No. 21 UN EXEMPLAR: 25 BANI Vineri M 1885 8 Maiu ROM A NI A MONITORUL OFICIAL PRETIUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI: 86 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia di a fie-caria luni PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU smiWATE 60 lei pe an; 85 lai pe 6 lani. Abonamentele ee pot faoa 1* biurourile poatale. PUBLICATIUKILE JUDICIARE 8E PLĂTESC : .r»n& la 60 linii, 6 lei; mai lungi de 60 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit ca șipubl'catiunile, dupe lungime. PRETIUL ANUNTIURILOR: 30 bani linia de 30 litere. — A dua inserare și mai multe, 20 ban! linia DIRECȚIA MONITORULUI 81 TIPOGRAFIEI STATULUI Bucuresci, strada Brancoveanu, 9. IWTIUNILE SI RECLAMELE 8K PLĂTESC: Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. linia. Citatiunile de hotArnicie, 60 b. linia. Publleatiunile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. SUMAR PARTE OFICIALE — Ministerul de interne: Decret — Prescurtare de decret. Ministerul de finance: Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Decret—Raport— Pre- scurtări de decrete. Ministerul agricultură, industriei, comerciului și domenielor: Prescurtare de decret. Administrația domeniului Coronei: Prescur- tare de decisiune. PARTE NEOFICIALE — Cronică — Depeșl telegrafice. AnuntiurI ministeriale, judiciare, admini- strative și particulare. PARTE OFICIALE Bucuresci, 25 Aprilie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, ~ Prin grația Iul Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La toți de față ți viitori, sănltate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No, 5.322; In virtutea art. 51 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următdrele virimente de fonduri, votate de consiliul general al județului Covurluiu, a se face în budgetul ordinar al acelui județ pe exer- cițiul 1884—1885, adică: Lei 200 să se ia de la art. 1, § unic, cap. 2, taxa foncierel, care lasă economie. 350 idem de la art. 5, același paragraf și capitol, chiria casarmel arma- tei teritoriale din comuna Folte- scî, idem. 470 idem de la art. 6, idem din comu- na Beresci, idem. 500 idem de la art. 1, § 2, cap. 3, me- dicamente gratuite, idem. 400 idem de la art. 2, același paragraf și capitol, salarii medicilor de plășl, idem. 1.920 de reportat. Lei 1.920 Report. 580 să se ia de la art. 3, același para- graf și capitol, Întreținerea și transportul alienaților, care lasă economie. 2.500 acestă sumă să se repartiseze dupe cum urmeză: 600 la art. 15, § unic, cap. 2, plata lemnelor de foc cumpărate pen- tru autoritățile județului. 1.300 la art. 1, § 2, cap. 4, pentru Între- ținerea arestaților. 600 la art. 5, același paragraf și capi- tol, plata lemnelor de foc cum- părate pentru arestul județului. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 21 Aprilie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.316. Prin decretul regal cu No. 1.315 din 21 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt trans- ferați și numiți: D. G. Piersiceanu, actual prefect la județul Constanța, în aceeași calitate la județul Gorj, în locul vacant. D. Emanoil Culoglu, actual prefect la județul Ilfov, în aceeași calitate la jude- țul Constanța. D. Al. Chirculescu, actual prefect la județul Olt, în aceeași calitate la județul Ialomița, în locul D-lul E. Peride, trecut în altă funcțiune. D. I. Fronescu, prefect la județul Il- fov, în locul D-lul Em.Culoglu, transferat. D. I. Paladi, prefect la județul Olt, în locul D-lul Chirculescu, transferat. MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 1.197, în urma recomandațiunel făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance, D. Gheorghe Manoliu, căpitan în retragere, este nu- mit administrator al casei de credit agri- col, înființată în județul Dorohoiu, și D-nil Grigorie Gorovel și Nicu Senjorj comisari din partea guvernului pe lângă acea casă. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționale Rege al României, La toți de față ți viitori, sănltate ; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel sub No. 5.678; Avend în vedere legea asupra ofice- rilor de reservă, Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de general de brigadă în reservă pe colonelul în re- tragere Greceanu loan, aflat în acest grad de la 1875 Ianuarie 1 și actualmente prefect al Palatului Nostru. Acăstă înaintare se va considera pe țjiua de 8 Aprilie 1885. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Aprilie 1885. CAROL Ministru de reebel, General St. Fălcoianu. No. 1.190. Raportul ministrului de resbel către Rege. Sire, Avend în vedere legea asupra ofice* rilor de reservă, și conform ordinului 426 MONIÎORUt OFtCtAt Majestăței Vdstre, propun respeciiidd înaintarea la gradul de general de bri- gadă în reservă a colonelului Greceanu loan, colonel de la 1875 Ianuarie 1, și trecut în retragere pe diua de 1 Apri- lie 1885. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vdstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel, General St. Fălcoianu. No. 5.678. 1885, Aprilie 8. ț Prin decretul regal cu No. 1-347 din 24 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de resbel prin raportul No. 2.894, s’a înaintat la gradul de administratori clasa II, pe diua de 24 Aprilie: Seria I Anteiul rend la vechime Dumitrescu Radu, de la intendența di- visiel V, administrator clasa III de la 8 Aprilie 1881, la vacanța ce este la com- pania III sanitară. Al duoilea rlnd la vechime Ciuhureanu Constantin, de la corpul IV de .armată, administrator clasa III de la 8 Aprilie 1881, la vacanța ce este în același loc. Al treilea rend la alegere Dimitrescu Andrei din regimentul 25 dorobanți, administrator clasa III de la 8 Aprilie 1881, la vacanța ce este de comptabil în același corp. Seria II Antiiul rind la vechime Claudeanu Gheorghe din regimentul 32 dorobanți, administrator clasa III de la 8 Aprilie 188 r, la vacanța ce este de comptabil în același corp. Al duoilea rend la vechime Dobrescu Marin I de la comandamen- tul divisiel I, administrator clasa III de la 8 Aprilie 1881, la vacanța ce este la comandamentul corpului I de armată. Al treilea rend la alegere Negruși George din regimentul 4 de artilerie, administrator clasa III de la 8 Aprilie 1881, la vacanța ce este de comptabil în regimentul 14 de dorobanți. Prin decretul regal cu No. 1.348 din 24 Aprilie 18851 dupe propunerea făcută de același DJ ministru prin raportul sub No. 2.893, s a înaintat la graduj de ad- ministrator clasa I, pe «jiua de 24 Aprilie: Completarea serici II din decretul ou No. 1.580 din 1^84. Al duoilea rlnd la alegere Groza Alexandru din regimentul 21 dorobanți, administrator clasa II de la 7 Iunie 1880 , la vacanța ce este la co- mandamentul corpului II de armată. Prin decretul regal cu No. 1.349 din 24 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul cu No. 2.896, s’a înaintat la gradul de ad- junct clasa I, pe diua de 24 Aprilie : Completarea seriei II din decretul ou Np. 1.270 din 1884. Al duoilea rhul la alegere lordănescu Gheorghe, adjunct clasa II de la 8 Aprilie 1876, din intendența di- visiel 3, la același serviciu, la vacanța ce este. Prin decretul regal cu No. 1.350 din 24 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul sub Np-2.895, s’a înaintat la gradul de ad- ministrator principal, pe diua de 24 Aprilie 1885: Seria I [ Antiiul rind la vechime Naiman Hect, administrator clasa I de la 24 Decembre 1871 de la depositul de furage, la vacanța ce este la atelierul central de confecție. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR A Prin decretul regal cu No. 1.330 din 22 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, sunt numiți membri în consiliul superior de pe lângă acel minister D-nii loan AgaricI, P. S. Aurelian, George C. Cantacuzino, Eu- geniu Carada, Petre P. Carp, Procopie Cazoti, C. Chiru, Matei Corbescu, Geor- ge I. Duca, N. Gridov, Vasilache Jior- ge, I. Kalinderu, V. Lascar, general D. Lecca, N. Mandrea, loan Marghiloman, D. Marinescu-Bragadir, Gr. Monteoru, Constantin Pariano, C. Pilidi, Em. M, 26 Aprilie l$6â •a--*---—«>-—■■" — " — ¹yj Porumbarii, Dimitrie Protopopescu, D. Tăcu, D. Teodorescu, G. Urzică. ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI C0R6neI Prin decisiunea M. S. Regelui No. 6 din 20 Aprilie 1885, D. Florian Davi- descu, absolvent al scolei de agricultură și silvicultură de la HerSstrSu, și fost guard generăl silvic clasa II la ministe- rul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, este numit silvicultor cla- sa III în corpul silvic al administrațiuneî domeniului Cordnel. PARTE NEOFICIALE Bucuresci, 25 Aprilie 1 Luni, 22 Aprilie, la orele 9 de d|minâță, A A. L L. Principii Ferdi- nand și Carol ati pornit de la gara de Nord cu trenul accelerat, înso- țiți de D. ministru de culte și ins- trucțiune publică, precum și de D. maior de Schilgen, guvernorul, și de D. Păun, profesorul Altețelor Lor, spre a face o excursiune la Curtea- d£- Argeș. La orele 11, trenul se opri la gara GolescI, unde Altețele Lor fură în- tâmpinați de D. loan Brătianu, pre- ședintele consiliului de miniștri, de D-nii prefecți de Argeș și de Mu- scel, de elevii scolei rurale din Go- lescI, cu profesorii în cap, și de un numeros public. Dupe sosire în gară, Principii se urcară în trăsura ce Le era desti- nată și care se conducea de un su- rugiu cu șese cal, dupe datina veche a țârei. înainte de 12 ore, Altețele Lor ati ajuns la Florica, unde erau a- dăstațl de D-na Pia Brătianu și de familia sa. Principii luară aci pe ve- randa casei dejunul, dupe care s’atl dus la preumblare prin vie și pe culmea Dealului, pentru a admira frumdsă situațiune a localitățel. La 3 ore, Principii porniră de la Florica exprimând D-nei Pia Bră- tianu mulțumirile Lor pentru căP durosa primire ce li se făcuse. La podul de la Rîul-D6mnel, Al* < tețele Lor fură întâmpinați de ge* Aprilie 1885 MONITORUL oficial 427 neralul Vlădăscu cu comandanții ₍ garnisonel și tot statul șeii major, cari venise călări pentru a ura Al- tețelor Lor bună venire în Pitesci. Stindardele naționale fâlfâiati în tot orașul și Principii fură primiți de po- pulațiune cu cea mal vie căldură. Dupe ce ati trecut orașul, gene- ralul Vlădescu ’și luă (jiua bună de la Altețele Lor și călătoria urmă pe un timp răcoros și frumos. La fie- care comună pe unde treceau Prin- cipii, sătenii eșiati la șosea și ’l în- tâmpinat! cu cele mal vil aclamărl. La o oră apropiere de Curtea- de-Argeș un cortegii! numeros de călăreți încongiură trăsura Altețe- lor Lor. La 6 ore, Principii ajunseră la ba- riera orașului Curtea-de-Argeș un- de aștepta D. primar cu consiliul municipal, care ură Altețelor Lor bună venire. O mulțime mare de orășeni eșiră la barieră și pe fețele tuturor se ve- dea bucuria și veselia de a primi în vechea cetate și capitală pe Au- guștil dspețl. Dupe ce mulțumiră de cordiali- tatea primirel ce li se făcea, Princi- pii trecură prin oraș, care ’și luase vestmintele de serbătâre, pentru a merge la Episcopie. La intrarea în grădina Episcopiei, Altețele Lor fură primiți cu căldură de întreg seminarul episcopal și conduși ast-fel până la biserică. P. S. S. Părintele Ghenadie cu clerul seti, în odăjdii sacerdotale, întâmpină pe Altețele Lor cu evan- gelia și crucea. Prea Sânția Sa ținu apoi o scurtă alocuțiune în care ’și exprimă bucuria de a vedea în Cur- tea-de-Argeș pe Principi, asigu- rându’I că iubirea și devotamentul pentru MM. LL, Regele și Regina se resfrâno'ă natural mente înaltei fa- o miliel Lor. Dupe ce s’a cântat un Te Deum pentru M M. L L. Regele și Regina, Principii merseră la locuința epis- copală pentru a saluta pe persânele venite spre a 1$ ura bună venire. De aci Principii cu suita Lor, cu P. S. S. Părintele Episcop și urmați de numeroși orășeni, se întorseră în oraș, unde luară gazdă la D. Stq- rescu, primarul Curțel-de-Argeș. La 8 ore săra, avu loc un prâncj la care luară parte Altețele Lor, Prea Sânțitul Episcop, amânduoî prefecții de Argeș și de Muscel, D. primar și D-na Sterescu, precum și directorul scălel primare din Cur- tea-de-Argeș. Orașul era plin de veselie și ilu- minat. Marți, 23 Aprilie, la orele 8 de diminăță, Altețele Lor merseră pen- tru a asista la sânta leturgie, ce- lebrată în biserica Domnească din oraș de P. S. S. Episcopul Ghenadie. Dupe ascultarea serviciului divin, Principii, însoțiți de P. S.S.Episcopul Ghenadie, de D. ministru de culte și instrucțiune publică, de guverno- rul și profesorul Altețelor Lor, de amânduol D-nil prefecți și sub-pre- fecțî, de D. primar și de mulțl oră- șeni, se urcară în trăsuri Și merseră la biserica episcopală, care a fost visitată în tote amănuntele el. Dupe acăsta, Principii ati visitat încă o-dată biserica Domnăscă și scolele orașului, înapoindu-se în urmă, la orele 11¹ /₂, în oraș, la gazdă, pentru a lua dejunul. In timpul dejunului, Prea Sânți- tul Episcop, D. ministru Sturdza, D. prefect de Argeș și D. director al scolel purtară mal multe tuaste căldurose pentru M M. L L. Regele și Regina și pentru Principii cart atraseră spre el tote inimele prin simplicitatea și prin modestia Lor. La ora 1, Principii porniră, în mij- locul aclamațiunilor celor mal vil, spre Pitesci, mulțumind cu amabili- tate și căldură tutulor pentru fru- măsa primire ce li se făcuse. In tot lungul șoselei, Altețele Lor fură întâmpinați în prăjma comune- lor de numeroși săteni în strae de sărbătăre, avend în capul lor pe preoți, învățători și milițieni. In mal multe localități, între altele la Merișanî, Principii se opriră pentru a primi urările entusiaste alb săte- nilor. Discursuri căldurâse Le fură adresate de mal multe ort și hore frumăse fură încinse împregiurul Al- tețelor Lor. Principii sosiră la 4¹/₂la Pitesci, unde Li se făcu de către oraș din noti primirea cea mal căldurăsă. La gară, Altețele Lor mulțumiră tuturor personelor, cari Le fură pre- sintate, pentru primirea făcută și se urcară în trenul accelerat care I readuse în Bucuresci la orele 7 și 50 minute săra. Daca Principii ati fost deplin mulțumiți de frumusețea localitățel ce ati visitat și de mărăța catedrală de la Argeș, care se ridică falnic întruna din cele mal încântătără posițiunl ale țărel, Altețele Lor ati rămas adânc mișcațl de căldurosa primire ce Li s’afl făcut și care dove- desce că iubirea poporului în Dina- stia M. S. Regelui Carol a prins rădăcini adânci în inimile tuturor. Joi, 25 Aprilie, la orele 9³/₄ di- minăța, M.S. Regele, însoțit de ad- jutantul de serviciti, a mers la gara de Sud spre a întâmpina pe A. S. Principele Bulgariei, care avea a sosi în capitala României. La g-ară adăstati sosirea Augustu- lui 6spe D. I. C. Brătianu, preșe- dinte al consiliului, cu toți D-nil mi- niștri, D. NatchovicI, agent diplo- matic al Bulgariei cu secretarul seti, D. general Barozzi, șeful casei mi- litare regale, și D. Moruzi, prefect al poliției Capitalei. Dupe ce s’att schimbat salutările cele mal cordiale între Majestatea Sa și Alteța Sa, Principele bine- voi a convorbi cu multă afabilitate cu personele presinte și, luând apoi loc împreună cu Majestatea Sa în trăsura regale, se îndreptară la Palatul din Capitală. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Londra, 6 Maiii—Intrevorbirile pri- vitore la delimitarea graniței ruso-af- gane vor începe aci mâne. Berlin, 6 Maiă—s’a publicat noua Carte albă privitdre la afacerile Egip- tului. Conține 21 de documente din a căror cercetare resultă că o înțelegere intimă unesce cele trei imperii în ces- tiunea egipteană^ 428 Berlin, 6 Maiiî—Vii desbateri aii a- vut Ioc în dieta Prusiei în urma inter- pelărei D-lui Barowski, asupra gonirei polonesilor străini așezați în ținuturile polonese anexate Prusiei. Ministrul de interne, D. Puttkammer, a justificat a- cestă măsură. Discursul șeii a fost ade- sea întrerupt de deputății polonesî. Berlin, 6 Maiii — Reichstagul a res- pins proiectul de desființare a imposite- lor asupra petroleului și asupra sărei, în urma oposiției făcute proiectului de lege de guvern, care declarase că nupri- mesce acestă desființare. Reichstagul a adoptat apoi cele din urmă articole ale proiectului de lege privitor la impositul de stabilit asu- pra operațiunilor de bursă, conform pro- punerilor comisiunei. Temișora, 6 Maiiî — Ceremonia de înmormântare a principelui Karageor- gevici s’a celebrat cu mare pompă. Londra, 7 Maiiî — Daily News Zice că Rusia a dat Engliterei asigurarea formale că ea n’are de loc intențiunea să ia Heratul, fie acum, fie în viitor. Berlin, 7 Maiiî—Poliția a arestat un lucrător care aruncase o petră pe teres- tra palatului imperial. împăratul nu era atunci la palat. Roma, 7 Maiu — Camera deputați- lor — D. Mancini, răspunzând interpe- lărilor ce i s’aiî adresat asupra politicei coloniale, menține declarațiunile sale precedente. El Zic® că programa privi- tdre la expedițiunea măre! Roșii este modestă și de natură a nu provoca nici inconveniente politice, nici încurcături financiare ; că guvernul italian evită într’un mod sistematic ori-ce aven- tura periculdsă ; că acesta ar fi o gre- șelă din punctul de vedere militar de a merge la Heren care aparține Abisi- niel. Sfârșind, ministrul cere Camerei,să se pronunțe asupra politicei sale. D. Camporeale propune ca cabinetul să comunice Camerei corespondența di- plomatică schimbată cu ocasiunea expe- dițiunei italiene din marea Roșie. D-nii Cairoli și Derenzi propun din partea lor moțiuni de neîncredere. Dupe cererea D-lui Mancini, Camera hotărasce să amâne pe mâne discuțiunea acestor din urmă propuneri. (Havas.) ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriiî a catedrei de limbele latină și română de la seminarul din Galați, ministerul publică concurs pe Ziua de 1 Septembre 1885A Monitorul oficial Concursul se va ține în localul Uni- versităței din Iași» Aspiranții, pentru a fi admiși la Con- curs, vor trebui să posăda titlurile de studii! cerute de art. 1 și 4 din legea de concursuri de la Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Zii® înaintea termenului de concurs. ²* No. 3.825. — Neputendu-se ține consursul ce a fost publicat pe Ziua de 15 Martie 1885, pentru ocuparea în mod provisoriiî a catedrei de limba latină de la gimnâsiul din Fălticeni, întreținut de județ, mi- nisterul publică un noii concurs, pe Ziua de 1 Octombre 1885. Concursul se va ține în localul Uni- versităței din Iași. Aspiranții, pentru a putea fi admiși la concurs, vor trebui să posedă titlu- rile de studii cerute de art. 1 și 4 din legea de concursuri din Martie 1879. înscrierile se fac la minister, cu cel puțin opt Zii® înaintea termenului de concurs. ₈ No. 4.182. —Neputendu-se ocupa în mod proviso- riiî, în urma concursurilor anunțate, pe Ziua de 15 Martie 1885, catedrele de is- torie și geografie de la gimnâsiul din Giurgiu, întreținut de comună, și cea de limba elenă de la gimnâsiul din Galați, ministerul deschide noul concursuri pe Ziua de 1 Octombre 1885. Concursurile se vor ține în localul Universităței din Bucurescî, înaintea ju- rielor examinătdre ce se vor constitui la timp, în conformitate cu prescripțiunile legei și regulamentului de concursuri din 1879. Aspiranții se vor înscrie la minister cu cel puțin 8 Zile înaintea termenului de concurs. No. 4.378. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate române Se aduce Ia cunoscința publică că, bu- fetul din gara Titu urmeză a se închiria cu începere de la 1 Iulie stil nod 1885. Doritorii vor depune ofertele lor la secretariatul direcției generale al căilor ferate române, secția P, până în Zi®a de 15 Iunie stil nou 1885, purtând pe plic inscripțiunea î Ofertă pentru restaurați- unea din gara Titu. Ofertantul va depune o garanție pro- visorie de lei 500, la casa centrale a căilor ferate române și va areta în ofertă numărul recipisei. Condițiunile de închiriare se pot ve- dea în tote Zilele de lucru la biuroul No. 15, direcția generale, secția M, de la orele 11 a. m. până la orele 6 p. m. No. 17.961. 1885, Aprilie. 2€> Aprilie 1885 MINISTERUL DE FINANCE Direcția generale a regiei monopo- lului tutunurilor și sărei Licitațiune pentru cumpărare de tutunuri străine Regia face cunoscut că cumpără, prin concurență publică, tutunurile mal jos notate: a) 60.000 kilograme tutun Kir-Basma, calitatea I; t) 200.000 kilograme tutun Giubec- Basma, calitatea I; c) 2.500 kilograme tutun Smirna fin; d) 7.000 kilograme tutun Smirna or- dinar; e) 50.000 kilograme tutun Baffra; f) 100.000 kilograme tutun grecesc ; g) 1.200 kilograme tutun Tumbecki; A) 2.000 kilograme tabac de prisat ceam. Tutun pentru fabricarea țigărilor : a) 5.000 kilograme Havana fețe; 6) 1.800 kilograme Sumatra fețe ; c) 1.800 kilograme Cuba lara (um- plutură) ; d) 25.000 kilograme Kentucki; e) 20.000 kilograme Virginia; f) 16.000 kilograme Palatinat; g) 45.000 kilograme unguresc; h) 1.200 kilograme Cumana ; î) 1.500 kilograme Rio-grande. Tdte aceste tutunuri și fol de țigări urmeză a fi din recolta anilor 1882, 1883 și 1884. Condițiunile, în earî se dă în licitațiu- ne cumpărarea acestor țigări, sunt ur- mătdrele : Art. 1. Concurenții pot oferi, în total sad în parte, calitățile cerute, însă nu în loturi mal mici de 10.000 kilograme atât pentru tutunurile turcescl cât și a- celea necesare la fabricarea țigărilor, când cătimele cerute sunt mal mari de 10.000 kilograme. Art. 2. Pentru predarea acestor tutu- nuri se vor depune oferte scrise și sigi- late, precum și eșantilonele de tutunuri până în Ziua <1® 19 (31) August 1885, sera. Ofertele sigilate se vor depune la di- recția generale a regiei (Bucurescî, ca- lea Victoriei No. 109) și vor purta pe plic inscripțiunea: „Ofertă de tutun pentru licitația de la 20 August (1 Sep- tembre) 1885“, precum si marca și nu- mărul eșantildnelor. Aceste oferte vor fi însoțite de o ga- ranție de 10 la sută din valdrea tutunu- rilor oferite și vor indica totedetaliurile de calități și prețuri, marca și numărul eșantildnelor la cari se referă oferta, precum și recolta anului din care a- parține. Prețurile în ofertă se vor prevede MONITORUL OFICIAL 429 26 Aprilie 1885 franco în Bucuresci la magaziele regiei și vor fi calculate atât în aur cât și în argint. Art. 3. Ofertele cari nu vor fi făcute în condițiunile de mal sus șah cari nu vor prevede prețurile atât în aur cât și în argint se vor considera ca neprimite. Art. 4. Eșantildnele se vor depune până la termenul arătat mal sus (T⁹/si August sera) la manufactura regiei din Bucuresci (Belvedere), câte 3 teancuri pentru fie-care specie de tutun, conți- nând cele 3 mărimi de fol, adică mici, mijlocii și mari și se va areta prin oferte câte teancuri din aceste 3 categorii com- pun câtimea oferită. Pentru tutunurile de țigări se vor de- pune ca probă câte 4 păpuși de fie-care fel (aproximativ 4 kilograme) sigilate și represintând pe deplin calitatea tutu- nurilor ce se vor .furnisa; se exclude din acestea tote tutunurile ce ard greii pre- cum și cele unguresci, fol de Tissa (Theiss). Art. 5. O comisiune numită de consi- liul de administrațiune al regiei va pro- cede la expertisa eșantildnelor în ^iua de 20 August (1 Septembre) 1885 și ur- mătorele. Dupe terminarea expertisel, consiliul de administrațiune se va pronunța asu- pra ofertelor de aprobat. Regia ’și reservă dreptul a se pro- nunța asupra ofertelor și eșantilonelor depuse, luând de normă nu numai pre- țul dar și calitatea. Art. 6. Predarea tutunurilor turcescl și a tutunurilor pentru țigări se va efec- tua în primăvera anului 1886, afară de speciele următore, pentru cari predarea se reguleză a se face în modul următor: Kir Basma I,Giubek Basma I, Baffra și cel grecesc urmeză a se preda pentru ’/« până la l/₂ din cantitatea contractată în tomna anului 1885 până la închide- rea navigațiunei pe Dunăre; iar restul în primăvera antalul 1886. Tutunul Smirna ordinar urmeză a se preda în întregime în tomna anului 1885. Tutunurile pentru țigări Havana fețe, Kentucki și Virginia se vor preda ju- mătate în tdmua anului 1885, iar cea- altă jumătate în primăvera anului 1886. Art. 7. Tutunurile predate vor trebui să corespundă întocmai cu eșantildnele depuse și admise de regie. Art. 8. O comisiune numită de consi- liul de administrațiune al regiei va exa- mina, la sosire, tutunurile dacă sunt conforme contractului și eșantilănelor depuse; decisiunea consiliului va fi ire- vocabila și fără apel. Art. 9. Cantitățile contractate nu vor putea întrece sad fi inferidre la predare de cât cu cel mult 20 la sută din suma prevăzută în contract. Art. 10. Tara tutunurilor se va con- stata prin cântărirea a 10 teancuri alese de contractant și alte 10 alese de regie, luându-se de basa greutatea mijlocie a acestor teancuri și fixarea tarei de scăzut. Art. 11. Tutunurile cari nu vor con- respunde cu eșantildnele depuse vor fi refusate în întregul lor de regie și vor trebui să fie ridicate și exportate de con- tractant cel mult în termen de 6 săptă- mâni de la respingerea lor; dupe expi- rarea termenului de 6 săptămâni ele vor fi supuse unui drept de magazinagiu de 5 bani pentru fie-care sută de kilogra- me și Zi de întârziere; iar dupe 3 luni, socotite de la Ziua în care a început a curge dreptul de magazinagiă, tutunu- rile neridicate se vor considera ca aban- donate, fără ca contractantul să pdtă face veri-o obiecțiune. Art. 12. Concurenții ale căror oferte nu vor fi fost aprobate, vor primi ime- diat garanțiele depuse și vor fi datori a reoxporta eșantildnele lor, dacă regia nu va voi să le cumpere. Art. 13. Adjudecatarul va primi ga- ranția depusă numai dupe completa pre- dare a mărfurilor în condițiunile con- tractate. La cas de a nu se conforma contrac- tului și condițiunilor prevăZute în pre- sinta publicațiune saii la cas de a preda tutunuri neconforme cu eșantildnele, garanția sa va rămâne în folosul regiei. Art. 14. Plata tutunurilor se va face în Bucnresci, la casa centrale a regiei sau la banca naționale a României, în mo- netă de aur saii de argint, dupe cum se va fi stipulat în contract. No. 7.068. 1885, Aprilie 21. ¹ MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COME ROIULUI ȘI DOMENIELOR Se publică spre generala cunoscin- ță că, în Ziua 4e 20 Maiii 1885, se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- rei de Ilfov și la comuna respectivă, 24 stânjeni, 21 bucăți lemne și 4 care crăci din pădurea Statului Vadu-Ani (Radu- Vodă). Acest material a resultat din arborii tăiațl cu ocasia deschiderel liniei ferate Bucuresci-Fetesci. Condițiunile vînZărel acestui material se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna respectivă. Amatorii de a cumpăra acest material se vor presinta în localul acelei prefec- turi Ia Ziua mal sus fixată, spre a con- cura, fiind în soțițl și de garanția prevă- Zută prin condițiune. No. 19,113. 1885, Aprilie 24, — Se publică spre generala cuno- scință că, în Ziua de 24 Maiii 1885, se va vinde prin licitație, în localul pre- fecturei de Mehedinți și la comuna res- pectivă, arboretul coprins în delimita- rea însurățeilor împroprietăriți pe mo- șia Statului Stiehaia, pe o întindere a- proximativă de 86 pogone și 1.236 stân- jeni pătrați. Condițiunile vînZărel se pot vedea la prefectură și la comuna respectivă. Amatorii de a cumpăra acel arboret se vor presinta în localul acelei prefec- turi și la comuna respectivă, în Ziua mal sus fixată, spre a concura, fiind în- soți și de garanția prevăZută prin con- dițiune. No. 19.115. 1885, Aprilie 24. — Se publică spre cunoscință gene- rale că, în Ziua de 21 Iunie 1885, se va ține licitație în centrele Craiova, Bucu- resci, Focșani și Iași, conform art. 2 din regulamentul de licitații, pentru vînZa- rea spre exploatare, pe periodul cu în- cepere de la 1 Septembre 1885, a par- chetelor de la pădurile Statului notate în tabloul de mai jos. VînZarea exploatărel acestor parche- te se face dupe regulamentul de licita- țiuni și cu condițiunile generale inse- rate mai jos, precum și cu cele speciale publicate în Monitorul oficia} indicat pe tablofi în dreptul fie-căreia păduri, cu singura modificare numaii că periodul începe de la 1 Septembre 1885, iar nu de la 1 Septembre 1884, precum se pre- vede în fie-care din acele condițiunl spe- ciale. Licitația se va ține în Ziua mal sus indicată, la orele 2 p. m., în localele din centrele sus menționate, cum se speci- fică în tabloii, înaintea comisiunel pre- văZută de art. 2 din regulamentul de licitații, avend a continua și a duoa Zi în cas când nu se va termina în prima Zi. Amatorii pentru a lua în exploatare acele parchete de la pădurile în cestiu- ne, se vor presinta la licitație însoțiți de garanțiele provisorii în sumele spe- cificate prin condițiunile speciale și de natura celor prevăZute prin regulamen- tul de licitații. No. 19.106. 1885, Aprilie 24. Tabloii de pădurile oe sunt a se licita în Ziua de 21 Iunie 1885 pentru vînZarea spre ex- ploatare pe periodul ou începere de la 1 Sep^ tembre 1886. I. Pădurile ce sunt a se licita la Craiova în localul prefecturei. Județul Mehedinți 1. Slătinicu, de pe proprietatea Stre- haia, cu condițiunile speciale publicate în Monitorul oficial No. 94 dțn 1884, 430 MONITORUL OFICIAL 26 Aprilie 1885 2. Punghina, de pe proprietatea Pun- ghina, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul No. 208 din 1884. 3. Buriluța, de pe proprietatea Buri- luța, cu condițiunile speciale din Moni- torul oficial No. 208 din 1884 și cu adao- sul făcut la art. 2 din aceste condițiuni publicat In cel cu No. 224 din 1885, mo- dificându-se acum numai anii de cari se menționeză în acel adaos, adică în loc de 1885- și 1886 sunt 1886 și 1887. Județul Dolj 4. Balota-de-Sus , Cantonu-Țipătd- rele, de pe proprietatea Balota-de-Sus, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 5. Braniștea-Bistrețu, de pe proprie- tatea Bistrețu, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 155 din 1884. 6. Columbu, Cantonu-Scândura, de pe proprietatea Columbu, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 155 din 1884. Județul Gorj 7. Polovragi, de pe proprietatea Va- tra-Schitului-Polovragi, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 94 din 1884. 8. Dumbrava, de pe proprietatea Baia- de-Fer, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul No. 155 din 1884. Județul Vâlcea 9. Mamu-Fumureni, de pe proprieta- tea Mamu-Fumureni. 10. lonesci-Govora, de pe proprieta- tea lonesci-Govora. 11. Șirinesa, seria II, de pe proprie- tatea Șirinesa. 12. Zăvoiul de la dosul Morilor, de pe proprietatea Băbeni. Județul Teleorman “ 13. Dorobanțu, de pe proprietatea Dorobanțu. 14. Merișani, de pe proprietatea Me- rișani. 15. Siliștea-Glavaciocu, de pe pro- prietatea Siliștea-Glavaciocu. Județul Romanați 16. Căluiu, de pe proprietatea Căluiu. II. Pădurile ce sunt a se licita Ia Bucuresci în localul ministerului do- memelor. Județul Dâmbovița 17. Siușeni, Cantonu-Șiușeni, de pe proprietatea Telesci-Ludesci. 18. Pătrdia, de pe proprietatea Petrdia. 19. Cânenca saâ Croitoru, de pe pro- prietatea Cânenca sad Croitoru. Tdte pădurile de mal sus de la No. 9 până la 19 inclusiv se vînd cu condițiu- » t nile speciale publicate în Monitorul ofi- cial No. 94 din 1884. 20. Colibași-Valea-Lunga, seria II, de pe proprietatea Colibași-Valea-Lun- gă, cu condițiunile speciale din Monito- torul No. 155 din 1884. Județul Prahova 21. Vărbila, seria III, de pe proprie- tatea Vărbila, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 22. Seca, seria I, de pe proprietatea Olari, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul No. 155 din 1884. ³' । - Județul Buzeâ 23. Lipia, de pe proprietatea Lipia- Mărcuța, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 208 din 1884. Județul Ilfov 24. Tâncăbesci, seria I, de pe proprie- tatea Tâncăbesci, cu condițiunile speci- ale din Monitorul No. 208 din 1884. Județul Vlașca 25. Babele-de-Deal, de pe proprieta- tea Babele, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 155 din 1884. 26. Babele-de-Luncă, de pe proprie- tatea Babele, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 155 din 1884. 27. Nebuna-de-Deal, de pe proprie- tatea Nebuna, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 155 din 1884. 28. Turbatu, de pe domenul Giurgiu, cu condițiunile speciale din Monitorul No. 155 din 1884. Județul Ialomița 29. Motîlva, de pe proprietatea Mo- tîlva, cu condițiunile speciale din Moni- torul No. 155 din 1884. III. Pădurile ce sunt a se licita la Focșani, în localul prefecturel. Județul Râmnicu-Sărat 30. Crângu-Ursulul, de pe proprieta- tea Crângu-Ursulul, cu condițiunile spe- ciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 31. Zăvoiu-Sec, de pe proprietatea Amara; cu condițiunile speciale din Mo- nitorul No. 208 din 1884. Județul Covurluiu 32. Piscu-Peneu, de pe proprietatea Hârsesci; cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. Județul Putna 33. Mera, seria I, Arva, de pe proprie- tatea Mera Schitu, cu condițiunile spe- ciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. 34. Dumbrăvița, cantonu II, Cotu-Put- nei, de pe proprietatea Dumbrăvița, cu condițiele speciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. 35. Varnița, de pe proprietatea Var- nița, cu condițiunile speciale din Moni- torul oficial No. 155 din 1884. 36. Soveja, seria I, Nord, de pe propri- etatea Soveja, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. 37. Soveja, seria II, Șiușița, de pe pro- prietatea Soveja, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. Județul Tecuciu ■ 38. Corbasca, de pe proprietatea Cor- basca ; cu condițiunile speciale din Mo- nitorul oficial No. 94 din 1884. 39. Movileni-Lunca, seria. II, de pe proprietatea Movileni; cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 40. Barcea, cantonu Lunca, de lângă rîul Berlad, de pe proprietatea Barcea ; cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 41. Zăvoiul din valea Tecucelulul, de pe proprietatea Odaia ; cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 42. Răchitosa, seria I, de pe proprie- tatea Răchitosa ; cu condițiunile speci- ale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. Județul Bacău 43. Păltinata, de pe proprietatea Păl- tinata, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul oficial No. 94 din 1884. 44. Lapoșiu, seria II, Hliza Șipoteni, de pe proprietatea Lapoșiu; cu condițiu- nile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. , ᵣ IV . Pădurile ce sunt a se licita la Iași, în localul prefecturel județului. Județul Roman }” 45. Săcăleni, de pe proprietatea Săcă- leni; cu condițiunile speciale din Moni- torul oficial No. 155 din 1884. 46. Zăvoiul Brătesci, de pe proprie- tatea BrătescI; cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. 47. Brătesci, seria David, de pe pro- prietatea Brătesci; cu condițiunile spe- ciale din Monitorul oficial No. 155, din 1884. 48. Cinturesci, de’pe proprietatea Ciu- turescl, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul oficial No. 155 din 1884. 49. Călinesci, de de proprietatea Căli- nesci, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul oficial No. 155 din 1884. 50. Veja, de pe proprietatea Veja- DoljescI, 6u condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884^ 26 Aprilie 1885 MONITORUL OFICIAL 431 Județul Neamțu 51. Cantonul Iapa, de pe proprieta- tea Calu-Iapa, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 52. Buhalnița, seria IV, Secu, de pe proprietatea Buhalnița, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. 53. Buhalnița, seria III, Isvoru-Mun- telul, de pe proprietatea Buhalnița, cu condițiunile speciale din Monitorul ofi- cial No. 208 din 1884. 54. Buhalnița, seria V, Isvoru-Albu, pe proprietatea Buhalnița, cu condi- țiunile speciale din Monitorul ofi/ial No. 208 din 1884. 55. Gârcina, seria II, Ponoru de pe proprietatea Gârcina, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. Județul Botoșani 56. Trușesci-Siliștea, de pe proprie- tatea Trușesci, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 57. Comândâresci, de pe proprietatea Comândăresci, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. 58. Gurbănesci, cantonu Ciriteiu, de pe proprietatea Gurbănesci, cu condi- țiunile speciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. 59. Burdujeni, de pe proprietatea Bur- dujeni, cu condițiunile speciale din Mo- torul oficial No. 155 din 1884. 60. Bucegea, Cantonu Buhoghina, de pe proprietatea Bucegea, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 155 din 1884. Județul DorolwÎM 61. Mitocu, de pe proprietatea Mitocu, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 91 din 1884. 62. Adâncată, de pe proprietatea A- dâncata, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul oficial No. 208 din 1884. Județul Iași. 63. Sinesci, cantonu Hertișu, de pe proprietatea Sinesci, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 94 din 1884. Județul Tutova 64. Bungeni, de pe proprietatea Bun- geni, cu condițiunile speciale din Moni- torul oficial No. 94 din 1884. 65. Cârțibași, de pe proprietatea Tun- sesci, cu condițiunile speciale din Mo- nitorul oficial No. 208 din 1884. 66. Hălâresci (Hliza Drăxeni), de pe proprietatea Hălâresci, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. 67. Orgoesci, de pe proprietatea Schi- tu-Orgoesci, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. Județul Fălciu 68. Huși, cantonu Dobrina, de pe proprietatea Huși, cu condițiunile spe- ciale din Monitorul oficial No. 208 • din 1884. 69. Tâlhăresci, de pe proprietatea Tâlhăresci, cu condițiunile speciale din Monitorul oficial No. 208 din 1884. REGULAMENT DE LICITAȚIUNI pentru arendarea saii îuclilrlarea bunu- rilor Statului șl darea în exploatare a pă- durilor sale Modul de licitațiuni Art. 1. Arendarea saii Închinare» bu- nurilor Statului, cum și darea în exploa- tare a pădurilor, se face prin licitațiune publică orale saiî prin oferte sigilate. Locul și compunerea comisiunei Art. 2. Licitațiunile se țin tn Bucu- resci, la ministerul domenielor; în Iași, Focșani și Craiova, în localul prefectu- rei județului, în presiuța comisiunilor, compuse conform legei organice a mi- nisterului domenielor. La cas de trebu- ință, se vor putea ține licitații și în cele-l-alte județe. Art. 3. Casierul casei de depuneri și consemnațiunl saiî delegatul seiî ia parte la licitațiunile ținute In Bucuresci, pen- tru a primi și păstra garanțiele provi- sorii depuse de concurenți și adjudeca- tari. In Iași, Focșani și Craiova și la cele- alte reședințe de județe, acestă misiune se va îndeplini de casierii generali de județe saiî de delegații lor. Publicațiunea Art. 4. Nici o licitațiune nu se pote ține fără o prealabile publicație făcută prin Monitorul oficial și prin afipte, la locul unde are a se ține licitațiunea. Ori-ce publicațiune trebue să indice: a) Locul unde se pote lua cunoscință de condițiunile de rearendare, închiriare saii exploatarea pădurilor, precum și de condițiunile licitațiune!, daca și unele și altele nu sunt publicate de o dată cu anunțarea licitațiunel; b) Autoritatea în presința căreia se va ține licitațiunea; c) Locul, (jiua și ora fixată pentru ți- nerea licitațiune!. Termenul publicațiunei Art. 5. Publicațiunile se fac: 1. Pentru arendarea moșielor, In ter- menul prevăzut prin legea relativă la arendări de moși!; 2. Pentru închiriarea bunurilor, re- arendărl, reînchiriăr!/ exploatări de pă- duri, saiî noul încercări de licitațiuni, în termenele prescrise prin art. 47 și 50 din legea asupra comptabilităței generale a Statului. Ordinea licitațiunei și concurenței Art. 6. Licitațiunea se face succesiv pentru fie-care bun în parte, dupe ordi- nea In care este înscris în tabelul pu- blicat. Pentru păduri, licitațiunea-se ține a- supra prețului unui hectar, când vîn^a- rea se face pe suprafață de întindere, și asupra unul arbore saiî a unităței de produse fasonate, când exploatarea se face pe număr de arbori saii pe produse fasonate. Pentru pădurile din ostrovele Dună- rei și din bălți, licitațiunea se ține asu- pra numărului pădurilor cari compun seria ce se scote în vînZare. Numărul concurenților Art. 7. Pentru a se putea ține licita- țiune trebue să fie cel puțin câte 2 con- curenți pentru același bun saiî obiect. Ori-ce concurent e presupus că con- cureză pentru sine și In numele seiî. Con- curența prin procurațiune nu se admite, de cât în virtutea unei procuri legali- sată și presintată în ședință îndată dupe adjudecațiune. Ori-ce declarațiune saiî procură pro- dusă în urmă, se consideră ca neavenită; adjudecațiunea rămânând asupra per- sanei care a figurat la licitațiune. Garanția provisorie Art. 8. Pentru a putea fi admiși la li- citațiune, doritorii sunt obligați să de- pună mai ântfeiu o garanție provisorie, echivalentă cu a patra parte din prețul arendei saiî chiriei precedente. Pentru păduri, cum și pentru bunurile nearen- date și neînchiriate, cifra garanției gro- visorie se va fixa de minister și se va a- reta în publicațiunile licitațiunei. Natura garanției Art. 9. Garanția provisorie va consista în numerar saii în efecte publice. Efectele publice se vor admite pe va- lorea lor nominale, când acesta resultă din veri-o lege speciale; în cas contra- riu, pe valărea fixată de autoritatea în presința căreia se va ține licitațiunea. . Procedura prin oferte ii Art. 10. Când licitațiunea se ține prin oferte, procedura este acea fixată prin art. 51 și 52 din legea asupra compta- bilităței generale a Statului. Daca prețul cel mai mare va fi oferit de mal mulți doritori, se procede la o nouă concurență în aceeași ședință, fie prin oferte, fie prin licitațiune orale. Procedura prin licitațiune orale Art. 11. Când licitațiunea este orale, 432 MONITORUL OFICIAL 26 Aprilie 1885 strigările pentru adjudecarea fle-cărui bun se repetă până tn trei ori, lăsân- du-se un interval între o strigare și alta. Bunul nu se adjudecă de cât dupe a treia strigare și dupe ce mai ’nainte de acesta s’a întrebat din noii concurenții, dacă nu mal daii ceva peste ultimul preț oferit. O-dată adjudecațiunea pronunțată, garanțiele depuse de concurenți se re- stitue imediat, păstrându-se numai aceea a adjudecatarulul. Proces-verbal Art. 12. Resultatul fie-cărel licita- țiuni se va constata printr’un proces- verbal, încheiat chiar în ședință, în re- gistrul special de licitațiunl. Acest proces-verbal va arăta tote îm- pregiurările operațiunel, constatând nu- mele fie-cărul concurent, prețul oferit de fie-care persdnă asupra căreia s’a ad- judecat bunul, prețul cu care s’a adju- decat, și care va fi scris atât în cifre cât și în litere; în fine garanția provisorie ce a depus ca adjudecatar. Procesul-verbal se va subscrie chiar In acea ședință, imediat dupe adjudecare, de către cei ce ah presidat licitațiunea, de către adjudecatar, precum și de către cei-alți concurenți. Ne voința sah neputința de a subscrie din partea acestor din urmă se va men- ționa în procesul-verbal. Amânare Art. 13. Daca, sah din lipsă de ama- tori sah din altă causă, licitațiunea anun- țată nu s’a putut ține, procesul-verbal se va mărgini a arăta împregiurările pentru cari licitațiunea nu a avut loc. Supralicitațiune Art. 14. Ori-ce licitațiuneeste supusă la o supralicitațiune, dacă se face spre acest sfârșit veri-o supraofertă de un preț mai mare de cât acela al adjudeca- țiunei. Supraofertele se pot face în timp de cinci ^ile libere de la ^iua adjudecațiu- nei, dupe care termen nici o supraofertă nu mai este primită. Supraoferte Art. 15. Supraoferta, spre a fi luată în considerațiune, urmeză să fie cu a (jecea parte cel puțin mai mare de cât prețul adjudecațiunel, și însoțită atât de acest adaos de preț de 10 la sută, cât și de garanția provisorie prevăzută la art. 8. Prețul supraofertei precum și garan- ția provisorie se depun, în termenul mai sus prescris, la casa de depuneri și con- semna țiuni, sah la casieriele generale de județe; iar recipisa respectivă la mini- sterul domenjelor^ șah la prefectura locala Ținerea supralicitațiunel Art. 16. Supraoferta fiind primită, se va ține în cele trei 4ile următore, dupe expirarea termenului de cinci ^ile libere, o nouă licitațiune, încependu-se de la prețul oferit de supralicitator. Adjudecațiunea se va face asupra con- curentului care, la acestă a doua lici- tațiune, va da prețul cel mal mare. • Dacă nu se va presinta nici un alt concurent, ofertatorul este considerat ca adjudecatar, chiar dacă nu s’a presintat spre a’și susține supraoferta. Aprobarea adjudecațiunel Art. 17. Adjudecațiunea nu este defi- nitivă până nu va fi aprobată de consi- liul de miniștri. Aprobarea definitivă a adjudecațiu- nilor se dă dupe expirarea termenului prescris pentru supraofertă, sah dupe supralicitațiune, fără ca întâr^iarea a- probărel să dea drept adjudecatarulul a cere anularea licitațiunel, sahînapoia- rea garanției ori a supraofertei. Neaprobare Art. 18. In cas de neaprobare, adju- decațiunea este nulă și fără efect; ga- ranția provisorie sah oferta adjudecata- rulul se restitue imediat; iar pe de altă parte se procede la o nouă licitațiune, făcându-se alte publicâțiuni și începen- du-se strigările de. la prețul adjudeca- țiunel anulată. Răspunderea adjudecatarulul Art. 19. Dacă adjudecațiunea este a- probată, contractul de arendare, care a făcut obiectul licitațiunel, este conside- rat ca încheiat definitiv; iar adjudeca- tarul este ținut din acel moment a în- deplini tote obligațiunile, resultând din condițiunile generale sah speciale ale acestui contract. Garanția definitivă Art. 20. Se acordă adjudecatarilor, pentru a depune sah completa garanția definitivă, în conformitate cu dispisițiu- nile prevăzute prin condițiunile gene- rale, un termen de trei luni pentru moșii, și de 15 ^ile pentru păduri și cele-alte bunuri. Acest termen va curge de drept și fără somațiune din ^iua aprobărei adjudeca- țiunel. Rearendare Art. 21. Dacă adjudecatarul nu va fi depus sah completat garanția definitivă până la expirarea termenului de mal sus, garanția provisorie ce a depus la licitațiune, precum și supraoferta, de va fi, se va incasa în folosul Statului fără somațiune sah judecată, și fără ca depunătorul să pdtă ridica veri-o preten- țiune; iar bunul adjudecat se va schte din noh în arendare pe comptul adjude- catarulul, conform disposițiunilor stipu- late prin condițiunile generale. Disposițiuni penale Art. 22. Ori-ce persdnă care ar împe- dica sah turbura libera concurență la li- citațiune, sah ar întrebuința veri-o ma- noperă cu scop de a specula asupra li- citațiunei, depărtând pe concurenți prin daruri, promisiuni sah alte mi60 10 20 „ 18 2 60 46 80 » 18 1 30 23 40 , 18 --- 62 11 16 , 19 2 70 51 30 „ 19 1 35 25 65 , 19 --- 64 12 16 , 20 2 80 56 ---- „ 20 1 40 28 --- , 20 --- 66 13 20 „ 21 2 90 60 90 . 21 1 45 30 45 , 21 --- 68 14 28 , 22 3 --- 66 --- „ 22 1 50 33 --- , 22 •--- 70 15 40 , 23 3 10 71 30 „ 23 1 55 35 65 , 23 --- 72 16 56 r 24 3 20 76 80 , 24 1 60 38 40 , 24 --- 74 17 76 „ 25 3 30 82 50 . 25 1 65 41 25 „ 25 ---■ 76 19 --- . 26 3 40 88 40 , 26 1 70 44 20 » 26 --- 78 20 28 27 3 50 94 50 . 27 1 75 47 25 , 27 ---- 80 22 30 r 28 3 60 100 80 , 28 1 80 50 40 , 28 •------ 82 22 96 . 29 3 70 107 30 , 29 1 85 53 65 , 29 --- 84 24 36 , 30 3 80 114 --- , 30 1 90 57 --- , 30 --- 86 25 80 , 31 3 90 120 90 „ 31 1 95 60 45 , 31 » I» 88, 27 28 „ 32 4 --- 128 --- „ 32 2 --- 64 --- „ 32 --- 90. 28 80 torului, pentru tot ce se atinge direct safi indirect de obligațiunile ce resultă din contract, va fi chiar la parchetele ce i s’afi vîndut, dacă nu a făcut alegere de domicilifi în altă parte, la subscrie- rea contractului. * Art. 40. Cumpărătorul și garantul, șefi, aparținând veri-uneia din protec- țiunile străine, nu pot invoca nici o- dată calitatea lor de străini în privința obligațiunilor ce ’și-afi luat prin con- tractul de vtn^are. Pentru executarea acestor obligațiuni precum și pentru veri-ce neînțelegeri în privința acesta, sunt supuși legilor țărei și jurisdicțiunei exclusive a tribu- nalelor pământene. Arborii de a treia clasă cari sunt de esență: anini, teiu, mestecăni, plopi, plu- te, salcie și trite speciele necoprinse în cele-l’alte duoă clase. 486 ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat D. Toma Lerescu nedepunând la casa de depuneri și consemnațiuni, suma de lei noui 3.010, prețul cu care s’a adju- decat definitiv asupră’I,'prin jurnalul în- cheiat de acestă secție sub No. 1.131 din 1885, casele cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia Spirea-Veche, stra- da Militarilor No. 6, avere a D-nei Floa- rea G. Niculescu, de profesie liberă, și a D-lui G. Niculescu, de profesie comer- ciant, ambii cu domiciliul necunoscut; Având în vedere că acestă revindere s’a încuviințat prin jurnalul încheiat tot de acestă secție sub No. 3.975 din 1885; Având în vedere că vîn^area mențio- natului imobil s’a cerut de D-na Ana Mișculescu, de profesie liberă, domici- liată în comuna Bucuresci, suburbia Biserica-Săracă, strada Principatele- Unite No. 19, pentru suma de lei noul 2.688 capete, plus procente și cheltueli, în virtutea actului de ipotecă înscris de acestă secție la No. 328 din 1879, înve- stit cu formula executorie, a cărui co- prindere este precum urmeză: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Act de ipotecă Lei noui 2.688, în monetă de aur, la neapărata trebuință ce am avut de a con- strui case, am luat cu împrumutare de Ia D-na Ana Mișculescu, pe termen de 3 ani și cu condițiunile următore : 1. Pentru termenul de 3 ani, mă oblig a plăti procente D-nei Ana Mișculescu 12 la sută pe an, fiind plătită pe anul ântâiii înainte; iar pe anul al duoilea și al treilea me oblig ale plăti pe câte un an înainte, adică tot-d’a-una la 20 Iu- nie 1880 și 1881, iar capitalul în ^iua de 20 Iunie 1883. Pentru asigurarea D-nei Ana Mișcu- lescu, atât pentru capital cât și pentru procente, declar că afectez și ipotecez în special în favorul D-nei Ana Mișculescu tote casele mele cele vechi și cele noul cu tot locul lor, ce le am situate în su- burbia Spirea-Veche, strada Militarilor No. 6, colorea Verde. Dacă la termenul stipulat în acest act nu voii! achita procentele saiî capitalul, creanța devine exigibile și D-na Anica Mișculescu este în drept a cere vîn^area imobilului ce ipotecez, fără mijlocire de judecată și fără somație, din al cărui preț se va despăgubi atât de capital cât și de procentele de 12 la sută pe an până MONITORUL OFICIAL în momentul achitărel, pentru care ’I- am dat acesta. Floarea G. Niculescu. Subscrisul, soțul D-nei Floarea G. Niculescu, declar că autoriz și consimpt la împrumutul ce face soția mea cu ipo- tecă imobilul seiî parafernal. Gg. Niculescu. Tribunalul Ilfov, secția III No. 4.148—1879, Iunie 21 In