No. 40 $ ÎUN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri 4^ 1885 ROMÂNIA MONITORUL OFICIAL PRETIUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI: 36 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele Încep din anteia 4i a fie-caria lună. PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU STRAINETATB 60 lei pe an; 36 lei pe 0 lunt Abonamentele se pot face la biuro urile poștale. IpnPTTTTT ANTINTIURILOR 30 bani linia de 80 litere. — A dna inserare și mai multe, 20 bani linia ----------~~------~~_____________7______' __ DIRECȚIA MONITORULUI 81 TIPOGRAFIEI STATULUI eo plutesc deosebit ca șipublicatinnile. dupe lungime, i Bucuresci, strada Brancoveanu. O. IN8ERTIUMLE SI RECLAMELE SE PLĂTESC: Anteia inserare, 60 b. linia: cele-alte,30 h. linia Citatiunile de hotărnicie, 60 b. linia. Pnblicatinnile primftrieloi' și comitetelor 60h, linia S V M A E PARTE OFICIALE — Ministerul de interne: Jurnale. Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Jurnal. Ministerul lucrărilor publice : Jurnale. Decisiuni ministeriale. Circulară. Referat. PARTE NEOFICIALE— Telegrame—Comu- nicare — DepeșI telegrafice. AnuntiurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PAHTE OFICIALE Bucuresci, 23 Maia MINISTERUL DE INTERNE Jurnalul consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi, 18 Maiii 1885, luând în deliberare referatul D-lul ministru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 6.551; Avend în vedere art. 1 din decretul regal No. 1-505 de la 13 Maiii 1885; In virtutea art. 69 din legea consilie- lor județiane , Decide: Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Argeș pe exercițiul 1885—1886 se aprobă, sub reservă sanc- țiuneî ulteridre a M. S. Regelui, ast-fel cum a fost votat de consiliul general. Art. II. Acest budgetul coprinde la ve- nituri lei 300.763 și la cheltueli 293.194 lei, adică un excedent de Iei 7.569. Art. III. D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne este însăr- cinat cu executarea acestei decisiuni. I. C. Brătianu, D. Sturdza, G. Leeca, At Stolojan, A. Mihaiu, C. Nacu. No. 3. Jurnalul consiliului de miniștri Consiliul miniștrilor, în ședința sa de astăzi, 18 Maiu 1885, luând în deliberare referatul D-lui ministru secretar de Stat la departamentul de interne cu’No. 6.608; Avend în vedere legea asupra maxi- mului decimelor județiane de la 31 Mar- tie 1884 și jurnalul nostru sub No. 31 din 18 Maiu 1885, Decide: Art. I. Consiliul general al județului Argeș este autorisat, sub reservă sanc- țiuneî ulteriore a M. S. Regelui, să per- cdpă, cu începere de la 1 Aprilie 1885, încă o cjecime peste cele duoe existente la taxa fixă a licențelor și o jumătate de- cime peste cele duoe și jumState de la cele-alte contribuțiuni directe. Art. II. D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne este însărci- nat cu executarea acestei decisiuni. I. C. Brătianu, D. Sturdza, G. Leeca, ge- neral St. Fălcoianu, A. Stolojan, R. Mi- haiu, C. Nacn. No. 32. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE M. S. Regele, asupra raportului D-lul ministru secretar de Stat la departa- mentul afacerilor străine sub No. 4.168 din 1885, a bine-voit a acorda D-lul lo- cotenent Radovicî Constantin din regi- mentul 12 călărași înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele ordinului Sf, Stanislas clasa III, ce i s’a conferit de M. S. împăratul Rusiei. M. S. Regele, asupra raportului ace- luiași D. ministru sub No. 5.048 din 1884, a bine-voit a acorda D-lul căpitan Eleu- terescu Vasile din batalionul 2 venătorl înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele ordinului Franț losef în gra- dul de cavaler ce i s’a conferit de M. S. împăratul Austriei și Rege al Ungariei. M. S. Regele, asupra raportului ace- luiași D. ministru cu No. 5.337 din 1885, a bine-voit a acorda D-lui căpitan Vidu- lescu Teodor din batalionul 2 venătorl înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele ordinului Franț losef în gra- dul de cavaler, ce i s’a conferit de M. S. împăratul Austriei și Rege al Ungariei. MINISTERUL DE FINANCE Jurnalul consiliului dc miniștri In ședința de astăzi, 18 Maiu 1885, luându-se în examinare referatul D-luî ministru de finance cu No. 8.573, prin care cere deschiderea unul credit suplimentar de lei 37.586 bani 31, la cap. V, art. 1 al budgetului regiei pe anul 1884—1885, Consiliul, în vederea considerațiunilor din sus citatul referat și în basa art. 25 din legea comptabilitățeî generale a Sta- tului, încuviințeză, sub reservă legitima- ră iilterioră a Adunărel deputaților, des- chiderea creditului suplimentar de lei 37.586 bani 31, la cap. V, art. 1 al bud- getului regiei pe anul 1884—1885, Acest credit se va acoperi din veni- turile brute ale regiei tutunurilor pe a- cel an. Disposițiunile acestui jurnal se Vor a- duce la îndeplinire de D. ministru de fi- nance și se vor supune sancțiune! ulte- riore a M. S. Regelui, conform ordonan- ței regale cu No. 1.505, publicată în Mo- nitorul oficial din 15 (27) Maiu 1885. I. C. Brătianu, D. Sturdza, G. Leeca, ge- neral St. Fălcoianu, A. Stolojan, R. Mi- haiu, C. Nacu» No 7> 842 MONITORUL OFICIAL 24 Maiiî 18& --------------— ..—-tul»..!.».. l- , ■ .. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Jurnalul consiliului de miniștri VS^end decretul regal cu No. 1.505 de la 13 Maiu 1885; Consiliul miniștrilor, în ședința de as- tățll Sâmbătă, 18 Maiu 1885, a luat în considerațiune referatul No. 4.384, pre- sintat de D. ministru lucrărilor publice; In virtutea art. 68 din legea consilie- lor județiane, Consiliul aprobă provisoriîi, cu reser- va sancțiune! ulteriore a M. S. Regelui, budgetul drumurilor din județul Iași, vo- tat de consiliul general pentru exerci- țiul financiar 1885—1886, în care să se introducă modificațiuni, ștergendu-se la cheltueli: Lei 6.000 de Ia alocațiunea art. 20, § 6, cap. 4, ajutor din partea jude- țului a se da comunelor lipsite de miijldce pentru construcțiuni de poduri pe tote liniile vicinale. 10.000 de la alocațiunea art. 21, § 6, cap. 4, ajutor comunelor Buciu- mi și Galata pentru construc- țiuni de drumuri comunale-vi- cinale, preferându-se acele ale căror terasmente sunt gata. 3.000 de la alocațiunea art. 22, § 6, cap. 4, ajutor din partea jude- țului comunei Copou, pentru fa- cerea drumului vicinal-comunal, care este de la bariera Albinețu până înverful delului Șorogari. Aceste ștergeri pentru motiv că județul nu este in condițiuni bud- getare cari să ’i permită a acor- da subvențiuni comunelor. 1.800 de la alocațiunea art. 25, § unic, cap. 6, bursa pe trei trimestre a tenerului G. G. Hazu, trimis de județ pentru studiul ingineriei la scola centrale din Paris pe 4 ani, de la 1 Aprilie 1882 până la 1885—1886. 1.800 de la alocațiunea art. 26, același paragraf și capitol, bursa pe 3 trimestre a teuerului I. A. Cris- todulo, trimis de județ pentru ₜ ,rstudiul ingineriei la scdla de po- duri și șosele din Paris, pe 4 ani, de la 1 Aprilie 1882 până la 1885—1886. Aceste ștergeri pentru motiv că burse de studii nu se pot acorda din fondul 4ecimelor drumu- rilor. 22,600 total. Budgetul cu modificațiunile introduse conține lei 237.087 bani 14 lâ venituri, leî 214.387 bani 14 la cheltueli și un ex- cedent de lei 22.700. I. C. Brătianu, D.Sturdza, G. Lecca, ge- neral St. Fălcoianu, A. Stolojan, R. Mi- haiu, C. Nacu. No. 10. Jurnalul consiliului de miniștri VS^^nd decretul regal sub No. 1.505 din 13 Maiii 1885, Consiliul miniștrilor, în ședința de as- tă^î, 18 Maiu 1885’, luând în considera- țiune referatul No. 4.383, presintat de D. ministru al lucrărilor publice; In virtutea art. 68 din legea consilie- lor județiane, Consiliulaprobă provisoriîi, cu reservă sancțiune! ulteriore a M. S. Regelui, bud- getul drumurilor din județul Argeș, vo- tat de consiliul general pentru exerci- țiul financiar 1885—-1886, în care să se suprime leî 12.000 de la alocațiunea art, 11, § III, cap. I, plata terenurilor carî s’ar expropria pentru construcțiunea ca- lei ferate Costesci-Turnu-Măgurele, pen- tru motiv că exproprierile trebue, dupe lege, a fi plătite din fondul budgetului general al județului. Aceeași sumă de lei 12.000 să se în- scrie pentru terminarea podului peste Argeș la Catesca, lucrarea fiind neplă- tită încă, cu tote că fondul fusese trecut în budgetul exercițiului trecut. Budgetul se aprobă ast-fel cu suma de leî 57-359 bani 65 la venituri, lei 56.750 la cheltueli și un excedent de lei 609 bani 65. I. C. Brătianu, D. Sturdza, G. Lecca, ge- neral St. Fălcoianu, A. Stolojan, R. Mi- haiu, C. Nacu. No. 11. Rectificare—In decretul cu No. 790 din 11 Martie 1885, publicat prin Monito- rul oficial No. 275 din 17 Martie 1885, pentru vînZarea în loturi la locuitori a moșiei Berindeasca-Verguleasa din ju- dețul BuzSu, la loturile cu No. 518, 519, 520 și 521 se va citi: vînduteD-lui Cos- tache Stoian Bugoiu pentru Grigore Stoian Bugoiu. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-lUI ministru de fi- nance cu No. 8.537 din 16 Maiu 1885, s’aiî confirmat în posturile mai jos notate personele numite de regia tutunurilor și sărel, precum urmeză: D-nii loan Risescu, loan Marinescu, lancu lonescu, Hristescu loan, Constan- tin Dimitrescu, Constantin Platon, Bu- curel Bucur, Nae N. Mihalache, Nicolde Anuțescu, Mateiti I. Ursescu, Stănescu loan, Ghiță lonescu, revisori pentru dis- trugerea culturci ilicite tn județul Argeș. D-nii G. St. Dinulescu, D. I. Mărgâ- ritescu, D. Constantinescu, revisori pen- tru distrugerea culturei ilicite în județul Buzăd. D. Costică lonescu, revisor de tutu- nuri în județul Dolj. D-nii I. Popescu, M. Moisescu, Ion Nicolae, Ștefan Băescu, G.I. Băescu, D. V. Boboc, loniță Moisescu, C. Constan- tinescu, Răducanu Oprea, revisori pen- tru cultura ilicită în județul Buzeu. D-nil lancu Mihordescu, lancu lordă- nescu, loan Dimitriu, Daniel Hârjeu, Grigore Vasiliu, Ilie Raicu,revisori pen- tru cultura ilicită în județul Fălciâ. D-nii Ion Rurețea, G. Herescu, Nis- tor Ruset, G. Haiducescu, Ion Tămaș, Grigorie Alboiu, Nicolae Popescu, Du- mitru Pătrășcoiu, Manolea Petrovici, Avram Bălănescu, Constantin Rovența, loniță Dimitrescu, Dimitrie Stroescu, Al. G. Merfu, Alexandru Surcel, revisori pentru distrugerea culturei ilicite în ju- dețul Gorj. D-nii I. Beresceanu, D. Caramaulîu, I. Vasile, C. D. Carastanu, A. Tomule- scu, A. I. Stroescu,-C. Vasilescu, C. Băs- ceauu, A. Țenescu, P. I. Diaconescu, A. Stănescu, D. Malâu, revisori pentru dis- trugerea culturei ilicite în județul Pra- hova. D-nii Anton Diaconescu,. Al. Istrati, Chiriac loan, I. Scobălțeanu, Sava Za- haria, Ion I. lacovescu, revisori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Tecuciu. D-nii Ion Chiriac, G. Condurescu, La- zăr MarcuᵣG. Brătianu, Ion Mardarescu, Dimitrie Scutaru, G. Berescu, revisori pentru distrugerea culturei ilicite în ju- dețul Vasluiu. D-nii DumitracheNaidinescu, N. Con- stantinescu, Hristea D. Botez, Paras- chivescu Apostol, Tudorache Grigore, Rădulescu Paraschiv, revisori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Teleorman. D-nii A. Bălăcescu, I. Murgășeanu, Ghiță A. Constantin, V. Constantinescu, B. Iconovici, Dincă Constantin, Marin M. Stoenescu, Grigore lonescu. Costică Iulian, Ștefan Gheorghiu, I. Miulescu, loniță Ștefănescu, Marin lonescu, Luță D. Storica, revisori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Dolj. D-nii Ion Murgescu, G. Teodorescu, Constantin Predescu, Badea Dimitrescu, Eftimie lonescu, Grigore Popescu, Nae D. Atanasiu, G. lonescu, Constantin Te- odorescu, Constantin Cismărescu, revi- sori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Vâlcea. D-nii Dimitrie Păucescu, Nicolae Savu, â4 Maiiî 1885 MONITORUL OFICIAL 848 Manole Dimitrescu, Vasile Rădulescu, Vasile Chirițescu, Nae V. Chirițescu, Al. Teodoriu, Nae I. Strâmbeanu, Constantin M. Păcureți, N. lonescu, D. Constantin, M. Popescu, revisor! pentru distrugerea culturel ilicite în județul Dâmbovița. D-nii Vasile C. Nicolescu, Ghiță Hris- todorescu, Nicolae A. Purice, Constantin lonașcu, Nicolae Nichifor, N. Constan- tinescu, Guzu Gheorghe, revisor! pentru distrugerea culturei ilicite în județul . Putna. D-nii Ilie Dumitru, Niță R. Man , Marin Marinescu, Panait Morica, lancu Stan Ciorceanu,Badea Teodorescu, Elef- terie Calafeteanu, revisor! pentru dis- trugerea culturei ilicite în județul Ro- manați. D-niî Hurmusache Gheorghiu, Gheor- ghe P. Sore, Panait Frumusache, loan Popescu, lancu Nour, Zanet Teodor, re- visori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Tutova. D-nii D. Niculescu, R. Martinescu, Nicolae Costică, G. G. Popa, Constantin Constantinescu, Constantin Ceaușescu, revisori pentru distrugerea culturei ili- cite în județul Olt. D. Ion Șerbănescu, revisor de debite în Capitală. D-nii Ion Voiculescu, Marin lonescu, revisor pentru distrugerea culturei ili- cite în județul Argeș. D-nii Ghiță Petrescu, Radu Constan- tinescu, revisori pentru distrugerea cul- turei în județul Ialomița. D. Ion D. Chiriac, guard pedestru pen- tru paza fruntarielor în județul Vlașca. D. Al. Z. Vasilescu, agent de cultură în județul Ialomița. D. Nicolae Nanti, revisor pentru cul- tura ilicită în județul Bacău. D-nii Ion Popescu, Ion Belinger, re- visori pentru cultura ilicită în județul Dâmbovița. D-nii Corneanu Nicolae, Gheorghiu Gheorghe, Enache Țuțoian, Ilie Bart, Gheorghe Curcă, Gheorghe Eșianu, Du- mitru Stamate, revisori pentru cultura ilicită în județul Botoșani. D-nii Ion Cupa, Ion Teodor, Costache Antima, Gheorghe Mihailof, Andeescu Dumitru , revisori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Botoșani. D-nii Ion Balaban, Vasile Dimitrie, Oprea Gavrilă, Mihail Codreanu, Ion lonesco, Ștefan lonescu, revisori pentru distrugerea culturei ilicite în județul Covurluiă. Prin decisiunea D-lul ministru de fi- nance cu No. 17.903 din 16 Maiu 1885, D. Nicolae Apostoliu, fost supraveghetor vamal, este numit în funcțiunea de im- piegat de cancelarie în serviciul exte- rior al vămilor, în locul D-lul I. Florescu, pus în disponibilitate. Prin decisiunea ministeriale No. 29.374 din 18 Maiu 1885, s’a numit, pe (jiua de 1 Maiu 1885, în posturile de supraveghe- tori în serviciul exterior filoxeric din ju- dețul Prahova, următdrele persone: T. Constantinescu, Petrache Balan, Stanis- las Kovalschi, C. P. Tocineanu și G. D. Stănescu. Circulara D-lul ministru al agriculturei, in- dustriei, comerciului și domenielor No, 23.288, către direcțiunile scdlelor profesionale. Domnule director, Programa studielor ce se predau în scdla de sub a D-vdstră direcție nu este încă specificată pe lecțiunl și, pe de altă parte, D-v<5stră cundscețl importanța ce presintă, atât pentru putința unul con- trol real al autorităței, cât și pentru re- sultatele positive ce suntem în drept să asceptăm de la scoli, întocmirea rațio- nale și bine explicită a unul plan de învățământ. Ministerul, dorind dar a posede, în linii bine precisate, gradul de cultură profesionale al instituțiunei ce dirigeți, urmeză ca D-vdstră, împreună cu D-nii profesori și maeștri ai scdlei, să luați ostenela de a trimite, până la finele lui Iunie cel mult, informațiunile și lucră- rile necesare pentru deplina cundscere a stărei în care se află actualmente învă- țământul acelei scoli. Aceste date vor servi ca punct de plecare pentru viito- rele disposițiuni. Veți pune așa dar, D-le director, în vederea D-lor profesori și maeștri de practică technică, că, până la termenul mai sus hotărît, să presinte direcției programa studielor ce D-lor ah predat în cursul acestui an școlar, cu specifi- carea tutulor subiectelor propuse în cele duoe semestre de studii, cu arătarea metodului întrebuințat în predare și a manualului de care s’aiî servit, cu mo- dul de împărțire al timpului, câte ore destinate săptămânal teoriei și câte exer- cițiurilor saiî practicei, cu observațiu- nile, în fine, ce fie-care D. profesor va avea să facă, privitor la materia sa. E bine înțeles că fie-care din aceste pro- grame va fi întărită cu semnătura pro- fesorului respectiv și va fi apoi vidată de D-vdstră. La sciințele fisico-naturale și techno- logice se va nota, D-le director, experi- mentele făcute înaintea elevilor, mate- rialul didactic de care s’a dispus în demonstrațiuni saiî explicări, lucrările practice ce elevii ah efectuat în labora- tdre, ateliere saiî în ramura agricolă la câmp, orele ce s’aiî consacrat săptămâ- nal diferitelor ramuri de aplicațiuni. Alăturat de acestea ne veți înainta, D-le director, câte o lucrare saiî duoă de ale elevilor distinși din clasele mai înaintate, lucrări anume de natură tech- nică, financiară saiî economică, epure, devise, exerciții de ținerea registrelor, desemne profesionale, câte un preparat, mașină (model) saii instrument, etc., pen- tru ca ministerul să inaugureze cu ace- stea colecțiunea destinată unui musefi școlar. Numai ast-fel va fi posibil să se compare din an în an progresul ce se realiseză în ramura technică a institu- telor dependințe de acest minister; iar figurarea permanentă a îndeletnicirilor școlare într’un museiî anume organisat va fi cel mai frumos titlu de merit al scdlei ce D-vostră dirigeți. Cu acestă ocasiune veți desvolta, D-le director, opiniunile D-vdstră și ale con- ferinței profesorale asupra îmbunătăți- rilor ce ar fi de dorit să se aducă, pre- cum și observațiunile ce veți crede de cuviință a face asupra organisațiunei actuale a scolei, față cu trebuințele nostre economice și sociale și în vedere cu organisațiunea de care se bucură în Statele culte școlile de aceeași natură» Memoriul D-vdstră, împreună cu ma- terialul programelor și al notificărilor cerute, va fi de aprdpe studiat, ca auto- ritatea să potă corespunde atât dorinței ce vă animă cât și nevoei simțite a țărei de a ridica nivelul culturei și al aptitu- dine! sale profesionale. Sper, D-le director, că D-vdstră veți pune și în acestă lucrare zelul șiesacti- tatea de cari ne-ați dat atâtea convin- gătdre dovedi. Primiți, ve rog, D-le director, asigu- rarea osebitei mele considerațiuni, Ministru, A. Stolojan. Referatul D-lul ministru cultelor și instrue- țiunel publice cu No. 5.027 din 6 Maiii 1885, către D-nii membri al consiliului permanent al instrucțiunel. Domnilor membri, Regulamentul de ordine și disciplină al seminarielor prevede că maximul de etate pentru admiterea seminariștilor interni, singuri recunoscuți prin lege, este de 14 ani, așa că un seminarist care urmeză numai 4 clase termină cursul la etatea de 18 ani; iar cei-alți la 21 ani. De altă parte, însă, regulamentul pentru chirotonii, făcut de S-tul Sinod pe basa candnelor, cere o etate minimum de 24 de ani pentru a se chirotoni cine-va ca diacon și 26 pentru preoție. Din acestă causă, când se cere autorisația de chiro- tonie pentru ver-un seminarist, mai tot- d’a-una se ved duoă atestări de etate: una înscrisă în certificatul seminarial cu o etate mai mică. E necesar a se pune capăt acestui abus general, care are pro- porțiele unui adevărat scandal. Am dar ( 844, onore a vă ruga sâ deliberați asupra a- cestul punct. Supun aprecierel D-v. mă- sura următdre: toți seminariștii ce sunt astăzi în scdle, afară de cei din clasa IV și din clasa VII, cum și toți cei ce se vor mai admite de astăzi în seminare, să fie datori a presinta acte valabile de etate, fie extracte din condicele stărel civile, fie certificate de botez liberate de preoți pe unde condicele stărei civile nu ar e- xista, fie acte făcute cu martori; acele acte se vor păstra în cancelaria semina- rului până la absolvire, când se vor li- bera de o dată cu certificatul de absol- vire, dupe ce se vor vi^a de direcția se- minarului dându-li-se un numer, o dată și aplicându-li-se sigiliul seminarului. Tot-de-o-dată, pe dosul certificatului se va transcrie acel act, și acea copie se va întări cu sigiliul scdlei și visa direc- torului. De atunci înainte, la chiroto- nie nu se vor mai admite alte acte de etate de cât acele ce aii fost presintate la admiterea în seminar. Primiți, D-lor membri, asigurarea ose- bitei mele considerațiuni. p. Ministru, Haret. Avisul No. 1.668 din 6 Maiiî 1885 al consiliului permanent de instrucțiune. Se aprobă, avisul. Haret. Avend în vedere adresa de mai sus, consiliul permanent opineză a se încu- viința mesură propusă în acestă adresă. Siaicariu, D. Aug. Laurian, Hasdeu. PARTE OmClALE Bucuresci, 23 Maiu Domnului L C. Brătianu, președinte al consiliului de ministru Bucuresci. Mare și ireparabile este perderea &e îndurăm; sdrobitore durerea care Ne a lovit. Partea vie și sinceră ce Româfiia ia la suferința Nostră mân- gâe inimele Noștre întristate. Mulțumim tutulor cu iubire. CAROL Domnului I. C.Brătianu, președinte al con- siliului de miniștri. Amabila D-voStre amintire îh â- ceste momente de crudă încercare și de adâncă durere a mișcat vitî inima mea₁ Primiți expresiunea în- tregel mele recunoscințe^ și ve rog MONITORUL OFICIAL a fi interpretul sentimentelor mele amicale pe lângă colegii D-v6stre. LEOPOLD Telegrame de condoleanțe din județe către D. I. C. Brătianu, președinte al con- siliului de miniștri Brăila Astăzi s’a oficiat în biserica catedrală un servicii! funebru pentru A. S. R. Prin- cipele Anton de Hohenzollern în asi- stența autorităților civile și militare, ale căror respectuose condoleanțe le trans- mite prin D-vostră. p. Prefect, F. lonescu. Constanța Astăzi, la orele 12, s’a celebrat un servicii! funebru pentru A. S. R. Princi- pele Anton de Hohenzollern, asistând corpul consular , autoritățile civile și militare precum și un numeros public. Cetățenii și oficiile publice aii arborat drapelul național în doliu. In numele județului Constanța, rog a fi pe lângă MM. L L. Regele și Regina intrepretul simțimintelor nostre de con- doleanță pentru acestă ireparabile per- dere. Prefect, Bm. Culoglu. DoJju La biserica Madona-Dudu și la tdte cele-alte biserici din oraș și județ s’a oficiat aiji un servicii! funebru pentru încetarea din viață a A. S. R. Princi- pelui Anton de Hohenzollern, luând parte tdte autoritățile civile și militare. Prefect, Gr. Vorvoreanu. Dorohoiă Astăzi, la orele 12, s’a săverșit un ser- viciu funebru în biserica catedrală din orașul Dorohoiu, precum și prin tdte co- munele urbane și rurale din județ, pen- tru încetarea din viață a A. S. R. Prin- cipele Anton de Hohenzollern, asistând autoritățile civile și militare. p. Prefect, Pop, Fălciu Scirea despre mortea A. S. R. Princi- pelui Anton de Hohenzollern a întristat adânc pe toți cetățenii. Astăzi s’a oficiat un serviciu funebru în presința autorităților civile și mili- 24 Maiiî 1885 tare, precum și a unui numeros public, exprimând cu toții respectudsele lor con- doleanțe. p. Prefect, P. Georgescu. Gorj u Astăzi, orele 12, a avut loc la biseri- ca catedrală un servicii! funebru pentru mortea A. S. R. Principelui Anton de Hohenzollern, asistând autoritățile ci- vile și militare. Populațiunea și funcționarii publici m’ai însărcinat să vă transmit simți- mintele lor de mâhnire pentru perderea Augustului părinte al Suveranului no- stru. Prefect, Piersiceanu. Ialomița Astăzi s’a oficiat la biserica catedrală un servicii! funebru pentru încetarea din viață a A. S. R. Principelui Anton de Hohenzollern, luând parte autoritățile civile și militare, cari m’aii autorisat să exprim prin D-vostre respectudsele lor condoleanțe. Prefect, Al. Chirculescu. Neamțu Pentru încetarea din viață a A. S. R. Principelui Anton de Hohenzollern s’a oficiat a^i la biserica catedrală un ser- vicii! funebru în presința tutulor auto- rităților civile și militare. Prefect, Gorovei. Putna In tdte comunele județului și la ora- șul de reședință s’a oficiat astăzi un ser- vicii funebru pentru A. S.R. Principele Anton de Hohenzollern, luând parte autoritățile civile și militare. In numele județului am transmis te- legrafic M. S. Regelui nostru, la Sigma- ringen, respectuose condoleanțe. j Prefect, Plagino. i ---- Romanați Astăzi, orele 12, în tdte comunele și în orașul de reședință s’a oficiat un ser- vicii funebru în presința autorităților civile și militare, pentru mortea A. S. R. Principelui Anton de Hohenzollern. Ve rugăm să fiți interpretul expre- siunei profundelor regrete ce simte ju- dețul Romanați, cu ocasiunea însemna- tei perderi ce a încercat Augusta familie a Suveranului nostru. Prefect, Demetrian, 24 Maiii 18^5 MONITORUL OFICIAL Tecuciii Mdrtea A. S. R. Principelui Anton de Hohenzollern a mișcat adânc inimele tutulor. In tot județul și la biserica catedrală din acest oraș s’a oficiat astăzi un ser- vicii funebru în asistența autorităților civile și militare. Populațiunea plină de întristare vine prin, subsemnatul a exprima respectud- sele sale condoleanțe pentru perderea ilustrului părinte al Suveranului nostru, și ve rdgă să bine-voiți a transmite aceste simțiminte MM. LL. Regelui și Reginei, asigurându-le despre iubirea și desăvârșitul nostru devotament. Prefect, Anastasiu. Tulcea Astăzi) la orele 12, s’a oficiat la bi- serica catedrală un servicii! funebru pen- tru încetarea din viață a A. S. R. Prin- cipelui Anton de Hohenzollern, asistând autoritățile civile, militare și un nume- ros public, care m’a autorisat să trans- mit respectudsele lor condoleanțe. p, Prefect, D. lancovici. Exc. Sa Suleiman Bey, trimis extraordinar și ministru plenipo- tențiar al Turciei, plecând la Con- stantinopol, în urma unui congediu ce i s’a acordat de M. S. Imperi- ală Sultanul, Artur Effendi, ânteiul secretar, rămâne însărcinat pe tim- pul absenței D-lui ministru cu gi- rarea Legațiunei imperiale, în cali- tate de însărcinat de afaceri. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului} Sigmaringen, 3 Iunie— înmormân- tarea A. S. Principelui Anton de Ho- henzollern va fi celebrată Sâmbătă di- mineța la 10 ore și jumetate. Principele Imperial al Germaniei va asista. Se anunță asemenea sosirea principelui George, însărcinat să represinte pe re- gele Saxoniei, precum și a ducelui și a ducesei de Anhalt. Regele Belgiei va fi represintat prin un general. Berlin, 3 Iunie— împăratul a lucrat ieri seră până la 9 ore și a avut o ndpte forte bună. Starea sa este astăzi forte mulțumitdre. Madrid, 3 Iunie — Patru cașuri de holeră aii fost observate la Valencia. Paris, 3 Iunie — Sciri venite din in- sula Madagascar , spun ca primul-mi- nistru a fost sugrumat de către parti- sanil păcei. Viena, 4 Iunie — împăratul a ordo- nat ca Curtea să pdrte doliu în timp de 8 . 31. 1885, Maifi 20. Prin ordonanțele No. 7.860 și No. 6.476 din 1881, ale D-lor președinți ai tribu- nalelor de Romanați și Olt, subsemna- tul sunt autorisar să hotărnicesc moșia Farcașiu-de-Jos din județele Romanați și Olt, proprietate dotale a D-lttI co- mite Nicolae TalevicI din Craiova, pen- tru care sfârșit am defipt Sulina --- 14+ . Cernavoda --- 12+ „ Mărgineni -M 11+ . Tecudă --- » 13+ . Cetate --- Nor 12+ , Medgidia M. Senin 15-+ > Terg riște --- f» 10+ „ Oodăesci --- Senin 12+ , Mlhăileni ---. 6+ , Pergu-Frumos --- - 10+ , Constanța --- Senin, marea p agitată 13+ , Mizil OM Nor 12+ , Tergu-Jiu ■--- Plde 8-r . Corabia --- Plde 12+ , Moinesci ■M H+ . Tergșoru --- Nor 10+ . Cozia --- Nor 8 + „ Neamțu M. 9+ , Htlcea --- Senin 12+ , Oraiova Plde 13+ , Novaci 8*4* » Țăndărei --- Nor 13+ . Darabani! ♦ --- Senin 10+ . Obedeni ■M 9 + . Urlați --- n 10+ „ Domnesc»! --- Plde 10+ „ Ocna OM 12+ , Urziceni --- 71 11 0^0 Dorohoiu --- Senin 10+ „ Odobesci 9+ . Valea-Căluqtr--- n 12+ , Dtăgășani --- Nor 10+ „ Oltenița Plde 14+ „ Văleni --- 13+ „ Drăgănesci --- Plde 12+ , Ostrov Nor 12+ „ Vasluiii --- Senin 12+ , Drănceni --- Senin 14+ » Pandit Senin 12+ „ V&dorova --- Plde 124 . Etki-Kdi --- Nor 13+ „ Pășcani «■V 10+ . Vulcan --- Nor 9+ , Stâcid - Senin 13+ , PWlrlasi^s --- Nor 12+ . --- w 13+ , B U R S A. B U C U R ESC I __COTA OFICIALE PE ț)IUA DE 23 MAlU (4 IUNIE) 1885___________ ' OFERITE^ Q SCADENTA CU BANI cu j SC SCADENTA CD BANI FONDURI DE STAT DOBENDĂ CUPONELOR GATA TERMEN ACȚIUNI 03 CUPONELOR GATA CU TERMEN ca ca Rentă perpetuă . . . 5% 1 Apr.---1 Octom. 1 1 1 1 uimi 1 1 1 1 r 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Banca Naț. a României. 1____D ivi d end | 1 1 1 liM 11 1200.1190 „ amortibile . . • 5% 1 Apr.---1 Octom, Soc. de aeig. Daoia-Rom. 287.84.2831/j , română (Sohuld- 5% 1 Ian.---1 Iulie B , « Naționala . 500 vărs. întregi 231 verschreibung) . . . ®°r 1 Maiu---1 Noem. Banca României1. . . 260 lei vărsațl 184.82i/s. 181 Obligațiuni de Stat ale 6% 1 Apr.---1 Octom. Soc- cred, mobiliar . . 200 „ căel ferate române . . 7% 1 Ian.---1 luliu „ română de oonstruc. 200 „ A Obligațiuni de Stat ro- 8% 1 lăn.---1 luliu Acțiunile bănoel „Pre- 250 „ mâne (convertite ru- 5% Han.---1 luliu vederea” ...... 250 , rale) ........ 5% 1 Maiu---1 Noem. Prima societate de rea- 100 , împrumutul (SternI . . Lei 20 Tragerea sigurare România. . . 200 , „ (Openheim) P% 1 Ian.---1 luliu SCHIMB 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 H 1 1 1 1 1 1 „ municipal 15% 1 Ian.---1 luliu Londra......cek 1 1883 ...... . ^6% 1 Ian.---1 luliu „ .... 3 luni împrumutul municipal 15% 1 Maiu---1 Noem. Paris.......cek 1884 ........ 5% „ .....3 luni împrumutul orașului L. 300 Erancia......oek MONETE Bucuresci (losurl) . . „ k . . . 3 luni Napoleon de aur .... --- VALORI DIVERSE Viena.......cek Galben austriac .... --- Scrisuri funciare rurale. „ .....3 luni Imperial rusesc.....--- Idem urbane..... w . nap. (scurt) Lira otomană......--- Idem orașului Iași . . Berlin......cek Biletele Băncei Națion. --- Obligațiunile casei pen- „ ......3 luni Argint..........--- siunilor ....... Germania .... cek Aur . . ..........--- „ ... 3 luni Fiorini de hârtie austr.--- Amsterdam. . 3 luni Rubla de hârtie .... --- Petersburg. i 3 luni Belgia..... 3 luni „ (scurt) Elveția .... 3 luni Italia.....8 luni TWUKaLLÂ STATULUI Director, AL. PENCOVICI