IA



            M0NTT01WL

            OFICIAL



PRETIUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI:
36 lei pe an; 20 lei pe 6 luni.
Abonamentele incep din anteia di a fie-caria lună.

PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU 8TRAINETATE
60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni.
Abonamentele se pot face la biurourile poștale

PUBLICATIUNILE JUDICIARE 8E PLĂTESC:
Penă la 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei.
Ori-ce alte acte introduse in ele
se plătesc deosebit ca șipublicatiunile, dupe lungime.

   MM. II. Regele și Regina s’au întors
din străinătate Duminică, 16 ale curentei
și au luat reședința la Castelul Peleșu.


PRETIUL ANUNTIURILOR:
30 bani linia de 30 litere. — A dua inserare și mai multe, 20 bani linia
DIRECȚIA MONITORULUI 81 TIPOGRAFIEI STATULUI
Bucuresci, strada Brancoveanu, 9.

IN8ERTIUNILE 81 RECLAMELE SE PLĂTESC:
Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. un>
Citatiunile de hotărnicie, 60 b. linia.
Publicatiunile primărielor și comitetelor. 60 h. iim»

8 XJ M A K
   PARTE OFICIALE — Ministerul de interne:
Jurnale — Prescurtare de jurnal.
   ministerul de finance: Prescurtare de jurnal.
   ministerul lucrărilor publice: Jurnal.
   Decisiunl ministeriale.
   Circulară.
   PARTE NEOFICIALE — Cronică — Comu-
nicări — DepeșI telegrafice — Diverse.
   AnunțiurI ministeriale, judiciare, adminis-
trative și particulare.


    PARTE OFICIALE

Bucuresci, 17 Iunie
MINISTERUL DE INTERNE
    Jurnalul consiliului de miniștri.
  Consiliul miniștrilor, în ședința sa de
la ii Iunie 1885, luând în deliberare refe-
ratul D-lui ministru secretar de Stat la
departamentul de interne cu No. 7.668;
  Avend în vedere ordonanțele regale
cu No. 1.505 și 1.506 de la 13 Maiii 1885;
  In virtutea art. 31 din legea consilielor
județiane,
  Decide:
  Art. I. Consiliul general al județului
Vasluiu este autorisat, sub reservă sanc-
țiune! ulteriore a M. S. Regelui, de a se
ocupa, în sesiunea extraordinară în care
ₑste convocat, și cu cestiunile următore:
  a)   Să ia cunoscință de lucrările făcute
de comitetul permanent în intervalul
sesiunilor, conform art. 68 din legea
consilielor județiane;
  6)   Să confirme pe funcționarii numiți
safi transferați provisorifi de comitetul
permanent;

  c)    Să voteze facerea necesarelor viri-
mente de fonduri în budgetul decimelor
și al drumurilor pe exercițiul anului
curent 1885—1886;
  d)    Să aviseze Ia plata ratelor împru-
mutului de 40.000 Iei, contractat de Ia ,
casa de depuneri și consemnațiunl pen-
tru sporirea capitalului casei de credit
agricol;
  e)    Să decidă a se înscrie sub un osebit
articol în budgetul județului pe exer-
cițiul curent, Ia venituri, produsul casei
de credit agricol la capitalul dat de ju-
deț, precum și sumele restituite județu-
lui prin subscriere de acțiuni; asemenea
și Ia cheltueli să înscrie aceleași sume,
spre a se da casei de depuneri și con-
semnațiunl pentru amortisarea împru-
muturilor;
  f)    Să se pronunțe asupra despăgubi-
rilor cuvenite pentru exproprierile e-
fectuate cu ocasiunea construcțiunei
liniei ferate Vasluifi-Berlad, destinând
și mirificele pentru plata acelor ex-
proprieri.
  Art. II. D. ministru secretar de Stat
la departamentul de interne este însăr-
cinat cu executarea acestei decisiunl.
  I. C. Brătianu, D. Sturdza, I. Câmpinea-
nu, A. Stolojan, R. Mihaiu, C. Nacu.
  No 15.

    Jurnalul consiliului de miniștri.
  Consiliul miniștrilor, în ședința sa de
la 11 Iunie 1885, luând în deliberare refe-
ratul D-luî ministru secretar de Stat la
departamentubde interne, cu No. 7.669;
  Avend în vedere ordonanțele regale
cu No. 1.505 și 1.506 de la 13 Maiu 1885 ;
  In virtutea art. 31 din legea consilielor
județiane.

  Decide:
  Art. I. Consiliul general al județului
Ialomița este autorisat, sub reservă sanc-
țiune! ulteriore a M. S. Regelui, de a se
ocupa, în sesiunea extraordinară în care
este convocat, și cu cestiunile următore:
  a)    Să se pronunțe asupra întrunirel
comunelor Ulesci și Gondeesci din plasa
Câmpului într’o singură comună;
  J) Să voteze regulamentul interior
al comitetului permanent;
  c)    Să voteze regulamentul relativ Ia
îngrădirea comunelor;
  d)    Să voteze facerea necesarelor viri-
mente de fonduri în budgetul decimelor
și al drumurilor pe exercițiul 1884-1885;
  e)    Să se pronunțe asupra funcționa-
rilor numiți provisorifi de comitetul
permanent;
  f)    Să se pronunțe asupra cheltuelilor
urgente, ordonanțate de comitetul per-
manent din paragraful cheltuelilor su-
plimentare și extraordinare al budgetu-
lui pe anul curent;
  g)    Să voteze deschiderea unui credit
extraordinar pentru plata anuităței îm-
prumutului contractat pentru sporirea
capitalului casei de credit agricol;
  h)    Să voteze deschiderea unui credit
extraordinar pentru plata cheltuelilor
eventuale și neprevăzute;
  i)    Să se pronunțe asupra sporirei cre-
ditului de la art. 1 al budgetului dru-
murilor pe exercițiul 1885—1886, pen-
tru a se putea ține în permanență mai
mulți picheri;
  j)    Să se pronunțe asupra confirmărei
inginerului județului și asupra sporirei
apuntamentelor lui;
  k)    Să se pronunțe asupra cașului de
incompatibilitate între funcțiunea d,e

   1258

secretar al casei de credit agricol și
demnitatea de consilier județian;
   Z) Să aviseze la găsirea mițlldcelor
pentru a se veni în ajutorul locuitorilor
ce sunt în lipsă de hrană.
   Art. II. D. ministru secretar de Stat
la departamentul de interne este însăr-
cinat cu executarea acestei decisiunl.
  I.   C. Brătianu, D. Sturdza, I. Câmpinea-
nu, A. Stolojan, li. Mihaiu, C. Nacu.
   Mo. 16.

    Jurnalul consiliului de miniștri
   Consiliul miniștrilor, în ședința sa de
la ii Iunie 1885, luând în deliberare refe-
ratul D-lui ministru secretar de Stat la
departamentul de interne cu No. 7:666;
   Avend în vedere ordonanțele regale
cu No. 1.505 și 1.506 de la 13 Maiu 1885;
   In virtutea art. 31 din legea consilielor
județiane,
  Decide:
   Art. I. Consiliul general al județului
Brăila este autorisat, sub reservâ sanc-
țiunei ulteriore a M. S. Regelui, de a se
ocupa, în sesiunea extraordinară în care
este convocat, și cu cestiunile următore:
  a)    Să alegă duoi membri din comite-
tul permanent, cari să ia parte în con-
siliul de igienă al județului;
  b)    Să se pronunțe asupra construc-
țiunel unul pod pe lacul Coda-Enci, la
punctul Lutul-Alb, din circumscripția
comunei Scorțaru-Vechifi;
  c)   Să destine prin virimente în bud-
getul județului pe anul curent sumele
necesare pentru completarea măsurilor
metrice la biurourile de verificare ale
plășilor și pentru reparațiunile casar-
melor;
  d)   Să se pronunțe asupra subvențiu-
nei mușine! regimentului de dorobanți
din acel județ;
  e)   Să voteze împlinirea și celei de a
treia «jecime, ce s’a aprobat prin legea
de la 7 Iunie 1882;
  f)   Să se pronunțe în privința locului
ce urmeză a se cumpera pentru con-
strucțiunea palatului administrativ.
   Art. II. D. ministru secretar de Stat
la departamentul de interne este însăr-
cinat cu executarea acestei decisiunl.
   I.   C. Brătianu, D. Sturdza, I. Câmpinea-
nu, A. Stolojan, R. Mihaiu, C. Nacu.
   Jio. 17.

MONITORUL OîlCm

Jurnalul consiliului de miniștri
   Consiliul miniștrilor, în ședința sa de
la'13 Iunie 1885, luând în deliberare re-
feratul D-lul ministru secretar de Stat la
departamentul de interne cu No. 7.778;
   Avend în vedere ordonanțele regale
cu No. 1.505 și 1.506 din 13 Maiu 1885;
   In virtutea art. 31 din legea județiană,
  Decide: •
   Art. I. Consiliul general al județului
Botoșani este autorisat, sub reservâ
sancțiune!Ulteriore a M. S. Regelui, ca,
în actuala sesiune extraordinară, să se
ocupe și cu alegerea unui alt comisar al
județului pe lângă casa de credit agricol,
în locul D-lui Teodor Boian, demisionat.
   Art. II. D. ministru secretar de Stat
la departamentul de interne este însăr-
cinat cu executarea acestei decisiunl.
  I.  C. Brătianu , D. Sturdza, I. Câmpi-
neanu, A. Stolojan, R. Mihaiu, C. Nacu.
  No. 1.

   Prin jurnalele consiliului de miniștri cu
No. 2 și 16 din 13 Iunie 1885, dupe propu-
nerile făcute prin referate de D. minis-
tru secretar de Stat la departamentul de
interne, sunt numiți, sub reservâ sanc-
țiune! ulteriore a M. S. Regelui:
   D. Constantin Mihailescu, în postul de
director al arestului preventiv din jude-
țul Ialomița, în locul D-lui C. Cucută, pus
în disponibilitate.
   D. Mihail Linariu, în postul de direc-
tor al arestului preventiv din județul Olt,
în locul D-luî G. Rascovici, trecut în altă
funcțiune.



MINISTERUL BE FINANCE

  Prin jurnalul consiliului de miniștri cu
No. 13 din 12 Iunie 1885, dupe propunerea
făcută prin referat de D. ministru secre-
tar de Stat la departamentul de finance,
D-nii Scarlat Angeleanu și George De-
geanu, proprietari, se numesc provisoriu,
sub reservâ aprobărei ulteriore a M. S.
Regelui, în funcțiunile de comisari aî gu-
vernului pe lângă casa de credit agricol
din județul Muscel.

18 Iunie 1885

   MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE
      Jurnalul consiliului de miniștri
   Consiliul miniștrilor, în ședința sa de
astăzi, 14 Iunie 1885, a luat în considerație
referatul cu No. 5.934, presintat de D.
ministru al lucrărilor publice;
   In virtutea arț. 51 din legea consilie-
lor județiane;
   Ve^end alin, b de sub art. 4 din legea
comptabilităței generale a Statului ;
   Conform cu autorisațiunea dată prin
decretul regal No. 1.505 din 13 Maiu 1885,
   Consiliul aprobă provisoriu, sub reser-
va sancțiunel ulteriore a M. S. Regelui,
ca din suma de lei 2.000 alocată la art. 11,
§ II, cap. I, „cheltueli de exproprieri"
budgetul drumurilor, județul Dolj, pe
exercițiul financiar 1884—1885, să se ia
suma de lei 404 bani 37 și să se înscrie
ca viriment de fond la suma de lei 6.000,
alocată la arț. 15, acel budget, cu care
sumă să se plătescă remisa ce se mal da-
torescejpentru banii încasați din venitul
preStațiuneî județiane.
   I. C. Brătianu, D. Sturdza, I. Câmpî"
neanu, A. Stolojan, R. Mihaiu, C. Nacu.
   No. 8.



DECISIUNI MINISTERIALE

   D. ministru de interne, prin apostilul
pus pe referatul direcțiune! generale a
telegrafelor și poștelor cu No. 10.952, a
bine-voit a aproba reprimirea în corp cu
gradul de elev clasa I, conform legei, a
fostului oficiant clasa III Rădulescu Ion.

   D. ministru de interne, prin apostilul
pus pe referatul direcțiune! generale a
telegrafelor și poștelor cu No. 11.023, a
bine-voit a aproba avansarea actualului
factor clasa III Pănescu George, în pos-
tul de șef de cantonieri, pe țiiua de 15 <27)
Iunie 1885, în locul lui Teodorescu Geor-
ge, care se depărteză din serviciu pe ace-
eași dată fiind incapabil și negligent.

   D. ministru de interne, prin apostilul
pus pe referatul direcțiune! generale a
telegrafelor și poștelor cu No. 11.159, a
bine-voit a aproba avansarea actualului
factor clasa III Ciuciu Constantin la
gradul de conductor clasa III, pe țiiua
de când va începe serviciul, în locul lui
Marinescu Dimitrie, destituit pe țiiua de
25 Maiu stil vechili,

MONITORUL OFICIAL

1250

  18 Iunie 1885               .....

   Prin decisiunea D-lul ministru de fi-
nance cu No. 9.761 din 4 Iunie 1885, s’au
numit și confirmat ca debitanți pentru
vînZarea tutunurilor următdrele persone:
   D-na Ioana Dincă lonescu, în comuna
Pitesci, strada Industriei No. 452, jude-
țul Argeș.
  D.    Enache Ciobanu, în comuna Bâr-
sănesci, plasa Tăslău-de-Jos, județul
Bacăfi.
  D.    loan Petrovici, în comuna Bacăfi,
strada Mare No. 72, județul Bacăfi.
  D.    Costache Grosu, în comuna Ber-
benceni, plasa Bistrița-de-Sus, județul
Bacăii.
  D.    Panait Panaitescu, în comuna Mă-
gura-Miresei, plasa Vădeni, județul
Brăila.
  D.    Vasile.V. Perșoiu, în comuna Tă-
taru, plasa Balta, județul Brăila.
  D.   Dimitrie Cosacu, în comuna Slo-
bozia-Cireșu, plasa Balta, județul Brăila.
  D.   Kiriac T. Drăgănescu, în comuna
Smirna, plasa Balta, județul Ialomița.
  D.   I. Marinescu, în comuna Brăila,
strada Silistrei No. 5, județul Brăila.
  D.    Stan Stănulescu, în comuna Chi-
țcani, plasa Vădeni, județul Brăila.
  D.    Radu Rădulescu, în comuna Bu-
zfifi, culorea de Galben, strada Dobrogei
No. 82, județul Buzefi.
  D.    Ion Nicolae, în comuna Buzăfi,
culorea de Albastru, strada Dobrogei,
No. 139, județul Buzefi.
  D.   G. Chirculescu, în comuna Buzefi,
culorea de Roșu, strada Piața-Daciei
No. 13, județul Buzâfi.
  D.    N. I. Teohărescu, în comuna Bu-
zăfi, culorea Roșie, strada Unirel, jude-
țul Buzefi.
  D.   I. Stănescu, în comuna Buzefi, cu-
Idrea de Roșu, strada Viitorului No. 27,
județul Buzefi.
  D.    Dumitru Vasile, în comuna Buzefi,
județul Buzăfi.
  D.    Ion C. Gheorghescu, în comuna
Buzeu, culorea de Galben, strada Do-
brogei No. 67, județul ZBuzefi.
  D.    R. lonescu, în comuna Buzefi, cu-
lorea de Galben, strada Decebal No. 21,
județul Buzăfi.
   D-na Ecaterina Gr. Rugina, în comu-
na Slobozia-Cosache, plasa Șiretul, ju-
dețul Covurluiiî.
  D.   Mateiiî Ganea, în comuna Galați,
despărțirea IV, strada Movilei, județul
Covurluiiî.
  D.    Dumitriu Gheorghe, în comuna
Galați, despărțirea I, strada Basarabiei,
județul Covurluiiî.
  D.    Tatos Zoropapel, în comuna Bă-
leni, plasa Șiretul, județul Covurluiiî.
  D.    Ion Anghelidi, în comuna Smulțj,
plasa Siretu, județul Govurluifi.

  D.   Gheorghe Fulger, în comuna Mos-
cu, plasa Prutu, județul Covurluiiî.
  D.   Hristache Toader, în comuna Fi-
lesci, plasa Siretu, județul Covurluiiî.
  D.   N. Moscu; în comuna Constanța,
strada piața 23 Noembre, județul Con-
stanța.
   D-nii Dimitrie R. Bojniași Marin An-
dreii!, în comuna Danakior, plasa și ju-
dețul Constanța.
  D.   Neculae Bogeoja, în comuna Co-
padin, plasa și județul Constanța.
   D-nii Ion Stâncescu și Anastase lane,
în comuna Palazu, plasa și județul Con-
stanța.
  D.   Ion Dinu Crolin, în comuna Lip-
nița, plasa Silistra, județul Constanța.
  D.   Hagi Misol Paladicu, în comuna
Căulia, plasa Silistra, județul Constanța.
  D.   Vasile Nedelcof, în comuua Cerna-
Voda, plasa Medgidia, județul Constanța.
  D.   G. Bucurenciu, în comuna Topo-
logu, plasa Hârșova, județul Constanța.
  D.   Țonia Țonciu, în comuna Dăeni,
plasa Hârșova, județul Constanța.
  D.   Curtmola Bori, în comuna Sarigiol,
plasa Mangalia, județul Constanța.
  D.   C. Constantinescu, în comuna Cra-
iova, strada Observatoru-de-Foc No.345,
județul Dolj.
  D.   Neculae Pancu, în comuna Mano-
leasa, plasa Bașeu, județul Dorohoifi.
  D.   G. I. Ungureanu, în comuna Șin-
driceni, plasa Coșula, județul Dorohoiu.
  D.   Ion Tănase Cusin, în comuna Ră-
dăuți, plasa Prutu-de-Jos, județul Do-
rohoifi.
  D.   Zelda Lupu Zarof, îu comuna Do-
rohoifi, strada Naționale No. 135, jude-
țul Dorohoiu.
  D.   R. Pârvulescu, în comuna Tergo-
viștea, strada Ciocârlan, județul Dâm-
bovița.
  D.   Marin Popescu, în comuna Tergo-
viștea, strada Curtea-Domnescă No. 398,
județul Dâmbovița.
  D.   Petre Calciu, în comuna Tergovi-
ștea, strada Câmpu-Lung No. 104, ju-
dețul Dâmbovița.
  D.   P. Grigorescu, în comuna Titu la
gară, plasa Bolintinu, județul Dâm-
bovița.
   D-na Zamfira Stanca, în comuna Bra-
niscea, plasa Bolintinu, județul Dâm-
bovița.
  D.   Radu Gheorghe, în comuna Pot-
logi-Rurali, plasa Bolintinu, județul
Dâmbovița.
   D-nii Anghel Enache și Păun Stan,
în comuna lonesci, plasa Cobia, județul
Dâmbovița.
  D.   I. Gheorghescu, în comuna Băleni-
Românl, plasa Ialomița, județul Dâm-
bovița.
  D.   Florea lonescu, în comuna Gher-
ghani, plasa Ialomița, județul Dâm-
bovița.

  D.    Nae C. Tătăranu, în comuna Tă-
tărei, plasa Ialomița, județuIDâmbovița.
  D.   Grigore Tomescu, în comuna Cu-
cuteni, paiul și județul Dâmbovița.
  D.    Neculae Moisicade, în comuna Se-
legeni, plasa Podoleni, județul Fălcifi.
  D.    Vasile T. Stratulat, în comuna
Gugescii, plasa Crasna, județul Fălcifi.
  D.    Adam Mitachi, în comuna Vetri-
șdia, plasa Prutu, județul Fălcifi.
  D.   Alistar Grigoriu, în comuna Huși,
strada St. Ion No. 640, județul Fălcifi.
  D.    Panait Tigheciu, în comuna Tă-
mieșeni, plasa Mi^locu, județul Fălcifi.
  D.    N. Petcu Moscu, în comuna Epu-
reni, plasa Prutu, județul Fălcifi.
  D.   Mihalache Iliescu, în comuna Câr-
besci, plasa Ocolu, județul Gorj.
  D.    lancu Niculescu, în comuna Ohaba,
plasa Jiului, județul Gorj.
  D.   G. Haiducescu, în comuna Pojo-
geni, plasa Amaradia, județul Gorj.
  D.   G. Petrescu, în comuna Călărași,
strada Carol I colțu, județul Ialomița,
  D.    Niță Mușetescu, în comuna Călă-
rași, strada Vânătorii, județul Ialomița.
  D.    Chirică Ilie, în comuna Bărcănesci,
plasa Câmpu, județul Ialomița.
   D-na Zoița Jomir, în comuna Huși,
strada C. A. Roseti No. 707, județul
Fălcifi.
  D.   Mihalache lonescu, în comuna Bu-
curesci, culorea de Albastru, strada Mă-
călari No. 2, județul Ilfov.
   D-na Dobrița Gavrilescu, în comuna
Bucuresci, culorea de Albastru, strada
Dudesci No. 50, județul Ilfov.
  D.    G. Rădulescu, în comuna Bucure-
sci, culorea de Albastru, strada Dude-
sci No. 60, județul Ilfov.
  D.    Marin Tatu, în comuna Bucuresci
culorea de Galben, strada Filantropiei
No. 32, județul Ilfov.
   D-na Ecaterina Anton, în comuna
Bucuresci, culorea de Negru, strada Că-
lărași No. 27, județul Ilfov.
  D.    D. Andreescu, în comuna Bucure-
sci, culorea de Negru, strada Trajan
No. 47, județul Ilfov.
   D-na Manda lonescu, în comuna Bu-
curesci, culorea de Roșu, calea Rahovei
No. 2, județul Ilfov.
   D-na Sița N. Dumitrescu, în comuua
Bucuresci, culdrea de Verde, strada Ba-
terielor No. 10, județul Ilfov.
  D.    Enache Ștefănescu, în comuna Bu-
curesci, culorea de Verde, strada Fundă-
tura-Afumați, județul Ilfov.
  D.    G. Vasilescu, în comuna Apropii,
plasa Negoesci, județul Ilfov.
  D.    C. Costescu, în comuna Cernica-
Căldărari, plasa Dâmbovița, județul
Ilfov.
   D-na Tincă Nicolau, în comuna Cu-
cueți-Plătăresci, plasa Dâmbovița, ju-
dețul Ilfov.
  D.      Alecu Popescu, în comuna Drago*

iâ6â

18 Iunie 188â

esci-Biținele, plasa Mostiștea, județul
Ilfov.
  D.    Răducanu Teodorescu, în comuna
Ciocănesci, plasa Snagov, județul Ilfov.
   D-nii G. Atanasiu și Toma C. Filitis,
în comuna Lipia-Bojdani, județul Ilfov.
  D.    V. Anastasiu, în comuna Colibași,
plasa Sabaru, județul Ilfov.
  D.    Stoica Enăchescu, în comuna Tân-
tava, plasa Sabaru, județul Ilfov.
  D.    JJ. Vasilescu, în comuna Buda-Pri-
siceni, plasa Sabaru, județul Ilfov.
  D.    Nicolae Vasiliu, în comuna Bolin-
tinu-din-Deal, plasa Sabaru, județul
Ilfov.
  D.    Ion Vlad, în comuna Bălășoeni,
plasa Sabaru, județul Ilfov.
  D.    Niță Voiculescu, în comuna Dom-
nesci-Călțuna, plasa Sabaru, județul
Ilfov.
  D.    Ghiță Dumitru, în comuna Obi-
lesci-Vechi, plasa Negoesci, județul
Ilfov.
   D-nii Radu Enciuleșcu și G. Ștefă-
nescu, în comuna Lămotesci, plasa Ne-
goesci, județul Ilfov.
  D.    Mihaiu Grigoriu, în comuna Bu-
coveni, plasa Snagov, județul Ilfov.
  D.    Stoian Dociu, în comuna Roșu,
plasa Snagov, județul Ilfov.
   D-nii Matache Iliescu, G. Popescu și
Oprea lonescu, în comuna Armășesci,
plasa Câmpu, județul Ialomița.
  D.    0. Lăzărescu, în comuna Coșoreni,
plasa Câmpu, județul Ialomița.
  D.    G. Dragomirescu, în comuna Ar-
țari, plasa Câmpu, județul Ialomița.
   D-lor Niță Fotescu și Paraschiva N.
Stănescu, în comuna Băneasa, plasa
Dâmbovița, județul Ilfov.
  D.    Păun Gheorghe, în comuna Pan-
teleimon, plasa Dâmbovița, j udețul Ilfov.
   D-nii Paraschiv Gheorghiu și loniță
D. Butoi, în comuna Colintina, plasa
Dâmbovița, județul;Ilfov.
  D.    Niță Petrescu, îm comuna Frun-
zănesci, plasa Dâmbovița, județul Ilfov.
  D.    Tudose Voiculescu, în comuna
Stoenesci-Palanga, plasa Sabaru, jude-
țul Ilfov.
  D.    Alecu Ștefănescu, în comuna Foc-
șani, colorea Albastră, strada Centrale
No. 22, județul Putna.
  D.    Radu Stănescu, în comuna Cătru-
nesci-Măineasa, plasa Mostiștea, județul
Ilfov.
  D.    Radu Mihai, în comuna Crângu-
Fundulea, plasa Mostiștea, județul Ilfov.
  D.    G. Ștefan, în comuna Ferbinți-
Stroesci, plasa Mostiștea, județul Ilfov.
  D.    C. Suceveanu, în comuna Iași, des-
părțirea II, strada Nicolina No. 222,
județul Iași.
  D.    Chirilă Paraschiv, în comuna Iași,
despărțirea IV, stradaSt. Lazăr No. 307,
județul Iași.

MO^iTORUL OFÎClAÎ.

  D.   C. Dimitriu, în comună Țuțora,
plasa Braniscea, județul Iași.
  D.   G. Șnițel, în comuna Tăutesci,
plasa Copou, județul Iași.
  D.   Teodosie Petrescu, în comuna Bu-
curesci, colorea de Roșu, strada Acade-
miei No. 22, județul Ilfov.
   D-nii T. C. Burdujea și lonEmanoil,
în comuna Miroslav, plasa Stavnicu, ju-
dețul Iași.
  D.   Dionisie Macovei, în comuna Mo-
goșesci, plasa Stavnicu, județul Iași.
  D.   Ghiță C. Vlădnță, în comuna Ște-
fănesci, plasa Podgoria, județul Muscel.
  D.   loniță Ivan, în comuna Gorgani,
plasa Podgoria, județul Muscel.
  D.   lordache Țigmeanu, în comuna Le-
urdeni, plasa Podgoria, județul Muscel.
  D.   N. Pleșescu, în comunu Petra, stra-
da Raiului No. 761, județul Neamțu.
  D.   N. Gherasim, în comuna Calu-Iapa,
plasa Petra, județul Neamțu.
  D.   G. Răducanu, în comuna Bicazu,
plasa Muntele, județul Neamțu.
  D.   Ivanciu Nedelcovici, în comuna
Ploesci, strada Piața-Oboru No. 338,
județul Prahova.
  D.   Tache lonescu, în comuna Ploesci,
colorea de Galben,strada Justiției No. 60,
județul Prahova.
   D-na Sofia G. Constantinescu, în co-
muna Ploesci, colorea de Verde, strada
Francesă No. 52, jndețul Prahova.
  D.   Cătălin Paraschivescu, în comuna
Ploescl, colorea de Verde, strada Lip-
scani No. 110, județul Prahova.
  D.   Nae Stănescu, în comuna Ploesci,
colorea de Albastru, strada Piața-Legu-
melor No. 34, județul Prahova.
   Administrația minelor de petroleâ, în
comuna Drăgăneasa, plasa și județul
Prahova.
  D.   G. Răducanu, în comuna Băicoiu,
plasa Filipesci, județul Prahova.
  D.   G. Niculescu, în comuna Haima-
nalele, plasa Filipesci, județul Prahova.
  D.   Ion Zamfir, în comuna Călinesci,
plasa Filipesci, județul Prahova.
  D.   C. Oprescu, în comuna Pucheni-
Miroslăvesci, plasa Câmpu, județul Pra-
hova.
  D.   C. Gheorghiu, în comuna Focșani,-
colorea de Roșu, strada Sânții-Voevo^i
No. 29, județul Putna.
  D.   Ștefan Tătaru, în comuna Here-
stren, plasa Vrancea, județul Putna.
   D- C. loniță, în comuna Vidra, plasa
Vrancea, județul Putna.
  D.   Dumitru Enea, în comuna Ure-
chesci, plasa Răcăciuni, județul Putna.
  D.   losif Mihaiii, în comuna Copăcesci,
plasa Răcăciuni, județul Putna.
  D.   G. I. Dima, în comuna Co^tieni,
plasa Biliesci, județul Putna.
   D-nii Spiridon Chiriță și Constantin
Jalbă, în comuna Pătesci, plasa Gârlele,
județul Putna.

I   D. C. Curmănescu, în comuna Tulnici,
I plasa Vrancea, județul Putna.
j D. D. Mirescu, în comuna Gârcovu,
plasa Oltul-de-Jos, județul Romanați.
  D.    Florea Panait, în comuna Ibriceni,
plasa Oltul-de-Jos, județul Romanați.
  D.    Oprea Iliescu, în comuna Corabia,
plasa Oltul-de-jos, județul Romanați.
  D.    Ion Vasilescu, în comuna Celariu,
plasa Balta, județul Romanați.
  D.     Vasile Beli-Vacă, în comuna Ma-
rotinu-de-Sus, plasa Balta, județul Ro-
! manați.
  D.    Niță Hristescu, în comuna Scări-
șora, plasa Ocolu, județul Romanați.
  D.    Ion Popescu, în comuna Caluiu,
plasa Oltețu, județul Romanați.
  D.    Paul P. Strejescu, în comuna Ro-
man, strada Stefan-cel-M.are No. 12,
județul Roman.
  D.    Gh. lonescu, în comuna Roman,
lângă gara drumului de fer, județul
Roman.
  D.    ‘Alecu Floareș, în comuna Cârligi,
plasa Siretu-de-Jos, județul Roman.
  D.    Mihaiii Gherghel, în comuna Ghe-
răesci, plasa Moldova, județul Roman.
  D.    Gh. Racoviță, în comuna Stănița,
plasa Prutu-de-Sus, județul Roman.
  D.    Gavril Pănică, în comuna Cârligi,
plasa Siretu-de-Sus, județul Roman.
  D.    D. N. Apostoliu, în comuna Drăgă-
nesci, plasa Moldova, județul Suceava.
  D.    G. Săghiuță, în comuna Fălti-
ceni, strada Butmariu No. 550, județul '
Suceava.
  D.    Gr. G. Tanase, în comuna Roto-
pănesci, plasa Șomuzu, județul Suceava.
  D.    Constantin Botez, în comuna Te-
cuciii, strada Principală No. 98, județul
Tecuciii.
  D.    G. Turturică, în comuna Tecuciii,
strada Carol No. 82, județul Tecuciii.
  D.    Jeleș Răduș, în comuna Măcin,
plasa Măcin, județul Tulcea.
    D-na Elena Moscu, în comuna Berlad,
despărțirea V, cătunul Crângu, județul
Tutova.
  D.    Dimitrie Anton, în comuna Berlad,
în cantina din marginea orașului, jude-
țul Tutova.
  D.    Andreiii C. Angheluță, în comuna
Berlad, despărțirea IV, strada Dunărei,
județul Tutova.
  D.    lordache Calmuc, în comuna Pri-
secani, plasa Pereschivu, județul Tutova.
  D.    Constantin C. Dinu, în comuna
Ivesci, plasa Pereschivu, județul Tutova.
  D.    Vasilache I. Badin, în comuna Co-
toroaia, plasa Corodu, județul Tutova.
  D.    lacob Șender, în comuna Valea-
Rea, plas i Mi^locu, județul Vasluiii.
  D.    Lupu Neculae, în comuna Hârșova,
plasa Racova, județul Vasluiii.
  D.    Vasile Câlnicescu, în comuna Ar-
măsdia, plasa Racova, județul Vasluiii.
    D-nii Vasile Catalan și V. Andreii!

18 Iunie 1885

MONITORUL OFICIAL

1261

Lazăr, în comuna Râmnicu, județul
Vâlcea.
  D.    Toma TomovicI, în comuna Ocna,
plasa Ocolu, județul Vâlcea.
  D.    Vasile V. Coșea, în comuna Sur-
patele, plasa Ocolu, județul Vâlcea.
  D.    Ion Mateiă Epureț în comuna Fiș-.
călia, plasa Otâsău, județul Vâlcea.
  D.    Costică Buciumeanu, în comuna
Roesci, plasa Otâsău, județul Vâlcea.
  D.    Ghiță Bădițescu, în comuna Fumu-
reni, plasa Oltu, județul Vâlcea.
  D.    loniță loan, în comuna Gradiscea,
plasa Oltețu-de-Sus, județul Vâlcea.
  D.    C. Pleșoianu, în comuna Gănesci,
plasa Oltețu-de-Jos, județul Vâlcea.
  D.    Dumitru M. Popescu, în comuna
Știrbesci, plasa Oltețu-de-Jos, județul
Vâlcea.
  D.    Ejnache Zamfir, în comuna Giur-
giu, pe islazul orașului, județul Vlașca.
  D.    Marin Constantinescu, în comuna
Giurgiu, coldrea de Galben, strada Bu-
curesci No. 66, județul Vlașca.
  D.    Petre Soare, în comuna Giurgiu,
coldrea de Verde, strada Viașul No. 8,
județul Vlașca.
  C.    Mibalache Hristescu, în comuna
Măgura, plasa Câlniscea, județul Vlașca.
  D.    Dimitrie Nicolau, în comuna Bul-
bucata, plasa Neajlovu, județul Vlașca.
  D.    P. Chiricuța, în comuna Crevenicu-
Mare, plasa Glavaciocu, județul Vlașca.



   Circulara D-lul ministru al agriculturei, in-
dustriei, comerciului și domenilor No. 28.920
din 15 Iunie 1885, că.tre D-ni” prefecți de Pra-
hova, Buzfu și Dâmbovița.
      Domnule prefect.
   Existența filoxerei în mal multe și în-
semnate părți din podgoriile județului
Prahova este astăzi pe deplin consta-
tată și cred că nimeni, în fața dovezilor
și a observațiunilor sciinței, nu se mal
pote înduoi despre acesta, mai cu semă
că efectele ei desastrdse s’afi aretat din
nenorocire pe o scară destul de întinsă,
chiar pentru ochii cei mai profani.
   Ceea-ce trebue dar să căutăm acum cu
toții este, D.-le prefect, putința de a
mărgini reul numai în localitățile cari
sunt bântuite, ca să împedicăm prinur-
mare întinderea acestui flagel.
   Una din căile prin cari insecta se
pdte duce neobservată de la o localitate
la alta e transportarea ei prin lucră-
torii de vii, și asupra acestui punct mai
cu semă am ondre a ve atrage seriosa
D-v. atențiune.
   Este sciut, D-le prefect, că cei mai
mulți din acești lucrători nu sUnt omeni
locali, ci veniți din comune depărtate și
mai cu osebire de pe la munte, luând
delurile d’a rendul și mergend din vie
în vie, până ce se termină timpul lucră-
rilor, întorcendu-se apoi la căminele lor.


   Este forte posibil dar că acești omeni
să ducă cu dânșii germeni de filoxeră
prin viele ce el străbat safi prin cari se
opresc ca lucrători.
   Ca încredințare că filoxera se pdte
propaga prin lucrători sunt următorele
duoe cașuri din multele ce am putea cita:
   Delul Chițorani este unul din cele mal
bântuite; un proprietar care are în a-
cest del o vie în mare parte filoxerată
și care posedă alta la Ceptura depărtare
ca la 40 kilometri, e filoxerată și aceea,
de și se află încongiurată de vii sănetose.
   Căutând explicațiun.ea acestui fapt
caracteristic, cum adică singură acea vie
de la Ceptura a proprietarului celei din
Chițorani să fie tocmai ea filoxerată în
mijlocul mai multor vii sănătdse, s’a
dovedit, D-le prefect, în mod positiv, că
lucrătorii cari afi muncit în via filoxe-
rată de la Chițorani afi trecut apoi la
muncă în via de la Ceptura.
   Un alt cas:
   In delul Țintea, bine isolat de cele-
alte deluri din Prahova, căci e încon-
giurat de ape și păduri, s’a constatat fi-
loxeră în câte-va vii din plaiul Jurubița
și din Valea-Portarului, localități forte
dosnice.
   Cercetându-se și aci împregiurarea în
ce mod s’a molipsit și viele din acea
parte a delului Țintea, omenii din lo-
calitate afi declarat că proprietarii vie-
lor filoxerate din Țintea lucreză ca po-
gonari în Delul-Mare.
   Lucrul se explică prin urmare forte
bine: ei afi adus’o pe încălțăminte în
viele lor din delul Țintea. ■
   Vedeți dar, D-le prefect, că comuni-
carea filoxerei prin muncitori este un ce
sigur și cată să avisăm la măsurile prin
cari se pdte împedica acestă transmitere
imperceptibilă, .dar reală și periculdsă
pentru economia nostră vinicolă.
   Mesura cea mai lesne de executat es-
te, D-le prefect, ca nici un podgorean să
nu îngădue pe lucrători sâ intre în via
sa până ce mai ânteifi nu ’șl vor scutura
vestmintele și încălțămintea, periindu-le
bine cu o perie sau mătură introdusă în
praf de naftalină sau de pucidsă (flore
de sulf) safi muiată în gaz de petroleu,
când aceste materii vor lipsi, căci sub
acțiunea acestor ingrediente insecta nu
pdte dăinui.
   Cu modul acesta se previne în mare
parte contagiunea și prin urmare gene-
ralisarea reuluî.
   Comunicați dar presenta circulară tu-
tulor primăriilor din județul D-v. cu
îndatorire ca, prin tdte miijlocele de pu-
blicitate și de afișare, să facă a pătrun-
de la cunoscința fie-cărui podgorean po-
vața aci aretată, observând cu totă a-
tențiunea dorita dacă ea se execută cu
punctualitate.
   Preoții și învățătorii de sate ar pu-

tea asemenea să împrăștie acesta idee și
să consilieze pe omeni a nu da uitărei o
mesură de importanța celei ce am ondre
a ve comunica.
   Primiți, vă rog, D-le prefect, asigu-
rarea deosebitei mele considerațiuni.
   Ministru, A. Stolojan.


    PARTE NEOFICIALE

București, 17 Iunie

  Vineri, 7 Iunie, la orele 10 dimi-
neța. M. S. Regele împreună cu
A. S. R. Comitesa de Flandra ati
plecat de la castelul Sigmaringen,
fiind însoțiți până la Krauchenwies
de Augusta Lor mumă și de A A.


L L. R R. Principele și Principesa
de Hohenzollern.
   Auguștii călători ati mers împre-
ună prin ducatul de Baden până la
stația Appenweier, de unde A. S. R.
Comitesa de Flandra s’a îndreptat
spre Bruxelles, iar Regele spre
Frankfort, unde a petrecut ndptea.
   Sâmbătă, la orele 6 ¹ /₂ săra, Ma-
jestatea Sa sosi la Neuwied. M. S.
Regina împreună cu A. S. Princi-
pesa de Wied, Augusta Sa mumă
și A. S. Principele de Wied, precum
și A. S. R. Principesa, de Wied ati
întempinat la gară pe Augustul no-
stru Suveran.
   Majestățile Lor luând loc în tră-
surile A. S. Principelui de Wied
s’ati îndreptat spre Segenhaus, cas-
telul de vară al A. S. Principesei
mume.
   Mercuri, 12 curent, la orele 11,
MM. LL. Regele și Regina ati pă-
răsit Neuwied, însoțiți fiind la gara
drumului de fer de către A. S. Prin-
cipesa de Wied, muma M. S. Re-
ginei, de tote autoritățile civile și
militare ale orașului și de un nu-
meros public care se adunase acolo
spre a ura bună călătorie Auguști-
lor ospeți. De la Neuwied până la
Coblentz, Majestățile Lor ati fost
întovărășite de A. S. Principele de
Wied împreună cu soția sa A. S. R.
Principesa de Wied.
   La orele 12 Auguștii călători
ati ajuns la Coblentz, la stația cas-
telului de reședință’al M. S. împă-
rătesei Germaniei, care ’I invitase

 MONITORUL OFICIAT.

   In aceeași 4b orele 5, Maj'ă-
stățile Lor ati luat parte la un
prân4 de familie, la Schbnbrun, și
săra la orele 8 ati luat ceaiul la prin-
cipele de Reuss.
   Vineri, la 8 ¹|₂ore dimineța, Ma-
jestățile Lor ati luat dejun la A,. S.
I. Archiducesa Regnier; iar la 'ore-
le 12, dupe ce Auguștil noștri Su-
verani se întorseră la otel, M. S.
împăratul a venit din noti spre a
ura bună călătorie Regelui și Regi-
nel. A. S. I. Archiducele Albirecht
veni asemenea spre a mal vedea,
înainte de plecare, pe Augustele
Sale rude.
   La ora 1 x/₂, Regele și Regina
ati întrunit la dejun pe D. minis-
tru Mavrogheni cu D-na, pe D. și
D-na Carp, pe D. Rosetti Solescu,
ântâiul secretar al legațiunel, precum
și pe D. secretar Romalo cu D-na.
   Peste (Ji, M. S. Regele, însoțit de
D. ministru Mavrogheni, a visitat pe
Ex. Sa cornițele Kalnocki, princi-
pele de Hohenlohe și D-nil amba-
sadori al' Germaniei, Rusiei, An-
* gliei și Turciei.
   Sâmbătă, la orele 8 diminăța,
Majestățile Lor, însoțiți până la
gară de personalul legațiunel, ati
părăsit Viena și ati urmat călătoria,
fără a se opri în Peșta, prin Gros-
swardein, Brașov și Predeal până
la Sinaia, unde, din causa unei mart
inundațiunl în Transilvania, sosi la
orele 11 xj₂, cu o întârdiare de 4 ore.
   La Predeal, Auguștil noștri Suve-
rani ati fost întâmpinați de I. P.
S. S. Mitropolitul Primat, de D.
prim-ministru I. C. Brătianu, de
D-nil miniștri Sturdza, Stolojan,
Radu Mihaiti și Nacu, de D-nil ge-
nerali RadovicI și Arion, de D. pre-
fect al județului Prahova și alte per-
sone de distincțiune, cart se grăbise-
ră a veni aci spre a ura Majestăților
Lor bună sosire în țâră. O compa-
nie de dorobanți a dat onorurile
militare.
   La Sinaia, un numeros public de
domni și domne, între cart Ex. Sa
D. baron de Saurma, ministrul Ger-
maniei, și D. căpitan Schneider, a-
tașat militar al legațiunel Austro-
Ungare, ati venit la gară spre a sa-
luta pe Majestățile Lor.
I De aci, Majestățile Lor s’ati în-

  1262

la dejun. La acest dejun au luat |
parte A. S. Principele de Wied cu
A. S. R. Principesa de Wied, Prin-
cipele Nicolae de Nasau, precum și
suitele. Majestățile Lor ati fost pri-
mite cu multă afabilitate de către
M. S. Impărătâsa.
   Dupe amiatjl, Majestățile Lor ati
fost conduse cu echipagele curței
imperiale la gară, unde guvernato-
rul cetățeî și un numeros public ati
salutat pe Auguștil călători. De aci,
Regele și Regina ati plecat prin
Maiența, Darmstadt și Năremberg
spre Viena unde ati sosit a duoa <Ji,
Joi, la orele io diminăța. La gară,
Majestățile Lor erau adăstate de
către A. S. I. Archiducele Albrecht,
de D. ministru Mavrogheni cu D-na
și personalul legațiunel, de D. și
D-na Carp și de mal multe alte
persone de distincțiune.
   Auguștil călători ati luat locuința
la otelul Munch, mulțumind pentru
grațiosa invitare ce Li se făcuse de
a locui la Burg. Puțin dupe sosire
la otel, D. general de infanterie ba-
ron Mondel, primul adjutant al M.
S. împăratului, veni spre a ura bună
sosire Majestăților Lor, în numele
împăratului, și a’l încunosciința des-
pre visita sa.
   La orele 12, M. S. Regele a fă-
cut o visită M. S. Regelui Serbiei.
   La ora 1, M. S. împăratul Fran-
cisc losif sosi la otel spre a visita
pe Auguștil noștri Suverani. După
o ședere de o jumătate de oră, Ma-
jestatea Sa se reîntorse la Schon-
brun. Apoi, aii venit asemenea, spre
a vedea pe Majestățile Lor, M. S.
Regele Serbiei, A. S. I. Principele
imperial și A. S. I. Principesa Ste-
fania, prăcum și A A. L L. 11. Archi-
ducil cart se aflati în Viena. Infirmă,
ati mal visitat pe Majestățile Lor Ex.
Sa cornițele Kalnocki, ministru a-
facerilor străine și al casei impe-
riale, principele Hohenlohe, ma-
rele maestru al curței imperiale,
și principele de Reuss, ambasado-
rul Germaniei, împreună cu princi-
pesa de Reuss. Asemenea s’ati în-
scris mal multe persone de distinc-
țiune între cart Ex. Lor ambasa-
dorii Rusiei, Angliei și Turciei, Ex.
Sa feldmareșalul Bauer și principele
de Turn et Taxis.                     !

18 Iunie 1885

dreptat la Castelul Peleșu, unde ati
luat reședința de vară.
   Auguștil noștri Suverani șe află
în deplină sănătate.
   La ora 1 x/₂, Majestățile Lor ati
întrunit la dejun pe I. P. S. S. Mi-
tropolitul Primat împreună cu toți
D-nil miniștri.

  Baportul D-lor doctori Mareoviol ți St. He-
pites, înregistrat la No. 34.739 din 12 Iunie
1885, presintat D-lui ministru al agriculturei,
comerciului, industriei și domenielor.
      Domnule ministru,

  Venim, dupe însărcinarea ce ați bine-
voit a ne da, să ve supunem resultatul
cercetărilor nostre relativ la influența,
în privința igienei, ce pdte avea asupra
orașului Turnu-Severin, instalarea târ-
gului de rîmători într’unul din cele duoă
locuri alese de o altă comisiune sub ra-
portul technic și comercial și anume:
locul ales în partea de sus a orașului și
la pdlele sale în fața schelei Cladova, și
cel alt loc din partea de jos a orașului
pe marginea gârlei Topolnița.
  Dupe cum am avut ondre a vă face
cunoscut prin precedentul nostru raport,
am instalat, de la cea d'ânteiu a nostră
visită în localitate, o stațiune pentru
facerea observațiunilor relative la direc-
țiunea vânturilor și vom lăsa mai ântâiiî
să vorbescă datele culese și apoi vom
expune și părerile nostre.
  Observațiunileanemometrice aiî înce-
put de la 1 Maiiî stil noiî, mai ântâiiî de

3 ori pe ^i, la orele 8 a. m., 2 p. m. și
8 p. m. până la 10 Maiiî, când aiî înce-
put a se face din duoă în duoe ore, de la

4 ore dimineța până în general la 10
ore sera. Nu vom vorbi de cât de obser-
vațiunile culese până în ^iaa de 18 Iu-
nie stil noă.
  In total în acest interval de 49 ^ile,
s’aiî făcut 397 observațiuni de vânturi
distribuite, dupe direcția de unde aiî su-
flat, în modul următor:
Vântul de la N a bătut de 9 ori saiî 2.3 °/₀

  N.N. E.        9 33            9 8.3       
9         N. E.    50            9 12.6      
n E. N.E.        9 25            9 6.3       
9 E.               26            9 6.6       
9 E.S.E.         9 37            9 9.3       
9 S. E.          9 41            9 10.3      
  S. S. E.       9 16            9 4.0       
9 S.             9             6 9 1.5       
» S. S. V.       9 17              4.2       
9 8. V.          9             7 9 1.8       
9 V. s. V.       9             8 9 2.0       
  V.             9             6 9 1.5       
  V. N. V.       9 34            9 8.6       
9 N. V.            59            9 14.9      
  N. N. V.       9 23            9 5.8       
                   - --- - - __-             
  Total.              .. 397          100 ’/„
Vânturile cari  ar         putea avea veri o  


18 Iunie 1885

MONITORUL OFICIAL

1263

ore-care influență asupra orașului sunt
cele de la V., V. S. V. șiS. V, pentru lo-
cul din susul orașului și cele de la E,
E. N. E. și N. E. pentru locul dupe To-
polniță.
   Cifrele precedente ne arată însă că din
aceste 397 de observațiuni, vântul a bă-
tut din primele trei direcțiuni de 21 ori,
adică 5.3 %, iar din cele d’al duoilea de
101 ori, adică 25.5 %.
   Vânturile cele mai frecuente aiî fost
din regiunea N. V. și S. E., cari nu pot a-
vea nici o influență insalubră asupra o-
rașulni; pe același picior vin vânturile
din regiunea N.E, cari ar putea avea o
influență ore-care, dacă târgul s’ar așe^a
pe Topolnița, și în fine vânturile din re-
giunea S. V., cu o frecuență relativă
mult mai mică de cât cele-alte, ar putea
să aibă o influență alegând locul din
fața schelei Cladova.
   Acest resultat se pote vedea mai clar
dacă, în loc de a considera 16 direcțiuni
în cari a bătut vântul, reducem, după
principiile admise în sciință, numerul
observațiunilor la cele 8 direcțiuni prin-
cipale; găsim ast-fel că:
Vântul de la N. a bătut de 37 ori saiî 9.3%

9  N. E. w  79       19.9   
w  E.    n  57       14.4   
n  S.E.  n  67.5   n 17.0   
;; S.    n  22.5   w 5.7    
A  s.v.  n  19.5   n 4.9    
9  ’V.   n  27     n 6.8    
   N. V. ;; 87.5   n 22.0   
   Total    .. 397 v 100 «/,

  In cașul acesta vânturile pernicidse
pentru oraș ar putea fi cele din direcți-
unea V. și S V., pentru locul din fața
Cladovei, și cele din E, și N. E. pentru
locul de la Topolnița.
  Vedem însă că cele d’ântâiiî duoe vân-
turi au avut o frecuență împreună de
46.5 ori saiî 11.7%, pe când cele d’al
duoilea de 136 ori saiî 34.3 %, adică de
trei ori mai mare de cât cele d’ântâiiî și
prin urmare, în condițiuni egale, de trei
ori mai pernicios pentru oraș dacă s’ar
prefera locul de pe Topolnița, celui din
fața Cladovei.
  Dacă în fine reducem observațiunile
făcute numai la cele patru puncte car-
dinale găsim că din 397 de observațiuni
vântul din regiunea :
      N. a bătut de 120 ori saiî 30.2 %
      E. „          130    „   32.8%
      S.                   66    „   16.6%
      V. „                 _81_ ₛ 20.4%
         Total............. 397    ,     100%
   Așa dar vântul din regiunea Est per-
nicios, dacă locul ales va fi cel de la To-
polnița, a bătut mai mult de o dată și
jumătate de ori de cât cel de la V. per-
nicios, dacă târgul se va face în fața
schelei Cladova.
   In resumat, cifrele mai sus indicate

arată că din punctul de vedere al frecu-
enței vânturilor, locul din fața Cladovei
ar fi mult mai puțin vătămător igienei
orașului de cât locul de lângă Topol-
nița. Aci este trebuință însă să mențio-
năm că aceste conclusiunl irefutabile
sunt deduse dintr’un număr de 397 de
observațiuni făcute în interval de 49 de
^ile, și nu seim dacă cifrele ’și vor păs-
tra aceeași proporțiune dacă observați-
unile s’ar prelungi pe un timp mai în-
delungat.
  Este însă un lucru care’l putem afir-
ma aprope cu siguranță: marea frecu-
ență a vânturilor din regiunea N. V. față
cu cele-alte și în al duoilea rând frecu-
ență vânturilor din regiunea N. E.
  Este de ajuns a visita localitatea saii
a’și arunca ochii pe o chartă, bine-fă-
cută și completă, spre a se asigura că
ast-fel trebue să se petrecă lucrurile. In
adevăr, Dunărea, dupe ce prelinge polele
orașului Turnu-Severin, face o dată o
cotitură la drepta, aprope în dreptul
gurei Toplnița. Dunărea în acestă regi-
une are pe malul seiî stâng deluri înalte
200—300 metri, pe câtă vreme pe malul
drept nu sunt de cât nisce coline și dupe
cum este cunoscut că într’un talveg e-
xistă în general un curent în sensul cur»
gerei apelor, vom avea pe de o parte
curentul de la N.V., care urmeză talve-
gul pe drumul cel mai scurt trecând
peste colinele din vecinătatea Cladovei;
iar pe de altă parte vom avea curentul
de la N. E., care urmeză valea Topol-
niței și apoi aceea a Dunărei.
  \Mai mult încă, chiar curentul de la
Vest rare ori va putea fi pernicios ora-
șului, de ore-ce acesta fiind aprope cu
25 de metri mal sus de cât locul din fața
Cladovei, curentul va trece ore-cum tan-
gent colinei pe care este situat orașul
și numai gara se va resimți, pote, de
presința târgului în vecinătatea sa.
   Nu trebue să ne facem ilusiuni în pri-
vința presinței unui târg de rîmători în
apropierea unui oraș și efectele sale nu-
mai atunci nu s’ar simți, când s’ar pune
la o depărtare considerabilă, 30—40 ki-
lometri ; cine într'adever nu scie că mi-
rosul de la turbiere, saiî cel al stufului
aprins se pote transmite la o depărtare
considerabilă, dacă un vânt propice bate
în timpul acela.
   Ceea-ce ar trebui dar să se ceră Ia
stabilirea unui târg de rîmători în apro-
pierea unui oraș, nu ar & excluderea cu
totul a unei ore-cari influențe mirositore
asupra orașului, dar să caute să se pună
în partea aceea a orașului de unde vân-
tul bate cele mai rare ori.
   Dacă ast-fel este pusă cestiunea, a-
tunci, atât dupe seria observațiunilor
făcute, cât și dupe configurația terenu-
luL locul cel mai favorabil pentru Se-
verin este cel de laf S. V., și prin ur-

mare din celâ duoe locuri alese ar fi cel
din fața Cladovei care mai presintă
marele avantagitî de a fi cu totul în a-
propiere de Dunăre, pe un teren neinun-
dabil și prin urmare forte lesne de în-
treținut curat, și numai de la curățenia
absolută ce se va menține va depinde
neinfectarea orașului Turnu-Severin.
   Bine-voițI, vă rugăm, D-le ministru,
a primi încredințarea prea distinsei nos-
tre considerațiuni.
   Dr. Marcovici, St. Hepites.



     MINISTERUL CULTELOR
ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE

Solemnitatea distribuire! premielor
în anul școlar 1884—1886
   Ministerul comunică spre cunoscința
autorităților comunale, județene și a di-
recțiunilor școlare în genere că solem-
nitatea distribuire! premielor pentru fi-
nele acestui an, are a se ține dupe cum
urmeză:
a) Bilele de solemnitate vor fi:
  1.   In <Jiua de 29 Iunie corent, orele
12, pentru elevii și elevele scolelor se-
cundare, precum: liceele, gimnasiele cla-
sice și reale, seminariele, scolele normale,
scolele secundare și profesionale de fete
și pentru elevii și elevele din scdlele
primare urbane din totă țera, afară de
Bucurescl, Iași și Craiova, orașe în cari
la arătata ^i va avea loc distribuirea
premielor numai între elevii scolelor
secundare și primare.
  2.   La 30 Iunie corent, orele 12, pen-
tru elevele din scâlele primare, secundare
și profesionale de fete din Bucuresci,
Iași și Craiova.
  3.   La 29 Iunie corent, orele 12, va
avea loc distribuirea premielor și la e-
levii și elevele scolelor primare de prin
comunele rurale.
  4.   La conservatoriele de musică și de-
clamațiune, distribuirea premielor se
va face conform regulamentului acelor
scole; iar filele de solemnitate se vor
publica în deosebi.
b) Clasificarea premielor.
  5.   Conform disposițiunilor decretului
regal No. 1.537 din 21 Iunie 1883, vor
fi, pentru studii, trei premii de fie-care
clasă de scolă secundară și primară de
ambe sexe, din cari: unul premiul I cu
cunună, duoi premiul II și trei premiul
III saiî în total șese premianți ori pre-
miante de clasă.
  6.   Pentru lucrul de mână în scdlele
secundare și primare de fete vor fi tot
câte trei premii de clasă, însă unul pre-
miul I cu cunună, unul premiul II și
unul premiul III. La scolele profesio-
nale de fete numărul premiantelor la

1264

MONITORUL OFICIAL

18 Iunie 1885

meserii va fi cel prevăzut de regulamen-
tul acelor scole.
  7.   Pentru musica vocale și bisericescă,
desemn și caligrafie, arme și gimnastică,
aceste studii fiind obligatorii dupe lege
nu se vor mai premia tn deosebi.
   Asemenea și pentru limba italiană fa-
cultativă din licee nu vor fi premii.-
  8.    Acest număr de premii ’l va avea
de normă direcțiunile scdlelor secundare
și primare la alegerea și determinarea
premianților și premiantelor, în vedere
cu maximul notelor prevăzute de regu-
lamentele existente, pentru care formând
liste nominale, imediat dupe încheierea
examenelor, le vor înainta în dublu
exemplare cel mult până la 24 Iunie co-
rent, și anume: direcțiunile scotelor din
Bucuresci la minister, direcțiunile sco-
lelor din Iași la D. rector al universi-
tăței de acolo, iar direcțiunile scolelor
de prin cele-alte orașe ale țerei la D-nii
primari respectivi.
  9.   Cărțile de premii se vor trimite
mai ’nainte de filele de solemnitate la
adresa D-lui rector al universităței de
Iași, pentru premianții și premiantele
scolelor din Iași; la adresa D-lor direc-
tori. și directore respective, pentru pre-
mianții și premiantele celor-alte scole
secundare, afară de Bucuresci și Iași; la
adresa D-lor primari de prin cele-alte
orașe ale țerei, pentru premianții și
premiantele scolelor primare locale.
   D-nii directori și directore din Iași
vor da tot concursul necesar D-lui rec-
tor al universităței, în cât privesce regu-
larea cărților de premii școlare; aseme-
nea și D-nii directori de scole de prin
cele-alte orașe vor da tot concursul
D-lor primari respectivi îh acestă ope-
rațiune,
  10.    Premiele ce ar proveni de la ‘par-
ticulari saii autorități comunale și ju-
dețiane pentru elevii și elevele din sco-
tele primare și secundare de prin orașe,
nu se vor distribui de oât sub titlul de
accesiți I, II și III și numai la elevii și
elevele pe cari ’i vor recomanda direc-
țiunile respective prin înțelegere cu con-
ferința fie-cărei scote. Asemenea premii
însă de vor proveni de la autorități co-
munale și județiane pentru elevii și ele-
vele din scotele rurale; se vor putea dis-
tribui și sub titlul de premiul I, II și III.
c) Localurile și solemnitățile
  11.    In Bucuresci localul solemnităței,
ca și ordinea premierei, se vor regula de
minister dupe anume programe speciale,
ce se vor publica la timp, în Iași de D.
rector al Universităței din Iași prin în-
țelegere cu D. prefect și primar respec-
tiv, în cele-alte orașe, localurile de so-
lemnitate se vor regula de D-nii primari
prin înțelegere cu D-nii prefecți, direc-
tori și directore de scole.

  12.   Localurile de solemnitate vor fi
pe cât se pote mai spațidse și mai în
centrul orașului. Pregătirea lor pentru
«jile de solemnitate se lasă la buna-vo-
ință și îngrijirea consilielor comunale.
In Bucuresci îngrijirea acesta va fi a
ministerului.
  13.   La aceste solemnități, pe lângă au-
toritățile civile și militare locale, pă-
rinți și alte persone invitate, vor asista
toți directorii și directorele de scole cu
toți membri corpulpi învățător respec-
tiv și elevii ori elevele de premiat.
  14.   Solemnitatea distribuțiunei pre-
mielor se va deschide și ,presida în ora-
șele cu reședinți episcopale, afară de
Bucuresci, de către P.P. S.S. L. L. pă-
rinți episcop! eparchioțl; în cele-alte o-
rașe de reședință de către D-nil prefecți
de județe; iar în orașele secundare de
cătră D-nii primari, asistați de consilele
comunale și membrii comitetelor școlare
respective.
   Pentru scotele din Iași, premianții și
premiantele I, se vor încununa de I. P.
S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei, a-
sistat de D. rector al Universităței de
acolo și de D. prefect al județului Iași;
iar premiele se vor distribui de D. rec-
tor al Universităței.
  15.   Dupe executarea imnurilor cho-
rale și dupe ținerea discursurilor de o-
casiune, dacă vor fi, se va procede la a-
pelul nominal al premianților ori pre-
miantelor, care se va face de către fie-care
director sau directore în parte pentru
fie-care scdlă, în care timp primianții,
ori primiantele I se vor încununa de
D-nii prefecți, iar premiele se vor dis-
tribui de D-nil primari, afară de orașul
Iași și orașele cu reședințe episcopate,
pentru cari s’a stabilit mai sus.
  16.   Terminându-se ast-fel solemnita-
tea distribuire! premielor D-nii prefecți
de județe, pentru orașele de reședințe, și
D-nii primari de prin orașele secundare,
vor bine-voi a raporta ministerului des-
pre modul și ordinea observată cu oca-
siunea acestor solemnități.
   p. Ministru, Haret.
  No. 7.292.            1885, Iunie 15.



   Judecata institutorului C. Georgescu de
la scdlă de băeți din Târgovșite.
   In contra acestui institutor ministe-
rul a primit raporturile cari urmeză:
   Raportul directorului scolei de băeți din
Tergoviște sub No. 3.
      Domnule ministru,
   In conformitatea circularei D-vdstră
No. 358, am onore de a ve supune respec-
tuos la cunoscință, că colegul meii C. Ge-
orgescu de la clasa II ă absentat de la a j
sa clasă 5 «jile consecutive, justificând I

fără act că este bolnav de gură; iar pitele
absentate afi fost acelea ce aiî urmat
dupe 8 ale curentei.
   Afară de acesta, este de regretat că
numitul a subscris în câte-va renduri în
condica de presință fără ca să intre în
clasă.
   Bine-voițI a primi) D-le ministru, a-
sigurarea înaltei mele considerații și a
stimei ce ve conserv.
   Director, I. D. Petrescu.

   Raportul D-lnl prefect de Dâmbovița sub
No. 322 din 17 Ianuarie 1885.
      Domnule ministru,
   Am onorea supune la cunoscință D-vds?
tră că, făcepd inspecție în (jiua de 16
Ianuarie la scdlă de băeți No. 1 din a-
cest oraș Tergoviște, am găsit pe D.
Costache Georgescu, profesor de clasa II
primară, abătut de la datoriile sale. Ast-
fel am constatat că acest domn profesor,
în cursul lunelor Octombre, Noembre și
Decembre 1884 și în cursul acestei luni
Ianuarie, abia a venit să predea cursu-
rile la scdlă 15 safi 20 «jile cel mult, și
cu tdte acestea D-sa este iscălit în con-
dica de presință ce se ține de direcția
scdlei și pe filele când D-sa nu ’și a
predat cursurile.
   După informațiunile positive ce am
luat, D profesor Georgescu, vine la scd-
lă în tdte filele, însă nu intră în clasă,
ci iscălesce numai condica de presință,
pentru a’și putea lua salariul la finele
lunei, în cât elevii din clasa 2-a sunt
cu totul negligeați și nu scifi nimic din
lecțiunile ce urmeză a se preda în acea
clasă. Am întrebat pe D. director al
scdlei, Ion D. Petrescu, dacă a raportat
onor, minister aceste neregularități, și
D-sa mi-a făcut cunoscut că s’a mărgi-
nit a invita prin adresa cu No. 45 de la
15 Decembre 1884, pe care ve-o înain-
tez în copie pe lângă presintele raport,
pe D. profesor Costache Georgescu, ca
să ’și predea cursurile mal regulat; dar
că nici în urma acestei adrese numitul
profesor n’a căutat a se corige.
   Fiind-că nu putem admite că D. revi-
sor Alexandrescu nu are cunoscință de-
spre abaterile D-lui profesor Costache
Georgescu, mai cu semă că mai mulți
părinți al elevilor cari sunt înscriși în
clasa 2-a afi protestat și reclamat în di-
ferite renduri; fiind-că D. revisor prin
tăcerea D-sale tolereză asemenea nere-
gularități și fiind-că acestă deplorabilă
stare de lucruri nu se mal pote prelun-
gi, ve rugăm, D-le ministru, ca să bine-
voiți a ordona să se facă o anchetă la
fața locului și să luați măsurile ce veți
crede de cuviință contra D-lui profesor
Georgescu.
   Prefect, Politimos.
   In fața faptelor imputate prin aceste
raporturi D-lul C. Georgescu, ministe-

18 Iunie 1885

MONITORUL OFICIAL

1265

rul a însărcinat cu anchetarea în loca-
litate pe D. I. Nenițescu, revisorul scd-
lelor din Bucuresci, care, în urma cerce-
tărilor ce a făcut, a adresat ministerului
raportul următor sub No. 18 din 11
Martie trecut.

Domnule ministru,
   Prin oficia D-vdstră No. 2.105, me
însărcinați a pleca la Tergoviște pentru
a constata abaterile de cari e învinovă-
țit institutorul 0. Georgescu de la cla-
sa 2-a a școlei de băeți No. 1 din acel
oraș. Actele în cari se aduc învinovățiri
D-lui 0. Georgescu sunt următdrele:
  1.   Telegrama No. 322 din 17 Ianuarie
1885, a D-lui prefect de Dâmbovița în
care se arată că acel D. institutor, în
cursul lunelor Octombre, Noembre 1884
și Ianuarie 1885, abia a ținut prelegeri
cel mult 20 de ^ile, că cu tdte acestea
D-sa a iscălit în condică de presință re-
gulat, de dre-ce vine la scdlă numai și
numai pentru a pune în condică semnă-
tura de presință și că elevii din clasa 2-a
sunt forte înderăt remași cu instrucți-
unea. Țot în acestă telegramă'se vede
că D. Alexandrescu, revisorul școlar al
județului Dâmbovița și Muscel, cundsce
aceste abateri, dar că le tolereză prin
tăcerea sa ;
  2.   Raportul No. 3 din 17 Ianuarie
1885, al D-lui I. D. Petrescu, directorul
^isel scole, în care se vede că D. Goor-
gescu a subscris în câte-va rânduri în
condica de presință fără ca să intre în
scdlă, și
  3.   Prin admonestarea în scris (a cărei
copie D. prefect de Dâmbovița a înain-
tat’o onor, minister al instrucției) dată
de D. I. D. Petrescu colegului șeii 0.
Georgescu, în care ’I ^ice, „nu cred că
„veți nesocoti paralisarea clasei D-v.
„sau descuragiarea școlarilor D-vdstră
„și murmura părinților, cari nici până
„acum nu scifi. cine anume este institu-
„torul fiilor lor ; nu mai ^ic de condica
„de presință,ce mi se pdte da în cap din
„causa încurcatei justificări a absințe-
„lor și suplinirilor clasei D-vdstră, căci
„pe când motivați cașuri de bdlă sco-
„laril și ai lor părinți ve întâlnesc pu-
„indu-ve în vagonele drumului de fer,
„safi ori unde aiurea, numai pe patul
„bdlei nu. Nu scifi dacă în tot cursul
„acestui prim-seinestru (1884—1885)
„ați putea stabili că ați visitat regulat
„măcar una din lunile menționatului
„semestru . . . etc.“
   Ducându-me la Tergoviște, în filele
de 26, 27 și 28 Februarie 1885, am cer-
cetat cașul și am inspectat și cele-alte
scoli ale orașului, dupe cum am avut
ondrea a fi însărcinat de D-vdstră prin
oficia No. 2.104.
   Iată ceea ce am constatat: întrebând
pe D. director al scoleî No. 1 de băeți,

declară că : D. Georgescu a lipsit cea
mai mare parte a lunilor Octombre, No-
embre și Decembre 1884, că în adever,
D. Georgescu, vine la scdlă adesea nu-
mai pentru a subsemna în condica de
presință și plecă fără să facă prelegerile,
că chiar în ^iua de 16 Ianuarie 1885,
când D. prefect de Dâmbovița a inspec-
tat scola (în urma cărei inspecții a tri-
mis onor, minister telegrama No. 322 și
copia de pe admonestarea în scris a di-
rectorului scoleî), D. Georgescu lipsea,
de și în condică se găsea iscălit ca pre-
sinte, mărturisesce că a cam menagiat a-
desea pe D. Georgescu, d.e ore-ce acesta
fusese cât-va timp mal înainte revisor
școlar și acuma ’i venea grefi a exerci-
ta autoritatea de director asupra fostu-
lui șefi superior.
   In condica de inspecție se găsesce un
proces-verbal semnat de D. Politimos,
prefectul de Dâmbovița și D. consilier
comunal St. Panaitescu, în care e^is că,
în Decembre 1884, D. Georgescu a ți-
nut cursurile numai 3 ^ile, că în Ianua-
rie 1885 a făcut prelegerile numai o
singură dată, de și e iscălit în condica
de presință.
   Cercetând acestă din urmă condică,
ve^ui că învinovățirile aduse D-lui
Georgescu atât de D. prefect cât și de
D. director al școlei se adeveresc în ma-
re parte.
   Dupe mărturisirea tutulor D-lor insti-
tutori precum și ale D-lui revisor Ale-
xandrescu, D. Georgescu venea la scdlă
numai pentru a iscăli și pleca pretextând
că ar fi bolnav, apoi din chipul cum D.
Georgescu iscălea în condică, frauda de-
vine fdrte vădită, așa de pildă, în 8 Ianua-
rie 1885, în orele a. m. lipsea din causă de
bdlă; iar în orele p. m. ’l găsesc iscălit
și a și ținut clasă. Acesta se pdte obser-
va și pe <Jiu a de 15 a aceleași luni.
   întrebând pe preotul S. Mihăescu, in-
stitutorul clasei I-a din ^isa scdlă, măr-
turisesce că D. Georgescu lipsea forte a-
desea,că ’l-a ve^ut venind la scdlă oblo-
jit la cap și obraz și plecând dupe ce is-
călea, că lăsa clasa pe mâna monitori-
lor și că une-orl lăsa ca suplinitor pe un
preot din târg, I. Avrămescu. Părintele
Mihăescu adaogă că aceste călcări de
datorie din partea D-luî Georgescu, le-a
putut face numai din causa că afi fost
tolerate din partea D-lui director al
școlei.
   întrebând pe D. P. Condurățeanu, in-
stitutorul clasei a 3-a de la acestă scd-
lă, măturisesce întocmai, ca și preotul S.
Mihăescu și de asemenea accentueză că
„direcția scoleî e vinovată de tdte gre-
șelele D-lui Georgescu.“
   Atunci întrebai și pe D. Alexandre-
scu, revisorul școlar de Dâmbovița și
Muscel, și ’mi mărturisesce că faptele

D-lui Georgescu ’i erafi cunoscute, a-
decă, atât lipsurile făcute forte des de
la clasă cât și înșelătoria de a iscăli de
presință și apoi a pleca. Și când i-am
$is că era de datoria D-sale a face cu-
noscut onor, minister al instrucției a-
ceste fapte vrednice de aspră pedepsă,
că D-sa pdte fi cu drept acusat de com-
plicitate — cum a fost acusat de către
D. prefect de Dâmbovița prin telegrama
No. 322— de dre-ce îngădue prip tăce-
rea sa să se comită asemenea călcări de
lege, ’mț. răspunse că adevăratul vino-
vat este direcția scoleî, că aceasta trebuia
să raportez?, că D-sa nu putea lovi în
vinovat, de dre-ce până mai ieri D.
Georgescu fusese revisor și D-sa (D.
Alexandrescu) institutor în clasa în ca-
re acum este D. Georgescu, că dacă ar
fi raportat onor, minister despre faptele
fostului șefi superior, totă lumea ar fi
crezut că face acesta din spirit de per-
secuție, cu un cuvent D-sa se spală pe
mâni și aruncă vina sa tot pe spatele
direcției, care de alt-fel nu e nevinovată.
  Din chipul cum preotul Mihăescu, D.
Condurățeanu și D. revisor Alexandre-
scu caută a învinovăți pe director și
prin acesta a îndreptăți dre-cum gravele
abateri ale D-lui Georgescu, ve^ui că
între D-lor este un fel de învoială.
  Cercetând acesta aflai că D. Condu-
rățeanu doresce ca directorul actual al
scoleî D. I. D. Petrescu să fie înlătu-
rat pentru a’l lua locul, și D. revisor
Alexandrescu aspiră la locul D-lui loan
Rădulescu, actualul director al scdlel
No. 2 de băeți, care în curând se va re-
trage din causă de bătrânețe și de aei
unirea între cei duoi institutori (S. Mi-
hăescu și D. P. Condurățeanu) de la
scdlă No. 1 cu D. revisor pentru a se a-
juta reciproc la ajungerea scopurilor
lor fie chiar prin intrigi.
  Interogând pe D. C. Georgescu, de-
clară că în adever a venit adese la scd-
lă de a subscris în condică, dar fiind bol-
nav de gură a ținut clasă prin monito-
rii sei, ca vie dovadă a bdlei sale scote
din bozunar un dinte și mi-’l arată, și
(jice că a suferit grozav de măsele, de
aceea nu a putut intra în clasă, dar fi-
ind-că era o-dată la scdlă, de ce să nu
iscălescă în condică ? Nu era presinte ?
Adaugă că e persecutat de director ,
pe care câte o dată ’l-a suplinit și de care
a fost suplinit în cas de lipsă, spre do-
vadă ’mi arată duoe scrisori ale direc-
torului prin cari acesta ’l rdgăsăfie sti-
plinit în clasa IV.
  Elevii din clasa II Manolescu Ion,
Călănescu Ion, Tănăsescu Constantin,
Prastolide I. Mihail, Constantinescu Ion,
Ștefănescu Ion și Moisescu Sever, între-
bați de mine fiind, ’mi mărturisesc că
D. Georgescu vine forte neregulat la
clasă, că se arată la scdlă (numai pen-

1266

MONITORUL OFICIAL

18 Iunie 1885

tru a semna) și apoi plecă dupe ce ^ice
monitorilor să facă tăcere în clasă.
   In oraș D. C. Georgescu e cunoscut ca
suferind de patima beției și chiar înfă-
țișarea sa nu desminte acesta. In cuvin-
tele din admonestarea directorului, a-
duse la pagina 2 a acestui raport: „pe
când motivați cașuri de bdlă, școlarii și
al lor părinți ve întâlnesc punându-ve
în vagdnele drumului de fer saii ori un-
de aiurea, numai pe patul bdlel nu,“ și
în deosebi prin acest „ori unde aiurea,"
D. director ’I făcea o fricosă imputare
că visiteză localuri ce compromit dem-
nitatea caracterului de institutor și face
alusie la josnica patimă de care sufere
D. C. Georgescu. Esistența acestei pa-
time eii însă nu o afirm dupe propria’mi
constatare ci dupe spusa colegilor sei și
a câtor-va cetățeni din Tergoviște.
   Examinând elevii din clasa II (înnu-
mer de 62), ’i găsesc forte înderăt cu
învățătura. La geografie sunt slabi și de-
și cunosc întru cât-va județul lor totuși
ușor am constatat că noțiuni prelimi-
nare geografice nu s’aii predat de loc.
In acestă privință sunt slabi toți școla-
rii din Tergoviște, din causa că acestă
materie se predă dupe o geografie a
D-lul revisor Alexandrescu în care nimic
nu e mal bătător la ochi de cât o mare
nepricepere a programei scolelor prima-
re. La aritmetică elevii sunt atât de în-
dărăt remași, cât nu sunt încă lămuriți
asupra celor 4 operațiuni și, dupe cât am
observat, D.Georgescu e departe de a avea
o metodă, prin care să ’I ajute la price-
perea lor. La gramatică copii sunt iarăși
forte slabi, însă nu e de mirare căci în-
suși D. institutor nu a putut face deo-
sebire între un substantiv abstract și
unul concret.
   Când copii nu puteaăi răspunde la
întrebările ce le puneam, am rugat de
câte-va ori pe D. Georgescu să le arate,
să ’i îndrepteze, dar nu a isbutit. Cărțile
și caetele copiilor sunt răii ținute și
forte murdare. Nevoit sunt a declara pe
D. Georgescu nu în destul de apt pentru
locul ce ocupă, iar pentru gravele sale
abateri merită de a fi dat în judecata
juriului disciplinar și a fi aspru pedepsit.
 (L. 8.) Revisor, I. Nenițescu.

   Din raportul de mai sus resultâud în
adevăr culpabilitatea D-lui institutor
C. Georgescu, ministerul, în conformitate
cu art. 398, ’l-a trimis în judecata unei
comisiuni profesorale instituite la liceul
Mateiu-Basarab.
   Comisiunea, cercetând actele de acu-
sațiune ce ’i-am înaintat în acestă afa-
cere, ascultând acusațiunea D-lui Neni-
țescu precum și apărarea inculpatului
asistat de apărătorul seu D. profesor
Codrescu, a dat următdrea sentință:

Decisiunea juriului
   Comisiunea instituită conform legei.
Duminică, 21 Aprilie, la orele 12¹/₂,
pentru a judeca abaterile ce se impută
institutorului C. Georgescu al clasei II
din Tergoviște, întrunindu-se în cance-
laria liceului,
   Noi, A. F. Nestor, președintele comi-
siunei, dupe ce am constatat presința
represintantului onor, minister al in-
strucțiunel publice, în calitate de acu-
sator, și a acusatului institutor C. Geor-
gescu, asistat de D. profesor N. Codrescu,
ca apărător, am rugat pe unul din mem-
bri să bihe-voiască a da lectură actului
de acusațiune, dupe care D. Georgescu,
prin apărătorul seă, a declarat că ar
putea ridica excepțiuuea necomnuicărei
actelor de acusațiune, însă, pentru a
tranșa acesta cestiune, renunță și cere a
se judeca spre a nu mai fi străgănit în
detrimentul scolei. In urmă, acordân-
du-se cuvântul D-lui Nenițescu, care a
susținut acusațiunea și apoi D-lui Geor-
gescu apărându-se, din cele expuse de
ambele părți și din actele de acusare și
apărarea alăturată pe lângă dosarul în
cestiune înapoiat onor, minister,
   Comisiunea,
   Avend în vedere capetele de acusare
ce se aduc în greutatea institutorului
C. Georgescu;
   Avend. în vedere actele de acusațiune
cari tind a stabili culpabilitatea acestui
institutor;
   Avend în vedere legea instrucțiunel
și considerând că institutorul C. Geor-
gescu se găsesce în serviciul instrucțiu-
nei publice încă din anul 1859, în care
timp atât ca revisor școlar cât și insti-
tutor a fost numit de autoritatea școlară
prin îndeplinirea prescripțiunilor legei;
   Considerând că institutorul C. Geor-
gescu nu fuucționeză acum în urmă ca
institutor în Tergoviște de cât din luna
Maiiî 1884;
   Considerând că acestui institutor nu i
se impută nimic în lunile August și Sep-
tembre, pe cât timp sănătatea ’i permi-
tea să fie zelos în îndeplinirea delicatei
sale obligațiuni;
   Considerând chiar cașul când s’ar con-
stata până la evidență că institutorul
C. Georgescu în lunile Octombre, Noem-
bre, Decembre și Ianuarie nu ar fi făcut
de cât 20 lecțiuni, lucru ce nu se pro-
beză, de dre-ce registrul de presință și
acel de control prevăzute de art. 80, cari
trebuesc să fie trimise de director con-
form art. 391; și închise înlătură
acestă acusațiune, totuși culpa nu pdte
cădea de cât asupra funcționarilor pre-
ve^uți de art. 100, 79 și 80;
    Considerând că direcția undefuncțio-
neză institutorul Georgescu, în cașul
când s’ar presupune că acusația este

 întemeiată, nu ’șl-a făcut datoria con-
form legei, ci prin o toleranță culpabile
a încuragiat o asemenea abatere;
   Considerând că dacă superiorii insti-
tutorului Georgescu ’șl-ar fi îndeplinit
datoria consciincios și mal cu semă di-
rectorul și revisorul școlar, atunci nea-
părat că în prima lună Octombre onor,
minister, fiind însciințat de asemenea
abateri, ar fi aplicat acusatului în ce-
stiune mai ânteiiî penalitatea prevăzută
de art. 389, apoi aceea prevăzută de
art. 390;
   Considerând că pedepsele prevăzute
de legea instrucțiunel publice sunt gra-
date și stabilite în mod pedagogic, așa
că, dacă ar fi fost aplicate dupe cum
legea le ordonă, comisiunea nu ar avea
astăzi înaintea sa cașul de față;
   Considerând primul cap de acusa-
țiune, acela de a fi semnat în registrul
de presință cu intențiune frauduldsă, nu
se pdte ține semă, de dre-ce directorul
era ținut să facă imediat mențiune des-
pre acesta în registrul de presință și să
raporteze onor, minister, ceea-ce nu a
făcut și prin urmare este înlăturată acu-
sațiunea;
   Considerând asemenea că institutorul
Georgescu, pe cât timp a fost bolnav, a
fost suplinit când prin părintele Avra-
mescu, când prin director, când prin
monitori;
   Considerând că boia de care suferea
institutorul Georgescu era nevralgia,
care ’i paralisa totă activitatea produ-
cendu’i infiamațiunl la cap, dupe cum
afirmă și institutorii clasei I și III;
   Considerând că chiar dacă s’ar proba
că institutorul Georgescu duoă «Jile a
venit la scolă și a stat fără ca să facă
curs, însă nu i se pdte imputa, de dre-ce
torturându'l durerea gurei și a capului
n’a voit să intre în clasă pentru a atrage
compătimirea micilor copii, dar chiar
directorul ’i-a atras atențiunea că, de ce
să expune a veni în așa posițiune, fiind
bolnav greii, să ’și pericliteze viața;
    Considerând că directorul care avea
cunoscință de boia de care suferea insti-
tutorul Georgescu, trebuia să ’și facă
observațiunile cuvenite la timp dacă in-
stitutorul Georgescu semna în registru
și nu ținea clasă;
    Considerând că patima de care se mai
acusă că sufere institutorul Georgescu,
nu este aceea a beției dupe cum se arată
prin actul de acusație, de dre-ce se do-
vedesce contrarul prin adeverirea a 53
cetățeni din Tergoviște, și o asemenea
patimă nu se pdte imputa cui-va numai
dupe fisionomie, căci aparențele sunt în-
șelătdre, și mai cu semă că însuși D. Ne-
nițescu a declarat că nu dă cre^ement
acelor informațiuni și prin urmare acu-
sațiunea nu este adevărată, ci opurăin-
vențiune pentru a lovi în ondrea și in-

18 Iunie 1885

MONITORUL OFICIAL

1267

tegritatea unul.institutor cu reputația
stabilită;
   Considerând actul de acusație și că D.
acusator prin vifi graifi susține reua. ad-
ministrație a instrucției și certele nume-
rose ce se produc între institutori;
   Considerând că asemenea argumentări
nu pot forma probe în sarcina institu-
torului C. Georgescu;
   Considerând asemenea că autoritatea
școlară a județului Dâmbovița era da-
tore să ’și îndeplinescă rolul șefi încă din
Octombre, când se pretinde că institu-
torul Georgescu a fost surprins în fla-
grant delict, acela de a semna, a lipsi și
a nu ține clasă;
   Considerând apoi că lipsa de cuno-
scință ce se impută institutorului Geor-
gescu nu se probeză cu nimic, și că în
favorea sa sunt puternice probe de ca-
pacitate de dre-ce la numirea sa în cor-
pul didactic a îndeplinit cerințele art. 368,
alin, c, fără care nu pote fi astăzi insti-
tutor, precum și din timpul îndelungat
ce neîntrerupt cât a funcționat ca revi-
sor școlar sub diferiți miniștri;
   Pentru aceste considerante, comisiu-
nea în majoritate a pronunțat achitarea
institutorului de clasa II C. Georgescu
al scdlei No. 1 din comuna urbană Țâr-
goviște.
   A. F. Nestor, preotul N. St. Nicoreanu,
L. Lacroix.

   Minoritatea în nnmăr de duoi ’și. au
dat opiniunea următore:

Opiniune deosebită

   Sub-semnații membri ai comisiune!
instituită pentru judecarea institutoru-
lui clasa II primară, de la scola No. 1
din Tergoviște, 0. Georgescu, ascultând
citirea actelor, ascultând atât acusarea
cât și apărarea, he-am format convin-
gerea că numitul institutor e vinovat
de o parte din imputările ce i se fac. Lă-
sând la o parte cele-l-alte acusațiuni,
ne mărginim a însemna aici duoe probe:
   1)    însuși institutorul Georgescu a de-
clarat înaintea comisiunei că la 15 și
16 Ianuarie a iscălit în condica de pre-
sință, de și nu a făcut lecțiunl;
   2)    Actul cu No. 11 din 11 ale lunei
curente, ce produce spre a dovedi că a
fost suplinit, arată că în 5 țlile din De-
cembre anul trecut a fost înlocuit de
monitori, ceea-ce nu e suplinire sufi-
cientă și legale.
   De aceea suntem de părere a i se a-
plica censura.
   Gr. Crețu, N. Mihăilescu.

   Decisiunea juriului și opiniunea mi-
norităței supunendu-se la deliberarea
onor, consiliu permanent al instrucțiu-
nei, acesta ’și-a dât următorul avis sub
No. 1.632 din 11 Maiii:


Avis
   Avend în vedere alăturatele acte, con-
siliul permanent opineză a se aproba o-
piniunea majorităței juriului.
   Insă, considerând că prestigiul profe-
soral reclamă ca institutorul C. Geor-
gescu să nu mai funcționeze în Tergo-
viște, consiliul permanent crede că este
de interesul scolei ca numitul institutor
să fie transferat la finele anului școlar
într’o altă localitate.
   Șaicariu, D. Aug. Laurian, Ștefăne-
scu, Hăjdeă.
   Asupra acestui avis, ministerul a pus
urmetdrea resoluțiune:
   Avend în vedere avisul consiliului
permanent al instrucțiune!, aprobă a-
cest avis, și decide:
   Opiniunea majorităței și a minorită-
ței juriului se vor publica în Monitorul
oficial.
   Institutorul C. Georgescu se va trans-
fera la catedra vacantă a unei scole
primare, cu începere de la 1 Iulie 1885.
Scola se va hotărî mai în urmă.
   p. Ministru, Haret.



DEPEȘI TELEGRAFICE
   (Serviciul privat al Monitorului)
  Paris, 27 Iunie— Le.Temps «jice că
guvernul va depune un proiect de lege
autorisându’l .să sporescă cu 5O°/ₒ drep-
turile de intrare asupra productelor cari
provin din țările cari n’acordă Franciel
tratarea națiunel celei mai favorisate.
  Acea lege s’ar aplica îndată Româ-
niei, dacă acesta va persista în atitudi-
nea sa.
  Paris, 27 Iunie—Duoe torpilori fran-
ceze aii făcut naufragifi lângă insulile
Pescadores la 17 Aprilie. Echipagiile aii
fost scăpate.
  Berlin, 28 Iunie— Gazetta Crucei pu-
blică o declarațiune semnată de trei
membri influenți ai nobleței din Brun-
swick, (jicând că ducele de Cumberland
e fără înduoială moștenitorul legitim al
titlului și al drepturilor reposatului
duce Wilhelm, dar că, dupe mortea ce-
lui din urmă duce domnitor, ducele de
Cumberland ar fi trebuit a face pe lângă
împăratul, pe lângă regele Prusiei și
Imperiul Germaniei, demersurile indis-
pensabile recunoscerei drepturilor sale.
  Berlin, 28 Iunie— Gazeta Germaniei
de Nord declară că noutatea dată de Zi-
arul rusesc Novosti, care (jice că Germa-
nia ar avea de gând să ia un port de pe
cdstele insulei Quelpart safi chiar insula
întregă, n’are nici uu temeiu, și că n’a
fost respâudită’de cât cu scopul să pro-
voce o neînțelegere între Germania și
Rusia,
  Cairo , 28 Iunie— Brigada gardei,

care dupe ce părăsise Suakim fusese re-
ținută pentru cât-va timp la Alexandria,
în prevederea unui conflict în Afganis-
tan, va pleca îndată la insula Cipru.
   Viena, 28 Iunie — Fremdenblatt de-
clară că D. Heiley, a cărui numire de
ministru plenipotențiar însărcinat să re-
presinte Statele-Unite la Roma a fost
refusată de guvernul italian, s’a numit
în postul de la Viena fără ca cabinetul
din Washington să se fi asigurat prea-
labil dacă D. Keiley ar fi primit de gu-
vernul austro-ungar. In urma demersu-
rilor amicale făcute de cabinetul din
Viena, D. Keiley asceptă Ia Paris in-
strucțiunile de la guvernul șefi.
   Londra, 29 Iunie — Standard dă să
se înțelegă că noul cabinet va ordona
să se ocupe din nofi provincia Dongola.
(Havas.)



DIVERSE

   In $iua de 7 Iunie curent, o femee din
comuna Vârtopu, județul Gorj, a născut
un băiat, căruia ’i lipsesce buza de sus
și ceruj gure! prin care se vede în în-
trul capului, iar nasul este împărțit în
duoă.
   Copilul trăesce și este nutrit cu lapte
ce i se dă cu o lingură.
—x—

   In (jilele de 8 și 10 Iunie curent, vân-
tul de care â fost însoțită ploia ce a dat
în orașul Corabia a desvelit șepte case.
— x—

   In ^iua de 11 Iunie curent, în comuna
Lunca, județul Fălcifi, a că^ut ploe cu
petră în mărimea unei nuci, distrugând
în parte semănăturile de grafi.
—-x—
   In <jiua de 11 Iunie curent, pe terito-
riul comunelor Celeiu și Gura-Padini din
județul Romanați, cărând ploe cu grin-
dină, a distrus cu desăvârșire semănătu-
rile și viile.
—x—
   In (jiua de 12 Iunie curent, pe când
ploa, a trăsnit șepte soldați și 6 cai de
la regimentul 5 artilerie, cari se aflau
la arsenalul din Târgoviște; dintre sol-
dați trei afi murit pe loc, iar patru au
fost numai contusionați; caii afi murit.
—x—
   Din causa multor ploi, rîurile Ialo-
mița și Dâmbovița s’afi revărsat peste
câmpii și comuna Dragomiresci, județul
Dâmbovița, făcând mari stricăciuni se-
mănăturilor și caselor.

1268

MONITORUL OFICIAL

18 Iunie 1885

  ANUNTIURI MINISTERIALE


MINISTERUL DE INTERNE

Direcția generale a telegrafelor
Și poștelor

  La licitația anunțată pentru «Jiua de
12 (24) Iunie 1885, pentru darea în în-
treprindere a transportului expediției
de la oficiul Râmnicu-Sărat la gară și
vice-versa, nepresintându-se concurenți,
direcțiunea publică o altă licitație pen-
tru darea în antreprisă a acelui trans-
port, cu condițiunile No. 7.484, inse-
rate in Monitorul oficiali o. 20 din 1885.
  Licitația se va ține la prefectura ju-
dețului Râmnicu-Sărat,în^iuade4 (16)
Iulie 1885 și va fi cu oferte sigilate,
cari se vor primi până la orele 4 p. m.
precis, când se vor deschide.
  Supraoferte nu se primesc.
  Concurenții vor avea cauțiunea pro-
visorie preve^uță prin menționatele con-
dițiuni.
  No. 11.284.         1884, Iunie 14.



MINISTERUL
LUCRĂRILOR PUBLICE

  Sedaiî în întreprindere lucrările de a-
părare a șoselei Ploesci-Predeal la punc-
tul Comarnic.
  Valorea lucrărilor de executat este de
lei 2.464.
  Licitațiunea se va ține la minister și
la prefectura județului Prahova, în «jiua
de 1 Iulie 1885, orele 4 dupe amia^i.
  Pentru formalitățile și obligațiunile
licitațiunel, câtimea lucrărilor de exe-
cutat, costul lor, caetele de însărcinări
speciale, forma "și osebitele clause ale
contractului, ei vor putea lua informa-
țiuni de la minister șah de la prefectura
mai sus numită cu lO^ile înainte de lici-
tațiune.
  Se atrage atențiunea concurenților că
supraoferte nu se primesc.
  No. 5.326.           1885, Iunie 14.

  — Se dă în întreprindere adâncirea și
lărgirea canalului St. Gheorghe din
portul Giurgiu , începând de la capul
ă mont al cheiului până în dreptul lo-
culuinumit „ la Lânărie“, precum și face-
rea cu materialele extrase a unui dig de
păment pe tote lungimea insulei Ceo-
roiu și o parte a insulei Ramadan.
  Valorea totale și aproximativă a lu-
crărilor de executat se urcă la suma de
lei 1.800.000.
  Licitația se va ține la minister și la
comitetul portului Giurgiu; în ^iua de
16 August 1885, orele 4 dupe amia<ji.
  Pentru formalitățile și obligațiunile

licitațiunei, concurenții vor vedea con-
dițiunile publicate în Monitorul oficial
No. 153 din Iulie 1878; iar pentru că-
tățimea lucrărilor de executat, costul
lor, caetele de însărcinări speciale, for-
ma și osebitele clause ale contractului,
ei vor putea lua informațiuni de la
minister saii de la comitetul portului
Giurgiu.
   Se trage atențiunea concurenților că
supraoferte nu se primesc.
   No. 5.416.            1885, Iunie 15.

Căile ferate române
   La 1 (13) Iulie 1885, intră în vigore
noui taxe pentru transportul mărfurilor
pe linia lași-Ungheni.
   Informațiuni îu privința acestor taxe
se pot lua la direcția generale în Bucu-
resci, la șeful secțiunei lași-Ungheni și
în stațiunile acestei linii.
   No. 19.372.


   Rectificare — In prima publicație a
direcției căilor ferate române, inserată
în Monitorul No. 56 din 12 Iunie a. c.,
pagina 1.174, coldna III, la ultimul a-
liniat,-săse citescă No. 16 în loc de No. 76,
cum din erore de manuscript s’a pu-
blicat.


MINISTERUL DE JUSTIȚIE

  Tribunalul județului Ilfov a înscris
pe D. G. Lepri între inginerii hotărnici
ai acelui județ, în urma examenului ce
a depus, conform regulamentului pen-
tru hotărnicii.
  Ministerul publică acesta spre cuno-
scință generale, în virtutea ârt. 38 din
sus ^isul regulament.


MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
ȘI DOMENIELOR

   Urmând a-se ocupa cu titlul proviso-
riu, conform legei, catedrele de la scdla
practică de agricultură de la Păncesci-
Dragomiresci, județul Roman, ministe-
rul, aurind pe comisiunea permanentă,
publică concurs pe (jiua de 12 Septem-
bre 1885.
   Concursul se va ține în localul scdlei
de agricultură și silvicultură de la He-
resțreu, la orele 12 din ^i, înaintea ju-
riului ce se va institui la timp.
   Pentru a fi admiși la concurs, candi-
dați! trebue să îndeplinescă următdrele
condițiuni:
  1.   Să fie români saiî naturalisați.
  2.   Să presinte diploma de absolvirea
unei scdle de agricultură din țeră saiî
din străinătate.


  3.   Să fi satisfăcut condițiunilor legei
de recrutare.
   Cererile de înscriere se vor primi la
minister până la 4 Septembre 1885, iar
programa concursului este cea următore:
a) Pentru catedra de agricultură, crescr-
   rea vitelor, .economia și legislația
   Agricultura elementară cu geologia
agronomică și fitotechnică. Horticultura
și arboricultura. Viticultura și vinifica-
ția. Zootechnia generale și zootechnia
speciale. Economia rurale cu sistemul
de cultură. Legislația rurale: explicația
legei poliției rurale, a concursurilor și
exposițielor agricole și industriale,
învățământului agricol, etc.
&) Pentru catedra de elementele sciințell-
fisico-naturate cu noțiuni practice de o
silvicultură
   Fisica și meteorologia agricole. Chi-
mia generale, chimia agricole și tech-
nologia. Zoologia și botanica agricole.
Noțiuni de anatomie și fisiologie ani-
male și vegetale, (cunoscință animalelor
și descrierea plantelor ce intereseză agri-
cultura). Ornitologia agricole. Piscicul-
tura. Noțiuni practice de silvicultură,
(basele sciinței, descrierea esențelor fo-
restiere , amenagiarea și exploatarea
pădurilor).
  c) Pentru catedra de geniu rural și
             comptabilitate
   Aritmetica și geometria. Arpentagiiî
și nivelement. Drenagiul și irigațiunea.
Construcțiunile rurale ; noțiuni de me-
canică ; teoria mașinelor agricole. Comp-
tabilitatea în partită simplă și dublă.
Ținerea registrelor.
   No. 27.393.       J0*   1885, Iunie 7.


Stațiunea filoxerică centrale din ju-
           dețul Prahova
  Listă de numărul viilor safi părților de vil
filoxerate, destinate a se distruge, și de numele
si prenumele proprietarilor eu aretare în ce
dealuri sunt situate și din ce grupe fac parte.
COMUNA CEPTURA
Grupa No. 1
Gura Văei-Ceptura
   6.    Costachi Popescu.
   7.    Chiriachița Drăgulănescu.
  12.  Vasile Cismaru.
  19.   Costachi Toltoasa.
  21.   Costachi Negulescu.
  Valea-Neacșa cu Sadurile-Călugărilor
  64.   Tache Nițu.
Grupa No. 2
Valea-Cosului
   4.    Vasile Drăgușoiu.
   5.    Nicolae Țugulean.
  31.   Barbu Rașanu.

18 Iunie 1885

MONITORUL OFÎCIAL

12(19

  39^Tase Tabacu.
  50.    Petre Paflea.
  51.    Nicolae Paflea.
  52.    Andrei Paflea.
  53.    C. Urlățianu.
  54.   Preotul lancu Dragoescu.
            Polele-Dealului
  61.    Luca Antoniu.
  62.    Ion Dinu.
  63.    Ion al Chirei.
  64.    Petre N. Barbuceanu.
             Grupa No. 3
  Valea-Merilor
  G. G. Măhârcă Arbagic.
             Grapa No. 4
  Valea-L upului
  10. ion Cbioveanu.
  11.    Ghiță Gheorghe.
  12.    Ghiță Zotea.
  13.    Tudor Sandu.
  14.    Christea loniță.
             Grupa No. 5
  Valea-Monastirei
  23. Tudor Gheorghiu.
  24.    Const. Blican.
  25.    Nae Brebenel.
  26.    Anghel Nestor.
  27.    Diniță Manolache.
  28.    Ghiță Terței.
  29.    Ion Manolache.
             Grupa No. G
  Valea-C epturei
  31. G. Constantinescu.
  33.    Sița Nae Badea.
  45.    M. Sișman.
  46.    Sița Țintesca.
  68.    G. Samoilă.
  82.    Anica Preuteasa.
  84.    Spiridon' Clucerescu.
  95.    Bucur Șoner.
             Grupa No. 7
           V alea-C alului■
   Q. Năstase Lambea.
   4.     Pavel loniță.
   5.     Ghiță Nenciu.
   6.     Ion Nen,ciu.
  11.    lacovache Ștefănescu.
             Grupa No. 8
            Valea- Gardului
  58. Mitică Orbescu.
  63.    Mitică Orbescu.
             Grupa No. 9
            Valea-Corbului
   1.     N. lonUngureanu.
   2.     Ion Dinu Colțănel.
   3.     N. Dinu Colțănel.
   4.     Stan Dinu Dobre.
  7.     Ghiță Șerban.

  9.     Ion Dinu Colțănel.
  23.    Popa loniță.
  27.    Duță Nicolae.
  28.    Sandu Mischiu.
  30.    I. Dinu Colțănel.
  31.    Ion Andreiu.
  32.    Costache Andreiu.
  35.    Anton Crețu.
  36.    Mihai Crețu.
  37.    Const. Lefter.
  38.    Christea Negoiță.
  39.    Mitrea Negoiță.
  40.    Moisi Negoiță.
  42.    Nicolae Savu.
  47.    Nae Mihai Negoiță.
  48.     Ion Ghinoiu.
  49.    Anton Crețu.
  50.    Avram Drăghici.
  51.    Stan Vîlcioiu.
  63.    lancu I. Barbu.
  64.    Ion Barbu.
           COMUNA BUCOV
             Grupa No. 1
Valea-Orliței
   1.     lancu Drăgulănescu.
   2.     Aristid Drăgulănescu.
   3.     Ghiță Coșachiu.
   4.     Costache Chiristigiu.
   5.     Ilie Simigiu.
   6.     D. Ananescu.
   7.     I. Mitrea.
   8.     Ilie Simigiu.
   9.     MiștCBobeanu.
   10.    Tache Homoriceanu.
   11.    Sultana Panculescu.

             Grupa No. 2
Valea- Chițorani
   1.     General Fălcoianu.
   2.     Ghiță Ciorăneanu.
   3.     General Fălcoianu.
   4.     Ghiță Ciorăneanu.
   5.     General Fălcoianu.
   6,     Basile Pescaru.
             Grupa No. 3
Valea-Calului
   1.     C. Urlățianu.
   2.     Mihăiță Croitoru.
ₛ 3. Stanca Bârbiereasa.
   4.     Alexe Fărâmiță.
   5.     Dumitrache Giambașu.
   6.     Florea Dumitrescu.
   7.     Savu Dărmănescu.
   8.     G. Muntenescu.
   9.     Popa Gheorghe.
   10.    Mihai Mălinescu.
   11.    Alecu Târșoreanu.
   12.    Tache Cuțarida.
   13.    Elena Murgulescu.
   14.    Costică Baboianu.
   15.    , Panait Tanescu.
  Total 106 vii filoxerate.
  Numerele lipsă la fie-care grupă sunt
numerele viilor neinfectate. încă.

MINISTERUL CULTELOR
ȘIINSTRUCȚIUNEI PUBLICE

   Prin demisionarea titularului, de-
venind vacantă catedra de chimia-orga-
nică și toxicologie de la scola superidră
de farmacie din Bucuresci, ministerul,
aurind pe consiliul permanent al instruc-
țiune!, publică concurs pentru ocuparea
ei în mod provisoriu, conform legei, pe
^iua de 1 Noembre 1885.
  Concursul se va ține înaintea juriului
ce se va institui la facultatea de medi-
cină din Bucuresci.
  Aspiranții vor trebui să se înscrie la
minister cu cel puțin opt ^ile înaintea
termenului concursului.
  No. 6.578.                      ₂H!
—Din lipsă de aspiranți neputendu-se
ocupa în mod provisoriu, conform legei,
catedra' de limba francesă de la cursul
inferior al liceului din Botqșani, mini-
sterul, aurind pe consiliul permanent al
instrucțiunei, publică din nou concurs
pentru acea catedră, pe ^iua de 1 Octom-
bre 1885.
  Concursul se va ține la Universitatea
din Iași, în conformitate cu legea și re-
gulamentul din Martie 1879.
  înscrierile se fac la minister cu cel
puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat
pentru concurs.
  No. 6.926.                      io*

    MINISTERUL DE FINANCE

Casieria generale a județului Argeș
  In ^iua de 27 Iunie 1885, orele IO
dimineța, fiind a se vinde prin licitație
publică, averea sechestrată, conform le-
gei de urmărire, a D-lui Constantin Bi-
biș, arendașul moșiei Bălteni cu sforile,
în Tergul-din-Vale din orașul Pitesei,
sechestrată pentru datorii din arenei,
adică:
  21 clăi fen vechili.
  17 clăi fen din anul 1884, aproximativ
ca 36 care de mesură.
  51 stânjeni pae de grâu, orz și ovez
din anul 1884.
  70 chile mari saii 36.000 kilograme
grâu îndudiat din anul 1884.
  20 chile mari saii 10.000 kilograme
grâu curat din anul 1884.
  D/2 chile mari saii 800 kilograme orz
din anul 1884.
  80 chile mari saii 42.000 kilograme
porumb drugi, nebătut.
  Casieria generale publică despre ace-*
sta pentru cunoscința amatorilor.
  Amatorii pentru a cumpera averile
puse în vîh^are, spre a putea fi admiși
să concure, vor trebui a depune o ga-
ranție de 5°/₀ din prețul presumpt al a-
verei.
  No. 7.357.           1885, Iunie 12,

o

lâ^â

MONITORUL OFICIAL

18 Iunie 1885

   ANUNTIURI JUDICIARE


LICITAȚIUNI

Comisarul de urmărire al ocolului V
           din Bucuresci
   Se publică spre generala cunoscință
că D. jude al ocolului V din Bucuresci,
prin adresa No. 3.335 din 1885, a fixat
Ziua de 22 Iunie 1885, pentru vînZarea
cu licitație publică, pe piața S-ta Vi-
neri, a averei mobile a D-lui Chișu Fe-
rențu, urmărită pentru despăgubirea
D-lui Constantin Agava de sumele ce are
a lua conform cărților de judecată sub
No. 1.239 din 1884 și No. 395 din 1885,
învestite cu formula executorie.
   VînZarea se va începe de la orele 11
a. m. înainte.
   No. 1.261.         1885, Iunie 17.

   Rectificare — In anunțiul tribuna-
lului Prahova, secția I, inserat în Moni-
torul oficial No. 48 din a. c., se va citi,
la pagina 1.019, rendul 35, colona I,
lei 3.484, bani 74, în loc de 38.925,
bani 25, cum din erore de manuscript
s’a publicat.



CITAȚIUNI

Tribunalul Ilfov, secția comerciale
  Sunt convocați toți creditorii {fali-
mentului G. Dumitrescu ca, în personă
s’aii prin procurator în regulă, să se
presinte, în Ziua de 21 Iunie 1885, orele
11a. m., în sala acestui tribunal, a de-
libera asupra facerei concordatului safi
actului de unire.
  No. 6.720.



EXTRACT DE DECISIUNE

Corpul portăreilor tribunalului
Gorj
  Asupra procesului ce a intentat D. V.
Măcescu din Tergu-Jiiî contra D-nei
Nina Sărdănescu, fostă cu domiciliul în
Tergu-Jiiî, iar acum necunoscut, prin
sentința civile ce s’a pronunțat de acest
tribunal Gorj, No. 186 din 29 Maifi 1885,
în virtutea art. 150 din procedura civile,
obligă pe pârîta, D-na Nina Sărdănescu,
să plătescă numitului reclamant 3.823
lei, cu procent de 8 la sută pe an pentru
lei 3.000, calculat de la 16 Noembre
1884, data expirărei termenului din act
cu data 16 Maifi 1884, până la desfacere,
și cu 5 la sută pe an pentru lei 823, cal-
culat de la 7 Maifi 1885, data cererei în
judecată, până la achitare;
  Mai obligă pe numita pârîta să plă-

tescă reclamantului lei 100 cheltueli de
judecată, pe cât s’a apreciat, din cei pre-
tinși, cum și significarea copielor către
serviciul portăreilor, plus taxele de e-
xecutare; i s’a acordat dreptul de apel,
conform art. 318 din procedura civile,
cum și oposițiune către acest tribunal în
termen de 8 Zile calculat de la publica-
rea presintulul extract prin Monitorul
oficial.
  Făcut conform cu originalul.



ANUNTIURI ADMINISTRATIVE


Comitetul permanent al județului
Ilfov

   Conform decisiunei comitetului per-
manent No. 2.673, se publică spre cuno-
scință generale că, la 3' Iulie 1885, la
orele 2 p. m., este a se ține licitațiune
pentru darea în antreprisă a construire!
a trei cantone pe șoselele județiane Bu-
curesci-Oltenița , BucurescI-PitescI și
Bucuresci-Tergoviște.
   Licitația se va ține prin oferte sigi-
late, cari se vor primi de comitet până
la orele sus aretate.
   Planurile și devisul se pot vedea de
amatori în ori-ce Zi de lucru, în cance-
laria comitetului, de la orele 10 di-
mineța până la 4 dupe amiaZL
   No. 2.290.            1885', Iunie 14.

   — Conform decisiunei comitetului cu
No. 2.674 , se publică spre cunoscință
generale că , la 3 Iulie 1885 , orele 2
p. m., se va ține o nouă licitație pentru
darea în antreprisă a construire! podului
peste Sabar, calea dintre cătunul Dumi-
trana și comuna Măgurelele.
   Licitația se va ține prin oferte sigi-
late, cari se vor primi de comitet până
la orele sus indicate; iar planul și de-
visul se pot vedea de amatori în cance-
laria comitetului, în orl-ce Zi de lucru,
de la orele 10 dimineța până la 4 dupe
amiaZi.
   No. 2.294.            1885^ Iunie 14.



  CITAȚIUNI DE HOTĂRNICIE

  Rectificare— In citațiunea inserată
de subscrisul în Monitorul oficiali o. 48
din 2 Iunie 1885, pentru facerea hotăr-
niciei moșiei Cucueți, a D-lor frați C. C.
Deleano și M. C. Deleano, să se citescă:
citez pe I). advocat al Statului din cir-
cumscripția Oltu și Vâlcea, pentru moși-
ele învecinate Căzănesci, Comanița, in
delvămășie cu moșnenii Comăniceni și
Schitu-D eleni, în loc de Schitu-Comă-
nița, cum din greșelăs’a trecut în ex-
pusa publicațiune.
  Inginer hotarnic, Rădulescu.


 ANUNTIURI PARTICULARE


Direcția generale a regiei tutunu-
rilor și sărei
Brevetele No. 4.056 din 1880 și No. 312
din 1883, eliberate pentru județul Boto-
șani, fiind perdute remân nule, de 6re-ce
titularii lor afi încetai din vînZarea tu-
tunurilor.
  No. 10.360.          1835, Iunie 13.

Epitropia
Așezămintelor Nifon Mitropolitul
  Se aduce la cunoscință generale că, la
28 Iunie 1885, orele 3 dupe amiaZL
se va ține licitațiune orale, în cancelaria
acestei epitropi!, strada 11 Iunie (Fila-
ret) Nb. 2, pentru darea în tăiare, cu în-
cepere de la 1 Septembre 1885, a pădu-
rei de pe moșia Letca-Nouă din județul
Vlașca, plasa Neajlovu, proprietate a
acestor așezăminte, în întindere ca la
1.700 pogone.
  D-nii concurenți, spre a fi admiși la
licitație, vor depune mai ântâifijo garan-
ție provisorie de 15.000 lei în efecte pu-
blice garantate de Stat safi în numerariu.
  Condițiunile se pot vedea în tote Zi-
lele de lucru, de la orele 12—4 p. m., la
cancelaria epitropiel. *
  No. 267.             1885, Iunie 11.


De vînjare casele din calea
Dorobanților No. 51, actual-
mente închiriate înaltei curți de
compturi. Doritorii se pot adresa
în tote Zilele la D. Constantin Ra-
coviță, strada Primăverei No. 23.


In sera de 16 Iunie 1885, furându-mi-
se din posunarul hainei un portofo-
lifi de pele roșu, care conținea:
  O poliță, cu data 23 Maifi 1885, pe
termen de o lună, în sumă de lei 140, cu
nume dschis și semnată Avram Klinger;
  O poliță, cu data 1 Maifi 1885, pe ter-
men de o lună, în sumă de lei 200, din
cari am primit lei 100, cu nume deschis
și semnată de Tache Scărlătescu din
Bucuresci, strada S-ții VoivoZl No. 15;
  O poliță, în sumă de lei 200, din cari
am primit lei 177, cu nume deschis, sem-
nată de Raiciu Radinov din Bucuresci,
strada Popa-Tatu No. 75;
  O poliță, în sumă de lei 524, din cari
am primit lei 300, cu nume deschis, sem-
nati de Nișei Arie din Bucuresci, calea
Moșilor No. 295.
  Public spre generala cunoscință că
acele polițe, în mâna ori-cui se vor găsi,
să se considere anulate, rămânând a me
arangia efi cu personele sus citate.
  Patru Dinuțjcal aleGriviței No. 84<


o

18 Iunie 188S

MONITORUL OFICIAL


BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE
In dimineța de 16 (38) Iunie 1885

Adjud      ---    Senin              20+B.              Fălticeni          Senin        I64-K.           Petra       ---    Senin               164-R.    
Alexandria        Nor                16+ .              Ferbinți      _    Nor          20+ „            Pitești       ---                      12+ .     
Argeș      _      Frumos             14+ „              Filiași     ---                 12+ »            Piua-Petri ---                         22+ ,     
Babadag    _      Senin, plde        18+ .              Filipesci   ---    Senin        17+ .            Pleșcoi      ---   „ vânt              18+ »     
Bacău      _      Nor                18+ „              Focșani     ---                 20+ „            Pleșoi       ---   ---                 --- ”” ii 
Balaciu    _      Plde               17+ „              Găesci      ------ Nor          17+ »            Ploesci       ---  Variabil            13+ »     
Balta-Albă _      Senin              17+ .              Galați       ---   Senin        204- »           Podu-1 'urcului--- Nor, vent           17+ .     
Bechet     ---    ---.                                  Giurgiu     ---    Nor          104- .           Predeal      ---   Senin               13+ ,     
Berlad     _      Variabil           19+ .              Gorgova     ------ Senin        22-1-            Rădăuți    ---                         19+ „     
Bistrița   ._____ ----               --- »              Hărlău      ---                 17 +             Râmnicu-Sărat.     Senin, vent         21+ „     
Botoșani   _      Senin              20-1- ,            Bârșova      ---            Plde, furtună 15+ „  Râmnicu- Vâlcea    ---                           
Brăila     _      „ vânt             214- .             Herța        ---         Variabil, vânt 19-f- ,  Râu-Vadului ---    ---                           
Brosceni   __     Plde               ---«               Horez       ---    ------                        Roman     ---      Nor                 14+ „     
Budesci    _      „ furtună          17+ .              Huși        ---    Nor          19+ „            Roși-de- Vede ---  Plde, fnrtnnă       18+ .     
Buhușu     _      Variabil           16 4“ »            Iași        ---    Senin        17+ ,            Sascut       ---   Plde                14+ »     
Burdugeni  _      Nor, vent          16+ ,              Isaccea     ---    Plde         22-f- ,          Săveni      ---    Senin               16+ ,     
Buzeu      _      Senin              19+ .              Ivești      ---    Senin,       ■vânt 17 4- ,    Severin      ---   ---                           
Calafat    _                         16+ »              Macin       ---    Nor          18+ .            Sinaia      ---    Senin               18+ »     
Călărași   ---    Nor                19+ t              Măgurele    ---    Plde         144- „           Slatina      ---   ---                           
Câmpina    ---    Senin              16+ »              Mahmudie    ---    Senin        18+ ,            Slobozia     ---   Plde, furtună, nor, 18+ „     
Câmpu-Lung _      Variabil, senin    18+ .              Mamornița   ---    n            17+ ,            Spineni     ---    ---                 ---       
Caracal           ------             ------ „           Mangalia    ---    Senin, marea    calmă 15-f- . Stefănesci ---     Nor                 21+ .     
Ceatal     ---    Senin              18+ »              Mărășesci   ---    Nor          21+ .            Sulina      ---    Liniștit            12+ »     
Cernavoda                            19+ ,              Mărgineni   ---                 13+ „            Tecuciu     ---    Variabil            18+       
Cetate     ---    ---                ---    r>          Medgidie    ---    Senin,       vent     18-|- , Tergoviște    ---  Nor                 18+ „     
Codăesti   __     Nor                15+ „              Mihăileni   ------              14+ »            Tergu-Frumos---    Senin               18+ .     
Constanta  ---    Senin, marea calmă 184- »             Mizil       ----   Nor, v        ent      214- , Tergu-Jiu ---      Variabil            13+ .     
Corabia    ---    ---                ~--- --- n         Moinesci    ---                 19+ ,            Tergșoru     ---                       18+ .     
Cozia      _      ---                ---.v      *       Neamțu      ---    Senin        14+ „            Tulcea      ---    Senin, vent         16+ „     
Craiova    ---    Senin              15+ .              Novaci .    ---    ----                        * Urlați       ---   ---                          n
Darabani   _      Variabil           184- .             Obedeni     ---    Plde         14+ „            Urziceni     ---   Plde                18+ „     
Domnești   ---    Plde               14+ .              Ocna        ---    V.           15+ .            Valea- Căluger.    Nor                 17+ ,     
Dorohoiu   ----   Senin, vent        174- ,             Odobesti    ---.   Senin        19+ .            Văleni      ---    » vent              22+ .     
Drăgășani  ---    _                  ;--------------- , Oltenița    ---    Nor          18+ „            Vasluiu     ---    »                   15+ .     
Drăgănesci _      ---                                 n Ostrov      ---.   Senin        204- ,           Vertiorova -r-     ---                 ------ w  
Drănceni   _      Nor                20+ ,              Panciu      «V» ■  Nor          19+ „            Vidra      ---     ---                 ------ ---
Eshi-Kili  ---    Senin              204- ,             Pașcani     ---               n 15+ ,            Vulcan     ---     ---                 --- --- n 
Băltiți    ---    Nor                18+ x              Pătărlagele  ---   Senin        17+ .            Zimnicea ---       Nor                 16+ „     

COTA OFICIALE PE piUA DE 17 (29) IUNIE 1885

                                iOBENDA     SCADENTA      CU BANI CD !   A C T 1 D N 1            DOBESDAI     SCADENTA        CU BANI   CU TEBMEN         
uimo; FONDURI DE STAT     |                 CDPONELOB      GATA   TEBMEN                                      CDPONELOB         GATA                       
      Rentă perpetuă . . .      5 0/o   1 Apr.---1 Octom. _              Banca Naț. a României.            500 vărs. întregi ---         1262.1252         
      „ amortibile . . •        5%      1 Apr.---1 Ootom. ---            Soc. de asig. Dacia-Rom.       -c 200 lei vărsațl   ---         292---289         
      , română (Schuld-                                                  M      , Naționala .     A        200 »         IS  ---         235 V,            
      verschreibung) . . .      5%      1 Ian.---1 Iulie  ---            Banca României' . . .    CD       200 •      n      ---         ---               
      Obligațiuni de Stat ale                                            Soc. cred, mobiliar . .           250 • »               ---     ---               
      oăel ferate române . .    6°',    1 Maiii---1 Noem.          ---   , română de oonetruo.    r»       250 A      *      ---         179               
      Obligațiuni de Stat ro-                                            Acțiunile băncel „Pre-                                                            
      mâne (convertite ru-                                               vederea" ......          0        100 9      »                                    
      rale) ........            6%      1 Apr.---1 Ootom.         __     Prima societate de rea-                                                           
      împrumutul (Stern! . .    7%      1 Ian.---1 luliu          ---.   sigurare România. . .             200 V     •       --- -                         
      „     (Openheim)          8%      1 Ian.---1 luliu  ---      ---                                                                                    
      ,     municipal                                                    SCHIMB                                              MONETE                       
      1883 ........             5 %     1 Ian.---1 luliu  81             Londra......oek                       ---                                        
      împrumutul municipal                                               „    .... 3 luni                      ---           Napoleon de  aur . . , , --- 
      1884........              5%      1 Maii---1 Hoem,  ---      ---   Paris.......oek                       ---           Galben austriac .... ---     
      împrumutul orașului                                                „   .....3 luni                                                                  
      Bucuresci (loaurl) . .    Lei 20  Tragerea          ---     ---    Frăncla......oek                                    Imperial rusesc.....---      
                                                                         n    .... 3 luni                      ---.                                       
      VALORI DIVERSE                                                     Viena.......oek                                     Lira otomană......---        
                                (7 %                              __                  .....3 luni                                                         
      Scrisuri funciare rnrale.         1 Ian.---1 luliu                 „   . . nap. (scurt)                                Biletele Băncel Națion. ---  
                                ia %                      ---     ---    Berlin......oek                       ----          Argint . .         ......--- 
                                                                         „ ......3 luni                                                                   
                                (7%                               ---    Germania .... cek                                   Aur.....                   _ 
      Idem urbane. > , . .      «’/o    1 Ian.---1 luliu                 „      ... 3 luni                                                                
                                                                         Amsterdam . . 3 luni                                Fiorini de hârtie austr.---  
                                                                         Petersburg. . 3 luni                                                             
      (Idem orașului Iași . .   5%      1 Ian.---1 luliu  81             Belgia.....3 luni                                   Rubla de hârtie .... ---     
      ■Obligațiunile case! pen-                                          £3 m ...... (scurt)                   ---                                        
      I alunilor.......         L. SOC  1 Maiă---1 Noem     MB      MS   Elveția .... 3 luni                                                              
                                                                         ț Italia.....8 lm>«*                                                             


1272                       MONITORUL OFICIAL 18 Iunie 1885


        MINISTERUJ^INANCELOR

DIRECȚIA VĂMILOR, TIMBRULUI ȘI INREGISTUWEI
   Conform lege! din 22 Martie 1885, publicată în Monitorul oficial No. 284, la 1 Iulie 1885 urmeză a se
  pune în aplicațiune un nou tarif general pentru mărfurile ce se vor importa din ori-care altă țeră afară
  de Austro-Ungaria, Rusia, Elveția, Grecia, Marea-Britanie, Italia, Belgia, Germania și Țările-de-Jos.
   Se aduce dar la cunoscința- comercianților că de la acestă dată ori-ce importațiune provenind din țările
  mai sus specificate, trebue să fie însoțită de un certificat de origină ce se va presinta vamei de destinațiune.
   Certificatele nu se pot libera de cât de agenții consulari români cari residă în locurile de expedițiune
  sau în porturile de imbarcare, siu de un magistrat funcționând la locul de expedițiune, sau chiar de șeful
  serviciului vămilor de la biuroul de exportațiune.
   In lipsă de asemenea certificate se va aplica tarifa generale chiar pentru mărfurile provenind din țerile
  mai sus enumerate Cu care Statul român are încheiate tractate de comercid.
   No. 22.239.                                                    1885, Iunie 13.



OBSERV ATORIUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI


Lutetin atmosferic pe filele de Sâmbătă ¹⁵/₂₇ Iunie și Duminică ¹⁶,'₂₈ Iunie 1885
                                                                  Sâmbătă                           Duminică

                                                                    ORELE DE OBSERVAȚIUNE          Kedia          ORELE DE OBSERVAȚIUNE           Media    
                      ELEMENTE CLIMATICE                         8 ore d. 2 ore p. m. 8 ore s.      Bau        8 ore d. 2 ore p. m. 8 ore fi.      sau     
                                                                                               totalul <jilel                                 totalul dilel
Temperatura aerului 1.» ambră , 0 , t , . . ., . , • ’......     20.3     24.7            21.4           22.1  20.6     25.4        19.8               20.7
                                                                                                         26.5                                          28.0
„       „ minimă ...........                                     _        ---         ---.               13.0  ---      ------      ---                17.0
w        „ fără apărător .......                                 23 2     29.9            20.6           24 6  21.4     26.0        18.8               22.1
                                                                    750.2       748.9    746.3          748.5     746.0       746.1     746.4         746.2
Tensiune» vaporilor in milimetre.....  . .                       13.4     18 0            13.7           14.7  16.1     16.8.            15.8          16.2
relativă in procente . .........                                       70 57 '              73             67        89          70        93            84
_. . . ( Direcția dominantă ..........                           N. N. E. W.           w.s. W.             W.        W. N. N. E.    IV. N. W.     IV. N. w.
VSntuI { Iuțela medie ... ............                           2.5      1 8              4.5            2.9       3.4         2 8       3.8           3.3
                                                                 1.0      0.5              0.6            2.1  0.1              0.6       0.2           0.9
   PlAlft. _  _  .......... . v a . . . ............  .....                                               ---  3.3      Picături         19.8          23.1
Aetinometru (0-100) .....    . ..........          ... • . . • . 88.1     87.6        ---                87.9  26.5     33.3        ---                29 9
NobuloBitstes (0-10)   ........ , ......                                6           3        9              6        10           9        10            10

ASPECTUL DILEI
     SÂMBĂTĂ : Dimineța puțin nooros. Vent slab. Săra nooros, fulgere spre N.E.Sârelea strălucit 12 ore și jumetate. A  ,        .
     DUMIN1C Ă: Dimineța f6rte nooros, pl6e puțină. De la 2.30’p. timpul oragios; mal multe renduri pl6e repede cuvent; la 2.40’puțina grindina.
                      '                    ’                                                                   Directorul observatorului, ST. HEPITES.



BULETIN ATMOSFERIC SfiPTEMÂNAL No. 44

                                                                         Desumatul observațiunilor făcute de Luni 10/22 Iunie până Duminică I6/28 Iunie 1885                                                                                           
                      TEMPERATURA                       Barometrul redus la Ool            HGRO-                   VENTUL       Evaporațiunea ape!                           1 j Nebulositate                                                         
                                 AERULUI                                        METRU                                                                   Actinometru          !                                                                        
                          La umbră        Fără apărător                         Tensiunea va- Umedâla reia- ' Direcția । luțâla                                                                                                                       
      P I U A         Medie  .1  Minimă j                                       , porilor     tivă                                                                                                                                                    
                             M                                                                                                                                                                                                                        
                             cd                                                                                                                     ■5                                                             aspectul pilei                     
                             *                                                                                                                      £                                         ______-   ■   ---  --- ---                              
Luni            Iunie 21.2  28 7 17.0     22 9          745.8                   14.7          73              S.S. E.  1.9      1.1                 0.0 61.1                   8              Ceță dimineța. Peste di'forte nooros, oragiu cu pl6e re-
        i%2                                                                                                                                                                                   pede și cu vânt mare.                                   
                J)    16.0  23.5 12.5                   750.0                   11.1                      -78 S. S. W. 5.8      1.0                14.8 63.0                   8              Dimineța ploe intermitentă, noptea fulgere în depăr-    
Marți   u/bs                              ; 18.1                                                                                                                                              tare.---Vent potrivit.                                  
Mercuri               15.7  20 9 14.0     14;5          749.8                   12 6          95              N. N. E- 4.9      0.6                21.3          6.8           10             Dimineța fdrte noorosi pl6e liniștită. Peste di pl6e. cu
        ’%!                                                                                                                                                                                   tunete și fulgere. La orele 3.44’ trăsnet în apropiere. 
Joi                   18 5  25 0 135      20.4          750 3                   12.4          78               N. E.   3.3      1.0                 0.9         .75.7          7              Dimineța f6rte nooros. La orele 4. 20’ p. m. a fost ora-
        l3/25                                                                                                                                                                                 giu cu puțină pl6e. La 5 ore vent tare, apoi liniștit   
V ineri 14/«6         17.1  21.7 15.0     16.9          749.0                   12.7          89              S. S. W. 1.8      06                 15.3 42.1                   8              Diminâța plde. Peste di nooros. Vent apr6pe liniștit.   
Sâmbătă         M     22.1  26.5 13 0     24.6          748.5                   14.7          67                 W.    2.9      2.1                 --- 87.9                   6              Puțin nooros, săra fulgere la N. E.                     
Duminică 16/s8        20.7  28.0 17.0     22.1          746.2                   16.2          84              W. N. W. 3.3      0.9                23.1 29.9                   10             F6rte nooros, de la 2.30* p. oragiu^ pl6e intermitentă  
                                                                                                                                                                                              cu vent; grindină.                                      
tipouLafia statului                                                                                                                                                                           Director, AL. PEN CU V IUI