Vineri 1335 1 Maiu No. 16 tTN EXEMPLAR: 26 EA&I R O M A N I MONITORUL OFICIAL PRETIUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI: 36 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia di a fie-caria lună. PRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luni. Abonamentele se pot face la biurouiile poștale. PUBUCATIUKILE JUDICIARE 8E PLĂTESC: P^uA la 60 linii, 6 lei; mai lungi de 60 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit ca șipublicatiunile, dupe lungime. PRETIUL ANUNTIURILOR: 30 bani linia de 30 litere. — A dua inserare ți mai multe, 20 bani linia DIRECȚIA MONITORULUI 81 TIPOGRAFIEI STATULUI Bucuresci, strada Brancoveanu, 9. INSERTIUNILE 81 RECLAMELE 8E PLĂTESC; Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 d. linia. Citatiunile de hotărnicie, 60 b. linia. Publicatiunilo primărielor și comitetelor, 60 b. linia. SUMAR PAETE OFICIALE — Ministerul de interne: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Decrete. Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei,comerciului și domenielor : Decret. Ministerul lucrărilor publice: Decrete. Decisiune ministeriale. Circulari. PAETE NEOFICIALE— Cronică — Comuni- care — Depeși telegrafice. AnuntiurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTE OFICIALE Bucuresci, 18 Aprilie MINISTERUL DE INTERNE Prin decretul regal cu No. 1.229 din 13 Aprilie 1885, dupe propunerea lăcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Petre lonescu, actual ajutor de corespondență în direcțiunea generale a penitenciare- lor, este numit în postul de director al penitenciarului Bisericani, în locul D-luî I. loanidi, demisionat. Prin decretul regal cu No. 1.229 din 13 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, sunt nu- miți și înaintați în direcț’unea generale a penitenciarelor: D. Pândele Dobrescu, fost funcționar, în postul de șef al biuroulul de material, în locul D-lui Gabriel Popescu, decedat. D. C. G. Schina, actual registrator, în postul de ajutor de corespondență, în locul D-luî P. lonescu,.trecut în altă func- țiune. D. Zaharia lonescu, vechiii funcționar, în postul de registrator, în locul D-lui C. G. Schina, înaintat. .MINISTERUL DE FINANCE l CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de finance cu No. 13.934; Avend în vedere jurnalul consiliului de miniștri, încheiat în ședința de la 12 Aprilie 1885 sub No. 4; Avend în vedere art. 29 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat ce urmdză: Art. I. Se deschide pe sema ministe- rului de finance un credit extraordinar de lei 40.000, pentru plata lucrătorilor monetăriel și a diurnei comisarilor însăr- cinați cu supravegherea și controlul mo- netărieî în cursul exercițiului 1885-1886, dupe trebuință. Acest credit se va acoperi din fondul alocat în budgetul general al Statului pe exercițiul 1885—1886 pentru deschidere de credite. Art. II și cel din urmă—Ministru Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret, Dat în Bucuresci, la 12 Aprilie 1885. CAROL Ministru de finance, G. Lecca. No. 1,204. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de i finance cu No. 13.933; Avend în vedere jurnalul consiliului de miniștri, încheiat în ședința de la 11 Aprilie 1885 sub No. 2; Avend în vedere art. 29 din legea comptabilităței generale a Statului, Am decretat ce urmeză: Art. I. Se deschide pe sdma ministe- rului de finance un credit suplimentar de lei 3.600, la cap. 12, art. 42 din budge- tul cheltuelilor pentru plata indemnită- țeî agenților de control de pe lângă fa- bricele permanente de băuturi spirtuose. Acest credit se va acoperi din fondul alocat în budgetul general al Statului pe exercițiul 1884—1885 pentru deschidere de credite. Art. II și cel din urmă—Ministru Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Bucuresci, la 15 Aprilie 1885. CAROL Ministru de finance, 6. Lecca. No. 1.252. MINISTERUL DE RESBEL Prin decretul regal cu No. 1.257 din 16 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de resbel prin raportul No. 1.042, s’a înaintat la gradul de medic de corp de armată, pe țjiua de 16 Aprilie 1885, doctorul Nicolescu loan din serviciul spi- talelor, medic de divizie de la 1879 Apri- lie 8, în același serviciu ca medic șef al corpului 3 de armată, vacanță lăsată prin trecerea în posiție de reformă pentru infirmități incurabile amediculuT de corp de armată doctorul Staurescu George, decedat. 338 MONITORUL OFICIAL 19 Aprilie 1885 Prin decretul regal cu No. 1.258 din 16 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul sub No. 1.043, s’a înaintat la gradul de me- dic de divisie, pe ^iua de 16 Aprilie 1885, doctorul Dimitrescu Vasile din regimen- tul 7 linie, medic de regiment clasa I de la 1878 Aprilie 8, la vacanța ce este în serviciul spitalelor prin înaintarea medi- cului de divizie doctorul Nicolescu loan, numindu-se tot-de-o-dată medic-șef al divisiei 6 infanterie. Prin decretul regal cu No. 1.259 din 16 Aprilie 1885, dupe propunerea făcută de același D. ministru prin raportul sub No. 1.044, s’au înaintat la gradul de me- dic de regiment clasa I, pe țliua de 16 Aprilie 1885: Seria I Antetul rend la vechime Doctorul Cantili Vasile din regimen- tul 6 artilerie, medic de regiment cla- sa II de la 1877 Martie 26 (deducție), la vacanța ce este în regimentul de geniu, creată prin budget. Al duoilea rend la alegere Doctorul Petrescu Grigore de la scola sub-oficerilor, medic de regiment cla- sa II de la 1880 August 1, Ia vacanța ce este în serviciul spitalelor, creată prin budget. Seria II Antetul rind la vechime Doctorul Georgescu Constantin din batalionul 3 venStorî, medic de regiment clasa II de la 1878 Iunie 16, la vacanța ce este în regimentul 1 linie, prin muta- rea medicului de regiment clasa I doc- torul Corivan George. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR A CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănttate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul a- gricultureî, industriei, comerciului și do- menielor cu No. 16,080 din 1885; V^^end jurnalul consiliului de miniș- tri, încheiat în ședința de la 30 Martie 1885 sub No. 4, Am decretat și decretăm ce urmdză: REGULAMENT pentru aplicarea art. 3, 7, 11, 12, 13 și 17 din codnl silvie, relativ la pădurile supuse regimului silvic SECȚIUNEA I Alegerea pădurilor de supus regimului silvie (art. 3, 7,11, 12, 13 și 17 codul silvie) Art. 1. Sunt supuse regimului silvic în ce privesce conservarea, cultura și exploatarea lor și se vor administra con- form legei silvice și regulamentului ei de aplicație: I. T6te pădurile fără escepțiune apar- ținând Statului, comunelor, stabilimen- telor publice, comunităților și biserici- lor de mir. Din pădurile particulare: a) Acele cari sunt în indivisiune cu Statul safi cu veri-una din personele ju- ridice notate mai sus; b) Acele cari se supun acestui regim, dupe cererea proprietarilor lor; c) Cele situate pe vârfurile și cdstele munților, pe delurile regiunilor mun- tose (podgorii) precum și acele cari ar putea servi în acele regiuni muntdse ca apărare a căilor ferate saii a șoselelor. Art. 2. Sunt asemenea supuse regi- mului silvic, însă numai în ce privesce prohibițiunea de a se defrișa, pădurile particulare, cari se vor constata trebu- inciose: a) Pentru protegiarea zăgazurilor și a malurilor sau a pământurilor în con- tra ruperilor, mâncăturilor și a năpă- dire! nisipurilor; b) Pentru menținerea cursului regu- lat al apelor și conservarea isvorelor; c) Pentru apărarea teritorului în păr- țile de fruntarie și a orașelor ce se vor determina printr’un regulament de ad- ministrație publică, dupe avisul minis- terului de resbel. Art. 3. Comunele, stabilimentele, co- munitățile și bisericile de mir sunt da- tore a înainta ministernlui de domenii, în termen de trei luni cel mult de la publicarea acestui regulament, un ta- bloii de tote pădurile ce le aparțin. In acest tablofi se va areta: județul, plasa și comuna unde se găsesce pădu- rea, întinderea exactă șah cel puțin cu aproximație în lipsă de plan, felul și versta esențelor ce populeză pădurea, vecinătățile pădure!, dacă pădurea a fost șah este în exploatare și a nume a câtea parte s’a exploatat dintr’ensa și cu ce preț mediu pe hectar, ce agenți silvici sunt însărcinați cu paza păduri- lor și cu conducerea lucrărilor de con- trol, cultură și exploatare, ce scdlă și ce titluri de studii ah acești agenți și de când sunt în servicih. Art. 4. Personele juridice citate în ar- ticolul precedent, cari nu vor trimite In termenul de trei luni tabloul arătat mai sus, se vor considera ca contravenind disposițiunilor codului silvic. In acest cas, precum și în cașul când tabloul trimis nu ar fi conform pres- cripțiunilor art. 3 de mai sus, ministe- rul domenielor va avea dreptul să dre- seze acest tablou prin agenții sei în comptul proprietarilor pădure!. Art. 5. Agenții silvici, șefii de sub- inspecții, în urma instrucțiunilor date lor de consiliul technic al pădurilor, sunt datori a alege pădurile particulare cari dupe art. 11 și 13 din legea silvică urmeză a fi supuse regimului silvic. Ei vor înainta ministerului de do- menii tablouri de tote aceste păduri îm- preună cu constatările technice cari le ah servit de basă la facerea acestor lu- crări. Art. 6. Pe temeiul sciințelor date de acești agenți și a altor cercetări locale ce s’ar găsi de cuviință a se mai face, consiliul technic al pădurilor, conform art. 15 din legea silvică, dreseză tabloul definitiv al pădurilor particulare, cari, dupe aprecierea sa, urmeză să fie supuse regimului silvic. Art. 7. Proprietarii cari cred că su- punerea pădurilor lor la regimul silvic s’a făcut fără motive legale sunt în drept să facă în termen de șese luni de la publicarea în Monitor o contestațiu- ne adresată ministerului de domenii. Acestă contestaținne va fi însoțită de probe din cari să se pdtă constata că pădurile coprinse în tabloh sah parbe dintr’ânsele nu cad în categoria celor prevăzute de art. 11 și 13 din codul silvic. Art. 8. Dacă motivele pe cari se ba- seză contestațiunea vor părea de natură a putea fi luate în considerație, minis- terul domenielor va delega pe un agent silvic superior, sah chiar pe unul din membrii consiliului technic al pădurilor pentru a face o nouă cercetare la fața locului. Resultatul acestei cercetări se va supune deliberărei consiliului tech- nic al pădurilor cari ’și va da un avis motivat, aretând dacă menține sah re- formeză în tot safi în parte, prima sa decisiune. Art. 9. ț)iua fixată pentru cercetarea prevăzută în articolul precedent se va notifica, prin sub-prefectura respectivă, personelor cari afi făcut contestațiunea; aceștia în personă safi prin represintan- ții lor vor da agentului silvic însărcinat cu cercetarea locale tote deslușirile ce vor crede necesare în apărarea causei lor. Lipsa contestatorului la ^iua notifi- cată nu va împedica întru nimic pe a- gentul silvic de a’și face lucrarea. Art. 10. Anchetele locale prevăzute de articolele precedente, urmând a se face pe comptul contestatorului, conform art. 16 din legea silvică, plata pentru 15 Aprilie 1885 MONITORUL OFICIAL 339 1 aceste lucrări va fi de 10 bani de hectar. Pentru determinarea întindere! pădu- rilor se va avea în vedere planurile aces- tora; iar când contestatorul declară că pădurea sa nu are plan, se va lua de basă, în astă privință, apreciarea agen- tului silvic superior însărcinat cu an- cheta locale. Art. 11. Deeisiunele consiliului tech- nic al pădurilor, în privința supunere! la regimul silvic a pădurilor particulare, nu vor fi considerate ca definitive și exe- cutorii de cât dupe ce vor fi aprobate de către ministerul domenielor și de către consiliul de miniștri, conform aliniatu- lui ultim de sub art. 16 din eodul silvic. Aceste decisiuni se vor aduce la cuno- scința părților atât prin Monitorul ofi- cial, cât și în parte fie-căreia, prin inter- mediul prefecturei județului, când tot o dată li se va pune în vedere și suma ce trebue să răspundă ministerului pen- tru ancheta cerută de ele, precum și mo- dul cum să se achite de acestă sumă. Art. 12. Pădurile particulare hotărîte definitiv a fi supuse regimului silvic, dar cari, înainte de a fi publicate ca atari în Monitorul oficial, erau deja date în ex- ploatare, în basa unui contract cu dată certă, vor rămânea supuse regimului sil- vic respectându-se însă contractul pe tot timpul termenului de exploatare stipu- lat printr’ânsul. Pădurile date spre exploatare și de- frișare cu contracte în regulă și cu dată certă, înainte de a fi supuse regimului silvic, se vor șterge din tabloul respectiv. Art. 13. Contestațiunile relative la supunerea la regimul silvic cari nu vor fi adresate ministerului în termenul pre- văzut de art. 16 din codul silvic se vor considera ca nule și neavenite. SECȚIUNEA II Despre amenagearea pădurilor su- puse regimului silvic CAPITOLUL I Disposițiuni generale Art. 14. Amenagearea tutulor pădu- rilor supuse regimului silvic se va face de comisiuni întocmite în conformitatea art. 4 din legea silvică. Numărul acestor comisiuni seva spori în fie-care an, potrivit trebuințelor și resurselor ce se vor prevedea pentru serviciul amenagerilor. Art. 15. Reședința comisiunilor de a- menageri și alte detalii neprevăzute de > acest regulament, relative la atribuțiu- nile și răspunderea ce incumbă acestor comisiuni se vor determina prin decisiuni ministeriale, dupe avisul consiliului tech- nic al pădurilor. Art. 16. In fie-care an, în luna lui Februarie, consiliul technic al pădurilor va forma un tabloă de tdte pădurile cari I trebuesc amenagiate în cursul acelui an și va opina tot o dată cum se pot spori ori complecta eomisiunile de amenagea- ment în vederea resurselor budgetare ale acelui exercițiu și a lucrărilor de execu- tat, regulând ast-fel ca amenagiamentele hotărîte a se face într’o campanie să se pătă termina tote, bine și la timp. Art. 17. Campania de lucru pe fața pământului pentru lucrările de amena- gieri, începe la 1 Aprilie și se tremină la 31 Octombre; iar pentru lucrările de cabinet de la 1 Noembre până la 1 Mar- tie anul următor. Art. 18. In intervalul de timp de la 1 Martie până la 1 Aprilie, consiliul tech- nic al pădurilor se va ocupa cu verificarea de cabinet a lucrărilor de amenageri, pu- tând chema în Capitală spre a da desluși- rile cuvenite asupra acestor lucrări pe șefii comisiunilor de amenagiament res- pectivi. Art. 19. Amenagiamentele se vor exe- cuta în ordine dupe data înregistrărei cererilor făcute în astă privință. CAPITOLUL II Amenagearea pădurilor prevăzute de art. 3 legea silvică Art. 20. Amenagiamentele acestor pă- duri, pe tot locul unde natura terenului și a esențelor vor permite, se vor face, în ce privesce pe Stat, în vederea pro- ducere! lemnului pentru lucru și indus- trie, reclamat de necesitățile generale ale țerel; iar pentru pădurile stabili- mentelor publice, comunelor, comunită- ților, bisericelor de mir și ale particula- rilor, în indivisiune cu aceste persone juridice, se va tinde pe cât posibil a se obține același resultat ca și pentru pă- durile Statului, ținându-se însă semă și de interesele proprietarilor precum și de alte circumstanțe economice locale. Art. 21. In amenagiament se va areta: a) Statistica sumară a elementelor de producțiune ale pădurel cum: circum- stanțe administrative, fenomene fisice și fapte economice mai importante; b) Regimul sau modul de regenerare și metoda de exploatare la care se găse- sce de cuviință a se supune pădurea în viitor; c) Rotația saii numărul de ani pentru tăierea întrege! păduri, saii numai a se- riei ce s’ar găsi cu cale a se pune in ex- ploatare; d) Posibilitatea saii cantitatea de ma- terial lemnos ce urmeză a se exploata în fie-care an; e) Planul general de exploatare indi- când ordinea de regenerare a întregei păduri, și regulamentul special de mer- sul și natura tăierilor pentru ânteia ro- tație, fie pădurea compusă din una saii mai multe serii; f) Indicarea sumară a operațiunilor celor mal urgente de ameliorare, costul și motivele temeinice, pentru justificarea propunerilor făcute în acestă privință. Un plan topografic perimetral, pe care se va areta parcelariul sumar al masi- velor și alte detalii, cum: văi, culmi, ape, drumuri, poeni, etc., va însoți fie- care proiect de amenagiament. Tot pe acest plan se vor mai proiecta mersul exploatărei, limitele definitive ale con- turului pădurei, precum și părțile pro- prii a se defrișa șah împăduri. Art. 22. Amenagiamentul se face pen- tru pădurea întregă saii numai pentru o porțiune dintr’ânsa, care pote constitui o serie exploatabile, cerută de împre- giurări a se pune în tăiere de preferință. Art. 23. Stabilimentele publice, co- munele, comunitățile și bisericile de mir, cari au necesitate de a ’și amenagia pă- durile ce le aparțin, sunt datăre să facă ministerului de domenii în fie-ce an, până la 31 Ianuarie cel mai terZifi, o cerere in scris, în care vor arăta întin- derea aproximativă (în lipsă de plan) a pădurei ce doresc să li se amenageze, județul, plasa și comuna unde se găsesce acestă pădure. Art. 24. Pe lângă cererea de amena- giare se va trimite și recepisa casei de depuneri pentru consemnarea pe comp- tul ministerului de domenii a jumătate din suma ce se cuvine să plătescă pentru facerea amenagiamentului. Art. 25. Plata lucrărilor de amena- giare se reguleză ast-fel: la pădurile de munte și podgorie, pentru plan și ame- nagiament câte 2 lei de hectar; la pădu- rile de câmp și altele câte 1 leii și 50 bani de hectar, pe lângă care, în ambele cașuri, părțile interesate vor mai pro- cura comisiunilor de amenagiament și omenii de lucru necesari pentru opera- țiunile de pe fața pământului. Art. 26. In cas însă, când s’ar procura comisiunilor de amenagiament planul topografic al pădurei, făcut în confor- mitate cu prescripțiunile art. 21 de mai sus, plata pentru restul lucrăre! de ame- nagiare va fi numai de una a treia dm prețul total mai sus notat. Art. 27. In ori-ce cas însă, acomptul pentru facerea lucrărilor de amenageri va trebui să fie în tot-d’a-una egal cu jumătate din costul total al acestora, rămânând a se restitui diferența de va fi loc, dupe ce se va constata cum s’a găsit pluuul presintat de părți. CAPITOLUL III Amenagiarea pădurilor particulare, prevăzute de art. 11 și 17 din legea silvică. Art, 28. Lucrările deamenagiare pen- tru pădurile particulare supuse regimu- lui silvic se vor face cu privire la buna conservare a acestor păduri, satisfăcând pe cât posibil și interesele proprietarilor acestor bunuri. 340 MONITORUL OFICIAL 10 Aprilie 1885 Aceste lucrări vor consista într’o schiță de plan făcută din ochi și o scurtă descriere asupra următdrelor puncte mal principale: 1) Județul, plasa și comuna unde este situată pădurea; 2) Felul, versta și crescerea arborilor și felul pământului pe care se află pă- durea; 3) Deluri, coste, văl și alte locuri pe cari e situată pădurea; 4) întinderea aproximativă a pădurel și vecinătățile el; 5) Din ce parte să începă exploatarea și cum trebuesc continuate tăierile anuale; 6) In ce epocă a anului să se facă tă- ierea și până când scoterea lemnelor din părțile tăiate în fie-ce an pote să fie permisă; 7) Cât timp minimum este de neapă- rată nevoe a nu se permite pășunarea în părțile exploatate sah în curs de ex- ploatare; 8) In special, pentru părțile pădurel unde sunt surpătur! saii coste prea re- peZI, ce anume mesuri trebuesc obser- vate pentru tăierea și scoterea lemnelor de pe acele locuri, în scop de a micșora răul ce există deja și de a preveni pe acel care s’ar putea nasce dintr’o exploa- tare și cultură viciosă; 9) Cum este mai bine a se rotunji marginele pădure! și ce măsuri trebuesc luate pentru ca aceste margini o-dată fixate să pdtă rămânea stabile pentru tot-d’a-una; 10) Cari sunt crângurile, tufărișurile și mărăcineturile de pe moșia unde se află pădurea, ce s’a găsit cu cale a fi supusă regimului silvic, pentru a căror exploatare, cultură saii desființare, pro- prietarul lor nu pdte fi supus la nici o restricțiune, mai ales în vederea desvol- tărei culturilor agricole și pastorale din localitate. Art. 29. Amenagiamentul se va face pentru pădurea întrăgă saii numai pen- tru o parte dintr’ânsa, dacă ast-fel ar cere proprietarul saii alte împregiurări culturale. Art. 30. Ministerul domenielor prin a- genții sei silvici superiori va procede de îndată la amenagiarea pădurilor parti- culare în ordinea în care aceste păduri aii fost înscrise spre a fi supuse regimului silvic. Va da însă tot-d’a-una preferință acelor păduri, pentru cari proprietarii lor ar fi cerut acestă lucrare. Art. 31. Particularii cari aii necesi- tate urgentă de a ’și amenagia pădu- rile vor face ministerului de domenii în fie-care an, de la 1 Noembre până la 31 Ianuarie cel mal târziii, o cerere în scris, în care vor arăta întinderea cu aproxi- mație (în lipsă de plan) a pădure! sau a părței ce voesc să li se amenageze, jude- țul, plasa și comuna unde se găsesce, motivele anume pentru cari cer ame- nagiarea. Art. 32. Copie dupe lucrarea de ame- nagiament se va da părței interesate, care este datore în termenul de cel mult o lună de la primire să arate ministe- rului de domenii dacă acceptă de bună acestă lucrare; iar în cas contrarii! pe ce anume considerațiuni cere modificarea ei. Art. 33. Amenagiamentul, d’impreună cu observațiunile proprietarului asupra acestei lucrări, se trimite în examinarea consiliului technic al pădurilor care ’și va da părerea, dacă admite de bun acest amenagiament saii găsesce cu cale ca el să fie verificat în localitate de către unul saiî mai mulți din membrii acestui con- silii!. Art. 34. Dacă proprietarul s’a con- format întocmai prescripțiunilor art. 31 și 32 de mal. sus, ministerul domenielor este dator ca, în termen de cel mult un an și jumătate de la data înregistrărel cererel de amenagiare, să facă cunoscut în mod definitiv părței interesate sub ce condiții pdte permite exploatarea și cul- tura pădure! sale. Iar dacă în acest termen ministerul domenielor nu s’a conformat obliga- țiune! de mai sus, particularul este în drept a ’și exploata și cultiva pădu- rea dupe cum ’l vor dicta interesele sale, fără însă a o putea defrișa. Art. 35. Până se vor putea amenagea tote pădurile particulare, supuse regi- mului silvic, proprietarii lor vor putea lua dintr’ensele lemnul de foc și de lucru de care aii neapărată nevoe pen- tru trebuințele lor casnice, fără a fi si- liți să ascepte amenagiamentul preala- bil al acestor păduri. Sunt însă cu totul oprite, fără un ame- nagiament prealabil, tăerile cari ar avea drept scop exploatarea pădurel pentru speculă , sah cari ar putea conduce la distrugerea el. Art. 36. Acei cari vor contraveni la acestă prohibițiune, precum și acei cari vor călca prescripțiunile amenagiamen- tului, vor fi pasibili de pedepsele prevă- zute de art. 14 din codul silvic. Art. 37. Pentru lucrările de amena- gieri, particularii vor plăti ministerului de domenii câte 25 bani de hectar. Acestă plată se va face la 10 Zile dupe ce se va fi comunicat părței interesate condițiunile ce trebue să observe în ex- ploatarea și cultura pădure! sale. In cas de întârZiare exploatarea pă- dure! va putea fi interZisă până Ia achi- tare , și deosebit ministerul domenielor va urmări pe particular conform legei. Al t. 38. Particularii cari ar cere să aibă pentru pădurile lor, planuri și a- ■menagiamente sistematice dupe mode- lul acelora cari se fac la pădurile Sta- tului și stabilimentelor publice, vor plăti aceste lucrări în conformitate cu disposițiunile art. 24, 25, 26 și 27 din acest regulament. SECȚIUNEA III CAPITOLUL IV Despre, defrișarea, pădurilor supuse regi- mului silvic Art. 39. In pădurile amenagiate nu se pot defrișa de cât numai părțile anume prevăZute în amenagiament. De- frișarea la cele-alte păduri neamena- giate nu pdte fi autorisată de cât în basa unui studii! local și dupe îndeplinirea formalităților descrise mai la vale. Art. 40. Propunerile saiî cererile pen- tru ori-ce despăduriri trebuesc adresate ministerului de domenii în fie-care an până la 31 Ianuarie cel mai târZiU, și spre a li se putea da curs , ele urmeză să fie însoțite de memorii! descriptiv, în care se va arăta: a) Județul, plasa și comuna unde se găsesce pădurea , tufariul saii crângul, sau mărăcinetul ce se cere a se defrișa; b) ᵤSuprafața părței cerute a se de- frișa, aretâudu-se pe plan posiția res- pectivă a diferitelor pâlcuri de pădure; c) Natura, vârsta și starea de vegetație a masivului pădurei și numărul esențe- lor pe hectar, în termen de miZloc, cla- sate dupe natura și dimensiunile esen- țelor ; d) Natura și situația solului pădurel, vecinătățile imediate ale părței ce se cere a se defrișa și depărtarea de alte păduri, fie pe acea moșie saii pe alte moșii vecine, până Ia o depărtare de 2 kilometri împregiur; e) Ce suprafață de pădure se mai află pe moșia unde se cere defrișarea în giu- rul acesteia Ia o depărtare minimum de 2 kilometri. Art. 41. Aceste cereri fiind găsite în regulă, ministerul domenielor le încre- dințeză unu! agent silvic superior spre a le controla la fața locului și a arăta o-dată cu înapoiarea lor, prin un raport detaliat, motivele pentru admiterea sah respingerea acestor cereri, în total sah în parte. Art. 42. Consiliul technic al pădurilor, basat pe arătările agentului silvic în- sărcinat cu cercetarea locale, va decide cele în drept, având facultatea de a face ori-ce alte investigațiuni în localitate, spre a se convinge mai bine de adevăr. Art. 43. Dacă în termen de cel mult 1 J an de la data cererel de defrișare minis- terul domenielor nu va fi comunicat ho- tărîrea sa părților interesate acestea se vor putea considera ca autorisate, în mod tacit, să facă defrișările solicitate de ele, în termen și dupe tote regulele prevăZute de acest regulament. ¹ Art. 44. Propunerile sah cererile de I defrișări, cari vor fi primite la ministe- r 19 Aprilie 1885 MONITORUL OFICIAL 341 rul domenielor dupe 31 Ianuarie se vor trimite în cercetare la fața locului d’o- dată cu cele-alte cereri de asemenea natură, pentru campania anului urmă- tor, în care cas părțile nu vor avea drept de a se prevala de disposițiunea artico- lului precedent. Art. 45. Cererile de defrișări adresate ministerului în termen, dar cari nu ar fi însoțite de memoriul preveZut la ar- ticolul 40 de mai sus, se vor considera ca nule și neavenite și se vor înapoia celor în drept spre a le completa saii îndrepta și a le trimite în urmă ministe- rului în termen. Art. 46. Dacă pădurea ce se cere a se defrișa este situată la podgorie și dacă s’ar constata că se pot face despăduriri, conform art. 12 din codul silvic, cu con- dițiune de a se planta în locul pădurei vie saii pomi roditori, partea interesată nu va putea obține autorisare de defri- șare de cât dând ministerului de do- menii o declarațiune formale prin care se va obliga să facă acele plantări de vii saii pomi în termenul și în condițiu- nile fixate de consiliul technic al pă- durilor. Art. 47. La expirarea termenului fi- xat prin articolul de mal sus, ministerul domenielor va întocmi o comisiune care va merge în fața locului pentru a con- stata dacă lucrările s’au făcut conform angagiamentului luat de proprietar și, în cașul când acestea s’ar găsi incom- plete saii reu făcute, comisiunea va areta mi^locele și timpul necesar pentru a se putea ajunge la un bun resultat. Art. 48. Pe basa propunerilor comi- siunei de anchetă, ministerul va putea acorda un noii și ultim termen pentru terminarea acelor lucrări, saii va dis- pune executarea lor prin agenții săi, conform art. 14 din legea silvică. Art. 49 și cel din urmă — Ministru Nostru secretar de Stat la departamen- tul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Bucuresci, la l6 Aprilie 1885. CAROL Ministru agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, A. Stolojan. No. 1.256. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lu- crărilor publice cu No. 3.001; In virtutea art. 68 din legea consilie- lor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. In budgetul drumurilor județu- lui Tulcea pe exercițiul 1885—1886, vo- tat de consiliul general în sesiunea extra- ordinară din anul curent, să se înscrie la cheltueli 1.500 lei din care să se plătă- scă remisa de 3% perceptorilor cari vor incasa decimele județiane la cap. III, § 1, sub art. 13. Art. II. Budgetul se aprobă de Noi cu lei 74.049 bani 74 la venituri, 53.860 lei la cheltueli și un excedent de 20.189 lei bani 74. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndepli- nire a acestui decret. Dat în Bucuresci, la 15 Aprilie 1885. CAROL Ministru lucrărilor publice, R. Mihaiu. No. 1.253. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lu- crărilor publice cu No. 3.022 ; In virtutea art. 68 din legea consilielor județiane, Am decretat și decretăm: Art. 1. Din budgetul drumurilor jude- țului Ilfov pe exercițiul 1885—1886 , votat de consiliul general, se suprimă la cheltueli: Lei 5.160 de la alocuțiunea cap. 1, § 1, art. 1 salariul a duoi verificatori. 400 de la § 2, art. 5, pentru plata de pnblicațiuni. 360 de la cap. II, § 1, art. 6, redu- când salariul inginerului șef de la 400 la 370 lei pe lună. 3.600 de la art. 7, salariul unui inginer- ajutor. 1.080 de la art. 8, reducând salariul la 3 conductori de la 250 la 220 lei unul pe lună. 7.000 de la art. 10, salariul la 10 pi- cheri provisorii. 1.200 de la art. 12, salariul unui co- pist. 1.200 de la § 2, art. 14, diurna unui inginer ajutor. 500 de la art. 15 din diurna membri- lor comitetului și a delegaților din parte’i însărcinați cu revi- siunea șoselelor. Lei 1.200 de la art. 16, diurna casierului de județ. 500 de la § 3, art. 18, pentru cum- părarea de unelte la lucrarea șo- selelor. 60 de la art. 19, material technic. 1.600 de la art. 20, pentru pietrile ne- cesare a se însemna kilometri pe șoselele din județ. 7.200 de la cap. III, § 1, art. 21, sala- riul la duoi agenți de urmărire. 400 de la cap. VI, § 1» art. 28, redu- cend plata remisei perceptorilor pentru ^seimele județiane de la 5 la 3%. 2.000 de la cap. VII, § 1, art. 29, chel- tueli neprevăzute și suplimen- tare. Art. II. Budgetul așa redus se aprobă de Noi cu309.100 lella venituri,274.640 lei la cheltueli și un excedent de 34.460 lei. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Bucuresci, la 15 Aprilie 1885. CAROL Ministru lucrărilor publice, R, Mihaiu. No. 1.254. DECISIUNE MINISTERIALE Prin decisiunea D-luI ministru de fi- nance cu No. 14.115, D. C. Teodoru se numesce, la casieria județului Mehedinți, în funcțiunea de copist, în locul D-luI N. Paveloiu, înaintat. Circulara D-luI ministru de resbel ou No. 2.322 din 16 Aprilie curent, adresată D-lor coman- danți al corpurilor de armată și al divisiei active. Domnule comandant, Prin decisiunea ministeriale No. 59, publicată prin Monitorul oficial No. 125 din anul 1880, și prin Monitorul datei No. 16 din acel an, s’a pus în vedere ca cererile pentru urmărirea și plata dato- rielor unora din oficeril armatei către particulari să fie făcute direct prin co- mandanții trupelor; acestă decisiune se menține. In consecință, vă rog ca reclamațiu- nile ce ve vor parveni în asemenea ce- stiunî, fie direct de la particulari, fie prin autoritățile judiciare, să bine-voiți a disposa să fie satisfăcute în conformi- tate cu prescripțiele regulamentelor militare. p. Ministru, Băicolanu. 342 Circulara D-lul ministru al lucrărilor pu- blice ou No. 2.891 din ll’Aprilie 1885, adre- sată D-lor prefecți din ț6ră. Domnule prefect, Primesc jilnic raporturi de la D-nii președinți al comitetelor permanente în cestiuni de administrațiune relative la drumurile din județe, fără ca cererile ce ’mi sunt adresate să fie sprijinite de D-vostre și ast-fel nu sciii care ve este socotința asupra unor afaceri ce nu se pot resolva bine de cât cunoscând pe deplin trebuințele și mi jldcele locale. Considerând că prefectul este, singu- rul represintant autorisat al guvernului în județ, și că ast-fel are răspunderea de drept în chibzuirea măsurilor admi- nistrative pentru cari se cere aprobarea ministerului, am hotărît să nu mai dau curs în departamentul meii de cât cere- rilor ce ’mi vor fi adresate prin mijlo- cirea D-vostre Și asupra cărora ’mi veți da un avis motivat. Vă rog să luați notă de acestă dispo- sițiune și să o comunicați și comitetu- lui permanent, pentru regularea pe vi- itor a raporturilor sale cu ministerul lucrărilor publice. Primiți, D-leprefect, asigurarea con- siderațiunei mele. Ministru, R. Mihalți. PARTE NEOFICIALE Bucuresci, 18 Aprilie Joi, 18 ale curentei, la orele i o dimineța, M. S. Regele împreună cu A A. L L. Principii Ferdinand și Carol ati mers de ati inspectat scola de aplicație pentru armele speciale, aceea de echitație precum și scola de infanterie și cavalerie. La sosire, Majestatea Sa și Al- tețele Lor atî fost întâmpinați de D. general-adjutant Fălcoianu, mi- nistru de resbel; de D. general de divisie Cernat, comandantul cor- pului II de armată, cu șeful stat- majorulul setî colonel Algiu; de D. general Barozi, șeful casei militare regale; de D. maior de Schilgen, adjutantul. A. S. R. Principelui de Hohenzollern; de adjutantul de ser- viciti, precum și de D. colonel Poe- naru, directorul acestor scoli. In curtea scolei adăstati sub arme elevii scolei de infanterie și cavale- rie, avend la flancul drept pe ofi- țerii elevi al școlet de aplicație, MONITORUL OFICIAL de echitație precum’și pe toți ofi- ceril profesori al acestor scoli. Regele împreună cu Principii tre- cură pe dinaintea frontului elevilor, cari deteră onorurile cuvenite, a- clamându’I cu strigări de «ura». Apoi, dupe ordinul Majestăței Sale, elevii executară mânuirea ar- melor, mal multe mișcări din scola de companie și defilară în urmă pe d’inaintea Suveranului. Majestatea Sa împreună cu Al- tețele Lor se îndreptară dupe a- câsta spre clasele scolei de aplica- țiune, unde vecjură cu viti interes multe lucrări grafice executate de oficeril scolei. De aci, Regele și Principii mer- seră în clasele scolei de infanterie și cavalerie, unde Suveranul puse la elevii clasei 1^“ diferite între- bări asupra cursului limbei francese; iar la acei din a IFa asupra cursu- lui de artilerie. Dupe acesta, Suveranul și Prin- cipii ati trecut la manej, unde ofi- ceril elevi au executat scola de e- chitație și voltije, dupe care ati a- sistat, în curte, la exercițiurile gim- nastice executate de elevii scolei și, mergând de aci în sala de scrimă, ati asistat la mai multe asalturi de floretă și sabie ce s’att executat de oficeril și elevii ambelor scoli. In urmă, ati visitat dormitorele și sala de mâncare, unde ati stat față în timpul dejunului elevilor. Dupe terminarea acestei inspec- țiuni, Majestatea Sa bine-voi a arăta înalta Sa mulțumire D-lul director al acestor scoli, precum și întregului corp profesoral militar și civil, de buna stare în care a găsit aceste institute de educațiune militară și se întorse, împreună cu Altețele Lor, la orele 12 ¹/₂, la Palat. MINISTERUL JUSTIȚIEI Consiliul miniștrilor, dupe avisul con- siliului general al județului Dâmbovi- ța, prin jurnalul No,6, încheiat în șe- dința de la 22 Februarie 1885, a încu- viințat, în basa art. 114 din legea jude- cătorielor de ocdle, ca reședința judecă- 19 Aprilie 1885 toriei ocolului Ialomița, județul Dâm- bovița, să se strămute din Ghergani, unde se află actualmente, în comuna Bilciuresci. Se aduce la cunoscință generale că din jiua de 23 Aprilie 1885, jisa jude- cătorie se va muta în comuna Bilciure- sci, noua sa reședință. DEPEȘI TELEGRAFICE (Servioiul privat al Monitorului) Londra, 29 Aprilie—Camera comu- nelor — Lord Fitz-Maurice, sub-secretar la ministerul afacerilor străine, jice că o depeșă a generalului Lumsden anunță că armata rusescă a ocupat Marutciak. Ambasada Rusiei nu a primit încă nici o telegramă care să o informeze despre ocuparea Marutciakului de tru- pele generalului Komaroff. Pesta, 29 Aprilie— D. Tisza a decla- rat Camerei, în mijlocul aclamărilor de- putaților din tdte partitele, că guvernul a hotărît să suspende tribunalul de ju- rați din Sibiii. Pesta, 29 Aprilie—D. Tisza, respun- jend unei interpelări,' jice că serbarea pregătită în amintirea lui Horia și Cloșca a fost oprită de guvern, pentru că se plănuiseră demonstrațiuni contra Sta- tului unguresc; dar ministrul respinge acusarea cum că gendarmii ar fi împe- dicat cu forța celebrarea serviciului divin în biserica română din L'upsa. D. Tisza declară că guvernul Ungariei lasă naționalităților deplină și întregă libertate de a se desvolta, întru cât ele se țin în marginele hotărîte de legi. Londra, 30 Aprilie — Presa englesă este unanimă pentru a socoti ocuparea Marutciakului ca o probă că Rusia vo- esce resboiul. Times jice că guvernul englez a pro- pus guvernului rusesc, în afară de an- cheta privitore la incidentul din Penj- deh, o regulare a granițelor favorabilă Rusiei, este adevărat, dar acesta în schim- bul unei făgăduieli solemne din partea celei din urmă de a nu lua nici o dată Herat. Constantinopol, 30 Aprilie — Ami- ralul Starke-pașa, generalul Von der Goldz-pașa, guvernorul Ristoff-pașa, câte-și trei germani, și Hussein-pașa au plecat Sâmbătă cu vapor special la Dar- danele, dupe ordinul personal al Sul- tanului, pentru a studia un proiect de apărare a strîmtorilor pe uscat și pe apă. Amiralitatea negociază în acest timp cu societatea francesă „des Forges et Chantiers de la Mediterranee,* pentru cumpărarea a noui torpilori. Cairo, 30 Aprilie—Francia a respins competința Porței în afacerea Bosforu- MONITORUL OFICIAL 343 19 Aprilie 1885 lui egiptean, afacere care, dupe guver- nul francez, privesce într’un mod exclu- siv pe Egipt. Roma, 30 Aprilie — Camera deputa- ților—Pe lângă interpelarea D-lui Cai- roli, se anunță diferite alte interpelăfl asupra ocupărei teritorielor africane, în fața obligațiunilor ce pot deriva din acesta din punctul de vedere al obiecti- vului poHtic al Italiei în marea Roșie, și asenienea asupra ocupărei coste! mă- rei Roșie din punctul de vedere al noui- lor condițiuni făcute politicei europene. (Havas.) ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEI PUBLICE Neputendu-se ocupa în mod proviso- rifi, în urma concursului anunțat pe ^iua de 15 Martie 1885, catedra de sciințele fisico-naturale de la gimnasiul din Bu- zeâ, ministerul deschide un noii concurs pentru acestă catedră pe ^iua de 15 Sep- tembre 1885. Concursul se va ține în localul Uni- versităței din Bucuresci, înaintea juriu- lui examinator ce se va institui la timp, în conformitate cu prescriptele legei și regulamentului de concursuri din 1879. Aspiranții se vor înscrie la minister cu cel puțin 8 înaintea termenului de concurs. No. 3.578. ²* — Ministerul, conform cu încheierea consiliului permanent de instrucțiune, anunță spre cunoscință aspiranților și aspirantelor la catedrele externatelor se- cundare de fete din Bucuresci, Craiova și Iași, că, atât datele de concursuri fi- xate la început prin publicația inserată în Monitorul oficial No. 259 și următo- rii din Februarie și Martie 1885, cât și unele din condițiunile de admisibilitate, se modifică precum urmeză, și adică: a) La 20 Septembre 1885, pentru ca- tedrele de limba română, de limba fran- cesă, de limba germană, de limba ita- liană, de istorie și de geografie. Limba francesă însă numai pentru Bucuresci și Craiova, de dre-ce catedra .de la Iași este ocupată definitiv; b) La 20 Octombre 1885, pentru cate- drele de matematice, de sciințele fisico- naturale și de filosofie și pedagogie ; c) La 20 Noembre 1885, pentru cate- drele de religiune, igienă, desemn și ca- ligrafie, musica vocală și lucru de mână, (Mm sica vocală însă numai pentru Iași și Craiova, căci catedra de la externatul din Bucuresci este ocupată în mod pro- visoriiî). Concursurile pentru catedrele exter- natelor din Bucuresci și Craiova se vor ține în Bucuresci; iar pentru cate- drele externatului din Iași se vor ține în Iași. Concursurile de la 20 Septembre și 20 Octombre se vor ține în localul Universităților respective; iar concursu- rile de la 20 Noembre se vor ține la seminariele centrale pentru religiune, la conservatdrele de musică pentru mu- sica vocală, pa facultatea de medicină pentru igienă, la scolele profesionale pentru lucru de mână și la scolele de bele-arte pentru desemn și caligrafie. Condițiunile de admisibilitate la con- curs și programele concursului sunt pu- blicate în Monitorul oficial No. 1 din 2 (14) Aprilie 1885. No. 3.607. ² —In urma concursului ce a fost deschis pe ^iua de 15 Martie 1885, neputendu- se ocupa în modprovisorifi, conform le- gei, catedra de limba francesă de la cur- sul inferior al liceului din Focșani, mi- nisterul pune din noii în concurs acestă catedră pe $iua de 1 Septembre 1885. Concursul se va ține la Universitatea din Iași. Aspiranții, spre a fi admiși la concurs, vor trebui să posedă titlurile de studii cerute de art. 1 și 4 din legea de con- cursuri din Martie 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 Dincă Teodorescu, de altă parte cu proprietatea fraților Cârtojani, la un cap cu pământul de- limitat locuitorilor de pe acest trup, iar cel-l’alt cap cu raionul comunei; cel de al treilea trup se învecinesce la o parte cu proprietatea decedatului G. Za- licu, de altă parte cu proprietatea D-lui Voicu Gheorghescu, iar la un cap cu pă- 19 Aprilie 1885 mântui dat locuitorilor dupe legea ru- rale, și la cel-l’alt cap cu apaGlavacio- gului și parte din livezile mai multor proprietari din acestă comună. 2. Trupul de moșie numit Onjele, si- tuat în comuna Vida-Cârtojani, se com- pune din pământ arabil, având pe o parte dintr’ânsa lăstar de pădure; se învecinesce la o parte cu proprietatea fraților Dimitrie și Vasile N. Coșoiu, la o alta cu proprietatea moștenilor de- cedatului Neagu Constanda, la un cap cu moșia Blejesci a D-lui Pană Olă- nescu, și la cel-l’alt cap cu moșia Mârșa, proprietatea D-lui Neculae Co- flecu. 3. Trupul de moșie numit Talpa- Bâscoveni, situat în comuna Talpa- Bâscoveni, plasa Glavaciogului, jude- țul Vlașca, care se compune din pă- mânt arabil, învecinându-se la mia^ă- cu moșia Zădăriceanca, proprieta- tea minorilor Aninoșanu și a D-lui M. Romniceanu, la mia va continua și în cele următdre. No. 4.203. 1885, Aprilie 15. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului II din Bucuresci, prin adresa cu No. 2.376 din 1885, a fi- xat ^iua de 22 Aprilie 1885, pentru vîn- tărea prin licitație publică, pe piața Amzei, a averei mobile a D-lui Luis Du- vivier, urmărită spre despăgubirea D-lui Ștefan S. Miulescu. VînZarea se va începe de la orele 11 ante-meridiane înainte. No. 1.019. 1885, Aprilie 17. —Se publică spre cunoscință generale că D. jude al ocolului II din Bucu- resci, prin adresa No. 2.277 din 1885, a fixat e la a lui în- carcerare ; Cerem ca orl-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la penitenciarul Bucoveț din județul Dolj; Mandâm și ordonăm directorului a- ceste! închisori a priimi și reține pe sus numitul pe tot timpul determinat prin sus citata sentință, iar Ia expirarea in 14 + 9 Cozia । Plde, câță H + a Neamțu M 9- Tulcea --- „ vent 10 + Craiova Plde, vijelie, senin 12+ M Novaci M 11+ „ Țăndărti --- --- --- --- n Darabani Senin, plde 10 + M Obedeni „ linisoit --- --- Urlați --- Senin 9+ 9 Domnești ___ Variabil, vânt 12 + Ocna ---a. 9 15-1- , Urziceni 12+ 9 Dirohoiu (MM Furtună, senin 12+ Odobesti „ vent io p , Valea-Căluglr 12 + 9 Drăgășani Senin 9 + Oltenița » 9 15+ , Văleni » 13 + » Drăgănesci --- _ Ostrov H IU Vasluiă „ vânt 10 + 9 Drănceni Senin, vânt 15+ Panciu , vânt 101 - )) Verciorova --- Frutună, plde, senin H + Eski-Kili Nor, vânt 9 r Pășcani * 8+ » Vulcan --- Nor 12 4- n Făida --- Senin „ 14 1- « PStărlagds --- 15-1 Zimnicea --- Senin 20 4- _9 ANUNTIURI PARTICULARE Subsemnatul de și până acum me is- căliam O. Unanolu, însă de astăzi Înainte declar că ’mi reiau adevăratul meii nume de o O. Unanian. SOCIETATEA FUNCȚIONARILOR PUBLICI Conform art. 82 din statute, s’a decis a se continua ședința adunărei generale extraordinară, Duminică, 21 Aprilie 1885, la orele 12 U₂ 4iua5îh palatul U- niversităței, sala'No. 18; ședința se va ține cu ori-ce numer de membrii vor fi presenți. La ordinea ^ilei este: alegerea a duoi membrii în consiliul central de admini- strație; alegerea unui controlor pentru anul III societar, și cestiunile cari ah re- mas neresolvate la ultima ședință din 31 Martie trecut. Președinte de onore, Dimitrie Ghika. Fiind informat că un tener Ion Gol- fineanu, avend o cicatrice pe tot o- brazul, ia bani de la mai multe persone în numele meii, servindu-se și de scrisori false; previn publicul ca pe viitor să se ferescă de acest tener. General G. Anghelescu. ₃ SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL DIN ROMANIA Conform art. 37 și 28 din statute, o întrunire generale ordinară și extraordinară a acționarilor va avea loc în ^iua de Marți, 30 Aprilie (12 Maiă) 1885, la scaunul social în Bucuresci, șoseua Pandurilor, la fabrică, orele 2 dupe amia^i. Ordinea ^ilei va conține următărele: a) întrunirea generale ordinară. 1. Reînouirea consiliului de supraveghere; 2. Numirea unui girant în locul D-lui A. L. Pluvier, girant interimar demisionar; 3. Aprobarea compturilor exercițiului trecut 1884 și fixarea intrebuințărei be- neficielor. b) întrunirea generale extraordinară Propunerea de disolvarea societăței actuale în vederea formărei unei societăți anonime și eventual numirea a unuia sah a mai multor lichidatori și fixarea pu- terilor lor. Art. 38 al statutelor. Pentru a asista la întrunirile generale proprietarii de ac- țiuni trebuesc a le avea depuse la reședința societăței cel puțin cu 5 $ile înainte; 5 acțiuni daă dreptul la un vot deliberativ. Toți acționarii, cari îndeplinesc con- ' dițiunile precedinte, aii dreptul de a vota prin ei însuși saii prin mandatari, cu con- dițiune ca și aceștia să fie acționari. Pentru ^.Tean Mărie & Comp*. 12 (24) Aprilie 1885. Gerant interimar, A. L. Pluvier. PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN BUCURESCI Se aduce la cunoscință detentorilor că tragerea la sorți a scrisurilor funciare a (IXX 7°/₀ și a VII 5°/₀) se va face Vineri la 1 Maiu,stil nou, 1885, în localul societăței din strada Colțel, la orele 12 din Scrisurile funciare eșite la sorți se vor plăti al pari (sută în sută) și în monetă de aur, cu începere de la 1 Iulie, stil nou, 1885, la casa socie- tăței, Direcția.. 360 MONITORUL OFICIAL 19 Aprilie 1885 MINISTERUL FINANCELOR In ^iua de 1 Maiu 1885, orele 3 p. m.. se va ține din nod licitație prin oferte sigilate, în localul acestui minister și la casieria generale de. Vlașea, pentru darea în întreprindere a clădire! unui local de vamă în portul orașului Giurgiu, dupe planul și caetul de sarcine ce s’au avut în vedere la licitatiunile anteriore și dupe un nod devis. Licitația se va ținș în conformitate cu disposițiunile art. 40—57 din legea comptabilităței generale a - Statului. Planul, devisul și caetul de sarcine se pot vedea în tote filele de lucru, de la orele 2—6 p. m., în Bucu- resci la ministerul financelor, direcțiunea vămilor timbrului și inregistrărei; iar la Giurgiu la casieria ge- nerale. Doritorii de a concura la licitațiune, spre a fi admiși, vor trebui să depună o cauțiune provisorie de 5°/₀ din prețul prevăzut în devis. Clădirea se va începe la 15 Maiu 1885, și va fi terminată desăvârșit până la finele lui Neembre. No. 14.180. 1885, Aprilie 16. De vînZare prin licitație ave- rea remasă de la defuncta Vic- toria Popescu, compusă din mobile, obiecte de menagiu și bijuterie. Doritorii se vor presinta, în ^iua de 22 Aprilie 1885, ora 1 p. m., în localul din strada Corabia No. 4 (lângă Episcopie). Regia tutunurilor și sârei Se aduce la cunoscință generale că li- citațiunea pentru construirea unei aripe la clădirea manufacturel Belvedere, ce era a se ține la 24 Aprilie 1885, s’a a- mânat pentru altă dată, ce se va publica la timp. No. 6.756. D. Grigorescu, pictorul, a expus, în strada Regală mai multe din operile sale inedite, între cari fi- gureză și marele seu tablou, co- mandat de primăria Capitalei, re- presintând un episod din lupta Ro- mânilor cu Turcii la Smârdan. Intrarea este liberă în fie-care ^i. COTA OFICIALE PE piUA DE 18 (30) APRILIE 1885 OFERITE FONDURI DE STAT DOBENDA SCADENTA CU BANI CU ACȚIUNI Idobehdai SCAUENTA CU BANI CU TERHEt C U P 0 N E L 0 R GATA TERMEN C U P O-NEL 0 R GATA Rentă perpetuă . . . 5 0/0 1 Apr. ---1 Octom. 1 1 1 1 1 î 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Banca Naț. a României. Dividend 1 1080 „ amortibile . . . 5% 1 Apr.---1 Octom. 5oc. de asig. Dacia-Rom. 11II11 1 1 282.271 „ română (Schuld- 5% 1 Ian.--- 1 Iulie „ „ . Naționala 500 vărs. întregi 228.224 verschreibung) . . . 6% 1 Maiii---1 Noem. Banca României' . . . 200 lel»vărsați 190.184 Obligațiuni de Stat ale c% 1 Apr.---1 Octom. ooo. cred, mobiliar . . 200 „ căel ferate române . . 7 % 1 Ian. ---1 luliu „ română de construc. 200 „ Obligațiuni de Stat ro- 8%. 1 Ian.---1 luliu Acțiunile băncel „Pre- 250 . mâne (convertite ru- 5% 1 Ian. --- 1 luliu vederea" . . .... 250 , rale) ......... 5% 1 Maiii---1 Noem Prima societate de rea- 100 , împrumutul (Stern) . . el 20 Tragerea sigurare România. . . 200 , „ (Openheim) J7% 1 Ian.---1 luliu SCHIMB 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 MONETE „ municipal 1.5 ’7o 1 Ian. ---1 luliu Londra......cek ._________________________________________________________________________________________________________________________________________ Napoleon de aur .... --- 1883 ........ [7% 1 Ian.---1 luliu ,, ^ . . . 3 luni Galben austriac .... --- împrumutul municipal <6 % 1 Maiii---1 Noem. Paris.......cek Imperial rusesc.....--- 1884........ u % ., .....3 luni Lira otomană......--- împrumutul orașului 5% Francia......cek Biletele Băncel Fațion. --- Bucuresci (loeurî) . . L. 300 „ .... 3 luni Argint . .........--- VALORI DIVERSE Viena.......cek Aur...........--- Scrisuri funciare rurale. „ .....3 luni Fiorini de hârtie austr.--- Idem urbane ..... „ . . nap. (scurt) Rubla de hârtie . . . . --- Id