No. 58 UN EXEMPLAR: 25 SÂNI Vineri 14 (26) Iunie 1885 R O M A N I A MONITORUL OFICIAT PRETIUL ABONAMLWUUJl 15 REGATUL ROSAMH: 86 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia <)i a fie-caria lunA PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU STRAMAIK 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luat Abonamentele se pot face la binrourilo poștale. PUBLIOATIUNILB JUDICIARE 8E PLĂTESC: P$nâ la 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele ee plătesc deosebit ca șipublicatiuniie, dupe lungime. PRETIUL ANUNTIURILOR: 80 bani linia de 30 litere. — A dua inseraremai multe, 20 bani lini» DIRECȚIA MONITORULUI 81 TIPOGRAFIEI STATULUI Bucuresci, strada Brancoveanu, 9, IN8ERTIUNILE 81 RECLAMELE 8E PLĂTESC; Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. linia. Cițatiunile de hot&rnioie, 60 b. linia, PubUoatiunile primărielor și comitetelor. Wb. linia. 8 U M A R PARTE OFICIALE — Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de jurnal. PARTE NEOFICIALE — Raport — Depeșl telegrafice—Sântul Sinod: Prescripte-verbale. AnunțiurI ministeriale, judioiare, adminis- trative și particulare. PARTE OFICIALE Bucuresci, 13 Iunie MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. i din 8 Iunie 1885, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Statla departamentul afacerilor străine, D. Gri- gorie Gr. Ghika, actual secretar clasaII la legațiunea din Constantinopol, a fost înaintat la gradul de secretar clasa I și numit în acestă calitate, sub reservâ * sancțiune! ulteriore a M. S. Regelui, la legațiunea din St. Petersburg. PARTE NEOFICIALE Bucuresci, 13 Iunie Raportul D-lul prefect al poliției Capitalei ou No. 18.836 din Iunie 1885, către D. mi- nistru de interne. „Să se publice prin Monitorul oficiali p. Ministru, Atli. Moschuna. Domnule ministru, Am onore a supune la cunoscința D-vostră, prin raportul de față, infrac- țiunile cele mai insemnatela legea penale, cari aii avut loc în Capitală în luna Maiu expirat, cum și acelea petrecute în județe și descoperite în Bucuresci de către agenții acestei prefecturi, rugân- du-vS, D-le ministru; sâ bine-voiți a or- dona pubicarea prin monitorul oficial a acestui raport, ca ast-fel cei interesați să ia cunoscință de cursul lucrărilor și să scie unde să se adreseze la cas de nevoie. La 4 Maiii: Individul Nicolae Gheorghin, servitor la D. Petre Nicolescu din strada Vultu- rul, furând de la stăpân o pereche cercel și 20 lei, a fost descoperit, și, anchetân- du-se, s’au trimis actele la parchet cu adresa nostră No. 14.675, iar cerceii gă- sindu-se s’a remis păgubașului. Banii se cheltuise de hoț, care a râmas în ser- viciul stăpânului. La 6 Maiii: 1) Cu adresa No. 14.706, am trimis D-lui prim-procuror actele de consta- tare și pe individul Mihalache Dumitre- scu, servitor de meserie, care a furat 3 */₉ napoleoni și o țigaretă din posunarul pardesiului D-lui Conduriotis, secretarul legațiunei elene; banii și țigareta fură găsite și înapoiate păgubașului; 2) Neagu loan, soldat în regimentul 6 dorobanți, dovedit că prin spargere a furat mai multe obiecte de la via D-lui P. Economu, situată la marginea Capi- talei, a fost anchetat și trimis la par- chet cu adresa No. 14.712, comunicân- du-se acesta și comandei garnisonei. Iar obiectele, găsindu-se tote îngropate de hoț, s’aîi restituit păgubașului; 3) . D. doctor M. Dumitrescu, domici- liat în calea Călărașilor, avend în ser- viciu pe o femee Lina safi Ecaterina Du- mitrescu, acesta, în lipsa D-sale de acasă, furându’I o sumă de obiecte, a fugit. Mă- suri energice s’ati luat spre a se desco- peri. Actele de constatare le-am trimis la parchet cu adresa No. 14.806. La 8 Maifi: Prin spargerea lacătului de la ușe, furându-se 500 lei lăcătușului lancu Dumitrescu din strada Oziris, în urma cercetărilor făcute, s’a constatat că au- torii sunt: Ludvig Veis și Luisa Cleiși,. supuși austro-ungari, cari, anchetân- du-se, s’afi trimis la parchet cu adresa No. 15.077. La 11 Maiti: 1) Nedelcu Tonea și Gheorghe Dra- gomir, în cursul nopței, introducându-se în atelierul de turnătorie al D-lui Boret din strada Curiații, au furat o sumă de obiecte de valore; urmăriți, au fost prinși, și cu adresa No. 15.341 ah fost înaintați parchetului împreună cu actele de con- statare. Lucrurile s’aîi găsit și înapoiat D-lui Boret; 2) Zamfirache Marinescu, conducând birja No. 507, și trecend pe strada Ie- purilor, a călcat cu trăsura un copil de 3 ani al D-lui Ferdinand Emanoil Lo- bel, care copil a murit. Iar inculpatul împreună cu actele de constatare .s’a tri- mis la parchet cu adresa No. 15.339. La 12 Maifi: In ^iua de 12 Maiti, pe la orele 6 p. m., am fost însciințați că un omor s’a în- tâmplat pe strada Sdrelui No. 16. Mer- gând imediat la fața locului, împreună cu D. prim-procuror și D. procuror ge- neral, am găsit în salonul caselor D-lui N. Miulescu, tipograf, lângă ușe, scăl- dată în sânge și mortâ, pe D-na Maria Popovici, care ședea cu chirie la D. Mi- ulescu de câți-va ani. D. și D-na Miule- scu lipsiseră de acasă și când aii venit pe la orele 5 aii fost cei ântâi cari dă- dură alarma. Victima presinta, pe lângă mai multe răni în spate, duoe răni mor- tale, una la cap și alta la gât. Al duoilea rând de chei al casei de fer, cari steteaii de obiceiîi în scrin, găsin- du-se în brosca casei de bani și D. Mi- ulescu informând că s’aîi furat din acea casă 12.000 lei ai sei în bilete ipotecare și 18.000 în bonuri al asasinatei, s’a crezut pentru moment că scopul asasi- nărei D-nei Popovici n’a fost de cât furtul. Prefectura, față cu o crimă atât de cutezătore, a căutat a da în mânele in- strucțiune!, începute la moment de D. jude instructor Dimitria, tdte probele ce a putut culege. In present instrucția încă urmeză și singura personă aflată în prevenție este D. Miulescu, care deși la început afirma existența în casa de bani a 30.000 lei, cari afi fost furați, recunoscu în urmă că banii nu existați. La 14 Maiti: 1) Femeia Frusina N. lonescu, servi- i țore la D. Chrisoveloni, domiciliat în 120â MONITORUL OFICIAL 14 Iunie 1885 strada Manea-Brutaru, furând de la stă- pân un cesornic de argint și 2 lingurițe asemenea de argint, a fost descoperită, anchetată și trimisă parchetului cu a- dresa No. 15.632, împreună și cu lucru- rile furate; 2) Cu adresa No. 15.641, s’a înaintat D-lui prim-procuror actele de consta- tare și individul lancu Moisi, israelit, fost condemnat pentru furturi, care a furat un cesornic în cursul nopței din camera studentului Țincu și a fost apoi surprins în flagrant delict de furt în casa D-lui I. Pandeescu. Asemenea am trimis parchetului lucrurile furate; 3) Servitorii D-lui Gheorghe Florea, cârciumar din strada Vulturului, numiți Avram Leibu și Dumitru Costache, fu- rându’i prin spargere o sumă dc bani, aiî fost prinși, anchetați și trimiși par- chetului cu adresa No. 15.644, iar banii găsiți s’aiî remis păgubașului. La 15 Maiiî: Ebreii lancu Beniamin, Bercu loan și Ancei Beniamin, furând prin efracțiune o sumă de obiecte de valdre și bani de la D-na Maria Teodorescu, fură desco- periți, anchetați și trimiși la parchet cu adresa No. 15.779, împreună și cu o parte din lucrurile și banii găsiți la ei. La |7 Maiiî: 1) Cu adresa No. 16,237, am trimis D-lui prim-procuror actele de consta- tare și pe loan Carianopolu, care prin spargere a furat 200 lei de la D. Nița Sterie din strada 13 Septembre. Suma de lei 140 din banii furați s’aiî găsit și dat păgubașului; 2) Individul Constantin Zâmbovicea- nu, dându’și titlul de comisar-comunal, a înșelat cu bani pe precupeții Ștefan Nica și George Stan Iepure, luându-le și palanțele sub cuvent că nu sunt bune. Pentru acest fapt a fost prins, anchetat și trimis la parchet cu adresa No. 15.970. La 20 Maiiî: 1) Introducendu-se în cursul nopței, cu chei potrivite, individul Alexandru Tănase, ^is și Mata Sandu, în domiciliul D-lni Alter Vertler, croitor, a fost sur- prins pe când fura obiecte. Anchetat s’a trimis parchetului cu adresa No. 16.438; 2) Cu adresa No. 16.436, s’a trimis parchetului pe individul Mateiiî Petre Albu, împreună cu o parte din obiectele furate de la D. N. Periețeanu, în luna Aprilie expirat, dupe cum arătasem D-vdstră prin raportul de atunci, nefi- ind faptul descoperit pentru moment. La 22 Maiiî: 1) In absența de acasă a D-luî G. Ni- culescu din strada Popa-Petre, prin for- țarea ușei, răiî-făcători necunoscuți au furat bani și obiecte. Energice mesuri ah fost luate pentru descoperirea auto- rilor și a lucrurilor. Actele de consta- tare materiale a faptului le-am înain- tat la parchet cu adresa No. 16.813; 2) Nicolae Bolovăneanu, dându’și pro- fesia de advocat, a înșelat în acest mod cu 200 lei pe locuitorul Tănase Iordan din comuna Afumați, sub cuvent de a’l apăra un proces. Prins și anchetat ’l-am trimis la parchet cu adresa No. 16.586. La 23 Maiiî: 1) Marița Șerban, fiind ca doică în casa D-lui Paul Ștefănescu, comerciant din strada Himerei, ’i-a furat o mare sumă de obiecte. Fiind prinsă, ea măr- turisi fapta și, anchetată, a fost trimisă la parchet cu adresa No. 16.828; iar din obiectele furate s’aiî găsit o mare parte și remis păgubașului; 2) Pentru faptul de rănire gravă, co- misă de Christea Vasile și Luca Sacu, albanezi, în personă lui Tudor Dumitru, s’aiî încheiat actele cuvenite și s’au tri- mis parchetului cu adresa No. 16.827, împreună cu inculpațil și cu un cuțit, corp al delictului. Iar suferindul s’a înaintat în căutarea spitalului. La 25 Maiu: In cursul nopței, pe când Radu Dra- gomir, locuitor pe șoseua Panteleimon, venea acasă cu căruța din comuna Pa- sărea, și se afla în dreptul ospiciulul Mărcuța, a fost călcat de 4 indivizi, bă- tut și jefuit de un singur franc ce avea asupră’i. Dându-se de veste, s’a prins imediat individul Nicolae Ciocan, aflat în serviciul sus Șișului ospiciu, recuno- scut de Dragomir a fi unul din tâlhari. El a fost anchetat și trimis la parchet cu adresa No. 17.075. La 27 Maiu: Cu adresa No. 17.297, am înaintat D-lui prim-procuror actele de consta- tare a furtului cu efracțiune comis în dauna D-lui Nae Niculescu din strada Gândacii, de răiî-făcători necunoscuți pentru aflarea cărora am luat măsurile cuvenite; luându-i~se câte-va obiecte de valdre. La 28 Maiiî: Pentru abusul de încredere comis de Costică Angelescu, servitor, în dauna stăpânului seiî C. Angelescu, prin fap- tul că a incasat bani de la debitanți și a dispărut, a fost prins, anchetat și tri- mis la parchet cu adresa No. 17.495. Infracțiunile comise în județe și descope- rite în Capitală lancu Temistocli, fost primar la Vi- dra, urmărit pentru falș în acte publice, s’a prins de agenții acestei prefecturi și cu adresa No. 16.080 a fost trimis D-lui prefect de Ilfov. Tudor Marin, fost în serviciul D-luî N. Andreevici, în Giurgiu, dispăruse cu suma de 288 lei ce ’î confiase. A fost prins în Capitală și înaintat cu adresa No. 16.522 parchetului Ilfov. Individul Ibrahim Seit, rahagiiî, oto- man, urmărit pentru furt comis în co- muna Frumușica, județul Ialomița, a fost prins aici și timiș parchetului Ilfov cu adresa No. 14.370,. Tn gara de Nord s’a prins Barter Ște- fan, fost în serviciul D-lui Ștefani.Pe- trescu din Craiova, de la care furase o- biecte și fugise în Capitală. El a fost trimis D-lui prefect de Dolj, împreună cu obiectele furate, cu adresa nostră cu No. 15.205. Cu adresa No. 15.207ₜ am trimis D-luî prim-procuror pe locuitorul Dumitru Stancu Florea din comuna Tsvoarele, plasa Oltenița, care s’a presintat la pre- fectură declarând că în urma unei certe cu nevasta sa ’i-a dat o palmă și a în- cetat din viață. Sandu Spiridon, hoț de vite, a fost prins în Capitală cu un cal, și luându-se în cercetare, mărturisi că ’l-a furat din co- muna Militari, acest județ, de la locui- torul Vasile Nicolae. El a fost anchetat și trimis la parchet cu adresa No. 16.954, iar calul s’a dat în îngrijirea unuî pro- prietar. Acestea fiind cele maî importante in- fracțiuni, pe lângă dănsele agenții pre- fecturei aiî avut a constata și descoperi o sumă de alte fapte penale de o impor- tanță mai mică ca furturi simple, bătăi, abusuri de încredere, contravențiunl de simplă poliție, înaintându-se actele au- torităților cuvenite. Bine-voițî, vă rog, D-le ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele con- siderațiuni. Prefect, D. P. Moruzi. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 24 Iunie —Membrii cabine- tului Salișbury au intrat în lucrare în posturile lor respective. Roma, 24 Iunie — Camera deputa- ților — D. Depretis anunță că a primit misiunea ce ’i-a încredințat regele ieri seră să formeze cabinetul. Camera aprobă în urmă budgetele lucrărilor publice și ale veniturilor; oposiția a luat parte la scrutin. Londra, 25 Iunie — Baron Nataniel Rothschild, Sir Edward Baring și Sir Samuel Norley vor fi ridicați la gradul de pair. D. Burke s’a numit sub-secretar de Stat la ministerul afacerilor străine. Madrid, 25 Iunie — S’aiî constatat ieri șese cașuri de choleră. In tdte pro- vinciele ah fost 815 cașuri, din cari 315 mortale. Viena, 25 Iunie — Regele și Regina României ah sosit de la Neuwied și aiî fost primiți la gară de arhiducele Albert și ministrul plenipotențiar al României. Majestățile Lor vor cina a^î cu regele Serbiei la împăratul, la castelul Schon- brunn. (Havas.) 14 Iunie 1885 MONITORUL OFICIAL 1203 SÂNTUL SINOD P r e s c r .i p t e-v e r b a 1 e Ședința de la 6 Maiu '1885 Ședința se deschide la orele 2 '/₂ p. m., sub președința I. P. S. Mitropolit Pri- mat, fiind presinte și D. ministru al cul- telor și instrucțiunel publice. Se face apelul nominal și se constată presinți 12 membri, unul absințe și duoi bolnavi. I. P. S. Mitropolit Primat: Numărul membrilor fiind complet, propun a se procede la alegerea secretarilor, precum și a comisiunei de petițiunl. Eh sunt de părere ca secretarii să ră- mână aceiași ca în sesiunea trecută, adică P. P. S. 8. Archierei Silivestrrt B. Pitescenu și Innocentie Ploescenu. Sântul Sinod aprobă în unanimitate propunerea făcută de I. P. S. Mitropolit președinte. I. P. S. Mitropolit Primat: Propun ca și comisiunea de petițiunl să rămână aceeași ca în sesiunea trecută. P. S. Arckiereu Valerian Râmnic^nu: I. P. S. Stăpâne, în privința comisiunei de petițiunl, fiind-că nu suntem presinți toți membrii cari am luat parte în se- siunea trecută, căci nu ne aflăm aci de cât eh și P. S. Ieremia Gălățenu, lip- sind P. S. Narcis Botoșănenu, eh propun și vă rog să se procedă la alegerea unui al treilea membru. I. P. S. Mitropolit Primat: Eh sunt de părere ca în locul P. S. Narcis să se alegă P. S. Archiereh Ghenadie Craio- venu. P. S. Archiereh Ghenadie Craiovdnu: I. P. Sânțite, eu sunt fdrte ocupat cu tipografia, cu jurnalul Biserica ortodoxă și cu socotelile; dar, dacă St. Sinod de- cide, eh mă supun. —Se pune la vot și se alege ca al trei- lea membru în comisiunea de petițiunl P. S. Archiereh Ghenadie Craiovenu. —Se citesce de la biuroh și se pune la vot prescriptul-verbal al ultimei ședințe din sesiunea de tomnă, anume din 17 Decembre 1884, și se aprobă. —Se citesce prescriptul-verbal al șe- dinței de la 1 Maiiî curent, și se aprobă. —Se citesce prescriptul-verbal al șe- dinței de la 4 Maiiî curent, și se aprobă. P. 8. Archiereh Inocentie Ploescenu, nul din secretari, dă citire următore! traducțiuni în limba română a Tomului patriarhal pentru recunoscerea autoce- faliei Bisericel române, precum și a co- respondințel în acestă privire, urmată înjre I. P. S. Mitropolit Primat și gu- vernul M. S. Regelui cu Sanctitatea Sa Patriarchul Ecumenic. Serisdrea înalt Prea Sânțitulul Mitropolit Pri- mat al României, D. Calinio, către Sanctitatea Sa Patriarchul Ecumenic, loaehim IV. înalt Prea Sânțite Stăpâne, Cu ajutorul a tot Puternicului DUmhe- ^eh, Stăpân al tutulor celor văzute și al celor nevăzute, și în unire cu datinele cele vechi, biserica ortodoxă a României a fost declarată, bucurându-se de o inde- pendință egale cu aceea a celor-l’alte biserici autocefale, precum bisericele de același rit ale Rusiei și Greciei, primind pentru trebuințele bisericescl ale Rega- tului direcțiunea administrativă și dis- ciplinară unicamente de la St. Sinod al Regatului României, preșe^ut în mod permanent de Mitropolitul Ungro-Vâ- lachiei, Primat al României. Acest fapt dorim a ’l aduce la cuno- scință Prea Sânțitului, Prea Venerabi- lului și Ânteiului Tron Patriarhicesc al bisericei răsăritului, adică Marei bise- rici din Constantinopole, cu care Româ- nia întreține de secoli relațiuni, și a cere bine-cuventarea Sa, precum și comuni- carea prin Ea a acestui fapt și celor- l’alte biserici autocefale. In urmarea celor ce preced și dupe ce am obținut încuviințarea Majestăței Sale Augustului nostru Rege și a gu- vernului Seh, depunend o sărutare pidsă pe dreptă Sanctităței Vdstre și exprimând respectele nostre venerabilei Adunări a Sântului Sinod al Sanctităței Vostre, sub- scrisul, președinte al Sântului Sinod al României, în numele acestuia, vin să rog pe Sanctitatea Vostră să bine-voiți a da bine-cuventarea Vostră acestui fapt, săverșit în interesul religiunel și a re- cundsce biserica autocefale a Regatului României ca soră de același rit și de a- ceeași credință întru tote, pentru ca clerul și poporul pios al României să capete o putere mai mare în simțimen- tul credinței, care pătrunde inimile tu- tulor creștinilor ortodoxl ai Orientului, și a comunica acest fapt celor-l’alte trei scaune patriarhicesc! ale Răsăritului și tutulor bisericelor ortodoxe autocefale, pentru ca acestea să îmbrățișeze și Ele, și să salute biserica autocefală a Româ- niei ca soră de aceeași credință crești- nescă ortodoxă, urmând comunicarea lor frățescă cu dănsa în Duhul Sânt și uni- tatea credinței. Sântul Sinod al bisericei autocefale a Regatului României ține a conserva in- tacte dogmele sacre ale sântei vdstre credințe ortodoxe și tradițiunea biseri- cel, și va avea deci tot-d’a-una îngriji- rea de a da Prea Sântului Tron Ecumenic și Patriarhicesc din Constatinopole, con- form cu canonele și cu învățătura bi- ricei, Ântâietatea de onore, care ’l face ânteiul Tron al ânteiului Prelat al în- I tregei biserici ortodoxe a Răsăritului și de a se pomeni de către președintele Sân- tului Sinod în ânteiul loc, dupe obiceiul stabilit, numele Patriarhului, care ’și are reședința pe Tronul Ecumenic și Apostolic al Răsăritului. Iar pentru â se manține prin mi^ldcele canonice și le- gale unitatea credinței, care a fost sal- vată prin grația a Tot puternicului nos- tru Stăpân ăl tutulora, Isus Christos, Sântul Sinod al bisericel autocefale a României va sta în tot-d’a-una în legă- tură dogmatică și canonică cu Prea Sân- tul Tron Economic, ca și cu cele-alte bi- serici ordoxe autocefale. Trăgend din bine-cuventarea Sancti- tăței Vdstre o nouă putere pentru înde- plinirea sântei nostre misiuni, Vă rog să bine-voiți a primi smeritele mele închi- năciuni și am ondre a rămânea. Bucuresci în 20 Aprilie 1885. Sorisdrea D-lui ministru al cultelor și al instrucțiune! publice către Sanctitatea Sa Pa- triarohul Ecumenic, loaehim IV. Prea înalt Sânțite, Cn cel mai profund respect mă gră- besc a comunica Sanctităței Vdstre seri - sdrea alăturată a părintelui Calinic, Mi- tropolit al Ungro-Valachiei și Primat al României, prin care înalt Prea Sân- țiaSa,în numele Sântului Sinodal Ro- mâniei și dupe ce a primit aprobarea M. S. Regelui, Augustul meiî Stăpân, și a guvernului Șed, cere de la Sanctita- tea Vostră să bine-voiți a acorda bine- cuventarea Vostră bisericel autocefale a Regatului României, ca soră de aceeași credință ortodoxă. Guvernul M. S. Regelui României este prea fericit că ast-fel se vor stabili ralațiunl cordiale între biserica autoce- fală a României și Prea Sântul, Prea Venerabilul și ânteiul Tron Patriarhi- cesc al bisericel Răsăritului. îndeplinesc o datorie din cele mai plăcute,mulțumind Sanctităței Vostre în numele Augustului med Stăpân și al guvernului Sah pentru spiritul plin de b ună-voință și pentru simțimintele înalt s ce ați arătat în aceste împregiurări, pentru a ajunge cu toții la un resultat atât de priincios pentru unitatea și pa- cea sântei biserici a Răsăritului. Depunend o sărutare pidsă pe dreptă Sanctităței Vdstre, cu cea mai profundă venerațiune, am ondre a rămânea. Bucuresci în 20 Aprilie 1885. Sorisdrea Sanctității Sale Patriarohulul Eon menio, loaehim IV, către I. P. S. S. MitropoJ litul Primat al României, D. Calinic. No. Prot. 1,769. înalt Pea Sânțite și mult stimate Mi- tropolit al Ungro-Valachiei și Primat a totă România, prea iubite în Christod 1204 Dumnezeu și mult dorite frate și coli- turgisitor al Smereniei Nostre, D. Cal- nic, cu sărutare sântă îmbrățișăm pe prea iubit și prea cinstit înalt Prea Sân- ția Vdstră. Excelența sa, ministrul cul- telor și al instrucțiunel publice din Ro- mânia, D. Dimitrie Sturdza, ne-a trans- mis de curând, la 20 ale lui Aprilie cur- gător a anului curent, scrisdrea frățescă a doritei și respectatei înalt Prea Sân- ției Vdstre, prin care în numele Sântului Sinod al Pea Sânțiților Arhierei ai Ro- mâniei și cu consimțimentul Majestăței Sale Regelui României și al guvernului șed regal, cereți ca biserica Ndstră cea mare a lui Christos să acorde bine-cu- ventarea ei prea sântei biserici a Rega- tului României și să o recunoscă ca au- tocefală și soră omoddxă și de aceeași credință întru tdte și să comunice acest fapt celor-l’alte trei tronuri patriarchale ale Răsăritului, precum și tuturor bise- ricelor ortodoxe autocefale. Acestă cerere a prea scumpei și res- pectatei înalt Prea Sânției Vdstre, lu- ându-o în considerațiune împreună cu Sântul de pre lângă noi Sinod al Prea Sânților Mitropoliți, frați iubiți ai noș- tri în Sântul Duh și coliturgisitori, și chibzuind împreună asupra ei, am găsit-o rațională și dreptă, și corespumjetdre cu așe^emiutele bisericescl. De aceea pri- mindu-o cu iubire frățescă am pășit la alcătuirea subsemnarea Sântului și lega- lului Tom Patria rhicesc și Sinodal, prin care cu bucurie sufletescăbine-cuventăm pe Prea Sânta biserică a României, recu- noscăndu-o autocefală și întru tdte de sine administrată și proclamând pre Sântul ei Sinod de frate prea iubit în Christos. Iar acestSântul Tom’ltrămitem respectatei înalt PreaSânției Vdstre, vestindu-vă că noi am comunicat, dupe prescripțiunile vechi, acest fapt îmbu- curător și tuturor celor-l’alte biseri or- todoxe aotocefale. Cu acestă ocasiune felicitând cu duhul dragostei frățescl și cu cordialitate pre respectata și iubita înalt Prea Sânția Vdstră, precum și pre totă sânta adunare a prea sânților Ar- cherei de pre lângă voi, ne rugăm înce- pătorului și întemeietorului Sântei nos- tre biserici ca să păzescă cu brațul seu cel înalt pe prea iubita ndstră soră în Christos, pe Prea Sânta biserică din pă- zitul de Dumnezeu Regat al României, care ține cu tărie divinele dogme, sân- tele candne și tradițiunile nepătatei nds- tre credințe, ilustrându-se în fapte bune și prosperând în credință, sub conduce- rea spirituală, cea neadormită și plăcută lui Dumnezeii, a S-lui el Sinod, preșe- ^ut de respectata înalt Prea Sânția Vds- tră, a căreia ani să fie cât se pote de mulți, cu sănătate și mântuire în amen- duoă chipurile. 1885 Aprilie 25. MONITORUL OFICIAL Scrisdrea Sanotităței Sale Patriarohulul Ecu- menic Xoaohim IV, către ministrul cultelor și al instrucțiunel publice. No. Prot. 1.760 Excelență, Cu bucurie am primit prea prețidsa e- pistolă a Excelenței vdstre de la 20 ale curgătorei luni Aprilie, anul curent, prin care ne înaintați epistola mult doritu- lui nostru în Christos frate și colițnr- gisitor, înalt Prea Sânțitului și mult stimatului Mitropolit al Ungro-Vala- chiei, D. Calinic, care cere de la marea ndstră biserică a Iui Christos bine-cu- ventarea și recunoscerea Prea Sântei bi- serici a regatului României ca autoce- fală, asigurându-ne, câ guvernul M. S. Regelui consideră de mare norocire con- solidarea relațiunilor cordiale dintre Tronul nostru ecumenic și prea sânta biserică a României. Cererea acesta, primind’o cu plăcere ca rațională, dreptă și corespumjetore cu așe^emintele bisericesc!, ne-am gră- bit a o împlini; lucru ce l’am făcut îm- preună cu Sântul Sinod cel de pe lângă noi al Prea Sânțiților Mitropoliți, eli- berând în acest'scop Sântul Tom patriar- hicesc și sinodal, pe care ’l trimitem cu epistola ndstră înalt Prea Sânțitului și mult stimatului Mitropolit al Ungro- Valachiel, și Primat a tdtă România, D. Calinic, prin care Tom bine-cuvântăm pe Prea Sâuta biserică a României, recu- noscendu-o autocefală și întru tdte de sine administrată, și proclamăm pe Sân- tul ei Sinod frate în Christos prea iubit. Cu ocasiunea acestui fapt îmbucură- tor rugăm pe Excelența Vdstră să bine- voiți a înfățișa M. S. Regelui Româ- niei părintescele nostre bine-cuventări și căldurdse rugăciuni pentru gloria Majestăței Sale, care tot-d’a-una cu mă- rinimie ocrotesce drepturile și interesele bișericei ortodoxe a României, și pentru prosperitatea poporului român, care a păstrat neatins sântul deposit al sântei ndstre credințe,.celei nepătate. Mulțumind Excelenței Vdstre și Exce- lențielor Lor celor-l’alți miniștri ai Ma- jestăței Sale, pentru manifestarea cu deosebire vădită și în acestă împre- giurare de simțimintele eminamente pidse și pentru lăudabilul zel pentru consolidarea relațiunilor cordiale din- tre biserica autocefală a României și biserica ndstră cea mare a lui Christos, ne rugăm ca harul Domnului nostru Isus Christos să întărească guvernul re- gal în sîrguințele lui pentru întărirea piosului popor român în tot binele. Fie anii Excelențiel Vdstre cu sănătate și cu bucurie. 1885, Aprilie 25. 14 Iunie 1885 TOMUL In numele tatălui și al fiului și al Sân- tului Duh „Nimeni nu pote pune alta temelie* ijice marele apostol al nemurilor, „de cât cea așezată, care este Isus Christos.a Deci, pe acestă una și singură, tare și neclătită temelie, fiind tot-d’a-una așe- zată biserica lui Christos, cea una, sântă, catholică și apostolică, conservă nediso lubilă unitatea credinței întru legătura dragostei. Și ast-fel acestă unitate re- mânend neatinsă și neclătită în tdte vecu- rile, afacerile de administrație eclesias- tică și de ordinea demnităților se pot modifica în vedere cu posițiunea țerilor. De aceea Prea Sânta, Marea lui Christos biserică, aprobând cu tdtă buna-voință, și recunoscând cu duhul păcei și al dra- gostei schimbările necesare administra- țiunei duhovnicescl din Sântele biserici locale, le bine-cuvinteză și le hotărasce spre mai bună zidirea comunitățeî cre- dincioșilor. Și fiind-că înalt Prea Sânțitul și prea stimatul Mitropolit al Ungro-Va- lahiei, D. Calinic, în urmarea moti- velor pe atât de drepte, pe cât și le- gitime, în numele Sântului Sinod al Prea Sânțiților Archierei al Româ- niei și cu consimțimentul- M. S. Re- gelui României și al guvernului șeii re- gal, a cerut de la biserica ndstră .prin e- pistola înaintată și recomandată prin Excelența Sa ministruljcultelor și al in- strucțiunei publice a României, D. Di- mitrie Sturdza, bine-cuvâutarea și recu- ndscerea bișericei Regatului României ca autocefală, Smerenia Ndstră a pri- mit acestă cerere și dorință ca dreptă și conformă cu așegăminteie bisericescl. Așa dar, dupe ce am deliberat cu Sân- tul Sinod cel de pe lângă noi, al prea iubiților noștri frați în Sântul Duh și coliturgisitori, declarăm ca biserica or- todoxă din România să fie și să se -de-Jos, fie gradul II; 25) Scola comunei Câteasca-Popesci, de gradul II; 26) Scola comunei Titulesci, de gra- dul II; 27) Scola comunei.Cacaleți-Cireșu, de gradul II; 28) Scola comunei Șerbănesci, de gradul II; 29) Scola comunei Recea, de gra- dul II; 30) Scola comunei Negrași, de gra- dul II; 31) Scola comunei Pădurețu, de gra- dul I; 32) Scola comunei Stolnici, de gra- dul I. Concursul va avea loc în urbea . Pi- tesci. No. 7.020. MINISTERUL A^' IN D U ® —muiCULTUREI, ^m£RIEI~COMERCIULUI Șl DOMENIELOR Ințocmyidu-»^ conform art.17 din le- gea pentru numirea profesorilor la șcd- lele profesionale, programa dupe care urmeză a se ține concursul pentru ocu- parea catedrei de desemn și geometria descriptivă de la șcdla technică de in- strumente agricole din Iași, ministerul publică spre cunoscința aspiranților că, la 3 Septembre 1885, se va ține con- curs în localul șcdlei technice din lași pentru ocuparea cu titlu provisoriu a acelei catedre. Condițiunile ce se cer de la candidați spre a fi admiși la concurs sunt: a) A fi român saii naturalisat. b) Certificatul de absolvirea unei scole de inginerie saă al unei scole spe- ciale de aplicațiune, care să corespundă cu importanța acestei catedre. Iar materiele asupra cărora vor fi examinați concurenții sunt: Desemn Epure de descriptivă. Desemn aplicat la construcțiunl în general și în special la mașini, con- struind diferite vederi și secțiuni ale u- nei bucăți ce este a se efectua. Geometria descriptivă Geometria descriptivă propriă-^isă. Punct, dreptă, plan, rabateri, inter- secțiuni ale planurilor cu corpuri, solide și a corpurilor solide între densele, etc., suprafețe de revoluțiune cu planuri tangente. Descriptiva aplicată Teoria umbrelor, șarpantă, noțiuni de perspectivă în special axonometria. Consursul se va ține în localul sco- lei technice din lași, conform legei din 17 Martie 1879. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei, indu- striei, comerciului și domenielor, cel pu- țin cu 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru ținerea concursului, indicând titlurile ce posedă candidatul, iar ac- tele se vor presința juriului examinator în